Sisteme Inf

21
1. Evidenţiaţi aspectele care definesc un sistem: Sistemul reprezintă un ansamblu de elemente (componente) interdependente, оntre care se stabileşte o interacţiune dinamică, pe baza unor reguli prestabilite, pentru atingerea unui scop comun. Adică, un sistem este definit prin relaţiile dintre elementele sale, care pot fi modularizate pe părţi. Deci, unele părţi pot fi schimbate, ceea ce reprezintă o cale de modernizare cu un minim de elemente de noutate dar cu efecte care pot fi foarte mari. Din cele menţionate rezultă că pentru realizarea unui sistem este necesar să se stabilească obiectivele (ieşiri, rezultate) cărora trebuie să li se atribuie anumite valori admisibile, iar оn funcţie de acestea se determină parametrii care asigură transformarea variabilelor de intrare, pentru realizarea obiectivelor propuse. Adică, orice sistem este format din intrări, prelucrări şi ieşiri. 2. Sistemele unei USE sunt: Subsistemele unei USE pot fi determinate şi în funcţie de tipurile de activităţi ale acesteia şi anume: · activităţi de producţie (fizice sau tehnologice); · activităţi de informare; · activităţi de conducere Luвnd оn consideraţie aspectele menţionate, оn USE pot fi distinse trei sisteme care acţionează strвns legate оntre ele: - sistemul de decizie (conducere sau decizional), care realizează o activitate de conducere şi control şi se ocupă de analiza informaţiilor оn vederea elaborării deciziilor; - sistemul condus (de execuţie sau operaţional), care realizează activităţile fizice şi transformă deciziile оn acţiuni; - sistemul de informare (informaţional ), care asigură legătura bilaterală оntre celelalte două

Transcript of Sisteme Inf

1. Evideniai aspectele care definesc un sistem: Sistemul reprezint un ansamblu de elemente (componente) interdependente, ntrecare se stabilete o interaciune dinamic, pe baza unor reguli prestabilite, pentru atingereaunui scop comun.Adic, un sistem este definit prin relaiile dintre elementele sale, care pot fimodularizate pe pri. Deci, unele pri pot fi schimbate, ceea ce reprezint o cale demodernizare cu un minim de elemente de noutate dar cu efecte care pot fi foarte mari.Din cele menionate rezult c pentru realizarea unui sistem este necesar s sestabileasc obiectivele (ieiri, rezultate) crora trebuie s li se atribuie anumite valoriadmisibile, iar n funcie de acestea se determin parametrii care asigur transformareavariabilelor de intrare, pentru realizarea obiectivelor propuse. Adic, orice sistem este formatdin intrri, prelucrri i ieiri.

2. Sistemele unei USE sunt: Subsistemele unei USE pot fi determinate i n funcie de tipurile de activiti aleacesteia i anume: activiti de producie (fizice sau tehnologice); activiti de informare; activiti de conducereLund n consideraie aspectele menionate, n USE pot fi distinse trei sisteme careacioneaz strns legate ntre ele:- sistemul de decizie (conducere sau decizional), care realizeaz o activitate de conducere icontrol i se ocup de analiza informaiilor n vederea elaborrii deciziilor;- sistemul condus (de execuie sau operaional), care realizeaz activitile fizice itransform deciziile n aciuni;- sistemul de informare (informaional), care asigur legtura bilateral ntre celelalte dousisteme, realiznd activitile de informare, avnd ca obiective colectarea, nregistrarea,prelucrarea i transmiterea informaiilor i a deciziilor.

3 Sistemul informaional i sistemul informatic :

Conceptul de Sistem Informaional (SIF) a fost definit in mai multe moduri. Odefiniie mai cuprinztoare poate fi urmtoarea: SIF - ansamblul datelor, informaiilor,fluxurilor i circuitelor informaionale, procedurilor i mijloacelor de tratare a informaiilor menite s contribuie la stabilirea i realizarea obiectivelor unitii.De menionat c, in cadrul sistemului informaional exist totdeauna un sistem de prelucrare a datelor. Dac acest sistem presupune utilizarea calculatoarelor, el este denumit Sistem informatic (SI).Adic, SI ...este un ansamblu structurat de elemente interconectate funcional pentruautomatizarea procesului de obinere a informaiilor i pentru fundamentarea deciziilor...Este important de relevat c SI este parte component a SIF i ...are ca obiect deactivitate, in general procesul de culegere, verificare, transmitere, stocare i prelucrareautomat a datelor....

