Sistemul Informational Privind Contabilitatea Si Gestiunea Stocurilor La SC Telco Import-Export SRL

8/13/2019 Sistemul Informational Privind Contabilitatea Si Gestiunea Stocurilor La SC Telco Import-Export SRL

http://slidepdf.com/reader/full/sistemul-informational-privind-contabilitatea-si-gestiunea-stocurilor-la-sc 1/135

SISTEMUL INFORMAŢIONAL

PRIVIND CONTABILITATEA ŞI

GESTIUNEA

STOCURILOR

LA S.C. TELCO IMPORT-EXPORT

S.R.L.



Sistemul informaţional privind contabilitatea şi gestiunea stocurilor la Telco Import-Export SRL

Cuprins

I. Reglementări privind contabilitatea şi situaţiile financiare ale întreprinderii armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilorconomice uropene !C" şi cu #tandardele Internaţionale deContabilitate $1. ontabilitatea !ntreprinderii "#. Exerciţiul financiar $%. Situaţiile financiare anuale ale !ntreprinderii $". &orma şi conţinutul situaţiilor financiare ale !ntreprinderii '(. )rincipii şi reguli contabile 1*$. +probarea şi semnarea situaţiilor financiare ale !ntreprinderii ##*. Raportul administratorilor ##,. +uditul financiar #%'. +probarea şi depunerea situaţiilor financiare şi a raportului anual ale!ntreprinderii

#%

1. )ublicarea raportului anual al !ntreprinderii #"II. Delimitări privind evaluarea şi gestiunea stocurilor %&

1. Stocurile #$#. &actorii determinanţi ai mrimii stocurilor #,%. osturile stocurilor #,

". antitatea optim de comandat #'(. Efectele inflaţiei asupra managementului stocurilor %1$. &ormele de aprovi/ionare material cu ec0ipamente te0nice %1*. Structura material a planului şi programelor de aprovi/ionare a unitţiloreconomice %",. Tipuri de strategii !n aprovi/ionarea material %('. Evaluarea şi comunicarea financiar privind stocurile %*1. Evaluarea ieşirilor din stoc dup metoda costului mediu ponderat 2)3 "#11. Evaluarea ieşirilor din stoc dup metoda primei intrri - primei ieşiri &I&43 "%1#. Evaluarea ieşirilor din stoc dup metoda ultimei intrri - primei ieşiri LI&43 ""

III. Contabilitatea operaţiilor privind stocurile aprovizionate şifabricate $'1. ontabilitatea operaţiilor de aprovi/ionare şi ieşire din stoc5 pre/entarea

principalelor conturi ",

#




1.1. 2aterii prime şi materiale consumabile ", 1.#. 2rfuri (1#. ontabilitatea operaţiilor privind ieşirea stocurilor (*%. ontabilitatea plusurilor şi minusurilor de inventar (, %.1. Inventarul permanent (, %.#. Inventarul intermitent $ %.%. Inventarul permanent pentru stocurile din cumprri $ %.". Inventarul permanent pentru stocuri din cumprri evaluate la cost deac0i/iţie

$1

%.(. Inventarul permanent pentru stocuri din cumprri la cost standard $" %.$. Inventar permanent pentru stocuri din cumprri evaluate la preţ de v6n/are $$ %.*. Inventar intermitent pentru stocurile din cumprri *". +lte operaţii privind stocurile *# ".1. Leasing-ul *# ".#. Rate ,*(. ontabilitatea provi/ioanelor pentru deprecierea stocurilor şi producţiei !n curs de

execuţie ,,$. a/uri particulare ,'I7. ontabilitatea ambala8elor '#

1. Rolul şi importanţa ambala8elor !n unitţile comerciale '##. )articularitţi ale evidenţei operative şi analitice a ambala8elor '%%. ontabilitatea ambala8elor de natura imobili/rilor5 obiectelor de inventar5ambala8elor de transport5 ambala8elor incluse !n preţul mrfurilor '(

7. Studiu de ca/9 ontabilitatea operaţiunilor privind stocurile la TelcoImport-Export SRL 5 pe ba/a situaţiilor financiare 1

1. )re/entarea general a firmei 1#. 4rganigrama 11%. Studiul sistemului informaţional 11 %.1. :ocumente de intrare 1# %.#. :ocumente de ieşire 1#". 2onografie contabil privind circulaţia mrfurilor şi ambala8elor la Telco Import-Export SRL !n trimestrul I75 anul #" 1#(. onclu/ii 1,$. )ropuneri 11"

7I. ;ibliografie 11

,7II. +nexe 11'

%




I. Reglementări privind contabilitatea şi situaţiilefinanciare ale întreprinderii armonizate cu

Directiva a IV-a a Comunităţilor conomice uropene !C..."

şi cu #tandardele Internaţionale de Contabilitate

(. Contabilitatea întreprinderii

Moneda

ontabilitatea se ţine !n limba rom6n şi !n moneda naţional. ontabilitatea

operaţiunilor efectuate !n valut se ţine at6t !n moneda naţional5 c6t şi !n valut.

)entru necesitţile proprii de informare !ntreprinderile pot opta pentru !ntocmirea

situaţiilor financiare şi !ntr-o moned stabil euro5 <S: etc.3.

Obligativitatea organizării şi ţinerii contabilităţii Rspunderea pentru organi/area şi ţinerea contabilitţii5 !n conformitate cu

prevederile Legii contabilitţii nr. ,#=1''15 republicat5 revine administratorului5 !n

acest scop persoana prev/ut la alineatul precedent trebuie s asigure5 potrivit

legii5 condiţiile necesare pentru9 !ntocmirea documentelor 8ustificative privind

operaţiunile patrimoniale> organi/area şi ţinerea corect şi la /i a contabilitţii>

organi/area şi efectuarea inventarierii patrimoniului5 precum şi valorificareare/ultatelor acesteia> respectarea regulilor de !ntocmire a situaţiilor financiare5

"




publicarea şi depunerea la termen a acestora la organele !n drept> pstrarea

documentelor 8ustificative5 a registrelor şi situaţiilor financiare şi organi/area

contabilitţii de gestiune adaptate la specificul !ntreprinderii.

)otrivit prevederilor art. $ alin. # din Legea contabilitţii nr. ,#=1''15republicat5 precum şi celorlalte prevederi legale referitoare la !ntocmirea şi

utili/area formularelor privind activitatea financiar şi contabil5 orice operaţiune

patrimonial se consemnea/ !n momentul efecturii ei !ntr-un !nscris care st la

ba/a !nregistrrilor !n contabilitate5 dob6ndind astfel calitatea de document

8ustificativ.

+ceste prevederi sunt cuprinse !n ?otr6rea @uvernului nr. ,%1=1''* pentruaprobarea modelelor formularelor comune privind activitatea financiar şi

contabil şi a normelor metodologice privind !ntocmirea şi utili/area acestora5 !n

ordinele ministrului finanţelor date !n aplicarea acesteia5 precum şi !n Aormele

metodologice de !ntocmire şi utili/are a formularelor tipi/ate5 comune pe

economie5 care nu au regim special5 privind activitatea financiar şi contabil5

aprobate prin 4rdinul ministrului finanţelor nr. "#(=1'',.

:ocumentele 8ustificative cuprind5 de regul5 urmtoarele elemente

principale9

a3 denumirea documentului>

b3 denumirea şi sediul !ntreprinderii care !ntocmeşte documentul>

c3 numrul şi data !ntocmirii acestuia>

d3 menţionarea prţilor care particip la efectuarea operaţiunii

patrimoniale c6nd este ca/ul3>

e3 conţinutul operaţiunii patrimoniale şi5 dac este ca/ul5 temeiul legal al

efecturii acesteia>

f3 datele cantitative şi valorice aferente operaţiunii efectuate>

g3 numele şi prenumele5 precum şi semnturile persoanelor care le-au

!ntocmit5 vi/at şi aprobat5 dup ca/>

03 alte elemente menite s asigure consemnarea complet a operaţiunilor

efectuate.

(




Păstrarea registrelor şi a documentelor justificative

)otrivit prevederilor art. #( din Legea contabilitţii nr. ,#=1''15 republicat5

registrele de contabilitate5 precum şi documentele 8ustificative5 care stau la ba/a

!nregistrrilor !n contabilitate5 se pstrea/ timp de /ece ani !n ar0iva persoanelor prev/ute la art. 1 din lege5 cu !ncepere de la data !nc0eierii exerciţiului !n cursul

cruia au fost !ntocmite5 cu excepţia ştatelor de salarii care se pstrea/ timp de (

de ani. Registrele de contabilitate5 precum şi documentele 8ustificative se pstrea/

!n ar0iv5 de regul !n forma lor original5 grupate !n funcţie de natura

operaţiunilor şi !n ordine cronologic !n cadrul exerciţiului financiar la care acestea

se refer.+r0ivarea documentelor contabile trebuie s asigure pstrarea şi consultarea

acestora !n termenele prev/ute de lege.

)otrivit art. #$ din Legea contabilitţii nr. ,#=1''15 republicat5 !n ca/ de

pierdere5 sustragere sau distrugere a unor documente contabile5 se vor lua msuri

de reconstituire a acestora !n termen de maximum % de /ile de la constatare.

Responsabilitatea de a reconstitui documentele contabile !n ca/urile prev/ute la

alineatul precedent revine administratorilor !ntreprinderii sau altei persoane care

are obligaţia s gestione/e patrimoniul. :ocumentele contabile reconstituite vor

purta menţiunea BReconstituitB.

%. )erciţiul financiar

Exerciţiul financiar !ncepe la 1 ianuarie şi se !nc0eie la %1 decembrie5 cu

excepţia primului an de activitate5 c6nd acesta !ncepe la data !nfiinţrii5 respectiv

!nmatriculrii5 potrivit legii5 la registrul comerţului.

*. #ituaţiile financiare anuale ale întreprinderii

:enumirea este preluat din Standardele Internaţionale de ontabilitate5 !n

:irectiva a I7-a a .E.E. prin situaţiile anuale se !nţelege bilanţul5 contul de profit

şi pierdere şi note.

&iecare !ntreprindere are obligaţia s !ntocmeasc situaţii financiare anuale.

Situaţiile financiare anuale trebuie s cuprind9

a3 bilanţul>

$




b3 contul de profit şi pierdere>

c3 situaţia modificrilor capitalului propriu>

d3 situaţia fluxurilor de tre/orerie>

e3 politici contabile şi note explicative.Situaţiile financiare anuale trebuie s ofere o imagine fidel a po/iţiei

financiare5 performanţei5 modificrilor capitalului propriu şi fluxurilor de tre/orerie

ale !ntreprinderii pentru respectivul exerciţiu financiar.

Situaţiile financiare trebuie s respecte prevederile Legii contabilitţii nr.

,#=1''15 republicat5 ale reglementrilor cuprinse !n pre/entul volum5 ale adrului

general de !ntocmire şi pre/entare a situaţiilor financiare5 elaborat de omitetul pentru Standarde Internaţionale de ontabilitate5 pre/entat !n vol. #5 şi ale

Standardelor Internaţionale de ontabilitate5 incluse !n vol. %. Cn ca/ul !n care

situaţiile financiare respect !n totalitate prevederile 4rdinului ministrului

finanţelor publice nr. '"=#1 pentru aprobarea Reglementrilor contabile

armoni/ate cu :irectiva a I7-a a omunitţilor Economice Europene şi cu

Standardele Internaţionale de ontabilitate5 dar nu respect !n totalitate prevederile

incluse !n vol. % prevederi referitoare la inflaţie şi=sau la consolidare35 raportul de

audit trebuie s fac referiri concrete la aceste aspecte.

:ac nu exist nici un Standard Internaţional de ontabilitate relevant5

administratorii !ntreprinderii vor elabora politici contabile !n acord cu Dadrul

general de !ntocmire şi pre/entare a situaţiilor financiare5 pre/entat !n vol. #5 şi se

vor asigura c situaţiile financiare furni/ea/ informaţii care s fie9

a3 relevante pentru nevoile utili/atorilor de luare a deci/iilor>

b3 credibile !n sensul c9

i3 repre/int fidel re/ultatele şi po/iţia financiar a

!ntreprinderii>

ii3 reflect substanţa economic a evenimentelor şi tran/acţiilor

şi nu doar forma 8uridic>

iii3 sunt neutre5 adic neprtinitoare>

iv3 sunt prudente>

*




v3 sunt complete sub toate aspectele semnificative.

Legea contabilitţii nr. ,#=1''15 republicat5 va fi aplicat !mpreun cu9

- Reglementrile contabile armoni/ate cu :irectiva a I7-a a omunitţilor

Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de ontabilitate vol. 13>- adrul general de !ntocmire şi pre/entare a situaţiilor financiare5 elaborat de

omitetul pentru Standarde Internaţionale de ontabilitate vol. #3>

- Standardele Internaţionale de ontabilitate vol. %3>

- @0idurile profesionale vol. "3.

La delimitarea prevederilor cuprinse !n vol. 1 şi # s-au avut !n vedere

urmtoarele9- asigurarea conformitţii cu prevederile :irectivei a I7-a a .E.E. şi cu

adrul general de !ntocmire şi pre/entare a situaţiilor financiare5 elaborat de

omitetul pentru Standarde Internaţionale de ontabilitate. Cn situaţiile !n care

tratamentul contabil prev/ut de :irectiva a I7-a a .E.E. este diferit de cel

cuprins !n Standardele Internaţionale de ontabilitate5 pe perioada de

implementare a programului de de/voltare a sistemului de contabilitate societţile

comerciale pot opta pentru aplicarea unuia dintre acestea5 astfel !nc6t s se asigure

pre/entarea unei imagini fidele a evenimentului !n cau/.

- cuprinderea adrul general de !ntocmire şi pre/entare a situaţiilor financiare5

elaborat de omitetul pentru Standarde Internaţionale de ontabilitate.

:ac !n !mpre8urri speciale ce privesc o !ntreprindere respectarea uneia

dintre prevederile cuprinse !n vol. 15 # şi % nu rspunde cerinţei de a pre/enta o

imagine fidel5 administratorii !ntreprinderii se pot abate de la cerinţele acestora

at6t c6t este necesar pentru a pre/enta o imagine fidel. Cn acest ca/ !ntreprinderea

trebuie s pre/inte !n notele explicative urmtoarele aspecte9

a3 faptul c administratorii au a8uns la conclu/ia c situaţiile financiare

pre/int o imagine fidel a po/iţiei financiare5 performanţei5 fluxurilor de

tre/orerie şi a modificrilor capitalului propriu>

b3 menţiunea c !ntreprinderea a respectat sub toate aspectele

semnificative prevederile cuprinse !n vol. 15 # şi %5 cu excepţia abaterilor de la o

,




anumit cerinţ a acestora5 !n vederea obţinerii unei imagini fidele>

c3 prevederea sau standardul de la care s-a fcut abatere5 natura acesteia5

tratamentul contabil solicitat de reglementri sau de standarde şi motivul pentru

care tratamentul prev/ut de reglementri sau de standarde a fost consideratnecorespun/tor !n !mpre8urrile respective5 precum şi tratamentul adoptat>

d3 impactul financiar al abaterii asupra capitalurilor proprii5 profitului net

sau pierderii nete a !ntreprinderii5 activelor5 datoriilor şi asupra fluxurilor de

tre/orerie ale !ntreprinderii5 pentru fiecare dintre exerciţiile financiare pre/entate.

$. +orma şi conţinutul situaţiilor financiare ale întreprinderii

Aspecte generale)otrivit prevederilor acestor reglementri9

a3 bilanţul trebuie s pre/inte cel puţin posturile enumerate !n formatul de

bilanţ>

b3 contul de profit şi pierdere trebuie s pre/inte cel puţin elementele

enumerate !n formatul de cont de profit şi pierdere>

c3 situaţia fluxurilor de tre/orerie trebuie s pre/inte elementele enumerate !ntr-

unul din formatele situaţiei fluxurilor de tre/orerie5 prev/ute de I+S *>

d3 situaţia modificrilor capitalului propriu va pre/enta informaţiile cerute de

Standardele Internaţionale de ontabilitate.

&iecare element obligatoriu pre/entat !n situaţiile financiare ale unei

!ntreprinderi poate fi pre/entat mai detaliat dec6t se cere !n formatul adoptat5 dac

aceast detaliere concur la pre/entarea unei informaţii mai elocvente pentru

utili/atorii de informaţii.

;ilanţul unei !ntreprinderi şi contul de profit şi pierdere al acesteia pot fi

de/voltate cu orice element de activ sau pasiv5 venit sau c0eltuial5 care nu este

prev/ut !n formatul adoptat.

Cn situaţia !n care specificul activitţii !ntreprinderii necesit astfel de

de/voltri5 formatul bilanţului şi contului de profit şi pierdere va respecta ordinea

elementelor cerute de formatul obligatoriu5 detalierile efectu6ndu-se numai la

po/iţiile numerotate cu numere arabe.

'




Structura bilanţului şi a contului de profit şi pierdere5 !n special !n ceea ce

priveşte formatul obligatoriu5 nu poate fi modificat de la un exerciţiu financiar la

altul. Cn ca/uri excepţionale se admit derogri de la aceast regul. 4rice derogare

trebuie pre/entat !n notele explicative5 !mpreun cu motivele care au determinat-o.

Elementele din bilanţ şi contul de profit şi pierdere indicate cu numere arabe

pot fi cumulate !ntr-un singur element !n situaţiile financiare ale unei !ntreprinderi5

dac9

a3 valorile individuale nu sunt semnificative pentru evaluarea po/iţiei

financiare şi a performanţei !ntreprinderii pentru exerciţiul financiar respectiv> b3 cumularea !mbuntţeşte claritatea pre/entrii> valorile individuale ale

oricror elemente combinate !n acest fel vor fi pre/entate !n notele explicative.

Cn notele explicative trebuie s se pre/inte separat reparti/area profitului net

pe destinaţii5 respectiv9

a3 dividendele propuse spre a fi pltite. !n conformitate cu prevederile

I+S 15 dac aceste dividende sunt propuse sau declarate dup data bilanţului5

!ntreprinderea nu trebuie s le recunoasc ca datorie la data bilanţului>

a3 sumele reparti/ate la re/erve>

b3 sumele reparti/ate pentru acoperirea pierderilor contabile din anii

precedenţi>

b3 alte reparti/ri.

)entru fiecare post5 respectiv element5 pre/entat !n bilanţul sau !n contul de

profit şi pierdere al unei !ntreprinderi5 valoarea corespun/toare pentru exerciţiul

financiar precedent trebuie pre/entat !ntr-o coloan separat.

Cn situaţia !n care valorile corespun/toare exerciţiului financiar curent şi

precedent5 !nscrise !n bilanţ şi !n contul de profit şi pierdere5 nu sunt comparabile5

cele aferente exerciţiului precedent trebuie retratate corespun/tor5 astfel !nc6t s

se asigure comparabilitatea. Re/ultatele retratrii5 motivele pentru care a fost

fcut şi modalitatea de efectuare a acesteia trebuie pre/entate !n notele

explicative.

1




Au se vor menţine !n bilanţ şi !n contul de profit şi pierdere acele elemente

posturi3 pentru care nu exist valori at6t !n exerciţiul financiar curent5 c6t şi !n cel

precedent.

Reglementări referitoare la bilanţ ;ilanţul este documentul contabil de sinte/ prin care se pre/int elementele

de activ şi de pasiv ale !ntreprinderii la !nc0eierea exerciţiului5 precum şi !n

celelalte situaţii prev/ute de lege.

;ilanţul cuprinde toate elementele de activ şi de pasiv grupate dup natur5

destinaţie şi lic0iditate5 respectiv natur5 provenienţ şi exigibilitate.

Cn ca/ul !n care un element de activ sau o datorie este !n relaţie cu mai multde un alt element bilanţier5 relaţia sa cu celelalte elemente trebuie pre/entat fie

sub elementul la care apare5 fie !n notele explicative5 dac pre/entarea este

esenţial pentru !nţelegerea conturilor anuale.

+cţiunile proprii şi acţiunile deţinute !n filiale vor fi pre/entate distinct la

posturile prev/ute pentru acestea.

Toate anga8amentele sub forma garanţiilor5 girurilor şi ipotecilor de orice fel5

!n ca/ul !n care nu !ndeplinesc condiţiile pentru a fi recunoscute !n bilanţ ca active

sau datorii5 trebuie s fie pre/entate !n mod clar !n notele explicative. )entru orice

garanţie semnificativ care a fost constituit trebuie fcut o pre/entare detaliat5

fc6ndu-se totodat distincţie at6t !ntre diferitele tipuri de garanţii recunoscute de

legislaţia rom6n5 c6t şi !ntre acestea şi tipurile de garanţii pe care legislaţia

rom6n nu le recunoaşte. :ac anga8amentele menţionate mai sus exist faţ de

societţi din cadrul grupului5 se va face o pre/entare separat.

u excepţia unor situaţiilor menţionate5 pentru fiecare element care se

pre/int !n cadrul postului D+ctive imobili/ate trebuie furni/ate urmtoarele

informaţii !n notele explicative9

a3 valorile corespun/toare care privesc acest element5 la !nceputul şi la

!nc0eierea exerciţiului financiar>

a3 mişcrile privind acest element5 oca/ionate de9

i3 modificarea valorii inclusiv reevaluri3 !n cursul exerciţiului>

11




ii3 intrri de active !n timpul exerciţiului financiar>

iii3 ieşiri de active !n timpul exerciţiului respectiv>

iv3 transferurile de active ctre şi din acel post bilanţier5 efectuate

!n timpul exerciţiului.)entru fiecare element de activ imobili/at se vor pre/enta9

a3 valoarea amorti/rii cumulate şi a provi/ioanelor pentru depreciere la

!nceputul şi la sf6rşitul exerciţiului>

b3 valoarea amorti/rii şi a provi/ioanelor pentru depreciere care privesc

exerciţiul financiar respectiv>

c3 valoarea a8ustrilor efectuate cu privire la amorti/ri şi provi/ioane pentru depreciere !n cursul exerciţiului5 ca urmare a ieşirii de active imobili/ate din

patrimoniu>

d3 valoarea a8ustrilor efectuate asupra amorti/rii şi provi/ioanelor

pentru depreciere care privesc exerciţiile anterioare.

Cn ca/ul !n care !n primul exerciţiu financiar de aplicare a acestor

reglementri costul de ac0i/iţie sau costul de producţie al unui activ nu este

cunoscut şi nu exist informaţii privind preţurile sau c0eltuielile necesare pentru

determinarea lui sau !n ca/ul !n care astfel de informaţii nu pot fi obţinute fr

c0eltuieli sau !nt6r/ieri ne8ustificate5 costul de ac0i/iţie sau costul de producţie va

fi repre/entat5 de valoarea 8ust atribuit activului. +ceast situaţie va fi pre/entat

la !nceputul exerciţiului financiar.

:repturile asupra imobili/rilor şi alte drepturi similare5 aşa cum sunt ele

definite prin lege5 vor fi pre/entate la elementele bilanţiere corespun/toare.

0eltuielile efectuate !n cursul exerciţiului financiar5 dar care se refer la un

exerciţiu ulterior5 se vor pre/enta la D0eltuieli !n avans. +cest element se va

pre/enta !n bilanţ la lit. . Au sunt !nscrise aici veniturile anga8ate5 acestea

figur6nd la Dreanţe.

7eniturile recunoscute !nainte de data !nc0eierii exerciţiului5 dar care se

refer la un exerciţiu financiar ulterior5 se vor pre/enta la D7enituri !n avans.

1#




+cest element se va pre/enta !n bilanţ la lit. I. Au sunt !nscrise aici c0eltuielile

anga8ate5 acestea figur6nd la D:atorii.

<n provi/ion va fi recunoscut numai !n momentul !n care9

a3 o !ntreprindere are o obligaţie curent legal sau implicit3 generatde un eveniment anterior>

b3 este probabil ca o ieşire de resurse care s afecte/e beneficiile

economice s fie necesar pentru a onora obligaţia respectiv>

c3 poate fi reali/at o bun estimare a valorii obligaţiei.

:ac aceste condiţii nu sunt !ndeplinite5 nu trebuie recunoscut un provi/ion.

)rovi/ioanele pentru riscuri şi c0eltuieli nu pot avea drept scop corectareavalorilor elementelor de activ5 iar suma lor trebuie corelat strict cu riscurile şi

c0eltuielile previ/ibile.

)rovi/ioanele care figurea/ !n bilanţ la postul D+lte provi/ioane trebuie

pre/entate !n notele explicative !n msura !n care acestea sunt semnificative.

Contul de profit şi pierdere

ontul de profit şi pierdere cuprinde9 cifra de afaceri net5 veniturile şi

c0eltuielile exerciţiului5 grupate dup natura lor5 precum şi re/ultatul exerciţiului

profit sau pierdere3.

Re/ultatul pe acţiune se pre/int at6t pentru exerciţiul curent5 c6t şi pentru

cel precedent5 indiferent c este po/itiv sau negativ5 !n conformitate cu prevederile

I+S %%.

Cn notele explicative se vor pre/enta informaţii privind valoarea şi natura

veniturilor şi c0eltuielilor extraordinare5 cu excepţia ca/ului !n care aceste valori

sunt nesemnificative pentru aprecierea re/ultatelor. Cn mod similar vor fi pre/entate

veniturile şi c0eltuielile care se refer la exerciţiul financiar precedent.

Situaţia fluxurilor de tre/orerie se !ntocmeşte potrivit unuia dintre modelele

prev/ute !n I+S * şi exemplificate !n cap. %.

Situaţia modificrilor capitalului propriu este pre/entat ca o component

separat a situaţiilor financiare5 care s evidenţie/e9

a3 profitul net sau pierderea net a perioadei>

1%




b3 fiecare element de venit şi c0eltuial5 c6ştig sau pierdere care5 aşa cum

este cerut de un standard5 este recunoscut direct !n capitalul propriu şi totalul

acestor elemente>

c3 efectul cumulativ al modificrilor politicilor contabile şi corecţiaerorilor fundamentale.

Cn plus !ntreprinderile trebuie s pre/inte fie !n situaţia modificrilor

capitalului propriu5 fie !n notele explicative9

- tran/acţiile de capital cu proprietarii şi distribuţiile ctre aceştia>

- soldul profitului cumulat sau al pierderii cumulate la !nceputul perioadei şi

la data bilanţului şi modificrile pe parcursul perioadei>- reconciliere !ntre valoarea contabil a fiecrei categorii de capital propriu la

!nceputul şi la sf6rşitul perioadei5 pre/ent6nd distinct fiecare modificare.

Tratamente contabile

<n activ5 respectiv o datorie5 se recunoaşte numai atunci c6nd9

F este posibil ca acesta s aduc !ntreprinderii beneficii economice viitoare5

respectiv s genere/e ieşirea acestora>

F costul su poate fi evaluat !n mod credibil.

&iecare !ntreprindere va utili/a raţionamentul profesional pentru a evalua

nivelul sub care un element nu trebuie s fie pre/entat !n bilanţ5 ci trecut !n contul

de profit şi pierdere. :e asemenea5 raţionamentul profesional trebuie utili/at şi la

luarea deci/iei referitoare la necesitatea !nregistrrii activelor !n categorii separate

sau !ntr-o singur categorie comun.

