Sisteme de Lansare Ale Navelor

download Sisteme de Lansare Ale Navelor

of 24

Transcript of Sisteme de Lansare Ale Navelor

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    1/64

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    2/64

    CALA DE LANSARE A NAVELOR 

    POTR CONTAINER CU LUNGIMEA

    DE 110M

    - 2 -

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    3/64

    CAPITOLUL 1

    Intr!"#$r$

     Nava este o constructie tehnica complexa, care necesita o multitudine de

    cunostinte teoretice si practice in scopul proectarii, executarii si exploatarii ei.

    Problemele multiple privind elementele de constructie si rezistenta a corpului

    navei,statica navei [conditii de echilibru,flotabilitate,forme geomertice ale

    corpului,stabilitate si nescufundalbilitate] si dinamica navei [rezistenta la

    inaintare,propulsie si guvernare],sunt studiate in clasa a ! a,iar problemele dotarii

    navei cu instalatii de forta,mecanisme de punte,instalatii de bord, instalatii electrice

    etc. ,precum si problemele tehnologiei de fabricatie a navelor, vor fi studiate in clasa a

    !! a .

    !nsusirea acestei discipline este necesara atat celor ce se pregatesc pentru

    construirea navelor,cit si celor care vor participa la exploatarea lor,toti avand aceiasi

    raspundere,de a asigura navei calitati de rezistenta, etanseitate,economicitate,navigatie

    si exploatare superioare,pentru a preveni eventuale esecuri in constructie sau avarii in

    exploatare.

    !nca din cele mai indepartate timpuri,oamenii au fost atrasi de regiunile

    scaldate de apele riurilor, fluviilor si marilor, unde se indeletniceau la inceput cu

     pescuitul, iar mai tirziu cu negotul.

    !nceputurle navigatieiau fost timide,iar evolutia ei lenta a fost determinata de

    dezvoltarea fortelor de productie,acumularea de cunostinte si experienta."in

    totdeauna insa,constructia de navesi arta navigatiei au fost si ramanmeserii

     pasionante.

    - # -

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    4/64

    $stazi nu se poate imagina evolutia civilizatiei fara existenta unei legaturi

    intre continentele si insulele incon%urate de intinderi ne marginite de apa.

    !storia dezvoltarii mi%loacelor de navigatie, intelegand prin mi%loace de

    navigatie tote navele si corabiile, precum si formele stravechi, primitive, care s-au

    dezvoltat si perfectionat de-a lungul mileniilor,incepe probabil,cu triunghiul unui

    copac,smuls de furtuna si purtat pe langa mal de curentul apei, copac pe care omul

     primitiv a avut cura%ul sa sara, dupa exemplul unor pasari si animale care obi%nueau sa

    calatoreasca astfel.

    Primele mi%loace de navigatie, construite in mod constient, au fost plutele, careau aparut acolo unde se gaseau din belsiug copaci analti, trestie, papirus, bambus sau

    stuf obisnuit. Plutele erau construite din astfel de materiale legate.

    &ai trziu, apare luntrea, mai mica si mai usoara, confectionata la inceput dintr-

    un trunchi de copac scobit, purtand numele de piroga. 'n mi%loc de navigatie foarte

    vechi a fost lunirea din coa%a de copac si,nu mult mai tarziu, luntrea cu osaturadin

    lemn, dar cu borda%ul din piele de animale.

    (reptat, oamenii au invatat sa construiasca nave si sa navigheze [fenicioni,

    egipteni etc..Navele lor purtau numele de galeri si erau propulsate de un nr. &are de

    rame actionate de sclavi. )alere au construit apoi grecii si romanii

    Printre cei mai priceputi si andrazneti navigatori au fost si vi*ingii care, cu

    navele lor usoare dar foarte solide,au pornit din fiordurile peninsulei +candinave si au

    cutreerat toate tarmurile europene ale $tlanticului si ale &editeranei [in sec.al !-lea]

    'n avant deosebit au cunoscut constructiile navale si navigatia in epoca

    calatoriilor geografice care au durat de la sfrsitul sec.al -lea pana la mi%locul sec al

    !!!-lea.

    - -

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    5/64

    Portughezi si spaniolii sunt crearorii tipurilor de nave cu vela, numite caravele,

    cu care intreprind cele mai indraznete actiuni,ce au condus in final la o serie de

    descoperiri geografice.

    !nventarea masinii cu abur, in primele decenii ale secolului trecut, si apoi

     prelucrarea pe scara industriala a otelului, au produs o mare revolutie in domeniul cost

    actiuniilor navale. Primul care a gasit solutia satisfacatoare a folosirii fortei aburului

    ca mi%loc de propulsie a navei a fost robert fultur, care in 1/0 realizeaza vaporul cu

    aburi ,,)lermont.

    !ntre anii 1/ si 10/ zbaturile sunt inlocuite complet de catre elice la toate

    navele maritime. +e inregistreaza apoi progrese continue atat in constructia corpului

    cat si in canstructia masinii de propulsie3 corpul navei este construit complet din otel,masinile cu abur cu piston sunt inlocuite prin turbine iar mai apoi prin motoare cu

    combustie interna.

    &otorul diesel introdus initial ca masina de propulsie la navele mici, prin

     perfectionare a devenit principalul aparat motor pentru propulsie navelor cu puteri

     pana la //// )P si chiar mai mult. $cesta face posibil ca navele se realizeze viteze

    mari, fiind dotate cu motoare puternice cu un consum specific redus de combustibil.

    4olosirea otelului de calitate si introducerea sudurii electrice, ca si folosirea

    alia%elr usoare si a materialelor plastice au determinat un pas inainte in construirea

    navelor cu pret de cost mai redus si mai usoare. !n viitor se prevede folosirea fibrelor

    de sticla, ieftine, usoare, rezistente la solicitarile si cu o tehnologie relativ simpla.

    Perfectionarea aparatelor de navigatie a facut posibila constructia unor nave din ce in

    ce mai simple si sigure.perspectivele de viitor pe plan mondial in constructia navelor

    sunt legate de posibilitatea inlocuirii motoarelor diesel prin turbine cu gaze si de

    utilizarea reactoarelor nucleare pentru propulsie navei.

    +ecolul nostru se caracterizeaza in domeniul constructiilor navale printr-o

    tendinta catre gigantism, statele cu vachi traditii intrecandu-se in a construi vase cat

    mai mari.

    "aca performantele navelor gigant sunt spectaculoase tot atat de importante

    chir daca au dimensiuni mai mici sunt navele comerciale avand diferite destinatii3

    cargouri de diferite tipuri, traulere, nave frigorifice, mineraliere etc., care deservesc

    schimbul de marfuri intre state aflate la distante mari. Navele comerciale de transport

    raman elementul de baza al comertului mondial

    - 5 -

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    6/64

     

    EVOLUTIA CONSTRUCTIILOR NAVALE

    IN TARA NOASTRA

    $sezareea tarii noastre pe malul "unarii si iesirea la mare au facut ca inca din

    vechime, sa existe o activitate destul de intensa in domeniul naavigatiei si al

    constructiilor navale la gurile "unarii si pe tarmul dobrogean al &arii Negre. $ceasta

    activitate era desfasurata in coloniile intemeiate de greci. !n timpul ocupatiei romane

    activitatea a continuat fiind intrerupta pe la %umatatea secolului al !!!-lea e.n. de

     popoarele migratoare.

    &ai tarziu, tarile romane avand relatii comerciale cu republicile italiene

    6enova si enetia, s-au amena%at la gurile "unarii si pe tarmurile invecinate ale &arii

     Negre porturi pentru navele acestora si pentru cele romanesti.

    !n a doua %umatate a secolului al !-lea a avut loc dezvoltarea industriei in tarile

    romanesti, inclusiv industria constructiilor navale. $stfel au luat nastere santierele

    navale de la (urnu +everin7 cel mai vechi santier naval8, 6alati, braila, giurgiu, (ulcea

    , )onstanta si mai tarziu 9ltenita. "enumirea de santier data acestor intreprinderii este

    improprie, deoarece ele se compuneau din ateliere slab utilate, in care se executa

    reparatii de nave, si foarte rar constructii de nave fluviale sau ambarcatiuni de mica

    importanta erau cumparate din strainatate."espre o industrie a constructiilor navale in tara noastra nu se poate vorbi

    decat dupa 2# august 1:. ca si celelalte ramuri ale economieie nationale industria

    constructiilor navale a capatat o mare dezvoltare atat in ceea ce priveste numarul cat si

    in ceea ce priveste marimea si gradul de complexitate ale navelor cese construiesc in

    santierele noastre navale.

    - -

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    7/64

    ;ocul atelierelor cu utila% invechit in care sistemul de lucru era mestesugaresc

    l-au luat mari santiere navale dotate cu utila% modern in care se construiesc nave

    maritime si fluviale. $cestea sunt cunduse de o )entrala industriala

    7 ) pentru tranportul containerelor si

    navelor fluviale pentru pasageri, de 2// locuri.

