sistem de management integrat al deseurilor in judetul alba

CONSORTIU:

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL ALBA

Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN ALBA

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL

DESEURILOR IN JUDETUL ALBA

FAZA: STUDIU DE FEZABILITATE

COD PROIECT MASURA ISPA 2005/RO/16/P/PA/001-05

VOLUM 1/ 1 UNIC

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Piese scrise / Piese desenate

NOIEMBRIE 2010

CONSORTIU:


ASISTENTA TEHNICA IN VEDEREA PREGATIRII PROIECTELOR IN SECTORUL DE MEDIU DIN ROMANIA

EUROPEAID/123053/D/SV/RO/P/PA/001-5

*

ASISTENTA TEHNICA IN VEDEREA PREGATIRII PROIECTELOR IN SECTORUL DESEURILOR SOLIDE


MASURA ISPA 2005/RO/16/P/PA/001-05

REVIZIA 0

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Piese scrise/ Piese desenate

NOIEMBRIE 2010

CONSORTIU:


Cod proiect: 266 – 14 – 35 / 08.2007

Denumire proiect: Sistemul de Management Integrat al Deseurilor in Judetul Alba

Faza de Proiectare: STUDIU DE FEZABILITATE

Volum: 1/1 – Volum Unic

Titlu volum: RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Data predarii: NOIEMBRIE 2010

Beneficiar: Consiliul Judetean Alba

LISTA DE SEMNATURI

ROMAIR CONSULTING

Director Tehnic Mircea DEDU

Sef de Proiect Alexandru BAY

ELABORATORI DE SPECIALITATE

Departamentul Studii de Mediu: ing. Marinela RUSU

ing. Roxana MURARIU

CONSORTIU:

Page 1 of 351

SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR – JUDETUL ALBA

CUPRINSUL VOLUMULUI

A. PIESE SCRISE

Foaie de capat

Lista de semnaturi

CUPRINSUL VOLUMULUI ................................................................................................................................ 1

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ........................................... 12

1. INFORMATII GENERALE ........................................................................................................................ 12

1.1 PROIECTANT GENERAL......................................................................................................................... 12 1.2 BENEFICIARUL PROIECTULUI ................................................................................................................ 12 1.3 AUTORITATE CONTRACTANTA ............................................................................................................... 12 1.4 DENUMIREA PROIECTULUI .................................................................................................................... 12 1.5 DESCRIEREA PROIECTULUI ......................................................................................................... 13

1.5.1 Infrastructura existenta .................................................................................................................... 13 1.5.2 Prezentarea generala a proiectului ................................................................................................ 18 1.5.3 Colectarea si transportul deseurilor ............................................................................................. 18 1.5.4 Reciclarea si recuperarea deseurilor ............................................................................................ 28 1.5.5 Tratarea biologica a deseurilor ...................................................................................................... 32 1.5.6 Constructia depozitului de deseuri conform .............................................................................. 37 1.5.7 Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme ......................................................................... 54

1.6 DURATA ETAPEI DE FUNCTIONARE ........................................................................................................ 66 1.7 INFORMATII PRIVIND PRODUCTIA CARE SE VA REALIZA SI RESURSELE FOLOSITE IN SCOPUL

PRODUCERII ENERGIEI NECESARE ASIGURARII PRODUCTIEI ................................................................................ 66 1.8 INFORMATII DESPRE MATERIILE PRIME, SUBSTANTE SAU PREPARATE CHIMICE ......................................... 72

1.8.1 Materiale nepericuloase ................................................................................................................... 72 1.8.2 Cantitati de substante periculoase prezente la un moment dat in incinta

depozitului si a statiilor (de transfer, sortare si tratare mecano-biologica) si consumuri ............... 74 1.9 INFORMATII DESPRE POLUANTII CHIMICI, FIZICI SI BIOLOGICI CARE AFECTEAZA MEDIUL GENERATI DE

Cod proiect: 266 – 14 – 35 / 08.2007


Faza de Proiectare:

STUDIU DE FEZABILITATE


Titlu volum: RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI



CONSORTIU:

Page 2 of 351


ACTIVITATEA PROPUSA .................................................................................................................................... 75 1.9.1 Poluarea fizica .................................................................................................................................... 75 1.9.2 Poluarea chimica................................................................................................................................ 75 1.9.3 Poluarea biologica ............................................................................................................................. 76

1.10 DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE DE TITULARUL PROIECTULUI SI INDICAREA

MOTIVELOR ALEGERII UNEIA DINTRE ELE ........................................................................................................... 76 1.10.1 Colectare si transport ....................................................................................................................... 76 1.10.2 Statiile de transfer .............................................................................................................................. 82 1.10.3 Reciclarea si recuperarea deseurilor din ambalaje ................................................................... 90 1.10.4 Deseuri biodegradabile .................................................................................................................... 95 1.10.5 Optiuni pentru noul depozit de deseuri conform al judetului .............................................. 105 1.10.6 Verificarea compatibilitatii optiunilor alese in sistemul de management integrat al

deseurilor ............................................................................................................................................................ 108 1.10.7 Optiuni pentru inchiderea depozitelor de deseuri neconforme ........................................... 112 1.10.8 Rezumatul analizei si optiunile recomandate ........................................................................... 114

1.11 LOCALIZAREA GEOGRAFICA SI ADMINISTRATIVA A AMPLASAMENTELOR PENTRU ALTERNATIVELE LA

PROIECT ....................................................................................................................................................... 117 1.12 INFORMATII DESPRE DOCUMENTELE/REGLEMENTARILE EXISTENTE PRIVIND

PLANIFICAREA/AMENAJAREA TERITORIALA IN ZONA AMPLASAMENTELOR ........................................................... 117

2. PROCESE TEHNOLOGICE ................................................................................................................... 117

2.1 DESCRIEREA PROCESELOR TEHNOLOGICE .......................................................................................... 117 2.1.1 Statiile de transfer de la Blaj si Tartaria ..................................................................................... 117 2.1.2 Statia de sortare ............................................................................................................................... 120 2.1.3 Statia de tratare mecano-biologica (TMB) ................................................................................. 125 2.1.4 Depozitul de deseuri conform Galda de Jos ............................................................................. 132 2.1.5 Inchiderea depozitelor neconforme din judetul Alba ............................................................. 151 2.1.6 Valorile limita ale parametrilor relevant (consum de apa si energie, poluanti in aer si apa, generarea deseurilor) atinsi prin tehnicile propuse si prin cele mai bune tehnici disponibile ........................................................................................................................................................... 157

2.2 ACTIVITATI DE DEZAFECTARE ................................................................................................... 158 2.2.1 Inchiderea depozitelor urbane neconforme de deseuri din judetul Alba .......................... 158

3. DESEURI ................................................................................................................................................ 163

3.1 CENTRUL DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR GALDA DE JOS ........................... 163 3.1.1 Tipurile si cantitatile de deseuri generate ................................................................................. 163 3.1.2 Modul de gospodarire a deseurilor ............................................................................................. 165

3.2 STATIILE DE TRANSFER ...................................................................................................................... 167 3.2.1 Tipurile si cantitatile de deseuri rezultate ................................................................................. 167 3.2.2 Modul de gospodarire a deseurilor ............................................................................................. 167

3.3 INCHIDEREA SI REMEDIEREA DEPOZITELOR NECONFORME ................................................................... 168 3.3.1 Tipurile si cantitatile de deseuri rezultate ................................................................................. 168 3.3.2 Modul de gospodarire a deseurilor ............................................................................................. 168

4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA ................................................................................................................................................ 169

4.1 APA .................................................................................................................................................. 169 4.1.1 Geologie si hidrogeologie ............................................................................................................. 169 4.1.2 Centrul de management integrat al deseurilor Galda de Jos ............................................... 173 4.1.3 Statia de transfer Blaj ..................................................................................................................... 181 4.1.4 Statia de transfer Tartaria .............................................................................................................. 183 4.1.5 Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme ....................................................................... 185 4.1.6 Prognozarea impactului ................................................................................................................. 186 4.1.7 Masuri de diminuare a impactului ............................................................................................... 187 4.1.8 Harti si desene la capitolul „Apa” ................................................................................................ 190

4.2 AERUL .............................................................................................................................................. 190

CONSORTIU:

Page 3 of 351


4.2.1 Date generale .................................................................................................................................... 190 4.2.2 Surse si poluanti generati .............................................................................................................. 194 4.2.3 Prognozarea poluarii aerului ......................................................................................................... 205 4.2.4 Masuri de diminuare a impactului ............................................................................................... 206 4.2.5 Harti si desene la capitolul „Aer” ................................................................................................ 210

4.3 SOLUL .............................................................................................................................................. 211 4.3.1 Caracteristicile solurilor. Poluarea existenta ........................................................................... 211 4.3.2 Surse de poluare a solurilor .......................................................................................................... 212 4.3.3 Prognozarea impactului ................................................................................................................. 216 4.3.4 Masuri de diminuare a impactului ............................................................................................... 218 4.3.5 Harti la capitolul „Sol” .................................................................................................................... 220

4.4 GEOLOGIA SUBSOLULUI ..................................................................................................................... 220 4.4.1 Date generale .................................................................................................................................... 220 4.4.2 Impactul prognozat .......................................................................................................................... 221 4.4.3 Masuri de diminuare a impactului ............................................................................................... 222 4.4.4 Harti la capitolul „Subsol” ............................................................................................................. 222

4.5 BIODIVERSITATEA .............................................................................................................................. 222 4.5.1 Date generale .................................................................................................................................... 222 4.5.2 Centrul de management integrat al deseurilor Galda de Jos ............................................... 236 4.5.3 Statii de transfer ............................................................................................................................... 242 4.5.4 Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme ....................................................................... 245 4.5.5 Harti la capitolul „Biodiversitate” ................................................................................................ 254

4.6 PEISAJUL .......................................................................................................................................... 254 4.6.1 Amplasarea obiectivelor ................................................................................................................ 254 4.6.2 Impactul prognozat .......................................................................................................................... 256 4.6.3 Masuri de diminuare a impactului ............................................................................................... 258

4.7 MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC ............................................................................................................. 259 4.7.1 Caracteristici principale ................................................................................................................. 259 4.7.2 Impactul prognozat .......................................................................................................................... 263 4.7.3 Zgomotul ............................................................................................................................................ 264 4.7.4 Poluare biologica ............................................................................................................................. 267 4.7.5 Poluarea bacteriologica ................................................................................................................. 268 4.7.6 Masuri de diminuare a impactului ............................................................................................... 269

4.8 CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL .................................................................... 271

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR .............................................................................................................. 271

5.1 DESCRIEREA ALTERNATIVELOR SI JUSTIFICAREA ALTERNATIVEI ALESE PENTRU PROIECT ....................... 272 5.2 EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ......................................................................................... 273

5.2.1 Evaluarea impactului asupra mediului ....................................................................................... 274 5.2.2 Evaluarea globala a impactului asupra mediului ..................................................................... 276

6. MONITORIZAREA ................................................................................................................................. 279

6.1 CENTRUL DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR GALDA DE JOS .................................................. 280 6.1.1 Monitorizarea in faza de executie ................................................................................................ 280 6.1.2 Monitorizarea in faza de exploatare ............................................................................................ 281 6.1.3 Monitorizarea post-inchidere ........................................................................................................ 293

6.2 STATII DE TRANSFER .......................................................................................................................... 294 6.2.1 Monitorizarea in faza de executie ................................................................................................ 294 6.2.2 Monitorizarea in faza de exploatare ............................................................................................ 294

6.3 INCHIDEREA DEPOZITELOR DE DESEURI NECONFORME ........................................................................ 295 6.3.1 Monitorizarea in faza de executie ................................................................................................ 295 6.3.2 Monitorizarea post-inchidere ........................................................................................................ 295

6.4 PRAGURI DE ALERTA .......................................................................................................................... 296

7. SITUATII DE RISC ................................................................................................................................. 296

7.1 RISCURI NATURALE (CUTREMUR, INUNDATII, SECETA, ALUNECARI DE TEREN) ........................................ 296

CONSORTIU:

Page 4 of 351


7.1.1 Date seismice .................................................................................................................................... 296 7.1.2 Potentialul producerii alunecarilor de teren ............................................................................. 299

7.2 ACCIDENTE POTENTIALE (ANALIZA DE RISC) ........................................................................................ 301 7.3 ANALIZA POSIBILITATII DE APARITIE A UNOR ACCIDENTE INDUSTRIALE CU IMPACT SEMNIFICATIV

ASUPRA MEDIULUI ......................................................................................................................................... 301 7.4 PLANUL PENTRU SITUATII DE RISC ....................................................................................................... 302 7.5 MASURI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR ............................................................................................ 302

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR ......................................................................................................... 303

9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC ............................................................................................... 304

9.1 NECESITATEA PROIECTULUI ............................................................................................................... 304 9.2 DESCRIEREA PROIECTULUI ................................................................................................................. 305

9.2.1 Colectarea si transportul deseurilor ........................................................................................... 305 9.2.2 Transferul deseurilor ...................................................................................................................... 305 9.2.3 Sortarea deseurilor .......................................................................................................................... 306 9.2.4 Tratarea biologica a deseurilor .................................................................................................... 306 9.2.5 Depozitarea deseurilor ................................................................................................................... 306 9.2.6 Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme ....................................................................... 307

9.3 METODOLOGIA UTILIZATA PENTRU EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ...................................... 307 9.3.1 Evaluarea impactului asupra mediului ....................................................................................... 307 9.3.2 Evaluarea globala a impactului asupra mediului ..................................................................... 309

9.4 PROGNOZAREA IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU APA ......................................................... 313 9.4.1 Centrul de management integrat al deseurilor Galda de Jos ............................................... 313 9.4.2 Statiile de transfer ............................................................................................................................ 313 9.4.3 Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme.................................................................. 314

9.5 MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU APA ............................................ 314 9.5.1 Centrul de management integrat al deseurilor Galda de Jos ............................................... 314 9.5.2 Statiile de transfer ............................................................................................................................ 316 9.5.3 Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme ....................................................................... 316

9.6 PROGNOZAREA IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU AER ......................................................... 317 9.6.1 Centrul de management integrat al deseurilor Galda de Jos ............................................... 317 9.6.2 Statii de transfer ............................................................................................................................... 318 9.6.3 Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme ....................................................................... 318

9.7 MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU AER ............................................ 319 9.7.1 Centrul de management integrat al deseurilor Galda de Jos ............................................... 319 9.7.2 Statii de transfer ............................................................................................................................... 320 9.7.3 Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme ....................................................................... 321

9.8 PROGNOZAREA IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU SOL ......................................................... 321 9.8.1 Centrul de management integrat al deseurilor Galda de Jos ............................................... 321 9.8.2 Statiile de transfer ............................................................................................................................ 324 9.8.3 Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme ....................................................................... 326

9.9 MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU SOL ............................................ 326 9.9.1 Centrul de management integrat al deseurilor Galda de Jos ............................................... 326 9.9.2 Statii de transfer ............................................................................................................................... 328 9.9.3 Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme ....................................................................... 328

9.10 PROGNOZAREA IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU SUBSOL ................................................... 329 9.11 MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU SUBSOL ...................................... 329 9.12 PROGNOZAREA IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU BIODIVERSITATE ....................................... 329

9.12.1 Centrul de management integrat al deseurilor Galda de Jos ............................................... 329 9.12.2 Statia de transfer Blaj ..................................................................................................................... 331 9.12.3 Amplasamentul Tartaria ................................................................................................................. 333 9.12.4 Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme ....................................................................... 334

9.13 PROGNOZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SOCIAL SI ECONOMIC .................................................... 335 9.14 CONCLUZII ASUPRA GRADULUI DE AFECTARE A FACTORILOR DE MEDIU SI A SANATATII POPULATIEI, PRECUM SI ASUPRA EFECTELOR BENEFICE ALE PROIECTULUI ........................................................................... 340

CONSORTIU:

Page 5 of 351


10. ANEXE ................................................................................................................................................... 341

LISTA TABELE

Tabel 1.5-1: Informatii de baza a zonei aflata sub evaluare .............................................. 13

Tabel 1.5-2: Tintele pentru deseuri din ambalaje in judetul Alba ..................................... 16

Tabel 1.5-3: Cerintele Sistemului de Management Integrat al Deseurilor in judetul Alba .............................................................................................................................................. 17

Tabel 1.5-4: Cantitatile de deseuri generate in fiecare zona (anul 2013) ......................... 24

Tabel 1.5-5: Calcule privind capacitatile camioanelor pentru colectare .......................... 25

Tabel 1.5-6: Necesarul de echipamente pentru colectare in judetul Alba ....................... 26

Tabel 1.5-7: Caracteristicile principale ale statiei de sortare ........................................... 28

Tabel 1.5-8: Principalele caracteristici ale TMB simpla/instalatie de compostare .......... 32

Tabel 1.5-9: Dimensionarea pentru tratamentul biologic .................................................. 34

Tabel 1.5-10: Caracteristicile principale ale depozitului ................................................... 37

Tabel 1.5-11: Principalele elemente legate de reabilitarea depozitelor neconforme de deseuri din zonele urbane .................................................................................................. 55

Tabel 1.5-12: Coordonate STEREO 70 ............................................................................... 56

Tabel 1.5-13: Coordonate Stereo 70 ................................................................................... 57






Tabel 1.6-1: Capacitatea proiectata a depozitului conform de la Galda de Jos .............. 66

Tabel 1.8-1: Terasamente Statii de transfer ....................................................................... 72

Tabel 1.8-2: Terasamente Centrul de management al deseurilor Galda de Jos .............. 72

Tabel 1.8-3: Colectarea levigatului Centrul de management al deseurilor Galda de Jos .............................................................................................................................................. 72

Tabel 1.8-4: Sistem de colectare a gazului Galda de Jos ................................................. 73

Tabel 1.8-5: Sistem de colectare a apelor pluvial Galda de Jos ....................................... 73

Tabel 1.8-6: Terasamente inchidere depozite neconforme ............................................... 73

Tabel 1.8-7: Inchidere depozite neconforme - impermeabilizare ..................................... 73

CONSORTIU:

Page 6 of 351


Tabel 1.8-8: Inchidere depozite neconforme – managementul levigatului ...................... 74

Tabel 1.8-9: Inchidere depozite neconforme – managementul levigatului ...................... 74

Tabel 1.10-1: Tipuri de camioane studiate ......................................................................... 80

Tabel 1.10-2: Necesarul de echipamente de colectare pentru judetul Alba .................... 81

Tabel 1.10-3: Tintele pentru recuperarea/reciclarea deseurilor din ambalaje ................. 90

Tabel 1.10-4: Materialul reciclabil generat in judetul Alba ................................................ 91

Tabel 1.10-5: Procentul maxim de reciclabile recuperate ................................................. 92

Tabel 1.10-6: Caracteristicile de calitate ale fluxului de intrare........................................ 96

Tabel 1.10-7: Echilibre masice pentru optiunea 1 ............................................................. 97

Tabel 1.10-8: Echilibre masice pentru optiunea 2 ............................................................. 99

Tabel 1.10-9: Echilibre masice pentru optiunea 3 ........................................................... 101

Tabel 1.10-10: Echilibre masice pentru optiunea 4 ......................................................... 103

Tabel 1.10-11: Analiza comparatova a locatiilor pentru amplasarea depozitului central ............................................................................................................................................ 106

Tabel 1.10-12: Cantitatile anuale ce vor fi depozitate pana in anul 2040 ....................... 107

Tabel 1.10-13: Principalele elemente legate de reabilitarea depozitelor neconforme de deseuri din zonele urbane ................................................................................................ 113

Tabel 2.1-1: Parametrii de proiectare ai statiilor de transfer .......................................... 119

Tabel 2.1-2: Cerinte privind sortarea manuala ................................................................ 121

Tabel 2.1-3: Depozitare temporara ................................................................................... 122

Tabel 2.1-4: Dimensionarea pentru tratamentul biologic ................................................ 127

Tabel 2.1-5: Caracteristicile fractiei pretratate mecanic ................................................. 130

Tabel 2.1-6: Caracteristicile fractiei tratate biologic ....................................................... 130

Tabel 2.1-7: Caracteristicile fractiei tratate ...................................................................... 131

Tabel 2.1-8: Principalele elemente legate de reabilitarea depozitelor neconforme de deseuri din zonele urbane ................................................................................................ 152

Tabel 2.1-9: Valori limita ale parametrilor relevant atinsi ............................................... 157

Tabel 2.2-1: Elementele principale ale reabilitarii depozitelor de deseuri urbane din judetul Alba ........................................................................................................................ 158

Tabel 3.1-1: Managementul deseurilor ............................................................................. 166

Tabel 4.1-1: Volumele de apa scurse pe afluentii raului Mures in anul 2006................. 172

Tabel 4.1-2: Date climatice ................................................................................................ 177

Tabel 4.2-1: Parametrii pentru calcularea Lo din deseurile mixte .................................. 199

CONSORTIU:

Page 7 of 351


Tabel 4.2-2: Parametrii pentru calcularea Lo al reziduurilor din procesul de TMB ....... 199

Tabel 4.2-3: Compozitia deseului mixt ............................................................................. 199

Tabel 4.2-4: Compozitia reziduurilor ................................................................................ 199

Tabel 4.2-5: Valorile Lo si k pentru diferite component ale deseurilor depozitate ....... 200

Tabel 4.2-6: Cantitatea de biogaz in m3/an....................................................................... 201

Tabel 4.3-1: Repartitia solurilor judetului Alba pe categorii de folosinta ...................... 211

Tabel 4.5-1: Siturile propuse pentru Natura 2000 ............................................................ 223

Tabel 4.5-2: Habitatele natural de interes national identificate in judet ......................... 225

Tabel 4.5-3: Habitatele naturale de interes comunitar identificate in judet ................... 228

Tabel 4.5-4: Specii de animale de interes national identificate in judet ......................... 229

Tabel 4.5-5: Specii de animale de interes comunitar identificate in judet ..................... 229

Tabel 4.5-6: Situatia ariilor protejate de interes national din judetul Alba .................... 232

Tabel 4.5-7: Situatia ariilor de interes judetean din judetul Alba ................................... 235

Tabel 4.5-8: Coordonate puncte centrul investitiei – judetul Alba ................................. 237

Tabel 4.5-9: Coordonate puncte centrul investitiei – judetul Alba ................................. 242

Tabel 4.5-10: Coordonate puncte centrul investitiei – judetul Alba ............................... 243








Tabel 4.7-1: Evolutia septelului in perioada 2003 - 2006 ................................................. 262

Tabel 4.7-2: Poluantii fizici (zgomot) care afecteaza mediul .......................................... 265

Tabel 5.2-1: Matricea de evaluare a impactului ............................................................... 274

Tabel 5.2-2: Scara de bonitate .......................................................................................... 277

Tabel 6.1-1: Parametrii si frecventa inspectiilor pentru levigat ...................................... 283

Tabel 6.1-2: Metode de analiza chimica pentru levigat ................................................... 284

Tabel 6.1-3: Parametrii si frecventa inspectiilor pentru apa subterana ......................... 286

Tabel 6.1-4: Metoda de analiza chimica pentru apa subterana ...................................... 287

CONSORTIU:

Page 8 of 351


Tabel 6.1-5: Perioada si frecventa inspectiilor pentru biogaz ........................................ 290

Tabel 6.1-6: Parametrii urmariti ........................................................................................ 293

Tabel 9.3-1: Matricea de evaluare a impactului ............................................................... 308

Tabel 9.3-2: Scara de bonitate .......................................................................................... 311

CONSORTIU:

Page 9 of 351


LISTA FIGURI

Figura 1.5-1: Zonarea judetului Alba .................................................................................. 19

Figura 1.5-2: Proiectia generarii deseurilor municipale in judetul Alba (t/an) ................. 21

Figura 1.5-3: Proiectia generarii deseurilor municipale in judetul Alba (kg/capita/an) ... 21

Figura 1.5-4: Cantitatile de deseuri biodegradabile generate in judetul Alba (t/an) ........ 22

Figura 1.5-5: Cantitatile de deseuri biodegradabile generate in judetul Alba (kg/capita/an) ....................................................................................................................... 22

Figura 1.5-6: Cantitatea de deseu din ambalaje generate in judetul Alba (t/an) .............. 23

Figura 1.5-7: Cantitatea de deseuri din ambalaje generate in judetul Alba distribuita pe tipuri de materiale din ambalaje (t/an) ............................................................................... 23

Figura 1.5-8: Proiectul sistemului de colectare a levigatului ........................................... 43

Figura 1.5-9: Pozitionarea puturilor de gaz de depozit ..................................................... 47

Figura 1.7-1: Schema de management al deseurilor pentru zona 1 Galda de Jos .......... 68

Figura 1.7-2: Schema de management al deseurilor zona 2 Tartaria ............................... 69

Figura 1.7-3: Schema de management al deseurilor zona 3 Baia de Aries, Sohodol, Abrud, Zlatna ....................................................................................................................... 70

Figura 1.7-4: Schema de management al deseurilor zona 4 Blaj ..................................... 71

Figura 1.10-1: Europubela................................................................................................... 79

Figura 1.10-2: Vehicul tipic utilizat pentru compactare .................................................... 80

Figura 1.10-3: Depozitarea deseurilor in container fara compactare ............................... 83

Figura 1.10-4: Statie de transfer automata ........................................................................ 85

Figura 1.10-5: Indepartarea containerului din statia de stransfer .................................... 85

Figura 1.10-6: Impartirea deseului din ambalaje pe componente reciclabile (2013) ....... 91

Figura 1.10-7: Diagrama flux pentru optiunea 1 ................................................................ 97

Figura 1.10-8: Diagrama flux pentru optiunea 2 ................................................................ 99

Figura 1.10-9: Diagrama frlux pentru optiunea 3 ............................................................. 101

Figura 1.10-10: Diagrama flux pentru optiunea 4 ............................................................ 103

Figura 1.10-11: Deseuri depozitate pentru fiecare tip de deseu (2013) .......................... 106

Figura 1.10-12: Schema de management al deseurilor in zona 1 Galda de Jos ............ 109

Figura 1.10-13: Schema de management al deseurilor in zona 2 Tartaria .................... 110

Figura 1.10-14: Schema de management al deseurilor in zona 3 Baia de Aries, Sohodol, Abrud, Zlatna ..................................................................................................................... 111

CONSORTIU:

Page 10 of 351


Figura 1.10-15: Schema de management al deseurilor in zona 4 Blaj ........................... 112

Figura 2.1-1: Proiectul sistemului de colectare a levigatului ......................................... 136

Figura 2.1-2: Pozitionarea puturilor de gaz de deposit ................................................... 142

Figura 4.1-1: Managementul apelor uzate ........................................................................ 175

Figura 4.2-1: Concentratii medii anuale de dioxid de sulf – Alba Iulia........................... 192

Figura 4.2-2: Concentratii medii anuale – dioxid de azot – Alba Iulia ............................ 192

Figura 4.2-3: Frecventa de depasire a CMA-urilor la Pb in perioada de 2000 – 2005 .... 193

Figura 4.2-4: Frecventa depasirilor PM10 fata de CMA (+marja de reducere pentru 2005) – Ordinul 592/2002: 67 µg/mc ........................................................................................... 194

Figura 4.2-5: Productia de biogaz si evolutia cantitatilor de-a lungul timpului ............. 201

Figura 4.3-1: Evolutia suprafetei agricole in anul 1995 si perioada 2000 – 2006 .......... 211

Figura 4.5-1: Arii protejate si parcuri nationale in Regiunea 7 Centru ........................... 223

Figura 4.5-2: Siturile NATURA 2000 in judetul Alba ........................................................ 225

Figura 4.5-3: Pozitionarea si vederea amplasamentului ................................................. 236


Figura 4.5-5: Pozitionarea amplasamentului ................................................................... 243





Figura 4.5-10: Pozitionarea si vederea amplasamentului ............................................... 249



Figura 4.7-1: Ponderea activitatilor economice ............................................................... 260

Figura 5.2-1: Graficul pentru calculul indicelui de poluare globala ............................... 279

Figura 7.1-1: Zonarea seismica a Romaniei .................................................................... 297

Figura 7.1-2: Zonarea teritoriului Romaniei in termini de valori de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani ..................................................................................................................... 298

Figura 7.1-3: Zonarea teritoriului Romaniei in termini de perioada de control (colt), Tc, a spectrului de raspuns ....................................................................................................... 299

Figura 7.1-4: Zonarea teritoriului Romaniei din punct de vedere al potentialului de producere a alunecarilor de teren .................................................................................... 300

CONSORTIU:

Page 11 of 351


Figura 9.3-1: Graficul pentru calculul indicelui de poluare globala ............................... 312

Figura 9.14-1: Harta hidrografica a Romaniei .................................................................. 342

Figura 9.14-2: Harta climei Romaniei ............................................................................... 343

Figura 9.14-3: Harta geologica a Romaniei ...................................................................... 344

Figura 9.14-4: Harta vegetatiei .......................................................................................... 345

Figura 9.14-5: Harta faunei Romaniei ............................................................................... 346

Figura 9.14-6: Harta geologica a regiunii amplasamentului Galda de Jos .................... 347

Figura 9.14-7: Harta geologica a regunii amplasamentului Blaj..................................... 348

Figura 9.14-8: Harta geologica a regiunii amplasamentului Tartaria ............................. 350

B. PIESE DESENATE

Intocmit,

Ing. Marinela Rusu

CONSORTIU:

Page 12 of 351


Cod proiect: 266 – 14 – 35 / 08.2007


Faza de Proiectare: STUDIU DE FEZABILITATE


Titlu volum:

MEMORIU DE PREZENTARE PENTRU EVALUAREA INITIALA A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI “SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL ALBA”



R APORT L A STUDIUL DE EVALU ARE A IMPACTULUI ASUPR A MEDIULUI

1. INFORMATII GENERALE

1.1 PROIECTANT GENERAL

S.C. ROMAIR CONSULTING, Str. Maior Aviator Stefan Sanatescu, nr. 53, Sector 1 – Bucuresti; Tel: +40 – 21 – 319.32.11, 319.32.12, 319.32.13; Fax: +40 – 21 – 319.32.15;

E-mail: [email protected]; website: www.romair.ro

1.2 BENEFICIARUL PROIECTULUI

Consiliul Judetean Alba

Alba Iulia, Piata Ion I.C. Bratianu, nr. 1. cod. 510118 Tel: 0258-813380; 813382; fax : 0258-813325.

E-mail: [email protected] web: www.cjalba.ro

1.3 AUTORITATE CONTRACTANTA

MINISTERUL MEDIULUI – Str. Justitiei, Nr. 59 – 61, sector 5, Bucuresti.

1.4 DENUMIREA PROIECTULUI

„SISTEM DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR IN JUDETUL ALBA”

http://www.romair.ro/

mailto:[email protected]

http://www.cjalba.ro/

CONSORTIU:

Page 13 of 351


1.5 DESCRIEREA PROIECTULUI

1.5.1 Infrastructura existenta

1.5.1.1 Colectare si transport

Activitatile de colectare si transport al deseurilor municipale sunt organizate in mod diferit in functie de dimensiunile localitatii, numarul de locuitori, tipul si proprietatile echipamentelor. Se observa ca exista o mare diferenta intre sistemele existente de colectare si transport in zonele urbane spre deosebire de cele din zonele rurale.

In general, fiecare din cele 11 localitati opereaza propriul depozit de deseuri, unde deseurile colectate din oras si localitatile arondate sunt depozitate. Activitatile de colectarea si transport al deseurilor, ce reprezinta in acest moment responsabilitatea fiecarei unitati administrative, sunt delegate, prin simple contracte sau contracte de concesiune, catre companii private sau publice.

Colectarea este realizata, in general, din usa-in-usa, cu diferite grade de frecventa. Operatorii privati au inceput sa stabileasca puncte speciale pentru colectarea reciclabilelor si, la nivelul judetelor exista o serie de companii de reciclare care vor crea o piata pentru acestea.

Pe langa operatorii urbani, comunele au propriile lor unitati publice pentru a indeplini obligatiile lor in ceea ce priveste managementul deseurilor solide, dar acestea nu au licente de operare aprobate de catre ANRSC. 25 de comune nu au la aceasta data centru de colectare a deseurilor solide.

In judetul Alba, la sfarsitul anului 2007, erau patru operatori de salubritate (SC Slaprest Alba Iulia, SC Transport Weber SA Blaj, SC Ediltrans SRL Aiud si serviciul public de salubritate al Primariei Cimpeni), care detin echipamente pentru colectarea separata a deseurilor din hartie, plastic si sticla.

Echipamentele existente de colectare si transport sunt vechi si ineficiente pentru managementul cantitatilor totale de deseu generat in judet si necesita reparatii substantiale.

Tabelul de mai jos prezinta principalele date si informatii cu privire la managementul deseurilor in judetul Alba:

Tabel 1.5-1: Informatii de baza a zonei aflata sub evaluare

Parametru Informatii de baza

Denumire judet Alba

Denumire regiune Regiunea de dezvoltare Centru (7)

Suprafata (km2) 6,242 km

2

Populatia 378,089 locuitori

Generarea deseurilor in 2007 (t/an)

Deseu menajer 70,346

CONSORTIU:

Page 14 of 351


Deseu asimilabil din institutii, comert si industrie 21,904

Deseuri din parcuri si gradini, precum si din piete 5,568

Reziduuri de la curatarea strazilor 6,444

Deseuri voluminoase 5,091

Deseuri municipale necolectate 22,352

Deseul municipal generat total 131,705

Compozitia deseurilor (%)

Hartie si carton 9

Sticla 5

Metal 2.5

Plastic 8

Lemn 3.5

Biodegradabil 60

Altele 12

TOTAL 100.0

Managementul actual al deseurilor

Companii de salubritate (numar)

Numarul companiilor de salubritate

Publice Private

7 4

Populatia conectata la serviciile de salubritate (%) 64

Alte fluxuri de deseuri (2007)

Namolul de la epurarea apelor uzate urbane (t) 984

Deseuri colectate din constructii si demolari (t colectate)

41,170

DEEE (t colectate) 1,500

VSU (necolectate) 421

CONSORTIU:

Page 15 of 351


Deseuri periculoase din gospodarii (t) 750

Proiecte aflate in derulare

In judetul Alba exista o serie de proiecte ce se afla in derulare, finantate prin programul Phare CES 2004-2006, care au fost luate in considerare in proiectarea sistemului de management integrat al deseurilor la nivelul judetului, si anume:

Sistemul de colectare selectiva si statii de transfer a deseurilor in zona Abrud: aria de acoperire a proiectului este zona orasului Abrud si a comunelor invecinate: Rosia Montana, Bucium si Ciuruleasa. Scopul proiectului este de a asigura colectarea si transportul deseurilor pentru zonele tinta, colectarea selectiva pentru zona Abrud si constructia unei statii de transfer in apropierea orasului Abrud;

Sistem de colectare selectiva si statii de transfer a deseurilor in municipiul Aiud: aria de acoperire a proiectului este zona municipiului Aiud si comunele invecinate: Miraslau, Lopadea Noua, Livezile, Radesti, Remetea si Rimet. Scopul proiectului este de a asigura colectarea si transportul deseurilor pentru zona proiectului, colectarea selectiva pentru zona municipiului Aiud si constructia unei statii de transfer langa Aiud;

Colectarea selectiva a deseului din gospodarii in Baia de Aries si 5 comune limitrofe – statii de transfer: aria de acoperire a proiectului este zona orasului Baia de Aries si comunele invecinate: Lupsa, Posaga, Ocolis si Salciua. Scopul proiectului este de a asigura colectarea si transportul deseurilor pentru zona proiectului, colectarea selectiva pentru zona orasului Baia de Aries si construirea unei statii de transfer langa Baia de Aries;

Reabilitarea sistemului de salubritate in orasul Zlatna si construirea unei statii statii de transfer pentru deseurile reziduale. Obiectivele proiectului sunt:

o Construirea unei infrastructuri de baza (statie de transfer) in Zlatna;

o Construirea infrastructurii de sprijin (puncte de colectare selectiva);

o Inchiderea depozitului neconform din Zlatna.

Platforma pentru depozitarea temporara a deseurilor – Sohodol: obiectivul proiectului este construirea unei platforme pentru depozitarea temporara a deseurilor reziduale generate in urmatoarele localitati: Cimpeni, Avram Iancu, Bistra, Sohodol, Vidra, Albac, Arieseni, Garda de Sus, Horea, Poiana Vadului, Scarisoara si Vadu Motilor.

1.5.1.2 Tratarea biologica a deseurilor

La momentul actual, la nivelul judetului, nu exista nici o instalatie de tratare a deseurilor. Tintele specifice cu privire la devierea deseurilor biodegradabile de la depozitare in judetul Alba includ:

24,332 tone in anul 2010;

45,042 tone in anul 2013.

CONSORTIU:

Page 16 of 351


Cantitatea totala de deseu biodegradabil generat la nivelul judetului era de aproximativ 233 kg/capita/an in 2008.

Este de mentionat ca producerea compostului se realizeaza in majoritate, in zonele rurale, fiind un compost produs in gospodarii, pentru utilizarea ca fertilizator in gradini.

1.5.1.3 Reciclare si recuperare

In judetul Alba, implementarea tratarii si valorificarii materialelor reciclabile se afla intr-o faza incipienta. Cantitatile de deseuri municipale reciclabile colectate sunt inca la un nivel foarte scazut de recuperare.

La nivelul judetului nu exista statii de sortare sau alte instalatii sistematice; in acest moment au loc activitati de sortare manuala, in special pentru metale, hartie si carton precum si pentru plastice.

Totusi doua proiecte in dezvoltare, vor realiza instalatii de sortare in Aiud si Zlatna.

Tabel 1.5-2: Tintele pentru deseuri din ambalaje in judetul Alba

2009 2010 2011 2012 2013

Hartie si carton (t)

6.314 6.630 6.961 7.309 7.675

Plastic (t) 1.549 1.898 2.277 2.690 3.531

Sticla (t) 2.661 3.235 3.706 4.377 5.107

Metale (t) 1.447 1.520 1.596 1.676 1.759

Lemn (t) 349 488 640 673 706

Total reciclat (t) 14.866 17.252 19.840 22.644 26.153

Total recuperat (t)

17.604 19.717 22.859 25.814 28.531

1.5.1.4 Depozite de deseuri existente

Depozitarea deseului municipal se realizeaza in 11 depozite de deseuri nepericuloase neconforme urbane.

In judetul Alba, depozitarea deseurilor se realizeaza doar in depozite neconforme. In zonele urbane sunt 11 depozite neconforme clasa „b” pentru deseuri municipale, in urmatoarele localitati: Teius, Baia de Aries, Abrud, Zlatna, Cimpeni, Sebes, Cugir, Aiud, Ocna Mures si Alba Iulia. Din cele 11 depozite, 2 (Teius si Ssebes) si-au incheiat activitatea la data de 31.12.2006; 6 depozite trebuie sa isi incheie activitatea de depozitare pana in anul 2009 (Baia de Aries, Abrud, Zlatna, Cimpeni, Blaj si Cugir). Pentru celelalte trei depozite de deseuri, Romania a obtinut o perioada de tranzitie pana in anul 2013 (depozitele din Aiud si Ocna Mures), respectiv 2016 (Alba Iulia). Conform Tratatului de Aderare, Romania trebuie sa

CONSORTIU:

Page 17 of 351


asigure incepand cu anul 2006 scaderea pas cu pas a cantitatii de deseu depozitat in depozitele de deseuri neconforme, pentru care s-a obtinut o perioada de tranzitie.datorita faptului ca in acest moment, in judetul Alba nu exista depozite de deseuri conforme si un sistem pentru colectarea separata si recuperarea deseului municipal nu a fost inca implementata, majoritatea deseului generat si colectat este depozitat.

1.5.1.5 Concluzii

Concluzia analizei este ca sistemul actual demanagement al deseurilor in judetul Alba nu urmareste obiectivele strategiei nationale si europene de management al deseurilor. Celemai importante probleme sunt:

Eliminarea deseurilor in depozite de deseuri neconforme (11 depozite urbane si 82 depozite rurale), care au un impact negativ asupra mediului. Incepand cu anul 2010, depozitarea se va realiza doar in 3 depozite urbane neconforme ce vor mai fi deschise (Aiud, Ocna Mures si Alba Iulia);

Lipsa tratarii deseurilor biodegradabile, care sunt eliminate in depozite neconforme. In prezent nu se practica devierea deseurilor biodegradabile de la depozitare asa cum cere legislatia nationala si a CE;

Gradul scazut al reciclarii. In prezent sunt 4 firme active, in zona, in domeniul reciclarii, insa colectarea selectiva a materialelor reciclabile lipseste si, prin urmare, impuritatile din materialele reciclabile determina o reticenta din partea societatilor in ceea ce priveste absorbtia acestora. Tintele specifice pentru recuperarea/reciclarea deseurilor provenite din ambalaje, asa cum sunt stabilite de legislatia nationala si a CE nu pot fi atinse dacanu se implementeaza un sistem de management integrat al deseurilor, incluzand facilitati de sortare, dar si componenta de colectare selectiva a deseurilor;

Echipamentul folosit pentru serviciile de salubrizare este invechit si uzat.

Tabel 1.5-3: Cerintele Sistemului de Management Integrat al Deseurilor in judetul Alba

Tinta Termen limita

pentru conformare

Cuantificarea tintei

Grad de acoperire cu servicii de salubritate de 100%

in mediul urban si de 90% in mediul rural 2009

215.130 de locuitori din zonele urbane si 139.344 de locuitori din

zonele rurale.

Deseuri de ambalaje colectate si reciclate

Tinte reciclare deseuri de ambalaje (procentul se refera la cantitatea dedeseuri de ambalaje ce trebuie reciclata, comparativ cu totalul cantitatii de deseu de ambalaj generat):

Hartie si carton: 60%;

Sticla: 60%;

Plastic: 22.5%;

Metal: 50%;

2013

7.675 t/an hartie si carton;

3.531 t/an plastic;

5.107 t/an sticla;

1.759 t/an metal.

CONSORTIU:

Page 18 of 351


Deseuri biodegradabile

Reducerea cantitatii de deseu biodegradabil depozitat (comparativ cu anul 1995) la:

75% in 2010;

50% in 2013;

35% in 2016.

2010

2013

2016

24.332 t sau 66 kg/capita/an;

45.042 t sau 124 kg/capita/an;

59.050 t sau 269 kg/capita/an.

Depozit de deseuri 2010-2012 Construirea unui depozit de deseuri conform de clasa „b”.

Inchiderea depozitelor de deseuri urbane neconforme

La cel putin doi ani de la incetarea

activitatii de depozitare a

deseurilor

Inchiderea depozitelor de deseurineconforme urbane din

clasa „b” care au incetat activitatea de depozitare.

1.5.2 Prezentarea generala a proiectului

Aceasta sectiune prezinta o imagine de ansamblu asupra proiectului de investitie care va fi implementat, avand in vedere in principal Masurile de Investitii Prioritare. In mod specific, pentru toate investitiile propuse, prezentate in capitolele anterioare, sunt furnizate urmatoarele informatii referitoare la toate componentele sistemului de management integrat al deseurilor:

Caracteristici tehnice generale ale investitiei

Strategia de investitie

Impactul investitiei propuse

1.5.3 Colectarea si transportul deseurilor

In scopul eficientizarii activitatilor aferente managementului deseurilor, in judetul Alba au fost stabilite 4 zone de transport.

Zona 1, acopera partea centrala a judetului, va fi deservita de centrul de management integrat al deseurilor Galda de Jos si de statia de transfer de la Aiud, ultima fiind prevazuta printr-un proiect Phare. Zona 1 include un numar de 96.480 locuitori in zona urbana si 15.448 de locuitori in zona rurala;

Zona 2, acopera partea de sud a judetului, va fi deservita de statia de transfer din satul Tartaria (comuna Salistea). Aceasta include un numar de 53.516 locuitori in zona urbana si 50.266 in zona rurala;

Zona 3, acopera partea de vest a judetului, va fi deservita de 4 statii de transfer in: Baia de Aries, Sohodol, Abrud si Zlatna, prevazute prin proiecte Phare. Zona include 25.840 de locuitori in zona urbana si 37.266 locuitori in zona rurala;

Zona 4, acopera partea de est a judetului, va fi deservita de o statie de transfer in Blaj. Zona 4 cuprinde un numar de 35.047 locuitori in zona urbana si 49.065 locuitori in zona rurala.

CONSORTIU:

Page 19 of 351


Figura 1.5-1: Zonarea judetului Alba

Investitiile propuse sunt menite sa atinga urmatoarele tinte:

Imbunatatirea sistemului de colectare in zona urbana si extinderea acestuia in zona rurala a judetului Alba;

Implementarea sistemului de colectare selective;

Imbunatatirea si extinderea echipementelor existente de colectare si transport;

Optimizarea logisticii prin eficientizarea serviciilor de gestionare a deseurilor;

CONSORTIU:

Page 20 of 351


Depozitarea controlata a deseurilor in cadrul depozitelor conforme.

1.5.3.1 Strategia de implementare

Strategia de implementare privind colectarea deseurilor si transportul precum si dezvoltarea echipamentelor si a infrastructurii poate fi impartita in 4 perioade:

Prima perioada 2008-2009:

o Finalizarea proiectarii si a cererii de oferta pentru statiile de transfer a deseurilor si pentru accesorii;

o Achizitionarea pubelelor pentru deseuri si pentru compostarea in gospodarii;

A doua perioada 2009-2013:

o Construirea statiilor de transfer si achizitionarea pubelelor pentru deseuri necesare;

A treia perioada 2013-2017:

o Implementarea sistemului de colectare selective;

o Operarea statiilor de transfer;

A patra perioada 2017-2037:

o Implementarea investitiilor suplimentare cu scopul de a include noile cantitati de deseuri generate (daca este necesar), substituirea echipamentelor vechi de colectare a deseurilor precum si de tratare.

1.5.3.2 Colectarea deseurilor

Din analiza sistemelor de colectare a rezultat ca sistemul cu 2 pubele, 1 pentru fractia umeda si 1 pentru fractia uscata, in toate zonele urbane si rurale de pe cuprinsul judetului, va fi implementat in judetul Alba.

De asemenea, sistemul va contine si o componenta de compostare individuala a deseurilor biodegradabile in gospodarii.

Presupunand ca toate pubelele destinate pentru colectarea selectiva vor fi folosite, dar 80% din pubele destinate colectarii deseurilor mixte vor fi inlocuite, cererea privind volumul pubelelor este de aproximativ 4.812 m3 (sau 4.375 pubele cu un volum de 1.1 m3). Conform calculelor rezulta ca este necesar un volum additional de 1.684 m3 containerizat pentru deseu umed/mixt si 3.128 m3 pentru deseul uscat.

1.5.3.2.1 Deseurile municipale solide generate

Figura urmatoare prezinta cantitatea de deseuri generate pana in anul 2037. In anul 2013, cantitatea totalade deseu generat este estimate la aproximativ 137,400 t/an, sau 379 kg/capita/an. Aproximativ 112,300 t/an (82%) sunt generate in zonele urbane si 25,100 t/an sunt generate in zonele rurale.

CONSORTIU:

Page 21 of 351


Figura 1.5-2: Proiectia generarii deseurilor municipale in judetul Alba (t/an)

Figura 1.5-3: Proiectia generarii deseurilor municipale in judetul Alba (kg/capita/an)

1.5.3.2.2 Generarea deseurilor biodegradabile

In ceea ce priveste anii tinta 2010, 2013 si 2016, cantitatea de deseuri biodegradabile generate in judet este de 88,811 t (sau 240 kg/capita/an), 88,027 t (sau 243 kg/capita/an) si 89,140 t (sau 255 kg/capita/an). Figurile de mai jos prezinta cantitatile deseuri biodegradabile generate pentru perioada 2007-2037.

CONSORTIU:

Page 22 of 351


Figura 1.5-4: Cantitatile de deseuri biodegradabile generate in judetul Alba (t/an)

Figura 1.5-5: Cantitatile de deseuri biodegradabile generate in judetul Alba (kg/capita/an)

1.5.3.2.3 Generarea deseurilor din ambalaje

In anul de referinta 2013 vor fi generate aproximativ 45,200 t/an de deseu din ambalaje. Figurile de mai jos prezinta cantitatile de deseu din ambalaje generate pentru perioada 2007-2016.

CONSORTIU:

Page 23 of 351


Figura 1.5-6: Cantitatea de deseu din ambalaje generate in judetul Alba (t/an)

Figura 1.5-7: Cantitatea de deseuri din ambalaje generate in judetul Alba distribuita pe tipuri de

materiale din ambalaje (t/an)

Cantitatea de deseuri din ambalaje generata per capita se asteapta sa creasca cu aproximativ 41% in perioada 2007-2016, ajungand la 145 kg/capita/an.

1.5.3.2.4 Generarea altor fluxuri de deseuri

a) Deseuri din echipamente electrice si electronice

Obiectivul de colectare selectiva de minim 4 kg/locuitor pe an de DEEE provenite din gospodarii este realizabil in mod rezonabil. Aceasta are ca rezultat colectarea unei cantitati

CONSORTIU:

Page 24 of 351


de aproximativ 1.500 t/an de DEEE.

b) Vehicule scoase din uz (VSU)

Luand in considerare informatiile furnizate cu privire la colectare, dezmembrare, recuperare si reziclarea vehiculelor scoase din uz si pebaza obiectivelor pentru colectarea si tratarea vehiculelor, este de asteptat ca numarul VSU sa cresca cu aproximativ 4% pe an in perioada de planificare, in conformitate cu o crestere continua preconizata a autovehiculelor in regiune.

c) Deseuri municipale periculoase

Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Protectia Mediului (INCDPM) a realizat un studio cu privire la generarea deseurilor menajere periculoase in Romania de la care s-a ajuns la concluzia ca aproximativ 0,5% din deseurile menajere sunt periculoase. Rezulta astfel aproximativ 750 t/an de deseuri periculoase municipale colectate.

d) Managementul namolului

Depozitul de deseuri care va fi construit, va lua in considerare si cantitatea de namol provenit de la epurarea namolului provenit de la tratarea apelor uzate, si va fi proiectat cu o capacitate suplimentara de 10%. Trebuie mentionat ca responsabilitatea operatorilor statiilor de epurare a apelor uzate este de a livra namolul in stare buna, in depozitul de deseuri.

APA CTTA SA Alba, compania responsabila de instalatia de epurare a apelor uzate in judetul Alba, a confirmat intentia de a dispune in depozitul nou cantitatea maxima de namol permisa a fi depozitata.

Tabelul de mai jos prezinta cantitatile de deseuri generate in fiecare zona de management (pentru anul 2013):

Tabel 1.5-4: Cantitatile de deseuri generate in fiecare zona (anul 2013)

Deseu menajer

Deseuri asimilabile din comert, industrie si institutii

Deseuri din gradini si parcuri, deseuri din piete

Reziduuri de la curatirea strazilor

Deseu solid municipal generat, din care:

Zona 1 – Galda de Jos

Total 39.514 12.921 3.634 4.284 60.353

Urban 37.075 12.846 3.624 4.262 57.806

Rural 2.440 75 11 21 2.547

Zona 2 - Tartaria

Total 26.554 5.894 675 1.008 34.131

Urban 18.616 5.649 640 938 25.843

Rural 7.938 245 35 70 8.288

Zona 3 – Baia de Aries, Sohodol,

Total 15.142 1.972 826 856 18.796

Urban 9.257 1.790 800 805 12.652

CONSORTIU:

Page 25 of 351


Abrud, Zlatna Rural 5.885 181 26 52 6.144

Zona 4 - Blaj

Total 20.618 2.190 706 612 24.125

Urban 12.869 1.951 671 543 16.035

Rural 7.748 239 34 68 8.090

1.5.3.3 Transportul deseurilor

Tabelul de mai jos prezinta calculele cu privire la camioanele pentru colectarea deseurilor, pentru fiecare zona. Toate calculele fac referire la camioanele cu o capacitate de 12 m3 si la pubelele de 1.1 m3.

Tabel 1.5-5: Calcule privind capacitatile camioanelor pentru colectare

Zona 1 – Galda de Jos

Zona 2 - Tartaria Zona 3 – Baia de Aries, Sohodol, Abrud, Zlatna

Zona 4 - Blaj Total

Urban Rural Urban Rural Urban Rural Urban Rural Urban Rural

Deseu umed ce trebuie colectat

(t/ruta)

179,03 6,58 85,16 20,95 39,30 15,32 51,46 20,18 354,95 63,04

Deseu umed care este colectat

(t/camion)

6 6 6 6 6 6 6 6

Numarul de vehicole necesare

30 1 14 3 7 3 9 3 60 10

Deseu uscat care trebuie colectat

(t/traseu)

93,51 4,38 45,46 14,34 21,20 10,63 27,77 14,01 187,95 43,37

Deseu umed care este colectat

(t/camion)

6 6 6 6 6 6 6 6


16 1 8 2 4 2 5 2 33 7

Deseu mixt care trebuie colectat

(t/traseu)

179,03 6,58 85,16 20,95 39,30 15,32 51,46 20,18 354,95 63,04

Deseu mixt care este colectat

6 6 6 6 6 6 6 6

CONSORTIU:

Page 26 of 351


(t/camion)


30 1 14 3 7 3 9 3 60 10

Conform calculelor prezentate in tabel numarul de camioane necesare este de 110 (cu un volum total de 1,320 m3, dupa cum urmeaza:

70 de camioane pentru deseul umed;

40 de camioane pentru deseul uscat.

Luand in considerare ca 40% din camioanele vechi vor fi inlocuite, cererea privind volumul camioanelor este estimata in jur de 648 m3 (sau 54 de camioane cu un volum de 12 m3).

Urmatorul tabel ilustreaza rezultatele calculelor, ce grupeaza echipamentele pe zone. Cererea suplimentara de pubele pentru colectarea materialelor reciclabile si a altor deseuri (colectare selectiva) este de 4,375 (cererea totala este de 7,131 pubele). In mod similar numarul aditional de camioane necesar este de 54 (cererea totala este de 110 camioane).

Tabel 1.5-6: Necesarul de echipamente pentru colectare in judetul Alba

Pubele

Necesarul de pubele Numarul existent de pubele

Necesarul sumplimentar de pubele

Zona 1 – Galda de Jos 3,068 1,186 1,882

Zona 2 – Tartaria 1,832 708 1,124

Zona 3 – Sohodol 965 373 592

Zona 4 – Blaj 1,266 489 777

Total 7,131 2,756 4,375

Necesarul de camioane Numarul existent de camioane

Necesarul suplimentar de camioane

Zona 1 – Galda de Jos 48 40 8

Zona 2 – Tartaria 27 5 22

Zona 3 – Sohodol 16 6 10

Zona 4 – Blaj 19 5 14

Total 110 56 54

Obligativitatea asigurarii camioanelor va reveni operatorilor de salubritate care vor avea in

CONSORTIU:

Page 27 of 351


gestionare colectarea deseurilor, lucru careva fi specificat in caietul de sarcini aferent procedurii de achizitie publica prin care vor fi desemnati acesti operatori.

1.5.3.4 Transferul deseurilor

Judetul va fi deservit de 7 statii de transfer dupa cum urmeaza:

Aiud (3,000 t/an) – terminat in cadrul unui Proiect Phare, deserveste partea central-nordica a judetului;

Tartaria – va deservi partea sudica a judetului;

Sohodol (parte a unui program guvernamental: 18,900 t/an), Baia de Aries (Phare: 18,900 t/an), Abrud (2,000 t/an) si Zlatna (3,000 t/an) – vor deservi partea de vest a judetului; statiile de transfer de la Abrud si Zlatna au fost deja terminate in cadrul unor alte proiecte Phare, respectiv finantate de la guvern;

Blaj – va deservi partea estica a judetului.

Statiile de transfer care urmeaza a fi construite vor face fata cantitatii de deseuri generate in zonele respective (atat deseuri uscate cat si umede), mai precis:

Statia de transfer Tartaria: capacitate totala 33,044 t/an;

Statia de transfer Blaj: capacitate totala 15,000 t/an.

Descrierea tehnica a instalatiilor

Fiecare statie de transfer va cuprinde urmatoarele:

Gard si poarta de intrare

Pod-bascula

Cladire - cantar de la intrare

Nivel (superior) de descarcare

Drum de acces (rampa) catre nivelul superior

Nivel (inferior) de descarcare

Palnie de descarcare

Containere compactoare

Tractoare

Suprafata necesara fiecarei statii de transfer va fi de aproximativ 6,000 m2.

Tipul de statie de transfer aleasa este o statie de transfer cu descarcare directa si compactor mobil.

Deseul este dispus direct in compactoarele mobile care il vor transporta spre depozitare. Din acest motiv, locatia a fost proiectata ca o zona pe doua nivele. Odata ce un compactor s-a umplut, camionul este incarcat cu ajutorul containerului cu presa printr-un mecanism de agatare-ridicare si transportat catre depozitul de deseuri (ecologic). Un compactor mobil gol ii ia locul iar utilajele de colectare se pot indrepta catre o noua descarcare a deseului adus.

CONSORTIU:

Page 28 of 351


1.5.4 Reciclarea si recuperarea deseurilor

Investitia propusa urmareste sa indeplineasca urmatoarele obiective:

Recuperarea reciclabilelor in deseurile de ambalaje, in conformitate cu legislatia nationala si internationala;

Suplimentarea sistemului de colectare selectiva in ceea ce priveste reciclabilele;

Reducerea cantitatii de deseuri care urmeaza a fi depozitata in cadrul depozitului de deseuri.

Statia de sortare propusa are o tehnologie relativ simpla, deoarece aceasta se bazeaza in principal pe sortare manuala, doar metalele fiind recuperate cu ajutorul unor mijloace mecanice automate.

Urmatorul tabel prezinta caracteristicile de baza ale statiei de sortare (capacitatile se refera la nevoile prevazute pana in anul 2013):

Tabel 1.5-7: Caracteristicile principale ale statiei de sortare

Parametru Capacitate

Capacitate (t/an) 43,000

Suprafata (ha) 0.63

Material recuperat (t/an)

Hartie/carton: 8,943

Sticla: 4,808

Metale: 3,073

Plastic: 7,121

Cantitatea de reziduuri generate (t/an) 18,268


Toate investitiile propuse sunt necesare pentru a putea indeplini obiectivele judetene de recuperare/reciclare a deseurilor din ambalaje asa cum au fost descrise anterior.

Strategia de implementare a sistemului de sortare si reciclare a deseurilor este structurata astfel:


o Finalizarea proiectarii si a documentelor pentru licitatie pentru statia de sortare;


o Construirea statiei de sortare;

CONSORTIU:

Page 29 of 351


A treia perioada 2012:

o Operarea statiei de sortare;

A patra perioada 2013-:

o Inlocuirea echipamentelor, masinilor, etc.

1.5.4.2 Descrierea tehnologica

Statia de sortare va fi localizata in interiorul centrului de management integrat al deseurilor Galda de Jos. In acest fel, o parte din lucrarile suplimentare vor fi realizate impreuna cu depozitul salubru de deseuri, cum ar fi lucrarile in zona de intrare (poarta, pod-bascula, gard, drum intern, iluminat extern, lucrari de protectie impotriva incendiilor etc.).

Statia de sortare se va afla intr-o cladire metalica cu podea din beton.

Statia de sortare a fost proiectata pentru o capacitate totala de 43.000 tone/an, functionabila pe o perioada de peste 312 zile pe an, cu doua schimburi la 7 h, prin urmare 135 t/zi sau aproximativ 19 t/h.

Cladirea va aloca aproximativ 6.300 m2 pentru echipament, receptie, depozitare, zona de sortare manuala.

Cladirea destinata statiei de sortare va fi compusa din urmatoarele zone:

Zona de receptie;

Zona de sortare;

Unitatea de balotare;

Zona de depozitare.

Camioanele care sosesc, incarcate cu materiale reciclabile in amestec colectate din pubela albastra, vor sosi in statie la poarta principala. Dupa ce au fost cantarite, camioanele vor patrunde in cladirea destinata reciclarii materialelor prin usile electrice de acces. Fiecare usa se va deschide/inchide automat de indata ce un camion se apropie de aceasta. Camioanele vor descarca materialele in sala de receptie, iar apoi vor parasi statia.

Un incarcator frontal va fi folosit pentru a incarca materialele intr-un buncar. Pentru a nu folosi un utilaj pentru deschiderea sacilor, se recomanda informarea cetatenilor cu privire la faptul ca trebuie sa goleasca deseurile de ambalaje direct in pubela dedicata si sa nu le puna in saci.

Un transportor inclinat cu lant va transfera materialele pe o platforma superioara la 3-4 metri deasupra podelei cladirii, unde linia de sortare manuala va fi pozitionata. Sortarea materialelor se va efectua pe un transportor cu banda cu miscare lenta pozitionat in fata personalului care se va ocupa de sortarea manuala. Zona aflata sub platforma de sortare va fi folosita drept zona de depozitare temporara a materialelor sortate. Au fost luate in considerare 12 sectiuni de separare. Fiecare sectiune va avea doua gropi la nivelul superior pentru receptionarea materialelor. Fiecare groapa va putea fi folosita de cel mult 2 muncitori. Astfel, fiecare sectiune poate fi folosita de pana la 4 sortatori manuali. Personalul de pe fiecare sectiune va fi responsabil de colectarea unui tip de material specific si de aruncarea acestuia prin groapa in zona de depozitare temporara (buncar) la nivelul inferior.

La capatul transportorului cu banda de sortare, materialul va trece printr-o unitate de separare

CONSORTIU:

Page 30 of 351


magnetica pentru a colecta metale feroase. Materialele nereciclabile vor fi colectate in containere, care vor fi transportate la depozitul salubru de deseuri in vederea eliminarii.

Sortarea manuala va fi efectuata intr-o camera inchisa care permite alimentarea periodica cu aer curat si proaspat si extragerea aerului poluat, in timp ce controlul temperaturii poate fi aplicat pentru a facilita functionarea in siguranta.

Buncarul va fi divizat de pereti metalici. De indata ce un buncar este complet plin, un motostivuitor actionat electric sau un incarcator frontal va trimite materialul spre un transportor cu lant care-l va conduce la o unitate de balotare. Unitatea de balotare va presa materialele sortate (plastice, hartie, metale) in forma de cuburi, care vor fi depozitate in zona de depozitare in interiorul cladirii statiei de sortare. Fractiile de sticla vor fi colectate in containere speciale si vor fi reciclate asa cum sunt.

Cladirea statiei de sortare va oferi spatiu suficient pentru:

Depozitarea temporara a materialelor intrate;

Depozitarea materialelor sortate;

Deplasarea si manipularea vehiculelor, precum si a camioanelor care sosesc.

CONSORTIU:

Page 31 of 351


Cantitatea de deseuri din ambalaje (t)

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016

Total 28,260 31,934 34,170 36,561 39,121 41,077 43,131 45,287 47,551 49,454 51,432 53,489

Hartie si carton 7,602 8,590 9,192 9,835 10,523 11,050 11,602 12,182 12,791 13,303 13,835 14,389

Plastic 9,326 10,538 11,276 12,065 12,910 13,555 14,233 14,945 15,692 16,320 16,972 17,651

Sticla 5,059 5,716 6,116 6,544 7,003 7,353 7,720 8,106 8,512 8,852 9,206 9,575

Metale 2,091 2,363 2,529 2,706 2,895 3,040 3,192 3,351 3,519 3,660 3,806 3,958

Lemn 2,798 3,161 3,383 3,620 3,873 4,067 4,270 4,483 4,708 4,896 5,092 5,295

CONSORTIU:

Page 32 of 351


1.5.5 Tratarea biologica a deseurilor

Investitiile propuse urmaresc sa indeplineasca urmatoarele obiective:

Reducerea cantitatii de deseuri biodegradabile ce urmeaza a fi depozitate in scopul de a reduce impactul asupra mediului cauzate de depozitarea acestei fractii;

Reducerea cantitatii totale de deseuri care sunt depozitate;

Minimizarea capacitatilor necesare pentru tratarea levigatului si a biogazului din cadrul depozitului de deseuri.

Analiza detaliata a demonstrat necesitatea construirii unei statii TMB in scopul atingerii obiectivelor mentionate mai sus.

Urmatorul tabel rezuma caracteristicile principale ale statiei (capacitatile se refera la cerintele estimate pana in anul 2013).

Tabel 1.5-8: Principalele caracteristici ale TMB simpla/instalatie de compostare


Capacitate (t/an) 85,566

Suprafata (ha) 3.50

Produs secundar(t/an) Compost: 23,817

Cantitatea de reziduuri generate (t/an) 33,347


Toate investitiile propuse sunt necesare cu scopul de a indeplini obiectivele judetului in ceea ce priveste devierea fractiei biodegradabile de la depozitare.

Strategia de implementare a compostarii deseurilor este structurata astfel:


o Finalizarea proiectarii si a documentelor de licitatie ale instalatiei de tratare mecano-biologica;


o Construirea instalatiei de tratare mecano-biologica;


o Operarea instalatiei de tratare mecano-biologica;

A patra perioada 2013-:

o Inlocuirea masinilor, echipamentelor, etc.

CONSORTIU:

Page 33 of 351


1.5.5.2 Descrierea tehnica

Deseul ce va intra in instalatia de compostare este conectat in mod direct la sistemul de colectare. Astfel deseul care face subiectul prezentei descrieri este legat de cu un sistem de colectare de 2 pubele1. Deseul municipal, solid, in amestec, excluzand materialele reciclabile care vor si colectate separat, vor alimenta statia de compostare. Cantitatea preconizata de deseuri in amestec va ajunge pana la 85,566 tone in 2013.

Fractia umeda reprezinta 62.70% din fluxul de intrare, pe cand reziduurile vor reprezenta aproximativ 36.00%. Datorita faptului ca sistemul de colectare ales este unul cu 2 pubele, fractia de materiale feroase va fi probabil foarte mica in comparatie cu restul deseurilor iar tratarea ulterioara a acesteia nu este necesara.

Descriere tehnologica

Analiza optiunilor a relevat faptul ca optiunea cea mai potrivita pentru tratarea deseurilor este reprezentata de o instalatie TMB simpla ce urmeaza a fi amplasata in cadrul centrului de management integrat al deseurilor impreuna cu instalatia FRM pentru a obtine economie la scara larga.

Fratia umeda vor fi tratata intr-o statie TMB simpla pentru a rezulta un produs tip compost (CLO). Procesul de compostare care va fi folosit va fi un proces de aerare in celule de compostare modulare. Aceasta solutie permite posibilitatea, in cazul in care deseul organic este colectat separat, de a incepe productia de compost de calitate. Capacitatea statiei de compostare va fi in jur de 85,566 t/an (pentru a acoperi toate nevoile din zona). Se asteapta ca in timpul primului an de implementare, impuritatile din pubelele pentru deseurile umede sa fie intr-o cantitate ridicata, astfel ca statia va functiona ca o statie simpla TMB. Dar in mod general, tinand cont ca participatia publicului va creste, calitatea compostului produs va fi de asemenea imbunatatita, si poate fi acceptabila pentru utilizarea ca fertilizator. Din moment ce CLO poate fi utilizat cel putin la inceput ca si material de acoperire in depozitul de deseuri (in jur de 11.000 t vor fi necesare anual) si restul va fi utilizat in recultivarea depozitelor existente neconforme si depozitelor de deseuri vechi sau alte zone contaminate, cat si in paduri, mine, cariere si culturi care nu sunt destinate consumului uman. Ulterior CLO se presupune sa aibe o calitate mai buna si poate fi folosita si in alte activitati.

O instalatie simpla TMB este alcatuita din urmatoarele :

Zona de receptie a deseurilor (sub o structura metalica)

Cladirea de pre-tratare

Celulele de compostare

Zona de maturare (sub o structura metalica)

Cladirea administrativa

Zona necesara pentru statia TMB simpla este de aproximativ 35.000 m2.

Calculele de dimensionare au fost efectuate pe baza capacitatilor de intrare. Pre-tratarea mecanica a fost proiectata pentru o capacitate totala de 85.566 tone/an, exploatabila peste 260 de zile pe an, cu un schimb la 6 ore, deci 329 tone/zi sau aproape 55 tone/ora. Tratamentul de aerare a fractiilor biodegradabile va fi exploatabil 350 de zile/ an, 24 de ore pe

1 Un container (albastru) pentru uscarea deseului din ambalaje (toate felurile de hartie, materiale feroase si

neferoase, plasticuri, sticla) si altul (maro) pentru restul deseurilor municipale solide.

CONSORTIU:

Page 34 of 351


zi.

Pre-tratarea mecanica consta din urmatoarele echipamente :

Tocator;

Magnet permanent ;

Tambur rotativ.

Se presupune ca magnetul permanent separa 95% din materialul feros si ca tamburul rotativ imparte deseul maruntit in 2 fluxuri, in care fractia organica reprezinta 55% deseu umed din totalul deseului intrat (dupa separarea metalelor feroase).

Fractia umeda intra in celula de compostare unde se aplica aerare fortata. Materialul ramane in celula pentru 21 de zile si 30% din cantitatea de intrare este pierduta sub forma de vapori de apa, CO2, compusi volatili si levigat.

Deseul stabilizat ce vine din celulele de compostare este apoi trecut prin ciur (sita) pentru a separa CLO de alte posibile elemente.

Cantitatea estimata de CLO ce va fi produsa este in jur de 23.800 tone/an (~28% din intrari) in timp ce in jur de 33.300 tone/an (~39% din intrari) vor fi depozitate. Pierderile din tratarea biologica sunt de aproximativ 26.500 tone/an (~31% din intrari). Metalele feroase sunt 1.711 tone/an (~2%din intrari).

O valoare critica ce trebuie sa fie calculata este numarul celulelor de compostare necesare pentru cantitatea anuala totala de deseu ce intra in depozit.

Tabel 1.5-9: Dimensionarea pentru tratamentul biologic

Volum zilnic ce intra in celulele de compostare 330.80 m3/zi

Volumul celulelor de compostare 400.00 m3/ciclu

Numarul de zile pentru umplerea fiecarei celule 1.94 zile

Numarul de zile in care fractiile umede raman in interiorul celulelor

21.00 zile

Totalul zilelor pentru fiecare ciclu 24.00 Zile/ciclu

Numarul de zile in care statia primeste deseuri 312 Zile/an

Cicluri de tratare pe an pentru fiecare celula 18 Cicluri/an

Numar de celule 18 Celule

Instalatia de tratare mecano-biologica simpla se va afla intr-o cladire metalica de aproximativ 1.215 m2, cu podea din beton. Celulele de compostare vor ocupa aproximativ 3.000 m2, in timp ce suprafata totala necesara este de 26.000 m2.

Zona de compostare

Statia propusa, prin intermediul liniei de selectare mecanica (prin macinare si analizare ulterioara) si compostare biologica, poate obtine o fractie uscata pre-tratata si o fractie umeda compostata, cu o reducere remarcabila a impactului asupra mediului ca urmare a operatiunilor de eliminare finala in depozitul de deseuri.

CONSORTIU:

Page 35 of 351


Tratarea deseurilor in statie se incheie cu separarea fractiilor uscate si umede, a deseurilor municipale solide, la intrarea in statie, si cu compostarea fractiei umede cu producerea de produse similare compostului.

Deseurile care ajung in statie trebuie sa fie, in mod ideal, imediat pregatite pentru faza de lucru a celulei de compostare: deseurile sunt maruntite in bucati de aproximativ 60 de milimetri, iar apoi sunt analizate. Dupa separarea metalelor feroase, ceea ce se gaseste in sita inferioara va ajunge in celulele de compostare, in timp ce, continutul din sita superioara va fi trimis direct la depozitul de deseuri.

Pentru a facilita tratarea, este necesara adaugarea de materiale structurale. Dupa ce este gata, fractia umeda este deplasata in celule de compostare folosind incarcatorul frontal si este asezata deasupra conductelor de ventilare.

In cazul in care nu este posibila construirea tuturor gramezilor odata, celula trebuie inchisa cu usi principale cu deschidere rapida pentru a impiedica generarea de mirosuri neplacute. Prin urmare, se recomanda umplerea intregii celule odata.

Tehnologia de compostare anticipeaza realizarea fazei de bio-oxidare prin insuflare de aer in materialul plasat in interiorul celulelor de compostare, utilizate pentru a restrange deseurile si pentru a impiedica emisii de mirosuri neplacute. Sistemul este modular; fiecare modul este alcatuit dintr-o celula de compostare.

Dimensiunile fiecarei celulele sunt de aproximativ 10 x 16 metri; inaltimea totala a celulei este

de aproximativ 7 metri; inaltimea utilila a materialului este intre 2,5 si 3,5 in functie de tipul de deseuri. Volumul total rezultat este de aproximativ 400 m3.

Aerul care paraseste canalul de aerisire este transferat in camera de distributie a aerului cu dimensiuni corespunzatoare realizata din otel inoxidabil. Scopul acestui echipament este de a distribui fluxul de aer in mod egal intre canalele de aerisire care alimenteaza canalele ce separa gramezile.

Aerul furnizat de ventilator este suflat in celula folosind diferite solutii, care difera in functie de nevoile specifice, structura existenta, tipul de tratare si tipul de material. Sistemul de aer este alcatuit din conducte gaurite pentru a putea transfera aerul in gramezi. Acestea sunt asezate paralel una langa alta, de-a lungul intregii lungimi a gramezii.

Aerul suflat din ventilator este insuflat prin material cu ajutorul conductelor trase in planseul celulei. Aceasta solutie necesita turnarea unei podele din beton. Conductele din PVC sunt introduse in planseu. Aerul circula prin material prin intermediul conurilor trunchiate, denumite

picheti, care sunt proiectati din conducta pentru a atinge nivelul suprafetei si sufla aer in material. Fiecare pichet are forma de clopot astfel incat gaurile sa impiedice obstructiile. Fiecare conducta are un invelis pentru a permite verificarile de curatire. Toate conductele sunt conectate pentru a permite filtrarea colectiva.

Ventilarea este gestionata automat de sistemul de control al statiei. Sistemul de control consta dintr-un PC, care controleaza programul statiei, iar acest PC poate fi asezat intr-un birou sau intr-o camera specifica la cateva sute de metri departare de gramada. De asemenea, acesta controleaza si invertorul, care apoi gestioneaza capacitatea ventilatorului si umezirea masei. PC-ul primeste date relevante de la sonda de temperatura din interiorul gramezii.

Programul de control al statiei stabileste cantitatea de aer necesara a fi suflata in material in conformitate cu temperatura gramezii. Ventilatorul sufla continuu o cantitate de aer suficienta pentru oxidarea care va avea loc. Sistemul de control recunoaste temperaturile excesive si creste capacitatea ventilatorului, pentru a pastra valori optime ale caldurii pentru un proces

CONSORTIU:

Page 36 of 351


continuu. Dupa o perioada de 72 de ore (3 zile) temperatura este pastrata la peste 55°C pentru a salubriza materialul.

Bio-oxidarea accelerata a materialului este implementata prin intermediul ventilarii materialului pentru a asigura masei de deseu oxigenul necesar pentru dezvoltarea corecta a reactiei de bio-oxidare.

Conform calculelor, aerul necesar este de 20 Nm3/h pe tona de material, luand in considerare masa gramezii de 215 t, aerul necesar pentru fiecare celula este egal cu 4.290 Nm3/h.

Pentru a obtine obiectivele de bio-stabilizare, este necesar, un timp de retinere, nu mai scurt de 21 de zile.

In timpul perioadei mai sus mentionate este normal sa se asigure ca materialul din interiorul gramezii poate atinge usor o temperatura de peste 55°C pentru o perioada mai lunga de 72 de ore, asa cum impun legile europene.

Dupa incheierea celor 21 de zile, deseul stabilizat care a ramas in celula este scos din aceasta cu ajutorul incarcatorului frontal. Incarcatorul frontal alimenteaza tamburul mobil pentru a separa amestecurile ramase in deseul stabilizat (plastic, materii organice non biodegradate etc.). continutul ce se afla in sita inferioara este trimis apoi in zona de maturare, in timp ce compusul aflat in sita superioara este trimis direct la depozitul de deseuri.

Deseurile stabilizate raman timp de 15 zile in zona de maturare acoperita, iar la sfarsitul acestei perioade, nu mai prezinta mirosuri neplacute si pot fi utilizate drept invelis pentru depozitul de deseuri.

Lucrari pentru controlul emisiilor in aer

Cladirea destinata pre-tratarii este echipata cu sistem de desprafuire si dezodorizare. Praful se poate depune in timpul incarcarii sau descarcarii materialelor din vehiculele de transport, precum si in locurile in care materialele sunt transferate dintr-un utilaj in altul.

Trebuie observat faptul ca prelucrarea va avea loc in interiorul cladirii, cu toate usile inchise, pentru a impiedica eliberarea emisiilor de praf in imprejurimi. Sistemul de control al aerului din cadrul cladirii va include:

Sistem de colectare a aerului poluat;

Unitate de tratare pentru curatarea aerului poluat.

O retea de conducte de colectare va fi realizata pentru indepartarea aerului poluat din toate punctele care genereaza praf si mirosuri. Cladirea principala va fi supusa conditiilor de subpresiune pentru a impiedica generarea de emisii la nivelul tuturor deschiderilor cladirii. Aerul poluat va fi aspirat de un ventilator si va fi evacuat intr-un filtru sac in care praful va fi colectat. Apoi, aerul trece printr-un bio-filtru pentru dezodorizare, iar apoi este eliberat in atmosfera.

Aerul procesat, rezultat din tratarea biologica, care a trecut prin material pentru a oferi oxigenul necesar oxidarii, trebuie sa fie dezodorizat si purificat inainte de a fi eliberat in atmosfera. In acest scop, exista doua optiuni diferite:

folie transparenta care acopera celulele

un bio-filtru (poate fi acelasi cu cel al cladirii destinate pre-tratarii)

Folia utilizata drept invelis pentru celule este realizata din doua tipuri diferite de materiale: o parte centrala din folie transparenta si o margine externa din folie din polietilena armata.

CONSORTIU:

Page 37 of 351


Partea centrala este formata dintr-o portiune dreptunghiulara din folie permeabila care are functia de a purifica aerul de mirosurile neplacute si de a elimina aerul insuflat in gramada. Dimensiunile sunt de aproximativ 10 x 16 metri si acopera partea superioara a celulei.

In jurul partii centrale este fixata o margine realizata din polietilena armata, cu solutii care au drept scop blocarea foliei pe centru. Aceasta margine are forma si dimensiunile necesare pentru a permite blocarea foliei pe structura celulei.

Folia este fixata de celula cu nituri din hotel si prinsa cu stifturi de strauctura.

Un bio-filtru reprezinta solutia traditionala. Aerul extras din celule este trimis la bio-filtru, pe unde acesta trece eliminand toate mirosurile neplacute. Bio-filtrul este echipat cu un sistem automat care mentine continutul de umezeala al patului filtrului pentru a asigura eficienta maxima.

Lucrari de control al levigatului

Levigatul produs in celulele de compostare este colectat intr-un rezervor pentru colectare levigat si repus in circulatie in celule pentru a mentine umiditatea dorita pentru tratarea biologica a deseurilor. Cantitatea de levigat in exces, impreuna cu apa provenita din spalarea podelelor cladirii destinate pre-tratarii, precum si apa reziduala produsa de catre utilizatorii statiei, sunt transportate printr-o retea adecvata de conducte la statia de epurare a levigatului, care deserveste atat depozitul de deseuri, cat si statia de sortare.

De asemenea, levigatul produs in zona de maturare este transferat la statia de epurare a levigatului.

1.5.6 Constructia depozitului de deseuri conform

Depozitul de deseuri care va fi construit are drept scop:

Minimizarea impactului asupra mediului cauzat de depozitarea deseurilor si in special a impactului cauzat de generarea biogazului si a levigatului;

Furnizarea capacitatii necesare pentru a rezolva depozitarea deseurilor.

Lucrarile caracteristice pentru construirea depozitului de deseuri includ:

Realizarea bazei depozitului – lucrari de terasamente;

Lucrari de impermeabilizare;

Managementul si colectarea levigatului;

Colectarea si managementul biogazului;

Managementul apelor pluviale;

Lucrari de infrastructura.

Tabelul urmator prezinta caracteristicile de baza ale depozitului de deseuri (capacitatile se refera la cerintele estimate pana in anul 2013):

Tabel 1.5-10: Caracteristicile principale ale depozitului


CONSORTIU:

Page 38 of 351


Capacitate (t/an)

Reziduuri: 51,615

Deseu mixt: 5,728

Namol: 5,734

Suprafata (ha)

Celula 1 – 5,3

Celula 2 – 15,4


Strategia de implementare a depozitarii conforme a deseurilor este structurata astfel:


o Finalizarea proiectarii si a documentelor de licitatie pentru depozitul de deseuri;


o Construirea infrastructurii depozitului, a primei celule, a instalatiei decolectare si management a levigatului;


o Operarea depozitului de deseuri;

A patra perioada 2017-2019:

o Inchiderea primei celule si reabilitarea, construirea celulei 2 si a sistemului de colectare si tratare a biogazului;

A cincea perioada 2019-:

o Operarea celulei 2, inchiderea si reabilitarea acesteia.


Conform art. 1 alin. (3) din HG nr 349/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, privind depozitarea deseurilor, prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, cu modificarile si completarile ulterioare, se considera realizate pentru depozitele de deseuri, daca sunt realizate cerintele HG nr 349/2005 privind depozitarea deseurilor. HG nr 349/2005 transpune Directiva 1999/31 EC privind depozitarea deseurilor.

Pentru proiectarea si stabilirea modalitatilor de constructie, exploatare, inchidere si monitorizare post-inchidere a depozitului de deseuri Galda de Jos s-au avut in vedere, in scopul prevenirii sau reducerii cat de mult posibil a efectelor negative asupra mediului si sanatatii umane, generate de depozitarea deseurilor, prevederile Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor, aprobat prin Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 757/2004.

Conform punctului 5.4 al anexei 1 a OUG nr 152/2005, cu modificarile si completarile ulterioare, depozitul de deseuri Galda de Jos se incadreaza in categoria „Depozite de deseuri

CONSORTIU:

Page 39 of 351


care primesc mai mult de 10 tone deseu/zi sau avand o capacitate mai mare de 25000 tone/an si pentru care este obligatorie obtinerea autorizatiei integrate de mediu.

Depozitul de deseuri face parte, conform Art. 4 litera b) din HG nr 349/2005,din categoria „depozite de deseuri nepericuloase”.

Buna functionare a unui depozit de deseuri depinde de urmatoarele:

Amplasament bun: amplasamentul depozitului ar trebui selectat tinand seama de criterii tehnice, financiare, de reglementare, politice, de mediu si sociale.

Proiectare si constructie : toate cerintele legale trebuie luate in considerare:

- Impermeabilizarea de baza;

- Sistemul de colectare a levigatului si epurarea acestuia;

- Sistemul de colectare/utilizare/combustie a gazului de depozit;

- Sistemul de acoperire;

- Caracteristicile de monitorizare a mediului.

O atentie speciala trebuie data colectarii si tratarii levigatului si a biogazului. Printre problemele tipice legate de generarea gazelor de depozit se numara si urmatoarele:

Gazul metan contribuie de 21 de ori mai mult decat dioxidul de carbon la efectul de sera si la schimbarile de clima;

Gazul metan este inflamabil la concentratii intre 5 si 15 % in aer, ceea ce poate duce la riscuri de incendii si explozii daca se permite acumularea in spatii inchise;

Gazul de depozit poate actiona ca un asfixiant;

Gazul de depozit este mirositor si coroziv.

Fiecare celula de depozit va fi prevazuta cu sistem de impermeabilizare si sistem de colectare a levigatului format din:

- Bariera geologica construita cu o grosime de 0,50 m;

- Strat artificial de impermeabilizare – geomembrana din polietilena de inalte densitate;

- Geotextil de protectie;

- Strat drenant din pietris spalat cu continut de carbonat de calciu mai mic de 10%, cu grosimea cuprinsa intre 0,50 si 0,75 m;

- Conducte de drenaj si colectare din polietilena de inalta densitate;

- Geotextil de separatie.

Bariera geologica a bazei si taluzurilor depozitului va consta intr-un strat mineral care satisface cerintele de permeabilitate si grosime, cu un efect combinat din punct de vedere al protectiei solului, apei freatice si de suprafata.

Impermeabilizarea artificiala indeplineste cerintele de rezistenta fizico-chimica si de stabilitate in timp, corespunzatoare conditiilor de etansare cerute si cu un sistem etans de colectare a levigatului, pentru a se asigura ca acumularea de levigat la baza depozitului se mentine la un

CONSORTIU:

Page 40 of 351


nivel minim.

Geomembrana se va dispune peste bariera geologica construita si are rolul de a impermeabiliza celula depozitului de deseuri.

Pentru a asigura stabilitatea geomembranei pe pantele depozitului, geomembrana va fi ancorata in partea superioara a taluzului digurilor de contur.

Pentru impermeabilizare se va folosi o geomembrana din polietilena de inalta densitate cu o grosime de 2,00 mm.

Geomembrana va respecta cerintele privind proprietatile fizice ale geomembranelor in conformitate cu “Normativul tehnic privind depozitarea deseurilor” aprobat prin Ordinul nr. 757 din 23/11/2004.

Protejarea geomembranei din polietilena de inalta densitate impotriva penetrarilor mecanice care pot aparea in timpul instalarii stratului drenant se face cu ajutorul unui geotextil de protectie, peste care se va poza conducta si stratul de drenaj.

Geotextilul va fi realizat din fibre netesute de polietilena, polipropilena sau poliester stabil la actiunea razelor solare si a altor factori climatici, capabil sa reziste la expunerea razelor solare pe o perioada de minimum 2 ani.

Caracteristicile fizice, mecanice, hidraulice si de durabilitate ale geotextilului vor fi in conformitate cu “Normativul pentru utilizarea materialelor geosintetice la lucrarile de constructii” NP 075-02.

1.5.6.2.1 Terasamente

Instalarea unui depozit salubru (DS) de deseuri in judetul Alba presupune construirea unei infrastructuri necesare pentru functionarea corespunzatoare a depozitului. Toate configuratiile au fost decise pe baza urmatoarelor principii (tinand cont de pantele terenului):

Colectarea usoara a levigatului, evitand amestecul cu apa pluviala

Camioanele pot patrunde usor in partea inferioara a bazinului

Construirea unui canal perimetral pentru scurgerea apelor pluviale

Nivelul volumului final de deseuri nu trebuie sa depaseasca topografia existenta

Proiectarea DS a fost decisa in conformitate cu Directiva privind depozitele de deseuri 99/31/CE si legislatia romana respectiva.

Intregul depozit salubru din judetul Alba se va dezvolta in doua celule - faze.

1.5.6.2.2 Constructia nivelului inferior

Alegerea tipului corespunzator de invelis s-a bazat pe:

Tipul de deseu de eliminat (deseu municipal solid)

Disponibilitatea materialelor din zona

Conditiile hidrologice de pe santier (adancimea nivelului apelor subterane, utilizarea

apei si distanta punctelor de exploatare fata de depozitul de deseuri).

Invelisurile au fost selectate conform urmatoarelor cerinte:

CONSORTIU:

Page 41 of 351


Pentru a etansa celulele de precipitatii si apele de suprafata

Sa reziste la temperaturi de cel putin 70oC

Sa etanseze gazul si levigatul produse

Sa reziste la orice sedimentari si eroziuni

Sa reziste la efectul microorganismelor

Sa fie usor de montat

Sa fie usor de verificat atat in timpul constructiei, cat si in timpul functionarii

Sa fie usor de ameliorat

Sa nu fie costisitor

Sistemul de acoperire a noului depozit de desuri include (de la partea inferioara la cea superioara:)

Invelis de argila

Geomembrana

Geotextil

Strat de nisip

Stratul de drenaj

a) Invelisul de argila

Baza si partile laterale ale depozitului de deseuri vor consta dintr-un stat mineral, care satisface cerintele privind permeabilitatea si grosimea cu un efect combinat in ceea ce priveste protejarea solului, apa subterana si apa de suprafata, echivalenta cel putin cu k ≤ 1,0 x 10-9 m/s, grosime ≥ 1,0 m.