4Care sunt criteriile de clasificare a SIE ?

CRITERII1.Structura economiei naionale:A. SI macroeconomice: - SI pentru conducerea activitii unor ramuri ale economiei naionale; -SI pentru conducerea unor activiti la nivelul economiei naionale; -SI funcionale; - SI teritoriale.B. SI microeconomice: -SI pentru conducerea proceselor tehnologice; -SI pentru conducerea activitilor economice.2. Modul de organizare a datelor -SI cu fiiere; -SI cu fiiere integrate, gestionate conform conceptului de BD, fr utilizarea SGBD; -SI cu BD gestionate prin utilizarea unui SGBD; -SI cu BD sau fiiere distribuite.3. Gradul de interconectare SI cu aplicaii independente care comunic indirect (off-line) sau direct (on-line); SI cu aplicaii comune care comunic indirect (offline) sau direct (on-line);4. Gradul de distribuire: SI centralizate, fr teleprelucrare; SI centralizate, cu teleprelucrare; SI cu distribuie special; SI cu distibuie total.5. Tehnologia de prelucrare utilizat: Subsistem pentru culegerea i validarea datelor de intrare; Subsistem pentru administrarea datelor (creare, actualizare, protecie, salvare restaurare) Subsistem de exploatare i obinere a rezultatelor solicitate (liste-situaii de ieire, grafice, etc.)5. Conform structurii economiei naionale sistemele informatice reprezint urmtoarele clase: A. Sisteme informatice macroeconomice B. Sisteme informatice microeconomice 6. Sistemele informatice macroeconomice sunt: SI pentru conducerea activitii unor ramuri ale economiei naionale care iipropun, in principal, indeplinirea activitilor la nivel de ramur a economiei naionale (ca de exemplu: sistemele energetic, transporturilor, telecomunicaiilor, etc. ); SI pentru conducerea unor activiti la nivelul economiei naionale, cum ar fi: aprovizionarea tehnico-material, comerul exterior, asigurarea social, etc.; SI funcionale asigur furnizarea de informaii necesare desfurrii unor ansambluride activiti la nivelul economiei naionale cum ar fi sistemele: financiar-bancar,statistic, de documentare tehnico-tiinific, etc.; SI teritoriale sunt destinate conducerii activitilor social-economice la nivelul unei diviziuni teritoriale.

7. SI microeconomice pot fi: 1. Sistemele informatice pentru conducerea proceselor tehnologice2. SI pentru conducerea activitilor economice.

Sistemele informatice pentru conducerea proceselor tehnologice, la nivelmicroeconomic, se caracterizeaz prin aceea c datele de intrare sunt asigurate prinintermediul unor dispozitive automate care transmit sub form de semnale informaii desprediveri parametri ai procesului tehnologic (presiune, temperatur, umeditate, etc.), iar datele Subsistem pentru administrarea datelor (creare, actualizare, protecie, salvare-restaurare);Subsistem de exploatare i obinere a rezultatelor solicitate (liste-situaii de ieire, grafice, etc.)de ieire se transmit de asemenea, sub form de semnale, unor organe de execuie caremodific automat parametrii procesului tehnologic, efectund astfel controlul i comandaautomat a acestui proces. Asemenea sisteme ( ca de exemplu, privind fabricarea hrtiei,cimentului, etc.) au un grad de automatizare mult mai superior dect la celelalte tipuri desisteme informatice.Sistemele informatice pentru conducerea activitilor economice n unitile socialeconomicevor fi examinate separat, n continuare.

8. Structura unui sistem informatic poate fi determinat sub urmtoarele aspecte: Aspect general. Aspect organizatoric.Aspect funcional.

9. Sub aspect general, un SI este compus din: 3 componente -intrari+prelucrari+iesiri

10. Sub aspect organizatoric un SI este compus din:

Cadrul organizatoric este cel specificat n regulamentul de organizare i funcionare al unitii in care funcioneaz sistemul informatic.

Sub aspect organizatoric, un sistem informatic este compus din urmtoarele elemente : baza informaional (inforware); baza tehnic (hardware); sistemul de programe (software); baza tiinifico-metodologic; resurse umane (humanware); cadrul organizatoric (orgware).