    !n orientarile generale cu privire la planul cincinal de dezvoltare economico-

    sociala a =omaniei in perioada 1:1 @ 1:5 se arata3 A 9 atentie deosebita se va

    acorda utilizarii capacitatiilor de productie din santiere navale pentru construirea de

    nave petroliere si mineraliere de mare tona%, nave specializate nave tehnice si fluviale

    asigurandu-se cerinte interne de dotare cat si disponibilitati pentru export. !n lumina

    acestor documente de partid printre navele care vor fi construite in santierele navale si

    in intreprinderile )entralei !ndustriale N avale se amintesc3

    - la +. N. 6alati, pe langa cargouri pentru marfuri generale si vrachiere de

    15///- 1/// td> se construiesc mineraliere de 5/// td>, in docul uscat destinat

    navelor de tona% sporit nave colectoare frigorifice pentru pescuit, bar%e de #/// t,

    dragi absorbante- refulare de #// m#Bh, precum si platforme de fora% marin pentru

     prospectare si exploatare3

     - la +. N. 9 ;( motonave fluviale de

    5/// td> motonave pentru fluvii si lacuri de 215/ td>, remorchere de 2 12// )P,

    dragi maritme de //m# si de 0/m# , dragi absorbante- refulare de 1//m# pasagere

    de 2// de locuri cu grad de confort sporit, gabare basculante de 5//m#

    - 0 -

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    8/64

    - la santierul de la "robeta (urnu +everin - cargouri pentru marfuri generale

    de 2///- 25// td>, tancuri petroliere de 5/// td>, salande maritime autopropulsante

    de 5// si :/m#, gabare fixe de 5// si de 1///t , salande CDdro- E;$PP de :/m# si

    tancuri fluviale de 15//tF

    - la + .N. Graila @ cargouri de 05// td>, de 5// td> si de 15/// @ 1/// td>,

    traulere de 5/// t , nave de aprovizionare pentru platforma de fora%, remorchere

    impingatoare de 1/ )P

    - ;$ s.n 6iurgiu pasagere de 15/ locuri, remorchere de 2 // )P, de 2#//

    )P, +;

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    9/64

    CAPITOLUL II

    LANSAREA LONGITUDINALA

    $ceasta poate fi facuta cu pupa sau cu prova inainte. $cest lucru nu are

    importanta din punct de vedere al calculelor.

    "in coniderente practice navele se lanseaza mai intotdeauna cu pupa inainte deoarece

    constructia navei incepe cu pupa, iar pesca%ul pupa fiind mai mare lansarea se termina

    mai repede, de asemenea, prin lansare cu pupa inainte se evita avarierea carmei si a

    elicei in timpul rotirii pe reazem.

    )aile pentru lansare longitudinala se pot construi numai in santierele navale

    maritime sau in cele fluviale prevazute cu bazine speciale de lansare lipsite de

    curentul apei.

    'nghiul de inclinare a cailor de lansare fata de orizontala apei este H 2,5 ... 5 /.

    unghiul de inclinare poate fi constant sau variabil. !n cazul al doilea cala de lansare

    are forma unui arc de cerc cu raza mare de curbura.

    - : -

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    10/64

    4ig 1.1 4ortele care actioneaza asupra navei la lansare

    Frt$%$ #&r$ t'n$&(& 'n t')*"% %&n+&r''. $supra ansamblului mobil nava-

    sanii actioneaza in timpul lansariiF greutatea de lansare P1, in t3

    P1HP I p,

    in care3

    P este greutatea navei in faza de lansareF

     p- greutatea saniilor si a echipamentului de lansare.

    "aca se descompune forta P1 in doua componente ca in figura 1.1 atunci se

    obtine 3

    J H P1 cos K @ forta normala preluata de saniiF

    (HP1 sin K @ forta care actioneaza nava in timpul lansarii.

    4orta J da nastere unei forte de frecare 434HLJ sau 4HLP1 cos. K

    - 1/ -

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    11/64

    F&($%$ %&n+&r'' %ng't"!'n&%$.;a lansarea longitudinala in functie de caracteru

    miscarii navei lansate si de variatia fortelor ce actioneaza se disting in patru f 

     Prima faza a lansarii longitudinale se socoteste de la inceputul miscarii dupa

    indepartarea opritorilor si pana in momentul intrarii in apa a corpului navei sau a

    instalatiei de lansare.

    4ortele care actioneaza in prima faza suntF - greutatea navei Psi reactiaunea calei N .

    )omponentele normale ale acestor douo forte se echilibreaza reciproc, iar

    inaintarea navei se face sub actiunea fortei (, asa cum reiese din figura 2.19 reteta fregventa de unsoare prevede pentru stratul de presiune parafina si

    vaselina, pentru stratul intermediar @ ulei de masina si parafina si pentru stratul de

    lansare vaselina si ulaiul de masina.

    =eteta unsorii trebuie aleasa cu mult discernamant de calitatea ei depinzand in

    mare masura succesul lansarii.

    ;ansarea transversala se poate face si prin cadere sau prin rasturnare.

    ;a lansarea unghiul de inclinare a calei pentru nave medii are valoarea3

    tg M H 1B511B1:.

    ;ansarea se executa pe 2. cai de lansare viteza navei in timpul lansarii

    atingand valorii intre 5,5 mBs.

    4ata de lansarea transversala lansarea longitudinala are o seriede avanta%e

     printre care3

    - instalatia de lansare este mai scumpaF

    - pregatirea instalatiei de lansare si asezare navei pe saniii necesita un volum

    de lucrari foarte ridicat si de mare complexitateF

    - la apa curgatoare sau cu corpul navei este foarte citat din momentul cand

     pupa intra in apa putandu-se provoca deformatii generale ale corpului si mai al es

    deformatii in regiunea provaF

    - inertia fiind mare in cazul bazinelor cu dimensiunireduse trebuie sa se

     prevadasuficiente mi%loace de franare care sa previna lovirea navei de malul opus.

    - 11 -

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    12/64

    ;ansarea longitudinala se foloseste numai in santierele navale maritime

    "e regula aceasta lansare se face cu docuri uscate. "ocurile plutitoare se

    folosesc mai mult in cazul lansariilor navelor dupa reparatii.

    !n docul uscat care este un bazin sub nivelul apei cu trei pereti betonati si unul

    in comunicarea cu apa nava se construieste ca si pe cala de constructie.

    "upa aducerea navei in situatia de lansare prin tevi ce strabat poarta care inchide

    latura docului in contact cu apa se introduce apa in doc in mod treptat.

      ;a un anumit nivel se deschuide poarta si se scoate nava.

    $cest sistem de lansare este foarte sigur si fara riscuri, docul uscat insa are o

    constructie si o intretinere costisitoare.

      4ig 2.1 "oc uscat

    - 12 -

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    13/64

    "ocul este prevazut cu o puternica statie de pompare care la nevoie si refulare

    apa din el.

    "ocul plutitor este o constructie capabila sa se afunde si apoi sa iasa la

    suprafata preluand pe puntea sa special amena%ata o alta nava.

    ariatia de pesca% a docului se realizeaza prin umplerea si golirea tancurilor de apa cu

    care este prevazuta. !nundarea se face prin valvule cu actionarea de la distanta iar

    refularea prin statia de pompare.

    "upa cum s-a mai spus, docurile plutitoare se folposesc mai ales la ridicarea

    navelor pentru reparatii la partea imersa. (ara noastra dispune de docuri plutitoare cu

    capacitatea de ridicare de /// si 15/// t si doc uscat capabil sa monteze corpuri de

    nava pana la 15////td>."ocul plutitor se poate folosi si pentru lansarea navelor de pe cala.

    !n acest caz, nava construita pa cale orizontale este trasa pe doc.

    +e cere insa o adancime minima a apei la malul calei de lansare adancii.

    ;ansarea mecanizata se poate face cu macarale in cazul navelor mici si cu carucioare

    autoridicatoare sau cu platforma sincrolift etc. ,in cazil navelor mai mari.

    )arucioarele autoridicatoare prezinta marele avanta% al reglarii simple a

    inaltimii pe verticala inlaturand operatia laborioasa de asezare a scareurilor si

    suporturilor ridicarea si coborarea blocurilor de chila cu a%utorul penelor etc.

    $semenea instalatii de lansare este realizata si la +antierul naval 6alati si este

    in perspectiva si la alte santiere navale din tara.

    Platforma sincron sunt platforme cu posibilitatea de ridicare si coborare pe verticala

    actionate de vinciuri sincronizate.

    . Pentru deplasarea navei este necesar ca forta conponenta ( a greutatii de

    lansare sa fie mai mare decat forta de frecare 4F

    ( O 4

    P1 sin K O L P1 cos K

    (g K O L

    Pentru ca nava sa se poata deplasa independent,este necesar ca panta cailor de

    lansare sa fie mai mare decat coeficientul de frecare

    .

    - 1# -

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    14/64

     A doua faza incepe din momentul intrarii in apa a varfurilor saniilor.

    !n aceasta faza, in afara de fortele aratate la prima mai mare o forta de flotabilitate

    datorita partii imense a navei si instalatiei de lansare cat si o forta de rezistenta la

    inaintare =.

     'ltima nu are influenta asupra micsorarii vitezei navei si de aceea nu se ia in

    considerare la calculul lansarii.

    "aca se studiaza fortele ce actioneaza se observa ca in aceasta faza poate

    aparea fenomenul de rastirnare din cauza rotirii navei sub actiunea unui moment in

     %urul pragului de lansare.

    "aca centrul de greutate al navei trece peste pragul de lansare atunci greutatea

    P1 produce momentul 3

    &P1 HP1 a

    4orta de flFotabilitate da nastere unui cuplu de sens contrar momentului & p1  ,

    si anumeF

    & H QRb

    'nde a si b sunt bratele de greutate si flotabilitate F

    @ volumul partii imense.

    "aca & p1 O &, atunci nava tinde sa se roteasca pe pragul de lansare iar

    ulterior continuand miscarea de translatie creste forta de flotabilitate, momentul ei

    devine preponderent si nava se roteste in sens opus.

    ;a redresarea navei corpul ei devine din nou in contact cu cala de lansare, dar se

     produce o lovitura care poate provoca avarii instalatiei de lansare sau chiar navei.

    - 1 -

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    15/64

      =otirea navei pe pragul de lansare numita si saltul navei este foarte periculoasa,

    deoarece poate duce la deteriorarea navei sau a instalatiei de lansare. Pentru a evita

    aparitia fenomenului de rasturnare, practic balanseaza spre prova si deci sa se

    micsoreze momentul greutatii.

     A treia faza incepe odata cu plutirea navei si continua pana in momentul

    desprinderii saniilor de caile de lansare.

