Sistemul Contabil Romanesc (1)

8/17/2019 Sistemul Contabil Romanesc (1)

1/304

UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI” DIN IAŞI

SISTEMUL CONTABIL ROMÂNESC

Asist. dr. SÎRBU FLORENTINA


2/304

Sistemul contabil românesc Sîrbu Florentina

2

CUPRINS

1 NORMALIZAREA CONTABILĂ – BAZĂ A SISTEMELOR CONTABILE

PERFORMANTE .......................................................................................................................... 4

1.1 Definiţii ale no!ali"#ii $on%a&ile 'n li%ea%(a )e *+e$iali%a%e ............................................... 4

1., S$o+(l no!ali"#ii $on%a&ile ....................................................................................................... -

1. Li!i%ele /i a0an%aele no!ali"#ii $on%a&ile .............................................................................. 2

1.4 No!ali"ae e3ional#. No!ali"ae in%enaţional# ................................................................ 1

1.5 Po$e*(l )e ela&oae a no!elo )in Ro!6nia 0e*(* +o$e*(l )e ela&oae a no!elo

in%enaţionale ................................................................................................................................ 1,

1.- A$%oii +o$e*(l(i )e no!ali"ae .............................................................................................. 12

1.2 De+%(l $on%a&il ........................................................................................................................... ,5

1.7.1 Dreptul contabil, parte integrantă din ştiinţa dreptului ................................................ 25

1.7.2 !"oarele dreptului ....................................................................................................... 25

1.7.# Dreptul contabil $ di"i!iune de sine stătătoare a dreptului pri"at ................................ 27

1.7 A!oni"ae8 no!ali"ae /i *%an)a)i"ae $on%a&il# ...............................................................

1.9 Ca)(l Con%a&il Con$e+%(al 0e*(* Plan Con%a&il :eneal ....................................................

1.%.1 &lanul 'ontabil (eneral ............................................................................................... ##

1.%.2 'adrul 'ontabil 'onceptual ......................................................................................... #)

, COORDONATE DIN E;OLU 199 ................................................................ 42

,. Si*%e!(l $on%a&il o!6ne*$ 'n +eioa)a 199 – 1992 *a( +i!a e%a+# a efo!ei $on%a&ile

o!6ne/%i ...................................................................................................................................... 5

2.#.1 n*luenţele *rance!e ale +Sistemului contabil al agenţilor economici‖ ...................... 52

2.#.2 'aracteristici ale sistemului contabil din omânia -1%%) .......................................... 5/

,.4 Po3a!(l )e a!oni"ae a Si*%e!(l(i Con%a&il )in Ro!6nia $( no!ele $on%a&ile

in%enaţionale ?1992 – ,5@ *a( a )o(a e%a+# a efo!ei $on%a&ile o!6ne/%i ..................... 57

,.5 E0ol(ţia efo!ei $on%a&ile o!6ne/%i ,5 > +e"en% – a %eia e%a+# a efo!ei $on%a&ile

o!6ne/%i ...................................................................................................................................... 2-


3/304

Sistemul contabil românesc Sîrbu Florentina

#

SITUA


4/304

1 NORMALIZAREA CONTABILĂ – BAZĂ A

SISTEMELOR CONTABILE PERFORMANTE

&entru a putea *uncţiona şi îndeplini obiecti"ele, orice economie reuneşte mai

multe componente care interacţionea!ă, ser"ind ast*el la 6*inali!area proceselor şi obţinerea

re!ultatelor ‖1. na dintre componentele cele mai importante ale unei economii este sistemul

contabil care repre!intă repre!intă ansamblul de teorii, principii, procedee, reglementări,

metode şi te8nici de lucru, al cărui obiecti" este obţinerea, prelucrarea, stocarea şi

transmiterea in*ormaţiilor *inanciar 9 contabile. eglementările contabile -norme contabile

impuse printr$o normă :uridică, care re!ultă din legi naţionale, ordonanţe şi din directi"e au

drept scop asigurarea comparabilităţii situaţiilor *inanciare ale di*eritelor întreprinderi.

&rocesul de normali!are, care constă în elaborarea şi aplicarea de norme, reguli şi

principii, repre!intă o caracteristică a economiei moderne şi are drept obiecti" obţinerea de

in*ormaţii contabile omogene, prin găsirea unui punct de ec8ilibru sub presiunea pro"ocărilor

mediului economic.

&rocesul de normali!are stă la ba!a reglementării practicii contabile, conducând la

de!"oltarea teoriei contabile. 3st*el, normali!area contabilităţii este şi o 6acti"itate de

cercetare ştiinţi*ică, de *undamentare şi per*ecţionare a conceptelor, procedeelor şi

terminologiei contabile‖2.

1.1 Definiţii ale no!ali"#ii $on%a&ile 'n li%ea%(a )e

*+e$iali%a%e

;n ma:oritatea ţărilor contabilitatea este supusă procesului de normali!are.

&rocesul de normali!are contabilă îşi are originea în perioada medie"ală, când au apărut

primele coduri re*eritoare la acti"itatea comercială. 'odul de comerţ sau 'odul Sa"ar< din

Franţa pot *i eloc"ente în acest sens. 'u toate acestea, 6rădăcinile de!"oltării normali!ării‖

contabile le regăsim în primele decenii ale secolului al ==$lea.

1 >ogdan, 0., Armonizarea contabilă internaţională, ditura conomică, >ucureşti, 2), p. 12#.


5/304

2 atiş, D., coordonator, Bazele contabilităţii. Aspecte teoretice şi practice, ditura 3lma ater, 'lu:$?apoca,25, p. )%.


6/304

;n literatura de specialitate normali!area contabilă este de*inită ast*el#@

+procesul prin care se armoni!ea!ă pre!entarea documentelor de sinte!ă, metodele

contabile şi terminologia‖ )-A. F. 'astaB

+normali!area contabilă este o abordare colecti"ă care "i!ea!ă mai mult per*ecţionareacunoaşterii, decât să eCplice consecinţele, di*icultăţile, limitele şi pericolele B‖ +ea are

în de*initi" a"anta:ul enorm de a lăsa câmp liber re*lecţiei‖5 ->. 'olasseB

+puterea publică "ede procesul de normali!are ca un domeniu care îi re"ine de drept şi

care îi permite să diri:e!e acti"itatea economică în sensul separat. &ro*esia contabilă

consideră procesul de normali!are contabilă ca o probă a independenţei sau a autonomiei

ei şi ca o eCpresie a :usteţei :udecăţii sale pro*esionale şi a ni"elului său ridicat de

eCperti!ă‖/ -3. ?aciriB +normali!area contabilă constă în de*inirea de norme şi aplicarea acestora‖7B -?. FeleagăB

6este o acti"itate socială supusă presiunii grupurilor interesate în redistribuirea bogăţiei‖E

-. onaşcuB

+este un sistem uni*orm de organi!are conceput pentru ansamblul de contabilităţi ale

întreprinderilor producti"e dintr$o naţiune sau dintr$un grup de naţiuni, oricare ar *i

sectorul de care ele aparţin@

$ sectorul primar al agriculturii, creşterii animalelor, pescuitului sau eCtracţiei miniereB$ sectorul secundar al industriilor de trans*ormareB

$ sectorul terţiar al comerţului şi ser"iciilor ‖%-F. ousseB

Din altă perspecti"ă normali!area poate *i de*inită ca o iniţiati"ă a pro*esiei contabile de a

concepe reguli şi norme contabile care nu sunt considerate legi, normali!atorii nea"ând

putere legislati"ă.

'onstatăm ast*el că normali!area contabilă este (n +o$e* )e ela&oae /i

a+li$ae )e no!e8 e3(li /i +in$i+ii8 'n a$ela/i *+aţi( 3eo+oli%i$8 $ae ae $a o&ie$%i0final o&ţineea )e info!aţii $on%a&ile o!o3ene8 )e$i $o!+aa&ile. 'u alte cu"inte este

# Sîrbu, F., Normalizarea contabilă, ucrările celei de$a =$a 'on*erinţe omâne de GeCtile $&ielărie, aşi,22, p. 2.) 'asta A. F., La comptabilité et ses utilisateurs, în Feleagă, ?., onaşcu, ., Tratat de contabilitate financiară,"ol. 1, ditura conomică, >ucureşti, 1%%E, p. 2/#.5 'olasse >., Comptabilité Générale !CG, "A#$"% et 'nron(, conomica, %Hme Idition, &aris, 25, p.2%./ ?aciri 3., )ne anal*se comparati+e des sistmes de normalisation fran-ais et américain , F',septembrie,1%E/ în Feleagă, ?., onaşcu, ., Tratat de contabilitate financiară , "ol. 1, ditura conomică,>ucureşti, 1%%E, p. 2/E.7 Feleagă, ?., onaşcu, ., Tratat de contabilitate financiară , "ol. 1, ditura conomică, >ucureşti, 1%%E, p. 2/1.E onaşcu, ., 'pistemoloia contabilităţii, ditura conomică, >ucureşti, 1%%7, p. 7%.


7/304

% ousse, F., Normalisation comptable, principes et practi/ues, 'ollection It8odologie, ditura inistHre de la'oopIration et du DI"eloppement, &aris, 1%E%, p. E1.


8/304

necesar a stabili obiecti"ele, a uni*ica terminologia şi a lua în considerare opiniile pro*esiei

contabile care nu are putere legislati"ă.

?ormali!area contabilităţii repre!intă o caracteristică a economiei moderne,

scopurile ei *iind multiple, urmărind în principal ca modul de pre!entare a in*ormaţiilor princonturile anuale să *ie ec8i"alent de la o întreprindere la alta, contribuind ast*el la asigurarea

inteligibilităţii şi comparabilităţii situaţiilor *inanciare.

1., S$o+(l no!ali"#ii $on%a&ile

&ro*esorul ?. Feleagă preci!ea!ă că procesului de normali!are i se pot ataşa trei

*$o+(i *undamentale@

obţinerea, de către puterea publică, a unei in*ormări omogene, re*eritoare la întreprinderiB

"alori*icarea in*ormaţiilor contabile de către utili!atorii eCterni, în special în ceea ce

pri"eşte comparaţiile în timp şi spaţiu -între întreprinderiB

contribuţia la o alocare mai bună a resurselor *inanciare, la ni"elul unei ţări.1.

&ro*esorul D. atiş preci!ea!ă că scopul normali!ării este 6elaborarea şi aplicarea

unor concepte, metode, reguli şi proceduri pri"ind producţia şi utili!area in*ormaţiei contabile

în "ederea asigurării comparabilităţii in*ormaţiilor în timp -normali!area temporară şi în

spaţiu -normali!are spaţială‖11.

J contabilitate normalizată permite 0ntreprinderii să dispună@

de o memorie ordonată a *aptelor, operaţiilor, re!ultatelor şi situaţiilor, pentru@

• a reali!a comparaţii între perioade succesi"e şi între întreprinderi ale aceluiaşi sector de

acti"itateB

• a pregăti acţiuni "iitoare, plecând de la e"enimente trecuteB

• a îndeplini obligaţiile sale, "i!a"i de di*eritele categorii de terţi -asociaţi, puterea publică,

creditori, in"estitori, salariaţi tecB

de un instrument de comunicare caracteri!at printr$un limba: inteligibil.

