Sistemul nervos

CAPITOLUL II-FUNCTIILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN

A.FUNCTIILE DE RELATIE1.SISTEMUL NERVOS

Sistem nervos(SN) + sistem endocrin(SE) = regleaza functiile organismului; sunt strans conectate

Compartimentele functionale ale SN

Reglarea nervoasa a functiilor corpului se bazeaza pe activitatea centrilor nervosi:

COMANDA CENTRU NERVOS EFECTORI(muschi, ochi, ureche, (miscare,vaz, (prelucreaza info, etc)auz,etc) apoi elaboreaza comanda)

Fiziologia neuronului si a sinapseiNeuronul=unitatea morfo-functionala a SN (morfologic=are o anumita structura, functional=are o anumita functie)

Regleaza activitatea muschiilor si a glandelor secretorii(atat endocrine cat si exocrine)

Regleaza functiile metabolice

COMPARTIMENT SENZITIV COMPARTIMENT MOTOR

Clasificare Dpdv al formei

o Stelata(coarnele anterioare ale maduvei) o Sferica/ovalara(ggl spinali)o Piramidala(zonele motorii ale scoartei cerebrale)o Fusiforma(stratul profund al scoartei cerebrale)

Dpdv al numarului de prelungiri o Unipolari(celulele cu conuri si bastonase din retina): au aspect globulos, cu o singura

prelungire

o Pseudounipolari(in ggl spinal):prezinta o prelungire, care se divide in

“T”: dendrita se distribuie la periferie, iar axonul patrunde in SNC

o Bipolari-pot avea forma rotunda, ovalara sau fusiforma. Cele doua prelungiri pleaca

de la polii opusi ai celulei (neuronii din ganglionii spiral Corti si vestibular Scarpa, din retina si din mucoasa olfactiva)

o Multipolari-forma stelata/piramidala/piriforma. Prezinta un axon si numeroase

prelungiri dendritice(scoarta cerebrala, cerebeloasa si coarnele anterioare ale MS)

Dpdv al functiei o Neuroni receptori

Prin dendrite receptioneaza stimulii din mediul extern(somatosenzitivi) sau din interiorul organismului(viscerosenzitivi)

o Neuroni motori Axonii sunt in legatura cu organele efectoare(somatomotori si

visceromotori)o Neuroni intercalari(de asociatie)

Fac legatura intre n.receptori si n.motori

Structura neuronului Neuronul este format din:

o corp celular(pericarion) , format din: neurilema(membrana plasmatica)

este subtire, delimiteaza neuronul structura lipoproteica

neuroplasma(citoplasma), care contine organite celulare comune(mitocondrii, ribozomi, reticul

endoplasmatic, cu exceptia centrozomului, pentru ca neuronul nu se divide)

incluziuni pigmentare organite specifice:

o corpii tigroizi(Nissl)o neurofibrilele-se gasesc in neuroplasma si prelungiri

si au rol mecanic, de sustinire si in transmiterea impulsului nervos

nucleu celulele nervoase au un nucleu unic cu 1-2 nucleoli

o una sau mai multe prelungiri, reprezentate de: dendrite(sunt celulipete si multiple, adica un neuron are de obicei

mai multe dendrite) celulipet=dendrita conduce influxul nervos de la exterior

spre corpul neuronal) in dendrite se gasesc neurofibrilele

axoni(este celulifug si unic, lung) celulifug=axonul conduce influxul nervos de la centru spre

periferie citoplasma neuronului=axoplasma(contine mitocondrii,

neurofibrile si vezicule ale RE) axoplasma este acoperita de axolema(membrana

plasmatica) cu rol important in propagarea influxului nervos de-a lungul traseului sau, axonul emite colaterale

perpendiculare pe directia sa in portiunea terminala se ramifica , iar ultimele

ramificatii(butonii terminali) contin mici vezicule pline cu mediatori chimici, neurofibirile si mitocondrii

Teaca de mielina, teaca Schwann si teaca Henle inconjoara axonul, dar au proprietati diferite in functie de localizarea lor, la nivelul SNC sau SNP. Teaca de mielina inconjoara axonul, fiind de multe ori mai groasa decat axonul in sine. Aproximativ la fiecare 1-3mm, de-a lungul tecii de mielina, se gasesc nodurile Ranvier. Teaca de mielina este dispusa in jurul axonului de catre celulele Schwann