    !n aceasta faza, forta de greutate P si cea de flotabilitate trebuie sa aiba momentul

    identice.

     "eoarece forta de flotabilitate crest mereu se produce emersiunea unei partii

    a navei din pupa iar nava se roteste pe extremitatea prova a saniilor de lansare .

    Pentru deplasarea navei este necesar ca forta componenta ( a greutatii delansare sa fie mai mare decat forta de frecare 4.

    "aca ( O 4

    P1 +!N K O Q P1 cos K

    (g K O L

    4ig. #.1Prima faza a lansarii longitudinale

    - 15 -

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    16/64

    )a nava sa se poata deplasa independent este necesar ca panta cailor de lansare

    sa fie mai mare decat coeficientul de frecare L.

     A doua faza incepe din momentul intrarii in apa a varfurilor saniilor.

    !n aceasta faza in afara de fortele aratate la prima mai apar3 o forta de

    flotabilitate datorita partii imense a navei si instalatiei de lansare cat si o forta de

    rezistenta la inaintarea =. 'ltima nu are influenta asupra micsorarii vitezei navei si de

    aceea nu se ia in considerare la calculul lansarii.

    4ig .1 $ doua faza a lansari longitudinale

    "aca se studiaza fortele ce actioneaza se observa ca in aceasta faza apare

    fenomenul de rasturnare din cauza rotirii navei sub actiunea unui moment in %urul

     pragului de lansare.

    "aca centrul de greutate al navei trece peste pragul de lansare atunci greutatea P1 @

     produce momentul 3

    &P; H P; a

    - 1 -

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    17/64

    4orta de flotabilitate Q da nastere unui cuplu de sens contrar momentului

    & H QR b,

    'nde a si b sunt bratele fortelor de greutate si flotabilitateF

    @ volumul partii imense.

      /"aca & pl O & - atunci nava tinde sa se roteasca pe pragul de lansare iar

    ulterior continuand miscare de translatie creste forta de flotabilitate momentul ei

    devine preponderent si nava se roteste in sens opus.

    ;a redresarea navei corpol ei revine din nou in contact cu cala de lansare, dar

    se produce o lovitura care poate provoca avarii instalatiei de lansare sau chiar navei.=otirea navei pe pragul de lansare numita si @ salul navei @ este foarte periculoasa,

    deoarece poate duce la deteriorarea navei sau instalatieie de lansare. Pentru a se evita

    aparitia fenomenului de rasturnare practic se balFanseaza extremitatea prova si deci sa

    se micsoreze momentul greutatii.

     A treia faza incepe odata cu plutirea navei si continua pana in momentul

    desprinderii saniilor de caile de lansare.

    !n aceasta faza, forta de greutate P 1  si cea de flotabilitate trebuie sa aiba

    momente identice . deoarece forta de flotabilitate creste mereu se produce emersiunea

    unei partii a navei din pupa iar nava se roteste pe extremitatea prova a saniilor de

    lansare.

    ;a rotirea navei in %urul extremitatii prova a saniilor se poate ca extrava sa

    atinga cala. !n acest caz se va deteriora una din ele fie etrava fie cala.

    "e aceea se recomanda a se micsora lungimea portiunii prova ramasa libera si

    sa se inalte dispozitivul de lansare cat este necesar.

     A patra faza incepe de la detasarea saniilor de pe cala de lansare pana la

    oprirea navei. !n timpul acestei faze nava pluteste liber si poate avea oscilatii verticale

    si de tanga% in functie de miscarea precedenta.

    !n timpul desprinderii de pe cala apare fenomenul saririi navei cand nivelul

    apei este prea mic. "rept urmare se poate avaria extremitatea prova a navei sau pragul

    cailor de lansare. "e asemenea in aceasta faza este necesar a se frana miscarea navei

    daca spatiul in care se deplaseaza este limitat pentru a se evita lovirea ei de malul

    opus.

    - 10 -

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    18/64

    CAPITOLUL III

    LANSAREA TRANSVERSALA

    )aila pentru lansarea transversala au inclinare mai mare decat pentru

    longitudinala K H7 5...:8.

    ;ansarea transversala prezinta unele avanta%e fata de lansarea longitudinala

    fapt pentru care este mult mai utilizata.

    !n primul rand necesita o suprafata de apa mult mai redusa prezinta ocol mai mic

     pentru nava iar tensiunile care apar in timpul acestei lansari sunt mai mici. )aile

    transversale pot fi folosite pentru lansarea in curgatoare si statatoare.

    )alculul lansarii transversale este mult mai complicat decat cel al lansarii

    longitudinale deoarece trebuie luate in consideratie si fortele de inertie.

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    19/64

    Pentru ca nava sa inainteze si la lansarea transversala trebuie indeplinita

    conditia ca ( > 4 de unde va rezulta3

    (g ß > µ

    ß - este unghiul de inclinare al calei;

    µ - coeficientul de frecare.

    In timpul primei faze poate aparea o rasucitura a navei determinata de

    inaintarea mai rapida a extremitatii asupra pupa sau prova. La lansareaversala se poate ca T componenta greutatii P  sa nu fie in acelasi plan

    vertical cu rezultanta fortelor de frecare ! . daca rezultanta fortelor de frecare

    ! se afla la o distanta "# de centrul de greutate al navei atunci apare un

    moment de rotire a navei $%!&"#.

    In practica se numeste ca distanta x# sa ai'a valoarea cat mai mica

    pentru ca rotirea este totusi inevita'ila in cazul lansarii transversale . se fac

    calcule succesive pana cand se gaseste o valoare conventiala pantru x# 

    repartizand greutatile navei cat mai uniform pe lungimea ei.

    (eterminarea lui x# se face aplicandu-se legea momentului pentru

    fortele de frecare)

    !&"#% *"+ !% *!;

     ! este rezultanta fortelor de frecare;

    " , distantele corespunzatoare ale fortelor de frecare ! la centrul de greutate

    al navei.

    (aca se gaseste o valoare prea mare pentru x# se schim'a repartitia

    greutatilor la 'ordul navei .

    - 1: -

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    20/64

     A doua faza incepe de la sfarsitul primei faze si tine pana la intrarea

    navei in apa .

    !ortele ce actioneaza in timpul acestei faze aratate sunt;

    PL este greutatea navei la lansare;

    !T , forta de inertie pe directia axei oz;

    !lz % m az+ unde m % Pl g+ iar az , acceleratia navei pe diretuia axei;

      fig. /. 0 doua faza a lansarii transversale

    - 2/ -

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    21/64

    In faza a doua nu se iau in considerare fortele de flota'ilitate pentru ca

    sunt extrem de mici. 1eea ce este caracteristic acestei faze este faptul ca

    centrul de greutate al navei+ depasind pragul calei duce la rasturnare+ iar

    reactia fundatiei reprezinta o forta concentrata pe prag.

    $omentul fortelor aratate rotesc nava pe prag in timpul ce ea

    inainteaza pe sanii.

    2ste foarte important a se cunoaste in aceasta faza reactiunea maxima

    calelor $ pentru a fi asigurate rezistenta saniilor si a pragului calei.

    Pentru determinarea reactiunii saniilor se scriu conditiile de echili'ru alenavei)

    *i%#

    *3I%#

    *$I%#

    -m&a , 4 , ! 5 PL % #

    6 m &a7 6 !3 5 43 %#

    6 8"9" 6 m& az& 7 6 m& a7& z 5 PL& 7 % #

    - 21 -

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    22/64

     A treia faza incepe de la sfarsitul fazei a doua si tine pana la

    desprinderea saniilor de pe cala.

      !ig :. 0 treia faza a lansarii transversale

    In aceasta faza+ tre'uie sa se tina cvont si de fortele de flota'ilitate a

    caror valoare creste.4ava are atat o miscare de translatie laterala cat si o miscare de rotatie

    laterala cat si o miscare de rotatie in urul pragului. Pro'lema cea mai

    importanta este determinarea unghiulara maxim de inclinare in timpul rotirii.

    - 22 -

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    23/64

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    24/64

    "ocul plutitor . este o constructie metalica de forma paralelipipedica prevazuta

    de obicei cu doua chesoane laterale. "ocurile sunt dotate cu instalatii de pompe

     puternice pentru umplerea rezervoarlor de scufundare in timpul operatiei de

    andocare. (ipurile moderne de docuri plutitoare sunt adevarate bazine uscate care

     permit andocarea navelor de mari dimensiuni.

    Pentru ridicarea navei, docul se scufunda la un pesca% corespunzator

    dimensiunilor mavei de andocare. Nava este adusa in stare de plutire pe doc, dupa

    care este sdusa in stare de plutire pe doc, dupa care se indeparteaza apa din chesoanele

    de scufundare pentru ca nava sa se ridice corespunzator.

    M$t!$ !$ %&n+&r$

    ;ansarea poate fi3

    - gravutationala, adica sub actiunea greutatii proprii a corpului navei F

    - prin flotabilitate cu a%utorul docurilor si platformelor autoridicanteF

    - mecanizata pe sanii de lansare actionate cu mi%loace proprii sau cumacarale.

    L&n+&r$& +", t'"n$&

    gr$"t&t'' *r*r''

     +ub influenta greutatii navei se excuta lansarea pe calele inclinate,

    longitudinale sau transversale.

    "e la inceputul lansarii pana in momentul intrarii in apa asupra navei actioneaza3

    - forta ( de deplasare a navei care este determinata de forta P si de unghiul

    de inclinare a calei fata de orizontala3

    ( H P sin=F

    - forta N de presiune normala pe cala3

     N H P cos =F

    - 2 -

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    25/64

    - forta 4 de frecae intre caile de lansare si sanii3

      4 H 4n,

      4ig. 0.1 4ortele care actioneaza la lansarea navei

    !n care f este coeficientul de frecare care depinde de presiunea specifica pe

    sanii constructia si calitate suprafetelor cailor de lansare, temperatura si umiditatea

    aerului, materialul si starea partilor de frecare.