?ormele contabile -re!ultatul procesului de normali!are contabilă "or trebui

recunoscute, în primul rând, din punct de "edere social pentru aplicarea cu succes în practică a

acestora. n *actor important în acest sens îl repre!intă culturile naţionale, deoarece *iecare


9/304

1 Feleagă, ?., onaşcu, . , Tratat de contabilitate financiară, "ol. 1, ditura conomică, >ucureşti,1%%E, p. 2/#.11 atiş, D., Contabilitatea operaţiunilor speciale, ditura ntelcredo, De"a, 2#, p. #7.


10/304

stat percepe în mod di*erit caracterul şi conţinutul, atât al normelor contabile cât şi al

in*ormaţiilor *urni!ate de acestea.

odul de aplicare al acestor norme contabile, c8iar şi identice din punct de "edere

al conţinutului şi modului de pre!entare a in*ormaţiilor contabile, a determinat creareaurmătoarelor tipuri de normali!are contabilă@

normalizarea legală sau reglementară, în care produsele acestui proces sunt aplicate în

practică prin intermediul legislaţiei naţionale a *iecărui statB

normalizarea profesională, în care acestea sunt aplicate în practică prin intermediul

pro*esiei contabile, iar prin aceasta la restul utili!atorilor.

1. Li!i%ele /i a0an%aele no!ali"#ii $on%a&ile

De!baterile pri"ind necesitatea normali!ării contabile au un caracter contro"ersat.

Cistă cercetători care se declară împotri"a acesteia, alţii o consideră absolut necesară.

Jpo!iţia între contestatarii şi susţinătorii normali!ării contabile repre!intă, de *apt, opo!iţia

între limitele şi a"anta:ele acesteia.

Li!i%ele normali!ării contabile

'ei care se opun îşi susţin po!iţia prin argumente de ordin istoric, politic şi

economic.

Arumente istorice@ ;n urma eCplorărilor *ăcute, numeroşi cercetători

->enson,1%/%, Dillon,1%77, Dubis şi ?eimarK,1%E2 etc. au conclu!ionat că, în perioada în

care contabilitatea nu era normali!ată, comunicarea in*ormaţiilor contabile, deşi "oluntară, se

*ăcea la un ni"el optim. ;n opo!iţie cu aceştia, Fl


11/304

1# *ectul cri!ei din 1%2%$1%## asupra normali!ării contabile a *ost anali!at, pentru prima dată în literaturaromânească de către pro*esorul ?. Feleagă, în capitolul +'ontabilitatea în Statele nite ale 3mericii din‖lucrarea #isteme contabile comparate , ditura conomică 1%%5.


12/304

;n S3 anilor M2 erau la modă discuţiile despre bursă, despre posibilităţile de

in"estire şi câştigurile aduse de acestea. 'u sau *ără cunoştinţe despre mecanismele pieţei

bursiere, in"estitorii *oloseau in*ormaţiile contabile din bilanţ şi contul de pro*it şi pierdere

care îi încura:au să cumpere acţiuni. ;n plus, ei credeau că e"oluţia cursurilor acţiunilor cotatenu putea *i decât una ascendentă.

Dar in*ormaţiile contabile erau produse a"ând la ba!ă o mare "arietate de practici

contabile, deoarece nu eCistau principii contabile uni*orm aplicabile de către cei care

produceau şi di*u!au ast*el de in*ormaţii.

&e acest *undal, la 2) octombrie 1%2%, celebra 6!i neagră de :oi , piaţa bursieră s$a‖

prăbuşit, bursa din Nall Street s$a înc8is, iar in"estitorii şi$au pierdut plasamentele1). *ectul

a *ost de"astator, in"estiţiile *iind îng8eţate, iar declinul economic american *iind *ără

precedent.

'ri!a din 1%2% a însemnat un moment de cotitură în derularea procesului

in"estiţional şi, în acelaşi timp, un punct de pornire în reglementarea acestui proces, pornind

de la in*ormaţiile puse la dispo!iţia in"estitorilor şi până la derularea e*ecti"ă a tran!acţiilor.

(u"ernul american a 8otărât reglarea contabilităţii *irmelor, ast*el ca toţi

in"estitorii să dispună de in*ormaţii contabile comparabile, prin utili!area de către toţi cei care

întocmesc şi di*u!ea!ă situaţii *inanciare a unor 6principii contabile general acceptate .‖

3st*el, a *ost creată agenţia gu"ernamentală Securities and Cc8ange 'omission 9 S', cu

scopul de a emite reguli contabile pentru *irmele cotate la bursă.

a rândul ei, S' a mandatat organismul pro*esiei contabile americane să emită

principii contabile general acceptate -S (33&@ (enerall< 3ccepted 3ccounting &rinciples,

proces care s$a întins între anii 1%#%$1%7#15.

'onsiderăm că acestea sunt moti"ele pentru care putem considera că la ba!a

procesului de normali!are contabilă stau atât 6*urtunile de pe pieţele *inanciare cât şi‖

6reacţiile întâr!iate la cerinţele mediului economic.‖

Arumente politice@ Jbiecti"ul principal al normali!ării nu este e*icienţa

economică sau conceptul de ec8itate, ci +întâlnir ea‖ cererii unor grupuri

interesate.

+laborarea normelor contabile este, mai degrabă, un produs al acţiunilor politice decât al

descoperirilor logice şi empirice. De ceO &entru că elaborarea normelor este o deci!ie socială.

?ormele stabilesc restricţii de comportament şi acestea trebuie acceptate de către părţile


13/304

1) onaşcu, 2inamica doctrinelor contabilităţii contemporane. #tudii pri+ind paradimele şi practicilecontabilităţii, ditura conomică, >ucureşti, 2#, p. /7.15 bidem, p. /E.


14/304

a*ectate. 3cceptarea poate *i *orţată sau "oluntară. ;ntr$o societate democrată obţinerea

acceptării este un proces complicat, care necesită multă muncă în domeniul politic .‖ 1/

Arumente economice@ procesul de normali!are implică un "olum mare al

costurilor. 3ceste costuri pot *i directe sau indirecte. 'ele directe cuprind resursele consumatede organismul de normali!are pentru a de!"olta di"ulgarea *inanciară şi pentru a întări

con*ormitatea cu normele. 'osturile indirecte re!ultă din impactul normali!ării asupra

deci!iilor de in"estiţii, *inanţare şi producţie.

A0an%aele +o$e*(l(i )e no!ali"ae

&rocesul de normali!are trebuie să găsească un punct de ec8ilibru sub presiunea

pro"ocărilor mediului economic. n*ormaţia contabilă ar trebui să se apropie de optimul

social. ;n condiţiile în care, pe de o parte, regăsim comportamentul managerilor în momentele

grele ale *irmei când cosmeti!ea!ă in*ormaţiile contabile înainte de a *i di"ulgate

utili!atorilor, iar pe de altă parte, regăsim "arietatea procedurilor contabile a*late la dispo!iţia

*urni!orului de in*ormaţii contabile, şi impactul di*erit al *iecărei opţiuni asupra procesului

deci!ional.

'u toate acestea, in*ormaţia contabilă repre!intă principalul suport deci!ional al

utili!atorilor, procesul de normali!are repre!entând ast*el principalul aliat al utili!atorilor

in*ormaţiei contabile în constituirea ade"ărului contabil.

A+anta3ele o*erite de normali!are sunt incontestabile. le ar putea *i sinteti!ate

ast*el@17

• per*ecţionarea contabilităţiiB

• o mai bună înţelegere a contabilităţilorB

• uşurarea controlului asupra contabilităţiiB

• compararea in*ormaţiilor contabile -în timp şi spaţiuB

•

consolidarea contabilităţilor în cadrul mai eCtins al grupurilor, sectoarelor de acti"itate,regiunilor sau naţiuniiB

• elaborarea datelor statistice.

;n opinia noastră, 0n absenţa normalizării@

$ managerii ar a"ea o in*luenţă monopolistă asupra in*ormaţiilor conţinute în situaţiile

*inanciare anuale, care repre!intă principala sursă disponibilă pentru utili!atorii eCterni.

1/

Porngren, citat de ?aser, Q., în lucrarea Creati+e Accountin4 its nature and use, în alciu ., Cererea 1oferta de informaţii contabile , ditura conomică, >ucureşti, 1%%E, p. E/.


15/304

17 'la"eranne, A., Darne


16/304

;n plus, ei sunt reticenţi în a de!"ălui "eştile rele, manipulând ast*el procesul de di"ulgare

a in*ormaţiilor, ast*el încât, pe piaţă, să nu mai eCiste o distincţie clară între e*ectele reale

şi e*ectele contabileB

$ unii in"estitori ar putea *i uşor induşi în eroare de *aptul că *irme comparabile utili!ea!ăte8nici contabile di*erite, ei *iind incapabili să reali!e!e o a:ustare a procesului deci!ional

în *uncţie de te8nicile aleseB

$ nu se poate *ace distincţie între acţiunile *irmelor e*iciente şi ale celor ine*iciente, în ca!ul

în care se *olosesc mai multe ba!e de e"aluare -cost istoric, "aloare de piaţa, "aloare

:ustăB

$ conduce la lipsa comparabilităţii şi deci a utilităţii in*ormaţiilor datorită eCistenţei mai

multor metode de e"aluare pentru acelaşi e"eniment, dar şi tendinţei managerilor de a

pre!enta o imagine dorită.

1.4 No!ali"ae e3ional#. No!ali"ae in%enaţional#

?or mali!area contabilă -naţională, regională şi internaţională are loc + pe *ondul

ne"oii de uni"ersal în contabilitate, complementul său *iind armoni!area contabilă

internaţională‖1E

. 3ceasta nu înseamnă uni*ormi!area şi uni*icarea normelor contabile,obiecti"ul armoni!ării contabilităţii *iind, în principal, asigurarea posibilităţii înţelegerii

in*ormaţiilor *inanciar$contabile, *urni!ate prin rapoartele *inanciare anuale ale

întreprinderilor, de către di"erşi utili!atori.

&rin noţiunea de normali!are contabilă internaţională trebuie reali!ată

di*erenţierea dintre normali!area contabilă reali!ată de organismele contabile internaţionale,

care nu aparţin prin cultură şi in*luenţe unei naţiuni anume, şi normali!area contabilă

regională, care din punct de "edere al culturii şi in*luenţelor înglobea!ă un conglomerat deasemenea elemente. 3ducerea la un numitor comun a elementelor pre!entate de cele trei

categorii de normali!are contabilă se reali!ea!ă prin procesul armoni!ării contabile, noţiune

care, spre deosebire de normali!are, nu se poate di"ide prin prisma raportului naţional $

regional $ internaţional.

;n ceea ce pri"eşte no!ali"aea e3ional# ?e(o+ean#, aceasta se reali!ea!ă

prin Directi"ele ', respecti" Directi"a a 0$a pri"ind conturile indi"iduale, Directi"a a 0$

a pri"ind conturile consolidate şi Directi"a a 0$a pri"ind certi*icarea conturilor.