Daca aceste conditii nu sunt indeplinite in situatia naturala, o bariera hidrologica artificiala va fi construita. Bariera poate fi alcatuita din argila sau alt material cu proprietati asemanatoare si va avea o grosime de cel putin 0,5 m.

Invelisul de argila va fi construit ca un strat compact. Pentru a avea calitatea de invelis, argila trebuie pastrata umeda. Cu toate acestea, urmatoarele probleme posibile ar trebui luate in considerare:

Invelisurile de argila nu se pot compacta corespunzator pe o fundatie slaba (de ex.,

deseuri).

Argila compactata tinde sa se deshidrateze daca se afla la un nivel superior si/sau inferior

si se crapa daca nu este protejata corespunzator.

Asezarea diferita a deseurilor compresibile de la baza va cauza craparea argilei

compactate daca fortele de intindere din argila devin excesive.

Invelisurile de argila compactata sunt dificil de reparat daca sunt deteriorate.

O bariera geologica construita ca invelis de argila compactata incorporat are un strat de argila compactata cu o grosime de minimum 0,50 m, cu un coeficient de permeabilitate mai mic decAt k = 1,0 x 10-9 m/s.

CONSORTIU:

Page 42 of 351


Bariera poate fi construita din argila sau soluri argiloase excavate la fata locului sau din soluri potrivite aduse la fata locului dintr-o groapa de imprumut care nu contine pietre sau fragmente de roci mai mari de 0,03 m. Niciun strat nu poate fi montat peste un strat de argila instalat, fara ca cel din urma sa fie verificat si aprobat inainte de autoritatea de supervizare.

Toate suprafetele vor fi finalizate la nivelul proiectat pentru baza membranei polimer. Compactarea se va incheia folosind un cilindru fin oscilant sau o statie asemanatoare, care asigura o suprafata fina nisipului argilos.

Lucrarile de umplere vor fi efectuate astfel incat, materialele de baza sa nu fie suficient de hidratate de ploaie sau de apa de suprafata sau deshidratate ca urmare a evaporarii. In orice zone unde materialele din argila nu sunt suficient de hidratate sau deshidratate, sau daca nu respecta cerintele, materialele vor fi inlocuite cu materiale potrivite.

Pietre vizibile sau alte particule de peste 0,10 m vor fi indepartate de pe suprafete in timpul lucrarilor - daca este necesar manual.

Imediat dupa inspectia, verificarea si acceptarea suprafetei finalizate, aceasta va fi acoperita cu o membrana polimer.

b) Invelis geosintetic – membrana polimer

Tipul de membrana polimer selectat este PEID, deoarece are o rezistenta chimica mai mare in comparatie cu majoritatea tipurilor de membrane polimer. In plus, PEID are proprietati fizice care pot rezista la cele mai multe presiuni privind depozitul de deseuri. Grosimea membranei polimer va fi de cel putin 2 mm.

c) Geotextil

Geotextilul este utilizat pentru protejarea invelisului polimer impotriva ruperii si uzurii in timpul lucrarilor de instalare si impotriva deteriorarilor cauzate de particulele din stratul de drenaj. Geotextilul va fi un geotextil netesut din polipropilena rezistenta la razele UV, polietilena sau poliester care poate rezista la expunerea la soare cel putin 2 ani. Greutatea geotextilului va fi de ≥ 1.000 g/m2.

d) Stratul de nisip

Stratul de nisip este utilizat, pe lAnga geotextil, pentru protejarea invelisului polimer impotriva ruperii si uzurii in timpul lucrarilor de instalare si impotriva deteriorarilor cauzate de particulele din stratul de drenaj.

Stratul de nisip va fi alcatuit din particule mai mici de 0,08 m. Grosimea stratului va fi de cel putin 0,10 m.

e) Stratul de drenaj

Stratul de pietris va servi scopurilor stratului de drenaj. Grosimea stratului de drenaj va fi de 50 cm. Materialele utilizate pentru stratul de drenaj vor fi din pietris calibrat, fara a fi drenat, fara continut de argila sau namol. Continutul de materiale organice (CaCO3) va fi sub 20%. Nu se vor utiliza roci sfaramate sau pietre. Coeficientul de permeabilitate a materialului de drenaj va fi de peste 10-3 m/s. Distribuirea pe dimensiuni a granulatiei va fi de la 16 la 32 mm, in timp ce dimensiunea maxima este de 32 mm.

1.5.6.2.3 Gestionarea levigatului

Conform calculelor (bilantul hidrologic), productia de levigat este estimata a fi intre 54,12 si 29,22 m3/zi pentru celula 1, intre 69,07 si 37,29 m3/zi pentru celula 2. Productia maxima de

CONSORTIU:

Page 43 of 351


levigat (71,97 m3/zi) are loc cand celula 1 este plina, iar celula 2 este in functiune.

a) Colectarea levigatului

Principiile sistemului de colectare a levigatului, care conduc proiectul propus, sunt:

o Cantitatea de intrare de ape pluviale trebuie redusa cat mai mult posibil. Sistemul

de colectare a levigatului este proiectat in conformitate cu gestionarea apelor de

suprafata, deoarece legatura dintre ele este puternica. Canale paralele cu raza de

actiune a depozitului de deseuri vor fi dezvoltate pentru a interzice scurgerea in

interiorul depozitului de deseuri.

o Sistemul de colectare si drenaj trebuie sa asigure colectarea pe termen lung a

cantitatii totale de levigat si excluderea oricarui amestec cu apa pluviala.

o Sistemul de gestionare a levigatului a fost ales pe baza urmatoarelor cerinte:

Sa nu cauzeze pagube, deteriorari sau deplasari in sistemul de izolare in

timpul implementarii sale

Conductele trebuie sa fie eficiente din punct de vedere hidraulic si trebuie

sa reziste la sarcinile chimice, industriale si fizice, nu numai in timpul fazei

de functionare, dar si in faza de post-tratare a depozitului de deseuri

nivelul hidraulic al levigatului nu trebuie sa depaseasca 50 cm peste

geomembrana.

Figura 1.5-8: Proiectul sistemului de colectare a levigatului

Colectarea levigatului va fi facilitata de conducte, care vor fi pozitionate cu o inclinatie potrivita (minimum 1%) pentru a obtine fluxul efectiv al levigatului la cel mai scazut nivel al bazinului, instalat in stratul de drenaj, intr-o zona speciala a bazinului de depozitare. Conductele de colectare trebuie realizate din PEID, PN10, perforate cu 2/3 din diametrul lor si vor avea un diametru nominal minim Dmin = 250 mm. Diametrul a fost selectat tinand cont de datele privind precipitatiile din zona, precum si de bazinul depozitului de deseuri. Conductele sunt instalate in zona cu pietris. Pentru instalarea conductelor de colectare a levigatului se construieste o formatiune speciala a bazinului.

La cel mai scazut nivel al bazinului, o conducta neperforata va fi pozitionata, atingand bazinul colectorului prin baraj. Conductele vor fi realizate din PEID, PN10 si vor avea un diametru nominal minim de Dmin = 200 mm.

Colectoarele sunt realizate din PEID. Diametrul intern al rezervorului de colectare a levigatului este de cel putin 1 m, iar echipamentele sunt pozitionate astfel incat sa permita controlul si

CONSORTIU:

Page 44 of 351


curatarea conductelor de colectare si evacuare.

In continuare, levigatul din conductele de colectare este directionat spre statia de pompare si in sfarsit spre rezervorul de colectare.

b) Epurarea levigatului

Statia propusa de epurare a levigatului trebuie sa asigure ca apa pluviala va fi de calitate suficienta pentru a fi descarcata in emisari naturale in conformitate cu cerintele legislatiei in vigoare, precum si reducerea valorilor de concentrare pentru urmatorii indici:

Materiale solide in suspensie

Consum chimic de oxigen

Consumul biochimic de oxigen

Amoniac

Nitrati

Sulfuri

Cloruri

Metale grele

Tehnica aplicata de epurare trebuie sa asigure indepartarea urmatorilor factori poluanti:

Azot de amoniu

Compusi organici biodegradabili si non-degradabili

Compusi organici clorati

Saruri minerale.

Tehnologia selectata pentru epurarea levigatului este osmoza inversa care include toate caracteristicile de mai sus. Caracteristicile tipice ale intrarilor in statia de epurare a levigatului sunt:

Q = 71,97 m3/zi

CBO5 (consum biochimic de oxigen) = 13.000 mg/l

CCO (consum chimic de oxigen) = 22.000 mg/l

DS (deseuri stabilizate) = 1.200 mg/l

AN (adevarat negativ) = 2.000 mg/l

AP (adevarat pozitiv) = 6 mg/l

Cerintele privind calitatea apelor pluviale sunt:

CCO 70 mg/l

CBO5 20 mg/l

DS 35 mg/l

NO3 25 mg/l

NH4 ≤ 2 mg/l

CONSORTIU:

Page 45 of 351


AN ≤ 10 mg/l

AP ≤ 1 mg/l

DF (diagrama de flux) 50 / 100 ml

Statia de epurare a levigatului va include urmatoarele unitati:

Rezervor de echilibrare

Unitate de pre-filtrare

Unitate de separare

Unitate pentru osmoza inversa

Rezervor de colectare a apelor pluviale

Levigatul va fi colectat intr-un rezervor de egalizare a levigatului cu un volum de cel putin 2.000 m³.

In continuare, levigatul colectat va fi condus la unitatea de pre-filtrare, apoi la o unitate de curatare, iar de aici levigatul este condus la unitatea de osmoza inversa. Pre-filtrarea consta din doua filtre de nisip. Unitatea de osmoza inversa va consta din 1 linie cu 3 etape (care functioneaza simultan), ceea ce permite folosirea procedurii de curatare fara necesitatea de a opri intregul proces.

De la filtrarea nisipului, levigatul este condus intr-o unitate de stripare unde are loc indepartarea amoniacului. In statia de separare a amoniacului, continutul de amoniac va fi astfel indepartat din levigat si transformat apoi intr-o solutie de sare de amoniu. Pentru a curata levigatul, fluxul este distribuit in partea superioara a coloanei de separare.

Unitatea de osmoza inversa este un sistem complet automatizat, care poate fi pornit si oprit prin intermediul semnalelor externe, precum senzorii de nivel in amonte si aval de sistem. Levigatul functioneaza la 20-50 de bari. Presiunea de functionare depinde de nivelul de poluare a membranelor si va fi reglat de fluxul masurat in conducta de colectare a permeatului. Reglarea presiunii cu supape de control a motorului mentine rata de recuperare a sistemului la valoarea stabilita de 60-65%. Pentru a trata levigatul brut cu un sistem de osamoza inersa, o membrana cu o bara de distantare mai mare va fi aplicata pentru a impiedica blocarea membranei. Concentratul din aceasta faza va fi descarcat inapoi in depozitul de deseuri.

Permeatul din aceasta faza poate fi utilizat ca apa curata pe depozitul de deseuri sau poate fi descarcat in rau dupa o reglare finala a pH-ului cu o solutie diluata de hidroxid de sodiu. De asemenea, permeatul este necesar pentru curatarea interna a sistemului. In timpul procesului de osmoza inversa, un strat ancrasat se va forma pe membrane ca urmare a compusilor organici din levigat. Cand fluxul de permeat este redus de straturile ancrasate de pe membrane, un ciclu de curatare este necesar pentru a indeparta ancrasarea si pentru a reface performantele membranelor.

Apa pluviala tratata din unitatea de osmoza inversa este condusa la rezervorul de colectare a apei pluviale. Rezervorul are dimensiuni suficiente pentru a colecta apele pluviale timp de cel putin 3 zile.

1.5.6.2.4 Gestionarea biogazului

Gazele de depozit apar in 5 sau mai putine faze secventiale:

CONSORTIU:

Page 46 of 351


i. Faza aeroba: in prima faza, componentele organice biodegradabile sunt supuse

descompunerii microbiene de indata ce sunt plasate in depozit in conditii aerobe pana

cand O2 captat este consumat. Aceasta faza poate sa dureze de la cateva saptamani

pana la cateva luni. Gazele predominante sintetizate in aceasta etapa sunt dioxidul de

carbon (CO2) si vapori de apa (H2O).

ii. Faza de tranzitie: Cea de-a doua faza incepe in momentul in care conditiile trec de la

aerob la anaerob ca rezultat al epuizarii oxigenului. Principalele gaze produse sunt CO2

si, intr-o proportie mai mica, hidrogenul (H2)

iii. Faza acida: Activitatea microbiana demarata in faza II se accelereaza prin producerea de

cantitati semnificative de acizi organici si cantitati mai mici de gaz de hidrogen. Aceasta

faza cu 3 pasi include:

- Hidroliza compusilor cu masa moleculara mai mare in compusi care poate fi

utilizata de microorganisme drept sursa de energie si celule de carbon.

- Conversia microbiana a compusilor rezultati de la primul pas in compusi

intermediari cu masa moleculara mai mica (CH3COOH).

- Ultimul pas presupune conversia compusilor intermediari produsi in faza b in

dioxid de carbon si cantitati mai mici de gaz de hidrogen.

iv. Faza de fermentare a metanului: Un alt grup de microorganisme transforma acidul acetic

si gazul de hidrogen in CH4 si CO2. Microorganismele responsabile de aceasta

transformare sunt strict anaerobe si sunt numite metanogene.

v. Faza de maturare: Faza de maturare incepe dupa ce materialul organic biodegradabil,

usor accesibil, a fost transformat in CH4 si CO2 in faza IV. Rata de generare a gazului de

depozit scade semnificativ de vreme ce majoritatea nutrientilor disponibili au fost

indepartati cu levigatul.

In timpul fazelor anaerobe, se observa producerea de compusi de sulf si carbon in concentratii infime (sulfuri si acizi organici volatili).

Cantitatea maxima de gaz de depozit se observa a fi generata in anul 2033 (la sfarșitul anului

2032, care e ultimul an in care depozitul accepta deșeuri). Aceasta cantitate maxima atinge 7.880.496 m3/an sau 899,6 m3/h. Aceasta cantitate va fi folosita pentru dimensionarea sistemului de management al biogazului.

Sistemul de management al gazului de depozit este format din urmatoarele:

Puturi de colectare

Conform Normativului tehnic privind eliminarea deșeurilor (Ordinul nr. 757/2004), instalarea

putului de colectare a gazului va incepe dupa ce stratul de deșeu atinge 4 m inaltime. Baza

putului trebuie sa fie plasata la cel putin 2 m deasupra stratului de drenare a levigatului. Cu

ajutorul unui mecanism de tragere sub forma unei cupole, puturile de gaz vor fi ridicate odata

cu creșterea inaltimii corpului de deșeuri, pana la nivelul maxim de umplere.

Puturile vor avea un diametru de cel putin 80 cm si vor fi umplute cu un material cu

permeabilitate de cel putin 1x10-3 m/s si un diametru d= 16-32 mm (pietriș sau piatra sfaramata). In acest filtru, conducta de drenare (conducta de ecranare) cu un diametru de

minimum 200 mm se va cufunda. Acest lucru asigura o extractie uniforma a gazului generat in interiorul corpului depozitului, cu o suprapresiune de 40 hPa. Pentru a acoperi un volum

CONSORTIU:

Page 47 of 351


suficient al corpului depozitului si pentru a putea conduce gazul colectat in directia dorita,

este necesara generarea unei presiuni efective de 30 hPa deasupra putului de gaz.

Peretii conductelor de ecranare vor fi perforati, iar diametrul gaurilor (in concordanta cu

granulatia filtrelor de pietriș sau roci sfaramate) va fi mai mic de 0,5 xd, ceea ce inseamna 8-12 mm.

Se vor construi 39 de puturi in total pentru colectarea biogazului (12 in faza A si 27 in faza B). Distanta dintre 2 puturile de biogaz trebuie sa fie de cel putin 50 m considerand o raza

efectiva de aproximativ 27 m in jurul fiecarui put. Pozitionarea relativa a puturilor este prezentata in figura urmatoare.

Figura 1.5-9: Pozitionarea puturilor de gaz de depozit

Puturile vor fi pozitionate cat mai aproape posibil de bermele de pietriș si drumurile de acces, iar distanta de la puturi la limita externa a corpului depozitului va fi de cel putin 40m, astfel

incat sa acopere atat zona de admisie (aspiratie), cat si marginea depozitului.

Reteaua de conducte pentru transferul biogazului

Fiecare put de colectare a gazului va fi conectat la statia de colectare a gazului prin conducte de colectare a gazului.

Conductele de colectare a gazului vor fi instalate cu o panta de cel putin 5% fata de statia de colectare a gazului, pentru a evacua apa condensata in interiorul conductei.

Aceste conducte trebuie sa fie prevazute cu dispozitive flexibile care permit conectarea la statia de colectare a gazului, intr-un mod in care deteriorarea cauzata de tasare, fortele de presiune, fortele transversale si fortele de torsiune este minimizata. Conductele si conexiunile flexibile trebuie sa fie realizate din PEID cu o rezistenta la presiune ≥ PN 6.

Diametrul conductei de colectare va fi ≥ 90 mm. Conductele de colectare a gazului vor fi prevazute cu supape fluture la conectarea acestora cu statia de colectare, ceea ce permite asistarea controlului gazului de depozit de la conductele specifice si oprirea debitului gazului.

Conductele trebuie protejate impotriva inghetului la suprafata depozitului cu un strat de pamant sau deseuri de cel putin 80 cm grosime.

Statiile de colectare a biogazului

In interiorul statiilor de colectare a gazului, conductele de colectare individuale sunt conectate

la conducta principala de evacuare. Numarul statiilor de colectare a gazului este determinat

prin calcularea dimensiunilor depozitului, numarul puturilor de colectare a gazului si distributia

acestora in depozit. Pentru prezentul proiect, sunt necesare 4 statii de colectare (una pentru

fiecare faza). In interiorul statiei de colectare, fiecare conducta de colectare este prevazuta cu

CONSORTIU:

Page 48 of 351


o portiune specifica echipata cu un dispozitiv de prelevare. Acest dispozitiv este realizat dintr-un fragment de conducta cu diametrul de 50 mm pentru a asigura un debit constant al gazului > 2 m/s; debitul optim al gazului este de 6-8 m/s. Lungimea conductei trebuie sa fie de 10 x ND inainte de racordul de masurare, respectiv 5 x ND dupa. Intre zona de masurare si cilindrul de colectare (unde se termina conductele de colectare), o supapa fluture este plasata pentru inchidere si ajustare. O supapa fluture este situata intre cilindrul de colectare si conducta principala de evacuare.

Conducta principala de evacuare a biogazului (conducta perimetrala de biogaz)

Statiile de colectare a biogazului sunt conectate prin conducta principala (conducta perimetrala de biogaz) care conduce biogazul la suflanta.

Conducta principala de evacuare a biogazului trebuie sa permita accesul si ajustarea de la rezervoarele de colectare a apei care contin separatoare de condens, in caz de avarii. Panta sa trebuie sa fie de cel putin 0,5% pentru a evacua particulele continute in condens. Diametrul nominal al conductei trebuie sa fie de cel putin 200 mm.

Asemenea conducte vor fi instalate la adancimi mai mari decat adancimea de inghet specifica

zonei, dar nu mai putin de 80 cm, si vor fi plasate in afara suprafetei etansate, si in niciun caz sub echipamentele de colectare a apei pluviale (santuri) si sub drumul de acces.

Sistem de captare al condensului

Deoarece biogazul este saturat cu vapori de apa, acest lucru conduce la formarea

condensului in reteaua de conducte. Deoarece cantitatea maxima de biogaz este 899,6 m3/h, iar 100 ml de condens sunt produsi pe metru cub de biogaz, astfel cantitatea maxima preconizata de condens este de 90 lt/h sau aproximativ 2,2 m3/d.

In interiorul conductei principale de evacuare, in punctele celui mai scazut nivel, separatoare de condens sunt instalate, accesibile din caminele de racord. Atat separatoarele de condens, cat si toate echipamentele interne care ar putea intra in contact cu condensul, sunt realizate din PEID rezistent la coroziune. Caminele de racord trebuie etansate fata de nivelul apei si

calculate din punct de vedere al fortelor statice pentru a rezista la fortele care le-ar putea deplasa.

Condensul este evacuat fie intr-un rezervor in care toate separatoarele de condens sunt conectate, sau direct in statia de epurare. In interiorul corpului depozitului nu are loc nicio

actiune de recirculare a condensului.

Capacitatea rezervorului de condens este calculata astfel incat sa contina cel putin condensul pentru 9 zile, trebuie sa fie etansata si durabila pentru a evita scurgerile de levigat pe sol sau la nivelul apei si trebuie sa fie echipat cu un semn de nivel minim.

Casa facla

Pentru a pompa in mod continuu gazul de depozit in exteriorul acestuia, un incinerator trebuie instalat. Pe baza calculului privind productia de biogaz, casa facla trebuie sa aiba o capacitate minima de 900 m3/h.

Statia de combustie trebuie instalata pe o platforma din beton.

Unitatea de combustie trebuie echipata cu:

Suflanta cu motor rezistent la schimb de energie

Incinerator cu aprindere

Camera de combustie

CONSORTIU:

Page 49 of 351


Controlul si monitorizarea presiunii si temperaturii

Cabina impermeabila, pentru controlul electric

Analizator portabil pentru CH4, O2, CO2

Capacitate de a functiona la 1/5 din capacitatea nominala.

1.5.6.2.5 Protectia impotriva inundatiilor

Scopurile principale ale lucrarilor privind protectia impotriva inundatiilor sunt urmatoarele:

De a impiedica patrunderea apelor pluviale in depozit si, in acest scop, de a proteja

stabilitatea structurii

De a impiedica patrunderea apelor pluviale in depozit si, in acest mod, de a reduce

productia de levigat

De a proteja cladirile si drumurile din cadrul amplasamentului impotriva eroziunii

provocate de apele pluviale

Lucrarile de protectie impotriva inundatiilor din cadrul amplasamentului sunt urmatoarele:

Santuri perimetrale in jurul depozitului

Santuri pentru protectia incintelor si barajelor

Santuri pentru protectia retelei interne de drumuri

Put pentru drenarea santurilor si a canalizarii.

Santul perimetral este construit longitudinal pe perimetrul primei celule a depozitului in partea din exteriorul drumului perimetral. Santul are rolul de a colecta si transporta apa pluviala din afara bazinelor si din sub-bazinele interne. Scurgerile din sub-bazinele interne sunt bazate pe forma reliefului final care rezulta din cea mai grea incarcatura a santului. Panta longitudinala a santului va fi de cel putin 1,5%.

Debitul colectat in sant este transportat in afara perimetrului depozitului prin canalizari cu diametru suficient, iar scurgerile sunt conduse la recipientul natural, ce este cursul de apa adiacent depozitului aflat la nord-est de amplasament.

Protectia impotriva inundatiilor pentru instalatiile care sunt plasate in partea de nord-vest a bazinului depozitului este asigurata prin santuri circulare sau dreptunghiulare capitonate cu membrana si pietris in bazinul lor. Aceste santuri se termina in puturi de deversare dezvoltate corespunzator, de unde revarsarile sunt conduse in santul perimetral A1 al bazinului depozitului, iar prin acest sant este eliminat in cursul de apa adiacent amplasamentului.

Protectia impotriva inundatiilor a statiei de sortare este realizata prin puturi de revarsare pentru santurile perimetrale izolate prin care apa este condusa la recipientele ei naturale. Aceste santuri au forma dreptunghiulara si au grade corespunzatoare pentru drenarea corecta a apei

Protectia drumurilor interne este realizata prin construirea de santuri isolate de forma triunghiulara, ale caror grade urmaresc gradele drumului, iar apele pluviale sunt conduse catre emisar.

Pentru protectia reliefului final si prevenirea coroziunii, dupa reabilitarea depozitului va fi

nevoie de mai multe interventii pentru protectia impotriva inundatiilor. O solutie indicativa ar include o retea de drenare a apelor pluviale de pe invelisul final al depozitului. Conductele vor

CONSORTIU:

Page 50 of 351


fi directionate catre bermele reliefului de deseuri, pentru recuperarea apei pluviale si conducerea acestora, prin conexiuni adecvate, catre santul perimetral pentru apa pluviala.

In ceea ce priveste protectia impotriva inundatiilor a celei de-a doua celule, partea estica a santului perimetral va fi extinsa, iar zona dintre cele doua celule va fi desfiintata.

1.5.6.2.6 Infrastructuri generale – utilitati

Functionarea corespunzatoare a depozitului dedeseuri depinde de instalarea corecta a utilitatilor si structurilor. Intreaga infrastructura necesara pentru functionarea corecta a depozitelului de deseuri include:

Intrarea principala - gardul

Gardul va acoperi intregul perimetru al incintei. Acesta va fi realizat din plasa de otel

(lungimea inelelor plasei >40x40 mm) sau similar. Inaltimea gardului va fi de cel putin 2 m.

Cat timp conditiile solului permit, gardul va fi ingropat aproximativ 20 cm in pamant pentru a impiedica intrarea in incinta a animalelor.

Poarta de intrare va fi de aceeași marime ca si gardul, prevazuta cu un sistem de inchidere.

Cabina de paza – constructia podului de cantarire

Aceasta cabina (ce contine biroul de paza si cantarire si WC) este localizata langa podul de cantarire al incintei. Aceasta cladire este o cabina prefabricata, avand aproximativ 30 m2. Cladirea va fi echipata cu un birou unde se va instala echipamentul necesar (pentru cantarirea vehiculelor care sosesc in incinta si inregistrarea datelor).

Pod-bascula

Acesta va fi instalat la poarta de intrare. Capacitatea indicativa va fi de 60 t, iar marimea sa este de aproximativ 55 m2. Acesta va fi echipat cu un terminal extern de cantarire pentru inregistrarea tuturor datelor si informatiilor necesare.

Zona de prelevare

Aceasta este localizata dupa podul de cantarire si este utilizata pentru prelevarea de probe de deseuri pentru a identifica daca deseul ar trebui sau nu sa intre in unitatea centrala de

management al deseurilor. Suprafata sa este de aproximativ 80 m2.

Cladire administrativa

Unitatea pentru personal este de sine statatoare in spatiu, localizata intre zona de tratare a deseurilor si poarta. Unitatea va acoperi nevoile de administrare a depozitului si a statiei de sortare si TMB simpla/unitatea de compostare. Cladirea administrativa acopera o suprafata de circa 350 m2.

Cladirea pentru intretinere

Incinta este planificata pentru functionarea obișnuita a depozitului la fel ca si a statiei de

sortare si a statiei simple TMB de compostare si este localizata aproape de zona de tratare a

deșeurilor. Cladirea pentru intretinere acopera o suprafata de 300 m2. Cladirea va include

facilitati ca spatiu de lucru, garaj, depozit, platou de spalare a camioanelor etc.

Parcare pentru personal si vizitatori

Drumuri interne

Prin reteaua de drumuri interne este asigurat accesul autocamioanelor in zona tehnica si in

CONSORTIU:

Page 51 of 351


zona depozitului.

Drumul de acces

Un drum de aproximativ 5.440 m trebuie sa fie construit pentru a se realiza accesul

camioanelor in incinta centrala pentru managementul deșeurilor. Drumul va consta din trei parti principale. Primele doua parti vor consta dintr-o banda, cu o latime totala de 4 m si santurile laterale vor fi dezvoltate pentru evacuarea apelor pluviale. Drumul cu o singura banda va avea o lungime de 4.720 m. Ultima parte din aproprierea depozitului va consta dintr-o singura banda pe directie cu o latime totala de 6 m si o lungime de 720 m. Santurile laterale vor fi construite si pentru evacuarea apelor pluviale. Drumul va fi format din mai multe

straturi constand din balast pentru fundatie (30 cm), fundatie din piatra sfaramata (15 cm), asfalt beton BA 16 – strat de uzura (4 cm), mixtura de asfalt AB2 – stratul de baza (6 cm).

Sistemul de spalare a anvelopelor

Acesta este localizat intr-o extindere a drumului intern, chiar inainte de zona de intrare in directia de iesire, si este format din 2 subsisteme:

- Subsistemul de spalare echipat cu:

o Sistem de monitorizare a miscarii care pornește exploatarea sistemului

o Duze pentru apa de spalat

o Grilaj pentru colectarea apei menajere

o Pompa pentru alimentarea cu apa de spalat

o Filtru

o Conducte cu supapele necesare

- Subsistem de reciclare a apei si eliminarea namolului echipat cu:

o Separarea solidelor – rezervor de apa curata. Separarea este accelerata printr-o

conducta PVC, care conduce apa menajera la baza rezervorului de separare.

o Prag pentru deversarea apelor curate in rezervorul pentru apa curata

o Retea de canalizare cu supape izolatoare si echipament hidraulic pentru

eliminarea surplusului de namol

Sistemul de spalare a anvelopelor este echipat cu duze de apa, care creeaza jeturi de apa cu presiune adecvata pentru spalarea anvelopelor.

Zona de protectie impotriva incendiilor:

Aceasta se va afla in perimetrul depozitului avand o latime de 8 metri. In aceasta zona nu este permisa nicio urma de vegetatie sau infrastructura pentru a se evita extinderea unui posibil incendiu in interiorul depozitului.

Sistemul de protectie impotriva incendiilor:

Va fi realizata o retea de protectie impotriva incendiilor care va acoperi intreaga zona a depozitului central. Sistemul va fi conectat la rezervorul de apa corespunzator, cu un volum suficient, care va fi monitorizat pentru a fi mereu plin cu apa.

1.5.6.2.7 Inchiderea si monitorizarea post-inchidere a depozitului de deseuri

CONSORTIU:

Page 52 of 351


In continuare este prezentat sistemul de inchidere al celulelor ce au ajuns lacapacitatea maxima.

Mentionam ca sistemul de inchidere al celulelor care au ajuns la capacitatea maxima, nu este parte a acestui proiect.

Dupa umplerea unei celule se va proceda la inchiderea definitiva a acesteia, concomitent cu deschiderea pentru exploatare a urmatoarei celule. De asemenea dupa atingerea cotei finale de depozitare trebuie realizata acoperirea finala cu continuarea actiunii de captare a gazelor de depozit si a drenarii apelor infiltrate prin stratul de sol vegetal.

Conform HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor, Normativul tehnic pentru depozitarea deseurilor, aprobat prin Ordinul MMGA nr. 757/2004, si legislatiei europene in domeniu, pentru inchiderea depozitelor de deseuri nepericuloase este necesara asigurarea urmatoarelor conditii si elemente constructive:

Strat de sustinere (suport) de minim 0.50 m grosime, k>1x10-4 m/s;

Strat de impermeabilizare din argila cu grosime minima 0.50 m si k<5x10-9 m/s sau alta bariera echivalenta;

Strat de drenaj pentru apele din precipitatii din materiale granulare cu grosime minima de 0.30 m si k>1x10-3 m/s sau din materiale artificiale;

Geotextil de separatie;

Strat de recultivare de minimum 1.0 m grosime, din care min. 0.15 m sol vegetal inierbat.

Obiectivele acoperirii

Principalele obiective in proiectarea sistemului de acoperire sunt:

Minimizarea infiltratiilor apei in deșeu;

Promovarea drenajului la suprafata si maximizarea scurgerii

Migrarea gazului de control si

Oferirea unei separari fizice intre deșeu si unitatea si viata animala.

Sistemul de acoperire include in mod normal componente care sunt selectate pentru a

indeplini obiectivele de mai sus. Principala functie a sistemului de acoperire este de a

minimiza infiltrarea in deșeu si reducerea constanta a cantitatii de levigat generat.

Componentele invelisului

Acoperirea depozitului va fi realizata din urmatoarele elemente

strat de sprijin de minimum 0,50 m grosime cu k >1x10-4 m/s;

stratul de drenare a gazului creat din materiale granulare sau artificiale avand

minimum 0,30 m grosime cu k >1x10-4;

invelis de argila compactat, de minimum 0,50 m grosime, cu k<5x10-9 m/s sau alta

bariera echivalenta;

strat pentru scurgerea apelor pluviale alcatuit din materiale granulare de minimum

0,30 m grosime si k > 1x10-3 m/s sau din materiale artificiale;

CONSORTIU:

Page 53 of 351


separare geotextila;

strat de acoperire a solului de minimum 1 m grosime, din care partea superioara de

0,15 m trebuie sa fie imbogatita cu pamant vegetal.

1.5.6.3 Deseuri acceptate in depozit si procedura de acceptare la depozitare

Conform art 7 (2) din HG 349/2005, in depozitul de deseuri pot fi acceptate:

deseuri municipale;

deseuri nepericuloase de orice alta provenienta, care indeplinesc criteriile de acceptare in depozite de deseuri nepericuloase stabilite in Anexa 3 din HG 349/2005 sau tipurile de deseuri prezentate detaliat in lista cuprinsa in Ordinul MAPM 856/2002;

deseurile periculoase stabile, nereactive, cum sunt cele solidificate sau vitrificate, care la levigare au o comportare echivalenta cu a celor mentionate la pct b) si care indeplinesc criteriile relevante de acceptar; aceste deseuri nu se depoziteaza in celule destinate deseurilor biodegradabile nepericuloase, ci in celule separate.

Procedura de acceptare a deseurilor in depozitul de deseuri

In cadrul depozitului vor fi acceptate la depozitare, deseuri municipale incluse in Catalogul European pentru Deseuri, adoptat de catre Guvernul Romaniei prin HG 856/2002, cu respectarea procedurii de acceptare a deseurilor la depozitare prevazuta la capitolul III din HG nr 349/2005.

Criteriul preliminar de acceptare a deseurilor in clasa de depozitare a deseurilor nepericuloase, este bazat pe caracteristicile deseurilor: Deseurile nu trebuie sa contina constituienti periculosi si sa nu aiba proprietatile periculoase prevazute in Anexa 1E la OUG 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata si modificata prin Legea nr. 426/2001.

Deseurile primite vor fi:

- clasificate in functie de natura si de sursa de provenienta;

- aduse de transportatori autorizati;

- insotite de documente doveditoare in conformitate cu normele legale si cu cele impuse de operatorul depozitului;

- cantarite;

- verificate pentru stabilirea conformarii cu documentele insotitoare.

Deseurile care nu sunt acceptate in depozit

Conform art 5 din HG nr 349/2005 deseurile care nu se accepta la depozit sunt:

- deseuri lichide

- deseuri explozive, corozive, oxidante, foarte inflamabile sau inflamabile, proprietati ce sunt definite in anexa nr. I E la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 426/2001;

- deseuri periculoase medicale sau alte deseuri clinice periculoase de la unitati medicale sau veterinare cu proprietatea H9, definita in anexa nr. I E si avand categoria prevazuta la lit. A pct. 14 din anexa nr. I C la Ordonanta de urgenta a

CONSORTIU:

Page 54 of 351


Guvernului nr. 78/2000, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 426/2001;

- toate tipurile de anvelope uzate, intregi sau taiate, excluzand anvelopele folosite ca materiale in constructii intr-un depozit;

- orice alt tip de deseu care nu satisface criteriile de acceptare, conform prevederilor anexei nr. 3.

Criteriile care trebuie indeplinite de deseuri pentru a fi acceptate la depozitare pe fiecare clasa de depozit si lista nationala de deseuri acceptate pentru fiecare clasa de depozit sunt stabilite prin Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 95/2005, sectiunea 2 si sectiunea 6, categoria depozite de deseuri nepericuloase.

1.5.7 Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme

Prin prezentul proiect se vor inchide sapte depozite urbane neconforme, in urmatoarele localitati: Abrud, Aiud, Alba Iulia, Blaj, Cimpeni, Cugir si Ocna Mures.

Depozitele neconforme for fi curatate folosind sistemul complet de acoperire descris de legislatia in vigoare si vor cuprinde:

strat de sustinere (suport) de min. 0,50 m grosime, k > 1x10-4 m/s;

strat de drenaj al gazului din materiale granulare sau artificiale avand o grosime

minima de 0.50 sau un strat geosintetic echivalent;

geotextil de separatie;

strat de impermeabilizare din argila cu grosime minima 0,50 m si k< 5x10-9 m/s sau alta bariera geosintetica echivalenta;


strat de drenaj pentru apele din precipitatii din materiale granulare cu grosime minima de 0,30 m si k > 1x10-3 m/s sau din materiale artificiale;


strat de recultivare de minimum 1,0 m grosime, din care min. 0,15 m sol vegetal inierbat.

In plus, urmatoarele lucrari vor avea loc in cadrul depozitelor de deseuri neconforme:

saparea puturilor de biogaz pentru indepartarea activa/pasiva a biogazului

amplasarea unei case facla pentru combustia biogazului

instalarea unor biofiltre (folosind compostul generat in amenajarile centrale de

gestiune a deseurilor) pentru toate depozitele urbane de deseuri

instalarea unui sistem perimetric de colectare a apelor pluviale

ingradire.

Urmatorul tabel prezinta principalele elemente/lucrari legate de curatarea ecologica a depozitelor de deseuri neconforme din mediul urban:

CONSORTIU:

Page 55 of 351


Tabel 1.5-11: Principalele elemente legate de reabilitarea depozitelor neconforme de deseuri din

zonele urbane

Elemente Alba Iulia Ocna Mures

Blaj Aiud Cugir Cimpeni Abrud

Suprafata (ha) 4.8 5.3 1.5 2.3 2.1 0.5 1.6

Excavatii (m3) 6770 0 2610 2950 0 1230 1530

Incarcarea – mutarea deseurilor

(m3)

20960 6120 3700 0 250 8180 370

Suprafata delimitata (ha)

4.9 5 1.3 2.5 1.5 0.5 0.7

Sant de drenaj a apei pluviale (m)

1059 896 650 568 500 284 352

Puturi de biogaz (Nr.)

33 41 4 21 12 5 6

Casa facla 1 1 - 1 - - -

Masurile privind lucrarile de inchidere pentru fiecare depozit de deseuri neconform din judetul Alba sunt prezentate in tabelul de mai jos:

1.5.7.1 Inchiderea depozitului neconform de deseuri Abrud

La depozitul de deseuri neconform Abrud a fost depozitat pana in prezent un volum de aproximativ 4.000 m3, incepand cu anul 1970. Deseurile depozitate au fost nivelate in straturi suprapuse si tasate mecanic (tasarea mecanica s-a realizat cu ajutorul unui buldozer, in straturi care sa asigure stabilitatea depozitului la rupturi sau alunecari), incepand cu anul 2004.

Depozitul nu dispune de sistem de evacuare a gazelor de depozit si nici de sistem de colectare a levigatului.

Masuratorile topografice efectuate au aratat ca deseurile acopera o suprafata de 7.443 m2.

Nr. crt.

Depozit Anul inceperii depozitarii

Capacitate proiectata (m

3)

Volum (aproximativ) depozitat (m

3)

Sistem de colectare levigat

Sistem de colectare gaze

Tasarea deseurilor

1 Abrud 1970 250.000 4.000 Nu Nu Da (din 2004)

Depozitul Abrud se incadreaza in categoria depozitelor de deseuri nepericuloase – b1. Conform calendarului prezentat in H.G. nr. 349/2005 si-a sistat activitatea in 2009.

Depozitul de deseuri de la Abrud este localizat de-a lungul drumului national 74A, la o distanta de peste 1,3 km fata de orasul Abrud. Deseurile au format pante abrupte care se opresc langa paraul Valea Soharului care curge de-a lungul depozitului si in final se varsa in

CONSORTIU:

Page 56 of 351


in paraul Valea Cernita, afluent al paraului Abrud. In vecinatatea depozitului de gasesc locuinte.

Tabel 1.5-12: Coordonate STEREO 70

Nr. Denumire amplasament

Coordonate STEREO 70

X Y

1 Depozit de deseuri neconform Abrud 531639,815 349508,828

In urma relocarii deseurilor va rezulta o panta de 1:3 iar amplasamentul va avea o suprafata mai mica pentru a amenaja intreaga cantitate de deseuri cu pante mai mici.

Lucrarile de inchidere a depozitului vor presupune relocarea deseurilor in scopul pregatirii depozitului pentru inchidere, compactarea masei deseurilor prin treceri succesive cu un buldozer, de 3-5 ori. Deseurile voluminoase precum deseurile de echipamente electrice si electronice, bateriile, acumulatorii, anvelopele uzate, deseurile feroase, deseurile de mobilier sau din constructii si demolari, vor fi indepartate pentru a facilita compactarea masei deseurilor. De asemenea vor fi indepartate deseurile usoare (mase plastice) de pe platforma si taluzele depozitului, inainte de inceperea inchiderii propriu-zise. Gropile existente din corpul depozitului se vor nivela prin umplere cu pamant si compactare. Se va construi o berma perimetrala.

Depozitul de deseuri urban neconform Abrud va fi reabilitat prin implementarea unui sistem complet de acoperire dupa cum urmeaza:

strat suport 0,50 m cu k>1x10-4 m/s;

strat de drenare a gazelor realizat din materiale granulare sau artificiale, cu o grosime de 0,30 m;

geotextil de separare de 400 g/m2;

aplicarea unui strat de impermeabilizare din argila compactata de 0,50 m, cu k<5x10-9 m/s;

strat de drenare a a pei pluviale realizat din materiale granulare, de 0,50 m si k>1x10-3 m/s sau materiale artificiale;

geotextil de separatie de 400 g/m2;

strat de pamant de acoperire de minim 1m, din care partea superioara de 0,15 m va fi strat vegetal fertilizat;

pentru eliminarea gazelor din depozitul de deseuri, se vor executa 6 puturi (cu adancime medie de 5 m) in masa de deseuri si se vor introduce tevi perforate cu diametrul de 500 mm care sunt prevazute la partea superioara cu biofiltre;

sistem perimetral de colectare a apei pluviale (352 m), construit pe bermele perimetrale;

imprejmuire.

CONSORTIU:

Page 57 of 351


1.5.7.2 Inchiderea depozitului neconform de deseuri Aiud

La depozitul de deseuri neconform Aiud a fost depozitat pana in prezent un volum de aproximativ 250.000 m3, incepand cu anul 1954. Deseurile depozitate au fost nivelate cu buldozerul din dotare, incepand cu anul 1993.

Depozitul nu dispune de sistem de evacuare a gazelor de depozit.

In ceea ce priveste colectarea levigatului, au fost amenajate in jurul depozitului canale de garda care seunesc in partea sudica a depozitului intr-un canal, in prezent colmatat si nefunctional.


Nr. crt.



3)


3)



Tasarea deseurilor

1 Aiud 1950 500.000 250.000 Da Nu Da (din 1993 )

Avand in vedere clasificarea de mai sus, suprafata depozitului si volumul ocupat de deseuri, depozitul Abrud se incadreaza in categoria depozitelor de deseuri nepericuloase – b3. Conform calendarului prezentata in H.G. nr. 349/2005 trebuie sa isi sisteze activitatea in 2013.

Depozitul de deseuri este amplasat la o distanta de 640 m fata de orasul Aiud si la aproximativ 1,5 km fata de raul Mures.

Tabel 1.5-13: Coordonate Stereo 70



X Y

1 Depozit de deseuri neconform Aiud 537234,261 401323,726

Depozitul de deseuri Aiud este amplasat intr-o zona cu pante mici si are o suprafata de 2.3 ha. Drept urmare pantele depozitului de deseuri sunt foarte abrupte (1:1,5) pe lateral si de aproximativ 6% in zona de platou. Partile laterale ale depozitului de deseuri dupa relocare nu sunt foarte inalte (inaltimea medie este de 10 m).

Lucrarile de inchidere a depozitului vor presupune relocarea deseurilor in scopul pregatirii depozitului pentru inchidere, compactarea masei deseurilor prin treceri succesive cu un buldozer, de 3-5 ori. Deseurile voluminoase precum deseurile de echipamente electrice si electronice, bateriile, acumulatorii, anvelopele uzate, deseurile feroase, deseurile de mobilier sau din constructii si demolari, vor fi indepartate pentru a facilita compactarea masei deseurilor. De asemenea vor fi indepartate deseurile usoare (mase plastice) de pe platforma si taluzele depozitului, inainte de inceperea inchiderii propriu-zise. Gropile existente din corpul depozitului se vor nivela prin umplere cu pamant si compactare. Se va construi o berma perimetrala pentru sustinerea corpului depozitului.

Depozitul de deseuri urban neconform Aiud va fi inchis prin implementarea unui sistem complet de acoperire dupa cum urmeaza:

CONSORTIU:

Page 58 of 351


Strat suport 0,50 m cu k>1x10-4 m/s;

Strat de drenare a gazelor realizat din materiale granulare sau artificiale, cu o grosime de 0,30 m;

Geotextil de separare de 400 g/m2;

Aplicarea unui strat de impermeabilizare din argila compactata de 0,50 m, cu k<5x10-9 m/s;

Strat de drenare a apei pluviale realizat din materiale granulare, de 0,50 m si k>1x10-3 m/s sau materiale artificiale;

Geotextil de separatie de 400 g/m2;

Strat de pamant de acoperire de minim 1m, din care partea superioara de 0,15 m va fi strat vegetal fertilizat;

Pentru evacuarea gazelor de depozit, vor fi forate 21 de puturi (cu o adnacime medie de 5 m) prin masa de deseuri si vor fi introduse tevi perforate cu un diametru de 500 mm, care sunt conectate la partea superioara cu o serie de conducte pentru transportul gazului catre casa facla;

Sistem perimetral de colectare a apei pluviale (568 m), construit pe bermele perimetrale;

Pentru managementul levigatului va fi construit un sant (80 mm latime si 80 mm inaltime) acoperit cu geomembrana de 1,5 mm si umplut cu pietris 16/32 mm, pentru a transfera gravitational levigatul catre rezervorul de colectare care este amplasat in cel mai de jos punct al amplasamentului. Levigatul colectat va fi recirculat in corpul depozitului de deseuri prin intermediul unor conducte de difuziune;

Imprejmuire.

1.5.7.3 Inchiderea depozitului neconform de deseuri Alba Iulia

La depozitul de deseuri neconform Alba Iulia depozitarea deseurilor a inceput in anul 1991. Nu exista o situatie reala a volumului de deseuri depozitat pana in prezent. Deseurile depozitate au fost nivelate in straturi succesive cu un buldozer cu senile si compactat cu cilindru, incepand cu anul 2001.

Pentru eliminarea gazelor de depozit au fost instalate in corpul depozitului tevi metalice cu diametrul de 250 mm, care sunt inaltate pe masura depunerilor de deseuri. Prin aceste tevi gazele de depozit sunt evacuate in atmosfera.

Pentru colectarea levigatului exista un bazin de colectare care este vidanjat periodic si deversat in statia de epurare a SC APA CANAL SRL, cu care a fost incheiat un constract.


Nr. crt.



3)


3)



Tasarea deseurilor

CONSORTIU:

Page 59 of 351


1 Alba Iulia 1991 1.761.375 - Da Da Da (din 2001)

Avand in vedere clasificare de mai sus, suprafata depozitului si volumul ocupat de deseuri, depozitul Alba Iulia se incadreaza in categoria depozitelor de deseuri nepericuloase – b2. Conform calendarului prezentat in H.G. nr. 349/2005 trebuie sa isi sisteze activitatea in anul 2015.

Depozitul de deseuri urban neconform Alba Iulia se afla amplasat la o distanta de 3,7 km fata de localitatea Santimbru si 1,8 km fata de Alba Iulia. Depozitul se afla in bazinul hidrografic al raului Mures, la o distanta de 870 m fata de raul Mures. Accesul la depozit se face prin intermediul unui drum de exploatare, din drumul national DN 1.




X Y

1 Depozit de deseuri neconform Alba

Iulia 514083,81

392601,195

Lucrarile de inchidere a depozitului vor presupune relocarea deseurilor in scopul pregatirii depozitului pentru inchidere, compactarea masei deseurilor prin treceri succesive cu un buldozer, de 3-5 ori. Deseurile voluminoase precum deseurile de echipamente electrice si electronice, bateriile, acumulatorii, anvelopele uzate, deseurile feroase, deseurile de mobilier sau din constructii si demolari, vor fi indepartate pentru a facilita compactarea masei deseurilor. De asemenea vor fi indepartate deseurile usoare (mase plastice) de pe platforma si taluzele depozitului, inainte de inceperea inchiderii prorpiu-zise. Gropile existente din corpul depozitului se vor nivela prin umplere cu pamant si compactare. Se va construi o berma perimetrala si un dig pentru sustinerea corpului depozitului.

Depozitul de deseuri de la Alba Iulia contine o cantitate impresionanta de deseuri (in jur de 220.000 m3). Deseul este eliminat intr-o zona intinsa cu pante abrupte numai in partea vestica a amplasamentului. Pentru a atenua din pante si pentru a utiliza intreaga suprafata alocata depozitului care este deja poluata, relocarea deseurilor a determinat pante de maxim 1:4 in partea sudica a depozitului. Drept urmare, cea mai intinsa zona in urma relocarii are forma unui platou cu pante ce pornesc de la 5% pana la 10%.

Depozitul de deseuri urban neconformAlba Iulia va fi reabilitat prin implementarea unui sistem complet de acoperire dupa cum urmeaza:




Aplicarea unui strat de impermeabilizare din argila compactata de 0,50 m cu k<5x10-9 m/s;


CONSORTIU:

Page 60 of 351


Geotextile de separatie de 400 g/m2;


Pentru evacuareagazelor de depozit, vor fi forate 33 de puturi (cu o adancime medie de 8 m) prin masa de deseuri si vor fi introduse tevi perforate cu un diametru de 500 mm, care sunt conectate la partea superioara cu o serie de conducte pentru transportul gazului catre casa facla (cu o capacitate de 200 m3/h);

Pentru managementul levigatului va fi construit un sant perimetral la baza depozitului de deseuri (80 mm latime si 80 mm inaltime) acoperit cu geomembrana de 1,5 mm si umplut cu pietris 16/32 mm, pentru a transfera gravitational levigatul catre rezervorul de colectare care este amplasat in cel mai de jos punct al amplasamentului. Levigatul colectat va fi reciclat in corpul depozitului de deseuri prin intermediul unor santuri;

Sistem perimetral de colectare a apei pluviale, construit pe bermele perimetrale;

Imprejmuire.

1.5.7.4 Inchiderea depozitului neconform de deseuri Blaj

La depozitul de deseuri neconform Blaj a fost depozitat pana in prezent un volum de aproximativ 150.000 m3, incepand cu anul 1981. Deseurile depozitate au fost nivelate in straturi suprapuse de 1,5-2 m grosime si tasate mecanic cu un buldozer.


Conform CU nr. 209/16.09.2009, suprafata totala de 23.591 m2 alocata depozitului de deseuri Blaj, doar 15.000 m2 au folosinta de rampa de gunoi. Din masuratorile topografice efectuate a reiesit ca deseurile ocupa in acest moment o suprafata de 15.067 m2.

Nr. crt.



3)


3)



Tasarea deseurilor

1 Blaj 1981 500.000 150.000 Nu Nu Da

Avand in vederea suprafata depozitului si volumul ocupat de deseuri, depozitul Blaj de incadreaza in categoria depozitelor de deseuri nepericuloase – b2. Conform calendarului prezentat in H.G. nr. 349/2005 si-a sistat activitatea in 2009.

Depozitul de deseuri urban neconform Blaj este amplasat la 1 km fata de orasul Blaj, la 640 m de paraul Valea Mica si la 1,3 km fata de raul Tarnava Mica.




X Y

1 Depozit de deseuri neconform Blaj 521298,084 418353,059

CONSORTIU:

Page 61 of 351


Lucrarile de inchidere a depozitului vor presupune relocarea deseurilor in scopul pregatirii depozitului pentru inchidere, compactarea masei deseurilor prin treceri succesive cu un buldozer, de 3-5 ori. Deseurile voluminoase precum deseurile de echipamente electrice si electronice, bateriile, acumulatorii, anvelopele uzate, deseurile feroase, deseurile de mobilier sau din constructii si demolari, vor fi indepartate pentru a facilita compactarea masei deseurilor. De asemenea vor fi indepartate deseurile usoare (mase plastice) de pe platforma si taluzele depozitului, inainte de inceperea inchiderii propriu-zise. Gropile existente din corpul depozitului se vor nivela prin umplere cu pamant si compactare. Se va construi o berma perimetrala si un dig pentru sustinerea corpului depozitului.

Unul dintre principalii parametri pentru reconstructia sitului unde este amplasat depozitul de deseuri de la blaj este necesitatea de a curata o parte a amplasamentului in vederea construirii statiei de transfer Blaj. Deseurile sunt depozitate pe o suprafata intinsa cu pante abrupte in partea de nord, care este de asemenea si partea cea mai joasa. Pentru a lasa o suprafata curata pentru constructia statiei de transfer, o parte dintre deseuri vor fi mutate in partea de nord-est si cea de vest. Noua organizare consta din doua suprafete care sunt despartite de catre drumul de acces catre statia de transfer. Deoarece noile suprafete pentru depozitarea deseurilor sunt mai mici decat intreaga suprafata a amplasamentului, pantele abrupte trebuie realizate astfel incat sa incorporeze intreaga cantitate de deseuri. Pantele in urma rearanjarii deseurilor vor fi de 1:2, iar pantele platoului vor fi de 5%.

Depozitul de deseuri urban neconform Blaj va fi inchis prin implementarea unui sistem complet de acoperire dupa cum urmeaza:








Pentru evacuareagazelor de depozit, vor fi forate 4 puturi (cu o adancime medie de 8 m) prin masa de deseuri si vor fi introduse tevi perforate cu un diametru de 500 mm, care sunt prevazute la partea superioara cu biofiltre;

Inchiderea pantelor depozitului de deseuri cu strat de drenare a gazului format din geosintetic, geotextil, bariera din geosintetic, strat de drenare din geosintetic, geotextil si sol vegetal, in geocelule cu o grosime de 30 cm;


Imprejmuire.

CONSORTIU:

Page 62 of 351


1.5.7.5 Inchiderea depozitului neconform de deseuri Cimpeni

In cadrul depozitului neconform de la Cimpeni a fost depozitat pana in prezent un volum de aproximativ 60.000 m3, incepand cu anul 1965. Deseurile depozitate au fost nivelate in straturi suprapuse si tasate mecanic (tasarea mecanica s-a realizat cu ajutorul unui buldozer S1800), incepand cu luna aprilie 2010. Lucrarea aceasta nu a fost finalizata.


Masuratorile topografice au aratat ca deseurile acopera o suprafata de 7.443 m2.

Nr. crt.



3)


3)



Tasarea deseurilor

1 Cimpeni 1965 50.000 60.000 Nu Nu Da (din apr.

2010)

Avand in vedere suprafata depozitului si volumul ocupat de deseuri, depozitul Cimpeni se incadreaza in categoria depozitelor de deseuri nepericuloase – b2. Conform calendarului prezentata in H.G. nr. 349/2005 si-a sistat activitatea in 2009.

Depozitul de deseuri Cimpeni este amplasat de-a lungul unui drum de exploatare care vine din din drumul comunal DC 141. Accesul pe amplasament se realizeaza prin partea estica, iar deseul este depozitat pe pante abrupte care se finalizeaza catre drumul de acces. Drept urmare pantele pot fi netezite astfel incat sa se obtina pante de 1:3. Depozitul se afla amplasat la o distanta de 4,5 km de orasul Cimpeni si la peste 1 km distanta de localitatea Dealu Capsei. Paraul Schiopului, afluent al raului Bistra, se afla la aproximativ 20 m de depozit.




X Y

1 Depozit de deseuri neconform

Cimpeni 546907,633

350444,359

Lucrarile de inchidere a depozitului vor presupune relocarea deseurilor in scopul pregatirii depozitului pentru inchidere, compactarea masei deseurilor prin treceri succesive cu un buldozer, de 3-5 ori. Deseurile voluminoase precum deseurile de echipamente electrice si electronice, bateriile, acumulatorii, anvelopele uzate, deseurile feroase, deseurile de mobilier sau din constructii si demolari, vor fi indepartate pentru a facilita compactarea deseurilor. De asemenea vor fi indepartate deseurile usoare (mase plastice) de pe platforma si taluzele depozitului, inainte de inceperea inchiderii propriu-zise. Gropile existente din corpul depozitului se vor nivela prin umplere cu pamant si compactare. Se va construi o berma perimetrala pentru sustinerea corpului depozitului.

Depozitul de deseuri urban neconform Cimpeni va fi inchis prin implementarea unui sistem complet de acoperire dupa cum urmeaza:


CONSORTIU:

Page 63 of 351




Aplicarea unui strat de impermeabilizare din argila compacatata de 0,50 m cu k < 5x10-9 m/s;




Pentru evacuarea gazelor de depozit, vor fi forate 5 puturi (cu o adancime medie de 5m) prin masa de deseuri si vor fi introduse tevi perforate cu un diametru de 500 mm, care sunt prevazute la partea superioara cu biofiltre;


Imprejmuire.

1.5.7.6 Inchiderea depozitului neconform de deseuri Cugir

In cadrul depozitului neconform de deseuri Cugir a fost depozitat pana in prezent un volum de aproximativ 140.000 m3, incepand cu anul 1982. Deseurile depozitate au fost nivelate in straturi succesive si tasate mecanic cu un buldozer, incepand cu anul 1999.


Masuratorile topografice efectuate au aratat ca deseurile acopera o suprafata de 1,5 ha.

Nr. crt.



3)


3)



Tasarea deseurilor

1 Cugir 1982 816.000 140.000 Nu Da Da (din 1999)

Avand in vedere suprafata depozitului si volumul ocupat de deseuri, depozitul Cugir se incadreaza in categoria depozitelor de deseuri nepericuloase – b2. Conform calendarului prezentata in H.G. nr. 349/2005 si-a sistat activitatea in 2009.

Depozitul de deseuri Cugir se afla la o distanta de 780 m fata de satul Vinerea si 1,7 km fata de orasul Cugir. Distanta pana la cel mai apropiat curs de apa este de 130 m (paraul Chisag) si respectiv 334 m (raul Cugir).


Nr. Denumire amplasament Coordonate STEREO 70

CONSORTIU:

Page 64 of 351


X Y

1 Depozit de deseuri neconform Cugir 486724,128 373401,551

Depoziul de deseuri Cugir are o suprafata de 1,5 ha. Accesul catre depozit se realizeaza prin partea nordica, iar depozitarea se realizeaza pe o suprafata intinsa ce se finalizeaza cu pante abrupte catre partea vestica a amplasamentului, unde se intalneste vegetatie deasa. Reconstructia amplasamentului include constructia unei berme perimetrice si relocarea deseurilor in pante de 1:2,5 astfel incat sa fie inclus intreg volumul de deseuri. Platoul are pante line (5%).

Lucrarile de inchidere a depozitului vor presupune relocarea deseurilor in scopul pregatirii depozitului pentru inchidere, compactarea masei deseurilor prin treceri succesive cu un buldozer, de 3-5 ori. Deseurile voluminoase precum deseurile de echipamente electrice si electronice, bateriile, acumulatorii, vor fi indepartate pentru a facilita compacatrea masei deseurilor. De asemenea vor fi indepartate deseurile usoare (mase plastice) de pe platforma si taluzele depozitului, inainte de inceperea inchiderii propriu-zise. Gropile existente din corpul depozitului se vor nivela prin umplere cu pamant si compactare. Se va construi o berma perimetrala.

Depozitul de deseuri urban neconform Cugir va fi reabilitat prin implementarea unui sistem complet de acoperire dupa cum urmeaza:








Pentru eliminarea gazelor din depozitul de deseuri, se vor executa 12 puturi (cu adancime medie de 9 m) in masa de deseuri si se vor introduce tevi perforate cu diametrul de 500 mm care sunt prevazute la partea superioara cu biofiltre;

Sistem perimetral de colectare a apei pluviale (500m), construit pe berma perimetrala;

Imprejmuire.

1.5.7.7 Inchiderea depozitului neconform de deseuri Ocna Mures

La depozitul de deseuri neconform Ocna Mures a fost depozitat pana in prezent un volum de aproximativ 139.308 tone, incepand cu anul 1960. Deseurile depozitate au fost nivelate in straturi suprapuse si tasate mecanic (tasarea mecanica s-a realizat cu ajutorul unui buldozer), incepand cu data de 01.09.2010. Dupa tasarea stratului de deseuri cu buldozerul se pune un

CONSORTIU:

Page 65 of 351


strat de nisip care este tasat de asemenea cu buldozerul. Procedeul se repeta.


Nr. crt.



3)


3)



Tasarea deseurilor

1 Ocna Mures 1960 500.000 139.308 Nu Nu Da (din sept.

2010)

Avand in vedere suprafata depozitului si volumul ocupat de deseuri, depozitul Ocna Mures se incadreaza in categoria depozitelor de deseuri nepericuloase – b2. Conform calendarului prezentat in H.G. nr. 349/2005 si-a sistat activitatea in 2009.

Depozitul de deseuri Ocna Mures se afla la o distanta de 350 mfata de raul Mures. In partea de sud-vest depozitul este marginit de paraul Valea Banta. Distanta pana la cea mai apropiata localitate este de 300 m (Uioara de Jos) si la 660 m fata de orasul Ocna Mures.




X Y

1 Depozit de deseuri neconform Ocna

Mures 542825,233

410073,162

Lucrarile de inchidere a depozitului vor presupune relocarea deseurilor in scopul pregatirii depozitului pentru inchidere, compactarea masei deseurilor prin treceri succesive cu un buldozer, de 3-5 ori. Deseurile voluminoase precum deseurile de echipamente electrice si electronice, bateriile, acumulatorii, anvelopele uzate, deseurile feroase, deseurile de mobilier sau din constructii si demolari, vor fi indepartate pentru a facilita compactarea masei deseurilor. De asemenea vor fi indepartate deseurile usoare (mase plastice) de pe platforma si taluzele depozitului, inainte de inceperea inchiderii propriu-zise. Gropile existente din corpul depozitului se vor nivela prin umplere cu pamant si compactare. Se va construi o berma perimetrala si un dig. Exista un risc major datorita localizarii depozitului de deseuri in apropierea raului Valea Banta, motiv pentru care partea inferioara a bermei perimetrale va fi acoperita cu o membrana cu rol de protectie impotriva scurgerilor.

Depozitul de deseuri de la Ocna Mures este unul dintre cele mai mari depozite din regiune. Deseul este depozitat intr-o zona intinsa cu pante de 1:2,5. Pentru a netezi pantele, aranjarea deseurilor este prevazuta cu o panta de 1:3. Platoul ce se formeaza in zona superioara are pante de 5%. Pe intreg perimetrul depozitului exista o serie de santuri, iar in partea vestica se intalneste cu raul Valea Banta.

Depozitul de deseuri urban neconform Ocna Mures va fi reabilitat prin implementarea unui sistem complet de acoperire dupa cum urmeaza:



CONSORTIU:

Page 66 of 351









Pentru eliminarea gazelor din depozitul de deseuri, se vor executa 41 de puturi (cu adancime medie de 10 m) in masa de deseuri si se vor introduce tevi perforate cu diametrul de 500mm care sunt prevazute la partea superioara cu o serie de conducte pentru transportul gazului catre casa facla (cu o capacitate de 300 m3/h);

Pentru managementul levigatului va fi construitun sant perimetral la baza depozitului de deseuri (80 mm latime si 80 mm inaltime) acoperit cu o geomembranade 1,5 mm si umplut cu pietris 16/32 mm, pentru a transfera gravitational levigatul catre rezervoarele de colectare care sunt amplasate in cele mai de jos puncte ale amplasamentului. Rezervoarele sunt localizate unul in partea de est iar celalalt in partea vestica a amplasamentului si vor colecta gravitational. Levigatul colectat va fi recirculat in corpul depozitului de deseuri prin intermediul unor santuri.

In berma perimetrala va fi construita o rigola de colectare a apelor pluviale din partea superioara a depozitului acoperit precum si din stratul drenant (896 m);

Imprejmuire.

1.6 DURATA ETAPEI DE FUNCTIONARE

Durata de functionare a depozitului de deseuri va fi de 20.7 ani.

Tabel 1.6-1: Capacitatea proiectata a depozitului conform de la Galda de Jos

Celula (Faza ) Capacitate (m3) Suprafata (m

2) Ani

Celula 1 (Faza A) 543.000 50.090 5,3

Celula 2 (Faza B) 1.383.000 63.930 15,4

1+2 (A+B) 1.926.000 114.020 20,7

1.7 INFORMATII PRIVIND PRODUCTIA CARE SE VA REALIZA SI RESURSELE

CONSORTIU:

Page 67 of 351


FOLOSITE IN SCOPUL PRODUCERII ENERGIEI NECESARE ASIGURARII PRODUCTIEI

Avand in vedere specificul activitatii propuse prin proiect, nu vor rezulta produse finite. In acest raport vom considera produs finit cantitatea de deseu care va fi transportata pentru tratare si depozitare.

In figurile de mai jos este prezentat circuitul deseurilor pentru fiecare zona:

CONSORTIU:

Page 68 of 351


Figura 1.7-1: Schema de management al deseurilor pentru zona 1 Galda de Jos

CONSORTIU:

Page 69 of 351


Figura 1.7-2: Schema de management al deseurilor zona 2 Tartaria

CONSORTIU:

Page 70 of 351


Figura 1.7-3: Schema de management al deseurilor zona 3 Baia de Aries, Sohodol, Abrud,

Zlatna

CONSORTIU:

Page 71 of 351


Figura 1.7-4: Schema de management al deseurilor zona 4 Blaj

CONSORTIU:

Page 72 of 351


1.8 INFORMATII DESPRE MATERIILE PRIME, SUBSTANTE SAU PREPARATE CHIMICE

Constructia obiectivelor noi prevazute in proiect, ca si inchiderea depozitelor de deseuri urbane neconforme din judetul Alba, va necesita materiale clasice de constructie. In special in faza de exploatare si inchidere a depozitelor se vor folosi materialele existente in teren precum argila, sol steril, pamant vegetal. Lista de materiale folosite in constructia si exploatarea obiectivelor proiectului este prezentata in tabelele de mai jos.

La constructie si exploatare nu se vor folosi substante periculoase altele decat hipoclorit de sodiu pentru tratarea apei de alimentare, acidul sulfuric si solutiile de spalare/curatare a statiei de epurare a levigatului prin procedeul cu osmoza inversa, combustibili, ulei de motor pentru functionarea vehiculelor de transport deseuri si a utilajelor de exploatare a depozitului. Aceste materiale, desi mentionate in Anexa 2 a HG 804/2007 (prin care s-a preluat in legislatia nationala Directiva SEVESO II), vor fi aprovizionate si se vor afla in incinta depozitului sau a statiilor de transfer in cantitati relativ mici - nerelevante - astfel incat nu impune elaborarea rapoartelor de securitate in exploatare pentru prevenirea riscurilor de accidente majore.

1.8.1 Materiale nepericuloase

Tabel 1.8-1: Terasamente Statii de transfer

Tip de material Activitate/obiect Cantitate Loc si mod de depozitare

Vegetatie Curatare amplasament 12.000,00 m² In afara amplasamentului

Pamant vegetal Excavatie 510,00 mc Langa amplasament

Argila Umplutura 25.500,00 mc Pe amplasament

Tabel 1.8-2: Terasamente Centrul de management al deseurilor Galda de Jos


Pamant vegetal Excavatie 77.310,00 mc Langa amplasament

Argila Umplutura 136.060,00 mc Pe amplasament

Tabel 1.8-3: Colectarea levigatului Centrul de management al deseurilor Galda de Jos


Conducte Colectare levigat 1.220,00 m Furnizor/magazie

Pietris Strat de drenaj 25.600,00 mp Pe amplasament

CONSORTIU:

Page 73 of 351


Tabel 1.8-4: Sistem de colectare a gazului Galda de Jos


Conducte Colectare gaz 4.962,00 m Furnizor/magazie

Pietris Umplutura cu pietris 16/32

mm 350,00 mc Pe amplasament

Argila Strat de argila 40,00 mc Pe amplasament

Tabel 1.8-5: Sistem de colectare a apelor pluvial Galda de Jos


Pamant vegetal Excavatii pentru rigola

ape pluviale 2.500,00 mc Langa amplasament

Geomembrana PEID 2,00 mm

Impermeabilizare rigola ape pluviale

5.350,00 m² Furnizor/magazie

Tabel 1.8-6: Terasamente inchidere depozite neconforme


Pamant vegetal Excavatie 15.090,00 mc Langa amplasament

Deseuri Relocarea deseurilor 248.400,00 mc Pe amplasament

Pamant vegetal Excavatii pentru rigola

ape pluviale 3.447,20 mc Langa amplasament

Tabel 1.8-7: Inchidere depozite neconforme - impermeabilizare


Sol steril Strat de sustinere 75.944,00 mc Pe amplasament

Pietris Drenare biogaz - Strat din

pietris 71.560,00 mc Pe amplasament

Membrana Impermeabilizare rigole 2.329,80 m² Furnizor/magazie

CONSORTIU:

Page 74 of 351


Geotextil 400 g/m² Acoperire corp deseuri -

separatie si filtrare 165.040,00 m² Furnizor/magazie

Pietris Strat de drenaj 42.936,00 mc Pe amplasament

Geotextil 400 g/m² Acoperire corp deseuri -

separatie si filtrare 165.040,00 m² Furnizor/magazie

Geosintetic Drenarea gazelor 43.840,00 m² Furnizor/magazie

Argila Inchidere finala 71.560,00 mc Pe amplasament

Geotextil 400 g/m² Separatie si filtrare 143.120,00 m² Furnizor/magazie

Geosintetic Bariera geosintetica 21.920,00 m² Furnizor/magazie

Sol Inchidere 124.940,00 mc Depozit in afara excavatiei

Sol fertil Inchidere finala 24.756,00 mc Depozit in afara excavatiei

Tabel 1.8-8: Inchidere depozite neconforme – managementul levigatului


Conducte Colectare si transport

levigat 5.046,00 m Furnizor/magazie

Tabel 1.8-9: Inchidere depozite neconforme – managementul levigatului


Puturi Stocare biogaz 952,10 m Furnizor/magazie

Pietris Drenare biogaz 5.388,73 mc Furnizor/magazie

Conducte Transport biogaz 4.052,10 m Furnizor/magazie

Pietris Filtru pentru biogaz 178,08 mc Furnizor/magazie

1.8.2 Cantitati de substante periculoase prezente la un moment dat in incinta depozitului si a statiilor (de transfer, sortare si tratare mecano-biologica) si consumuri

CONSORTIU:

Page 75 of 351


Substanta/material Loc depozitare sau

utilizare Consum zilnic l/zi Consum anual l/an

Hipoclorit de sodiu Gospodaria de apa 3.1* 967.2

Motorina Platforma tehnologica 1 164,68 351 500,76

Ulei de motor Platforma tehnologica 12 4 243

* cantitate estimata

1.9 INFORMATII DESPRE POLUANTII CHIMICI, FIZICI SI BIOLOGICI CARE AFECTEAZA MEDIUL GENERATI DE ACTIVITATEA PROPUSA

Depozitul, cat si statia de transfer si statiile de sortare si TMB – ca obiective noi prevazute in proiect – pot fi surse de poluare fizica, chimica si biologica.

1.9.1 Poluarea fizica

Principala forma de poluare fizica produsa de un depozit de deseuri in faza de constructie cat si in cea de exploatare este poluarea sonora.

Nu exista poluare prin vibratii, unde electromagnetice, radiatii ionizante.

Sursele de poluare sonora sunt:

in faza de constructie - functionarea utilajelor de constructie si transport materiale

in faza de exploatare - functionarea utilajelor de transport deseuri, utilajelor de compactare deseuri, utilajelor de sortare si eventual utilajelor de constructie a unei noi celule.

Atat in faza de constructie, cat si in faza de exploatare, este posibil ca pe amplasamentele mentionate - in anumite momente - sa se realizeze nivele semnificative de zgomot, dar acestea nu vor fi perceptibile la limita mediului protejat. (Prin “mediu protejat” se intelege mediul locuit urban sau rural, locuri de recreere, odihna etc. care - in cazul de fata - se afla la minimum 1000 m distanta).

Masurile pentru reducerea nivelului de zgomot la nivelul zonelor locuite invecinate sunt:

includerea de specificatii tehnice pentru echipamente (prevederea cu sisteme de reducere a zgomotului);

intretinerea corespunzatoare a echipamentelor de lucru;

stabilirea unui program de limitare a traficului in incinta si in exterior (pe ore si zile).

1.9.2 Poluarea chimica

Factorii de mediu care pot suferi poluari chimice ca urmare a realizarii obiectivelor noi propuse sunt: apa, aerul, solul.

CONSORTIU:

Page 76 of 351


Detalii privind posibilele mecanismele de poluare, estimarile de poluanti emisi in mediu si formele de impact determinate pentru fiecare factor de mediu in parte sunt prezentate in capitolul 4 din continutul acestui raport.

1.9.3 Poluarea biologica

Tipurile de poluare biologica specifice facilitatilor de gospodarire a deseurilor menajere:

poluarea biologica propriu zisa, constand in atragerea si inmultirea speciilor care sunt vectori de agenti patogeni – muste, tantari, sobolani, pasari;

poluarea bacteriologica constand in inmultirea unor germeni patogeni sau paraziti prezenti in mod normal in deseuri.

Referitor la poluarea bacteriologica, problema principala de impact nu este neaparat existenta - de altfel specifica si altor medii antropice si chiar celui natural - a germenilor patogeni in masa de deseuri, cat limitarea surselor si cailor de diseminare a acestora.

Factorii de mediu care pot suferi poluare bacteriologica ca urmare a realizarii obiectivelor noi propuse sunt: apa, aerul, solul.

Masurile necesar a fi luate sunt pastrarea curata a incintei si halelor, mentinerea de procese aerobe si temperaturi corespunzatoare proceselor in zonele de compostare si maturare, etc.

Detalii privind formele de impact determinate pentru fiecare factor de mediu in parte sunt prezentate in capitolul 4 din continutul acestui raport.

De asemenea, in capitolul 4 sunt analizate masurile prevazute in proiect in scopul limitarii sau combaterii diferitelor forme de poluare.

1.10 DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE DE TITULARUL PROIECTULUI SI INDICAREA MOTIVELOR ALEGERII UNEIA DINTRE ELE

1.10.1 Colectare si transport

Situatia existenta

La nivelul anului 2008, rata de acoperire cu servicii de salubritate in judetul Alba era de:

86% in mediul urban;

33% in mediul rural.

Obiective si tinte

Principalele tinte privind colectarea deseurilor in judetul Alba includ:

Extinderea acoperiri sistemului de colectare la 100% in mediul urban pana in 2013;

Extinderea acoperirii sistemului de colectare la 90% in mediul rural pana in 2009 si 100% pana in anul 2013. Tinta pentru anul 2009 se asteapta a fi realizata prin implementarea proiectului cu o intarziere de 1-2 ani;

Dezvoltarea sistemului de colectare selectiva;

CONSORTIU:

Page 77 of 351


Dezvoltarea si modernizarea echipamentelor de colectare si transport existente (vehicole, pubele, etc.).

1.10.1.1 Schema generala de colectare

Optiunile care au fost luate in calcul sunt urmatoarele:

Varianta 1:

o Un sistem de colectare de 2 pubele (unul pentru deseuri uscate iar altul pentru deseuri umede) va fi implementat in zonele ce genereaza mai mult de 5,000 t de deseu anual (toate cele 4 zone). In zonele in care proiecte Phare sunt in curs de desfasurare s-a propus ca acest sistem de 2 pubele sa fie transformat intr-unul de 4 pubele dupa 2012.

Varianta 2:

o Este asemanatoare cu varianta 1, doar ca in acest caz va fi implementat un sistem mult mai avansat de tratare a deseurilor organice (bio-uscare); rezultatul procesului poate fi ori un carburant secundar (carburant solid recuperat - solid recovered fuel – SRF) ori compost (CLO), precum si metale feroase utilizate drept magneti.

Varianta 3:

o Un sistem de colectare de 2 pubele (una pentru deseu umed si alta pentru deseu uscat) va fi implementat in zonele ce genereaza mai mult de 5,000 t de deseu anual (toate cele 4 zone).

Varianta 4:

o Un sistem de 3 pubele va fi implementat in the zonele ce genereaza mai mult de 5,000 t de deseu anual (toate cele 4 zone). Intr-o pubela se va colecta hartia si cartonul, in cea de-a doua restul de material reciclabil (pubela uscata) iar in cea de-a treia (pubela umeda) se va colecta restul de deseu (in principiu fractiile organice).

Alegerea variantelor descrise anterior se bazeaza pe urmatoarele:

Fara implementarea unui sistem selectiv de colectare nu exista posibilitatea atingerii

tintelor de reciclare. Asadar implementarea unui sistem de un container pentru

deseuri in amestec nu a fost luat in calcul. Acelasi lucru este valabil si pentru

gestiunea deseurilor la nivel regional;

Implementarea unui sistem in care toate fractiile de deseuri urmeaza a fi separate

(sistemul de 5 sau chiar de 4 pubele) este nerealist mai ales in zonele cu locuitori

deseviti in prezent de una sau chiar nicio pubela. Acesta este motivul pentru care un

asemenea sistem complex va fi dezvoltat doar in regiuni in care au fost deja create

anumite infrastructuri prin proiectele Phare.

1.10.1.2 Tipul, marimea, capacitatea si culoarea containerului

Dimensiunea unui container de deseuri depinde de numarul de oameni pe care ii deserveste. Locurile in care vor fi amplasate pubele mari de deseuri pentru uz comun, numarul propriu-zis

CONSORTIU:

Page 78 of 351


al acestora va depinde in mod direct de marimea si tipul unitatilor si, de asemenea, de gradul anticipat de uz.

In sistemul „bring” (de aducere) locuitorii transporta materialele din gospodariile lor, pe cand in sistemul „kerbside” aceste materiale sunt preluate de acasa de catre o companie.

Colectarea „kerbside” este cea mai des intalnita metoda de colectare a deseurilor in cadrul cladirilor cu putine etaje. Acest sistem de sortare presupune adunarea/colectarea intr-o serie de recipienti separand materiale precum hartia, aluminiul, plastic, textile si sticla. Materialele sunt sortate si plasate intr-un vehicul compartimentat corespunzator. Acest sistem poate fi util in zonele cu o populatie redusa. Acolo insa unde exista un numar sporit de case (de ex: in zonele urbane) un alt sistem de colectare este mai potrivit, si nicidecum acesta. Sortarea de tip „kerbside” poate fi de asemenea ineficienta in zone cu strazi inguste sau cu trafic aglomerat/deseori congestionat sau in zone cu un climat ploios. Colectarea „kerbside” necesita mai multa munca fizica iar timpii de operare sunt mai lungi decat in cazul colctarii clasice a unei fractii umed-uscate. Timpul de colectare este de asemena, mai lung. In zonele foarte aglomerate pot aparea deseori cozi in spatele vehiculului de colectare. In consecinta, acest sistem nu este cel mai potrivit pentru zonele urbane. In final, acest tip de colectare presupune o serie de cheltueli mult mai ridicate in ceea ce priveste investitia initiala si costul de operare (sunt necesare mai multe pubele si mai multe camioane pentru a deservi fiecare gospodarie, datorita timpului sporit de colectare).

Pe de alta parte, colectarea de tip „bring” („aducere”) este extrem de simpla. Aceasta presupune ca toate materialele (reciclabile) uscate si fractiile umede sa fie colectate in containere separate. In ipoteza acestui scenariu, se presupune ca ambele fractii vor fi colectate cu ajutorul acelorasi camioane insa in zile diferite. Acest sistem este potrivit majoritatii zonelor unde exista un spatiu in fata locuintelor/caselor unde se pot depozita deseurile. Acest sistem permite o colectare mult mai rapida si mai eficienta.

Pe baza argumentelor de mai sus putem concluziona ca sistemul de tip „bring” este cel potrivit pentru Judetul Alba.

Containerele mici cu capacitate redusa trebuie colectate mai des pentru a putea colecta o cantitate cat mai mare de deseuri. Cutiile necesita mai degraba servicii de colectare decat pubelele, exceptand cazul in care exista mai multe cutii. In cazul in care colectarea este lunara, bilunara sau chiar saptamanala, un container este cea mai potrivita solutie – el ofera o capacitate sporita fata de o cutie si poate fi depozitat in afara casei sau al unui ansamblu de case (in ipoteza in care exista spatiu suficient pentru acest lucru).

Deocamdata containerele de plastic de 1.1 m3 (Europubele)(Figura 1.10-1) sunt cea mai ieftina solutie si pot fi usor completate de containere mai mici. Conatinerele sunt uniforme si se evita astfel o prelungire a timpului de colectare.

Sistemul de Europubela este etans (inchis) si poate fi utilizat cu succes intr-un mediu de depozitare neprotejat. Containerele de acest tip sunt usoare asigurand manevrabilitate sporita; au incorporate guri de scurgere facand astfel curatarea mult mai putin problematica. De asemenea marimea si design-ul asigura un impact vizual redus (sunt mai estetice) iar franele din dreptul rotilor asigura o stabilitate sporita.

CONSORTIU:

Page 79 of 351


Figura 1.10-1: Europubela

In ceea ce priveste culoarea containerelor, potrivit OM 1121/2006 ce reglementeaza identificarea fiecarei pubele cu tipul de material continut in vederea implementarii strategiei de colectare selectiva culoarea maro va fi aleasa pentru deseuri biodegradabile umede, albastru pentru hartie si carton, alb/verde pentru sticla alba/verde, galben pentru metal si plastic. Este putin probabil ca insasi culoarea containerului sa aiba un impact asupra eficientei schemei insa, cu toate acestea, stabilirea unei selectii potrivite de culori ar putea ajuta la mentinerea unui anumit standard general in ceea ce priveste colectarea – sistemul este mai vizibil si altfel mai usor inteles si adoptat.

Referitor la compostarea in gospodarii cetatenii vor primi compostoare speciale de 220 l pe care le vor putea utiliza in vederea compostarii deseurilor biodegradabile generate.

1.10.1.3 Frecventa colectarii

Frecventa colectarii este stabilita tinand cont, printre altele, de cantitatea de refuz, de anumite indicatii speciale referitoare la containere, respectiv capacitatile proiectate ale statiilor de transfer. Colectarile mai frecvente asigura capturarea unei cantitati mai mari de materiale recuperabile; acelasi lucru pare sa fie valabil si atunci cand colectarea acestora din urma are loc in aceeasi zi cu refuzul. Containerele mai mici cu o capacitate redusa trebuie colectate mai frecvent pentru a asigura asimilarea unei cantitati cat mai mari de fractii reciclabile.

Se presupune ca pe parcursul verii (Mai-Octombrie) frecventa colectarii va fi zilnica cu exceptia Duminicii in mediile urbane si la fiecare a doua zi in mediul rural, cu un singur traseu per camion in fiecare zi lucratoare. Pe durata iernii, in schimb, frecventa colectarii poate fi redusa in special in zonele rurale (atat pentru fractiile umede cat si uscate) caci frigul permite gazduirea mai indelungata a deseurilor in pubele. Aceste frecvente de colectare corespund unui factor de stocare de 2 zile pentru deseu. In orice caz partea de logistica si frecventa colectarii vor fi optimizate de catre operator cat mai repede cu putinta de indata ce sistemul va incepe sa devina operational.

1.10.1.4 Vehicolele necesare transportului deseurilor

Camioanele compactoare (Figura 1.10-2) sunt din punct de vedere economic cele mai potrivite vehicule pentru colectarea din usa in usa in zonele obisnuite precum si in zonele rezidentiale cu o densitate medie si scazuta a populatiei.

CONSORTIU:

Page 80 of 351


Figura 1.10-2: Vehicul tipic utilizat pentru compactare

In Europa ultimilor 30 de ani a existat o tendinta ca vehiculele de colectare a deseului municipal solid sa devina din ce in ce mai mari. Acest trend a fost corelat cu o crestere a sofisticarii si a unor performante superioare de compactare. Cu toate acestea insa aceasta marime crescuta a ridicat probleme referitoare la manevrabilitatea de-a lungul strazilor inguste, la securitate, zgomot respectiv impactul asupra mediului a acestor masini mari. Pentru schema de colectare din Judetul Alba au fost propuse urmatoarele tipuri de vehicule:

Tabel 1.10-1: Tipuri de camioane studiate

Tipul vehiculului Incarcator spate si compactare interna

Capacitate 12 m3, 16 m

3

Tonaj 9t, 6,5t

Costul unui vehicul compactor, 12m

3

100.000,00 (EURO) (fara taxe)

Costul unui vehicul compactor, 16m

3

120.000,00 (EURO) (fara taxe)

Vehiculele de 12m3 au fost selectate atat pentru zonele urbane cat si rurale tinand cont de cea mai buna combinatie a parametrilor de cost si functionalitate, nevoile curente si viitoare de colectare, accesibilitatea statiilor de transfer, respectiv manevrabilitate.

In calculul ulterior al investitiei s-a tinut cont de urmatoarele caracteristici ale vehiculor:

Incarcator spate si compactare interna

Capacitate 12 m3 (pentru zone rurale si urbane)

Capacitate utila 6,5 t (pentru vehicule de 12 m3)

Factor de compactare 1:4 – 1:5

Factor de umplere 90%

Numarul de locuinte ce pot fi deservite intr-o zi va afecta numarul total de vehicule si operatori necesari. In zonele cu densitate mare a populatiei distanta pana la cel mai apropiat container este de mai putin de 180 m.

CONSORTIU:

Page 81 of 351


1.10.1.5 Concluzii

Tabelul de mai jos grupeaza echipamentele pentru fiecare zona in parte. Cererea suplimentara de pubele pentru colectarea materialelor reciclabile si a altor deseuri (colectare selectiva) este de 4,375 (cererea totala este de 7,131 pubele). In mod similar numarul suplimentar de camioane necesar este de 54 (cererea totala este de 110 camioane).

Trebuie tinut minte ca pubelele luate in calcul au capacitatea de 1.1 m3 iar camioanele o capacitate de 12 m3.

Tabel 1.10-2: Necesarul de echipamente de colectare pentru judetul Alba

Pubele

Necesarul de pubele Numarul existent de pubele

Necesarul sumplimentar de

pubele

Costul aditional al pubelelor (Euro)

Zona 1 – Galda de Jos 3,068 1,186 1,882 517,561

Zona 2 – Tartaria 1,832 708 1,124 309,148

Zona 3 – Sohodol 965 373 592 162,771

Zona 4 – Blaj 1,266 489 777 213,574

Total 7,131 2,756 4,375 1,203,125

Camioane

Necesarul de camioane

Numarul existent de camioane

Necesarul suplimentar de

camioane

Costul aditional al camioanelor (Euro)

Zona 1 – Galda de Jos 48 40 8 800,000

Zona 2 – Tartaria 27 5 22 2,200,000

Zona 3 – Sohodol 16 6 10 1,000,000

Zona 4 – Blaj 19 5 14 1,400,000

Total 110 56 54 5,400,000

Camioanele vor trebui furnizate de catre operator in momentul in care oferta va fi publicata.

Conform statisticilor cantitatile proiectate de deseu pentru Judetul Alba nu vor creste considerabil pana in 2037 (o crestere de aproximativ 16 % in perioada 2009-2037 sau 21,849 t in total). Astfel colectarea cantitatilor aditionale de deseuri se va putea face prin prisma optimizarii schemei logistice si nu prin achizitionarea unor utilaje suplimentare. In orice caz, noul echipament va trebui cumparat pe masura ce echipamentele vechi vor iesi din uz.