    Pentru efectuarea lansarii este necesar ca ( > 4, respectiv3

     

    P sin = > f N

    P sin = > f P cos =

    - 25 -

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    26/64

    (eci + pentru a fi posi'ila lansarea este necesar ca tangenta unghiului

    calei de lansare sa fie mai mare decat coeficientul de frecare al instalatiei de

    lansare.

    La lansarea transversala nava este in pozitie paralela cu malul apei+

    directia lansarii fiind perpendiculara pe mal. In santierele navale din tara

    noasttra+ lansarea transversala cu prelugurea cailor de lansare su' apa este

    cea mai frecventa .

    Lansarea se executa pe :... # cai de lansare in functie de marimea

    navei. ?nghiul de inclinare a calei este mai mare decat acele al calei

    longitudinale dar partea imensa a cailor de lansare este mult mai redusa.

    Lucrarile pregatitoare in vederea lansarii sunt cele aratate anterioracordandu-se o deose'ita atentie suprafetelor orizontale de alunecare ale

    cailor de lansare.

    1omponenta unsorilor cate se aplica se schim'a in functie de

    temperatura la care se va executa lansarea. @e dau trei straturi de unsoare

    stratul de presiune stratul intermediar si stratul de alunecare

    1alculul lansarii transversale este mult mai complicat decat cel al

    lansarii longitudinale deoarece tre'uie luat in considerare si fortele de inertie.

    2ste necesar sa fie studiat decat atat aspectul static cat si cel dinemic al

    lansarii.

    1onditiile lansarii transversale difera de cele ale lansarii longitudinale.

    La aceasta metoda de lansare sunt inevita'ile fenomenul de rasturnare a

    navei si saritura ei.

    In cazul lansarii transversale se disting de asemenea patru faze.

    Prima faza tine de la inceputul miscarii pana in momentul inceperiii

    rasturnarii. In timpul acestei faze asupra navei actioneaza urmatoarele forte)

    P , greutatea navei de lansare;

    4 , reactiunea totala a calelor de lansare;

    ! , rezultanta fortei de frecare;

     !i , forta de inertie.

    - 2 -

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    27/64

    Pentru ca nava sa inainteze si la lansarea transversala+ tre'uie

    indeplinite ca T > !+ de unde va rezulta)

    Pentru ca nava sa inainteze si la lansarea transversala tre'uie

    indeplinita conditia ca T > ! de unde va rezulta)

    Tg ß > µ

    ß este unghiul de inclinare al calei;

    µ - coeficientul de frecare.

    In timpul primei faze poate aparea o rasucire a navei determinata de

    inaintarea mai rapida a extremitatii pupa sau prova. La lansarea transversalase poate ca T componenta greutatii P+ sa nu fie in acelasi plan vertical cu

    rezultanta fortelor de frecare ! se afla la o distanta x# de centrul de greutate al

    navei+ atunci apare un moment de rotire a navei

    In practica se numeste ca distanta x# sa ai'a valoarea cat mai mica

    pentru ca rotirea este totusi inevita'ila in cazul lansarii transversale. @e fac

    calcule succesive pana cand se gaseste o valoare convena'ila pantru x#+

    repartizand greutatile navei cat mai uniform pe lungimea ei.

    (eterminand lui x# se face aplicandu-se legea momentului pentru

    fortele de frecare)

    !&x# % *!x+

    ! % *!;

    ?nde)

    ! este rezultanta fortelor de frecare;

    " , distantele corespunzatoare ale fortelor de frecare ! la centrul de

    greutate al navei.

    (aca se gaseste o valoare prea mare pentru x# se schim'a repartitia

    greutatilor la 'ordul navei.

    - 20 -

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    28/64

     A doua faza incepe de la sfarsitul primei faze si tine pana la intrarea

    navei in apa.

      !ig. A. 0 doua faza a lansarii transversale

    !ortele ce actioneaza in timpul acestei faze sunt aratate in figura A. in

    care;

    Pl este greutatea navei la lansare;

    !lz - forta de inertie pe directia axei oz;

    !lz % m &az;

    !l7 , forta de inertie pe directia axei o7;

    4- reactiunea totala a axelor ;

    Iz , momentul de inertie al navei fata de axa ox;

    ! , forta de frecare;

    Bx , acceleratia unghiulara.

    - 2 -

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    29/64

    In faza a doua nu se iau in consideratie fortele de flota'ilitate pentru ca

    sunt extrem de mici. 1eea ce este carcteristic acestei faze este faptul ca

    centrul de greutate al navei depasind pragul calei duce la rasturnare+ iar

    reactiunea fundatiei reprezinta o forta concentrata pe prag.

    $omentul fortelor aratate rotesc nava pe prag im timp ce ea inainteaza

    pe sanii.

    2ste foarte important a se cunoaste in aceasta faza reactiunea maxima

    a calelor $- pentru a fi asigurata rezistenta saniilor si a pragului calei.

    Pentru determinara ractiunii saniilor se scriu conditiile de echili'ru ale

    navei)

    * I % #* 3 % #

    * $I % #

    6 m &az 6 4 6 ! 5 Pl % #

    6 m &a7 6 !3 5 43 %#

    6 Ix9x 6 m &az &7 6 m &a7 &z 5 PL& 7 % #

     A treia faza incepe de la sfarsitul fazei a doua si tine pana la

    desprinderea saniilor de pe cala.

    In aceasta faza tre'uie sa se tina cont si de fortele de flota'ilitate a

    caror valoare creste.

    4ava are atat o miscare de translatie laterala cat si o miscare de

    roatatie in urul pragului. Pro'lema cea mai importanta este determinarea

    unghiului maxim de inclinare in timpul rotirii.

    - 2: -

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    30/64

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    31/64

     A patra faza tine de la sfarsitul fazei a treia si pana la oprirea navei.

     Nava desprinzandu-se de pragul calei are oscilatie verticala si transversala

     precum si o miscare de translatie in sens lateral. "atorita acestei miscari apare

     pericolul de avarie din cauza unghiului de inclinare in directia opusa pragului.

    aloarea de avarie din cauza unghiului de inclinare in directie opusa pragului.

    aloarea acestui unghi poate fi amplificata de actiunea valului creat de nava in timpul

    sariturii.

    !n aceasta faza este necesar ca din conditiile de echilibru sa se determiineunghiul maxim de inclinare, pentru a se lua masuri ca nava sa nu se loveasca cu

     bordul de pragul calei de lansare.

    ;a lansarea transversala in functie de nivelul apei fata de pragul calei este

     posibil ca in unele situatii fazele a treia si a patra sa nu aiba loc forta de flotabilitate

    ridicand nava in pozitia de plutire inainte de trecerea pragului.

    Problema lansarii transversale fiind foarte dificila in afara rezultatelor care se

    obtin prin calcule se mai iau in consideratie rezultatele experientelor practice din

    lansarile facute cat si cele din experientele pe modele.

    - #1 -

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    32/64

    CAPITOLUL IV

    A. T$n%g'& %&n+&r'' *$ *%&n 'n#%'n&t

    &etoda de lansare cea mai folosita in prezent este lansarea sub influenta fortei

    de greutate a navei.

    A. Pr$g&t'r$& 'n $!$r$& %&n+&r'' n&$'. Pregatirea navei pentru lansarea

    incepe dupa ce o serie de lucrari de corp si de monta% au fost terminate si anume3

    - lucrarile de corp necesare pentru asigurarea rezistentei longitudinale si

    transversaleF

    - verificarea etanseitatii si nescufundabilitatii naveiF

    - vopsirea partii imerse a naveiF

    - trasarea liniei de apa si a scarilor de pesca%F

    - lucrarile pentru instalarea si probarea tuturor armaturilor de fund si de

     bord care face legatura cu apa impreuna cu tubulatura lor.

    (erminarea tuturor lucrarilor de corp si de monta% prevazute in vederea lansarii

    si predarea lor tehnica si etans vor fi consemnate in acte semnate de toti factorii

    raspunzatori3 ).(.)., registrul si comisia de lansare.

    Pentru asigurarea nescundabilitatii navei, toate usile din peretii etansi

    amplasate sub linia de plutire se inchid si se sigileaza. 9rificiile si capetele libere de

    tevi care trec prin pereti se inchid cu flanse oarbe sau cu dopuri de lemn.

    !naintea de lansarea este necesar verificareaa instalatiei de manevra si lagare,

    instalarea provizorie a unei ancore si fixarea elicei. "e asemenea, pentru a se evita

    rotire carmei, aceasta se fixeaza in pozitie transversala sau longitudinala dupa tipul

    lansarii.

    - #2 -

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    33/64

    ;ucrarile de lansare incep cu tragerea navei la pozitia si introducerea si

    centrarea cailor de lansare sub nava. ;a introducerea acestora trebuie avute in vedere

    urmatoarele3 caile de lansare sa fie perfect paralele pe toate lungimea lor, iar suprafata

    lor superioara sa fie cuprinsa intr-un plan.

    +e aplica unsoare pe caile de lansare si dupa aceasta se introduc saniile de

    lansare. 'ngerea cailor de lansare nu trebuie /facuta cu mult timp inaintea lansarii,

    deoarece stratul de vopsea poate fi deteiorat de oameni sau materialul, iar pe vreme

    calduroasa unsoarea isi pierde calitatile sale.

    Pentru a se evita accesul corpurilor straine pe suprafete unse a cailor de lansare

    toate portiunile expuse vor fi acoperite cu scanduri ce se scot cu putin timp inainte de

    lansarea navei.Pentru portiunea libera a cailor de lansare unsoarea se va da cu putin timp

    inaintea de lansare navei.

