SISTEME MODERNE DE ASISTENTA SOCIALA

Tipuri de sisteme de asistenta sociala-

-traditional se vb despre modelul anglo-american dar sistemele europene (birocratice/prestatii) sunt constructii diferite comparativ cu cele din America de Nord (servicii supraformalizate)

-sisteme de as. soc. din tarile occidentale si cele din tarile în curs de dezvoltare (administratie, curricula de învatamânt, management, servicii/institutii, asistenti sociali cu diploma universitara, etc.)

-modelul afro-asiatic: cultura, religie, cutume si stil de viata arhaic.

Sisteme europene de asistenta sociala- scurt istoric -

- contributie la dezvoltarea profesiei si pe alte continente: miscarea stabilimentelor Toynbee Hall din Londra, Ordinele/Biserica Catolica - protectia saracilor în Franta, Germania, Italia, Spania, Portugalia.

- protestantismul/diaconia -Anglia, Scotia, tarile Scandinave, tarile Baltice. Prezbiterienii din Scotia practicau „vizitele la saraci” preluate de COS sub forma „case work- ului”

- si in Grecia, Ungaria, Polonia, Romania, Lituania s-a practicat diaconia

- alt model întâlnit în Germania, Elvetia si Ungaria este pedagogia sociala: achizitia de deprinderi si cunostinte în interiorul grupurilor sociale gen familie, comunitate.

-- situatia actuala -

-Tipuri de sisteme de protectie sociala:

-sistemul anglo-saxon sau liberal (Marea Britanie)

-sistemul nordic sau social-democratic (Suedia, Danemarca, Finlanda)

-sistemul mediteranean/emergent (Portugalia, Grecia, Spania)

-modelul corporatist sau Renan (Germania)

- perioada ’60 - ’80: asistenta sociala a stagnat

- reforma sociala începuta in ’80: descentralizarea serviciilor sociale si transferarea responsabilitatii autoritatilor publice locale.

- dezbateri actuale cu privire la noile directii de dezvoltare a sistemelor de asistenta sociala. Putem discuta de un Model Social European?

Modelul social european?

• o sumă de principii şi idei comune ale sistemelor sociale din cadrul UE pentru a oferi protecţie şi coeziune socială,

• un răspuns unitar la inegalităţile economice şi sociale

• o viziune comună în privinţa vietii sociale

• • un set de standarde şi servicii

de calitate pentru un trai decent

• solidaritate şi responsabilitate socială

Priorităţi în domeniul social în UE

• coeziune economica şi sociala

• - Tratatul de la Maastricht (1992): combaterea excluziunii sociale şi întărirea coeziunii sociale

- Agenda de la Lisabona (2000): până în 2010 UE să se caracterizeze de o înaltă coeziune socială

• incluziune sociala

• acces egal la servicii de calitate (sănătate, educaţie, asistenţă socială, etc)

- egalitate de şansă- combaterea discriminarii- venit adecvat pentru o viaţă demnă- educaţia pe toată durata vieţii- dezvoltare socială- economie bazată pe cunoaştere - egalitate intre bărbaţi şi femei- ocuparea forţei de muncă- egalitatea în muncă

- protejarea drepturilor sociale persoanelor care circulă în UE (pensii, prestaţii sociale, şomaj, VMG, asigurări de sănătate)

- politici sociale transnaţionale de totalizare a perioadelor de asigurare si de activitate salarială sau independeta

• - exportabilitatea anumitor beneficii sociale

- reţele de solidaritate socială

• 2006 - Anul European al Mobilităţii Lucrătorilor• 2007 - Anul European al Oportunităţilor Egale• 2008 - Anul European al Dialogului Intercultural• 2009 - Anul European al Inovarii si Creativitatii

• - participare şi responsabilitate• - consultare, parteneriat social şi implicarea societăţii civile•

Sisteme Nord-Americane de Asistenţă Socială

• a) Voluntariatul (< 1915): mişcarea de voluntariat, perioada colonială, înfiinţarea de organizaţii, miscarea COS -urilor (Charity Organisation Society - M. Richmond), înfiinţarea de azile după modelul “London’s Toynbee Hall”, Settlement House Movement - J. Addams.

• b) Asistenţa socială ca ocupaţie (1915 - 1950): recunoaşterea oficială a profesiei, standarde, cod etic, asociaţii profesionale.

• c) Asistenţa socială ca profesie şi ştiinţă (1950 - prezent): reţeaua de învăţământ de asistenţă socială, NASW, sisteme moderne.

• sisteme modernizate (programe, servicii, institutii) • abordare holista (individ si familie in integralitate)• grad de finantare ridicat• descentralizare• centrarea pe comunitate/o diversitate de programe sociale• legislatie centrata pe protectia copilului si a persoanelor cu

dizabilitati• contractarea serviciilor (B. Clinton)• dezvoltarea CSR • inovatie in dezvoltarea serviciilor

Sisteme de Asistenţă Socială din Asia şi AfricaSisteme de Asistenţă Socială din Asia şi Africa

AsiaAsia - peste 52 de state, marea majoritate în curs de dezvoltare - continentul cu cele mai multe religii - discrepanţe semnificative între state (giganţi ca Rusia, China, Japonia; state active internaţional ca Israel, Palestina, Irak; state mici ca Bangladesh, Sri Lanka)

• - influenţate de nord-americani si anglo-saxoni• - Japonia are cel mai dezvoltat sistem de as. soc.• - restul statelor: insuficienţi specialişti, slaba

dezvoltare a serviciilor, locuri de muncă slab plătite• - tradiţiile și influenţele culturale sunt puternice

în administraţie (ex. Singapore - politici confucianiste ce diminuează rolul as. soc.)