In ceea ce priveste compostarea in gospodarii cetatenii din zonele rurale vor primi un numar de aproximativ 16,133 compostoare de casa speciale avand o capacitate de 220 l pentru a-si

CONSORTIU:

Page 82 of 351


putea trata singuri deseurile biodegradabile pe care le genereaza (se preconizeaza ca aproximativ 3,200 t/an de deseu va putea fi compostat in gospodarii). Costul acestor compostoare speciale se va ridica la aproximativ 806,650 €.

1.10.2 Statiile de transfer

Statiile de transfer sunt facilitati unde sunt descarcate din autovehicule deseurile municipale solide, si sunt depozitate o scurta perioada de timp, pentru a fi mai apoi incarcate in vehicule de transport pentru distante lungi, sitransportate catre depozitul de deseuri sau alte instalatii de tratare sau eliminare. Statiile de transfer reprezinta optiunea pentru logistica de transport a deseurilor. In principiu, colectarea este separata de transport.

Combinand incarcarea a diferite camioane individuale de colectare a deseurilor intr-un singur transport, comunitatile pot economisi bani pe forta de munca si costurile de operare pentru transportul deseurilor catre depozitul de deseuri. Ei pot, de asemenea, reduce numarul de transporturi ale vehiculelor catre si de la zona de depozitare.

De exemplu, vehiculele care colecteaza deseurile descarca containerele mobile la statiile de transfer a deseurilor, care sunt mai apoi transportate catre reciclare, recuperare, tratare sau depozitare la depozitul de deseuri.

Dezvoltarea statiilor de transfer depinde in principal de:

Proiecte existente ce includ statii de sortare, spre exemplu proiecte Phare si guvernamentale;

Distante rutiere si accesibilitate;

Investitii si costuri de operare;

Capacitati estimate;

Populatia deservita;

Suprafata disponibila;

Simplitatea tehnologiei.

Tipul de statie ce va fi fezabil pentru o comunitate depinde de urmatoarele variabile de proiectare:

Capacitatea necesara si cantitatea de deseuri ce se doreste a fi stocata;

Tipurile de deseuri acceptate pentru depozitare;

Procesele necesare penntru recuperarea materialelor din deseuri sau pregatirea acestora pentru expediere (de exemplu: maruntire sau balotare);

Tipurile de vehicule de colectare;

Topografia amplasamentului si caile de acces.

1.10.2.1 Situatia existenta

Judetul Alba va fi deservit de 7 statii de transfer:

Aiud (3,000 t/an) – terminat in cadrul unui Proiect Phare, deserveste partea central-

CONSORTIU:

Page 83 of 351


nordica a judetului;


Sohodol (parte a unui program guvernamental: 18,900 t/an), Baia de Aries (Phare: 18,900 t/an), Abrud (2,000 t/an) si Zlatna (3,000 t/an) – vor deservi partea de vest a judetului; statiile de transfer de la Abrud si Zlatna au fost deja terminate in cadrul unor alte proiecte Phare, respectiv finantate de la guvern;



Statia de transfer Tartaria: capacitate totala 33,044 t/an;

Statia de transfer Blaj: capacitate totala 15,000 t/an.

1.10.2.2 Sisteme alternative de statii de transfer

Cele mai multe diferente cu privire la statiile de transfer sunt comune, si tin cont in pricipal de tipul vehicolelor de transport si de distanta de transfer. Cele mai multe caracteristici se incadreaza in urmatoarele categorii:

Statii cu descarcare directa si fara compactare;

Statii cu platforma/cuva fara compactare;

Statii cu compactare.

Figura 1.10-3: Depozitarea deseurilor in container fara compactare

1.10.2.3 Statii cu descarcare directa si fara compactare

Statiile cu descarcare directa si fara compactare sunt in general proiectate cu doua platforme generale de operare. In procesul de transfer, deseurile sunt descarcate direct din vehiculele de colectare (pe platforma superioara), printr-o palnie, si apoi de la nivelul inferior direct in

CONSORTIU:

Page 84 of 351


remorca. Remorcile sunt adesea amplasate pe cantar, astfel incat, in momentul in care se atinge sarcina utila maxima, sa poata fi oprita depozitarea. Aceste statii sunt eficiente deoarece deseul este manevrat o singura data. Cu toate acestea ar trebui sa fie dezvoltate unele dispozitii privind depozitarea deseurilor in perioadele de varf sau cand apar intreruperi ale sistemului. De exemplu, deseul in exces poate fi descarcat si depozitat temporar pe podea. Statia permite adesea sa restrictioneze cat timp deseurile pot fi depozitate pe podea (de obicei 24 de ore sau mai putin).

1.10.2.4 Statii cu platforma/cuva fara compactare

In statiile cu platforma/cuva, vehiculele descarca deseurile pe o podea sau zona unde deseurile pot fi depozitate temporar, si, daca se doreste, sortate in reciclabile sau materiale neutilizabile. Deseurile sunt apoi incarcate in remorci deschise, de obicei cu ajutorul incarcatoarelor frontale. Ca si statiile cu descarcare directa, si acestea au doua niveluri. Daca se foloseste o cuva, statia are trei nivele. Un avantaj major al acestor statii este ca ofera depozitare temporara, ceea ce permite ca in perioadele de varf deseurile sa fie depozitate o perioada indelungata. Desi costurile de construire pentru aceste statii sunt de obicei mai ridicate datorita spatiului mult mai mare de depozitare, capacitatea de stocare temporara a deseurilor permite cumpararea unui numar mai mic de camioane si remorci, si poate permite, de asemenea, operatorilor sa stationeze pe durata noptii, sau in alte perioade cu trafic scazut. Aceste statii sunt de obicei proiectate pentru a avea ocapacitate de stocare de o zi jumatate pana la doua zile.

1.10.2.5 Statii cu compactare

Statiile de transfer cu compactare utilizeaza echipemente mecanice pentru a reduce densitatea deseurilor inainte de a fi transferate. Cele mai commune tipuri de statii de transfer utilizeaza un compactor hidraulic alimentat pentru a comprima deseurile. De asemenea pot fi utilizate si pres-containerele. Deseurile sunt introduse in compactor printr-un jgheab, fie direct din camioanele de colectare, fie prin intermediul unei palnii. Pistonul alimentat hidraulic al compactorului impinge deseurile in remorca de transfer care este de obicei legata mecanic de compactor. De asemnea, se pot folosi si alte echipamente pentru compactarea deseurilor. De exemplu, deseurile pot fi balotate pentru transport catre spatiul de depozitare baloti sau catre alta facilitate de depozitare. Balotarea este uneori folosita pentru transportul feroviar de lunga distanta sau camion de tractiune. Ca o alternativa, modelele mai noi de compactoare produc un extrudat care poate fi taiat la lungimea dorita. Balotii sau deseurile extrudate pot fi transportate cu ajutorul autocamioanelor cu platforma sau cu remorca de constructie usoara, deoarece, spre deosebire de un compactor traditional, peretii laterali ai remorcii nu trebuie sa restranga deseurile pe masura ce acestea sunt impinse de catre cilindrul hidraulic.

Statiile de compactare sunt utilizate atunci cand (1) deseurile trebuie sa fie balotate pentru a fi transportate (exemplu: transport feroviar), sau pentru expediera catre zona de depozitare a balotilor, (2) remorcile deschise nu pot fi utilizate datorita restrictiilor de gabarit precum restrictiile de viaducte, si (3) topografia amplasamentului sau lamplasarea nu permit construirea unei cladiri cu mai multe nivele care favorizeaza incarcarea remorcilor deschise. Principalul dezavantaj al unei statii cu compactare il reprezinta dependenta statiei de compactare a deseurilor de operabilitatea compactorului.

Selectarea unui compactor de calitate, intretineri regulate si preventive ale echipamentelor, precum si disponibilitatea prompta a personalului de intretinere sunt esentiale pentru o functionare corespunzatoare. Acest dezavantaj nu este relevant cand sunt utilizate pres-containere.

CONSORTIU:

Page 85 of 351


Figura 1.10-4: Statie de transfer automata

Figura 1.10-5: Indepartarea containerului din statia de stransfer

Cand cantitatile de deseuri sunt mici (mai putin de 200 t/zi), este eficient din punct de vedere economic sa se utilizeze compactoare mobile (pres-containere), decat compactoare statice. In aceasta situatie deseurile sunt descarcate direct din vehiculele de colectare, printr-o palnie, in jgheabul de alimentare al pres-containerelor aflate la nivelul inferior. Fiecare compactor mobil este o unitate de sine statatoare, ce consta dintr-un compactor conectat permanent la un comtainer cu compactare. Avantajul este reprezentat de faptul ca nu necesita pregatiri speciale ale amplasamentului, deoarece compactorul necesita doar alimentare cu energie electrica. Un piston orizontal actionat electro-hidraulic compacteaza materialul in interiorul containerului compactor.

Analiza comparativa a sistemelor alternative

Avantaje Dezavantaje Comentarii

Statie cu descarcare directa si fara compactare

Inchiderea este putin probabila datorita

Remorci mai mari decat statiile de

Nu se propune aceasta solutie, in principal,

datorita faptului ca nu se

CONSORTIU:

Page 86 of 351


echipamentului de mici dimensiuni utilizat;

Mai putine costuri intensive;

Manevrare mai usoara prin amplasament;

Necesitatea unui echipament simplu;

Mai putine cerinte pentru manipularea deseului

compactare;

Elemente voluminoase fixate direct in remorci pot cauza daune remorcii;

Numarul si disponibilitatea halelor nu pot fi adecvate pentru a permite depozitari directe in perioadele de varf;

Necesita o constructive pe doua nivele;

Problem legate de estetica, igiena si miros;

Cresterea suprafetei pentru statia de transfer;

Necesita echipamente special pentru incarcarea deseului in container;

Nu permite recuperarea materialului;

Mai multe transporturi ale vehiculelor si cresterea costurilor, pre deosebire de alternative cu compactare.

reduce volumul de deseuri, minimizand

astfel beneficiile operarii statiei de transfer.

De asemenea, problemele de igiena,

miros si estetica legate de acest tip de statie de transfer sunt destul de

semnificative.

Statii cu platform/cuva fara compactare

Este furnizata o zona corespunzatoare si eficienta pentru stocarea deseurilor;

Deseu necompactat poate fi maruntit in palnie sau pe platforma;

Vegiculele cu incarcare frontala sunt mai putin

Costuri mari de capital pentru structura si echipament, in comparative cu alte alternative fara compactare;

Suprafata a pardoselei mult mai mare pentru intretinere;

Necesita vehicule

Aceasta solutie nu este propusa, in principal, datorita faptului ca nu

este redus volumul deseurilor, minimizand

beneficiile operarii statiei de transfer.

De asemenea, problemele de igiena,

miros si estetice legate de acest tip de statie de transfer, sunt destul de

CONSORTIU:

Page 87 of 351


costisitoare decat cele cu compactare;

Perioadele de varf sunt usor de coordonat;

Manevrare mai usoara pe amplasament;

Simplitatea operatiunilor si aechipamentelor reduce potentialul statiei de a fi inchisa;

Permite recuperarea materialelor.

mai mari decat statiile cu compactare;

Atentie sporita pentru manipularea deseurilor;

Problem legate de igiena, miros si estetica;

Mai multe transporturi ale vehiculelor precum si cresterea costurilor, spre deosebire de alternativa cu compactare.

semnificative.

Statii compactoare cu compactor

Mai putine costuri decat pres-containerele, pentru statiide transfer cu o capacitate mai mare de 200 t/zi;

Reducerea volumului de deseuri;

Un nivel ridicat al protectiei mediului si sanatatii;

Nu are loc o depozitare temporara a deseurilor;

Necesita vehicule mai mici;

Compactoarele care produc extrudat pot maximiza sarcina utila in vehiculele mai usoare;

Transporturi mult mai putine cu vehicule precum si reducerea costurilor de transport, decat in alternativele fara compactare.

Mai multe costrui decat statiile fara compactare;

Problem de operare in situatiile in care compactarea nu functioneaza;

Lipsa flexibilitatii in ceea ce priveste capacitatea statiei, datorita dependentei foarte mari de compactare;

Capacitatea compactorului nu este adecvata pentru perioadele de varf – camioanele pentru deseuri vor fi nevoite sa astepte;

Costuri ridicate pentru operarea si intretinerea compactoarelor.

Se prefer statii fara compactare, insa nu se

propane, deoarece statiile de transfer din judetul

Alba au ocapacitate mai mica de 200 t/zi, iar datele financiare au

indicat faptul ca aceste statii sunt mult mai

scumpe.

CONSORTIU:

Page 88 of 351


Statii compactare cu pres-container

Costuri mai mici decat compactoarele pentru statiile de transfer cu o capacitate mai mica de 200 t/zi;

Reducerea volumului de deseuri;

Grad ridicat al protectiei mediului si a sanatatii;

Nu are loc depozitare temporara a deseurilor;

Flexibilitate in cresterea capacitatii prin intermediul achizitionarii de pres-containere suplimentare;

Sunt necesare vehicule mai mici;

Transporturi mult mai putine si costuri reduse, spre deosebire de alternativa fara compactare;

Fiecare container are propriul compactor;

Simplitatea operatiunilor si a echipamentelor reduce potentialul de inchidere a statiei;

Nu necesita operatori instruiti.

Mai multe costuri decat statiile fara compactare;

Costuri mari de transport de la statia de transfer catre centrul management al deseurilor, datorita containerelor care au o greutate mai mare datorata preselor;

Costuri de capital mult mai mari coparativ cu compactoarele statice datorita cantitatilor de deseu ce urmeaza a se receptiona in statie (mai mult de 200 t/zi);

Dificultati in manevrarea cantitatilor mari de deseu (200 t/zi).

Este recomandata avand in vedere ca statiile de

transfer din judetul Alba au o capacitate mai mica

de 200 t/zi iar datele financiare indica faptul ca

acest tip de statie este mai putin scumpa decat statiile cu compactare.

Statie compactoare cu palnie

Avantajele mentionate pentru statiile cu compactare

Avantajele mentionate pentru statia cu compactare

presupune costuri mult mai mici decat statia

compactoare cu palnie si presa, drept urmare este

mult mai avantajoasa.

Statie compactoare cu palnie si presa

Avantajele mentionate pentru statiile

Avantajele mentionate pentru statiile

Presupune costuri mult mai mari decat statia

compactoare cu palnie

CONSORTIU:

Page 89 of 351


compactoare;

Palnia asigura depozitarea deseurilor in timpul perioadelor de varf;

Oportunitati mai mari pentru recuperarea deseurilor.

compactoare;

Costuri de capital mult mai mari.

drept urmare nu se propane aceasta statie.

O analiza comparativa a diferitelor sisteme a indicat faptul ca tipul optim de golire este acela prin folosirea unei platforme cu compactare directa (de tip „Hopper” – rezervor) fiindca:

Aceste containere cu presa sunt mai ieftine decat compactoarele stabile din statiile de compactare pentru capacitatea de sortare dorita;

Statiile de tip „Hopper” sunt mai putin costisitoare decat cele de tip „Push Pit” (impingere/presare);

Cantitatile reduse de deseu primit indica faptul ca aceste containere cu presa sunt mai eficiente decat compactoarele statice;

Statiile cu compactare sunt preferabile celor fara compactare, in principiu datorita faptului ca volumul de deseuri nu este redus in cele fara compactare minimizandu-se altfel beneficiile operatiunii de sortare. De asemenea, chestiunile legate de mirosul, igiena si estetica statiilor fara compactare trebuie avute neaparat in vedere.

Traseele lungi (46 km si 36 km catre Tartaria respectiv Blaj) indica faptul ca aceasta compactare este absolut necesara.

Tinand cont de caracteristicile statiilor de transfer proiectate, este mult mai eficient din punct de vedere economic ca deseul sa fie compactat – astfel se vor reduce costurile de transfer iar folosirea containerelor cu presa ca reduce de asemena costul capitalului necesar.

Tipuri de deseuri acceptate

La statia de transfer sunt acceptate urmatoarele tipuri de deseuri:

Deseuri solide municipale (DSM) si deseuri provenite din comert similare cu cele menajere - generate de gospodarii, intreprinderi, institutii si firme prestatoare de servicii. DSM include de obicei o gama larga de materiale inclusiv PET-uri de unica folosinta, ambalaje, deseuri alimentare si maculatura. DSM includ un amestec de materii usor alterabile si nealterabile.

Prin implementarea colectarii selective se pot aduce separat la statia de transfer cele doua fractii.

Fractiile vor fi mentinute separate si pe parcursul transportului lung curier, fractia deseuri reciclabile fiind destinta procesarii pe linii de selectare, fractia deseuri menajere fiind destinata compostarii iar fractia deseuri mixte fiind destinata depozitarii directe.

Deseuri vegetale provenite din parcuri si gradini – includ, de obicei, frunze, resturi de iarba, crengi si tufisuri. Deseurile sunt sortate astfel incat sa poata fi tratate prin

CONSORTIU:

Page 90 of 351


tehnica de compostare sau pot fi dirijate direct la depozitare finala.

Deseuri din ambalaje - se colecteaza direct de la populatie sau agenti economici (pe filiere diferite de colectarea deseului municipal) si includ materii care pot fi reprocesate pentru introducerea in procesul de fabricatie a unor noi produse. Printre materiile reciclabile obisnuite se numara hartia, hartia pentru ziare, metalele feroase, plasticul, recipientele din sticla si cutiile de aluminiu.

Deseuri provenite din sortarea deseurilor menajere colectate separat in cadrul pubelei „deseuri reciclabile”.

Deseuri provenite din curatenia stradala - colectate separat, destinate depozitarii directe in cadrul depozitului central de deseuri.

La statia de transfer nu sunt acceptate urmatoarele tipuri de deseuri:

Reziduuri rezultate din constructii si demolari (C&D) de cladiri, drumuri si altele. De obicei este vorba de beton, caramida, lemn, zidarie, materiale pentru acoperis, ghips, mortar, metale si trunchiuri de lemn. Deseurile C&D vor fi transportate direct la depozitul ecologic deoarece pe de o parte genereaza probleme de transport (in special in cazul camioanelor dotate cu dispozitive speciale datorita densitatii mari a deseurilor) iar pe de alta parte datorita posibilitatii de utilizare ca strat de acoperire zilnica la depozitul ecologic.

Deseurile periculoase sau speciale (DPS) includ materii periculoase generate de spitale, cabinete dentare, alte unitati medicale precum si materiile speciale de uz domestic precum produsele de curatare, pesticide, erbicide, reziduuri provenite de la automobile precum ulei de motor, lichid de frana, antigel si vopsea. Pentru fiecare categorie se ofera o filiera specifica de tratare in conformitate cu cerintele legale specifice fiecarei categorii in parte.

1.10.3 Reciclarea si recuperarea deseurilor din ambalaje

1.10.3.1 Situatia existenta

In judetul Alba, implementarea tratarii si valorificarii materialelor reciclabile se afla intr-o faza incipienta. Cantitatile de deseuri municipale reciclabile colectate sunt inca la un nivel foarte scazut de recuperare.

La nivelul judetului nu exista statii de sortare sau alte instalatii sistematice; in acest moment au loc activitati de sortare manuala, in special pentru metale, hartie si carton precum si pentru plastice.

Totusi doua proiecte in dezvoltare, vor realiza instalatii de sortare in Aiud si Zlatna.

1.10.3.2 Obiective si tinte

Urmatorul tabel prezinta tintele trasate cu privire la recuperarea/reciclarea deseurilor din ambalaje.

Tabel 1.10-3: Tintele pentru recuperarea/reciclarea deseurilor din ambalaje

Calitatea deseurilor din ambalaje (tone)

CONSORTIU:

Page 91 of 351


2009 2010 2011 2012 2013

Hartie+carton 6,314 6,630 6,961 7,309 7,675

Plastic 1,549 1,898 2,277 2,690 3,531

Sticla 2,661 3,235 3,706 4,377 5,107

Metal 1,447 1,520 1,596 1,676 1,759

Lemn 349 488 640 673 706

Total reciclat 14,866 17,252 19,840 22,644 26,153

Total recuperat 17,604 19,717 22,859 25,814 28,531

Cantitatea de deseuri din ambalaje generate in Judetul Alba este de aproximativ 47,500 t/an fiind prezente sub forma unei varietati de fractiuni reciclabile dupa cum este indicat in figura de mai jos:

Paper and

cardboard

28%

Plastic

35%

Glass

19%

Metals

8%

Wood

10%

Figura 1.10-6: Impartirea deseului din ambalaje pe componente reciclabile (2013)

Necesitatile totale cu privire la reciclare se refera la aproximativ 26,000 tone pentru anul 2013, in timp ce nevoile pentru recuperare ating aproximativ 28,500 tone pentru acelasi an. Mai mult aceste tinte sunt specificate pentru materialul reciclabil in concordanta cu previziunile legislatiei nationale si europene.

Tabelul de mai jos cantitatea totala de reciclabile generata in judetul Alba (2013)

Tabel 1.10-4: Materialul reciclabil generat in judetul Alba

Reciclabile Judet (t/an) Zone urbane (t/an) Zone rurale

Hartie si carton 16762 14041 2721

CONSORTIU:

Page 92 of 351


Sticla 10511 9027 1484

Metale 5001 4012 989

Plastic 15004 12035 2968

Total 47278 39115 8163

Tintele cu privire la reciclarea/recuperarea materialelor reciclabile se refera la deseurile din ambalaje. Volumul total de deseuri din ambalaje generate in judet este de aproximativ 47,500 t/an (de asemenea 4,700 t de lemn si alte ambalaje se asteapta a se genera). Tinand cont de faptul ca in judet colectarea deseurilor se va realiza separat pentru fractia uscata (reciclabile) si fractie umeda (fractia organic), capacitatea estimata a statiei de sortare va fi aproximativ 43,000 t/an cu scopul de a atinge tintele de reciclare. 80% din cantitatea ce intra in statia de sortare provine din zonele urbane iar 18% din zonele rurale. Laund in considerare restrictiile financiare reciclabilelevor fi colectate manual in cadrul statiei de sortare, si doar metalele, metalele feroase si neferoase vor fi colectate cu ajutorul magnetilor si respectiv current turbionar.

Urmatorul table prezinta procentele maxime de reciclabile recuperate in cadrul statiei de sortare.

Tabel 1.10-5: Procentul maxim de reciclabile recuperate

Tipul materialului % din intrari recuperate

Hartie si carton 85

Sticla 70

Metal 90

Plastic 75

In concordanta cu cerintele legale si necesitatile pietei in statia de sortare vor fi sortate urmatoarele fractii de materiale:

Hartie Plastic

o Carton o Folie (LDPE)

o Hartie imprimata o PEHD

o Resturi de hartie o PET

o PVC

o Resturi plastice

Sticla Metale

o Alba o Feroase

CONSORTIU:

Page 93 of 351


o Maro (sticla colorata amestecata) o Neferoase

1.10.3.3 Analiza de optiuni

Modalitatea de recuperare a materialelor reciclabile va depinde inevitabil de sistemul de colectare existent. In anul 2008 au fost recuperate doar 1,500 tone de reciclabile. Astfel se poate preciza ca reciclarea in judetul Alba incepe de la zero iar cantitatile recuperate/reciclate ilustrate in Tabel 1.10-3 trebuie atinse.

Principalele tehnologii mecanice de tratare

Tehnologie Principiul de operare Probleme –

Restrictii

Pregatirea deseului - omogenizare

Moara cu ciocane Se reduc dimensiunile deseului prin intermediul ciocanelor

oscilante

Daune normale ale ciocanelor, imprastieri de sticla/deseu inert, neadecvate pentru

containere sub presiune.

Tocator Cutite sau discuri rotative, care se rotesc cu viteza mica si sarcina mare. Activitatea de taiere rupe sau sfarama mare

parte din material.

Obiectele mari si dure pot distruge cutitele,

si deci nu sunt recomandate pentru

containerele sub presiune.

Tambur rotativ

Materialul se inalta pe masura ce ramane lipit de peretii tamburului si apoi cade in centru, datorita gravitatii. Astfel se obtine agitarea si omogenizarea deseurilor.obiectele ascutite cuprinse de deseuri (sticla, metale) contribuie la reducerea dimensiunilor obiectelor fine precum hartie si

fractie biodegradabila.

Actiune fina – taiere. Pot fi probleme pentru deseurile cu umiditate

ridicata.

Moara cu bile Tambur rotativ cu moara cu bile grele farama sau

pulverizeaza deseul.

Daune normale ale ciocanelor, imprastieri de sticla/deseu inert.

Tambur rotativ umed cu cutite

Dupa adaugarea apei, deseul creeaza floculi mari care sunt maruntiti de catre tamburul rotativ.

Reducere a dimensiunilor relative

mica. Posibila deteriorare a cutitelor de catre obiecte mari

si dure.

Desfacator de saci Pot fi tipul de cutite rotative (cu distanta mare intre acestea

cu scopul de a rupe sacii si nu continutul acestora) sau lanturi dintate.

Nu reduc dimensiunea

deseurilor. Posibile distrugeri datorate obiectelor mari si

dure.

CONSORTIU:

Page 94 of 351


Tratamentul mecanic al deseului

Tehnologia Caracteristici pentru

separare Materialul Tinta

Probleme – Restrictii

Tambur rotativ si ciur Dimensiune si densitate

Voluminos: hartie, plastic

Marunt: organic, sticla, marunt

Curatare

Sortare manuala Examinare vizuala Plastic, voluminoase, mixt Probleme de sanatate si siguranta, discutii

morale

Magneti Atributii magnetice Metale feroase

Curenti turbionari Conductivitate electrica Metale neferoase

Spuma de flotatie Densitate

Plutitoare: plastice, organice

Scufundare: pietre, sticla

Genereaza ape uzate

Separator de aer Greutate Usoare: plastic, organice;

Grele: pietre, sticla

Necesitati de curatare ale aerului

Separator de balast Densitate si elasticitate Usoare: plastic, organice

Grele: pietre, sticla

Separatoare vizuale Atributii vizuale Ordoneaza polimerii din

plastic Eficienta

Luand in considerare cantitatea de deseuri reciclabile generate in judetul Alba si de asemenea faptul ca mai mult de 40% din aceasta cantitate este generata in zona 1, este evident ca o statie de sortare acopera necesitatile de recuperare/reciclare ale judetului. Statia de sortare va primi continutul din pubela uscata colectata din diferite zone. Pentru optiunea 1 capacitatea estimata pentru statia de sortare este de 42,213 t/an, pentru optiunea 2, 42,213 t/an, pentru optiunea 3, 27,726 t/an si pentru optiunea 4, 32,721 t/an. Cantitatile rezultate din aceasta statie de sortare vor fi:

Hartie si carton;

Metale feroase si aluminiu;

Diferite tipuri de plastic;

Sticla.

In ceea ce priveste lemnul (aproximativ 4,700 t/an), acesta este produs in general de unitatile comerciale si instalatiile industriale. Lemnul va fi separat in cadrul acestor unitati si transportat catre statiile de prelucrare (tinta este ca aproximativ 700 de tone de astfel de materiale sa fie recuperate pana in 2013). Asadar separarea fractiei de lemn nu este necesara in cadrul

CONSORTIU:

Page 95 of 351


statiilor de sortare.

Fractiile rezultate din aceste statii speciale vor fi relativ pure deoarece colectarea lor primara este facuta separat de alte fractii biodegradabile. Aceste fractii vor trebui directionate catre firmele de reciclare deja active in Judetul Alba si catre cele care se vor infiinta, cu siguranta, de indata ce sistemul devine operational.

Proiectarea specifica a instalatiilor de sortare s-a bazat pe urmatoarele criterii:

Cantitatile disponibile de deseu

Bugetul limitat

Necesitatea unei tehnologii de tratare simple si modulare

Oportunitatile de angajare (ex: pozitii noi pentru sortatori manuali)

Standardele de calitate cerute de catre consumatorul final cu privire la materialele

recuperate.

1.10.4 Deseuri biodegradabile

1.10.4.1 Situatie existenta

La momentul actual, la nivelul judetului, nu exista nici o instalatie de tratare a deseurilor. Tintele specifice cu privire la devierea deseurilor biodegradabile de la depozitare in judetul Alba includ:

24,332 tone in anul 2010;

45,042 tone in anul 2013.

Cantitatea totala de deseu biodegradabil generat la nivelul judetului era de aproximativ 233 kg/capita/an in 2008.

Este de mentionat ca producerea compostului se realizeaza in majoritate in zonele rurale, este un compost produs in gospodarii, pentru utilizarea ca fertilizator in gradini.

1.10.4.2 Obiective si tinte

Tratarea biologica a deseurilor isi propune sa reduca biodegradabilitatea fractiei organice cu scopul de a reduce impactul asupra mediului ce deriva din potentiala depozitare a deseurilor (generarea de levigat si biogaz). In aceasta privinta, in vederea transpunerii legislatiei europene, Romania si-a luat angajamentul sa reduca volumul total de deseu biodegradabil ce ajunge sa fie depozitat. Mai exact, in anul 2013, cantitatea totala de deseu biodegradabil generata in judetul Alba care poate fi depozitata in depozitul judetean este de 42,986 t. Pentru anul 2016, cantitatea respectiva este de 30,090 t. Pentru anii 2013 si 2016 cantitatea de deseu biodegradabil generata este de 88,027 t respectiv 89,140 t. Drept urmare, un volum de 45,042 t in 2013 si 59,050 t in 2016 trebuie sa fie tratat in scopul devierii de la depozitare.

Luand in considerare implementarea unei scheme separate de colectare a deseurilor si cu scopul de a atinge tintele mentionate, instalatia de tratare mecano-biologica ce se va dezvolta va avea o capacitate de 85,566 t/an. Deseurile care vor intra in instalatia de tratare mecano-biologica vor proveni atat din zonele urbane cat si rurale ale judetului. Aproximativ 82% din deseuri provin din zonele urbane iar 18% din zonele rurale.

CONSORTIU:

Page 96 of 351


Acest flux consta din urmatoarele fractii principale:

Fractie umeda;

Metale feroase si

Reziduuri.

Calitatea fluxului de intrare este prezentata in tabelul de mai jos.

Tabel 1.10-6: Caracteristicile de calitate ale fluxului de intrare

Material Procentaj % Tonaj t/an

Fractie umeda 62.70 53.650

Metale feroase 1.30 1.112

Reziduuri 36.00 30.804

TOTAL 100.00 85.566

Tinand cont de limitele impuse de buget s-a propus a se implementa un sistem aerobic in vederea reducerii biodegradabilului din fractia umeda colectata. In plus, va fi implementata in zonele rurale si compostarea in gospodarii. Se estimeaza ca aproximativ 20% din deseul biodegradabil generat in zonele rurale va fi compostat.

1.10.4.3 Analiza de optiuni

Tintele asociate indepartarii deseurilor biodegradabile din cadrul depozitelor de deseuri (ecologice) sunt dupa cum urmeaza:

In 2010 cantitatea de deseu biodegradabil ce ar trebui deviata de la depozitare este de

24,332 t, din cele 88,811 t generate in acelasi an;


45,042 t, din cele 88,027 t generate in acelasi an;


59,050 t, din cele 89,140 t generate in acelasi an.

Totalul deseurilor biodegradabile generate in Judetul Alba este de aproximativ 88,000 t/an. In prezent, doar in zonele rurale este implementata in mod voluntar compostarea in gospodarii. Astfel, se poate spune ca tratarea deseurilor biodegradabile incepe de la zero in Judetul Alba iar nevoile privind devierea de la depozitare sunt cele enuntate anterior.

Optiunile care au fost analizate sunt urmatoarele:

1. Optiunea 1

Diagrama fluxului si echilibrul masic respectiv pentru optiunea 1 sunt prezentate mai jos:

CONSORTIU:

Page 97 of 351


Figura 1.10-7: Diagrama flux pentru optiunea 1

Este de remarcat ca pentru zonele 2 – 4 transportul catre centrul de management integrat al deseurilor Galda de Jos se realizeaza prin intermediul statiilor de transfer.

Urmatorul tabel prezinta echilibrele masice pentru infrastructura prezentata in cadrul optiunii 1:

Tabel 1.10-7: Echilibre masice pentru optiunea 1

Deseuri generate (t/an) 140.000

Statia de sortare

Capacitate (t/an) 42.200

Reciclabile recuperate (t/an) 24.000

Reziduuri depozitate (t/an) 18.200

Instalatia de compostare


CONSORTIU:

Page 98 of 351


Compost produs (t/an) 22.700


Pierderi (apa, substante volatile, etc.) (t/an) 31.500

Depozit


Statii de transfer

Capacitate zona 2 (t/an): Tartaria 33.000

Capacitate zona 3 (t/an): Sohodol, Abrud, Baia de Aries

18.200

Capacitate zona 4 (t/an): Blaj 15.000

Compostarea in gospodarii

Capacitate asteptata (t/an) 3.400

2. Optiunea 2


CONSORTIU:

Page 99 of 351







Statia de sortare




Instalatia de compostare


CONSORTIU:

Page 100 of 351




Combustibil solid recuperate (compost) (t/an) 35.000

Metale recuperate (t/an) 1.700



Depozit


Statii de transfer



18.200




3. Optiunea 3


CONSORTIU:

Page 101 of 351


Figura 1.10-9: Diagrama frlux pentru optiunea 3





Statia de sortare




TMB



CONSORTIU:

Page 102 of 351



Combustibil solid recuperat (compost) (t/an) 35.900

Metale recuperate (t/an) 3.000



Depozit


Statii de transfer



18.200




4. Optiunea 4


CONSORTIU:

Page 103 of 351







Statia de sortare




Instalatie de compostare



CONSORTIU:

Page 104 of 351




Hartie recuperata

Hartie recuperate (t/an) 11.998

Depozit


Statii de transfer



18.200




Schema de colectare implementata va afecta in mod inevitabil tipul de tratament aplicat deseurilor biodegradabile. Varianta 1 presupune o instalatie TMB mai incapatoare pentru a recuperarea materialului reciclabil (in principiu metale) si tratarea fractiei de deseu biodegradabil. Variantele 2, 3 si 4 in schimb propun o instalatie TMB simpla care sa trateze continutul “de material organic pur” din pubela umeda.

O pre-selectie a diferitelor variante de tratare a deseurilor a fost efectuata. In mod curent prioritatea autoritatilor care se ocupa de gestiunea deseurilor este de a implementa tehnologii ieftine si simple, la indemana populatiei, care pot fi combinate cu schema de reciclare pentru a atinge tintele legislative referitoare la gestiunea deseurilor. De fapt solutia preferata e o instalatie TMB simpla. Totusi, fiindca aceasta nu este singura varianta disponibila, o serie de alte alternative (avand tehnologii mai complexe) ar trebui examinate.

De asemenea, avand in vedere faptul ca se cauta o solutie tehnica simpla si accesibila iar cantitatea de deseu produsa e mult prea mica pentru a implementa incineratoare, incinerarea este exclusa.

In plus, digestia anaeroba este de asemenea exclusa fiindca tehnologia este relativ scumpa si nu exista o solutie clara pentru tilizarea biogazului (alta decat arderea). Daca biogazul obtinut in urma digestiei anaerobe nu e folosit pentru generarea vreunui venit, tehnologia nu e considerata viabila.

In consecinta tehnologiile aerobe de compostare si bio-uscare ar putea fi implementate fiind relativ putin costisitoare.

Mai mult, tinand cont de faptul ca aproximativ 44% din deseurile preluate de statia de compostare sunt generate in Zona 1, e de inteles ca o singura statie centrala de tratare a

CONSORTIU:

Page 105 of 351


deseurilor biodegradabile este suficienta pentru a deservi nevoile intregului judet.

In acest sens au fost examinate urmatoarele Variante:

Varianta 1: Continutul containerului umed este tratat intr-o instalatie TMB complexa –

procesul consta in bio-uscarea aeroba a materialului si recuperarea continutului de metale

feroase. Materialele rezultate (combustibil solid recuperat) pot fi folosite de catre industii

mari consumatoare de energie sau pot fi depozitate la groapa de gunoi (ecologica) fiindca

nivelul de biodegradare al acestora e mult redus in acest stadiu.

Variantele 2 - 4: Continutul containerului umed este tratat intr-o instalatie TMB simpla, in cadrul careia continutul organic este supus unei mici pre-tratari cu ajutorul unor tocatoare si site si este compostat printr-un proces de descompunere aeroba; rezultatul este un compost (CLO). Ar fi necesara dezvoltarea unei piete pentru acest compost de calitate inferioara. E de asteptat ca pe parcursul primului an de la implementare sa existe multe impuritati in containerele umede, astfel ca instalatie va opera in principiu ca si o instalatie TMB simpla. Treptat insa, implicarea publica se va intensifica iar calitatea compostului rezultat va creste si ea si va putea fi astfel folosita pentru tratarea solului. Din experienta internationala se poate concluziona ca un compost de o calitate buna poate aduce venituri in valoare de pana la 10-12€/t, insa acest lucru nu e luat deocamdata in considerare fiind vorba de un scenariu ideal. O alta solutie ar fi folosirea acestui produs rezultat pentru acoperirea gropile de gunoi in timpul proceselor de reabilitare, a gropilor de gunoi neconforme sau a altor situri ilegale de depozitare a deseurilor de pe raza judetului.

1.10.5 Optiuni pentru noul depozit de deseuri conform al judetului

Se va construi un depozit conform, respectand Directiva 99/31/EC si legislatia nationala corespunzatoare, ce va deserve intregul judet. Depozitul va primi urmatoarele fractii:

Reziduuri de la statia de sortare;

Reziduuri de la instalatia de tratare mecano-biologica;

Deseuri mixte/deseuri de la maturatul strazilor;

Namol de la epurare.

Cantitatea anuala estimate a reziduurilor care vor fi depozitate va fi de aproximativ 63,000 t/an (estimare pentru 2013).

Graficul urmator prezinta procentajul pentru fiecare tip de reziduu care va fi depozitat.

CONSORTIU:

Page 106 of 351


Figura 1.10-11: Deseuri depozitate pentru fiecare tip de deseu (2013)

Prin POS Mediu va fi finantata prima celula a depozitului. Tinand cont de cerinta ca suprafata active a primei celule sa fie de cel putin 5ha, se estimeaza ca perioada de utilizare a acesteia se va intinde pe 6 ani, unde se vor depozita un volum total de aproximativ de 540,000 m3. Volumul total de deseuri ce vor fi depozitate pana in anul 2031 va fi in jur de 1.8 milioane m3.

Cu privire la depozitul central, in urma discutiilor indelungi dintre partile interesate precum si cautarea indelungata a unei locatii potrivite pentru depozitul central de deseuri, au rezultat 2 locatii acceptabile din judetul supus examinarii. Una dintre aceste locatii este GALDA DE JOS iar cea de-a doua este MIHALT. Ambele asezari reprezinta proprietate publica cu o suprafata suficienta pentru a acomoda sistemul integrat de gestiune a deseurilor propus. Accesul catre amplasament este bun iar utilitatile (electricitatea) se afla in proximitatea zonei. Amplasamentele se afla la aproximativ 12-22 km departare de principalul generator de deseuri (orasul Alba Iulia).

Tabel 1.10-11: Analiza comparatova a locatiilor pentru amplasarea depozitului central

Scorul sitului

Galda de Jos

Scorul sitului

Mihalt

Criterii de mediu 6.2 6.2

Activitati curente in zona – starea poluarii

8 8

Izolarea vizuala 5 5

Criterii de implementare 10 6.3

Durata de viata (pentru depozite) 10 10

Acces rutier 10 8

Distanta de la principalii producatori de deseuri (in medie)

10 7

Nivelul de aprobare publica 10 1

CONSORTIU:

Page 107 of 351


Criterii financiare 5.0 6.2

Valoarea terenului 5 8

Costul de transfer al deseurilor 5 5

SCOR TOTAL 7.3 6.2

Concluzia analizei comparative a celor doua locatii a fost faptul ca depozitul central de deseuri ar trebui construit la Galda de Jos in principiu datorita:

Accesului rutier bun

Aprobarii publice

Analiza comparativa a criteriilor de mediu a intarit de semenea selectarea Galdei de Jos.

Proiectul prevede constructia unui depozit de deseuri ecologic in judet. Aceasta va inmagazina deseurile si reziduurile de pe intreg curprinsul judetului conform planului regional de gestiune si Master Plan-ului referitor la gestiunea deseurilor din Judetul Alba.

Cantitatea anuala de reziduuri depozitate la depozitul de deseuri in 2013 va fi de aproximativ 57,300 tone (namolul nu este inclus). Conform cerintei ca prima celula sa aiba cel putin 5 ha capacitatea totala de depozitare (inclusiv material de acoperire) se va ridica la peste 540.000 m3.

Depozitul de deseuri construit va respecta atat clauzele si prevederile legislatiei Europene (Directiva 99/31/EC) cat si pe cele ale legislatiei Romanesti in vigoare (Ordonanta nr. 757/2004 si Decizia Guvernamentala nr. 349/2005.

Tabel 1.10-12: Cantitatile anuale ce vor fi depozitate pana in anul 2040

Anul 2012 2018 2022 2028 2034 2040

Reziduuri de la compostare (t) 32.641 33.777 34.663 36.055 37.982 38.186

Reziduuri de la sortare (t) 17.873 18.505 18.993 19.756 20.812 20.921

Deseuri mixte/deseuri stradale (t) 5.682 5.960 6.203 6.527 6.912 6.953

Namol (t) 5.620 5.824 5.986 6.234 6.571 6.606

Total (t) 61.816 64.066 65.845 68.527 72.277 72.666

Total (m3) 72.725 75.372 77.645 80.673 85.032 85.489

Material de acoperire (m3/an) 10.909 11.306 11.620 12.101 12.755 12.823

Total pamant (m3) 83.634 86.678 89.085 92.774 97.786 98.312

Depunerile cumulate (m3) 166.905 683.477 1.036.305 1.581.920 2.155.869 2.744.625

CONSORTIU:

Page 108 of 351


1.10.6 Verificarea compatibilitatii optiunilor alese in sistemul de management integrat al deseurilor

Asa cum a fost descris anterior, sistemul propus de management integrat al deseurilor acopera toate aspectele si necesitatile de management al deseului menajer generat in judetul Alba. Sistemul propus acopera tot ciclul de management al deseurilor, respectiv:

Colectare si transport;

Tratamentul biologic al fractiei biologice;

Recuperarea si utilizarea reciclabilelor;

Depozitarea conforma a reziduurilor.

Toate activitatile premergatoare sunt bazate pe sistemul de colectare selectiva, si anume colectarea selectiva a deseurilor printr-un sistem cu doua pubele. Pe baza sistemului de colectare statia de sortare ce va fi construita tinde sa separe diferite tipuri de reciclabile (metale, sticla, plastic si hartie/carton) cu scopul utilizarii acestora de catre companiile reciclatoare.

In mod similar instalatia de tratare mecano-biologica va trata fractia biodegradabila a deseurilor, care este colectata separat in pubela umeda, cu scopul de a minimiza cantitatea de deseu biodegradabil ce urmeaza afi depozitat. In cazul in care se colecteaza un continut mai putin pur din punct de vedere organic, se propune o instalatie TMB mai sofisticata. Produsul secundar al acestei activitati este compostul (CLO) sau combustibilul solid recuperat (SRF). CLO este utilizat, cel putin la inceput, camaterial de acoperire a depozitului, si pentru reabilitarea depozitelor existente neconforme, depozite vechi sau alte zone contaminate. Cu trecerea timpului se asteapta ca CLO sa prezinte o calitate mult mai buna astfel incat poate fi absorbit de piata. SRF poate fi depozitat ca material stabilizat fie utilizat de catre industriile mari consumatoare de energie.

Sistemele propuse sunt compatibile unele cu celelalte, si de fapt eficienta sistemului de colectare va duce la optimizarea functionarii instalatiei de sortare si TMB precum si la maximizarea utilizarii produselor secundare. Rezultatele colectarii separate sunt:

Imbunatatirea calitatii reciclabilelor, carecontin mai putine impuritati;

Imbunatatirea calitatii CLO/SRF, care contin cantitati reduse de materiale nedorite (sticla, metale, etc.).

Depozitul care va fi construit in etapa finala a sistemului integrat si va primi reziduuri care vor fi generate de catre statia de sortare si TMB precumsi cantitati mici de deseuri mixte, carenu vor fi colectate separat. Faptul ca marea majoritate a deseurilor care vor fi depozitate vor fi tratate conduce la reducerea gradului de biodegradabilitate, reducerea potentialului impact asupra mediului datorita operarii depozitului de deseuri, care au in principal legatura cu generarea de levigat si biogaz.

Pe baza celor de mai sus, este evident ca fiecare componenta a sistemului integrat este in perfecta corelatie cu activitatile viitoare, in scopul de a maximiza eficienta costurilor si a beneficiilor de mediu ale sistemului.

CONSORTIU:

Page 109 of 351


Figura 1.10-12: Schema de management al deseurilor in zona 1 Galda de Jos

CONSORTIU:

Page 110 of 351


Figura 1.10-13: Schema de management al deseurilor in zona 2 Tartaria

CONSORTIU:

Page 111 of 351


Figura 1.10-14: Schema de management al deseurilor in zona 3 Baia de Aries, Sohodol, Abrud,

Zlatna

CONSORTIU:

Page 112 of 351


Figura 1.10-15: Schema de management al deseurilor in zona 4 Blaj

1.10.7 Optiuni pentru inchiderea depozitelor de deseuri neconforme

In judetul Alba, depozitarea deseurilor se realizeaza doar in depozite neconforme. In zonele urbane sunt 11 depozite neconforme clasa „b” pentru deseuri municipale, in urmatoarele

CONSORTIU:

Page 113 of 351


localitati: Teius, Baia de Aries, Abrud, Zlatna, Cimpeni, Sebes, Cugir, Aiud, Ocna Mures si Alba Iulia. Din cele 11 depozite, 2 (Teius si Ssebes) si-au incheiat activitatea la data de 31.12.2006; 6 depozite trebuie sa isi incheie activitatea de depozitare pana in anul 2009 (Baia de Aries, Abrud, Zlatna, Cimpeni, Blaj si Cugir). Pentru celelalte trei depozite de deseuri, Romania a obtinut o perioada de tranzitie pana in anul 2013 (depozitele din Aiud si Ocna Mures), respectiv 2016 (Alba Iulia). Conform Tratatului de Aderare, Romania trebuie sa asigure incepand cu anul 2006 scaderea pas cu pas a cantitatii de deseu depozitat in depozitele de deseuri neconforme, pentru care s-a obtinut o perioada de tranzitie.datorita faptului ca in acest moment, in judetul Alba nu exista depozite de deseuri conforme si un sistem pentru colectarea separata si recuperarea deseului municipal nu a fost inca implementata, majoritatea deseului generat si colectat este depozitat.

















ingradire.


Tabel 1.10-13: Principalele elemente legate de reabilitarea depozitelor neconforme de deseuri

din zonele urbane



CONSORTIU:

Page 114 of 351


Suprafata (ha) 3.8 5.3 1.5 2.3 1.5 0.5 0.7

Excavatii (m3) 6770 0 2610 2950 0 1230 1530


(m3)

20960 6120 3700 0 250 8180 370


3.7 5 1.3 2.5 1.5 0.5 0.7


790 896 650 568 500 284 352


33 41 4 21 12 5 6

Casa facla 1 1 - 1 - - -

1.10.8 Rezumatul analizei si optiunile recomandate

Tabelul urmator prezinta optiunile analizate si indica sistemul ce va fi implementat:

CONSORTIU:

Page 115 of 351


Stadiul managementului deseurilor Optiunile examinate Selectare Comentarii

Colectarea deseurilor

Tipul de colectare:

Sistemul 1 pubela;

Sistemul cu 2 pubele.

Sistemul cu doua pubele, 1 pentru fractia uscata, si 1 pentru fractia umeda, care va fi transformat in sistemul cu 3 pubele (pentru colectarea hartiei), dupa anul 2012, pentru aproximativ 363,000 de locuitori, atat din mediul rural cat si din mediul urban.

Sistemul principal va fi cu 2 pubele pentru a educa populatia, pentru ca apoi sa fie extins. Sistemul cu 1 pubela este implementat in zonele rurale mici, care genereaza mai putin de 5,000 t de deseu pe an, impreuna cu puncte pentru recuperarea reciclabilelor.

Tipul de pubele utilizate In principal 1.1 m3 europubele

Tipul de camioane utilizate 16 m

3 in zonele urbane si 12 m

3 in zonele

rurale

Localizarea centrului de management al deseurilor

Mihalt

Galda de Jos Galda de Jos

Avantajele amplasamentului sunt:

Accesibilitate rutiera;

Acceptarea publicului;

Suprafata suficienta;

Apropiera fata de principalul generator de deseuri.

Tratamentul deseurilor biodegradabile TMB sofisticata

TMB simpla TMB simpla

Avantajele sunt:

Tehnologie la preturi reduse;

Performante de mediu bune;

CONSORTIU:

Page 116 of 351


Acceptul publicului.

Tratament centralizat;

Tratament descentralizat

In principal centralizat cu nele instalatii descentralizate.

Majoritatea deseurilor sunt generate in zona 1 iar acest fapt impune instalatii centralizate.

Recuperarea materialului reciclabil Instalatie de sortare simpla

Nu este necesara o analiza extinsa datorita cantitatilor mici si a limitarilor financiare, astfel incat va fi implementata o statie de sortare simpla bazata pe sortare manuala.

Depozit 1 depozit judetean central conform legislatiei

Acesta este definit de catre managementul regional al deseurilor si de catre master planul pentru managementul deseurilor. Toate reziduurile vor fi depozitate in depozit.

Depozite existente neconforme Reabilitare simpla;

Reabilitare completa

Reabilitare completa pentru depozite neconforme urbane.

Reabilitarea se realizeaza in concordanta cu prevederile legislative si pe baza principiului de cost eficient.

CONSORTIU:

Page

117 of 351


1.11 LOCALIZAREA GEOGRAFICA SI ADMINISTRATIVA A AMPLASAMENTELOR PENTRU ALTERNATIVELE LA PROIECT

A. CENTRUL DE MANAGEMENT AL DESEURILOR GALDA DE JOS

Centrul de management al deseurilor, care va cuprinde depozitul de deseuri, statia de sortare si instalatia de tratare mecano-biologica, care va fi amplasat in extravilanul comunei Galda de Jos, judetul Alba, in NE comunei, la o distanta de 5.63 km de zona rezidentiala.

Repartizarea pe folosinta si functiunii a suprafetei este cea de pasune.

B. STATII DE TRANFER

1. Statia de transfer Blaj

Statia de transfer Blaj se afla in partea de N-NE fata de municipiul Blaj, la o distanta de 1.9 km fata de acesta. Terenul se afla in extravilanul localitatii Blaj, pe domeniul public. Folosinta actuala este de rampa de gunoi.

2. Statia de transfer Tartaria

Statia de transfer se afla la o distanta de 2.2 km de localitatea Tartaria. Terenul se afla in extravilanul localitatii Tartaria, iar folosinta actuala este de pasune.

1.12 INFORMATII DESPRE DOCUMENTELE/REGLEMENTARILE EXISTENTE PRIVIND PLANIFICAREA/AMENAJAREA TERITORIALA IN ZONA AMPLASAMENTELOR

Proiectul se va implementa pe teritoriul judetului Alba si nu contravine prevederilor planurilor de amenajare a teritoriului.

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1 DESCRIEREA PROCESELOR TEHNOLOGICE

2.1.1 Statiile de transfer de la Blaj si Tartaria

2.1.1.1 Parametrii de proiectare

Deseul ce intra in fiecare statie de transfer este conectat in mod direct la sistemul de colectare. Cantitatile preconizate de deseuri in amestec pentru anul proiectarii (2013) pentru cele doua statii de transfer sunt:

Blaj: 15,000 tone

Tartaria: 33,044 tone

CONSORTIU:

Page

118 of 351


Statiile de transfer au fost proiectate tinand cont de sistemul de colectare de 2 pubele2: i) deseul municipal solid (fluxul umed) si ii) materiale reciclabile (fluxul uscat) care vor fi colectate separat.

2.1.1.2 Caracteristici tehnice

Fiecare statie de transfer va cuprinde urmatoarele:

Gard si poarta de intrare

Pod-bascula

Cladire - cantar de la intrare

Nivel (superior) de descarcare

Drum de acces (rampa) catre nivelul superior

Nivel (inferior) de descarcare

Palnie de descarcare

Containere compactoare

Tractoare

Suprafata necesara fiecarei statii de transfer va fi de aproximativ 6,000 m2.

2.1.1.3 Calcule de proiectare

Dimensionarea amplasamanetului a fost facuta tinand seama de cantitatile de deseu ce urmeaza sa soseasca. Astfel paramentrii de proiectare folositi la dimensionarea proiectului cuprind:

Zile de functionare pe an 312

Volumul specific in containerul de apasare, tone/m3 0,65

Volumul efectiv al containerului cu presa, m3 24

Viteza medie a camioanelor, km/h 35

Timpii fiecarui camion (incarcare, descarcare, manevrare, trafic), min 40

Lungimea traseului - Blaj (total), km 72

Lungimea traseului - Tartaria (total), km 92

Tabelul de mai jos cuprinde principalii parametri de proiectare ai fiecarei statii de transfer in parte.

2Un container (albastru) dedicat pentru deseul uscat din amabalaje (toate tipurile de hartie, metale feroase si

neferoase, plastice si sticla) si alta (maro) pentru deseul solid municipal umed.

CONSORTIU:

Page

119 of 351


Tabel 2.1-1: Parametrii de proiectare ai statiilor de transfer

Tartaria Blaj

Anul proiectarii 2013 2013

Cantitatea initiala de deseuri in anul proiectarii, tone/an 33,044 15,000

Deseu umed, tone/an 22,129 10,042

Deseu umed, tone/zi 70,93 32,18

Deseu umed, m3/zi 109,12 49,51

Zi de varf (Luni se va furniza o cantitate dubla), m3/d 218,23 99,02

nr. de containere necesar 4 2

nr. de centre de tip „bring” necesare - -

Deseu uscat, tone/an 10,915 4,958

Deseu uscat, tone/zi 34.98 15,89

Deseu uscat, m3/zi 53.82 24,45

Zi de varf (Luni se va furniza o cantitate dubla), m3/zi 107.64 48,9

nr. de containere necesare 4 2

Ruta (total), km 92 72

Timpul parcus (pe drum), ore 2.63 2.06

Timpii pentru fiecare camion (incarcare, descarcare, manevrare, trafic), ore

0.67 0.67

Timp total pentru o ruta, ore 3.30 2.73

nr. de camioane necesare pentru fiecare tip de deseu

1 1

Drum de acces necesar (m) 100 -



Deseul este dispus direct in compactoarele mobile care il vor transporta spre depozitare. Din

CONSORTIU:

Page

120 of 351


acest motiv, locatia a fost proiectata ca o zona pe doua nivele. Odata ce un compactor s-a umplut, camionul este incarcat cu ajutorul containerului cu presa printr-un mecanism de agatare-ridicare si transportat catre depozitul de deseuri (ecologic). Un compactor mobil gol ii ia locul iar utilajele de colectare se pot indrepta catre o noua descarcare a deseului adus.

2.1.1.5 Lucrari le drumurile interne

Drumuri aditionale de acces vor fi construite in interiorul amplasamentului pentru a facilita desfasurarea tuturor manevrelor necesare de catre vehiculele colectoare si camioane.

2.1.1.6 Tehnici de control al levigatului

Apa uzata rezultata in urma spalarii suprafetei statiilor de transfer este colectata intr-un bazin etans vidanjabil. Apa uzata stocata in bazinele etanse vidanjabile se va vidanja periodic si transporta la cea mai apropiata statie de epurare.

Pentru apa pluviala de pe amplasament, colectata prin reteaua interna de canalizare pluviala propusa, a fost propus un separator de hidrocarburi in vederea unei preepurari locale si stocarea finala in cadrul bazinului etans vidanjabil.

2.1.2 Statia de sortare

Reciclarea este legata direct de sistemul de colectare. Statia de reciclare a materialelor prezentata in continuare este legata de sistemul de colectare cu doua pubele. Materialele reciclabile vor fi colectate separat de restul deseurilor municipale solide (DMS). In acest fel, un nivel adecvat de puritate va fi realizat cu succes. Cantitatea de materiale reciclabile colectate separat estimata pentru anul proiectarii (2013) este de aproximativ 42.213 tone. Cantitatea totala estimata de materiale reciclabile va fi de 23.945 t/an, in timp ce cantitatea de reziduuri ce urmeaza a fi eliminata in depozitul de deseuri va fi de 18.268 t/an.

Statia de sortare va fi construita in cadrul centrului de management integrat al deseurilor Galda de Jos, impreuna cu depozitul de deseuri si statia de compostare. Suprafata necesara este de aproximativ 6.300 m2.

2.1.2.1.1 Randamentul statiei

Instalatiile de reprocesare a materialelor reciclabile prezinta limite privind nivelul admis de contaminare. Standardele si nivelele admise de contaminare trebuie aprobate conform instalatiilor de reprocesare locale, care implica in general stabilirea de limite de greutate privind impuritatile permise pe tona de material primit.

Fractiile care vor fi separate vor fi 12 in total, dupa cum urmeaza:

Hartie: carton, hartie tiparita, hartie in amestec (3 fractii)

Plastic: Folii, polietilena de inalta densitate, PET, PVC si alte materiale plastice (5

fractii)

Sticla: sticla de culoare maronie, sticla de culoare alba (2 fractii)

Metale: metale feroase, metale neferoase (2 fractii)

2.1.2.1.2 Capacitatea de sortare manuala

CONSORTIU:

Page

121 of 351


Pe baza capacitatilor intrate si a parametrilor de proiectare prezentati mai sus, dimensionarea statiei de sortare, capacitatile de sortare manuala necesare au fost stabilite si prezentate in tabelul urmator.

Tabel 2.1-2: Cerinte privind sortarea manuala

Intrari Nevoi de sortare manuala

% d/d t/an kg/h kg/h/persoana persoane Rotunjire

1. HARTIE/CARTON 23,82 10.055,14 5.371 15

1 Carton 2,38 1.005,15 537 350 1,53 2

2 Hartie tiparita 8,34 3.519,85 1.880 400 4,70 5

3 Hartie ramasa 13,10 5.530,14 2.954 400 7,38 8

2. PLASTICE 21,32 9.001,50 4.808 31

4 PET (PIC 1) 3,20 1.350,06 721 160 4,51 5

5 PEID (PIC 2) 3,20 1.350,06 721 160 4,51 5

6 PVC (PIC 3) 2,13 901,11 481 160 3,01 3

7 LDPE (PIC 4)3

8,53 3.601,24 1.923 160 12,02 12

8 Plastice ramase 4,26 1.799,02 961 160 6,01 6

3. METALE 7,11 3.000,50 1.603 2

9 feroase4

5,69 2.400,40 1.282

10 neferoase 1,42 600,10 321 250 1,28 2

4. STICLA 14,94 6.305,93 3.368 17

11 alba 5,23 2.205,69 1.178 200 5,89 6

12 colorata 9,71 4.100,24 2.190 200 10,95 11

TOTAL 100,00 42.213,00 22.546 65

3 Luând în considerare cantitatea şi randamentul privind sortarea manuală pentru fracţia LDPE (polietilenă de

joasă densitate), două secţiuni privind sortarea manuală au fost luate în considerare. 4 Metalele feroase vor fi sortate cu mijloace mecanice (cum ar fi: magnet permanent)

CONSORTIU:

Page

122 of 351


Pe baza celor de mai sus, sectiunile urmatoare privind sortarea manuala vor fi necesare:

Carton: o sectiune cu 2 muncitori,

Hartie tiparita: o sectiune cu 5 muncitori,

Hartie ramasa: o sectiune cu 8 muncitori,

PET: o sectiune cu 5 muncitori,

PEID: o sectiune cu 5 muncitori,

PVC: o sectiune cu 3 muncitori,

LDPE: doua sectiuni cu 12 muncitori,

Plastice ramase: o sectiune cu 6 muncitori,

Metale neferoase: o sectiune cu 2 muncitori,

Sticla alba: o sectiune cu 6 muncitori,

Sticla colorata: o sectiune cu 11 muncitori,

Numarul total de personal pentru sortarea manuala este de 65 (cu exceptia muncitorilor suplimentari pentru a acoperi perioadele de vacanta sau in caz de boala), in timp ce numarul maxim de posturi disponibile este 72.

2.1.2.1.3 Suprafata de depozitare temporara

Materialele sortate manual sunt depozitate temporar sub platforma de sortare, in fata unitatii de balotare. Calculele privind proiectarea au fost efectuate pentru a verifica daca capacitatea suprafetei de depozitare pentru fiecare flux separat acopera nevoile de functionare zilnice.

Fiecare compartiment de depozitare are un volum de depozitare de 40 m3. Fractiile de sticla, metale neferoase si fractia de materiale de eliminat vor fi colectate in containere, avand o capacitate de 24 m3.

Tabelul urmator prezinta nevoile de depozitare, in timp ce ultima coloana prezinta de cate ori fiecare compartiment de depozitare a containerului trebuie curatat, respectiv eliminat pe zi.

Tabel 2.1-3: Depozitare temporara

Iesire sortare manuala

Procentul

de

recuperare

t/zi kg/m3 m

3/zi Depozitare

Temporara

(m3)

Numarul

de

prelucrari

pe zi

1. HARTIE/CARTON 85% 27,39 280,78 7,02

1 Carton 85% 2,74 80 34,23 40 0,86

2 HArtie tiparita 85% 9,59 100 95,89 40 2,40

CONSORTIU:

Page

123 of 351


3 HArtie ramasa 85% 15,07 100 150,66 40 3,77

2. PLASTICE 75% 21,64 540,96 10,82

4 PET (PIC 1) 75% 3,25 40 81,13 40 2,03

5 PEID (PIC 2) 75% 3,25 40 81,13 40 2,03

6 PVC (PIC 3) 75% 2,17 40 54,15 40 1,35

7 LDPE (PIC 4) 75% 8,66 40 216,42 80 2,71

8 Plastice ramase 75% 4,32 40 108,11 40 2,70

3. METALE 90% 8,66 86,55 2,16

9 Metale feroase5

90% 6,92 120 57,70 40 1,44

10 Metale neferoase 90% 1,73 60 28,85 40 0,72

4. STICLA6

70% 14,15 373,91 2,36

11 alba 70% 4,95 250 19,79 24 0,82

12 colorata 70% 9,20 250 36,80 24 1,53

5. NE-RECICLABILE7

63,46 200 317,31 24 13,22

TOTAL 135,30 1.599,51

Pe baza celor de mai sus:

Containerele pentru sticla alba trebuie schimbate o data pe zi;

Containerele pentru sticla colorata trebuie schimbate de doua ori pe zi;

Containerele pentru materialele nereciclabile trebuie schimbate de 13 ori pe zi (total: 14 containere pline pe zi).

Acest lucru inseamna ca un autocamion specializat in schimbarea containerelor va efectua maximum 7 rute pe zi.

Un autocamion este considerat ca fiind suficient pentru a efectua rute zilnice, 7 rute pentru

5 Metalele feroase se vor sorta folosind un magnet permanent şi vor fi colectate într-un container (având o

capacitate de 24m3).

6 Fracţia de sticlă va fi colectată în containere. 7 Se referă la fracţia privind eliminarea finală.

CONSORTIU:

Page

124 of 351


eliminarea materialelor nereciclabile la cel mai apropiat depozit salubru de deseuri (fiecare ciclu pentru inlocuirea containerului si transportarea la depozit necesita aproximativ 20 de minute) si 2-3 rute pentru schimbarea containerelor pentru fractia de sticla.

In ceea ce priveste suprafata de depozitare temporara pentru celelalte fractii:

suprafata de depozitare pentru carton: va fi golita o data pe zi;

suprafata de depozitare pentru hartia tiparita: va fi golita de doua ori pe zi;

suprafata de depozitare pentru hartia ramasa: va fi golita de trei ori pe zi;

suprafata de depozitare pentru PET: va fi golita de doua ori pe zi;

suprafata de depozitare pentru PEID: va fi golita de doua ori pe zi;

suprafata de depozitare pentru PVC: va fi golita o data pe zi;

suprafata de depozitare pentru LDPE: fiecare dintre cele 2 compartimente vor fi golite de doua ori sau de trei ori pe zi;

suprafata de depozitare pentru plasticele ramase: va fi golita de doua sau de trei ori pe zi;

suprafata de depozitare pentru metale neferoase: va fi golita o data pe zi;

suprafata de depozitare pentru metale feroase: va fi golita o data sau de doua ori pe zi.

Acest lucru inseamna ca un incarcator frontal specializat in golirea compartimentelor va efectua maximum 23 rute pe zi.

2.1.2.1.4 Descrierea tehnica

Statia de sortare va fi localizata in interiorul centrului de management integrat al deseurilor Galda de Jos. In acest fel, o parte din lucrarile suplimentare vor fi realizate impreuna cu depozitul salubru de deseuri, cum ar fi lucrarile in zona de intrare (poarta, pod-bascula, gard, drum intern, iluminat extern, lucrari de protectie impotriva incendiilor etc.).

Statia de sortare se va afla intr-o cladire metalica cu podea din beton.

Statia de sortare a fost proiectata pentru o capacitate totala de 43.000 tone/an, functionabila pe o perioada de peste 312 zile pe an, cu doua schimburi la 7 h, prin urmare 135 t/zi sau aproximativ 19 t/h.

Cladirea va aloca aproximativ 6.300 m2 pentru echipament, receptie, depozitare, zona de sortare manuala.

2.1.2.1.5 Zona principala pentru statia de sortare

Cladirea destinata statiei de sortare va fi compusa din urmatoarele zone:

Zona de receptie;

Zona de sortare;

Unitatea de balotare;

CONSORTIU:

Page

125 of 351


Zona de depozitare.

Camioanele care sosesc, incarcate cu materiale reciclabile in amestec colectate din pubela albastra, vor sosi in statie la poarta principala. Dupa ce au fost cantarite, camioanele vor patrunde in cladirea destinata reciclarii materialelor prin usile electrice de acces. Fiecare usa se va deschide/inchide automat de indata ce un camion se apropie de aceasta. Camioanele vor descarca materialele in sala de receptie, iar apoi vor parasi statia.

Un incarcator frontal va fi folosit pentru a incarca materialele intr-un buncar. Pentru a nu folosi un utilaj pentru deschiderea sacilor, se recomanda informarea cetatenilor cu privire la faptul ca trebuie sa goleasca deseurile de ambalaje direct in pubela dedicata si sa nu le puna in saci.

Un transportor inclinat cu lant va transfera materialele pe o platforma superioara la 3-4 metri deasupra podelei cladirii, unde linia de sortare manuala va fi pozitionata. Sortarea materialelor se va efectua pe un transportor cu banda cu miscare lenta pozitionat in fata personalului care se va ocupa de sortarea manuala. Zona aflata sub platforma de sortare va fi folosita drept zona de depozitare temporara a materialelor sortate. Au fost luate in considerare 12 sectiuni de separare. Fiecare sectiune va avea doua gropi la nivelul superior pentru receptionarea materialelor. Fiecare groapa va putea fi folosita de cel mult 2 muncitori. Astfel, fiecare sectiune poate fi folosita de pana la 4 sortatori manuali. Personalul de pe fiecare sectiune va fi responsabil de colectarea unui tip de material specific si de aruncarea acestuia prin groapa in zona de depozitare temporara (buncar) la nivelul inferior.

La capatul transportorului cu banda de sortare, materialul va trece printr-o unitate de separare magnetica pentru a colecta metale feroase. Materialele nereciclabile vor fi colectate in containere, care vor fi transportate la depozitul salubru de deseuri in vederea eliminarii.

Sortarea manuala va fi efectuata intr-o camera inchisa care permite alimentarea periodica cu aer curat si proaspat si extragerea aerului poluat, in timp ce controlul temperaturii poate fi aplicat pentru a facilita functionarea in siguranta.

Buncarul va fi divizat de pereti metalici. De indata ce un buncar este complet plin, un motostivuitor actionat electric sau un incarcator frontal va trimite materialul spre un transportor cu lant care-l va conduce la o unitate de balotare. Unitatea de balotare va presa materialele sortate (plastice, hartie, metale) in forma de cuburi, care vor fi depozitate in zona de depozitare in interiorul cladirii statiei de sortare. Fractiile de sticla vor fi colectate in containere speciale si vor fi reciclate asa cum sunt.

Cladirea statiei de sortare va oferi spatiu suficient pentru:

Depozitarea temporara a materialelor intrate;

Depozitarea materialelor sortate;

Deplasarea si manipularea vehiculelor, precum si a camioanelor care sosesc.

2.1.3 Statia de tratare mecano-biologica (TMB)

Deseul ce va intra in instalatia de compostare este conectat in mod direct la sistemul de colectare. Astfel deseul care face subiectul prezentei descrieri este legat de cu un sistem de

CONSORTIU:

Page

126 of 351


colectare de 2 pubele8. Deseul municipal, solid, in amestec, excluzand materialele reciclabile care vor si colectate separat, vor alimenta statia de compostare. Cantitatea preconizata de deseuri in amestec va ajunge pana la 85,566 tone in 2013.

Fractia umeda reprezinta 62.70% din fluxul de intrare, pe cand reziduurile vor reprezenta aproximativ 36.00%. Datorita faptului ca sistemul de colectare ales este unul cu 2 pubele, fractia de materiale feroase va fi probabil foarte mica in comparatie cu restul deseurilor iar tratarea ulterioara a acesteia nu este necesara.

2.1.3.1 Eficienta instalatiei

Analiza optiunilor a relevat faptul ca optiunea cea mai potrivita pentru tratarea deseurilor este reprezentata de o instalatie TMB simpla ce urmeaza a fi amplasata in cadrul centrului de management integrat al deseurilor impreuna cu instalatia FRM pentru a obtine economie la scara larga.

Fratia umeda vor fi tratata intr-o statie TMB simpla pentru a rezulta un produs tip compost (CLO). Procesul de compostare care va fi folosit va fi un proces de aerare in celule de compostare modulare. Aceasta solutie permite posibilitatea, in cazul in care deseul organic este colectat separat, de a incepe productia de compost de calitate. Capacitatea statiei de compostare va fi in jur de 85,566 t/an (pentru a acoperi toate nevoile din zona). Se asteapta ca in timpul primului an de implementare, impuritatile din pubelele pentru deseurile umede sa fie intr-o cantitate ridicata, astfel ca statia va functiona ca o statie simpla TMB. Dar in mod general, tinand cont ca participatia publicului va creste, calitatea compostului produs va fi de asemenea imbunatatita, si poate fi acceptabila pentru utilizarea ca fertilizator. Din moment ce CLO poate fi utilizat cel putin la inceput ca si material de acoperire in depozitul de deseuri (in jur de 11.000 t vor fi necesare anual) si restul va fi utilizat in recultivarea depozitelor existente neconforme si depozitelor de deseuri vechi sau alte zone contaminate, cat si in paduri, mine, cariere si culturi care nu sunt destinate consumului uman. Ulterior CLO se presupune sa aibe o calitate mai buna si poate fi folosita si in alte activitati.

2.1.3.2 Caracteristicile amplasamentului

O instalatie simpla TMB este alcatuita din urmatoarele :

Zona de receptie a deseurilor (sub o structura metalica)

Cladirea de pre-tratare

Celulele de compostare

Zona de maturare (sub o structura metalica)

Cladirea administrativa

Zona necesara pentru statia TMB simpla este de aproximativ 35.000 m2.

8 Un container (albastru) pentru uscarea deseului din ambalaje (toate felurile de hartie, materiale feroase si

neferoase, plasticuri, sticla) si altul (maro) pentru restul deseurilor municipale solide.

CONSORTIU:

Page

127 of 351


2.1.3.3 Calcule de proiectare

Calculele de dimensionare au fost efectuate pe baza capacitatilor de intrare. Pre-tratarea mecanica a fost proiectata pentru o capacitate totala de 85.566 tone/an, exploatabila peste 260 de zile pe an, cu un schimb la 6 ore, deci 329 tone/zi sau aproape 55 tone/ora. Tratamentul de aerare a fractiilor biodegradabile va fi exploatabil 350 de zile/ an, 24 de ore pe zi.

Pre-tratarea mecanica consta din urmatoarele echipamente :

Tocator;

Magnet permanent ;

Tambur rotativ.

Se presupune ca magnetul permanent separa 95% din materialul feros si ca tamburul rotativ imparte deseul maruntit in 2 fluxuri, in care fractia organica reprezinta 55% deseu umed din totalul deseului intrat (dupa separarea metalelor feroase).

Fractia umeda intra in celula de compostare unde se aplica aerare fortata. Materialul ramane in celula pentru 21 de zile si 30% din cantitatea de intrare este pierduta sub forma de vapori de apa, CO2, compusi volatili si levigat.

Deseul stabilizat ce vine din celulele de compostare este apoi trecut prin ciur (sita) pentru a separa CLO de alte posibile elemente.

Cantitatea estimata de CLO ce va fi produsa este in jur de 23.800 tone/an (~28% din intrari) in timp ce in jur de 33.300 tone/an (~39% din intrari) vor fi depozitate. Pierderile din tratarea biologica sunt de aproximativ 26.500 tone/an (~31% din intrari). Metalele feroase sunt 1.711 tone/an (~2%din intrari).

O valoare critica ce trebuie sa fie calculata este numarul celulelor de compostare necesare pentru cantitatea anuala totala de deseu ce intra in depozit.

Tabel 2.1-4: Dimensionarea pentru tratamentul biologic

Volum zilnic ce intra in celulele de compostare 330.80 m3/zi

Volumul celulelor de compostare 400.00 m3/ciclu

Numarul de zile pentru umplerea fiecarei celule 1.94 zile

Numarul de zile in care fractiile umede raman in interiorul celulelor

21.00 zile

Totalul zilelor pentru fiecare ciclu 24.00 Zile/ciclu

Numarul de zile in care statia primeste deseuri 312 Zile/an

Cicluri de tratare pe an pentru fiecare celula 18 Cicluri/an

Numar de celule 18 Celule

CONSORTIU:

Page

128 of 351


Dupa cum este prezentat in tabelul de mai sus numarul celulelor de compostare pentru tratamentul biologic al fractiei umede este de 18.

Materialul tratat biologic, dupa prelucrare este trimis in zona de maturare. Acolo va ramane pentru 15 zile in gramezi pentru a se matura si pentru a-si atinge caracteristicile dorite in final. Incarcatorul intoarce materialul pentru a accelera procesul de maturare.

Cantitatea zilnica produsa care merge in zona de maturare este de 173,36 m3. Acest lucru inseamna ca pentru a mentine materialul pentru 15 zile in zona de maturare este nevoie de cel putin un volum total de stocare de 3.015 m3.

Suprafata totala a zonei de maturare este de 4.950m2, unde sunt incluse si suprafetele pentru gramezi (2.475 m2) si suprafetele necesare pentru miscarea autovehiculelor si ciurul de prelucrare.


Statia de compostare/instalatia de tratare mecano-biologica simpla se va afla in cadrul centrului de management integrat al deseurilor Galda de Jos. In acest fel, o parte din lucrarile suplimentare vor fi realizate impreuna cu depozitul de deseuri, cum ar fi lucrarile in zona de intrare (poarta, pod-bascula, gard, drum intern, iluminat extern, lucrari de protectie impotriva incendiilor etc.)

Instalatia de tratare mecano-biologica simpla se va afla intr-o cladire metalica de aproximativ 1.215 m2, cu podea din beton. Celulele de compostare vor ocupa aproximativ 3.000 m2, in timp ce suprafata totala necesara este de 26.000 m2.

a) Zona de compostare

Statia propusa, prin intermediul liniei de selectare mecanica (prin macinare si analizare ulterioara) si compostare biologica, poate obtine o fractie uscata pre-tratata si o fractie umeda compostata, cu o reducere remarcabila a impactului asupra mediului ca urmare a operatiunilor de eliminare finala in depozitul de deseuri.

Tratarea deseurilor in statie se incheie cu separarea fractiilor uscate si umede, a deseurilor municipale solide, la intrarea in statie, si cu compostarea fractiei umede cu producerea de produse similare compostului.

Deseurile care ajung in statie trebuie sa fie, in mod ideal, imediat pregatite pentru faza de lucru a celulei de compostare: deseurile sunt maruntite in bucati de aproximativ 60 de milimetri, iar apoi sunt analizate. Dupa separarea metalelor feroase, ceea ce se gaseste in sita inferioara va ajunge in celulele de compostare, in timp ce, continutul din sita superioara va fi trimis direct la depozitul de deseuri.

Pentru a facilita tratarea, este necesara adaugarea de materiale structurale. Dupa ce este gata, fractia umeda este deplasata in celule de compostare folosind incarcatorul frontal si este asezata deasupra conductelor de ventilare.

In cazul in care nu este posibila construirea tuturor gramezilor odata, celula trebuie inchisa cu usi principale cu deschidere rapida pentru a impiedica generarea de mirosuri neplacute. Prin urmare, se recomanda umplerea intregii celule odata.

Tehnologia de compostare anticipeaza realizarea fazei de bio-oxidare prin insuflare de aer in materialul plasat in interiorul celulelor de compostare, utilizate pentru a restrange deseurile si pentru a impiedica emisii de mirosuri neplacute. Sistemul este modular; fiecare modul este

CONSORTIU:

Page

129 of 351


alcatuit dintr-o celula de compostare.

Dimensiunile fiecarei celulele sunt de aproximativ 10 x 16 metri; inaltimea totala a celulei este

de aproximativ 7 metri; inaltimea utilila a materialului este intre 2,5 si 3,5 in functie de tipul de deseuri. Volumul total rezultat este de aproximativ 400 m3.

Aerul care paraseste canalul de aerisire este transferat in camera de distributie a aerului cu dimensiuni corespunzatoare realizata din otel inoxidabil. Scopul acestui echipament este de a distribui fluxul de aer in mod egal intre canalele de aerisire care alimenteaza canalele ce separa gramezile.

Aerul furnizat de ventilator este suflat in celula folosind diferite solutii, care difera in functie de nevoile specifice, structura existenta, tipul de tratare si tipul de material. Sistemul de aer este alcatuit din conducte gaurite pentru a putea transfera aerul in gramezi. Acestea sunt asezate paralel una langa alta, de-a lungul intregii lungimi a gramezii.

Aerul suflat din ventilator este insuflat prin material cu ajutorul conductelor trase in planseul celulei. Aceasta solutie necesita turnarea unei podele din beton. Conductele din PVC sunt introduse in planseu. Aerul circula prin material prin intermediul conurilor trunchiate, denumite

picheti, care sunt proiectati din conducta pentru a atinge nivelul suprafetei si sufla aer in material. Fiecare pichet are forma de clopot astfel incat gaurile sa impiedice obstructiile. Fiecare conducta are un invelis pentru a permite verificarile de curatire. Toate conductele sunt conectate pentru a permite filtrarea colectiva.

Ventilarea este gestionata automat de sistemul de control al statiei. Sistemul de control consta dintr-un PC, care controleaza programul statiei, iar acest PC poate fi asezat intr-un birou sau intr-o camera specifica la cateva sute de metri departare de gramada. De asemenea, acesta controleaza si invertorul, care apoi gestioneaza capacitatea ventilatorului si umezirea masei. PC-ul primeste date relevante de la sonda de temperatura din interiorul gramezii.

Programul de control al statiei stabileste cantitatea de aer necesara a fi suflata in material in conformitate cu temperatura gramezii. Ventilatorul sufla continuu o cantitate de aer suficienta pentru oxidarea care va avea loc. Sistemul de control recunoaste temperaturile excesive si creste capacitatea ventilatorului, pentru a pastra valori optime ale caldurii pentru un proces continuu. Dupa o perioada de 72 de ore (3 zile) temperatura este pastrata la peste 55°C pentru a salubriza materialul.

Bio-oxidarea accelerata a materialului este implementata prin intermediul ventilarii materialului pentru a asigura masei de deseu oxigenul necesar pentru dezvoltarea corecta a reactiei de bio-oxidare.

Conform calculelor, aerul necesar este de 20 Nm3/h pe tona de material, luand in considerare masa gramezii de 215 t, aerul necesar pentru fiecare celula este egal cu 4.290 Nm3/h.

Pentru a obtine obiectivele de bio-stabilizare, este necesar, un timp de retinere, nu mai scurt de 21 de zile.

In timpul perioadei mai sus mentionate este normal sa se asigure ca materialul din interiorul gramezii poate atinge usor o temperatura de peste 55°C pentru o perioada mai lunga de 72 de ore, asa cum impun legile europene.

Dupa incheierea celor 21 de zile, deseul stabilizat care a ramas in celula este scos din aceasta cu ajutorul incarcatorului frontal. Incarcatorul frontal alimenteaza tamburul mobil pentru a separa amestecurile ramase in deseul stabilizat (plastic, materii organice non

CONSORTIU:

Page

130 of 351


biodegradate etc.). continutul ce se afla in sita inferioara este trimis apoi in zona de maturare, in timp ce compusul aflat in sita superioara este trimis direct la depozitul de deseuri.

Deseurile stabilizate raman timp de 15 zile in zona de maturare acoperita, iar la sfarsitul acestei perioade, nu mai prezinta mirosuri neplacute si pot fi utilizate drept invelis pentru depozitul de deseuri.

2.1.3.5 Specificatii tehnice ale echipamentului

2.1.3.5.1 Pre-tratarea

Tabel 2.1-5: Caracteristicile fractiei pretratate mecanic

Deseu ce intra

Cantitatea zilnica 329,00 t/zi

Greutate specifica 0,35 t/m3

Volum zilnic 940,00 m3/zi

Fluxuri iesite

Fractie umeda




Fractie uscata




Metale feroase




2.1.3.5.2 Tratament biologic

Tabel 2.1-6: Caracteristicile fractiei tratate biologic

Flux intrat Valori zilnice




CONSORTIU:

Page

131 of 351


Valori ciclice

Masa de deseu pe ciclu 818,69 t/ciclu


Volumul de deseu pe ciclu 1488,53 m3/ciclu

Fluxuri iesite Valori ciclice

Deseu stabilizat

Masa de deseu 573,08 t/ciclu


Volumul de deseu 1302,45 m3/ciclu

CO2 24,56 t/ciclu

Vapori de apa 212,70 t/ciclu

Levigat 8,36 t/ciclu

2.1.3.5.3 Tratare

Tabel 2.1-7: Caracteristicile fractiei tratate

Deseu intrat

Cantitate zilnica 120,37 t/zi


Volum specific 273,57 m3/zi

Fluxuri iesite

CLO




Amestec




2.1.3.5.4 Zona de maturare

Materialul este depozitat in gramezi de forma trapezoidala cu urmatoarele dimensiuni:

CONSORTIU:

Page

132 of 351


a: 8.00 m

b: 35.00 m

inclinare: 60º

h: 1.6 m

a1: 4.8 m

b1: 31.8 m

Volumul gramezii este:

2.1.4 Depozitul de deseuri conform Galda de Jos

2.1.4.1 Terasamente

Realizarea unui depozit conform de deseuri in judetul Alba presupune construirea unei infrastructuri necesare pentru functionarea corespunzatoare a depozitului. Toate configuratiile au fost decise pe baza urmatoarelor principii (tinand cont de pantele terenului):

Colectarea usoara a levigatului, evitand amestecul cu apa pluviala

Autogunoierele pot patrunde usor in partea inferioara a bazinului

Construirea unui canal perimetral pentru scurgerea apelor pluviale

Nivelul volumului final de deseuri nu trebuie sa depaseasca topografia existenta

Proiectarea depozitului conform a fost decisa in conformitate cu Directiva privind depozitele de deseuri 99/31/CE si legislatia romana respectiva.

Intregul depozit conform din judetul Alba se va dezvolta in doua celule - faze.

CONSORTIU:

Page

133 of 351


2.1.4.2 Construirea invelisului inferior

2.1.4.2.1 Introducere

Alegerea tipului corespunzator de invelis s-a bazat pe:

Tipul de deseu de eliminat (deseu municipal solid)

Disponibilitatea materialelor din zona

Conditiile hidrologice de pe santier (adancimea nivelului apelor subterane, utilizarea apei si distanta punctelor de exploatare fata de depozitul de deseuri).

Invelisurile au fost selectate conform urmatoarelor cerinte:

Pentru a etansa celule de precipitatii si apele de suprafata

Sa reziste la temperaturi de cel putin 70oC

Sa etanseze gazul si levigatul produse

Sa reziste la orice sedimentari si eroziuni

Sa reziste la efectul microorganismelor

Sa fie usor de montat

Sa fie usor de verificat atat in timpul constructiei, cat si in timpul functionarii

Sa fie usor de ameliorat

Sa nu fie costisitor

Sistemul de acoperire al noului depozit de deseuri include (de la partea inferioara la cea superioara):

Invelis de argila

Geomembrana

Geotextil

Strat de nisip

Stratul de drenaj

2.1.4.2.2 Invelisul de argila

Baza si partile laterale ale depozitului de deseuri vor consta dintr-un strat mineral, care satisface cerintele privind permeabilitatea si grosimea cu un efect combinat in ceea ce priveste protejarea solului, apa subterana si apa de suprafata, echivalenta cel putin cu k ≤ 1,0 x 10-9 m/s, grosime ≥ 1,0 m.

Daca aceste conditii nu sunt indeplinite in situatia naturala, o bariera hidrologica artificiala va fi construita. Bariera poate fi alcatuita din argila sau alt material cu proprietati asemanatoare si va avea o grosime de cel putin 0,5 m, asa cum cere legislatia nationala.

CONSORTIU:

Page

134 of 351


Invelisul de argila va fi construit ca un strat compact. Pentru a avea calitatea de invelis, argila trebuie pastrata umeda. Cu toate acestea, urmatoarele probleme posibile ar trebui luate in considerare:

Invelisurile de argila nu se pot compacta corespunzator pe o fundatie slaba (de ex., deseuri).

Argila compactata tinde sa se deshidrateze daca se afla la un nivel superior si/sau inferior si se crapa daca nu este protejata corespunzator.

Asezarea diferita a deseurilor compresibile de la baza va cauza craparea argilei compactate daca fortele de intindere din argila devin excesive.

Invelisurile de argila compactata sunt dificil de reparat daca sunt deteriorate.

O bariera geologica construita ca invelis de argila compactata incorporat are un strat de argila compactata cu o grosime de minimum 0,50 m, cu un coeficient de permeabilitate mai mic decat k = 1,0 x 10-9 m/s.

Bariera poate fi construita din argila sau soluri argiloase excavate la fata locului sau din soluri potrivite aduse la fata locului dintr-o groapa de imprumut care nu contine pietre sau fragmente de roci mai mari de 0,03 m. Niciun strat nu poate fi montat peste un strat de argila instalat, fara ca cel din urma sa fie verificat si aprobat inainte de autoritatea de supervizare.

Toate suprafetele vor fi finalizate la nivelul proiectat pentru baza membranei polimer. Compactarea se va incheia folosind un cilindru fin oscilant sau o statie asemanatoare, care asigura o suprafata fina nisipului argilos.

Lucrarile de umplere vor fi efectuate astfel incat, materialele de baza sa nu fie suficient de hidratate de ploaie sau de apa de suprafata sau deshidratate ca urmare a evaporarii. In zonele unde materialele din argila nu sunt suficient de hidratate sau deshidratate, sau daca nu respecta cerintele, materialele vor fi inlocuite cu materiale potrivite.

Pietre vizibile sau alte particule de peste 0,10 m vor fi indepartate de pe suprafete in timpul lucrarilor - daca este necesar manual.

Imediat dupa inspectia, verificarea si acceptarea suprafetei finalizate, aceasta va fi acoperita cu o membrana polimer.