Cn conformitate cu prevederile art. * şi ' din Legea contabilitţii nr. ,#=1''15

republicat5 pentru evaluarea elementelor din bilanţ se stabilesc urmtoarele reguli9

a" la data intrrii !n patrimoniu bunurile se evaluea/ şi se

!nregistrea/ !n contabilitate la valoarea de intrare5 denumit valoare contabil5

care se stabileşte astfel9

- bunurile repre/ent6nd aport la capitalul social5 la valoarea de aport stabilit

!n urma evalurii efectuate potrivit legii5 !n funcţie de preţul pieţei5 utilitatea5 starea

şi amplasarea acestora>

1"




- bunurile obţinute cu titlu gratuit5 la valoarea de utilitate stabilit !n funcţie de

preţul pieţei5 starea şi amplasarea acestora. 7aloarea de aport şi5 respectiv5 de

utilitate se substituie costului de ac0i/iţie>

- bunurile procurate cu titlu oneros5 la valoarea de ac0i/iţie5 denumit cost deac0i/iţie>

- bunurile produse !n unitatea patrimonial5 la costul de producţie. +ctivele

dob6ndite prin sc0imb cu alte active se !nregistrea/ la valoarea 8ust a activelor

primite !n sc0imb. ostul de ac0i/iţie al unui bun este egal cu preţul de cumprare5

taxele nerecuperabile5 c0eltuielile de transport-aprovi/ionare şi alte c0eltuieli

accesorii necesare pentru punerea !n stare de utilitate sau intrarea !n gestiune a bunului respectiv. Cn ca/ul mi8loacelor fixe costul iniţial include şi costurile

estimate pentru demontarea şi mutarea activului5 respectiv costurile de restaurare a

amplasamentului la sf6rşitul duratei de viaţ a acestuia. +ceste costuri se reflect

prin constituirea unui provi/ion corespun/tor. ostul de demontare şi mutare va fi

!nregistrat !n contul de profit şi pierdere de-a lungul vieţii mi8locului fix5 prin

includerea !n c0eltuiala anual cu amorti/area. )rovi/ionul constituit trebuie

utili/at numai pentru scopul pentru care a fost iniţial recunoscut.

ostul de producţie al unui bun cuprinde9 costul de ac0i/iţie al materiilor

prime şi consumabilelor5 celelalte c0eltuieli directe de producţie5 precum şi cota

c0eltuielilor indirecte de producţie alocate !n mod raţional ca fiind legate de

fabricaţia acestuia.

0eltuielile generale de administraţie şi cele financiare nu se includ !n

costurile de producţie5 cu excepţia situaţiilor descrise !n Standardele Internaţionale

de ontabilitate vol. %3.

osturile !ndatorrii5 respectiv c0eltuielile financiare cu dob6n/ile şi

diferenţele de curs aferente dob6n/ii privind !mprumuturile5 care sunt direct

atribuibile ac0i/iţiei5 construcţiei sau producţiei unui activ pe termen lung5 pot fi

capitali/ate ca parte din costul acelui activ5 dac sunt !ndeplinite toate condiţiile

1(




prev/ute de I+S #% şi de Interpretarea SI15 dac se aplic tratamentul alternativ

prev/ut de acestea.

0eltuielile de desfacere nu se includ !n costul de producţie al unui bun.

Tratamentul alternativ permis de I+S #1 privind includerea diferenţelornefavorabile de curs valutar !n valoarea contabil a activelor aferente nu poate fi

aplicat5 !ntruc6t nu sunt !ndeplinite condiţiile prev/ute de Interpretarea SI-11.

:iferenţele de sc0imb valutar provenind dintr-un !mprumut de finanţare

care5 !n esenţ5 este legat de investiţia net a unei !ntreprinderi de grup rom6neşti

!ntr-o entitate extern trebuie clasificate drept capital propriu !n situaţiile financiare

ale !ntreprinderii5 p6n la cedarea investiţiei nete5 dat la care ele trebuierecunoscute ca venituri sau c0eltuieli5 !n conformitate cu prevederile I+S #1>

b" evaluarea elementelor patrimoniale cu oca/ia inventarierii se

face la valoarea actual a fiecrui element5 denumit şi valoare de inventar5

stabilit !n funcţie de utilitatea bunului5 starea acestuia şi preţul pieţei5 !n ca/ul

creanţelor şi datoriilor aceast valoare se stabileşte !n funcţie de valoarea lor

probabil de !ncasat5 respectiv de plat>

c" la !nc0eierea exerciţiului elementele patrimoniale se evaluea/

şi se reflect !n bilanţul contabil la valoarea de intrare !n patrimoniu5 respectiv

valoarea contabil pus de acord cu re/ultatele inventarierii.

Cn acest scop valoarea de intrare sau contabil se compar cu valoarea

stabilit pe ba/a inventarierii astfel9

• pentru elementele de activ diferenţele constatate !n plus !ntre valoarea de

inventar şi valoarea de intrare nu se !nregistrea/ !n contabilitate5 aceste elemente

menţin6ndu-se la valoarea lor de intrare.

:iferenţele constatate !n minus !ntre valoarea de inventar stabilit la

inventariere şi valoarea de intrare a elementelor de activ se !nregistrea/ !n

contabilitate pe seama amorti/rii5 !n ca/ul c6nd deprecierea este ireversibil sau se

constituie un provi/ion pentru depreciere5 atunci c6nd deprecierea este reversibil5

aceste elemente menţin6ndu-se5 de asemenea5 la valoarea lor de intrare> pentru

1 SI5 conform abrevierii din limba engle/ pentru DStanding Interpretations omittee

1$




elementele de pasiv de natura datoriilor diferenţele constatate !n minus !ntre

valoarea de inventar şi valoarea de intrare nu se !nregistrea/ !n contabilitate5

aceste elemente menţin6ndu-se la valoarea lor de intrare. :iferenţele constatate !n

plus !ntre valoarea stabilit la inventariere şi valoarea de intrare a elementelor de pasiv de natura datoriilor se !nregistrea/ !n contabilitate prin constituirea unui

provi/ion5 aceste elemente menţin6ndu-se5 de asemenea5 la valoarea lor de intrare

• elementele monetare exprimate !n valut trebuie raportate utili/6ndu-se

cursul de !nc0idere. :iferenţele de curs valutar5 favorabile sau nefavorabile5 se

!nregistrea/ la venituri sau c0eltuieli5 dup ca/>

• elementele nemonetare trebuie raportate utili/6ndu-se cursul de sc0imb de ladata efecturii tran/acţiei>

• elementele nemonetare !nregistrate la valoarea 8ust şi exprimate !n valut

trebuie raportate utili/6ndu-se cursul de sc0imb existent !n momentul determinrii

valorilor respective>

d" la data ieşirii din patrimoniu sau la darea !n consum bunurile se

evaluea/ şi se scad din gestiune la valoarea lor de intrare.,. rincipii şi reguli contabile

4biectivul fundamental al contabilitţii privind asigurarea unei imagini

fidele asupra situaţiei patrimoniului şi re/ultatului exerciţiului5 se reali/ea/ pe

ba/a unor reguli5 metode şi proceduri contabile care se fundamentea/ şi

concreti/ea/ av6ndu-se !n vedere anumite principii şi convenţii contabile

generale.:e altfel5 practica contabil a oricrei economii de piaţ nu poate fi

conceput fr utili/area unor principii de ba/. Cn acest sens se are !n vedere

faptul c !n activitatea practic se pot !nt6lni operaţii contabile pentru care nu

exist stabilite reguli sau proceduri de re/olvare5 iar soluţionarea lor se poate

!nfptui numai prin apelarea la unul sau mai multe principii contabile5 ceea ce

8ustific necesitatea existenţei5 cunoaşterii şi !nţelegerii corecte a conţinutului lor.

1*




)rincipiile contabile de ba/ asimilate pentru activitatea practic din ţara

noastr sunt enumerate şi definite !n mod succint !n Regulamentul privind

aplicarea Legii contabilitţii. Cn continuare se pre/int principiile !n cau/5 !n

sensul detalierii condiţiilor şi a modului de aplicare a lor. Principiul continuităţii activităţii este definit !n Regulamentul contabil !n

sensul c D se presupune că unitatea patrimonială îşi continuă în mod normal

funcţionarea într-un viitor previzibil, fără a intra în stare de lichidare sau de

reducere sensibilă a activităţii.

+cest principiu acţionea/5 de regul5 la !nc0eierea exerciţiului5 atunci c6nd

se !ntocmesc documentele de sinte/ şi !n speţ cu prile8ul inventarierii şi implicita evalurii bunurilor.

Cn ca/ul !n care este asigurat continuitatea activitţii se procedea/ la

efectuarea evalurii anuale a bunurilor !n funcţie de utilitatea acestora !n cadrul

unitţii patrimoniale. Totodat5 se are !n vedere folosirea normal a practicilor

contabile5 dintre care se amintesc9 delimitarea activitţii unitţii patrimoniale !n

exerciţii şi5 de asemenea5 a unor c0eltuieli pe mai multe exerciţii viitoare5 utili/area

costurilor istorice !n evaluarea patrimonial şi !n gestionare ş.a. Cn situaţia !n care

se constat intrarea !n starea de lic0idare sau de reducere sensibil a activitţii5

pentru evaluarea bunurilor5 se utili/ea/ alte valori dec6t cele de utilitate mai

mici35 denumite şi valori lic0idative5 adopt6ndu-se o modalitate de evaluare

adecvat sistrii activitţii sau noncontinuitţii. Totodat5 se are !n vedere c

valoarea imobili/rilor corporale nu se mai poate recupera !n timp5 iar unele

c0eltuieli5 cum sunt cele de constituire şi cele de cercetare-de/voltare5 nu se mai

pot reparti/a asupra mai multor exerciţii.

Principiul permanenţei metodelor const !n asigurarea continuitţii aplicrii

regulilor şi normelor privind evaluarea5 !nregistrarea !n contabilitate şi pre/entarea

elementelor patrimoniale şi a re/ultatelor !n scopul crerii premiselor pentru

compararea !n timp a informaţiilor contabile. 2etodele care se utili/ea/ trebuie s

aib caracter de permanenţ5 !n sensul folosirii lor !n cadrul mai multor exerciţii

consecutive5 ceea ce permite compararea datelor sau informaţiilor din bilanţurile

1,




care se !ntocmesc5 iar anali/a indicatorilor economico-financiari conduce la

obţinerea unor informaţii pertinente pentru cei interesaţi.

Cn ca/ul !n care se impune sc0imbarea unor metode ca urmare a modificrii

legislaţiei fiscale5 restructurrii !ntreprinderii ş.a. este necesar ca ele s fiesemnalate !n +nexa la bilanţ5 at6t sub aspectul 8ustificrii modificrilor respective

c6t şi a explicrii consecinţelor pe care acestea le-au generat.

Principiul prudenţei const !n aceea c pentru deprecierile5 riscurile şi

pierderile probabile care pot surveni !n activitatea exerciţiului curent sau anterior

nu este admis5 pe de o parte5 supraevaluarea elementelor de activ şi a veniturilor5

iar pe de alt parte subevaluarea elementelor de pasiv şi a c0eltuielilor. +cestecerinţe asigur evitarea transferrii !n perioada viitoare a incertitudinilor din cursul

exerciţiului curent ori a celui anterior sau altfel spus s nu se influenţe/e

patrimoniul şi re/ultatele exerciţiilor viitoare cu ceea ce nu se refer la acestea.

)rincipiul anali/at este legat organic de evaluarea patrimoniului şi pentru

respectarea cerinţelor sale este necesar ca aceast operaţie s se efectue/e !n mod

corect5 ceea ce pre/int avanta8e certe. Cn acest sens se are !n vedere faptul c se

asigur o anumit temperare a optimismului exagerat al unor oameni de afaceri !n

favoarea creditorilor5 precum şi un plus de protecţie pentru investitori5 prin evitarea

supraestimrii profitului şi a elementelor de activ şi subestimrii c0eltuielilor şi

elementelor de pasiv.

Totodat5 se reţine c prin aplicarea !n mod voit incorect a principiului !n

cau/ se poate ascunde sau denatura realitatea5 cre6ndu-se re/erve ne8ustificate

prin exagerarea riscurilor viitoare.

Principiul independenţei eerciţiului este important pentru asigurarea unei

imagini fidele asupra re/ultatului fiecrui an financiar.

Cn condiţiile practicrii unei contabilitţi de anga8amente şi totodat !n

spiritul prevederilor Regulamentului contabil5 el presupune delimitarea !n timp a

veniturilor şi c0eltuielilor aferente unitţii patrimoniale pe msura anga8rii

acestora şi trecerii lor la re/ultatul exerciţiului la care se refer.

1'




4 prim consecinţ ce se dega8 din aplicarea acestui principiu const !n

aceea c veniturile se reflect !n contabilitate !n momentul predrii bunurilor ctre

cumprtori5 al livrrii lor pe ba/a facturii sau !n alte condiţii prev/ute !n contract5

care atest transferul de proprietate a bunurilor respective asupra clienţilor. Cnaceste condiţii se reţine c nu se are !n vedere momentul !ncasrii5 care se poate

produce c0iar !n exerciţiul urmtor şi nici faptul c factura se va !ntocmi ulterior5

iar operaţiunea efectuat se !nregistrea/ !n mod temporar !ntr-un cont specific

denumit Dlienţi-facturi de !ntocmit "1,3.

La r6ndul lor5 c0eltuielile unitţii patrimoniale repre/int sumele sau valorile

pltite sau de pltit dar care privesc exerciţiul financiar curent. +ceasta denot cnu se are !n vedere plata propriu-/is5 care se poate efectua c0iar !n exerciţiul

viitor5 şi nici situaţia5 oarecum excepţie5 c factura n-a !nsoţit bunurile livrate sau

serviciile prestate de ctre terţi5 iar operaţia !n cau/ se reflect5 !n mod temporar5

!n contul specific D&urni/ori-facturi nesosite ",3.

4 alt consecinţ privind principiul anali/at se refer la faptul c este

necesar utili/area unor conturi de regulari/are şi anume9 "*1 D0eltuieli

!nregistrate !n avans şi "*# D7enituri !nregistrate !n avans. +ceste conturi

contribuie5 de asemenea5 la delimitarea !n timp a veniturilor şi c0eltuielilor5

reali/ate şi respectiv efectuate !n exerciţiul curent dar care privesc exerciţiul

urmtor şi implicit re/ultatul acestuia5 dintre care se amintesc9 !ncasrile anticipate

din c0irii5 din v6n/ri de active corporale cu plata !n rate sau c0eltuielile cu

reparaţiile capitale neprevi/ibile5 c0iriile pltite cu anticipaţie ş.a.

Cn ceea ce priveşte !ndeplinirea cerinţelor principiului pre/entat nu poate fi

negli8at problema calculrii şi !nregistrrii amortismentelor şi provi/ioanelor la

sf6rşitul fiecrui exerciţiu5 indiferent c acestea sunt sau nu deductibile fiscal.

Principiul evaluării separate a elementelor de activ şi de pasiv. Cn vederea

stabilirii valorii totale corespun/toare unei po/iţii din bilanţ se va determina

separat valoarea aferent fiecrui element individual de activ sau de pasiv.

Principiul intangibilităţii const !n existenţa concordanţei depline a acestuia

cu bilanţul de !nc0idere a exerciţiului anterior precedent35 cu excepţia5 corecţiilor

#




impuse de aplicarea I+S ,5 ceea ce creea/ at6t posibilitatea verificrii cu uşurinţ

a integritţii patrimoniului c6t şi informrii corecte a utili/atorilor externi de

informaţii. Cn acest scop sunt deosebit de importante explicaţiile furni/ate !n +nexa

de la bilanţul exerciţiului precedent. Cn legtur cu acest ultim aspect se poatemenţiona c !n activitatea practic exist numeroase situaţii c6nd este tratat cu

superficialitate5 !n sensul c nu se pre/int informaţiile stabilite prin reglementrile

!n domeniu5 dintre care se amintesc cele referitoare la9 modul de evaluare a

elementelor patrimoniale> regimul de amorti/are utili/at> provi/ioanele constituite5

deductibile şi nedeductibile5 iar !n ca/ul !n care acestea nu s-au constituit5 care este

cau/a şi efectul asupra re/ultatelor financiare ale exerciţiului> dac s-a derogat dela principiile generale consacrate5 inclusiv motivul şi efectele acestor derogri> alte

situaţii care influenţea/ comparabilitatea cu anul precedent şi imaginea fidel>

eventualele evenimente posterioare !nc0iderii exerciţiului financiar ş.a.

Principiul necompensării . 7alorile elementelor ce repre/int active nu pot

fi compensate cu valorile elementelor ce repre/int pasive5 respectiv veniturile cu

c0eltuielile5 cu excepţia compensrilor !ntre active şi pasive admise de Standardele

Internaţionale de ontabilitate.

Principiul prevalenţei economicului asupra juridicului . Informaţiile

pre/entate !n situaţiile financiare trebuie s reflecte realitatea economic a

evenimentelor şi tran/acţiilor5 nu numai forma lor 8uridic.

Principiul pragului de semnificaţie. 4rice element care are o valoare

semnificativ trebuie pre/entat distinct !n cadrul situaţiilor financiare. Elementele

cu valori nesemnificative care au aceeaşi natur sau cu funcţii similare trebuie

!nsumate5 nefiind necesar pre/entarea lor separat.

)entru acele elemente a cror valoare este nesigur şi care trebuie incluse !n

situaţiile financiare5 !n contabilitate trebuie fcute cele mai bune estimri. Cn acest

scop este necesar uneori revi/uirea valorilor lor pentru a reflecta evenimentele

ulterioare datei de !nc0idere a exerciţiului financiar5 sc0imbrile de circumstanţe

sau dob6ndirea unor noi informaţii5 ori de c6te ori acele valori sunt semnificative.

Efectul unei asemenea modificri trebuie inclus !n cadrul aceleiaşi po/iţii din

#1




bilanţ5 respectiv din contul de profit şi pierdere5 unde a fost reflectat şi estimarea

contabil iniţial.

Evenimentele care apar dup data bilanţului pot furni/a5 de asemenea5

informaţii suplimentare cu privire la estimrile fcute de management la data bilanţului. :ac aceste informaţii ar fi fost cunoscute la data bilanţului5

managementul ar fi putut face estimri mai bune.

)rin urmare5 dac situaţiile financiare nu au fost aprobate5 ele trebuie

a8ustate pentru a reflecta şi informaţiile suplimentare. +bateri de la principiile

contabile vor fi permise numai !n ca/uri excepţionale. +semenea abateri se vor

pre/enta !n notele explicative. :e asemenea5 se vor pre/enta motivele pentru careau avut loc aceste abateri şi o evaluare a efectului acestora asupra activelor5

datoriilor5 po/iţiei financiare şi profitului sau pierderii !ntreprinderii.

&. probarea şi semnarea situaţiilor financiare ale întreprinderii/

aprobarea distribuţiei profitului

Situaţiile financiare ale unei !ntreprinderi se vor semna de persoana

responsabil cu elaborarea acestora.

Situaţiile financiare ale unei !ntreprinderi vor fi !nsuşite de consiliul de

administraţie5 vor fi semnate !n numele consiliului de preşedintele acestuia şi vor fi

aprobate de adunarea general a acţionarilor sau asociaţilor.

onform Legii societţilor comerciale nr. %1=1''5 republicat5 cu

modificrile şi completrile ulterioare5 acţionarii vor aproba distribuirea profitului

!n adunarea general anual.

0. Raportul administratorilor

onsiliul de administraţie va elabora pentru fiecare exerciţiu financiar un

raport care va conţine9

a3 o anali/ fidel a evoluţiei activitţii !ntreprinderii pe durata

exerciţiului financiar şi a situaţiei sale la !nc0eierea acestuia>

b3 valoarea dividendelor propuse5 care a fost recomandat de consiliul de

administraţie şi aprobat de asociaţi=acţionari>

c3 informaţii privind evenimente importante survenite de la !nc0eierea

##




exerciţiului financiar5 care au afectat !ntreprinderea>

d3 informaţii asupra evoluţiei probabile a activitţii !ntreprinderii>

e3 informaţii asupra activitţilor din domeniul cercetrii şi de/voltrii>

f3 urmtoarele informaţii !n ceea ce priveşte acţiunile proprii ale!ntreprinderii5 care au fost ac0i/iţionate sau deţinute la orice moment !n cursul

exerciţiului financiar9

i3 motivele oricror ac0i/iţii efectuate !n cursul exerciţiului financiar>

ii3 ii3 numrul şi valoarea nominal a acţiunilor ac0i/iţionate şi

v6ndute !n cursul exerciţiului financiar şi ponderea pe care o

repre/int !n capitalul social>iii3 !n ca/ul ac0i/iţiilor sau v6n/rilor5 valoarea plţilor sau !ncasrilor

pentru acţiunile respective>

iv3 numrul şi valoarea nominal ale tuturor acţiunilor ac0i/iţionate şi

deţinute de !ntreprindere5 precum şi ponderea pe care o repre/int

acestea !n capitalul social>

v3 numrul şi valoarea acţiunilor anulate>

g3 numele şi pregtirea profesional a fiecrui administrator>

03 politica privind protecţia mediului.

Raportul administratorilor se va aproba de consiliul de administraţie şi se va

semna !n numele acestuia de preşedintele consiliului.

'. uditul financiar

Situaţiile financiare anuale ale !ntreprinderii care fac obiectul acestor

reglementri vor fi auditate de auditori financiari5 !n conformitate cu reglementrile

naţionale privind auditul financiar.

+uditorul financiar se va asigura c situaţiile financiare !ntocmite sunt !n

conformitate cu prevederile Legii contabilitţii nr. ,#=1''15 republicat5 şi cu cele

cuprinse !n volumele 15 # şi %5 precum şi dac informaţiile din raportul

administratorilor corespund cu cele din situaţiile financiare !ntocmite pentru

acelaşi exerciţiu5 pe ba/a procedurilor de audit prev/ute de Standardul

Internaţional de +udit nr. *#.

#%




Societţile comerciale care nu vor opta pentru aplicarea I+S #'5 a oricrui

alt Standard Internaţional de ontabilitate sau a Aormelor privind consolidarea

conturilor5 aprobate prin 4rdinul ministrului finanţelor nr. **#=#5 vor avea

opinii de audit cu re/erve.1. probarea şi depunerea situaţiilor financiare şi a raportului

anual ale întreprinderii

u minimum 1( /ile !naintea adunrii generale a asociaţilor sau acţionarilor5

la care se discut şi se aprob situaţiile financiare anuale5 !ntreprinderea are

obligaţia9

a3 s trimit o copie de pe situaţiile financiare anuale ale !ntreprinderii5aprobate de consiliul de administraţie5 !mpreun cu raportul administratorilor şi

raportul auditorilor asupra situaţiilor financiare respective5 denumite generic raport

anual5 tuturor asociaţilor sau acţionarilor> sau

b3 s notifice tuturor asociaţilor sau acţionarilor c raportul anual este

disponibil la !ntreprindere5 gratuit5 la cerere.

Situaţiile financiare ale !ntreprinderii5 aprobate de consiliul de administraţie5

!nsoţite de raportul administratorilor pentru exerciţiul financiar respectiv5 precum

şi raportul auditorilor vor fi supuse spre aprobare de ctre adunarea general a

asociaţilor sau acţionarilor

4 copie de pe situaţiile financiare ale !ntreprinderii5 aprobate de consiliul de

administraţie5 o copie de pe raportul administratorilor pentru exerciţiul financiar

respectiv5 precum şi de pe raportul auditorilor asupra situaţiilor financiare vor fi

trimise de consiliul de administraţie !n termenul prev/ut de lege direcţiei

teritoriale a 2inisterului &inanţelor )ublice la care !ntreprinderea este !nregistrat.

Cn conformitate cu prevederile legii societţilor comerciale5 o copie de pe

situaţiile financiare ale !ntreprinderii5 aprobate de consiliul de administraţie şi de

asociaţi sau acţionari5 o copie de pe raportul administratorilor pentru exerciţiul

financiar respectiv5 precum şi de pe raportul auditorilor asupra situaţiilor financiare

vor fi trimise de consiliul de administraţie !n termenul prev/ut de lege la registrul

comerţului.

#"




)otrivit legii societţilor comerciale5 consiliul de administraţie se va asigura

c situaţiile financiare ale !ntreprinderii5 raportul administratorilor şi raportul

auditorilor sunt publicate !n 2onitorul 4ficial al Rom6niei5 )artea a I7-a5 !n

termenul prev/ut de lege.(2. ublicarea raportului anual al întreprinderii

Raportul anual va fi disponibil tuturor asociaţilor sau acţionarilor5 la cerere5

!n termen de dou /ile de la primirea cererii o copie de pe raportul anual va fi

disponibil pentru consultare la sediul social al firmei. Rapoartele anuale vor fi

distribuite gratuit pentru asociaţi sau acţionari5 iar pentru alte persoane dec6t

aceştia preţul raportului anual nu trebuie s depşeasc costul administrativ alacestuia.

:e fiecare dat c6nd situaţiile financiare şi raportul administratorilor sunt

publicate integral5 ele trebuie s fie reproduse !n forma şi conţinutul pe ba/a crora

auditorul şi-a formulat opinia de audit. +cestea vor fi !nsoţite de textul integral al

raportului auditorilor. :ac auditorul a fcut anumite obiecţii sau a refu/at s

!ntocmeasc un raport asupra situaţiilor financiare5 acest fapt trebuie pre/entat

!mpreun cu motivele respective.

Cn ca/ul !n care situaţiile financiare nu se public integral ori sunt diferite de

cele !ntocmite conform legislaţiei5 se va preci/a dac este vorba de o versiune

prescurtat sau diferit şi se va face o referire la locul unde acestea au fost depuse.

:ac situaţiile financiare nu au fost depuse !nc5 acest lucru trebuie menţionat.

4pinia persoanei care a auditat conturile nu poate !nsoţi aceast publicare5 dar

trebuie menţionat dac opinia a fost dat cu sau fr re/erve sau dac certificarea a

fost refu/at.

#(




II. Delimitări privind evaluarea şi gestiunea stocurilor

!I#%"

(. #tocurile

Stocurile repre/int cantitţi fi/ice de materiale5 de produse sau de mrfurinecesare fiecrei fa/e a ciclului de exploatare aprovi/ionare5 producţie5 desfacere35

pentru a asigura desfşurarea continu şi ritmic a activitţii de exploatare.

aracterului continuu al producţiei sau al desfacerilor3 i se opune5 din motive

economice5 caracterul discontinuu al aprovi/ionrilor.

2anagementul stocurilor se impune datorit existenţei contradictorii a

acestora. )e de-o parte ele sunt folositoare !ntruc6t prote8ea/ fluxurile de producţie contra avariilor şi generea/ economii la c0eltuielile de comandare a

reaprovi/ionrilor5 iar pe de alt parte imobili/ea/ capitaluri importante5 implic

c0eltuieli de depo/itare şi conservare5 pot fi expuse la u/ura moral şi altele.

Stocurile deţinute de o firma pot fi grupate !n trei categorii9 13 materii

prime> #3 producţie neterminat> şi %3 produse finite sau marfa de v6ndut pentru

sectorul de comerţ cu amnuntul3. antitatea de stocuri de materie prim este

determinat de ceea ce se anticipea/ cu privire la volumul producţiei5

#$




se/onalitatea producţiei5 posibilitatea de a apela !n orice moment la sursele de

aprovi/ionare cu materie prim5 şi eficienţa cu care se organi/ea/ aprovi/ionarea

şi producţia. Aivelul stocurilor de producţie neterminat este influenţat5 !n mare

msur5 de perioada de timp necesar procesului complet de producţie - aceasta sedefineşte ca timpul scurs !ntre momentul introducerii materiei prime !n procesul de

producţie şi momentul finali/rii produsului finit. Rata de rotaţie a producţiei

neterminat poate fi mrit dac se micşorea/ perioada de producţie. <nul dintre

mi8loacele de a reali/a aceasta este !mbuntţirea te0nicilor inginereşti astfel !nc6t

procesul de producţie s devin mai rapid. Aivelul stocurilor de produse finite este

influenţat de volumul producţiei şi de v6n/ri.antitatea de stocuri depinde de cifra de v6n/ri5 dar5 !n acelaşi timp trebuie

ac0i/iţionat !nainte ca aceste v6n/ri sa aib loc. Aecesitatea de a dispune de o

previ/iune corect a cifrei de v6n/ri5 pentru a previ/iona necesarul de stocuri5 face

din managementul stocurilor o sarcin dificil. Totuşi managementul stocurilor

este deopotriv dificil şi important5 deoarece greşeli !n stabilirea necesarului de

stocuri pot duce la pierderi de v6n/ri şi profituri5 sau la costuri excesive.

2anagementul stocurilor este un domeniu !n care se dovedeşte foarte important

coordonarea dintre sectorul financiar5 de producţie şi de v6n/ri.

Cn unele societţi comerciale s-au pus !n practic sisteme informaţionale5

pentru a oferi distribuitorilor autori/aţi5 ce deţin spaţii comerciale5 informaţii

despre clienţi şi despre tendinţele recente de cumprare5 dar cel mai complex

sistem pus la dispo/iţia tuturor societţilor comerciale este +nuarul Statistic editat

de Institutul de Statistic şi Studii Economice. +ceste informaţii sunt de folos !n

luarea deci/iilor privind at6t stocuri de produse c6t şi informaţia privind tendinţele

recente de cumprare put6ndu-se astfel pune !n practic programe de urmrire a

creşterii cifrei de v6n/ri pentru anumite produse.