Structura Axonul neuronilor SNP Axonul neuronilor SNCTeaca de mielina-lipseste la neuronii mai mici de 2 µ si in fibrele postganglionare. Rol: izolator electric, care accelereaza transmiterea impulsului nervos

-produsa de celulele Schwann(o celula produce pentru un axon)-prezinta discontinuitati(noduri Ranvier)

-produsa de oligodendrocite(o celula produce pentru mai multi axoni) -denumirea vine din greaca=celula cu mai multe ramificatii

Teaca Schwann -se dispune in jurul tecii de mielina, fiind formata de celulele Schwann-fiecarui segment internodal de mielina(deci dintre 2 strangulatii Ranvier) ii corespunde o singura celula Schwann

-nu prezinta

Teaca Henle -separa membrana plasmatica a celulei Schwann de tesutul conjuctiv din jur-are rol in permeabilitate si rezistenta

-nu prezinta

Celula nervoasa are 2 proprietati:

Neuronul:

1. neurilema; neuroplasma; 3. nucleu; 4. nucleol; 5. corpusculi Nissl; 6. neurofibrile; 7. dendrite; 8. axolema; 9. axoplasma; 10. celule Schwann; 11. teaca de mielina; 1 strangulatie Ranvier; 13. teacaHenle; 14. arborizatie terminala; 15. butoni terminali; 16. axon; 17. nucleul celulei Schwann; 18. membrana celulei Schwann.

1. Excitabilitate(=generarea unui potential de actiune, vezi capitolul precedent)2. Conductibilitate(=propagarea si conducerea PA)

Conductibilitatea

Conducerea impulsului nervosAparitia unui PA intr-o zona a membranei neuronale -> aparitia unui nou PA in zona vecina.

I. Conducerea la nivelul axonilor amielinici Absenta tecii de mielina=absenta izolarii electrice=ionii pot trece cu usurinta prin membrana. Deci, in cazul axonilor amielinici, PA poate sa apara in orice zona a membranei. Proprietatile electrice ale membranei permit depolarizarea regiunilor adiacente, iar PA este condus intr-o singura directie, deoarece in directia opusa(unde PA s-a format), membrana se afla in starea refractara absoluta.

2. Conducerea la nivelul axonilor mielinizati In acest caz, datorita proprietatilor izolatoare ale mielinei, PA apare la nivelul nodurilor Ranvier si “sare” de la un nod la altul (conducere saltatorie). Acest tip de conducere are avantaje:

In primul rand, acest mecanism permite viteze mari de transmitere a influxului nervos, din cauza “salturilor” proceselor de depolarizare(100 m/sec fata de 10m/sec in fibrele amielinice)

In al doilea rand, conducerea saltatorie salveaza mai multa energie, care este necesara axonului, deorace numai strangulatiile Ranvier se depolarizeaza, ceea ce permite pastrarea unei cantitatati de aproximativ 100 de ori mai mare de ioni

Sinapsa=conexiunea functionala intre un neuron si o alta celula

Exista doua categorii principale de sinapse: Sinapse electrice Sinapse chimice -majoritatea sinapselor de la nivel SNC

o In cazul acesta, primul neuron secreta la nivelul terminatiei sale sinaptice, o substanta numita neurotransmitator, care la randul sau actioneaza asupra urmatorului neuron pe care il poate excita, inhiba sau caruia ii poate modifica sensibilitatea. Cele mai cunoscute neurotransmitatoare sunt acetilcolina, norepinefrina, epinefrina, serotonina.

Tot un neuron, in cazul sinapselor de la nivel SNC

Celula musculara, secretoare sau efectorie, in cazul sinapselor de la nivel SNP

o In urma interactiunii dintre mediatorul chimic eliberat in fanta sinaptica si receptorii de pe membrana postsinaptica, apare depolarizarea membranei postsinaptice.