11. Subsistemele Informatice funcionale ale unei USE pot fi: A)Subsistemproducere ,b)Subsistemfinanciarcontabil c),Subsistemcercetaredezvoltared)Subsistemmarketing E),Subsistempersonal.ale unei USE pot fi:

12. Categoriile de intrri ale unui SI suntIntrrile reprezint ansamblul datelor introduse, gestionate i prelucrate n cadrulsistemului pentru obinerea informaiilor rezultative. Intrrile pot fi clasificate n urmtoarelecategorii:a). Obinute n urma tranzaciilor externe;b). Obinute n urma tranzaciilor interne.

13. Intrrile obinute in urma tranzaciilor externe, sunt reprezentate de : Date consemnate n documente, la locul producerii operaiilor pe care leevideniaz n cadrul USE, ca de exemplu: bonul de consum, factura emis unuiclient, etc. Date care provin din mediul economic-financiar-bancar, consemnate n documentesau nscrise n norme i/sau prevederi legale, ca de exemplu: facturi primite de lafurnizori, ordin de plat onorat de client, cota legal de TVA, cotele de impozit pevenit, etc.; Date parvenite de la alte sisteme informatice operaionale n cadrul USE, printransfer indirect (off-line) sau direct (on-line) ntr-o reea local. Date parvenite de la alte sisteme informatice din exteriorul USE, transferate ladistan prin Internet, inclusiv, cu utilizarea tehnologiei EDI Electronic DataInterchange sau prin reele private, etc..

14. Datele consemnate in documentele de intrare pot fi introduse in calculator in urmtoarele moduri: De menionat c, datele consemnate n documentele de intrare pot fi introduse ncalculator n urmtoarele moduri: Prin intermediul unor proceduri specializate ale SI care permit introducerea datelorde la tastatur pe baza unor videoformate i validarea datelor Prin scanarea documentelor - o tehnologie modern bazat pe principii optice, carepermite preluarea unui volum foarte mare de date ntr-un interval de timp foartescurt

15. Ieirile unui SI pot fi clasificate n: Ieirile sistemului informatic constituie rezultatul prelucrrii datelor n urma realizriiprocedurilor automat. n funcie de forma i coninutul acestora, ieirile SI pot fi clasificate n:a) Indicatori sintetici redau starea fenomenelor i proceselor economice, inclusivrezultatele activitii economico-financiare (ca de exemplu: capitalul, propriu, profitulbrut, rata rentabilitii, etc.) prin intermediul videoformatelor. Acestea, pot ficonsultate de ctre manageri n regim on-line;b) Liste/situaii de ieire ( rapoarte) reprezint principalele surse financiar-contabile,grupeaz indicatorii sintetici sau analitici sub form de tabel (de exemplu: situaiastocurilor de produse la o anumit dat, statul de plat, etc.). Listele /situaiile pot fiemise la imprimant, pe monitorul calculatorului, pe suport magnetic pentru a putea fitransmise beneficiarului n regim off-line sau transmise la distan, n regim on-line,prin intermediul reelelor;c) Grafice surprind dinamica indicatorilor sintetici i analitici, necesare informriioperative i sugestive a conducerii. Graficele pot fi de mai multe tipuri, ca deexemplu: liniare, bare, circulare, stive, etc.;d) Ieiri destinate altor sisteme informatice reprezint fiiere furnizate (n regim offline)sau transmise on-line altor SI n vederea prelucrrilor n cadrul acestora.

16. Funciile cumulative ale unui SI sunt:

decizional care asigur elementele necesare sprijinirii i lurii deciziilor; operaional (de aciune) care realizeaz obiectivele cuprinse n strategia de conducere prinasigurarea i operaionalizarea deciziilor, metodelor manageriale, etc.;

documentare care se exprim printr-o permanent i continu cunoatere a mediuluinconjurtor, pe baza creia se nregistreaz toate informaiile ce mbogesc tezaurulpersonalului i care ulterior pot fi utilizate n luarea deciziilor sau pentru realizarea anumitoraciuni.