17/304

1E istea, ., Dumitru, (., Contabilitate aprofudată , ditura ărgăritar, >ucureşti, 25, p. %.


18/304

&e plan in%enaţional8 normali!area contabilă se reali!ea!ă prin standardele

internaţionale de contabilitate -3S Standardele nternaţionale de aportare Financiară

-FS, elaborate de 'onsiliul pentru Standardele nternaţionale de 'ontabilitate -3S>.

63ceste standarde repre!intă un ansamblu de principii, reguli şi metode contabile corelateîntre ele, *iind în acelaşi timp instrumente de in*luenţare a reglementărilor naţionale în

domeniul contabilităţii şi practicilor contabile‖1%.

;n ceea ce pri"eşte re*erenţialul contabil românesc, acesta s$a concreti!at în

+Si*%e!(l $on%a&il al a3enţilo e$ono!i$i ,‖ care cuprindea@ Leea Contabilităţii

nr. 67$8998: ;.G. nr. $899? pentru aprobarea &eulamentului de aplicare a Leii

Contabilităţii, !lanul de conturi eneral: Normele metodoloice de utilizare a conturilor,

Nomenclatorul reistrelor contabile şi a formularelor referitoare la acti+ităţile financiare şicontabile: Normele de utilizare a reistrelor de contabilitate: Bilanţul contabil şi Normele

metodoloice pentru elaborarea şi prezentarea bilanţului contabil

&rogresul armoni!ării se poate reali!a pe două căi@

să se aleagă subiectele ale căror direcţii sunt de:a trasate în sistemele contabile

naţionale şi să se încerce apropierea acestor direcţii spre o destinaţie comunăB

să se studie!e problemele contabile noi, să se propună o soluţie de re!ol"are a lor,

e"itându$se ast*el disparităţile naţionale.&rima cale repre!intă metoda tradiţional utili!ată de instituţiile de normali!are,

prin care se încearcă armoni!area contabilă la ni"el mondial.

'ea de$a doua modalitate este mai a"enturoasă, presupunând anga:area pe un

teren "iran, studierea unor probleme noi, care n$au cunoscut încă o soluţionare, pentru a

propune un demers comun. Gotuşi, ea repre!intă o alternati"ă mai a"anta:oasă, în anumite

situaţii, deoarece propune o soluţie unică de re!ol"are a unei speţe care poate *i preluată de

sistemele contabile naţionale, spre deosebire de prima cale în care trebuie aduse la acelaşinumitor comun soluţii di*erite, adânc înrădăcinate în practică. 'ele două căi pot *i urmate

simultan cu succes, aşa cum o demonstrea!ă eCperienţa mai multor organisme internaţionale

angrenate în procesul normali!ării contabilităţii.

ndi*erent de modalităţile alese pentru reali!area normali!ării, practica

demonstrea!ă că aceasta este caracteri!ată de utili!area unor cadre conceptuale ale

contabilităţii.

1% ?obes, '.8 "nternational classification of financial reportin , în 'olasse, >., Comptabilité !CG, "A#$"% et 'nron(, conomica, %Hme Idition, &aris, 25, p./7.


19/304

Abordarea procesului de normalizare a contabilităţii se poate reali!a sub două

aspecte@ tehnic şi economic.2

A&o)aea %eni$# constă în normali!area contabilităţii la ni"elul unei ramuri de

acti"itate, în ba!a unui in"entar al ne"oilor de gestiune şi in*ormare care ser"eşte la stabilireanomenclaturii conturilor şi modelelor de situaţii *inanciare -a *ost practicat pe plan mondial la

ni"elul companiilor de asigurări. ;n acest ca! se procedea!ă la o normali!are sectorială a

contabilităţii, mai puţin practicabilă în condiţiile contemporane, deoarece întreprinderile

des*ăşoară acti"ităţi speci*ice mai multor sectoare de acti"itate.

A&o)aea e$ono!i$# este caracteri!ată de uni"ersalitatea normelor sale la

ni"elul întregii economii, preocuparea principală *iind elaborarea unui cadru normati" comun,

pe ba!a căruia pot *i aduse şi adaptări sectoriale. ?ormali!area contabilităţii +nu poate

acoperi toate particularităţileB din acest moti", în ţările cu plan contabil general s$au pre"ă!ut

complemente la aceste planuri, pentru a re!ol"a problemele speci*ice ale di*eritelor

sectoare.‖21 ste modalitatea cea mai simplă şi, în acelaşi timp, cea mai agreată în practica

normali!ării.

1.5 Po$e*(l )e ela&oae a no!elo )in Ro!6nia 0e*(*

+o$e*(l )e ela&oae a no!elo in%enaţionale

3cti"itatea de normali!are contabilă este caracteri!ată prin următoarele elemente@

$ un plan contabil general -&.'.(B

$ o de*inire strictă a conţinutului *iecărui cont din &.'.(B

$ elaborarea de modele ale situaţiilor de in*ormare contabilă periodică.

Efortul de normalizare se concretizează în definirea de postulate, principii şi

norme contabile22.

n +o*%(la% $on%a&il 2# repre!intă o propo!iţie a cărei acceptare este cerută pentru

a reali!a o demonstraţie. &ostulatele contabile au la ba!ă obser"aţiile *ăcute asupra@

$ mediului economic, politic, :uridic şi socialB

2 ousse, F., Normalisation comptable, principes et practi/ues, 'ollection It8odologie, ditura inistHre de

la 'oopIration et du DI"eloppement, &aris, 1%E%, p. )2.21 Feleagă, ?., şi colecti", Contabilitate aprofundată, ditura conomică, >ucureşti, 1%%/, p. 1E.22 Feleagă, ?., onaşcu, ., Tratat de contabilitate financiară, ditura conomică,1%%E, "ol. , p. 25%.


20/304

2#au!on, ., în Feleagă, ?., onaşcu, ., Tratat de contabilitate financiară, ditura conomică,1%%E, "ol. , p.2/.


21/304

$ identi*icării utili!atorilor de in*ormaţii *inanciare şi a necesităţilor in*ormaţionale ale

acestoraB

$ obiecti"elor in*ormării *inanciare.

Pin$i+iile $on%a&ile

2)

sunt elemente contabile care g8idea!ă normali!atorii înelaborarea de norme contabile, plecând de la postulatele contabile. ;n acelaşi timp ele sunt

elemente de spri:in pentru producătorul de in*ormaţii *inanciare, în "ederea unei corecte

contabili!ări a tran!acţiilor şi altor e"enimente, precum şi pentru o repre!entare *idelă a

situaţiei *inanciare, a per*ormanţelor şi a e"oluţiei situaţiei *inanciare, prin intermediul

documentelor de sinte!ă. Gotodată principiile contabile constituie g8iduri pentru auditori în

acti"itatea lor de certi*icare a conturilor.

;n ceea ce pri"eşte gradul de generalitate, principiile contabile au un grad mai mic

de generalitate decât al postulatelor, dar mai mare decât al normelor contabile.

No!ele $on%a&ile repre!intă reguli precise de e"aluare, de înregistrare, de

clasi*icare şi de pre!entare a in*ormaţiilor.25 le au un grad mai mic de generalitate decât

postulatele şi principiile contabile. De aceea, în condiţiile unor sc8imbări importante în

mediul economic şi social, normele sunt modi*icate sau c8iar înlocuite cu altele care răspund

mai bine cerinţelor noului mediu.

&lanul contabil general *rance! de*ineşte norma ca o dată de referinţă, care

re!ultă dintr$o aleere colecti+ă raţională, în "ederea soluţionării unor probleme repetiti+e4

$ dată de referinţă@ în contabilitate re*erinţa pro"ine din reguli legislati"e, dispo!iţii

reglementare, din :urisprudenţă sau din u!anţele pro*esionale -surse de dreptB

$ aleeri colecti+e@ toţi actorii :ocului social au dreptul sa participe la elaborarea de normeB

$ problemele repetiti+e@ sunt soluţionabile printr$o singură normă.

;n timp ce normele contabile pot "aria de la o *irmă la alta, de la o ramură la alta,

c8iar dacă situaţiile *inanciare sunt asemănătoare, postulatele şi principiile rămân aceleaşi.

3lt*el spus, orice proces de normalizare impune obliatoriu două laturi4 definirea

normelor şi aplicarea lor, pentru asiurarea armonizării. 3"ând în "edere că elaborarea

normelor, aplicarea şi controlul modului de aplicare a lor presupune ine"itabil inter"enţia

*actorului uman, pe lângă de*inirea normelor şi aplicarea lor, normali!area contabilităţii

trebuie să$i includă, de asemenea şi pe contabili.

2) 'asta, A. F., La comptabilité et ses utilisateurs, în Feleagă, ?., onaşcu, ., Tratat de contabilitate financiară,ditura conomică,1%%E, "ol. , p. 2/.


22/304

25 Feleagă, ?., coordonator, Contabilitate aprofundată, ditura conomică, >ucureşti, 1%%/, p. 1E.


23/304

&entru a a+ea recunoaştere enerală o normă ar trebui să aibă unele din

următoarele calităţi2/@

să *ie coerentă cu obiecti"ele in*ormării *inanciareB

să decurgă, în mod logic, din postulatele şi principiile contabileB să *ie utili!ată într$un număr su*icient de ca!uri, atunci când circumstanţele o :usti*icăB

să *ie recunoscută, e"entual, de organismele pro*esiei contabileB

să primească spri:inul organismelor gu"ernamentaleB

să obţină acordul uni"ersitarilor cu "astă eCperienţă, membri ai asociaţiei pro*esorilor

uni"ersitari de contabilitate şi ai institutelor de cercetare contabilăB

să primească spri:inul ma:orităţii utili!atorilor de in*ormaţii *inanciareB

să primească spri:inul ma:orităţii contabililor şi cabinetelor de eCperti!ă contabilăB să primească spri:inul ma:orităţii întreprinderilorB

să *ie în armonie cu normele contabile internaţionale, *ormulate de 3S'.

&rocesul de elaborare a unei norme contabile, în ţara noastră, cuprinde

următoarele etape,2@

desemnarea unui grup de lucru -este *ormat, de regulă, din anga:aţi ai Direcţiei de

eglementări 'ontabile, care să elabore!e un proiect de normăB

proiectul reali!at este anali!at şi aprobat de către ser"iciile Direcţiei de reglementări

contabile din cadrul inisterului FinanţelorB

proiectul aprobat la ni"elul Direcţiei de eglementări 'ontabile este di*u!at, pentru

culegerea de obser"aţii, unor agenţi economici, unor membri ai pro*esiei şi unor

uni"ersitariB

proiectul, corectat cu obser"aţiile primite, este di*u!at spre a"i!are altor direcţii din cadrul

inisterului de Finanţe, care au tangenţă cu problema ce trebuie soluţionatăB

după toate aceste a"i!ări, proiectul de normă este supus aprobării ministrului *inanţelor.