Oboseala transmiterii sinaptice=mecanism de protectie impotriva suprastimularii, care se realizeaza prin epuizarea rezervelor de mediator chimic de la nivelul terminatiei presinaptice

REFLEXUL(=ACTUL REFLEX)=mecanismul fundamental de functionare a SN=reactia de raspuns a CN la stimualarea unei zone receptoare

MADUVA SPINARII-situata in canalul vertebral-canalul vertebral=format prin suprapunerea orificiilor vertebrale

Limite:o Superior: gaura occipitala sau emergenta primului nerv spinal(C1)o Inferior: vertebra L2

Sub L2, maduva se prelungeste cu conul medular, iar acesta cu filum terminale

De-o parte si de alta a conului medular si a filumului terminal, nervii lombari si sacrali formeaza “coada de cal”

-intre peretele osos al vertebrelor si maduva se afla cele 3 membrane ale meningelor vertebrale, care asigura protectia si nutritia maduvei:

o Dura mater: Membrana exterioara Structura fibroasa -> rezistenta Separata de peretii canalului vertebral prin spatiul epidural

o Arahnoida: Structura conjunctiva Separata de pia mater printr-un spatiu care contine LCR

o Pia mater: Membrana conjuctivo-vasculara->rol nutritiv(in grosimea ei se gasesc vase

arteriale) Inveleste maduva la care adera, patrunzand in santuri si fisuri

EXTERIOR

INTERIOR

Substanta cenusie

-constituita din corpul neuronilor-reprezinta zona de integrare a reflexelor medulare-impulsurile senzitive patrund in maduva aproape exclusiv prin radacinile posterioare(senzitive), dupa care, fiecare impuls poate urma doua cai distincte: 1. O ramura a nervului senzitiv se termina la nivelul substantei cenusii->efecte locale 2. O alta ramura a nervului transmite semnale la nivelele superioare ale MS, la trunchiul cerebral sau chiar la cortexul cerebral -are forma literei H: -bara transversala a literei H=comisura cenusie, care prezinta in centru canalul ependimar care contine LCR -portiunile laterale ale H-ului=subdivizate in coarne:

o Anterioare(ventrale) Contin dispozitivul somatomotor(=determina miscarile corpului) Mai bine dezvoltat in regiunea dilatarilor, deoarece acestea corespund

membrelor Sunt mai late si mai scurte decat cele posterioare Contin doua tipuri de neuroni somatomotori ai caror axoni formeaza

radacina anterioara(ventrala) a nervilor spinali

o Posterioare(dorsale) Contin neuroni ai cailor senzitive, care au semnificatia de deutoneuron(al II-

lea neuron)o Laterale

Vizibile in regiunea cervicala inferioara, regiunea toracala si in regiunea lombara superioara

Contin neuroni vegetativi simpatici preganglionari, ai caror axoni parasesc MS pe calea radacinii ventrale a nervului spinal si formeaza fibrele preganglionare ale sistemului simpatic

Intre coarnele laterale si posterioare=substanta reticulate a maduvei(se gaseste in substanta alba)

Substanta alba-situata la periferia maduvei-dispusa sub forma de cordoane, in care gasim fascicule:

Ascendente-situate periferic Descendente-situate spre interior fata de cele ascendente De asociatie-situate profund, in imediata vecinatate a substantei cenusii

I. CAILE ASCENDENTE(ALE SENSIBILITATII) A. CAILE SENSIBILITATII EXTEROCEPTIVE

Exteroceptiv= care transmite centrilor nervoși stimuli din mediul extern1. Calea sensibilitatii termice si dureroase

Receptorii=terminatiile nervoase libere, care se gasesc in piele. Protoneuronul se afla in ganglionul spinal. Are o dendrita lunga care ajunge la receptori, iar axonul patrunde in maduva

Deutoneuronul se afla in neuronii senzitivi din cornul posterior al maduvei. Axonul lui trece in cordonul lateral opus, unde formeaza fasciculul spinotalamic lateral(acest fascicul este unul ascendent, care urca de la MS la talamus)Al treilea neuron se afla in talamus. Axonul lui se proiecteaza pe scoarta cerebrala, in aria somestezica primara din lobul parietal(situate in girusul postcentral)