17. Obiectivele manageriale de realizare a unui SI pot fi: Manageriale, se determin n funcie de aspectele globale de conducere i afecteaz activitile de baz din cadrul unitilor economice (aprovizionare, producie, desfacere etc.) cum ar fi: sporirea gradului de ncrcare a capacitilor existente i reducerea duratei ciclului de fabricaie; sporirea volumului produciei; reducerea consumurilor specifice de materii prime i materiale; sporirea productivitii muncii; sporirea profitului i a rentabilitii etc.

18. Obiectivele funcionale ale unui SI se determina in conformitate cu:

Funcionale - se determin n conformitate cu anumite funcii privind problema abordat. Ca deexemplu, pentru un sistem realizat pentru activitatea de marketing, acestea pot fi: studierea caracteristicilor tehnico-economice, inclusiv a tehnicilor de comercializare aproduselor concurente, furnizate de alte uniti comerciale din ar sau strintate; studierea caracteristicilor specifice ale pieelor de desfacere n vederea realizrii relaiilorvalutar-financiare i de distribuire a produselor proprii; primirea i centralizarea comenzilor de la clieni; livrarea ctre clienii interni i externi a produciei contractate; urmrirea ritmicitii livrrilor n scopul onorrii contractelor, etc.

19. Managementul activitilor de realizare i implementare a SIE include aciunile: Managementul activitilor vizate presupune totalitatea aciunilor de asigurare acondiiilor de desfurare adecvat a acestor activiti i de utilizare a resurselor n scopulatingerii obiectivelor propuse de unitatea beneficiar.Principalele tipuri de aciuni sunt: planificarea prin care se urmrete elaborarea unui plan al desfurrii activitilorde realizare a sistemelor informatice prin estimarea necesarului raional de mijloacei resurse, stabilirea modului de alocare a acestora i termenilor intermediare ifinale; organizarea general urmrete stabilirea metodologiei, organizarea colectivelor irepartizarea sarcinilor, atribuiilor i responsabilitilor colective i individuale,stabilirea structurii i coninutului documentaiei etc.; urmrirea presupune supravegherea permanent a procesului de realizare,implementare i exploatare a sistemului informatic, a termenilor, a respectriimetodologiei i a consumurilor de resurse, n vederea corectrii operative aabaterilor; controlul urmrete msurarea, evaluarea i validarea componentelor sistemului nraport cu criteriile, normele i standardele prestabilite; luarea deciziilor se efectueaz dup fiecare operaie de urmrire i control pentrudeterminarea modului de continuare a procesului de realizare i exploatare asistemului informatic.

20. Etapele ciclului de via a unui SIE sunt: studiul i analiza sistemului informaional existent; achiziia sistemului ; proiectarea general (conceptual) a SI; proiectarea de detaliu (fizic) a SI; implementarea i conversia SI; exploatarea curent i meninerea n funciune a sistemului informatic.

21. Proiectarea general a unui SI presupune: proiectarea general (PG) deine o pondere deosebit, deoarece aceasta definete structura i funcionalitatea noului sistem n raport cu obiectivele i cerinele solicitate de ctre beneficiar.Etapa de PG a unui SI are ca obiectiv elaborarea concepiei logice a SI, adic definete SI att structural, ct i funcional.Cu alte cuvinte, PG asigur modelarea conceptual a noului sistem, inclusivstabilirea componentelor de sistem (subsisteme i uniti funcionale), a legturilor dintreacestea i a funcionalitii structurii sale n aa fel, nct ntregul sistem s acioneze ca un tot unitar. Prin urmare, la etapa PG sunt definite obiectivele noului SI, se determin structurabazei informaionale, se definesc intrrile i ieirile viitorului SI, se asigur formalizareaatributelor de intrare i se proiecteaz organigrama noului sistem.Deasemena, la etapa PG se stabilete arhitectura viitorului sistem informatic iinteraciunile ntre componentele sale, se face o prim schi legat de viitoarea baza dedate operand pe un nivel de abstractizare foarte mare i o prezentare a prelucrrilor la nivelgeneral. Organizarea i conducerea proiectrii generale presupune stabilirea unui colectivpentru realizarea proiectrii generale i elaborarea unui plan de realizare a acestei etape.Managerul de proiect asigur planificarea, organizarea, coordonarea i urmrirea ntregiiactiviti, elaboreaz graficul de desfurare a fazelor proiectrii generale, stabilete,pentru fiecare faz, termenul de realizare, obiectivele specifice i personalul implicat.Buna desfurare a etapei de proiectare conceptual oblig conducerea unitiibeneficiare s analizeze pe parcurs stadiul lucrrilor, s sintetizeze toate cerineleutilizatorului ntr-un mod ct mai eficient, s evalueze toate variantele, s selecteze i savizeze cea mai bun cale de obinere a informaiilor necesare.