    Pentru portiunea libera a cailor de lansare unsoarea se va da cu putin timp

    inainte de lansare, cel mult cu doua zile pe timp friguros si o zi la temperaturi ridicate.

    ;a lansarea transversala portiunea de apa sub caile de lansare obisnuite nu este

    unsa datorita atat distantei scurte ce o mai parcurg saniile de lansare in apa pana cand

    nava pluteste liber, precum si faptului ca nava intrand in apa descreste presiunea pe

    caile de lansare. ;a lansarea longitudinala datorita distantei lungi parcurse de sanii

    caile trebuie unse. 'ngerea se face in acest caz diferit, fiind functie de tiul de

    constructie a calei.

    +aniile se fixeaza cu a%utorul dispozitivelor de retinere si in aceasta situatia se

    inroduc si se fixeaza intre nava si cala.

    +e scot apoi carucioarele de tragere sau blocurile de chila si scareurile lasand

    nava sa se spri%ine numai pe sanii.

    "upa terminarea acestor lucrarii se face o revizie generala a instalatiei de

    lansare, precum si a lucrarilor efectuate la corpul navei sau linia de plutire.

    - ## -

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    34/64

    B. Un+r' /%+'t$ %& %&n+&r$. ;a lansarea navelor unsoarea are rolul de a

    micsora frecarea dintre sanii si cala de aceea unsorile folosite trebuie sa aiba o serie

    de proprietati3

    - sa-si mentina calitatile la variatiile de temperaturaF

    - sa reziste la presiunea care apare intre saniile si cale fara a fi refulataF

    - sa adere bine pe suprafata care se aplica si sa nu prezinte discontinuitati

     prin neaderare.

    )ompozitia unsorilor este foarte variata neexistand o reteta standard.

    $deseori, compozitia depinde de practica fiecarui santier in raport cu

    experienta capatata si cu retetele ce s-au dovedit a da cele mai bune rezultate.

    +unt folosite unsori cu proportie mare de grasimi minerale, utilizabile la navede orice dimensiuni. 9 larga raspandire a capatat unsoarea pe baza de parafina,

    vaselina si ulei mineral care se aplica in trei straturi 3

    Stratul inferior de rezistenta care nu este refulat la presiuni mari si a caror

    grosime este minimum 5 mmF

    Stratul intermediar  a carui grosime este de 2- # mm. Prezinta o rezistenta mai

    scazuta, deformandu-se sub actiunea presiunilor care iau nastere.

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    35/64

    Pentru a mari aderenta unsorii, pe caile de lansare se adauga rezinat de calciu

    iar inaintea de lansare unsoarea se stropeste cu apa.

    Pentru a usura pornirea navei, suprafata unsa a cailor se acopera cu un strat de

    #- 5mm grosime facut din partii egale de sapoun vegetal si ulei de in. +tratul acesta se

    va aplica peste unsoare cand aceasta din urma este complet racita.

    'nsoarea pe baza de sapun a fost utilizata cu succes in conditiile de vara si

    iarna la presiuni specifice de 1/// @ #/ *NBm2 , dovedindu-se suficient de rezistenta.

    "esi este mai scumpa decat unsoarea pe baza de vaselina- parafina, datorita

    faptului ca se da intr-un singur strat, o buna parte din ea se poate recupera dupa

    lansare.

     $cest lucru a determinat aplicarea unsorii pe baza de sapun pe scara din ce ince mai larga.

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    36/64

    !n ultimul timp se utilizeaza pe marile santiere lansarea longitudinala pe role

    sau pe bile din otel. !n aceste cazuri caile de lansare sunt din beton armat, iar suprafata

    de alunecare este realizata din profile sau placi de otel, capabile de a prelua presiuni

    specifice mari.

    Saniile de lansare. )ele mai simple sanii de lansare construite din grinzi de

     brad 1, fixate intre ele cu a%utorul suruburilor 2, iar la partea inferioara au captuseala

    din lemn de ste%ar #.

      4ig. 1/.1 )aile de lansare pentru carucioare

    - # -

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    37/64

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    38/64

    +i la lansarea longitudinala se utilizeaza sanii metalice flotabile.

     $ceste sanii sunt compuse dintr-un cheson etans 1 intarit in interiori

    transversale 2 si longitudinale #.

    Pe suprafata inferioara a saniei sunt montate nervuri pentru ghidarea bilelor

    , identice cu cele montate pe placa caii de lansare. 4iecare bila este montata intr-un

    colier 5, care ii asigura deplina mobilitate. )olierele sunt legate intre ele cu eclise

    formand un lant fara sfarsit.

      4ig. 12.1 +anii metalice flotabile

    - # -

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    39/64

    $ceste sanii pot prelua greutati foarte mari fara a se deteriora.

    )ostul lor este suficient de ridicat datorita otelurilor inoxidabile utilizate.

    $mortizarea unei asemenea instalatii de lansare se face dupa circa 25 de

    lansari, avandu-se in vedere economiile care se realizeaza prin eliminarea cantitatilor

    imense de lubrifianti folositi la lansarea care au rolul de a sustine nava oe sanii.

    !n zona cilindrica a navei suporturilor sunt construite din lemn. !n zonele de

    curbura pronuntata a corpului se utilizeaza suporturi metalice ce urmeaza forma

    corpului.Sona de contact a suportrului cu corpul navei se captuseste cu lemn 1, prins de

    suporturi prin intermediul prezoanelor sudate2.

    !nstalatia de retinere sunt destinate pentru mentinerea navei pe cala, din

    momentul asezarii pe dispozitivul de lansare si pana la lansare.

    !nstalatiile de retinere trebuie sa fie sigure in functionare.

    !n momentul de fata se pot imparti aceste sisteme de retinere din punct de

    vedere functional in dispozitive mecanice, hidraulice si legaturi care se taie in

    momentul lansarii.

    - #: -

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    40/64

    C.TIPURI DE IOLATI

    I(%&r$& t$r)'#& #" *"t& )'n&t&. Pentru izolatia suprafetelor cu forme

    complicate sau in cazul cand lipirea placilor prezinta dificultati, se utilizeaza izolatrea

    cu pluta macinata, stratul avand o grosime de 5 @ 1/ mm.

    Pluta macinata, cu granule de #- 5 mm se lipeste cu un mastic format din lac

    #5?, praf de creta 5? si miniu 0?.

    &asticul se aplica pe suprafata de izolat intr-un strat de 2 @ # mm, peste care

    se presara pluta macinata. $cest strat se aplica straturile urmatoare, dupa acelasi

     procedeu. Pentru ultimul strat se foloseste pluta mai marunta.

    I(%&r$& t$r)'#& & )&g&(''%r +' & #&)$r$%r /r'gr/'#$. !zolatia termica a

    magaziilor frigorifice trebuie sa indeplineasca o serie de conditii3

    - in magaziile, toate partile metalice ale invelisului, peretilor, osaturii sau

    tubulaturii care trec prin incapere, trebuie sa fie acoperite cu o izolatrie

    corespunzatoare lipsita de mirosF

    - izolatia magaziilor frigorifice trebuie sa fie bine fixate, aparatea impotriva

    rozatoarelor si etansa de aer si vapori. "esenele izolatiei, calculele si

    tehnologia de montare trebuie sa fie in concordanta cu prescriptiile

    registrului de clasificareF

    - toate suprafetele verticale trebuie sa fie prote%ate impotriva deteriorarilor

    intamplatoare in corespondenta bateriilor de racire. Prote%area se face cu

    sipci cu cu sectiunea mai mare 5// 5/ mmF

    - locurile unde izolatia poate fi determinata la incarcarea si descarcarea

    marfurilor trebuie sa fie prote%ate cu tabla de otel galvanizatF

    - izolatia puntilor in magazii trebuie sa fie acoperite cu un paiol etansF

    - / -

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    41/64

    - pentru examinarea santinelor tuburilor de aspiratie valvulelor in incaperile

    frigorifice trebuie prevazute panouridemontabile izolate, cu suprafa

    vopsita cu vopsea de uleiF

    - pentru drenarea incaperilor frigorifice trebuie montate dispozitive pentru

    scurgerea apei in santina sau inchizatoare hidraulice umplute cu saramuraF

    - pentru evacuarea apei din santina trebuie asigurata patrunderea aerului

    inacesteaF

    - lemnul folosit la izolatii si captuselii nu trebuie sa aiba umiditatea mai

    mare de 1 @ 2/? si trebuie sa fie vopsit cu doua straturi de minu de fier.

    I(%&r$& )&g&(''%r +' & #&)$r$%r /r'gr'/'#$. Pentru izolatia incaperilor

    frigirifice por fi folosite placi de expanziu, pluta, vinidur, pasla, vata de sticla, vataminerala, foite de aluminiu, etc. ;a alegerea materialulor izolante si pentru constructia

    scheletului trebuie luate in considerare conditiile de xeploatare ale incaperii

    respective. "e asemanea alegerea materialului pentru captuseli se face tinand cont de

    conditiile de exploatare. "aca umiditatea in incaperi este mare peste captuseala din

    lemn se aplica tabla de otel galvanizata sau de aluminiu.

    +chema izolatiei termioce se deseneaza la scara 1F 1// grosimea izolatiei

    rezultand din calcule. +e reprezinta mai multe sectiuni3 o sectiune longitudinala prin P.

    "., cateva sectiuni orizontale facute intre puntile si cateva sectiuni transversale

    caracteristice.

    +chema trebuie sa fie elaborata astfel incat dupa ea sa se poata intocmi

    desenele de xecutie. Pe schema trebuie indicate grosimile izolatieie si captuselii, cum

    este aratat si anume cifra de la izolatia bordului magaziei 72/ I 15 I / I 5 8 H #/

    reprezinta 3

    - - 2/ @ inaltimea profiluluiF

    - - 15 @ grosimea platbandeiF

    - - / @ grosimea izolatiei peste profilF

    - - 5 @ grosimea captuseliiF

    - - #/ @ grosimea totala a izolatiei.