;nainte de a emite un punct de "edere personal despre demersul normali!ator în

ţara noastră, considerăm interesantă o pre!entare succintă a procesului de elaborare a

normelor internaţionale IAS / I!S "due process# . ;n esenţă, procesul de elaborare a 3S a

cuprins următoarele etape@2E


24/304

2/ au!on, , %ondements conceptuels de la comptabilité financire, în Feleagă, ?., onaşcu, ., Tratat decontabilitate financiară, ditura conomică,1%%E, "ol. , p. 2//.27 alciu ., Cererea 1 oferta de informaţii contabile, ditura conomică, >ucureşti, 1%%E, p. 12%.2E a**ournier, >., Les normes comptables internationales, ditura conomică, &aris, 1%%/, p. #%.


25/304

'onsiliul 3S> alege un subiect considerat ca necesitând o normali!are contabilă

internaţională şi desemnea!ă un grup de lucru -steering committee însărcinat cu

studierea problemelor pe care le ridică subiectul şi cu elaborarea unui sumar al punctelor

ce trebuie tratate. După ce a primit comentariile 'onsiliului, grupul de lucru întocmeşteun proiect de declaraţie de principii -dra*t statement o* principles. 3cest document are

două obiecti"e@ i să pre!inte principiile care "or sta la ba!a "iitorului proiect de normăB

ii să descrie soluţiile a"ute în "edere şi moti"ele care ar putea determina acceptarea sau

respingerea acestora.

&roiectul de declaraţie de principii este trimis organi!aţiilor membre, membrilor

'omitetului consultati" şi altor organi!aţii interesate.

&e ba!a obser"aţiilor primite, grupul de lucru redactea!ă o "ersiune de*initi"ă, numită

declaraţie de principii -statement o* principles, pe care o supune spre aprobare

'onsiliului.

Jdată aprobată declaraţia de principii, grupul de lucru întocmeşte un proiect de normă

-eCposure dra*t, pe care îl supune, de asemenea, aprobării 'onsiliului. Dacă 24# din

membrii 'onsiliului aprobă proiectul, acesta este publicat în "ederea culegerii de

comentarii din partea persoanelor interesate. Durata perioadei de consultare este, de

regulă, şase luni.

&e ba!a comentariilor primite, grupul de lucru elaborea!ă un proiect de normă, pe care îl

supune spre aprobare 'onsiliului. ?orma este considerată adoptată dacă ea este aprobată

de #4) din membrii 'onsiliului.

Jdată cu re*orma 3S' s$a sc8imbat şi denumirea standardelor internaţionale

care "or *i elaborate. 3cestea se numesc standarde internaţionale de raportare *inanciară 9

FS. &rocesul de elaborare a FS -due process este structurat ca în *igura 1.1.

'ompararea demersului normali!ator din omânia cu cel al 3S> pune în

e"idenţă o deosebire *undamentală. 3st*el, elaborarea normelor contabile internaţionale este

un proces 6la "edere , care dă posibilitatea tuturor celor interesaţi să$şi eCprime punctul de‖

"edereB în ţara noastră, însă, proiectele de norme au o circulaţie restrânsă, iar organismul de

normali!are nu este recepti" la ne"oile întregii comunităţi, con*irmând, încă o dată, că un

organism de normali!are care repre!intă un singur actor nu poate *i imparţial. Deţinând

monopolul, statul urmăreşte, prin normele emise, satis*acerea propriilor sale interese.


26/304

consulta!SAC "o#!ct $! $!claa%#! $! &#nc## 'Da(t Stat!)!nt o( "#nc#&l!s *

De*inirea problemelo

publicare

consultare

cooperare publicare

%iura nr. 8.8 !rocesul de elaborare a "%

'omentarii

IASBPUBLIC

'omentarii

S3' e"i!uireşi

e"i!uire şi aprobar e

IFRS

?ormali!atoricontabili

&roiect de normă'5posure 2raft(


27/304

1.- A$%oii +o$e*(l(i )e no!ali"ae

;n general, normali!area trebuie să răspundă câtor"a principii @2%

$ să nu "iole!e drepturile constituţionale şi statutareB

$ să pre"ină sc8imbări sociale reale sau probabileB

$ să răspundă interesului publicB

$ să nu *ie reali!ată de sectorul public, dacă obiecti"ele sale pot *i atinse printr$un organism

pri"atB

$ să *ie garantatăB

$ să nu aibă ca obiecti" corectarea încălcării oca!ionale a legilor.

&rocesul de normali!are contabilă poate *i reali!at de organisme publice, de către

un organism al profesiei contabile, sau c8iar combinat .

;n ca!ul organismelor publice, normele contabile sunt de*inite de către un

organism de stat. 'a!urile Franţei şi (ermaniei sunt cele mai ilustrati"e. Statul apare pe scena

normali!ării atât în calitate de garant al :ustiţiei, cât şi de utili!ator pre*erenţial de in*ormaţie

*inanciar contabilă -curentul politic. 'onectarea contabilităţii la *iscalitate îl obligă practic pe

producătorul in*ormaţiei contabile la luarea unor deci!ii ce ţin mai degrabă de impactul *iscal

al acestora asupra societăţii în cau!a, decât de realitatea *iecărei tran!acţii.A0an%ae

• sectorul public se poate opune alocării ine*iciente şi inec8itabile a resurselor prin

utili!area unor pârg8ii de tipul impo!ite şi sub"enţiiB

• normali!area gu"ernamentală este mai puţin desc8isă presiunilor din partea

grupurilor a*ectateB

• deşi eCistă di*icultăţi în alegerea alternati"ei optime, deoarece *iecare indi"id are

propriile pre*erinţe în ceea ce pri"eşte tratamentul contabil, alegerea alternati"eioptime trebuie să ia în considerare impactul *iecăreia asupra bunăstării socialeB

• gu"ernul poate utili!a impo!itele şi sub"enţiile pentru a combate e"entualele

e*ecte ne*a"orabile ale unei norme.

De"a0an%ae

probabilitatea *oarte mare ca organismul public de normali!are să *acă :ocul

partidului politic a*lat la putere, să *ie acu!at de lipsă de obiecti"itate. Deşi orice


28/304

2%>elKaoui, 3. , Accountin t@eor* , Fi*t8 dition, G8omson earning 9 >usiness &ress, 'ornLall, 2), p.2%.


29/304

normă are o componentă politică, este *oarte important ca politica !ilei să nu

de"ină g8id în elaborarea normelor.

;n ca!ul organismelor pri$ate ale profesiei contabile, pro*esia contabilă liberală

:oacă un rol important în elaborarea şi punerea în aplicare a normelor, inter"enţiaorganismelor publice *iind *oarte mică@ ca!ul britanic este unul de o "ec8ime respectabilă.

3st*el, organi!area contabilităţii şi alegerea modelelor contabile adec"ate constituie o sarcină

a conducătorilor de întreprinderi cu condiţia respectării principiilor general admise -curentul

pragmatic.

A0an%ae

• apără interesele +lumii a*acerilor ‖#B

•

*iind compus din repre!entanţi ai di*eritelor grupuri interesate, el ţine cont de consecinţeleacţiunilor sale asupra acestor grupuri constituente, care îl pot şi spri:ini *inanciarB

• este mai capabil în atragerea în calitate de membri şi de conducători a unor persoane de

înaltă ţinută pro*esională, înlăturând ast*el riscul ca *actorii politici să :oace un rol mai

important decât eCperienţa şi cunoştinţele. 'a urmare, creşte probabilitatea acceptării

normelor contabile de către pro*esionişti, societăţi şi utili!atori eCterni.

De"a0an%ae

eCistă riscul ca normele să *ie concepute ast*el încât să ser"ească interesului părţilor

in*luenteB

nu pot utili!a principalele pârg8ii economice pentru înlăturarea e"entualelor e*ecte

negati"e ale aplicării unor normeB

libertatea contabilului şi implicit recursul lui la contabilitatea creati"ăB

este ne"oie ca acesta să *ie controlat permanentB

?ormele pot *i elaborate de organismele profesionale, şi %$alidate& de

inter$enţia publică, ca!ul S3, unde +'omisia "alorilor mobiliare‖ -Securities and

Cc8ange 'ommission 9 S', care :oacă un rol de reglementare în comunicarea

in*ormaţiilor ale societăţilor cotate, a mandatat un organism pri"at independent al pro*esiei

contabile 9 'omisia standardelor de contabilitate *inanciară -Financial 3ccounting Standard

>oard $ F3S> 9 în "ederea elaborării unui ansamblu de principii general admise -curentul

miCt sau pragmatico$politic.

?ormele pot *i compromisul participării sindicatelor, profesiei contabile şi

asociaţiilor patronale' este "orba despre +'omitetul de re*lecţie tripartită -Gripartiete‖


30/304

# Feleagă, ?., coordonator, Contabilitate aprofundată, ditura conomică, >ucureşti, 1%%/, p. 1E.


31/304

#1 Natts, . ., Timmerman, A. ., !ositi+e accountin t@eor*, &rentice Pall nternational nc., 1%E/, p. 1#1.1%

o"erleg din JlandaB ulterior acest comitet a *ost înlocuit cu +Fundaţia pentru contabilitate ,‖

organism pri"at care regrupea!ă ) organi!aţii de patronat şi de sindicat, la care se adaugă

repre!entanţii pro*esiei contabile.

Dacă un sistem de normali!are este dominat doar de organismele publice sau doar de organismele pri"ate, pre!intă riscul de a *i acu!at de lipsă de obiecti"itate@ +acu!atul şi

:udecătorul se con*undă .‖

#oluţia optimă este dată de colaborarea sectorului public cu cel pri$at , ceea ce

înseamnă că organismele de reglementare contabilă trebuie să conlucre!e cu gu"ernele în

procesul de elaborare a legilor, normelor, standardelor şi principiilor contabile, ast*el încât

in*ormaţiile *inanciar$contabile produse să corespundă cât mai bine cerinţelor utilizatorilor .

3st*el, în S3, sectorul public -prin S' 9 'omisia 0alorilor obiliare susţine organismul

pri"at de normali!are -F3S>, iar în area >ritanie 3S> -noul organism de normali!are

pri"at colaborea!ă cu sectorul public. Ui în Franţa eCistă o asemenea colaborare reali!ată prin

'omitetul de eglementări 'ontabile. edăm în *igura 1.2 o clasi*icare a principalelor

sisteme naţionale de normali!are şi reglementare contabilă.

ndi*erent de natura organismului de normali!are, eCistă grupuri care încearcă să

eCercite o anumită in*luenţă asupra procesului de elaborare a normelor. Natts şi

Timmerman#1 au construit un model cu a:utorul căruia au încercat să stabilească gradul în

care managerii încearcă să in*luenţe!e acest proces -acti"itatea de lobb


32/304

"#n l!+!,!-clus#.

"#n l!+! /# uncons#l#u

"#nt0un cons#l#u'1an%a*

l2

#

C!a!