22. Proiectarea de detaliu a unui SI presupune: presupune transformarea modelului conceptual alnoului sistem ntr-un model operaional, n concordan cu un sistem de gestiune a datelori un sistem electronic de calcul.Proiectarea de detaliu este una din cele mai dificile etape a ciclului de via alsistemului informatic, de aceea necesit un deosebit efort managerial privind organizarea,urmrirea i controlul activitilor vizate. Acesta presupune organizarea colectivelor despecialiti i repartizarea sarcinilor, atribuiilor i responsabilitilor, supraveghereaactivitilor de proiectare de detaliu a unitilor funcionale i unitilor de prelucrare,supravegherea termenelor, respectrii metodologiilor de elaborare, evaluarea soluieioptime de gestiune a datelor i a sistemului electronic de calcul, validarea rezultatelorobinute n raport cu cerinele, normativele i standardele prestabilite.

23. Implementarea SIE urmrete: n literatura de specialitate se menioneaz c etapa de implementare este piatra dencercare a sistemului informatic. Obiectivul implementrii presupune testarea(verificarea) sistemului proiectat i realizat fizic n condiiile reale din unitatea beneficiari aducerea la stadiul de funcionare i exploatare efectiv.Aceast etap include multe aspecte specifice care impun deosebite activitimanageriale, materializate prin planificarea implementrii i prin asigurarea condiiilororganizatorice, financiare, materiale, informaionale i informatice necesare implementrii,inclusiv asigurarea operativitii, calitii i acurateei datelor de intrare. De asemenea,aceste activiti includ i verificarea performanelor sistemului informatic proiectat.Elaborarea planului de implementare asigur repartizarea n timp a lucrrilor, resurselor isarcinilor personalului care realizeaz punerea n funciune a sistemului proiectat. Deasemenea, se stabilete succesiunea procedurilor i activitilor presupunnd realizareaimplementrii i conversiei n condiii de maxim eficien i minime de timp.

24. Tipuri de SI pentru conducerea USE microeconomice:

sisteme de sprijinire a conducerii strategice; sisteme de sprijinire a procesului decizional; sisteme de informare a conducerii operative; sisteme de prelucrare a tranzaciilor.

25. Obiectivul de baz al sistemelor de birotic ? n englez Office Automation Systems (OAS), de asemenea sunt cunoscute n toate tipurilede SI menionate i se ocup cu tratarea comunicaiei umane. Asemenea sisteme utilizeaz procesoare de texte, procesoare de tabele, sisteme de pot electronic, etc.

26. Obiectivul de baz al sistemelor expert ? Sistemele expert, n englez Expert Support Systems (ESS), se ocup de prelucrarea cunotinelorumane. Ele preiau sub forme mai performante, o parte din activitile surprinse prin tipurile de sisteme deja menionate.

27. Componentele funcionale ale SIM ?

Managementul Financiar-contabil; Managementul Bugetelor; Managementul Partenerilor (Furnizori/Clienti/Debitori/Creditori); Managementul Mijloacelor Fixe; Managementul Stocurilor i Obiectelor de Inventar; Managementul Resurselor Umane; Managementul Salarizrii; Managementul Conturilor Extrabilaniere, etc.

28. Pe ce baz poate fi realizat Sistemul Informatic Naional ?

Cu alte cuvinte, S.I.N. trebuie s includ n structura sa urmtoarele clase deSisteme Informatice Macroeconomice pot fi divizate n:1. SI pentru conducerea activitilor unor ramuri ale economiei naionalecare -i propun n principal informatizarea i ndeplinirea activitilor lanivel de ramur a economiei naionale (ca de exemplu: sistemul energetic,transporturilor, telecomunicaiilor, etc. );2. SI pentru conducerea unor activiti la nivelul economiei naionalecum ar fi: aprovizionarea tehnico-material, comerul exterior, asigurareasocial, etc.;3. SI funcionale care i propun asigurarea i furnizarea de informaiinecesare desfurrii unor ansambluri de activiti la nivelul economieinaionale cum ar fi sistemele: financiar-bancar, statistic, de documentaretehnico-tiinific, etc.;4. SI teritoriale sunt destinate conducerii activitilor social-economice lanivelul unei diviziuni teritoriale (Ca de exemplu, SI raionale, etc.).

