Cuprins

Introducere..................................................................................................................................................2

1.1 Învățământul preuniversitar.............................................................................................................4

1.1.1 Grădinița....................................................................................................................................4

1.1.2 Școala primară..........................................................................................................................5

1.1.3 Gimnaziul.................................................................................................................................5

1.1.4 Liceul........................................................................................................................................6

1.1.5 Școala de arte și meserii............................................................................................................7

1.16 Bacalaureatul............................................................................................................................7

1.1.7 Studiile postliceale....................................................................................................................8

1.2.1 Admiterea.................................................................................................................................9

1.2.2 Studii de licență........................................................................................................................9

1.2.3 Studiile de master.....................................................................................................................9

1.2.4 Studiile de doctorat................................................................................................................10

2. Sisteme de învățământ din Belgia și Grecia...........................................................................................10

2.1 Organizarea administrativă în Belgia...........................................................................................10

2.1.1 Organigramă Belgia................................................................................................................11

2.1.2 Desfășurarea procesului educativ..............................................................................................11

2.2 Organigramă Grecia....................................................................................................................13

3. Compararea celor trei sisteme de învățământ........................................................................................16

Concluzii şi propuneri...............................................................................................................................18

Bibliografie...............................................................................................................................................19

Introducere

Educația este unul din ingredientele care pune societatea în mișcare, care îi oferă

strălucire, frumusețe, moralitate, armonie, care o îmbogățește. Poate de aceea mulți filosofi au

meditat asupra educației și au încercat să o descrie; în acest sens, Platon spunea că ”educația

are drept scop să dea sufletului și corpului întreaga frumusețe și perfecțiune de care sunt

susceptibile”. La J.Simion ”educația este o operațiune prin care un spirit formează alt spirit și o

inimă formează o altă inimă”. I.Kant consideră că ”educația urmărește realizarea întregii

perfecțiuni de care natura omului este capabilă”.

Scopurile educației sunt necesare în măsura în care se dorește atingerea unui punct

anume. În general, absența unui scop poate să însemne neputința de a ajunge la o țintă propusă.

La fel și în educație, trebuie să știm ce dorim, ca să știm încotro trebuie să ne îndreptăm.

Educația reprezintă principala resursă a dezvoltării individului, dar și o premisă majoră în

păstrarea identității naționale. Are menirea de a ajuta copiii să crească spre a deveni adulți de

succes. Prin prisma acestui scop, educația trebuie să ofere fiecărui copil cunoștințele și

abilitățile necesare pentru o bună funcționare în cadrul societății moderne. Copiii sunt avizi

după oportunități de explorare a mediului și după noi experiențe, care să le contureze o plăcere

continuă și o curiozitate de-a învăță de-a lungul întregii vieți. Copiilor le place, și chiar au

nevoie să realizeze cât de multe au ei de învățat și de descoperit, fără însă să-i sperie ideea de a

acumula noi cunoștințe.

Educația are rolul de a-i învăța să aspire spre adevăr, să-și dezvolte responsabilitatea

morală, abilitatea de a discerne binele de rău, însă de a-l responsabiliza să aleagă binele, să

discearnă relația binelui cu lumea înconjurătoare-conștientizarea lumii înconjurătoare și felul

în care aceasta acționează asupra noastră.

Lucrarea de față evidențiază principale caracteristici ale sistemelor de învățământ

românesc, belgian și grec. În primul capitol este prezentat sistemul de învățământ românesc cu

toate structurile sale, prima componentă fiind grădinița și ultima este reprezentată de studiile de

doctorat. În următorul capitol intitulat sisteme de învățământ din Belgia și Grecia, este

prezentată structura fiecărui sistem de învățământ din aceste două țări. Astfel, sistemul din

Belgia începe cu admiterea la vârsta de 2 ani și jumătate la grădiniță, încheindu-se prin studiile

universitare, sistemul de învățământ grec începe la 3 ani și jumătate durând o perioadă de doi

ani și se încheie cu învățământul superior ce se desfășoară în instituții precum Instutuție de

Învâțământ Superior, Instituție de Învățământ Tehnologic sau Academie Pedagogică. În

capitolul trei este prezentată o paralelă între cele trei sisteme, evidențiind asemănările și

deosebirile între acestea.

2

1.Sistemul de învățământ românesc după 1990

Încă de la Revoluția română din 1989, sistemul de învățământ românesc a fost într-un

continu proces de reorganizare. În conformitate cu legea educației, sistemul educativ românesc

este reglementat de către Ministerul Educației, Cercetării și Inovării. Fiecare nivel are propria sa

formă de organizare și este subiectul legislației în vigoare.

În afară de sistemul oficial de școlarizare, la care s-a adăugat recent și sistemul privat

echivalent, mai există și un sistem de meditații, acesta fiind folosit de cele mai multe ori în

timpul liber ca o pregătire pentru diferitele examene care sunt foarte dificile.

În anul 2011, aproximativ 3,3 milioane din populație era înscrisă la școală, dintre care

660.000 în grădiniță, 3,11 milioane în învățământul primar și secundar și 650.000 în universități1.

Conform noii legi a educației naționale nr. 1/2011, sistemul de învățământ preuniversitar

a suferit anumite modificări2.

Învățământul primar se va desfășura pe o perioadă de 5 ani, având în componență grupa

pregătitoare și clasele I – IV. În grupa pregătitoare sunt înscriși copiii ce au împlinit vârsta de 6

ani până la data începerii anului școlar.

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului poate aproba organizarea de

programe educaţionale de tip „A doua şansă”, în vederea promovării învăţământului primar

pentru persoanele care depăşesc cu 4 ani vârsta corespunzătoare clasei şi care, din diferite

motive, nu au absolvit acest nivel de învăţământ până la vârsta de 14 ani.