4rice procedeu care permite unei firme s ating un anumit volumul de

v6n/ri cu o investiţie mai mic !n stocuri5 va determina5 creşterea ratei de

rentabilitate a investiţiei şi deci5 creşterea valorii de piaţ a firmei. Totuşi5 msurile

luate !n vederea reducerii investiţiei !n stocuri poate s duc şi la creşterea gradului

#*




de risc5 deoarece exist o probabilitate mai mare de pierdere a v6n/rilor sau de

bloca8 al procesului de producţie5 din lips de stocuri. 2anagerii trebuie s menţin

un nivel optim al stocurilor5 ţin6nd seama şi de beneficiile unei investiţii sc/ute !n

stocuri şi de eventualele stocuri generate de aceste stocuri minime. )entru a obţineacest punct optim5 managerii trebuie s stabileasc trei obiective cantitative5 şi

acestea trebuie s re/ulte din rspunsurile la aceste !ntrebri9

1. are ar trebui s fie nivelul stocurilorG

#. are este cantitatea de stocuri ce trebuie comandat sau produs la un

anumit momentG

%. are este momentul de a programa sau de a produce noile stocuri G%. +actori determinanţi ai mărimii stocurilor

)rincipalii factori determinanţi ai necesarului de investiţii !n stocuri sunt

urmtorii9

- Aivelul previ/ionat al v6n/rilor>

- :urata procesului de producţie5 determinat !n urma anali/ei caracteristicilor

te0nice ale acestuia>

- :urabilitatea comparativ cu perisabilitatea produselor finite>

- <şurinţa aprovi/ionrii sau rapiditatea !nlocuirii stocurilor>

- onsecinţele care apar atunci c6nd nu se dispune la timp de un anumit tip de

stoc.

:eoarece aceşti factori varia/ de la o ramur economic la alta5 pot exista5

de asemenea5 variaţii !n ratele valoare stocuri=valoare v6n/ri sau valoare

stocuri=valoare active. :e exemplu stocuri !n industria tutunului au valori ridicate

datorit procesului lung de prelucrare. Cn industria prelucrtoare de v6n/ri5

stocurile au de asemenea5 valori mari5 deoarece procesul de producţie este laborios

şi lung. 7alorile stocurilor sunt mici !n industria minier5 petrolier şi de extracţie

a ga/ului metan5 pentru c nu se folosesc materii prime5 iar producţia neterminat

este nesemnificativ !n raport cu cifra v6n/rilor. :atorit naturii se/oniere a

materiilor prime !n industria conservelor exist stocuri cu valori medii mari.

#,




Cn ceea ce priveşte durabilitatea şi perisabilitatea5 putem gsi valori mari ale

stocurilor !n industria metalelor preţioase sau !n aceea de 0ardHare5 unde produsele

sunt foarte durabile5 iar probabilitatea u/urii morale este mic. Cn industria de

panificaţie5 valoarea stocurilor este mic datorit gradului mare de perisabilitate a produsului finit.

Cn limitele determinate de raţiunile economice ale ramurii !n care operea/

firma5 exista posibilitţi de !mbuntţire a controlului stocurilor prin utili/area

computerelor.

*. Costurile stocurilor

4biectivul managementului stocurilor este acela de a pune la dispo/iţiestocurile necesare pentru atingerea cotelor de producţie la costuri minime. )rimul

pas const !n identificarea tuturor costurilor implicate !n ac0i/iţionarea şi deţinerea

stocurilor. Tabelul 1-1 pre/int o list a costurilor tipice legate de existenţa

stocurilor defalcate pe trei categorii9

Tabelul 1osturi legate de stocuri ost anual estimat

I. Costuri legate de deţinerea stocurilorostul capitalului blocat 1#5osturi de depo/itare şi manipulare 5( osturi cu asigurrile 5( Taxe de proprietate 15+morti/are şi u/ur moral 1#5

Total #$5 II. Costurile legate de comanda şi primirea stocurilor

ostul comen/ilor5 inclusiv al organi/rii producţiei 7aria/

osturi de excepţie şi manipulare #5( III. Costurile legate de lipsa stocurilor

)ierdere de v6n/ri 7aria/)ierderea !ncrederii clienţilor 7aria/:elegri ale procesului de producţie 7aria/

Aot9 +ceste costuri varia/ de la firm la firm5 de la produs la produs5 şi !n timp. ifrele

pre/entate sunt estimri pentru o firm direct productiv5 de mrime medie. +colo unde costurile

varia/ at6t de mult !nc6t este imposibil alegerea unor cifre relevante5 am specificat pur şisimplu varia/.

#'




mult mai mic dec6t dac firma face o singur comand mare pe an. +poi5 aşa cum

se arat !n &igura 15 unele dintre costurile suportate de firm cresc o dat cu

creşterea stocurilor. omen/i pentru cantitţi importante !nseamn stocuri medii

mai mari5 dob6n/i pentru fondurile blocate !n investiţii !n stocuri5 costuri cuasigurrile sau cele pentru u/ura moral - toate acestea varia/ direct proporţional

cu creşterea stocurilor. Cn acelaşi timp costurile de comand descresc o dat cu

creşterea stocurilor5 care !nseamn comen/i mai puţin frecvente şi deţinerea unei

cantitţi mai mari de stocuri - deoarece costurile de trimitere a comen/ii5 de

organi/are a producţiei5 de manipulare şi de transport varia/ invers proporţional

cu numrul de comen/i de stocuri efectuate.+tunci c6nd curbele costurilor de deţinere şi de comand sunt !nsumate5 aşa

cum arata &igura 15 suma re/ultat repre/int costurile totale TS3. )unctul

minim de pe curba costurilor totale repre/int cantitatea optim de comandat5 care5

la r6ndul ei5 va determina nivelul optim la stocului mediu.

,. fectele inflaţiei asupra managementului stocurilor

4 rat moderat a inflaţiei - de exemplu5 % pe an - poate s nu fie luat !n

consideraţie !n managementul stocurilor5 dar rate mai mari ale inflaţiei trebuie

considerate. :ac rata inflaţiei pentru tipurile de bunuri pe care le stoc0ea/ firma

tinde s fie relativ constant5 se poate lucra cu aceasta relativ uşor> pur şi simplu se

scade rata anual estimat a inflaţiei din costurile de deţinere exprimate !n

procente. 2otivul pentru care se face aceast deducere este acela c inflaţia duce la

creşterea valorii stocului5 acţion6nd invers amorti/rii şi altor factori cuprinşi !n

costurile de deţinere. Cns5 cu c6t rata inflaţiei este mai mare5 cu at6t ratele

dob6n/ilor vor fi mai mari5 iar aceasta va duce la creşterea costului de deţinere şi5

prin urmare5 la scderea stocului mediu.

Cn consecinţ5 nu exist dove/i clare ale efectului inflaţiei asupra nivelului

optim al stocurilor unei firme !n general - nu se poate şti cu preci/ie dac

determin creşterea sau scderea acestui nivel.

Totuşi5 efectul inflaţiei trebuie s fie anali/at5 deoarece va duce la creşterea

nivelului optim al stocurilor5 dac tipul de stocuri specifice companiei respective

%1




sufer de o rat a inflaţiei mai mare dec6t cea medie iar !n acest ca/5 efectul

inflaţiei este mai puternic dec6t efectul inflaţiei asupra ratelor dob6n/ilor3> şi

viceversa.

&. +ormele de aprovizionare materială şi cu ec3ipamente te3niceCn funcţie de locul pe care !l ocup !n sistemul pieţei produselor5 unitţile

economice pot acţiona sau nu cu eficienţ5 !n calitate de consumatori sau de

productori - furni/ori. )entru re/olvarea unei asemene cerinţe5 anticipat acţiunii

de organi/are şi concreti/are a relaţiilor de v6n/are-cumprare5 unitatea economic

consumatoare poate alege pentru aplicarea celei mai eficiente forme de

aprovi/ionare.La alegerea formei de aprovi/ionare5 se va avea !n vedere ca opţiunea s

asigure9

- acces uşor la servire>

- satisfacerea prompt !n condiţiile economice avanta8oase5 a !ntregii structuri

de produse necesare şi la momentele dorite>

- cumprarea şi aducerea resurselor materiale la destinaţie la preţuri de

aprovi/ionare c6t mai mici>

- prevenirea suprastocrii5 a formrii de stocuri cu mişcare lent sau fr

mişcare5 ca şi a lipsei de stoc>

- evitarea stocrii de resurse materiale pe perioade prea lungi de timp5 prin

!nlesnirea asigurrii la intervale mici şi accelerarea5 astfel a vite/ei de rotaţie a

fondurilor de care dispune sau şi le asigur o societate comercial consumatoare>

- afectarea unor spaţii de depo/itare mai reduse pentru stocarea resurselor

aprovi/ionate !n cantitţi mici5 la intervale mai scurte de timp.

&ormele de aprovi/ionare care pot fi folosite de unitţile consumatoare de

resurse materiale sunt9

- aprovi/ionare direct de la productori - furni/ori>

- aprovi/ionare prin unitţile speciali/ate !n comerciali/area de materiale şi

produse !n sistem en-gros prin intermediari comerciali35 care !mbrac trei variante9

• aprovi/ionare prin tran/it organi/at>

%#




• aprovi/ionare prin tran/it ac0itat>

• aprovi/ionare de la depo/itul angrosistului.

+provi/ionarea prin tran/it organi/at presupune !nlesnirea de ctre un

intermediar comercial a activitţii de organi/are şi concreti/are a relaţiilor dintre

consumatori şi productori - furni/ori5 urm6nd ca livrarea produselor şi decontarea

facturilor aferente s se reali/e/e direct !ntre ultimii factori. :eci5 rolul activ al

intermediarului comercial se manifest !n fa/a de contractare5 pe parcursul

derulrii contractului5 acest factor poate urmri şi controla sistematic modul de

respectare de ctre partenerii de contact productor - consumator3 a obligaţiilor

asumate5 iar c6nd constat abateri s intervin pentru regulari/area procesului de

desfacere - aprovi/ionare dintre cei doi parteneri. )entru serviciile prestate5

specifice tran/itului organi/at5 intermediarul comercial primeşte5 din partea

consumatorului5 un comision de p6n la % !n raport cu valoarea afacerii pe care a

facilitat-o.

+provi/ionarea prin tran/it ac0itat presupune ca at6t contactarea c6t şi

ac0itarea contravalorii produselor s se asigure prin intermediarul comercial5 iar

livrarea acestora s se reali/e/e direct !ntre productor şi consumator. +ceast

form implic mai profund intermediarul comercial !n derularea procesului de

desfacere - aprovi/ionare a celor de v6n/are - cumprare3> astfel5 acest factor de

integrea/ şi devine mai cointeresat !n urmrirea şi controlul derulrii ritmice a

%%

&ormele deaprovi/ionarematerial şi cuec0ipamente

te0nice

:irect

)rinintermediariicomerciali

)rin tran/it

:e la

depo/iteleacestorunitţi

4rgani/at

:irect




livrrilor5 respectrii de ctre productori şi consumatori a obligaţiilor asumate prin

contact5 !n reglementarea raporturilor financiare antrenate de procesele de v6n/are

- cumprare. Ji !n ca/ul acestei variante5 consumatorii cedea/ intermediarului

comercial un comision care poate a8unge p6n la (5 fiind ac0itabil o dat cu platacontravalorii produselor livrate de productori ctre consumatori.

+provi/ionarea de la depo/itul angrosistului se practic !n mare msur !n

ca/ul cumprrilor !n cantitţi mici5 specifice micilor consumatori care au acces

limitat la aprovi/ionarea direct de la productori sau pentru care aceast form nu

le este avanta8oas. Livrarea produselor de la astfel de depo/ite se reali/ea/ la

preţuri care includ anumite cote de adaos comercial5 stabilite diferenţiat !n funcţiede natura materialelor şi produselor5 c6t şi de volumul desfacerilor. +ceast form

de aprovi/ionare integrea/ intermediarul comercial !n activitatea de

comerciali/are a produselor5 devenind !n unele situaţii factorul determinant !n

!nlesnirea activitţilor de desfacere şi de aprovi/ionare.

4 alt form de organi/are se impune tot mai mult datorit efectelor

economice favorabile pe care le generea/ pentru consumatori este aprovi/ionarea

garantat5 care const !n preluarea de ctre o unitate speciali/at !n comerciali/are

a procesului de aprovi/ionare5 a structurii integrale sau parţiale de materiale

necesare unei !ntreprinderi consumatoare !ntr-o perioad de gestiune.

+ceast form de aprovi/ionare pre/int urmtoarele avanta8e9

- reducerea c0eltuielilor de transport>

- diminuarea stocurilor de materiale la consumatori5 fiind posibil servirea lor

la intervale scurte de timp5 c0iar /ilnic5 de la depo/itul angrosistului>

- disponibili/area astfel a unor importante spaţii de depo/itare la consumatori5

cu posibilitatea folosirii mai eficiente a acestora>

- anga8area la cumprarea şi stocarea de resurse materiale la un moment dat a

unor fonduri financiare mai mici>

- degrevarea factorilor de conducere ai unitţilor consumatoare de activitatea

de aprovi/ionare şi concentrarea acestora !n msur mai mare asupra celei de

producţie

%"




- accelerarea vite/ei de rotaţie a capitalului circulant aferent materiilor prime

şi materialelor3 al consumatorilor şi sporirea eficienţei economice !n folosirea

acestuia.

0. #tructura materială a planului şi programelor de aprovizionare

a unităţilor economice

)rin planul şi programele de aprovi/ionare se nominali/ea/5 de fapt5

cererile de resurse materiale ale !ntreprinderii pe o anumit perioad5 pe categorii

de resurse materii prime şi materiale diverse5 ec0ipamente te0nice5 piese de

sc0imb35 nivelul acestora şi sursele de acoperire.:atele şi informaţiile respective5 sunt estimate !n funcţie de elementele certe

cunoscute5 fie !n funcţie de previ/iunile referitoare la activitatea unitţii

economice> datele certe sunt evaluate pe ba/a comen/ilor ferme de producţie şi a

contractelor economice !nc0eiate şi prin care se creea/ un anumit Dgrad de

certitudine !n asigurarea ba/ei materiale necesare.

)rin conţinut5 planul şi programele de aprovi/ionare rspund5 !ntr-o form

sintetic sau analitic5 la !ntrebrile specifice subsistemului de asigurare material9

- e anume trebuie comandat şi asigurat pentru perioada de gestiuneG

- Cn ce cantitate urmea/ a fi aprovi/ionat resursa material pentru o perioad

dat an5 semestru5 trimestru3G

- :in ce surse şi !n ce proporţii se prevede acoperirea necesitţilorG

@ama extrem de mare de resurse5 ca şi condiţiile de asigurare şi de folosire

foarte diferite5 sugerea/ c procesului de aprovi/ionare5 pe fa/ele lui - planificare5

programare5 organi/are5 derulare5 evidenţ5 urmrire5 control5 anali/5 evaluare - !i

este specific un volum amplu de munc.

a urmare5 desfşurarea acestuia cu operativitate şi eficienţ5 !n concordanţ

cu cerinţele de consum din unitatea economic5 necesit un sistem informaţional

simplu5 cuprin/tor5 aşe/at pe ba/e informatice.

'. 4ipuri de strategii în aprovizionarea materială

%(




+provi/ionarea material a !ntreprinderii !n economia de piaţ necesit

acţiune !n contextul unor strategii elaborate anterior şi prin care se are !n vedere9

- neutrali/area ameninţrilor>

- exploatarea oportunitţilor>- eliminarea punctelor slabe>

- extinderea punctelor forte.

Elaborarea strategiei permite luarea deci/iilor !n aprovi/ionare !n deplin

cunoaştere a efectelor impactului cu elemente care caracteri/ea/ piaţa şi a cror

influenţ se transmite5 !ntr-o form sau alta5 cu mai mare sau mai mic intensitate5

!n sistemul de producţie al !ntreprinderii5 !n activitatea general a acesteia.Situaţiile specifice economiei de piaţ au determinat creşterea !n importanţ a

activitţii de aprovi/ionare5 integrarea mai accentuat a acesteia !n strategia

general de de/voltare a !ntreprinderii.

Cn contextul strategiei !n aprovi/ionarea material se evidenţia/ obiectivele

şi modul de acţiune pe termen scurt5 mediu şi lung.

+stfel5 pe termen scurt se are !n vedere acoperirea necesitţilor curente de

consum5 pe termen mediu se urmreşte punerea !n valoare a unor acţiuni de

creştere a profitabilitţii5 crearea de avanta8e !n asigurarea material prin stimularea

concurenţei !ntre furni/ori5 desfşurarea unor negocieri previ/ionale etc.. )e

termen lung5 principalele obiective au !n vedere participarea la fundamentarea unor

deci/ii strategice referitoare la9 renunţarea la fabricaţia unor produse5 asimilarea

altora noi5 extinderea cooperrii sau integrrii !n producţie5 rete0nologi/area5

acţiunea mai eficient pe piaţa furni/orilor5 !mbuntţirea politicii !n domeniul

stocurilor.

)rincipalele obiective care se au !n vedere !n contextul strategiei !n

aprovi/ionarea material sunt5 !n general5 urmtoarele9

- stabilirea pe structura necesitţilor reale de resurse materiale pentru consum

cererea real de consum3>

- aprovi/ionarea resurselor materiale şi ec0ipamentelor te0nice de la cele mai

avanta8oase surse de furni/are>

%$




- aprovi/ionarea resurselor materiale5 a ec0ipamentelor te0nice care rspund

cel mai bine caracteristicilor cererilor pentru consum>

- formarea unor stocuri minim necesare5 care s asigure acoperirea ritmic5

complet şi complex a cererilor pentru consum !n condiţiile antrenrii unorcosturi minime de ac0i/iţionare5 aducere şi depo/itare a resurselor materiale>

- menţinerea ritmului aprovi/ionrilor programate5 a dinamicii stocurilor

efective !n limitele maxime şi minime estimate5 a consumurilor !n limitele

normale>

- conservarea raţional a resurselor materiale aprovi/ionate pe timpul

depo/itrii - stocrii>- prevenirea lipsei penuriei3 de resurse materiale !n stoc5 a suprastocrii5 a

formrii de stocuri cu mişcare lent şi fr mişcare.

4biectivele menţionate mai sus trebuie abordate !n contextul celui general

de Dasigurare materială completă şi complexă la momentul dorit cu un cost minim

şi un grad maxim de certitudine. Cn cadrul strategiei specifice9

- strategii !n domeniul preţurilor>

- strategii pe surse de aprovi/ionare>

- strategii !n scopul obţinerii de oportunitţi pe piaţ.

Indiferent de domeniul pentru care se elaborea/5 acestea pot fi9

- strategii defensive faţ de furni/orii apreciaţi ca puternici3>

- strategii de ec0ilibru faţ de furni/orii apreciaţi ca egali3>

- strategii de penetrare faţ de furni/orii apreciaţi ca slabi3.

)entru elaborarea strategiilor !n aprovi/ionarea material nu exist un model

unic> aceasta datorit diversitţii situaţiilor particulare de la o economie la alta5 de

la o societate comercial la alta5 de la o resurs la o alt resurs.

1. valuarea şl comunicarea financiară privind stocurile

La intrarea !n patrimoniu5 stocurile sunt evaluate !n funcţie de modalitatea

lor de dob6ndire5astfel9

%*




a3 Pentru stocurile din cump ărări materii prime5 materiale consumabile5

mrfuri5 ambala8e şi alte bunuri procurate cu titlu oneros35 evaluarea se face la cost

de ac0i/iţie.

onform normei contabile internaţionale I+S # DStocuri5 revi/uit !n anul1''%5 costul de ac0i/iţie cuprinde preţul de cumprare5 taxele vamale şi alte taxe

nerecuperabile5 c0eltuielile de transport-aprovi/ionare şi alte c0eltuieli direct

imputabile ac0i/iţiei de stocuri.

Taxa pe valoarea adugat T7+35 fiind5 de regul5 recuperabil5 nu intr !n

costul de ac0i/iţie al stocurilor5 !n ca/ul !ntreprinderilor nepltitoare de T7+ sau

c6nd taxa nu este deductibil evaluarea stocurilor se face la valoarea inclusiv T7+!n asemenea situaţii5 T7+ devine element al costului de ac0i/iţie al stocurilor3.

b3 Pentru stocurile din produc ţie proprie produsele finite5 semifabricate5

ambala8e5 producţia !n curs de execuţie şi alte stocuri produse de unitatea

patrimonial35 evaluarea se face la cost de producţie.

ostul de producţie include5 conform definiţiei date de I+S5 c0eltuielile

directe de producţie şi o cot parte de c0eltuieli indirecte de producţie5 fixe şi

variabile5 oca/ionate de transformarea materiilor prime !n produse finite. 4bligaţia

includerii unei cote din c0eltuielile indirecte de producţie !n costul de producţie

inter/ice5 !n principiu5 evaluarea numai la costurile directe sau variabile. :e aceea5

!ntreprinderile care utili/ea/ !n contabilitatea de gestiune costurile parţiale nu pot

utili/a aceste valori pentru evaluarea stocurilor !n bilanţul contabil.

Cn optica I+S5 !ncorporarea c0eltuielilor fixe indirecte !n costul de

producţie trebuie ba/at pe capacitatea normal de producţie a !ntreprinderii. I+S

defineşte capacitatea normal de producţie ca fiind producţia ce se poate obţine5 !n

medie5 pe mai multe perioade exerciţii3 şi !n circumstanţe normale5 ţin6nd cont de

pierderile oca/ionate de lucrrile de menţinere reparaţii şi revi/ii3 prev/ute.

ostul de producţie este dependent de nivelul de activitate reali/at. u c6t

nivelul de activitate este mai ridicat5 cu at6t costul unitar este mai redus deoarece

c0eltuielile fixe de producţie sunt reparti/ate asupra unui numr mai mare de

unitţi fabricate sau asupra unui volum mai mare de activitate desfşurat35 !n

%,




contabilitate se !nregistrea/ intrarea stocurilor de produse finite5 la cost de

producţie.

Includerea c0eltuielilor fixe indirecte !n costul de producţie !n funcţie de

utili/area capacitţii normale de producţie are drept scop evaluarea unui cost de producţie unitar independent de nivelul de activitate. Cn ca/urile unor perioade de

supraactivitate obţinerea de producţii peste capacitatea normal de activitate35

stocurile trebuie evaluate la costul de producţie real5 nefiind permis evaluarea la o

sum superioar costului lor.

Cn doctrina I+S sunt incluse !n costul stocurilor numai c0eltuielile

suportate de !ntreprindere pentru aducerea stocurilor !n locul şi starea !n care seafl5 fiind excluse din valoarea stocurilor c0eltuielile excesive generate de

ineficienţa producţiei c6t şi c0eltuielile posterioare constituirii stocurilor5 cum sunt9

- consumurile anormale de materii prime5 manoper şi alte c0eltuieli de

producţie.

- costurile de stoca85 altele dec6t cele care separ dou etape ale procesului de

producţie.

- c0eltuielile generale5 care nu contribuie la aducerea stocurilor !n locul şi

starea !n care se afl.

- costurile de distribuţie.

Remarcm faptul c5 potrivit I+S5 !n anumite ca/uri dob6n/ile la

!mprumuturi pot s fie incluse !n valoarea stocurilor atunci c6nd durata de

fabricaţie sau de maturaţie a stocurilor este lung5 cum sunt buturile spirtoase3.

Aorma contabil internaţional I+S # autori/ea/ evaluarea stocurilor şi

dup metoda costurilor standard5 cu condiţia ca acestea s fie ba/ate pe ipote/e

normale privind consumul de materii prime şi materiale5 c0eltuielile cu manopera

c6t şi eficacitatea şi utili/area capacitţii de producţie. osturile standard trebuie s

fie periodic reexaminate şi5 dac este necesar5 modificate pentru a ţine cont de

condiţiile care prevalea/ !n momentul evalurii.

Reglementrile contabile rom6neşti menţionea/ c stocurile din cumprri

sau=şi din producţia proprie pot fi evaluate şi la preţuri standard prestabilite35

%'




stabilite pe ba/a preţurilor medii ale bunurilor respective5 denumite preţuri de

!nregistrare5 cu condiţia !nregistrrii distincte a abaterilor faţ de costul standard de

ac0i/iţie sau de producţie5 dup ca/.

+baterile de la costurile standard5 denumite de normele contabile rom6neştiDdiferenţe de preţ5 stabilite la intrarea stocurilor !n patrimoniu5 se !nregistrea/

proporţional5 at6t asupra valorii stocurilor ieşite c6t şi asupra stocurilor existente !n

patrimoniu.

Reparti/area abaterilor de la costurile standard diferenţelor de preţ35 asupra

valorii stocurilor ieşite şi asupra stocurilor existente5 se efectuea/ cu a8utorul unui

coeficient K35 care se calculea/ astfel9 Sold iniţial al contului +bateri de la costul standard diferenţe de preţ3

de abateri diferenţe de preţ3 aferente intrrilor !n cursul perioadeiKM

Sold inM

iţial al contului de stoc la cost 7aloarea intrrilor !n cursul

standard preţ de !nregistrare3 perioadei5 la cost standard preţ de !nregistrare3

SM i d cont %-,>%#,>%",>%$,>%*,>%,1

i d cont %->%#>%">%$>%*>%,

R 3

S R 3

+cest coeficient se aplic asupra valorii stocurilor ieşite din gestiune la cost

standard preţ de !nregistrare35 pentru determinarea abaterilor diferenţelor de preţ3

aferente valorii stocurilor ieşite.

+bateri diferenţe de preţ3 Rula8ul creditor al contului de stocaferente stocurilor ieşite M K la costul standard preţ de !nregistrare3×

oeficienţii de reparti/are a abaterilor de la costurile standard diferenţe de

preţ3 se pot calcula la nivelul conturilor sintetice de gradul 1 simboli/ate cu %

cifre3 şi II simboli/ate cu " cifre35 pe grupe sau categorii de stocuri.La finele perioadei de gestiune5 stocurile sunt pre/entate !n bilanţul contabil

la costul de ac0i/iţie sau de producţie5 dup ca/5 c0iar dac evaluarea curent s-a

fcut pe ba/a metodei costurilor standard.

Cn acest scop5 soldurile conturilor de abateri diferenţe de preţ3 se cumulea/

cu soldurile conturilor de stocuri la cost standard preţ de !nregistrare35 pentru

obţinerea costurilor efective5 de producţie sau de ac0i/iţie.

"




deoarece metoda ultimei intrri - primei ieşiri LI&43 nu este cu adevrat

compatibil cu principiul costului istoric.

Aormele contabile rom6neşti autori/ea/ evaluarea ieşirilor de stocuri dup

aceleaşi metode ca şi prevederile normei contabile internaţionale I+S #9 metodacostului mediu ponderat 2)35 metoda primei intrri - primei ieşiri &I&43 şi

metoda ultimei intrri - primei ieşiri LI&43.

)entru pre/entarea fiecrei metode plecm de la urmtoarele informaţii

privind un element fungibil5 stocul de marfa N5 pentru luna ianuarie9

Stoc iniţial la 1.%9 $ buc. x 1% lei=buc.

(.%9 intrare # buc x 1%( lei=buc.*.%9 ieşire 1" buc.

#.%9 intrare 1# buc. x 1" lei=buc.

%1.%9 ieşire 1 buc

(2. valuarea ieşirilor din stoc după metoda costului mediu

ponderat !C5"

ostul mediu ponderat 2)3 se poate calcula lunar sau dup fiecare

intrare5 ca raport !ntre valoarea total a stocului iniţial plus valoarea intrrilor !n

stoc şi cantitatea existent !n stocul iniţial plus cantitţile intrate !n stoc5 adic9n

i i

iM1

n

i

iM1

O p2)M

O

∑

∑5 unde9

Oi P cantitatea de stoc

pi P preţul unitar pentru stocul i

Cn exemplul nostru costul mediu ponderat5 calculat lunar la finele perioadei3

este9

$Q%#Q1%(1#Q1" (1.$2)M M M1%(5*' lei=buc.

$#1# %,

&işa de stoc pentru marfa N se pre/int astfel9

2arfa N:ata Intrări Ieşiri #toc

"#




ant. buc.