29. Reeaua Republican Informaional asigur.Reeaua Republican Informaional presupune asigurarea accesului la bazele dedate att pe plan naional, ct i pe plan mondial, ea fiind conectat laReeaua Global INTERNET.

30. Reeaua Republican Informaional include: Reeaua Administraiei de Stat; Reeaua de Cercetare, Educaie i Dezvoltare; Reeaua Informaional Public; Reele Departamentale; Reele Corporative.

31. SI privind administraia public reprezint o structur: Printre principalele funcii tehnologice ale Sistemului Informatic privindadministraia Public pot fi relevate urmtoarele: Stocarea i prelucrarea datelor de ctre fiecare unitate i realizareacomunicaiilor pe orizontal i vertical; Gestionarea i prelucrarea datelor de orice nivel n cadrul unor centre deprelucrare a datelor publice la care s aib acces fiecare sistem al unitilorparticipante.

32. Elaborarea SI privind administraia public necesit o abordare:

Elaborarea SI privind Administraia Public necesit o abordare sistemic ncadrul SIN cu o implementare de la nivel la nivel. Aceasta va permite diminuareacheltuielilor financiare (n comparaie cu abordarea individual) i asigurarea uneidiscipline n procesul de colectare, stocare i prelucrare a informaiilor la toatenivelurile de administraie public.

33. SI privind Administraia Public include urmtoarele elemente (SSI): Registru de Stat al Unitilor de Drept; Registru de Stat al Populaiei; Registru de Stat al Transportului; Evidena titlurilor de proprietate; Evidena bunurilor din patrimoniul public i privat; Evidena terenurilor din patrimoniul public i privat; Analiza indicatorilor sintetici socio-economici; Evidena titlurilor de proprietate emise; Evidena electoratului permanent; Bugetul de venituri i cheltuieli pe uniti administrativ teritoriale

34. Principalele categorii de utilizatori ale Reelei de Cercetare, Instruire i Dezvoltare sunt: Reeaua de Cercetare, Instruire i Dezvoltare (RENAM) asigur accesul lainformaia tehnico-tiinific pentru multe categorii de utilizatori, inclusiv pentrupedagogi, savani, dar i pentru tnra generaie, facilitnd astfel, activitatea acestorapreciabile categorii de utilizatori.Structura Reelei de Cercetare, Instruire i Dezvoltare poate fi reprezentat ca nConectarea la Reeaua vizat permite beneficiarilor prestarea urmtoarelorservicii: accesul la bazele de date ce conin informaia tehnico-tiinific din republic istrintate, informaia tehnologic, legislativ, guvernamental, mass media etc.; asigurarea nvmntului la distan; prelucrare informaii la distan; schimb rapid i comod de informaii: pota electronic, transport de fiiere,teleconversaii etc.; teleconferine; teleconsultri; teleimprimarea informaiilor;

35. Reelele Departamentale includ:

Reelele Departamentale subneleg construirea unor sisteme separatedepartamentale cum ar fi "Reeaua departamental Vama Moldovei", "Reeauadepartamental Inspectoratul Fiscal de Stat", "Reeaua departamentului deStatistic", "Reeaua Ministerului Proteciei Familiei i Sociale" i diferite reelebancare. Pentru o gestiune eficient a Sistemelor Informatice vizate, este necesardezvoltarea continu a Reelei Publice de Transport Date care ar integra iReelele Departamentale cu utilizarea n comun a resurselor de care dispun

36. SSI funcionale ale R.S.U.D.

R.S.U.D. cuprinde urmtoarele SSI funcionale (Figura 10 ): Controlul de stat asupra acumulrii, pstrrii i utilizrii RI privindunitile de drept (CONTROL-UD); Evidena autoritilor administraiei publice (ADMINISTRAIA); Evidena ntreprinderilor i organizaiilor obteti (NTREPRINDERI IORGANIZAII); Evidena antreprenorilor individuali (PATENTE); Evidena tampilelor (TAMPILE); Evidena licenelor (LICENE); Evidena adreselor juridice (ADRESE).