La finalul clasei pregătitoare, cadrul didactic întocmește un raport de evaluare a

limbajului și atitudinilor de învățare.

La finalul clasei a II-a, fiecare școală organizează evaluarea competențelor fundamentale:

scris – citit, matematică.

La finalul clasei a IV-a, se face o evaluare la nivel național a competențelor fundamentale

dobândite în ciclul primar

Tot pe o perioadă de 5 ani se va desfășura și învățământul gimnazial, având în

componență clasele V – IX.

La finalul clasei a VI-a, toate școlile realizează evaluarea eleviilor prin două probe: limbă

și comunicare, matematică și științe. Rezultatele evaluărilor sunt utilizate pentru preorientarea

școlară către un anumit tip de liceu.

La finalul clasei a IX-a, se realizează o evaluare națională cu probă scrisă la limba și

literatura română, limba maternă, matematică și o limbă de circulație intenațională, o probă

1 http://www.insse.ro/cms/files/pdf/ro/cap8.pdf, data: 10.05.20122 Monitorul Oficial al României, legea nr 1/2011

3

practică de utilizare a calculatorului susținută în timpul anului și o probă de evaluare a

competențelor civice.

Învățământul liceal va cuprinde clasele X – XII/XIII, durata studiilor la forma de

învățământ cu frecvență fiind de 3 ani pentru filiera teoretică, de 3 – 4 ani pentru filiera

vocațională și de 4 ani pentru filiera tehnologică. Continuarea studiilor din învățământul

gimnazial în învățământul liceal este asigurată pe baza unui proces de consiliere și de orientare

școlară și profesională.

Învățământul postliceal se va desfășura pe o perioadă de 1 – 3 ani.

În conformitate cu noua legislație a educației, învățământul general obligatoriu va fi de

10 clase cuprinzând clasa pregătitoare și clasele I – IX.

Sistemul de învățământ românesc se împarte în doua niveluri:

1.1 Învățământul preuniversitar

Este structurat în 5 cicluri 3:

învățământul preșcolar ce se desfășoară pe o perioadă de trei ani, fiind alcătuit din trei

grupe: grupa mică, grupa mijlocie și grupa mare

învățământul primar ce are în componență clasele I – IV

învățământul gimnazial ce are în componență clasele V – VIII

învățământul liceal de patru sau cinci clase IX – XII / XIII

învățământul profesional care poate continua sau înlătura liceul de a pregăti studenții

pentru cariere în activități practice

învățământul postliceal ce poate dura între 2 și 5 ani

1.1.1 Grădinița4

Copiii pot începe încă de la vârsta de 3 ani și vor rămâne pana la vârsta de 6 – 7 ani la

grădiniță. Pregătirea cuprinde inițierea în limbi străine, cum ar fi limba engleză, franceză sau

germană, inițierea în studiul computerului, dans, înot.

Cele mai multe grădinițe oferă părinților trei tipuri de programe orare. Primul program

este de la ora 800 – 1300 ce include și o gustare, cel de-al doilea program este de la ora 800 – 1500

ce include tot o gustare și cel de-al treilea program este de la ora 800 – 1800 ce include trei gustări

și o perioadă de somn după masa de prânz.

În grădinițele de stat, grupele au de obicei 1 – 2 educatori la 15 – 20 de copii.

3 http://www.edu.ro/index.php/articles/c4/, data: 10.05.20124 http://www.edu.ro/index.php/articles/c685/, data : 10.05.2012

4

Grădinițele private oferă transportul copiilor la și de la grădiniță. Sectorul privat deține

un rol foarte important, având o mare parte din cota de piață deținută de învățământul preșcolar.

Numărul de locuri disponibile în grădinițe este mic, existând mai multe liste de așteptare

și formalități ce urmează a fi efectuate cu cel puțin șase luni în avans.

1.1.2 Școala primară5

Școala primară durează patru ani și este obligatorie pentru toți elevii. De obicei parinți își

înscriu copiii la școala cea mai apropiată de casă, vârsta de înscriere fiind de șapte ani.

În unele școli se studiază în mai multe schimburi, astfel încat elevii din școala primara

studiază în primul schimb.

Primi patru ani sunt predați de către un singur profesor, și anume de catre învățător,

pentru majoritatea elevilor. Alte cadre didactice sunt folosite numai pentru materiile de

specialitate cum ar fi: limbi străine, informatică, muzică, arte plastice.

O clasă poate avea până la 28 de elevi, având fiecare sala proprie de studiu. Fiecare clasă

are propria sa denumire, de obicei, de an, urmat de o literă din alfabet.

Pentru primi patru ani de studiu, există un sistem de notare numit calificative. Acestea

sunt: Foarte bine (FB)– excelent ; Bine (B) – bine ; Satisfăcător (S) ; Insuficient (I).

Calificativele sunt folosite pe tot parcursul anului în activitățile școlare, valoarea acestora fiind

de la 1 – 4 pentru fiecare calificativ.

Anul școlar începe pe data de 15 septembrie și se termină anul următor la data de 15

iunie. Acesta este împărțit în două semestre: primul semestru din luna septembrie până în

ianuarie, iar cel de-al doilea semestru din luna februarie până în iunie.

Pe întreg parcursul anului școlar există cinci vacanțe: vacanță de toamnă – o săptămână;

vacanța de Crăciun – 2 săptămâni; vacanța inter-semestrială – o săptămână; vacanța de Paște –

o săptămână și vacanța de vară – 13 săptămâni.