2.1.4.2.3 Invelis geosintetic – membrana polimer

Tipul de membrana polimer selectat este PEID, deoarece are o rezistenta chimica mai mare in comparatie cu majoritatea tipurilor de membrane polimer. In plus, PEID are proprietati fizice care pot rezista la cele mai multe presiuni privind depozitul de deseuri. Grosimea membranei polimer va fi de cel putin 2 mm. In general, singurul dezavantaj al membranelor polimer este faptul ca acestea sunt supuse defectiunilor si porilor de suprafata in timpul fazei de construire, prindere necorespunzatoare si griji privind durabilitatea pe termen lung, in special in cazurile in care membrana polimer este utilizata ca bariera unica. In cazul nostru, acest dezavantaj este minimizat ca urmare a alegerii unui invelis compozit (invelis de argila si membrana polimer), in loc de un invelis unic (fie un invelis de argila sau un invelis cu membrana).

Materialul din care este alcatuit invelisul polimer va fi polietilena de inalta densitate (PEID) cu specificatiile tehnice in conformitate cu standardele UE si cerintele nationale relevante.

CONSORTIU:

Page

135 of 351


2.1.4.2.4 Geotextil

Geotextilul este utilizat pentru protejarea invelisului polimer impotriva ruperii si uzurii in timpul lucrarilor de instalare si impotriva deteriorarilor cauzate de particulele din stratul de drenaj. Geotextilul va fi un geotextil netesut din polipropilena rezistenta la razele UV, polietilena sau poliester care poate rezista la expunerea la soare cel putin 2 ani. Greutatea geotextilului va fi de ≥ 1.000 g/m2.

2.1.4.2.5 Stratul de nisip

Stratul de nisip este utilizat, pe langa geotextil, pentru protejarea invelisului polimer impotriva ruperii si uzurii in timpul lucrarilor de instalare si impotriva deteriorarilor cauzate de particulele din stratul de drenaj.

Stratul de nisip va fi alcatuit din particule mai mici de 0,08 m. Grosimea stratului va fi de cel putin 0,10 m.

2.1.4.2.6 Stratul de drenaj

Stratul de pietris va servi scopurilor stratului de drenaj. Grosimea stratului de drenaj va fi de 50 cm. Materialele utilizate pentru stratul de drenaj vor fi din pietris calibrat, fara a fi drenat, fara continut de argila sau namol. Continutul de materiale organice (CaCO3) va fi sub 20%. Nu se vor utiliza roci sfaramate sau pietre. Coeficientul de permeabilitate a materialului de drenaj va fi de peste 10-3 m/s. Distribuirea pe dimensiuni a granulatiei va fi de la 16 la 32 mm, in timp ce dimensiunea maxima este de 32 mm.

2.1.4.3 Gestionarea levigatului

2.1.4.3.1 Generarea – compozitia levigatului

Levigatul se produce in depozitele de deseuri, cand apa patrunde in volumul de deseuri, ca urmare a umiditatii, precipitatiilor si/sau nivelului ridicat al apelor subterane.

Levigatul contine particule solide in suspensie, componente solubile ale deseurilor, produse solubile descompuse si microbi. Majoritatea componentelor levigatului pot fi toxice si pot cauza moartea vietii raului, in mod direct (prin toxine si BOD5) sau indirect (prin eutrofizare). De asemenea, apa potabila poate fi contaminata. Prin urmare, in niciun caz levigatul nu trebuie descarcat la suprafata sau in apele subterane. In plus, legislatia este foarte stricta in ceea ce priveste aceasta chestiune.

Experienta ne-a aratat ca izolarea bazei insesi, fara colectarea si indepartarea levigatului, pot cauza mai mult rau decat bine. Prin urmare, un sistem de colectare si drenaj este esential, si este una dintre cele mai importante faze in constructia unui depozit de deseuri, deoarece durata de viata a izolatiei depinde in mare masura de acesta.

Sistemul de colectare si drenaj ar trebui sa asigure colectarea pe termen lung a cantitatii totale de levigat si excluderea oricarui amestec cu apa pluviala.

Conform calculelor (bilantul hidrologic), productia de levigat este estimata a fi intre 54,12 si 29,22 m3/zi pentru celula 1, intre 69,07 si 37,29 m3/zi pentru celula 2. Productia maxima de levigat (71,97 m3/zi) are loc cand celula 1 este plina, iar celula 2 este in functiune.

CONSORTIU:

Page

136 of 351


2.1.4.3.2 Colectarea levigatului

Cand vine vorba despre proiectarea unui lucru mai simplu, atunci este cel mai bine. Sistemul de colectare a levigatului poate fi proiectat fiind fie pasiv, fie activ. Sistemele pasive functioneaza de unele singure. Gravitatea este motivul pentru care levigatul generat in depozitul de deseuri curge descendent, in exteriorul depozitului si este directionat spre un punct de colectare. Nu exista supape de deschis sau pompe care sa esueze. Pe de alta parte, sistemele active au avantaje precum: a) alimentarea controlata cu levigat a statiei de tratare a apelor reziduale, b) intretinerea integrata a intregului sistem deoarece poate fi controlat in exteriorul corpului de deseuri.

Principiile sistemului de colectare a levigatului, care conduc proiectul propus, sunt:

Cantitatea intrata de ape pluviale trebuie redusa cat mai mult posibil. Sistemul de colectare a levigatului este proiectat in conformitate cu gestionarea apelor de suprafata. Canale paralele cu raza de actiune a depozitului de deseuri vor fi dezvoltate pentru a interzice scurgerea in interiorul depozitului de deseuri.

Sistemul de colectare si drenaj trebuie sa asigure colectarea pe termen lung a cantitatii totale de levigat si excluderea oricarui amestec cu apa pluviala.

Sistemul de gestionare a levigatului a fost ales pe baza urmatoarelor cerinte:

o Sa nu cauzeze pagube, deteriorari sau deplasari in sistemul de izolare in timpul

implementarii sale

o Conductele trebuie sa fie eficiente din punct de vedere hidraulic si trebuie sa

reziste la sarcinile chimice, industriale si fizice, nu numai in timpul fazei de

functionare, dar si in faza de post-tratare a depozitului de deseuri

o Nivelul hidraulic al levigatului nu trebuie sa depaseasca 50 cm peste

geomembrana.

In schita propusa, levigatul curge ca urmare a gravitatii din diferite puncte ale bazinului depozitului de deseuri si ajunge la conductele de colectare. Bazinul depozitului de deseuri va fi proiectat astfel incat sa prezinte pante transversale de cel putin 3% pe reteaua de conducte de drenaj si pante longitudinale de cel putin 1%. Punctele cu cele mai mari adAncimi se afla in afara zonei etansate. Fiecare conducta de colectare, din nou ca urmare a gravitatiei, conduce levigatul colectat in exteriorul depozitului de deseuri la colectorul de apa corespunzator.

Figura 2.1-1: Proiectul sistemului de colectare a levigatului

CONSORTIU:

Page

137 of 351


Colectarea levigatului va fi facilitata de conducte, care vor fi pozitionate cu o inclinatie potrivita (minimum 1%) pentru a obtine fluxul efectiv al levigatului la cel mai scazut nivel al bazinului, instalat in stratul de drenaj, intr-o zona speciala a bazinului de depozitare. Conductele de colectare trebuie realizate din PEHD, PN10, perforate cu 2/3 din diametrul lor si vor avea un diametru nominal minim Dmin = 250 mm. Diametrul a fost selectat tinand cont de datele privind precipitatiile din zona, precum si de bazinul depozitului de deseuri. Conductele sunt instalate in zona cu pietris. Pentru instalarea conductelor de colectare a levigatului se construieste o formatiune speciala a bazinului.

La cel mai scazut nivel al bazinului, o conducta neperforata va fi pozitionata, atingand bazinul colectorului prin baraj. Conductele vor fi realizate din PEHD, PN10 si vor avea un diametru nominal minim de Dmin = 200 mm.

Colectoarele sunt realizate din PEHD. Diametrul intern al rezervorului de colectare a levigatului este de cel putin 1 m, iar echipamentele sunt pozitionate astfel incat sa permita controlul si curatarea conductelor de colectare si evacuare.

In continuare, levigatul din conductele de colectare este directionat spre statia de pompare si in sfarsit spre rezervorul de colectare.

2.1.4.3.3 Tratarea levigatului

Statia de tratare a levigatului propusa trebuie sa asigure ca efluentul va fi de calitate suficienta pentru a fi descarcata in recipiente naturale in conformitate cu cerintele legislatiei in vigoare, precum si reducerea valorilor concentratiilor pentru urmatorii indici:

Materiale solide suspendate

Cerere de oxigen chimic

Cerere de oxigen biochimic

Amoniac

Nitrati

Sulfuri

Clorati

Metale grele.

Tehnica aplicata de tratare trebuie sa asigure indepartarea urmatorilor factori poluanti:

Azot amoniacal


Compusi organici clorati

Saruri minerale.

Tehnologia selectata pentru tratarea levigatului este metoda de osmoza inversa care include toate caracteristicile de mai sus. Caracteristicile tipice ale intrarilor in statia de tratare a levigatului sunt:

CONSORTIU:

Page

138 of 351


Q = 71,97 m3/zi






Cerintele privind calitatea apelor pluviale sunt:

CCO 70 mg/l

CBO5 20 mg/l

DS 35 mg/l

NO3 25 mg/l

NH4 ≤ 2 mg/l

AN ≤ 10 mg/l

AP ≤ 1 mg/l

DF (diagrama de flux) 50 / 100 ml

Statia de tratare a levigatului va include urmatoarele unitati:

Rezervor de echilibrare


Unitate de separare

Unitate pentru osmoza inversa

Rezervor de colectare a apelor pluviale

Levigatul va fi colectat intr-un rezervor de echilibrare a levigatului cu un volum de cel putin 2.000 m³.

In continuare, levigatul colectat va fi condus la unitatea de pre-filtrare, apoi la o unitate de curatare, iar de aici levigatul este condus la unitatea de osmoza inversa. Tratarea cu pre-filtrare consta din doua filtre de nisip. Unitatea osmoza inversa va consta din 1-linie 3-pas-osmoza inversa(OI) (functionand simultan), ceea ce permite folosirea procedurii de curatare fara necesitatea de a opri intregul proces.

Levigatul colectat care intra in sistem va fi filtrat de o statie multimedia de filtrare a nisipului. Doua carcase de filtrare permit detinerea uneia in functiune si a celeilalte in standby. O pompa centrifugala curata un filtru datorita functiei de spalare in contra-curent cu apa provenita din rezervorul cu apa proaspata, in timp ce celalalt se afla in functiune, iar unitatile de tratare functioneaza continuu.

De la filtrarea nisipului, levigatul este condus intr-o unitate de separare unde are loc

CONSORTIU:

Page

139 of 351


indepartarea amoniacului. In statia de separare a amoniacului, continutul de amoniac va fi astfel indepartat din levigat si transformat apoi intr-o solutie salina de amoniac. Pentru a curata levigatul, fluxul este distribuit in partea superioara a coloanei de separare. Aerul este introdus deasupra capatului coloanei, condus in contra-flux la levigat, iar particulele de amoniac sunt indepartate din lichid. Levigatul preluat de pe fundul coloanei are continut scazut in amoniac. Levigatul curatat va fi pompat afara cu pompa de evacuare. Valoarea pH de iesire este usor mai scazuta decat cea de intrare. Coloana functioneaza si in conditii de presiune atmosferica. Straturile compacte sunt realizate din polipropilena si vor fi sprijinite de o bara de sprijin realizata din polipropilena. Distribuirea lichidului este asigurata printr-un distribuitor continuu fabricat tot din polipropilena. Turnul de separare este echipat cu un dispozitiv de eliminare a cetii. Intreaga instalatie va fi montata pe un container.

Levigatul este condus la unitatea de OI. Inainte de a fi trimis la unitatea de OI, anti-detartrarea si acidul sulfuric sunt adaugate pentru a impiedica detartrarea membranelor si pentru a corecta valoarea pH-ului. Apa bruta trece prin filtrele cartusului cu rata de filtrare de 10 µm, fiind pasul final al filtrarii pentru a proteja membranele impotriva cantitatilor mari de solide in suspensie. O pompa cu deplasare pozitiva conectata in paralel furnizeaza presiunea de

functionare necesara pentru procesul de osmoza inversa. Prin pompele avansate, cu dispozitiv de accelerare, centrifugale de inalta presiune, un flux transversal ridicat este asigurat la suprafata membranei. Parametrii principali ai levigatului, cum ar fi temperatura, presiunea, conductivitatea si pH-ul, vor fi controlati automat de PLC. Unitatea de OI este un sistem complet automatizat, care poate fi pornit si oprit prin intermediul semnalelor externe, precum senzorii de nivel in amonte si aval de sistem. Levigatul functioneaza la 20-50 de bari. Presiunea de functionare depinde de nivelul de poluare a membranelor si va fi reglat de fluxul masurat in conducta de colectare a permeatului. Reglarea presiunii cu supape de control al motorului mentine rata de recuperare a sistemului la valoarea stabilita de 60-65%. Pentru a trata levigatul brut cu un sistem de OI, o membrana cu o bara de distantare mai mare va fi aplicata pentru a impiedica blocarea membranei. Concentratul din aceasta faza va fi descarcat inapoi in depozitul de deseuri.

Permeatul din aceasta faza poate fi utilizat ca apa curata pe depozitul de deseuri sau poate fi descarcat in rau dupa o reglare finala a pH-ului cu o solutie diluata de hidroxid de sodiu. De asemenea, permeatul este necesar pentru curatarea interna a sistemului. In timpul procesului de osmoza inversa, un strat ancrasat se va forma pe membrane ca urmare a compusilor organici din levigat. Cand fluxul de permeat este redus de straturile ancrasate de pe membrane, un ciclu de curatare este necesar pentru a indeparta ancrasarea si pentru a reface performantele membranelor. Ca urmare a utilizarii unui sistem cu 2 linii, nu este necesara oprirea completa a functionarii normale a statiei. Doar o singura linie poate fi oprita si supusa procedurii de curatare in timp ce cealalta continua sa functioneze. Solutia concentrata din sistem a liniei de curatat va fi indepartata, iar permeatul va fi transferat intr-un rezervor de curatare intern. Se va adauga o substanta de curatare chimica, iar aceasta solutie se va incalzi si va circula in sistem pentru a indeparta straturile ancrasate si detartrate de pe membrane. Dupa curatarea unei linii, aceeasi procedura de curatare se aplica celeilalte. Dupa finalizarea celor doua proceduri de curatare, ambele linii pot functiona din nou conform procesului normal. Apa pluviala tratata din unitatea de osmoza inversa este condusa la rezervorul de colectare a apei pluviale. Rezervorul are dimensiuni suficiente pentru a colecta apele pluviale din ultimele 3 zile. Pe baza calculelor privind proiectarea care urmeaza, rezervorul va avea un volum efectiv minim de 250 m3.

2.1.4.3.4 Eliminarea apelor pluviale finale

CONSORTIU:

Page

140 of 351


Levigatul tratat va fi colectat in rezervorul de colectare a apelor pluviale. De la rezervorul de colectare a apelor pluviale, o parte din levigat va recircula la corpul depozitului de deseuri, iar restul va fi descarcat intr-un colector corespunzator.

2.1.4.4 Managementul biogazului


Un depozit salubru poate fi definit ca reactor biochimic pentru fermentarea anaeroba a fractiilor organice si biodegradabile incluse in deseurile municipale solide eliminate (DMS). Sisteme de control al depozitului sunt utilizate pentru a impiedica miscarea nedorita a gazului de depozit in atmosfera sau in solul din jur. Gazul de depozit recuperat poate fi folosit pentru a produce energie sau pentru a fi ars in conditii controlate pentru a elimina emisiile gazelor cu efect de sera in atmosfera.

Gazul de depozit este compus dintr-un numar de gaze, dar in principal din metan (CH4) si dioxid de carbon (CO2) in proportie de 50:50. Restul de gaze nu reprezinta mai mult de 3-5% din volumul total de gaz de depozit. Gazele principale sunt produse din descompunerea fractiilor organice din DMS. Gazele de depozit apar in 5 sau mai putine faze secventiale:

i. Faza aeroba: in prima faza, componentele organice biodegradabile sunt supuse

descompunerii microbiene de indata ce sunt plasate in depozit in conditii aerobe pana

cand O2 captat este consumat. Aceasta faza poate sa dureze de la cateva saptamani

pana la cateva luni. Gazele predominante sintetizate in aceasta etapa sunt dioxidul de

carbon (CO2) si vapori de apa (H2O).

ii. Faza de tranzitie: Cea de-a doua faza incepe in momentul in care conditiile trec de la

aerob la anaerob ca rezultat al epuizarii oxigenului. Principalele gaze produse sunt CO2

si, intr-o proportie mai mica, hidrogenul (H2).

iii. Faza acida: Activitatea microbiana demarata in faza II se accelereaza prin producerea de

cantitati semnificative de acizi organici si cantitati mai mici de gaz de hidrogen. Aceasta

faza cu 3 pasi include:

- Hidroliza compusilor cu masa moleculara mai mare in compusi care pote fi utilizati

de microorganisme drept sursa de energie si celule de carbon.

- Conversia microbiana a compusilor rezultati de la primul pas in compusi

intermediari cu masa moleculara mai mica (CH3COOH).

- Ultimul pas presupune conversia compusilor intermediari produsi in faza b in

dioxid de carbon si cantitati mai mici de gaz de hidrogen.

iv. Faza de fermentare a metanului: Un alt grup de microorganisme transforma acidul acetic

si gazul de hidrogen in CH4 si CO2. Microorganismele responsabile de aceasta

transformare sunt strict anaerobe si sunt numite metanogene.

v. Faza de maturare: Faza de maturare incepe dupa ce materialul organic biodegradabil,

usor accesibil, a fost transformat in CH4 si CO2 in faza IV. Rata de generare de gaz de

depozit scade semnificativ de vreme ce majoritatea nutrientilor disponibili au fost

indepartati cu levigat.

CONSORTIU:

Page

141 of 351


In timpul fazelor anaerobe, se observa producerea de compusi de sulf si carbon in concentratii infime (sulfuri si acizi organici volatili).

2.1.4.4.2 Estimarea productiei de gaz de depozit

Diferite abordari au fost publicate in literatura privind ecuatia chimica (cinetica) care reprezinta cel mai bine formarea gazului de depozit in depozitele de deseuri. Cea mai

utilizata este ecuatia de gradul 1, care este adoptata de catre US EPA si de catre multi cercetatori, mai ales cand datele privind depozitul de deseuri sunt limitate (de ex.,

inregistrarea productiei de metan a unui depozit existent pentru a determina parametrii

ecuatiei).

Cantitatea maxima de gaz de depozit se observa in anul 2033 (la sfarsitul anului 2032, care e ultimul an in care depozitul accepta deseuri). Aceasta cantitate maxima atinge 7.880.496 m3/an sau 899,6 m3/h. Aceasta cantitate va fi folosita pentru dimensionarea sistemului de management al biogazului.

2.1.4.4.3 Managementul biogazului – Specificatii tehnice

Sistemul de management al gazului de depozit este format din urmatoarele:

Puturi de colectare

Conform Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor (Ordinul nr. 757/2004), instalarea

putului de colectare a gazului va incepe dupa ce stratul de deseu atinge 4 m inaltime. Baza

putului trebuie sa fie plasata la cel putin 2 m deasupra stratului de drenare a levigatului. Cu

ajutorul unui mecanism de tragere sub forma unei cupole, puturile de gaz vor fi ridicate odata

cu cresterea inaltimii corpului de deseuri, pana la nivelul maxim de umplere.

Puturile vor avea un diametru de cel putin 80 cm si vor fi umplute cu un material cu

permeabilitate de cel putin 1x10-3 m/s si un diametru d= 16-32 mm (pietris sau piatra sfaramata). In acest filtru, conducta de drenare (conducta de ecranare) cu un diametru de

minimum 200 mm se va cufunda. Acest lucru asigura o extractie uniforma a gazului generat in interiorul corpului depozitului, cu o suprapresiune de 40 hPa. Pentru a acoperi un volum

suficient al corpului depozitului si pentru a putea conduce gazul colectat in directia dorita,

este necesara generarea unei presiuni efective de 30 hPa deasupra putului de gaz.

Peretii conductelor de ecranare vor fi perforati, iar diametrul gaurilor (in concordanta cu

granulatia filtrelor de pietris sau roci sfaramate) va fi mai mic de 0,5 xd, ceea ce inseamna 8-12 mm.

Conductele cu perforatie circulara sunt preferate datorita rezistentei mai mare la deformare si forfecare, precum si stabilitatii lor crescute la incarcarile rezultate din procedura de

compactare a corpului deseurilor. Aceste puturi vor avea o adancime care va atinge 2 m deasupra stratului inferior de drenare.

Se propune ca conductele de ecranare sa fie realizate din PEID, un material rezistent la eroziune.

Pe timpul functionarii depozitului, puturile de biogaz trebuie sa fie etansate. Din acest motiv, ultimul metru al conductei verticale nu va avea gauri si va fi prevazut cu un robinet care se va instala o garnitura speciala umpluta cu material pentru bio-filtrare (de ex., compost de la

CONSORTIU:

Page

142 of 351


statia de epurare mecano-biologica). In acest fel, biogazul va parasi depozitul prin biofiltru, fiind inodor (bio-oxidarea compusilor cu miros neplacut).

La inaltimea lor maxima, toate conductele de la puturile verticale trebuie sa fie prevazute la

capat cu un cap de put, avand un brat lateral pentru conexiunea cu alta retea de conducte orizontale. Capul de put trebuie realizat din PEID si va fi prevazut cu o supapa de retinere de presa, debit, temperatura si puncte de acces pentru prelevare. La bratele capului de put va fi

pozitionata o supapa fluture ce va asista controlul gazului de depozit de la putul specific. O garnitura speciala realizata din PEID flexibil va fi folosita pentru conexiunea la conducta orizontala de transfer. Pentru a proteja capul de put, o conducta prefabricata din beton (aproximativ 1 m inaltime si 1 m diametru) va fi asezata deasupra fiecarui put cu un capac

metalic de protectie si pentru un acces mai facil.

Se vor construi 39 de puturi in total pentru colectarea biogazului (12 in faza A si 27 in faza B). Distanta dintre 2 puturi de biogaz trebuie sa fie de cel putin 50 m considerand o raza efectiva

de aproximativ 27 m in jurul fiecarui put. Pozitionarea relativa a puturilor este prezentata in figura urmatoare.

Figura 2.1-2: Pozitionarea puturilor de gaz de deposit

Puturile vor fi pozitionate cat mai aproape posibil de bermele de pietriș si drumurile de acces, iar distanta de la puturi la limita externa a corpului depozitului va fi de cel putin 40m, astfel

incat sa acopere atat zona de admisie (aspiratie), cat si marginea depozitului.

Reteaua de conducte de transfer a biogazului

Fiecare put de colectare a gazului va fi conectat la statia de colectare a gazului prin conducte de colectare a gazului.

Conductele de colectare a gazului vor fi instalate cu o panta de cel putin 5% fata de statia de colectare a gazului, pentru a evacua apa condensata in interiorul conductei.

Aceste conducte trebuie sa fie prevazute cu dispozitive flexibile care permit conectarea la statia de colectare a gazului, intr-un mod in care deteriorarea cauzata de tasare, fortele de presiune, fortele transversale si fortele de torsiune este minimizata. Conductele si conexiunile flexibile trebuie sa fie realizate din PEID cu o rezistenta la presiune ≥ PN 6.

Diametrul conductei de colectare va fi ≥ 90 mm. Conductele de colectare a gazului vor fi prevazute cu supape fluture la conectarea acestora cu statia de colectare, ceea ce permite asistarea controlului gazului de depozit de la conductele specifice si oprirea debitului gazului.

CONSORTIU:

Page

143 of 351


Conductele trebuie protejate impotriva inghetului la suprafata depozitului cu un strat de pamant sau deseuri de cel putin 80 cm grosime.

Statiile de colectare a biogazului

In interiorul statiilor de colectare a gazului, conductele de colectare individuala sunt conectate

la conducta principala de evacuare. Numarul statiilor de colectare a gazului este determinat

prin calcularea dimensiunilor depozitului, numarul puturilor de colectare a gazului si distributia

acestora in depozit. Pe baza proiectului propus, sunt necesare 4 statii de colectare (una

pentru fiecare faza). In interiorul statiei de colectare, fiecare conducta de colectare este prevazuta cu o portiune specifica echipata cu un dispozitiv de prelevare. Acest dispozitiv este realizat dintr-un fragment de conducta cu diametrul de 50 mm pentru a asigura un debit constant al gazului > 2 m/s; debitul optim al gazului este de 6-8 m/s. Lungimea conductei trebuie sa fie de 10 x ND inainte de racordul de masurare, respectiv 5 x ND dupa. Intre zona de masurare si cilindrul de colectare (unde se termina conductele de colectare), o supapa fluture este plasata pentru inchidere si ajustare. O supapa fluture este situata intre cilindrul de colectare si conducta principala de evacuare.

In conformitate cu standardele romane, infrastructura care include statia de colectare a gazului va fi etansata complet si prevazuta cu sisteme de ventilare (cel putin doua ferestre cu gratii pentru ventilare de 50 x 50 cm), iar accesul personalului neautorizat va fi strict interzis.

Semnele de avertizare privind riscul potential legat de prezenta biogazului, vor fi amplasate in zona statiei de colectare, de asemenea sunt incluse si semnele privind interzicerea fumatului si a focului.

Statia va fi amplasata in afara zonei bazei etansate si respectiv a suprafetei depozitului, si va trebui sa fie accesibila direct din drumul perimetral.

Conducta principala de evacuare a biogazului (conducta perimetrala de biogaz)

Statiile de colectare a biogazului sunt conectate prin conducta principala (conducta perimetrala de biogaz) care conduce biogazul la suflanta.

Conducta principala de evacuare a biogazului trebuie sa permita accesul si ajustarea de la rezervoarele de colectare a apei care contin separatoare de condens, in caz de avarii. Panta sa trebuie sa fie de cel putin 0,5% pentru a evacua particulele continute in condens. Diametrul nominal al conductei trebuie sa fie de cel putin 200 mm.

Asemenea conducte vor fi instalate la adancimi mai mari decat adancimea de inghet specifica

zonei, dar nu mai putin de 80 cm, si vor fi plasate in afara suprafetei etansate, si in niciun caz sub echipamentele de colectare a apei pluviale (santuri) si sub drumul de acces. Proiectul

propus permite ca aceste specificatii sa fie realizate.

Sistem de captare al condensului

Deoarece biogazul este saturat cu vapori de apa, acest lucru conduce la formarea

condensului in reteaua de conducte. Deoarece cantitatea maxima de biogaz este 899,6 m3/h, iar 100 ml de condens sunt produsi pe metru cub de biogaz, astfel cantitatea maxima preconizata de condens este de 90 lt/h sau aproximativ 2,2 m3/zi.

In interiorul conductei principale de evacuare, in punctele celui mai scazut nivel, separatoare de condens sunt instalate, accesibile din caminele de racord. Atat separatoarele de condens, cat si toate echipamentele interne care ar putea intra in contact cu condensul, sunt realizate

CONSORTIU:

Page

144 of 351


din PEID rezistenta la coroziune. Caminele de racord trebuie etansate fata de nivelul apei si

calculate din punct de vedere al fortelor statice pentru a rezista la fortele care le-ar putea deplasa.

In conformitate cu standardele romane, condensul este descarcat intr-un recipient de colectare plin printr-un dispozitiv de tip sifon. Recipientul trebuie mentinut plin pentru a impiedica intrarea aerului in conducta principala de gaz, in timpul pomparii. Distanta dintre separatorul de condens si rezervorul de condens este calculata astfel incat sa asigure ca

vidul din conducta principala de evacuare nu conduce la absorbtia condensului din nou in reteaua de conducte. Caminele de racord trebuie sa permita controlul in orice moment pentru a monitoriza nivelul de condens.

Condensul este evacuat fie intr-un rezervor in care toate separatoarele de condens sunt conectate, sau direct in statia de tratare. In interiorul corpului depozitului nu are loc nicio

actiune de recirculare a condensului.

In cazul in care topografia depozitului permite, condensul poate fi evacuat, utilizand gravitatia, direct in separatoarele de condens aflate la capatul conductei principale de evacuare.

Capacitatea rezervorului de condens este calculata astfel incat sa contina cel putin condensul pentru 9 zile, trebuie sa fie etansata si durabila pentru a evita scurgerile de levigat pe sol sau la nivelul apei si trebuie sa fie echipat cu un semn de nivel minim.

Unitatea de incinerare

Pentru a pompa in mod continuu gazul de depozit in exteriorul acestuia, un incinerator trebuie instalat. Pe baza calculului privind productia de biogaz prezentat mai sus, incineratorul trebuie sa aiba o capacitate minima de 900 m3/h.

Incineratorul pentru gazul de depozit trebuie sa aiba un design compact si va fi format in principal din unitatea suflanta si unitatea de combustie controlata.

Incineratorul trebuie sa aiba o flacara inchisa, ceea ce ofera o eficienta ridicata combustiei care are loc la temperaturi de peste 850°C, asigurand astfel concordanta cu reglementarile privind emisiile.

Statia de combustie trebuie instalata pe o platforma din beton.

Unitatea de combustie trebuie echipata cu:

Suflanta cu motor rezistent la EEx

Incinerator cu aprindere

Camera de combustie

Controlul si monitorizarea presiunii si temperaturii

Cabinet rezistent la apa, pentru controlul electric

Analizator portabil pentru CH4, O2, CO2

Capacitate de a functiona la 1/5 din capacitatea nominala.

De asemenea, centrala compacta trebuie sa fie echipata cu toate functiile de siguranta

CONSORTIU:

Page

145 of 351


necesare unei manipulari si arderi in siguranta a gazului de depozit (ghidul de referinta EN60079-ff pentru protectia impotriva exploziilor).

2.1.4.5 Protectia impotriva inundatiilor

Scopurile principale ale lucrarilor privind protectia impotriva inundatiilor sunt urmatoarele:

De a impiedica patrunderea apelor pluviale in depozit si, in acest scop, de a proteja stabilitatea structurii

De a impiedica patrunderea apelor pluviale in depozit si, in acest mod, de a reduce productia de levigat

De a proteja cladirile si drumurile sitului depozitului impotriva eroziunii provocate de apele pluviale

Lucrarile de protectie impotriva inundatiilor de pe santier sunt urmatoarele:

Santuri perimetrale in jurul depozitului

Santuri pentru protectia incintelor si barajelor

Santuri pentru protectia retelei interne de drumuri

Put pentru drenarea santurilor si a canalizarii.

Santul perimetral este construit longitudinal pe perimetrul primei celule a depozitului in partea din exteriorul drumului perimetral. Santul are rolul de a colecta si transporta apa pluviala din afara bazinelor si din sub-bazinele interne. Scurgerile din sub-bazinele interne sunt bazate pe forma reliefului final care rezulta din cea mai grea incarcatura a santului. Santul va fi circular sau dreptunghiular cu sectiune adecvata si va fi izolat cu membrana PEID. Peste baza este acoperit cu pietris pe 10 cm. Panta longitudinala a santului va fi de cel putin 1,5%.

Debitul colectat in sant este transportat in afara perimetrului depozitului prin canalizari cu diametru suficient, iar scurgerile sunt conduse la recipientul natural.

Protectia impotriva inundatiilor pentru instalatiile care sunt plasate in partea de nord-vest a bazinului depozitului este asigurata prin santuri circulare sau dreptunghiulare capitonate cu membrana si pietris in bazinul lor. Aceste santuri se termina in puturi de deversare dezvoltate corespunzator, de unde revarsarile sunt conduse in santul perimetral A1 al bazinului depozitului, iar prin acest sant este eliminat in recipiente naturale.

Protectia impotriva inundatiilor a statiei de sortare este realizata prin puturi de revarsare pentru santurile perimetrale izolate prin care apa este condusa la recipientele ei naturale. Aceste santuri au forma dreptunghiulara si au grade corespunzatoare pentru drenarea corecta a apei.

Protectia drumurilor interne este realizata prin construirea de santuri izolate de forma triunghiulara, ale caror grade urmaresc gradele drumului, iar apele pluviale sunt conduse catre partea sudica intr-un recipient natural.

Pentru protectia reliefului final si prevenirea coroziunii, dupa reabilitarea depozitului vor fi

necesare mai multe interventii pentru protectia impotriva inundatiilor. O solutie indicativa ar

include o retea de drenare a apelor pluviale de pe invelisul final al depozitului. Aceasta retea

CONSORTIU:

Page

146 of 351


este realizata din conducte PVC, care vor fi obtinute din taierea conductelor PVC la 70% din

inaltimea lor. Conductele vor fi directionate catre bermele reliefului de deseuri, pentru recuperarea apei pluviale si conducerea acestora, prin conexiuni adecvate, catre santul perimetral pentru apa pluviala.

In ceea ce priveste protectia impotriva inundatiilor a celei de-a doua celule, partea estica a santului perimetral va fi extinsa (asa cum se arata in schema generala), iar partea dintre cele doua celule va fi desfiintata.

2.1.4.6 Infrastructuri generale – utilitati

Functionarea corespunzatoare a DS depinde de instalarea corecta a utilitatilor si structurilor. Intreaga infrastructura necesara pentru functionarea corecta a DS a fost inclusa:

Intrarea principala - ingradire

Gardul va acoperi intregul perimetru al incintei. Acesta va fi realizat din plasa de otel

(lungimea inelelor plasei >40x40 mm) sau similar. Inaltimea gardului va fi de cel putin 2 m.

Cat timp conditiile solului permit, gardul va fi ingropat aproximativ 20 cm in pamant pentru a impiedica intrarea in incinta a animalelor.

Poarta de intrare va fi de aceeasi marime ca si gardul, prevazuta cu un sistem de inchidere.

Cabina de paza – constructia podului de cantarire

Aceasta cabina (ce contine biroul de paza si cantarire si WC) este localizata langa podul de cantarire al incintei. Aceasta cladire este o cabina prefabricata, avand aproximativ 30 m2. Cladirea va fi echipata cu un birou unde se va instala echipamentul necesar (pentru cantarirea vehiculelor care sosesc in incinta si inregistrarea datelor).

Pod-bascula

Acesta va fi instalat la poarta de intrare. Capacitatea indicativa va fi de 60 t, iar marimea sa este de aproximativ 55 m2. Acesta va fi echipat cu un terminal extern de cantarire pentru inregistrarea tuturor datelor si informatiilor necesare.

Zona de prelevare

Aceasta este localizata dupa podul de cantarire si este utilizata pentru prelevarea de probe de deseuri pentru a identifica daca deseul ar trebui sau nu sa intre in unitatea centrala de

management al deseurilor. Suprafata sa este de aproximativ 80 m2.

Cladire administrativa

Unitatea pentru personal este de sine statatoare in spatiu, localizata intre zona de tratare a deseurilor si poarta. Unitatea va acoperi nevoile de administrare a depozitului si a statiei de sortare si TMB simpla/unitatea de compostare. Cladirea administrativa acopera o suprafata de circa 350 m2.

Cladirea pentru intretinere

Incinta este planificata pentru functionarea obisnuita a depozitului la fel ca si a statiei de

sortare si a statiei simple TMB de compostare si este localizata aproape de zona de tratare a

deseurilor. Cladirea pentru intretinere acopera o suprafata de 300 m2. Cladirea va include

CONSORTIU:

Page

147 of 351


facilitati ca spatiu de lucru, garaj, depozit, platou de spalare a camioanelor etc.

Parcare pentru personal si vizitatori

Drumuri interne

Prin reteaua de drumuri interne este asigurat accesul autocamioanelor in zona tehnica si in depozit.

Drumul de acces

Un drum de aproximativ 5.440 m trebuie sa fie construit pentru a se realiza accesul gunoierelor in incinta centrului pentru managementul deseurilor. Drumul va consta din trei parti principale. Primele doua parti vor consta dintr-o banda, cu o latime totala de 4 m si santurile laterale vor fi dezvoltate pentru evacuarea apelor pluviale. Drumul cu o singura banda va avea o lungime de 4.720 m. Ultima parte din aproprierea facilitatii va consta dintr-o singura banda pe directie cu o latime totala de 6 m si o lungime de 720 m. Santurile laterale vor fi construite si pentru evacuarea apelor pluviale. Drumul va fi format din mai multe straturi

constand din balast pentru fundatie (30 cm), fundatie din piatra sfaramata (15 cm), asfalt beton BA 16 – strat de uzura (4 cm), mixtura de asfalt AB2 – stratul de baza (6 cm).

Sistemul de spalare a anvelopelor

Scopul sistemului de spalare a anvelopelor este de a curata anvelopele gunoierelor de noroiul din depozit. Acesta este localizat intr-o extindere a drumului intern, chiar inainte de zona de intrare in directia de iesire, si este formata din 2 subsisteme:

- Subsisteme echipate cu:

o Sisteme de monitorizare a miscarii care porneste exploatarea sistemului

o Duze pentru apa de spalat

o Grilaj pentru incarcatura grea pentru colectarea apei menajere

o Pompe de alimentare pentru apa de spalat

o Filtru

o Conducte cu supapele necesare

- Reciclarea apei si eliminarea namolului, subsistem echipat cu:

o Separarea solidelor – rezervor de apa curata. Separarea este accelerata printr-o

conducta PVC, care conduce apa menajera la baza rezervorului de separare.

o Deversor de apa curata deversata in rezervorul pentru apa curata

o Retea de canalizare cu supape izolatoare si echipament hidraulic pentru

eliminarea surplusului de namol

Sistemul de spalare a anvelopelor cu duze de apa, care creeaza jeturi de apa cu presiune adecvata pentru spalarea anvelopelor.

Zona de protectie impotriva incendiilor:

Aceasta se va afla in perimetrul depozitului avand o latime de 8 metri. In aceasta zona nu este permisa nicio urma de vegetatie sau infrastructura pentru a se evita extinderea unui

CONSORTIU:

Page

148 of 351


posibil incendiu in interiorul depozitului.

Sistemul de protectie impotriva incendiilor:

O retea de lupta impotriva incendiilor va fi dezvoltata care va acoperi intreaga zona a

facilitatii. Sistemul va fi conectat la rezervorul de apa corespunzator, cu un volum suficient, care va fi monitorizat pentru a fi mereu plin cu apa.

2.1.4.7 Inchiderea si reabilitarea post-inchidere a depozitului de deseuri


Inchiderea unui depozit de deseuri solide are un impact semnificativ asupra planului de

management al deseurilor solide dintr-un judet. Facilitati alternative de depozitare a deseului trebuie sa fie pregatite si operationale cand depozitul de deseuri este inchis. Aceasta necesita cooperare stransa intre proprietarul depozitului de deseuri si judet.

Dezvoltarea unor facilitati de depozitare poate necesita un efort pe termen lung, si este nevoie ca inchiderea facilitatilor existente sa fie prevazuta si planificata cu cativa ani inainte.

Aceasta sectiune include descrierea inchiderii, acoperirea si post-tratarea depozitului

judetean in judetul Alba, in concordanta cu specificatiile legislatiei romane. In plus, sectiunea raspunde si problemelor privind utilizarea ulterioara a terenului.

2.1.4.7.2 Inchiderea depozitului de deseuri

Data inchiderii se bazeaza pe o estimare a volumului fluxului de deseuri raportat la capacitatea disponibila a depozitului. Cu toate acestea, natura incerta a fluxului de deseuri si capacitatea disponibila fac estimarile datei de inchidere foarte aproximative pana cand

depozitul se apropie de sfarsitul vietii lui active. Apoi data inchiderii poate fi estimata destul de corect pentru a permite proprietarului sa estimeze data inchiderii cu cateva luni inainte.

La inchidere, proprietarul trebuie sa posteze un semn indicand faptul ca situl este inchis,

precum si o lista de facilitati alternative pentru depozitarea deseurilor. Dosare si planuri

specificand cantitatile de deseu solid, locatia si perioadele de functionare vor fi predate

autoritatii locale pentru utilizari de teren/zonare si sunt disponibile pentru inspectii.

Situl este considerat inchis cand un inginer profesional independent poate verifica faptul ca

inchiderea a fost conforma cu specificatiile proiectate, si agentiile reglementatoare au

inspectat amplasamentul si sunt multumite cu inchiderea.

2.1.4.7.3 Acoperirea depozitului

Obiectivele acoperirii

Principalele obiective in proiectarea sistemului de acoperire sunt:

Minimizarea infiltratiilor apei in deseu;

Promovarea drenajului la suprafata si maximizarea scurgerii

Migrarea gazului de control si

CONSORTIU:

Page

149 of 351


Oferirea unei separari fizice intre deseu si unitatea si viata animala.

Sistemul de acoperire include in mod normal componente care sunt selectate pentru a indeplini obiectivele de mai sus. Principala functie a sistemului de acoperire este de a minimiza infiltrarea in deseu si reducerea constanta a cantitatii de levigat generat.

Componentele invelisului

Asa cum s-a mai mentionat, acoperirea depozitului va fi realizata din urmatoarele elemente:

strat de sprijin de minimum 0,50 m grosime cu k >1x10-4 m/s;

stratul de drenare a gazului creat din materiale granulare sau artificiale avand minimum 0,30 m grosime cu k >1x10-4;

invelis de argila compactat de minimum 0,50 m grosime, cu k<5x10-9 m/s sau alta bariera echivalenta;

strat pentru scurgerea apelor pluviale alcatuit din materiale granulare de minimum 0,30 m grosime si k > 1x10-3 m/s sau din materiale artificiale;

separare geotextila;

strat de acoperire a solului de minimum 1 m grosime, din care partea superioara de 0,15 m trebuie sa fie imbogatita cu pamant vegetal.

Stabilitatea stratului de acoperire

Este posibil sa fie necesara realizarea unei analize a stabilitatii stratului de acoperire. Acesta este mai ales cazul pentru:

Reintegrarea pantelor abrupte (mai abrupte de 1:6) si

Componentele ce au o interfata de frictiune scazuta (de ex. interfata dintre geomembrana si argila compactata umeda).

Stabilitatea va depinde de proprietatile de rezistenta la forfecare ale solului, deseului si componentelor geosintetice utilizate in sistemul de acoperire. In plus, prezenta apei este ca un element destabilizator in reducerea puterii si cresterea fortei de destabilizare. Stabilitatea este de obicei exprimata in termeni ca „factor de siguranta” care poate fi definit ca rezistenta la forfecare necesara pentru a mentine o conditie de echilibru limitat comparativ cu rezistenta disponibila la forfecare a materialului in cauza. Daca factorul de siguranta este mai mic de 1, sistemul este evident instabil. Un numar de metode sunt disponibile pentru analizarea stabilitatii pantei. Stabilitatea pantei trebuie analizata utilizand analiza starii conventionale repetate. Aceasta include metodele Felenius si Bishops. Pentru analiza datelor sunt folosite programe de calculator (de ex. panta). Pentru a imbunatati stabilitatea pantei straturi de intarire geotextile sau cu grilaje pot fi incorporate in stratul de acoperire.

Tasarile

Tasarea masei complete de deseu va aparea ca un rezultat al descompunerii deseului biodegradabil in interiorul depozitului. Valori ale tasarilor intre 10% si 25% pot fi asteptate de la depozitele municipale de deseuri. Majoritatea tasarilor apar in primii 5 ani. Tasarea continua, reducandu-se treptat, pana cand deseul este stabilizat.

Gradul si rata tasarii deseurilor este greu de estimat. Estimari ale tasarilot pot fi obtinute prin

CONSORTIU:

Page

150 of 351


metode conventionale de consolidare. Tasarea totala trebuie sa fie estimata pentru a putea prezice contururile de suprasarcina.

Pentru a compensa tasarea diferentiala, sistemul de acoperire ar putea fi proiectat cu o mai mare grosime si/sau panta. Daca geomembranele sunt folosite ar trebui sa sustina forte mari

de intindere introduse de tasarile diferentiale, LLDPE este in mod special potrivita. Chiar daca

sunt luate masuri de precautie, post-intretinerea dupa inchidere poate necesita observarea

acoperirii finale datorita tasarilor totale si diferentiale.

Pentru a evita pagubele la sistemul final de acoperire, trebuie asteptat un anumit numar de ani, mai ales daca sunt preconizate tasari la scara mare si disproportionate. Un invelis temporar trebuie sa fie instalat intre completarea umpluturii si instalarea invelisului final. Stratul de acoperire temporar trebuie sa fie de cel putin 0,5 m grosime.

2.1.4.7.4 Optiuni de utilizare a terenului

O utilizare finala a depozitului de deseuri opereaza sub un aviz de utilizare conditionata si

este subiectul unor ordonante din zona. Exista o varietate larga de optiuni de dezvoltare. Cele

mai multe includ constructia unei structuri permanente. Categoriile majore de utilizare a terenului includ:

Dezvoltare rezidentiala (parcuri de case mobile si conventionale)

Dezvoltare comerciala (zone de depozitare a materialului, parcari, cladiri pe structura

usoara de metal si drive-in cinema)

Zone de recreere active (terenuri de atletism si terenuri de golf)

Zone de recreere pasive sau statii deschise (parcuri, centuri verzi)

Un depozit inchis reprezinta deseori o proprietate valoroasa, in special in zonele urbane. In asemenea cazuri, este mai buna o dezvoltare mai intensa a proprietatii decat dezvoltarea

unei zone recreationale sau a unui spatiu deschis. Cu toate acestea acest tip de constructie

prezinta cele mai mari probleme. Experienta a aratat ca acest tip de dezvoltare este subiectul

unor probleme serioase ca urmare a asezarii diferentiale si al hazardului de explozie asociat

cu colectarea metanului in spatii inchise. Alte consideratii importante includ viabilitatea unor tipuri anume de dezvoltari pe depozitele de deseuri din cauza problemelor unice pe care le prezinta depozitele.

Natura unui depozit limiteaza anumite optiuni de dezvoltare. Urmatoarele aspecte ale unui

depozit inchis influenteaza planurile utilizarii terenului la final:

Capacitatea scazuta de sustinere a umpluturii invelisului

Asezarea diferentiala

Productia de metan care se poate colecta in spatii limitate la concentratii explozive

Productia de combustibil, explozibil si gaze urat mirositoare

Opinia publica/acceptarea publicului.

Utilizarile finale care nu necesita constructia de cladiri sunt mai simple, si evita mai multe

probleme potentiale asociate cu utilizarea terenurilor acoperite. Asemenea utilizari de teren

CONSORTIU:

Page

151 of 351


includ spatii deschise recreationale, parcuri, terenuri de golf. Aceste utilizari nu sunt afectate

de tasarea diferentiala, iar metanul nu poate fi depozitat in cladiri. Cu toate ca gazul de

depozit nu prezinta un pericol pentru sanatatea publica, poate sa impiedice vegetatia sa creasca pe depozit. In cazul alegerii acestei intrebuintari trebuie luate in considerare plante

rezistente la gazul de depozit pentru a fi plantate. Utilizari in scopuri recreationale care

necesita irigare, cum ar fi terenurile de golf, au potential pentru cresterea cantitatii de levigat

si trebuie tratate cu o consideratie mare in cazul in care managementul levigatului reprezinta o problema. In mod ideal, utilizarea finala a terenului ar trebui sa minimizeze generarea de levigat.

Printre cele mai importante constrangeri sunt acelea care apar ca efect al asezarii deseurilor. Metode special create pentru aceasta problema pot fi utilizate pentru a reduce efectul tasarii deseurilor. Cea mai de incredere metoda este introducerea unei armaturi prin deseuri in materialul geologic solid aflat sub deseu. In orice caz, materialele de armatura cum ar fi otelul sau betonul sunt victima degradarilor chimice din deseuri. Daca degradarea este destul de grava, capacitatile de suport ale armaturii ar putea fi reduse. Daca depozitul de deseuri este prevazut cu invelis si sistem de colectare a levigatului, aceasta metoda nu mai este viabila din moment ce va rupe invelisul.

Tasarea diferentiala poate cauza si alte probleme pe langa dificultatile din fundatie. Serviciile

de utilitate subterana pot fi afectate cand tasarea diferentiala cauzeaza forte puternice pe

conducte sau structuri, ceea ce poate conduce la functionarea lor defectuoasa sau esuarea lor.

Constructia efectiva intr-un mediu de depozit de deseuri poate sa fie foarte dificila si necesita

precautii speciale pentru a asigura sanatatea si siguranta echipajului de constructie. Ca urmare a naturii deseului, excavarea in depozit produce gauri largi si cu forma neregulata. Aceasta ar putea duce la o dimensiune mai mare de excavare care ar fi necesara in mod

normal pentru armaturile din fundatie si structuri similare. Modificarea mormanelor poate sa

fie dificila daca sunt intalnite obstructii mari. Asemenea obstructii pot opri penetrarea si pot

forta contractorul sa abandoneze fundatia si sa se mute pentru a incerca sa evite obstructia.

De asemenea, orice excavare la suprafata depozitului va rupe sistemul de acoperire final.

De asemenea, excavarea elibereaza gaze limitate si cu mirosuri neplacute, unele dintre ele pot fi toxice si pot imbolnavi muncitorii din imediata apropriere. Problema mirosurilor neplacute trebuie evaluata cu atentie daca depozitul este amplasat in apropierea unor companii sau resedinte.

2.1.5 Inchiderea depozitelor neconforme din judetul Alba

Solutia adoptata pentru inchiderea depozitelor de deseuri neconforme din judetul Alba a fost descrisa la capitolul 1.10.7.





CONSORTIU:

Page

152 of 351














ingradire.


Tabel 2.1-8: Principalele elemente legate de reabilitarea depozitelor neconforme de deseuri din

zonele urbane



Suprafata (ha) 3.8 5.3 1.5 2.3 1.5 0.5 0.7

Excavatii (m3) 6770 0 2610 2950 0 1230 1530


(m3)

20960 6120 3700 0 250 8180 370


3.7 5 1.3 2.5 1.5 0.5 0.7


790 896 650 568 500 284 352


33 41 4 21 12 5 6

Casa facla 1 1 - 1 - - -

Masurile privind lucrarile de inchidere pentru fiecare depozit de deseuri neconform din judetul

CONSORTIU:

Page

153 of 351


Alba sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Masuri

Abrud

Depozitul de deseuri de la Abrud are o suprafata de 0.7 ha si este localizat de-a lungul drumului national DN 74A. Masurile pentru amenajarea depozitului sunt:

strat suport 0,50 m cu k>1x10-4

m/s;


geotextil de separare de 400g/m2;

aplicarea unui strat de impermeabilizare din argila compactata de 0,50 m, cu k>5x10-9

m/s;

strat de drenare a apei puviale realizat din materiale granulare, de 0,50 m si k>1x10-3

m/s sau materiale artificiale;





imprejmuire.

Aiud

Depozitul de deseuri de la Aiud este amplasat intr-o zona cu pante mici si are osuprafata de 2.3 ha. Drept urmare pantele depozitului de deseuri sunt foarte abrupte (1:1.5) pe lateral si de aproximativ 6% in zona de platou. Partile laterale ale depozitului de deseuri dupa relocare nu sunt foarte inalte (inaltimea medie este de 10 m). Amplasamentul depozitului de deseuri este situat la o distanta de 640 m fata de orasul Aiud si la aproximativ 1.5 km fata de raul Mures. Masurile privind reconstructia sitului sunt:

constructia unei berme perimetrale pentru a sustine corpul depozitului;


m/s;



aplicarea unui strat de impermeabilizare din argila compactata de 0,50 m, cu k<5x10-9

m/s;

strat de drenare a apei pluviale realizat din materiale granulare, de 0,50 m si k>1x10-3


geotextil de separattie de 400 g/m2;

strat drenant de acoperire de minim 1m, din care partea superioara de 0,15 m va fi strat vegetal fertilizat;

pentru evacuarea gazelor de depozit vor fi forate 21 de puturi (cu o adancime medie de 5 m) prin masa de deseuri si vor fi introduse tevi perforate cu un diametru de 500 mm, care sunt conectate la partea superioara cu o serie de conducte pentru transportul gazului catre casa facla;

sistem perimetral de colectare a apei pluviale (568 m), construit pe bermele

CONSORTIU:

Page

154 of 351


perimetrale;

pentru managementul levigatului va fi construit un sant (80 mm latime si 80 mm inaltime) acoperit cu geomembrana de 1,5 mm si umplut cu pietris 16/32 mm, pentru a transfera gravitational levigatul catre rezervorul de colectare care este amplasat in cel mai jos punct al amplasamentului. Levigatul colectat va fi recirculat in corpul depozitului de deseuri prin intermediul unor conducte de difuziune;

imprejmuire.

Alba Iulia

Depozitul de deseuri de la Alba Iulia contine o cantitate impresionanta de deseuri (in jur de 220.000 m

3). Deseul este eliminat intr-o zona intinsa cu pante abrupte numai in partea vestica

a amplasamentului. Pentru a atenua din pante si pentru a utiliza intreaga suprafata alocata depozitului care este deja poluata, relocarea deseurilor a determinat pante de maxim 1:4 in partea sudica a depozitului. Drept urmare, cea mai intinsa zona in urma relocarii are forma unui platou cu pante ce pornesc de la 5% pana la 10%. Masurile privind inchiderea depozitelor includ:


m/s;



aplicarea unui strat de impermeabilizare din argila compactata de 0,50 m cu k<5x10-9

m/s;

strat de drenare a apei pluviale realizat dinmateriale granulare de 0,50 m si k>1x10-3




pentru evacuarea gazelor de depozit, vor fi forate 33 de puturi (cu o adancime medie de 8 m) prin masa de deseuri si vor fi introduse tevi perforate cu un diametru de 500 mm, care sunt conectate la partea superioara cu o serie de conducte pentru transportul gazului catre casa facla (cu o capacitate de 200 m

3/h);

pentru managementul levigatului va fi construit un sant perimetral la baza depozitului de deseuri (80 mm latime si 80 mm inaltime) acoperit cu geomembrana de 1,5 mm si umplut cu pietris 16/32 mm, pentru a transfera gravitational levigatul catre rezervorul de colectare care este amplasat in cel mai de jos punct al amplasamentului. Levigatul colectat va fi recirculat in corpul depozitului de deseuri prin intermediul unor santuri;

sistem perimetral de colectare a apei pluviale, construit pe bermele perimetrale;

imprejmuire.

Cimpeni

Amplasamentul depozitului de deseuri Cimpeni este amplasat de-a lungul unui drum de exploatare care vine din drumul comunal DC 141 si este caracterizat prin multa verdeata. Accesul pe amplasament se realizeaza prin partea estica iar deseul este depozitat pe pante abrupte care se finalizeaza catre drumul de acces. Drept urmare pantele pot fi netezite astfel incat sa se obtina pante de 1:3. Masurile generale ce vor fi intreprinse pentru reconstructia sitului sunt:



m/s;




CONSORTIU:

Page

155 of 351


m/s;

strat de drenare a apei pluviale realizat din materiale granulare, de 0,50 m si k > 1x10-3 m/s sau materiale artificiale;



pentru evacuarea gazelor de depozit, vor fi forate 5 puturi (cu o adancime medie de 5 m) prin masa de deseuri si vor fi introduse tevi perforate cu un diametru de 500 mm, care sunt prevazute la partea superioara cu biofiltre;


Imprejmuire.

Ocna Mures

Depozitul de deseuri de la Ocna Mures este unul dintre cele mai mari depozite din regiune. Acesta contine un volum mare de deseuri (in jur de 139.308 tone). Deseul este depozitat intr-o zona intinsa cu pante de 1:2,5. Pentru a netezi pantele, aranjarea deseurilor este prevazuta cu o panta maxima de 1:3. Platoul ce se formeaza in zona superioara are pante de 5%. Pe intreg perimetrul depozitului exista o serie de santuri iar in partea vestica se intalneste raul Valea Banta. Lucrarile prevad o berma perimetrica ce tine deseurile departe de rau. Masurile pentru reconstructia sitului sunt:

strat suport 0,50 m cu k >1x10-4 m/s;

strat de drenare a gazelor realizat din materiale granulare sau artificiale, cu o grosime de 0,30m;



m/s;

strat de drenare a apei pluviale realizat din materiale granulare, de 0,50 m si k > 1x10-

3 m/s sau materiale artificiale;


strat de pamant de acoperire de minim 1m, din care partea superioara de 0,15m va fi strat vegetal fertilizat;

pentru eliminarea gazelor din depozitul de deseuri, se vor executa 41 puturi (cu adancime medie de 10 m) in masa de deseuri si se vor introduce tevi perforate cu diametrul de 500 mm care sunt prevazute la partea superioara cu o serie de conducte pentru transportul gazului catre casa facla (cu o capacitate de 300 m

3/h);

pentru managementul levigatului va fi construit un sant perimetral la baza depozitului de deseuri (80 mm latime si 80 mm inaltime) acoperit cu geomembrana de 1,5 mm si umplut cu pietris 16/32 mm, pentru a transfera gravitational levigatul catre rezervoarele de colectare care sunt amplasate in cele mai de jos puncte ale amplasamentului. Rezervoarele sunt localizate unul in partea de est iar celalalt in partea vestica a amplasamentului si vor colecta gravitational. Levigatul colectat va fi recirculat in corpul depozitului de deseuri prin intermediul unor santuri.

in berma perimetrala va fi construita o rigola de colectare a apelor pluviale din partea superioara a depozitului acoperit precum si din stratul drenant (896m).

imprejmuire.

Blaj Unul dintre principalii parametri pentru reconstructia sitului unde este amplasat depozitul de deseuri de la Blaj este necesitatea de a curata o parte a amplasamentului in vederea construirii statiei de transfer Blaj. Depozitul de deseuri de la Blaj are o suprafata de 1,5 ha iar deseurile

CONSORTIU:

Page

156 of 351


sunt depozitate pe o suprafata intinsa cu pante abrupte in partea de nord, care este de asemenea si partea cea mai joasa. Pentru a lasa o suprafata curata pentru constructia statiei de transfer, o parte dintre deseuri vor fi mutate in partea de nord-est si cea de vest. Noua organizare consta din doua suprafete care sunt despartite de catre drumul de acces catre statia de transfer. Deoarece noile suprafete pentru depozitarea deseurilor sunt mai mici decat intreaga suprafata a amplasamentului, pantele abrupte trebuie realizate astfel incat sa incorporeze intreaga cantitate de deseuri. Pantele in urma rearanjarii deseurilor vor fi de 1:2 iar pantele platoului vor fi de 5%. Masurile generale sunt:

strat suport 0,50 m cu k >1x10-4

m/s;




m/s;






inchiderea pantelor depozitului de deseuri cu strat de drenare a gazului format din geosintetic, geotextil, bariera din geosintetic, strat de drenare din geosintetic, geotextil si sol vegetal, in geocelule cu o grosime de 30 cm;


imprejmuire.

Cugir

Depozitul de deseuri Cugir are o suprafata de 1,5 ha. Accesul catre depozitul de deseuri se realizeaza prin partea nordica iar depozitarea se realizeaza pe o suprafata intinsa ce se finalizeaza cu pante abrupte catre partea vestica a amplasamentului, unde se intalneste vegetatie deasa. Reconstructia amplasamentului include constructia unei berme perimetrice si relocarea deseurilor in pante de 1:2,5 astfel incat sa fie inclus intreg volumul de deseuri. Platoul are pante line (5%). Celelalte masuri care vor fi intreprinse sunt:


m/s;




m/s;





pentru eliminarea gazelor din depozitul de deseuri, se vor executa 12 puturi (cu adancime medie de 9 m) in masa de deseuri si se vor introduce tevi perforate cu

CONSORTIU:

Page

157 of 351


diametrul de 500 mm care sunt prevazute la partea superioara cu biofiltre;

sistem perimetral de colectare a apei pluviale (500m), construit pe berma perimetrala;

imprejmuire.

2.1.6 Valorile limita ale parametrilor relevant (consum de apa si energie, poluanti in aer si apa, generarea deseurilor) atinsi prin tehnicile propuse si prin cele mai bune tehnici disponibile

Avand in vedere ca activitatile propuse prin proiect se incadreaza in categoria activitatilor prevazute in Anexa nr. 1 la Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, s-a efectuat compararea parametrilor relevanti ai procesului tehnologic propus cu cele mai bune tehnici disponibile (BAT).

Proiectarea noului depozit si a statiilor de transfer a urmarit aplicarea celor mai bune tehnici disponibile (BAT) cu scopul de a oferi siguranta maxima in constructie si exploatare, cu respectarea tuturor normativelor de mediu in vigoare.

Tabel 2.1-9: Valori limita ale parametrilor relevant atinsi

Parametru (UM)

Valori limita

Tehnici propuse de proiectant

Prin cele mai bune tehnici disponibile

Conform celor mai bune practice de mediu

Consum de energie electrica (kWh/t deseu

procesat)

Proiectul este realizat in conformitate cu prevederile HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor, precum si cu Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr.

757/2004, pentru aprobarea Normativului ethnic privind depozitarea deseurilor, care contine cerintele si masurile operationale si tehnice pentru depozitarea deseurilor in

scopul prevenirii si reducerii cat mai mult posibil a efectelor negative asupra mediului si asupra sanatatii

populatiei, generate de depozitarea deseurilor pe toata durata de viata a unui depozit. Prin adoptarea acestei

reglementari, se asigura respectarea tehnicilor de construire a depozitelor de deseuri la nivelul cerintelor

europene, aceasta fiind cea mai buna tehnica disponibila la nivel national pentru depozitele de deseuri.

Consum de energie termica (GJ/t deseu

procesat)

Consum de apa (m3/t

deseu procesat)

Emisii de poluanti in aer (mg/m

3; g/t deseu

procesat)

In limitele Ordinului 462/93

Emisii de poluanti in apa (mg/l; g/t deseu procesat)

In limitele NTPA 001/2005

Deseuri generate (kg/t deseu procesat)

Reciclabilitate (% din deseu procesat)

CONSORTIU:

Page

158 of 351


Rata de conectare la serviciile de salubritate

Anul 2013

Nivelul ratei de conectare la serviciile de salubritate previzionat a fi atins prin implementarea proiectului,

corespunde cu nivelul stability prin PJGD Alba. Urban 100%

Rural 90%

2.2 ACTIVITATI DE DEZAFECTARE

2.2.1 Inchiderea depozitelor urbane neconforme de deseuri din judetul Alba

In judetul Alba, depozitarea deseurilor se realizeaza doar in depozite neconforme. In zonele urbane sunt 11 depozite neconforme clasa „b” pentru deseuri municipale, in urmatoarele localitati: Teius, Baia de Aries, Abrud, Zlatna, Cimpeni, Sebes, Cugir, Aiud, Ocna Mures si Alba Iulia. Din cele 11 depozite,

2 (Teius si Sebes) si-au incheiat activitatea la data de 31.12.2006;

6 depozite si-au incheiat activitatea de depozitare in anul 2009 (Baia de Aries, Abrud, Zlatna, Cimpeni, Blaj si Cugir).

Pentru celelalte trei depozite de deseuri, Romania a obtinut o perioada de tranzitie pana in anul 2013 (depozitele din Aiud si Ocna Mures), respectiv 2015 (Alba Iulia).

Conform Tratatului de Aderare, Romania trebuie sa asigure incepand cu anul 2006 scaderea pas cu pas a cantitatii de deseu depozitat in depozitele de deseuri neconforme, pentru care s-a obtinut o perioada de tranzitie. Datorita faptului ca in acest moment, in judetul Alba nu exista depozite de deseuri conforme si un sistem pentru colectarea separata si recuperarea deseului municipal nu a fost inca implementata, majoritatea deseului generat si colectat este depozitat.

Desi o parte din depozitele de deseuri existente neconforme au un termen mai indepartat de sistare a depozitarii (Alba Iulia - 2015), in momentul intrarii in functiune a depozitului conform Galda de Jos, toate celelalte depozite neconforme din judetul Alba vor fi inchise, depozitarea facandu-se doar astfel doar in depozitul conform.

Tabel 2.2-1: Elementele principale ale reabilitarii depozitelor de deseuri urbane din judetul Alba



Suprafata (ha) 3,8 5,3 1,5 2,3 1,5 0,5 0,7

Excavatii (m3) 6.770 0 2.610 2.950 0 1.230 1.530


(m3)

20.960 6.120 3.700 0 250 8.180 370

Suprafata delimitata 3,7 5 1,3 2.,5 1,5 0,5 0,7

CONSORTIU:

Page

159 of 351


(ha)


790 896 650 568 500 284 352


33 41 4 21 12 5 6

Casa facla 1 1 - 1 - - -

Cantitatea de levigat estimata a fi generata dupa inchidere de catre depozitele mentionate mai sus se regasesc in tabelul urmator:

Locatie Destinatia levigatului Valori anuale

(m3/an)

Media zilnica

(m3/zi)

Media zilnica

(m3/zi)

Pentru cea mai ploioasa luna din an – Decembrie

Abrud Levigatul nu este colectat

232,33 0,64 0,95

Aiud Galda de Jos 889,70 2,44 3,63

Alba Iulia Galda de Jos 1.836,98 5,03 7,49

Campeni Levigatul nu este colectat

166,18 0,46 0,68

Ocna Mures Galda de Jos 1.855,16 5,16 7,69

Cugir Levigatul nu este colectat

575,71 1,58 2,35

Masuri

Abrud

Depozitul de deseuri de la Abrud are o suprafata de 0.7 ha si este localizat de-a lungul drumului national DN 74A. Masurile pentru amenajarea depozitului sunt:


m/s;


geotextil de separare de 400g/m2;

aplicarea unui strat de impermeabilizare din argila compactata de 0,50 m, cu k>5x10-9

m/s;

strat de drenare a apei puviale realizat din materiale granulare, de 0,50 m si k>1x10-3





CONSORTIU:

Page

160 of 351



imprejmuire.

Aiud

Depozitul de deseuri de la Aiud este amplasat intr-o zona cu pante mici si are osuprafata de 2.3 ha. Drept urmare pantele depozitului de deseuri sunt foarte abrupte (1:1.5) pe lateral si de aproximativ 6% in zona de platou. Partile laterale ale depozitului de deseuri dupa relocare nu sunt foarte inalte (inaltimea medie este de 10 m). Amplasamentul depozitului de deseuri este situat la o distanta de 640 m fata de orasul Aiud si la aproximativ 1.5 km fata de raul Mures. Masurile privind reconstructia sitului sunt:



m/s;




m/s;

strat de drenare a apei pluviale realizat din materiale granulare, de 0,50 m si k>1x10-3


geotextil de separattie de 400 g/m2;

strat drenant de acoperire de minim 1m, din care partea superioara de 0,15 m va fi strat vegetal fertilizat;

pentru evacuarea gazelor de depozit vor fi forate 21 de puturi (cu o adancime medie de 5 m) prin masa de deseuri si vor fi introduse tevi perforate cu un diametru de 500 mm, care sunt conectate la partea superioara cu o serie de conducte pentru transportul gazului catre casa facla;


pentru managementul levigatului va fi construit un sant (80 mm latime si 80 mm inaltime) acoperit cu geomembrana de 1,5 mm si umplut cu pietris 16/32 mm, pentru a transfera gravitational levigatul catre rezervorul de colectare care este amplasat in cel mai jos punct al amplasamentului. Levigatul colectat va fi recirculat in corpul depozitului de deseuri prin intermediul unor conducte de difuziune;

imprejmuire.

Alba Iulia

Depozitul de deseuri de la Alba Iulia contine o cantitate impresionanta de deseuri (in jur de 220.000 m

3). Deseul este eliminat intr-o zona intinsa cu pante abrupte numai in partea vestica

a amplasamentului. Pentru a atenua din pante si pentru a utiliza intreaga suprafata alocata depozitului care este deja poluata, relocarea deseurilor a determinat pante de maxim 1:4 in partea sudica a depozitului. Drept urmare, cea mai intinsa zona in urma relocarii are forma unui platou cu pante ce pornesc de la 5% pana la 10%. Masurile privind inchiderea depozitelor includ:


m/s;



aplicarea unui strat de impermeabilizare din argila compactata de 0,50 m cu k<5x10-9

m/s;

CONSORTIU:

Page

161 of 351


strat de drenare a apei pluviale realizat dinmateriale granulare de 0,50 m si k>1x10-3




pentru evacuarea gazelor de depozit, vor fi forate 33 de puturi (cu o adancime medie de 8 m) prin masa de deseuri si vor fi introduse tevi perforate cu un diametru de 500 mm, care sunt conectate la partea superioara cu o serie de conducte pentru transportul gazului catre casa facla (cu o capacitate de 200 m

3/h);

pentru managementul levigatului va fi construit un sant perimetral la baza depozitului de deseuri (80 mm latime si 80 mm inaltime) acoperit cu geomembrana de 1,5 mm si umplut cu pietris 16/32 mm, pentru a transfera gravitational levigatul catre rezervorul de colectare care este amplasat in cel mai de jos punct al amplasamentului. Levigatul colectat va fi recirculat in corpul depozitului de deseuri prin intermediul unor santuri;

sistem perimetral de colectare a apei pluviale, construit pe bermele perimetrale;

imprejmuire.

Cimpeni

Amplasamentul depozitului de deseuri Cimpeni este amplasat de-a lungul unui drum de exploatare care vine din drumul comunal DC 141 si este caracterizat prin multa verdeata. Accesul pe amplasament se realizeaza prin partea estica iar deseul este depozitat pe pante abrupte care se finalizeaza catre drumul de acces. Drept urmare pantele pot fi netezite astfel incat sa se obtina pante de 1:3. Masurile generale ce vor fi intreprinse pentru reconstructia sitului sunt:



m/s;



aplicarea unui strat de impermeabilizare din argila compactata de 0,50 m, cu k<5x10-9 m/s;

strat de drenare a apei pluviale realizat din materiale granulare, de 0,50 m si k > 1x10-3 m/s sau materiale artificiale;





Imprejmuire.

Ocna Mures

Depozitul de deseuri de la Ocna Mures este unul dintre cele mai mari depozite din regiune. Acesta contine un volum mare de deseuri (in jur de 139.308 tone). Deseul este depozitat intr-o zona intinsa cu pante de 1:2,5. Pentru a netezi pantele, aranjarea deseurilor este prevazuta cu o panta maxima de 1:3. Platoul ce se formeaza in zona superioara are pante de 5%. Pe intreg perimetrul depozitului exista o serie de santuri iar in partea vestica se intalneste raul Valea Banta. Lucrarile prevad o berma perimetrica ce tine deseurile departe de rau. Masurile pentru reconstructia sitului sunt:

strat suport 0,50 m cu k >1x10-4 m/s;

CONSORTIU:

Page

162 of 351





m/s;




strat de pamant de acoperire de minim 1m, din care partea superioara de 0,15m va fi strat vegetal fertilizat;

pentru eliminarea gazelor din depozitul de deseuri, se vor executa 41 puturi (cu adancime medie de 10 m) in masa de deseuri si se vor introduce tevi perforate cu diametrul de 500 mm care sunt prevazute la partea superioara cu o serie de conducte pentru transportul gazului catre casa facla (cu o capacitate de 300 m

3/h);

pentru managementul levigatului va fi construit un sant perimetral la baza depozitului de deseuri (80 mm latime si 80 mm inaltime) acoperit cu geomembrana de 1,5 mm si umplut cu pietris 16/32 mm, pentru a transfera gravitational levigatul catre rezervoarele de colectare care sunt amplasate in cele mai de jos puncte ale amplasamentului. Rezervoarele sunt localizate unul in partea de est iar celalalt in partea vestica a amplasamentului si vor colecta gravitational. Levigatul colectat va fi recirculat in corpul depozitului de deseuri prin intermediul unor santuri.

in berma perimetrala va fi construita o rigola de colectare a apelor pluviale din partea superioara a depozitului acoperit precum si din stratul drenant (896m).

imprejmuire.

Blaj

Unul dintre principalii parametri pentru reconstructia sitului unde este amplasat depozitul de deseuri de la Blaj este necesitatea de a curata o parte a amplasamentului in vederea construirii statiei de transfer Blaj. Depozitul de deseuri de la Blaj are o suprafata de 1,5 ha iar deseurile sunt depozitate pe o suprafata intinsa cu pante abrupte in partea de nord, care este de asemenea si partea cea mai joasa. Pentru a lasa o suprafata curata pentru constructia statiei de transfer, o parte dintre deseuri vor fi mutate in partea de nord-est si cea de vest. Noua organizare consta din doua suprafete care sunt despartite de catre drumul de acces catre statia de transfer. Deoarece noile suprafete pentru depozitarea deseurilor sunt mai mici decat intreaga suprafata a amplasamentului, pantele abrupte trebuie realizate astfel incat sa incorporeze intreaga cantitate de deseuri. Pantele in urma rearanjarii deseurilor vor fi de 1:2 iar pantele platoului vor fi de 5%. Masurile generale sunt:


m/s;




m/s;





pentru evacuarea gazelor de depozit, vor fi forate 4 puturi (cu o adancime medie de 8 m) prin masa de deseuri si vor fi introduse tevi perforate cu un diametru de 500 mm,

CONSORTIU:

Page

163 of 351


care sunt prevazute la partea superioara cu biofiltre;

inchiderea pantelor depozitului de deseuri cu strat de drenare a gazului format din geosintetic, geotextil, bariera din geosintetic, strat de drenare din geosintetic, geotextil si sol vegetal, in geocelule cu o grosime de 30 cm;


imprejmuire.

Cugir

Depozitul de deseuri Cugir are o suprafata de 1,5 ha. Accesul catre depozitul de deseuri se realizeaza prin partea nordica iar depozitarea se realizeaza pe o suprafata intinsa ce se finalizeaza cu pante abrupte catre partea vestica a amplasamentului, unde se intalneste vegetatie deasa. Reconstructia amplasamentului include constructia unei berme perimetrice si relocarea deseurilor in pante de 1:2,5 astfel incat sa fie inclus intreg volumul de deseuri. Platoul are pante line (5%). Celelalte masuri care vor fi intreprinse sunt:


m/s;




m/s;






sistem perimetral de colectare a apei pluviale (500m), construit pe berma perimetrala;

imprejmuire.

3. DESEURI

3.1 CENTRUL DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR GALDA DE JOS

3.1.1 Tipurile si cantitatile de deseuri generate

In perioada de executie

In timpul perioadei de constructie rezulta in mod uzual urmatoarele tipuri de deseuri, care pot fi periculoase sau nepericuloase, dupa caz, si care se codifica in conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, prevazuta in Anexa nr. 2 din HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase:

CONSORTIU:

Page

164 of 351


deseuri din constructii (cod 17) considerate nepericuloase: resturi de beton si caramizi (cod 17 01), resturi de lemn si sticla (cod 17 02), asfalturi (cod 17 03 02), amestecuri metalice (cod 17 04 07), pamant si pietre din excavatii (cod 17 05), materiale izolante (cod 17 06), materiale de constructie pe baza de gips (cod 17 08), alte amestecuri de deseuri nespecificate (cod 17 09);

uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere de la utilajele de constructii si mijloacele de transport; deseuri periculoase, cod 13 02;

anvelope uzate (deseuri nepericuloase, cod 16 01 03) si filtre de ulei (deseuri periculoase, cod 16 01 07) din activitatea de intretinere a mijloacelor de transport.

De asemenea, mai pot rezulta ca deseuri menajere nepericuloase: deseuri biodegradabile de la bucatarii si cantine (cod 20 01 08), namoluri din fosele septice ale organizarii de santier (cod 20 03 04), deseuri municipale amestecate (cod 20 03 01).

In perioada de exploatare

Activitatea desfasurata in cadrul depozitului de deseuri este la randul ei generatoare de deseuri:

deseuri menajere sau asimilabile acestora;

deseuri de tip stradal;

deseuri tehnologice.

Deseurile menajere sau asimilabile cu acestea rezulta din activitatea de birou si cea tehnologica, intretinerea curateniei la locurile de munca. Ele contin hartie, sticla, plastic, resturi alimentare si alte deseuri biodegradabile; sunt deseuri nepericuloase.

Deseurile de tip stradal vor rezulta din intretinerea cailor de transport, a parcarilor, spatiilor verzi si a zonei de compostare si sortare deseuri. Aceste deseuri sunt de asemenea nepericuloase.

Deseurile tehnologice vor proveni din urmatoarele surse: zona de interventii utilaje, zona de compostare, atelierele de intretinere / reparatii si statia de epurare.

Deseurile de la zona de la spalarea platformelor din zona de interventii utilaje vor fi:

namoluri (slamuri) rezultate din decantarea suspensiilor continute in apele uzate tehnologice; namolul va contine produse petroliere, nisip, particule coloidale si apa de namol (deseuri periculoase codificate 13 05 02);

emulsii ulei / apa colectate in separatorul de grasimi si provenite din antrenarea in apa de spalare a urmelor de uleiuri de la sistemele de ungere sau de racire si din angrenaje neetanse (deseuri periculoase codificate 13 05 07);

Deseurile de la zona de compostare vor fi refuzuri de la sitarea produsului final. Ele vor fi constituite din fragmente de sticla, plastic, lemn, metal, textile care nu au putut fi separate din materialul brut supus compostarii; acestea sunt deseuri nepericuloase si se vor depune in zona de depozitare.

Atelierele de intretinere - reparatii vor produce deseuri specifice acestor tipuri de activitati, si anume:

CONSORTIU:

Page

165 of 351


deseuri metalice feroase si neferoase (deseuri nepericuloase, cod 17 04 07)

uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere (deseuri periculoase, cod 13 02)

lavete imbibate cu produs petrolier (deseuri periculoase, cod 15 02 02)

baterii uzate (deseuri periculoase, cod 16 06 01)

anvelope uzate (deseuri nepericuloase, cod 16 01 03)

filtre de ulei (deseuri periculoase, cod 16 01 07)

ambalaje de la piesele de schimb (deseuri nepericuloase, cod 15 01 06)

Din activitatea statiei de epurare a levigatului, concentratul rezultat din prima treapta de osmoza este trimis inapoi pe depozitul de deseuri.

3.1.2 Modul de gospodarire a deseurilor

In perioada de executie vor fi asigurate spatii special amenajate pentru depozitarea deseurilor rezultate, precum si contracte de salubritate incheiate cu societati de profil.

Cantitatile de deseuri rezultate din activitatile de exploatare a depozitului sunt nesemnificative in raport cu cele care constituie obiectul de activitate al investitiei. Ele vor fi gospodarite in functie de natura lor, incercandu-se pe cat posibil recuperarea celor valorificabile si separarea celor periculoase.

Deseurile rezultate in perioada de exploatare vor fi gestionate astfel:

deseuri municipale amestecate produse de personalul angajat, in timpul programului de lucru si sunt colectate in pubelele destinate acestui scop sunt introduse periodic in circuitul deseurilor municipale colectate, si procesate impreuna cu acestea;

*deseuri de uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere de la mijloacele auto de transport si agregatele de ridicare/transport, vor fi colectate in recipienti metalici si se depoziteaza in locuri special amenajate pentru a se preda la unitati specializate in colectarea si valorificarea/neutralizarea lor;

*baterii cu plumb (acumulatori) uzate provenite de la mijloacele de transport si/sau ridicare, cu ocazia inlocuirii lor; acestea vor fi depozitate separat in containere inscriptionate si predate unor unitati specializate;

anvelope scoase din uz rezulta de la mijloacele de transport si/sau ridicare, cu ocazia preschimbarii lor, acestea se valorifica prin firme autorizate pentru colectarea si valorificarea de anvelope uzate;

*ulei si concentrate de la separare rezulta in procesul de spalare a autovehiculelor, prin separarea uleiurilor si a produselor petroliere; vor fi predate la societati specializate;

*namolul rezultat de la statia de tratare a apelor uzate menajere si a levigatului va fi depus in celula de depozitare dupa uscarea in prealabil.

Deseurile ale caror cod este marcat cu * fac parte din categoria deseurilor periculoase.

CONSORTIU:

Page

166 of 351


Din deseurile tehnologice se vor recupera materialele reciclabile (metale, uleiuri uzate, baterii uzate, resturile de produse petroliere, filtrele de ulei), calea de valorificare a acestora fiind similara cu cea a materialelor similare provenite din alte activitati economice.

Deseurile nevalorificabile periculoase (lavete imbibate cu produse petroliere) vor fi eliminate in functie de natura lor, la fel ca materialele similare provenite din alte activitati economice.

Deseurile nevalorificabile dar nepericuloase vor fi trimise pe depozit.

Activitatile din cadrul obiectivelor de investitii vor fi monitorizate din punct de vedere al protectiei mediului, monitorizare ce va cuprinde obligatoriu gestiunea deseurilor.

Tabel 3.1-1: Managementul deseurilor

Denumirea deseului *)

Cantitatea prevazuta a fi generata/an

Starea fizica (solid – S, Lichida – L, semisolid – SS)

Codul deseului *)

Codul privind principala proprietate periculoasa **)

Codul clasificarii statistice ***)

Managementul deseurilor – cantitatea prevazuta a fi generata -

valorificata eliminata Ramasa in stoc

Uleiuri uzate, de motor si de transmisie

2000 l L 13 02 H14 - 2000 l - -

Filtre de ulei 20 buc S 16 01 07 H14 - 20 buc - -

Namoluri de la separatoare

500 m3 SS 13 05 02 H14 - - 500 m

3 -

Materiale absorbante, filtrante, materiale de protectie contaminate cu substante periculoase

100 kg S 15 02 02 H14 - - 100 kg -

Acumulatori cu plumb

10 buc S 16 06 01 H6 - - 10 buc -

*) In conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase prevazute in anexa nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestionarii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase

**) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata cu modificarile si completarile prin Legea nr. 426/2001

***) La data aparitie legislatiei care reglementeaza clasificarea statistica.

CONSORTIU:

Page

167 of 351


3.2 STATIILE DE TRANSFER

3.2.1 Tipurile si cantitatile de deseuri rezultate

In perioada de executie

In perioada de constructie rezulta in mod uzual urmatoarele tipuri de deseuri, care pot fi periculoase sau nepericuloase, dupa caz, si care se codifica in conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, prevazuta in Anexa nr. 2 din HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase:







Activitatea desfasurata in cadrul depozitului de deseuri este la randul ei generatoare de deseuri:

deseuri menajere sau asimilabile acestora;

deseuri tehnologice.

Deseurile menajere sau asimilabile cu acestea rezulta din activitatea de birou si cea tehnologica, intretinerea curateniei la locurile de munca. Ele contin hartie, sticla, plastic, resturi alimentare si alte deseuri biodegradabile; sunt deseuri nepericuloase.

Deseurile tehnologice vor proveni din separatoarele de hidrocarburi pentru apele pluviale, si anume:

namoluri rezultate din separatoare de produse petroliere (deseuri periculoase codificate 13 05 02).



CONSORTIU:

Page

168 of 351


Cantitatile de deseuri rezultate din activitatile de exploatare sunt nesemnificative.

Ele vor fi gospodarite in cadrul functiunii respective, in functie de natura lor, incercandu-se pe cat posibil recuperarea celor valorificabile si separarea celor periculoase.

Deseurile rezultate in perioada de exploatare vor fi gestionate astfel:

deseuri municipale amestecate produse de personalul angajat, in timpul programului de lucru si sunt colectate in pubelele destinate acestui scop sunt introduse periodic in circuitul deseurilor municipale colectate, si procesate impreuna cu acestea;

produse petroliere provenite de la separatoare vor fi predate unor societati specializate.

3.3 INCHIDEREA SI REMEDIEREA DEPOZITELOR NECONFORME

3.3.1 Tipurile si cantitatile de deseuri rezultate

In perioada executiei lucrarilor de inchidere si remediere depozite neconforme rezulta in mod uzual urmatoarele tipuri de deseuri, care pot fi periculoase sau nepericuloase, dupa caz, si care se codifica in conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, prevazuta in Anexa nr. 2 din HG 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase:





Din lucrarile de intretinere in faza de post-inchidere ar putea rezulta unele deseuri de materiale de constructie similare celor mentionate anterior (cod 17), dar in cantitati nesemnifivative.

Din intretinerea functionarii statiilor de epurare levigat, pe durata de timp in care se mai produce levigat, va rezulta namol deshidratat, de asemenea in cantitati reduse.

Din lucrarile de intretinere vor putea rezulta cantitati reduse de alte deseuri nepericuloase sau periculoase in cantitati mici.


CONSORTIU:

Page

169 of 351


In perioada de executie a lucrarilor de inchidere depozite neconforme vor fi asigurate spatii special amenajate pentru depozitarea deseurilor rezultate, precum si contracte de salubritate incheiate cu societati de profil.

Gestionarea deseurilor provenite din lucrarile de intretinere post-inchidere se va face de catre personalul permanent care va supraveghea depozitul inchis, deseurile fiind evacuate in locuri special amenajate respectiv predate la unitati specializate.

4. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA

4.1 APA

4.1.1 Geologie si hidrogeologie

Geologie

Pe teritoriul judetului Alba se remarca prezenta unui relief variat cu predominarea celui muntos astfel: munti 52 %, dealuri 26 % si zone depresionare si lunci 22 %. Varietatea reliefului corespunde unei structuri geologice complexe cu o evolutie indelungata diferita de la o zona la alta cu compartimentare tectonica si asociere petrografica distincta.

Unitatile de relief se grupeaza in: munti, dealuri si podisuri, depresiuni si culoare.

Unitatea montana cuprinde sectoare neuniforme din orogenul Muntilor Apuseni – partea sudica, estica si in masura mai restransa doar terminatiile nordice ale Cindrelului si Sebesului.

Muntii Bihorului - partea sudica din bazinul superior al Ariesului se afla pe teritoriul judetului Alba si reprezinta unitatea ce mai inalta din cadrul Muntilor Apuseni (varful Curcubata 1.849 m). Prezenta sisturilor cristaline i-au imprimat un caracter de masivitate iar calcarele mezozoice au favorizat dezvoltarea unui spectaculos relief carstic. Sunt prezente si suprafetele de netezire: Facaras intre 1500 m – 1700 m si Marisel cu doua trepte: una inte 1200m – 1400 m si cealalta la 800 m – 1000 m iar cea mai inferioara Fenes – Deva la 600 m.

Flancul sudic se prelungeste cu masivul Gaina (1.486 m) cu o osatura cristalina strapuns de intruziuni vulcanice.

Muntele Mare

Se prezinta in judetul Alba cu flancurile sudice ce se intind la nord de valea Ariesului. Este alcatuit din sisturi cristaline strapunse de intruziuni granitice vechi bordate cu calcare cristaline. Un element specific este contrastul izbitor dintre netezirea culmilor si ingustimea vailor ce coboara spre Aries.

Munti Metaliferi

Se intind in partea nord – vestica si sudica a bazinului vaii Ampoiului. Se remarca printr-o constitutie complexa, rocile flisului cretacic fiind deseori strabatute de formatiuni vulcanogene cu varfuri ascutite ce tradeaza prezenta conurilor si a neckurilor vulcanice (Detunata 1.258 m,

CONSORTIU:

Page

170 of 351


Poenisa 1.437 m si Fericeli 1.122 m).

Partea sudica este cunoscuta sub numele de Munceii Vintului (care au inaltimi mai reduse (vf. Mare 1.011 m) sunt alcatuiti din roci ale flisului cretacic cu unele iviri de calcare sub forma de mici olistolite (Piatra Tomii, Piatra Varului), Calcarele de la Valea Mica.

Muntii Trascaului

Reprezinta cea mai extinsa si complexa unitate montana a judetului. Din punct de vedere petrografic roca predominanta este calcarul. Nu sunt prea inalti dar sunt bine populati. Caracteristice - suprafete de netezire precum Ciumerana – Bedeleu si Ramet – Ponor. Prezenta masiva a calcarelor a determinat dezvoltarea tuturor formelor de relief specific: carst de platou, masive izolate, carst de creasta si numeroase olistolite.