37. SSI funcionale ale sistemului RSP: SSI privind controlul de stat al acumulrii, pstrrii i utilizrii resurselorinformaionale cu privire la populaie (CONTROL-P) SSI de eviden i control al naterilor i/sau al deceselor pe teritoriulRepublicii Moldova ("NATERE i DECES") SSI de eviden i control al actelor strii civile ("O.S.C.) SSI de eviden i control al documentrii populaiei cu documente deidentificare din Sistemul Naional de Paapoarte (DOCUMENTARE) SSI de eviden i control al locului de trai (ADRESA) SSI de eviden i control al ceteniei (CETENIA) SSI de eviden i control al cetenilor strini i persoanelor frcetenie, care se afl pe teritoriul Republicii Moldova (STRINUL) SSI de eviden i control al trecerii frontierei de stat a RepubliciiMoldova (CONTROL-D) SSI de eviden i control al persoanelor, care s-au adresat la ambasadelei consulatele Republicii Moldova (CONSUL)

38. SSI funcionale ale SI RST: SSI privind controlul de stat al acumulrii, pstrrii i utilizrii resurselorinformaionale despre mijloacele de transport (CONTROL-T); SSI de eviden i controlul al vehiculelor (AUTOMOBILUL) ; SSI de eviden i controlul al agregatelor numerotate(AGREGATUL); SSI de eviden i controlul al strii tehnice a vehiculelor(TESTAREA); SSI de eviden i controlul al dreptului de proprietate i restriciileacestuia (PROPRIETATEA); SSI de eviden i controlul al actelor eliberate privind vehiculele(DOCUMENTAREA); SSI de eviden i controlul al semnelor de nregistrare (SEMNUL).

39. SI de cutare ACCES-1 integreaz:

SI de cutare ACCES-1 reprezint soft-ul ce permite integrarearegistrelor populaiei, unitilor de drept i transportului.Prin adresarea la datele din aceste registre, utilizatorul poate obine informaiecomplex n regim on-line.

40. Facilitile SI de cutare ACCES-1 :

Cutarea informaiei despre persoana fizic (inclusiv despreceteanul strin, domiciliat pe teritoriul Republicii Moldova) nbaza datelor prestabilite, cum ar fi: numele, prenumele,patronimicul, data naterii, numrul i seria actului de identitate alpersoanei ori numrul de identificare de stat;Cutarea informaiei despre persoana juridic n baza numruluide nregistrare, codului fiscal, denumirii organizaiei, adreseijuridice, datelor prestabilite despre conductorul ori fondatoriiunitii;obinerea informaiei depline despre obiectul evidenei icontrolului sub form de fi personal n form electronic oritiprit, la fel, despre formulare (fotografia, DAT-file)

41. Societatea informaional reprezint o expresie a erei: Societatea informaional este o form nou a civilizaiei umane, mult mai perfect,n care accesul egal i universal la informaie, n corelaie cu o infrastructur informaionali de comunicaii dezvoltat, contribuie la o dezvoltare social-economic durabil, reducereagradului de srcie, mbuntirea calitii vieii, la integrarea n Uniunea European.Altfel spus, Societatea Informaional reprezint un model social care presupune c o partesemnificativ a interaciunii dintre indivizi, respectiv dintre acetia i autoriti, s fie bazatpe utilizarea tehnologiilor informaiei i comunicrii. Principalele avantaje sunt consideratea fi accesul mai rapid la informaie i modalitile mai simple de a comunica la distan.Se poate afirma, de asemenea c, societatea informaional reprezint o expresie a ereiinformaionale. Trebuie sa fim contieni de faptul ca informaia devine o resursa strategici fundamental, analoaga capitalului din societatea industrial.

42. Informatizarea societii este un proces: Informatizarea societii.n sursele bibliografice i n mediul de specialitate, de regul, informatizarea societii estetratat ca un proces tehnic privind dotarea unitilor social-economice cu tehnic electronicperformant. Dar informatizarea nu poate fi numai un proces tehnic, ea reprezint un processocial care influeneaz considerabil societatea i personalitatea. Mai mult, informatizareareprezint procesul de intensificare a produciei, de extindere i utilizare a cunotinelor,proces realizat prin intermediul tehnologiilor informaionale i telecomunicaiilor.Altfel spus, sub aspect formal, informatizarea presupune implementarea activ atehnologiilor informaionale i telecomunicaiilor n toate domeniile de activitate, iar prinesen ea intensific utilizarea cunotinelor i informaiilor n societate. Informatizareasocietii poate fi realizat cu succes numai n condiiile unei infrastructuri informaionalebine organizate i eficient dirijate.