1.1.3 Gimnaziul6

Gimnaziul durează patru ani, dar în viitor va dura cinci ani și este obligatoriu pentru toți

elevii. Cursurile fiind reconfigurate la sfârșitul clasei a IV-a , pe baza performanțelor școlare.

Selecția pentru clasa a V-a se face pe baza unor teste locale pe care elevul trebuie să le susțină

Începând cu clasa a V-a, elevii au un alt profesor pentru fiecare materie, fiecare clasă

având un profesor desemnat pentru a fi diriginte. În afară de materiile clasice sunt organizate ore

de consiliere psihologică, susținute de către un psiholog școlar.

5 http://www.edu.ro/index.php/articles/c41/, data: 10.05.20126 http://www.edu.ro/index.php/articles/c42/, data: 10.05.2012

5

În clasa a VIII-a programa poate conține până la 30 – 32 de ore pe săptămână sau 6 ore

pe zi. Școlile pot adăuga 1 sau 2 materii la libera lor alegere, astfel încât au dat naștere la clasele

intensive de engleză sau informatică, accesibile numai prin examene speciale în clasa a V-a.

Pentru clasele V – XII, este utilizat un sistem de notare de la 1 la 10, 10 fiind cea mai

mare notă, 1 fiind cea mai mică notă și 5 este nota minimă de trecere. Sistemul de evaluare este

folosit, de asemenea, cu note individuale pentru fiecare test, examen oral, proiect, teme pentru

acasă sau exerciții în clasă fiind înscrise în catalog. La unele materii se susține un examen

parțial, la sfârșitul semestrului, numit Teză. Teza valoarează 25% din media finală, iar pentru

clasele V - VIII se aplică la Limba română și Matematică și doar în clasa a VIII-a la  Geografie 

sau Istorie și în cazul unei școlii cu predare bilingvă într-o limbă minoritară.

Structura anului școlar este foarte asemănătoare cu cea de la ciclul primar singura

diferență fiind absența vacanței de o săptămnă din luna noiembrie.

1.1.4 Liceul7

Conform Legii Educației Naționale din 2009, elevii din clasa a VIII-a își continuă

cursurile în ciclul inferior de liceu după susținerea unei testări naționale care este structurată

după modelul testărilor internaționale standardizate.

Studiile liceale durează patru ani, primi doi ani sunt obligatorii, iar următori doi ani nu

sunt obligatorii, astfel încât, nu mai există examen între clasa a X- a și a XI-a. Există, de

asemenea, un program de frecvență redusă care durează 5 ani, pentru cei care vor să participe la

liceu, după ce au renunțat în adolescență.

Există cinci tipuri de licee care permit accesul la învățământul universitar, pe baza tipului

de educație oferită și de performanțele școlare. Toate aceste duc la obținerea unei diplome de

liceu, acces la examenul de Bacalaureat și prin urmare, accesul la studii universitare.

Elevii pot alege să urmeze cursurile liceale în centre precum:

Colegiile Naționale - sunt cele mai prestigioase licee din România, cele mai multe fiind

implicate în cel puțin un program internațional, cum ar fi : Cervantes, Socrates. Toate

aceste licee sunt teoretice, multe existând de peste 100 de ani, având o putenică tradiție în

educație.

Colegiul Militar – există doar trei astfel de licee, ce sunt adiministrate de către Ministerul

Apărări Naționale. Ele sunt considerate extrem de stricte pentru că au același regim ca

unitățile de armată, fiind considerate instalații militare, toți studenți fiind considerați

membri ai armatei, astfel se respectă aceleași reguli și regulamente militare.

7 http://www.edu.ro/index.php/articles/c43/, data: 10.05.20126

Colegiul Economic sau Colegiul Tehnic - este un liceu cu rezultate foarte bune și cu un

program școlar, pe baza educație tehnice sau de servicii . Deși aceste licee sunt foarte

căutate foarte puțini dintre absolvenți profesează în domenile terminate. Mulți dintre

absolvenți nu aleg să urmeze nici măcar o facultate de profil apropiat.

Liceu - un tip de liceu mediu, oferind una dintre cele mai disponibile programe școlare.

Grup Școlar – un liceu care oferă programe școlare în domeniul tehnic sau servicii de

educație.

1.1.5 Școala de arte și meserii8

Școala de arte și meserii era o formă de învățământ orientată strict către piața muncii,

care oferea o educație axată doar pe învățarea unei meserii. Sistemul de învățământ funcționa pe

mai multe nivele, astfel încât la terminarea gimnaziului, elevii se înscriau pentru Nivelul 1 de

calificare , cu o perioadă de studiu de doi ani, obținând la sfârșit titlul de „ lucrător”.

Odată obținută această calificare, se putea trece la Nivelul 2 de calificare , cu studiu de un

an și ulterior la Nivelul 3 de calificare , obținând titlul de „maistru”.

Sistemul ajunsese defectuos, eliberându-se o serie de diplome inutile pe studii teoretice

ale meseriilor, lipsite de practică, astfel că școlile de arte și meserii au fost desființate în 2009.

Datorită eșecului de la examenul de Bacalaureat din anul 2011,Ministerul Învățământului

a luat hotărârea reînființări acestei modalități de studiu în anul 2012.

1.16 Bacalaureatul9

Absolvenții de colegiu, liceu sau grup școlar trebuie să susțină examenul de Bacalaureat.

Acesta cuprinde doua sau trei examene orale și patru sau cinci examene scrise, de obicei, se

desfășoară în decursul a două săptămâni la sfârșitul lunii iunie. În general, foile de examen sunt

luate într-o facilitate de notare centralizată, uneori chiar și într-un alt oraș, sub supravegherea

poliției. Examenul este supravegheat de către profesori, care nu predau materia la care se susține

examenul scris.