    - 1 -

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    42/64

      4ig. 1#.1 +chema izolatiei termice si a captuseli magaziilor frigorifice

    I(%&r$& t$r)'#& & !",%"%"' /"n!. !zolatia dublului fund trebuie sa fie

    capabila sa reziste la solicitarile provocate de incarcatura din magazie si in acelasi

    timp sa corespunda prescriptiilor sanitare, impuse invelisurilor puntilor.

    !n general izolatia se acopera cu doua traturi de pergamina lipite de izolatia si

    cu o placa metalica impotriva patrunderii rozatoarelor. )aptuseala lemnoasa se

    calafatuieste iar suprafata se unge de doua ori cu ulei de in fierbinte. "aca paiolul este

    acoperit cu beton sau asfalt, nu mai este necesar o asemenea etansare. 6rosimea

    stratului de beton sau mai asfalt este de 5/ @ / mm iar in corespondenta gurilor de

    magazie aproape dubla. $rmatura este confectionata din fier- beton cu diametru de 5

    mm cu ochiuri de 1// 1// mm. $rmatura se solidarizeaza de paiol cu a%utorul

    cuiellor de lemn .

    - 2 -

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    43/64

    &aterialul izolant se poate aplica direct pe puntea dublului fund @ izolatia

    obisnuita- sau intre izolatia si puntea se lasa un strat de aer termoizolant de 5/ @ /

    mm grosime. Prescriptiile impuse materialelor amintite anterior la izolarea incaperilor 

    de locuit raman valabile si in acest caz.

    6rinzile de sustinere a paiolului se fixeaza cu a%utorul prezoanelor sudate de

    dublul fund. Prezoanele au diametru de 1 -2/mm si o lungime de aproximativ

     %umatate din inaltimea grinzii. 4ixarea grinzilor se face prin piulite hexagonale si

    saibe pentru lemn, montate la capatul prezoanelor. 6aura prezonului din grinda se

    acopera cu un dop de lemn, pe margini turnandu-se smoala fierbinte. $sezarea

     placilor se face pe straturi de clei in asa fel incat imbinarile sa nu coincida, iar

    disstanta dintre capetele placilor sa nu fie mai mare de # @ 5 mm. Paiolul se fixeaza degrinzi cu a%utorul cuielor lungi de otel zincat. Pentru evitarea deteriorarilor in timpul

    incarcarii, paiolul de sub gurile de magazie se executa cu o grosime mai mare.

    !zolatia dublului fund cu strat de aer se utilizeaza atunci cand in dublul fund

    este depozitat combustibil. +tratul de aer comunica cu santina, pentru a se putea

    scurge combustibl care eventual a iesit din fectionat din scanduri de lemn cu grosimea

    de 1 @ 2/mm imbinate cu lamba si uluc. Pe ambele parti ale izolatiei se prevad

    straturi de pergamina si plasa metalica.

    I(%&r$& t$r)'#& & ,r!"r'%r & *$r$t'%r +' & *%&t/r)$%r. "in punct de

    vedere constructiv , izolarea acestor suprafete este asemanatoare. 4recarea placilor de

     bord si osatura la izolatia termica se face prin incleiere, respectandu-se recomandarile

    anterioare. 6rinzile se fixeaza prin prezoane de 12 mm diametru, cu piulite ingropate

    si acoperite cu dopuri etanse. Pasul dintre grinzile orizontale este de // @ 0// mm.

    !n cazul cand izolatia este formata din pasla de vata minerala bituminizata se

    utilizeaza constructia celulara a scheletului de sustinere. )elulele sunt formate de

    osatura si rafturi din scandura 5. vata minerala se aseaza in straturi orizontale, croite

    dupa un sablon.

    9 atentie deosebita trebuie acordata imbinarilor izolatiei dintre bord si dublul

    fund bord si plafon, bord si perete, perete si dublu fund pentru obtinerea unei

    constructii etanse.

    - # -

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    44/64

    U+#&r$& '(%&t'$' t$r)'#$. Prin umezirea izolatiei termice a magaziilor

    frigorifice, datorita condensarii vaporilor de apa din aer, se mareste coeficientul de

    conductabilitate termica a materioalului si in acelasi timp se produce degradarea lui si

    a elementelor care vin in contact cu izolatia umeda. Pentru prevenirea acestor defecte

    nedorite izolatia trebuie sa fie uscata.

    &entinerea izolatiei in stare uscata se poate asigura prin realizarea unei

    constructii etanse a stratului de izolatie in asa fel incat aceasta sa nu vina in contact cu

    aerul din magazie.

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    45/64

    ;a colturi se monteaza rame sau lancheti.

    )aptuseala peretilor in interiorul cabinelor este mai economic sa se realizeze

    din panouri, care pot fi confectionate in atelier.

    Pe puntea metalica se sudeaza platbanda , care formeaza rama interioara de

    care se fixeaza grinda5 prin intermediul prezoanelor sudate 2. panourile se fixeaza de

    distantierele din lemn # cu a%utorul suruburilor. "istantierele se fixeaza de osatura cu

     prizoane sudate.

    +ipca intermediara 2 nu mai este necesara daca latime panoului este mai mica

    de 5// mm.

    ;a montarea rosturilor dintre panouri se lipesc cu panza de izolatie si se pot

     prezede lancheti.D. A#*$r'r$& *"nt'%r. )aptusirea puntilor metalice cu lemn se xecuta

    inaintea lucrarilor de izolatie din compartimentle situate sub puntea respectiva. Pentru

    captuseala se utilizeaza scanduri de pin, frasin sau brad. ;emnul trebuie sa fie uscat

    ignifugat, sa nu prezinte ciofuri si crapaturi, sa aiba fibre drepte si densitate mica.

    4ixarea scandurilor de punte metalica se face prin prezoane sudate. ;ocurile pentru

    sudarea prezoanelor se insemneaza in functie de lungimea si latimea scandurilor

    utilizate. "upa sudarea tuturor prezoanelor se verifica etanseitatea puntii prin

    stropirea cu apa dupa care puntea uscata se acopera cu unstrat de vopsea.

    !nsemnarea scandurilor pentru gaurirea se face la fata locului. +candurile se

    fixeaza cu piulite ingripate, prevazute cu saibe. Peste piulita se acopera cu un dop de

    lemn introdus fortat.s

    !n rosturile dintre scanduri se intraduc fortat suvite de canepa rasucita cu

    a%utorul daltii de calafatuit. !n aceste canale se toarna smoala fierbinte sau o solutie

    compusa din colofoniu, seu si sulf, care dupa racire capata culoarea lemnului de pin.

    )aptuseala puntii se face pe timp uscat. "upa raschetarea scandurilor si curatirea

    rosturilor captuseala puntii se unge cu ulei de in fiert in doua straturi.

    )aptuseala cu lemn a puntilor prezinta o serie de dezavanta%e si din aceasta

    cauza se tinde a se inlocui, folsind pentru aceasta produse sintetice. $ceste materiale

    trebuie sa adere bine la puntea metalica, sa nu fie alunecoase sa aiba un coeficient de

    conductibilitate termica scazut si densitate meca sa nu fie inflamabile sa nu se

    inmoaie la temperaturi de / @1/// ) si sa nu crape la temperaturi scazute.

    - 5 -

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    46/64

    !n compozitia unui astfel de mastic pentru acoperirea puntilor intra ciment

    emulsie de cauciuc sintetic in apa in prezenta unui stabilizator fibre de azbest, nisip si

    colorant.

    6rosimea captuselii sintetice este de 1/ -12 mm obtinuta din doua straturi

    intinse succesiv.

    E. V*+'r$& n&$' 'n *$r'&!& !$ #n+tr"#t'$ +&" !$ r$*&r&t'$ se face in

    scopul prote%erii constructiilor metalice impotriva coroziunii, a contructiilor de lemn

    impotriva putrezirii, a umflarii si atacului insectelor a carenei impotriva vegetatiei

    marine, intretinerii usoare si igienice a compartimentelor cat si din considerente

    estetice.

    Pe langa pierderile provocate de coroziunea metalului ce duc la micsorareaduratei de exploatare a navelor vopsite incorect a carenei contribuie la acoperirea ei

    cu vegetatie si deci la marirea rezistentei la inaintarea cu consecintele respective.

    V*+'r$& #&r$n$' n&$'. !nainte de a incepe operatiile de vopsire este necesar

    curatirea suprafetelor de oxizi, scorii, stropi de sudura, pete de ulei, noroi sau alte

    impuritatii.

    &etodele folosite pentru curatire se bazeaza pe mai multe procedee, dar care

    toate au acelasi efect. Printre aceste metode se enumera 3 decaparea, sablarea cu nisip

    umed sau cu %et de elice, raschetarea, curatira manuala cu ciocane si perii de sarma,

    curatirea mecanica cu a%utorul frezelor, periilor de sarma, curatirea electrochimica, cu

    flacara.

    !nainte de aplicarea grundului suprafata curatita se receptioneaza. 6rundul este

    constituit dintr-un strat de miniu de plumb acesta este stratul cel mai important de

    vopsea, deoarece el face legatura dintre metal si celelalte straturi de vopsea.

    $plicarea urmatorului strat se efectueaza dupa uscarea completa a primului

    strat. +tratul de pitura anticorosiva se intinde pana la linia de apa ce depaseste cu /,5m

    linia de plina incarcatura de calcul . dupa uscarea acestui strat se aplica doua straturi

    de vopsea antivegetativa pana la linia de apa corespunzatoare navei goale. 'ltimul

    strat trebuie aplicat cu cel mult # ore inaintea lansarii navei la apa.

    - -

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    47/64

    9 uscare mai indelungata a acestui strat contribuie la reducerea toxicitatii

    vopselei si la acoperirea suprafetei cu crapaturi, scazand astfel foarte mult calitatea

    vopselei antivegetative.