Muntii Sureanu

Se desprind din nodul orografic al Parangului si au o orientare sud – nord, au inaltimi mari (Varful lui Patru 2.130 m), sunt bine impaduriti cu paduri de foioase, conifere, iar peste limita superioara a acestora se intind pasunile alpine. Muntii prezinta trei suprafete de eroziune ale Carpatilor Meridionali: Borascu, Rau Ses si Gornovita iar pe inaltimi pastreaza urmele glaciatiunii cuaternare. Prezenta pasunilor si pajistilor montane au favorizat dezvoltarea oieritului in special comunele Sugag si Sasciori.

Muntii Cindrelului

Sunt mai slab reprezentati in judetul Alba doar pe dreapta Sebesului si sunt alcatuiti din sisturi cristaline. Relieful coboara lin de la 2.000 m la aproximativ 900 m.

Ca si in Muntii Sebesului suprafetele intinse de eroziune sunt ocupate de pasuni.

Unitatea dealurilor si podisurilor

Aceasta unitate este alcatuita din dealurile piemontane ale Sebesului, cele ale Trascaului si Podisul Transilvaniei.

Dealurile piemontane ale Sebesului sunt alcatuite din sisturi cristaline si roci cretacic – paleogene. Aceasta zona coboara spre nord pana la culoarul Muresului. Cuvertura groasa a depozitelor deluviale a inmagazinat bogate resurse de apa puse in evidenta de numeroase izvoare bogate situate pe rama marginala nordica a acesteia.

Dealurile piemontane ale Trascaului reprezinta treapta intermediara intre munti si culoarul Muresului. Se prezinta sub forma unor interfluvii largi ce coboara lin care se pierd in terasele Muresului.

Podisul Transilvaniei

In judetul Alba unele subunitati ale podisului Transilvaniei se afla incluse partial (Podisul Tarnavelor, Podisul Mahaceni si Podisul Secaselor) iar altele (dealul Bilagului) in intregime. Podisul este format pe nisipuri, argile si marne cu frecvente procese de versant. Interfluviile sunt largi si orientate est – vest iar vaile principale au terase bine dezvoltate. Din punct de vedere tectonic se disting doua zone: una a domurilor de gazeifere in partea de est (Cetatea de Balta) si alta a cutelor diapire in vest (Ocna Mures).

Podisul Secaselor se afla in partea sud – estica a judetului la sud de valea Tarnavei. Este o unitate mai putin fragmentata si prezinta o dubla inclinare est – vest si sud – nord. Marnele,

CONSORTIU:

Page

171 of 351


argilele si nisipurile ii confera o fizionomie de platou usor valurit.

Podisul Mahaceni situat la nord de Valea Muresului este puternic fragmentat scotand in evidenta roci paleogene si neogene, un relief structural cu frecvente procese de versant.

Dealul Bilag (404 m) este situat in unghiul de confluenta al Muresului cu Ampoiul. Acest martor de eroziune apartine in vest muntelui iar in est podisului.

Depresiuni si culoare

Culoarul Muresului este o unitate de contact ce desparte Muntii Apuseni de Podisul Transilvaniei. Are altitudinea coborata cuprinsa intre 220 m la confluenta cu Sebesul si 270 m la confluenta cu Ariesul. In zona de culoar se individualizeaza doua depresiuni Sebes – Alba Iulia si Teius, netede, sculptate in formatiuni pliocene.

Intre Muntii Apuseni si Carpatii Meridionali se intinde Culoarul Orastiei cu altitudini mai coborate si Valea Muresului asimetrica ce se continua spre est cu depresiunea – culoar Secas cu frecvente procese de versant.

Tot in categoria depresiunilor se pot aminti si cele intramontane situate pe vai Depresiunea Abrudului, Cimpeni, Lupsa, Mogoa, Ponor, Salciua si Trascau si apoi pe Valea Ampoiului, depresiunea Almasului, Zlatna, Ampoi - Ampoita.

Hidrologie

Raurile

Raurile apartin in exclusivitate bazinului Muresului, rau ce s-a adaptat la cel mai vechi traseu de legatura tectonica si hidrografica al Podisului Transilvaniei cu Depresiunea Panonica. Teritoriul judetului Alba se afla pe cursul sau mijlociu pe care-l strabate de la nord-est spre sud-vest pe o lungime de 141 km, inscriindu-se pe contactul dintre munte si Depresiunea Colinara a Transilvaniei, unde din Holocen si pana azi a modelat un vast culoar care-i poarta numele.

In judet, raul Mures intra in amonte de confluenta cu Ariesul (270 m) si iese dupa confluenta cu paraul Bacainti (202 m).

Dintre afluentii Muresului amintim:

Ariesul, cel mai mare afluent pe dreapta ( L = 107 km) care isi aduna apele de pe latura sud - estica a Muntilor Bihor apoi din Muntele Mare si Trascau. Sub raport hidrologic prezinta cea mai importanta resursa de apa pentru regiunea montana. Pe traseul sau in exclusivitate vest – est aduna afluenti dintre care cei mai importanti sunt pe dreapta, dupa confluenta celor doua Ariesuri la Mihoiesti, Sohodol, Abrud (S = 229 km2, L = 24 km, Musca, Sasa, Rimetea (S = 44 km2, L = 16 km), iar pe stanga Valea Caselor, Valea Bistrii, Bistrisoara, Valea Mare S = 70 kmp, L = 19 km), Dobra, Valea Caselor, Salciua, Posaga, Ocolis S = 112 km2, L = 22 km).

Dupa confluenta cu Ariesul, Muresul primeste din Muntii Trascaului ca afluenti Valea Grindul, Valea Unirea, Valea Ciugud,Valea Miraslau, Valea Aiudului (S = 176 kmp, L = 26 km), Valea Stremtului (S = 229 km2, L = 48 km), Valea Galda (S = 321 km2, L = 34 km) Valea Ighiului si Ampoiul (S = 576 km2, L = 60 km) precum si unele paraie mai mici din Muntii Vintului: Valea Vintului, Valea Blandiana, Valea Bacainti.

CONSORTIU:

Page

172 of 351


Pe partea stanga Muresul primeste afluenti mai mici, paraie de campie ca Someghi, Ciunga, Pusta Bagaului si Ratu.

Tarnava Mare( L = 43 km) este urmatorul afluent pe stanga al raului Mures. Isi are izvoarele in partea vestica a masivului vulcanic Harghita. Aval de localitatea Blaj zona Mihalt are loc unirea celor doua Tarnave: Tarnava Mare si Tarnava Mica.

Pana la Blaj, cele doua Tarnave au afluenti mici de podis fara importanta deosebita iar in aval de Blaj principalul afluent ramane Secasul Transilvan pe stanga (S = 356 km2, L = 37 km).

Urmatorii afluenti ai Muresului pe partea stanga sunt: Sebesul, Pianul (S = 133 kmp, L = 31 km) Cioara ( S = 150 km2, L = 15 km) si Cugirul.

Raul Sebea (S = 1289 km2, L = 96 km) este un rau tipic de munte cu amenajari hidroenergetice si cu mari rezerve pentru alimentarea localitatilor din aval in sistem microregional. Raul primeste afluenti bogati pe partea stanga: Cibinul, Bistra, Dobra, iar dupa ce iese din muntii Secasului (S = 560 kmp, L = 42 km) Cugirul (S = 354 km2, L = 54 km), rau care se formeaza in amonte de orasul Cugir prin unirea Raului Mare cu Raul Mic.

La nivelul anului 2006, volumele de apa scurse pe afluentii raului Mures si pe raul Mures, in amonte de confluenta cu raul Cugir sunt prezentate in tabelul de mai jos.

Tabel 4.1-1: Volumele de apa scurse pe afluentii raului Mures in anul 2006

Ape de suprafata Debit mediu anual mc/s Volum mediu annual mil. mc

Raul Mures – amonte cf. cu raul Cugir

184 5802,6

Raul Sebes - Petresti 10,8 340,6

Raul Tarnava Mare - Blaj 20,1 633,9

Raul Tarnave – av. cf. Tarnava Mica 35,4 1116,4

Raul Ampoi - Barabant 7,02 221,4

Raul Mare - Cugir 6,34 199,9

Raul Aries – amonte cf. r. Mures 39,9 1258,3

Lacurile

Lacurile antropice sunt cele de pe Valea Sebesului : Oasa, Tau, Obrejii de Capalna si Petresti a caror apa este folosita atat din punct de vedere hidroenergetic cat si in sistem microregional in alimentarea cu apa a localitatilor si Lacul Cugir de pe Raul Mic – alimentare cu apa.

In imprejurimile localitatii Rosia Montana se intalnesc lacuri care dateaza din secolul al XIX-lea Taul Mare, Sarina, Cornii, Brazi si Anghel a caror apa era folosita la steampurile exploatarilor miniere. In Ocna Mures se intalnesc lacuri sarate ca urmare a activitatii de exploatare a sarii.

CONSORTIU:

Page

173 of 351


Lacuri naturale

Morfologia variata a judetului Alba a permis formarea unor variate tipuri de lacuri naturale, care insa nu au mari volume de apa.

Plecand de la clasificarea genetica, in judetul Alba se intalnesc 3 tipuri de lacuri :

de origine glaciara- Iezerul Sureanu, lac de baraj morenaic, alimentat prin ploi, zapezi, izvoare. Iezerul Sureanu, este format in muntii Sureanu si are o suprafata ( conform L 5/2000) de 20ha - rezervatie naturala - incadrare IUCN in categoria IV.

de origine carstica - Iezerul Ighiel, alimentat prin izvoare si scurgeri de pe versanti. Lacul s-a format in muntii Trascaului si are o suprafata ( conform L 5/2000) de 20 ha - rezervatie naturala - incadrare IUCN in categoria IV.

lacuri formate in zona de alunecare, cu alimentatie prin precipitatii sau subterana, lacuri aflate in prezent intr-o stare avansata de colmatare: lacul Panade, Taul fara Fund, Taul Savului, Tul Baia, Taul Puturos, Taul cel Lung, Taul fara Nume.

4.1.2 Centrul de management integrat al deseurilor Galda de Jos

4.1.2.1 Hidrologia in zona

Configuratia hidrologica in zona propusa pentru amplasarea centrului de management integrat al deseurilor se prezinta dupa cum urmeaza:

Principalul curs de apa din zona este paraul Daneti, afluent al raului Mures, aflat in imediata vecinatate a amplasamentului.

4.1.2.2 Alimentarea cu apa

Alimentarea cu apa necesara instalatiilor tehnologice si cladirilor administrative se va face printr-o captare de adancime cu put forat. Adancimea, gradul de potabilitate al apei si numarul de foraje necesare vor fi stabilite printr-o documentatie tehnica de specialitate ce va insoti executia putului.

Necesarul de apa va fi in conformitate cu necesarul de apa tehnologica si pentru consum igienico – sanitar. Reteaua de apa va lua in considerare alimentarea cu apa a utilitatilor pentru toate cladirile in scopul asigurarii necesarului de apa tehnologica si pentru nevoile sanitare.

Pentru calculul necesarului de apa menajera s-a considerat un numar de maximum 92 persoane – utilizatori de apa, cu un debit specific conform STAS 1478/90 de 75 l/om/zi, rezultand astfel un debit zilnic mediu de 6,90 m3/zi.

Pentru consumul tehnologic de apa, constituit din spalare pardoseli hale, spalare roti autovehicule, se vor folosi spalatoare sub presiune, care au un consum de apa de 0,13 – 2,00 l/s. S-a estimat un necesar de 0,94 m3/zi.

Pentru consumul total de apa a rezultat astfel un debit zilnic mediu de 9,31 m3/zi si un debit maxim zilnic de 12.11 m3/zi.

CONSORTIU:

Page

174 of 351


4.1.2.3 Managementul apelor uzate

In urma activitatilor de prelucrare si eliminare finala a deseurilor menajere, pe amplasament vor rezulta mai multe categorii de ape uzate:

levigatul colectat de sistemul de drenaj levigat montat pe fundul spatiului de depozitare (format din apa continuta de deseuri si apele meteorice care se infiltreaza prin deseuri);

ape uzate menajere provenite de la grupurile sanitare ale cladirilor administrative si cu folosinte similare;

ape uzate tehnologice si de la spalarea platformelor tehnologice;

ape uzate provenite de la spalarea autovehiculelor.

Apa pluviala provenita de pe suprafata celulei de depozit nr. I va fi colectata prin intermediul a trei sisteme, astfel:

- colectarea apei meteorice provenita de pe suprafata exterioara a digului aferent celulei de depozit se face prin intermediul santurilor de pamant amplasate la baza acestuia;

- colectarea apei meteorice drenata de pe suprafata interioara a celulei de depozit, reprezentand apa cu potential contaminat (levigat) se face prin intermediul stratului de drenaj si a conductelor de drenaj;

- colectoare de canalizare a levigatului, provenit din zona interioara a celulei de depozit.

a) Levigatul

Dintre tipurile de ape uzate mai sus mentionate, levigatul generat de depozitul de deseuri este considerat cel mai important pentru protectia mediului. Levigatul este o apa uzata foarte poluata, in care concentratiile de impurificatori variaza in functie de cantitatea, natura si vechimea deseurilor precum si de cantitatea de apa care le traverseaza.


Levigatul va fi colectat intr-un bazin de colectare, apoi va trece prin unitatea de prefiltrare si cea de curatire de unde ajunge in unitatea de osmoza inversa. Tratamentul de prefiltrare consta in 2 filtre. Unitatea de osmoza inversa include 2 linii de osmoza inversa in 3 pasi (care lucreaza in mod simultan), permitand ca procedura de curatare sa nu implice stoparea intregului proces.

b) Apele uzate tehnologice si apele de spalare de la obiective de pe platformele tehnologice (ape uzate industriale)

Provin de la spalarea autogunoierelor si a platformelor si spatiilor inchise din cadrul statiei de sortare, statiei de compostare, atelierului mecanic, zonei de alimentare cu carburanti.

Apele au un continut ridicat de suspensii anorganice si organice precum si de substante organice dizolvate si pot fi impurificate cu produse petroliere. Datorita continutului lor, aceste ape vor fi colectate si directionate catre bazinul de stocare levigat, apoi catre statia de

CONSORTIU:

Page

175 of 351


epurare din incinta. Dupa epurare apele uzate epurate vor fi evacuate in bazinul de retentie ape epurate si apoi evacuate in cursul de apa adiacent depozitului aflat la nord-est de amplasament. Bazinul de retentie ape epurate are capacitatea de 250 m3.

c) Ape uzate menajere

Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare ale cladirii administrative si cu folosinte similare sunt colectate si directionate catre bazinul de colectare levigat, de unde vor fi directionate catre statia de epurare si apoi evacuate in bazinul de retentie ape epurate si apoi evacuate in cursul de apa adiacent depozitului aflat la nord-est de amplasament.

Figura 4.1-1: Managementul apelor uzate

4.1.2.4 Managementul apelor pluviale

Apele pluviale provenite de pe suprafata platformelor aferente statiei de sortare, statiei de compostare si cladirii administrative (situate in partea de nord-vest a amplasamentului) vor fi colectate prin intermediul rigolelor perimetrale capitonate cu membrana si pietris. Mai departe apele pluviale vor fi directionate catre cursul de apa adiacent depozitului de deseuri conform Galda de Jos. Inainte de a fi deversate in emisarul natural, apele pluviale vor fi preepurate intr-un separator de produse petroliere (GL.5.1.).

Apele pluviale colectate prin canalele deschise din zona exterioara a digului perimetral aferent celulelor de depozitare, de pe drumurile de serviciu, din zona de prelevare probe si platforma de la intrarea in incinta, dupa o pre-tratare in separatorul de hidrocarburi, vor fi deversate prin partea de est, in cursul de apa adiacent depozitului, aflat la nord-est de amplasament.

Astfel in emisar vor fi evacuate apele pluviale din amplasament care nu vin in contact cu deseurile.

In timpul exploatarii unei celule apele din precipitatii vin in contact cu deseurile, transformandu-le in ape cu potential contaminant. Apele meteorice infiltrate prin masa de deseuri vor fi preluate prin sistemele de drenare si colectare de pe pantele si de la baza celulelor, urmand a fi tratate ca levigat.

Dupa inchiderea finala a depozitului, apele din precipitatii colectate prin sistemul de drenaj de suprafata, precum si cele rezultate din siroirea pe pantele depozitului – ambele categorii fiind considerate conventional curate – vor fi preluate prin rigolele special prevazute si apoi deversate in emisar.

Debitul de ape pluviale a fost calculat conform STAS 1846 – 2:2007

Ape uzate menajere

Rezervor de egalizare

levigat

Ape uzate tehnologic

e

Levigat

Statie Epurare levigat

Rezervor stocare ape

epurate

Emisar

CONSORTIU:

Page

176 of 351


n

c j j

j=1

q = m S I [l/s]

= 0,80 x (2,06 x 0,95 + 2,77 x 0,85 + 15,16 x 0,05) x 210 = 851,76 [l/s]

Unde:

m – coeficient de reducere a debitului, datorat efectului de acumulare a apei meteorice in reteaua de canalizare → [-];

m = 0,80 → pentru timp de ploae t < 40 [min]

Sj – suprafata de calcul de pe care se va colecta apa de provenienta meteorica → [ha];

S1 = 2,06 [ha] – suprafata invelitorilor metalice;

S2 = 2,77 [ha] – suprafata platformelor din beton;

S3 = 15,16 [ha] – suprafata spatiilor verzi;

Φj – coeficient mediu de scurgere → [-];

Φ1 = 0,95

Φ2 = 0,85

Φ3 = (0,05…0,10) = 0,05

t – timpul de ploaie;

t = 10 [min]

f – frecventa de calcul a ploii;

f = 1/1

I – functie(f, t) - intensitatea ploii de calcul, stabilita in functie de frecventa normata a ploii si durata teoretica a acesteia [l/sxha];

Judetul Alba → Zona 17→ I = 210 [l/sxha].

4.1.2.5 Managementul levigatului

Generarea – compozitia levigatului

Levigatul se produce in depozitele de deseuri, cand apa patrunde in volumul de deseuri, ca urmare a umiditatii, precipitatiilor si/sau nivelului ridicat al apelor subterane.

Levigatul contine particule solide suspendate, componente solubile ale deseurilor, produse solubile descompuse si microbi. Majoritatea componentelor levigatului pot fi toxice si pot cauza degradarea apelor, in mod direct (prin toxine si CBO5) sau indirect (prin eutrofizare). Apa potabila poate fi de asemenea contaminata. Prin urmare, in niciun caz levigatul nu trebuie descarcat in ape de suprafata sau in apele subterane.

Experienta ne-a aratat ca izolarea bazei, fara colectarea si indepartarea levigatului, pot cauza mai mult rau decat bine. Prin urmare, un sistem de colectare si drenaj este esential, si este

CONSORTIU:

Page

177 of 351


una dintre cele mai importante faze in constructia unui depozit de deseuri, deoarece durata de viata a izolare depinde in mare masura de acesta.


Tabel 4.1-2: Date climatice

Luna Precipitatii

(mm)

Temperatura

(˚C)

Ianuarie 20.48 2.04

Februarie 18.74 0.45

Martie 28.74 11.32

Aprilie 50.55 28.53

Mai 53.87 52.83

Iunie 70.53 59.80

Iulie 83.72 66.31

August 82.93 62.09

Septembrie 53.24 37.11

Octombrie 37.71 20.57

Noiembrie 25.65 5.71

Decembrie 34.43 0.93

4.1.2.6 Statia de epurare levigat

Statia de epurare este proiectata pe principiul epurarii prin procesul osmozei inverse.

S-a tinut cont de faptul ca si pe plan international tratarea levigatului din depozitele de deseuri se efectueaza prin procesul osmozei inverse, proces prin care sunt indepartate toate elementele de contaminare din levigat, in procent de peste 99,5 %. Dupa epurare, concentratia de poluanti este chiar sub valorile standard pentru apa potabila.

Folosirea instalatiilor de osmoza inversa ofera operatorului avantaje semnificative fata de alte metode, luand in considerare siguranta operarii, lucru confirmat in peste 2 000 de astfel de instalatii in intreaga lume. Instalatia este conceputa in sistem modular, si asigura o functionare simpla, durabila, 24 h/zi, necesitand un minim de intretinere.

Calitatea apei tratate poate fi evaluata on–line, fara interventia omului, prin masurarea conductivitatii. Valoarea conductivitatii nu este o valoare limitativa in tratarea levigatului in depozite, dar ofera informatii despre integritatea membranei, reducand astfel la minim riscul contaminarii mediului datorita substantelor periculoase pentru acesta.

Indicatorii de calitate ai permeatului rezultat se vor incadra in prevederile NTPA 001/2002 modificat si completat prin HG nr.352/2005 si HG 210/2007.

Statia propusa de tratare a levigatului trebuie sa asigure ca apa epurata va fi de calitate

CONSORTIU:

Page

178 of 351


satisfacatoare pentru a fi descarcata in emisari naturali in conformitate cu cerintele legislatiei si reducerea valorilor de concentrare pentru urmatorii indici:

Materiale solide suspendate

Consum chimic de oxigen

Consum biochimic de oxigen

amonianc

nitrati

sulfuri

clorati

Metale grele.

Tehnica aplicata de tratare trebuie sa asigure indepartarea urmatorilor factori poluanti:

Azotat de amoniu


Compusi organici clorinati

Saruri minerale.

Tratarea levigatului si a apelor uzate se realizeaza cu ajutorul echipamentelor speciale, modulare, care sunt selectate ca functie a fiecarui caz specific.

Tehnologia selectata pentru tratarea levigatului si apelor uzate este metoda cu osmoza inversa. Caracteristicile tipice ale intrarilor in statia de tratare a levigatului sunt:

Qlevigat = 71,97 m3/zi

Q u zi max= 12,11 m3/zi






Cerintele privind calitatea apelor epuarate sunt:

CCO 70 mg/l

CBO5 20 mg/l

SS 35 mg/l

NO3 25 mg/l

NH4 ≤ 2 mg/l

TN ≤ 10 mg/l

CONSORTIU:

Page

179 of 351


TP ≤ 1 mg/l

FC 50 / 100 ml

Statia de tratare a levigatului va include urmatoarele unitati.

Rezervor de echilibrare levigat – un bazin in care se va stoca levigatul si apele uzate

inainte de a fi pompate catre Statia de epurare.


Unitate de separare

Unitate osmoza inversa

Rezervor de colectare a apelor epurare

Atat levigatul cat si apele uzate menajere si tehnologice vor fi colectate intr-un rezervor de echilibrare a levigatului cu un volum de cel putin 1000 m³.


In continuare, levigatul impreuna cu apele uzate colectate vor fi conduse la unitatea de pre-filtrare, urmat de unitatea de separare, iar de aici la unitate osmoza inversa. Tratarea cu pre-filtrare consta in doua filtre de nisip. Unitatea osmoza inversa va consta din 1-linie - 3-pasi-osmoza inversa (functionand simultan), ceea ce permite folosirea procedurii de curatare fara necesitatea de a opri intregul proces.

Apele uzate colectate care intra in sistem vor fi filtrate cu filtre de nisip. Doua carcase de filtrare permit detinerea uneia in functiunea si a celeilate in standby. O pompa centrifugala curata un filtru datorita functiei de spalare cu apa provenita din rezervorul cu apa curata, in timp ce celalalt se afla in functiune, iar unitatile de tratare functioneaza continuu.

Unitatea de separare

De la filtrele cu nisip, apele uzate sunt conduse intr-o unitate de separare unde are loc indepartarea amoniacului. In statia de separare a amoniacului, continutul de amoniac va fi astfel indepartat din levigat si transformat apoi intr-o solutie salina de amoniac. Pentru a curata apele uzate, fluxul este distribuit in partea superioara a coloanei de separare. Aerul este introdus deasupra capatului coloanei, condus in contraflux la levigat, iar amoniacul este indepartat din lichid. Apele uzate preluate de pe fundul coloanei au continut scazut in amoniac. Apele uzate curatate vor fi pompate afara cu pompa de descarcare. Valoare pH-ului la iesire este usor mai scazuta decat la intrare. Coloana functioneaza si in conditii de presiune atmosferica. Straturile compacte sunt realizate din polipropilena si vor fi sprijinite cu o bara de sprijin realizata din polipropilena. Distribuirea lichidului este asigurata printr-un distribuitor continuu care va de asemenea va fi facut din polipropilena. Turnul de separare este echipat cu un dispozitiv de eliminare a lichidelor. Intreaga instalatie va fi montata pe un container.

Unitatea de osmoza inversa

Apele uzate sunt conduse la unitatea de osmoza inversa. Inainte de a fi trimise la unitatea osmoza inversa, anti-detartrantul si acidul sulfuric sunt adaugate pentru a impiedica detartrarea membranelor si pentru a corecta valoarea pH-ului. Apa uzata bruta trece prin filtrele cartusului de 10 µm (rata de filtrare) ca pas final al filtrarii pentru a proteja membranele impotriva cantitatilor mari de solide suspendate.

O pompa cu conectata in paralel asigura presiunea necesara de funtionare pentru procesul

CONSORTIU:

Page

180 of 351


de osmoza inversa. Prin pompele avansate, cu dispozitiv de accelerare, centrifugale de inalta presiune, este asigurat la suprafata membranei un flux transversal ridicat. Parametrii principali ai apelor uzate, cum ar fi temperatura, presiunea, conductivitatea si pH-ul vor fi controlate automat de PLC. Unitatea de osmoza inversa este un sistem complet automatizat, care poate fi pornit si oprit prin intermediul semnalelor externe precum senzorii de nivel in amonte si aval de sistem. Apele uzate sunt operate la o presiune de 20-50 bari. Presiunea de functionare depinde de nivelul de poluare a membranelor si va fi reglat de fluxul masurat in conducta de colectare a permeatului. Reglarea presiunii cu supape de control a motorului mentine rata de recuperare a sistemului la valoarea stabilita de 60-65%. Pentru a trata levigatul brut cu un sistem de osmoza inversa, va fi aplicata o membrana cu o bara de distantare mai mare pentru a impiedica blocarea membranei. Concentratul din acest stagiu va fi descarcat inapoi in depozitul de deseuri.

Permeatul din acest stagiu poate fi utilizat ca apa curata pe depozitul de deseuri sau poate fi descarcat in emisar dupa o reglare finala a pH-ului cu o solutie diluata de hidroxid de sodiu. De asemenea, permeatul este necesar pentru curatarea interna a sistemului. In timpul procesului de osmoza inversa, un strat ancrasat se va forma pe membrane ca urmare a compusilor organici din levigat. Cand fluxul de permeat este incetinit de straturile ancrasate de pe membrane, un ciclu de curatare este necesar pentru a indeparta ancrasarea si pentru a reface performantele membranelor.

Ca urmare a utilizarii unui sistem cu 2 linii, nu este necesara oprirea completa a functionarii normale a statiei. Doar o singura linie poate fi oprita si supusa procedurii de curatarem in timp ce cealalta continua sa functioneze. Solutia concentrata din sistem a liniei de curatat va fi indepartata, iar permeatul va fi transferat intr-un rezervor de curatare intern. Se va adauga substanta de curatare chimica, iar aceasta solutia se va incalzi si va circula in sistem pentru a indeparta straturile ancrasate si detartrate de pe membrane. Dupa curatarea acestei linii, aceeasi procedura de curatare poate fi efectuata de catre cealalta. Dupa terminarea ambelor proceduri, ambele linii pot functiona din nou conform procesului normal.

Rezervorul de colectare ape epurate

Apa tratata din unitatea de osmoza inversa este condusa la rezervorul de colectare a apei epurate. Rezervorul are dimensiuni suficiente pentru a colecta apele epurate din ultimele 3 zile. Pe baza calculelor privind proiectarea, rezervorul va avea un volum efectiv minim de 250 m3.

Parametrii de calitate ai permeatului sunt controlati automat pe principiul conductivitatii. Acesta nu poate fi evacuat din bazinul de stocare ape epurate, decat daca indeplineste conditiile de calitate impuse.

Apele epurate colectate in bazinul de colectare sunt pompate si descarcate in final in cursul de apa adiacent depozitului aflat la nord-est de amplasament.

De regula, apa rezultata nu are calitatea apei potabile, dar poate fi folosita ca apa industriala sau la irigatii in parcuri.

Conform prevederilor NTPA 001, apele epurate se vor inscrie in urmatoarii indicatori fizico-chimici:

Indicator Valoare Indicator Valoare

pH 6,5 – 8,5 CCO Cr 125 mgO2/dm3

CCBO5 25 mgO2/dm3 Azot amoniacal 2,0 mg/dm

3

CONSORTIU:

Page

181 of 351


Azot total 10 mg/dm3 Azotiti 1 mg/dm

3

Fosfor total 1 mg/dm3 Sulfati 600 mg/dm

3

Cu 0,1 mg/dm3 Mn 0,1 mg/dm

3

Zn 0,5 mg/dm3 Cloruri 500 mg/dm

3

azotati 25 mg/dm3 Reziduu filtrare 2000 mg/dm

3

In conditii normale de exploatare retelele de canalizare, bazinele de retentie si statiile de pompare nu reprezinta surse de poluare. Problema poluarii se pune in cazul aparitiei exfiltratiilor datorate deteriorarii colectoarelor sau opririi pompelor. Acestea pot fi evitate printr-o exploatare corecta cu efectuarea periodica a inspectarii obiectivelor si interventia rapida pentru remedierea diverselor avarii.

In concluzie, toate apele uzate (menajere, tehnologice, levigat) vor fi colectate intr-un bazin de colectare denumit Bazin stocare levigat, pompate catre statia de epurare cu osmoza inversa, epurate in statia de epurare, colectate apoi intr-un bazin colector si apoi descarcate in cursul de apa adiacent depozitului aflat la nord-est de amplasament (paraul Daneti).

4.1.3 Statia de transfer Blaj

4.1.3.1 Configuratia hidrologica in zona

Configuratia hidrologica in zona propusa pentru amplasarea statiei de transfer Blaj se prezinta astfel:

La E: la distanta de ~ 900 m, se afla paraul Valea Mica;

La NV: la distanta de ~1.300 m, se afla raul Tarnava Mica.


Pentru statia de transfer Blaj, in vederea micsorarii costurilor de investitie si avand in vedere numarul redus de personal (5 persoane), s-a optat ca alimentarea cu apa de baut sa se realizeza cu ajutorul cisternelor ce vor alimenta bazinul de apa potabila de pe amplasament.

Datorita faptului ca deseurile sunt transferate din autogunoiera direct in containerul de transport lung curier, statia de transfer nu va folosi apa in procesul tehnologic.

Pentru calculul necesarului de apa menajera s-a considerat un numar de maximum 5 persoane – utilizatori de apa, cu un debit specific conform SR 1343 – 1:2006 de 50 l/om/zi, rezultand astfel un debit zilnic mediu de 0,25 m3/zi.

A rezultat un debit zilnic mediu de cca. 0,25 m3 si un debit maxim zilnic de 0,33 m3.


Surse potentiale de poluare apelor subterane si de suprafata

CONSORTIU:

Page

182 of 351


ape uzate menajere provenite de la grupurile sanitare ale cladirii administrative;

ape pluviale colectate de pe suprafetele betonate.

Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare ale cladirii administrative sunt dirijate prin reteaua de canalizare interna in bazinul vidanjabil destinat acestei categorii de ape, ceva avea o capacitate de 15,7 m3. Apele astfel colectate se vor transporta catre cea mai apropiata statie de epurare.

Avand in vedere ca la statia de transfer deseurile sunt descarcate direct in containerele de lung curier, prin intermediul unei palnii, acestea nu vor ajunge pe platformele betonate din incinta. Din acest motiv nu este necesara spalarea platformelor betonate sau a masinilor ce ajung la statia de transfer.

Debitul de apa uzata menajera:

Qu zi med = 0,30m3/zi

Qu zi max = 0,39 m3/zi

Qu orar max = 0,05 m3/zi


Apele pluviale colectate de pe caile de acces interioare, vor fi dirijate catre separatorul de produse petroliere si preepurate. Instalatia de separare este impermeabilizata la interior cu un strat de protectiv rezistent la produse petroliere. Toate echipamentele sunt prevazute cu element de coalescenta si dispozitiv de inchidere automata pentru blocarea evacuarii, in cazul in care se atinge capacitatea maxima de depozitare a lichidelor usoare. Accesoriile constau in tubul de prelevare, trusa de prelevare probe si dispozitivul de inchidere automata. Apele pluviale ce ies din separatorul de grasimi vor respecta limitele impuse de NTPA 001/2002.

Fractia separata si namolul decantat vor fi predate unor unitati specializate in preluarea si tratarea/eliminarea acestor tipuri de materiale, in timp ce apa conventional curata rezultata va fi directionata si descarcata ulterior in valea din partea de nord-vest a amplasamentului, prin intermediul unui sant de pamant.

Debitul de ape meteorice, pe intreg amplasamentul, s-a determinat conform STAS 1846 – 2:2007:

n

c j j

j=1

q = m S I [l/s]

= 0,80 x (0,005 x 0,95 + 0,39 x 0,85 + 0,51 x 0,05) x 210 = 60,65 [l/s]

Unde:


m = 0,80 → pentru timp de ploaie t < 40 [min]

CONSORTIU:

Page

183 of 351







Φ1 = 0,95

Φ2 = 0,85

Φ3 = (0,05…0,10) = 0,05


t = 10 [min]


f = 1/1

I – functie (f, t) - intensitatea ploii de calcul, stabilita in functie de frecventa normata a ploii si durata teoretica a acesteia [l/sxha];

Judetul Alba → Zona 17 → I = 210 [l/sxha].

4.1.4 Statia de transfer Tartaria

4.1.4.1 Configuratia hidrologica in zona

Configuratia hidrologica in zona propusa pentru amplasarea statiei de transfer Blaj se prezinta astfel:

La NV: la distanta de cca. 100 m se afla raul Mures.


Pentru statia de transfer Tartaria in vederea micsorarii costurilor de investitie si avand in vedere numarul redus de personal (5 persoane) s-a optat ca alimentarea cu apa de baut sa se realizeza cu ajutorul cisternelor ce vor alimenta bazinul de apa potabila din incinta.

Datorita faptului ca deseurile sunt transferate din autogunoiera direct in containerul de transport lung curier, statia de transfer nu va folosi apa in procesul tehnologic.

Pentru calculul necesarului de apa menajera s-a considerat un numar de maximum 5 persoane – utilizatori de apa, cu un debit specific conform SR 1343 – 1:2006 de 50 l/om/zi, rezultand astfel un debit zilnic mediu de 0,25 m3/zi.

CONSORTIU:

Page

184 of 351


A rezultat un debit zilnic mediu de cca. 0,25 m3 si un debit maxim zilnic de 0,33 m3.


Surse potentiale de poluare apelor subterane si de suprafata

ape uzate menajere provenite de la grupurile sanitare ale cladirii administrative;

ape pluviale colectate de pe suprafetele betonate.

Apele uzate menajere provenite de la grupurile sanitare ale cladirii administrative sunt dirijate prin reteaua de canalizare interna in bazinul vidanjabil destinat acestei categorii de ape, ceva avea o capacitate de 15,7 m3. Apele astfel colectate se vor transporta catre cea mai apropiata statie de epurare.

Avand in vedere ca la statia de transfer deseurile sunt descarcate direct in containerele de lung curier, prin intermediul unei palnii, acestea nu vor ajunge pe platformele betonate din incinta. Din acest motiv nu este necesara spalarea platformelor betonate sau a masinilor ce ajung la statia de transfer.

Debitul de apa uzata menajera:

Qu zi med = 0,30m3/zi

Qu zi max = 0,39 m3/zi

Qu orar max = 0,05 m3/zi


Apele pluviale colectate de pe caile de acces interioare, vor fi dirijate catre separatorul de produse petroliere si preepurate. Instalatia de separare este impermeabilizata la interior cu un strat de protectiv rezistent la produse petroliere. Toate echipamentele sunt prevazute cu element de coalescenta si dispozitiv de inchidere automata pentru blocarea evacuarii, in cazul in care se atinge capacitatea maxima de depozitare a lichidelor usoare. Accesoriile constau in tubul de prelevare, trusa de prelevare probe si dispozitivul de inchidere automata. Apele pluviale ce ies din separatorul de grasimi vor respecta limitele impuse de NTPA 001/2002.

Fractia separata si namolul decantat vor fi predate unor unitati specializate in preluarea si tratarea/eliminarea acestor tipuri de materiale, in timp ce apa conventional curata rezultata va fi directionata si descarcata in canalul existent din partea de nord a amplasamentului in final, apele deversate vor ajunge in raul Mures.

Debitul de ape meteorice, pe intreg amplasamentul, s-a determinat conform STAS 1846 – 2:2007:

n

c j j

j=1

q = m S I [l/s]

= 0,80 x (0,005 x 0,95 + 0,69 x 0,85 + 0,61 x 0,05) x 130 = 65 [l/s]

Unde:

CONSORTIU:

Page

185 of 351



m = 0,80 → pentru timp de ploaie t < 40 [min]






Φ1 = 0,95

Φ2 = 0,85

Φ3 = (0,05…0,10) = 0,05


t = 10 [min]


f = 1/1

I – functie (f, t) - intensitatea ploii de calcul, stabilita in functie de frecventa normata a ploii si durata teoretica a acesteia [l/sxha];

Judetul Alba → Zona 18 → I = 130 [l/sxha].


In perioada de executie a lucrarilor de inchidere si remediere a depozitelor neconforme, apa potabila pentru personalul angrenat in activitatile specifice, va fi asigurata in recipienti, de catre executantul lucrarilor.

Nu va fi necesara crearea de sisteme de alimentare cu apa tehnologica.

In perioada de executie a lucrarilor de inchidere se vor utiliza toalete ecologice, pentru rezolvarea problemei apelor uzate menajere, care vor fi vidanjate periodic, apele fiind evacuate la o statie de epurare.

In cadrul depozitelor vor fi prevazute santuri perimetrale amplasate la baza depozitului de deseuri, cu rol de preluare a apelor provenite din precipitatiile cazute in zona depozitului si posibilitatea de descarcare a acestor ape de ploaie in viroage, cursuri de apa sau retele de canalizare din zona.

CONSORTIU:

Page

186 of 351


4.1.6 Prognozarea impactului

4.1.6.1 Centrul de management integrat al deseurilor Galda de Jos

In perioada de constructie si amenajare a depozitului Galda de Jos se pot manifesta diferite forme de impact direct sau indirect, mai mult sau mai putin semnificative, temporare sau definitive.

Avand in vedere ca, pentru construirea depozitului, o suprafata insemnata de teren va fi scoasa din circuitul natural sau economic, iar noua folosinta impune decopertarea terenului, se va genera impact asupra apelor subterane.

Impactul asupra calitatii apei freatice

In raport cu conditiile climatice si cu modul de amenajare si exploatare al depozitului se apreciaza ca nu exista posibilitatea de patrundere a levigatului in panza freatica datorita impermeabilizarii fundului depozitului la nivelul standardelor nationale si europene (HG 349/2005 si Ordinul MAPM 757/2004 - Directiva Consiliului Europei 1999/31/EC).

Pe amplasament vor exista si alte potentiale surse de poluare a apelor subterane, precum depozitele de combustibil sau canalizarea de ape uzate tehnologice si menajere. Realizarea lor conform proiectului, ca si controlul periodic al functionarii acestora, conform programului de monitoring tehnic, va permite eliminarea oricaror riscuri de impact asupra apei subterane.

Impactul asupra calitatii apei de suprafata

Schema de epurare a apelor uzate rezultate din activitatea depozitului, sustine ideea unui impact minim asupra calitatii apei de suprafata, in conditiile unei exploatari corecte a procesului.

Proiectul prevede urmatoarele instalatii:

statia de epurare a levigatului,

separator de produse petroliere pentru apele meteorice de pe platforma incintei.

In caz de avarie la statia de epurare a levigatului, apele vor fi descarcate intr-un bazin tampon de unde vor fi reintroduse in procesul de epurare.

Efectele in cazul descarcarii accidentale a unor ape uzate neepurate

Teoretic, exista riscul descarcarii de ape uzate neepurate, datorita unor eventuale defectiuni la statiile de epurare. Efectele determinate de descarcarea apelor uzate neepurate direct in receptorul natural depind de marimea debitului natural in emisar in timpul poluarii accidentale si de durata perioadei de timp in care se produce descarcarea apelor uzate.

Proiectul prevede echiparea statiei de epurare a levigatului cu un bazin de retentie, cu durata de retentie de 2 - 4 zile, care sa preia apele uzate in cazul aparitiei unor defectiuni. In acest fel, riscul descarcarii de ape uzate neepurate este redus si elimina riscurile de poluare.

4.1.6.2 Statii de transfer

In perioada de constructie, apele subterane pot fi afectate doar in cazul unor evenimente accidentale de poluare (scurgeri accidentale de carburanti si uleiuri) din utilajele si mijloace

CONSORTIU:

Page

187 of 351


auto angrenate in activitatile de santier.

Executia lucrarilor de constructii nu necesita deversarea unor deseuri sau produse secundare pe suprafata solului si nici de ape uzate, care ar putea duce la poluarea apelor subterane.

Eventualele scurgeri de produse petroliere pe sol vor fi izolate, perimetrele respective fiind decopertate si apoi tratate pentru neutralizaea poluantului, fiind astfel evitata eventualitatea poluarii cursurilor de ape sau a stratelor freatice cu produse petroliere.

Prin urmare, nu se prognozeaza un impact semnificativ asupra apelor de suprafata si subterane, in faza de constructie.

In perioada de exploatare impactul asupra apelor subterane si de suprafata este nesemnificativ, avand in vedere modul de colectare si evacuare a apelor uzate, prevazut in proiect.

Platformele de acces si cele tehnologice vor fi betonate, prin urmare, impactul asupra apelor subterane, in cazul unor scurgeri accidentale de poluanti, este redus.

4.1.6.3 Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme

In perioada de executie a lucrarilor de inchidere depozite, apele subterane pot fi afectate doar in cazul unor evenimente accidentale de poluare (scurgeri accidentale de carburanti si uleiuri) din utilajele si mijloace auto angrenate in activitatile de santier.



Lucrarile de inchidere prevad realizarea unor santuri perimetrale amplasate la baza depozitului de deseuri, cu rol de preluare a apelor provenite din precipitatiile cazute in zona depozitului si posibilitatea de descarcare a acestor ape de ploaie in lacuri, viroage, cursuri de apa sau retele de canalizare din zona.

Prin urmare, nu se prognozeaza un impact semnificativ asupra apelor de suprafata si subterane.

Prin inchiderea depozitelor neconforme in conformitate cu prevederile proiectului si prin respectarea HG 349/2005 si Ord. MAPM 757/2004, va avea un impact pozitiv asupra factorului de mediu apa, tinand cont ca se va asigura diminuarea semnificativa a impactului existent la ora actuala asupra apelor subterane. Acest lucru va putea fi pus in evidenta prin forajele de monitorizare, care se vor executa pe amplasamentele depozitelor inchise.

4.1.7 Masuri de diminuare a impactului


Avand in vedere ca nu s-a prognozat un impact semnificativ asupra apelor, in perioada de constructie, nu sunt necesare masuri speciale pentru protectia acestui factor de mediu. In activitatile de organizare de santier se vor respecta normativele de protectia mediului. Pentru

CONSORTIU:

Page

188 of 351


prevenirea scurgerilor accidentale de produse petroliere, care pot fi antrenate de precipitatii, intretinerea utilajelor, schimbul de ulei si alimentarea cu combustibil se vor efectua numai in locurile special amenajate in acest scop si numai de catre personal instruit. In plus, reviziile si reparatiile utilajelor sau instalatiilor se vor face periodic, conform graficelor si specificatiilor tehnice, la ateliere specializate.

Pentru evitarea poluarilor accidentale si diminuarea impactului asupra factorului de mediu apa, se vor lua urmatoarele masuri:

optimizarea traseului utilajelor care transporta material excavat sau materiale de constructie preluat din gropi de imprumut

imprejmuirea incintei viitorului depozit inca din faza incipienta de constructie

monitorizarea calitatii factorilor de mediu pe durata constructiei

verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor utilajelor

respectarea normelor specifice de protectia muncii si protectia mediului la lucrarile ce se executa.

Pe de alta parte, lucrarile proiectate pentru amenajarea depozitului au urmarit sa asigure protectia tuturor apelor subterane, prin evitarea exfiltratiilor din depozit. Aceste lucrari, descrise detaliat in capitolul 2 constau in principal din:

impermeabilizarea fundului si peretilor laterali ai depozitului;

colectarea levigatului din deseuri printr-un sistem de drenaj amplasat deasupra hidroizolatiei de fund; levigatul colectat se va acumula in bazinul de egalizare debite al statiei de pompare, de unde va putea fi trimis cu debit constant spre statia de epurare levigat;

includerea unei hidroizolatii in acoperisul depozitului, in zonele care au atins cota finala de depozitare, care sa impiedice patrunderea apei din precipitatii in masa de deseuri in scopul reducerii debitului de levigat din depozit;

pentru colectarea apelor pluviale cazute pe acoperisul depozitului - un sistem de drenaj in acoperis;

un canal de garda pe intreg perimetrul depozitului pentru evitarea infiltrarii in depozit a apelor pluviale scurse de pe suprafetele invecinate si de pe taluzurile digului perimetral.

Pentru celelalte zone ale depozitului zonal Galda de Jos, in scopul protectiei apelor subterane, se au in vedere masuri precum:

colectarea prin canalizare a tuturor apelor uzate produse in instalatiile auxiliare depozitului propriu-zis si aflate pe platforma tehnologica, pentru evitarea infiltrarii lor in panza freatica;

colectarea apelor uzate menajere de la grupurile sanitare ale corpului administrativ si a celorlalte cladiri si conducerea lor spre statia de epurare;

CONSORTIU:

Page

189 of 351


prevederea unor bazine de retinere a produselor petroliere pe traseul canalizarilor ce pleaca de la gospodaria de carburanti, zona parcarilor si platformelor care poate genera ape cu astfel de impurificatori

prevederea unor masuri specifice de executie si izolare a conductei de evacuare a apelor uzate.


Avand in vedere ca nu s-a prognozat un impact semnificativ asupra apelor, in perioada de constructie, nu sunt necesare masuri speciale pentru protectia acestui factor de mediu. In activitatile de organizare de santier se vor normativele de protectia mediului. Pentru prevenirea scurgerilor accidentale de produse petroliere, care pot fi antrenate de precipitatii, intretinerea utilajelor, schimbul de ulei si alimentarea cu combustibil se vor efectua numai in locurile special amenajate in acest scop si numai de catre personal instruit. In plus, reviziile si reparatiile utilajelor sau instalatiilor se vor face periodic, conform graficelor si specificatiilor tehnice, la ateliere specializate.


optimizarea traseului utilajelor care transporta material excavat sau materiale de constructie preluat din gropi de imprumut

imprejmuirea incintelor inca din faza incipienta de constructie

monitorizarea calitatii factorilor de mediu pe durata constructiei



In perioada de exploatare masurile pentru protectia apelor sunt:

betonarea platformelor de acces si a platformelor tehnologice

colectarea apelor uzate menajere printr-o retea de canalizare in sistem inchis si stocarea acestora intr-un bazin etans vidanjabil

evacuarea periodica a apelor uzate menajere prin vidanjare si transportul acestora la statii de epurare

preepurarea apelor pluviale prin separatoare de hidrocarburi, inainte de evacuarea acestora de pe amplasament.


Avand in vedere ca nu s-a prognozat un impact semnificativ asupra apelor, in perioada de constructie, nu sunt necesare masuri speciale pentru protectia acestui factor de mediu. In activitatile de organizare de santier se vor respecta normativele de protectia mediului. Pentru prevenirea scurgerilor accidentale de produse petroliere, care pot fi antrenate de precipitatii,

CONSORTIU:

Page

190 of 351


intretinerea utilajelor, schimbul de ulei si alimentarea cu combustibil se vor efectua numai in locurile special amenajate in acest scop si numai de catre personal instruit. In plus, reviziile si reparatiile utilajelor sau instalatiilor se vor face periodic, conform graficelor si specificatiilor tehnice, la ateliere specializate.


monitorizarea calitatii factorilor de mediu pe durata executiei lucrarilor


respectarea normelor specifice de protectia muncii si protectia mediului la lucrarile ce se executa

prevederea de santuri perimetrale amplasate la baza depozitului de deseuri, cu rol de preluare a apelor provenite din precipitatiile cazute in zona depozitului si posibilitatea de descarcare a acestor ape de ploaie in viroage, cursuri de apa sau retele de canalizare din zona

monitorizarea panzei de apa freatica prin executarea unor foraje de monitorizare.

Prin respectarea prevederilor proiectului se vor asigura toate conditiile de protectia mediului, fiind prevazute masuri de prevenire si diminuare a impactului activitatilor propuse asupra apelor subterane si de suprafata.

4.1.8 Harti si desene la capitolul „Apa”

- Harta hidrografica a Romaniei

4.2 AERUL

4.2.1 Date generale

4.2.1.1 Date climatice

Clima judetului Alba , are caracter continental, fiind diferentiata in functie de treptele de relief. Astfel, culoarul Muresului si Podisul Tarnavelor beneficiaza de un climat mai bland, temperatura medie fiind de 9ºC, pe cand in zona montana temperatura scade odata cu cresterea altitudinii (la 1400 m temperatura medie atinge 20 C).

Precipitatiile sunt mai intense in zona muntilor, variind functie de altitudine. In culoarul Muresului valorile medii sunt de 550 mm/an.

Vanturile predominante bat dinspre sud - vest in culoarul Muresului si dinspre sud-vest in restul teritoriului. In Muntii Apuseni directiile dominante sunt cele de vest si sud-vest. Calmul atmosferic ca o consecinta a climatului de adapost are valori de peste 50 %.

CONSORTIU:

Page

191 of 351


4.2.1.2 Calitatea aerului

In reteaua de supraveghere a poluarii de impact se efectueaza masuratori privind calitatea aerului, in 9 localitati din judet, dupa cum urmeaza: Alba-Iulia; Zlatna; Ocna-Mures, Blaj, Aiud, Campeni, Abrud, Baia de Aries, Teius.

Indicatori monitorizati :

Dioxid de sulf: Alba-Iulia – 1 punct; Zlatna -1 punct

Dioxid de azot: Alba-Iulia – 1 punct; Zlatna -1 punct

Amoniac: Alba-Iulia – 1 puncte; Zlatna -1 punct

Pulberi in suspensie: Alba-Iulia – 1 punct; Zlatna – 1 punct ; Ocna-Mures – 1 punct;

Fractiune PM10 din pulberi in suspensie: Alba Iulia - 1 punct

Pulberi sedimentabile: Alba-Iulia – 8 puncte; Zlatna – 3 puncte ; Fenes – 2 puncte; Ocna-Mures - 2 puncte si cate un punct in localitatile: Abrud, Aiud, Blaj, Cimpeni, Baia de Aries si Teius.

Metale grele: plumb, cadmiu, cupru si zinc din pulberi in suspensie: Zlatna – 1 punct.

Emisii de gaze cu efect de sera

Conform inventarului de emisii in aer pe anul 2005, cantitatea totala de gaze cu efect de sera, respective CO2, CH4, N2O, afost de 1107716 tone.

Evolutia gazelor cu efect de sera in perioada 2004 – 2005 este prezentata in tabelul de mai jos:

ANUL Total din care: CO2 CH4 N2O

2004 1395784 1375051 18685 2048

2005 1107716 1091503 14516 1697

Poluarea aerului ambiental cu dioxid de sulf

Prin prelucrarea datelor rezultate din masuratorile effectuate de APM Alba rezulta urmatoarele concentratii medii anuale de SO2.

CONSORTIU:

Page

192 of 351


Figura 4.2-1: Concentratii medii anuale de dioxid de sulf – Alba Iulia

Valorile se incadreaza sub concentratia admisa/an pentru protectia ecosistemelor (20µg/mc) conform Ordinul M.A.P.M. 592/2002.

Poluarea aerului ambiental cu oxizi de azot

Prin prelucrarea datelor rezultate din masuratorile effectuate de APM Alba, rezulta urmaoarele concentratii medii anuale ale NOx:

Figura 4.2-2: Concentratii medii anuale – dioxid de azot – Alba Iulia

Valorile dioxidului de azot se incadreaza sub pragul inferior de evaluare/an (26 µg/mc) conform Ordinului 592/2002.

Poluarea aerului ambiental cu metale grele

Evolutia emisiilor cu metale grele in perioada 2001 – 2005 este prezentata in tabelul de mai jos:

Emisii totale de metale grele

2001 2002 2003 2004 2005

CONSORTIU:

Page

193 of 351


(t/an)

Mercur 0,021 0,0032 0,00079 0,00102 0,00111

Cadmiu 0,0494 0,0316 1,307 0,00241 0,00281

Plumb 4,858 4,093 8,933 0,2677 0,2796

Zona Zlatna

Evolutia concentratiei maxime a metalelor grele din aerul ambiental, precum si frecventele de depasire a CMA-urilor conform Normativelor in vigoare in perioada 200 – 2005 este redata in figura de mai jos:

Figura 4.2-3: Frecventa de depasire a CMA-urilor la Pb in perioada de 2000 – 2005

Poluarea aerului ambiental cu pulberi in suspensie

Emisiile de PM10 – an 2005, sunt prezentate in figura de mai jos:

CONSORTIU:

Page

194 of 351


Figura 4.2-4: Frecventa depasirilor PM10 fata de CMA (+marja de reducere pentru 2005) – Ordinul

592/2002: 67 µg/mc

4.2.2 Surse si poluanti generati


4.2.2.1.1 Faza de constructie

Construirea depozitului si a statiei de sortare si compostare consta in lucrari de constructie

pentru:

depozitul propriu-zis (lucrari de excavatie, umplutura etc);

anexele necesare pentru exploatarea acestuia.

lucrari perimetrale, drumuri parcari

Realizarea depozitului propriu-zis implica urmatoarele categorii de lucrari:

a) pregatirea patului depozitului

b) amenajarea fundului depozitului, constand in:

hidroizolarea fundului si peretilor laterali ai depozitului

instalarea sistemului de drenaj al levigatului colectat la baza depozitului

c) construirea digului de contur

Sursele potentiale de poluare a aerului sunt datorate:

a) manevrarii pamantului (sapaturi, umpluturi), - emisii de particule in suspensie (TSP) ,

b) utilajelor angrenate in efectuarea constructiilor,

CONSORTIU:

Page

195 of 351


c) traficului auto de lucru – emisii datorate arderii motorinei in motoarele cu ardere interna si emisii de particule in suspensie datorate antrenarii prafului de pe drumurile de acces de catre rotile vehiculelor

d) eroziunii eoliene –emisii de particule in suspensie de pe gramezile de pamant descoperite.

Aceste emisii au urmatoarele caracteristici commune:

- sunt emisii la nivelul solului, nedirijate;

- au impact preponderant local (nu afecteaza localitatile limitrofe amplasamentelor);

- sunt temporare (dureaza pana la terminarea obiectivului).

Ca in orice santier, activitatile principale vor fi efecuate cu utilaje diverse, in cazul de fata excavatoare, buldozere, screpere, camioane etc.

Toate activitatile importante din faza de constructie reprezinta surse de poluanti atmosferici. Sursele asociate lucrarilor de constructie sunt surse deschise, libere.

Toate aceste utilaje vor genera gaze de esapament continand, suspensii de funingine iar prin circulatia lor pe drumuri de santier vor ridica in aer pulberi sedimentabile – praf.

Poluantul specific fazei de constructie este constituit de particulele in suspensie cu un spectru dimensional larg, incluzand si particulele cu diametre aerodinamice mai mici de 10 μm (particule inhalabile, care pot afecta sanatatea umana). Alaturi de emisiile de particule vor aparea emisii de poluanti specifici gazelor de esapament rezultate de la utilajele cu care se executa operatiile si de la vehiculele pentru transportul materialelor echipate cu motoare cu ardere interna de tip Diesel: oxizi de azot, oxizi de carbon, oxizi de sulf, particule cu continut de metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), compusi organici (inclusiv hidrocarburi aromatice policiclice – HAP, substante cu potential cancerigen).

Cele mai mari consumuri de carburanti vor avea loc in faza de constructie a depozitului volumele de lucrari si consumurile de carburanti pentru etapele de constructie ulterioare fiind cu mult mai reduse.

Utilajele care vor fi utlizate sunt: buldozere, incarcatoare, screpere, excavatoare. Pentru transportul materialelor se vor utiliza autocamioane cu capacitatea de 10 – 20 t.

Emisiile aferente perioadei de constructie vor inceta in momentul inceperii perioadei de operare.

4.2.2.1.2 Faza de operare

Activitatile de operare care se constituie in surse de poluanti atmosferici sunt:

descompunerea deseurilor depozitate – emisii de gaze specifice: CO2, CH4, N2 si urme de H2S, compusi organici speciali (inclusiv compusi organici clorurati);

compostarea deseurilor;

descarcarea si compactarea deseurilor – emisii reduse de particule;

utilajele si mijloacele de transport auto utilizate in activitate.

CONSORTIU:

Page

196 of 351


Metanul si dioxidul de carbon reprezinta principalii constituenti ai gazelor de depozit. Acestia sunt produsi de microorganisme in conditii anaerobe. In perioada in care generarea gazelor atinge starea constanta, acestea contin cca. 40% CO2, 55% CH4, 5% N2 (si alte gaze) si urme de CONM. Cantitatile de compusi organici non-metanici, printre care diferiti poluanti periculosi, gaze cu efect de sera si compusi asociati diminuarii ozonului stratosferic, sunt foarte mici.

Ratele de emisie sunt determinate de productia de gaze (respectiv conditiile din depozit) iar mecanismele de transport sunt difuzia, convectia si migrarea.

Compostarea, este denumirea tehnica a procesului tehnologic de transformare a fractiei bogate in componenti organici din deseurile menajere, in compost. Procesul se bazeaza pe transformarile biochimice care au loc in masa acestei categorii de deseuri, in prezenta oxigenului din aer, intr-un mediu termic optim, respectiv sub actiunea caldurii. Fenomenul este insotit de eliberarea de gaze de fermentatie, care au in compozitie in principal CO2, compusi ai azotului, sulfului si vapori de alcooli. Astfel, gazele emise in perioada de compostare sunt:

in special CO2 din activitatea de fermentare;

O2 din excesul de aerare, deoarece sistemul funtioneaza totdeauna cu aer in exces

pentru a nu permite fermentare anaeroba;

N2 din aerul de fermentare, din care se consuma oxigenul

vapori de apa si in cantitati mici vapori de alcooli.

Emisiile din timpul compostarii sunt in special mirosuri, generate de compusi de sulf gazosi (H2S, mercaptani).

Conform metodologiei CORINAIR, emisiile din compostare pot fi neglijate, tinand cont de contributia acestora la emisiile totale din activitate.

Activitatile de inchidere zilnica si finala si cele de construire a celulelor constituie surse de poluare cu particule. Activitatile de depozitare, inchidere si construire celule sunt insotite si de emisii de poluanti (gaze de esapament) generate de utilajele de lucru din depozit si de vehiculele care transporta deseurile si materialele: buldozere de 140 CP, compactor picior de oaie de 20-30 t, excavator cu capacitatea cupei de 0,5 m3, autocamioane de 22 t, autocisterne de 8 t, incarcator frontal Wolla.

Estimarea productiei de biogaz

Pentru calcularea generarii de biogaz este utilizat Modelul de emisii a gazelor de depozitare - LandGEM, versiunea 3.02.

Acesta este un model de calculare a biogazului care acopera toti poluantii posibili care pot rezulta din biodegradarea deseurilor. Acest model este utilizat pe scara larga de US EPA.

Modelul matematic LandGEM ofera o abordare relativ simpla dar relevanta pentru estimarea emisiilor de gaze. LANDGEM este bazat pe o ecuatie de descompunere de gradul I. pentru a cuantifica emisiile de la biogenerarea deseurilor din depozit in depozitele de deseuri solide municipale (MSW):

CONSORTIU:

Page

197 of 351


n

1i

tk1

1.0j

ioCH

ij

4e

10

MLkQ

unde:

QCH4 = generarea anuala de metan in anul in care se face calculul (m3/an)

i = de la 1 la n

n = (anul in care se face calculul) - (anul initial de acceptare al deseului)

j = de la 0.1 la l

k = rata de generare a metanului (an-1)

k=– ln(0,5)/t1/2

t1/2 - timpul necesar pentru a reduce concentratia initiala a materiei organice in jumatate

Lo = capacittea potentiala de generare de metan (m3/Mg)

Mi = Masa de deseu acceptata in anul i (Mg)

tij = varsta sectiunii j din masa de deseu Mi acceptata in anul i (ani decimali, ex. 3,2 ani)

In mod special, LANDGEM:

Calculeaza emisiile de gaze de depozit bazate pe rata anuala de eliminare, variatia in timp si capacitatea totala a sitului.

Include calcule nu doar pentru poluantii de baza (metan, dioxid de carbon), dar si pentru elementele de detectare, care insumeaza mai putin de 1% din gazul produs. In plus, ia in considerare Compusii Organici Non Metan (NMOC), care joaca un rol serios in reactiile fotochimice.

Este bazat pe calcule matematice, care considera descompunerea produse ca o ecuatie de gradul I. Sunt folositi 2 parametri principali. Parametrul „Lo”, care reprezinta capacitatea potentiala totala de producere de metan din deseuri, si parametrul „K”, care reprezinta rata de generare a metanului in timp. Practic ultimul parametru arata cat de repede se reduce rata de generare a metanului dupa ce ajunge la maximul sau. Se considera ca rata de generare maxima a metanului se inregistreaza in momentul in care deseul este plasat in groapa de gunoi iar apoi rata de generare se reduce.

Permite valorilor „Lo” si „K” sa fie introduse bazandu-se pe date experimentale sau alte dare ale sitului.

Foloseste doua modele de algoritmi de calcul, AP-42 si CAA care includ valori standard pentru Lo si K.

Pentru a calcula valorile Lo, se presupune ca ecuatia chimica este (Andreottola & Cossu, 1988):

CONSORTIU:

Page

198 of 351


NOHzCwNHyCOxCHOnHNOHC 2753242dcba (1)

Unde C5H7O2N este molecula bacteriei, care devine neglijabila de-a lungul timpului. Deci ecuatia (1) devine:

3dNH

2CO

8

3d2cb4a

4CH

8

3d2cb4aO

2H

4

3d2cb4a

dN

cO

bH

aC (2)

Bazat pe ecuatia (2) este aparent ca:

1 mol C=1 mol biogaz (CH4+CO2) 1 Κg =1,867 m3 biogaz la conditiile normale (3)

De aici, cantitatea de biogaz produsa depinde de cantitatea de carbon organic biodegradabil, prezent in deseuri.

Pentru a determina aceasta cantitate, se aplica urmatoarea ecuatie (Andreottola & Cossu, 1988):

(Ce)i = (C)i * (fb)i * (1-ui) * pi (4)

unde:

(Ce)i: cantitatea de carbon biodegradabil din componenta i (kg /kg de deseu),

(C)i: Cantitatea de carbon organic in componenta i (kg /kg DS din componenta i),

(fb)i: fractie (biodegradabila) din (C)i (kg de carbon organic biodegradabil /kg de carbon organic),

ui: Continut umed al componentei (kg de apa /kg de masa umeda a componentei i),

pi: masa umeda a componentei i

Din ecuatiile (3) si (4) rezulta:

Co=i

)(C*867,1 ie = }i

pi * ui)-(1 * (fb)i * {(C)i*867,1 (5)

unde:

Co = Capacitatea potentiala de generare a biogazului Lo = Co/2 , in m3/kg de deseu (Presupunand ca biogazul contine CH4 la 50% v.v)

Pentru a estima productia de biogaz de-a lungul anilor de exploatare si intretinere dupa inchidere, sunt determinati parametri C, fb si ui conform documentatiei si estimarile bazate pe proiecte similare (depozite de deseuri, MBTuri etc.) dupa cum urmeaza:

Namol: s-a presupus ca namolul contine 35% DS (usludge= 0.65 kg de apa /kg de masa umeda) si din aceasta, 80% este carbon organic (Csludge=0.8 kg /kg DS). Din acest carbon organic, cantitatea de masa organica biodegradabila este de 40% (fbsludge = 0.4 kg de carbon organic biodegradabil/ kg de carbon organic) intrucat namolurile sunt digerate, inainte de eliminare

Deseuri mixte (valori luate din Andreottola & Cossu, 1988 si estimari ale umiditatii

CONSORTIU:

Page

199 of 351


bazate pe faptul ca deseurile umede si mixte sunt colectate in pubele umede).

Tabel 4.2-1: Parametrii pentru calcularea Lo din deseurile mixte

Componente ui Ci (fb)i

Putrescibil (biodegradabil) 0.65 0.6 0,85

Hartie 0.25 0.4 0,5

Altele 0.3 0.55 0,2

Reziduuri ( valori luate din Andreottola & Cossu, 1988 si estimari ale umiditatii si fbi dupa procesul MBT):

Tabel 4.2-2: Parametrii pentru calcularea Lo al reziduurilor din procesul de TMB

Componente ui Ci (fb)i

Putrescibil (biodegradabil) 0.6 0.6 0.4

Hartie 0.23 0.4 0.25

Altele 0.3 0.55 0.19

Compozitia deseurilor mixte si a reziduurilor este urmatoarea:

Tabel 4.2-3: Compozitia deseului mixt

Componente %, w.w.

hartie si carton 15

sticla 7

metal 10

plastic 16

biodegradabile 40

altele 12

Total 100

Tabel 4.2-4: Compozitia reziduurilor

Componente %, w.w.

CONSORTIU:

Page

200 of 351


hartie si carton 12.71

sticla 8.96

metal 7.3

plastic 20.96

biodegradabile 30.34

altele 19.73

Total 100

Fiecare flux de deseuri are deasemenea un comportament diferit privind coeficientul k (y-1), deoarece, de exemplu, componentele biodegradabile sunt deja deseuri biodegradabile, in timp ce lemnul ar putea avea nevoie de mai multi ani pentru a se biodegrada.

Pentru a rezuma, valorile calculate pentru Lo si valorile luate pentru k sunt prezentate mai jos:

Tabel 4.2-5: Valorile Lo si k pentru diferite component ale deseurilor depozitate

Componente Rata de

biodegradare Jumatatea timpului, t

k, t-1

Lo, m

3 CH4/tona de

componenta

Deseu mixt

Putrescibile (biodegradabile) Termen scurt 3.75 0.185 166.6

Hatie Termen mediu 6.93 0.100 140.0

Altele Termen lung 23.10 0.0300 35.9

Reziduuri

Biodegradabile + hartie+50% din alte fractii

Termen mediu 6.93 0.100 77.9

Restul de 50% din alte fractii Termen lung 23.10 0.0300 34.1

Namol Termen mediu 6.93 0.100 60.0

Bazat pe ultimul tabel, este evident ca:

Putrescibilele, hartia si „alte” fractii, sunt categoriile de deseu mixt ce produc biogaz. „Alte” fractii sunt presupuse sa contina carbon organic biodegradabil pentru a asigura siguranta calculelor.

CONSORTIU:

Page

201 of 351


parte din reziduuri, ce contin biodegradabile, hartie si 50% din categoria „altele” (presupunere), sunt cele ce produc biogaz, in calcularea reziduurilor TMB depozitate. Deasemenea se presupune ca se vor produce cantitati mici din „alte” fractii. Aceste fractii se presupune ca contin carbon organic biodegradabil doar pentru a asigura siguranta calculelor.

Biogazul continua sa fie generat si dupa incheierea exploatarii depozitului. Productia totala de biogaz a fost calculata ca suma gazelor produse de categoriile de mai sus, dupa cum e aratat dedesubt.

Figura 4.2-5: Productia de biogaz si evolutia cantitatilor de-a lungul timpului

Tabel 4.2-6: Cantitatea de biogaz in m3/an

An Biogaz, m3/h

Total din namol Total din deseuri mixte Total din reziduuri Productia totala

2012 6,69 13 94,92 114,48

2013 12,18 24 176,85 212,87

2014 16,76 33 249,17 299,18

2015 20,54 41 312,35 374,24

CONSORTIU:

Page

202 of 351


2016 23,64 48 367,57 439,55

2017 26,19 54 416,01 496,62

2018 28,30 60 458,80 546,82

2019 30,04 64 496,79 591,19

2020 31,50 68 530,91 630,86

2021 32,70 72 561,56 666,34

2022 33,71 75 589,21 698,21

2023 34,55 78 614,36 727,08

2024 35,25 81 637,23 753,25

2025 35,83 83 658,09 777,01

2026 36,32 85 677,17 798,68

2027 36,73 87 694,99 818,84

2028 37,08 89 711,53 837,49

2029 37,38 90 726,87 854,73

2030 37,62 92 741,11 870,68

2031 37,83 93 754,36 885,48

2032 38,01 95 767,01 899,59

2033 31,38 83 690,71 805,37

2034 25,85 73 615,55 714,19

2035 21,33 64 551,29 636,55

2036 17,62 56 496,11 570,16

2037 14.58 50 448,52 513,15

2038 12,09 45 407,29 463,98

CONSORTIU:

Page

203 of 351


2039 10,09 40 371,41 421,38

2040 8,35 36 340,04 384,31

2041 6,95 32 312,50 351,90

2042 5,80 29 288,21 323,45

2043 4,84 27 266,70 298,35

2044 4,05 25 247,56 276,12

2045 3,40 22 230,46 256,35

2046 2,85 21 215,12 238,68

2047 2,39 19 201,30 222,83

2048 2,01 18 188,82 208,56

2049 1,70 16 177,49 195,66

2050 1,43 15 167,17 183,95

2051 1,21 14 157,74 173,29

2052 1,02 13 149,11 163,55

2053 0,86 13 141,17 154,63

2054 0,73 12 133,85 146,43

2055 0,62 11 127,08 138,86

2056 0,53 11 120,81 131,87

2057 0,54 10 114,99 125,39

2058 0,38 9 109,57 119,38

2059 0,32 9 104,51 113,77

2060 0,28 8 99,78 108,55

2061 0,24 8 95,36 103,66

CONSORTIU:

Page

204 of 351


2062 0,20 8 91,21 99,08

2063 0,17 7 87,30 94,79

2064 0,15 7 83,63 90,76

2065 0,12 7 80,17 86,96

2066 0,11 6 76,91 83,38

2067 0,09 6 73,83 80,00

2068 0,08 6 70,91 76,81

2069 0,07 6 68,51 73,80

2070 0,06 5 65,53 70,94

Emisii din utilajele si mijloacele de transport auto utilizate in activitate

Cele mai mari debite masice orare de poluanti (altii decat poluantii generati de depozitarea deseurilor) apar in perioada de constructie (etapa de pregatire) a depozitului.

Sursele aferente lucrarilor de constructie, de depozitare a deseurilor si de inchidere sunt surse nedirijate, care nu pot fi evaluate in conformitate cu prevederile Ordinului MAPM 462/1993 privind concentratiile in emisie. Comparatia cu debitele masice orare de la care OM 462/1993 limiteaza concentratiile in emisie indica faptul ca doar debitele masice de particule generate de unele lucrari de manevrare a materialelor (pamant, nisip, balast), prezinta un impact semnificativ.


In etapa de constructie, sursele de poluanti pentru aer sunt cele specifice activitatilor de constructii:

pulberi rezultate din manevrarea pamantului si a altor materiale de constructii;

emisii de gaze de esapament de la utilaje.

In etapa de operare, poluantii emisi in atmosfera sunt in principal cei produsi de gazele de esapament provenite de la mijloacele de transport auto utilizate in activitate.

Emisiile aferente perioadei de constructie vor inceta in momentul inceperii perioadei de operare.

Statiile de transfer vor avea in dotare pentru transportul deseurilor la depozitul central de la Galda de Jos.

Emisiile de poluanti de la mijloacele de transport auto provin din surse necontrolate si mobile; conform Ordinului MAPM nr. 462/1993, modificat de Ordinul MAPM nr. 592/2002, limitarea acesotr emisii se realizeaza cu caracter preventiv prin Conditiile Tehnice impuse de Ministerul

CONSORTIU:

Page

205 of 351


Transporturilor.

4.2.2.3 Inchiderea depozitelor de deseuri neconforme din judetul Alba

In perioada de executie a lucrarilor, sursele de poluanti pentru aer sunt cele specifice activitatilor de constructii:

pulberi rezultate din manevrarea pamantului;

emisii de gaze de esapament de la utilaje.

De asemenea, emisiile de la puturile de drenare gaze de depozit (la depozitele urbane inchise) pot constitui surse de poluare a aerului, dupa efectuarea lucrarilor de inchidere.

Aceste emisii vor inceta la terminarea lucrarilor de inchidere si ecologizare a depozitelor.

4.2.3 Prognozarea poluarii aerului


Constructia depozitului va insemna aparitia si dezvoltarea unui santier care va functiona practic pe toata durata existentei depozitului. Ca in orice santier, activitatile principale vor fi efecuate cu utilaje diverse, in cazul de fata excavatoare, buldozere, screpere, camioane etc. Toate aceste utilaje vor genera gaze de esapament continand poluanti pentru calitatea aerului – CO2, SO2, COV-uri, suspensii de funingine iar prin circulatia lor pe drumuri de santier vor ridica in aer pulberi sedimentabile – praf (forme de impact direct temporar). Acesti poluanti pot influenta negativ plantele din zona prin depunere pe frunze, reducerea luminozitatii si a radiatiei solare, ceea ce va determina scaderea proceselor de fotosinteza (impact indirect temporar). Desi probabil de intensitate semnificativa pe amplasament si in imediata sa vecinatate, aceste efecte sunt limitate in spatiu datorita localizarii clare a activitatilor – pe de o parte – si datorita dimensiunii mari a particulelor care se depun nu departe de locul generarii.

Emisiile provenite din activitatile specifice de constructie au urmatoarele caracteristici comune:

sunt emisii la nivelul solului, nedirijate

au impact preponderent local (nu afecteaza localitatile limitrofe amplasamentelor)

sunt temporare (dureaza pana la terminarea lucrarilor).

Emisiile datorate operarii curente a depozitului ecologic dureaza pana la inchiderea acestuia (30 ani), si au aceeasi natura si li se pot aplica aceleasi caracteristici ca si emisiilor din constructii.

Emisiile datorate descompunerii deseurilor (emisii de pe suprafata depozitului) nu vor afecta semnificativ aerul.

In cazul depozitului ecologic Galda de Jos s-a presupus ca 85% din emisiile totale din depozit se colecteaza prin cosurile de gaz si se ard sau se stocheaza in vederea valorificarii. Poluantii investigati in acest sens au fost CH4, CO2, H2S. Se mentioneaza ca pentru CH4 si CO2, legislatia (nationala si UE - transpusa in legislatia nationala) nu prevede limite pentru calitatea aerului. Acesti doi poluanti au efecte fie la scara globala, ambii compusi fiind gaze cu efect de

CONSORTIU:

Page

206 of 351


sera, fie, in cazul metanului si efecte indirecte la scara locala si sub-regionala, acesta fiind unul dintre precursorii ozonului troposferic.

Caracteristicile surselor de polare a aerului din depozit, specifice perioadei de operare sunt:

Manevrarea deseurilor si a materialelor – surse la sol, nedirijate, de suprafata;

Depozitarea finala a deseurilor – surse punctuale in apropierea solului (conductele pentru colectarea si evacuarea gazelor de depozit) si surse nedirijate de suprafata (suprafetele celulelor de pe care se emit gaze de depozit necolectate);

Utilajele si mijloacele de transport auto utilizate pe amplasament – surse mobile din care rezulta gaze de esapament, evacuate in apropierea solului.

Emisiile din compostarea deseurilor vor fi neglijabile si nu reprezinta o sursa semnificativa de poluare atmosferica.


Avand in vedere ca activitatile de constructie vor fi cu caracter temporar, impactul asupra aerului din aceste surse va fi nesemnificativ. Emisiile din sursele mobile vor fi dispersate in zona de executie a lucrarilor si vor inceta la terminarea activitatilor de constructie.

Pe durata operarii statiilor vor rezulta emisii de poluanti in aer, constand in gazele de esapament provenite de la utilajele si mijloacele de transport auto utilizate pentru transportul deseurilor, dar nu se prognozeaza un impact semnificativ asupra aerului din aceste surse.

In ceea ce priveste impactul transfrontier, acesta nu va fi semnificativ.


Lucrarile specifice de inchidere a depozitelor se vor desfasura cu caracter temporar, impactul asupra aerului datorat acestor activitati va fi nesemnificativ. Emisiile din sursele mobile vor fi dispersate in zona de executie a lucrarilor si vor inceta la terminarea activitatilor specifice de inchidere.

Inchiderea si remedierea suprafetelor de teren ocupate de depozitele neconforme va avea un impact pozitiv asupra calitatii aerului, fata de situatia existenta la ora actuala. Astfel, cantitatile de poluanti atmosferici emisi prin modul de colectare, transport si depozitare actual vor fi reduse semnificativ, urmand ca disconfortul olfactiv asupra zonelor limitrofe actualelor depozite sa fie redus semnificativ fata de situatia actuala. Totodata se va reduce semnificativ riscul de autoaprindere ori incendii in depozitele de deseuri, acest fapt fiind de asemenea un element important de imbunatatire a calitatii aerului.

Emisiile de la puturile de drenare gaze de depozit vor constitui surse de poluare a aerului, dupa efectuarea lucrarilor de inchidere, dar nu se prognozeaza un impact semnificativ, tinand cont de prevederile din proiect privind captarea si epurarea gazelor (biofiltru) la depozitele urbane inchise, respectiv captarea si arderea controlata a acestor gaze (in facla) la depozitele neconforme din urmatoarele localitati: Alba Iulia, Ocna Mures si Aiud.


CONSORTIU:

Page

207 of 351



Pentru protectia aerului, in perioada de constructie, se vor respecta normele in vigoare pentru aceste tipuri de activitati. Transportul materialelor se va efectua astfel incat sa nu fie antrenate particule in aer, dupa caz prin udarea drumurilor de acces in functiile de conditiile climatice din perioada executarii lucrarilor. Astfel, ca masuri de diminuare a impactului asupra aerului se pot mentiona:

folosirea utilajelor si mijloacelor de transport auto dotate cu motoare performante cu emisii reduse de noxe (tip EURO);

reducerea timpului de mers in gol a motoarelor utilajelor si mijloacelor de transport auto;

detectarea rapida a eventualelor neetanseitati sau defectiuni si interventia imediata pentru eliminarea cauzelor;

stropirea ciclica cu apa pe caile de transport pe care circula utilajele si pe platformele de lucru (in perioade fara precipitatii), in vederea reducerii pana la anulare a poluarii cu praf;

evitarea operatiilor de incarcare/descarcare a materialelor generatoare de praf, in perioadele cu vant puternic.

In perioada de operare se vor respecta urmatoarele masuri de reducere a poluarii datorate gazului de depozit si altor emisii:

Depozitul va fi prevazut cu o tehnologie moderna pentru controlul emisiilor rezultate din depozitarea finala a deseurilor, constand in sisteme active pentru colectarea si evacuarea controlata a gazelor de depozit. Gazele colectate vor fi supuse arderii controlate. Se estimeaza ca sistemele de control prevazute vor avea o eficienta de cca. 85% si doar cca. 15% din gazele de depozit generate se vor emite in atmosfera de pe suprafata depozitului.

Implementarea tehnologiei de control va conduce la eliminarea posibilitatilor de autoaprindere si la diminuarea drastica a cantitatilor de poluanti care se vor emite. Acest lucru este deosebit de important avand in vedere ca, desi in cantitati mici, gazele de depozit contin o serie de substante cu praguri olfactive scazute care pot genera situatii de disconfort.

Unitatile de tratare mecano-biologica vor fi echipate cu sistem de evacuare a prafului si de inlaturare a mirosurilor.

Cladirea destinata pre-tratarii este echipata cu sistem de desprafuire si dezodorizare. Praful se poate depune in timpul incarcarii sau descarcarii materialelor din vehiculele de transport, precum si in locurile in care materialele sunt transferate dintr-un utilaj in altul.

Trebuie observat faptul ca prelucrarea va avea loc in interiorul cladirii, cu toate usile inchise, pentru a impiedica eliberarea emisiilor de praf in imprejurimi. Sistemul de control al aerului din cadrul cladirii va include:

Sistem de colectare a aerului poluat;

Unitate de tratare pentru curatarea aerului poluat.

O retea de conducte de colectare va fi realizata pentru indepartarea aerului poluat din toate punctele care genereaza praf si mirosuri. Cladirea principala va fi supusa conditiilor de

CONSORTIU:

Page

208 of 351


subpresiune pentru a impiedica generarea de emisii la nivelul tuturor deschiderilor cladirii. Aerul poluat va fi aspirat de un ventilator si va fi evacuat intr-un filtru sac in care praful va fi colectat. Apoi, aerul trece printr-un bio-filtru pentru dezodorizare, iar apoi este eliberat in atmosfera.

Aerul procesat, rezultat din tratarea biologica, care a trecut prin material pentru a oferi oxigenul necesar oxidarii, trebuie sa fie dezodorizat si purificat inainte de a fi eliberat in atmosfera. In acest scop, exista doua optiuni diferite:

folie transparenta care acopera celulele

un bio-filtru (poate fi acelasi cu cel al cladirii destinate pre-tratarii)

Folia utilizata drept invelis pentru celule este realizata din doua tipuri diferite de materiale: o parte centrala din folie transparenta si o margine externa din folie din polietilena armata.

Partea centrala este formata dintr-o portiune dreptunghiulara din folie permeabila care are functia de a purifica aerul de mirosurile neplacute si de a elimina aerul insuflat in gramada. Dimensiunile sunt de aproximativ 10 x 16 metri si acopera partea superioara a celulei.

In jurul partii centrale este fixata o margine realizata din polietilena armata, cu solutii care au drept scop blocarea foliei pe centru. Aceasta margine are forma si dimensiunile necesare pentru a permite blocarea foliei pe structura celulei.

Folia este fixata de celula cu nituri din hotel si prinsa cu stifturi de strauctura.

Un bio-filtru reprezinta solutia traditionala. Aerul extras din celule este trimis la bio-filtru, pe unde acesta trece eliminand toate mirosurile neplacute. Bio-filtrul este echipat cu un sistem automat care mentine continutul de umezeala al patului filtrului pentru a asigura eficienta maxima.

Instalatia de sortare – Lucrari pentru controlul emisiilor in aer

Prelucrarea deseurilor de ambalaje colectate separat nu presupune probleme privind mirosuri neplacute si limiteaza emisiile de praf. Praful se poate depune in timpul incarcarii sau descarcarii materialelor din vehiculele de transport, precum si in locurile in care materialele sunt transferate dintr-un transportor intr-altul sau in zona de depozitare (buncare sau containere).

Trebuie observat faptul ca prelucrarea va avea loc in interiorul statiei de sortare, cu toate usile inchise, pentru a impiedica eliberarea emisiilor de praf in imprejurimi. Sistemul de control al emisiilor al cladirii va include:

Sistem de colectare a emisiilor poluante

Unitate de tratare pentru curatarea emisiilor poluante

Sistem de alimentare cu aer proaspat in camera de sortare manuala

O retea de conducte de colectare va fi realizata pentru indepartarea aerului poluat din toate punctele care genereaza praf, cum ar fi sala de receptie, camera de sortare manuala si punctele de aruncare ale transportoarelor. Cladirea principala va fi supusa conditiilor de subpresiune pentru a impiedica generarea de emisii la nivelul tuturor deschiderilor cladirii. Aerul poluat va fi aspirat de un ventilator si va fi evacuat intr-un filtru sac in care praful va fi colectat.

Un ventilator va furniza aer curat pentru a imbunatati mediul de lucru in camera de sortare

CONSORTIU:

Page

209 of 351


manuala. Sistemul de alimentare cu aer proaspat, precum si sistemul de colectare a emisiilor poluante vor reimprospata de cel putin 4 ori pe ora aerul din camera de sortare manuala.

Alte masuri de reducere a poluarii aerului prevazute in proiect se refera la: optimizarea circulatiei autovehiculelor de transport deseuri pe suprafata depozitului plantarea unei perdele vegetale de protectie pe conturul depozitului.

Referitor la eventuala utilizare in scopuri energetice a gazelor de depozit se face precizarea ca arderea acestora conduce la reducerea deosebit de eficienta a emisiilor de compusi organici.

Prin urmare, principalele masuri pentru prevenirea si reducerea impactului asupra aerului:

exploatarea etapizata a suprafetei de depozitare, prin celule zilnice de depozitare. In fiecare zi, dupa operatia de imprastiere, nivelare si compactare, operatii ce se desfasoara concomitent si permanent in cursul zilei, caseta zilnica se va acoperi cu un strat de pamant steril de 8 cm grosime, luat din depozitul de steril constituit la inceputul amenajarii patului depozitului;

portiunile din depozit care ating cota finala de depozitare se acopera definitiv;

evacuarea gazelor de fermentare se va face in mod controlat prin cosuri de gaz. In acest mod, se evita riscul de autoaprindere a deseurilor si de explozii ;

amplasarea unui strat continuu de captare a gazelor care se elimina pe spatiile aflate intre cosuri; acest strat colector de gaz va fi racordat la cosurile de gaz si izolat fata de exterior;

captarea si arderea controlata a gazului de deposit (in facla);

retinerea unor poluanti gazosi (ex: CO2 sau pulberi in suspensie) si eliminarea mirosurilor neplacute prin intermediul unei perdele vegetale substantiale prevazuta a se planta pe perimetrul intregului depozit.

In concluzie, se poate aprecia ca, solutiile tehnice adoptate de proiectant pentru realizarea depozitului satisfac pe deplin cerintele legislative privind nivelul emisiilor poluante, cat si controlul deplin al factorilor care pot influenta emisiile din activitate.



- folosirea utilajelor si mijloacelor de transport auto dotate cu motoare performante cu emisii reduse de noxe (tip EURO);

- reducerea timpului de mers in gol a motoarelor utilajelor si mijloacelor de transport auto;

- detectarea rapida a eventualelor neetanseitati sau defectiuni si interventia imediata pentru eliminarea cauzelor;

CONSORTIU:

Page

210 of 351


- stropirea ciclica cu apa pe caile de transport pe care circula utilajele si pe platformele de lucru (in perioade fara precipitatii), in vederea reducerii pana la anulare a poluarii cu praf;

- evitarea operatiilor de incarcare/descarcare a materialelor generatoare de praf, in perioadele cu vant puternic.

In perioada de operare nu sunt necesare masuri speciale pentru protectia aerului. Tinand cont ca principalele surse de poluare sunt reprezentate de mijloacele de transport auto, se vor respecta aceleasi masuri ca in perioada de constructie, pentru diminuarea impactului datorat acestor surse.


In perioada de executie a lucrarilor de inchidere se vor respecta normativele in vigoare. Transportul si manipularea materialelor se va efectua astfel incat sa nu fie antrenate particule in aer, dupa caz prin udarea drumurilor de acces in functiile de conditiile climatice din perioada executarii lucrarilor. Astfel, ca masuri de diminuare a impactului asupra aerului se pot mentiona:

- folosirea utilajelor si mijloacelor de transport auto dotate cu motoare performante cu emisii reduse de noxe (tip EURO);

- reducerea timpului de mers in gol a motoarelor utilajelor si mijloacelor de transport auto;

- detectarea rapida a eventualelor neetanseitati sau defectiuni si interventia imediata pentru eliminarea cauzelor;

- stropirea ciclica cu apa pe caile de transport pe care circula utilajele si pe platformele de lucru (in perioade fara precipitatii), in vederea reducerii pana la anulare a poluarii cu praf;

- evitarea operatiilor de incarcare/descarcare a materialelor generatoare de praf, in perioadele cu vant puternic.

In perioada de post-inchidere a depozitelor neconforme se va realiza monitorizarea calitatii aerului (conform planului de monitorizare elaborat pentru noul obiectiv).