Cele șase examene sunt desfășurate în următoarele probe10:

Proba A/1 – Limba și Literatura Română unde examenul se susține oral. Candidatul

alege un subiect la întâmplare, având 15 minute timp de gândire, iar 10 minute pentru a

răspunde la întrebări, în fața a două cadre didactice.

Proba C/1 – examenul este susținut oral numai de către elevii care învață într-o altă

limbă decât limba română.8 http://www.edu.ro/index.php/articles/c44/, data: 10.05.20129 ORDIN nr. 5218/29.08.2011 privind organizarea și desfășurarea examenului de bacalaureat 201210 Anexa 2 la O.M.E.C.I. nr.5507/06.10.2009 , privind aprobarea calendarului si a metodologiei de organizare si desfăsurare a examenului de bacalaureat

7

Proba B – candidatul are permisiunea de a alege dintre limbile: engleză, franceză,

germană, spaniolă, italiană, portugheză și rusă, pentru a susține proba orală. Acesta

extrage un subiect cu două întrebări la întâmplare, având 15 minute ca timp de gândire și

10 minute pentru prezentare.

Proba A/2 – Limba și Literatura Română unde examenul este scris.

Proba C/2 - examenul este scris și susținut numai de către elevi care învață într-o altă

limbă decât limba română.

Proba D – materia obligatorie la care se susține examenul scris este în funcție de profilul

urmat în liceu. Acest examen se desfășoară pe durata a 3 ore.

Proba E – examenul este scris, la disciplina la care candidatul alege materia profilului

școlar urmat în liceu.

Proba F - examenul poate fi scris sau practic , candidatul alegând disciplina dintr-un

domeniu de materii ale profilului urmat în liceu.

1.1.7 Studiile postliceale11

Învățământul postliceal permite continuarea studiilor de liceu cu sau fără diplomă de

bacalaureat. Anumite specializări și instituții sunt subvenționate de stat, parțial sau se oferă

contra-cost în intregime. Perioada de studiu este de 2 - 5 ani, depinzând de specializare și

dificultate.

Majoritatea cursurilor postliceale oferă titlul de „tehnician” sau de „maistru”, asemenea

Școlilor de Arte și Meserii

1.2 Învățământul superior 12

Învățământul superior a fost reorganizat pentru a fi în conformitate cu principiile

procesului Bologna, ce are ca scop construirea Spațiului European al Învățământului Superior.

Acesta este alcatuit din următoarele componente:

studii de licență ce se desfășoară pe o perioadă de 3 – 4 ani, pentru cele mai multe

discipline 3 ani, din anul 2005

studiile de master ce se desfășoară pe o perioadă de 1 – 2 ani, pentru cele mai multe

discipline 2 ani, din anul 2008

studiile de doctorat au o durată de cel puțin 3 ani, din anul 2006

formarea profesională continuă presupune cursurile post universitare.

11 http://www.edu.ro/index.php/articles/c45/, data:10.05.201212 http://www.edu.ro/index.php/articles/c171/, data: 10.05.2012

8

În Romania, dupa 1990, universitățile au fost primul tip de instituții, în care au început

reformele de democratizare a educației, obținând autonomie, un obiectiv imposibil în timpul

regimului comunist.

Universitățile au deplină autonomie, în contrast cu segmentul pre-universitar. Fiecare

universitate având libertatea de a decide absolut tot, de la administrarea lor până la organizarea

de cursuri.

Conform reglementărilor Bologna, învățământul superior este structurat pe formula: 3 ani

studiu licență plus 2 ani master plus 3 ani școală doctorală.

1.2.1 Admiterea

Procesul de admitere este lăsat la voia Universități, iar din 2007 nu mai există nici un

sistem integrat de admitere. Cele mai multe universități impun un „examen de admitere”, pentru

admiterea în cadrul unei universități. Unele universități au început punerea în aplicație a unui

sistem diferit, bazat pe eseuri, interviuri și evaluări de performanță. Acest lucru a fost

făcut,pentru că, în majoritatea cazurilor, testele au oferit doar o evaluare superficială.

1.2.2 Studii de licență

Studiile universitare de licență sunt prima treaptă a studiilor universitare, ce asigură un

nivel de calificare adecvat exercitării unei profesii în vederea intrări pe piața forței de muncă,

prin cunoștințe generale și de specialitate corespunzătoare.

Conform procesului Bologna, treapta de licență corespunde unui număr de 180 – 240 de

credite de studiu transferabile. Pentru cursurile de zi, numărul de credite transferabile alocat

unui an de studiu fiind de 60, durata studiilor find de 3 sau 4 ani.

1.2.3 Studiile de master

Studiile universitare de masterat reprezintă a doua treaptă a studiilor universitare, ce

asigură aprofundarea studiilor de licență sau într-un domeniu apropiat, dezvoltând capacitatea de

dezvoltare științifică

Conform procesului Bologna, treapta de masterat corespunde unui număr de 90 – 120

credite de studiu transferabile. Prin excepție, în funcție de durata studiilor universitare de licență,

limita inferioară poate fi de 60 de credite de studiu transferabile. Pentru cursurile de zi, numărul

de credite transferabile alocat unui an de studiu fiind de 60, durata studiilor fiind de 1 – 2 ani.