• - grupul de ţări asiatice aflate sub dominaţia şi influenţa fostei URSS

Africa - 54 de ţări fiind cel mai vechi loc de pe pământ - locul în care îşi are originea rasa umană - continent preponderent agrar.

- practici culturale specifice- triburi, familii/gospodarii inter-generaţionale- credinţe, superstiţii puternice şi practici şamanice - reţele sociale informale ce practică ajutorul

mutual inclusiv cel de natură materială şi financiară. - sărăcie absoluta, malnutriţie, mortalitate

infantilă, - HIV/SIDA, acces limitat la apă potabilă, foamete,

- analfabetism, boli contagioase, creşterea

fertilităţii, lipsa infracstructurii

- noi metode şi tehnici de intervenţie adaptate la contextul local: training-uri vocaţionale pe teme diverse: tranzacţii micro-financiare, burse şcolare, transfer tehnologic, literatură didactică

-Ex. Departamentului Dezvoltării Comunitare din Ghana utilizează tehnici neortodoxe de sfătuire a persoanelor pentru economisirea banilor şi alte asemenea strategii de folosire a resurselor: -gătitul şi --- procesarea mâncării, -- colectarea de combustibil şi lemne, -schimburi comerciale între gospodării, -adolescenții sunt sfătuiţi cum să prevină HIV/SIDA

- modelul “developmental social work” (Gray, 2000): accent pe punctele tari ale persoanei, renunţarea la adversitate, utilizarea voinţei şi a talentelor personale în depăşirea dificultăţilor, consolidarea aşteptărilor şi aspiraţiilor personale.

Dezbateri recente privind profesia

- Jordan (2004): profesia străbate „o criză” determinată de condiţionările sociale (criza globală - șomaj, creșterea fiscalității)

- profesie stranie şi dezbinată, neexistând consens şi armonizare profesională

- revizuirea programelor curriculare de formare a profesioniştilor

- furnizori privaţi, mişcarea CSR, marketizarea şi globalizarea bunăstării

- a treia cale? (combinație între piață și socialism - ex. Suedia; în Europa Centrală și de Est - dezvoltare comunitară - dezv. societății civile complementar cu rolul statului)

Criza îmbrăca diverse forme:

- lipsa recunoaşterii profesiei,

- lipsa asistenţilor sociali profesionişti, - eşecul în recrutarea universitară a viitorilor asistenţi sociali,

- condiţii de muncă mai puţin optime,

- o rată slabă a angajabilitatii,

- erodarea graniţelor profesiei,

- persoane fără pregătire în as.soc. ce-și asumă responsabilități manageriale în domeniu,

- lipsa autonomiei, a creativității/inovației,

- lipsa resurselor, etc.

- asistenţa socială rurală - slab dezvoltata

-internaţionalizarea practicii de asistenţă socială

- asistenta sociala experimentează permanent crize legate de identitate chiar dacă statutul ştiinţific este bine conturat şi stabilizat; “.... asistenții sociali ar să fie de acord cu chinezii, care au două definiții pentru cuvântul criză - pericol și oportunitate ” (Farley et al., 2009: 419).

-cadrul calificărilor în asistenţă socială

Romania - stare de fapt• -insuficienta dezvoltare a serviciilor de asistenta sociala

• - centrarea pe intervenţie în situaţii de dificultate şi mai puţin pe prevenţie

• - domina prestaţiile şi drepturile sociale situate ca valoare financiară la nivel redus

• - fragmentarea instituţională a sistemului la nivel central ce conduce la diluarea răspunderii şi implicit la lipsa de articulare

- nu se încurajează reţeaua rurală de asistenţă socială întrucât SPAS-urile sunt dezvoltate doar la nivel judeţean ca DGASPC-uri nu și la nivel local (oraşe, comune)

• - număr insuficient de specialişti cu pregătire universitară în asistenţă socială

• - fonduri insuficiente la nivel local destinate dezvoltării serviciilor şi susținerii instituţiilor de specialitate

Bibliografie

Buzducea, D., 2009, Sisteme moderne de asistenta sociala, Polirom, Iasi.

Farley, O.W., Smith, L.L., Boyle, S.W., 2009, Introduction to Social Work, eleventh ed., Pearson Education, Inc.

Laird, S., E., 2008, Social Work Practice to Support Survival Strategies in Sub-Saharan Africa, in British Journal of Social Work, vol. 38, no. 1, pp. 135-151.

Long, D.D., Tice, C.J., Morrison, J.D., 2006, Macro Social Work Practice, Thomson Brooks/Cole, USA.