)reţ<nitar

7aloare ant buc.

)reţ<nitar

7aloare ant buc.

)reţ<nitar

7aloare

1.% Stociniţial

$ 1% *, $

(.% Intrare # 1%( #* #$

*.% Ieşire 1" 1%(5*' 1'15$ 1#

#.% Intrare 1# 1" 1$, #"

%1.% Ieşire 1 1%(5*' 1%(*' 1"

%, 1%(5*' (1$ #" 1%(5*' %#(,'5$ 1" 1%(5*' 1'15$

Cn varianta evalurii ieşirilor din stoc la cost mediu ponderat5 calculat lunar5

!n cursul lunii ieşirile nu sunt evaluate5 ci sunt urmrite numai cantitativ sau se pot

evalua la costul mediu ponderat al lunii precedente.

Cn ca/ul determinrii costului mediu ponderat dup fiecare intrare5 situaţia se

pre/int astfel9

calculat la -(.-%

calculat la #-.-%

$Q%#Q1%( %".,2) M M M1%%5,( lei=buc.

$# #$$#-1"3 1%%5,(1# " %#.,$#

2) M M M1%$5'# lei=buc.$#-1"1# #"

× ×


2arfa N

:ata Expli-caţii

Intrări Ieşiri #tocant.

buc.)reţ<nitar

7aloare ant buc.

)reţ<nitar

7aloare ant buc.

)reţ<nitar

7aloare

1.% Stociniţial $ 1% *, $ 1% *,

(.% Intrare # 1%( #* #$ 1%%5,( %",1

*.% Ieşire 1" 1%%5,( 1,*%' 1# 1%%5,( 1$$#

#.% Intrare 1# 1" 1$, #" 1%$5'# %#,$5,

%1.% Ieşire 1 1%$5'# 1%$'# 1" 1%$5'# 1'1$,5,

%, 1%(5*' (1$ #" %#"%1 1" 1%$5'# 1'1$,5,

"%




((. valuarea ieşirilor din stoc după metoda primei intrări -

primei ieşiri !+I+6"

onst !n valori/area ieşirilor de stocuri !n ordinea !n care au intrat5 la costulde ac0i/iţie sau de producţie3 al primei intrri lot3. )e msura epui/rii lotului5

bunurile ieşite din gestiune se evaluea/ la costul de ac0i/iţie sau de producţie3 al

lotului urmtor5 !n ordine cronologic5 !n consecinţ5 stocul final este format din

elementele evaluate la valorile cele mai recente.


2arfa N

:ata Expli-caţii

Intrări Ieşiri #toc

ant. buc.

)reţ<nitar

7aloare ant buc.

)reţ<nitar

7aloare ant buc.

)reţ<nitar

7aloare

1.% Stocini ial

$ 1% *, $ 1% *,

(.% Intrare # 1%( #* $

#

1% 1%( *,

#**.% Ieşire $ , 1% 1%( *,1,

1# 1%( 1$#

#.% Intrare 1# 1" 1$, 1#1#

1%( 1" 1$#1$,

%1.% Ieşire 1 1%( 1%( #1#

1%(1"

#*1$,

%, (1$ #" %#1 1" 1'(

(%. valuarea ieşirilor din stoc după metoda ultimei intrări -

prime ieşiri !7I+6"

)resupune valori/area ieşirilor de stocuri din gestiune la costul de ac0i/iţie

sau de producţie3 al ultimei intrri lot3. )e msura epui/rii succesive a fiecrui

lot5 bunurile ieşite din gestiune se evaluea/ la costul de ac0i/iţie sau de

producţie3 al lotului anterior5 !n ordine cronologic5 !n felul acesta stocul final este

format din elementele evaluate la valorile cele mai vec0i.

&işa de stoc pentru marfa N se pre/int astfel92arfa N

:ata Intrări Ieşiri #toc

""




ant. buc.

)reţ<nitar

7aloare ant buc.

)reţ<nitar

7aloare ant buc.

)reţ<nitar

7aloare

1.% Stociniţial

$ 1% *, $ 1% *,

(.% Intrare # 1%( #* $

#

1%

1%(

*,

#**.% Ieşire 1" 1%( 1,' $ $ 1%

1%(*,,1

#.% Intrare 1# 1" 1$, $ $1#

1% 1%(1"

*,,1

%1.% Ieşire 1 1" 1" $ $#

1% 1%(1"

*,,1

%, (1$ #" %#' 1" 1,*

+lturi de aceste metode5 !n literatura de specialitate este !nt6lnit şi

evaluarea ieşirilor de stocuri dup metoda urmtoarei intrri - primei ieşiri AI&49

next in5 first out3. )otrivit acestei metode5 valori/area ieşirilor de stocuri se face la

un preţ anticipat cost de !nlocuire35 care poate fi preţul ultimei facturi sau preţul

estimativ al urmtoarei facturi5 pentru stocurile din cumprri sau poate fi costul

ultimului lot produs sau costul estimativ al urmtorului lot care se va fabrica5

pentru stocurile din producţia proprie. :eoarece5 potrivit acestei metode5 ieşirile

sunt evaluate la valoarea de !nlocuire5 pentru a nu se obţine un sold stoc3 negativ

este necesar reevaluarea permanent a stocului.

+plicarea uneia dintre metodele de evaluare a ieşirilor din stoc trebuie

anali/at !n funcţie de fenomenul de mişcare a preţurilor şi politica contabil a

firmei deoarece aceleaşi ieşiri5 evaluate dup metode diferite5 conduc la valori

diferite ale re/ultatului contabil profitului3 şi mrimii stocurilor deci5 conduc la

informaţii diferite !n bilanţ şi contul de re/ultate35 dup cum se poate constata şi

din exemplul urmtor folosind şi datele precedente39

Indicatori 2etode de evaluare

2) calculatlunar

2) calculatdup fiecare

intrare

&I&4 LI&4

"(




76n/ricifra deafaceri3

%" %" %" %"

0eltuieli privindstocurile

%#(,'5$ %#"%1 %#1 %#'

Re/ultat 1"15" 1($' 1' 11

Stoc final 1'15$ 1'1$,5, 1'( 1,*

:eci5 !ntreprinderile dispun de o anumit Dlibertate !n alegerea metodei de

evaluare a stocurilor şi5 indirect5 a re/ultatului lor. +stfel5 !n condiţii de relativ

stabilitate a preţurilor5 este recomandat metoda costului mediu ponderat5 !n perioadele de creştere a preţurilor5 aplicarea metodei LI&4 are drept consecinţe

evaluarea consumurilor la valoare maxim5 beneficiul şi stocul final fiind

pre/entate la valori minime. Efectele aplicrii metodei LI&4 !ntr-o situaţie invers5

de scdere a preţurilor5 sunt diminuarea valorii consumurilor5 stocul final şi

beneficiul fiind pre/entate la valori maxime.

Cn ca/ul creşterii de preţuri5 prin aplicarea metodei &I&45 ieşirile suntevaluate la valorile cele mai sc/ute5 stocurile finale la valorile cele mai ridicate5

re/ult6nd o ma8orare a re/ultatului !ntreprinderii. :in contr5 dac preţurile sunt !n

scdere5 aplicarea metodei &I&4 conduce la evaluarea ieşirilor de stocuri la valoare

maxim5 stocul final şi beneficiul fiind micşorate.

Cn perioadele de inflaţie5 metodele LI&4 şi AI&4 sunt considerate mai

adecvate determinrii re/ultatului exerciţiului şi politicii de asigurare a conservrii

capitalului fi/ic al !ntreprinderii.

Sc0imbrile de metode de evaluare a stocurilor conduc la Dmanipularea

re/ultatului !ntreprinderii5 !n consecinţ5 re/ultatul unei !ntreprinderi nu depinde

numai de performanţele economice şi financiare5 ci şi de opţiunea pentru o anume

metod de evaluare a stocurilor. :e aceea5 pentru asigurarea acurateţei anali/elor

financiare5 orice sc0imbare de metod de evaluare a stocurilor trebuie semnalat !n

anex5 cu 8ustificarea acesteia şi msurarea incidenţelor sc0imbrii metodei de

evaluare asupra re/ultatului şi valorii stocurilor din bilanţ.

"$




)otrivit normei contabile internaţionale I+S #5 la !nc0iderea exerciţiului

stocurile trebuie s fie evaluate la costul lor sau la valoarea net de reali/are5 dac

aceasta este inferioar.

7aloarea net de reali/are a unui stoc este repre/entat de preţul de v6n/areestimat5 reali/abil !n condiţii comerciale normale5 diminuat cu costurile de finisare

şi alte c0eltuieli estimate ca necesare pentru reali/area v6n/rii c0eltuieli de

transport5 comisioane privind v6n/rile5 costul garanţiei acordate dup v6n/are3.

:e regul5 valoarea net de reali/are trebuie s fie determinat separat pentru

fiecare stoc articol35 !ns se pot face regrupri pentru elemente similare sau care

au o anumit legtur !ntre ele cum este ca/ul elementelor aparţin6nd aceleiaşilinii de produse5 cu finalitţi sau utili/ri asemntoare5 produse şi comerciali/ate

!n aceeaşi /on geografic şi care nu pot fi evaluate separat de alte elemente ale

acestei linii de produse3.

Aorma contabil internaţional I+S # prevede un minimum de informaţii

care trebuie furni/ate !n legtur cu stocurile. +stfel5 situaţiile financiare trebuie s

furni/e/e informaţii privind9

• metodele de evaluare a stocurilor şi5 !n special5 convenţia reţinut pentru

evaluarea ieşirilor de stocuri9

• valoarea repre/ent6nd stocurile evaluate la valoarea lor net de reali/are>

suma provi/ioanelor reluate la venituri reintegrate !n re/ultatul exerciţiului3>

circumstanţele şi evenimentele care au condus la reintegrarea acestor provi/ioane

!n re/ultatul exerciţiului>

• valoarea contabil a stocurilor care constituie garanţii pentru datoriile

anga8ate5 !n contul de profit şi pierdere trebuie s fie preci/ate9

- fie valoarea consumurilor de stocuri !n cursul perioadei>

- fie c0eltuielile de exploatare corespun/toare veniturilor

exerciţiului pre/entate dup natura lor.

Cn ca/ul utili/rii metodei LI&45 norma internaţional I+S # stipulea/ c

!ntreprinderea trebuie s indice5 !n plus5 şi diferenţa !ntre valoarea stocurilor

"*




pre/entate !n bilanţ şi cea re/ultat din reţinerea valorii minime dintre costul mediu

ponderat5 metoda &I&4 şi valoarea net de reali/are> sau cea obţinut utili/6nd

valoarea cea mai mic dintre valoarea actual pre/entat !n bilanţ şi valoarea net.

III. Contabilitatea operaţiilor privind stocurile

(. Contabilitatea operaţiilor de aprovizionare şi ieşire din stoc8

prezentarea principalelor conturi(.(. 5aterii prime şi materiale consumabile

2ateriile prime şi materialele consumabile au o !nsemnat pondere !n totalul

mi8loacelor materiale circulante5 !ndeosebi !n unitţile patrimoniale cu activitate de

producţie de bunuri.

ontabilitatea materiilor prime şi materialelor se reali/ea/ cu a8utorul

conturilor9

- ontul %1 D2aterii prime>

- ontul %# D2ateriale consumabile>

- ontul %, D:iferenţe de preţ la materii prime şi materiale.

Contul *2( 95aterii prime: ţine evidenţa existenţei şi mişcrii stocurilor

de materii prime care particip direct la fabricarea produselor şi se gsesc !n

produsul finit5 integral sau parţial5 fie !n starea lor iniţial5 fie transformat.

2ateriile prime5 dup conţinutul economic este un cont de active circulante

materiale5 iar dup funcţiunea contabil este cont de activ.

",




4peraţii privitoare la ontul %1 D2aterii prime reflectate !n contabilitatea

sintetic la unitţile patrimoniale5 care aplic metoda inventarului permanent se

re/um astfel9

ontul %1 2aterii prime:ebit redit

6peraţii cu care se debitează

Contulcreditor

corespon-dent

6peraţii cu care se creditează

Contuldebitor

corespon-dent

7aloarea materiilor prime sositede la terţi sau !n curs deaprovi/ionare

%(15"1 7aloarea materiilor prime trimise la prelucrat la terţi

%(1

7aloarea materiilor ac0i/iţionatede la furni/ori cu factur "1 7aloarea materiilor prime trecute lamrfuri s re a fi v6ndute %*17aloarea materiilor ac0i/iţionatede la furni/ori fr factur

", 7aloarea materiilor prime date grupului "(11

7aloarea materiilor primite de lagrup

"(11 7aloarea materiilor prime date unitţii ",1

7aloarea 2) aduse ca aport !nnatur la capitalul social de ctreasociaţi

"($ 7aloarea materiilor prime datesubunitţilor

",#

7aloarea 2) primite de la unitate ",1 7aloarea materiilor date !n consum $1

7aloarea 2) primite de lasubunit i

",# 7aloarea 2) plus la inventar !n roşu3 $1

7aloarea materiilor ac0i/iţionatedin avans de tre/orerie

("# 7aloarea 2) lips la inventar5 imputabilesau neimputabile

$1

7aloarea materiilor primite cutitlu gratuit

**1, 7aloarea materiilor prime deteriorate $1

7aloare 2) constatate plus lainventar

$1 7aloarea 2) ieşite prin donaţie $*1#

7aloarea 2) distruse !n urmacalamit ilor

$*1,

4peraţii privitoare la ontul %1 D2aterii prime reflectate !n contabilitatea

sintetic la unitţile patrimoniale5 care aplic metoda inventarului intermitent5 se

re/um astfel9


Contulcreditor

corespon-dent

6peraţii cu carese creditează

Contuldebitor

corespon-dent

7aloarea stoc. exist5 la !ncep perioadei5inventariate la !nceputul perioadei precedente !nroşu3

$1

"'




7aloarea stocurilor existente la finele perioadeistabilit prin inventariere faptic !n negru3

$1

Contul *2% 95ateriale consumabile:8 este un cont sintetic de gradul I5care are ca obiect de !nregistrare activele circulante materiale care particip !n

procesul de fabricaţie sau de exploatare fr a se regsi de regul !n produsul finit5

precum şi cele necesare procesului de circulaţie5 aflate !n patrimoniul unitţii.

2aterialele consumabile dup conţinutul economic sunt conturi de active

circulante materiale5 iar dup funcţiunea contabil sunt conturi de activ.

4peraţiile privitoare la conturile reflectate !n contabilitatea sintetic la

unitţile patrimoniale5 care aplic metoda inventarului permanent5 se pre/int

astfel9


Contulcreditor

corespon-dent

6peraţii cu care secreditează

Contuldebitor

corespon-dent

7aloarea stocului existent la !nceputul perioadei5 inventariate la sf6rşitul perioadei precedente !n roşu3

$#

7aloarea stocului existent la sf6rşitul perioadei stabilit prin inventariere faptic !nnegru3

$#

Contul *2' 9Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale:8 ţine

evidenţa diferenţelor dintre preţul standard şi preţul efectiv de cumprare sau

pentru evidenţierea celorlalte componente ale costului de ac0i/iţie taxe vamale5

transport5 manipulare5 comisioane şi alte taxe nedeductibile3.

:up conţinutul economic este un cont rectificativ de active circulante5 iar

dup funcţiunea contabil este cont de activ. Soldul debitor al contului %,

D:iferenţe de preţ la materii prime şi materiale5 evidenţia/ diferenţele de preţ

aferente materialelor existente !n stoc.

(




4peraţii privitoare la ontul %, D:iferenţe de preţ la materii prime şi

materiale reflectate !n contabilitatea sintetic la unitţile patrimoniale5 care aplic

metoda inventarului permanent se re/um astfel9


Contulcreditor

corespon-dent

6peraţii cu care se creditează

Contuldebitor

corespon-dent

:iferenţe de preţ aferente 2) adusede la terţi sau !n curs deaprovi/ionare

%(1 :iferenţe de preţ aferente 2)trimise spre prelucrare sau !ncustodie la terţi

%(1

:iferenţe de preţ aferente materiilor

ac0i/iţionate de la furni/ori cufactur

"1 :iferenţe de preţ aferente 2)

trecute la mrfuri spre a fi v6ndute

%*1

:iferenţe de preţ aferente materiilorac0i/iţionate de la furni/ori frfactur

", :iferenţe de preţ aferente materiilor prime date grupului

"(11

:iferenţe de preţ aferente materiilor primite de la grup

"(11 :iferenţe de preţ aferente 2) dateunitţii de care aparţine subunitate

",#

:iferenţe de preţ aferente materiilorrimite de la unitate

",1 :iferenţe de preţ aferente materiilorrime date !n consum

$1

:iferenţe de preţ aferente materiilor

de la alt subunitate

",# :iferenţe de preţ aferente materiilor

constatate plus la inventar !n roşu3

$1

:iferenţe de preţ aferente materiilorcumprate pe seama avansului deTre/orerie

("# :iferenţe de preţ aferente 2) lipsla inventar imputabile sauneimputabile

$1

:iferenţe de preţ aferente materiilor prime ieşite prin donaţie

$(,#

:iferenţe de preţ aferente materiilor prime distruse !n urma calamitţilor

$*1

:iferenţele de preţ se reparti/ea/ asupra valorii materialelor ieşite şi asupra

stocurilor cu a8utorul unui coeficient de reparti/are K5 care se calculea/ astfel9

Soldul iniţial al diferenţelor de preţ :iferenţe de preţ aferente intrrilor KM

Soldul iniţial al stocurilor 7aloarea intrrilor la preţ de !nregistrare

+cest coeficient se !nmulţeşte cu valoarea materialelor ieşite din gestiune la

preţ de !nregistrare5 iar suma re/ultat se !nregistrea/ !n conturile corespun/toare

!n care au fost !nregistrate materialele ieşite5 prin creditul contului %,

(1




La finele perioadei5 soldurile conturilor de diferenţe de preţ se cumulea/ cu

soldurile conturilor de materiale şi se formea/ valoarea stocurilor la costul de

ac0i/iţie.

(.%. 5ărfuriontabilitatea circulaţiei mrfurilor at6t en gros5 cat şi en detail se

organi/ea/ cu a8utorul a dou conturi sintetice de gradul I5 %*1 D2rfuri şi %*,

D:iferenţe de preţ la mrfuri5 care constituie grupa %* D2rfuri din cadrul clasei

a %-a Donturi de stocuri şi producţie !n curs de execuţie.

ontul %*1 D2rfuri este cont de activ şi reflect !n debit şi5 de asemenea5

!n credit5 preţul de !nregistrare aferent at6t mrfurilor intrate şi respectiv ieşite !n şidin gestiune5 c6t şi al celor reflectate numai scriptic la intrri şi ieşiri.

ontul anali/at se debitea/ prin creditul conturilor care corespund

modalitţilor de intrare a mrfurilor !n patrimoniu şi anume9

"1 D&urni/ori5 ", D&urni/ori facturi nesosite şi ("# D+vansuri de

tre/orerie5 pentru ac0i/iţionri de la terţi cu decontare ulterioar şi respectiv din

avansuri spre decontare>

%(* D2rfuri aflate la terţi şi "1 D&urni/ori5 cu valoarea mrfurilor aduse

din pstrare sau custodie de la terţi şi respectiv cu c0eltuielile de transport -

aprovi/ionare şi de prelucrare pentru acestea !n ca/ul utili/rii costului efectiv de

ac0i/iţie ca preţ de !nregistrare>

%1 D2aterii prime5 %# D2ateriale consumabile5 %,1 D+mbala8e

ş.a.5 pentru v6n/area unor asemenea active circulante materiale !n starea !n care au

fost ac0i/iţionate ca atare3>

%"( D)roduse finite5 Cn ca/ul transferrii produselor finite obţinute5

din

activitatea de exploatare5 Cn maga/inele proprii de pre/entare şi desfacere>

$* D0eltuieli privind mrfurile şi *(,# D7enituri din donaţii şi

subvenţii primite5 pentru mrfurile constatate Cn plus la inventariere şi respectiv

primite u titlu gratuit>

""$ D+lte impo/ite5 taxe şi vrsminte asimilate5 pentru taxele

(#




vamale aferente mrfurilor importate>

%*, D:iferenţe de preţ la mrfuri şi ""#, DT7+ neexigibil5 cu

adaosul comercial şi T7+ aferent preţului cu amnuntul corespun/toare

intrrilor in gestiune5 !n ca/ul !n care acest preţ este cel de !nregistrare ş.a.ontul %*1 D2rfuri se creditează ca urmare a ieşirilor din gestiune5 prin

debitul conturilor ce corespund cilor sau modalitţilor de ieşire din patrimoniu5

dup cum urmea/9

$* D0eltuieli privind mrfurile5 pentru v6n/ri>

$*1 D0eltuieli privind calamitţile şi alte evenimente extraordinare5

cu lipsurile din calamitţi> %(* D2rfuri aflate la terţi5 !n situaţia trimiterii sau lsrii de mrfuri

!n pstrare sau !n consignaţie la terţi>

"(11 D:econtri !n cadrul grupului şi "(#1 D:econtri privind

interesele de participare5 cu preţul de !nregistrare aferent mrfurilor livrate

societţilor din cadrul grupului şi respectiv altor societţi legate de participaţii>

%*, D:iferenţe de preţ la mrfuri şi ""#, DT7+ neexigibil5 cu

adaosul comercial şi T7+ aferent preţului cu amnuntul5 ambele corespun/toare

mrfurilor ieşite din gestiune5 atunci c6nd evidenţa este organi/at la acest preţ ş.a.

#oldul contului %*1 D2rfuri poate fi debitor5 repre/ent6nd preţul de

!nregistrare costul efectiv de ac0i/iţie sau preţul prestabilit sau preţul de v6n/are

cu amnuntul sau en gros3 aferent mrfurilor existente !n patrimoniu la sf6rşitul

perioadei de gestiune.

Soldul contului !n cau/5 !n funcţie de preţul de !nregistrare utili/at5 necesit

anumite corectri !n vederea stabilirii valorii nete ce se !nscrie !n activul bilanţului

contabil5 !ntr-un post distinct existent !n grupa activelor circulante5 aşa cum se

pre/int !n continuare.

a. În cazul utilizării costului efectiv de achiziţie

(%




)reţul de !nregistrare

0eltuieli de transport-aprovi/ionare7aloarea netM

)rovi/ioanele pentru depreciere

unde9

c0eltuielile de transport-aprovi/ionare repre/int soldul debitor al contului

analitic desc0is !n acest scop la contul %*1 D2rfuri>

provi/ioanele pentru depreciere sunt repre/entate de soldul creditor al

contului %'* D)rovi/ioane pentru deprecierea mrfurilor

b. În situaţia folosirii preţului prestabilit !standard"

)reţul de !nregistrare7aloarea netM :iferenţe de preţ la mrfuri -

)rovi/ioanele pentru depreciere

±

unde9

diferenţele de preţ !n plus sau !n minus la mrfuri sunt stabilite sub

forma soldului debitor şi respectiv creditor la contul cu aceeaşi denumire şi

simbolul %*,.

c. #tunci c$nd se utilizează preţul cu amănuntul, sau en gros, inclusiv %&#

)reţul de !nregistrare

- +daosul comercial

7aloarea netM 0eltuieli de transport-aprovi/ionare

- T7+ neexigibil

-)rovi/ioanele pentru depreciere

unde9

adaosul comercial repre/int soldul creditor al contului %*,

D:iferenţe de preţ la mrfuri sau %*,.# D:iferenţe de preţ la mrfuri privind

adaosul comercial5 dup ca/>

c0eltuielile de transport-aprovi/ionare sunt cumulate5 !n debitul

contului %*1 D2rfuri5 cu preţul facturat de furni/or sau sunt repre/entate de

("




soldul debitor al contului analitic %*,.1 D:iferenţe de preţ la mrfuri privind

c0eltuielile de transport-aprovi/ionare5 dup ca/>

T7+ neexigibil se refer la soldul creditor al contului cu aceeaşi

denumire şi simbolul ""#,.Cn ca/ul !n care preţul de !nregistrare este cel de v6n/are en gros sau cu

amnuntul5 ambele fr T7+5 se reţine c5 !n comparaţie cu varianta utili/rii

preţului cu amnuntul sau en gros inclusiv T7+ lit. b35 aceast tax nu se ia !n

calcul cu prile8ul determinrii valorii contabile nete.

Cn cadrul contului %*1 D2rfuri este necesar s se organi/e/e evidenţa

analitic global valoric pe unitţi de desfacere en detail şi la nivelul depo/itelor saugestiunilor de v6n/are en gros5 iar pentru acestea din urm se conduce !n plus

evidenţa cantitativ-valoric pe feluri sau articole de mrfuri.

Contul *0' 9Diferenţe de preţ la mărfuri: este rectificativ5 bifuncţional5

iar conţinutul lui este influenţat de preţul de !nregistrare utili/at pentru mrfuri.

+stfel5 atunci c6nd se adopt preţul standard5 el se utili/ea/ !n mod similar cu

celelalte conturi de diferenţe de preţ.

Cn ca/ul !n care preţul de !nregistrare este cel cu amnuntul sau cel de

v6n/are en gros5 contul %*, D:iferenţe de preţ la mrfuri funcţionea/ ca un cont

de pasiv şi reflect numai adaosul comercial5 !n credit pentru mrfurile

aprovi/ionate5 iar !n debit pentru mrfurile ieşite din patrimoniu.

Cn situaţia utili/rii !n activitatea practic a celor dou conturi analitice

amintite anterior5 contul %*, D:iferenţe de preţ la mrfuri are conţinut şi

corespondente specifice5 ceea ce se poate observa prin pre/entarea conţinutului

fiecruia din cele dou conturi analitice amintite anterior.

Contul analitic *0'.2( 9Diferenţe de preţ la mărfuri privind c3eltuielile

de transport-aprovizionare: este de activ5 rectificativ şi oglindeşte !n debit

c0eltuielile de transport5 !ncrcare5 descrcare5 recepţie5 taxe vamale5 comisioane

ş.a. pe care le oca/ionea/ mrfurile ce se ac0i/iţionea/ de la terţi5 Cn

corespondenţ cu creditul conturilor corespun/toare modalitţilor de efectuare a

lor şi anume9 "1 D&urni/ori5 pentru cele facturate at6t de furni/orii de mrfuri5

((




inclusiv pierderile normale pe timpul transportului suportate de beneficiar35 c6t şi

de unitţile de profil5 ("# D+vansuri de tre/orerie5 cu ceea ce se plteşte din

avansuri spre decontare5 ""$ D+lte impo/ite5 taxe şi vrsminte asimilate5 cu

taxele vamale aferente mrfurilor importate ş.a.;n creditul contului anali/at se reflect c0eltuielile de transport-

aprovi/ionare aferente mrfurilor ieşite din patrimoniu5 !n corespondenţ cu debitul

conturilor9 $* D0eltuieli privind mrfurile5 pentru v6n/ri5 $(,# D:onaţii şi

subvenţii acordate şi $*1 D0eltuieli privind calamitţile şi alte evenimente

extraordinare5 respectiv5 !n ca/ul donaţiilor5 lipsurilor neimputabile şi pierderilor

din calamitţi ş.a. Sumele care se !nscriu !n credit se stabilesc pe ba/ de coeficientmediu5 ce se calculea/ !n mod obişnuit5 cu sume cumulate de la !nceputul anului.

#oldul contului analitic pre/entat este debitor şi repre/int c0eltuielile de

transport-aprovi/ionare aferente mrfurilor existente !n stoc la sf6rşitul perioadei

de gestiune.

Contul analitic *0'.2% 9Diferenţe de preţ la mărfuri privind adaosul

comercial: este rectificativ5 cu funcţia contabil de pasiv5 !nregistr6nd !n credit

adaosul comercial aferent mrfurilor intrate !n patrimoniu5 !n corespondenţ cu

debitul contului %*1. D2rfuri.

;n debitul su se oglindeşte adaosul comercial corespun/tor mrfurilor

ieşite din patrimoniu5 !n corespondenţ cu creditul contului %*1 D2rfuri5 adaos

care se determin pe ba/ de coeficient mediu de reparti/are5 ce se calculea/ dup

formula9

oeficient Rula8ul creditor cumulat de laSoldul iniţial ala contul %*,.# !nceputul anului5 aferent contului %*,.

de M#

Soldul iniţial de la contul %*1 Rula8ul debitor5 cumulat de la !nceputulreparti/are anului aferent contului %*,

a. :atele privind contul de mrfuri5 de la numitorul fracţiei5 nu conţin T7+5

fapt pentru care se impune ca !n prealabil s se diminue/e fiecare element !n cau/

cu suma aferent5 folosindu-se cota de 1(5'$$ care se aplic la preţul de v6n/are

total5 inclusiv T7+.