2. Calea sensibilitatii tactile grosiere(protopatice) -are rolul de a completa informatiile aduse de sensibilitatea profunda de presiune, in vederea aprecierii excitatiei produsa de un stimul ca fiind placuta sau neplacutaReceptorii: se afla in piele si sunt reprezentati de corpusculii Meissner(perceperea senzaţiilor vibratorii ușoare şi superficiale) si de discurile tactile Merkel(sensibile la atingeri usoare)Pronotneuronul: se afla in ganglionul spinal. Dendrita acestui neuron este lunga si ajunge la nivelul receptorilor, iar axonul patrunde pe calea radacinii posterioare in maduvaDeutoneuronul se afla in neuronii senzitivi din cornul posterior al maduvei. Axonul lui trece in cordonul anterior opus, unde formeaza fasciculul spinotalamic anterior(traiect ascendent, strabate MS, TC si ajunge la talamus)Al treilea neuron se afla in talamus. Axonul lui se proiecteaza pe scoarta cerebrala, in aria somestezica primara din lobul parietal(situata in girusul postcentral)

3. Calea sensibilitatii tactile fine(epicritice) -rol de discriminare spatiala si localizare tactila exacta, precum si rol de percepere a vibratiilor(=stimuli tactili aplicati intr-o succesiune rapida)-urmeaza calea cordoanelor posterioare, impreuna cu calea proprioceptiva kinestezica

B. CAILE SENSIBILITATII PROPRIOCEPTIVE Proprioceptiv= despre senzații provenite din corp, care informează asupra mișcărilor, echilibrului etc

1. Calea sensibilitatii kinestezice =simtul pozitiei si al miscarii corpului in spatiu, utilizeaza calea cordoanelor posterioare, impreuna cu calea sensibilitatii tactile fineReceptorii:

Pentru sensibilitatea tactile epicritica=aceeasi ca pentru sensibilitatea tactica protopatica, insa cu camp receptor mai mic

Pentru sensibilitatea kinestezica=corpusculii neurotendinosi ai lui Golgi si corpusculii RuffiniProtoneuronul se afla in ganglionul spinal. Dendrita lunga, ajunge la receptori, iar axonul patrunde in cordonul posterior, unde formeaza fasciculul gracilis si fasciculul cuneat(apare numai in maduva toracala superioara si cea cervicala). Cele doua fascicule se mai numesc si fascicule spinobulbare, au un traiect ascendent, de la MS->bulbul rahidian.

Fasciculul gracilis(Goll) contine fibre provenite din segmentele coccigiene, sacrate, lombare si toracice inferioare

Fasciculul cuneat(Burdach) contine fibre din segmentele toracice superioare si cervicaleDeutoneuronul se afla in nucleii gracilis si cuneat din bulb. Axonul acestuia se incruciseaza in bulb si formeaza decusatia senzitiva(=incrucisarea pe linia mediana a fasciculelor nervoase similare), dupa care devine ascendent si formeaza lemniscul medial(lemnisc=”manunchi” de axoni mielinizati), care se indreapta spre talamus.

Al treilea neuron se afla in talamus. Axonul lui se proiecteaza pe scoarta cerebrala, in aria somestezica primara din lobul parietal(situata in girusul postcentral)

2.Calea sensibilitatii proprioceptive de control al miscarii=simtul tonusului muscularFormata din doua tracturi:

Tractul spinocerebelos dorsal(direct)(Flechsig) Tractul spinocerebelos ventral(incrucisat)(Gowers)

Receptorii: fusurile neuromusculare

Protoneuronul: localizat in ganglionul spinal. Dendrita ajunge la receptori, iar axonul, pe calea radacinii posterioare, intra in maduva, in substanta cenusie.Deutoneuronul: se afla in neuronii senzitivi din cornul posterior al maduvei. Axonul lui se poate comporta in doua moduri:

Fie se duce in cordonul lateral de aceeasi parte->fascicul spinocerebelos dorsal(direct) Fie ajunge in cordonul lateral de partea opusa->fasciculul spinocerebelos ventral(incrucisat)

C. CAILE SENSIBILITATII INTEROCEPTIVE Receptorii: se gasesc in peretii vaselor si ai organelor, sub forma de TNL sau corpusculi lamelati

Ambele fascicule au un traiect ascendent, strabatand MS si ajungand in TC,unde insa se comporta diferit:

FSCD strabate numai bulbul, si apoi pe calea pedunculului cerebelos inferior ajunge la cerebel

FSCV strabate bulbul, puntea si mezencefalul si apoi de-a lungul pedunculului cerebelos superior ajunge la cerebel

Protoneuronul se gaseste in ganglionul spinal. Dendrita lui ajunge la receptori, iar axonul patrunde in maduva. Deutoneuronul se afla in maduva. Axonii acestuia intra in alcatuirea unui fascicul si din aproape in aproape ajung la talamus. al treilea neuron se afla in talamus. Zona de proiectie corticala este difuza.

RECEPTORI N1 N2 N3 Proiectia

A.CAILE SENSIBILITATII EXTEROCEPTIVE 1.TERMICE SI DUREROASE

TNL In ggl spinalDendrita:lunga, ajunge la receptoriAxonul: patrunde in MS

In neuronii senzitivi din cornul posteriorAxonul formeaza fascicul spinotalamic lateral

Talamus Aria somestezica I

2.TACTILE GROSIERE Corpusculii Meissner si discurile Merkel

In ggl spinalDendrita:lunga, ajunge la receptoriAxonul: patrunde in MS

In neuronii senzitivi din cornul posteriorAxonul formeaza fascicul spinotalamic anterior


3.TACTILE FINE Corpusculii Meissner si discurile Merkel

In ggl spinalDendrita:lunga, ajunge la receptoriAxonul: patrunde in cordonul posterior->fasciculul gracilis si cuneat

Nucleii gracilis si cuneat din bulbAxonul se incruciseaza in bulb->decusatia senzitiva, dupa care devine ascendent si formeaza lemniscul medial


B.CAILE SENSIBILITATII PROPRIOCEPTIVE 1.KINESTEZICE Corpusculii

neurotendinosi ai lui Golgi si corpusculii Ruffini

In ggl spinalDendrita:lunga, ajunge la receptoriAxonul: patrunde in cordonul posterior->fasciculul gracilis si cuneat

Nucleii gracilis si cuneat din bulbAxonul se incruciseaza in bulb->decusatia senzitiva, dupa care devine ascendent si formeaza lemniscul medial


2.DE CONTROL AL MISCARII

Fusurile neuromusculare


In neuronii senzitivi din cornul posterior

Cerebel

C.CAILE SENSIBLITATII INTEROCEPTIVE

Peretii vaselor si ai organelor sub forma de TNL sau corpusculi lamelati


In MS Talamus Difuza

I. CAILE DESCENDENTE(ALE MOTRICITATII)

1. CALEA SISTEMULUI PIRAMIDAL Are originea in cortexul cerebral si controleaza miscarea voluntara. Fasciculul piramidal(corticospinal) are origini diferite:

Aria motorie Aria premotorie Aria motorie suplimentara Aria motorie secundara

Fibrele descendente ale fasciculului piramidal strabat toate cele 3 etaje ale TRC, insa ajunse la nivelul bulbului se comporta diferit:

75% dintre ele se incurciseaza la nivelul bulbului(decusatia piramidala), formand fasciculul piramidal incrucisat(corticospinal lateral), care ajunge in cordonul lateral al maduvei

25% nu se incruciseaza si formeaza fasciculul piramidal direct(corticospinal anterior), care ajunge in cordonul anterior de aceeasi parte

2. CALEA SISTEMULUI EXTRAPIRAMIDAL Origine: etajele corticale si subcorticaleRol: controleaza motilitatea involuntara automata si semiautomata->regleaza tonusul muscular si activitatea corpului, fiind mentinute postura si echilibrul corpului

Aceste fibre ajung la nucleii bazali(corpii striati)=colectie de corpi neuronali situati de-o parte si de alta a talamusului

Nucleii bazali

Eferentele nucleilor bazali:fibre strionigrice, striorubice si strioreticulate

Nucleii din mezencefal:nucleul rosu, substanta neagra, formatia reticulata

MS-neuronii motori din cornul anterior

Prin fasciculele nigrospinale, rubrospinale, reticulospinale

Sistemul nervos

Documents

Transcript of Sistemul nervos