Înscrierea la cursurile de masterat este condiționată de deținerea unei diplome de licență

în domeniul respectiv sau unul înrudit. Finalizarea studiilor se face printr-un examen, în urma

căruia se obține diploma de master. Diplomele de master atestă că titularii acestora au dobândit

cunoștințe și competențe generale și de specialitate, precum și abilități cognitive specifice.9

1.2.4 Studiile de doctorat

Doctoratul constituie ciclul superior de studii universitare, a cărui finalitate este

dezvoltarea cunoașterii prin cercetare științifică originală. Forma de învățământ poate fi la zi sau

la fără frecvență.

Doctoratul este de două tipuri: doctorat științific și doctorat profesional. Constă dintr-o

serie de cursuri, examene și o teză, organizate pe lângă instituțiile de învățământ superior și care

conferă titlul de doctor într-o anumită specialitate, purtând denumirea de Doctorat.

Durata ciclului de studii universitare de doctorat este, de regulă, de 3 ani. În situațiile

speciale, durata poate fi prelungită cu 1-2 ani și se încheie cu susținerea publică a unei teze,

evaluată de o comisie de specialiști aprobată de senatul universitar al Instituției Organizatoare de

Studii Universitare de Doctorat.

2. Sisteme de învățământ din Belgia și Grecia

2.1 Organizarea administrativă în Belgia

Organizarea sistemului de învățământ belgian este determinată de existența în cadrul

statului belgian a trei regiuni: Flandra, Walonia și Bruxelles și a trei comunități lingvistice:

francofonă 42%, germanofonă 0,5%, flamandă 57,5%, cărora li se adaugă bilingvismul franco-

lamand din zona Bruxelles. Fiecare regiune și comunitate lingvistică posedă propriul său sistem

educativ, dar totuși, principiile de bază sunt fixate în constituție și în legislația generală adoptată

de Parlamentul național.

Începând cu 1 ianuarie 1989, comunitățile au o putere aproape totală în ceea ce privește

învățământul, deoarece Belgia a optat pentru federalizare și și-a modificat constituția în acest

sens. Drepturile și responsabilitățile referitoare la sistemul educativ sunt exercitate de către

„consilii”, instanțe legislative ale comunităților, și de către „executive”, un fel de guverne ale

comunităților. Există doua ministere și doi miniștri ai învățământului pe ansamblul țării: unul

pentru sistemul de învățământ de limbă franceză, însărcinat și cu cel de limbă germană și unul

pentru cel din zona flamandă.

2.1.1 Organigramă Belgia

ani Sistem De Învățământ

2310

Uni

vers

itar d

e lu

ngă

dura

tă:

3 ci

clur

i

Alte

tipu

ri de

înv

ățăm

ânt

supe

rior

Supe

rior d

e sc

urtă

dur

ată:

2, 3

sau

4 an

i

Supe

rior d

e lu

ngă

dura

tă:

2 ci

clur

i de

2 sa

u 3

ani

22 Superior

21

20 Diploma de aptitudine

19 pentru învățământ

18 superior

17

16 Determinare Certificat de învățământ

15 secundar

14 Orientare Secundar

13 Observare

12

11 Ciclul III

10 Certificat de studii

9 Ciclul II de bază

8

7 Ciclul I Primar

6

Preșcolar

Figura nr 1: Stistemul de învățământ din Belgia(sursa: Elena Barbu, Mihaela Chapelan, Sisteme de învățământ în 21 de țări, vol 1, editura Biblioteca Pedagogica Nationala "I. C. Petrescu", București 1999, pag 22)

11

Sect

orul

trad

ițion

al:

2 ci

clur

i de

3 an

i

Sect

orul

reno

vat :

3 ci

clur

i de

2 an

i

Uni

vers

itar d

e lu

ngă

dura

tă:

3 ci

clur

i

Alte

tipu

ri de

înv

ățăm

ânt

supe

rior

Supe

rior d

e sc

urtă

dur

ată:

2, 3

sau

4 an

i

Supe

rior d

e lu

ngă

dura

tă:

2 ci

clur

i de

2 sa

u 3

ani

5

4

3

2

Școlaritate obligatorie

Frecvență parțială

2.1.2 Desfășurarea procesului educativ

Învățământul preșcolar

În Belgia grădinița face parte, în adevăratul sens al cuvântului, din sistemul educativ și

înregistrează cea mai mare frecvență din Europa. Vârsta minimă de intrare în grădiniță a fost

fixată la 2 ani și jumătate. Frecvența copiilor este de 90% pentru cei de 3 ani, 97% pentru cei de

4 ani și 100% pentru cei de 5 ani.

Cea mai mare parte din gradinițe se situează în aceleași incinte cu școlile primare, dar

procesul educativ se organizează separat și este asigurat de alte cadre didactice decât cele

specializate pentru școala primară.

Învățământul primar

Învățământul primar cuprinde trei clicluri de câte doi ani fiecare. La sfarșitul acestuia se

acordă un certificat de studii de bază. Implicată într-un proces de reformă în anul 1971, școala

primară belgiană se străduiește să favorizeze mai curând dobândirea unor cunoștințe

instrumentale decât a unora practice, dar acest învățământ renovat întâmpină încă greutăți în a se

extinde pe întreg teritoriul.

Învățământul secundar

Învățământul secundar îi cuprinde pe toți elevii deoarece din anul 1984 școlarizarea este

obligatorie până la vârsta de 18 ani. Până la vârsta de 15 ani sunt obligatorii cursurile de zi, iar

între 15 – 18 ani, cursurile sunt cu frecvență parțială.

Învățământul secundar în Belgia este deosebit de complex deoarece există un învățământ

secundar de tip „tradițional”, corespunzând studiilor umaniste, clasice și moderne și un

învățământ „renovat”, mai simplu, care a intrat în vigoare din anul 1969.