($




+cest calcul se poate efectua şi prin diminuarea preţului de v6n/are total5

inclusiv T7+5 cu taxa neexigibil aferent5 care se determin astfel9 Soldul iniţial

creditor de la contul ""#, Total rula8 creditor cumulat de la !nceputul anului de

la acelaşi cont.b. oeficientul de reparti/are care se determin se !nmulţeşte cu valoarea

mrfurilor existente !n stoc la sf6rşitul lunii de referinţ şi evaluate la preţul de

v6n/are5 exclusiv T7+ neexigibil5 obţin6ndu-se adaosul comercial aferent acestor

mrfuri5 sum care va constitui soldul creditor5 de la sf6rşitul lunii pentru care se

face calculul5 al contului de diferenţe de preţ la mrfuri privind adaosul comercial

%*,.#3.c. Suma astfel obţinut se deduce din soldul creditor al contului %*,.#

D:iferenţe de preţ la mrfuri privind adaosul comercial5 existent !naintea operaţiei

de reparti/are5 determin6ndu-se adaosul comercial aferent mrfurilor v6ndute5 care

se !nscrie !n debitul acestui cont şi creditul contului %*1 D2rfuri5 cu prile8ul

descrcrii gestiunii pentru ieşirile din cursul perioadei5 c6nd se debitea/ !n plus

conturile9 $* D0eltuieli privind mrfurile5 pentru costul de ac0i/iţie şi ""#,

DT7+ neexigibil5 cu taxa aferent5 ambele elemente corespun/toare mrfurilor

ieşite din gestiune.

+genţii economici cu cifr de afaceri de p6n la 15( miliarde lei sunt scutiţi

de plata T7+5 fapt pentru care T7+ aferent mrfurilor aprovi/ionate de la terţii

pltitori de T7+ se include !n costul de ac0i/iţie al mrfurilor5 iar cu prile8ul

descrcrii gestiunii pentru mrfurile ieşite din patrimoniu nu se mai are !n vedere

aceast tax5 at6t sub aspectul determinrii coeficientului de reparti/are al

adaosului comercial5 c6t şi !n ceea ce priveşte utili/area contului ""#, DT7+

neexigibil.

#oldul contului %*,.# 55:iferenţe de preţ Ia mrfuri privind adaosul

comercial este creditor şi repre/int adaosul comercial aferent mrfurilor existente

!n stoc la sf6rşitul perioadei de gestiune5 care se stabileşte aşa cum s-a pre/entat

anterior.

(*




Cn ceea ce priveşte organi/area contabilitţii mrfurilor se reţine şi faptul c

la inventarierea anual se poate constata deprecierea unora dintre ele5 cum este

ca/ul celor lent şi greu vandabile5 stabilindu-se o valoare de utilitate mai mic

dec6t costul efectiv de ac0i/iţie. )entru diferenţa de valoare !n minus se constituie provi/ioane5 care se !nregistrea/ !n creditul contului %'* 55)rovi/ioane pentru

deprecierea mrfurilor5 !n corespondenţ cu debitul contului $,1" D0eltuieli de

exploatare privind provi/ioanele pentru deprecierea activelor circulante.

ontul %'* D)rovi/ioane pentru deprecierea mrfurilor se debitează !n

exerciţiile care urmea/ celui !n care s-a creditat5 !n msura ieşirii din patrimoniu a

mrfurilor pentru care s-au constituit provi/ioanele sau !n ca/ul !n care depreciereanu s-a produs sau a fost mai mica dec6t cea preconi/at5 credit6ndu-se contul *,1"

D7enituri din provi/ioane pentru deprecierea activelor circulante. #oldul contului

anali/at poate fi creditor atunci c6nd unitatea are !n stoc mrfuri depreciate pentru

care a constituit provi/ioane.

%. Contabilitatea operaţiilor privind ieşirea stocurilor !I# ('"

I+S 1, revi/uit !n 1''%3 referitoare la venituri preci/ea/ c9 D&eniturile

trebuie evaluate la valoarea 'ustă a mi'locului de plată primit sau de primit

Standardele Internaţionale de ontabilitate #5 p. "#3. :iferenţa !ntre valoarea

8ust şi mrimea nominal a mi8locului de plat este !nregistrat la venituri

financiare.

V<nzările de mărfuri

7eniturile ce provin din v6n/area de mrfuri trebuie s fie contabili/ate

atunci c6nd ansamblul urmtoarelor condiţii au fost satisfcute9

- !ntreprinderea a transferat la cumprtor principalele riscuri şi avanta8e inert

proprietţii>

- !ntreprinderea nu conserv nici participarea la gestiune5 aşa cum aceasta !l

vi/ea/ !n mod normal pe proprietar5 nici controlul efectiv al bunurilor cedate>

- mrimea veniturilor poate s fie msurat !n mod fiabil>

- este probabil ca avanta8e viitoare asociate operaţiei s fie !n beneficiul

!ntreprinderii>

(,




- costurile anga8ate sau de anga8at5 ce vi/ea/ operaţia5 pot s fie msurate !n

fiabil.

76n/area este presupus a fi reali/at şi veniturile constatate5 atunci c6nd

v6n/torul nu conserv dec6t o parte nesemnificativ din riscuri. Este ca/ul5 cu predilecţie5 al conservrii proprietţii bunurilor5 cu singurul scop de a prote8a

v6n/torul contra riscului de neplata

*. Contabilitatea plusurilor şi minusurilor de inventar

<nitţile patrimoniale au posibilitatea gestiunii stocurilor dup dou sisteme5

respectiv metoda inventarului permanent sau a inventarului intermitent.

*.(. Inventarul permanent)resupune contabili/area fiecrei intrri de stocuri5 cantitativ şi valoric5 la

cost istoric care poate fi cost de ac0i/iţie sau cost de producţie5 dup ca/35 preţului

stabilit !n funcţie de valoarea de utilitate pentru stocurile aduse ca aport la

capitalul social5 plusuri la inventar5 primite ca donaţie sau obţinute cu titlu gratuit3

sau la o alt valoare de !nregistrare preţ standard5 preţ de v6n/are3. :e asemenea5

fiecare ieşire din stoc este contabili/at fi/ic şi valoric5 ceea ce permite cunoaşterea

!n orice moment a stocurilor5 at6t cantitativ c6t şi valoric.

Aormele contabile din ţara noastr prevd ca5 !n ca/ul folosirii inventarului

permanent5 contabilitatea analitic a stocurilor s se poat organi/a5 !n funcţie de

specificul activitţii şi necesitţile proprii ale fiecrei unitţi patrimoniale5 dup

una dintre urmtoarele metode9

Metoda operativ!contabilă "pe solduri#$ la locul de depo/itare a stocurilor

se organi/ea/ o evidenţ cantitativ5 pe categorii de stocuri cu a8utorul

documentului D&işa de maga/ie35 iar !n contabilitate stocurile sunt !nregistrate

valoric5 pe gestiuni5 iar !n cadrul lor5 pe grupe sau subgrupe de stocuri5 dup ca/.

7erificarea concordanţei dintre evidenţa depo/itelor şi !nregistrrile din

contabilitate se asigur lunar5 prin evaluarea stocurilor cantitative transcrise din

fişele de maga/ie !n registrul stocurilor.

('




Metoda cantitativ!valorică "pe fişe de cont analitic#$ la locul de depo/itare

stocurile sunt urmrite cantitativ5 pe categorii5 iar !n contabilitate se organi/ea/

evidenţa cantitativ-valoric a stocurilor.

7erificarea concordanţei dintre evidenţa locurilor de depo/itare şicontabilitate se face prin puncta8ul periodic dintre cantitţile !nregistrate !n fişele

de depo/it şi cele din fişele de cont analitic din contabilitate.

Metoda global!valorică presupune organi/area evidenţei valorice at6t la

nivelul gestiunii5 c6t şi !n contabilitate.

7erificarea concordanţei dintre evidenţa gestiunii şi cea din contabilitate se

face periodic5 prin inventariere. +ceast metod se aplic5 de regul5 !n unitţilecomerciale care nu pot utili/a metoda cantitativ-valoric.

)relucrarea informati/at a informaţiei permite utili/area metodei cantitativ-

valorice de organi/are a contabilitţii analitice a stocurilor.

2etoda inventarului permanent este considerat ca fiind generatoare de

costuri ridicate cu prelucrarea informaţiei deoarece presupune !nregistrarea fiecrei

mişcri de stoc şi calcule reiterate5 limit atenuat prin informati/area contabilitţii

stocurilor.

*.%. Inventarul intermitent

Se poate aplica !n !ntreprinderile mici şi mi8locii.

onform acestei metode5 evaluarea şi contabili/area ieşirilor din stoc se face

pe ba/a unei inventarieri fi/ice a stocurilor5 la finele perioadei. +stfel5 ieşirile din

stoc se determin prin calcul extracontabil5 ca diferenţ !ntre valoarea stocurilor

iniţiale plus valoarea intrrilor şi valoarea stocurilor finale5 stabilite prin

inventariere fi/ic.

:eşi este mai simplu şi mai puţin costisitor dec6t inventarul permanent5

inventarul intermitent pre/int c6teva inconveniente9 o eroare sau omisiune !n

inventarul fi/ic duce la deformarea informaţiei contabile5 pre/entat !n

documentele contabile de sinte/ valoarea stocurilor din bilanţ5 c0eltuielile cu

$




stocurile şi respectiv re/ultatul din contul de profit şi pierdere35 nu permite

stabilirea plusurilor sau minusurilor !n gestiune> creea/ tentaţia de Dsubevaluare

a stocurilor la inventar5 din motive fiscale5 !n vederea creşterii nereale a

c0eltuielilor cu stocurile şi diminurii profitului impo/abil.*.*. Inventarul permanent pentru stocurile din cumpărări

)otrivit acestei metode5 !n cursul exerciţiului are loc debitarea conturilor de

stocuri din cumprri respectiv % DStocuri de materii şi materiale5 %% D4biecte

de inventar5 %$ D+nimale5 %* D2rfuri şi %, .+mbala8e35 cu intrrile de stocuri5

evaluate la preţ de !nregistrare cost de ac0i/iţie5 preţ standard5 preţ de v6n/are

etc..3 şi creditarea aceloraşi conturi cu ieşirile din stoc aferente perioadei degestiune.

La sf6rşitul exerciţiului5 soldurile conturilor de stocuri din cumprri sunt

comparate cu valorile faptice5 re/ultate din inventariere5 eventualele diferenţe

plusuri sau minusuri de inventar3 fiind regulari/ate prin aducerea soldurilor la

mrimea lor real.

Cn continuare propunem spre exemplificare aplicarea acestei metode !n

condiţii diferite de evaluare cost de ac0i/iţie5 cost standard şi preţ de v6n/are3.

*.$. Inventar permanent pentru stocuri din cumpărări evaluate la cost

de ac3iziţie

Cnregistrrile din cursul exerciţiului sunt9

(" #chiziţia de materii prime conform facturii

%1 D2aterii prime""#$ DT7+ deductibil

M "1 D&urni/ori

)" *eşirea din stoc a materiilor prime prin consum !sau descărcarea gestiunii

cu valoarea materiilor prime consumate".

$1 D0eltuieli cu materii prime M %1 D2aterii prime

$1




+" a sf$rşitul exerciţiului se compară soldul scriptic al contului de stocuri cu

situaţia faptică rezultată în urma inventarierii

a3 ontabili/area minusului la inventar $1 D0eltuieli cu materii prime M %1 D2aterii prime

b3 ontabili/area plusului la inventar9

%1 D2aterii prime M $1 D0eltuieli cu materii prime

Cn urma contabili/rii acestor operaţii5 contul de stocuri reflect5 la

!nc0iderea exerciţiului5 mrimea real a stocului5 evaluat la cost de ac0i/iţie.Remarcm faptul c5 !n ca/ul practicrii metodei inventarului permanent5 o

ac0i/iţie de stocuri cumprare3 este contabili/at ca o intrare de stocuri !n

patrimoniu.

4 asemenea soluţie de te0nic contabil aduce atingere conceptului de

Dcontabilitate de anga8amente5 concept asumat şi de normele contabile rom6neşti5

potrivit crora Drezultatul exerciţiului se determină ca diferenţă între veniturile şicheltuielile exerciţiului, indiferent de data încasării sau plăţii lor . +stfel5 se

!ncalc principiul independenţei exerciţiului care presupune Ddelimitarea în timp a

veniturilor şi cheltuielilor aferente activităţii unităţii patrimoniale pe măsura

anga'ării acestora. 4ri5 !nsşi5 formarea stocurilor cumprarea3 repre/int

anga8area unei asemenea c0eltuieli5 indiferent de data plţii c0eltuielii sau

consumului stocului.

)entru transpunerea te0nic de o manier corect a conceptului de

contabilitate de anga8amente considerm c orice cumprare de stocuri ar trebui

contabili/at ca o c0eltuial deoarece aceast operaţie corespunde cu anga8area

patrimoniului5 reali/at !n momentul transferului de proprietate de regul5 al

facturrii35 pentru efectuarea unei plţi pre/ente sau viitoare5 !ntr-o asemenea

variant5 intrrile şi ieşirile de stocuri din gestiune trebuie contabili/ate !ntr-un cont

de variaţia stocurilor din cumprri5 care corectea/ cu soldul su re/ultatul

$#




exerciţiului. +stfel5 contul de profit şi pierdere pre/int !n c0eltuielile de

exploatare at6t valoarea cumprrilor de stocuri mrfuri5 materii prime şi alte

aprovi/ionri3 c6t şi variaţia stocurilor5 sub forma stoca8ului5 !nscris cu semnul D-

sau a destoca8ului5 !nscris cu semnul D.Cn unele lucrri de specialitate este pre/entat şi varianta contabili/rii

stocurilor din cumprri !n condiţiile practicrii inventarului permanent5 la preţ de

cumprare numit şi preţ de facturare3. onform acestei te0nici de !nregistrare5 !n

cursul exerciţiului funcţionea/ dou conturi !n care se contabili/ea/ valoarea

ac0i/iţiei de stocuri9 un cont de stoc5 care se debitea/ cu preţul de cumprare

facturare3 al intrrilor şi se creditea/ cu preţul de cumprare al ieşirilor şi un contDrectificativ5 denumit D:iferenţe de preţ aferente stocurilor5 care se debitea/ cu

c0eltuielile accesorii taxe vamale5 c0eltuieli de transport-manipulare5 comisioane5

alte taxe nedeductibile3 aferente cumprrilor de stocuri şi se creditea/ cu

c0eltuielile accesorii reparti/ate asupra stocurilor ieşite din gestiune5 prin v6n/are

sau consum. Soldul contului de D:iferenţe de preţ aferente stocurilor reflect

c0eltuielile accesorii aferente bunurilor existente !n stoc materii prime5 materiale

etc.3.

2enţionm c pentru fiecare grup de conturi aferente stocurilor din

cumprri exist prev/ut !n planul de conturi un cont Drectificativ %,

D:iferenţe de preţ la materii prime şi materiale> %#, D:iferenţe de preţ la obiecte

de inventar> %$, D:iferenţe de preţ la animale şi psri> %*, D:iferenţe de preţ la

mrfuri> %,, D:iferenţe de preţ la ambala8e3.

Reparti/area c0eltuielilor accesorii asupra valorii stocurilor ieşite din

gestiune se face cu a8utorul unui coeficient K5 care se calculea/5 astfel9

cont de diferenţe de preţ aferente stocurilor

cont de diferenţeaferente stocurilor cont de stocuri5 evaluate la preţ de cumprare

Sold iniţial Rula8 debitor3K

Sold iniţial Rula8 debitor3=

7aloarea c0eltuielilor accesorii aferente stocurilor ieşite din gestiune5 prin

v6n/are sau consum5 se determin astfel9

cont de diferenţe de preţ aferente stocurilor

0eltuieli accesorii Rula8 creditor cont de aferente stocurilor M stocuri evaluate la K ieşite din gestiune preţ de cumprare

×

$%





(" ontabilizarea cumpărărilor de materii prime

%1 D2aterii prime%, D:iferenţe de preţ la materii

prime şi materiale""#$ DT7+ deductibil

M "1 D&urni/ori

)" *eşirea din stoc a materiilor prime, la preţ de cumpărare !darea în consum"

$1 D0eltuieli cu materii prime M %1 D2aterii prime

+" alculul şi contabilizarea cheltuielilor accesorii aferente materiilor prime

consumate

i d cont %-,

i d cont %-1

c cont %-1

S R 3oeficient de reparti/are K3 M

S R 3cont %,

0eltuieli accesorii aferente ieşirilor de materii prime M R Q K

$1 D0eltuieli cu materii prime M %, D:iferenţe de preţ la materii

prime şi materiale

4 asemenea te0nic de contabili/are este denumit impropriu D!nregistrare a

costului de ac0i/iţie prin dou serii de conturi5 deoarece la intrarea stocurilor !n

patrimoniu acestea nu sunt evaluate la costul lor de ac0i/iţie5 ci doar la preţul lor

de cumprare contul de stoc se debitea/ numai cu preţul de cumprare al

intrrilor35 te0nic ce contravine c0iar spiritului normelor contabile rom6neşti care

prevd c Dla data intrării în patrimoniu, bunurile se evaluează şi se înregistrează

în contabilitate la valoarea de achiziţie denumită cost de achiziţie5 valoare egal

cu D preţul de cumpărare, taxele nerecuperabile, cheltuielile de transport-

aprovizionare şi alte cheltuieli accesorii necesare pentru punerea în stare de

utilitate sau intrarea în gestiune a bunului respectiv.

Cn plus5 aceast soluţie contravine principiilor de evaluare practicate !n

condiţiile economiei de piaţ deoarece nu asigur determinarea costului deac0i/iţie al fiecrui lot de stoc5 respectiv a totalului c0eltuielilor efectuate cu un

$"




anumit stoc p6n la locul de v6n/are sau depo/itare5 situaţie care atrage diminuarea

valenţei gestionare a informaţiilor furni/ate de conturile aferente stocurilor din

cumprri.

*.,. Inventar permanent pentru stocuri din cumpărări la cost standardCn aceast variant conturile de stocuri din cumprri se debitea/ cu

valoarea intrrilor5 la cost de ac0i/iţii standard prestabilit3 şi se creditea/ cu

ieşirile evaluate tot la cost de ac0i/iţii standard. +baterile !ntre costurile de

ac0i/iţie standard prestabilit3 şi costul de ac0i/iţie efectiv sunt reflectate de un

cont Drectificativ5 denumit D:iferenţe de preţ...5 desc0is pentru fiecare categorie

de stocuri din cumprri.ontul de D:iferenţe de preţ... funcţionea/ ca un cont de activ şi se

debitea/ cu abaterile de la costurile de ac0i/iţie standard aferente stocurilor

cumprate5 cu sume !n roşu5 pentru abateri favorabile costul de ac0i/iţie efectiv

costul de ac0i/iţie standard3 sau cu sume !n negru5 pentru abaterile nefavorabile

costul de ac0i/iţie efectiv costul de ac0i/iţie standard3 şi se creditea/ cu

abaterile de la costurile de ac0i/iţie standard aferente stocurilor ieşite din gestiune

cu sume !n roşu5 pentru abateri favorabile5 c6nd costul de ac0i/iţie efectiv costul

de ac0i/iţie standard sau cu sume !n negru5 pentru abateri nefavorabile5 c6nd costul

de ac0i/iţie efectiv costul de ac0i/iţie standard3.

Soldul debitor al contului de D:iferenţe de preţ... reflect abaterile de la

costurile de ac0i/iţie standard aferente diferitelor categorii de stocuri din cumprri

existente la un moment dat sumele !n roşu reflect abaterile favorabile de la

costurile standard5 iar sumele !n negru5 pe cele nefavorabile de la costurile

standard3.


(" ontabilizarea achiziţiei de materii prime din .(/.0

M abaterea nefavorabil de la costul standard sum !n negru3

%1 D2aterii prime%, D:iferenţe de preţ la materii prime şi materiale

M "1 D&urni/ori

$(




""#$ DT7+ deductibil

)" ontabilizarea achiziţiei din )1.(/ .0

M abaterea nefavorabil de la costul standard sum !n roşu3

%1 D2aterii prime%, D:iferenţe de preţ la materii

prime şi materiale""#$ DT7+ deductibil

M "1 D&urni/ori

+" Înregistrarea consumului de materii prime, în cursul lunii, la cost de

achiziţie standard

$1 D0eltuieli cu materii prime M %, D:iferenţe de preţ la materii prime şi materiale

2" alculul şi contabilizarea abaterilor de la costul de achiziţie standard

aferente stocurilor ieşite din gestiune !la finele lunii"

i d cont %-,cont %-,

i d cont %-1

c cont %-1 cont %-,

S R 3K M

S R 3

+bateri de la costulM standard aferent stocurilor M R Q K ieşite din gestiune

=

$1 D0eltuieli cu materii prime M %, D:iferenţe de preţ la materii prime şi materiale

Cn bilanţul contabil stocurile din cumprri sunt evaluate la costul de

ac0i/iţie efectiv costul standard corectat cu abaterile favorabile sau nefavorabile5

diminuat cu eventualele provi/ioane pentru deprecierea acestor stocuri3.

Remarcm faptul c deşi evaluarea la costuri preţuri3 standard este utili/at

şi !n contabilitatea financiar5 acestea constituie5 prin excelenţ5 obiectul

contabilitţii de gestiune.

*.&. Inventar permanent pentru stocuri din cumpărări evaluate la preţ

de v<nzare

Cn multe dintre lucrrile de contabilitate aprute !n ţara noastr dup anii U'este pre/entat şi metoda inventarului permanent5 la preţ de v6n/are5 pentru

$$




stocurile de mrfuri5 deşi normele contabile rom6neşti nu consacr5 !n mod

explicit5 o asemenea modalitate de evaluare.

Se pre/int !n continuare aceast Dformul de evaluare a stocurilor de

mrfuri5 !n condiţiile practicrii metodei inventarului permanent5 datorit faptuluic este !nc utili/at pe scar larg !n practica !ntreprinderilor comerciale cu

amnuntul din ţara noastr !n special de !ntreprinderile mici şi mi8locii din

comerţul cu amnuntul3.

Cnt6i5 semnalm faptul c aceast formul de evaluare a stocurilor de

mrfuri5 la preţ de v6n/are5 constituie o reminiscenţ a vec0iului sistem de

contabilitate caracteri/at prin preţuri unice şi planificate centrali/at pentru fiecaresortiment de marfa5 !ns5 actualul mediu economic al !ntreprinderilor comerciale cu

amnuntul este diferit faţ de cel !n care opera evaluarea stocurilor la preţ de

v6n/are planificat5 deoarece preţul trebuie s se forme/e !n funcţie de piaţ. 4r5

cum poate fi !nregistrat ac0i/iţia unui stoc la un preţ care urmea/ s fie

Dconfirmat de piaţ doar !n urma unei tran/acţii de v6n/are5 c6nd aceast v6n/are

nu a avut loc. Cn aceast Dformul de evaluare preţul de v6n/are se formea/

plec6nd de la preţul de cumprare sau de la costul de ac0i/iţie al unui lot de marf

la care se adaug o cot de adaos comercial mar8a comercial35 cot destinat s

asigure acoperirea c0eltuielilor accesorii de ac0i/iţie c0eltuieli de transport-

aprovi/ionare5 comisioane5 taxe nedeductibile etc.5 !n ca/ul c6nd preţul de v6n/are

se determin av6nd ca ba/ preţul de cumprare al mrfii35 c0eltuielilor de

distribuţie şi administraţie general c6t şi obţinerea unui profit pentru comerciant.

:eoarece !n momentul stabilirii preţului de v6n/are !ntreprinderile comerciale nu

procedea/ la o fundamentare a c0eltuielilor legate de distribuţia mrfurilor şi care

constituie conţinutul adaosului mar8ei3 comerciale35 estimarea preţului de v6n/are

al mrfurilor nu poate s fie dec6t empiric.

)reţul de v6n/are se formea/ !n funcţie de piaţ şi devine astfel un element

exogen gestiunii5 motiv pentru care !ntreprinderea trebuie s-şi concentre/e

gestiunea asupra costului de ac0i/iţie şi mar8ei comerciale5 !ntrebarea care se pune

este9 p6n la ce limit !şi va diminua o !ntreprindere preţul de v6n/are pentru o

$*




marf care nu se vinde5 !n condiţiile !n care !n contabilitate aceast marf este

!nregistrat la un preţ de v6n/are5 şi nu la un cost de ac0i/iţieG Iat !nc un

argument care demonstrea/ lipsa de valenţe gestionare a evalurii stocurilor de

mrfuri la preţ de v6n/are.+plicarea inventarului permanent5 la preţ de v6n/are5 pentru stocurile de

mrfuri5 presupune utili/area unui cont de !nregistrare a mar8ei comerciale

adaosului comercial3. +cest rol este 8ucat de contul %*, D:iferenţe de preţ la

mrfuri5 care funcţionea/ ca un cont de pasiv care se creditea/ cu mar8a

comercial aferent mrfurilor intrate !n stoc şi se debitea/ cu mar8a comercial

aferent ieşirilor de mrfuri din gestiune. Soldul creditor al contului %*, D:iferenţede preţ la mrfuri reflect mar8a comercial aferent mrfurilor existente !n stoc.

:eterminarea mar8ei comerciale adaosului comercial3 aferent mrfurilor

ieşite din stoc se face periodic la sf6rşitul lunii35 pe ba/a unui coeficient mediu de

mar8 comercial K cont %*,39

i c cont %*,cont %*,

i d cont %*1 i c cont ""#,

S R 3K

S R 3 S R 3=

−

2ar8a comercial aferent mrfurilor v6ndute 2 v6n/ri3 se calculea/ prin

aplicarea coeficientului mediu de mar8 comercial K cont %*,3 la valoarea v6n/rilor

de mrfuri5 exclusiv T7+ rula8ul creditor al contului ** D7enituri din v6n/area

mrfurilor39

cont %*,76n/riM76n/ri de mrfuri rula8 creditor cont **3 K ×

+celaşi cont poate avea5 !n contexte diferite5 un conţinut economic şi o

funcţie contabil diferite. +stfel5 !n ca/ul inventarului permanent la preţ de

cumprare5 contul %*, D:iferenţe de preţ la mrfuri este un cont care !nregistrea/

c0eltuielile accesorii aferente ac0i/iţiei şi funcţionea/ ca un cont de activ5 !n

situaţia inventarului permanent la cost standard5 contul %*, D:iferenţe de preţ la

mrfuri este folosit pentru urmrirea abaterilor de la costul standard5 cont care

poate funcţiona ca un cont de activ sau poate fi şi bifuncţional.

Cn ca/ul inventarului permanent evaluat la preţ de v6n/are5 acelaşi cont %*,D:iferenţe de preţ la mrfuri3 este utili/at pentru reflectarea mar8ei comerciale

$,




adaosului comercial3 aferent mrfurilor din gestiune şi funcţionea/ ca un cont

de pasiv. &olosirea acestui cont ca un cont Dde refugiu pentru diferite situaţii

demonstrea/ o anumit precaritate conceptual a cadrului normativ rom6nesc.

