SISTEMUL MUSCULAR

15
Sistemul muscular este format din mu şchii scheletici . Muşchii se prind de capetele oaselor scheletului. Muşchii scheletici sunt formaţi din ţesut muscular striat. O proprietate fundamentală a muşchilor este contracţia . Datorită acestei însuşiri, muşchii sunt consideraţi organele active ale sistemului locomotor – determină mişcarea. Totalitatea muşchilor formează sistemul muscular. SISTEMUL MUSCULAR SISTEMUL MUSCULAR

description

SISTEMUL MUSCULAR. Sistemul muscular este format din mu şchii scheletici . Muşchii se prind de capetele oaselor scheletului. - PowerPoint PPT Presentation

Transcript of SISTEMUL MUSCULAR

Page 1: SISTEMUL MUSCULAR

Sistemul muscular este format din muşchii scheletici. Muşchii se prind de capetele oaselor scheletului.

Muşchii scheletici sunt formaţi din ţesut muscular striat. O proprietate fundamentală a muşchilor este contracţia. Datorită acestei însuşiri, muşchii sunt consideraţi organele active ale sistemului locomotor – determină mişcarea.

Totalitatea muşchilor formează sistemul muscular.

SISTEMUL MUSCULARSISTEMUL MUSCULAR

Page 2: SISTEMUL MUSCULAR

Alcătuirea externă a Alcătuirea externă a muşchiuluimuşchiului

Page 3: SISTEMUL MUSCULAR

Alcătuirea internă a Alcătuirea internă a muşchiuluimuşchiului

              La exterior, muşchii prezintă o teacă La exterior, muşchii prezintă o teacă membranoasă, numită epimisium. Ea îi separă de membranoasă, numită epimisium. Ea îi separă de organele învecinate, făcând însă corp comun cu ţesutul organele învecinate, făcând însă corp comun cu ţesutul conjunctiv subdermic, periost, aponevroze, tendoane conjunctiv subdermic, periost, aponevroze, tendoane etc.etc.       În interior, muşchiul prezintă o structură        În interior, muşchiul prezintă o structură fasciculată, fiecare fascicul fiind delimitat de o teacă fasciculată, fiecare fascicul fiind delimitat de o teacă colagenic – conjunctivă (perimisium). Fasciculele sunt colagenic – conjunctivă (perimisium). Fasciculele sunt împărţite în fibre, de asemenea, acoperite de o teacă împărţite în fibre, de asemenea, acoperite de o teacă conjunctivă, endomisium. Aceste trei teci au legătură conjunctivă, endomisium. Aceste trei teci au legătură între ele, fiind mai bine vizibile la muşchii biceps, între ele, fiind mai bine vizibile la muşchii biceps, triceps, cvadriceps etc. Ele sunt constituite din fibre triceps, cvadriceps etc. Ele sunt constituite din fibre colagenice, reticulare, elastice, celule fibroblastice, colagenice, reticulare, elastice, celule fibroblastice, histiocite, adipocite etc.histiocite, adipocite etc.

Page 4: SISTEMUL MUSCULAR
Page 5: SISTEMUL MUSCULAR
Page 6: SISTEMUL MUSCULAR

TIPURI DETIPURI DE ŢESUT ŢESUT MUMUSCULARSCULAR

Tipuri de Tipuri de ţesut ţesut muscmuscularular::

STRIAT DE TIP STRIAT DE TIP CARDIACCARDIAC STRIAT DE TIP STRIAT DE TIP

SCHELETICSCHELETIC NETEDNETED

Page 7: SISTEMUL MUSCULAR

TIPURI DE TIPURI DE MUŞCHIMUŞCHI

Fotografie la microscopul electronic

Page 8: SISTEMUL MUSCULAR

MUMUŞŞCHI STRIAT DE TIP SCHELETICCHI STRIAT DE TIP SCHELETIC

Page 9: SISTEMUL MUSCULAR

TESUT MUSCULAR NETEDTESUT MUSCULAR NETED

Page 10: SISTEMUL MUSCULAR

TONUS MUSCULARTONUS MUSCULAR

Page 11: SISTEMUL MUSCULAR

Principalele grupe de muPrincipalele grupe de muşchişchi

Page 12: SISTEMUL MUSCULAR

      Muschii capului:Muschii capului:

Muschii mimicii (cutanati), frontali si occipitali; Muschii mimicii (cutanati), frontali si occipitali; Muschii din jurul orificiilor nazale si bucale, constrictori si dilatatori; Muschii din jurul orificiilor nazale si bucale, constrictori si dilatatori; Muschii masticatori. Muschii masticatori.

        Muschii gatului si cefei:Muschii gatului si cefei:

Pielos al gatului; Pielos al gatului; Sterno-cleido-mastoidieni; Sterno-cleido-mastoidieni; Hioidieni.Hioidieni.

Muschii Trunchiului:Muschii Trunchiului:

Pe fata posterioara a trunchiului sunt muschii trapezi, marii dorsali si Pe fata posterioara a trunchiului sunt muschii trapezi, marii dorsali si muschii santurilor vertebrale (in plan profund); muschii santurilor vertebrale (in plan profund);

Pe fata antero-laterala sunt muschii toracici (pectorali, dintati, Pe fata antero-laterala sunt muschii toracici (pectorali, dintati, intercostali) si abdominali (drepti si oblici); intercostali) si abdominali (drepti si oblici);

Prin contractie, muschii abdominali participa la defecatie, mictiune si Prin contractie, muschii abdominali participa la defecatie, mictiune si expiratie; expiratie;

Intre torace si abdomen se gaseste muschiul diafragma care este boltit Intre torace si abdomen se gaseste muschiul diafragma care este boltit spre torace.spre torace.