Învățământul tradițional este în vigoare în multe instituții școlare catolice din sectorul

flamand. Acesta este organizat în doua cicluri de câte trei ani, care au ca principal scop

pregătirea elevilor pentru studiile superioare.

Învățământul renovat cuprinde patru orientări posibile, organizate în două mari filiere:

filiera „de tranziție” , care permite o pregătire de tip general, tehnic sau artistic al cărui

obiectiv este de a-i pregăti pe elevi pentru învățământul superior, lăsându-le totuși

posibilitatea de a intra în viața activă.

filiera „de calificare”, care permite o pregătire tehnică, artistică sau profesională, al cărui

obiectiv este de a-i pregăti pe elevi de viața activă, lăsându-le totuși posibilitatea de a

intra în cadrul învățământului superior.

11

Învățământul renovat cuprinde trei cicluri:

un ciclu de observare , ce durează doi ani, care este destinat elevilor cu dificultăți școlare.

un ciclu de orientare , care cuprinde cele patru tipuri de orientări și o mare varietate de

opțiuni; la sfârșitul acestui ciclu este posibil un an de perfecționare sau de orientare.

un ciclu de determinare , pe durata căruia programul comun se reduce și la sfârșitul

căruia elevii pot urma un curs pregătitor în vederea intrării în învățământul superior sau

un curs de perfecționare sau specializare în cadrul filierelor de calificare.

Învățământul superior

Învățământul superior în Belgia este de doua tipuri:

Învățământ universitar cu 17 universități, cu o durata de studiu cuprinsă între 4 – 5 ani,

acordând titluri de licențiat, inginer si doctor.

Acest nivel de educaţie este deschis tinerilor care au absolvit cu succes ciclul general sau

tehnic al învăţământul secundar.

Învățământul universitar reprezintă nivelul de învățământ oferit de universități, care oferă

o calificare profesională, institute tehnologice și alte instituții care oferă diplome de studii

universitare sau certificate profesionale. Accesul la învățământul universitar necesită încheierea

cu succes a unui program de studii secundare superioare și postsecundare neuniversitare.

Învățământ superior neuniversitar ce cuprinde doua categori:

învățământ superior neuniversitar de scurtă durată ce cuprinde un singur ciclu de

studii, orientat spre practică, durata fiind cuprinsă între 2 – 4 ani.

învățământ superior neuniversitar de lungă durată , cuprinzând două cicluri de

studii, durata fiind de 4 – 5 ani.

La vârsta de 16 ani, tinerii pot alege să își continue studiile, să urmeze cursuri de formare

profesională sau să își caute un loc de muncă. În ultimii zece ani, a crescut probabilitatea ca

tinerii să aleagă să își continue studiile la această vârstă.

Învățământul neuniversitar include programe ce depașesc nivelul învățământului

superior, dar sunt considerate ca aparținând învățământului universitar. Este vorba despre

programe tehnice sau profesionale mai avansate, cum ar fi cursurile de formare pentru personalul

didactic, personalul din domeniul medical.

La absolvirea acestui tip de învățământ superior se acordă diplome asimilate diplomelor

universitare.

12

Admiterea în învățământul superior este permisă elevilor care au obținut o diplomă de

aptitudine pentru învățământul superior. Totuși, admiterea în anumite tipuri de universități se

face pe baza unui examen prealabil.

De obicei nu există un număr limitat de locuri în învățământul superior, anul școlar fiind

împărțit în două semestre .

2.2 Organigramă Grecia

Sistem De Învățământ

24

23

22

21

20

19

18 Viață activă

17

16

15

14

13 Secundar

12

11

9

8 Primar

7

6

5

4 Grădiniță

31/213

Centre post-liceale de pregătire pentru învățământul superior

Gim

nazi

u

Învă

țăm

ânt s

uper

ior

Lice

u

Gen

eral

Cla

sic

Tehn

ic și

pr

ofes

ion

al

Glo

bal

Prof

esio

nal

34

6A .

E .I.

E 2T 1

I 3

A.P

.2

13

Școl

i sup

erio

are

prof

esio

nale

uni

vers

itare

171/2

A.E.I – Instituție de Învățământ UniversitarT.E.I – Instituție de Învățământ TehnologicA.P. – Academie Pedagogică

51/2

111/2

Figura nr 2: Stistemul de învățământ din Grecia(sursa: Elena Barbu, Mihaela Chapelan, Sisteme de învățământ în 21 de țări, vol 1, editura Biblioteca Pedagogica Nationala "I. C. Petrescu", București 1999, pag 22)

Învățământul preșcolar

Învățământul preșcolar este opțional. Copiii care au împlinit 3 ani și jumătate până la

1 octombrie sunt admiși în primul an de învățământ, pregătirea lor desfășurându-se până la vârsta

de 5 ani și jumatate. Frecventarea grădiniței a devenit obligatorie în mod progresiv în anumite

regiuni cunoscute prin decret ministerial.

Învățământul obligatoriu

Învățământul este obligatoriu pe o perioadă de 9 ani, astfel încât, el începe în anul în care

copilul a împlinit vârsta de 5 ani și jumatate, dar nu mai târziu de 1 octombrie și continuă până la

vârsta de 15 ani.

Învățământul primar durează 6 ani și elevii sunt repartizați pe clase în funcție de vârstă,

cu excepția școlilor foarte mici. În general, învățătorul din ciclul primar predă toate materiile și

poate schimba grupul sau clasa în fiecare an. În 30% din școli, acest cadru didactic este înlocuit

de profesorii din ciclul secundar care predau muzica, limbile străine, arta și educația fizică.

Evaluarea este facută periodic de catre învățător, verificând progresele elevilor din timpul

anului școlar, astfel încât, nu există examene în primi patru ani.

