UniversulDisciplina proiectului : ISCGrupa IIProiect a fost initiat de :Murean Raluca Mogo Petrua Clugr Emilia Stoica Ramona Stefan Bianca CLS: XII-CLiceul Vocational Mihai Eminescu

PAMNTUL - O ENTITATE N UNIVERSSISTEMUL SOLAR

CE ESTE SISTEMUL SOLAR?o form de organizare a materiei n univers: -Soare -planete -satelii -comete -meteorii -radiatii cosmice -prafuri,gaze ...

Soareleo stea de marime mijlocieo pitic galbenformat din nucleu -atmosfer solar-fotosfer -cromosfera - coroana

Structura Soarelui in imagini

Structura Soarelui in imagini

Structura soarelui

soarele

PLANETELE SISTEMULUI NOSTRU SOLAR

Corpuri cereti ce gravuteaz in jurul soarelui ,far lumin si cldur proprie

prezentarea acestora in funcie de dispunerea fa de soare

Imagini cu planetele

SATELIIICorpurii reci ce graviteaz in jurul planetelor i soarelui

Au dimensiuni mai mici dect planetele in jurul crora graviteaz

Saturn planeta cu cel mai mare numr

LUNA- caracteristiciSuprafaa Lunii este acoperit de cratere. Aceste createre s-au format in urma impactului cu meteorii uriai si asteroizi mici,cel mai probabil in vremurile de la nceputul istoriei lunii pe cnd sistemul solar era plin de asemenea fragmente. Cel mai mare crater se numete Bailly,are o lungime de 295 km si adncime de 3,960 m. De asemenea, mai este vizibil i un vechi relief vulcanic(cratere de origine vulcanic), rmas din vremurile apropiate de formarea satelitului Pmntului; acesta formeaz caracteristicile vizibile, cum ar fi mri(numele de mare a fost dat de observatorii din antichitate care credeau c petele negre de pe suprafaa Lunii sunt mri si oceane iar prile luminoase sunt continente), vi etc.Cea mai mare i mai cunoscut mare a Lunii este Marea Imbrium(Marea Ploilor) i care are o lungime de 1.200 km. Cei mai nali munti se afl lnga Polul de Sud al Lunii i au o nlime de aproximativ 6.100 m comparabil cu Himalaya pe Pmnt. nc nu s-au gsit urme de ap pe suprafaa Lunii dar cercettorii sunt optimiti.

COMETELESupranumite stele cu coadAlctuire:-nucleu -coam -coad De prezena lor au fost legate producerea unor evenimente-cutremure,eruptii vulcanice,rzboaie,epidemii

Drumul cometei

Nucleu cometei

COMETE IN UNIVERS

METEORITIMeteorii sunt bucati de material ce cad in atmosfera pamantului si pot rezulta in urma coliziunilor intre asteroizi sau a dezintegrarii cometelor; acestia se incing datorita frecarii cu aerul si pot atinge Pamantul daca nu se topesc in atmosfera. Daca un meteor supravietuieste calatoriei sale prin atmosfera si cade pe suprafata Pamantului, atunci acesta este numit meteorit. Oamenii de stiinta estimeaza ca intre 1.000 si 10.000 de tone de material meteoritic cade pe Pamant in fiecare zi. In mare parte acest material este format din bucati foarte mici, de dimensiuni micrometrice. Meteorii provin mai degraba din Sistemul Solar decat din spatiul interstelar. Compozitia acestora poate fi asemanatoare cu cea a asteroizilor, a planetelor sau Lunii. Sunt perioade ale anului cand aceste caderi de meteori se intensifica. Aceste fenomene sunt numite "ploi de meteori" cele mai cunoscute fiind Perseidele care au loc pe 12 august si Leonidele, in luna noiembrie.Cel mai mare meteorit care a lovit Pamantul in epoca moderna este cel cazut la 30 iunie 1908 la nord de raul Tunguska, in Siberia. Actualmente, cea mai raspandita teorie sustine ca acesta a fost un corp solid cu un diametru de circa 50 m, care a explodat cu o forta echivalenta cu aproximativ 15-30 megatone TNT la aproximativ 6 km deasupra solului.

METEORIT

CRATER METEORITIC

ASTEROIZIIUn asteroid este un corp ceresc care se nvrtete n jurul Soarelui cu dimensiuni cuprinse ntre zece metri (sub aceasta dimensiune se numesc meteoriti) i pn la cateva sute de kilometri. Compoziia fizic a asteroizilor variaz, putand reprezenta in cele mai multe cazuri corpuri solide de roc cu un coninut metalic mai mic sau mai mare, sau o adunatur de roci, format datorit gravitaiei. Asterozii sunt mai mici dect planetele, din care cauz sunt numii uneori i planetoizi. Cei mai muli asteroizi i au traseul ntre orbitele planetelor Martie i Jupiter, formnd aa numita Centur de asteroizi. ntinderea ei total este de circa 2,0 - 3,4 Uniti Astronomice (UA = distanta de la Pamant la Soare). Dei majoritatea asteroizilor nu constituie un pericol pentru Pamant, cu telescoapele performante actuale sunt descoperite tot mai multe astfel de corpuri ceresti care se apropie sau intersecteaz orbita terestr, prezentand un potential periculos de impact cu planeta noastra. Sunt numii oficial NEA: Near-Earth-Asteroids (asteroizi aproape de Pmnt), sau mai general NEO = Near Earth Objects.