    9 picatura speciala cu efect puternic anticorosiv necesita o fasie lata de 1 m in

     %urul ;P), deoarece acesta zona denumita portiunea dintre apa si vant iesind si intrand

    mereu in apa este supusa unei puternice actiuni corosive.

    opsirea se poate face cu pensula cu ruloul sau prin pulverizarea. !n orice caz

    stratu* de vopsea trebuie sa fie aplicat uniform pe toata suprafata, fara a exista

    scurgeri sau portiuni vopsite insuficient. "aca stratul de vopsea este prea gros, pe

    langa faptDul ca se consuma prea mult material, suprafata vopsita prezinta incretituri,

    vopseaua se desprinde usor in locurile cu grosimea mai mare si deci nu prezintacalitatea corespunzatoare.

    &ecanizarea lucrarilor de vopsire se realizeaza prin folosirea pulverizatoarelor 

     pentru vopsea. Pulverizatoarele nu numai ca usureaza munca si maresc

     productibilitatea, dar asigura si obtinerea unui strat subtire si uniform de vopsea. 'nul

    din dezavanta%ele pulverizatoare il constituie un consum mai ridicat de vopsea.

    9 larga raspandire o au aparatele cu pulverizarea vopselei alimentate cu aer

    comprimat. ;a pulverizatoarele de acest tip, aerul comprimat este diri%at catre un

    a%uta%, antrenand si pulverizand vopseaua la iesire. opseaua uneori curge

    gravitational dintr-un pahar, distrus direct pe pulverizator.

    $erul folosit pentru pulverizare nu trebuie sa contina particule de apa si ulei.

    Pentru curatire, aerul, inaintea intrarii in pulverizator, este trecut prin separatorul de

     picaturi, prezazut si cu filtrele necesare.

    )el mai mult se folosesc aparatele de pulverizat in care vopseau este trimisa

    sub presiunea dintr-un recipient in care se trimite aer comprimat.

    Pulverizarea vopselei se realizeaza in a%uta% numai datorita presiunii,

    obtinandu-se straturii de vopsea de calitate mai buna decat in caul pulverizarii directe

    cu aer comprimat.

    !n timpul vopsirii, pulverizatorul trebuie tinut la o distanta de 25/ @ #5/ mm

    de suprafata, iar deplasarea lui se face numai de sus in %os sau de %os in sus.

    - 0 -

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    48/64

    4iecare dunga noua de vopsea trebuie sa o acopere pe precedenta cu 1/ -15

    mm. "orectia curebtului de vopsire trebuie sa fie perpendiculara pe suprafata de

    vopsit.

    V*+'r$& "nr *&rt' &%$ n&$'. Partile navei care nu mai necesita prelucrari

    mecanice sau termice se vopsesc cu miniu de plumb sau fier, pentru a se preintampina

    coroziunea suprafetelor respective. opsirea la culoarea finala se face in 2 @ # straturi,

     primul strat aplicandu-se in timpul probelor la cheu. 'ltimul strat se aplica dupa

    venirea navei din probele de mars, cand se fac ultimele lucrari de remedieri si predare

    ale navei.

     Numarul de straturi, culoarea, precum si tipul vopselei se aleg in functie de

    destinatia incaperii, instalatiei etc., de conditiile de exploatare, de indicatiilaregistrului sau preferintelor clientului.

    Br!"% %',$r se grunduieste cu miniu de plumb sau fier. opsirea la culoarea

    finala se face cu alb de zinc, preparate cu ulei de in fiert sau cu vopsele gliftalece,

    vinilice s.a.

    C+"r'%$ !$ /") +' *'$+$%$ +"*"+$ 'n#&%('r'' se vopsesc cu diferite tipuri de

    vopsela in functie de temperatura la care sunt supuse. !n general se folosesc vopsele

    termoizolante speciale de culore gri sau argintie precum si lacuri pe baza de ulei si

     bitum.

    In#&*$r'%$ *$ntr" ")"%&t&r$ se vopsesc in #- straturi de lacuri

    rezistente la acizi sau cu email antiacid de culoare gri.

    Cn!"#t$%$ !$ $nt'%&t'$ +$ *+$+# la exterior cu vopsea la culoarea

    incaperii prin care trec. )onductele confectionate din tabla neagra se vopsescinitial la

    interior si exterior cu un grund de miniu de fier iar cele confectionate din tabla

    galvanizata sau aluminiu se vopsesc initial cu un grund special.

    Cn!"#t$%$ 'n+t&%&t''%r se vopsesc cu aceeasi culoare ca si compartimentele

    in care se afla, prevazandu-se din loc in loc semne distinctive. )uloarea semnelor se

    stabileste in functie de natura fluidului din conducta. +emnele distinctive se aplica sub

    forma de inele langa flanse la o distanta de cel mult m intre ele.

    'neori conductele se vopsesc la culoare distincta pe toata lungimea lor.

    !n ambele cazuri pe conducte se aplica initial un strat de grund.

    - -

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    49/64

    !n timpul operatiilor de piturare mai ales in copmpartimentele inchise, trebuie

    respectate regulile de protectie a muncii corespunzatoare acestor lucrari.

    Pentru iluminatul compartimentelor inchise ca si pe intreaga nava, se vor

    folosi lampi portative alimentate la tensiunea de 12 . !n timpul piturarii navelor, in

    special in interiorul se interzice sa se efectueze, concomitent lucrari cu flacara

    deschisa.

    !n interiorul navei este interzis a se face curatirea vopselei vechi prin ardere

     prealabila cu lampi de benzina sau cu flacara oxiacetilanica.

    !n timpul piturarii compartimentelor inchise si dublului fund se va folosi o

    ventilatie corespunzatoare locului de munca respectiv pentru eliminarea gazelor si a

    vaporilor dega%ati din vopsea sau se vor folosi masti izolante cu aductie de aer curat.)and se pitureaza cu materiale toxice inflamabile sau explozive se vor utiliza

    masti izolante cu aductie de aer curat si lampi potabile de 12 in constructie

    antiexploziva pentru iluminat local. ;egaturile pentru lampile portabile de pe nava vor 

    fi amplasate in cofrete inchise ermetic, pentru a nu se produce aprinderea

     piturilorexplozive.

    "e asemenea pe nava se vor pune tablite indicatoare de securitate a muncii cu

    inscriptiile3

    PERICOL DE INCENDIU SI E3PLOIE

    ACCESUL CU FOC INTERIS

    FUMATUL INTERIS

    ;ocurile greu accesibile care nu se pot prote%a prin vopsire si care nu permit o

    verificare periodoca usoare se prote%eaza impotriva coroziunii printr-un strat de

    ciment.

    (ancurile de balast de apa portabila sanitara alimentare ca si rezervoarele de

    apa se acopera cu un strat subtire de lapte de ciment este format dintr-o parte de

    ciment si doua parti de nisip fin, iar pentru stratul al doilea si al treilea solutia se face

    cu mai putin nisip.

    - : -

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    50/64

    4undul tancurilor de balast al tancurilor cu apa de alimentatie al caror

    compartimente din dublul fund locurile de sub caldari partea inferioara a picurilor

     prova si pupa a puturilor colectoare de apa canalele lacrimare si de santina se acopera

    cu un strat gros de ciment.

    !naintea de a se efectua operatia de cimentare toate partile metalice trebuie

     bine curatate de scorii, oxizi, ulai, pitura veche etc.

    +tratul de ciment trebuie sa fie aplicat uniform si sa aiba grosimea

    corespunzatoare sa nu acopere orificiile pentru scurgerea apei iar in picuri trebuie

    creata o panta lina de scurgere a apei de la etrava si etambou spre sorburi.

    )isternele de apa potabila se receptioneaza prin examinarea exterioara a

    stratului de ciment inintea si dupa umplere cu apa. $pa turnata in cisterne se mentinedoua zile dupa care i se face analiza de catre organele sanitare.

    - 5/ -

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    51/64

    C&*'t%"% V

    T$n%g'& %&n+&r'' 'n !# "+#&t

    A. L&n+&r$& !'n !#"% "+#&t +&" !'n !#"% #&)$r&. ;ansarea navelor poate

    fi realizata prin construirea lor intr-un doc uscat sau prin construirea pe cala orizontala

    - 51 -

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    52/64

    si folosira unui doc camera.

      4ig. 1.1 &anevrarea navei in docul cu camera

    - 52 -

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    53/64

    $ceasta metoda asigura lansarea navelor in deplina siguranta si totodata

    elimina o serie de operatii premergatoare cat si executarea unor dispozitive speciale

     pentri lansare. Pentru a fi posibila lansarea navei, nivelul apei in docul de constructie

    sau in docul.

    !n acest caz si cheul va trebui prevazut cu creneuri asemanatoare astfel incat

    la apropierea docului crenelurile sa intre unele in altele.

     Nava se construieste pe mal in pozitia ! si cand este gata de lansare se asaza pe

    carucioare. "ocul este tras la locul sau si i se umplu cisternele, pentru a se afunda. !n

    locul unde urmeaza a se aseza nava, se monteaza blocurile de chila.+e trage nava pe sinele existente pe sol pana pe sinele existente pe sol pana

    a%unge deasupra docului pozitia !! dupa care prin golire cisternelor acestea se ridica

    ridicand totodata si nava de pe carucioare. !ntreg ansamblul nava- doc sunt remorcate

    intr-un loc cu apa adanca, unde, efectuand operatia de coborare a docului, nava

     B. L&n+&r$& #" &"tr"% !#"r'%r *%"t't&r$. 'neori lansarea navelor

    construite pe terenuri orizontale situate in apropierea bazinelor cu apa adanca se

    realizeaza cu a%utorul docurilor plutitoare obisnuite.