În timpul ultimilor doi ani învățătorul clasei pregătește și supune elevii la un test de

verificare în fiecare trimestru, dar rezultatele acestor teste nu trebuie luate în considerare la

evaluarea generală de la sfârșitul anului.

Elevii care lipsesc mai mult de jumătate din anul școlar trebuie sa susțină un examen și

dacă nu îl promovează vor repeta anul școlar.

La sfârșitul învățământului primar, elevii primesc un certificat de absolvire care le

permite accesul în învățământul secundar inferior, astfel încât, nu există examen final.

Învățământul secundar inferior

Elevii care au absolvit cei 6 ani de școală primară sunt admiși în mod automat în

„Gymnazio”, fără a susține vreun examen.

La fiecare 3 luni, profesorii evaluează gradul de înțelegere a materiei de către elevi, în

special prin teste orale și scrise. Nota finală pentru întregul an ține seamă de rezultatele testelor și

se bazează pe examenele desfășurate în lunile ianuarie și iunie.

14

Promovarea în clasa următoare depinde de notele obținute la fiecare disciplină în cadrul

testelor trimestriale. Consiliul hotărăște, pe baza rezultatelor la teste, dacă acestora li se acordă

sau nu certificatul de absolvire, denumit „ Apolytirio Gymnasio”.

Acest certificat oferă accesul în toate tipurile de licee „Lykeia” și toate școlile tehnice și

profesionale.

Învățământul postobligatoriu

Există mai multe tipuri de licee la care elevii pot intra fără a susține un examen de

admitere:

Liceul general oferă un curs comun de învățământ general pe durata primilor doi ani. Mai

târziu se introduc disciplinele opționale pentru patru ramuri care completează cursurile generale,

astfel încât, prima ramură constă în greaca modernă, matematică, fizică și chimie.

Liceul tehnico-profesional oferă un curs comun în primul an, urmat de împărțirea pe

secții în funcție de disciplinele opționale, astfel elevii pot alege o specializare care să le permită

ulterior să se angajeze.

Liceul de cultură generală a fost înființat pentru prima dată în 1984. Școlile din această

categorie au un plan de învățământ comun pentru cursurile generale, tehnice și profesionale din

primul an.

Liceul clasic are un plan de învățământ comun în primii doi ani, urmat de un al treilea an

cu discipline generale și opționale.

Liceul ecleziastio admite numai baieți, stuctura sa fiind asemănătoare cu cea a liceului

general, cu excepția faptului că sistemul de învățământ acordă mai mult timp studiului teologiei.

Evaluarea elevilor se face la sfărșitul fiecărui trimestru pe baza unor teste orale și scrise

pentru fiecare disciplină, pentru a trece în anul următor sau pentru a obține un certificat de

absolvire.

Școlile tehnico-profesionale

Cursurile de zi au doi ani de studiu, iar cursurile serale 3 ani, așadar evaluarea elevilor se

face ca și la liceu.

Admiterea în învățământul superior

Învățământul superior se desfășoară în Universitați, Institute Superioare de Învățământ

Tehnic sau institute superioare pentru studii ecleziastice.

După obținerea acestui certificat de absolvire a învățământului secundar superior, elevii

care doresc să-și continue studiile în învățământul superior trebuie să susțină un examen de

admitere organizat la nivel național, la disciplinele care doresc să le urmeze. Acest examen se

susține în general la disciplinele pe care elevii le-au ales în ultimul an al liceului.

15

Învățământul superior

Învățământul universitar este exclusiv susținut de instituți cu administrație proprie

constituite conform legii. Aceste instituți se află sub controlul statului și sunt finanțate de acesta.

Învățământul superior include de asemenea diverse instituții care oferă formare profesională în

domeniul religiei, artei, turismului, naval, armatei și ordini publice.

Cursurile universitare durează 4 ani cu excepția anumitor facultăți unde cursurile durează

5 – 6 ani.

Anul academic constă în două semestre cu 13 săptămâni de predare și 6 săptămâni de

examene.

Universitatea Politehnică din Atena, este cea mai bună instituție de învățământ superior

din Grecia. A fost fondată în 1837 și cuprinde nouă școli academice, dintre care opt au drept

domeniu de studiu științe inginerești.

3. Compararea celor trei sisteme de învățământ

În România, la conducerea sistemului de învâțământ se află un minister, Ministerul

Educației, Cercetării și Inovării. În Belgia există trei sisteme educative, împărțite astfel după

regiunile din care este alcătuită țara. La conducerea sistemului educativ se află doua ministere și

doi miniștri, unul pentru sistemul de limba franceză și germană și cel de-al doilea pentru sistemul

din zona flamandă. În Grecia, sistemul de învățământ este condus de Ministerul Educației.

La nivelul celor trei țări putem identifica mai multe componente ale sistemelor de

învățământ. Prima componentă a sistemelor este formată din învățământul preșcolar care în

România se desfășoară pe o perioadă de trei ani, începând cu vârsta de 3 ani. În Belgia, vârsta

minimă de admitere în învățământul preșcolar este de 2 ani și jumătate și durează până la vârsta

de 5 ani, iar în Grecia copiii sunt admiși în primul an al învățământului preșcolar la cel puțin 3

ani și jumătate, pregătirea lor durând aproximativ 2 ani.

A doua componentă a sistemelor este reprezentată de școala primară, în România aceasta

durează 4 ani și este obligatorie pentru toți elevii. În Belgia, spre deosebire de România,

învățământul primar cuprinde 3 cicluri de câte 2 ani fiecare. În Grecia, învățământul primar

durează tot 6 ani.