ASTEROIZICosmonautul Dumitru - Dorin Prunariu ne face cunoscut c, asteroidul nou descoperit la 17 mai 2009, numit codificat 2009KK, va trece pe langa Pamant la 18 iunie 2009 la o distanta de 0,202 UA. Urmatoarea data cand va trece pe langa Pamant va fi la 29 mai 2022 iar probabilitatea de impact cu Terra calculata initial la 1 la 14.000 scade pe masura ce se fac noi observatii, la 7 iunie aceasta fiind estimata la 1 la 8330. Desi dimensiunea acestui asteroid este aceeasi cu a asteroidului Apophis, 270 metri, energia de impact ar putea fi de dou ori mai mare dect a lui Apophis intrucat viteza lui 2009KK este cu 50% mai mare decat a confratelui lui. Dupa cum se stie, fiind publicate numeroase materiale pe acesta tema, Apophis este un asteroid descoperit n anul 2004 i care in anul 2029 va trece foarte aproape de Pmnt, avnd calculata probabilitatea de impact cu planeta noastr la 1 la 45.000. Referitor la 2009KK in 13 ani nu este timp de deflexie, eventual doar de un impact nuclear la suprafaa lui, daca problema este rapid considerata la cel mai inalt nivel de decizie al statelor cu activitati cosmice dezvoltate. Singura opiune viabil in caz de confirmare a impactului va fi evacuarea populaiei de pe coridorul de risc unde ar putea cdea. Problema organizarii si luarii unor masuri referitoare la NEO este luata in discutie la nivelul ONU in cadrul Comitetului ONU pentru Explorarea Pasnica a Spatiului Extraatmosferic, dar necesita multe dezbateri pana la o decizie finala. La accelerarea acestor decizii contribuie semnificativ Asociatia Exploratorilor Spatiului Cosmic (www.space-explorers.org) prin mobilizarea unor specialisti internationali si elaborarea unui document cuprinzator pus deja la dispozitia ONU. Din ambele organizatii face parte si cosmonautul Dumitru-Dorin Prunariu care isi aduce contributia la intelegerea si rezolvarea acestor probleme ale omenirii.

Un asteroid indreptndu-se spre Pamnt

SISTEMUL SOLAR INCOTRO?Astronomii cunosc de multi ani faptul ca o forta colosala din Univers atrage spre sine, cu o viteza de 22 milioane kilometri pe ora, zeci de mii de galaxii intre care se numara si Calea Lactee, cea din care face parte sistemul nostru solar. Cu toate acestea, cercetatorii nu pot spune cu exactitate ce este aceasta forta si ce anume o produce.

Un volum urias de spatiu, care include Calea Lactee si super-clustere de galaxii, pluteste prin Univers catre o masa gigantica si misterioasa, pozitionata la o distanta de aproximativ 250 milioane de ani lumina de sistemul nostru solar, pe care astronomii au denumit-o Marele Magnet.In clusterul denumit Grupul Local, Andromeda si Calea Lactee, cele doua galaxii dominante, se atrag una spre cealalta cu aproximativ 300.000 kilometri pe ora. In acelasi timp, Grupul Local este atras spre centrul clusterului Virgo cu 1.6 milioane kilometri pe ora. Impreuna, toate aceste entitati cosmice gigantice sunt atrase spre Marele Magnet cu 22 milioane kilometri pe ora.

Masuratori recente efectuate cu ajutorul telescoapelor si al sondelor spatiale au evidentiat faptul ca materia neagra, impreuna cu energia neagra reprezinta, cumulat, 95% din componenta Universului si conduc la o accelerare a vitezei de expansiune a acestuia. Se crede, prin urmare, ca tocmai aceasta forta neinteleasa sta la baza atractiei Marelui Magnet, pozitionat in directia constelatiilor Hydra si Centaurus. Totusi, in aceasta regiune a Universului, se gaseste si o uriasa concentratie de galaxii, cel mai mare super-cluster descoperit vreodata. Cercetatorii suspecteaza ca aceasta energie colosala contribuie si ea la atractia exercitata asupra miilor de galaxii care se indreapta cu viteza spre Marele Magnet. Cu toate acestea, intelegerea fenomenului este departe de fi completa, dar acest pas va reprezenta cu siguranta una dintre marile realizari ale umanitatii.

CALEA LACTEE IN 2013