Cnregistrrile din cursul exerciţiului sunt9(" ontabilizarea cumpărării de mărfuri la cost de ac0i/iţie3

%*1 D2rfuri""#$ DT7+ deductibil

M "1 D&urni/ori

)" oncomitent, se contabilizează mar'a comercială adaosul comercial3 şi

%&# aferentă mărfurilor intrate în stoc pentru asigurarea !nregistrrii mrfurilor la

preţ de v6n/are5 inclusiv T7+39

%*1 D2rfuri M %*, D:iferenţe de preţ la mrfuri""#, DT7+ neexigibil

+ceste dou operaţii pot fi contabili/ate şi !ntr-o singur !nregistrare

contabil5 de forma9

%*1 D2rfuri""#$ DT7+ deductibil

M "1 D&urni/ori

%*, D:iferenţe de preţ la mrfuri""#, DT7+ neexigibil

+" Înregistrarea v$nzărilor de mărfuri, în numerar

(%11 Dasa !n lei M ** D7enituri din v6n/areamrfurilor""#* DT7+ colectat

2" ontabilizarea ieşirii din gestiune a mărfurilor v$ndute descrcarea

gestiunii cu costul de ac0i/iţie al mrfii v6ndute5 mar8a comercial şi T7+

neexigibil aferente39

- :eterminarea coeficientului mediu de mar8 comercial Kcont %*,39

i c cont %*,cont %*,

i d cont %*1 i c cont ""#,

S R 3K

S R 3 S R 3=

−

$'




(" În cursul exerciţiului se procedează numai la înregistrarea achiziţiei de

mărfuri, ca o cheltuială

$* D0eltuieli privind mrfurile""#$ DT7+ deductibil

M "1 D&urni/ori

)" a finele exerciţiului se înregistrează variaţia stocului, prin

a3 anularea stocului iniţial9

$* D0eltuieli privind mrfurile M %*1 D2rfuri stoc iniţial3

b3 constatarea stocului final9

%*1 D2rfuri M $* D0eltuieli privind mrfurilestoc final3

Situaţia !n conturi se pre/int astfel9

7aloarea ieşirilor de mrfuri se poate determina şi extracontabil5 plec6nd de

la relaţia9

Ieşiri M Stoc iniţial umprri - Stoc final

Se remarc faptul c !n situaţia practicrii inventarului intermitent pentru

stocurile din cumprri5 ac0i/iţia este considerat o c0eltuial5 din c0iar momentul

anga8rii ei recepţia facturii de cumprare35 indiferent de data consumului sau

rev6n/rii stocului ac0i/iţionat.

$. lte operaţii privind stocurile

$.(. 7easing

adrul legislativ Cn domeniul leasingului este9

- 4rdonanţa Ar. (1=#,.,.1''* privind operaţiunile de leasing şi societţile de

leasing>

- Legea Ar. '=#,.".1'', pentru aprobarea 4@ nr. (1=1''* privind operaţiunile

de leasing şi societţile de leasing>

- 2odificarea şi completarea 4rdonanţei de <rgenţ a @uvernului nr. (1=1''*

privind operaţiunile de leasing şi societţile de leasing>

- Aorme privind !nregistrarea !n contabilitate a operaţiunilor de leasing>

*#




- )ropunere de ordonanţ de modificare a legii ''=1''' privind activitţile de

leasing şi societţile de leasing>

- 4rdonanţa Ar. (1=1''* republicat privind operaţiunile de leasing şi societţile

de leasing.Conceptul de leasing !I# (0"

onform 4rdonanţei nr. (15 prin operaţiunile de leasing o parte5 denumit

locator35 transmite dreptul de folosinţ asupra unui bun al crui proprietar este

cealalt parte5 denumit utili/ator35 la solicitarea acesteia5 contra plţii unei rate de

leasing5 iar la sf6rşitul perioadei de leasing locatorul se oblig s respecte dreptul

de opţiune al utili/atorului de a cumpra bunul5 de a prelungi contractul de leasingori de a !nceta raporturile contractuale.

Exist dou tipuri de operaţiuni de leasing !n legislaţia rom6n9

- leasing operaţional5 care este o form special de !nc0iriere>

- leasing financiar5 care se apropie mai mult de o form de credit dec6t de

!nc0iriere.

)otrivit legii5 pentru a putea fi calificat ca leasing financiar5 o operaţiune de

leasing trebuie s !ndeplineasc una sau mai multe din urmtoarele condiţii9

- riscurile şi beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra

utili/atorului din momentul !nc0eierii contractului de leasing>

- prţile au prev/ut expres c la expirarea contractului de leasing se transfer

utili/atorului dreptul de proprietate asupra bunului>

- utili/atorul poate opta pentru cumprarea bunului5 iar preţul de cumprare va

repre/enta cel mult ( din valoarea de intrare piaţ3 pe care acesta o are la data

la care opţiunea poate fi exprimat>

- perioada de folosire a bunului !n sistem de leasing acoper cel puţin *( din

durata normat de utili/are a bunului5 c0iar dac !n final dreptul de proprietate nu

este transferat>

Cn consecinţ5 leasing-ul operaţional este operaţiunea de leasing care nu

!ndeplineşte nici una dintre condiţiile enumerate mai sus. 2odificarea şi

*%




completarea 4rdonanţei de urgenta a @uvernului nr.(1=1''* privind operaţiunile

de leasing şi societţile de leasing3.

)rin urmare5 pentru leasingul financiar5 deductibilitatea ratelor apare la

nivelul amorti/rii bunului care se face de ctre client şi a dob6n/ii5 iar valoareare/idual este de #. Cn ca/ul leasingului operaţional5 avem deductibilitate

integral a ratei de leasing care apare !n contabilitate sub forma c0iriei5 dar

valoarea re/idual5 dac este prev/uta !n contract trebuie s fie de minim (1.

)erioada minim a unui contract de leasing este de 1# luni şi at6t persoanele fi/ice

c6t şi 8uridice pot beneficia de aceste servicii. )e toat durata contractului de

leasing societatea de leasing este proprietarul bunului5 clientul av6nd doar drept deutili/are. )roprietatea va fi transmis la sf6rşitul contractului5 o dat cu plata valorii

re/iduale5 !n ca/ul !n care se optea/ pentru aceast variant.

)aşii care trebuiesc parcurşi pentru !nc0eierea unui contract de leasing sunt

urmtorii9

- +legerea unei societţi de leasing !n funcţie de serio/itatea firmei de leasing5

de conţinutul ofertei dac include sau nu asigurare5 franci/a la asigurare5 T7+5

comision de administrare contract5 tax pentru anali/a dosarului etc.3

- &ormarea dosarului de leasing care cuprinde !n general copii dup actele

8uridice ale societţii şi ultimele balanţe şi bilanţuri5 date despre furni/orul bunului5

proforma5 etc..

- :epunerea dosarului la societatea de leasing şi aşteptarea rspunsului

referitor la acceptarea sau respingerea finanţrii

- )lata avansului conform contractului de leasing

- Livrarea bunului

- )lata ratelor de leasing

- umprarea bunului ce face obiectul contractului de leasing la valoarea

re/idual.

- Intrarea !n posesia bunului dac se optea/ pentru aceast variant.

5ecanismul leasing-ului

*"




4 operaţiune de leasing financiar necesit de regul !ntrunirea a trei

elemente9

i3 furni/orul bunului

ii3 locatorul !ntotdeauna o societate care are drept unic obiect de activitateefectuarea de operaţiuni de leasing35 care cumpr bunul de la furni/or

iii3 utili/atorul.

)e ba/a contractului de leasing5 locatorul este obligat s cumpere bunul de la

furni/orul indicat de utili/ator şi s transmit acestuia drepturile i/vor6te din

contractul de v6n/are-cumprare. Suma total a ratelor de leasing repre/int preţul

de cumprare corelat cu o anumit rat a dob6n/ii. Au exist un raport direct !ntreutili/ator şi furni/or5 astfel !nc6t acesta nu poate intenta o acţiune contra

utili/atorului pentru neplata preţului de cumprare. onform legislaţiei rom6ne

locatorul este obligat s asigure bunul contra tuturor riscurilor la un asigurtor

indicat de utili/ator. 7aloarea primelor de asigurare este de regul inclus !n rata

de leasing şi utili/atorul este beneficiarul asigurrii. Reţinerea dreptului de

proprietate de ctre locator funcţionea/ mai puternic dec6t o garanţie real5

prote86nd locatorul de suportarea concursului creditorilor utili/atorului5 inclusiv !n

ca/ de faliment al acestuia.

6pozabilitate şi e)ecutare silită

ontractul de leasing se !nc0eie pe o perioad de cel puţin un an. Au exist o

cerinţ expres ca contractul s fie !nc0eiat !n form scris5 dar 4rdonanţa nr. (1

reglementea/ clau/ele obligatorii !ntr-un contract de leasing5 astfel c forma scris

trebuie sub!nţeleas.

ontractul de leasing constituie titlu executoriu adic poate fi pus !n

executare contra utili/atorului fr nevoia parcurgerii vreunei proceduri 8udiciare3

dac utili/atorul refu/ s !napoie/e bunul5 !n urmtoarele situaţii9 la sf6rşitul

perioadei de leasing5 dac acesta nu a formulat opţiunea cumprrii bunului sau a

prelungirii contractului> sau !n ca/ul re/ilierii contractului din vina exclusiv a

utili/atorului.

*(




ontractele de leasing referitoare la bunuri mobile sunt supuse !nregistrrii

!n +r0iva Electronic de @aranţii Reale 2obiliare5 !n condiţiile Legii nr. ''=1'''5

pentru opo/abilitate faţ de terţi5 dar interesul unei astfel de !nregistrri este al

locatorului5 iar nu al utili/atorului ca !n ca/ul leasing-ului imobiliar3.Deductibilitate

+c0i/iţionarea de mi8loace fixe !ntre care se includ ec0ipamentele IT3 prin

leasing financiar intr sub incidenţa legislaţiei referitoare la amorti/are !n

principal5 Legea nr. 1(=1''" privind amorti/area capitalului imobili/at !n active

corporale şi necorporale5 astfel cum a fost modificat şi republicat35 astfel !nc6t

deductibilitatea ratelor de leasing va fi tratat diferenţiat. +stfel5 o parte a ratei estedeductibil ca dob6nd5 o alt parte ca prim de asigurare şi o alt parte ca preţul

de ac0i/iţionare a bunului5 acesta din urm fiind determinat conform legislaţiei

referitoare la amorti/are.

Reguli speciale privind leasingul internaţional

4rdonanţa nr. (1 conţine şi unele reguli speciale privind taxele vamale.

+stfel5 bunurile care sunt introduse !n ţar de ctre utili/atori5 persoane fi/ice sau

8uridice rom6ne5 !n ba/a unor contracte de leasing !nc0eiate cu societţi de leasing5

persoane 8uridice strine5 sau de societţi de leasing persoane 8uridice rom6ne5 !n

ba/a unor contracte de leasing !nc0eiate cu utili/atori5 persoane fi/ice sau 8uridice

rom6ne5 bunul se !ncadrea/ !n regimul vamal de admitere temporar5 pe toat

durata contractului de leasing5 cu exonerarea total de la obligaţia de plat a

sumelor aferente drepturilor de import. :ac utili/atorul optea/ pentru

cumprarea bunului la sf6rşitul perioadei de leasing5 el va fi obligat s ac0ite taxa

vamal calculat la valoarea re/idual a bunului din momentul !nc0eierii

contractului de v6n/are-cumprare5 care nu poate fi mai mic de # din valoarea

de intrare a bunului preţul pltit de locator furni/orului3. u toate acestea5 din

punctul de vedere al regulamentelor vamale5 utili/atorul trebuie s cumpere bunul

!ntr-o perioad de * ani de la data !nc0eierii contractului

=orme privind înregistrarea în contabilitate a operaţiunilor de leasing

*$




Cn ba/a prevederilor art. 7I de la titlul II din Legea nr. ''=1''' privind unele

msuri pentru accelerarea reformei economice5 se emit urmtoarele norme privind

!nregistrarea !n contabilitate a operaţiunilor de leasing9

Cnregistrarea !n contabilitate a principalelor operaţiuni privind leasinguloperaţional

A% &n contabilitatea societăţilor de leasing "locator#

a3 +c0i/iţionarea de imobili/ri corporale ce urmea/ a fi predate !n regim de

leasing se !nregistrea/ pe ba/a facturilor emise de furni/orii interni5 prin articolul

contabil9

#1# D2i8loace fixe""#$ DT.7.+. deductibil

M "" D&urni/ori de imobili/ri

b3 +c0i/iţionarea de bunuri mobile de natura imobili/rilor corporale de la

furni/ori externi5 ce urmea/ a fi predate !n regim de leasing5 se !nregistrea/ prin

articolul contabil9

#1# D2i8loace fixe M "" D&urni/ori de imobili/ri

c3 +morti/area imobili/rilor corporale ac0i/iţionate şi predate utili/atorilor

conform contractelor de leasing potrivit duratelor normale de funcţionare legale !n

vigoare9

$,1 D0eltuieli de exploatare aimobili/rile corporale

M #,1 D+morti/ri privindamorti/area imobili/rilor

d3 Cnregistrarea facturii emise de locator repre/ent6nd ratele de !ncasat9

"11 Dlienţi M *$ D7enituri din redevenţe5locaţii de gestiune şi c0irii""#* DT.7.+. colectat

A4TV9

ontul *$ poate fi de/voltat !n analitic astfel9- *$xx D7enituri din redevenţe repre/ent6nd amorti/area

**




- *$xW D7enituri de redevenţe repre/ent6nd mar8a de profit

e3 Cnregistrarea transferului dreptului de proprietate la valoarea re/idual

stabilit !ntre prţi !n ca/ul !n care este prev/ut !n contract aceast clau/5 !n ba/a

contractului de v6n/are-cumprare şi a facturii9"$1 D:ebitori M

""#1 D7enituri din cedareaactivelor""#* DT.7.+. colectat

f3 Scoaterea din patrimoniu a bunurilor care au constituit obiectul contractului

de leasing9

#,1 D+morti/ri privindimobili/rile$*#1 D0eltuieli privind activelecedate

M #1# D2i8loace fixe

'% &n contabilitatea utilizatorului "locatar#

a3 Imobili/rile corporale primite !n ca/ul tran/acţiilor de leasing conform

prevederilor din contractele !nc0eiate !ntre prţi se !nregistrea/ !n debitul contului

de ordine şi evidenţ ,%$ DRedevenţe5 locaţii de gestiune5 c0irii şi alte datorii

asimilate.

+cest cont se creditea/ pe msura plaţii ratelor de leasing potrivit

contractului5 astfel !nc6t soldul debitor s reflecte valoarea ratelor rmase de

rambursat.

7aloarea !nscris !n debitul contului ,%$ DRedevenţe5 locaţii de gestiune5

c0irii şi alte datorii asimilate se compune din9

- valoarea iniţial a bunului5 repre/ent6nd costul de ac0i/iţie la societţile de

leasing>

- beneficiul5 respectiv mar8a de profit stabilit !ntre prţi.

b3 Cnregistrarea facturii emise de proprietarul bunurilor persoana 8uridic

rom6n35 repre/ent6nd ratele de ac0itare9 M "1 D&urni/ori

*,




$1# D0eltuieli cu redevenţele5locaţiile de gestiune şi c0iriile""#$ DT.7.+. deductibil

c3 Cnregistrarea facturii emise de proprietarul bunurilor5 persoan 8uridicstrin35 repre/ent6nd ratele de ac0itat9

$1# D0eltuieli cu redevenţelelocaţiile de gestiune şi c0iriile

M "1 D&urni/ori

şi

""#$ DT.7.+. deductibil M (1#1 Donturi la bnci !n lei

sau !nregistrarea taxei pe valoarea adugat datorate9

""#, DT.7.+. neexigibil M ""$ D+lte impo/ite5taxe şivrsminte asimilate

A4TV9

ontul $1# poate fi de/voltat !n analitic astfel9

- $1#xx D0eltuieli cu redevenţele la nivelul amorti/rii- $1#xW D0eltuieli cu redevenţele repre/ent6nd mar8a locatorului.

Cn ca/ul societţii de leasing proprietarul bunurilor35 persoana 8uridic

strin cu sediul !n strintate5 se va !nregistra şi impo/itul pe redevenţe datorat de

aceasta conform prevederilor din convenţiile pentru evitarea dublei impuneri5

!nc0eiate de Rom6nia cu alte state35 dar ac0itat de beneficiar la cursul de sc0imb !n

vigoare la data respectiv5 efectu6ndu-se articolele contabile9

"1 D&urni/ori M ""$ D+lte impo/ite5 taxe şivrsminte asimilate

si5 respectiv9

""$ D+lte impo/ite5 taxe şivrsminte asimilate

M (1#1 Donturi la bnci !n lei

Impo/itul pe redevenţ se va calcula prin aplicarea cotei de impo/it

prev/ute !n convenţiile pentru evitarea dublei impuneri5 !nc0eiate de Rom6nia cu

*'




alte state5 sau potrivit prevederilor 4rdonanţei @uvernului nr. ,%=1'', privind

impunerea unor venituri reali/ate din Rom6nia de persoane fi/ice şi 8uridice

nere/idente5 asupra redevenţei5 astfel cum este ea definit la art. #"1 din 4rdonanţa

@uvernului nr. (1=1''*5 aprobat şi modificat prin Legea nr. '=1'', şi ulteriormodificat prin Legea nr. ,'=1'''. Cn situaţia existenţei unor diferenţe de curs

valutar la data ac0itrii redevenţei5 acestea se !nregistrea/ la venituri sau la

c0eltuieli financiare5 dup ca/.

d3 Cnregistrarea transferului dreptului de proprietate pentru bunuri ac0i/iţionate

din ţar atunci c6nd exist opţiunea de cumprare a bunurilor35 la valoarea

re/idual a bunului ac0i/iţionat de la o persoan 8uridic rom6n5 pe ba/acontractului de v6n/are-cumprare şi a facturii9



şi !nregistrarea şi ac0itarea taxei vamale de ctre utili/ator conform

prevederilor art. #( alin. "3 din 4rdonanţa @uvernului nr. (1=1''*5 aprobat şi

modificat prin Legea nr. '=1'', şi ulterior modificat prin Legea nr. ''=1'''9



respectiv

#1# D2i8loace fixe M ""$ D+lte impo/ite5 taxe şivrsminte asimilate

e3 Cnregistrarea transferului dreptului de proprietate atunci c6nd exist

opţiunea de cumprare a bunurilor3 la valoarea re/idual a bunului ac0i/iţionat de

la o persoan 8uridic strin5 pe ba/a contractului de v6n/are-cumprare şi a

facturii9



,





""#, DT.7.+. neexigibil M ""$ D+lte impo/ite5 taxe şivrsminte asimilate

şi !n ca/ul taxelor vamale5 al acci/elor5 dup ca/9



respectiv


f3 Cnregistrarea diferenţei de amorti/are p6n la nivelul costului de ac0i/iţie

iniţial !nregistrat la locator din debit cont ,%$ DRedevenţe5 locaţii de gestiune5

c0irii şi alte datorii asimilate5 mai puţin beneficiul convenit !ntre prţi9

#1# D2i8loace fixe M #,1 D+morti/ri privindimobili/rile corporale

;nregistrarea în contabilitate a principalelor operaţiuni privind

leasingul financiar

. ;n contabilitatea societăţilor de leasing !locator"

a3 +c0i/iţionarea de imobili/ri corporale de la furni/ori interni5 care urmea/

a fi predate !n regim de leasing9



b3 +c0i/iţionarea de bunuri mobile de natura imobili/rilor corporale de la

furni/ori externi5 care urmea/ a fi predate !n regim de leasing9

,1





c3 )redarea ctre beneficiar utili/ator3 a bunurilor care fac obiectul contractului

de leasing la valoarea !nscris !n contract5 respectiv la costul de ac0i/iţie5 şi

evidenţierea creanţei5 inclusiv a dob6n/ii de !ncasat9

#$*# DCmprumuturi acordate petermen lung

M #1# D2i8loace fixe

#$*, D:ob6n/i aferente creanţelorimobili/ate

M "*# D7enituri !nregistrate !navans

Imobili/rile corporale predate !n leasing financiar de ctre locator sereflect !n debitul contului !n afara bilanţului ,%, D+lte valori !n afara bilanţului

analitic D;unuri predate !n leasing financiar.

+cest cont se creditea/ pe msura facturrii ratelor de leasing potrivit

contractului5 astfel !nc6t soldul debitor s reflecte valoarea ratelor rmase de

!ncasat.

d3 Emiterea facturilor repre/ent6nd ratele de !ncasat potrivit contractului şi!nregistrarea acestora !n contabilitate9

"11 Dlienţi M *$ D7enituri din redevenţe5locaţii de gestiune şi c0irii#$*, D:ob6n/i aferente creanţelorimobili/ate""#* DT.7.+. colectat

şi5 concomitent5 urmtoarele operaţiuni9d3 1. Cnregistrarea la venituri a dob6n/ii facturate9

"*# D7enituri !nregistrate !n avans M *$ D7enituri din redevenţe5locaţii de gestiune şi c0irii

d3 #. redit cont ,%, D+lte valori !n afara bilanţului analitic D;unuri predate

!n leasing financiar

d3 %. Cnregistrarea diminurii creanţei !nregistrate la pct. #.1. lit. c3 !n debitul

contului #$*# DCmprumuturi acordate pe termen lung5 cu cota-parte din veniturile

,#




facturate şi !nregistrate !n creditul contului *$ D7enituri din redevenţe5 locaţii de

gestiune şi c0irii9

$(, D+lte c0eltuieli de exploatare M #$*# DCmprumuturi acordate petermen lung

e3 La expirarea contractului de leasing5 o dat cu facturarea ultimei rate se

consemnea/ şi transferul dreptului de proprietate pe ba/a contractului de v6n/are-

cumprare.

>. ;n contabilitatea utilizatorului !locatar"

a3 Cnregistrarea !n contabilitate a imobili/rilor corporale primite conform

prevederilor din contractele !nc0eiate !ntre prţi şi evidenţierea datoriei5 inclusiv adob6n/ilor aferente9

#1# D2i8loace fixe M 1$* D+lte !mprumuturi şi datoriiasimilate

"*1 D0eltuieli !nregistrate !n avans M 1$,* D:ob6n/i aferente altor!mprumuturi şi datorii asimilate

şi debit cont ,%$ DRedevenţe5 locaţii de gestiune5 c0irii şi alte datorii

asimilate cu valoarea imobili/rilor corporale conform documentelor5 inclusiv

dob6nda.

b3 +morti/area imobili/rilor corporale ac0i/iţionate conform contractelor de

leasing se face potrivit duratelor normale de funcţionare legale !n vigoare.

Cnregistrarea !n contabilitatea utili/atorilor a amorti/rii imobili/rilor

corporale primite !n ca/ul contractelor de leasing financiar9

$,1 D0eltuieli de exploatare privindamorti/area imobili/rilor corporale

M #,1 D+morti/ri privindimobili/rile

c3 Cnregistrarea obligaţiei de plat a ratelor pe ba/a facturilor emise de

proprietarul bunurilor9

1$* D+lte !mprumuturi şi datoriiasimilate


,%




1$,* D:ob6n/i aferente altor!mprumuturi şi datorii asimilate""#$ DT.7.+. deductibil

şi concomitent5$$$ D0eltuieli privind dob6n/ile M "*1 D0eltuieli !nregistrate !n

avans

şi credit cont ,%$ DRedevenţe5 locaţii de gestiune5 c0irii şi alte datorii

asimilate.

Cn ca/ul !n care societatea de leasing proprietarul bunurilor3 este persoan

8uridic strina cu sediul !n strintate5 se va !nregistra şi impo/itul pe dob6n/idatorat de aceasta conform prevederilor din convenţiile de evitare a dublei

impuneri5 !nc0eiate de Rom6nia cu alte state5 sau potrivit prevederilor 4rdonanţei

@uvernului nr. ,%=1'', privind impunerea unor venituri reali/ate din Rom6nia de

persoane fi/ice şi 8uridice nere/idente35 dar ac0itat de beneficiar la cursul de

sc0imb !n vigoare la data respectiv5 precum şi taxa pe valoarea adugat5

efectu6ndu-se articolele contabile9"" D&urni/ori de imobili/ri M ""$ D+lte impo/ite5 taxe şi

vrsminte asimilate

şi5 respectiv5



iar pentru taxa pe valoarea adugat




d3 La expirarea contractului5 o dat cu ac0itarea ultimei rate se consemnea/ şitransferul dreptului de proprietate5 dup cum urmea/9

,"




d3 1. Cn ca/ul bunurilor produse !n ţar9

1$* D+lte !mprumuturi şi datoriiasimilate

""#$ DT.7.+. deductibil


d3 #. Cn ca/ul bunurilor din import se vor !nregistra şi ac0ita de ctre

utili/ator şi taxa vamal5 conform prevederilor art. #( alin. "3 din 4rdonanţa

@uvernului nr. (1=1''*5 aprobat şi modificat prin Legea nr. '=1'', şi ulterior

modificat prin Legea nr. ''=1'''5 precum şi taxa pe valoarea adugat5

efectu6ndu-se articolele contabile9

1$* D+lte !mprumuturi şi datoriiasimilate""#$ DT.7.+. deductibil


şi



respectiv


d3 %. Cn ca/ul !n care societatea de leasing proprietarul bunurilor3 este

persoan 8uridic strin cu sediul !n strintate5 se !nregistrea/ şi taxa pe valoarea

adugat pltit sau de pltit datorea/3


sau


,(




redit cont ,%$ DRedevenţe5 locaţii de gestiune5 c0irii şi alte datorii

asimilate cu valoarea imobili/rilor corporale ac0i/iţionate şi care au devenit

proprietatea utili/atorului.

Cn aplicarea prevederilor art. #1 lit. b3 din 4rdonanţa @uvernului nr.(1=1''*5 devenit art. 1( lit. b3 din Legea nr. '=1'', şi ulterior modificat prin

Legea nr. ''=1'''5 prţile au obligaţia de a stabili prin contract at6t valoarea

ratelor iniţiale5 c6t şi criteriile de indexare a acestora5 criterii care vor sta la ba/a

calculrii valorii ratelor de leasing indexate5 !nscrise !n facturi5 unde pe un r6nd

distinct5 intitulat D:iferenţe de preţ5 se va reflecta valoarea indexrii.

Cn contabilitatea locatorului D:iferenţele de preţ !nscrise distinct !n facturse vor reflecta !n creditul contului *(, D+lte venituri din exploatare P analitic

distinct5 iar !n contabilitatea utili/atorului5 !n debitul contului $(, D+lte c0eltuieli

de exploatare - analitic distinct.

Cn contabilitatea utili/atorului diferenţele de preţ aferente ratelor dintr-un an

fiscal5 conform contractului5 !nregistrate !n debitul contului $(, D+lte c0eltuieli de

exploatare5 pot ma8ora valoarea imobili/rilor corporale potrivit prevederilor

?otr6rii @uvernului nr. ##=1'', privind unele msuri pentru reflectarea !n

contabilitatea agenţilor economici a unor operaţiuni economico-fmanciare articol

contabil #1# M *(,3.

A4T+9 !nregistrarea taxei pe valoarea adugat se face numai de ctre societţile

comerciale luate !n evidenţ ca pltitoare de tax pe valoarea adugat.

Cn ca/ul societţilor comerciale ne!nregistrate ca pltitoare de taxa pe

valoarea adugata5 T.7.+. ac0itat sau datorat se va !nregistra !n costul de

ac0i/iţie al bunurilor !n conformitate cu prevederile pct. 1' din Regulamentul de

aplicare a Legii contabilitţii nr. ,#=1''1.

Cn ca/ul leasingului operaţional5 !n bilanţul contabil anual al utili/atorului

valoarea ratelor rmase de rambursat soldul debitor al contului ,%$ DRedevenţe5

locaţii de gestiune5 c0irii şi alte datorii asimilate3 se va !nscrie !n formularul D:ate

informative pe r6nd distinct.

Cn ca/ul leasingului financiar9

,$




a3 Cn bilanţul contabil al locatorului valoarea ratelor rmase de !ncasat se

reflect !n soldul conturilor #$*# DCmprumuturi acordate pe termen lung şi #$*,

D:ob6n/i aferente creanţelor imobili/ate5 care se vor !nscrie !n formularul cod #%

DSituaţia creanţelor şi datoriilor5 r6ndul # şi5 respectiv5 %. b3 Cn bilanţul contabil al utili/atorului valoarea ratelor rmase de rambursat se

reflect !n soldul conturilor 1$* D+lte !mprumuturi şi datorii asimilate D:ob6n/i

aferente altor !mprumuturi şi datorii asimilate5 care se vor !nscrie !n formularul

cod #% DSituaţia creanţelor şi datoriilor5 r6ndul %% şi5 respectiv5 %*.