In cazul depozitelor urbane neconforme, masurile pentru prevenirea impactului asupra aerului, in perioada post-inchidere vor fi:

- prevederea de foraje de captare a gazului de depozit pentru evacuarea gazelor de fermentare, in mod controlat

- prevederea de conducte de transport a gazului de depozit intre forajele de captare si camera de echilibrare a presiunilor si colectare condensat

- arderea controlata a gazelor de depozit (in facla).

Prin inchiderea depozitelor rurale neconforme se va reduce considerabil impactul asupra aerului, astfel incat nu sunt prevazute masuri suplimentare de protectie, respectandu-se normativele specifice pentru executarea lucrarilor de remediere a zonelor afectate de depozitare.

4.2.5 Harti si desene la capitolul „Aer”

- Harta climei Romaniei

CONSORTIU:

Page

211 of 351


4.3 SOLUL

4.3.1 Caracteristicile solurilor. Poluarea existenta

Evolutia repartiei terenurilor agricole pe tipuri de folosinte la nivelul judetului Alba in anul 1995 si in perioada 2000 – 2006 este prezentata in tabelul de mai jos:

Tabel 4.3-1: Repartitia solurilor judetului Alba pe categorii de folosinta

Nr. crt. Tip de

folosinta

Suprafata (ha)

1995 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

1. Arabil 131080 132762 132909 132961 131776 132035 132827 132410

2. Pasuni 115373 117437 117649 117455 117640 118645 118740 119650

3. Fanete si pajisti naturale

70421 72227 72328 72227 73836 72514 71383 72743

4. Vii 5112 4774 4455 4455 4181 3818 3539 3502

5. Livezi 2503 1649 1588 1588 1408 1357 1528 1215

Total Agricol 324489 328849 328929 328686 328880 328639 328617 329520

Figura 4.3-1: Evolutia suprafetei agricole in anul 1995 si perioada 2000 – 2006

CONSORTIU:

Page

212 of 351


Incadrarea solurilor pe clase si tipuri in judetul Alba este prezentata in tabelul de mai jos:

Folosinta

Total din care:

Clasa I Clasa II Clasa III Clasa IV Clasa V

ha % din total folosinta





329520 947 0,28 24575 7,45 69115 20,97 103333 31,35 131240 39,82

Repartitia terenurilor pe clase de pretabilitate in judetul Alba este prezentata in tabelul de mai jos:

Nr. Crt.

Specificatie

CLASA DE BONITATE A SOLURILOR

I II III IV V Total

ha nota ha nota ha nota ha nota ha nota ha

1 Arabil 886 89 19178 73 36145 52 34194 35 42007 14 132410

2 Pasuni

Fanete 81 90 1723 69 31854 49 67741 31 87994 13 192393

3 Vii 447 72 815 47 1017 33 933 16 3502

4 Livezi 227 74 301 54 38 30 306 16 1215

5 Total 947 * 24575 * 69115 * 103333 * 131240 * 329520

4.3.2 Surse de poluare a solurilor


4.3.2.1.1 Surse de poluare a solului si subsolului in perioada de constructie

Lucrarile de amenajare a obiectivului se vor desfasura in interiorul perimetrului desemnat pentru realizarea investitiei propuse.

Pentru perioada de constructie, sursele potentiale de poluare a solului sunt:

depozitarea necontrolata pe sol a unor materiale, deseuri, ambalaje care ar putea afecta calitatea acestuia;

depunerea pe sol a poluantilor emisi initial in aer de utilajele si mijloacele de transport utilizate la constructia depozitului;

CONSORTIU:

Page

213 of 351


pierderi accidentale de uleiuri sau produse petroliere de la utilajele de pe amplasament;

scurgeri accidentale ale apelor uzate rezultate din organziarea de santier.

Depozitarile temporare a unor materiale de constructie pe sol, dupa cum si scurgerile accidentale de carburanti/lubrefianti datorate unor defectiuni a utilajelor or mijloacelor de transport, vor trebui sa fie urmate de igienizarea corespunzatoare a perimetrelor poluate.

In faza de constructie calitatea solurilor va fi afectata prin urmatoarele actiuni:

Scoaterea din circuitul natural al terenului a suprafetei destinata constructiei obiectivului

Prin realizarea depozitului se va scoate din circuitul agricol o suprafata de teren de 25 ha careia i se va da o alta folosinta pentru o perioada de cel putin 20 de ani. Ulterior eliberarii de sarcini tehnologice, terenul remediat va putea reveni in circuitul agricol ca pasune naturala sau intretinuta.

Decopertarea solului

In perioada de constructie propriu-zisa activitatile de decopertare a solului sunt o sursa principala de afectare a calitatii solului.

Noua folosinta impune decopertarea terenului, actiune care va genera forme de impact direct asupra solului, biodiversitatii zonei, apei subterane, calitatii aerului si peisajului.

Decopertarea se va efectua prin indepartarea solului fertil si depunerea lui in afara zonei de depozitare si realizarea unei sapaturi cu eliminarea pamantului de deasupra stratului de argila care va fi prelucrat pentru imbunatatirea barierei geologice naturale existente pe amplasament.

Aceste activitati vor determina:

modificari in calitatea pamantului (rocilor) extrase prin deranjarea stratificatiei naturale si compactare (efect direct si ireversibil),

modificari in calitarea solului depozitat care, in functie de perioada de depozitare, isi va pierde total sau partial fertilitatea prin mineralizare si prin disparitia microflorei din sol (posibil impact indirect si definitiv),

modificarea calitatii solurilor din zonele nedecopertate ca urmare a circulatiei utilajelor de constructie si a realizarii de drumuri tehnologice (impact direct si partial reversibil).

4.3.2.1.2 Surse de poluare a solului si subsolului in perioada de exploatare

Surse potentiale de poluare

a) Instalatiile din zona tehnica

Zona tehnica a amplasamentului este astfel proiectata incat toate activitatile sa se desfasoare fie in spatii inchise cu pardoseala impermeabila, fie pe platforme deschise, betonate. Sunt prevazute inclusiv spatii destinate parcarii sau manevrarii autovehiculelor. In acest fel, posibilitatea poluarii solului sau a subsolului prin activitatile tehnologice derulate pe amplasament, este diminuata la maxim.

CONSORTIU:

Page

214 of 351


b) Instalatiile de canalizare

Sistemul de canalizare proiectat este de tip divizor, existand retele distincte pentru apele uzate menajere, tehnologice si pluviale.

Instalatiile de canalizare pot constitui sursa de poluare pentru subsol, in situatia aparitiei unor fisuri ale peretilor conductelor sau caminelor de vizitare, prin infiltratii sau scurgeri ale apelor uzate, respectiv meteorice, in apele freatice.

c) Sistemul de colectare si tratare levigat

Statia de epurare si bazinul colector pentru levigat pot constitui surse de poluare a solului si a subsolului, in situatia aparitiei unor fisuri sau crapaturi in pereti, avand in vedere faptul ca lichidele pe care le contin sunt ape uzate, respectiv levigat.

d) Zona de depozitare

Celulele de depozitare sunt astfel proiectate incat straturile de impermeabilizare de la baza depozitului, sa asigure pe termen lung etanseitatea necesara prevenirii in totalitate a scurgerilor de levigat in sol si subsol.

Sunt respectate cerintele constructive prevazute de Anexa la Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 757/2004, pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deseurilor, in ceea ce priveste constructia depozitului.

Realizarea investitiei in stricta conformitate cu prevederile proiectului, ar trebui sa asigure prevenirea in totalitate a poluarii solului si subsolului prin infiltratii de levigat.

Celulele de depozitare pot fi surse de poluare a solului si subsolului, in cazul aparitiei unor fisuri in straturile de impermeabilizare, prin infiltratii de levigat.


4.3.2.2.1 Surse de poluare a solului in perioada de constructie

Lucrarile de amenajare a obiectivului se vor desfasura in interiorul perimetrului desemnat pentru realizarea statiilor de transfer.

O sursa principala de afectare a calitatii solului o reprezinta decopertarea stratului vegetal, din zona ce va fi betonata, in faza de executie. Solul decopertat va fi refolosit pentru reamenajarea zonelor din incinta statiei de transfer care au fost afectate de executia lucrarilor.

Deseurile rezultate in faza de executie a proiectului, pot fi: resturi de materiale de constructii, materiale izolatoare, deseuri menajere etc.

Sursele posibile de poluare a solului sunt:

depozitarea pe sol a deseurilor menajere si cele din constructie;

infiltrarea de ape uzate in sol, datorate unor defectiuni la sistemul de colectare a apelor uzate rezultate din organizarea de santier;

scurgeri accidentale de uleiuri si produse petroliere de la utilaje.

CONSORTIU:

Page

215 of 351


Depozitarile temporare a unor materiale de constructie pe sol, dupa cum si depunerile accidentale de carburanti/lubrefianti datorate unor defectiuni a utilajelor sau mijloacelor de transport, vor trebui sa fie urmate de igienizarea corespunzatoare a perimetrelor poluate.

4.3.2.2.2 Surse de poluare a solului si subsolului in perioada de exploatare

Surse potentiale de poluare

Instalatiile de procesare a deseurilor

Toate activitaile se vor desfasura fie in spatii inchise cu pardoseala impermeabila, fie in spatii deschise cu platforme betonate. In acest fel, nu exista posibilitatea poluarii solului si subsolului prin activitatile desfasurate in incinta statiei de transfer.

Instalatiile de canalizare

Pentru statia de transfer a fost prevazut un sistem intern de colectare a apelor uzate menajere provenite de la cladirea administrativa si un sistem separat de colectare si preepurare a apelor pluviale.

In consecinta, poate exista riscul poluarii solului si subsolului doar in cazul unor defectiuni la sistemul de colectare a apelor uzate menajere.


4.3.2.3.1 Poluarea existenta

Sistemul actual de depozitare este cel organizat partial. Suprafete intinse sunt neacoperite. Nu se realizeaza sortarea prealabila a deseurilor, acestea fiind depuse amestecat, pe langa deseurile menajere fiind depozitate deseuri de natura vegetala, deseuri din demolari, deseuri textile si de material plastic, deseuri din ambalaje, namoluri, deseuri de cauciuc, diverse deseuri industriale etc.

Aceste date, coroborate cu inexistenta impermeabilizarii stratului de baza a depozitelor, a condus la o poluare semnificativa a solului in zonele de amplasare a actualelor depozite de deseuri menajere.

4.3.2.3.2 Natura poluantilor

Deseurile care au condus la nivelul ridicat al poluarii solului sunt reprezentate de substante organice, compusi ai metalelor grele, grasimi si uleiuri, diverse substante anorganice, uleiuri si baterii auto (acumulatoare), alte deseuri de natura industriala etc.

4.3.2.3.3 Surse de poluare a solului in perioada de inchidere (executie)

Principalii poluanti ai solului, in cazul activitatii de depozitare a deseurilor, sunt metalele grele, sulfati, cloruri, azotati si azotiti rezultati din reactiile de descompunere a deseurilor.

Sursele posibile de poluare a solului sunt:

deseurile menajere si cele din constructie depozitate necontrolat;

infiltrarea de ape uzate in sol, provenite de la organizarea de santier;

CONSORTIU:

Page

216 of 351


scurgeri accidentale de ulei si produse petroliere provenit de la utilajele ce se vor afla pe amplasament.

Deseurile menajere din cadrul organizarii de santier si deseurile rezultate din procesul de executie reprezinta o sursa de poluare a solului. Se recomanda spatii special amenjate pentru depozitarea acestora si incheirea unui contract cu un operator autorizat de preluare si transport a deseurilor, functie de natura acestora. Ca o masura generala trebuie evitata depozitarea necontrolata a deseurilor de orice natura provenite din diverse activitatiile tehnologice propuse.

In cazul scurgerilor accidentale de uleiuri sau combustibil pe suprafata solului, se va intervene imediat prin curatarea zonei afectate si astfel evitarea infiltrarii in stratul de sol.

4.3.2.3.4 Surse de poluare a solului in perioada post-inchidere

In perioada post-inchidere nu vor exista surse de poluare a solului si subsolului.

4.3.3 Prognozarea impactului

4.3.3.1 Centrul de management al deseurilor Galda de Jos

Solul decopertat

Solul fertil va fi depozitat intr-o zona conditionata de asigurarea unui optim la depozitare si utilizare ulterioara. In conditiile respectarii termenilor tehnici stabiliti prin proiect, apreciem ca operatiunile determinate de constructia celulelor de depozitare, cu un impact fizic (mecanic) major asupra solului si subsolului, nu vor avea totusi o influenta negativa asupra mediului, decat local.

Compactarea, tasarea, amestecarea straturilor de sol

Proiectul investitiei evaluate, prevede lucrari de compactare si tasare a solului, in etapa de construire a celulelor de depozitare, in timpul exploatarii, cat si la inchiderea lor. Din perspectiva evaluarii impactului insa, aceste manopere nu pot fi apreciate negativ intrucat ele sunt circumscrise tocmai proceselor de prevenire a poluarii mediului in constructia depozitelor de deseuri.

Proiectul prevede lucrari de compactare si tasare a solului, insa, deoarece aceste lucrari sunt destinate protectiei mediului prin construirea unui depozit de deseuri conform.

Impactul asupra retelei hidrologice

Constructia si exploatarea depozitului de deseuri menajere, desi va dezvolta activitati limitrofe retelei hidrologice, cum ar fi fundarea celulelor de depozitare, a bazinelor statiei de epurare, sau chiar penetrante, prin forarea putului pentru alimentarea cu apa, nu va avea impact semnificativ asupra acesteia.

Impactul transfrontiera

Avand in vedere faptul ca proiectul se desfasoara doar in interiorul judetului Alba, judetul Alba nefiind un judet la granita, si luand in considerare distantele la care se afla obiectivele fata de frontiera, nu va exista un impact transfrontiera pentru acest factor de mediu.

CONSORTIU:

Page

217 of 351



Decopertare stratului de sol

Pentru realizarea obiectivelor proiectate, vor fi necesare operatiuni de decopertare a solului vegetal, in zonele destinate construirii halelor, a platformelor betonate precum si a cailor de acces. Solul fertil va fi depozitat pe amplasament si va fi folosit la aducerea la starea initiala a perimetrelor afectate de lucrarile de santier, la incheierea lucrarilor de executie.

In conditiile respectarii termenilor tehnici stabiliti prin proiect, apreciem ca operatiunile determinate de constructia statiilor, cu un impact fizic (mecanic) destul de important asupra solului si subsolului, nu vor avea o influenta negativa asupra mediului.

Impactul asupra componentelor subterane

Avand in vedere ca nu se vor executa sapaturi, cum am intalnit in cazul depozitului, si datorita dimensiunilor constructiei, va exista un impact nesemnificativ.


Constructia si exploatarea statiei de transfer nu prevede lucrari sau activitati limitrofe retelei hidrologice. Alimentarea cu apa pentru acest obiectiv se va face cu ajutorul dozatoarelor de apa. In consecinta, nu va exista un impact asupra retelei hidrologice.

Impactul transfrontiera

Avand in vedere faptul ca proiectul se desfasoara doar in interiorul judetului Alba, judetul Alba nefiind un judet la granita, si luand in considerare distantele la care se afla obiectivele fata de frontiera, nu va exista un impact transfrontiera pentru acest factor de mediu.


Inchiderea depozitului

Inchiderea depozitelor neconforme de deseuri, va avea un impact pozitiv foarte puternic asupra factorilor de mediu sol-subsol, in principal, prin reducerea considerabila a procesului actual de poluare. Acest lucru va fi posibil ca urmare a extragerii gazelor de fermentare din corpul de deseuri si prin reducerea producerii de levigat, prin stoparea patrunderii apelor pluviale in corpul depozitului de deseuri.

Factori favorizanti pentru aparitia eroziunilor

In perioada executarii lucrarilor de inchidere, manipularea unor cantitati mari de argila si sol vegetal, pentru constituirea straturilor de impermeabilizare si de acoperire, poate constitui un factor favorizant pentru aparitia eroziunilor, dar numai in asociere cu caderea unor ploi abundente.

Compactarea, tasarea, amestecarea straturilor de sol

Inchiderea depozitelor neconforme, va avea un impact pozitiv foarte puternic asupra factorilor de mediu sol-subsol, in principal, prin reducerea considerabila a procesului actual de poluare. Acest lucru va fi posibil ca urmare a extragerii gazelor de fermentare din corpul de deseuri si prin reducere producerii de levigat, prin stoparea patrunderii apelor pluviale in corpul depozitului de deseuri.

CONSORTIU:

Page

218 of 351


Factori favorizanti pentru aparitia eroziunilor

In perioada executarii lucrarilor de inchidere, manipularea unor cantitati mari de argila si sol vegetal, pentru constituirea straturilor de impermeabilizare si de acoperire, poate constitui un factor favorizant pentru aparitia eroziunilor, dar numai in asociere cu caderea unor ploi abundente.

Impactul asupra componentelor subterane

In ceea ce priveste impactul asupra componentelor subterane, se preconizeaza un impact pozitiv prin reducerea substantiala a cantitatii de levigat.


Se prevede ca nivelul de poluare al retelei hidrologice datorat functionarii depozitului, sa scada semnificativ ca urmare a scaderii nivelului de levigat, pe o perioada mai indelungata.



In perioada de constructie

respectarea cu rigurozitate a prevederilor proiectului privind depozitarea si refolosirea in totalitate a solului vegetal rezultat prin decopertarile necesare realizarii celulelor de depozitare, a constructiilor, instalatiilor, platformelor si cailor de acces din zona tehnica;

scoaterea imediata din uz a autovehiculelor sau agregatelor care prezinta scurgeri de carburanti sau lubrefianti;

la planificarea lucrarilor de decopertare, sa fie avute in vedere prognozele meteo pe termen lung, iar la executarea lor, prognozele pe termen scurt, astfel incat sa fie evitate perioadele ploioase, respectiv zilele cu ploi torentiale.


verificarea periodica a instalatiilor de canalizare, pentru depistarea operativa a eventualelor fisuri/crapaturi;

verificarea periodica a bazinelor statiilor de epurare, a bazinului colector pentru levigat si a bazinului decantor de la statia de spalare a autovehiculelor, pentru depistarea operativa a eventualelor fisuri/sparturi ale peretilor;

respectarea intocmai a prevederilor programului de monitorizare a depozitului de deseuri.

levigatul format la baza depozitului va fi colectat si directionat catre statia de epurare;

verificarea tehnica a utilajelor pentru prevenirea scurgerilor de carburanti si lubrifianti;

executarea reparatiilor si schimbului de ulei in zona atelierului de reparatii existent pe platforma betonata;

CONSORTIU:

Page

219 of 351


se va supraveghea traseul de acces la depozit pentru a se evita riscul de descarcare necontrolata a deseurilor in alte zone decat cele amenajate;

In perioada post-inchidere

respectarea cu strictete a prevederilor programului de monitorizare post-inchidere a depozitului de deseuri.

Sursele de poluare a subsolului sunt identice cu cele corespunzatoare apelor subterane. Datorita masurilor luate prin proiect se apreciaza ca nu va exista impact asupra resurselor subsolului.


In perioada de constructie

Deseurile menajere din cadrul organizarii de santier si deseurile rezultate din procesul de executie reprezinta o sursa de poluare a solului. Se recomanda spatii special amenajate pentru depozitarea acestora si incheirea unui contract cu operator autorizat de preluare si transport a deseurilor, functie de natura acestora. Ca o masura generala trebuie evitata depozitarea necontrolata a deseurilor de orice natura provenite din diverse activitatiile tehnologice propuse.

Pentru protectia poluarii solului vor trebui respectate urmatoarele masuri atat in perioada de constructie, cat si in cea de exploatare:

evitarea depunerii pe sol a diferitelor materiale utilizate;

orice material utilizat va fi depozitat in spatii inchise;

mentinerea curateniei pe amplasament;

folosirea oricaror substante toxice in procesul de constructie se va face doar dupa obtinerea aprobarilor necesare, functie de caracteristicile acestora, inclusiv masurile de depozitare;

verificarea periodica a utilajelor pentru a evita scurgerile de ulei;

organizarea de santier va ocupa o suprafata cat mai restransa;

utilizarea toaletelor ecologice pe durata executiei.

In cazul scurgerilor accidentale de uleiuri sau combustibil pe suprafata solului, se va intervene imediat prin curatarea zonei afectate si astfel evitarea infiltrarii in stratul de sol.


folosirea statiei de transfer doar pentru categoria de deseuri municipale autorizate si acceptate;

utilizarea de echipamente si utilaje conforme, moderne si corespunzatoare;

verificarea pozitionarii corecte a containerelor si a sistemelor de ancorare ale containerelor de mare capacitate si echipamentului hidraulic de compactare;

CONSORTIU:

Page

220 of 351


verificarea periodica a sistemului de prindere a echipamentului de compactare la containerul de mare capacitate, in vederea evitarii scurgerii si imparstierii deseurilor;

functionalitatea echipamentului hidraulic;

interzicerea descarcarii oricaror categorii de deseuri in alta parte decat direct in containerele prevazute;

utilizarea vehiculelor de transport corespunzatoare si verificarea periodica a acestora pentru a evita posibile scurgeri de carburanti pe sol.


Pentru protectia poluarii solului vor trebui respectate urmatoarele masuri atat in perioada de constructie:

evitarea depunerii pe sol a diferitelor materiale utilizate;

orice material utilizat va fi depozitat in spatii inchise;

mentinerea curateniei pe amplasament;

verificarea periodica a utilajelor pentru a evita scurgerile de ulei;

organizarea de santier va ocupa o suprafata cat mai restransa;

utilizarea toaletelor ecologice pe durata executiei.

Dupa inchiderea depozitului apa pluviala nu se mai infiltra in corpul depozitului, asftel ca substantele poluante rezultate din descompunerea deseurilor nu vor mai fi antrenate de apa pluviala si infiltrate in masa solului.

Deseurile imprastiate in afara amplasamentului vor fi adunate, amplasamentul din jurul depozitului va fi curatat, indepartandu-se astfel pericolul de poluare in jurul depozitului.

4.3.5 Harti la capitolul „Sol”

1. Harta geologica a Romaniei

2. Harta geologica a regiunii amplasamentului Galda de Jos

3. Harta geologica a regiunii amplasamentului Blaj

4. Harta geologica a regiunii amplasamentului Tartaria

4.4 GEOLOGIA SUBSOLULUI

4.4.1 Date generale

Structura petrografica complexa pusa in evidenta printr-un mozaic al formatiunilor geologice face ca subsolul judetului sa dispuna de resurse variate in cantitati apreciabile, altele mai rare dar de o valoare deosebita.

CONSORTIU:

Page

221 of 351


In judetul Alba intalnim:

zacaminte aurifere la Baia de Aries si Rosia Montana

zacaminte polimetalice: Baia de Aries, Almasu Mare;

zacaminte cuprifere: Rosia Poieni, Bucium-Izbita;

telururi auroargentifere: Baia de Aries;

minerale argiloase rezultate din alterarea hidrotermala a vulcanitelor Carnic (Rosia Montana);

zacaminte de sare la Ocna Mures;

betonita de Ciugud si Ocna Mures;

gaze naturale la Cetatea de Balta – Tauni;

calcare: Poiana Aiudului;

marmura: Sohodol;

argile: Santimbru, Razboieni si Blaj.

Formatiunile cristaline, sedimentarul si magmatismul au generat o serie de minerale utile precum sisturi verzi, pegmatite, gresii senoniene, gresii si conglomerate cretatice, calcare, dolomite, argile, bazalte, dacite, cuartite, amfibolite, nisipuri, si pietrisuri ce servesc ca materie prima in constructii in industria ceramica sau chimica. Sunt raspandite aproape pe toata suprafata zonei montane si se exploateaza din cariere.

Nisipurile si pietrisurile se exploateaza din albiile raurilor la Razboieni, Aiud, Galtiu, Santimbru, Vintu de Jos pe Murea, Salciua pe Aries si Craciunelu de Jos pe Tarnava.

Pe langa resursele explotabile se mai intalnesc si altele ce ar putea face obiectul unor viitoare exploatari ca:

exploatarea unor structuri de adancimi: Baia de Aries, Bucium si Almasu Mare;

minerializatii de sulfuri (Cu, Pb, Zn) de pa Valea Ciorii;

cercetarea si valorificarea aluviunilor aurifere de pe vai

valoroficarea substantelor argiloase din masivul Carnic si Cetate (Rosia Montana);

valorificarea sulfurilor de cupru si a metalelor rare din Muntii Bihorului;

valorificarea nisipurilor cuartoase pontiene de la Lopadea Noua – Ocna Mures si a cuartului (98 % Si 02) de la Salciua, Vadu Motilor si Baia de Aries;

Valorificarea pe plan local a ivirilor de ape minerale de la Craciunelu de Jos si Ocna Mures, apoi Lopadea Noua, Tiur (Blaj) Cenade.

4.4.2 Impactul prognozat

Impactul prognozat asupra subsolului a fost descris la capitolele 4.1. respectiv 4.3., tinand

CONSORTIU:

Page

222 of 351


cont ca intre factorii de mediu ape subterane, sol si subsol exista o relatie stransa, afectarea unuia se face indirect prin intermediul celuilalt si invers.

Prin specificul activitatilor propuse prin proiect se prognozeaza ca nu va fi afectat semnificativ geologia subsolului.

In perioada de executie a lucrarilor pot avea loc evenimente accidentale (scurgeri de produse petroliere pe sol), care pot duce la o poluare a solului si subsolului, implicit a apei freatice pe o perioada limitata, dar poluarile vor fi locale.

Se prognozeaza ca, in caz de accidente, poluarile vor fi izolate si nu vor avea o intensitate mare, actionandu-se in scopul depoluarii in timp util.

De asemenea, datorita masurile prevazute prin proiect, se apreciaza ca nu va exista impact asupra resurselor subsolului.


Masurile recomandate pentru diminuarea impactului sunt aceleasi prevazute pentru protectia solului si a apelor subterane (prezentate in capitolele anterioare).

4.4.4 Harti la capitolul „Subsol”

Harta geologica a Romaniei

Harta geologica a regiunii Galda de Jos

Harta geologica a regiunii Blaj

Harta geologica a regiunii Tartaria

4.5 BIODIVERSITATEA

4.5.1 Date generale

Judetul Alba este caracterizat de o fragmentare mare a reliefului, care a dus la formarea unor complexe de vegetatie de mare interes fitogeografic. In judetul Alba se intrepatrund doua regiuni biogeografice: continentala si alpine.

4.5.1.1 Habitate naturale

In judetul Alba au fost propuse un numar de 15 situri pentru reteaua de arii naturale protejate Natura 2000.

CONSORTIU:

Page

223 of 351


Figura 4.5-1: Arii protejate si parcuri nationale in Regiunea 7 Centru

Tabel 4.5-1: Siturile propuse pentru Natura 2000

Nr. Nume Site Tip Judete

1 Apuseni SCI BH, CJ, AB

2 Bagau SCI AB

3 Cheile Glodului, Cibului si Mazii SCI AB, HD

4 Frumoasa SCI AB, HD, SB, VL

5 Frumoasa SPA AB, SB, VL

6 Molhasurile Capatanei SCI CJ, AB

7 Muntele Mare SCI CJ, AB

8 Muntele Vulcan SCI AB, HD

9 Padis – Muntele Vladeasa – plBA SPA BH, CJ, AB

10 Padurea de stejar pufos de la Miraslau SCI AB

11 Pajistile lui Suciu SCI AB

CONSORTIU:

Page

224 of 351


12 Rapa Rosie SCI AB

13 Trascau SCI CJ, AB

14 Valea Cepelor SCI BH, AB

15 Muntii Trascaului SPA CJ, AB

SCI – arie de interes special pentru conservare

SPA – arie de protectie speciala avifaunistica

CONSORTIU:

Page

225 of 351


Figura 4.5-2: Siturile NATURA 2000 in judetul Alba

Tabel 4.5-2: Habitatele natural de interes national identificate in judet

Nr. Crt. Cod Natura

2000 Denumirea tipului de habitat

Intalnit in urmatoarele situri

Suprafata (ha)

CONSORTIU:

Page

226 of 351


1 3220 Vegetatia herbacee de pe malurile raurilor montane

Muntele Mare, Valea Cepelor, Parcul Natural Apuseni

793,3

2 3240 Vegetatie lemnoasa cu Salix elaeagnos de-a lungul raurilor montane

Parcul Natural Apuseni

761,5

3 3260

Cursuri de apa din zonele de campie pana la cele montane cu vegetatie din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion


761,5

4 4030 Tufarisuri scunde / lande uscate europene Parcul Natural Apuseni

761,5

5 4060 Tufarisuri alpine si boreale Valea Cepelor, Parcul Natural Apuseni, Frumoasa

5177,9

6 4080 Tufarisuri cu specii subarctice de Salix Frumoasa 1370,6

7 6150 Pajisti boreale si alpine pe substrat silicios Parcul Natural Apuseni, Frumoasa

8 6170 Pajisti calicifile alpine si subalpine Parcul Natural Apuseni, Trascau

326,6

9 6190 Pajisti panonice de stancarii (Stipo-Festucetalia pallentis)

Parcul Natural Apuseni, Trascau, Cheile Glodului, Cibului si Mazii

197,4

10 6410 Pajisti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion caeruleae)

Parcul Natural Apuseni, Frumoasa

89,8

11 6430 Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor pana la cel montan si alpin


761,5

12 6510 Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)

Parcul Natural Apuseni, Valea Cepelor)

799,5

13 6520 Fanete montane Parcul Natural Apuseni, Frumoasa

22083

14 7120 Turbarii degradate capabile de regenerare naturala


7,6

15 7140 Mlastini turboase de tranzitie si turbarii oscilante (nefixate de substrat)


6,5

CONSORTIU:

Page

227 of 351


16 7150 Comunitati depresionare din Rhynchosporion pe substraturi turboase


17 8110 Grohotisuri silicioase din etajul montan pana in cel alpin (Androsacetalia alpinae si Gaeopsietalia ladani)

Parcul Natural Apuseni, Valea Cepelor

83,7

18 8120 Grohotisuri calcaroase si de sisturi calcaroase din etajul montan pana in cel alpin (Thlaspietea rotundifolii)

Parcul Natural Apuseni,Trascau

811,6

19 8210 Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci calcaroase


76,1

20 8220 Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci sfiicioase


21 8310 Pesteri inchise pentru accesul publicului Parcul Natural Apuseni

19037

22 9110 Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum

Parcul Natural Apuseni, Valea Cepelor, Frumoasa, Cheile Glodului, Cibului si Mazii

18212,3

23 9130 Paduri de fag de tip Asperulo-Fagetum Parcul Natural Apuseni, Trascau

2966

24 9150 Paduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion

Parcul Natural Apuseni, Trascau

1528

25 9170 Paduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum

Padurea de stejar pufos de la Miraslau, Trascau

875,9

26 9410 Paduri acidofile de Picea abies din regiunea Montana (Vaccinio-Piceetea)

Frumoasa, Molhasurile Capatanei, Valea Cepelor, Parcul Natural Apuseni, Trascau

71028,7

27 9420 Paduri de Larix deciduas si/sau Pinus cembra din regiunea montana

Parcul Natural Apuseni, Trascau

430,8

28 91Q0 Paduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros


152,3

29 91V0 Paduri dacice de fag (Symphyto-Fagion) Parcul Natural Apuseni, Trascau, Frumoasa

35619,4

CONSORTIU:

Page

228 of 351


30 91Y0 Paduri dacice de stejar si carpen Parcul Natural Apuseni, Trascau, Bagau

5311,8

Tabel 4.5-3: Habitatele naturale de interes comunitar identificate in judet

Nr. Crt. Cod Natura

2000 Denumirea tipului de habitat

Intalnit in urmatoarele situri

Suprafata (ha)

1 4070* Tufarisuri cu Pinus mugo si Rhododendrom myrtifolium

Frumoasa, Valea Cepelor

6860,6

2 6110* *Comunitatile rupicole calcifile sau pajisti bazifite din Alysso-Sedion albi


15,2

3 6210*

Pajisti uscate seminaturale si faciesuri cu tufarisuri pe substrat calcaros (Festuco-Brometea) (*situri importante pentru orhidee)


76,1

4 6230* Pajisti montane de Nardus bogate in specii pe substraturi silicioase

Valea Cepelor, Parcul Natural Apuseni, Frumoasa, Muntele Mare

23,7

5 6240* Pajisti stepice subpanonice Rapa Rosie 4,3

6 7110* Turbarii active

Muntele Mare, Molhasurile Capatanei, Parcul Natural Apuseni

117,5

7 9180* Paduri de Tilio-Acerion pe versanti abrupt, grohotiuri si ravene

Parcul Natural Apuseni, Rapa Rosie

774,5

8 91D0* Turbarii cu vegetatie forestiera Molhasurile Capatanei, Parcul Natural Apuseni

38,9

9 91E0* Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

Parcul Natural Apuseni, Frumoasa

654,9

10 91H0* Vegetatie forestiera panonica cu Quercus pubescens

Pedurea de stejar pufos de la Miraslau, Trascau

3180,6

CONSORTIU:

Page

229 of 351


4.5.1.2 Flora si fauna salbatica

Tabel 4.5-4: Specii de animale de interes national identificate in judet

Codul Natura 2000 Denumirea stiintifica Prezenta in situl

2361 Bufo bufo Frumoasa, Padurea de stejar pufos de la

Miraslau

2645 Cervus elaphus Molhasurile Capatanei

Heteropterus morpheus Padurea de stejar pufos de la Miraslau

1213 Rana temporaria Frumoasa, Molhasurile Capatanei, Muntele

Mare

2473 Vipera berus Frumoasa

Tabel 4.5-5: Specii de animale de interes comunitar identificate in judet

Codul Natura 2000 Denumirea stiintifica Prezenta in situl

2432 Anguis fragilis Frumoasa

2432 Anguis fragilis Padurea de stejar pufos de la Miraslau

1308 Barbastella barbastellus Parcul Natural Apuseni

1308 Barbastella barbastellus Trascau

1138 Barbus meridionalis Frumoasa

1138 Barbus meridionalis Parcul Natural Apuseni

1188 Bombina bombina Pajistile lui Suciu

1193 Bombina variegata Bagau

1193 Bombina variegata Frumoasa

1193 Bombina variegata Molhasurile Capatanei

1193 Bombina variegata Muntele Mare, Parcul Natural Apuseni,

Trascau, Valea Cepelor

2361 Bufo bufo Frumoasa, Padurea de stejar pufos de la

Miraslau

CONSORTIU:

Page

230 of 351


1201 Bufo viridis Frumoasa, Pajistile lui Suciu

1085 Buprestis splendens Frumoasa

1352 Canis lupus* Frumoasa, Parcul Natural Apuseni, Trascau

4012 Carabus hampei Bagau

4014 Carabus variolosus Parcul Natural Apuseni

4057 Chilostoma banaticum Parcul Natural Apuseni

4030 Colias myrmidone Parcul Natural Apuseni, Trascau

1281 Elaphe longissima Frumoasa

1074 Eriogaster catax Parcul Natural Apuseni, Trascau

1065 Euphydryas aurinia Frumoasa, Parcul Natural Apuseni

1203 Hyla arborea Frumoasa

4048 Isophya costata Trascau

4050 Isophya stysi Parcul Natural Apuseni, Trascau

1263 Lacerta viridis Frumoasa, padurea de stejar pufos de la

Miraslau, Pajistile lui Suciu

2424 Lacerta vivipara Molhasurile Capatanei

1083 Lucanus cervus Bagau, Padurea de stejar pufos de la Miraslau,

Trascau

1355 Lutra lutra Frumoasa, Parcul Natural Apuseni

1060 Lycaena dispar Frumoasa, Parcul Natural Apuseni

1361 Lynx lynx Frumoasa, Parcul Natural Apuseni

1310 Miniopterus schreibersi Parcul Natural Apuseni

1089 Morimus funereus Padurea de stejar pufos de la Miraslau

1323 Myotis bechteini Parcul Natural Apuseni

1307 Myotis emarginatus Parcul Natural Apuseni

1321 Myotis emarginatus Parcul Natural Apuseni

CONSORTIU:

Page

231 of 351


1324 Myotis myotis Parcul Natural Apuseni, Cheile Cibului, Glodului

si Mazii

1292 Natrix tessellata Frumoasa

4039 Nymphalis vaualbum Frumoasa

4052 Odontopodisma rubripes Trascau

1037 Ophiogomphus cecilia Frumoasa

1056 Parnassius mnemosyne Frumoasa, padurea de stejar pufos de la

Miraslau

4054 Pholidoptera transsylvanica Trascau

1256 Podarcis muralis Frumoasa

4024 Pseudogaurotina excellens* Frumoasa

1209 Rana dalmatina Padurea de stejar pufos de la Miraslau

1213 Rana temporaria Frumoasa, Molhasurile Capatanei, Muntele

Mare

1306 Rhinolophus blasii Parcul Natural Apuseni

1305 Rhinolophus euryale Parcul Natural Apuseni, Trascau

1304 Rhinolophus ferrumequinum Parcul Natural Apuseni

1303 Rhinolophus hipposideros Parcul Natural Apuseni, Trascau

1087 Rosalia alpina* Frumoasa

1927 Stephanopachys substriatus Frumoasa

1166 Triturus cristatus Parcul Natural Apuseni, Trascau, Frumoasa

4008 Triturus vulgaris ampelensis Molhasurile Capatanei, Parcul Natural Apuseni,

Trascau, Valea Cepelor

1354 Ursus arctos* Frumoasa, Molhasurile Capatanei

1295 Vipera ammodytes Frumoasa

CONSORTIU:

Page

232 of 351


4.5.1.3 Starea ariilor naturale protejate

In anul 2006 in judetul Alba erau declarate 83 de rezervatii de interes national, 10 rezervatii natural de interes judetean si un parc natural.

Tabel 4.5-6: Situatia ariilor protejate de interes national din judetul Alba

Nr. Crt. Denumire Incadrare IUCN Suprafata (ha) conform

cu Legea 5/2000

1 Detunata Goala Categ. IV 24,00

2 Rapa Rosie Categ. IV 25,00

3 Detunata Flocoasa Categ. IV 5,00

4 Pintenii din Coasta Jinei Categ. IV 1,00

5 Oul Arsitei Categ. IV 0,20

6 Masa Jidovului Categ. IV 0,20

7 Stanca Grunzii Categ. IV 0,20

8 Piatra Despicata Categ. IV 0,20

9 Pestera Vanatarile Ponorului Categ. IV 5,00

10 Pestera Ghetarul Scarisoara Categ. IV 1,00

11 Pestera Ghetarul de la Vartop Categ. IV 1,00

12 Cheile Rametului Categ. IV 40,00

13 Huda lui Papara Categ. IV 4,50

14 Padurea Vidolm Categ. IV 44,20

15 Poiana cu narcise de la Negrileasa Categ. IV 5,00

16 Molhasurile Capatanei Categ. IV 5,00

17 Poienile cu narcise din Tecsesti Categ. IV 2,00

18 Iezerul Surianu Categ. IV 20,00

19 Calcarele de la Ampoita Categ. IV 10,00

20 Cheile Intregalde Categ. IV 25,00

CONSORTIU:

Page

233 of 351


21 Cheile Valisoarei Categ. IV 20,00

22 Sesul Craiului – Scarita Belioara Categ. IV 47,70

23 Calcarele cu orbitoline de la Piatra

Corbului Categ. IV 2,00

24 Dealul cu Melci Categ. IV 5,00

25 Paraul Bobii Categ. IV 1,50

26 Calcarele de la Valea Mica Categ. IV 1,00

27 Padurea Sloboda Categ. IV 20,00

28 Iezerul Ighiel Categ. IV 20,00

29 Taul fara fund de la Bagau Categ. IV 7,40

30 Cheile Gardisoarei Categ. IV 15,00

31 Cheile Ordancusii Categ. IV 10,00

32 Cheile Albacului Categ. IV 5,00

33 Cheile Vaii Morilor Categ. IV 30,00

34 Cheile Posegii Categ. IV 10,00

35 Cheile Runcului Categ. IV 20,00

36 Cheile Pociovalistei Categ. IV 25,00

37 Cheile Glodului Categ. IV 20,00

38 Cheile Cibului Categ. IV 15,00

39 Cheile Caprei Categ. IV 15,00

40 Cheile Ampoitei Categ. IV 15,00

41 Cheile Vaii Cetii Categ. IV 10,00

42 Cheile Galditei si Turcului Categ. IV 80,00

43 Cascada Varciorog Categ. IV 5,00

44 Cascada Pisoaia Categ. IV 5,00

CONSORTIU:

Page

234 of 351


45 Piatra Cetii Categ. IV 5,00

46 Luncile Prigoanei Categ. IV 15,00

47 Piatra Bulbuci Categ. IV 3,00

48 Piatra Tomii Categ. IV 1,00

49 Piatra Varului Categ. IV 1,00

50 Piatra Boului Categ. IV 3,00

51 Piatra Poienii Categ. IV 1,00

52 Piatra Grohotisului Categ. IV 5,00

53 Bulzul Galzii Categ. IV 3,00

54 Cheile Galzii Categ. IV 1,00

55 Cheile Tecsestilor Categ. IV 5,00

56 Cheile Pravului Categ. IV 3,00

57 Cheile Piatra Baltii Categ. IV 2,00

58 Cheile Geogelului Categ. IV 5,00

59 Cheile Plaiului Categ. IV 2,00

60 Avenul din Hoanca Urzicarului Categ. IV 1,00

61 Coiba Mica Categ. IV 1,00

62 Coiba Mare Categ. IV 1,00

63 Pestera Vartopasul Categ. IV 1,00

64 Huda Orbului Categ. IV 1,00

65 Pesterea Hodobana Categ. IV 1,00

66 Avenul cu doua intrari Categ. IV 1,00

67 Izbucul Tauzului Categ. IV 1,00

68 Hoanca Apei Categ. IV 1,00

69 Avenul de la Tau Categ. IV 1,00

CONSORTIU:

Page

235 of 351


70 Pojarul Politei Categ. IV 1,00

71 Avenul de la Sesuri Categ. IV 1,00

72 Izbucul Politei Categ. IV 0,20

73 Izbucul Cotetul Dobrestilor Categ. IV 0,20

74 Pestera de sub Zgrurasti Categ. IV 1,00

75 Pestera Poarta lui Ionele Categ. IV 0,10

76 Pestera Darninii Categ. IV 1,00

77 Izbucul Matisesti Categ. IV 1,00

78 Pesterile Lucia Mare si Mucia Mica Categ. IV 1,00

79 Pestera de la Grosi Categ. IV 1,00

80 Cheile Mandrutului Categ. IV 3,50

81 Cheile Silosului Categ. IV 3,00

82 Cheile Manastirii Categ. IV 15,00

83 Piatra Corbului Categ. IV 5,00

84 PARCUL NATURAL APUSENI Categ. V 21220

Tabel 4.5-7: Situatia ariilor de interes judetean din judetul Alba

Nr. Crt. Numele Tipul Suprafata (ha)

1 Piatra Craivei geologica 10,00

2 Muntele Piatra Secuiului complexa 350,00

3 Lacul Panade complexa 1,60

4 Rapa Lancramului complexa 0,5

5 Bazinul Vaii Inzelului peisagistica 260,00

6 Vulcanii Noroiosi de la Boz geologica 0,25

7 Gradina botanica de la Blaj botanica 9,00

CONSORTIU:

Page

236 of 351


8 Padurea Carbunarea botanica 195,3

9 Fanetele de pe Dealul Pricop botanica 10,00

10 Tinoavele din Lunca Tartaraului botanica 6,00

4.5.1.4 Starea padurilor

In judetul Alba fondul forestier are o suprafata de 203951 ha. Pasunile impadurite ocupa o suprafata de 5732 ha, padurile de foioase au o suprafata de 92700 ha, iar cele de conifer o suprafata de 111251 ha.

Padurile din judetul Alba sunt repartizate pe cele trei forme de relief, astfel:

Campie – 12%

Deal – 56%

Munte – 32%


4.5.2.1 Amplasarea obiectivului fata de siturile Natura 2000

In urma analizei OM 1964/2007 privind declararea siturilor de importanta comunitara ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, se poate constata ca zona de amplasare a depozitului de deseuri se afla in vecinatatea unor situri de importanta comunitara (SCI).

Figura 4.5-3: Pozitionarea si vederea amplasamentului

In zona de realizare a investitiilor nu au fost identificate, conform HG nr. 1284/2007 privind

CONSORTIU:

Page

237 of 351


declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integrata a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, ca fiind relevante pentru proiectul de investitii propus in zona Galda de Jos, nici un sit de protectie avifaunistica.

Depozitul de deseuri conform propus a se realiza in extravilanul localitatii Galda de Jos, se afla la o distanta de 7,5 km de situl SCI Trascau. Conform tehnologiei de amenajare a depozitului de deseuri, terenul alocat va suferi o decorpertare de sol pe o suorafata de aproape 66753 m2, lucrare care afecteaza fauna si flora.

Tabel 4.5-8: Coordonate puncte centrul investitiei – judetul Alba

Nr. crt. Denumire / Amplasament

Coordonate STEREO 70 (centrul investitiei)

X Y

1 Centrul de management integrat al deseurilor

Galda de Jos 523125.971 394004.875

ROSCI 0253 Trascau

Judetul Alba: Aiud (23%), Bucium (1%), Cricau (1%), Galda de Jos (41%), Ighiu (13%), Intregalde (34%), Livezile (67%), Metes (15%), Miraslau (11%), Mogos (1%), Ocolis (73%), Ponor (10%), Posaga de Jos (30%), Ramet (74%), Rametea (79%), Salciua de Jos (10%), Stremt (15%), Zlatna (18%)

Judetul Cluj: Iara (6%), Moldovenesti (7%)

Tipuri de habitate

6170 - Pajisti calcifile alpine si subalpine; 6190 - Pajisti panonice de stancarii (Stipo- Festucetalia pallentis); 8120 - Grohotisuri calcaroase si de sisturi calcaroase din etajul montan pana in cel alpin (Thlaspietea rotundifolii); 9110 - Paduri de fag de tip Luzulo-Fagetum; 9130 - Paduri de fag de tip Asperulo- Fagetum; 9150 - Paduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion; 9170 - Pãduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum; 91H0* - Vegetatie forestiera panonica cu Quercus pubescens; 91V0 - Paduri dacice de fag (Symphyto-Fagion); 91Y0 - Paduri dacice de stejar si carpen; 9410 - Paduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea); 9420 - Paduri de Larix decidua si/sau Pinus cembra din regiunea Montana.

Specii de mamifere

1308 - Barbastella barbastellus (Liliac cArn); 1352* - Canis lupus (Lup); 1361 – Lynx lynx (RAs); 1305 - Rhinolophus euryale (Liliacul mediteranean cu potcoava); 1303 - Rhinolophus hipposideros (Liliacul mic cu potcoava).

Specii de amfibieni si reptile

1193 - Bombina variegata (Buhai de balta cu burta galbena); 1166 - Triturus cristatus (Triton cu creasta); 4008 - Triturus vulgaris ampelensis (Triton comun transilvanean).

Specii de nevertebrate

CONSORTIU:

Page

238 of 351


1078* - Callimorpha quadripunctaria; 4030 - Colias myrmidone; 1074 – Eriogaster catax; 1052 - Euphydryas maturna; 4048 - Isophya costata (Cosas); 4050 - Isophya stysi (Cosas); 4036 – Leptidea morsei; 1083 - Lucanus cervus (Radasca, Ragacea); 4052 - Odontopodisma rubripes (Lacusta de munte); 4054 - Pholidoptera transsylvanica (Cosasul transilvan).

4.5.2.2 Impactul prognozat

Ca urmare a decopertarii, impactul este negativ, deoarece se produce distrugerea totala a vizuinilor de mamifere, pasari, reptile, a cuiburilor si adaposturilor pentru insecte (efect direct). De exemplu vor fi distruse adaposturile subterane ale rozatoarelor cu tot lantul de galerii de comunicatie dintre ele, iar pasarile care cuibaresc pe sol vor ramane fara cuiburi si va fi afectata noua generatie. Insectele vor fi cele mai afectate deoarece pe langa distrugerea mediului lor natural, sunt distruse larvele si ouale. Datorita faptului ca insectele sunt elemente nutritive pentru batracieni, reptile si pasari, decopertarea inseamna producerea unui efect indirect negativ asupra lantului trofic respectiv.

Se estimeaza ca pana la noua echilibrare a biotopului, amenajarea deponeului va crea o perturbare de amploare a habitatului pasarilor, rozatoarelor si insectelor.

De asemenea, se va reduce numarul indivizilor din speciile sensibile la praf, seceta, zgomot. Acest din urma efect este temporar si va dura pana la inchiderea partiala sau totala a deponeului. Dupa inchidere, este posibila revenirea la compozitia numerica aproximativ similara situatiei initiale sau chiar imbogatirea ei. De exemplu, ca efect pozitiv este de mentionat ca o data cu cresterea deponiei, taluzurile vor fi inierbate si plantate cu arbusti.

Factorii perturbatori pentru elementele de flora si fauna, care pot aparea pe parcursul exploatarii depozitului sunt:

praful ridicat de utilajele si buldozerele aflate in miscare care poate afecta:

- caile respiratorii ale oamenilor si animalelor;

- procesul de fotosinteza al plantelor - prin depunere pe vegetatia de pe terenurile adiacente deponeului;

zgomotul produs de aceleasi utilaje aflate in miscare indeparteaza animalele si pasarile;

compactarea solului cu utilajele specifice distruge elementele de flora si fauna;

caldura degajata de fermentarea deseurilor atrage, mai ales iarna, insecte si pasari (pentru hrana si adapost);

prezenta omului si traficul rutier indeparteaza animalele si poate genera accidente;

Deoarece noul depozit de deseuri este planificat a se realiza in faze (pe celule), efectul tuturor acestor factori perturbatori va fi mult diminuat in timp. Se estimeaza ca pana la noua echilibrare a biotopului, amenajarea deponeului va crea o perturbare de amploare a habitatului pasarilor, rozatoarelor si insectelor.

Se apreciaza ca schimbarile prognozate, nu vor determina efecte cu caracter definitiv asupra florei si faunei terestre care sa insemne disparitia totala a unora din speciile existente in zona.

Din cauza transportului cu autogunoiere si a compactarii cu utilaje care fac zgomot, multe

CONSORTIU:

Page

239 of 351


dintre speciile de pasari si rozatoare locale vor fi inlocuite de altele care sunt deja obisnuite cu acest gen de activitate si care se hranesc cu resturi alimentare (ciori, pescarusi, sobolani, etc.). De asemenea, ar putea sa apara specii noi (cum ar fi pescarusii).

Apele epurate provenind de la statia de epurare levigat, statia de epurare ape menajere si apele pluviale preepurate in separatorul de hidrocarburi sunt evacuate in bazinul de retentie si evaporatie cu capacitatea de 4800 mc. Desi aceste ape indeplinesc conditiile de evacuare in mediul natural, acestea vor fi gestionate pe amplasament.

Componentele gazului de depozit au efecte negative asupra calitatii aerului si a conditiilor climatice. In consecinta pot apare efecte indirecte asupra biocenozelor. Astfel, compusi precum SO2 sau NO2, in contact cu apa, creaza un mediu acid care este favorabil aparitiei ploilor acide. In schimb, generarea de CO2 este favorabila procesului de fotosinteza. Probabilitatea de producere in zona a unor ploi acide ca efect al deponeului ca si probabilitatea de a se depasi valorile recomandate drept concentratii ghid pentru protectia plantelor si a culturilor din zona (pentru mentinerea constanta a productiei agricole) este foarte mica.

Metanul (CH4), care este componenta de baza a gazului de depozit, are afect de sera (ca si CO2 si unele COV-uri). Chiar daca nu sunt toxice pentru speciile de plante si animale aceste gaze pot, prin sinergism cu alte substante (efect sinergic) sa determine modificari climatice cu influenta si asupra componentelor biocenozelor locale.

La evaluarea impactului proiectului asupra SCI/SPA s-au avut in vedere urmatoarele criterii:

Afectarea integritatatii sitului;

Posibila afectare a speciilor tinta din sit in faza de constructie si in faza de operare a proiectului, avand in vedere vulnerabilitatile sitului

Posibila afectare a parametrilor cantitativi si calitativi ai speciilor tinta, avand in vedere cerintele ecologice ale speciilor tinta relevante pentru posibilul impact al proiectului si vulnerabilitatile sitului

Posibile surse de afectare a siturilor sunt:

organizarile de santier;

executarea lucrarilor;

deversari accidentale de substante;

depozitarea necontrolata a deseurilor de constructie.

Depozitul de deseuri este amplasat la o distanta de 7,5 km de situl SCI Trascau.

Tinand cont de distanta fata de sit, si de specificul proiectului, activitatile de depozitare si tratare mecano-biologica desfasurate nu vor avea un impact asupra acestuia.

In etapa de inchidere impactul asupra biodiversitatii este similar cu cel din etapa de constructie a noului depozit. Suprafata acoperita va fi recultivata in intregime, activitate care va avea un impact pozitiv asupra biodiversitatii. Odata cu trecerea timpului, pe terenul inierbat pot aparea si alte specii vegetale care vor constitui biotopul unor noi specii de fauna.

In etapa de post-monitorizare nu exista activitati cu impact asupra factorului de mediu

CONSORTIU:

Page

240 of 351


biodiversitate.

4.5.2.3 Masuri de diminuare a impactului

Plantarea unei perdele vegetale

Pentru evitarea afectarii biotopurilor invecinate noii activitati, s-a prevazut realizarea unei perdele verzi care are printre altele si rol de retinere a suspensiilor antrenabile de curentii de aer. In timp, o data cu cresterea vegetatiei, perdeaua verde va face legatura dintre biotopurile ce se vor dezvolta in deponeu si cele deja existente in exteriorul acestuia.

Perdeaua verde prevazuta in proiect a fi realizata in jurul deponeului, va oferi de asemenea adapost pentru animalele si pasarile care s-au obisnuit cu zgomotele specifice activitatii. In timp, aceasta perdea verde va fi o mica padurice care poate sa adaposteasca o fauna specifica.

Printre randurile de arbori, se mai pot planta si arbusti care cresc la umbra, astfel incat perdeaua sa fie cat mai deasa si cat mai eficienta atat in perioada calda cat si in cea rece.

Pentru plantarea si mai ales intretinerea perdelei verzi este necesar sa fie angajat personal de specialitate care sa se ocupe de optima dezvoltare a plantelor.

Refacerea locurilor de adapost, odihna, cuibarit prin replantarea de arbori si recultivarea cu plante ierboase pe terenurile eliberate de sarcini tehnologice.

O data cu inchiderea treptata a depozitului si acoperirea sa cu sol fertil, acesta poate constitui suportul pe care se pot face plantari de arbusti si plante ierboase; se vor reface astfel locurile de adapost, odihna, cuibarit pentru pasari si animale mici.

Activitatile de dezinsectie si deratizare vor fi contractate cu firme specializate cu acest profil.

Realizarea unei perdele verzi in jurul deponeului va avea un impact pozitiv asupra zonei din multe puncte de vedere si anume:

- reduce poluarea cu suspensii si CO2,

- ecraneaza zgomotele si vizibilitatea asupra deponeului,

- ofera adapost si surse de hrana unor specii de pasari, mamifere, insecte, etc.

Aceste efecte pot determina in timp chiar diversificarea biocenozelor zonei.

Prin realizarea proiectului de investitii nu se vor efectua defrisari si nu se vor produce modificari ale unor suprafete impadurite, corpuri de apa, mlastini, zone protejate sau habitatele unor specii de plante protejate.

In vederea reducerii impactului asupra speciilor tinta din situl SCI Trascau, vor fi luate urmatoarele masuri:

Amplasarea organizarilor de santier se va face in zone cat mai indepartate de situl SCI si a coloniilor de pasari;

Lucrarile se vor realiza etapizat, conform proiectului, astfel ca impactul generat sa fie cat mai mic;

CONSORTIU:

Page

241 of 351


Amenajarea corespunzatoare a organizarilor de santier in ceea ce priveste utilitatile (apa, electicitate, dotarea cu grupuri sanitare ecologice, colectarea apei uzate menajere, dupa caz) si depozitarea materialelor periculoase si inflamabile, conform legislatiei in vigoare;

Programul de lucru la depozit si statia de sortare vor fi pe timp de zi astfel incat sa nu se produca perturbatii in zonele de innoptat ale pasarilor;

Colectarea tuturor deseurilor rezultate din activitatile de excavare, executie, constructie, etc. si transportul lor la depozitele de deseuri;

In cadrul proiectului se vor amenaja spatii speciale pentru depozitarea temporara a deseurilor, acestea urmand a fi transportate dupa un orar stabilit pe amplasamente autorizate de depozitare. Nu vor fi depozitate temporar deseuri;

Autovehiculele si utilajele folosite pentru constructia depozitului, pentru operarea depozitului si transportul deseurilor vor respecta normele si prevederile privind emisiile de noxe si de zgomot;

Acolo unde vor fi identificate colonii de pasari vor fi amplasate panouri avertizoare de reducere a vitezei de circulatie;

Alegerea unor trasee de transport a materialelor de constructii optime astfel incat impactul asupra sitului sa fie cat mai redus;

Echipele de specialisti care vor efectua lucrarile de constructie vor fi instruite cu privire la existenta siturilor din vecinatatea zonei de executie a lucrarilor si asupra masurilor si responsabilitatilor privind protectia habitatelor si speciilor existente in situri;

Pentru evitarea afectarii biotopurilor invecinate noii activitati, s-a prevazut realizarea unei perdele verzi, dese in jurul amplasamentului depozitului si a statiei de sortare care are printre altele si rol de retinere a suspensiilor antrenabile de curentii de aer. In timp, aceasta perdea verde va fi o mica padurice care poate sa adaposteasca o fauna specifica. Printre randurile de arbori, se mai pot planta si arbusti care cresc la umbra, astfel incat perdeaua sa fie cat mai deasa si cat mai eficienta atat in perioada calda cat si in cea rece;

Realizarea unei perdele verzi in jurul deponeului va avea un impact pozitiv asupra zonei din multe puncte de vedere si anume:

- reduce poluarea cu suspensii si CO2,

- ecraneaza zgomotele si vizibilitatea asupra depozitului,

- ofera adapost si surse de hrana unor specii de pasari si insecte, etc.

Plantari de arbusti si plante ierboase deasupra celulelor inchise;

Odata cu inchiderea treptata a depozitului si acoperirea sa cu sol fertil, acesta poate constitui suportul pe care se pot face plantari de arbusti si plante ierboase.

Pe perioada de realizare a investitiilor nu va fi afectata integritatea siturilor, si se vor lua toate masurile necesare pentru reducerea impactului asupra speciilor si habitatelor tinta din situl SCI Trascau.

CONSORTIU:

Page

242 of 351


4.5.3 Statii de transfer

4.5.3.1 Amplasamentul Blaj

Statia de transfer de la Blaj nu va fi amplasata in interiorul sau in apropierea siturilor Natura 2000, respectiv SCI/SPA, astfel ca nu vor fi afectate speciile tinta din aceste situri. Distanta pana la cel mai apropiat sit Natura 2000 este de ~15,82 km fata de situl ROSCI 0004 Bagau.





X Y

1 Statie de transfer Blaj 521298.084 418353.059

ROSCI 0004 Bagau

Judetul Alba: Aiud (8%), Hoparta (2%), Lopadea Noua (8%), Ocna Mures (19%).

Tipuri de habitate:

7140 – Mlastini turboase de tranzitie si turbarii oscilante (nefixate pe substrat); 91Y0 – Paduri dacice de stejar si carpen.

Specii de amfibieni si reptile:

1193 – Bombina variegata (Buhai de balta cu burta galbena)

Specii de nevertebrate:

4012 – Carabus hampei (Carab); 1083 – Lucanus cervus (Radasca, Ragacea).

CONSORTIU:

Page

243 of 351


4.5.3.2 Amplasamentul Tartaria

Statia de transfer de la Tartaria nu va fi amplasata in interiorul sau in apropierea siturilor Natura 2000, respectiv SCI/SPA, astfel ca nu vor fi afectate speciile tinta din aceste situri. Distanta pana la cel mai apropiat sit Natura 2000 este de ~3,37 km fata de situl ROSCI 0187 Pjistile lui Suciu.

Figura 4.5-5: Pozitionarea amplasamentului




X Y

1 Statie de transfer Tartaria 495629.572 376813.807

ROSCI 0187 Pajistile lui Suciu


1188 – Bombina bombina (Buhai de balta cu burta rosie); 4121* - Vipera ursinii rakosiensis (Vipera de faneata).


Construirea statiei de transfer va avea un impact asupra speciilor de flora si fauna doar pe amplasament si in jurul acestuia. Avand in vedere distanta la care se afla fata de situl ROSCI 0004 Bagau precum si situl ROSCI 0187 Pajistile lui Suciu, nu se preconizeaza un impact asupra sitului.

CONSORTIU:

Page

244 of 351


Sursele de poluare cu impact potential asupra factorilor de mediu, florei, faunei etc din perimetrul zonei proiectului pot fi generate de:

organizarea de santier;

descarcari accidentale de ape uzate menajere;

emisii necontrolate de particule, praf, fum, zgomot si mirosuri provenite din zona de descarcare si de depozitare temporara a deseurilor;

deseuri menajere si de constructie.

Se vor lua masurile necesare pentru evitarea decopertarii inutile a stratului vegetal si se vor prevedea utilaje dotate cu sisteme moderne de ardere, corespunzatoare normelor si prevederilor in vigoare.


Masurile de protectie a florei si faunei pentru perioada de constructie se iau din faza de proiectare si organizare a lucrarilor, astfel:

amplasamentul organizarii de santier si traseul drumurilor de acces sunt astfel stabilite incat sa aduca prejudicii minime mediului natural;

suprafata de teren ocupata temporar in perioada de constructie trebuie limitata la strictul necesar;

se va evita depozitarea necontrolata a deseurilor ce rezulta in urma lucrarilor respectandu-se cu strictete depozitarea in locurile stabilite de autoritatile pentru protectia mediului;

la sfarsitul lucrarilor, proiectantul a prevazut fondurile necesare refacerii ecologice a suprafetelor de teren ocupate temporar si redarea acestora folosintelor initiale.

Un impact asupra siturilor Natura 2000 il are transportul deseurilor (gaze de esapament, zgomot). Noxele emise la combustia a 1000 l motorina sunt:

particule 0,222 kg

SOx 0,005 kg

CO 0,001 kg

hidrocarburi 0,480 kg

NOx 1,450 kg

aldehide si cetone 0,120 kg

substante organice 0,080 kg

In ceea ce priveste transportul deseurilor, respectiv colectarea deseurilor de la surse si transportarea lor catre statiile de transfer dar si transportarea deseurilor colectate din statiile de transfer spre statiile de sortare, TMB si depozit se recomanda urmatoarele masuri, in vederea protectiei si conservarii ecosistemelor terestre:

CONSORTIU:

Page

245 of 351


utilizarea autovehiculelor performante, corespunzatoare si cu emisii reduse de noxe;

alegerea cu atentie a traseelor de colectare din zonele protejate, evitandu-se pe cat posibil tranzitarea ariilor protejate;

in zonele stricte, situri Natura 2000, zone cu specii protejate, se recomanda evitarea tranzitarii, insa daca localitatile se regasesc in aceste zone, se pot impune masuri speciale, in functie de caz;

Pentru evitarea afectarii biotopurilor invecinate noii activitati, s-a prevazut realizarea unei perdele verzi care are printre altele si rol de retinere a suspensiilor antrenabile de curentii de aer. In timp, o data cu cresterea vegetatiei, perdeaua verde va face legatura dintre biotopurile ce se vor dezvolta in deponeu si cele deja existente in exteriorul acestuia. In zona de protectie cu latimea de 4 m, se vor planta 4 randuri de puieti dupa cum urmeaza: 1 rand de stejar, 1 rand salcam si 2 randuri arbusti (1 corn, 1 arin). Densitate : 5000 puieti/ha.

Perdeaua verde prevazuta in proiect a fi realizata, va oferi de asemenea adapost pentru animalele si pasarile care s-au obisnuit cu zgomotele specifice activitatii. In timp, aceasta perdea verde va fi o mica padurice care poate sa adaposteasca o fauna specifica.

Printre randurile de arbori, se mai pot planta si arbusti care cresc la umbra, astfel incat perdeaua sa fie cat mai deasa si cat mai eficienta atat in perioada calda cat si in cea rece.

Pentru plantarea si mai ales intretinerea perdelei verzi este necesar sa fie angajat personal de specialitate care sa se ocupe de optima dezvoltare a plantelor.


4.5.4.1 Amplasarea obiectivelor fata de siturile Natura 2000

In urma analizei OM 1964/2007 privind declararea siturilor de importanta comunitara ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, precum si a HG nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, depozitele neconforme se afla la distante considerabile fata de aceste situri.

Astfel, avem:

Depozitul neconform de la Abrud se alfa la o distanta de ~6,90 km fata de situl ROSCI 0121 Muntele Vulcan

CONSORTIU:

Page

246 of 351






X Y

1 Inchidere depozit neconform Abrud 531639.815 349508.828

ROSCI 0121 Muntele Vulcan

Judetul Alba: Ciuruleasa (<1%)

Judetul Hunedoara: Blajeni (<1%), Buces (<1%)

Tipuri de habitate:

8210 – Versanti stancosi cu vegetatie chasmofitica pe roci calcaroase; 9150 – paduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion

Specii de plante:

2186 – Syringa josikaea (Liliac transilvanean, Lemnu vantului)

Depozitul neconform de la Aiud se afla la o distanta de ~ 3,10 km fata de situl ROSCI 0004 Bagau, si la o distanta de ~ 3,05 km fata de situl ROSCI 0253 Trascau.

CONSORTIU:

Page

247 of 351






X Y

1 Inchidere depozit neconform Aiud 537234.261 401323.726

Depozitul neconform de la Alba Iulia se afla la o distant de ~ 14,27 km fata de situl ROSCI 0211 Rapa Rosie


CONSORTIU:

Page

248 of 351





X Y

1 Inchidere depozit neconform Alba Iulia 514083.81 392601.195

ROSCI 0211 Rapa Rosie

Judetul Alba : Sebes (<1%)

Tipuri de habitate:

6240* - Pajisti stepice subpanonice; 9180* - Paduri din Tilio-Acerion pe versanti abrupt, grohotisuri si ravene

Specii de plante:

4068 – Adenophora lilifolia; 1902 – Cypripedium calceolus (Papucul Doamnei, Blabornic).

Depozitul neconform de la Blaj se afla la o distanta de ~ 15,82 km fata de situl ROSCI 0004 Bagau.





X Y

1 Inchidere depozit neconform Blaj 521298.084 418353.059

CONSORTIU:

Page

249 of 351


Depozitul neconform de la Cimpeni se afla la o distanta de ~7,97 km fata de situl ROSCI 0116 Molhasurile Capatanei si la o distanta de ~ 8,16 km fata de situl ROSPA 0081 Muntii Apuseni Vladeasa.





X Y

1 Inchidere depozit neconform Cimpeni 546907.633 350444.359

ROSCI 0116 Molhasurile Capatanei

Judetul Alba: Bistra (4%)

Judetul Cluj: Maguri-Racatau (1%)

Tipuri de habitate:

7110* - Turbarii active; 91D0* - Turbarii cu vegetatie forestiera; 9410 – Paduri acidofile de Picea abies din regiunea Montana (Vaccinio-Piceetea)


1193 – Bombina variegate (Buhai de balta cu burta galbena); 4008 – Triturus vulgaris ampelensis (Triton comun transilvanean)

ROSPA 0081 Muntii Apuseni Vladeasa

Coordonatele sitului sunt:

Latitudine: N 46º 38‟ 18‟‟

Longitudine: E 22º 48‟ 31„‟

CONSORTIU:

Page

250 of 351


Suprafata: 96.223,1 ha

Regiunile administrative sunt:

Judetul Alba – 19.5%

Bihor – 35%

Cluj – 45.5%

Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE

A223 Aegolius funereus, A091 Aquila chrysaetos, A104 Bonasa bonasia, A215 Bubo bubo, A224 Caprimulgus europaeus, A080 Circaetus gallicus, A122 Crex crex, A239 Dendrocopos leucotos, A238 Dendrocopos medius, A236 Dryocopus martius, A103 Falco peregrines, A321 Ficedula albicollis, A320 Ficedula parva, A217 Glaucidium passerinum, A072 Pernis apivorus, A241 Picoides tradactylus, A234 Picus canus, A246 Lullula arborea, A338 Lanius collurio.

Caracteristicile generale ale sitului

Pajisti naturale, stepe – 5%

Pasuni – 8%

Alte terenuri arabile – 6%

Paduri de foioase – 16%

Paduri de conifere – 48%

Paduri de amestec – 12%

Habitate de paduri – 5%

Zona montana cu fenomene carstice, grohotisuri, goluri alpine si paduri de conifer intinse. Zona este cuprinsa de PN Apuseni, fiind una dintre cele mai salbatice si mai bine conservata din Muntii Apuseni. Muntii Apuseni constituie o mare atractie turistica a judetului Bihor si a tarii, drept pentru care au fost clasificati ca facand parte din grupa muntilor de o foarte mare complexitate turistica, alaturi de mult mai mediatizatii sai frati, muntii din Carpatii Orientali si Meridionali. Resursele turistice natural sunt cele care, de-a lungul anilor s-au pastrat intr-o forma sau alta, neatinse de activitati umane.

Calitate si importanta

Padis – Muntele Vladeasa

C1 – specii de interes conservativ global – 1 specie cristelul de camp (Crex crex)

C6 – populatii importante din specii amenintate la nivelul Uniunii Europene – 12 specii acvila de munte (Aquila chrisaetos), soim calator (Falco peregrinus), ierunca (Bonasa bonasia), huhurez mare (Strix uralensis), minunita (Aegolius funereus), buha (Bubo bubo), ciuvica (Glaucidium passerinum), ciocanitoarea neagra (Dryocopus martius), ciocanitoare de munte (Picoides tridactylus), muscar gulerat (Ficedula albicollis), muscar mic (Ficedula parva).

Zona propusa consta din Parcul National Apuseni largit cu Muntele Vladeasa, pentru a include padurile intinse de conifere si alte habitate importante.

CONSORTIU:

Page

251 of 351


Cele mai importante habitate ale sitului din punct de vedere ornitologic sunt padurile intinse de molid, amestec molid – fag si fag, respective zonele stancoase unde isi gasesc loc de cuibarit cateva specii de rapitoare. Astfel in molidisurile cuibaresc cel putin patru specii cu effective importante pentru Romania, iar in padurile de amestec si cele de fag alte cinci specii. In zonele stancoase gasim doua specii de rapitoare de zi si buha, toate trei fiind rare pe plan national. Pajistile dintre paduri ofera loc de vanatoare pentru speciile de rapitoare, respectiv aici cuibareste cristelul de camp.

Vulnerabilitate

1. Turismul necontrolat

2. Turismul in masa

3. Schimbarea habitatului semi-natural (fanete, pasuni) datorita incetarii activitatii agricole precum cositul sau pasunatul

4. Lucrari indelungate in vecinatatea cuibului in perioada de reproducere

5. Vanatoarea in timpul cuibaritului prin deranjul si zgomotul cauzat de catre gonaci

6. Vanatoarea in zona locurilor de cuibarire a speciilor periclitate

7. Practicarea sporturilor extreme: alpinism, zborul cu parapanta, endure, motor de cross, masini de teren

8. Amenajari forestiere si taieri in timpul cuibaritului a speciilor periclitate

9. Distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor

10. Adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci

11. Deranjarea pasarilor in timpul cuibaritului

12. Prinderea pasarilor cu capcane

13. Scoaterea puilor pentru comert illegal

14. Braconaj

15. Defrisarile, taierile ras si lucrarile silvice care au ca rezultat taierea arborilor pe suprafete mari

16. Taierile selective a arborilor in varsta sau aunor specii

17. Arderea vegetatiei (a miristii si a parloagelor)

Activitatile antropice si efectele lor in sit si in vecinatate

Activitati si consecinte in interiorul sitului

Pasunatul – A15%

Exploatare fara replantare – B2%

Braconaj, otravire, capcane – A5%

Managementul forestier general – B15%

CONSORTIU:

Page

252 of 351


Vanatoare – A15%

Drumetii montane, alpinism, speologie – B20%

Activitati si consecinte in jurul sitului

Managementul forestier general – C30%

Alte tipuri de depozitari – B10%

Vanatoare – B25%

Depozitul neconform de la Cugir se afla la o distanta de ~ 19,8 km fata de situl ROSCI 0254 Tufisurile calcaroase din Valea Bobalna.





X Y

1 Inchidere depozit neconform Cugir 486724.128 373401.551

ROSCI 0254 Tufisurile calcaroase din Valea Bobalna

Judetul Hunedoara: Rapoltu Mare (<1%)

Tipuri de habitate

7220* - Izvoare petrifiante cu formare de travertine (Cratoneurion).

CONSORTIU:

Page

253 of 351


Depozitul neconform de la Ocna Mures se afla la o distanta de ~ 1,89 km fata de situl ROSCI 0004 Bagau.





X Y

1 Inchidere depozit neconform Ocna Mures 542825.233 410073.162


Lucrarile de inchidere a depozitelor neconfore de deseuri vor avea un impact pozititv asupra tuturor factorilor de mediu (aer, apa subterana, sol si subsol, peisaj, sanatatea populatiei).

In faza de exploatare a depozitelor factorii perturbatori pentru elementele de flora si fauna, care insa pot aparea si pe parcursul inchiderii acestora, au fost:

praful ridicat de autovehiculele si utilajele aflate in miscare care poate afecta:

- caile respiratorii ale oamenilor si animalelor;

- vizibilitatea in zbor pentru pasari;

- procesul de fotosinteza al plantelor - prin depunere pe vegetatia de pe terenurile adiacente deponeului;

zgomotul produs de aceleasi utilaje aflate in miscare indeparteaza animalele si pasarile;

caldura degajata de fermentarea deseurilor atrage, mai ales iarna, insecte si pasari (pentru hrana si adapost).

CONSORTIU:

Page

254 of 351





- suprafata de teren ocupata temporar in perioada de constructie trebuie limitata la strictul necesar;

- se va evita depozitarea necontrolata a deseurilor ce rezulta in urma lucrarilor respectandu-se cu strictete depozitarea in locurile stabilite de autoritatile pentru protectia mediului;


Se estimeaza ca proiectul de inchidere a depozitelor va avea un impact negativ doar pe durata executarii lucrarilor (emisii de pulberi, noxe), impactul fiind pozitiv dupa terminarea acestora, prin reducerea emisiilor, mirosurilor provenite de la depozitul neconform. Lucrarile de inchidere si remediere a depozitelor neconforme vor avea un impact pozitiv asupra biodiversitatii, prin lucrarile de reconstructie ecologica prevazute prin proiect, creandu-se conditii pentru dezvoltarea vegetatiei in zona depozitelor inchise (inierbare, etc).

Pentru protectia biodiversitatii, in perioada de executie a lucrarilor de inchidere a depozitelor se vor respecta normele de protectia mediului, iar activitatile de constructii se vor desfasura strict in perimetrul necesar organizarii de santier, pe o perioada de timp limitata.

Accesul in zona se va face doar pe drumul de acces amenajat, iar circulatia utilajelor respectiv a mijloacelor de transport auto se va realiza doar pe suprafetele de teren strict necesare executarii lucrarilor.

4.5.5 Harti la capitolul „Biodiversitate”

1. Harta faunei Romaniei

4.6 PEISAJUL

4.6.1 Amplasarea obiectivelor


Amplasamentul facilitatii centrale de la Galda de Jos este pozitionat in partea de NE a comunei Galda de Jos. Terenul se afla in extravilanul localitatii Galda de Jos. Suprafata ocupata de intreaga investitie este de 25 ha.

Accesul catre amplasament se realizeaza prin DN 1 Teius – Alba Iulia, iar distanta fata de zona rezidentiala este de 5,63 km.

In vederea realizarii proiectului “Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Alba”

CONSORTIU:

Page

255 of 351


si a obiectivului proiectat centru de management integrat al deseurilor Galda de Jos a fost obtinuta HCL nr. 29 din data 29.05.2009, care face dovada punerii la dispozitie a terenului. Folosinta actuala este de pasune.


Terenul pe care se va amplasa statia de transfer Blaj se afla in partea de N-NE fata de municipiul Blaj, la o distanta de 1,9 km de acesta si la 36 km de depozitul Galda de Jos. Terenul se afla in extravilanul localitatii Blaj, pe domeniul public. Accesul catre statia de transfer se realizeaza pe drumul judetean DJ107 Blaj – Sincel.

Suprafata terenului pe care va fi amplasata investitia este de 0,9 ha.

In vederea realizarii proiectului “Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Alba” si a obiectivului proiectat statie de transfer Blaj a fost obtinuta HCL nr. 103 din data 29.03.2010, care face dovada punerii la dispozitie a terenului. Folosinta actuala este de rampa de gunoi.

Terenul pe care se va amplasa statia de transfer Tartaria se afla la o distanta de 2,2 km de localitatea Tartaria si la 46 km de depozitul Galda de Jos. Terenul se afla in extravilanul localitatii Tartaria, iar suprafata ocupata de statia de transfer este de 1,3 ha.

Accesul in zona se realizeaza prin drumul national DN7 Vantu de Jos - Orastie, aflat in partea de NE a amplasamentului.

In vederea realizarii proiectului “Sistem de management integrat al deseurilor in judetul Alba” si a obiectivului proiectat statie de transfer Tartaria a fost obtinuta HCL nr. 12 din data 04.03.2010, care face dovada punerii la dispozitie a terenului. Folosinta actuala este de pasune.


Depozitul de deseuri neconform Alba Iulia se afla amplasat la o distanta de 3,7 km fata de localitatea Santimbru si 1,8 km fata de Alba Iulia. Depozitul se afla in bazinul hidrografic al raului Mures, la o distanta de 870 m fata de raul Mures. Accesul la depozit se face prin intermediul unui drum de exploatare, din drumul national DN1

In vederea realizarii investitiei a fost obtinut Certificat de Urbanism nr. 1138 din 14.08.2009.

Depozitul de deseuri neconform Ocna Mures este amplasat in partea de E a localitatii Ocna Mures, la o distanta de 350 m fata de raul Mures. In partea de sud-vest depozitul este marginit de paraulValea Bnata.distanta pana la cea mai apropiata localitate este de 300 m (Uioara de Jos) si la 660 m fata de orasul Ocna Mures.

Accesul catre depozitul de deseuri se realizeaza prin drumul comunal DC 3.

In vederea realizarii investitiei a fost obtinut Certificatul de Urbanism nr. 10114 din 13.08.2009.

Depozitul de deseuri neconform Blaj este amplasat in partea de N-NE a municipiului Blaj, in extravilanul satului Sincel, comuna Sincel, la o distanta de 640 m fata de paraul Valea Mica. Distanta fata de municipiul Blaj este de 1,9 km, iar distanta fata de raul Tarnava Mica, amplasat la partea de nord a depozitului, este de 1,3 km.

CONSORTIU:

Page

256 of 351


Suprafata ocupata cu deseuri este de 1,5 ha. Accesul in zona depozitului de realizeaza printr-un drum de exploatare agricola care vine din drumul judetean DJ 107 Blaj – Sincel.

In vederea realizarii investitiei a fost obtinut Certificatul de Urbanism nr. 209 din 16.09.2009.

Depozitul de deseuri neconform Aiud este amplasat in partea de nord a municipiului Aiud. Distanta fata de zona rezidentiala este de 2,5 km si 770 m fata de limita extravilanului, iar distanta fata de raul Mures este de 1,5 km.

Suprafata ocupata cu deseuri este de 2,3 ha. Accesul in zona depozitului se realizeaza prin drumul national DN 1.


Depozitul de deseuri neconform Cugir este amplasat la nord de localitatea Cugir. Depozitul se afla la o distanta de 780 m fata de satul Vinerea si 1,7 km fata de orasul Cugir. Distanta pana la cel mai apropiat curs de apa este de 130 m (paraul Chisag) si respectiv 334 m (raul Cugir). Accesul in zona depozitului de deseuri se realizeaza prin drumul judetean DJ 107.


Depozitul de deseuri neconform Cimpeni este amplasat de-a lungul unui drum de exploatare care vine din drumul comunal DC 141. Accesul pe amplasament se realizeaza prinpartea estica, iar deseul este depozitat pe pante abrupte care se finalizeaza catre drumul de acces. Depozitul se afla amplasat laodistanta de 4,5 km de orasul Cimpeni si la peste 1 km distanta de localitatea Dealu Capsei. Paraul Schiopului, alfuent al raului Bistra, se afla la aproximativ 20 m de depozit.

In vederea realizarii investitiei a fost obtinut Certificat de Urbanism nr. 52 din 26.08.2009

Depozitul de deseuri neconform Abrud este localizat de-a lungul drumului national DN 74A, la o distanta de peste 1,3 km fata de orasul Abrud. Deseurile au format pante abrupte care se opresc langa paral Valea Soharului care curge de-a lungul depozitului si in final se varsa in paraul Valea Cernita, afluent al paraului Abrud.




In cazul depozitului conform, a statiei de sortare si a instalatiei de TMB simpla, peisajul nu are valoare deosebita deoarece este un teren agricol. O data cu indceperea lucrarilor de amenjare si apoi de exploatare a obiectivelor, peisajul va fi modificat in sens negativ. Impactul asupra peisajului va fi mai acut in primii 3-5 ani, cand masurile de mascare a investitiilor nu vor fi suficient de eficiente. Ulterior impactul asupra peisajului se va diminua treptat.

Schimbarile de peisaj vor fi radicale si definitive. In faza de constructie se va excava o suprafata de teren ce mai apoi va fi ocupata de deseuri. Caracteristicile reliefului nou creat vor fi influentate de prezenta digurilor de contur pe toate laturile depozitului.

Dupa inchiderea deponeului si reintroducerea terenului in circuitul natural, acesta va putea fi amenajat prin revegetare, fie ca loc de agrement. O data cu realizarea deponeului,

CONSORTIU:

Page

257 of 351


schimbarea in relief este definitiva, ca si folosinta acestuia. Pe parcursul activitatii deponeului, peisajul va fi afectat negativ de activitatea specifica depozitarii deseurilor. La inchiderea deponeului va aparea un trunchi de piramida revegetat, in trepte.

Prin acoperirea zilnica a deseurilor depuse in celule se evita imprastierea in zonele limitrofe acestuia a deseurilor.

Aparitia santierului va insemna inlocuirea peisajului actual amorf, dar natural, cu un peisaj antropizat, plin de miscare si de componente precum:

zone in curs de excavare,

drumuri de acces sau tehnologice,

cladiri si instalatii in constructie

oameni angrenati in diferite activitati

utilaje de diferite dimensiuni si culori.

Unele din modificarile mentionate se vor mentine si in faza de exploatare iar o parte vor fi definitive. Zonele excavate si prezenta utilajelor – spre exemplu – vor dispare dupa inchiderea depozitului, dar alte modificari de peisaj vor persista. Indiferent de durata, impactul pe peisaj va fi unul semnificativ despre care nu se poate afirma cu certitudine ca va fi in totalitate negativ, nici pentru locuitorii din localitatile invecinate sau zone protejate ca recreative (care nu vor fi afectati vizual), nici pentru valori naturale, istorice, arhitectonice, etc.

In vecinatatea investitiei nu sunt zone protejate pentru valoarea lor istorica, arhitectonica, naturale, etc.

Prin realizarea investitiilor propuse in peisaj, vor aparea o serie de noi componente antropice:

drumuri de acces, drumuri tehnologice pe amplasament;

cladiri, hale, suprafete betonate pentru parcari si instalatii;

zone excavate si zone cu depuneri depasind cota terenului actual (diguri, depuneri de deseuri si depozite de pamant).

Toate aceste elemente vor modifica peisajul observabil atat din localitatile invecinate si anume prin:

aspecte negative:

- disparitia caracterului natural al zonei;

- aparitia unui nou relief creat prin depozitarea deseurilor.

aspecte pozitive:

- senzatia de activitate generatoare de bunastare, daca fatada “santierului” si a drumului de acces va fi corect intretinuta.

- realizarea unei perdele verzi in jurul incintei.

CONSORTIU:

Page

258 of 351


4.6.2.2 Statiile de transfer

In perioada de constructie se vor ocupa anumite suprafete de teren in zona de amplasare a obiectivului, pentru depozite de materiale, organizare de santier.

Aparitia santierului va insemna inlocuirea peisajului actual amorf, dar natural, cu un peisaj antropizat, plin de miscare si de componente precum:

zone in curs de excavare,

drumuri de acces sau tehnologice,

cladiri si instalatii in constructie

oameni angrenati in diferite activitati

utilaje de diferite dimensiuni si culori.

Unele din modificarile mentionate se vor mentine si in faza de exploatare iar o parte vor fi definitive. Zonele excavate si prezenta utilajelor vor dispare dupa finalizarea lucrarilor de constructie.

Constructiile de pe amplasamentele statiilor de transfer, sortare si compostare se vor incadra in peisaj, fiind in concordanta cu prevederile planurilor de amenajare a teritoriului din localitatile respective.

Dupa realizarea obiectivelor va dispare terenul agricol si, in peisaj, vor aparea o serie de noi componente antropice:

drum de acces si drumuri tehnologice pe amplasament;

cladiri, hale, suprafete betonate pentru parcari si instalatii.

Tinand cont de suprafetele reduse ocupate de aceste obiective, nu va exista un impact semnificativ asupra peisajului, in conditiile respectarii prevederilor proiectului.

4.6.2.3 Inchiderea depozitelor neconforme

Impactul asupra peisajului generat de activitatile de inchidere a depozitelor neconforme din mediul urban va fi pozitiv. In present, din cauza depozitarii neconforme a deseurilor pe respectivele amplasamente, peisajul a fost radical afectat. Deoarece nu se realizeaza acoperirea zilnica a deseurilor cu material inert, acestea sunt imprastiate de vant, ajungand pe terenurile invecinate. Mai mult, suprafata ocupata de deseuri este destul de extinsa, mai ales in cazul depozitului de la Alba Iulia.

Activitatile de inchidere prevazute care vor avea un impact pozitiv asupra peisajului sunt:

sistematizarea masei de deseuri – va reduce semnificativ suprafata ocupata, redand circuitului natural terenurile ramase libere;

innierbarea suprafetei impermeabilizate si acoperite – va avea cu siguranta un impact pozitiv asupra peisajului existent.


CONSORTIU:

Page

259 of 351



Pentru reducerea impactului determinat de elementele mentionate ca negative asupra peisajului, proiectul a prevazut urmatoarele solutii:

imprejmuirii amplasamentelor investitiilor cu o perdea vegetala substantiala, formata din mai multe etaje de arbori si arbusti cu crestere rapida;

perdea de protectie pe perimetrul platformelor tehnologice si social-administrative;

cladirile vor fi prevazute cu finisaje exterioare adecvate unei incadrari firesti in peisaj.

Pentru reducerea la minimum a efectelor negative ale peisajului se recomanda ca pe parcursul etapei de exploatare sa se pastreze curatenia atat in incinte cat si pe drumurile de acces.

Aceste masuri, associate, in cazul depozitului, cu o buna gospodarire a depozitului, creeaza conditii de reducere la minim a impactului negativ asupra peisajului, facand sa prevaleze aspectele pozitive.


Pentru protectia peisajului, activitatile de constructii se vor desfasura strict in perimetrul necesar organizarii de santier, pe o perioada de timp limitata.

Accesul in zona se va face doar pe drumul de acces amenajat, iar circulatia utilajelor respectiv a mijloacelor de transport auto se va realiza doar pe suprafetele de teren strict necesare executarii lucrarilor.