RE:ULI CONTABILE

laborare

negu"ernamentală

laborare şi aplicare

gu"ernamentală

3plicaregu"ernamentală

3plicare pro*esională

-Aaponia

'reare

independentă-S3

'reare

pro*esiona-3ustralia ş

'anada

independentă-area >ritanie

iCtă -Jlanda 'reare pro*esională

-?oua Teelandă

%iura nr. 8.7 Clasificarea principalelor sisteme naţionale de normalizare?7

Natts şi Timmerman au a:uns la conclu!ia că managerii inter"in doar atunci când,

prin aplicarea unei norme, le sunt a*ectate interesele şi eCistă şanse ca inter"enţia lor să

sc8imbe mersul lucrurilor.

;nsă managerii nu sunt singurii care încearcă să in*luenţe!e procesul de elaborare

a normelor, eCistând numeroase alte grupuri care pot eCercita presiuni pentru promo"area

intereselor proprii. 3ceastă idee este *oarte bine surprinsă în modelul propus în 1%%7 de către

A. FloLer pentru sistemul de normali!are din ţările europene -"e!i *igura nr. 1.#.

Cistă mai multe metode de e(ercitare a influenţei asupra procesului de

normali!are, depin!ând de momentul în care se "rea eCercitarea in*luenţei şi de costurile pe

care aceasta le antrenea!ă. Cistă metode declarate, precum comentarea documentelor emise

de către organismul de normali!are, participarea la reuniunile publice, presiuni asupra

autorităţii bursiere etc. Cistă şi metode mai subtile cum ar *i *inanţarea unor proiecte de

cercetare contabilă sau anga:area unor persoane apropiate normali!atorilor.##;n ast*el de

ca!uri se "orbeşte despre captura organismului de normali!are de către o coaliţie de interese.

#2 ?obes,

??3J&3?V

3S'rati+e international accountin, ig8t dition, Financial Gimes, 2), p. /.

## s anlosa5onnes sur la réulation comptable, ' $ 3S$

1%%5 în alciu, .,

Cererea 1 $ directi"e $

ongrHs 3F','., &arKer, ., Compa

'8antiri, ., Les rec@erc@eoferta de informaţii


33/304

contabile,ditura

conomică, ">ucureşti,1%%

E, p. %#.

(0? 2

$ decrete $


34/304

21

%iura nr. 8.? #istemul de normalizare din ţările europene

?>

'aracterul public sau pri"at al actului de normali!are determină şi perimetrul

acoperit prin normali!are, precum şi@#5

$ stabilirea terminologiei şi a principiilor generaleB

$ de*inirea in*ormaţiilor ce trebuie conţinute de conturile anualeB

$ modul de pre!entare a documentelor de sinte!ăB

$ elaborarea unui plan de conturi şi stabilirea modului de înregistrare a di*eritelor

operaţii.


35/304

22

#) alciu, ., Cererea 1 oferta de informaţii contabile, ditura conomică, >ucureşti,1%%E, p. %2.#5 'asta, A., F., La comptabilité et ses utilisateurs, citat în Feleagă, ?., şi colecti", Contabilitate aprofundată,

ditura conomică, >ucureşti, 1%%/, p.1E.


36/304

ltimul element este considerat ca *orma cea mai restricti"ă a normali!ării. După

unii autori acesta ar repre!enta un a"anta: deoarece uşurea!ă controlul contabilităţii

întreprinderilor şi creşte producti"itatea în elaborarea conturilor anuale.

;n Ro!6nia, normali!area contabilă cade în sarcina Direcţiei de eglementări'ontabile din cadrul inisterului Finanţelor. ;n anul 1%%2 a *ost în*iinţat 'olegiului

'onsultati" al 'ontabilităţii -''' cu scopul de a se atenua caracterul public al normali!ării.

Dar acesta nu a reuşit să răspundă ne"oilor care au stat la ba!a apariţiei sale, propunându$se

înlocuirea ''' cu un 'onsiliu pentru strategie în domeniul contabilităţii care să aibă drept

atribuţii anali!a şi de!baterea problemelor pri"ind de!"oltarea şi implementarea normelor şi

practicilor contabile adaptate normelor europene şi internaţionale#/. 3m putea spune că

Direcţia de eglementări 'ontabile are această misiune, dar *uncţionea!ă pe lângă inisterul

Finanţelor, ceea ce înseamnă că sectorul public îşi re!er"ă, în cea mai mare parte, puterea în

domeniul normali!ării.

a s*ârşitul anului 22 s$a aprobat un nou regulament de organi!are si

*uncţionare a 'olegiului 'onsultati" al 'ontabilităţii, prin care se dorea re"igorarea acestui

organism, în scopul reali!ării obiecti"elor de armoni!are legislati"ă în domeniul contabilităţii.

3cest regulament pre"ede următoarele@

'olegiul 'onsultati" al 'ontabilităţii, denumit in continuare 6'olegiul , este un organism‖

de consultare şi anali!ă în procesul de elaborare a normelor şi reglementărilor din

domeniul contabilităţiiB

'olegiul nu are personalitate :uridică şi *uncţionea!ă pe lângă inisterul Finanţelor

&ublice ca acti"itate *inanţată din "enituri eCtrabugetare, a"ând cont de disponibil distinct.

'olegiul are următoarele atribuţii principale@

a asigură cadrul organi!atoric şi pro*esional de consultare şi anali!ă in procesul de elaborare

a normelor si reglementărilor din domeniul contabilităţiiB

b a"i!ea!ă, înainte de a *i supuse aprobării, normele şi reglementările contabile speci*ice

tuturor sectoarelor de acti"itateB

c întreprinde şi coordonea!ă lucrări de cercetare pri"ind de!"oltarea sistemului de

contabilitate, în corelaţie cu e"oluţiile înregistrate pe plan european şi internaţionalB

d coordonea!ă elaborarea g8idurilor practice pentru domeniul contabilităţii, în spri:inul şi

pentru orientarea personalului de specialitateB


37/304

#/ >er8eci, ., Contabilitate financiară "" , ditura ni" 3l. 'u!a, aşi, 2/, p. 2.


38/304

2#

e organi!ea!ă mani*estări ştiinţi*ice, con*erinţe, simpo!ioane, de!bateri şi întruniri pe

probleme din domeniul său de acti"itateB

* a"i!ea!ă şi monitori!ea!ă acti"itatea de *ormare şi per*ecţionare pro*esională în domeniul

contabilităţii, cu scopul de a spri:ini implementarea &rogramului de de!"oltare asistemului de contabilitate armoni!at cu directi"ele europene şi cu Standardele

nternaţionale de 'ontabilitateB

g elaborea!ă norme pri"ind deontologia publicării materialelor de specialitate în domeniul

contabilităţiiB

8 stabileşte relaţii cu instituţii similare din alte state şi cu organi!aţiile europene şi

internaţionale cu atribuţii în domeniu şi repre!intă omânia în cadrul organi!aţiilor

respecti"e.

'olegiul îndeplineşte orice alte atribuţii pre"ă!ute în acte normati"e.

;n anul 2) cea mai importantă sarcină care ia re+enit Colegiului a *ost aceea

de elaborare şi monitori!are a implementării )lanului de acţiune pe ţară în domeniul

contabilităţii şi auditului , pe ba!a aportului pri"ind respectarea standardelor şi normelor

-JS' elaborat în luna mai 2# de >anca ondială#7. J altă sarcină c*. P( 21742) a

*ost de monitori!are a implementării !lanului de acţiune pe ţară 0n +ederea 0mbunătăţirea

raportărilor financiare 0n &omnia şi de a in*orma (u"ernul omâniei, >anca ondială şi

'omisia uropeană cu pri"ire la stadiul reali!ării obiecti"elor din acest plan. ;n acest scop a

*uncţionat în cadrul 'olegiului un 'omitet de coordonare a &lanului de acţiune pe ţară, *ormat

din repre!entanţi ai instituţiilor implicate în implementarea planului.

;n acest scop s$a constituit, în aprilie 2), la iniţiati"a >ăncii ondiale 8 :(+(l

)e l($( sub coordonarea CCC . (rupul de lucru este *ormat din repre!entanţi ai (u"ernului

omâniei, organismelor de reglementare, organi!aţiilor pro*esionale şi în"ăţământului

uni"ersitar şi a a"ut mai multe întâlniri de lucru, a"ând ca re!ultat stabilirea obiecti"elor şi

responsabilităţilor pentru *iecare problemă menţionată în JS'.

Jbiecti"ul strategic al &lanului de acţiune pe ţară în domeniul contabilităţii şi

auditului este 6îndeplinirea, înainte de 27, data aderării, a principalelor obligaţii pri"ind

contabilitatea şi auditul *inanciar, ce decurg din acWuis$ul comunitar .‖

;n anul 25 s$a 8otărât, con*orm P( nr. )1425 în*iinţarea Con*ili(l(i

Con%a&ili%#ţii /i Ra+o%#ilo Finan$iae ?CCRF@ prin reorgani!area 'olegiului

'onsultati" al 'ontabilităţii.


39/304

2)

#7 [email protected]

http://www.cncontab.ro/http://www.cncontab.ro/http://www.cncontab.ro/


40/304

''F este un organism independent, *ără personalitate :uridică, care *uncţionea!ă

pe lângă F&, al cărui scop este de 6supra"eg8ere în "ederea asigurării con"ergenţei

reglementărilor naţionale şi a practicilor în domeniul contabilităţii şi auditului *inanciar cu

reglementările aplicabile în niunea uropeană X...Y şi de creştere a încrederii utili!atorilor de

in*ormaţii în raportările *inanciare şi în gu"ernanţa corporati"ă‖#E.

'eea ce este interesant de subliniat este *aptul că ''F este condus de un

'onsiliu superior *ormat din câte un repre!entant al principalelor instituţii cu atribuţii de

reglementare în domeniul contabilităţii şi auditului *inanciar, implicate în aplicarea &lanului

de acţiune pe ţară pentru îmbunătăţirea calităţii raportărilor *inanciare -F&, >?, '?0,

'3F, '''3, 'omisia de Supra"eg8ere a 3sigurărilor, inisterul Austiţiei, precum şi

din câte un repre!entant al mediului uni"ersitar şi al mediului de a*aceri.

;n opinia noastră, deşi ''F este un organism independent, bugetul său de

"enituri şi c8eltuieli 6se constituie ca aneCă la bugetul de "enituri şi c8eltuieli al F& , ceea‖

ce înseamnă că se păstrea!ă cu preponderenţă caracterul public al normali!ării contabile din

omânia, c8iar dacă din conducerea sa *ac parte membrii desemnaţi de organisme ale

pro*esiei contabile, ale mediului uni"ersitar şi ale mediului de a*aceri.

''F are, în principal, următoarele obiecti"e@

a monitori!area asigurării con"ergenţei reglementărilor naţionale în domeniul

contabilităţii şi auditului *inanciar cu reglementările aplicabile în niunea uropeanăB

b promo"area şi urmărirea îmbunătăţirii calităţii raportărilor prin situaţiile *inanciare

anualeB

c supra"eg8erea modului în care organismele pro*esionale urmăresc calitatea acti"ităţii

în domeniul contabilităţii şi auditului *inanciar, la societăţile cotate şi la celelalte

entităţi ale căror situaţii *inanciare pre!intă interes publicB

d promo"area şi urmărirea implementării principiilor de gu"ernanţă corporati"ăB

e urmărirea de!"oltării la ni"el naţional a competenţei şi a capacităţii de implementare,

de către instituţiile implicate, a standardelor europene şi internaţionale în domeniul

contabilităţii şi al pro*esiilor reglementate, preluate în legislaţia naţionalăB

* reali!area comunicării cu 'omitetul pentru Standarde nternaţionale de 'ontabilitate,

precum şi cu alte organisme de pro*il, în procesul de elaborare şi implementare a

standardelor în domeniuB


41/304

#E ZZZ P( nr. )1425 pri"ind în*iinţarea 'onsiliului 'ontabilităţii şi aportărilor Financiare prin reorgani!area'olegiului 'onsultati" al 'ontabilitătii, art. #.


42/304

g a"i!area normelor emise de instituţiile cu atribuţii de reglementare implicate în

aplicarea &lanului de acţiune pe ţară, înainte de aprobarea acestora, potri"it legii.

1.2 De+%(l $on%a&il

De+%(l $on%a&il, re!ultat al procesului de normali!are, indi*erent de caracterul

său public sau pri"at, poate *i caracteri!at sub două aspecte@

o participare e*ecti"ă şi de necontestat a practicienilor la elaborarea normelor -dreptul

contabil *iind, *ără îndoială, ramura dreptului în care subiecţii participă cel mai mult la

elaborarea de normeB

ştiinţa contabilităţii impune eCigenţe dreptului contabil, iar căutarea imaginii *idele a

constituit o preocupare a contabililor înainte de a de"eni o constrângere legislati"ă.

1.2.1 De+%(l $on%a&il8 +a%e in%e3an%# )in /%iinţa )e+%(l(i

Dreptul contabil, componentă modernă a ştiinţei :uridice, a de"enit relati" recent odisciplină independentă. ?aşterea dreptului contabil într$o *ormă de sine stătătoare ar putea *i

stabilită către *inele deceniului al cincilea al secolului trecut, dată la care apar legiuiri

contabile autonome destinate organi!ării conducerii metodologice a contabilităţii la ni"elul

economiei naţionale. ;n acest sens, data naşterii dreptului contabil este urmarea *irească a

apariţiei legislaţiei contabile care a de*init normele :uridice în segmentul te8nic al

contabilităţii.

Dreptul contabil a *ost !ămislit ca o componentă a dreptului comercial, raţiune

pentru care *ace parte integrantă din teCtul acestui drept şi îşi găseşte locul în 'artea ,

consacrată comerţului în genere -art. 22$#) Despre registrele comercianţilor. ;ntr$o asemenea

"i!iune dreptul contabil constituie o parte integrantă a dreptului comercial, care repre!intă o

ramură speci*ică a dreptului pri"at, dreptul ci"il constituind normele :uridice comune.

1.2., I"0oaele )e+%(l(i


43/304

Semni*icaţia i!"oarelor dreptului este limitată la modul de stabilire a normelor

:uridice. Cistau mai multe i!"oare de drept. !"oarele principale sunt obiceiul


44/304

-consuetudinea şi legea, prin care se creea!ă reguli de drept noi şi obligatorii. &e lângă cele

două i!"oare menţionate mai eCistă doctrina şi :urisprudenţa. 3cestea au un rol creator relati"

redus, rolul lor principal constând în inter"ie"area sau completarea regulilor :uridice

consacrate prin legi şi consuetudine. ;n conclu!ie, doctrina şi :urisprudenţa sunt mai multi!"oare de drept, interpretati"e şi nu creatoare.

O&i$ei(l ?)en(!i% /i $on*(e%()ine@ este predominant în societăţile incipiente şi

în care nu eCistă norme :uridice înscrise în lege. Gotalitatea acestor obiceiuri sau datini

:uridice *ormea!ă dreptul consuetudinar sau cutumiar, care se mai numeşte şi dreptul nescris.

&e măsura e"oluţiei sociale, a apariţiei şi de!"oltării organismelor statale şi simultan cu

în*ăptuirea organi!ării :uridice de către puterea publică, obiceiul cedea!ă treptat din

importanţă în *aţa legii. ;n aceste stadii de e"oluţie a"ansată a societăţii legea de"ine

preponderentă şi se con*undă cu dreptul po!iti" -în "igoare, iar obiceiul capătă o importanţă

secundară. Jbiceiurile nu sunt i!"oare de drept contabil

Le3ea. ;n sens larg o lege este, din punct de "edere :uridic, orice regulă de drept

obligatorie. Jbiceiul, a"ând putere de obligati"itate, este o lege. ;n sens restrâns, legea este

norma :uridică obligatorie, elaborată de autoritatea publică ce este în"estită cu atribuţii de

această natură c8iar de puterea legislati"ă.

Do$%ina8 elaborată de personalităţile :uridice care interpretea!ă normele de drept,

pre!intă teorii de drept prin care se demonstrea!ă în mod practic şi apro*undat principiile ce se

desprind din legi. 3utorii de drept :usti*ică regula de drept cuprinsă în lege şi o de!"oltă,

e"entual o adaptea!ă la o s*eră mai largă de probleme, la *apte noi, analoge sau similare.

(i*+()enţa este repre!entată de 8otărârile emanate de instanţele :udiciare de

toate gradele -Gribunale, 'urţi de 3pel, 'urtea Supremă de Austiţie etc.. Deşi :urisprudenţa

are în principal menirea de a interpreta legea, aceasta uneori poate să cree!e precedente pentru

cau!ele analoge. ;n timp ce doctrina emite păreri *acultati"e, :urisprudenţa este obligatorie.

3ceasta nu este i!"or al dreptului contabil, dar este *oarte utilă în aplicarea şi interpretarea

corectă a normelor cuprinse în actele normati"e.

;n conclu!ie, i!"oarele dreptului contabil românesc sunt repre!entate doar de

actele normati"e, în care se includ atât reglementări interne -legi, decrete, 8otărâri, ordonanţe

ale (u"ernului, ordine, instrucţiuni etc., cât şi cele internaţionale acceptate de omânia prin

aprobare, aderare, rati*icare etc.


45/304

1.2. De+%(l $on%a&il > )i0i"i(ne )e *ine *%#%#%oae a )e+%(l(i +i0a%

Dreptul contabil -la *el ca şi dreptul comercial şi cel *iscal este autonom,

autonomie care deri"ă din reglementările şi regulile speci*ice contabilităţii şi pro*esioniştilor din acest domeniu de acti"itate şi care con*eră acestei subdi"i!iuni a dreptului

indi"iduali!area obiectului său. 3st*el, *ormea!ă obiectul dreptului contabil principiile

contabile speci*ice adoptate prin reglementările contabile, precum şi regulile concret

eCprimate, pri"ind@ întocmirea documentelor :usti*icati"e pentru orice operaţie care a*ectea!ă

patrimoniul unităţii, înregistrarea cronologică şi sistematică în contabilitate a operaţiilor

patrimoniale, in"entarierea şi e"aluarea elementelor patrimoniale, întocmirea bilanţului -care

este unicul document contabil de sinte!ă prin care se pre!intă drepturile, obligaţiile şire!ultatele obţinute la înc8eierea eCerciţiului sau în alte situaţii pre"ă!ute de lege, "eri*icarea

şi certi*icarea acestuia, publicarea şi păstrarea in*ormaţiilor contabile, precum şi celelalte

metode şi te8nici speci*ice.

De remarcat şi următoarele componente distincte ale reglementărilor :uridice în

domeniul contabilităţii@

$ s*era de aplicare a acestora, respecti" regiile autonome, societăţile comerciale,

instituţiile publice, unităţile cooperatiste, asociaţiile şi celelalte persoane :uridice, precum şi persoanele *i!ice care au calitatea de comerciantB

$ unele particularităţi în aplicarea acestora în ca!ul instituţiilor din sectorul

public -aplicarea limitată a principiilor contabile, a regulilor de e"aluare, a

regulilor de publicitate etc.B

$ stabilirea eCpresă a răspunderilor pri"ind organi!area şi conducerea

contabilităţiiB

$ reglementarea statutului pro*esioniştilor în domeniul contabilităţii, respecti" a

eCperţilor contabili şi a contabililor autori!aţiB

$ de*inirea eCpresă a contra"enţiilor şi a in*racţiunilor în domeniul contabilităţii.

erar8i!area surselor de drept contabil -sau i!"oare de drept se *ace plecând de la

legile emise de &arlament, toate celelalte acte normati"e *iind date în aplicarea şi eCecutarea

legii -ordonanţe şi 8otărâri emise de (u"ern şi ordine şi instrucţiuni ale ministrului *inanţelor

sau ale altor miniştri.


46/304

Doctrina contabilă include doctrina contabilă naţională şi doctrina contabilă

internaţionalăB ea nu constituie o sursă a dreptului contabil dar contribuie la per*ecţionarea

normelor contabile.

;n doctrina contabilă naţională se includ@$ normele emise de organismul pro*esiei contabile@ -'orpul Cperţilor 'ontabili şi

'ontabililor 3utori!aţi din omânia@ '''3,

$ normele emise de 'omisia ?aţională a 0alorilor obiliare@ '?0 -care pri"esc

aspecte legate de contabilitate pentru operatorii de pe piaţa "alorilor mobiliare,

$ răspunsurile ministeriale şi în mod special cele emise de inisterul Finanţelor

-sunt preci!ări pri"ind interpretarea unor teCte legale, *iind doar simple opinii care

nu au caracter obligatoriu,$ lucrările scrise ale di*eriţilor autori români, sub *ormă de articole, studii şi cărţi

prin care se comentea!ă, interpretea!ă, re*ormulea!ă sau propun norme contabile.

Doctrina contabilă internaţională este repre!entată de doctrina contabilă a

-*ormată din directi"ele emise de niunea uropeană pri"ind reglementarea contabilităţii,

doctrina contabilă a 3S> -*ormată din 'adrul 'ontabil 'onceptual, FS şi interpretările

acestor FS$uri, recomandările JS'J -re*eritoare la constituirea de norme contabile si

conţinutul conturilor anuale ale societăţilor transnaţionale, recomandările J'D -a publicat

câte"a principii directoare care cuprind recomandări *ăcute întreprinderilor de a publica şi

in*orma publicul, ast*el încât acesta să dispună de cât mai multe in*ormaţii rele"ante despre

acti"itatea internă şi eCternă a întreprinderii şi literatura contabilă străină.

Doctrina contabilă anglo$saConă, în detrimentul doctrinei contabile continental$

europene, repre!intă catali!atorul prin care se reali!ea!ă armoni!area contabilă internaţională.