+vanta8ele leasing-ului

- avansul pentru leasing este mai mic dec6t !n ca/ul solicitrii unui credit>- pentru ec0ipamentele din import5 taxele vamale şi T7+-ul se pltesc la sf6rşitul

perioadei de leasing5 calcul6ndu-se !n funcţie de valoarea marginal>

- operaţiunea de leasing nu are ca efect !nscrierea bunurilor !n activul bilanţului

beneficiarului5 spre deosebire de un contract obişnuit de credit>

- leasing-ul permite finanţarea unor investiţii cu resurse exterioare5 fr a

indisponibili/a fondurile proprii sau cele obţinute din credite alocate unor activitţi

direct profitabile. 7eniturile generate de ec0ipamentele luate !n leasing pot acoperi

plata ratelor contractuale>

- finanţatorul pstrea/ un de/membrm6nt al dreptului de proprietate9 dispo/iţia.

Concluzii

Cn ceea ce priveşte leasingul5 experienţa economiilor de/voltate poate fi un

exemplu de urmat. Au !nt6mpltor5 boom-ul economic din Statele <nite5 şi mai

t6r/iu din Europa de 7est s-a datorat !n mare msur !ncura8rii leasingului.

Stimulentele5 mai ales de natur fiscal5 acordate firmelor de leasing au determinat

efervescenţa fenomenului5 ast/i vorbindu-se de o adevrat industrie a

leasingului. Trebuie bine !nţeles faptul5 şi aici ne adresm autoritţilor5 c de

facilitţile de orice natur acordate leasingului vor beneficia !n cele din urm

utili/atorii. :in nefericire5 !n Rom6nia nu se poate vorbi de un cadru legal şi fiscal

,*




stimulativ !n tratamentul leasingului> fr a exagera lucrurile5 am dori s sugerm

c sc0imbarea acestei stri de fapt ar putea fi una din cile redresrii economice.

$.%. Rate

Sistemul de v6n/are !n rate fixe a prins bine la rom6nii cu venituri modeste.2aga/inele de profil au simţit tentaţia potenţialilor cumprtori5 !n consecinţ5 şi-

au modelat oferta. :rept urmare5 rom6nii pot ac0i/iţiona5 pltind lunar sume

modice5 aşa-numitele Delectrocasnice mici5 ale cror preţuri nu depşesc trei

milioane de lei. )olitica celor mai multe maga/ine de pe piaţ prevede !ns ca

produsele pentru care cumprtorul este creditat s aib o valoare minim. 0iar

dac ratele fixe sun bine pentru bu/unarele modeste5 Dafacerea care-i tentea/ perom6ni este c0iar pguboas. :ob6n/ile anuale percepute de maga/inele creditoare

sunt !ntre 1%5( şi 1,5 iar la acestea se adaug5 !n funcţie de maga/in5

comisioane de administrare şi gestionare a contului sau de gestionare a produselor.

Cn consecinţ5 valoarea pltit de cumprtor la sf6rşitul celor doi sau trei ani de

plat a ratelor fixe este aproape dubl dec6t dac ar fi cumprat5 de la maga/inele

care impun o sum minim a valorii produselor5 cele cinci sau şase produse !ntr-un

an.

,. Contabilitatea provizioanelor pentru deprecierea stocurilor şi

producţiei în curs de e)ecuţie

)rovi/ioanele pentru deprecierea valorii stocurilor se calculea/ la

!nc0iderea exerciţiului financiar cu oca/ia inventarului general al patrimoniului. Cn

acest scop se foloseşte relaţia de principiu9

)entru !nregistrarea provi/ioanelor se folosesc dou metode9 general sau

relurii provi/ioanelor şi cea a anulrii globale a provi/ioanelor.

(" 5etoda generală sau reluării provizioanelor este cea adoptat !n cadrul

reformei contabilitţii reformei din Rom6nia şi const !n compararea

provi/ioanelor pentru deprecieri calculate5 potrivit relaţiei de mai sus5 pe ba/ de

,,




inventar la !nc0iderea exerciţiului financiar cu soldul creditor al conturilor de

provi/ioane pentru deprecierea stocurilor. Cn ca/ul !n care soldul final calculat este

mai mare dec6t cel contabil5 pentru diferenţ se face !nregistrarea9

$, D0eltuieli cu amorti/rile şi provi/ioanele şi producţiei !n curs deexecuţie

M %' D)rovi/ioane pentru depreciereastocurilor

:ac soldul calculat este mai mic dec6t cel contabil5 pentru diferenţ se face

!nregistrarea de diminuare a provi/ionului9

%' D)rovi/ioane pentru depreciereastocurilor

M *, D7enituri din provi/ioane şi producţiei !n curs de execuţie

alculul şi !nregistrarea provi/ioanelor !n condiţiile aplicrii acestei metode

se pot reali/a !n dou variante9

a" varianta calcului şi !nregistrrii pe fiecare categorie de conturi5 aşa cum este

stabilit prin structurile de conturi sintetice de gradul I din grupa %'

D)rovi/ioane pentru deprecierea stocurilor şi a producţiei !n curs de

execuţie.b" varianta calculului şi !nregistrrii provi/ioanelor !n mod global la nivelul

po/iţiei5 stocuri şi producţie !n curs de execuţie. Cn acest ca/5 !n planul de

conturi ar figura un singur cont de provi/ioane şi anume D)rovi/ioane

pentru deprecierea stocurilor şi producţiei !n curs de execuţie

%. 5etoda anulării globale a provizioanelor const !n anularea soldului iniţial

creditor al provi/ioanelor5 iar apoi !nregistrarea provi/ioanelor calculate pe ba/ainventarului9

Cnregistrrile care intervin sunt9

a3 provi/ioane reluate9

%' D)rovi/ioane pentru depreciereastocurilor

M *, D7enituri din provi/ioane şi producţiei !n curs de execuţie

b3 provi/ioane calculate pe ba/a inventarului la !nc0iderea exerciţiuluifinanciar9

,'




$, D0eltuieli cu amorti/rile şi provi/ioanele şi producţiei !n curs deexecuţie

M %' D)rovi/ioane pentru depreciereastocurilor

&. Cazuri particulareomparativ cu metodologia general de !nregistrare a intrrilor şi ieşirilor de

stocuri5 !n contabilitatea intern intervin unele ca/uri particulare. Cn continuare se

vor anali/a aceste situaţii concrete.

)entru stocuri cumprate fr facturi sosite5 la !nc0iderea exerciţiului DA

pentru bunurile sosite fr factur5 pe ba/a D 0otei de recepţie şi constatare de

diferenţe se debitea/ conturile de DStocuri şi se creditea/ contul ", D&urni/ori P facturi nesosite. La desc0iderea exerciţiului DA1 se stornea/ !n negru

!nregistrarea de mai sus. <lterior5 pe msura sosirii facturii se debitea/ conturile

de DStocuri şi se creditea/ contul "1 D&urni/ori.

Se poate folosi şi varianta !n care la primirea facturii se !nregistrea/ numai

diferenţele !ntre valoarea estimat !n fa/a iniţial şi cea !nscris !n factur. &ormula

contabil !ntocmit este9

", D&urni/ori P &acturi nesositevaloarea estimată înregistrată înexerciţiul încheiat 3% Donturi de stocuri şi producţie !ncurs de execuţiediferenţa în plus faţă de valoareaestimată3""#$ DT.7.+. deductibil

M "1 D&urni/orivaloarea facturii3

Totodat se face şi !nregistrarea9

""#$ DT.7.+. deductibil M ""#, DT.7.+. neexigibil

ele dou !nregistrri pot fi reunite !ntr-una singur5 recapitulativ5 ca/

normal9

", D&urni/ori P &acturi nesositevaloarea estimată înregistrată înexerciţiul încheiat 3

M "1 D&urni/orivaloarea facturii3""#, DT.7.+. neexigibil

'




% Donturi de stocuri şi producţie !ncurs de execuţiediferenţa în plus faţă de valoareaestimată3""#$ DT.7.+. deductibil

:ac diferenţele privind valoarea stocurilor ar fi fost !n minus5 se !nregistrau

!n creditul conturilor din clasa % Donturi de stocuri şi producţie !n curs de

execuţie.

a3 Cnregistrarea recepţiei mrfurilor sosite fr factur !n

exerciţiul DA

%*1 D2rfuri""#, DT.7.+. neexigibil

M ", D&urni/ori P &acturi nesosite

b3 Stornarea operaţiei la desc0iderea exerciţiului DA1

", D&urni/ori P &acturi nesosite M %*1 D2rfuri""#, DT.7.+. neexigibil

c3 La sosirea facturii se face !nregistrarea9

%*1 D2rfuri""#$ DT.7.+. deductibil

M "1 D&urni/ori

'1




IV. Contabilitatea ambala?elor

(. Rolul şi importanţa ambala?elor în unităţile comerciale

Cnainte de a fi propuse spre v6n/are5 produsele şi mrfurile sunt ambalate5

at6t din considerente te0nice asigurarea protecţiei bunurilor5 uşurinţ !n timpul

manipulrii şi transportului etc..3 c6t şi datorit aspectelor legate de politica de

v6n/are mod de pre/entare5 folosirea ambala8ului ca publicitate etc..3 sau produsul

cumprat 06rtie de ambalat5 sticle de material plastic5 cutii metalice5 saci5 sfoar

etc.3> valoarea lor este inclus !n preţul mrfurilor v6ndute.

+mbala8e recuperabile9 sunt ambala8ele susceptibile de a fi conservate !n

mod provi/oriu de ctre terţi şi pentru care furni/orul se anga8ea/ s le recupere/e

!n anumite condiţii sticle5 borcane5 navete din ambala8ele sunt obiecte destinate s

'#




conţin produse sau mrfuri şi livrate clienţilor !n acelaşi timp cu conţinutul lor

mai general5 orice obiect utili/at la ambalarea bunurilor3.

Sub aspect contabil5 distingem ambala8e de natura imobilizărilor8 care

constituie obiectul operaţiilor cuprinse !n ciclul de investiţii şi ambala8e de naturastocurilor active circulante35 denumite şi ambala8e comerciale.

+mbala8ele comerciale sunt stocuri re/ultate din producţia proprie sau

cumprate de la terţi şi care !ndeplinesc funcţia de ambala8e pe timpul pre/entrii5

transportului5 v6n/rii şi depo/itrii bunurilor.

+mbala8ele comerciale cuprind9

- ambala8e pierdute nerecuperabile35 v6ndute clientului o dat cu marfaplastic5 l/i etc.3.

- ambala8e mixte5 respectiv ambala8e care5 !n anumite condiţii5 pot fi

considerate ca fiind pierdute nerecuperabile35 iar !n altele5 ca fiind recuperabile.

Aormele contabile rom6neşti fac urmtoarele delimitri privind ambala8ele9

- sunt considerate drept ambala8e stocurile de ambala8e refolosibile

ac0i/iţionate sau fabricate5 destinate produselor v6ndute şi care !n mod temporar

pot fi pstrate de terţi cu obligaţia restituirii !n condiţiile prev/ute !n contracte5 !n

contabilitatea terţilor5 acestea vor fi evidenţiate distinct.

- ambala8ele de natura obiectelor de inventar5 care nu circul pe ba/ de

decontare5 ci se folosesc numai !n interiorul unitţii patrimoniale5 se !nregistrea/

!n contabilitate !n categoria obiectelor de inventar>

- ambala8ele şi materialele pentru ambalat5 produse !n unitatea patrimonial

pentru a fi v6ndute ca atare sunt considerate produse finite.

+mbala8ele comerciale sunt evaluate ca şi celelalte stocuri. +stfel5

ambala8ele cumprate sunt evaluate la intrarea !n stoc la costul de ac0i/iţie5 iar cele

din producţia proprie la costul de producţie. Ieşirea ambala8elor din stoc se

evaluea/ dup una dintre metodele9 cost mediu ponderat5 ultimul intrat-primul

ieşit sau primul intrat-primul ieşit.

Cn ce priveşte ambala8ele pierdute5 acestea pot ieşi din patrimoniu !n

urmtoarele situaţii9

'%




- ambala8ul este v6ndut indirect clientului5 fiind inclus !n preţul v6n/rii> !n acest

ca/5 nu se pune problema menţionrii ambala8ului !n factur.

- ambala8ul este v6ndut separat5 fiind menţionat distinct !n factur> !n astfel de

ca/uri5 ambala8ele se supun taxei pe valoarea adugat5 iar veniturile obţinute suntconsiderate venituri din activitţi diverse.

%. articularităţi ale evidenţei operative şi analitice a ambala?elor

Contul *'( 9mbala?e:

u a8utorul acestui cont se ţine evidenţa existenţei şi mişcrii stocurilor de

ambala8e5 ac0i/iţionate sau confecţionate !n unitate5 care sunt destinate ambalrii şi

transportului produselor finite5 c6t şi al mrfurilor. ontul %,1 este un cont deactiv.

;n debitul contului %,1 se !nregistrea/9

- valoarea la preţ de !nregistrare a ambala8elor ac0i/iţionate de la furni/ori sau

din avansuri de tre/orerie "15 ",5 ("#3>

- diferenţe de preţ !n minus aferente ambala8elor ac0i/iţionate %,,3>

- valoarea ambala8elor repre/ent6nd aportul !n natur al !ntreprin/torului

individual sau al acţionarilor şi asociaţilor 1,5 "($3>

- valoarea ambala8elor aduse de la terţi5 inclusiv costul serviciilor executate de

terţi %(,5 "13>

- valoarea la preţ de !nregistrare a ambala8elor primite de la societţile din

grup5 alte societţi legate de participaţii5 unitate sau subunitţi "(15 "(#5 ",15",#3>

- valoarea ambala8elor care circul !n regim de restituire5 nerestituite

furni/orilor "'3>

- valoarea la preţ de !nregistrare a ambala8elor constatate plus la inventar5 c6t

şi cele primite cu titlu gratuit $,5 *(,= **13>

- valoarea taxelor vamale aferente aprovi/ionrilor din import ""$3>

- valoarea la preţ de !nregistrare a ambala8elor reali/ate din producţie proprie

%"(=*113

;n creditul contului %,1 se !nregistrea/9

'"




- valoarea ambala8elor ieşite din gestiune prin retragerea aportului !n natur al

!ntreprin/torului individual 1,= "($3>

- valoarea la preţ de !nregistrare a ambala8elor v6ndute ca atare %*13>

- valoarea la preţ de !nregistrare a ambala8elor incluse pe c0eltuieli5 precum şilipsurile constatate la inventar $,3>

- valoarea ambala8elor trimise la terţi %(,3>

- valoarea la preţ de !nregistrare a ambala8elor livrate societţilor din grup5

alte societţi legate prin participaţii5 unitate sau subunitţi "(15 "(#5 ",15 ",#3>

- valoarea ambala8elor care fac obiectul participrii la filiale din cadrul

grupului5 la alte societţi sub forma intereselor de participare sau altor titluri devaloare #$15 #$#5 #$%5 #$(3>

- valoarea donaţiilor şi a pierderilor din calamitţi !nregistrate la ambala8e

$(,5$*13.

Soldul contului repre/int valoarea la preţ de !nregistrare a ambala8elor

existente !n stoc la sf6rşitul perioadei.

Contul *'' 9Diferenţe de preţ la ambala?e:

u a8utorul acestui cont se ţine evidenţa diferenţelor !n plus sau !n minus3

!ntre preţul stabilit şi costul de ac0i/iţie5 aferente ambala8elor intrate !n gestiune.

ontul %,, este un cont rectificativ bifuncţional3 al valorii de !nregistrare a

ambala8elor.

;n debitul contului %,, se !nregistrea/9

- diferenţele de preţ !n plus costul de ac0i/iţie mai mare dec6t preţul

prestabilit3 aferente ambala8elor intrate !n gestiune "15 ("#5 "(13>

- diferenţele de preţ !n minus aferente ambala8elor ieşite din gestiune $,3.

;n creditul contului %,, se !nregistrea/9

- diferenţele de preţ !n minus aferente ambala8elor ac0i/iţionate de la furni/ori

şi din avansuri de tre/orerie %,15 ("#3>

- diferenţele de preţ !n plus aferente ambala8elor date !n consum=ieşite din

gestiune $,5 "(13.

'(




Soldul contului repre/int diferenţele de preţ aferente ambala8elor existente

!n stoc la sf6rşitul perioadei.

Contul *,' 9mbala?e aflate la terţi:

u a8utorul acestui cont se ţine evidenţa ambala8elor trimise la terţi. ontul%(, este un cont de activ.

;n debitul contului %(, se !nregistrea/ valoarea la preţ de !nregistrare a

ambala8elor trimise la terţi %,15 "13.

;n creditul contului %(, se !nregistrea/ valoarea ambala8elor intrate !n

gestiune5 aduse de la terţi %,13> scderea din gestiune a ambala8elor aflate la terţi

pentru care s-au !ntocmit documente de livrare $,3.Soldul contului repre/int valoarea la preţ de !nregistrare a ambala8elor

aflate la terţi.

*. Contabilitatea ambala?elor de natura imobilizărilor8 obiectelor

de inventar8 ambala?elor de transport8 ambala?elor incluse în preţul

mărfurilor

Cnregistrri !n contabilitatea v6n/torului9

13 &actura de v6n/are5 care include şi ambala8ele menţionate !n mod distinct9

"11 Dlienţi M ** D7enituri din v6n/areamrfurilor*, D7enituri din activitţidiverse""#* DT.7.+. colectat

#3 Scderea din gestiune a contravalorii ambala8elor v6ndute9

$, D0eltuieli privind ambala8ele M %,1 D+mbala8e

Cnregistrri !n contabilitatea v6n/torului9

%*1 D2rfuri%,1 D+mbala8e

""#$ DT.7.+. deductibil

M "1 D&urni/ori

'$




+mbala8ele recuperabile sunt livrate clienţilor5 cu titlu provi/oriu pentru a

permite transportul şi stoca8ul bunurilor tran/acţionale> ele nu sunt v6ndute

propriu-/is5 rm6n6nd !n proprietatea furni/orului cruia !i sunt restituite dup un

anumit timp. Cns5 pentru a incita clientul s restituie aceste ambala8e c6t mairepede posibil5 furni/orul consemnea/ aceste ambala8e !n factur5 la o valoare5 de

regul5 superioar preţului real.

)reţul şi cantitatea ambala8elor sunt trecute !n factura de v6n/are a

mrfurilor sau produselor5 !n mod distinct5 care se adaug la valoarea v6n/rii

propriu-/ise5 astfel c furni/orul ac0i/iţionea/ o creanţ faţ de client egal cu

acest preţ creanţ ferm35 dar5 !n acelaşi timp5 se anga8ea/ s restituie clientuluirespectivul preţ atunci c6nd acesta !i restituie ambala8ele !n bun stare şi la

termenele fixate datorie condiţionat a furni/orului3.

Cnscrierea acestor ambala8e !n factura de v6n/are nu constituie o v6n/are

propriu-/is5 ci5 mai degrab5 o prefacturare5 ca urmare a unei convenţii tacite !ntre

prţi. :e aceea5 dup opinia noastr5 termenul de Dconsemnare a ambala8elor !n

factur este 8ustificat5 reflect6nd realitatea. Cn ca/ul !n care ambala8ele sunt

deteriorate5 distruse sau clientul doreşte s le pstre/e pentru propriul su u/5

aceast Dconsemnare se transform !ntr-o v6n/are de ambala8e5 pentru care se

!ntocmeşte o nou factur denumit şi factur complementar3.

:e regul5 consemnarea ambala8elor !n factur prefacturarea3 se face fr

taxa pe valoarea adugat5 dar aceasta intervine atunci c6nd este ca/ul unei v6n/ri

de ambala8e c6nd ambala8ele sunt recuperate la un preţ inferior celui consemnat !n

factur sau !n ca/ul c6nd clientul nu restituie ambala8ele3.

onturile utili/ate pentru reflectarea operaţiilor cu ambala8ele consemnate !n

factur sunt9

Contul $21 9+urnizori-debitori: cu un analitic intitulat D&urni/ori-

debitori pentru ambala8e de restituit35 cont de activ care se debitea/ cu creanţa

condiţionat asupra furni/orului pentru ambala8ele consemnate şi se creditea/ cu

sumele !ncasate de la furni/ori5 ca urmare a restituirii ambala8elor. Soldul debitor

'*




al contului reflect valoarea ambala8elor consemnate !n facturi anterioare5 care nu

au fost restituite.

Contul $(1 9Clienţi-creditori: cu un subcont intitulat Dlienţi-creditori

pentru ambala8e consemnate35 cont de pasiv !n care furni/orul !nregistrea/datoria condiţionat faţ de client. Soldul creditor al contului reflect la un moment

dat datoriile condiţionate ale furni/orului aferente ambala8elor consemnate.

Exemplu !n contabilitatea furni/orului39

13 Se v6nd mrfuri5 ambala8e consemnate !n factur

"11 Dlienţi M ** D7enituri din v6n/area

mrfurilor""#* DT7+ colectat"1' Dlienţi-creditori

#3 La o dat ulterioar5 clientul restituie " de ambala8e5 la preţul consemnat !n

factur9

"1' Dlienţi-creditori M "11 Dlienţi

%3 <n numr de ambala8e sunt recuperate la un preţ inferior celui consemnat !n

factur5 datorit degradrii acestora de ctre clienţi9 Se !nregistrea/ un venit se

consider c acest venit include taxa pe valoarea adugat39

"1' Dlienţi-creditori M "11 Dlienţi*, D7enituri din activitţidiverse

""#* DT7+ colectat

"3 Se !nregistrea/ ambala8e reţinute de client pentru nevoi proprii este ca/ul

unei v6n/ri de ambala8e5 pentru care se !ntocmeşte o factur complementar5 care

include şi taxa pe valoarea adugat9

"1' Dlienţi-creditori"11 Dlienţi

M *, D7enituri din activitţidiverse

""#* DT7+ colectat

',




Cnregistrrile !n contabilitatea clientului sunt9

13 umprri de mrfuri5 conform facturii5 ambala8ele consemnate !n factur

%*1 D2rfuri""#$ DT7+ deductibil"' D&urni/ori-debitori

M "1 D&urni/ori

#3 Restituirea ctre furni/or parţial a ambala8elor5 la preţul consemnat !n

factur9

"1 D&urni/ori M "' 55&urni/ori-creditori

%3 Restituirea ctre furni/or a unor ambala8e deteriorate. Se !nregistrea/ oc0eltuial cu ambala8ele deteriorate se consider c taxa pe valoarea adugat este

inclus !n preţ3.

"1 D&urni/ori$, D0eltuieli privind ambala8ele""#$ DT.7.+. deductibil

M "' D&urni/ori-debitori

"3 +c0i/iţia ambala8elor5 conform facturii complementare9

%,1 D+mbala8e""#$ DT.7.+. deductibil

M "' 55&urni/ori-debitori"1 D&urni/ori

Aormele fiscale prevd c ambala8ele de circulaţie navete5 sticle5 borcane

etc.35 la sc0imb !ntre furni/orii de marf şi clienţi5 nu se facturea/ şi nu se supun

T7+.

Cn condiţiile !n care clienţii nu deţin cantitţile de ambala8e necesare

efecturii sc0imbului prev/ut mai sus5 ei pot primi de la furni/orii de marf

ambala8ele necesare !n sc0imbul unei garanţii depuse acestora5 fr facturare şi fr

T7+.

)eriodic5 se vor factura şi se vor supune T7+ cantitţile de ambala8e date !n

garanţie şi scoase din u/ la clienţi ca urmare a distrugerii5 u/urii5 lipsurilor etc..

:up opinia multora5 soluţiile contabile propuse pentru ambala8ele

recuperabile rspund şi exigenţelor de ordin fiscal.

''




La finele perioadei de gestiune !ntreprinderea !nscrie !n bilanţ stocurile de

ambala8e recuperabile care fac parte din patrimoniul propriu5 respectiv ambala8ele

aflate !n depo/itele sau maga/inele proprii şi cele care sunt consemnate !n facturi şi

aflate la clienţi> din contr5 nu se includ stocurile de ambala8e deţinute5 darconsemnate de ctre furni/ori5 deoarece sunt proprietatea acestora.

4peraţiile cu ambala8ele recuperabile nu sunt neutre din punct de vedere

financiar deoarece ele pot genera decala8e de tre/orerie. +stfel5 !n unele sectoare de

activitate5 soldul contului "1' Dlienţi-creditori poate avea valori importante5

pre/entat !n pasivul bilanţier al furni/orilor5 !n acest ca/5 sistemul de consemnare al

ambala8elor recuperabile asigur o surs semnificativ şi aproape permanent pentru finanţarea unor ambala8e de natura imobili/rilor5 !n sc0imb5 pentru clienţi5

cumprrile cu ambala8e consemnate generea/ un decala8 de tre/orerie ce poate

repre/enta o nevoie real de finanţare.

V. naliza activităţii economico-financiare

a societăţii 4elco Import-)port #R7

pe baza situaţiilor financiare

(. rezentarea generală a firmei

1




Telco Import-Export SRL a luat fiinţ !n anul #5 av6nd la ba/ capital

privat5 av6nd ca obiectiv comerciali/area de componente5 periferice şi accesorii

pentru sisteme de climati/are.

&irma dispune de o mare putere de cumprare5 fapt care conduce la preţuride ac0i/iţie sc/ute şi de aici la preţuri de v6n/are mai mici.

Societatea dispune de un personal calificat5 cu experienţ !n domeniu5 bun

cunosctor al produselor şi te0nologiilor de ultim or utili/ate !n domeniu.

Relevanţa calitţii serviciilor oferite de ctre personal este susţinut de

atestate obţinute !n urma unui trening de specialitate.

Ec0ipa Telco Import-Export SRL este format din9• te0nicieni telecomunicaţii>

• te0nicieni softHare5 0ardHare5 te0nic de calcul>

• ec0ipe operative de monta8

• te0nicieni service.

Cn ceea ce priveşte dotarea te0nic a Telco Import-Export SRL5 aceasta se

compune din9

• parcul auto P autoturisme pregtite !n permanenţ pentru a interveni

• laborator de service P dotat cu aparatur de msur şi control5 instalaţii de

testare de ultim generaţie

%. 6rganigrama

11




*. #tudiul sistemului informaţional

)entru a !nţelege mai bine cum trebuie s se desfşoare activitatea !n cadrul

firmei5 vom pre/enta !n c6teva linii sc0ema funcţional5 dup cum urmea/9

- se recepţionea/ marfa - AIR

- se introduce factura şi AIR-ul !n program

- se verific AIR-ul cu factura

- se stabileşte adaosul comercial pe produs

- se introduce adaosul comercial pe produs !n program

- se facturea/ produsele

- se livrea/ produsele

- se verific situaţia v6n/rilor

- se raportea/ v6n/ri5 descrcri costul v6n/rilor3

- se verific situaţia stocurilor - se raportea/ situaţia stocurilor

- se !ntocmeşte planul de reaprovi/ionare

:ocumentele din cadrul unei firme de comerţ sunt9

- documentele de intrare

- documentele de ieşire

*.(. Documente de intrare

1#

:irector general

Telecomunicaţii

Serviceontabilitate

2onta876n/ri

2aga/in 1 2aga/in #




)rincipalul document de intrare al mrfurilor este factura fiscal5 document

oficial de !nregistrare !n 8urnalele contabile. <n alt document de intrare este avi/ul

de !nsoţire marf5 care nu este document oficial !nregistrat !n 8urnalele contabile

dar care face dovada mişcrii mrfurilor de la furni/or la client. <lterior marfa de pe avi/ trebuie s fie facturat pe factur fiscal avi/ul face dovada numai a

mrfurilor din punct de vedere cantitativ3. :up intrarea mrfurilor !n gestiune se

!ntocmeşte nota de intrare recepţie AIR3 şi de asemenea fişa de maga/ie pentru

fiecare articol de produs.

*.%. Documente de ieşire

:ocumentele de ieşire sunt facturile fiscale şi de asemenea avi/ele de!nsoţire a mrfii. La ieşirea mrfurilor din gestiune5 dup facturare se are !n vedere

descrcarea fişei de maga/ie cu cantitatea mrfurilor facturate pe factura fiscal

avi/ de !nsoţire marf3 şi actuali/area soldurilor la data respectiv.

$. 5onografie contabilă privind circulaţia mărfurilor 4elco

Import-)port #R7 în trimestrul IV anul %22$

1. Cn luna octombrie #" societatea ac0i/iţionea/ marf de la furni/ori

conform D+nexa 1. :ocumentul de intrare este factura fiscal.