In perioada de exploatare nu s-a prognozat un impact semnificativ asupra peisajului, tinand cont ca toate constructiile si instalatiile tehnologice de pe amplasamente se vor incadra corespunzator in peisaj. Prin urmare nu sunt prevazute masuri speciale pentru protectia peisajului.

Proiectul prevede instalarea unor imprejmuiri pe perimetrul statiei de transfer respective, permitand astfel protectia intregii suprafete alocate. Imprejmuirea va fi dublata de o perdea vegetala din arbori si arbusti.


Toate masurile prevazute pentru inchiderea depozitelor au rolul de igienizare a terenului pe care s-au depozitat de-a lungul anilor deseurile majoritar menajere din zonele urbane si rurale si de a le reda mediului inconjurator printr-o integrare cat mai armonioasa cu acesta.

4.7 MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC

4.7.1 Caracteristici principale

Judetul Alba este situat in partea central-vestica a Romaniei, in interiorul marii curburi a Muntilor Carpati, pe cursul mijlociu al Muresului, fiind strabatut de meridianul de 24º longitudine estica si paralela de 46º latitudine nordica.

CONSORTIU:

Page

260 of 351


Judetul Alba, este ancorat intre Muntii Apuseni la vest, inalti de peste 1800 m, Carpatii Meridionali la sud cu peste 2000 m altitudine si Podisul Transilvaniei la est, prezentand o mare varietate de peisaje, resurse naturale ale solului si subsolului si locuri prielnice asezarilor umane.

Ocupand o suparafata de 6242 km2, judetul Alba reprezinta 18,3% din teritoriul Regiunii 7 Centru si cca. 2,6% din suprafata totala a tarii.

Judetul Alba, cuprindea la sfarsitul anului 2005 un numar de 4 municipii, 7 orase, 66 de comune cu 656 sate si 39 de sate ce aprtin municipiilor si oraselor.

Populatia judetului Alba la 1 iulie 2005 era de 379.184 locuitori, 58% locuind in mediul urban si 42% in mediul rural.

Fata de datele de la recensamantul populatiei din anul 2002, numarul populatiei din judet a scazut cu 7266 persoane in anul 2005.

4.7.1.1 Dezvoltare economica

Principalele sectoare economice din judet sunt reprezentate de: industrie, constructii, transporturi, comert, agricultura.

Figura 4.7-1: Ponderea activitatilor economice

Rata somajului a scazut la nivel de judet in perioada 2001-2005. In anul 2005 rata somajului la nivelul judetului a fost de 8,3%, valoare care se inscribe peste media pe tara de 5,9 si a regiunii de 7,3%.

Castigul salarial nominal, mediu net lunar pe persoana in anul 2005 in judet a fost de 645 lei, fiind mai mic decat cel regional – 661 lei si decat la nivel national – 746 lei.

Produsul Intern Brut al Judetului Alba in anul 2004 (ultimul an pentru care s-a comunicat PIB

CONSORTIU:

Page

261 of 351


in Anuarul Statistic al Romaniei – 2006) totaliza 4282,3 milioane lei (RON) preturi curente, reprezentand circa 1,7% din PIB al Romaniei si 14,2% din PIB Regiunea 7 Centru.

PIB/an 2000 2001 2002 2003 2004

PIB total (milioane lei) Judet ALBA

1322,1 1793,1 2276,7 3374,9 4282,3

PIB total (milioane lei) Regiunea 7

10177,5 14421,2 19113,5 24810,8 30096,4

PIB total (milioane lei)

Romania 80377,3 116768,7 151475,1 197564,8 246468,8

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2006

4.7.1.1.1 Industria

Din 1998, contributia serviciilor la PIB a depasit aportul industriei in PIB, ceea ce arat trendul pozitiv al dezvoltarii sectorului tertiar, semn al unei economii moderne. Aceeasi tendinta exista si la nivel national. Sunt dezvoltate majoritatea activitatilor industriale:

Industria prelucratoare: confectii din textile, pielarie si incaltaminte, prelucrarea lemnului, celuloza, hartie si carton, chimie, alte produse din minerale nemetalice, metalurgie, constructii metalice si produse din metal, mobilier, etc.;

Energie elcetrica si termica, gaze si apa;

Produse industriale de baza: cherestea, lapte, mobilier, etc.

4.7.1.1.2 Activitati agricole

Suprafata agricola a judetului Alba este de 328.017 ha. Dupa modul de folosinta, structura suprafetei agricole se prezinta astfel:

40,49% - suprafata arabila;

57,96% - pasuni si fanete;

1,07% - suprafata vii

0,48% - suprafata livezi.

In agricultura, productiile medii la hectar la principalele culturi au inregistrat in anul 2003 fata de anul 2002 scaderi semnificative: 14,3% la grau, 22,8% la sfecla de zahar si 22,6% la porumb. Au crescut in schimb productiile medii la culturile de legume.

Cresterea animalelor este relativ bine dezvoltat la nivelul judetului. Evolutia septelului in perioada 2003 – ianuarie 2006 este prezentata in tabelul de mai jos:

CONSORTIU:

Page

262 of 351


Tabel 4.7-1: Evolutia septelului in perioada 2003 - 2006

Specificare UM 31.12.2003 31.12.2004 31.01.2005 31.01.2006

Bovine total cap 76.382 76.803 78.644 79.386

Din care matca cap 44.007 44.112 44.351 43.804

Ovine+caprine total cap 229.090 232.588 246.643 253.696

Din care fatatoare cap 177.728 177.680 177.758 178.914

Porcine total cap 100.749 102.442 105.075 102.528

Din care scroafe cap 5.658 5.493 5.485 5.423

Pasari total Mii cap 2.308 2.526 2.349 2.679

Din care ouatoare Mii cap 992 1.005 998 994

4.7.1.1.3 Infrastructura si transport

Reteaua rutiera a judetului insumeaza 419,26 km de drumuri nationale, 1044,62 km de drumuri judetene si 1166,29 km de drumuri comunale. Din totalul de 2630,16 km drumuri existente, 936,59 km drumuri asfaltate, 912,05 km sunt drumuri balastate si 781,50 km sunt drumuri de pamant.

Linii de cale ferata in exploatare – un total de 237 k din care:

Electrificate 148 km

Linii cu ecartament normal cu o cale 104 km

Linii cu ecartament normal cu doua cai 133 km.

4.7.1.1.4 Forta de munca

Cel mai mare procent de activitate se inregistreaza in grupa de varsta 35-44 ani (81,45 din totalul populatiei cu aceasta varsta este activa) in timp ce in cazul grupei de varsta 25-34 de ani, persoanele active reprezinta 76%.

In cadrul Regiunii Centru, cea mai ridicata rata de ocupare s-a inregistrat in judetul Alba (63,9%). Referitor la structura ocuparii, serviciile au crescut ca pondere in totalul populatiei ocupate in detrimentul industriei 35,7% fata de 31,4%, urmate la mica diferenta de populatia ocupata in agricultura (28,3%). Singurul sector care a inregistrat cresteri, in intervalul 1993-2005, este cel al serviciilor, in judetul Alba inregistrandu-se o crestere cu 12,7%.

4.7.1.1.5 Turismul

Dispunand de un potential turistic deosebit, relieful predominant muntos favorizeaza practicarea turismului montan.

CONSORTIU:

Page

263 of 351


Baza materiala a turismului din judetul Alba, cuprindea in anul 2005, 27 unitati de cazare, intre care 7 hoteluri, 3 cabane si 2 campinguri, 14 pensiuni. Capacitatea totala de cazare este de 1179 locuri. Numarul turistilor cazati in anul 2005 a fost de 48.963, numarul de innoptari pentru turistii cazati a fost de 94.643 in anul 2005.


Se apreciaza ca realizarea Sistemului integrat de management al deseurilor poate afecta mediul social si economic datorita urmatoarelor actiuni previzibile:

influenta asupra calitatii vietii;

influenta asupra activitatilor economice existente in zona;

influenta asupra veniturilor populatiei prin cresterea taxelor de salubrizare.

Proiectul propus va avea un impact pozitiv asupra mediului social si economic din zona, prin crearea unor noi locuri de munca.

Numarul de locuri de munca create prin implementarea proiectului: statia de transfer Blaj - 5 persoane, statia de transfer Tartaria – 5 persoane, central de management integrat al deseurilor Galda de Jos – 92 persoane.

Este posibil ca prin asigurarea acestor locuri de munca, persoanele angajate sa devina, impreuna cu familiile lor, locuitori permanenti ai localitatilor invecinate obiectivelor din proiect, micsorandu-se migratia lor spre alte zone.

Strategia privind sistemul integrat de gestiune al deseurilor in Judetul Alba este strans aliniata si complet in conformitate cu prioritatile strategice regionale si nationale. Proiectul va imbunatati infrastructura locala invechita, inadecvata privind serviciile de deseuri solide si de a dezvolta un sistem modern, pentru a permite respectarea standardelor europene si romanesti.

De asemenea, proiectul va duce la imbunatatirea calitatii mediului si a vietii umane prin intermediul reabilitarii infrastructurii vechi in sectorul deseurilor solide. Inchiderea depozitelor neconforme din judetul Alba va avea un aport insemnat asupra calitatii vietii, mai ales pentru locuitorii localitatilor unde sunt amplasate depozitele neconforme.

Amplasarea centrului de management integrat al deseurilor Galda de Jos, precum si a statiilor de transfer s-au facut cu respectarea dispozitiilor legale referitoare la protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes ecologic, social si economic (Ordinul Ministerului Sanatatii nr.536/1997, HG 349/2005, Ordinul MMGA 757/2004). Distantele fata de cele mai apropiate locuinte respecta reglementarile din actele normative de mai sus (>1000m).

Proiectul va avea un impact benefic tradus prin imbunatatirea conditiilor de prestare a serviciilor de salubritate datorita urmatoarelor efecte directe:

colectarea deseurilor la surse va deveni mai regulata pentru a asigura masa de deseuri necesara bunei functionari a statiilor de transfer;

se va asigura colectarea deseurilor din zonele rurale, eliminand astfel posibilitatea eliminarii necontrolate a acestora, in cursurile de apa din apropierea localitatilor, sau

CONSORTIU:

Page

264 of 351


pe alte terenuri – un impact pozitiv asupra sanatatii oamenilor;

prestatorii de servicii isi vor extinde aria de activitate pentru acoperirea in timp a tuturor localitatilor judetului; castigarea de clienti va aduce beneficii prestatorilor;

existenta statiei de sortare va stimula firmele de colectare deseuri in achizitionarea de utilaje moderne de transport;

unii prestatori de servicii de colectare deseuri vor putea deveni operatori de statiilor de sortare, compostare sau transfer (in cazul castigarii licitatiilor), crescandu-si astfel sursele de venituri.

Realizarea depozitului zonal la Galda de Jos va avea inerent unele efecte negative legate de:

costul serviciilor de salubritate; recuperarea investitiei si acoperirea costurilor de exloatare se va reflecta in cest cost.

Teoretic, amplasarea investitiilor poate genera un impact negativ asupra asezarilor umane, prin:

afectarea calitatii aerului si crearea de disconfort olfactiv;

zgomotul datorat transportului deseului si activitatii buldozerelor si compactoarelor;

poluarea biologica determinata de depozit (inmultirea vectorilor de agenti patogeni - muste, tantari, sobolani, pasari);

modificarea peisajului in zona.

Avand in vedere ca proiectul de realizare a depozitului de deseuri prevede impermeabilizarea bazei si peretilor laterali (taluzurilor) a depozitului, impurificarea apei subterane este exclusa, iar prin solutia adoptata pentru epurarea apelor uzate, nu va exista riscul de poluare a apelor de suprafata.

4.7.3 Zgomotul

Centrul de management integrat al deseurilor si statiile de transfer

Sursele de poluare sonora sunt:

a) in faza de constructie - functionarea utilajelor de constructie si transport materiale;

b) in faza de exploatare - functionarea utilajelor de transport deseuri, utilajelor de compactare, utilajele de transfer deseurii si eventual utilajelor de constructie a unei noi celule.

Sursele de poluare sonora in faza de constructie este determinata de functionarea utilajelor de constructie si transport materiale.

Utilajele de constructie mari generatoare de zgomot sunt excavatoarele, buldozerele, motoarele utilajelor de transport de mare capacitate, etc.

Este probabil ca in faza de constructie, in functie de numarul de surse de zgomot care vor functiona concomitent, pe amplasamente sa se realizeze nivele semnificative de zgomot, similare cu cele acceptate pentru incinte industriale, parcaje auto, zone feroviare etc. Aceste

CONSORTIU:

Page

265 of 351


nivele de zgomot nu vor fi perceptibile la limita mediului protejat (prin “mediu protejat” se intelege mediul locuit urban sau rural), avand in vedere faptul distanta fata de receptorii protejati si a posibilelor ecranari.

Conform STAS 10009-88 – Acustica in constructii, Acustica urbana – limitele admisibile de zgomot stabilite pentru diferite zone functionale din mediul urban sunt cuprinse intre 45 dB(A) – la limita parcurilor, zonelor de tratament balnear si 90 dB(A) la limita aeroporturilor, parcajelor auto.

Se estimeaza ca nivelul constant de zgomot realizat pe amplasamentul CMID si a statiilor de transfer in fazele de constructie si de exploatare va fi mai mic decat cel acceptat pentru incinte industriale, anume de 65 dB(A).

Nivelul maxim al surselor de zgomot 85 dB(A);

Nivelul maxim al zgomotului la limita incintei 65 dB(A);

Nivelul zgomotului la limita receptorilor sensibili, este imperceptibil.

Nu exista poluare prin vibratii.

Nivelul de poluare sonora, estimat pentru functionarea instalatiilor la capacitatea maxima, este cel prezentat in tabelul urmator:

Tabel 4.7-2: Poluantii fizici (zgomot) care afecteaza mediul

Nr. Crt.

Tip

ul

po

lua

rii

Sursa de poluare

Nr.

Su

rse

de

po

lua

re

Po

lua

re m

ax

ima

ad

mis

a

dB

(A)

Po

lua

re d

e f

on

d d

B(A

)

Poluare calculate produsa de activitate si masuri de

eliminare/reducere

Masuri de eliminare/reducere

a poluarii

Pe

zo

na

ob

iec

tiv

ulu

i

dB

(A)

Pe

zo

ne

de

pro

tec

tie

/res

tri

cti

i d

B(A

)

Pe

zo

ne

rezid

en

tia

le d

e

rec

ree

re s

au

alt

e z

on

e

pro

teja

te

1 Zgomot Autovehicule de mare tonaj

5 65 2 85 - Nesemnificativa Nu sunt necesare

2 Zgomot Instalatia de sortare


3 Zgomot Instalatia de spalare auto


4 Zgomot

Instalatia de tratare mecano-biologica


CONSORTIU:

Page

266 of 351


5 Zgomot Atelierul de intretinere


6 Zgomot Utilaje in zona de depozitare


Conform estimarilor, nivelul maxim inregistrat este de 85 dB(A) in zonele de functionare a autovehiculelor de mare tonaj, precum si a utilajelor din zona de depozitare.

Caracterul zgomotului :

zgomot de medie si joasa frecventa.

Nivelul de zgomot la limita incintei si la cel mai apropiat receptor protejat

Absorbtia energiei sonore in aer este foarte mica si poate fi luata in considerare numai in cazul distantelor mari.

Neglijand efectele ei, la o unda sferica radianta intr-un spatiu deschis, intensitatea sunetului descreste proportional cu patratul distantei fata de sursa:

Astfel pentru a afla nivelul zgomotului la o anumita distanta de sursa se poate aplica relatia:

Unde:

L1 = nivelul de zgomot cunoscut, determinat la distanta r1 de sursa (r1 = 1 m);

L2 = nivelul zgomotului la distanta r2 de sursa.

Nivelul de zgomot la limita incintei:

Aplicand relatia de mai sus pentru r2 = 10 m (distanta minima pana la limita incintei) rezulta:

r2 = 10 m

Nivelul de zgomot calculate la limita incintei: 65 dB(A)

Conform STAS 10009-88, nivelul de zgomot maxim admis la limita incintelor industriale este:

Nota: Valoarea de mai sus reprezinta doar o componenta a nivelului de zgomot din zona. Valorile obtinute prin determinari pot fi sensibil mai mari datorita suprapunerii efectelor

CONSORTIU:

Page

267 of 351


surselor din zona.

Nivelul de zgomot la limita receptorului protejat:

Avand in vedere faptul ca distanta fata de receptorii protejari (cele mai apropiate zone locuite) este de peste 1 km, zgomotul produs in cadrul obiectivului va fi imperceptibil de catre acestia.

Principalele activitati generatoare de zgomot si vibratii pe parcursul perioadei de operare a depozitului de deseuri, statiei de sortare si a instalatiei de tratare mecano-biologica sunt reprezentate de transportul, descarcarea si compactarea deseurilor reziduale colectate in noua celula, operarea echipamentelor statiei de sortare (incarcator frontal, motostivuitor, separator magnetic, benzi de sortare, ventilatoare aerisire, etc.).

Alte activitati generatoare de zgomot sunt: functionarea pompelor de la statia de epurare a levigatului si de la putul de alimentare cu apa.

Echipamentele de lucru care vor produce zgomot in aceastafaza sunt urmatoarele: autogunoierele, buldozere, compactoare, tocator, autocamioane avand o putere acustica cuprinsa intre 50 si 110 dB.

Se asteapta ca nivelul de zgomot produs la incarcarea, transportul si descarcarea deseurilor sa se incadreze in limitele valorilor admise de zgomot a echipamentului utilizat. De asemenea, activitatea care se va desfasura in cadrul noului deposit nu se va constitui intr-o sursa de poluare fonica, nivelul zgomotului generat nedepasind valoarea de 65 dB(A) la limita amplasamentului.

In ceea ce priveste impactul vibratiilor produse ca urmare a transportului deseurilor asupra locuintelor, zona cea mai afectata va fi cea adiacenta DN 1 aferenta accesului in centrul de management integrat al deseurilor Galda de Jos. Pe acest traseu se va realiza atat transportul de capacitate mare de la statiile de transfer catre centrul de management al deseurilor cat si transportul camioanelor care realizeaza colectarea deseurilor catre central de management Galda de Jos.

4.7.4 Poluare biologica

Conform OM al MAPM nr. 863/2002, poluarea biologica poate fi generata de microorganisme si/sau virusi. Din aceasta perspectiva, o poluare biologica directa este prezumabila in prezenta evaluare, ca efect/rezultat al deseurilor periculoase si infectioase. Periculozitatea acestora consta in prezenta potentiala in masa lor a unor agenti patogeni, cum ar fi excretii, culturi de laborator, tesuturi, materiale sau echipamente care au intrat in contact cu pacienti infectati.

In literatura de specialitate, deseurile periculoase si infectioase sunt definite astfel:

deseuri rezultate in urma activitatilor medicale, care constituie un risc real pentru sanatatea umana si mediu si care sunt generate in urma activitatilor de diagnostic, tratament, supraveghere, prevenirea bolilor si recuperare medicala, inclusiv de cercetare medicala ; devin infectioase daca sunt contaminate cu sange sau alte fluide biologice sau daca au venit in contact cu virusuri, bacterii, paraziti sau toxine ale microorganismelor.

Aceasta categorie de deseuri nu face obiectul proiectului evaluat.

CONSORTIU:

Page

268 of 351


In aceeasi ordine de idei, se poate afirma ca deseurile municipale, si in mai mare masura fractia umeda a deseurilor menajere, contine o serie de germeni patogeni, care pot sa se dezvolte in acest mediu, mai ales in perioadele calde ale anului. Pentru diminuarea riscurilor de contaminare cu asemenea poluanti biologici, Ministerul Sanatatii a emis Ordinul nr. 536/ 23 iunie 1997, pentru aprobarea Normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei. In Cap. 5 al acestui act, Norme de igiena referitoare la colectarea, indepartarea si neutralizarea deseurilor solide, sunt prevazute procedurile recomandate

pentru colectarea, transportul, procesarea si eliminarea principalelor categorii de deseuri menajere, cele mai importante fiind:

Colectarea la sursa sa se realizeze, cel putin in doua fractii, reciclabile (uscata) si nereciclabile (umeda);

Colectarea sa fie facuta in pubele prevazute cu capace;

Containerele destinate transportului sa fie inchise;

Deseurile predominant organice, biodegradabile se colecteaza astfel incat:

o Orice risc sau disconfort creat de mirosuri, insecte, rozatoare sa fie evitat;

o Pe cat posibil sa nu se amestece cu alte tipuri de deseuri;

o Sa se colecteze pe cat posibil, deseuri fara substante poluante.

Pe de alta parte, o poluare biologica in perimetrul depozitelor actuale neconforme, este favorizata de purtatorii specifici ai virusilor unor boli infectioase, purtatori din categoria rozatoarelor, pasarilor si insectelor, pentru care, arealul insalubru al zonelor respective este un mediu propice de dezvoltare.

In consecinta, se apreciaza ca zonele actualelor depozite neconforme constituie o sursa semnificativa de poluare biologica.

Prin inchiderea depozitelor de deseuri neconforme, toate aceste problem vor fi eliminate.

4.7.5 Poluarea bacteriologica

Poluarea bacteriologica se exprima in principal prin numarul mare de coliformi totali si oua de paraziti intestinali (limbrici, ascarizi) care provin din fecalele animalelor de casa sau din scutecele de unica folosinta existente in deseuri. Acesti germeni patogeni sunt cat se poate de banali, avand o mare raspandire in natura.

Referitor la poluarea bacteriologica, problema principala de impact nu este neaparat existenta germenilor patogeni in masa de deseuri, existenta de altfel specifica si altor medii antropice si chiar celui natural, cat limitarea surselor si cailor de diseminare a acestora.

Principalele cai de poluare microbiologica a zonelor din afara depozitului sunt:

deseurile usoare si suspensiile contaminate cu microorganisme antrenate de vant pe terenurile inconjuratoare;

suspensiile antrenate in levigat, respectiv in efluentul statiei de epurare;

contaminarea vehiculelor care transporta deseuri.

CONSORTIU:

Page

269 of 351


Cea mai evidenta forma de poluare biologica propriu zisa, care poate fi observata chiar si pe depozitele ecologice in momentele de activitate mai redusa din cursul zilei de lucru, este prezenta pe masa de deseuri proaspat descarcate a unui numar mare de pasari – ciori, pescarusi.

Activitatea continua a buldozerului si a celorlalte utilaje de nivelare – compactare, precum si zgomotele care insotesc descarcarea noilor transporturi de deseuri (zgomot de motoare, strigatele muncitorilor care orienteaza/supravegheaza descarcarea) pot descuraja pasarile de a se opri din zbor. In caz de nevoie, se poate apela la mecanisme simple care genereaza zgomote ce sperie pasarile (practica des intalnita in strainatate).

Din cele prezentate mai sus reiese ca sanatatea populatiei din Galda de Jos, cea mai apropiata localitate, nu va fi afectata de activitatea din zona de lucru a depozitului. Riscurile pentru sanatatea umana se limiteaza la categoria persoanelor care vor lucra in depozit si pentru reducerea lor sunt prevazute masuri de protectie a muncii, specifice domeniului de salubritate.


Pentru eliminarea influentelor negative privind calitatea vietii, la executia acestui proiect se va asigura protectia calitatii factorilor de mediu prin:

Impermeabilizarea bazei si peretilor laterali (taluzurilor) depozitului, asa incat, sa fie exclusa impurificarea apei subterane, iar solutia adoptata pentru epurarea apelor uzate colectate va reduce la minim posibilitatea de poluare a apelor de suprafata;

Exploatarea pe celule zilnice, in cazul depozitului, care se acopera la sfarsitul zilei de lucru; suprapunerea celulelor anuale, astfel incat suprafata ocupata de deseuri sa fie cat mai eficient izolata, reduce riscul de poluare a aerului cu suspensii si poluarea biologica;

Ridicarea digurilor inainte de demararea unui nou rand de celule zilnice/anuale asigura stabilitatea depozitului, reduce vizibilitatea si antrenarea deseurilor usoare de catre vant;

Realizarea perdelei vegetale pentru fiecare dintre cele trei amplasamente va avea efect de: retinere a mirosurilor eventual generate la descarcarea si compactarea deseurilor, retinere a prafului si deseurilor usoare eventual antrenate de vant si ecranare pentru zgomotul produs pe suprafata de lucru;

Masuri prevazute in proiect pentru reducerea riscului de poluare biologica:

Imprejmuirea perimetrelor pentru a evita intrarea persoanelor straine si a animalelor;

Acoperirea la sfarsitul fiecarei zile de lucru cu material inert a celulelor zilnice si pana la folosirea insecticidelor sau raticidelor in cazuri extreme: elimina inmultirea vectorilor de agenti patogeni din deseuri, in plus asigur o suprafata mica de contact a deseurilor cu aerul ceace inseamna riscuri mai mici de antrenare de suspensii, mirosuri dezagreabile, aparitie a incendiilor, inmultirea tantarilor si mustelor sau atragerea pasarilor;

Pentru eliminarea riscului de diseminare a germenilor patogeni prin intermediul utilajelor de transport deseuri, in proiect s-au prevazut, la depozit, instalatii de spalare

CONSORTIU:

Page

270 of 351


si desinfectie a vehicolelor/utilajelor care parasesc amplasamentul.

Pentru reducerea riscurilor privind sanatatea umana a angajatilor sunt prevazute masuri de protectie a muncii, specifice domeniului de salubritate. Personalul angajat va fi instruit periodic referitor la modul de aplicare a masurilor de protectia muncii si de utilizare a echipamentelor specifice. Nu va fi admisa nici o derogare de la obligativitatea purtarii echipamentului personal de protectie de catre angajatii implicati in procesele tehnologice.

Proiectul prevede de asemenea masuri, care vor aduce o serie de beneficii pentru comunitatea locala, cum ar fi:

Cresterea veniturilor bugetului local datorita atragerii de investitori in zona, datorate realizarii infrastructurii;

Ocuparea fortei de munca locale va creste atat in perioada de executie cat si ulterior, in perioada de exploatare;

Crearea de locuri de munca pentru profesii variate si nivele de pregatire diferite - muncitori necalificati pana la ingineri cu experienta;

Recalificarea populatiei tinere fara calificare, in diverse meserii - muncitori calificati in constructii, mecanici, electromecanici, etc.

Masuri de reducere a zgomotului

Planificarea activitatilor reprezinta un mijloc administrativ de a controla expunerea la zgomot. O planificare privind amplasamentul surselor generatoare de zgomot poate reduce impactul zgomotelor;

Daca este posibil sursele stationare de zgomot precum generatoarele si compresoarele trebuie sa fie pozitionate cat mai departe posibil de receptorii sensibili la zgomot (personal angajat);

Cand este posibil, sursele de zgomot pot fi inconjurate de stive, sau alte materiale de constructii pentru a reduce expunerea receptorilor la zgomot. Se va folosi orice obiect din apropiere care poate avea rol de paravan, cum sunt rezervoarele de racire, remorci, sau birouri temporare construite pe santier. Se poate recurge la o rotatie a lucrarilor, pentru ca timpul de expunere sa fi limitat. Transferul fortei de munca de la o activitate cu grad inalt de expunere la o alta cu un grad mai scazut, poate face acceptabila expunerea zilnica a muncitorului la zgomote;

Delimitarea perimetrului zonei cu zgomot (NPZ) reprezinta un alt mijloc administrativ de control prin care se limiteaza expunerea unui numar cat mai redus de muncitori la procesele sau utilajele producatoare de zgomot;

NPZ –urile sunt zonele in care nivelul zgomotelor atinge 85-90 decibeli;

NPZ-urile pot fi delimitate folosind un indicator al nivelului zgomotelor pentru a determina distanta sigura de la sursa (90decibeli);

Toti muncitorii care trebuie sa lucreze in acea zona vor purta antifoane. Zona poate fi marcata ca “Zona zgomotoasa – A se purta antifoane”, in acelasi mod in care se marcheaza si zonele unde este necesar a se purta casti de protectie”.

CONSORTIU:

Page

271 of 351


4.8 CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL

Au fost identificate vestigii istorice, muzee si monumente in municipiul Alba Iulia, localitatea Vintu de Jos, municipiul Blaj. Distantele de la obiectivele propuse in proiect pana la monumentele identificate sunt apreciabile, astfel ca implementarea proiectului nu va avea un impact asupra acestora.

Se poate aprecia ca, prin natura activitatilot propuse, investitia nu va avea un impact semnificativ asupra conditiilor etnice si culturale din zona.

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

Scopul principal al sistemului demanagement integrat al deseurilor este:

Reducerea cantitatilor de deseuri care ajung in depozite;

Folosirea energiei si materialelor continute in deseuri;

Conservarea terenului si resurselor naturale;

Optimizarea eficientei consturilor managementului deseurilor;

Atingerea tintelor impuse de Comisia Europeana si legislatia nationala;

Reducerea impactelor de mediu ale managementului deseurilor;

Reducerea mutarii deseurilor si regularizarea transportului.

Abordarea in Managementul Integrat al Deseurilor este o combinatie intre colectarea deseurilor, tratarea si metodele de depozitare, cu scopul de a atinge tintele mentionate mai sus, in maniera cea mai putin costisitoare.

Varianta propusa presupune implementarea unui sistem de management integrat al deseurilor, care sa rezolve toate problemele existente la ora actuala in sistemul deficitar existent. Prin proiect se va realiza un nou depozit de deseuri conform, o statie de sortare precum si o instalatie de tratare mecano-biologica in localitatea Galda de Jos, si doua statii de transfer, una in localitatea Tartaria si cealalta in apropierea municipiului Blaj. Pentru a eficientiza noul sistem, judetul Alba a fost impartit in 4 zone:

Zona 1, acopera partea centrala a judetului, va fi deservita de centrul de management integrat al deseurilor Galda de Jos si de statia de transfer de la Aiud, ultima fiind prevazuta printr-un proiect Phare;

Zona 2, acopera partea de sud a judetului, va fi deservita de statia de transfer din satul Tartaria (comuna Salistea);

Zona 3, acopera partea de vest a judetului, va fi deservita de 4 statii de transfer in: Baia de Aries, Sohodol, Abrud si Zlatna, prevazute prin proiecte Phare;

Zona 4, acopera partea de est a judetului, va fi deservita de o statie de transfer in Blaj.

Implementarea acestui sistem de management integrat al deseurilor va asigura atingerea obiectivelor Programului Operational Sectorial de Mediu 2007 – 2013 si a angajamentelor

CONSORTIU:

Page

272 of 351


asumate de Romania in Tratatul de Aderare la Uniunea Europeana, in legatura cu judetul Alba.

5.1 DESCRIEREA ALTERNATIVELOR SI JUSTIFICAREA ALTERNATIVEI ALESE PENTRU PROIECT

La alegerea amplasamentelor au fost luate in considerare urmatoarele e\aspecte:

Necesitatea facilitatilor pentru o anumita zona;

Cantitatile de deseuri generate;

Distanta pana la zonele locuite;

Accesul autogunoierelor la facilitati;

Conditiile din zona (adancimea la care se afla freaticul, caracteristicile solului, distanta la care se afla apele de suprafata, etc.);

Disponibilitatea terenurilor;

Centrul de management integrat al deseurilor Galda de Jos este situat in extravilanul satului Galda de Jos. Accesul se realizeaza prin intermediul a doua drumuri de acces care vin din drumul national DN 1. Depozitul serveste intregul judet (toate cele patru zone de colectare), din care 232.723 locuitori in zona urbana si 170.430 locuitori in zona rurala.

Terenul pe care se construieste centrul de management integrat al deseurilor are o suprafata de 25 ha.

Pentru realizarea investitiei a fost obtinut certificatul de urbanism cu nr. 369 din 23.12.2009.

Statia de transfer Blaj este amplasata in extravilanul satului Sincel. Accesul se realizeaza prin intermediul unui drum de exploatare agricola care vine din drumul judetean DJ 107. Statia de transfer deserveste zona 4, cu o populatie totala de 48.463 de locuitori, din care 20.990 de locuitori in mediul urban si 27.473 de locuitori in mediul rural.

Terenul pe care se va construi statia de transfer are o suprafata de 6.536 m2.

Pentru realizarea investitiei a fost obtinut certificatul de urbanism cu nr. 44 din 09.03.2010.

Statia de transfer Tartaria este amplasata in extravilanul statului Tartaria, comuna Salistea. Accesul se realizeaza prin intermediul drumului national DN 7 Vintu de Jos – Orastie. Statia de transfer deserveste zona 2, cu o populatie totala de 91.612 de locuitori, din care 55.846 de locuitori in mediul urban si 35.766 de locuitori in mediul rural.

Terenul pacare va fi amplasata statia de transfer are o suprafata de 13.000 m2.

Pentru realizarea statiei de transfer a fost obtinut certificatul de urbanism cu nr. 72 din 13.04.2010.

Depozitul de deseuri neconform Abrud este localizat de-a lungul drumului national 74A, la o distanta de peste 1,3 km fata de orasul Abrud. Deseurile au format pante abrupte care se opresc langa paraul Valea Soharului care curge de-a lungul depozitului si in final se varsa in paraul Valea Cernita, afluent al paraului Abrud. In vecinatatea depozitului se gasesc locuinte.

CONSORTIU:

Page

273 of 351


Depozitul de deseuri neconform Aiud este amplasat la o distanta de 640 m fata de orasul Aiud si la aproximativ 1,5 km fata de raul Mures. Accesul in zona depozitului se realizeaza prin drumul national DN 1. Depozitul este amplasat in extravilanul localitatii, aprtine domeniului public al Primariei Municipiului Aiud.

Depozitul de deseuri neconform Alba Iulia se afla amplasat la o distanta de 3,7 km fata de localitatea Santimbru si 1,8 km fata de Alba Iulia. Depozitul se afla in bazinul hidrografic al raului Mures, la o distanta de 870 m fata de raul Mures. Accesul la depozit se face prin intermediul unui drum de exploatare, din drumul national DN 1.

Depozitul este amplasat in intravilanul Municipiului Alba Iulia, fiind domeniu public al municipiului Alba Iulia.

Depozitul de deseuri neconform Blaj este amplasat la 1 km fata de orasul Blaj, la 640m de paraul Valea Mica si 1,3 km fata de raul Tarnava Mica. Accesul in zona depozitului de realizeaza printr-un drum de exploatare agricola care vine din drumul judetean DJ 107 Blaj – Sincel. Depozitul este amplasat in extravilanul satului Sincel, fiind domeniu public apartinand municipiului Blaj.

Depozitul de deseuri neconform Cimpeni este amplasat de-a lungul unui drum de exploatare care vine din drumul comunal DC 141. Accesul pe amplasament se realizeaza prin partea estica, iar deseul este depozitat pe pante abrupte care se finalizeaza catre drumul de acces. Depozitul se afla amplasat la o distanta de 4,5 km de orasul Campeni si la peste 1 km distanta de localitatea Dealu Capsei. Paraul Schiopului, afluent al raului Bistra, se afla la aprox. 20 m de depozit.

Depozitul de deseuri neconform Cugir se afla la o distanta de 780 m fata de satul Vinerea si 1,7 km fata de orasul Cugir. Distanta pana la cel mai apropiat curs de apa este de 130 m (paraul Chisag) si respective 334 m (raul Cugir). Accesul in zona depozitului de deseuri se realizeaza prin drumul judetean DJ 107. Depozitul de deseuri este amplasat in intravilanul localitatii Vinerea, fiind in administrarea Primariei orasului Cugir.

Depozitul de deseuri neconform Ocna Mures se afla la o distanta de 350 m fata de raul Mures. In partea de sud-vest depozitul este marginit de paraul Valea Banta. Distanta pana la cea mai apropiata localitate este de 300 m (Uioara de Jos) si la 660 m fata de orasul Ocna Mures. Accesul in zona depozitului se realizeaza din drumul communal DC 3. Depozitul de deseuri este amplasat in intravilanul orasului Ocna Mures si apartine domeniului public al orasului Ocna Mures.

5.2 EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Pentru alternativa aleasa prin proiect se efectueaza evaluarea impactului asupra mediului, utilizand o metoda matriciala (indici de calitate) si metoda V. Rojanschi (indicele de poluare globala).

Evaluarea impactului asupra mediului inconjurator are la baza:

indici de calitate pe factori de mediu ( Ic )

indicele de poluare globala ( IPG )

CONSORTIU:

Page

274 of 351


5.2.1 Evaluarea impactului asupra mediului

Metoda de evaluare a impactului asupra mediului inconjurator parcurge mai multe etape de aprecieri sintetice bazate pe indici de calitate ce pot sa reflecte starea generala a factorilor de mediu analizati.

Calitatea unui factor de mediu sau element al mediului se incadreaza in raport cu limitele admise in STAS – uri sau Normative de reglementare sau se estimeaza efectele “ proiectului “ asupra mediului avand la baza “ marimea “ care se determina luand in considerare nivelul unor indicatori de calitate ce caracterizeaza efectele.

In raport cu marimea efectelor avem indici de calitate ( Ic ):

Lproiect – actiunile proiectului

Lreglementat – norme si acte de reglementare

Interdependenta dintre actiunile proiectului si efectele asupra mediului inconjurator ( E ) se poate evidentia prin marcarea in caseta corespunzatoare a marimii acesteia estimata printr-un sistem comun pentru tot ansamblul (cu +, - sau zero), astfel:

+ influenta pozitiva

0 influenta nula

– influenta negativa

± E – efect pozitiv sau negativ rezultat din cuantificarea influentelor activitatii proiectate asupra calitatii factorilor de mediu, in raport cu normativele de reglementare.

Ic = 0 – +1 influentele sunt pozitive iar mediul este afectat in limitele admisibile

Ic = - 1 – 0 influentele sunt negative iar mediul este afectat peste limitele admise

Ic = 0 starea mediului nu este afectata de proiect

5.2.1.1 Evaluarea impactului pe factori de mediu prinindici de calitate (Ic)

Tabel 5.2-1: Matricea de evaluare a impactului

Actiunea sau

sursele generatoare

Efectele asupra factorilor de mediu

Aer Apa Sol-subsol Biodiver-sitatea

Asezari umane

Amplasamentul si modul de ocupare a terenului 0 - - - 0

CONSORTIU:

Page

275 of 351


Colectare si evacuare ape uzate 0 + + 0 0

Concentratiile de poluanti in aer in raport cu C.M.A.

+ 0 0 + +

Nivelul zgomotului in raport cu nivelul maxim admis

0 0 0 - -

Managementul deseurilor – colectare si transport

+ + + + +

Managementul deseurilor – procesare (sortare, compostare)

0 + + 0 0

Managementul deseurilor – depozitare - + + - 0

Inchidere depozite neconforme + + + + +

Riscul de avarii si accidente cu impact asupra mediului

0 - - 0 0

Efectul social si economic 0 0 0 0 +

MARIMEA EFECTELOR +2 +3 +3 0 +3

EAER = +2

EAPA = +3

ESOL-SUBSOL = +3

EBIODIVERSITATE = 0

EASEZARI UMANE = +3

Factor de mediu Valoarea indicelui de calitate (Ic) Concluzii

Aer 0,5 Afectat in limite admise

Apa 0,33 Afectat in limite admise

Sol – subsol 0,33 Afectat in limite admise

Biodiversitate 0 Nu este afectat semnificativ

Asezari umane 0,33 Afectat in limite admise

Valoarea Ic indica faptul ca prin respectarea prevederilor proiectului, atat in perioada de executie a lucrarilor de constructie, cat si in perioada de exploatare a obiectivelor care compun „Sistemul integrat de management al deseurilor”, impactul asupra factorilor de mediu se va incadra in limitele admise, datorita masurilor de prevenire si diminuare a impactului prevazute.

CONSORTIU:

Page

276 of 351


5.2.2 Evaluarea globala a impactului asupra mediului

Evaluarea impactului global asupra mediului se bazeaza pe:

valoarea indicilor de calitate (Ic ) pe factori de mediu;

scara de bonitate notata de la 1 la 10, corespunzatoare valorilor Ic.

Nota de bonitate

Valoarea Ic Efectele asupra mediului inconjurator

10 Ic = 0 Mediul nu este afectat de activitatea proiectata.

9 Ic = 0,0 ÷ 0,25 Mediul este afectat de proiect in limite admisibile, nivel 1.

Efectele sunt pozitive.





6 Ic = - 1,00 Mediul este afectat de proiect peste limitele admise, nivel 1.

Efectele sunt negative.

5 Ic = -1,0 ÷ -0,5 Mediul este afectat de proiect peste limitele admise, nivel 2.


4 Ic = -0,5 ÷ - 0,25 Mediul este afectat de proiect peste limitele admise, nivel 3.


3 Ic = - 0,25 ÷ - 0,025 Mediul este degradat, nivel 1.

Efectele sunt nocive la durate lungi de expunere.

2 Ic = -0,025 ÷ - 0,0025 Mediul este degradat, nivel 2.

Efectele sunt nocive la durate medii de expunere.

1 Ic = sub -0,0025 Mediul este degradat, nivel 3.

Efectele sunt nocive la durate scurte de expunere.

5.2.2.1 Metoda de evaluare globala a impactului asupra mediului

Este o metoda analitica de tip cantitativ pe baza indicelui de poluare globala (IPG), care rezulta din raportul intre starea ideala (naturala) si starea reala (de poluare).

Reprezentarea grafica : Starea ideala si starea reala se reprezinta grafic rezultand o diagrama inscrisa intr-un cerc cu raza de 10 unitati de bonitate, a carei forma depinde

CONSORTIU:

Page

277 of 351


de numarul factorilor de mediu analizati.

Starea ideala (Si): este reprezentata grafic printr-o forma geometrica regulata inscrisa intr-un cerc cu raza de 10 unitati de bonitate (1 unitate = 1 cm).

Starea reala (Sr): este o figura geometrica neregulata obtinuta prin unirea punctelor ce reprezinta valoarea echivalenta a indicelui de calitate in scara de bonitate si care se inscrie in figura geometrica regulata a starii ideale.

Indicele de poluare globala - IPG: rezulta din raportul dintre suprafata ce reprezinta starea ideala (Si) si starea reala (Sr).

IPG = 1 – nu exista poluare

IPG > 1 – exista poluare de calitate a mediului

Tabel 5.2-2: Scara de bonitate

IPG = 1 - Mediul natural nu este afectat de activitatea umana

IPG = 1…2 - Mediul este supus efectelor activitatii umane in limite admisibile

IPG = 2…3 - Mediul este suspus activitatii umane, provocand stare de disconfort

formelor de viata

IPG = 3…4 - Mediul este afectat de activitatea umana, provocand tulburari formelor

de viata

IPG = 4…6 - Mediul de viata este grav afectat de activitatea umana, periculos pentru

formele de viata

IPG > 6 - Mediul este degradat, impropriu formelor de viata

5.2.2.2 Determinarea indicelui de poluare globala

Indicele de poluare globala IPG - rezulta din raportul Si / Sr conform metodologiei prezentate.

Valoarea Si (starea ideala) - rezulta din figura geometrica regulata avand suprafata: Si = 237,76 cm2.

Valoarea Sr (starea reala) - rezulta din figura geometrica neregulata inscrisa in figura geometrica regulata a starii ideale si construita prin unirea punctelor rezultate din amplasarea valorilor Nb (nota de bonitate) pentru fiecare factor de mediu luat in considerare.

Valoarea Nb - se obtine pentru fiecare factor de mediu din scara de bonitate in functie de valoarea indicelui de poluare si serveste la reprezentarea grafica, ca o metoda de simulare a efectului sinergic.

CONSORTIU:

Page

278 of 351


Factor de mediu Ic (indice de calitate) Nb (nota de bonitare)

Aer 0,5 8

Apa 0,33 9

Sol-subsol 0,33 9

Biodiversitate 0 10

Asezari umane 0,33 9

Relatia grafica – intre Nb calculate pentru cinci elemente ale mediului, este o figura geometrica neregulata formata cu valorile din coloana 3 a tabelului de mai sus, avand suprafata de 191,79 cm2.

Valoarea indicelui de poluare globala este: IPG = 1,23

Valoarea indicelui de poluare globala exprima incadrarea in limitele admise ale factorilor de mediu, avand in vedere ca proiectul prevede alegerea celor mai bune tehnici disponibile (BAT) in domeniul depozitarii si tratarii deseurilor, inclusiv masuri de prevenire si reducere a impactului asupra mediului.

Efectele proiectului sunt preponderent pozitive.

CONSORTIU:

Page

279 of 351


Figura 5.2-1: Graficul pentru calculul indicelui de poluare globala

6. MONITORIZAREA

Monitorizarea obiectivelor se va efectua atat in faza de executie, in faza de exploatare, cat si post-inchidere (pentru depozitul de deseuri) pentru fiecare obiectiv prevazut in proiect.

Monitorizarea va fi efectuata de constructor, pe durata executiei lucrarilor si de beneficiar pe durata de exploatare a obiectivului, cat si de autoritatile judetene si locale (Agentia pentru protectia Mediului, filiala locala a Administratiei Nationale “Apele Romane”, organele locale de sanatate publica, organisme ale administratiei locale si judetene, etc).

Programul de automonitorizare a efectelor asupra mediului va fi intocmit conform Anexei 2 la Normativul Tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. 757/2004 al MMGA.

Monitorizarea investitiilor se va efectua atat in etapa de executie a lucrarilor, cat si in etapa de operare.

Automonitoringul efectuat de operatorul depozitului are urmatoarele componente:

monitoringul emisiilor;

monitoringul calitatii factorilor de mediu;

CONSORTIU:

Page

280 of 351


monitoringul tehnologic;

monitoringul post – inchidere.

6.1 CENTRUL DE MANAGEMENT INTEGRAT AL DESEURILOR GALDA DE JOS

6.1.1 Monitorizarea in faza de executie

Inainte de inceperea lucrarilor Constructorul va intocmi un plan de management de mediu, care va trebui, de preferinta, sa respecte cerintele ISO 14001:1997.

Planul de management identifica toate sursele de poluare si contine masurile prin care sa asigure ca nu va fi produsa nici o poluare asupra mediului. Planul de management se va elabora pentru toata periada executarii lucrarilor si va mentiona termene de indeplinire a obictivelor de mediu.

Pentru monitorizarea implementarii planului de management si monitorizarii activitatii din punct de vedere al protectiei mediului va fi numit un responsabil de mediu. Se vor face controale periodice pentru verificarea indeplinirii obiectivelor din planul de management de mediu si respectarea masurilor si a conditiilor impuse de APM Alba prin acordul de mediu.

Personalul angajat va fi calificat conform specificului lucrarilor si va fi instruit conform procedurii de instruire adecvate privind protectia mediului propusa in Planul de management.

Planul de management de mediu va fi inaintat Agentiei de Protectia Mediului Alba inainte de inceperea lucrarilor.

Se mentioneaza totodata ca, in conformitate cu legislatia actuala, stabilirea terenurilor de amplasare a organizarilor de santier si a depozitelor de materiale si deseuri se face de catre constructori la elaborarea ofertelor.

Constructorul are obligatia notificarii APM a oricarei emisii aparute accidental ori ca urmare a unui accident major

Depozitul de deseuri – zona de depozitare propriu-zisa

Monitorizarea in faza de executie a acestei componente a proiectului presupune urmarirea si controlul urmatorilor parametri de mediu:

Modul de indeplinire a cerintelor privind terenul de fundare si impermeabilizarea bazei depozitului regional, cu referire la: proprietatile fizice ale terenului de fundare:omogenitate, capacitate portanta, pozitia panzei freatice; chimismul terenului de fundare; mineralogia terenului de fundare; impermeabilizarea bazei de fundare:bariera geologica naturala, rezistenta barierei construite.

Modul de indeplinire a cerintelor constructive privind bariera, impermeabilizarea si sistemul de drenaj pentru levigat la depozitul regional si depozitele actuale, cu referire la: terenul de pozare al etansarii sintetice; protectia mecanica a etansarii sintetice; stratul de drenaj aferent etansarii sintetice; conductele de drenaj pentru levigat; primul strat de deseuri depozitate; constructia barierelor.

Modul de indeplinire a cerintelor constructive privind colectarea gazului de depozit la

CONSORTIU:

Page

281 of 351


depozitul regional si la depozitele actuale, cu referire la: constructia puturilor de extractie si constructia conductelor de colectare a gazelor de depozit.

Monitorizarea in faza de executie a acestei componente a proiectului presupune urmarirea si controlul urmatorilor parametrii de mediu:

Modul de indeplinire a cerintelor de mediu privind asigurarea necesarului de apa tehnologica si apa menajera;

Modul de indeplinire a cerintelor privind colectarea si evacuarea apelor uzate, cu referire la obligativitatea colectarii si deversarii lor la statia de epurare.

6.1.2 Monitorizarea in faza de exploatare

Monitorizarea depozitelor de deseuri pe toata durata de exploatare este obligatia operatorului. Procedurile de control si monitorizare in faza de exploatare a unui depozit de deseuri cuprind:

a) Monitorizarea tehnologica;

b) Monitorizarea calitatii factorilor de mediu.

6.1.2.1 Monitorizarea tehnologica

Monitorizarea tehnologica consta in verificarea permanenta a starii si functionarii urmatoarelor amenajari si dotari posibile din depozite:

Starea drumului de acces si a drumurilor din incinta;

Starea impermeabilizarii depozitului;

Functionarea sistemelor de drenaj;

Comportareataluzurilor si a digurilor;

Urmarirea anuala a gradului de tasare a zonelor déjà acoperite;

Functionarea instalatiilor de epurare a apelor uzate;

Functionarea instalatiilor de captare si ardere a gazelor de deposit;

Functionarea instalatiilor de evacuare a apelor pluvial;

Starea altor utilaje si instalatii existente in cadrul depozitului, cum ar fi cele de tratare mecano-biologica, sortare materiale reciclabile, spalare auto.

Monitorizarea tehnologica are ca scop reducerea riscurilor de accidente prin incendii si explozii, distrugerea stratului de impermeabilizare, colmatarea sistemelor de drenaj si tasari inegale ale deseurilor in corpul depozitului.

Pentru a descrie modificarea in timp a depozitului si a proba respectarea limitelor de emisie, este necesara inregistrarea sistematica a datelor de functionare relevante ale depozitului. Responsabilul cu monitorizarea trebuie sa asigure faptul ca aparatura de masurare si control utilizata este functionabila in orice moment. Acest lucru se realizeaza printr-o intretinere si calibrare periodica, conform cu legislatia in vigoare.

CONSORTIU:

Page

282 of 351


Program de monitorizare pentru faza de functionare

In faza de functionare, se compileaza si se documenteaza datele referitoare la urmatoarele aspecte:

A. Deformari ale sistemelor de etansare a depozitului de deseuri;

B. Capacitatea de functionare a conductelor de colectare a levigatului:

a) Deteriorari mecanice:

- deformari, fisuri, rupture;

- deteriorari ale imbinarilor si ale coturilor.

b) Depuneri de cruste – dimensiunea si pozitia in conducta a depunerilor de cruste.

C. Conditiile de temperatura in corpul depozitului de deseuri.

Operatorul depozitului are obligatia sa informeze imediat autoritatea competent asupra deficientelor de functionare a sistemului de colectare a levigatului. Masurile de remediere sunt hotarate de comun accord cu autoritatea de mediu competenta.

6.1.2.2 Monitorizarea calitatii factorilor de mediu

Monitorizarea mediului se refera la inspectia periodica si testarea efectuata pentru a evalua impactul asupra depozitului de deseuri si asupra mediului inconjurator.

Sistemul de monitorizare completa a depozitului este alcatuit din urmatoarele parti:

Sistemul de monitorizare a levigatului

Sistemul de monitorizare a apelor subterane

Sistemul de monitorizare a apelor de suprafata

Sistemul de monitorizare a biogazului

Sistemul de monitorizare a asezarilor.

Ca parte a sistemului de monitorizare completa exista o serie de parametri, care au un rol semnificativ in organizarea si monitorizarea diverselor procese si operatiuni ale depozitului de deseuri. Acesti parametri sunt urmatorii:

Date meteorologice

Volumul si compozitia deseurilor primite

Volumul si compozitia materialului solid primit

Monitorizarea tuturor lucrarilor de suport si inregistrarea tuturor problemelor care afecteaza functionarea corecta a intregii unitati.

Toate datele colectate de sistemul de monitorizare trebuie pastrate la fata locului si organizate in mod corespunzator pe dosare.

CONSORTIU:

Page

283 of 351


6.1.2.2.1 Sistem de monitorizare a levigatului

Deoarece depozitul de deseuri este echipat cu o statie de tratare a levigatului, prelevarea si testarea levigatului sunt considerate ca fiind de mare importanta. Usoare schimbari in totalul solidelor dizolvate (TSD), consumul chimic de oxigen (CCO) sau concentratia de metale

grele, pot afecta eficienta sistemului de tratare utilizat. Operatorul statiei de tratare trebuie sa

poata face o estimare privind cantitatile de levigat produse, in acelasi timp trebuind sa poata verifica eficacitatea statiei de tratare a levigatului.

Volumul levigatului produs poate fi estimat din orele de functionare a statiei de pompare instalata in depozitul de deseuri ce alimenteaza rezervorul de colectare, prin multiplicarea orelor de functionare a pompelor, care pot fi inregistrate de la sistemul de automatizare a statiei, cu capacitatea ei cunoscuta.

Probele de levigat vor fi prelevate din colectoarele de apa si din rezervoare de colectare pentru statia de tratare a levigatului, in timp ce probele de levigat tratat vor fi prelevate din rezervorul de efluent al statiei de tratare a levigatului.

Tabel 6.1-1: Parametrii si frecventa inspectiilor pentru levigat

Parametri Frecventa

Perioada de operare Perioada post-inchidere

Volumul de levigat Lunar O data la 6 luni

Compozitia levigatului O data la 3 luni O data la 6 luni

Compozitia levigatului tratat Lunar Lunar

Parametrii care trebuie masurati sunt:

pH

conductivitate

miros

temperatura

CBO5

CCO

Carbon organic total

SO-4

Amoniu (NH4-N)

Azot organic

Cl

CONSORTIU:

Page

284 of 351


Zn

As

Cd

Cu

Ni

Fenoli

Fosfati

Solide totale (TS)

Solide volatile

Solide in suspensie

Solide dizolvate

Prelevarea probelor este realizata in conformitate cu ISO 5667-11, in timp ce analiza chimica este realizata in conformitate cu “Metodele standard pentru examinarea apei si a apei uzate, asa cum se arata in tabelul urmator:

Tabel 6.1-2: Metode de analiza chimica pentru levigat

Numar Parametru Metoda standard

1 pH 4500 – H B.

2 Conductivitate 2520 B.

3 Miros 2150 B.

4 CBO 5210 D.

5 CCO 5220 B.

6 Carbon organic total 5310 C.

7 SO-4

4500 – SO4 – E

8 Amoniu (NH4-N) 4500 – NH3 C.

9 Azot organic 4500 – Norg B.

10 Cl 4500 – Cl B.

11 Zn 3111 B.

CONSORTIU:

Page

285 of 351


12 As 3111 B.

13 Cd 3111 B.

14 Cu 3111 B.

15 Ni 3111 B.

16 Fenoli 5530 D.

17 Fosfati 4500 – P D.

18 Solide totale 2540 B.

19 Volatile solide 2540 E.

20 Solide in suspensie 2540 D.

21 Solide dizolvate 2540 C.

6.1.2.2.2 Sistemul de monitorizare a apelor subterane

Sistemul de monitorizare a apei subterane serveste 2 scopuri:

Sa demonstreze ca depozitul nu cauzeaza o degradare semnificativa a apei subterane;

In cazul in care compozitia apei subterane a fost degradata, sa evalueze caracterul, magnitudinea si gradul contaminarii in resursele de apa subterana.

Vor exista 2 tipuri de monitorizare a puturilor de apa subterana:

putul din aval fata de depozit

putul din amonte fata de depozit

Puturile din amonte de depozit vor arata conditiile preexistente ale apei subterane inainte de

aparitia oricarui efect al depozitului de deseuri. Puturile din aval de depozit vor fi localizate in aval pentru a detecta orice semn de scurgeri de levigat in afara depozitului. Se vor preleva probe in acelasi timp atat din putul din amonte, cat si din cel din aval. Acest fapt va oferi

informatii despre tendintele sezoniere si cele pe termen lung ale apei subterane. Desi conditia apei subterane se poate schimba in timp ca rezultat al efectelor naturale sau de alt fel (care nu sunt legate de depozit), cu toate acestea monitorizand atat putul din amonte, cat si pe cel din aval de depozit, orice schimbare datorata existentei depozitului de deseuri poate fi identificata.

Un sistem de monitorizare a gaurilor de sonda va fi instalat (atat in amonte, cat si in aval de depozitul de deseuri).

Nivelul apei subterane va fi monitorizat prin dispozitive portabile care includ o banda gradata

CONSORTIU:

Page

286 of 351


in centimetri si milimetri si o sonda care semnalizeaza cand aceasta ajunge la apa.

Tabel 6.1-3: Parametrii si frecventa inspectiilor pentru apa subterana

Parametri

Frecventa


Nivelul apei subterane O data la trei luni O data la sase luni

Compozitia apei subterane O data la trei luni O data la sase luni


pH

conductivitate

miros

temperatura

CBO5

CCO


SO-4

Amoniu (NH4-N)

Azot organic

Cl

Zn

As

Cd

Cu

Ni

Fenoli

Fosfati

Solide totale (TS)

Solide volatile

CONSORTIU:

Page

287 of 351


Solide in suspensie

Solide dizolvate

Prelevarea probelor este realizata in conformitate cu ISO 5667-11, in timp ce analiza chimica este realizata in conformitate cu “Metodele standard pentru examinarea apei si a apei uzate, asa cum se arata in tabelul urmator:

Tabel 6.1-4: Metoda de analiza chimica pentru apa subterana

Numar Parametru Metoda standard

1 pH 4500 – H B.

2 Conductivitate 2520 B.

3 Miros 2150 B.

4 CBO 5210 D.

5 CCO 5220 B.

6 Carbon organic total 5310 C.

7 SO-4

4500 – SO4 – E

8 Amoniu (NH4-N) 4500 – NH3 C.

9 Azot organic 4500 – Norg B.

10 Cl 4500 – Cl B.

11 Zn 3111 B.

12 As 3111 B.

13 Cd 3111 B.

14 Cu 3111 B.

15 Ni 3111 B.

16 Fenoli 5530 D.

17 Fosfati 4500 – P D.

18 Solide totale 2540 B.

CONSORTIU:

Page

288 of 351


19 Volatile solide 2540 E.

20 Solide in suspensie 2540 D.

21 Solide dizolvate 2540 C.

Descrierea tehnica a puturilor de monitorizare a apei subterane

Puturile de monitorizare a apei subterane vor fi construite prin foraj. Diametrul de foraj va fi nu mai putin de 8.5 inci. Dupa forare sonda va fi extinsa pana la 10.5 inci, si va fi echipata cu o teava de imersie la cald cu un diametri intern de 6 inci. Aceasta conducta va avea gauri de la baza sondei pana la 2 m pana la suprafata. Ultimii 2 m nu vor avea gauri.

In interiorul tevii de otel galvanizat, va fi amplasata o conducta din otel inoxidabil, cu diametrul intern de 2 inci.

Conducta piezomietrica este alcatuita dintr-o conducta de sedimentare, un filtru, peste filtru va fi o conducta cu capac de protectie si un bloc de beton pentru protectie.

Teava de sedimentare este parte a conductei piezometrice care este amplasata cu scopul de a colecta toate fractiunile mici la intrarea in constructie. Este o teava cu o lungime de 0,5 – 1,0 m, inchis de dedesubt si amplasat la partea inferioara a constructiei piezometrice.

Filtrul este partea perforata a constructiei piezometrice, cu o lungimede 3.0 – 4.5 m, cu orificii care au un diametru de 10 mm.

Partea constructiei ce se afla mai sus de filtru pana la suprafata terenului este o conducta complet inchisa la partea superioara cu un capac standard din metal si fixat cu un capac de protectie. Cu scopul de a face vizibile piezometrele, pentru a nu fi deteriorate de sistematizarea solului si de procesele de compactare a depozitului, constructiile piezometrice raman cu 1 m de la sol, in exterior, si sunt vopsite in culori vii. Cu scopul protejarii constructiilor piezometrice impotriva daunelor, se toarna un bloc din beton, in jurul lor, cu un diametru de 500 mm.

Spatiul dintre zidurile de foraj si conducta din otel galvanizat, este umplut cu pietris.

Spatiul dintre conducta din otel galvanizat si conducta piezometrica, in zona tevei de sedimentare, a filtrului si a conductei mai sus de filtru, este umplut cu material granular de cuart cu d=1-4 mm, iar cealalta portiune catre suprafata terenului este tamponata cu material fragmentar, prafos si lutos.

6.1.2.2.3 Sistemul de monitorizare a apelor de suprafata

Se vor efectua inspectii vizuale frecvente. Probele degradarii pot include semne evidente, cum ar fi flora si fauna moarta sau bolnava, bazine sau izvoare vizibile de levigat, claritate, culoare sau mirosuri neobisnuite si nenaturale ale apei.

Pe langa inspectia vizuala, apa de suprafata trebuie verificata trimestrial in faza de operare si o data la fiecare sase luni in faza de post-inchidere. In timpul acestor activitati de prelevare, vor trebui luate masuratori ale suprafetei reprezentative pentru locatiile cu apa de suprafata.

CONSORTIU:

Page

289 of 351


Exista doua puncte de prelevare sugerate pentru fiecare sant al sistemului de colectare a drenajului. Primul punct de prelevare va fi intr-un punct mai ridicat al fiecarui sant, in timp ce al doilea va fi in punctul sau de evacuare. In acest fel monitorizarea posibilelor scurgeri de levigat va fi mai usoara.


pH

conductivitate

miros

temperatura

CBO5

CCO


SO-4

Amoniu (NH4-N)

Azot organic

Cl

Zn

As

Cd

Cu

Ni

Fenoli

Fosfati

Solide totale (TS)

Solide volatile

Solide in suspensie

Solide dizolvate

Prelevarea probelor este realizata in conformitate cu ISO 5667-11, in timp ce analiza chimica este realizata in conformitate cu “Metodele standard pentru examinarea apei si a apei uzate.

6.1.2.2.4 Sistemul de monitorizare a biogazului

Monitorizarea biogazului este o procedura in doi pasi care presupune:

CONSORTIU:

Page

290 of 351


Cunostinte privind volumul si compozitia biogazului produs

Monitorizarea migrarii posibile a biogazului

Primul scop al monitorizarii biogazului va fi atins cu ajutorul unui echipament de masurare a gazului de depozit portabil (analizator de gaz de depozit). Acest dispozitiv va fi prevazut cu sonde de gaz si un aparat de inregistrare a datelor (pentru stocarea datelor si incarcarea

acestora pe un calculator). Masuratorile se vor face la puturile de gaz de depozit si vor

include cel putin: presiunea, continutul de metan, continutul de dioxid de carbon si oxigen.

Cantitatea de biogaz produs poate fi inregistrata prin casa facla. De asemenea, ceilalti

compusi ai biogazului pot sa fie monitorizati prin adaugarea de sonde analizatorului, cum ar fi sulfura de hidrogen (de asemenea, un indicator pentru mirosuri), hidrogen, azot etc.

Pentru analize mai detaliate ale compusilor cum ar fi hidrocarburi, substante organice fara continut de metan etc., este necesara prelevarea si utilizarea analizei cromatografice a aerului.

Tabel 6.1-5: Perioada si frecventa inspectiilor pentru biogaz

Parametri

Frecventa


Volumul de biogaz produs Lunar O data la 6 luni

Presiune, continut de metan, continut de CO2 si continut de O2

Lunar Odata la 6 luni

Cel de-al doilea scop care priveste migrarea gazului de depozit, necesita stabilirea unor proceduri specifice pentru evaluarea sa. Necesitatea de monitorizare a migrarii gazului de depozit vine de la potentialul sau inflamabil si exploziv. Scopul monitorizarii migrarii gazului de depozit este asigurarea faptului ca biogazul nu migreaza si nu se acumuleaza in structuri din cadrul amplasamentului sau in locatii din afara acestuia, in concentratii care ar putea fi periculoase pentru oameni sau proprietati.

Concentratia de gaz metan nu trebuie sa depaseasca 25% din Limita Inferioara de Explozie (LIE) in structurile depozitului si 100% din LIE la marginile proprietatii. LIE pentru metan este 5% (metan/aer).

Pentru inspectii ale posibilelor migrari, sunt sapate gauri de sonda la adancimi mici (nu depasesc 6 m) in jurul bazinului depozitului. Distanta dintre gaurile de sonda este de aproximativ 100 m. Fiecare gaura de sonda va avea un diametru de 6” si va fi prevazuta cu o teava perforata de otel galvanizat imersata la cald, cu un diametru de 2”. O schita indica constructia detaliata si instalarea puturilor de monitorizare a biogazului.

Din puturile de monitorizare se vor preleva probe cu ajutorul analizatorului de gaz pentru a asigura ca gazul de depozit nu migreaza de la partile laterale ale bazinului depozitului.

Exista 21 de puturi de monitorizare a biogazului (in total) care vor fi construite in depozit.

CONSORTIU:

Page

291 of 351


Casa facla

Pentru a proteja personalul operativ si echipamentul aferent casei facla, trebuie montate sisteme de avertizare privind prezenta gazului. Sistemul de avertizare va comanda inchiderea sistemului de alimentare cu gaz, care va inchide evacuarea, in cazul in care sunt atinse valori critice ale metanului si/sau oxigenului, dupa cum este prezentat mai jos:

Metan (%) Oxigen (%)

Valoarea critica a gazului < 30 > 3

Valoarea de inchidere < 25 > 6

Concentratia maxima de gaze la locul de munca

Inainte si in timpul functionarii sistemului de degazeificare, in spatii inchise (camine de racord, statii de colectare), trebuie masurata concentratia de metan, oxigen si dioxid de carbon. Toate spatiile inchise trebuie prevazute cu dispozitive de ventilare naturala, iar legislatia in vigoare cu privire la procedurile de functionare in acest tip de spatii de munca trebuie sa fie respectata cu strictete.

Masuri de precautie pentru personal

Concentratia de gaz metan nu trebuie sa depaseasca 25% din Limita Inferioara de Explozie (LIE) in structurile depozitului si 100% din LIE la marginile proprietatii. LIE pentru metan este 5% (metan/aer).

Din acest motiv, unitatile de control al gazului pentru inspectarea concentratiilor explozive de metan, vor fi instalate in cladiri in care lucreaza personalul. O asemenea unitate este prevazuta cu detectoare – transmitatoare conectate la sistemul de alarma care este activat cand concentratia de metan depaseste LIE.

6.1.2.2.5 Sistemul de monitorizare a tasarilor

Comportamentul corpului de deseuri este un parametru critic pentru restaurarea/reabilitarea zonei depozitului de deseuri care a ajuns la inaltimea finala.

De aceea, numarul de tasari (reducerea „mormanelor” de gunoi, ca urmare a descompunerii) este un parametru important, iar inregistrarile privind acest fenomen sunt esentiale, in special daca vor fi realizate constructii usoare pe amplasament dupa reabilitare.

Pentru a masura tasarile, asa numitele „placi de asezamant” sunt instalate pe suprafata deseului (in zonele in care s-a atins inaltimea finala). Aceste placi includ placi de otel (4 mm grosime) unde o conducta de otel (diametru de 2”) este sudata. Baza placilor de asezamant este instalata la 0,5 m sub suprafata finala a celulei, fixata in pozitia sa de un strat de beton (grosime de 20 cm).

Conducta de fier este utilizata pentru masurarea reducerii in inaltime. Inaltimea conductelor este masurata si comparata cu inaltimea punctelor stabile ale statiei (linii de ghidare). Masuratorile trebuie realizate in fiecare luna la inceputul lucrarilor de reabilitare si pana la terminarea lor, la fiecare 3 luni in anul urmator si la fiecare 6 luni pana la expirarea perioadei de post-tratare a depozitului.

CONSORTIU:

Page

292 of 351


6.1.2.2.6 Monitorizarea conditiilor apei – Inregistrarea datelor

Parametrii meteorologici vor fi bazati pe date de la cea mai apropiata statie meteorologica.

Parametrii care trebuie inregistrati de-a lungul duratei de functionare a DS sunt:

Volumul precipitatiilor zilnic

Temperatura (min, max, 14.00 h CET) zilnic

Directia si intensitatea vantului predominant zilnic

Evaporarea zilnic

Umiditatea atmosferica (14.00 h CET) zilnic

In faza de post-tratare, frecventa inregistrarilor mentionate mai sus ar putea fi redusa pentru

toti parametrii, in functie de urmatoarele:

Volumul precipitatiilor zilnic (adaugat la valorile lunare)

Temperatura (min, max, 14.00 h CET) media lunara

Directia si intensitatea vantului predominant nu este necesara

Evaporarea zilnic (adaugat la valorile lunare)

Umiditatea atmosferica (14.00 h CET) media lunara

6.1.2.2.7 Volumul si compozitia deseurilor de intrare, precum si a materialului solului

Operatorul statiei trebuie sa tina evidenta pentru o serie de informatii colectate in timpul cantaririi vehiculelor de colectare la intrarea in depozitul de deseuri.

Aceste informatii sunt:

Numele si adresa proprietarului vehiculului, numele complet si numarul de telefon al responsabilului.

Numele si adresa producatorului de deseuri, numele complet si numarul de telefon al responsabilului.

Originea deseului

Tipul deseului

Inaltimea deseului

Acest lucru inseamna ca se vor pastra dosare statistice pentru volumul si tipul deseurilor sosite in conformitate cu originea lor pentru intreaga perioada de functionare a depozitului de deseuri.

Pentru a evita receptionarea deseurilor neacceptate in depozit precum si din motive statistice,

CONSORTIU:

Page

293 of 351


2 inspectii ale prelevarii din deseurile primite trebuie efectuate zilnic.

La fiecare inspectie, trebuie inregistrate urmatoarele informatii:

Data si ora inspectiei

Originea deseului primit

Datele necesare privind vehiculul si soferul

Observatiile inspectorului

Inspectiile mentionate mai sus vor oferi informatii privind compozitia deseului primit si variatiile sale de-a lungul anului legate de originea acestora.

Intr-un final, in timpul intrarii vehiculelor de transport, volumul, compozitia si sursa materialului solid vor fi inregistrate.

6.1.3 Monitorizarea post-inchidere

Emisia de poluanti in apa si aer va continua si dupa inchiderea finala a depozitului, fapt pentru care monitorizarea acestora va trebui sa continue pe o perioada de minim 30 ani (conform Ord. 757/2004). In cadrul monitorizarii post-inchidere se vor urmari unele din obiectivele mentionate pentru faza de functionare dar cu o frecventa redusa.

Se va pune accentul pe:

cantitatea si calitatea levigatului evacuat, pana la epuizarea producerii acestuia;

analiza principalilor indicatori caracteristici apelor subterane; se vor preleva probe din forajele de observatie situate in amonte, respectiv in aval de depozit, pe directia de curgere a apei subterane;

calitatea aerului si productia de biogaz;

regimul de tasare si comportarea stratelor din acoperisul depozitului; calitatea solului in zona de influenta a depozitului si evolutia noilor biocenoze dezvoltate pe suprafetele redate circuitului natural.

Indicatorii, frecventa si metodele de determinare pentru urmarirea calitatii componentelor mediului in zona de influenta a depozitului vor fi in conformitate cu tabelul din Anexa 2 la Normativul Tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. 757/2004 al MMGA (care se regaseste in Anexa 4 la HG 349/2005).

In conformitate cu Ordinul 757/2004, Anexa 2, numarul de puncte de recoltare, precum si frecventa de analiza in cazul acestui depozit sunt prezentate in tabelul urmator.

Tabel 6.1-6: Parametrii urmariti

Parametrii urmariti (*)

Frecventa de analiza

Volumul levigatului si compozitia levigatului O data la 6 luni

CONSORTIU:

Page

294 of 351


Compozitia apei subterane O data la 6 luni

Volumul si compozitia gazului de depozit (CH4, CO2, H2S) O data la 6 luni

(*) – Indicatorii de analizat se stabilesc in conformitate cu prevederile autorizatiei de mediu

Rezultatele determinarilor vor fi consemnate intr-un registru si vor fi arhivate pe toata durata monitorizarii (minim 30 de ani dupa inchidere conf. Ord 757/2004). Ele vor demonstra evolutia procesului de reconstructie ecologica si vor permite stabilirea momentului finalizarii acestuia.

Datele determinate conform programului prezentat se evalueaza lunar si semestrial sau anual pe timpul fazei de functionare si anual pe timpul fazei post-inchidere.

Daca dupa realizarea evaluarilor, operatorul va constata modificarea semnificativa a compozitiei apei subterane si depasirea pragurilor de alerta specificate in autorizatia de mediu, atunci el va fi obligat sa informeze de urgenta APM Alba si sa propuna masuri de remediere.

APM are obligatia ca pe baza planului de masuri prezentat de operator, sa stabileasca pasii care sunt necesari pentru prevenirea deteriorarii starii mediului in zona.

6.2 STATII DE TRANSFER


Protectia mediului inconjurator va fi asigurata prin respectarea urmatoarelor conditii:

lucrarile se vor realiza etapizat, conform proiectului, astfel ca impactul generat sa aiba o amploare cat mai mica;

se vor lua masuri pentru ca efectele potentiale negative datorate activitatilor propuse prin proiectul analizat sa fie minime, prin respectarea cu strictete a conditiilor prevazute in proiect.

Inainte de inceperea lucrarilor Constructorul va intocmi un plan de management de mediu, care va trebui, de preferinta, sa respecte cerintele ISO 14001:1997. Se vor face controale periodice pentru verificarea indeplinirii obiectivelor din planul de management de mediu si respectarea masurilor si a conditiilor impuse de APM Alba.


6.2.2 Monitorizarea in faza de exploatare

Supravegherea se va efectua prin doua tipuri de actiuni, supravegherea din partea autoritatilor abilitate (APM, Apele Romane, organe centrale si locale de protectia mediului etc.) si automonitoringul efectuat de operatorul statiei de transfer.

Automonitoringul efectuat de operatorul statiei de transfer are urmatoarele componente:

monitoringul emisiilor;

CONSORTIU:

Page

295 of 351


monitoringul calitatii factorilor de mediu;

monitoringul tehnologic.

In perioada de exploatare a investitiilor, monitorizarea factorilor de mediu va face parte din activitatea de exploatare si intretinere, fiind organizata prin grija beneficiarului care va trebui sa aloce fondurile necesare acestei activitati.

Beneficiarul va informa in scris Agentia pentru Protectia Mediului Alba in cazul schimbarilor de fond a datelor prezentate in documentatia tehnica predata in vederea emiterii Acordului de Mediu.

Beneficiarul va avea obligatia sa anunte Sistemul de Gopodarire a Apelor Alba la inceperea lucrarilor, iar la finalizarea lor sa solicite autorizarea obiectivului din punct de vedere al gospodaririi apelor. De asemenea se vor respecta conditiile si restrictiile impuse de Avizul de Gopodarire a Apelor si Acordul de Mediu.

6.3 INCHIDEREA DEPOZITELOR DE DESEURI NECONFORME


Stabilirea terenurilor de amplasare a potentialelor organizari de santier si a spatiilor speciale de depozitare a materialelor si a deseurilor rezultate se va efectua de catre constructor la elaborarea ofertelor, in conformitate cu legislatia in vigoare, respectand distantele minime reglementate. In acest sens, constructorului ii va reveni obligatia de a reda eventualele terenuri ocupate temporar la forma initiala cu amenjarile stabilite de organele competente.

Protectia mediului inconjurator va fi asigurata prin respectarea urmatoarelor conditii:

lucrarile se vor realiza etapizat, conform proiectului, astfel ca impactul generat sa aiba o amploare cat mai mica;

se vor lua masuri pentru ca efectele potentiale negative datorate activitatilor propuse prin proiectul analizat sa fie minime, prin respectarea cu strictete a conditiilor prevazute in proiect.

Inainte de inceperea lucrarilor Constructorul va intocmi un plan de management de mediu, care va trebui, de preferinta, sa respecte cerintele ISO 14001:1997. Se vor face controale periodice pentru verificarea indeplinirii obiectivelor din planul de management de mediu si respectarea masurilor si a conditiilor impuse de Agentia de Protectia Mediului Alba.


6.3.2 Monitorizarea post-inchidere

Emisia de poluanti in apa si aer va continua dupa inchiderea depozitelor neconforme, fapt pentru care monitorizarea acestora va trebui efectuata pe o perioada de minim 30 ani (conform Ord. 757/2004). Monitorizarea post-inchidere se va efectua conform cu prevederile din avizul de mediu si acordul de mediu.

CONSORTIU:

Page

296 of 351


Se va respecta urmatorul program:

Monitorizarea datelor meteorologice;

Controlul apei de suprafata, al levigatului si al gazului de depozit;

Controlul apei subterane;

Controlul topografiei depozitului.

Indicatorii, frecventa si metodele de determinare pentru urmarirea calitatii componentelor mediului in zona de influenta a depozitului vor fi in conformitate cu tabelul din Anexa 2 la Normativul Tehnic privind depozitarea deseurilor aprobat prin Ord. 757/2004 al MMGA (care se regaseste in Anexa 4 la HG 349/2005).

Rezultatele determinarilor vor fi consemnate intr-un registru si vor fi arhivate pe toata durata monitorizarii (minim 30 de ani dupa inchidere conf. Ord 757/2004). Ele vor demonstra evolutia procesului de reconstructie ecologica si vor permite stabilirea momentului finalizarii acestuia.

6.4 PRAGURI DE ALERTA

Daca dupa realizarea evaluarilor operatorul va constata modificarea semnificativa a compozitiei apei subterane si depasirea pragurilor de alerta specificate in autorizatia de mediu, atunci el va fi obligat sa informeze de urgenta APM Alba si sa propuna masuri de remediere.

APM Alba are obligatia ca pe baza planului de masuri prezentat de operator, sa stabileasca pasii care sunt necesari pentru prevenirea deteriorarii starii mediului in zona.

7. SITUATII DE RISC

7.1 RISCURI NATURALE (CUTREMUR, INUNDATII, SECETA, ALUNECARI DE TEREN)

7.1.1 Date seismice

Conform hartii de macrozonare seismica a teritoriului Romaniei, anexa la SR 11100/1-93, amplasamentele cercetate prezinta caracteristicile din tabelul de mai jos (cu perioada de revenire de 50 de ani):

Amplasament Intensitatea macrozonei

CMID Galda de Jos 71

ST Blaj 71

ST Tartaria 6

CONSORTIU:

Page

297 of 351


Inchidere depozit neconform Abrud 6

Inchidere depozit neconform Aiud 71

Inchidere depozit neconform Alba Iulia 6

Inchidere depozit neconform Blaj 71

Inchidere depozit neconform Cimpeni 6

Inchidere depozit neconform Cugir 6

Inchidere depozit neconform Ocna Mures 71

Figura 7.1-1: Zonarea seismica a Romaniei

Conform hartilor anexe la normativul P100-1/2006, valoarea de varf a acceleratiei terenului pentru proiectare, pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani, valoarea ag este prezentata in tabelul de mai jos, precum si perioada de control a spectrului de raspuns:

Amplasament Valoare ag Valoare Tc

CMID Galda de Jos 0,08 0,7

ST Blaj 0,12 0,7

ST Tartaria 0,08 0,7

Inchidere depozit neconform Abrud 0,08 0,7

CONSORTIU:

Page

298 of 351


Inchidere depozit neconform Aiud 0,08 0,7

Inchidere depozit neconform Alba Iulia 0,08 0,7

Inchidere depozit neconform Blaj 0,12 0,7

Inchidere depozit neconform Cimpeni 0,08 0,7

Inchidere depozit neconform Cugir 0,08 0,7

Inchidere depozit neconform Ocna Mures 0,12 0,7

Figura 7.1-2: Zonarea teritoriului Romaniei in termini de valori de varf ale acceleratiei terenului

pentru proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani

CONSORTIU:

Page

299 of 351


Figura 7.1-3: Zonarea teritoriului Romaniei in termini de perioada de control (colt), Tc, a

spectrului de raspuns

7.1.2 Potentialul producerii alunecarilor de teren

Conform Normativului G.T. 006 – 97, elaborat de ISPIF, privind zonarea teritoriului in functie de potentialul de producere a alunecarilor de teren, amplasamentele studiate prezinta urmatoarele caracteristici:

Amplasament Potential de producere al alunecarilor de teren

CMID Galda de Jos potential ridicat si probabilitate mare de producere a alunecarilor de teren

ST Blaj potential ridicat si probabilitate mare de producere a alunecarilor de teren

ST Tartaria potential mediu si probabilitate moderata de producere a alunecarilor de teren

Inchidere depozit neconform Abrud potential mediu si probabilitate moderata de producere a alunecarilor de teren

Inchidere depozit neconform Aiud potential ridicat si probabilitate mare de producere a alunecarilor de teren

Inchidere depozit neconform Alba Iulia potential ridicat si probabilitate mare de producere a alunecarilor de teren

CONSORTIU:

Page

300 of 351


Inchidere depozit neconform Blaj potential ridicat si probabilitate mare de producere a alunecarilor de teren

Inchidere depozit neconform Cimpeni potential mediu si probabilitate moderata de producere a alunecarilor de teren

Inchidere depozit neconform Cugir potential ridicat si probabilitate mare de producere a alunecarilor de teren

Inchidere depozit neconform Ocna Mures potential ridicat si probabilitate mare de producere a alunecarilor de teren

Figura 7.1-4: Zonarea teritoriului Romaniei din punct de vedere al potentialului de producere a

alunecarilor de teren

Tot in aceasta categorie a riscurilor naturale se incadreaza si efectele negative ale degradarii solurilor (prin actiunea precipitatiilor, a proceselor natural si antropice, defrisari, inundatii, eroziune, etc).

Din analiza amplasamentelor s-a constatat ca nu exista riscul producerii unor alunecari de teren.

Situatiile de seceta nu sunt de natura sa afecteze functionarea depozitului de deseuri respective functionarea statiilor de sortare, transfer si TMB. Dimpotriva, producerea de levigat din depozite este mai redusa in aceste perioade.

Pentru mentinerea vegetatiei pe acoperisul zonelor eliberate de sarcini tehnologice si revegetate, precum si in zonele cu perdele vegetale, in perioadele de seceta proiectul prevede udarea suprafetelor.

CONSORTIU:

Page

301 of 351


7.2 ACCIDENTE POTENTIALE (ANALIZA DE RISC)

Factorii de mediu ar putea fi afectati pe perioada de executie a lucrarilor, prin urmatoarele accidente potentiale:

scurgeri accidentale de carburanti, uleiuri pe sol;

emisii necontrolate provenite de la utilajele si mijloacele auto utilizate.

Pentru prevenirea poluarilor accidentale se vor respecta cu strictete masurile prevazute in proiect si in prezentul studiu.

In perioada de operare accidente potentiale cu impact asupra mediului pot sa apara in cadrul depozitului de deseuri Galda de Jos, datorita unor defectiuni la statia de epurare a levigatului.

De asemenea pot apare riscuri datorate exploatarii incorecte a zonei de depozitare. In aceasta categorie de risc se incadreaza pericolul de incendii sau explozii datorita posibilitatii de obturare a drenurilor prin care se colecteaza gazul de fermentatie din depozit.

Riscul de autoaprindere a deseurilor datorita cresterii temperaturii in depozit pana la temperaturi de 70 – 90ºC, se elimina prin acoperirea cu strat de material inert.

Riscul de incendii si explozii datorat prezentei carburantilor pentru autovehicule este controlat prin masuri ca: pichet PSI la gospodaria de carburanti, avand ca dotare minimala: panou cu unelte si dispozitive specifice; stingatoare portabile cu spuma chimica obisnuite; stingator transportabil cu spuma chimica, de 180 l, rezervoare de combustibili semiingropate si cu pereti dubli.

Riscul de rupere accidentala a hidroizolatiei: Folosirea materialelor de inalta performanta prevazute prin proiect va reduce considerabil acest risc. Furnizorii ofera certificate de garantie pentru perioade mai lungi decat durata de viata a depozitului. Testele de rezistenta a geomembranelor la actiunea factorilor fizici si chimici, efectuate in conditii foarte drastice de temperatura, variatii de pH si tensionare mecanica intretinute neintrerupt, au certificat pastrarea calitatii acestora pentru durata indelungata.

Riscul de pierdere a stabilitatii masei de deseuri: Solutiile constructive adoptate prin proiectare elimina acest risc: proiectarea digurilor si calculul taluzurilor stabile s-a facut tinand seama de inaltimile materialelor depozitate la o panta de 1:3 pentru zonele definitive si o panta de 1: 9 pentru zonele aflate in exploatare.

7.3 ANALIZA POSIBILITATII DE APARITIE A UNOR ACCIDENTE INDUSTRIALE CU IMPACT SEMNIFICATIV ASUPRA MEDIULUI

Avand in vedere specificul activitatilor propuse prin proiect, nu exista posibilitatea aparitiei unor accidente industriale majore, care ar putea afecta grav factorii de mediu.

Pe amplasamentele prevazute prin proiect nu se vor depozita substante si preparate periculoase, in cantitati peste limitele relevante stabilite prin HG 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase (care transpune Directiva 96/82/EC/1996 „Seveso II”).

CONSORTIU:

Page

302 of 351


In perioada de executie a lucrarilor se vor respecta normativele si instructiunile specifice in domeniul executiei lucrarilor de constructii.

In ceea ce priveste impactul transfrontalier in caz de accidente de poluare, se apreciaza ca acesta nu este semnificativ.

7.4 PLANUL PENTRU SITUATII DE RISC

Pentru perioada executiei lucrarilor specifice se va elabora un plan pentru situatii de risc, care va cuprinde toate posibilitatile de aparitie a unor accidente cu impact asupra mediului. De asemenea, se vor prevedea si masurile de interventie si diminuare a efectelor negative.

Pentru perioada de exploatare a obiectivelor, titularul proiectului va implementa un plan pentru situatii de urgenta, cuprinzand aspecte legate de monitoringul tehnologic si al calitatii factorilor de mediu.

In toate situatiile in care s-au produs accidente/dezastre, masurile de interventie vor cuprinde si intensificarea activitatilor de monitoring.

7.5 MASURI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR

In perioada de executie a lucrarilor prevazute prin proiect, masurile ce pot fi luate pentru prevenirea accidentelor si diminuarea impactului asupra mediului, sunt urmatoarele:

pregatirea personalului privind situatiile de avarii posibile care pot sa apara in timpul executiei lucrarilor;

respectarea normelor de aparare impotriva incendiilor;

respectarea procedurilor de revizii si reparatii ca si asigurarea asistentei tehnice corespunzatoare la executarea acestora;

verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor utilajelor si mijloacelor de transport auto utilizate;

respectarea normelor de protectia mediului la desfasurarea activitatilor specifice;

interventia rapida in caz de poluari accidentale pentru eliminarea cauzelor si diminuarea daunelor;

colectarea tuturor scurgerilor accidentale si reconstructia ecologica a zonelor eventual poluate.

In perioada de operare, pentru evitarea sau diminuarea riscului de accidente cu impact asupra mediului, in cadrul depozitului de deseuri nepericuloase Galda de Jos (unde acest risc exista), s-au prevazut o serie de masuri de proiectare si exploatare:

Statia de epurare a levigatului este proiectata pe principiul epurarii prin procesul osmozei inverse.

o S-a tinut cont de faptul ca si pe plan international tratarea levigatului din depozite se efectueaza prin procesul osmozei inverse, proces prin care sunt indepartate

CONSORTIU:

Page

303 of 351


toate elementele de contaminare din levigat, in procent de peste 99,5 %.

o Dupa epurare, concentratia de poluanti este chiar sub valorile standard pentru apa potabila.

o Folosirea instalatiilor de osmoza inversa ofera operatorului avantaje semnificative fata de alte metode, luand in considerare siguranta operarii, lucru confirmat in peste 2000 de astfel de instalatii in intreaga lume. Instalatia este conceputa in sistem modular, si asigura o functionare simpla, durabila, 24 h/zi, necesitand un minim de intretinere.

o Calitatea apei tratate poate fi evaluata on-line, fara interventia omului, prin masurarea conductivitatii. Valoarea conductivitatii nu este o valoare limitativa in tratarea levigatului in depozite, dar ofera informatii despre integritatea membranei, reducand astfel la minim riscul contaminarii mediului datorita substantelor periculoase pentru acesta.

Pentru cazurile cand tipul de defectiune afecteaza intreaga statie dar nu pentru mult timp (de ex. atunci cand apar intreruperi in alimentarea cu energie electrica) se va folosi bazinul de omogenizare a debitelor a carui capacitate de inmagazinare permite retinerea influentului in statie timp de cateva ore.

In cazurile de nefunctionare de durata mai mare se va folosi bazinul de acumulare prevazut special in acest scop, hidroizolat, care asigura o rezerva de stocare a influentului pentru 2-4 zile, in perioade uscate respectiv umede.

De asemenea, monitoringul tehnologic in cadrul depozitului ecologic de deseuri va asigura reducerea riscului de accidente legat de:

incendii si explozii;

distrugerea integritatii straturilor de impermeabilizare a compartimentelor de depozitare;

colmatarea sistemelor de drenaj;

tasari inegale dupa inchiderea depozitului;

fenomene de saraturare prin stagnarea apei din precipitatii in zonele mai tasate.

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR

Elaborarea Raportului la studiul de evaluare a impactului asupra mediului s-a realizat intr-o deplina colaborare intre proiectantul lucrarilor si beneficiar, nefiind intampinate dificultati din punct de vedere tehnic sau practic.

De asemenea, faptul ca Documentele de referinta privind cele mai bune tehnici disponibile (BREF) nu se gasesc in limba romana, a ingreunat prelucrarea informatiilor in vederea compararii cu BAT a tehnicilor popuse prin proiect.

S-a considerat ca prin respectarea HG 349/2005 si a Ordinului MMGA 757/2004 sunt indeplinite cerintele din Directiva 1999/31/EC, avand in vedere ca legislatia romaneasca a luat fiinta prin transpunerea acestei Directive.

CONSORTIU:

Page

304 of 351


9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

9.1 NECESITATEA PROIECTULUI

Prezentul proiect evidentiaza investitiile in domeniul managementului de deseuri, in vederea cofinantarii de catre UE. Aceasta include elaborarea tuturor documentelor necesare (master plan, studiu de fezabilitate, analiza cost-beneficiu, studiul de impact asupra mediului) cat si implemetarea cu succes a procedurii de licitatie. Proiectul include in acelasi timp si asistenta pentru instruirea profesionala a echipei de implementare a proiectului din cadrul beneficiarului, vizand toate fazele proiectului (de la faza de pre-fezabilitate, la caiete de sarcini si licitare).

Prezentul proiect stabileste strategia generala pe un orizont de aproximativ 20 de ani, identifica masurile ce vor trebui implementate pentru a dezvolta si opera un sistem integrat de management al deseurilor solide municipale in concordanta cu obligatiile legale asumate.

Rezultatul asteptat in urma implementarii investitiilor propuse, va fi acela de indeplinire a tintelor si obligatiilor in domeniul managementului deseurilor solide de catre beneficiar.

In prezent, sistemul de gestionare a deseurilor este insuficient si neconform cu legislatia la nivel national si cu legislatia europeana privind gestionarea deseurilor. Principalele problem identificate sunt:

Eliminarea deseurilor in depozite de deseuri neconforme care au impact negativ asupra mediului.

Lipsa tratarii deseurilor biodegradabile, care sunt eliminate in prezent la comun cu toate deseurile si inexistenta colectarii separate a fractiei biodegradabile. In prezent nu se practica devierea deseurilor biodegradabile de la depozitele de deseuri, asa cum se cere prin legislatia nationala si a CE.

Gradul scazut al reciclarii si lipsa colectarii separate a materialelor reciclabile. Tintele specifice pentru recuperarea/reciclarea deseurilor provenite din ambalaje, asa cum sunt stabilite de legislatia nationala si a CE nu pot fi atinse daca nu se implementeaza un sistem de management integrat al deseurilor, incluzand facilitati de sortare, dar si componenta de colectare selectiva a deseurilor.

Echipamentul folosit pentru serviciile de salubrizare este invechit si uzat.

Indeplinirea obiectivelor strategice si atingerea tintelor prevazute in Tratatul de Aderare si in planurile de gestionare a deseurilor (national, regional si judetean) pot fi realizate prin punerea in aplicare a sistemului de management integrat al deseurilor.

Prin implementarea sistemului de management integrat al deseurilor, pot fi atinse atat cresterea gradului de utilizare a deseurilor, reducerea cantitatilor de deseuri depozitate, precum si depozitarea acestora in conditii de siguranta, fara nici un pericol pentru mediul inconjurator si sanatatea publica.

CONSORTIU:

Page

305 of 351


9.2 DESCRIEREA PROIECTULUI

In scopul eficientizarii activitatilor aferente managementului deseurilor, in judetul Alba au fost stabilite 4 zone de transport:

Zona 1 acopera partea central – nordica a judetului, va fi servita de centru de management integrat al deseurilor Galda de Jos si de o statie de transfer in Aiud, ultima fiind prevazuta printr-un proiect Phare. Prima zona include ca localitati urbane municipiile Alba Iulia si Aiud, si orasele Teius si Ocna Mures, iar ca localitati rurale, un numar de 22 de comune. Totalul populatiei pentru zona 1 este de 167.184 de locuitori la nivelul anului 2007 (115.779 de locuitori in mediul urban si 51.405 de locuitori in mediul rural).

Zona 2 acoperind partea sudica a judetului, va fi deservita de statia de transfer din satul Tartaria (comuna Salistea). Aceasta zona include municipiul Sebes, precum si orasul Cugir, si un total de 14 comune. Totalul populatiei din aceasta zona este de 91.612 locuitori, din care in mediul urban un numar de 55.846 locuitori, iar in mediul rural 35.766.

Zona 3 care acopera partea vestica a judetului, va fi deservita de 4 statii de transfer: Baia de Aries, Sohodol, Abrud si Zlatna, dupa cum a fost prevazut prin proiectele Phare si guvernamentale. Zona 3 include orasele Abrud, Baia de Aries, Cimpeni si Zlatna, precum si un numar de 21 de comune. Totalul populatiei din aceasta zona era la nivelul anului 2007 de 69.488 de locuitori, din care in mediul urban 26.719 locuitori, iar in mediul rural 42.769 locuitori.

Zona 4 in partea estica a judetului, va fi deservita de statia de transfer de la Blaj. Aceasta zona include municipiul Blaj, si un numar de 10 comune. Totalul populatiei era in anul 2007 de 48.463 locuitori, din care in mediul rural un numar de 20.990 locuitori, iar in mediul rural 27.473 locuitori.

Pornind de la aceasta zonare, s-au stabilit solutiile optime pentru fiecare componenta a sistemului de management integrat la deseurilor.

9.2.1 Colectarea si transportul deseurilor

Colectarea deseurilor se va realiza in sistem selectiv, bazat pe doua pubele: una pentru fractia uscata si cealalta pentru fractia umeda.

Numarul suplimentar de pubele pentru colectarea reciclabilelor si a altor tipuri de deseuri (colectare selectiva) este de 4.375 (pubele cu o capacitate de 1.1 m3). Utilajele de colectare a deseurilor vor trebui suplimentate intr-o maniera similara prin 54 de unitati (camioane cu o capacitate de 12 m3).

In zonele rurale este promovata compostarea in gospodarii, obiectivul fiind ca aproximativ 20% din deseul organic generat in zonele urbane sa fie compostat in gospodarii. Astfel, cetatenii vor primi un numar de 16.133 de compostoare speciale cu o capacitate de 220 l pe care le vor putea utiliza in vederea compostarii deseurilor biodegradabile generate.

9.2.2 Transferul deseurilor

CONSORTIU:

Page

306 of 351


Judetul va fi deservit de 7 statii de transfer dupa cum urmeaza:

Aiud (3,000 t/an) – terminat in cadrul unui Proiect Phare, deserveste partea central-nordica a judetului;


Sohodol (partea a unui program guvernamental: 18.900 t/an), Baia de Aries (Phare: 18.900 t/an), Abrud (2.000 t/an) si Zlatna (3.000 t/an) – vor deservi partea de vest a judetului; statiile de transfer de la Abrud si Zlatna au fost deja terminate in cadrul unor alte proiecte Phare respectiv finantate de la guvern;



Statia de transfer Tartaria: capacitate totala 33.044 t/an;

Statia de transfer Blaj: capacitate totala 15.000 t/an.

Tinand cont de caracteristicile statiilor de transfer proiectate, este mult mai eficient din punct de vedere economic ca deseul sa fie compactat – astfel se vor reduce costurile de transfer, iar folosirea containerelor cu presa va reduce de asemena costul capitalului necesar.


9.2.3 Sortarea deseurilor

Pentru atingerea tintelor de reciclare si valorificare a deseurilor, in judetul Alba va fi construita o statie de sortare, amplasata in cadrul centrului de management integrat al deseurilor de la Galda de Jos, avand o capacitate de 43.000 t/an.

Tehnologia propusa pentru sortare este una simpla, care va presupune in special sortarea manuala, si va utiliza magenti pentru indepartarea metalelor feroase.

Cantitatea totala estimata de materiale reciclabile va fi de 23.945 t/an, in timp ce cantitatea de reziduuri ce urmeaza a fi eliminata in depozitul de deseuri va fi de 18.268 t/an.

9.2.4 Tratarea biologica a deseurilor

In vederea reducerii cantitatii de deseuri biodegradabile depozitate in judetul Alba, va fi construita o instalatie de tratare mecano-biologica a deseurilor biodegradabile, in cadrul centrului de management integrat al deseurilor Galda de Jos, avand o capacitate de 85.566 t/an. Astfel vor rezulta aproximativ 24.800 t/an de produse similare compostului, care vor fi utilizate drept materiale de acoperire in depozitul de deseuri.

Tratarea deseurilor asigura imdeplinirea tintelor prevazute si are drept rezultat reducerea volumului si tonajului de reziduuri provenite de la deseuri care ajung in depozitul de deseuri (ajung la depozitare 33.300 t/an).

9.2.5 Depozitarea deseurilor

CONSORTIU:

Page

307 of 351


Depozitarea deseurilor generate in judetul Alba se va realiza in depozitul de deseuri ce urmeaza a fi construit in localitatea Galda de Jos. Acesta va primi reziduurile de la statia de tratare mecano-biologica, de ls statia de sortare si de la statiile de transfer.

Depozitul de deseuri va primi in prima celula 543.000 m3 de deseuri (namolul nu este inclus), iar prima celula va avea o durata de viata de 5,3 ani si o suprafata totala de 5,0 ha. Intregul depozit de deseuri are o durata de viata de aproximativ 20 ani, iar intreaga investitie va ocupa o suprafata totala de aproximativ 25 ha (depozitul de deseuri, statia de sortare, statia de compostare si constructiile auxiliare de pe amplasament).


Proiectul include si incetarea functionarii tuturor depozitelor de deseuri neconforme urbane, precum si inchiderea acestora. Activitatile de inchidere presupun curatarea si reabilitarea in situ a depozitelor de deseuri urbane, in conformitate cu prevederile legislatiei romane.

Desi o parte din depozitele de deseuri existente neconforme au un termen mai indepartat de sistare a depozitarii (Alba Iulia - 2015), in momentul intrarii in functiune a depozitului conform Galda de Jos, toate celelalte depozite neconforme din judetul Alba vor fi inchise, depozitarea facandu-se astfel doar in depozitul conform.

9.3 METODOLOGIA UTILIZATA PENTRU EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Pentru alternativa aleasa prin proiect se efectueaza evaluarea impactului asupra mediului, utilizand o metoda matriciala (indici de calitate) si metoda V. Rojanschi (indicele de poluare globala).

Evaluarea impactului asupra mediului inconjurator are la baza:

indici de calitate pe factori de mediu ( Ic )

indicele de poluare globala ( IPG )

9.3.1 Evaluarea impactului asupra mediului

Metoda de evaluare a impactului asupra mediului inconjurator parcurge mai multe etape de aprecieri sintetice bazate pe indici de calitate ce pot sa reflecte starea generala a factorilor de mediu analizati.

Calitatea unui factor de mediu sau element al mediului se incadreaza in raport cu limitele admise in STAS – uri sau Normative de reglementare sau se estimeaza efectele “ proiectului “ asupra mediului avand la baza “ marimea “ care se determina luand in considerare nivelul unor indicatori de calitate ce caracterizeaza efectele.

In raport cu marimea efectelor avem indici de calitate ( Ic ):

Lproiect – actiunile proiectului

CONSORTIU:

Page

308 of 351


Lreglementat – norme si acte de reglementare

Interdependenta dintre actiunile proiectului si efectele asupra mediului inconjurator ( E ) se poate evidentia prin marcarea in caseta corespunzatoare a marimii acesteia estimata printr-un sistem comun pentru tot ansamblul (cu +, - sau zero), astfel:

+ influenta pozitiva

0 influenta nula

– influenta negativa

± E – efect pozitiv sau negativ rezultat din cuantificarea influentelor activitatii proiectate asupra calitatii factorilor de mediu, in raport cu normativele de reglementare.

Ic = 0 – +1 influentele sunt pozitive iar mediul este afectat in limitele admisibile

Ic = - 1 – 0 influentele sunt negative iar mediul este afectat peste limitele admise

Ic = 0 starea mediului nu este afectata de proiect

9.3.1.1 Evaluarea impactului pe factori de mediu prinindici de calitate (Ic)

Tabel 9.3-1: Matricea de evaluare a impactului

Actiunea sau

sursele generatoare

Efectele asupra factorilor de mediu

Aer Apa Sol-subsol Biodiver-sitatea

Asezari umane

Amplasamentul si modul de ocupare a terenului 0 - - - 0

Colectare si evacuare ape uzate 0 + + 0 0

Concentratiile de poluanti in aer in raport cu C.M.A.

+ 0 0 + +

Nivelul zgomotului in raport cu nivelul maxim admis

0 0 0 - -

Managementul deseurilor – colectare si transport

+ + + + +

Managementul deseurilor – procesare (sortare, compostare)

0 + + 0 0

Managementul deseurilor – depozitare - + + - 0

CONSORTIU:

Page

309 of 351


Inchidere depozite neconforme + + + + +

Riscul de avarii si accidente cu impact asupra mediului

0 - - 0 0

Efectul social si economic 0 0 0 0 +

MARIMEA EFECTELOR +2 +3 +3 0 +3

EAER = +2

EAPA = +3

ESOL-SUBSOL = +3

EBIODIVERSITATE = 0

EASEZARI UMANE = +3

Factor de mediu Valoarea indicelui de calitate (Ic) Concluzii

Aer 0,5 Afectat in limite admise

Apa 0,33 Afectat in limite admise

Sol – subsol 0,33 Afectat in limite admise

Biodiversitate 0 Nu este afectat semnificativ

Asezari umane 0,33 Afectat in limite admise

Valoarea Ic indica faptul ca prin respectarea prevederilor proiectului, atat in perioada de executie a lucrarilor de constructie, cat si in perioada de exploatare a obiectivelor care compun „Sistemul integrat de management al deseurilor”, impactul asupra factorilor de mediu se va incadra in limitele admise, datorita masurilor de prevenire si diminuare a impactului prevazute.

9.3.2 Evaluarea globala a impactului asupra mediului

Evaluarea impactului global asupra mediului se bazeaza pe:

valoarea indicilor de calitate (Ic ) pe factori de mediu;

scara de bonitate notata de la 1 la 10, corespunzatoare valorilor Ic.

Nota de bonitate

Valoarea Ic Efectele asupra mediului inconjurator

10 Ic = 0 Mediul nu este afectat de activitatea proiectata.

CONSORTIU:

Page

310 of 351








6 Ic = - 1,00 Mediul este afectat de proiect peste limitele admise, nivel 1.


5 Ic = -1,0 ÷ -0,5 Mediul este afectat de proiect peste limitele admise, nivel 2.


4 Ic = -0,5 ÷ - 0,25 Mediul este afectat de proiect peste limitele admise, nivel 3.


3 Ic = - 0,25 ÷ - 0,025 Mediul este degradat, nivel 1.

Efectele sunt nocive la durate lungi de expunere.

2 Ic = -0,025 ÷ - 0,0025 Mediul este degradat, nivel 2.

Efectele sunt nocive la durate medii de expunere.

1 Ic = sub -0,0025 Mediul este degradat, nivel 3.

Efectele sunt nocive la durate scurte de expunere.

9.3.2.1 Metoda de evaluare globala a impactului asupra mediului

Este o metoda analitica de tip cantitativ pe baza indicelui de poluare globala (IPG), care rezulta din raportul intre starea ideala (naturala) si starea reala (de poluare).

Reprezentarea grafica : Starea ideala si starea reala se reprezinta grafic rezultand o diagrama inscrisa intr-un cerc cu raza de 10 unitati de bonitate, a carei forma depinde de numarul factorilor de mediu analizati.

Starea ideala (Si): este reprezentata grafic printr-o forma geometrica regulata inscrisa intr-un cerc cu raza de 10 unitati de bonitate (1 unitate = 1 cm).

Starea reala (Sr): este o figura geometrica neregulata obtinuta prin unirea punctelor ce reprezinta valoarea echivalenta a indicelui de calitate in scara de bonitate si care se inscrie in figura geometrica regulata a starii ideale.

Indicele de poluare globala - IPG: rezulta din raportul dintre suprafata ce reprezinta starea ideala (Si) si starea reala (Sr).

CONSORTIU:

Page

311 of 351


IPG = 1 – nu exista poluare

IPG > 1 – exista poluare de calitate a mediului

Tabel 9.3-2: Scara de bonitate

IPG = 1 - Mediul natural nu este afectat de activitatea umana

IPG = 1…2 - Mediul este supus efectelor activitatii umane in limite admisibile

IPG = 2…3 - Mediul este suspus activitatii umane, provocand stare de disconfort

formelor de viata

IPG = 3…4 - Mediul este afectat de activitatea umana, provocand tulburari formelor

de viata

IPG = 4…6 - Mediul de viata este grav afectat de activitatea umana, periculos pentru

formele de viata

IPG > 6 - Mediul este degradat, impropriu formelor de viata

9.3.2.2 Determinarea indicelui de poluare globala

Indicele de poluare globala IPG - rezulta din raportul Si / Sr conform metodologiei prezentate.

Valoarea Si (starea ideala) - rezulta din figura geometrica regulata avand suprafata: Si = 237,76 cm2.

Valoarea Sr (starea reala) - rezulta din figura geometrica neregulata inscrisa in figura geometrica regulata a starii ideale si construita prin unirea punctelor rezultate din amplasarea valorilor Nb (nota de bonitate) pentru fiecare factor de mediu luat in considerare.

Valoarea Nb - se obtine pentru fiecare factor de mediu din scara de bonitate in functie de valoarea indicelui de poluare si serveste la reprezentarea grafica, ca o metoda de simulare a efectului sinergic.

Factor de mediu Ic (indice de calitate) Nb (nota de bonitare)

Aer 0,5 8

Apa 0,33 9

Sol-subsol 0,33 9

Biodiversitate 0 10

CONSORTIU:

Page

312 of 351


Asezari umane 0,33 9

Relatia grafica – intre Nb calculate pentru cinci elemente ale mediului, este o figura geometrica neregulata formata cu valorile din coloana 3 a tabelului de mai sus, avand suprafata de 191,79 cm2.

Valoarea indicelui de poluare globala este: IPG = 1,23



Figura 9.3-1: Graficul pentru calculul indicelui de poluare globala

CONSORTIU:

Page

313 of 351


9.4 PROGNOZAREA IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU APA


In perioada de constructie si amenajare a depozitului Galda de Jos se pot manifesta diferite forme de impact direct sau indirect, mai mult sau mai putin semnificative, temporare sau definitive.

Avand in vedere ca, pentru construirea depozitului, o suprafata insemnata de teren va fi scoasa din circuitul natural sau economic, iar noua folosinta impune decopertarea terenului, se va genera impact asupra apelor subterane.

Impactul asupra calitatii apei freatice

In raport cu conditiile climatice si cu modul de amenajare si exploatare al depozitului se apreciaza ca nu exista posibilitatea de patrundere a levigatului in panza freatica datorita impermeabilizarii fundului depozitului la nivelul standardelor nationale si europene (HG 349/2005 si Ord. MAPM 757/2004 - Directiva Consiliului Europei 1999/31/EC).

Pe amplasament vor exista si alte potentiale surse de poluare a apelor subterane, precum depozitele de combustibil sau canalizarea de ape uzate tehnologice si menajere. Realizarea lor conform proiectului, ca si controlul periodic al functionarii acestora, conform programului de monitoring tehnic, va permite eliminarea oricaror riscuri de impact asupra apei subterane.

Impactul asupra calitatii apei de suprafata

Schema de epurare a apelor uzate rezultate din activitatea depozitului, sustine ideea unui impact minim asupra calitatii apei de suprafata, in conditiile unei exploatari corecte a procesului.

Proiectul prevede urmatoarele instalatii:

statia de epurare a levigatului,

statia de preepurare (separator de produse petroliere) pentru apele meteorice de pe platforma incintei.

Avand in vedere ca apele pluviale de pe suprafata depozitului vor fi descarcate – dupa o preepurare - in paraul Daneti, debitul maxim descarcat fiind redus (chiar in perioade ploioase), s-a prognozat ca si in acest caz efectul direct asupra calitatii apei din parau va fi neglijabil.

Efectele in cazul descarcarii accidentale a unor ape uzate neepurate

Teoretic, exista riscul descarcarii de ape uzate neepurate, datorita unor eventuale defectiuni la statia de epurare. Efectele determinate de descarcarea apelor uzate neepurate direct in receptorul natural depind de marimea debitului natural in emisar in timpul poluarii accidentale si de durata perioadei de timp in care se produce descarcarea apelor uzate.

Datorita specificatiilor privind echipamentele prevazute prin proiect, impactul asupra factorului de mediu apa este minim, fiind eliminat riscul de poluare.


CONSORTIU:

Page

314 of 351


In perioada de constructie, apele subterane pot fi afectate doar in cazul unor evenimente accidentale de poluare (scurgeri accidentale de carburanti si uleiuri) din utilajele si mijloace auto angrenate in activitatile de santier.



Prin urmare, nu se prognozeaza un impact semnificativ asupra apelor de suprafata si subterane, in faza de constructie.

In perioada de exploatare impactul asupra apelor subterane si de suprafata este nesemnificativ, avand in vedere modul de colectare si evacuare a apelor uzate, prevazut in proiect.

Platformele de acces si cele tehnologice vor fi betonate, prin urmare, impactul asupra apelor subterane, in cazul unor scurgeri accidentale de poluanti, este redus.

9.4.3 Inchiderea si remedierea depozitelor neconforme

In perioada de executie a lucrarilor de inchidere depozite, apele subterane pot fi afectate doar in cazul unor evenimente accidentale de poluare (scurgeri accidentale de carburanti si uleiuri) din utilajele si mijloace auto angrenate in activitatile de santier.



Prin proiect au fost prevazute lucrari cu rol de preluare a apelor provenite din precipitatii precum si de descarcare controlata a acestora, prin urmare nu se prognozeaza un impact semnificativ asupra apelor de suprafata si subterane.

Prin inchiderea depozitelor neconforme in conformitate cu prevederile proiectului si prin respectarea HG 349/2005 si Ord. MAPM 757/2004, va avea un impact pozitiv asupra factorului de mediu apa, tinand cont ca se va asigura diminuarea semnificativa a impactului existent la ora actuala asupra apelor subterane.

9.5 MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU APA


Avand in vedere ca nu s-a prognozat un impact semnificativ asupra apelor, in perioada de constructie, nu sunt necesare masuri speciale pentru protectia acestui factor de mediu. In activitatile de organizare de santier se vor respecta normativele de protectia mediului. Pentru prevenirea scurgerilor accidentale de produse petroliere, care pot fi antrenate de precipitatii,

CONSORTIU:

Page

315 of 351


intretinerea utilajelor, schimbul de ulei si alimentarea cu combustibil se vor efectua numai in locurile special amenajate in acest scop si numai de catre personal instruit. In plus, reviziile si reparatiile utilajelor sau instalatiilor se vor face periodic, conform graficelor si specificatiilor tehnice, la ateliere specializate.


optimizarea traseului utilajelor care transporta material excavat sau materiale de constructie preluat din gropi de imprumut;

imprejmuirea incintei viitorului depozit inca din faza incipienta de constructie;

monitorizarea calitatii factorilor de mediu pe durata constructiei;

verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a tuturor utilajelor;


Pe de alta parte, lucrarile proiectate pentru amenajarea depozitului au urmarit sa asigure protectia tuturor apelor subterane, prin evitarea exfiltratiilor din depozit. Aceste lucrari constau in principal din:

impermeabilizarea fundului si peretilor laterali ai depozitului;

colectarea levigatului din deseuri printr-un sistem de drenaj amplasat deasupra hidroizolatiei de fund; levigatul colectat se va acumula in bazinul de egalizare debite al statiei de pompare, de unde va putea fi trimis cu debit constant spre statia de epurare levigat;

includerea unei hidroizolatii in acoperisul depozitului, in zonele care au atins cota finala de depozitare, care sa impiedice patrunderea apei din precipitatii in masa de deseuri in scopul reducerii debitului de levigat din depozit;

pentru colectarea apelor pluviale cazute pe acoperisul depozitului - un sistem de drenaj in acoperis;

un canal de garda pe intreg perimetrul depozitului pentru evitarea infiltrarii in depozit a apelor pluviale scurse de pe suprafetele invecinate si de pe taluzele digului perimetral.

Pentru celelalte zone ale depozitului de la Galda de Jos, in scopul protectiei apelor subterane, se au in vedere masuri precum:

colectarea prin canalizare a tuturor apelor uzate produse in instalatiile auxiliare depozitului propriu-zis si aflate pe platforma tehnologica, pentru evitarea infiltrarii lor in panza freatica;

colectarea apelor uzate menajere de la grupurile sanitare ale corpului administrativ si a celorlalte cladiri si conducerea lor spre statia de epurare;

prevederea unor bazine de retinere a produselor petroliere pe traseul canalizarilor ce pleaca de la gospodaria de carburanti, zona parcarilor si platformelor care poate

CONSORTIU:

Page

316 of 351


genera ape cu astfel de impurificatori;

prevederea unor masuri specifice de executie si izolare a conductei de evacuare a apelor uzate.


Avand in vedere ca nu s-a prognozat un impact semnificativ asupra apelor, in perioada de constructie, nu sunt necesare masuri speciale pentru protectia acestui factor de mediu. In activitatile de organizare de santier se vor respecta normativele de protectia mediului. Pentru prevenirea scurgerilor accidentale de produse petroliere, care pot fi antrenate de precipitatii, intretinerea utilajelor, schimbul de ulei si alimentarea cu combustibil se vor efectua numai in locurile special amenajate in acest scop si numai de catre personal instruit. In plus, reviziile si reparatiile utilajelor sau instalatiilor se vor face periodic, conform graficelor si specificatiilor tehnice, la ateliere specializate.



imprejmuirea incintelor inca din faza incipienta de constructie;

monitorizarea calitatii factorilor de mediu pe durata constructiei;



In perioada de exploatare masurile pentru protectia apelor sunt:

betonarea platformelor de acces si a platformelor tehnologice;

colectarea apelor uzate menajere printr-o retea de canalizare in sistem inchis si stocarea acestora intr-un bazin etans vidanjabil;

evacuarea periodica a apelor uzate menajere prin vidanjare si transportul acestora la statii de epurare;



Avand in vedere ca nu s-a prognozat un impact semnificativ asupra apelor, in perioada de constructie, nu sunt necesare masuri speciale pentru protectia acestui factor de mediu. In activitatile de organizare de santier se vor respecta normativele de protectia mediului. Pentru prevenirea scurgerilor accidentale de produse petroliere, care pot fi antrenate de precipitatii, intretinerea utilajelor, schimbul de ulei si alimentarea cu combustibil se vor efectua numai in locurile special amenajate in acest scop si numai de catre personal instruit. In plus, reviziile si

CONSORTIU:

Page

317 of 351


reparatiile utilajelor sau instalatiilor se vor face periodic, conform graficelor si specificatiilor tehnice, la ateliere specializate.


monitorizarea calitatii factorilor de mediu pe durata executiei lucrarilor;


respectarea normelor specifice de protectia muncii si protectia mediului la lucrarile ce se executa;

prevederea de santuri perimetrale amplasate la baza depozitului de deseuri, cu rol de preluare a apelor provenite din precipitatiile cazute in zona depozitului si posibilitatea de descarcare a acestor ape de ploaie in viroage, cursuri de apa sau retele de canalizare din zona;

monitorizarea panzei de apa freatica prin executarea unor foraje de monitorizare.

Prin respectarea prevederilor proiectului se vor asigura toate conditiile de protectia mediului, fiind prevazute masuri de prevenire si diminuare a impactului activitatilor propuse asupra apelor subterane si de suprafata.

9.6 PROGNOZAREA IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU AER


Constructia depozitului va insemna aparitia si dezvoltarea unui santier care va functiona practic pe toata durata existentei depozitului. Ca in orice santier, activitatile principale vor fi efecuate cu utilaje diverse, in cazul de fata excavatoare, buldozere, screpere, camioane etc. Toate aceste utilaje vor genera gaze de esapament continand poluanti pentru calitatea aerului – CO2, SO2, COV-uri, suspensii de funingine iar prin circulatia lor pe drumuri de santier vor ridica in aer pulberi sedimentabile – praf (forme de impact direct temporar). Acesti poluanti pot influenta negativ plantele din zona prin depunere pe frunze, reducerea luminozitatii si a radiatiei solare, ceea ce va determina scaderea proceselor de fotosinteza (impact indirect temporar). Desi probabil de intensitate semnificativa pe amplasament si in imediata sa vecinatate, aceste efecte sunt limitate in spatiu datorita localizarii clare a activitatilor – pe de o parte – si datorita dimensiunii mari a particulelor care se depun nu departe de locul generarii.

Emisiile provenite din activitatile specifice de constructie au urmatoarele caracteristici comune:

sunt emisii la nivelul solului, nedirijate;

au impact preponderent local (nu afecteaza localitatile limitrofe amplasamentelor) ;

sunt temporare (dureaza pana la terminarea lucrarilor).

Emisiile datorate operarii curente a depozitului ecologic dureaza pana la inchiderea acestuia,

CONSORTIU:

Page

318 of 351


si au aceeasi natura si li se pot aplica aceleasi caracteristici ca si emisiilor din constructii.

Emisiile datorate descompunerii deseurilor (emisii de pe suprafata depozitului) nu vor afecta semnificativ aerul.

In cazul depozitului ecologic Galda de Jos s-a presupus ca 85% din emisiile totale din depozit se colecteaza prin cosurile de gaz si se ard sau se stocheaza in vederea valorificarii. Poluantii investigati in acest sens au fost CH4, CO2, H2S. Se mentioneaza ca pentru CH4 si CO2, legislatia (nationala si UE - transpusa in legislatia nationala) nu prevede limite pentru calitatea aerului. Acesti doi poluanti au efecte fie la scara globala, ambii compusi fiind gaze cu efect de sera, fie, in cazul metanului si efecte indirecte la scara locala si sub-regionala, acesta fiind unul dintre precursorii ozonului troposferic.

Caracteristicile surselor de poluare a aerului din depozit, specifice perioadei de operare sunt:

Manevrarea deseurilor si a materialelor – surse la sol, nedirijate, de suprafata;

Depozitarea finala a deseurilor – surse punctuale in apropierea solului (conductele pentru colectarea si evacuarea gazelor de depozit) si surse nedirijate de suprafata (suprafetele celulelor de pe care se emit gaze de depozit necolectate);

Utilajele si mijloacele de transport auto utilizate pe amplasament – surse mobile din care rezulta gaze de esapament, evacuate in apropierea solului.

Emisiile din tratarea biologica a deseurilor vor fi neglijabile si nu reprezinta o sursa semnificativa de poluare atmosferica.


Avand in vedere ca activitatile de constructie vor fi cu caracter temporar, impactul asupra aerului din aceste surse va fi nesemnificativ. Emisiile din sursele mobile vor fi dispersate in zona de executie a lucrarilor si vor inceta la terminarea activitatilor de constructie.

Pe durata operarii statiilor vor rezulta emisii de poluanti in aer, constand in gazele de esapament provenite de la utilajele si mijloacele de transport auto utilizate pentru transportul deseurilor, dar nu se prognozeaza un impact semnificativ asupra aerului din aceste surse.

In ceea ce priveste impactul transfrontier, acesta nu va fi semnificativ.


Lucrarile specifice de inchidere a depozitelor se vor desfasura cu caracter temporar, impactul asupra aerului datorat acestor activitati va fi nesemnificativ. Emisiile din sursele mobile vor fi dispersate in zona de executie a lucrarilor si vor inceta la terminarea activitatilor specifice de inchidere.

Inchiderea si remedierea suprafetelor de teren ocupate de depozitele neconforme va avea un impact pozitiv asupra calitatii aerului, fata de situatia existenta la ora actuala. Astfel, cantitatile de poluanti atmosferici emisi prin modul de colectare, transport si depozitare actual vor fi reduse semnificativ, urmand ca disconfortul olfactiv asupra zonelor limitrofe actualelor depozite sa fie redus semnificativ fata de situatia actuala. Totodata se va reduce semnificativ riscul de autoaprindere ori incendii in depozitele de deseuri, acest fapt fiind de asemenea un element important de imbunatatire a calitatii aerului.

CONSORTIU:

Page

319 of 351


Emisiile de la puturile de drenare gaze de depozit vor constitui surse de poluare a aerului, dupa efectuarea lucrarilor de inchidere, dar nu se prognozeaza un impact semnificativ, tinand cont de prevederile din proiect privind captarea si epurarea gazelor (biofiltru) la depozitele urbane din urmatoarele localitati: Cugir, Blaj, Cimpeni si Abrud, respectiv captarea si arderea controlata a acestor gaze (in facla) la depozitele din Aiud, Alba Iulia si Ocna Mures.

9.7 MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU AER








In perioada de operare se vor respecta urmatoarele masuri de reducere a poluarii datorate gazului de depozit si altor emisii.

Depozitul va fi prevazut cu o tehnologie moderna pentru controlul emisiilor rezultate din depozitarea finala a deseurilor, constand in sisteme active pentru colectarea si evacuarea controlata a gazelor de depozit. Gazele colectate vor fi supuse arderii controlate. Se estimeaza ca sistemele de control prevazute vor avea o eficienta de cca. 85 % si doar cca. 15 % din gazele de depozit generate se vor emite in atmosfera de pe suprafata depozitului.

Implementarea tehnologiei de control va conduce la eliminarea posibilitatilor de autoaprindere si la diminuarea drastica a cantitatilor de poluanti care se vor emite. Acest lucru este deosebit de important avand in vedere ca, desi in cantitati mici, gazele de depozit contin o serie de substante cu praguri olfactive scazute care pot genera situatii de disconfort.

Unitatile de TMB vor fi echipate cu sistem de evacuare a prafului si de inlaturare a mirosurilor.

Alte masuri de reducere a poluarii aerului prevazute in proiect se refera la:

optimizarea circulatiei autovehiculelor de transport deseuri pe suprafata depozitului;

CONSORTIU:

Page

320 of 351


plantarea unei perdele vegetale de protectie pe conturul depozitului.

Referitor la eventuala utilizare in scopuri energetice a gazelor de depozit se face precizarea ca arderea acestora conduce la reducerea deosebit de eficienta a emisiilor de compusi organici.

Prin urmare, principalele masuri pentru prevenirea si reducerea impactului asupra aerului:

exploatarea etapizata a suprafetei de depozitare, prin celule zilnice de depozitare. In fiecare zi, dupa operatia de imprastiere, nivelare si compactare, operatii ce se desfasoara concomitent si permanent in cursul zilei, caseta zilnica se va acoperi cu un strat de pamant steril;

portiunile din depozit care ating cota finala de depozitare se acopera definitiv;

evacuarea gazelor de fermentare se va face in mod controlat prin cosuri de gaz. In acest mod, se evita riscul de autoaprindere a deseurilor si de explozii ;

amplasarea unui strat continuu de captare a gazelor care se elimina pe spatiile aflate intre cosuri; acest strat colector de gaz va fi racordat la cosurile de gaz si izolat fata de exterior;

captarea si arderea controlata a gazului de deposit (in facla);

retinerea unor poluanti gazosi (ex: CO2 sau pulberi in suspensie) si eliminarea mirosurilor neplacute prin intermediul unei perdele vegetale substantiale prevazuta a se planta pe perimetrul intregului depozit.

In concluzie, se poate aprecia ca, solutiile tehnice adoptate de proiectant pentru realizarea depozitului satisfac pe deplin cerintele legislative privind nivelul emisiilor poluante, cat si controlul deplin al factorilor care pot influenta emisiile din activitate.







CONSORTIU:

Page

321 of 351



In perioada de operare nu sunt necesare masuri speciale pentru protectia aerului. Tinand cont ca principalele surse de poluare sunt reprezentate de mijloacele de transport auto, se vor respecta aceleasi masuri ca in perioada de constructie, pentru diminuarea impactului datorat acestor surse.


In perioada de executie a lucrarilor de inchidere se vor respecta normativele in vigoare. Transportul si manipularea materialelor se va efectua astfel incat sa nu fie antrenate particule in aer, dupa caz prin udarea drumurilor de acces in functie de conditiile climatice din perioada executarii lucrarilor. Astfel, ca masuri de diminuare a impactului asupra aerului se pot mentiona:






In perioada de post-inchidere a depozitelor neconforme se va realiza monitorizarea calitatii aerului (conform planului de monitorizare elaborat pentru noul obiectiv).

In cazul depozitelor urbane neconforme, masurile pentru prevenirea impactului asupra aerului, in perioada post-inchidere vor fi:

prevederea de foraje de captare a gazului de depozit pentru evacuarea gazelor de fermentare, in mod controlat;

prevederea de conducte de transport a gazului de depozit intre forajele de captare si camera de echilibrare a presiunilor si colectare condensat

arderea controlata a gazelor de depozit (in facla).

9.8 PROGNOZAREA IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU SOL


In perioada de construire a depozitului ecologic cu instalatiile aferente de sortare si compostare, sursele de poluare pot genera urmatorul impact:

CONSORTIU:

Page

322 of 351


Impactul determinat de scoaterea din circuitul agricol

Scoaterea din folosinta agricola a terenurilor prevazute pentru realizarea depozitului se va face treptat, astfel ca impactul generat va avea o amploare moderata, desi se va intinde pe o durata mare de timp. Nu va fi in totalitate un impact ireversibil deoarece, ulterior eliberarii de sarcini tehnologice, terenul remediat va putea reveni in circuitul agricol ca pasune naturala sau intretinuta, dar in acest caz cu unele restrictii, impuse de grosimea stratului de sol feril din acoperisul depozitului.

Impactul determinat de decopertarea terenului

Decopertarea se va efectua prin indepartarea solului fertil si depunerea lui in afara zonei de depozitare si realizarea unei sapaturi, cu eliminarea pamantului de deasupra stratului de argila care va fi prelucrat pentru imbunatatirea barierei geologice naturale existente pe amplasament. Aceste activitati vor determina:

modificari in calitatea pamantului (rocilor) extrase prin deranjarea stratificatiei naturale si compactare (efect direct si ireversibil);

modificari in calitarea solului depozitat care, in functie de perioada de depozitare, isi va pierde total sau partial fertilitatea prin mineralizare si prin disparitia microflorei din sol (posibil impact indirect si definitiv);

modificarea calitatii solurilor din zonele nedecopertate ca urmare a circulatiei utilajelor de constructie si a realizarii de drumuri tehnologice (impact direct si partial reversibil).

Impactul datorat utilajelor si mijloacelor de transport auto utilizate

Prin executarea lucrarilor in faza de executie a obiectivului, se va produce o afectare a solului, care va determina modificarea proprietatilor sale naturale, dar fara a se inregistra o poluare a acestuia. Se va inregistra un impact care va modifica proprietatile pedologice, fizico-mecanice si hidrofizice, strict pe suprafetele afectate.

Prin natura lucrarilor, declansarea unor procese morfo-dinamice, cum ar fi: alunecarile de teren sau accentuarea eroziunii hidrice (saparea de ogase, viroage prin scurgerea necontrolata a apei), pot fi practic excluse.

Cu toate acestea temporar pot aparea fenomene de:

compactare si tasare in perioada executiei prin circulatia utilajelor;

eroziune superficiala.

Utilajele grele si mijloacele de transport auto, utilizate in perioada executiei lucrarilor pot contribui la afectarea solului din zona, prin tasarea (compactarea) acestuia. Compactarea solului are ca efect distrugerea structurii acestuia, reducerea aeratiei si permeabilitatii, dereglarea regimului de nutritie din sol.

Vegetatia din imediata vecinatate a lucrarilor poate fi afectata, in special plantele la care radacinile ajung la stratul compact (plantele specifice pajistilor cu radacini la 10 cm).

Prin urmare, impactul produs de lucrarile de organizare de santier asupra factorului de mediu sol va fi neglijabil si nu va conduce la modificari majore in structura solului si subsolului.

CONSORTIU:

Page

323 of 351


Impactul datorat unor scurgeri accidentale de carburanti, uleiuri pe sol

Manipularea necorespunzatoare a carburantilor si uleiurilor minerale folosite pentru utilaje si mijloace auto, eventualele neetanseitati sau chiar defectiuni pot determina scurgeri accidentale pe sol, ducand la deteriorarea acestui factor de mediu.

Deversarea unui poluant lichid nemiscibil si mai usor decat apa (motorina) pe suprafata solului, conduce la formarea in zona nesaturata a unui corp de impregnare, datorat in cea mai mare parte fenomenelor de convectie, dispersie, adsorbtie, precipitare si activitate biologica. Anumite fractii ale corpului de impregnare pot fi mobilizate spre atmosfera sub forma de vapori sau spre acvifer printr-o solubilizare progresiva, determinata de apele de infiltratie si de fluctuatiile acviferului.

Principala forta care actioneaza asupra poluantului este gravitatia, directia si viteza de deplasare a acestuia depind in principal de vascozitatea acestuia, de morfologia terenului si de permeabilitatea solului si a rocilor din acoperisul acviferului.

Procesele fizice, chimice si biologice care se desfasoara in sol pot avea ca rezultat retinerea poluantului si transformarea partiala sau totala a acestuia, astfel incat uneori inconvenientele poluarii pot fi diminuate in mod considerabil.

In zona saturata posibilitatea patrunderii poluantului la acvifer este maxima. Principalele fenomene care guverneaza transferul poluantului in acvifer sunt convectia, dispersia si factorii de retardare.

Hidrocarburile petroliere fac parte din categoria poluantilor organici. Hidrocarburile petroliere deterioreaza calitatile gustative si olfactive ale apelor subterane, afecteaza constructiile hidrotehnice subterane, creaza riscul unor explozii si incendii, polueaza atmosfera prin vaporizare si distrug vegetatia. Fractiile policiclice aromatice volatile sunt toxice pentru organismul uman.

De asemenea, in cazul unor defectiuni la autovehicule pot exista scapari de uleiuri pe sol.

Uleiurile minerale si substantele asemanatoare nu sunt componente naturale ale unui sol, dar pot deveni contaminanti periculosi care prin accidente tehnice ajung in sol si cu aceasta in apa subterana. Deranjamentele cele mai mari se produc la animale si la plante.

In perioada de operare a depozitului, prognozarea impactului asupra solului se prezinta astfel:

Impactul in timpul etapei de exploatare datorat schimbarii folosintei terenului este identic cu cel prezentat pentru perioada de constructie, deoarece scoaterea din folosinta agricola a terenurilor prevazute pentru realizarea depozitului se va face treptat. Impactul generat va avea o amploare moderata, desi el se va intinde pe o durata mare de timp. Nu va fi in totalitate un impact ireversibil deoarece, ulterior eliberarii de sarcini tehnologice, terenul remediat va putea reveni in circuitul agricol ca pasune naturala sau intretinuta, dar in acest caz cu unele restrictii, impuse de grosimea stratului de sol fertil din acoperisul deponeului.

Referitor la solul decopertat, proiectul prevede depozitarea acestuia separat de cea a stratelor de dedesubt. Depozitarea pe o durata mai lunga de timp (peste 2 – 3 ani) va avea efecte de reducere a fertilitatii prin disparitia microflorei si microfaunei

CONSORTIU:

Page

324 of 351


specifice.

Efectul indirect datorat efectului direct de poluare a aerului cu pulberi si poluanti chimici se va resimti pe distante variabile. In cazul pulberilor sedimentabile, distantele vor fi mici datorita dimensiunii mari a particulelor. In cazul poluantilor gazosi, distantele pot fi mari dar, prin dispersie, concentratiile poluantilor se micsoreaza.

In cazul descarcarii de ape uzate neepurate, datorita unor eventuale defectiuni la statia de epurare, efectele directe asupra apei si cele indirecte asupra solului depind de marimea debitului natural in emisar in timpul poluarii accidentale si de durata perioadei de timp in care se produce descarcarea apelor uzate. Proiectul prevede echiparea statiei cu un bazin hidroizolat avand capacitatea de retentie a apelor uzate timp de 2-4 zile. In acest fel, riscul descarcarii de ape uzate neepurate este redus si, in mod similar, nu vor apare efectele corespunzatoare.

Desi este improbabil ca efluentul statiei de epurare sa contina metale grele sau alte elemente chimice daunatoare pentru calitatea solului, infiltrarea in albie a apelor descarcate de la statia de epurare precum si eventualele efecte datorate poluarilor accidentale ar putea conduce la un impact cumulativ asupra solului. Acesta nu se poate estima deocamdata. Proiectul prevede monitorizarea calitatii solului prin analize trimestriale (sau mai des, in caz de accident), urmarindu-se astfel evolutia indicatorilor prevazuti de Ordinul 756/1997 al MAPPM.

Impactul asupra solului din vecinatatea depozitului este dificil de estimat. Este probabil ca acesta sa fie nul datorita modului controlat de exploatare. In cazul reluarii activitatii de cultivare a solului, cu folosirea de ingrasaminte organice sau chimice, ar fi posibila decelarea unor concentratii mai ridicate de azot, fosfor, humus si chiar metale grele. Stimularea activitatii bacteriene din sol ar putea conduce la cresterea continutului de materii organice din sol, fapt care ar putea fi interpretat ca efect negativ al deponeului. Acidifierea solului este insa putin probabila dar, in eventualitatea producerii, cauza ar putea fi atat infiltrarea de levigat cat si adausul de ingrasaminte in exces. Decelarea cauzei reale ar fi posibila prin teste enzimatice.


In perioada de constructie, impactul asupra solului, datorat surselor de poluare identificate, nu va fi semnificativ, tinand cont de caracterul temporar al lucrarilor de executie.

Impactul datorat utilajelor si mijloacelor de transport auto utilizate

Prin executarea lucrarilor in faza de executie a obiectivului, se va produce o afectare a solului, care va determina modificarea proprietatilor sale naturale, dar fara a se inregistra o poluare a acestuia. Se va inregistra un impact care va modifica proprietatile pedologice, fizico-mecanice si hidrofizice, strict pe suprafetele afectate.

Prin natura lucrarilor, declansarea unor procese morfo-dinamice, cum ar fi: alunecarile de teren sau accentuarea eroziunii hidrice (saparea de ogase, viroage prin scurgerea necontrolata a apei), pot fi practic excluse.

Cu toate acestea temporar pot aparea fenomene de:

compactare si tasare in perioada executiei prin circulatia utilajelor;

CONSORTIU:

Page

325 of 351


eroziune superficiala.

Utilajele grele si mijloacele de transport auto, utilizate in perioada executiei lucrarilor pot contribui la afectarea solului din zona, prin tasarea (compactarea) acestuia. Compactarea solului are ca efect distrugerea structurii acestuia, reducerea aeratiei si permeabilitatii, dereglarea regimului de nutritie din sol.

Vegetatia din imediata vecinatate a lucrarilor poate fi afectata, in special plantele la care radacinile ajung la stratul compact (plantele specifice pajistilor cu radacini la 10 cm).

Prin urmare, impactul produs de lucrarile de organizare de santier asupra factorului de mediu sol va fi neglijabil si nu va conduce la modificari majore in structura solului si subsolului.

Impact semnificativ asupra solului se poate prognoza doar in cazul unor poluari accidentale (scurgeri de produse petroliere datorate unor defectiuni sau neetanseitati), atat in perioada de constructie cat si in perioada de exploatare.

Impactul datorat unor scurgeri accidentale de carburanti, uleiuri pe sol

Manipularea necorespunzatoare a carburantilor si uleiurilor minerale folosite pentru utilaje si mijloace auto, eventualele neetanseitati sau chiar defectiuni pot determina scurgeri accidentale pe sol, ducand la deteriorarea acestui factor de mediu.

Deversarea unui poluant lichid nemiscibil si mai usor decat apa (motorina) pe suprafata solului, conduce la formarea in zona nesaturata a unui corp de impregnare, datorat in cea mai mare parte fenomenelor de convectie, dispersie, adsorbtie, precipitare si activitate biologica. Anumite fractii ale corpului de impregnare pot fi mobilizate spre atmosfera sub forma de vapori sau spre acvifer printr-o solubilizare progresiva, determinata de apele de infiltratie si de fluctuatiile acviferului.

Principala forta care actioneaza asupra poluantului este gravitatia, directia si viteza de deplasare a acestuia depind in principal de vascozitatea acestuia, de morfologia terenului si de permeabilitatea solului si a rocilor din acoperisul acviferului.

Procesele fizice, chimice si biologice care se desfasoara in sol pot avea ca rezultat retinerea poluantului si transformarea partiala sau totala a acestuia, astfel incat uneori inconvenientele poluarii pot fi diminuate in mod considerabil.

In zona saturata posibilitatea patrunderii poluantului in acvifer este maxima. Principalele fenomene care guverneaza transferul poluantului in acvifer sunt convectia, dispersia si factorii de retardare.

Hidrocarburile petroliere fac parte din categoria poluantilor organici. Hidrocarburile petroliere deterioreaza calitatile gustative si olfactive ale apelor subterane, afecteaza constructiile hidrotehnice subterane, creaza riscul unor explozii si incendii, polueaza atmosfera prin vaporizare si distrug vegetatia. Fractiile policiclice aromatice volatile sunt toxice pentru organismul uman.

De asemenea, in cazul unor defectiuni la autovehicule pot exista scapari de uleiuri pe sol.

Uleiurile minerale si substantele asemanatoare nu sunt componente naturale ale unui sol, dar pot deveni contaminanti periculosi care prin accidente tehnice ajung in sol si cu aceasta in apa subterana. Deranjamentele cele mai mari se produc la animale si la plante.

CONSORTIU:

Page

326 of 351


In perioada de exploatare nu vor exista surse majore de afectare a solului, cu exceptia scurgerilor accidentale de la utilaje si mijloace de transport auto, impactul generat de aceste surse fiind prezentat mai sus.

Daca prevederile proiectului vor fi respectate si se va avea in vedere o anumita disciplina tehnologica, impactul din punct de vedere al poluarii asupra solului va fi moderat si se va manifesta doar pe durata de executie a constructiilor, acest impact putand fi diminuat prin evitarea depozitarii deseurilor din constructie pe suprafata solului si verificarea periodica si mentinerea intr-o stare tehnica corespunzatoare a utilajelor si mijloacelor de transport auto utilizate.


Impactul asupra solului pe amplasamentele depozitelor neconforme din judetul Alba s-a produs de-a lungul perioadei de utilizare al acestora pentru depozitarea deseurilor.

In perioada de executie a lucrarilor de inchidere a depozitelor neconforme nu se prognozeaza un impact semnificativ, care s-ar putea datora lucrarilor specifice de inchidere, doar in cazul unor poluari accidentale in zona organizarii de santiere se poate afecta semnificativ solul (poluare cu produse petroliere).

Inchiderea depozitelor neconforme si ecologizarea zonei va aduce beneficii de mediu prin reducerea poluarii apei subterane si solului, avand un impact pozitiv prin diminuarea efectelor surselor actuale de poluare a solului (depozite neizolate).

Totodata, inchiderea si remedierea zonelor afectate de depozitele existente va conduce la:

eliminarea unor surse de poluare si risc pentru mediu si sanatate (poluare apa, sol, aer, pericol de explozii, incendii, surse de diseminare a germenilor patogeni, etc);

reducerea pierderilor de materii prime secundare care, in lipsa controlului deseurilor, ajung sa fie eliminate prin depozitare;

eliminarea riscului de depozitare a deseurilor periculoase in amestec cu cele menajere;

asanarea unor zone care ofera conditii prielnice dezvoltarii vectorilor de agenti patogeni precum muste, tantari, rozatoare, pasari.

9.9 MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU SOL


In perioada de constructie a depozitului se vor lua toate masurile de protectie, conform normelor tehnice de securitate pentru evitarea evenimentelor accidentale, care ar putea polua solul.

Prin urmare, se vor respecta urmatoarele masuri de prevenire respectiv diminuare a impactului:

CONSORTIU:

Page

327 of 351




masuri pentru evitarea pierderilor de materiale din utilajele de transport;

imprejmuirea incintei viitorului depozit inca din faza incipienta de constructie;

insamantarea cu iarba si stimularea regenerarii naturale a zonelor libere de cladiri sau instalatii inca din timpul fazei de constructie;

scurtarea duratei de executie a proiectului pentru a diminua astfel durata de manifestare a efectelor negative;

utilizarea unor module constructive care pot fi usor montate si demontate pentru cladiri, drumuri, alte facilitati;

depozitarea separata a stratului de sol fertil decopertat;

monitorizarea gestionarii deseurilor rezultate din activitatea de constructie, colectarea si evacuarea corespunzatoare a acestora;

interventia rapida in caz de avarii accidentale pentru eliminarea cauzelor si diminuarea daunelor;

colectarea tuturor scurgerilor accidentale, si reconstructia ecologica a zonelor eventual poluate;

montarea de toalete ecologice in cadrul organizarii de santier si evacuarea periodica a apelor uzate.

In perioada de operare a depozitului, principalele masuri pentru prevenirea impactului asupra solului sunt:

terenul pe care va fi executat depozitul zonal va fi protejat ecologic prin hidroizolare si prin celelalte masuri de amenajare a depozitului;

lucrarile de reconstructie ecologica vor fi concomitente cu cele de inchidere si suprafata afectata depozitului se va reintroduce treptat in circuitul util in scop de agrement sau agricol;

exploatarea corecta a depozitului, prin acoperirea suprafetei depozitului cu material inert;

intretinerea corespunzatoare a canalelor de colectare a levigatului si ale apelor uzate, respectiv a statiei de epurare;

eliminarea influentelor pe zonele invecinate se asigura prin imprejmuire cu gard de protectie si plantarea perdelei de protectie;

intretinerea drumurilor de acces.

CONSORTIU:

Page

328 of 351



In perioada de executie a lucrarilor se vor respecta urmatoarele masuri de prevenire respectiv diminuare a impactului asupra solului:


masuri pentru evitarea pierderilor de materiale din utilajele de transport;

insamantarea cu iarba si stimularea regenerarii naturale a zonelor libere de cladiri sau instalatii inca din timpul fazei de constructie;

scurtarea duratei de executie a proiectului pentru a diminua astfel durata de manifestare a efectelor negative;

utilizarea unor module constructive care pot fi usor montate si demontate pentru cladiri, drumuri, alte facilitati;

depozitarea separata a stratului de sol fertil decopertat;

monitorizarea gestionarii deseurilor rezultate din activitatea de constructie, colectarea si evacuarea corespunzatoare ale acestora;

interventia rapida in caz de avarii accidentale pentru eliminarea cauzelor si diminuarea daunelor;

colectarea tuturor scurgerilor accidentale, si reconstructia ecologica a zonelor eventual poluate;

montarea de toalete ecologice in cadrul organizarii de santier si evacuarea periodica a apelor uzate.

In perioada de exploatare protectia solului va fi asigurata prin urmatoaarele masuri:

betonarea platformelor de acces si a platformelor tehnologice;

colectarea apelor uzate menajere printr-o retea de canalizare in sistem inchis si stocarea acestora intr-un bazin etans vidanjabil;

evacuarea periodica a apelor uzate menajere prin vidanjare si transportul acestora la statia de epurare;

colectarea apelor tehnologice (din spalari) prin intermediul unei retele de canalizare si stocarea acestora intr-un bazin vidanjabil etans, precum si evacuarea acestora la statia de epurare;



Lucrarile de inchidere a depozitelor neconforme vor cuprinde si lucrari de refacere a mediului, fiind prevazute lucrari de acoperire a masei de deseuri cu pamant argilos repartizat uniform respectiv cu sol vegetal necompactat, urmand sa se realizeze insamantarea cu iarba a intregii

CONSORTIU:

Page

329 of 351


suprafete de sol, care se va intretine timp de minimum 2 ani.

Se mentioneaza ca, inchiderea depozitelor neconforme si ecologizarea zonelor va aduce beneficii de mediu prin reducerea poluarii apelor subterane si a solului, diminuand efectele surselor actuale de poluare a solului (depozite neizolate).

Inchiderea actualelor depozite conform proiectului propus, va avea un impact pozitiv foarte puternic asupra calitatii solului, in principal, prin reducerea considerabila a procesului actual de poluare.

Astfel, protectia solului va fi asigurata prin efectuarea lucrarilor de inchidere cu respectarea in totalitate a prevederilor legislatiei in vigoare (HG 349/2005, Ordinul 757/2004, Ordinul 1274/2005).

9.10 PROGNOZAREA IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU SUBSOL

Impactul prognozat asupra subsolului a fost descris la capitolele 4.1. respectiv 4.3., tinand cont ca intre factorii de mediu ape subterane, sol si subsol exista o relatie stransa, afectarea unuia se face indirect prin intermediul celuilalt si invers.

Prin specificul activitatilor propuse prin proiect se prognozeaza ca nu va fi afectat semnificativ geologia subsolului.

In perioada de executie a lucrarilor pot avea loc evenimente accidentale (scurgeri de produse petroliere pe sol), care pot duce la o poluare a solului si subsolului, implicit a apei freatice pe o perioada limitata, dar poluarile vor fi locale.

Se prognozeaza ca, in caz de accidente, poluarile vor fi izolate si nu vor avea o intensitate mare, actionandu-se in scopul depoluarii in timp util.

De asemenea, datorita masurilor prevazute prin proiect, se apreciaza ca nu va exista impact asupra resurselor subsolului.

9.11 MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU SUBSOL

Tinand cont ca, activitatea nu va produce schimbari in mediul geologic, nu exista un risc major privind impactul asupra elementelor mediului, astfel incat nu se impun masuri speciale de protectie, respectandu-se masurile prevazute pentru protectia solului si apelor subterane (prezentate in capitolele anterioare).

9.12 PROGNOZAREA IMPACTULUI ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU BIODIVERSITATE


CONSORTIU:

Page

330 of 351



Principala sursa de producere a impactului asupra factorului de mediu biodiversitate, in faza de constructie, este reprezentata de inlaturarea vegetatiei si a faunei de pe suprafata terenului pe care se vor realiza constructiile, fragmentandu-se astfel habitatele naturale.

In etapa de operare a depozitului conform pot aparea urmatoarele forme de impact asupra biodiversitatii:

proliferarea unor specii de plante ruderale specifice zonelor poluate;

proliferarea speciilor de animale oportuniste: pasari (ciori si pescarusi), rozatoare, insecte (ex. musca);

modificarea structurii actuale a lanturilor trofice prin aparitia unei noi surse de hrana (in special in cazul pasarilor si a rozatoarelor);

afectarea ecosistemelor cauzata de emiterea gazelor cu efect de sera.

Se estimeaza ca pana la noua echilibrare a biotopului, amenajarea deponeului va crea o perturbare de amploare a habitatului pasarilor, rozatoarelor si insectelor.

In etapa de constructie, zgomotul generat de echipamentele de lucru ar putea perturba ciclul de viata al speciilor faunistice. Mai mult, praful rezultat in urma miscarii maselor de materiale si gazele de esapament vor avea un impact negativ asupra intregului ecosistem.

Factorii perturbatori pentru elementele de flora si fauna, care pot aparea pe parcursul exploatarii depozitului sunt :

praful ridicat de utilajele si buldozerele aflate in miscare care poate afecta :

o caile respiratorii ale oamenilor si animalelor;

o procesul de fotosinteza al plantelor – prin depunere pe vegetatia de pe terenurile adiacente deponeului;

zgomotul produs de aceleasi utilaje aflate in miscare indeparteaza animalele si pasarile ;

compactarea solului cu utilajele specifice distruge elementele de flora si fauna ;

caldura degajata de fermentarea deseurilor atrage, mai ales iarna, insecte si pasari (pentru hrana si adapost) ;

prezentaomului si traficul rutier indeparteaza animalele si poate genera accidente.

Se apreciaza ca schimbarile prognozate, nu vor determina efecte cu caracter definitiv asupra florei si faunei terestre care sa insemne disparitia totala a unora din speciile existente in zona.

In cazul producerii de accidente pe amplasament (incendii si explozii ale masei de deseuri), impactul asupra biodiversitatii va fi semnificativ. Incendiul se poate propaga si in ecosistemele din vecinatate (pajisti si padure) ducand la distrugerea vegetatiei si faunei existente.

Avand in vedere distanta mare dintre amplasament si ariile naturale protejate, activitatile de depozitare si tratare mecano – biologica desfasurate nu vor avea un impact asupra acestora.

CONSORTIU:

Page

331 of 351


Operarea instalatiei de tratare mecano – biologica nu genereaza impact asupra biodiversitatii deoarece activitatile, atat cele de tratare mecanica cat si cele de tratare biologica a deseurilor se vor efectua in spatii inchise, respectiv acoperite si impermeabilizate prin betonare.

In etapa de inchidere impactul asupra biodiversitatii este similar cu cel din etapa de constructie a noului depozit. Suprafata acoperita va fi recultivata in intregime, activitate care va avea un impact pozitiv asupra biodiversitatii. Odata cu trecerea timpului, pe terenul inierbat pot aparea si alte specii vegetale care vor constitui biotopul unor noi specii de fauna.

In etapa de post-monitorizare nu exista activitati cu impact asupra factorului de mediu biodiversitate.


In vederea reducerii impactului asupra biodiversitatii atat in faza de constructie cat si in faza de operare a noului depozit, a statiei de sortare si a instalatiei de tratare mecano – biologica se recomanda luarea urmatoarelor masuri:

imprejmuirea zonei cu gard si limitarea accesului pe amplasament;

realizarea unei perdele vegetale de protectie;

colectarea si epurarea apelor uzate;

verificarea periodica si intretinerea sistemului de colectare a biogazului;

gestionarea conforma a deseurilor produse pe amplasament;

acoperirea zilnica a masei de deseuri cu material inert.

Pe masura ce se atinge cota finala de depozitare a subcelulelor, respectiv a celulelor, se recomanda realizarea operatiunilor de inchidere – impermeabilizare, acoperire cu un strat de sol fertil si insamantare a covorului vegetal.

In vederea reducerii impactului inca din perioada de constructie se recomanda ca imprejmuirea zonei si perdeaua vegetala de protectie sa fie realizate imediat ce vor incepe lucrarile de constructie.

9.12.2 Statia de transfer Blaj


Construirea statiei de transfer va avea un impact asupra speciilor de flora si fauna doar pe amplasament si in jurul acestuia. Avand in vedere distanta la care se afla fata de situl ROSCI 0004 Bagau (aproximativ 15.8 km), nu se preconizeaza un impact asupra sitului.

Sursele de poluare cu impact potential asupra factorilor de mediu, florei, faunei, etc. din perimetrul zonei proiectului pot fi generate de:

Organizarea de santier;

Descarcari accidentale de ape uzate menajere;

Emisii necontrolate de particule de praf, fum zgomot si mirosuri provenite din zona de

CONSORTIU:

Page

332 of 351


descarcare si de depozitare temporara a deseurilor;

Deseuri menajere si de constructie.


particule 0,222 kg

SOx 0,005 kg

CO 0,001 kg


NOx 1,450 kg

Aldehide si cetone 0,120 kg

Substante organice 0,080 kg


9.12.2.2 Masurile de reducere a impactului asupra biodiversitatii






In ceea ce priveste transportul deseurilor, respectiv colectarea deseurilor de la surse si transportarea lor catre statia de transfer dar si transportarea deseurilor colectate din statia de transfer spre statiile de sortare, TMB si depozit se recomanda urmatoarele masuri, in vederea protectiei si conservarii ecosistemelor terestre:



in zonele stricte, situri Natura 2000, zone cu specii protejate, se recomanda evitarea tranzitarii, insa daca localitatile se regasesc in aceste zone, se pot impune masuri

CONSORTIU:

Page

333 of 351


speciale, in functie de caz.

Pentru evitarea afectarii biotopurilor invecinate noii activitati, s-a prevazut realizarea unei perdele verzi care are printre altele si rol de retinere a suspensiilor antrenabile de curentii de

aer. In timp, o data cu cresterea vegetatiei, perdeaua verde va face legatura dintre biotopurile ce se vor dezvolta in deponeu si cele deja existente in exteriorul acestuia. In zona de protectie cu latimea de 4 m, se vor planta 4 randuri de puieti dupa cum urmeaza: 1 rand de stejar, 1 rand salcam si 2 randuri arbusti (1 corn, 1 arin). Densitate : 5000 puieti/ha.

9.12.3 Amplasamentul Tartaria


Construirea statiei de transfer va avea un impact asupra speciilor de flora si fauna doar pe amplasament si in jurul acestuia. Avand in vedere distanta la care se afla fata de situl ROSCI 0187 Pajistile lui Suciu (aproximativ 3.4 km), nu se preconizeaza un impact asupra sitului.

Sursele de poluare cu impact potential asupra factorilor de mediu, florei, faunei, etc. din perimetrul zonei proiectului pot fi generate de:

Organizarea de santier;

Descarcari accidentale de ape uzate menajere;

Emisii necontrolate de particule de praf, fum zgomot si mirosuri provenite din zona de descarcare si de depozitare temporara a deseurilor;

Deseuri menajere si de constructie.


particule 0,222 kg

SOx 0,005 kg

CO 0,001 kg


NOx 1,450 kg

Aldehide si cetone 0,120 kg

Substante organice 0,080 kg


9.12.3.2 Masurile de reducere a impactului asupra biodiversitatii

Masurile de protectie a florei si faunei pentru perioada de constructie se iau din faza de

CONSORTIU:

Page

334 of 351


proiectare si organizare a lucrarilor, astfel:





In ceea ce priveste transportul deseurilor, respectiv colectarea deseurilor de la surse si transportarea lor catre statia de transfer dar si transportarea deseurilor colectate din statia de transfer spre statiile de sortare, TMB si depozit se recomanda urmatoarele masuri, in vederea protectiei si conservarii ecosistemelor terestre:



in zonele stricte, situri Natura 2000, zone cu specii protejate, se recomanda evitarea tranzitarii, insa daca localitatile se regasesc in aceste zone, se pot impune masuri speciale, in functie de caz.

Pentru evitarea afectarii biotopurilor invecinate noii activitati, s-a prevazut realizarea unei perdele verzi care are printre altele si rol de retinere a suspensiilor antrenabile de curentii de

aer. In timp, o data cu cresterea vegetatiei, perdeaua verde va face legatura dintre biotopurile ce se vor dezvolta in deponeu si cele deja existente in exteriorul acestuia. In zona de protectie cu latimea de 4 m, se vor planta 4 randuri de puieti dupa cum urmeaza: 1 rand de stejar, 1 rand salcam si 2 randuri arbusti (1 corn, 1 arin). Densitate : 5000 puieti/ha.


9.12.4.1 Prognozarea impactului

Daca avem in vedere gradul ridicat de antropizare al arealelor destinate implementarii investitiei, putem aprecia ca proiectul propus nu va produce modificari ale unor suprafete impadurite, corpuri de apa, mlastini, zone protejate sau habitatele unor specii de plante incluse in Cartea Rosie. Nu va avea efecte asupra florei locale, asupra populatiilor de specii de pasari, mamifere, pesti sau nevertebrate.

Realizarea lucrarilor de inchidere si acoperire a depozitelor neconforme va avea un impact pozitiv asupra ecosistemelor din zonele adiacente. Practic, volumul de levigat care se va infiltra in sol va fi redus (datorita impermeabilizarii suprafetei), deseurile nu vor mai fi imprastiate de vant si emisiile de gaze de halda cu efect asupra ecosistemelor adiacente se vor reduce.

CONSORTIU:

Page

335 of 351


In etapa de post-monitorizare, care se va intinde pe o perioada de minim 30 de ani, nu vor exista activitati cu impact asupra biodiversitatii.


Constructorul va avea in vedere, la elaborarea graficului de lucrari, desfasurarea acestora in semestrul II al anului, respectiv dupa data de 1 iulie, pentru a fi eliminata posibilitatea de afectare a activitatii de reproducere a speciilor existente in zona amplasamentelor.

Durata lucrarilor fizice pe amplasamente trebuie sa fie cat mai scurta.

Schema de masini si utilaje utilizate pentru lucrarile de inchidere trebuie sa cuprinda, pe cat posibil, utilaje si masini cu un nivel redus de zgomot. Va fi evitata constructia de infrastructura temporara (cai acces, organizari de santier).

Graficul de lucrari, tipul de lucrari, lista de echipamente si responsabilitatile vor fi comunicate autoritatilor competente pentru protectia mediului.

In concluzie, impactul generat de lucrarile de constructie a obiectelor de investitii asupra biodiversitatii nu va fi semnificativ, deoarece:

- perioada de timp este delimitata; - regimul de lucru al utilajelor este definit (8-12 ore/zi); - aria de influenta este restransa; - nu se vor executa defrisari, nu vor exista pierderi de masa lemnoasa.

In schimb, exploatarea depozitului va induce in mod categoric modificari la nivelul biocenozei. Se poate afirma cu certitudine ca in zona populatiile speciilor oportuniste (in special rozatoare si pasari) vor creste in mod semnificativ. De asemenea, exploatarea depozitului va conduce la exercitarea unei presiuni asupra ecosistemelor din imediata vecinatate datorata emisiilor de poluanti atmosferici (atat din masa deseurilor, cat si datorita intensificarii traficului in zona).

Exploatarea celorlalte instalatii (statie de tratare mecano-biologica, statie de sortare si transfer, statie de compostare) nu va produce un impact negativ asupra factorului de mediu biodiversitate.

Implementarea proiectului in intreg, va avea efecte pozitive puternice asupra biodiversitatii, in sensul ca, va reintroduce in circuitul natural al biosferei suprafetele de teren ocupate in prezent de depozitele locale prin inchiderea ecologica a acestora, conferind zonelor respective conditiile necesare refacerii biocenozei.

9.13 PROGNOZAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI SOCIAL SI ECONOMIC

9.13.1.1 Prognozarea impactului

Se apreciaza ca realizarea Sistemului integrat de management al deseurilor poate afecta mediul social si economic datorita urmatoarelor actiuni previzibile:

influenta asupra calitatii vietii;

influenta asupra activitatilor economice existente in zona;

CONSORTIU:

Page

336 of 351


influenta asupra veniturilor populatiei prin cresterea taxelor de salubrizare.

Proiectul propus va avea un impact pozitiv asupra mediului social si economic din zona, prin crearea unor noi locuri de munca.

Este posibil ca prin asigurarea acestor locuri de munca, persoanele angajate sa devina, impreuna cu familiile lor, locuitori permanenti ai localitatilor invecinate obiectivelor din proiect, micsorandu-se migratia lor spre alte zone.

Strategia privind sistemul integrat de gestiune al deseurilor in Judetul Alba este strans aliniata si complet in conformitate cu prioritatile strategice regionale si nationale. Proiectul va imbunatati infrastructura locala invechita, inadecvata privind serviciile de deseuri solide si de a dezvolta un sistem modern, pentru a permite respectarea standardelor europene si nationale.

De asemenea, proiectul va duce la imbunatatirea calitatii mediului si a vietii umane prin intermediul reabilitarii infrastructurii vechi in sectorul deseurilor solide. Sortarea si reciclarea componentelor proiectelor va tine seama de tintele de reciclare indicate in Planul national de gestionare a deseurilor si Planul Judetean de Gestionare a Deseurilor in Judetul Alba.

Accentul se pune pe deseurile municipale de exemplu deseurile generate de gospodarii si, de asemenea, deseuri din sectoarele institutionale, comerciale si industriale, care este similare in caracteristici cu deseurile menajere.

Acest lucru este necesar pentru dezvoltarea unei strategii pentru sistemul integrat de gestionare a deseurilor solide in Judetul Alba, in conformitate cu obligatiile legale.

Amplasarea centrului de management al deseurilor Galda de Jos, precum si a statiilor de transfer s-a facut cu respectarea dispozitiilor legale referitoare la protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes ecologic, social si economic (Ordinul Ministerului Sanatatii nr.536/1997, HG 349/2005, Ordinul MMGA 757/2004).

Distantele fata de cele mai apropiate locuinte respecta reglementarile din actele normative de mai sus.

Proiectul va avea un impact benefic tradus prin imbunatatirea conditiilor de prestare a serviciilor de salubritate datorita urmatoarelor efecte directe:

colectarea deseurilor la surse va deveni mai regulata pentru a asigura masa de deseuri necesara bunei functionari a statiilor de transfer;

prestatorii de servicii isi vor extinde aria de activitate pentru acoperirea in timp a tuturor localitatilor judetului; castigarea de clienti va aduce beneficii prestatorilor;

existenta statiilor de sortare/transfer va stimula firmele de colectare deseuri in achizitionarea de utilaje moderne de transport;

in activitatea prestatorilor va interveni un nou tip de contract incheiat cu operatorii statiilor de sortare/transfer in vederea stabilirii conditiilor de livrare a deseurilor colectate – cantitati, periodicitate, tipuri de utilaje adecvate transferului;

unii prestatori de servicii de colectare deseuri vor putea deveni operatori de statie de transfer (in cazul castigarii licitatiilor), crescandu-si astfel sursele de venituri.

CONSORTIU:

Page

337 of 351


Prin urmare, impactul asupra receptorilor protejati va fi puternic pozitiv, prin prisma imbunatatirii semnificative a efectului olfactiv, respectiv vizual, oferit in viitor de sistemul de colectare, transport si depozitare a deseurilor menajere.

In aceeasi masura, gestionarea ecologica a deseurilor urbane, va avea efecte semnificativ pozitive, cel putin din perspectiva normelor igienico-sanitare prevazute prin Ordinul MS nr. 536/1997, in sensul limitarii semnificative a vectorilor de transmitere a unor boli digestive si parazitare, afectiuni respiratorii si producerea de disconfort pentru populatie in cazul aprinderii accidentale a deseurilor.

Realizarea centrului de management al deseurilor Galda de Jos va avea inerent unele efecte negative legate de:

costul transportului deseurilor la depozit (exceptie pentru localitatile apropiate care vor duce deseurile direct la depozitul Galda de Jos);

costul total al colectarii/eliminarii – respectiv recuperarea investitiei si acoperirea costurilor de exploatare.

Va interveni o veriga suplimentara de transport de la statiile de transfer la noul depozit central Galda de Jos, pe distante cuprinse intre 145 si 180 km, transport care se efectueaza cu vehicule de mare capacitate. Chiar si in aceste conditii, costul transportului va creste, iar aceasta crestere se va regasi in tariful impus beneficiarilor de servicii.

Teoretic, amplasarea depozitului de deseuri la Galda de Jos poate genera un impact negativ asupra asezarilor umane, prin:

infestarea apei freatice;

afectarea calitatii apelor de suprafata in situatia in care apele colectate de pe suprafata depozitului nu sunt epurate sau sunt epurate necorespunzator;

afectarea calitatii aerului si crearea de disconfort olfactiv;

zgomotul datorat transportului deseului si activitatii buldozerelor si compactoarelor

poluarea biologica determinata de depozit (inmultirea vectorilor de agenti patogeni -muste, tantari, sobolani, pasari);

modificarea peisajului in zona.

Avand in vedere ca proiectul de realizare a depozitului de deseuri prevede impermeabilizarea bazei si peretilor laterali (taluzurilor) a depozitului, impurificarea apei subterane este exclusa, iar prin solutia adoptata pentru epurarea apelor uzate colectate din depozit se reduce la minim posibilitatea de poluare a apelor de suprafata.

Chiar in situatia unei exploatari necorespunzatoare a viitorului depozit, curentii de aer, nu ar putea afecta calitatea aerului in zona. Se estimeaza ca datorita exploatarii pe celule – ceea ce inseamna o suprafata mica care vine in contact direct cu aerul, vantul, precipitatiile – efectele negative legate de existenta depozitului, precum antrenarea de suspensii, mirosurile dezagreabile, riscul de aparitie a incendiilor, inmultirea tantarilor si mustelor vor avea un nivel foarte scazut.

CONSORTIU:

Page

338 of 351


Principala sursa de zgomote si vibratii care ar putea influenta negativ calitatea vietii locuitorilor este traficul rutier si activitatea buldozerelor si compactoarelor in incinta depozitului.

Ca si in faza de constructie, in perioada de exploatare este posibil ca pe amplasamentul depozitului - in anumite momente - sa se realizeze nivele semnificative de zgomot, dar acestea nu vor fi perceptibile la limita mediului protejat. Prin “mediu protejat” se intelege mediul locuit urban sau rural care - in cazul de fata - se afla la distanta apreciabila.

Se estimeaza ca nivelul constant de zgomot realizat pe suprafata depozitului in faza de exploatare va fi mai mic decat cel acceptat pentru incinte industriale (65 dBA), iar la reducerea sa vor contribui ca elemente de ecranare insasi depunerile de deseuri din celulele deja inchise a caror inaltime depaseste cu cca 2 m baza celulei in exploatare.

Amplasamentul este izolat fata de centrele locuite, iar programul de lucru al operatorului se va stabili astfel incit impactul poluarii sonore asupra asezarilor umane datorat activitatii din depozit sa fie minim.

Perdeaua vegetala din jurul depozitului va asigura printre altele si atenuarea intensitatii zgomotelor propagate din zona de lucru a depozitului.

Distanta apreciabila fata de cea mai apropiata localitate exclude orice disconfort pentru populatie.

Poluarea biologica determinata de acest depozit, se poate manifesta prin forme specifice facilitatilor de gospodarire a deseurilor menajere:

poluarea bacteriologica constand in inmultirea unor germeni patogeni sau paraziti prezenti in mod normal in deseuri;

poluarea biologica propriu-zisa, constand in atragerea si inmultirea speciilor care sunt vectori de agenti patogeni – muste, tantari, sobolani, pasari.

Poluarea bacteriologica se exprima in principal prin numarul mare de coliformi totali si oua de paraziti intestinali (limbrici, ascarizi) care provin din fecalele animalelor de casa sau din scutecele de unica folosinta existente in deseuri. Acesti germeni patogeni sunt cat se poate de banali, avand o mare raspandire in natura.

Referitor la poluarea bacteriologica, problema principala de impact nu este neaparat existenta germenilor patogeni in masa de deseuri, existenta de altfel specifica si altor medii antropice si chiar celui natural, cat limitarea surselor si cailor de diseminare a acestora.

Principalele cai de poluare microbiologica a zonelor din afara depozitului sunt:

deseurile usoare si suspensiile contaminate cu microorganisme antrenate de vant pe terenurile inconjuratoare;

suspensiile antrenate in levigat, respectiv in efluentul statiei de epurare;

contaminarea vehiculelor care transporta deseuri.

Cea mai evidenta forma de poluare biologica propriu zisa, care poate fi observata chiar si pe depozitele ecologice in momentele de activitate mai redusa din cursul zilei de lucru, este prezenta pe masa de deseuri proaspat descarcate a unui numar mare de pasari – ciori, pescarusi.

CONSORTIU:

Page

339 of 351


Activitatea continua a buldozerului si a celorlalte utilaje de nivelare – compactare, precum si zgomotele care insotesc descarcarea noilor transporturi de deseuri (zgomot de motoare, strigatele muncitorilor care orienteaza/supravegheaza descarcarea) pot descuraja pasarile de a se opri din zbor. In caz de nevoie, se poate apela la mecanisme simple care genereaza zgomote ce sperie pasarile (practica des intalnita in strainatate).

Din cele prezentate mai sus reiese ca sanatatea populatiei din localitatile cele mai apropiate (Galda de Jos, Teius) nu va fi afectata de activitatea din zona de lucru a depozitului. Riscurile pentru sanatatea umana se limiteaza la categoria persoanelor care vor lucra in depozit si pentru reducerea lor sunt prevazute masuri de protectie a muncii, specifice domeniului de salubritate.


Avand in vedere ca principalele efecte negative asupra mediului social s-au prognozat in cazul depozitului de deseuri Galda de Jos, se prezinta principalele masuri pentru prevenirea impactului asupra asezarilor umane si sanatatii populatiei.

Pentru eliminarea influentelor negative privind calitatea vietii, la executia acestui proiect se va asigura protectia calitatii factorilor de mediu prin:

o Impermeabilizarea bazei si peretilor laterali (taluzurilor) depozitului, astfel incat, sa fie exclusa impurificarea apei subterane, iar solutia adoptata pentru epurarea apelor uzate colectate din depozit va reduce la minim posibilitatea de poluare a apelor de suprafata;

o Exploatarea pe celule zilnice care se acopera la sfarsitul zilei de lucru; suprapunerea celulelor anuale astfel incat suprafata ocupata de deseuri sa fie cat mai eficient izolata reduce riscul de poluare a aerului cu suspensii si poluarea biologica;

o Ridicarea digurilor inainte de demararea unui nou rand de celule zilnice/anuale asigura stabilitatea depozitului, reduce vizibilitatea si antrenarea deseurilor usoare de catre vant;

o Realizarea perdelei vegetale va avea efect de: retinere a mirosurilor eventual generate la descarcarea si compactarea deseurilor, retinere a prafului si deseurilor usoare eventual antrenate de vant si ecranare pentru zgomotul produs pe suprafata de lucru;

o Masuri prevazute in proiect pentru reducerea riscului de poluare biologica:

Imprejmuirea pe intreg perimetrul depozitului pentru a evita intrarea persoanelor straine si a animalelor;

Acoperirea la sfarsitul fiecarei zile de lucru cu material inert a celulelor zilnice si pana la folosirea insecticidelor sau raticidelor in cazuri extreme: elimina inmultirea vectorilor de agenti patogeni din deseuri, in plus asigura o suprafata mica de contact a deseurilor cu aerul ceea ce inseamna riscuri mai mici de antrenare de suspensii, mirosuri dezagreabile, aparitie a incendiilor, inmultirea tantarilor si mustelor sau atragerea pasarilor.

Retinerea suspensiilor contaminate antrenate in levigatul depozitului, in statia de epurare cu osmoza inversa; pentru eliminarea riscului de

CONSORTIU:

Page

340 of 351


diseminare a germenilor patogeni prin intermediul utilajelor de transport deseuri, in proiect s-au prevazut – atat la depozit cat si la statiile de transfer – instalatii de spalare si dezinfectie a vehicolelor/ utilajelor care parasesc aceste amplasamente.

Pentru reducerea riscurilor privind sanatatea umana a celor care lucreaza in depozit sunt prevazute masuri de protectie a muncii, specifice domeniului de salubritate. Salariatii depozitului vor fi instruiti periodic referitor la modul de aplicare a masurilor de protectia muncii si de utilizare a echipamentelor specifice. Nu va fi admisa nici o derogare de la obligativitatea purtarii in incinta depozitului a echipamentului personal de protectie de catre angajatii implicati in procesele tehnologice.

Proiectul prevede de asemenea masuri, care vor aduce o serie de beneficii pentru comunitatea locala, cum ar fi:

Reabilitarea drumurilor de acces la obiectivele proiectului;

Cresterea veniturilor bugetului local datorita atragerii de investitori in zona, datorate realizarii infrastructurii;

Ocuparea fortei de munca locale va creste atat in perioada de executie cat si ulterior, in perioada de exploatare;

Crearea de locuri de munca pentru profesii variate si nivele de pregatire diferite - muncitori necalificati pana la ingineri cu experienta;

Recalificarea populatiei tinere fara calificare, in diverse meserii - muncitori calificati in constructii, mecanici, electromecanici, etc.

Cresterea atractivitatii turistice a zonelor cu potential turistic si promovarea unui turism durabil ca urmare a eliminarii depozitarilor necontrolate de deseuri.

9.14 CONCLUZII ASUPRA GRADULUI DE AFECTARE A FACTORILOR DE MEDIU SI A SANATATII POPULATIEI, PRECUM SI ASUPRA EFECTELOR BENEFICE ALE PROIECTULUI

Concluziile care au rezultat din evaluarea impactului pe factori de mediu si a impactului global asupra mediului, cu metodologia aplicata sunt:

Gradul de afectare a factorilor de mediu:

Valorile indicilor de calitate pe factori de mediu:

pentru AER: Ic AER = 0,5

pentru APA : Ic APA = 0,33

pentru SOL-SUBSOL: Ic SOL-SUBSOL = 0,33

pentru BIODIVERSITATE: Ic BIODIVERSITATE = 0

pentru ASEZARI UMANE : Ic ASEZARI UMANE = 0,33

o Factorul de mediu AER este afectat de proiect in limitele admise.

CONSORTIU:

Page

341 of 351


o Factorul de mediu APA este afectat de proiect in limitele admise.

o Factorul de mediu SOL – SUBSOL este afectat de proiect in limite admise.

o Factorul de mediu BIODIVERSITATE nu este afectat semnificativ de proiect.

o Factorul de mediu ASEZARI UMANE este afectat de proiect in limite admise.

Impactul global asupra mediului:

Valoarea indicelui de poluare globala : IPG = 1,23



10. ANEXE

2. Harta hidrografica a Romaniei

3. Harta climei Romaniei

4. Harta geologica a Romaniei

5. Harta vegetatiei Romaniei

6. Harta faunei Romaniei

7. Harta geologica a regiunii amplasamentului Galda de Jos

8. Harta geologica a regiunii amplasamentului Blaj

9. Harta geologica a regiunii amplasamentului Tartaria

Intocmit, Verificat,

Ing. Marinela Rusu Ing. Roxana Murariu

CONSORTIU:

Page

342 of 351


Figura 9.14-1: Harta hidrografica a Romaniei

CONSORTIU:

Page

343 of 351


Figura 9.14-2: Harta climei Romaniei

CONSORTIU:

Page

344 of 351


Figura 9.14-3: Harta geologica a Romaniei

CONSORTIU:

Page

345 of 351


Figura 9.14-4: Harta vegetatiei

CONSORTIU:

Page

346 of 351


Figura 9.14-5: Harta faunei Romaniei

CONSORTIU:

Page

347 of 351


Figura 9.14-6: Harta geologica a regiunii amplasamentului Galda de Jos

CONSORTIU:

Page

348 of 351


Figura 9.14-7: Harta geologica a regunii amplasamentului Blaj

CONSORTIU:

Page

349 of 351


CONSORTIU:

Page

350 of 351


Figura 9.14-8: Harta geologica a regiunii amplasamentului Tartaria

CONSORTIU:

Page

351 of 351


sistem de management integrat al deseurilor in judetul alba

Documents

Transcript of sistem de management integrat al deseurilor in judetul alba