Page 13: SISTEMUL MUSCULAR

        Musculatura membrelor superioare:Musculatura membrelor superioare:

Muschii de pe centura scapulara; Muschii de pe centura scapulara;

Muschii membrului propriu-zis: brat (biceps, triceps), antebrat Muschii membrului propriu-zis: brat (biceps, triceps), antebrat (flexor si extensori ai mainii, pronatori si supinatori), muschii (flexor si extensori ai mainii, pronatori si supinatori), muschii mainii. mainii.

        Musculatura membrelor anterioare:Musculatura membrelor anterioare:

Muschi de pe oasele centurii pelviene (fesierii); Muschi de pe oasele centurii pelviene (fesierii);

Musculatura membrului propriu-zis: musculatura coapsei Musculatura membrului propriu-zis: musculatura coapsei (cvadricepsul, croitorul, aductorul, bicepsul femural), (cvadricepsul, croitorul, aductorul, bicepsul femural), musculatura gambei (muschii gambei extensori ai piciorului, musculatura gambei (muschii gambei extensori ai piciorului, ponatori supinatori iar posterior se gaseste tricepsul sural.ponatori supinatori iar posterior se gaseste tricepsul sural.

Page 14: SISTEMUL MUSCULAR

Muşchii scheletici se inseră pe oase, pe care le pun în acţiune. Un Muşchii scheletici se inseră pe oase, pe care le pun în acţiune. Un muşchi are două sau mai multe puncte de inserţie, dintre care unul muşchi are două sau mai multe puncte de inserţie, dintre care unul este de origine, iar celălalt (celelalte) sunt de inserţie, reprezentat, este de origine, iar celălalt (celelalte) sunt de inserţie, reprezentat, de cele mai multe ori printr-un tendon. Între ele se găseşte masa de cele mai multe ori printr-un tendon. Între ele se găseşte masa (corpul) muşchiului.(corpul) muşchiului.

              După dispoziţia fibrelor masei musculare în raport cu tendonul, După dispoziţia fibrelor masei musculare în raport cu tendonul, muşchii scheletici se împart în:muşchii scheletici se împart în:       - Muşchi fusiformi, cu fibre lungi, paralele pe lungime, permiţând        - Muşchi fusiformi, cu fibre lungi, paralele pe lungime, permiţând mişcări diverse, dar cu forţă scăzută (sternocleidomastoidian, mişcări diverse, dar cu forţă scăzută (sternocleidomastoidian, croitorcroitor etc.);etc.);       - Muşchi penaţi, cu tendonul în centru sau lateral şi fibrele        - Muşchi penaţi, cu tendonul în centru sau lateral şi fibrele musculare dispuse oblic pe acesta şi pe lungime, executând mişcări musculare dispuse oblic pe acesta şi pe lungime, executând mişcări cu forţă crescută (brahial etc.);cu forţă crescută (brahial etc.);       - Muşchi cu mai multe origini şi un singur tendon terminal        - Muşchi cu mai multe origini şi un singur tendon terminal ((bicepsbiceps, , tricepstriceps, cvadriceps, sternocleidomastoidian). Sunt muşchi , cvadriceps, sternocleidomastoidian). Sunt muşchi mari, puternici;mari, puternici;       - Muşchi cu intersecţii tendinoase (       - Muşchi cu intersecţii tendinoase (drepţii abdominalidrepţii abdominali).).

              În raport cu modul de funcţionare, muşchii pot fi:În raport cu modul de funcţionare, muşchii pot fi:       -        - agoniştiagonişti, care realizează aceeaşi mişcare (apropie două oase),, care realizează aceeaşi mişcare (apropie două oase),       -        - antagoniştiantagonişti, care participă la mişcări pe aceeaşi direcţie, dar în , care participă la mişcări pe aceeaşi direcţie, dar în sensuri opuse (unul apropie două oase, celălalt le depărtează; de sensuri opuse (unul apropie două oase, celălalt le depărtează; de exemplu, bicepsul şi tricepsul).exemplu, bicepsul şi tricepsul).

Page 15: SISTEMUL MUSCULAR

Compoziţia chimică a Compoziţia chimică a muşchiului (%)muşchiului (%)

Substanţa Conţinut procentual per 100 gr. Substanţa Conţinut procentual per 100 gr. ţesut proaspăt ţesut proaspăt

Apă 72 - 80 Apă 72 - 80 Substanţe organice, din care: 20 – 26 Substanţe organice, din care: 20 – 26

Proteine 16,5 – 20,9 Glicogen 0,3 – 3 Proteine 16,5 – 20,9 Glicogen 0,3 – 3 Lipide 1 – 3 Creatină + Creatin-Fosfat 0,2 – Lipide 1 – 3 Creatină + Creatin-Fosfat 0,2 – 0,55 Creatinină 0,003 – 0,005 Carnozină 0,55 Creatinină 0,003 – 0,005 Carnozină 0,25 – 0,4 Carnitină 0,02 – 0,05 Baze 0,25 – 0,4 Carnitină 0,02 – 0,05 Baze purinice 0,07 – 0,23 Aminoacizi liberi 0,1 – purinice 0,07 – 0,23 Aminoacizi liberi 0,1 – 0,7 Uree 0,04 – 0,14 Acid lactic 0,01 – 0,02 0,7 Uree 0,04 – 0,14 Acid lactic 0,01 – 0,02

Săruri minerale 1 – 1,5Săruri minerale 1 – 1,5