;n pre!entarea e"oluţiei dreptului contabil în ţara noastră se pot di*erenţia patru

perioade bine conturate şi anume@

perioada de la 8 septembrie 866< -data intrării în "igoare a 'odului 'omercial şi până la

1 ianuarie 1%)%, data trecerii la procesul de normali!are a contabilităţiiB

perioada 8 ianuarie 89>9 9 decembrie 1%E%, caracteri!ată de economia centrali!ată şi de

un sistem de reglementare şi normali!are contabilă adaptat sistemului legislati" al

perioadei respecti"eB

perioada 8 ianuarie 899= 899< caracteri!ată prin cea mai pro*undă re*ormă a sistemului

naţional de contabilitate, generată de sc8imbările politice, economice şi :uridice pe care


47/304

le$au adus e"enimentele de la 22 decembrie 1%E%. ;n literatura de specialitate mai este

denumită ca *iind 6prima etapă a re*ormei contabile româneşti .‖

!erioada 899< 7==D, în 1%%%, odată cu publicarea JF& n. 4G1999 pri"ind

&elementările contabile armonizate cu 2irecti+a a "Ea a C'' şi cu "A# . ;n 21 acest

ordin a *ost abrogat, locul lui *iind luat de JF& n. 94G,1 pentru aprobarea

&elementărilor contabile armonizate cu 2irecti+a a "Ea a C'' şi cu "A# şi de F%!

nr. -G,, pentru aprobarea &elementărilor contabile simplificate armonizate cu

directi+ele europene. ;n literatura de specialitate mai este denumită ca *iind 6a doua etapă

a re*ormei contabile româneşti‖

!erioada 7==D prezent odată cu publicarea JF& nr. *+-/- pentru aprobarea

&elementărilor contabile conforme cu 2irecti+ele 'uropene. ;n literatura de specialitate

mai este denumită ca *iind 6a treia etapă a re*ormei contabile româneşti şi a JF&‖

112142/ pri+ind aplicarea standardelor internaţionale de raportare financiară 0n

&omnia.


48/304

1.7 A!oni"ae8 no!ali"ae /i *%an)a)i"ae $on%a&il#

Spre deosebire de normalizarea contabilă, care constă în elaborarea şi aplicarea

de norme contabile la un anumit ni"el, naţional, regional sau internaţional, armonizareainternaţională contabilă se re*eră la alinierea normelor contabile la normele contabile

recunoscute pe plan internaţional#%. 3rmoni!area contabilă internaţională împiedică adâncirea

rupturii dintre ţări, *urni!ând un teren comun de înţelegere.

;n ultimii ani, numeroase organi!aţii au *ăcut e*orturi pentru a îmbunătăţi

comparabilitatea situaţiilor *inanciare. 3cest lucru se reali!ea!ă, de *apt, prin alinierea la

Standardele nternaţionale de 'ontabilitate 4 Standardele nternaţionale de aportare

Financiară -3S, FS emise de 'omitetul pentru Standardele nternaţionale de 'ontabilitate-3S' actual 3S>, instituţia prin care se reali!ea!ă normali!area contabilă internaţională.

3S' -actualmente 3S> s$a în*iinţat în 1%7#, cu scopul de a elabora şi a

publica, într$un interes public, norme contabile internaţionale care trebuia să *ie respectate cu

oca!ia pre!entării situaţiilor *inanciare, precum şi să asigure acceptarea şi aplicarea acestor

norme. 3cest organism +s$a născut din dorinţa şi ne"oia de a distila, la ni"el internaţional,

eCperienţa contabilă speci*ică di*eritelor ţări, de a armoni!a di*erenţele culturale şi

caracteristicile socio$economice care încarcă sistemele contabile naţionale şi de a elabora unmodel conceptual unitar al situaţiilor *inanciare‖).

3S4FS nu presupun standardi!area contabilităţii, ani8ilând particularităţile

naţionale, ci încura:ea!ă utili!area anumitor con"enţii şi principii generale în construcţia

raţionamentului pro*esional.

Standardele nternaţionale de 'ontabilitate contribuie, cu succes, la generarea pe

plan internaţional a unor in*ormaţii *inanciare mai bune şi mai uşor comparabile, spri:inind în

acest *el alocarea mai e*icientă a resurselor pentru in"estiţii în lume. ;n acest conteCt aparenecesitatea aplicării consec"ente a standardelor pe plan global. 3"anta:ele utili!ării 3S 4

FS sunt resimţite mai pregnant de *irmele care doresc să aibă acces la *inanţare

internaţională -prin acceptarea propriilor titluri de "aloare la cotaţiile principale ale pieţelor

internaţionale de capital.

'8iar şi *irmele care nu pot *i caracteri!ate ca +multinaţionale "or resimţi‖

presiunea armoni!ării. ?umeroase aspecte legate de *inanţarea in"estiţiilor, e"aluarea

#%

>er8eci, ., Contabilitate financiară "" , ditura ni" 3l. 'u!a, aşi, 2/, p. 2.


49/304

) Duţescu, 3., G@id pentru 0nţeleerea şi aplicarea standardelor internaţionale de contabilitate, ditura'''3, >ucureşti, 21, p. 1).


50/304

per*ormanţelor, luarea de deci!ii în domeniul contabilităţii manageriale "or bene*icia de pe

urma armoni!ării.

'ea mai mare importanţă o pre!intă armoni!area contabilă internaţională pentru

societăţile multinaţionale, deoarece acestea 6caută, prin intermediul armoni!ării contabile

internaţionale, o mai mare e*icienţă a pieţelor *inanciare, o mai bună alocare a resurselor la

ni"el mondial, precum şi o reducere a costurilor a*erente tran!acţiilor susceptibile să

*a"ori!e!e creşterea şi mobilitatea *luCurilor de capitaluri‖)1.

;n omânia, reperele programului de armoni!are contabilă au *ost@

punctul de plecare a armoni!ării contabile a *ost în 1%%%, odată cu publicarea JF&

nr. )#41%%% pri"ind &elementările contabile armonizate cu 2irecti+a a "Ea a C''

şi cu "A#.

în anul 2, a *ost adoptat JF& 77242 re*eritor la consolidarea conturilor , prin

care se încearcă combinarea Directi"ei a 0$a a cu 3S. 3cest ordin se aplică la

un număr limitat de societăţi pilot.

în anul 21, acest ordin a *ost abrogat, locul lui, *iind luat de OMFP n. 94G,1

pentru aprobarea &elementărilor contabile armonizate cu 2irecti+a a "Ea a C'' şi

cu "A# şi de JF& #/422. ;n noiembrie 25 acestea au *ost abrogate, locul lor

*iind luat de OMFP 125,G,5 pentru aprobarea &elementărilor contabile conforme

cu directi+ele europene.

în anul 21 a *ost adoptat JF& 1%E245421, re*eritor la aplicarea reglementărilor

contabile aliniate la normele şi 3S pentru instituţiile de credit. 3cesta este

ec8i"alentul JF& %) pentru instituţiile de creditare.

în decembrie 2# a *ost publicat JF& 1E2742# prin care este clari*icată aplicarea

standardelor internaţionale în omânia -impune aplicarea integrală a FS, începând

cu 1 ianuarie 25, pentru societăţile care îndeplineau condiţiile, consolidarea

conturilor, obligatorie începând cu anul 25 şi auditarea situaţiilor *inanciare FS,

inclusi" situaţiile comparati"e pentru anul 25.

în anul 25 este emis JF& %7425 pri+ind aprobarea cateoriilor de persoane

care aplică relementări contabile conforme cu #tandardele "nternaţionale de

&aportare %inanciară, respecti+ relementări contabile conforme cu directi+ele

europene şi OMFP 125,G,5 pentru aprobarea relementărilor contabile conforme

cu directi+ele europene.


51/304

)1 alciu, ., Cererea şi oferta de informaţii contabile, ditura conomică, >ucureşti, 1%%E, p. %E.


52/304

în anul 2/ a fo*% e!i* OMFP 11,1G4.2.,- pri+ind aplicarea standardelor

internaţionale de raportare financiară 0n &omnia. Se stipulea!ă *aptul că în omânia

6se continuă implementarea graduală a FS‖)2 ;n acest ordin se stabilesc tipurile de

entităţi care "or aplica FS începând cu anul 27, pentru a asigura con*ormitateareglementărilor contabile româneşti cu cele ale .

&e plan internaţional s$au *ăcut numeroase cercetări pri"ind comparabilitatea

situaţiilor *inanciar contabile. 3ceste cercetări au in"estigat in*luenţele armoni!ării şi

comparabilitatea practicilor contabile, atunci când o anumită companie a ales *olosirea 3S în

elaborarea situaţiilor *inanciare.

Dacă armoni!area este procesul prin care, în contabilitate, se înlătură di"ersitatea

din practică, a"ând ca re!ultat *olosirea, de către toţi participanţii în proces, a unei metode,

standardizarea repre!intă 6un proces prin care toţi participanţii sunt de acord să utilizeze

aceleaşi sau aproape aceleaşi metode contabile. &ezultatul final este obţinerea situaţiilor

financiare uniformeH)#. ni*ormitatea este o condiţie în care toate in*ormaţiile sunt eCacte,

omogene şi stabile. Jbţinerea uni*ormităţii într$o anumită perioadă de timp implică

inter"enţia unui 6regulator , care să *acă u! de puterea sa, pentru a stabili un organism care să‖

aibă ca atribuţii emiterea de norme şi urmărirea aplicării acestora pentru asigurarea

uni*ormităţii, inclusi" prin utili!area penali!ărilor.

?oţiunea de standardi!are în contabilitate însemnă că doar una din practicile

contabile este permisă. De eCemplu, dacă într$o ţară se *oloseşte pentru amorti!area

imobili!ărilor corporale doar metoda de amorti!are liniară, ne*iind permisă o altă metodă

pentru calcularea deprecierii imobili!ărilor, putem spune că în acea ţară se *oloseşte o metodă

+standardi!ată‖ pentru calculul amorti!ării imobili!ărilor. Sau, dacă într$o ţară se cere

*olosirea doar a metodei FFJ pentru calcularea "alorii stocurilor, celelalte metode *iind

inter!ise, putem spune că în acea ţară se *oloseşte o metodă +standardi!ată de calcul al‖

"alorii stocurilor.

[ările de drept scris au de obicei reguli standardi!ate în contabilitate. egea spune

cu eCactitate ce regulă contabilă trebuie aplicată. &ro*esioniştii contabili trebuie să se

con*orme!e legilor cu pri"ire la înregistrarea tran!acţiilor şi la întocmirea situaţiilor

*inanciare. Fosta niune So"ietică este un eCemplu concludent cu pri"ire la standardi!area

)2 ZZZ JF& 112142/ pri"ind aplicarea standardelor internaţionale de raportare *inanciară în omânia , art. 1 par. -1.


53/304

)# oberts, '., Neetman, &., (ordon, &., "nternational %inancial Accountin a comparati+e approac@,Financial Gimes &itman &ublis8ing, ondon, 25, p. 11.


54/304

)5 Feleagă, ?., onaşcu, .8 Tratat de contabilitate financiară, "ol. , ditura conomică, >ucureşti, 1%%E, p.271.

regulilor contabile. (u"ernul central mandata toate regulile contabile. Cista un singur plan

de conturi, utili!at în toate domeniile şi nu eCista noţiunea de *leCibilitate în metodele

contabile sau în modul de pre!entare a in*ormaţiilor contabile. Sistemul standardi!at de

contabilitate era aplicat de către toate companiile

))

. n sistem asemănător eCista şi înomânia.