A treia componentă este gimnaziul, ce durează 4 ani în Romania și în viitor va dura 5 ani,

fiind obligatoriu pentru toți elevii. Spre deosebire de Romania, în Belgia, învățământul secundar

este obligatoriu până la vârsta de 18 ani, până la 15 ani sunt obligatorii cursurile de zii, iar între

16

15 – 18 ani cursurile cu frecvență parțială. În Grecia însă, învățământul secundar inferior durează

3 ani, elevii fiind admiși în mod automat.

Următoarea componentă în Romania este reprezentată de învățământul secundar superior

ce durează 4 ani, în viitor durând 3 ani la liceu. O altă formă de învățământ echivalentă cu liceul,

dar orientată strict către piața muncii este Școala de Arte și Meserii ce durează 2 ani. De

asemenea, în România, este prezent și învățământul postliceal ce durează între 2 – 5 ani, în

funcție de specializarea aleasă. În Grecia, învățământul postobligatoriu este echivalentul liceului

și durează 4 ani, iar în Belgia acesta lipsește.

Ultima componenta a învățământului românesc este formată din învățământul superior,

ce este reorganizat pentru a fii în conformitate cu principiile procesului Bologna, fiind alcătuit

din următoarele componente: studii de licență ce se desfășoară pe o perioadă de 3 – 4 ani, studii

de masterat ce au o durată de 1 – 2 ani și studii de doctorat având o durată de cel puțin 3 ani.

Învățământul superior din Belgia are o durată de studiu de 4 – 5 ani pentru învățământul

universitar sau de 2 până la 5 ani pentru învățământul superior neuniversitar. În Grecia,

învățământul superior durează 3 – 6 ani și se desfășoară în instituți precum: Instituție de

Învățământ Superior; Instituție de Învățământ Tehnologic; Academie Pedagogică.

17

Concluzii şi propuneriLucrarea pune accent pe principalele caracteristici ale sistemelor de învățământ din trei

țări europene, incluzând și România. Educația reprezintă resursa principală a dezvoltării

individuale având drept scop transformarea copiilor în adulți de succes.

Sistemul de învățământ românesc a suferit modificări de-a lungul timpului, ultima lege a

educație va intra în vigoare începând cu septembrie 2012 și va aduce ca noutate admiterea

copiilor ce au împlinit vârsta de 6 ani în clasa pregătitoare, prezența fiind obligatorie. Sistemul

este structurat în mai multe cicluri, primul este reprezentat de grădiniță ce oferă pregătire pe o

perioadă de trei ani, elevii fiind avansați la școala primară pentru a-și continua studiile.

Următoarea etapă a sistemului este gimnaziul, la sfărșitul căruia elevii susțin o testare națională

pentru a fi admiși la liceu.

În România sunt prezente mai multe tipuri de licee, diferențiindu-se tipul educației oferite

și performanțele școlare. La sfărșitul studiilor liceale fiecare elev susține examenul de

Bacalaureat la care se desfășoară 6 probe.

Ultima etapă a sistemului de învățământ românesc este reprezentată de învățământul

superior, reorganizat în conformitate cu principiile Bologna, alcătuit din studii de licență, studiile

de masterat și studii de doctorat.

Sistemul de învățământ belgian nu are o structură atât de complexă ca cea națională.

Include totuși învățământul preșcolar ce admite copii la vârsta de 2 ani și jumătate, pregătirea

acestora durând până la vârsta de 5 ani. Următoarea treaptă în structura sistemului este

reprezentată de învățământul primar ce cuprinde trei cicluri de câte doi ani fiecare, la sfârșitul

acestuia acordându-se un certificat de studii de bază. Învățământul secundar este următoarea

etapă a educației unui elev fiind obligatorie până la vârsta de 15 ani la cursurile urmate la zi și 18

ani pentru cele cu frecvență parțială. Ultima etapă ce definitivează educația unei persoane este

învățământul superior, în Belgia fiind de două tipuri, universitar și superior neuniversitar.

Învățământul preșcolar în Grecia este prima etapă a sistemul educației din această țară.

Copiii sunt admiși la vârsta de 3 ani și jumătate, pregătirea lor durând 2 ani. Următoarea

componentă a sistemul este învățământul obligatoriu, desfășurat pe o perioadă de 9 ani. După

absolvirea cursurilor învățământului obligatoriu, elevii urmează cursurile unui învățământ

postobligatoriu, echivalent cu liceul, la care elevii pot intra fără a susține un examen de admitere.

Ultima treaptă de educație în Grecia este reprezentată de învățământul superior.

Luând în considerare cele precizate anterior, consider că educația unui elev este

influențată de sistemul de învățământ din fiecare țară dar structura sistemelor prezentate anterior

18

ne-a arătat faptul că în fiecare din țările expuse sunt suficiente resurse pentru a se desfășura în

bune condiții procesul de învățare.

Bibliografie

1. Elena Barbu, Mihaela Chapelan, Sisteme de învățământ în 21 de țări, vol 1, editura Biblioteca Pedagogica Nationala "I. C. Petrescu", București , 1999

2. http://www.edu.ro/index.php/articles/c171/, data: 10.05.2012

3. http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Education_statistics_at_regional_level/ro

4. http://www.rombel.com/stiri-belgia/54720-lskufh.html5. http://www.studentie.ro/admitere/admitere-facultate-i58/top-facultati-c92/cele-mai-bune-

10-universitati-din-grecia-id1028106. http://eures.anofm.ro/conditii_munca_viata_public.php?id_tara=11&user=&parola=7. Miroiu Adrian, Vladimir Pasti, Învățământul românesc azi: studiu de diagnoză, editura

Polirom, Iași, 1998

19