    - 5# -

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    54/64

      4ig.15.1 ;ansarea pe doc plutitor 

    )and nava este gata de lansare docul se trage in apropierea cheului, umplandu-

    se tancuri pentru afundare. Pe fumdul apei sunt construite mai multe diguri din beton

    armat, pe care se asaza docul ca pe niste reazeme.

    "upa acestea pe puntea docului se monteaza cai de alunecare de aceeasi

    dimensiuni ca si cele de pe cala de lansare si pe care urmeaza sa alunece saniile

    montate sub nava. )u a%utorul troliilor cablurilor si palanelor nava este trasa pe doc.

    6olirea cisternelor docului acestea capata flotabilitate, ridicandu-se in acelasi timp si

    nava.

    - 5 -

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    55/64

    CAPITOLUL VII

    A. In+t&%&t'' !$ %&n+&r$. 

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    56/64

    - saniile de lansare impreuna cu suporturile prin intermediul carora nava se

    aseaza pe saniiF

    - dispozitive de retinere a navei pe calaF

    - pene pentru fixarea navei intinzatoare, dispozitive pentru protectia carmei si

    a elicei grinzi de distantare si altele.

    )onstructia acestor elemente deepinde de forma si dimensiunile navei de

     particularitatile caii de lansare.

    "upa cum s-a aratat lansarea transversala se executa pe mai multe cai de

    lansare in functie de lungimea navei de greutate a sa la lansare si de conditiile lansarii.

     !n cazul unei lansari laterale normale lungimea cailor de lansare de sub apa

    asigura o plutire linistita a navei. Nivelul necesar C al cailor de sub apa se determinaastfel

    C H ( I hI /,# [ m ]

    'nde ( este pesca%ul navei in timpul lansarii, in mF

    C @ inaltimea dispozitivului de lansare in plan diametral in m F

    /,# @ inaltimea blocului de chila in m.

     Navele care se construiesc pe o platforma orizontala daca sunt asezate paralel

    cu linia malului pe masura ce sunt gata, trebuie deplasate pana la platforma inclinata

    de lansare. $ceasta instalatie permite sa se foloseasca aceleasi cai de lansare pentru

    toate navele insa lansarile lor devin dependente unele de altele.

    !n cazul cand se lanseaza transversal nave metalice fluviale se utilizeaza sanii

    de lansare in forma de pana. !n cazul lansarii navelor maritime saniile de lansare se

    asambleaza din cateva grinzi de lemn cu sectiunea de 2// 2// sau 25/ 25/ mm.

    ;atimea saniilor de lansare este de /,5 ...1 m in functie de presiunea specifica

    admisa.

     ;a margimea fiecarei cai de lansare sunt fixate lon%eroane de diri%at executare

    din dulapi cu grosimea de 1// .. 125mm. Peste sania de lansare se asaza un scareu din

    grinzi de 2// 2// mm. ;ungimea saniei de lansare l este de obicei cu /,..1,/ m

    mai mare decat latimea corpului G.

    !n planul diametral sub chila navei, se asaza blocurile de chila 5, iar lateral

     proptele care se spri%ina cu varful lor superior pe grinzile longitudinale .

    - 5 -

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    57/64

    6rinzile care compun proptelelel sania si scareurile se fixeaza intre ele cu

    scoabe. Proptele se leaga intre ele cu a%utorul unor legaturi oblice din grinzi de lemn

     bare metalice sau corniere.

    !ntre scareuri si blocurile din chila se introduc penele.

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    58/64

    colier care ii asigura deplina mobilitate. )olierele sunt legate intre ele cu eclise,

    formand un lant fara sfarsit.

    $ceste sanii pot prelua greutatii foarte mari fara a se deteriora.

    )ostul lor este suficient de ridicat datorita otelurilor inoxidabile utilizate.

    $mortizarea unei asemenea instalatii de lansare se face dupa circa 25 de lansarii,

    avandu-se in vedere economiile care se realFizeaza prin eliminarea cantitatiilor imense

    de lubrifianti folositi la lansarea clasica.

    +uporturile sunt elemente din instalatii de lansare care au rolul de a sustine

    nava pe sanii.

    !n zona cilindrica a navei suporturile sunt construite din lemn. !n zonele de

    curbura pronuntate a corpului se utilizeaza suporturi metalice ce urmaresc formacorpului.

    Sona de contact a suportului cu corpul navei se captiseste cu lemn prins de

    suporturi prin intermediul prezoanelor sudate.

    !nstalFatia de retinere sunt destinate pentru mentinerea navei pe cala, din

    momentul asezarii pe dispozitivul de lansare si pana la lansare.

    !nstalatiile de retinere trebuie sa fie simple si sigure in functionare.in

    momentul de fata se pot imparti aceste sisteme de retinere din punct de vedere

    functional in dispozitive mecanice hidraulice si legaturi care se taie in momentul

    lansarii.

    )and se da semnalul de lansare cama se roteste cu :/ grade iar piesa coboara

    sub actiunea saniei.

    "ispozitivul hidraulic reprezentat in figura asigura saniile metalice pana in

    momentul lansarii.dispozitivul este amplasat in ansamblul de talice pana in momentul

    lansarii. "ispozitivul este amplasat in ansamblul de legaturi al saniei metalice. )ele

    doua role strang piesa de prindere a saniei datorita actiunii pistoanelor hidraulice prin

    intermediul cadrului articulat. Pistonul hidraulic este actionat de o pompa printr-o

    tubulatura flexibila. $ctiunea de desfacere a rolelor se face simultan pentru toate

    saniile.

    - 5 -

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    59/64

    +istemul de blocare a saniilor prin legaturi ce urmeaza a fi taiate este un sistem

    invechit el constand dintr-un fascicol de legaturi textile care la semnalul de lansare

    sunt taiate.

    B. M&+"r&r$& !$/r)&t''%r #r*"%"' n&$' 'n&'nt$& +' ,"*& %&n+&r$.

    !n perioada de stationare pe cala nava se spri%ina pe o serie de suporturi si

     blocuri de chila.

    6reutatea sa este echilibrata deci de reactiunile acestor sisteme.

    L&n+&r$& #&r"#'&r$. &ecanizarea lansarii prezinta unele avanta%e fata de

    lansarea sub influenta greutatii printre care3

    - viteza navei poate fi controlata pe toate perioada lansariiF

    - lansarea poate fi oprita fara nici o dificultateF- operatia de lansare este mai simpla.

    )aile de lansare reprezinta o instalatie cu a%utorul careia nava ce se afla pe

    locul de constructie poate fi lansata la apa cu carucioare ce se deplaseaza pe sinele

    cailor de lansare.

     Numarul sinelor si al carucioarelor se calculeaza in functie de dimensiunile

    navei si a sinelor cailor de lansare.

     Numarul sinelor si al carucioarelor se calcul*eaza in functie de dimensiunile

    navei si a greutatilor de lansare.

    !n functie de pozitia navei la lansare se deosebesc cai longitudinale si cai

    transversale. )aile transversale au avanta%ul fata de cele longitudinale ca cer o latime

    mica de apa.

     Nava instalata pe carucioare cu a%utorul vinciurilor electrice sau hidraulice este

    trasa in dreptul cailor de lansare. "upa ce nava este asigurata prin legarea la instalatia

    de vinciuri, carucioarele se muta pe sinele de montate pe caile inclinate.

     )arucioarele de lansare sunt astfl construite incat se pot deplasa in directii

     perpendiculare, fara a-si modifica pozitia relativa fata de nava. +chimbarea directiei

    de deplasare se realizeaza prin rotirea rotilor cu :/o.

    'rmeaza apoi lansarea propriu-zisa care se realizeaza cu vinciuri prin cabluri.

    - 5: -

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    60/64

    Parteaa din cabluri servesc pentru punerea in miscare a nacei iar partea la

    franarea ei. "upa cum se vede in apa.

    )aile prevazute cu sine si carucioare sunt folsite si la ridicarea pe cala a

    navelor in vederea repararii acestora sunt folosite si la ridicara pe cala a navelor in

    vederea repararii acestora. !n acest caz operatiile se efectueaza in sens invers.

      4ig. 1.1 ;ansarea pe carucioare

    - / -

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    61/64

    Cn#%"(''

    !naintea lansarii este necesar sa se execute o serie de lucrarii pregatitoare,

    lucrarii care incep in momentul cand nava a atins stadiul minim de terminare, inclusiv

     probele de etanseitate.

    !n primul rand se introduc sub nava saniile de lansare, asigurandu-se centrarea

    acestora. Prin centrarea saniilor de lansare se intelege asigurarea distantei prescrise

    intre acestea, asigurandu-se paralelismul si orizontalitatea suprafetelor lor superioare.

    +e aplica apoi un strat de unsoare special destinata eliminari coroziuni.

    Pe suprafata libera a cailor de lansare unsoarea se aplica cu maximul doua zile

    inintea lansarii, luindu-se masuri de prote%are a acestora impotriva actiunii razelor

    solare si a depunerilor de corpuri straine prin acoperirea cu scanduri.

    +aniile se fixeaza cu a%utorul dispozitivelor de retinere.

    )orppul navei se spri%ina pe sanii cu suporturi speciale, rigidizand asigurandu-

    se prin impanare. Pe masura ce se realizeaza impanarea se scot blocurile de chila si

    scareurile.

    - 1 -

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    62/64

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    63/64

    C"*r'n+

    )ap !. !ntroducere

    )ap !! $. ;ansarea longitudinala

    G. fazele lansarii longitudinale

    )ap !!! $. ; ansarea transversala

      G. 4azele lansarii transversale

    )ap! $. (ehnologia lansarii pe pla inclinat.

     G. Pregatirea in vederea lansarii navei

     ). (ipuri de izolatii

     ". $coperirea puntilor 

     

  • 8/20/2019 Sisteme de Lansare Ale Navelor

    64/64