1.9 Ca)(l Con%a&il Con$e+%(al 0e*(* Plan Con%a&il

:eneal

;n *uncţie de rolul şi obiecti"ele normali!ării, sistemele contabile naţionale se

grupea!ă ast*el@

• sisteme ba!ate pe &lan 'ontabil (eneral -Franţa, (ermania, talia etc.B

• sisteme ba!ate pe 'adru 'ontabil 'onceptual -S3, area >ritanie etc..

1.9.1 Plan(l Con%a&il :eneal

n plan contabil general este cadrul şi instrumentul normali!ării contabile la ni"el

naţionalB +el constituie o teorie sau o doctrină care @idează practica contabilă la

ni+elul unei naţiuni .‖ )5

&ărintele planului contabil a *ost Sc8malenbac8 -1%27, plan contabil care a *ost

preluat, adaptat şi de!"oltat de *rance!i, deoarece corespundea ne"oilor unei economii

plani*icate, ba!ate pe 'odul 'i"il al lui ?apoleon. &lanul contabil elaborat de Sc8malenbac8 a

ser"it ca model şi pentru normali!area contabilităţii din ţările cu economie plani*icată

centrali!at -la început în *osta SS, apoi şi în celelalte ţări socialiste care au preluat modelul

so"ietic. De asemenea, concepţia lui Sc8malenbac8 a in*luenţat modelul de normali!are

contabilă din 3ustria, l"eţia, Suedia etc. Franţa se poate mândri cu *aptul că a eCportat acest

sistem contabil, ba!at pe planul contabil general, în multe ţări din uropa 9 &ortugalia,

Spania, (recia, >ulgaria, omânia, 'e8ia, &olonia etc., dar şi din alte continente 9 aroc,

iban, 0ietnam.


55/304

)/ Feleagă, ?., onaşcu, .8 Tratat de contabilitate financiară, "ol. , ditura conomică, >ucureşti, 1%%E, p.271.

)) Polt, &., ., Pein, '., D., "nternational Accountin , Fi*t8 dition, Dame G8omson earning, 21, cap.2.1.


56/304

)/ Feleagă, ?., onaşcu, .8 Tratat de contabilitate financiară, "ol. , ditura conomică, >ucureşti, 1%%E, p.271.

n Plan $on%a&il 3eneal modern trebuie să aborde!e următoarele aspecte pentru

un sistem contabil naţional)/@

obiecti"ul contabilităţii -de eCemplu@ imaginea *idelăB

mi:loacele utili!ate pentru atingerea obiecti"ului -principiile contabileB

armoni!area contabilă, con*orm reglementărilor legaleB

o terminologie -de*iniţii ale eCpresiilor şi noţiunilor utili!ateB

sistemul de pre!entare a in*ormaţiei -sistemul de ba!ă, sistemul simpli*icat şi sistemul

de!"oltatB

un plan de conturi structurat pe clasi*icare !ecimalăB

reguli de *uncţionare a conturilorB

reguli şi metode de e"aluare a bunurilor economiceB

reguli de întocmire şi pre!entare a documentelor de sinte!ăB

reguli de calcul al re!ultatului la înc8iderea eCerciţiului.

1.9., Ca)(l Con%a&il Con$e+%(al

'adrul contabil conceptual este de sorginte anglo$saConă şi s$a de!"oltat prin

distilarea practicii contabile de$a lungul câtor"a sute de ani. ;n acest proces e"oluti" pro*esia

contabilă, *oarte bine organi!ată, a *ost distribuită în rolul principal, care a *ost +interpretat‖

cu succes. ;n ţările în care rolul gu"ernelor este indirect, in"estitorii sunt consideraţi

principalii bene*iciari ai in*ormaţiilor contabile, iar situaţiile *inanciare trebuie să permită în

primul rând luarea de deci!ii pertinente. Cadrul contabil eneral trebuie să asiure coerenţa

normelor contabile şi să menţină independenţa oranismelor de normalizare . 3cesta poate *i

considerat +o constituţie a contabilităţii .‖

3pariţia şi de!"oltarea cadrelor contabile conceptuale a *ost determinată de noua

concepţie pri"ind organi!area lucrărilor contabilităţii în două circuite. +Jdată apărute în

practica economică a întreprinderilor, sistemele contabile dualiste s$au *orti*icat apoi sub

aspect conceptual şi metodologic, generând teorii şi doctrine care le$au îmbogăţit conţinutul şi

di"ersi*icat *ormele de mani*estare. J întreagă literatură de specialitate, spri:inită de un

arsenal de norme :uridice şi metodologice, elaborate de către organisme internaţionale, de

autorităţile legislati"e şi administrati"e ale di*eritelor ţări, precum şi de instanţele pro*esionale


57/304

)7 Feleagă, ?., onaşcu, .8 Tratat de contabilitate financiară, "ol. , ditura conomică, >ucureşti, 1%%E, p.271.


58/304

#5

din domeniul *inanciar$contabil, creea!ă astă!i premisele unei ade"ărate +internaţionali!ări‖ a

contabilităţii şi aşe!area acesteia pe ba!e preponderent conceptuale.‖)7

Cadrul contabil conceptual este un instrument e5trem de eficient 0n

perfecţionarea normalizării contabile. ;n opinia pro*esorilor ?iculae Feleagă şi on onaşcucadrul contabil conceptual Iconstituie un @id pentru elaborarea de norme contabile şi

pentru interpretarea lor. 'l este un spri3in pentru prelucrarea operaţiilor referitoare la

tranzacţii şi la e+enimente implicate de acti+itatea 0ntreprinderii, care nu sunt soluţionate

prin norme.H>6

'adrul conceptual al contabilităţii este de*init de organismul american de

normali!are -F3S> drept 6un sistem coerent de obiecti+e şi principii fundamentale, leate

0ntre ele, susceptibile să conducă la formularea de norme solide şi să indice natura, rolul şi

limitele contabilităţii financiare şi ale situaţiilor financiare . De *apt, acest cadru contabil‖

conceptual este o teorie contabilă normati+ă, "aloarea lui *iind dată de dubla soluţie pe care a

o*erit$o@

de a asigura coerenţă normelorB

de a contribui la asigurarea independenţei organismelor de normali!are.

'oerenţa înseamnă a atribui obiecti"e contabilităţii. Jbiecti"ele sunt de*inite în

*uncţie de utili!atorii in*ormaţiei contabile.

'rearea unui cadru instituţional înseamnă, printre altele, anga:area în structurile

acestuia a unor specialişti de înalt ni"el, capabili să se opună, cu armele pro*esionale,

presiunilor di*eritelor grupuri. 'adrul conceptual ser"eşte, în acest conteCt, drept para"an

opo!abil tuturor celor care repre!intă aşa$numitul +lobb< .‖

'adrul conceptual poate *i comparat cu o constituţie. F3S> îşi mai de*ineşte

propriul cadru conceptual ast*el@)% 6este un ansamblu structurat de obiecti+e şi de principii

fundamentale leate 0ntre ele, datorită cărora este posibil să se pună la punct norme

coerente. Jn această constituţie sunt prescrise natura, funcţiile şi limitele contabilităţii

financiare şi ale situaţiilor financiare.

Jbiecti"ele repre!intă scopul şi *inalităţile pe care contabilitatea le urmăreşte, în

timp ce principiile *undamentale pun în e"idenţă conceptele sau con"enţiile contabile de ba!ă,

)7 Florea, ., 2e la monism la dualismul contabil , în %ile din cronica permanenţelor 0n+ăţămntului şi culturiieconomice la "aşi omaiu de octoenar , ditura &olicromia, &iatra ?eamţ, 1%%5, p. 2#1.)E Feleagă, ?., onaşcu, ., Tratat de contabilitate financiară, 0ol. , ditura conomică, >ucureşti, 1%%E, p.

2E2.)% ?aciri, 3., Le cadre conceptuel américain et ses consé/uences sur le modle comptable traditionel , citat în ?.


59/304

#/

Feleagă, Jmblnzirea 3unlei contabilităţii, ditura conomică , 1%%/, p. 2)/.


60/304

care dictea!ă alegerea *aptelor ce urmea!ă să *ie pre!entate şi mi:loacele ce permit să se

re!ume aceste *apte şi să *ie comunicate părţilor interesate.

ste "orba de con"enţii *undamentale, în sensul că ele antrenea!ă aplicarea altor

con"enţii şi constituie ba!a la care trebuie, în mod constant, să ne re*erim, atunci când se punla punct, se interpretea!ă şi se aplică norme pri"ind contabilitatea şi in*ormaţia .‖

Deşi noţiunea de cadru conceptual este relati" nouă, mai ales în ţara noastră,

conţinutul acesteia este destul de "ec8i. &ractic, de la începuturile ei contabilitatea a a"ut la

ba!ă un ansamblu de reguli, norme şi principii care au asigurat o anumită coerenţă şi

uni"ersalitate lucrărilor contabile, c8iar dacă acestea nu erau eCplicit *ormulate. &rimele

tentati"e de reali!are a cadrelor contabile conceptuale au *ost în perioada 1%7E$1%E5 şi aparţin

organismului american de normali!are contabilă F3S>. ;n această perioadă, F3S> a emis

şase directi"e intitulate 6Statement o* *inancial accounting concepts@ SF3'‖ -nunţuri ale

conceptelor contabilităţii *inanciare, toate a"ând drept subiect cadrul conceptual american5@

SF3' 1 -noiembrie 1%7E@ 6Jbiecti"ele comunicării *inanciare de către

societăţile comerciale B‖

SF3' 2 -mai 1%E@ 6'aracteristicile calitati"e ale in*ormaţiei contabile B‖

SF3' # -decembrie 1%E@ 6lementele situaţiilor *inanciare ale societăţilor

comerciale B‖

SF3' ) -decembrie 1%E@ 6Jbiecti"ele situaţiilor *inanciare ale organi!aţiilor

cu scop nelucrati" B‖

SF3' 5 -decembrie 1%E)@ 6ecunoaşterea şi măsurarea în situaţiile *inanciare

ale societăţilor comerciale B‖

SF3' / -decembrie 1%E5@ 6lementele situaţiilor *inanciare -completea!ă şi‖

modi*ică SF3' #.

3lt*el spus, în această perioadă s$au cristali!at conceptele de ba!ă, concepte care

au constituit sursă de inspiraţie şi pentru alte organisme de normali!are, pentru propriile cadre

contabile conceptuale -de eCemplu, cel al 3S' şi al J*iciului de norme contabile din 'anada

-J?''.

&rin cadrul conceptual american s$a urmărit re!ol"area unor probleme legate de

normali!area contabilă naţională. ;n plus, procesul de elaborare a normelor contabile

americane se caracteri!ea!ă prin independenţă, în special în ceea

Sistemul Contabil Romanesc (1)

Documents

Transcript of Sistemul Contabil Romanesc (1)