%*1""#$

M "1 1.*'.%".'#*"1 '$.'*,.'%1"1 1*#.%#(.''$

#. Cn luna octombrie #" societatea returnea/ marfa la furni/ori conform

D+nexa 1. :ocumentul de ieşire este factura fiscal.

%*1""#$

M "1 -$.($".*$'"1 -(.(1$.$1%"1 -1.",.1($

%. Cn luna octombrie #" societatea livrea/ marfa la clienţi conform

D+nexa #. :ocumentul de livrate este factura fiscal.

"11 M 1.,**.$#".(1#

** 1.(**.,%(.*#"""#* #''.*,,.*,,

1%




". Cn luna octombrie #" societatea returnea/ marf de la clienţi conform


"11 M -#.*,*.,1** -#.%"#.$'""#* -""(.111

(. Cn luna octombrie #" se pltesc prin banc mrfurile ac0i/iţionate de la

furni/ori conform ordinelor de plata !n sum de $(.. lei.

"1 M (1#1 $(..

$. Cn luna octombrie #" se !ncasea/ prin banc mrfuri livrate ctre clienţi

conform ordinelor de !ncasare !n sum de 1.1."#(."( lei şi %*(.#"'.$( lei cas0

conform c0itanţelor fiscale de !ncasare.

(1#1 M "11 1.1."#(."(

şi

(%11 M "11 %*(.1"'.$(

*. La %1.1.#" se descarc gestiunea cu mrfurile v6ndute

$* M %*1 *1#.1((.#%1

,. La %1.1.#" se constituie provi/ioane pentru marfa v6ndut

$,1# M 1(1 %1.('.,$1

'. La %1.1.#" se !nc0ide contul de profit şi pierdere

** M 1#1 1.(*(."'%.%"

şi

1#1 M $* *1#.1((.#%1

valuarea ieşirilor din stoc.

1"




Spre exemplificare am luat stocul mrfii Dompresoare ;osc0 şi l-am

trecut prin cele trei metode de determinare a costului9 2)5 &I&45 LI&4.

(ocietatea foloseşte ca metodă de calcul )*)O%

La data de 1.1.#"5 stocul de compresoare ;osc0 era evaluat la,,.,. lei 1# buc x *.". lei=buc3.

Cn luna octombrie au avut loc urmtoarele operaţii care afectea/ stocul

mrfii Dompresoare ;osc0.

Data Intrări Ieşiri Cost unitar Cost total

%-1-#% * *5"51-1-#% ( *5"(5 %*5#(5

1$-1-#% "#"-1-#% , *5$(5 $15#5

%-1-#% '

2) calculat la 1.'.#".

X1#-*3Q*.".Y(Q*."(.3 %*..%*.#(.2)M M M

1#-*3( 1

*".#(. M M*."#(. lei

12) calculat la #".1.#"

X1#-*(-"3Q*."#(.Y,Q*.$(.3 "".((.$1.#.2)M M M

1#-*(-"3, 1"

1(.*(. M M*.((%.(*1 lei

1"

onform fiecruia dintre cele trei convenţii5 fişa stocului va fi urmtoarea9

Conven ia Data Intrări Ie iri #toc@ Cost Cost total @ Cost Cost total @ Cost Cost total

unitar unitar unitarC5 1=1 1# *.". ,,.,.

%=1 * *.". (1.,. ( *.". %*..

1=1 ( *."(. %*.#(. 1 *."#(. *".#(.

1$=1 " *."#(. #'.*. $ *."#(. "".#(.

#"=1 , *.$(. $1.#. 1" *.((%.(*1 1(.*(.

%=1 ' *.((%.(*1 $*.',#.1%' ( *.((%.(*1 %*.*$*.,((+I+6 1=1 1# *.". ,,.,.

1(




%=1 * *.". (1.,. ( *.". %*..

( *.". %*..

1=1 ( *."(. %*.#(. ( *."(. %*.#(.

1$=1 " *.". #'.$. 1 *.". *.".

( *."(. %*.#(.#"=1 , *.$(. $1.#. , *.$(. $1.#.

%=1 1 *.". *.".

( *."(. %*.#(.

% *.$(. ##.'(. ( *.$(. %,.#(.

7I+6 1=1 1# *.". ,,.,.

%=1 * *.". (1.,. ( *.". %*..

1=1 ( *."(. %*.#(. ( *.". %*..

( *."(. %*.#(.

1$=1 " *."(. #'.,. ( *.". %*..

1 *."(. *."(.

#"=1 , *.$(. $1.#. , *.$(. $1.#.

1 *."(. *."(.

%=1 , *.$(. $1.#. ( *.". %*..

Cn funcţie de metoda utili/at5 evaluarea stocului la sf6rşitul perioadei

varia/ de la %*.. lei metoda LI&43 la %,.#(. lei metoda &I&43.1. Cn luna noiembrie #" societatea ac0i/iţionea/ marf de la furni/ori


%*11""#$

M "1 %.$%(.%,'.'","1 %.(".'"'.(%$"1 (,.""."1#

#. Cn luna noiembrie #" societatea returnea/ marfa la furni/ori conformD+nexa 1. :ocumentul de ieşire este factura fiscal.

%*11""#$

M "1 -1."**.11,"1 -1.#"1.#*$"1 -#%(.,"#

%. Cn luna noiembrie #" societatea livrea/ marfa la clienţi conform


"11 M ".#%*.('%.(1$** %.($1.#.'((

1$




""#* $*$.('.($1

". La %.11.#" se descarc gestiunea cu mrfurile v6ndute

$* M %*1 #."1#."#'.(#(

(. La %.11.#" se constituie provi/ioane pentru marfa v6ndut

$,1# M 1(1 *1.##.('

$. La %.11.#" se !nc0ide contul de profit şi pierdere

** M 1#1 %.($1.#.'((

1#1 M $* #."1#."#'.(#(

şi

1#1 M $,1# *1.##.('

1. Cn luna decembrie #" societatea ac0i/iţionea/ marf de la furni/ori


%*11""#$

M "1 %."*.'%.#$("1 #.($1.#,(.'%*"1 ",$.$"".%#,

#. Cn luna decembrie #" societatea returnea/ marfa la furni/ori conform

D+nexa 1. :ocumentul de ieşire este factura fiscal.

%*11""#$

M "1 -1.#%'.1,,

"1 -,.$".%$"1 -1.$%".,#,

%. Cn luna decembrie #" societatea livrea/ marfa la clienţi conform


"11 M %.#$".'(.('** #.*"%.$((.,'""#* (#1.#'".$1'

". La %1.1#.#" se descarc gestiunea cu mrfurile v6ndute

1*




$* M %*1 #.1$.$1,.""$

(. La %1.1#.#" se constituie provi/ioane pentru marfa v6ndut

$,1# M 1(1 (".,*%.11,

$. La %.11.#" se !nc0ide contul de profit şi pierdere

** M 1#1 #.*"%.$((.,'

1#1 M $* #.1$.$1,.""$

şi

1#1 M $,1# (".,*%.11,

+nali/6nd totalul ac0i/iţiilor şi livrrilor !n trimestrul I7 #" constatm c

v6rful v6n/rilor este !n luna noiembrie #". +cest lucru se datorea/ !nceputului

v6n/rilor pe linia de credit de consum acordat persoanelor fi/ice de ctre o firm

atestat !n acest domeniu5 cu care firma Telco Import-Export SRL are contract

!nc0eiat.@rafic5 situaţia se pre/int astfel9

1,

'1."$#.%1,

%.(%.*,.#$

#.((#.$,1.(**

oct. #" nov. #" dec. #"

CAIBIII D 5R+ 4RI5. IV




,. Concluzii

+ctivitatea principal a societţii se desfşoar !n cele $ puncte de lucru

desc0ise in ;ucureşti.

+ctivitatea desfşurat de societate9 omerţ cu amnuntul in maga/ine

speciali/ate al altor produse n.c.a.5 codul +EA (#",.

Situaţiile financiare au fost !ntocmite !n LEI R4L3 iar diversele po/iţii din

bilanţ5 contul de profit şi pierdere şi din notele explicative sunt exprimate !n 2II

LEI.

Informaţii asupra regulilor şi metodelor contabile folosite

Evaluarea şi pre/entarea diverselor po/iţii din bilanţ şi contul de profit şi

pierdere s-au efectuat !n conformitate cu prevederile Legii ontabilitţii nr.

,#=1''1 modificat şi completat prin 4rdonanţa @uvernului nr. $1=#15 şi cu

prevederile cuprinse !n 4rdinul %$=## .

Evaluarea posturilor cuprinse s-a efectuat !n conformitate cu urmtoarele

principii contabile9 principiul continuitţii activitţii> principiul permanenţei

metodelor> principiul prudenţei> principiul independenţei exerciţiului> principiul

evalurii separate a elementelor de activ şi de pasiv> principiul intangibilitţii şi

principiul necompensrii.

La data intrrii !n patrimoniu activele se evaluea/ şi se !nregistrea/ !n

patrimoniu la valoarea de intrare repre/entat de9 valoarea de aport - !n ca/ul

1'

1.(*(."'%.%"

%.($1.#.'((

#.*"%.$((.,'

oct. #" nov. #" dec. #"

V=I4ERI DI= VF=BRI 5R+ 4RI5. IV




activelor repre/ent6nd aport la capitalul social5 valoarea 8ust - !n ca/ul activelor

obţinute cu titlu gratuit5 costul de ac0i/iţie - !n ca/ul activelor procurate cu titlu

oneros5 costul de producţie - !n ca/ul activelor produse !n unitate.

La data ieşirii din unitate sau la darea !n consum bunurile se evaluea/ şi sescad din gestiune la valoarea lor de intrare.

Imobili/rile necorporale şi corporale sunt pre/entate la valoarea de intrare

corectat cu amorti/area cumulat şi provi/ioanele cumulate din depreciere.

Imobili/rile financiare sunt pre/entate la valoarea de intrare corectat cu

provi/ioanele cumulate din depreciere.

Stocurile sunt pre/entate la valoarea de intrare corectat cu provi/ioanelecumulate din depreciere.

reanţele sunt pre/entate la valoarea nominal corectat cu provi/ioanele

cumulate din depreciere.

0eltuielile !nregistrate !n avans sunt pre/entate la valoarea nominal.

Investiţiile financiare pe termen scurt sunt pre/entate la valoarea de intrare

corectat cu provi/ioanele cumulate din depreciere.

:isponibilitţile bneşti sunt pre/entate la valoarea nominal.

:atoriile sunt pre/entate la valoarea nominal. Cn ca/ul obligaţiilor asumate

prin contractele de leasing financiar5 este recunoscut ca datorie şi dob6nda

aferent acestora la valoarea nominal.

7eniturile !nregistrate !n avans sunt pre/entate la valoarea nominal.

)rovi/ioanele pentru riscuri şi c0eltuieli sunt pre/entate la valoarea estimat

a costurilor necesare stingerii unor obligaţii curente generate de evenimente

anterioare.

apitalurile proprii sunt pre/entate la valoarea nominal.

Elementele monetare exprimate !n valut disponibilitţile bneşti şi

asimilate - acreditivele5 depo/itele bancare5 titluri de stat5 creanţele si datoriile3

sunt raportate utili/6nd cursul de sc0imb !n vigoare la data !nc0eierii exerciţiului.

11




7eniturile sunt recunoscute !n momentul reali/rii lor !n momentul

transferului riscurilor şi beneficiilor aferente dreptului de proprietate ctre

cumprtorii bunurilor sau !n momentul prestrii serviciilor3.

0eltuielile sunt recunoscute !n momentul efecturii lor.0eltuielile efectuate şi veniturile reali/ate !n perioada curent5 dar care

privesc perioadele sau exerciţiile urmtoare sunt !nregistrate şi pre/entate !n

categoria c0eltuielilor !n avans5 respectiv a veniturilor !n avans .

Imobili/rile corporale şi necorporale sunt amorti/ate prin metoda linear !n

conformitate cu prevederile Legii nr. 1(=1''" privind amorti/area capitalului

imobili/at !n active corporale şi necorporale. :uratele de viaţ util sau ratele deamorti/are utili/ate pentru imobili/ri sunt stabilite conform Legii 1(=1''" cu

modificrile şi completrile ulterioare imobili/ri necorporale - % ani5 lucrrile de

amena8are a construcţiilor pe durata contractului de !nc0iriere - ( ani5 te0nica de

calcul - % ani5 mi8loacele de transport care nu fac obiectul contractelor de leasing

operaţional - ( ani5 utila8e şi mobilier - !ntre ( si % ani3.

;alanţa sintetic a contului %*1 D2arf trim. I7 #"

cont lun denumire soldinit rpd rpc rcd rec solde soldd

371 10 Marfa 8.176.039.236 116.292.946.096 111.967.179.542 901.462.318 712.155.231 0 12.691.112.876

371 11 Marfa 8.176.039.236 117.194.408.414 112.679.334.773 3.053.708.260 2.412.429.525 0 13.332.391.611

371 12 Marfa 8.176.039.236 120.248.116.674 115.091.764.299 2.552.681.577 2.016.618.446 0 13.868.454.742

;alanţa sintetic a contului ** D7enituri din v6n/area mrfurilor trim. I7 #"

con luna denumire soldinit rpd rpc rcd rec solde soldd

707 10 Veniturivinzari demrfuri

0 124.332.597.797 124.332.597.797 1.575.493.034 1.575.493.034 125.908.090.831 0


0 125.908.090.831 125.908.090.831 3.561.002.955 3.561.002.955 129.469.093.786 0


0 129.469.093.786 129.469.093.786 2.743.655.890 2.743.655.890 132.212.749.676 0

Rata de rotaţie a stocurilor.

)entru stocuri se calculea/ vite/a de rotaţie global 7r 3 !n funcţie de cifra

de afaceri şi valoarea stocului mediu global.

111




r

ifra de afaceri fr T7+37 M

Stoc mediu global

Stoc iniţial Stoc finalStoc mediu globalM

#

:in datele preluate din balanţa sintetic a conturilor re/ult9

r

,.1*$.%'.#%$1%.,$,."(".*"#Stoc mediu globalM 11.##.#"$.','

#1%#.#1#.*"'.$*$

7 115''(11.##.#"$.','

=

= =

naliza ac3iziţii-v<nzări prin comparaţie cu trim. IV anul %22*

!naliza comparativa a ac"izi#iilor pe trim $V

Luna Anul 2003 trim IV Anul 2004 trim IV Creştere/Scădere %&ctom'rie 726.426.890 901.462.318 1(24)oiem'rie 1.425.670.000 3.053.708.260 2(14*ecem'rie 1.998.452.600 2.552.681.577 1(28

Analiza comparativa a achizitiilor pe trim IV 2003!2004

0

500000000

1000000000

1500000000

2000000000

2500000000

3000000000

3500000000

&ctom'rie )oiem'rie *ecem'rie

!c"izitii 2003

!c"izitii 2004

!naliza comparativa a v+nzrilor pe trim $V

Luna Anul 2003 trim IV Anul 2004 trim IV Creştere/Scădere %&ctom'rie 780.426.360 1.575.493.034 2(02

)oiem'rie 1.687.255.400 3.561.002.955 2(11*ecem'rie 2.190.889.000 2.743.655.890 1(25

11#




Analiza comparativa a vanzarilor pe trim IV 2003!2004

0

500000000

1000000000

1500000000

2000000000

2500000000

3000000000

3500000000

4000000000

&ctom'rie )oiem'rie *ecem'rie

Vanzari 2003

Vanzari 2004

:in anali/a comparativ a ac0i/iţiilor de marf la nivelul trim I7 !ntre anul

#% şi anul #" se observ o creştere !n anul #" faţ de anul #% a acestora

pe toate cele trei luni. +cest lucru se datorea/ pe de o parte5 cererii cresc6nde de

produse5 iar pe de alt parte5 !ntr-o msur mai mic5 creşterii preţului de ac0i/iţie

de la furni/or. Cn proporţie de ,( produsele sunt provenite din import iar preţul

lor este !n valut. 4 dat cu creşterea cursului valutar a crescut şi preţul de ac0i/iţiea acestor produse.

:in anali/a comparativ a v6n/rilor de marf la nivelul trim. I7 !ntre anul

#% şi anul #" se observ de asemenea ca şi la ac0i/iţii o creştere a v6n/rilor

!n anul #" faţ de anul #%. +cest lucru se datorea/ necesitţii produselor5 iar

faptul c aceste produse !n momentul de faţ sunt !ntr-o gam c6t mai larg expuse

pe piaţ a fcut şi v6n/area lor. Cn cadrul firmei Telco Import-Export SRL5semnificativ este creşterea v6n/rilor !n luna noiembrie #"5 cu #.11 faţ de

anul #% şi cu .' faţ de luna octombrie #". +cest lucru se datorea/

faptului c firma a !nceput s lucre/e cu o firm care acord credit de consum

populaţiei şi datorit explo/iei pe piaţa rom6neasc a acestor credite de consum

v6n/rile au !nregistrat un salt spectaculos.

11%




rovizioane pentru riscuri şi c3eltuieli

- mii lei -

Denumirea provizionului #old la

2(.2(.%22*

4ransferuri #old la

*(.(%.%22*

in cont !c3eltuieli" din cont !venituri3+LTE )R47IZI4+AE

)EATR< RIS<RI SI

#.1$'.*,, $.1''.$'".$', #.1$'.*,, $.1''.$'".$',

)rovi/ioanele pentru riscuri şi c0eltuieli au fost constituite !n principal

pentru garanţii de bun execuţie acordate la defecte pe perioada de garanţie.

Cn momentul decontrii avansurilor şi garanţiilor pentru care au fost

constituite5 provi/ioanele corespun/toare sunt reluate la venituri.

Indicatori economico-financiari

(. I=DIC46RE7 D 7ICAIDI44 %22* %22$Indicatorul lic0iditţiicurente

1."1 1.((

Indicatorul lic0iditţiiimediate

.'* 1.,

#. I=DIC46RE7 D RI#CIndicatorul gradului de!ndatorare

',

Indicatorul privindacoperirea dob6n/ilor

inf ,'*,.$,

*. I=DIC46RI D C4IVI447ite/a de rotaţie adebitelor - lienţi

%(.'% "".%'

7ite/a de rotaţie a

creditelor - &urni/ori

",.% "1.''

7ite/a de rotaţie aactivelor imobili/ate

"',.1* %$#.%

7ite/a de rotaţie aactivelor totale

(.1# (.%

$. I=DIC46RI D R6+I4>I7I44Rentabilitatea capitalului .%* .%12ar8a brut din v6n/ri .# .1

&. ropuneri

11"




La nivelul ec0ipei manageriale stilul de munc trebuie s fie cooperant5

activitatea s se desfşoare prin delegarea sarcinilor privind organi/area5 comanda

şi controlul activitţii pe vertical precum şi coordonarea pe ori/ontal !ntre

departamente5 inclusiv stabilirea limitelor de competenţ.:epartamentul financiar contabil ar trebui s efectue/e trimestrial anali/a

indicatorilor de lic0iditate5 solvabilitate5 durata de rotaţie a activelor.

:atorit de/voltrii pieţei care este !n plin ascensiune5 se recomand

apelarea la obţinerea unui credit pentru de/voltarea extensiv şi intensiv5 cu

rambursare la scadenţ5 deoarece !n momentul de faţ de/voltarea s-a fcut numai

cu mi8loacele de lic0iditate obţinute de firm din v6n/rile curente.Este oportun o mai intens reclam şi publicitate !n mass-media pentru a

face cunoscut firma at6t pe plan local c6t şi !n provincie unde piaţa este abia la

!nceput.

2anagementul stocurilor trebuie s aib ca obiectiv principal punerea la

dispo/iţie de stocuri necesare pentru atingerea cotelor de producţie la costuri

minime. )rimul pas const !n identificarea tuturor costurilor implicate !n

ac0i/iţionarea şi deţinerea stocurilor. :e asemenea5 trebuie avut !n vedere faptul c

unele costuri cresc o dat cu creşterea stocurilor5 !n timp ce alte costuri descresc o

dat cu creşterea stocurilor5 şi deci se va urmri stabilirea unei cantitţi optime a

comen/ii de stocuri5 care s duc la minimali/area costurilor totale ale stocurilor.

7aloarea investiţiei !n stocuri depinde de frecvenţa comen/ilor. :ac firma

comand cantitţi mici !n fiecare /i5 stocul mediu va fi mult mai mic dec6t dac

firma face o singur comand pentru un interval mai mare. +poi5 unele dintre

costurile suportate de firm cresc o dat cu creşterea stocurilor. omen/i pentru

cantitţi importante !nseamn stocuri medii mai mari5 dob6n/i pentru fondurile

blocate !n investiţii !n stocuri5 costuri cu asigurrile sau cele pentru u/ura moral -

toate acestea varia/ direct proporţional cu creşterea stocurilor. Cn acelaşi timp

costurile de comand descresc o dat cu creşterea stocurilor5 care !nseamn

comen/i mai puţin frecvente şi deţinerea unei cantitţi mai mari de stocuri -

deoarece costurile de trimitere a comen/ii5 de organi/are a producţiei5 de

11(




manipulare şi de transport varia/ invers proporţional cu numrul de comen/i de

stocuri efectuate.

La alegerea formei de aprovi/ionare5 se va avea !n vedere respectarea

urmtoarelor criterii9- acces uşor la servire>

- satisfacerea prompt !n condiţiile economice avanta8oase5 a !ntregii structuri

de produse necesare şi la momentele dorite>

- cumprarea şi aducerea resurselor materiale la destinaţie la preţuri de

aprovi/ionare c6t mai mici>

- prevenirea suprastocrii5 a formrii de stocuri cu mişcare lent sau frmişcare5 ca şi a lipsei de stoc>

- evitarea stocrii de resurse materiale pe perioade prea lungi de timp5 prin

!nlesnirea asigurrii la intervale mici şi accelerarea5 astfel a vite/ei de rotaţie a

fondurilor de care dispune sau şi le asigur societatea comercial consumatoare>

- afectarea unor spaţii de depo/itare mai reduse pentru stocarea resurselor

aprovi/ionate !n cantitţi mici5 la intervale mai scurte de timp.

<tili/area unor forme de aprovi/ionare c6t mai eficiente care s necesite

fonduri c6t mai mici5 prin anali/a metodelor şi alegerea metodei celei mai

eficiente5 !n funcţie de tipul şi cantitatea de produse necesare. +stfel9

- aprovi/ionare direct de la productori - furni/ori>

- aprovi/ionare prin unitţile speciali/ate !n comerciali/area de materiale şi

produse !n sistem en-gros prin intermediari comerciali35 care !mbrac trei variante9

• aprovi/ionare prin tran/it organi/at5 ceea ce asigur !nlesnirea de ctre

un intermediar comercial a activitţii de organi/are şi concreti/are a relaţiilor

dintre consumatori şi productori - furni/ori5 urm6nd ca livrarea produselor şi

decontarea facturilor aferente s se reali/e/e direct !ntre ultimii factori>

• aprovi/ionare prin tran/it ac0itat - presupune ca at6t contactarea c6t şi

ac0itarea contravalorii produselor s se asigure prin intermediarul comercial5 iar

livrarea acestora s se reali/e/e direct !ntre productor şi consumator>

11$




• aprovi/ionare de la depo/itul angrosistului. Livrarea produselor de la

astfel de depo/ite se reali/ea/ la preţuri care includ anumite cote de adaos

comercial5 stabilite diferenţiat !n funcţie de natura materialelor şi produselor5 c6t şi

de volumul desfacerilor. +ceast form de aprovi/ionare integrea/ intermediarulcomercial !n activitatea de comerciali/are a produselor5 devenind !n unele situaţii

factorul determinant !n !nlesnirea activitţilor de desfacere şi de aprovi/ionare.

:e asemenea5 o form avanta8oas de aprovi/ionare este aprovi/ionarea

garantat5 care const !n preluarea de ctre o unitate speciali/at !n comerciali/are

a procesului de aprovi/ionare a structurii integrale sau parţiale de materiale

necesare unei !ntreprinderi consumatoare !ntr-o perioad de gestiune. +ceastform de aprovi/ionare pre/int urmtoarele avanta8e9

- reducerea c0eltuielilor de transport>

- diminuarea stocurilor de materiale la consumatori5 fiind posibil servirea lor

la intervale scurte de timp5 c0iar /ilnic5 de la depo/itul angrosistului>

- disponibili/area astfel a unor importante spaţii de depo/itare la consumatori5

cu posibilitatea folosirii mai eficiente a acestora>- anga8area la cumprarea şi stocarea de resurse materiale la un moment dat a

unor fonduri financiare mai mici>

- degrevarea factorilor de conducere ai unitţilor consumatoare de activitatea

de aprovi/ionare şi concentrarea acestora !n msur mai mare asupra celei de

producţie>

- accelerarea vite/ei de rotaţie a capitalului circulant aferent materiilor prime

şi materialelor3 al consumatorilor şi sporirea eficienţei economice !n folosirea

acestuia.

)rin conţinut5 planul şi programele de aprovi/ionare trebuie s rspund5

!ntr-o form sintetic sau analitic5 la !ntrebrile specifice subsistemului de

asigurare material9

- ce anume trebuie comandat şi asigurat pentru perioada de gestiuneG

- !n ce cantitate urmea/ a fi aprovi/ionat resursa material pentru o perioad

dat an5 semestru5 trimestru3G

11*




- din ce surse şi !n ce proporţii se prevede acoperirea necesitţilorG

@ama extrem de mare de resurse5 ca şi condiţiile de asigurare şi de folosire

foarte diferite5 sugerea/ c procesului de aprovi/ionare5 pe fa/ele lui - planificare5

programare5 organi/are5 derulare5 evidenţ5 urmrire5 control5 anali/5 evaluare - !ieste specific un volum amplu de munc.

a urmare5 desfşurarea acestuia cu operativitate şi eficienţ5 !n concordanţ

cu cerinţele de consum din unitatea economic5 necesit un sistem informaţional

simplu5 cuprin/tor5 aşe/at pe ba/e informatice. Este necesar astfel5 implementarea

unui program de gestiune şi evidenţ a stocurilor care s fac faţ de/voltrii din

punct de vedere extensiv actualul program neoferind o imagine fidel şi elocventa stocurilor !n momentul efecturii unei operaţiuni de v6n/are3.

11,




VI. >ibliografie

1 <niversitatea din

raiova

unoştinţe economice de

specialitate

Editura <niversitar

raiova5 #"# 2inisterul &inanţelor Reglementri contabile

pentru agenţi economiciEditura Economic5#"

% 2i0ail Epuran5 7aleria;bita5 orina @rosu

ontabilitate şi controlde gestiune

Editura Economic51'''

" Klaus Ebbe[en5 Ladislau)ossler5 2i0ai Ristea

alculaţia şimanagementul costurilor

Editura Teora5 #

( Aiculae &eleaga Sisteme contabilecomparate Editura Economic5#

$ Aiculae &eleaga5 I<onIonaşcu

Tratat de contabilitatefinanciar

Editura Economic5#

* +driana :uţescu5 orpulExperţilor ontabili şiontabililor +utori/aţidin Rom6nia

@0id pentru !nţelegereaşi aplicarea standardelorinternaţionale decontabilitate

Editura Everest5 #1

, &lorica 4prişan5 Stroe)opescu

@estiune şi contabilitatefinanciar

Tribuna Economic51''$

' )aul 0alpern5 \. &red]eston5 Eugene &.;rig0am

anadian managerialfinance

Editura economic51'',

1

@0eorg0e 6rstea )robleme metodologiceale asigurrii şi gestiuniiresurselor materiale !n

condiţiile economiei de piaţ

Te/ de doctorat51''"

11

2i0ai Ristea Aoul sistem contabil dinRom6nia

Editura artimex51''"

1#

Ladislau )ossler5@0eorg0e Lambru5 A.ucui

Sistemul contabil alagenţilor economici

Editura fundaţieiD+ndrei Saguna51'''

1%

;ernanrd Raffournier Les Aormes omptablesInternatioanle I+S3

Editura Economic51''$

11'




VII. ne)e

1#




1#1




1##




1#%




1#"




1#(




1#$




1#*




1#,




1#'




1%




1%1




1%#




1%%




1%"

Sistemul Informational Privind Contabilitatea Si Gestiunea Stocurilor La SC Telco Import-Export SRL

Documents

Transcript of Sistemul Informational Privind Contabilitatea Si Gestiunea Stocurilor La SC Telco Import-Export SRL