43. Cele mai importante avantaje ale dezvoltarii unei afaceri electronice sunt Cele mai importante avantaje ale dezvoltarii unei afaceri electronice sunt:1. Oportunitatea de a vinde i de a face cunoscute propriile produse la nivel global.2. Comunicarea cu furnizorii i clientii firmei implic un nivel redus al costurilor i este multmai eficient.3. Pentru a ncepe o afacere on-line de succes, comparativ cu o afacere tradiional, ai nevoiede o investiie minim.44. Care este cea mai important component a e-business ? E-business reprezint mai degrab o strategie n ceea ce privete modul de a face afaceri, ceamai important component a sa fiind e-commerce (comerul electronic), care reprezintvnzarea de produse i/sau servicii prin intermediul internetului.Comment by Windows:

45. Ce include infrastructura informaional ? Infrastructura informaional include resursele informaionale, liniile de comunicaii, reelele i canalele de transport date, mijloacele de comutaie i de dirijare a fluxurilor informaionale, computerele (hardware) i produsele program (software) i alte elemente cu aspect informational.

46. Definirea RI poate fi sub aspect:

O definire mai complet a resursele informaionale impune analiza i caracterizarea acestorasub diverse aspecte, principalele fiind cel organizatoric, cel tipologic i cel al obiectului degestiune.

47. Sub aspect organizatoric Resursele informaionale includ: Din punct de vedere organizatoric , resursele informaionale includ n componena lorurmtoarele elemente: Baza informaional; Baza tiinifico - metodologic; Baza tehnico - material; Resursele umane; Resursele financiare; Cadrul legislativ-normativ; Tehnologii informaionale i telecomunicaii

48. Baza informaional a RI include: La rndul su, baza informaional presupune totalitatea datelor, informaiilor, circuitelor,torentelor i fluxurilor informaionale cuprinse ntre dou spaii informaionale: cel naionali cel internaional.

49. Cadrul legislativ-normativ al RI include Cadrul legislativ-normativ presupune, asigurarea cu legi, reglementri, standarde i normative viznd domeniul informaional i informatic.

50. Sub aspect tipologic RI includ: Din punct de vedere tipologic resursele informaionale includ toate tipurile de informaiinecesare dezvoltrii activitilor socio-economice i anume: informaia economic, tehnicotiinific,tehnologic, comercial etc. n acest context, sunt utile anumitereferine la tipurile de informaii numite, cu scoaterea n relief a informaiilor tehnico-tiinifice i tehnologice, ca fiind unele din varietile principale ale resurselorinformaionale.

51. Sub aspectul obiectului de gestiune, RI includ: Sub aspectul obiectului de gestiune , resursele informaionale reprezinturmtoarele tipuri de informaii: produse n exterior i utilizate n USE; produse n USE pentru uz intern; produse n USE cu destinaie n exterior. Informaia creat de ntreprindere pentru uz intern are rolul de a dirija toateactivitile funcionale din ntreprindere. Ea este generat de diferite servicii icompartimente ale ntreprinderii i reprezint cauza succesului i performanelor sporite aleactivitilor economice. Informaia produs de ntreprindere pentru exterior are rolul de a orienta iinfluena alte ntreprinderi, organisme superioare, cu care intr n relaii, n direcii care sreprezinte interesele ntreprinderii respective. Cu alte cuvinte, aceste informaii vizeazrelaiile cu exteriorul (ageni economici, factori de decizie etc.) impunnd astfel o anumitstrategie de obinere a avantajelor fa de concureni. Informaiile produse n exterior i utilizate n ntreprindere au rolul de acunoate eventualii parteneri de afaceri, concureni, inteniile lor, situaia la bursa de mrfurietc., de aceea acestor informaii trebuie s li se acorde o prioritate strategic.

52. Printre obiectivele crerii SIMD pot fi enumerate: