SINTEZEEE financiar fr 2012

download SINTEZEEE financiar fr 2012

of 96

Transcript of SINTEZEEE financiar fr 2012

Drept financiar public

Lect. univ. dr. Alice Zdanovschi

SUBIECTE DE EXAMENFR, an.univ. 2011 - 2012

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15. 16. 17. 18. 19. 20. 21. 22. 23. 24. 25. 26. 27. 28. 29. 30.

Dreptul financiar. Noiune, izvoare, norme Raporturile de drept financiar Finanele publice. Noiune, forme, particulariti, funcii, structur Moneda i instrumentele monetare. Noiuni generale Ipoteze privind geneza monedei Sistemul bnesc al leului Inflaia monetar. Noiune i formele inflaiei monetare Conceptul de sistem bugetar. Noiune, natur juridic, prile sistemului bugetar Coninutul sistemului bugetar Procedura bugetar. Noiune. Principii Elaborarea i aprobarea proiectului sistemului bugetar Cuprinsul Legii bugetare anuale Execuia bugetelor publice Ordonatorii de credite bugetare Modificarea destinaiei creditelor bugetare Procedura ncheierii execuiei bugetare i controlul execuiei bugetare Sistemul veniturilor publice Veniturile publice ordinare Veniturile publice extraordinare Sistemul cheltuielilor publice. Noiune, rol, structur Cheltuielile publice n domeniul social Cheltuielile publice pentru cercetare-dezvoltare. Cheltuieli militare Cheltuielile publice pentru funcionarea aparatului de stat Cheltuielile publice pentru aciuni economice Rspunderea juridic n domeniul financiar Controlul financiar. Noiune, rol, funcii Formele controlului financiar Auditul public intern Curtea de Conturi a Romniei Spaiul monetar Euro

Veniturile statului sunt o poriune pe care fiecare cetean o d din avutul su pentru a avea sigurana celeilalte poriuni sau pentru a se folosi de ea n mod plcut. Pentru a stabili aceste venituri n chip potrivit, trebuie s in seama i de nevoile statului i de nevoile cetenilor .Montesquieu, Despre spiritul legilor, 1748

Toat lumea vrea s triasc de pe urma statului. Oamenii uit c statul triete pe cheltuiala tuturor.Frederic Bastiat (1801 1850)1

Noiuni introductive privind dreptul financiarDefiniia dreptului financiar este format din totalitatea actelor normative care reglementeaz relaiile de constituire, administrare, repartizare i utilizare a fondurilor bneti ale statului i ale instituiilor publice (banul public), destinate satisfacerii sarcinilor social-ecomonice ale societii.Banul public fondurile comune constituite la nivelul ntregii societi pentru a fi administrate de ctre stat n numele i n interesul ntregii societi.Prin intermediul finanelor publice se asigur constituirea, repartizarea i utilizarea cu eficien a banului public pentru dezvoltarea economic-social a societii. Ex: sporirea produciei de mrfuri,dezvoltarea forelor de producie, dezvoltarea nvmntului, protecia social,etc.

este o ramur a DREPTULUI PUBLIC

care are n centrul reglementrii sale

finanele publice (i care) se ocup de reglementarea primar i secundar a tuturor aspectelor care in de administrarea banului public i evidena patrimoniului statului i instituiilor publice.

are o relaie de tip parte ntreg cu dreptul fiscal --- cea mai important parte!Dr.fiscal, in timp, s-a desprins din cel financiar devenind autonom. El se ocupa cu toate aspectele prinvind V si Ch publice. V publice sunt numeroase. Unele dintre ele au caracter fiscal. Normele care reglementeaza veniturile publice sunt deja atat de amplu reglementate incat au dus la aparitia unei ramuri autonome. dreptul fiscal trateaz aspecte legate de veniturile publice reprezentate de impozite n relaie direct cu pltitorii acestora n procesul privind declararea, stabilirea, verificarea i colectarea impozitelor () datorate bugetului general consolidat. N. B. !!! Veniturile publice reprezint doar un capitol al dreptului financiar; are n centrul reglementrii sale (nu doar) impozitele + (ci i) contribuiile sociale + contribuiile la fondurile speciale extrabugetare + mprumuturile de stat + veniturile statului din valorificarea din valorificarea proprietilor deinute + veniturile din capital + etc. dreptul fiscal are ca obiect de reglementare doar o mic parte dintr-un capitol al dreptului financiar --- importana este susuinut de aspectele economice i implicaiile sociale ale colectrii impozitelor i taxelor de la persoane fizice i juridice.Raportul intre dr.financiar si cel fiscal este acela de la intreg la parte..

2

Principiile dreptului financiarLegalitatea; Planificarea financiar; Verificarea legalitii modului de utilizare a banului public.

1. Legalitatea are o consacrare constituional expres n art. 137 din Constituie --- !!! legea fundamental statueaz obligativitatea reglementrii prin lege a tuturor aspectelor care vizeaz banul public principiul exclude posibilitatea N. B.reglementrii primare a unor instituii fundamentale pentru prin acte normative ale executivului. --- !!! banul public face obiectul de reglementare al legii ordinare posibilitatea reglementarii primare prin ordonane i ordonane de urgent (din economia textelor constituionale)1

societate

.

2. Planificarea financiar consacrare constituional expres; N. B. instrumentul juridic al planificrii financiare este Bugetul public naional --- art. --- !!! format din bugetul de stat + bugetul asigurrilor sociale de stat + bugetele locale i cuprinde previziuni clare privind volumul veniturilor inecesarul cheltuielilor pentru anul financiar urmtor;

138 Const.:

--- !!! se aprob n anul anterior anului financiar n legtur cu care se face planificarea. Trsturi este strict pt. c !!! planificarea financiar ia forma legii prin legea bugetar anual; supl dc. !!! legea bugetar anual poate fi modificat pe parcursul exerciiului financiar n situaia n care se constat modificri semnificative n procesul formrii i administrrii veniturilor statului;

1

Discuie privind practica legislativ cnd rap. jur. nscute sub imperiul unei ordonane (respinse prin lege -caracter neretroactiv- de parlament) n rap. jur. definitive --- ! al cror izvor juridic este o reglementare a unui organ al executivului ntr-un domeniu rezervat legii ca act juridic al parlamentului de lege ferenda (aguna) posibilitatea trecerii reglementrilor juridice din domeniul finanelor publice n sfera legii organice.

3

predictibil c. !!! la baza planificrii financiare stau rapoarte de specialitate privind impactul anumitor msuri de politic financiar asupra economiei naionale n ansamblul su etc.3.

Verificarea legalitii modului de utilizare a banului public consacrare constituional la nivel de principiu --- !!! avnd n

vedere intersul public al modului de utilizare a resurselor financiare puse la dispoziia statului ( n calitate de administrator al Banului Public), la a cror constituire contribuie n fapt toi cetenii art. 140 arat c modul de formare, administrare i de ntrebuinare a resurselor financiare ale statului i ale sectorului public se realizeaz de ctre Curtea de Conturi !!! organ specializat n acest tip de control; !!! prezint anual Parlamentului un raport asupra conturilor de gestiune ale bugetului public naional din exerciiul bugetar expirat, cuprinznd i neregulile constatate. N. B. !!! Sectorul public = instituiile finanate majoritar sau integraldin venituri extrabugtetare + ntreprinderile la care statul sau o unitate administrativteritorial este acionar unic sau acionar majoritar.

Izvoarele dreptului financiar totalitatea actelor normative care reglementeaz raporturile juridice financiare. Criteriu: gradul de generalitate sau specificitate

izvoare comune dreptului financiar i altor ramuri de drept: Constituia, legile ordinare ale parlamentului, ordonanele de guvern i ordonanele de urgen (n baza unei legi de abilitare a guvernului stabilete limitele clare de competen n reglementare), hotarrile guvernului = ca i reglementri secundare n materie. (nu primare ca izv. de mai sus)

izvoare specifice dreptului financiar: Legea finanelor publice (Legea nr. 500/2002) este o lege-cadru !!!4

definete sfera de cuprindere a finanelor publice; precizeaz aria de cuprindere a instituiilor publice - - - reglementeaz principiile i normele de baz ale activitii financiare a statului, constituind cadrul legislativ general al finanelor publice. Legea nr. 273/2006 privind finanele publice locale (intrat n vigoare la 1 ian 2007) regulile privind modul de constituire, administrare i utilizare a resurselor financiare publicelocale; (n substana ei) automonia financiar local; rolul i atribuiile organelor administraiei publice publice; raporturile administrative ntre autoritile locale, pdop, i autoritile centrale + prefect, pdap; etc. locale n administrarea finanelor

Ordonana de urgen a Guvernului nr. 146/2002 privind formarea i utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului (aprobat i modificat prin Legea nr. 201/2003) stabilete regulile privitoare la circulaia efectiv, prin conturi de tip bancar, a resurselor financiare publice; atribuiile Trezoreriei finanelor publice; modul de utilizare a resurselor contului curent general al trezoreriei statului.

N. B. !!!

TREZORERIA finanelor publice = o instituie de tip bancar prin

care se deruleaz fondurile publice aparinnd att bugetului central, ct i bugetelor locale sau bugetului asigurrilor sociale de stat; instituia financiar prin intermediul creia se ncaseaz efectiv veniturile statului i se efectueaz cheltuielile. Legea nr. 94/1992 privind organizarea i funcionarea Curii de Conturi, atribuiile de control ale acestui organ n materia modului de constituire,

republicat 2009

administrare i utilizare a banului public.

N. B.

!!!

Reglementrile secundare norme de aplicare sau

explicaii

ale noiunilor cuprinse n reglementrile primare, fr a putea extinde sfera ori nelesul vdit nendoielnic al reglementrilor primare. Dreptul Uniunii Europene5

Normele dreptului financiarn. j. fin !!! o regul de conduit stabilit prin lege, care cuprinde drepturile

i obligaiile subiectelor participante la raportul de drept financiar i a crei respectare esteasigurat de autoritatea de stat.

( n. j. = o regul de conduit general i impersonal, stabilit de stat prin intermediul atribuiei delegiferare i a crei respectare este garantat de fora coercitiv a statului.)

coninutul normei de drept fiscal = ipotez + dispoziie + sanciune; elementul specific al n. j. fin. Este SANCIUNEA sunt stabilite saciuni caracteristice acestei categorii de relaii, ex.: amenda contravenional, majorri de ntrziere, recuperarea prejudiciului n cadrul rspunderii materiale, supravegherea activitii economico-financiare, etc. sanciunile se constat i se aplic de ctre organele de

control financiar ale statului subiecte ale raporturilor juridice financiare, care au atribuii de verificare a respectrii legalitii n domeniul disciplinei financiare i bugetare. Sanctiunile se constata si se aplica de catre organele de control financiar ale statului fizice si juridice, subiecte ale raporturilor juridice financiare.

Raporturile de drept financiarr. j. fin. !!! sunt formate din relaiile sociale care iau natere i se sting n procesul i care sunt

constituirii, repartizrii i utilizrii fondurilor bneti ale statului reglementate de normele juridice financiare.

( r. j. = relaia social care ia forma juridic prin reglementarea sa expres de ctre lege i a crorexecutare este asigurat prin aplicarea legii de ctre autoritatea de stat)

se disting de celelalte raporturi de drept printr-o serie de trsturi specifice:6

subiectele participante i poziia pe care o ocup unele fa de altele; obiectul de reglementare; modalitile de realizare a formei de activitate n cadrul creia i are sorgintea.

Clasificare n funcie de sfera de cuprindere a finanelor publice (legea 500/2002) raporturile de drept financiar pot fi: raporturi juridice bugetare fiscale de creditare de garantare de organizare a circulaiei monetare valutare de asigurare prin efectul legii de control financiar. clasificarea se exprim prin afirmarea i consacrarea doctrinei intervenioniste statul trebuies joace un rol tot mai activ n viaa economic i s influeneze procesele economice.

Elementele constitutive ale raporturile juridice financiare:

Subictele participante la rap. de dr. fin.: STATUL reprezentat printr-un organ de specialitate n activitatea financiar nvestit cu atribuii n procesul de constituire, repartizare i utilizare a fondurilor bneti puse la dispoziia statului n interesul ntregii societi;

Statul, entitate abstract din punct de vedere juridic, dar realitate concret din punct de vedere economic i financiar, are menirea/ obligaia constituional de a satisface n mod rezonabil nevoile sociale ale populaiei existente. ORICE PERSOAN FIZIC SAU PERSOAN JURIDIC care

interacioneaz cu organele statului n procesul administrrii finanelor publice, contribuabilul. R.J.fin. Apar numai n cadrul activitii financiare nfptuite de stat i organele sale. !!! fr excepie, unul dintre subiecte este STATUL printr-un organ de

specialitate care intr n raportul juridic de pe poziia de purttor al autoritii de stat

7

N. B.

!!! (creeaz) o poziie juridic de subordonare a tuturor subiectelor fa de !!!

subiectul purttor al autoritii de stat. Excepiiexist n domeniul dreptului fiscal sau n domeniul datoriei publice (etc.) o serie de raportuir juridice n cadrul crora subiectele participante la raporturile juridice se afla pe o poziie de egalitate juridic cu statul.

N. B.

!!!

r. j. f. se nasc, se modific i se sting pe baza manifestrii

unilaterale de voin a statului (aceast particularitate ofer posibilitatea) executrii directe a obligaiilor generate de raporturile juridice financiare n sarcina diverselor subiecte de drept implicate n administrarea banului public, fr a fi necesar o hotrre judectoreasc aceasta nu nseamno poziie abuziv a organelor statului n raport cu celelalte subiecte sau domnia arbitrariului n aceast materie.

!!!

N. B.

!!!

diferena actele administrative din domeniul finanelor

publice sunt executorii prin ele nsele persoana carese simpte lezat de aplicarea actului administrativ avnd dreptul de a folosi toate mijloacele puse la dispoziie de legislaia procesual-civil administrativ nelegal. n vederea desfiinrii, anulrii, revocrii, modificrii sau ndreptrii actului

Obiectul rap. de dr. fin. este diferit determinat (1.) de sfera de

cuprindere a finanelor publice i (2.) de faptele, actele normative i operaiunile specifice cu privire la activitatea fiscal

(1.) obiectul este format din aciuni de prognoz i organizare bugerar, de creditare, de control financiar, de circulaie monetar etc. (2.) obiectul l formeaz plata (aciunea) unor sume de bani la care sunt inute persoanele fizice sau juridice care realizeaz venituri sau dein bunuri impozabile sau taxabile.

Coninutul rap. de dr. fin. este dat de drepturile i obligaiile

subiectelor participante care difer de cele ale altor rap. jur., c se stabilesc n legtur cu necesitatea iimportana constituirii, repartizrii i utilizrii fondurilor bneti ale statului.

8

Finanele publiceFinante publice = totalitatea relatiilor de natura economica constituite sub forma baneasca care apar in procesul realizarii si repartizarii resurselor necesare statului pentru indeplinirea sarcinilor sale. Finanele publice formate din totalitatea mijloacelor bneti puse la dispoziia statului prin care acesta i ndeplinete funciile sale. !!! totalitatea relaiilor financiare privind constituirea i repartizarea banului public (sursele de formare i destinaia) ntr-o societate modern 2 mari categorii de mijloace bneti n funcie de formele de proprietate private i publicce (banul public). Notiunea de financia pecuniaria- originea conceptului de finante publice =orice tranzactie care presupune intre prestatii plata unei sume de bani Termenul de finante publice- lb.franceza, sens general- bani si venituri publice destinate acoperirii cheltuielilor statului Exist 2 conceptii:/ teorii de aici dou categorii de finane publice A) clasica: legata de idea de liberalism politic; a fost specifica sfarsitului sec. XIX si inceptului sec. XX- stat neinterventionist Statul era putin preocupat de activitatile private si isi limita interventia la indeplinirea unor functii traditionale- apararea, diplomatia, ordinea publica, justitia. Viata economica era considerata apanajul intreprinderilor private, iar statul respecta principiul laisser faire, laisser passer. Se actiona conform principiului guvernarii ieftine9

reducandu-se la minim cheltuielile publice. aceasta abordare avea drept efect lipsa protectiei sociale, a reglementarilor in materia concurentei si a practicilor monopoliste, respectiv existenta unor reglementari minimale in ramurile speciale privind bancile, bursele de valori, regimul valutar etc. !!! n consecin, finanele publice clasice se caracterizau printr-o execuie bugetar excedentar (veniturile pe care statul le realizeaz erau mai mari dect cheltuielile pe care le folosea pentru ndeplinirea funciilor sale), o fiscalitate sczut i un stat neintervenionist. B) moderna: s-a dezvoltat dupa I razboi mondial cand statul neinterventionist a fost inlocuit de un stat interventionist care a decis sa influenteze in mod direct procesele economice. Finantele publice se transforma intr-un mijloc de interventie a statului in economie prin stimularea productiei in situatii de criza, mentinerea stabilitatii preturilor, asigurarea unei bune administrari a resurselor naturale ale statului si repartizarea pe cat posibil in mod echitabil a V(veniturilor) nationale. !!! n consecin, finanele publice moderne se caracterizau printr-o execuie bugetar deficitar (volumul cheltuielilor crete i se diversific, aparnd i categoriile cheltuielilor publice economice i celor sociale, depindu-se, astfel, veniturile ncasate de stat), o fiscalitate ridicat i un stat intervenionist.In noua conceptie, finantele publice au fost definite ca stiinta care studiaza activitatea statului in calitate de detonator a unor tehnici financiare specifice (impozite, taxe, buget public etc.)

In prezent se considera ca finantele publice sunt o disciplina care apartine domeniului juridic, economic si politic si care se pot defini ca ramura a dr. public care are drept scop principal studiul regulilor si operatiunilor referitoare la banul public.

Ca i stat interveionist s-au evideniat dou ci: subveniile i finanare stat intervenionist n esen pt. a gestiona dezechilibrele economice (avea nevoie de foarte muli bani) intervenea pe dou ci 1. calea subsidiilor/ subveniilor/ ajutoare. 2. calea finanrii. SUBVENIILE

10

sume alocate de la bugetul de stat (banul public) pentru gestionarea unor dezechilibre ntr-un volum relativ redus ctre (spre sectorul public i privat) toi agenii economici, indiferent de forma de proprietate. o inovaie a statului roman pt. a prevenii conflictele i revoltele popoarelor Imperiului Roman, mai ales de la periferia acestuia, subsidii = ajutoare. [principiu roman: stat de drept = fora legii!!! Nu legea forei haos] la subvenii asistm la o schimbare a formei de proprietate !!! bugetul public ce ine de proprietatea public trece att n sectorul public, ct i n sectorul privat (criteriu) volumul relativ mic al sumei alocate. nu sunt, ntotdeauna, suficiente pt. a rezolva problemele economice.{2008 SUA Guvernul propune Congresul decide la noi RO guvernul decide ar tebui Parlamentul }

n momentul n care subveniile sunt insuficiente statul trece la FINANARE sume alocate de la bugetul de stat n scopul gestionrii unui dezechilibru ntr-un volum nelimitat ns numai nuntrul aceleiai forme de proprietate numai spre sectorul public. !!! credit diferit () de finanare !!! este rambursabil sume cu titlu nerambursabil

ntotdeauna nelimitat trebuie s salvezi un agent economic (foarte important pentru economie, ofer o siguran mrit, fie prin for de munc asigurat, fie prin credibilitatea pe care o are (ex.: o fabric, o banc, etc.) ), s-l aduci n stare de rentabilitate, vizeaz numai sectorul public pt. a fi salvat este preluat de stat (cumprat sau prin etatizare = luat cu japca/ prin naionalizare pe nimic valoarea de achiziionare este foarte mic), chiar i din sectorul privat prelundu-l devine entitate public, astfel are acces la finanare adus n stare de rentabilitate (aduc profit) statul l privatizeaz /vinde (la preul pieei) (motiv) regimul democratic dac ar rmne n sectorul public creterea ponderii proprietii publice n rapor cu ponderea proprietii private !!! ( Parlamentul are grij ca Guvernul s nu fie tentat de a fi un tiran.)Finantele publice sau relatiile financiare publice se pot caracteriza, prin prisma specificului lor, prin urmatoarele particularitati/ trsturi: 1. Relatiile financiare sunt relatii cu caracter economic 2. Relatiile financiare apar in forma baneasca 3. Relatiile financiare sunt relatii fara echivalent 4. O alta trasatura a relatiilor financiare este aceea ca mijloacele banesti repartizate si utilizate de subiectele beneficiare nu se ramburseaza.

11

Trsturile finanelor publiceFinanele publice sau relaiile financiare publice se pot caracteriza, n funcie de specificul lor, prin urmtoarele trsturi: 1. Relaiile financiare sunt relaii cu caracter economic, deoarece ele apar n procesul formrii, repartizrii i utilizrii produsului social. 2. Relaiile financiare apar n form bneasc, ntruct, n cadrul produciei de mrfuri i al aciunii legii valorii, procesul de producie, reproducie i de circulaie a mrfurilor, repartiia produsului social, relaiile de schimb, retribuia muncii, precum i relaiile dintre agenii economici sau dintre acetia i persoanele fizice, se exprim prin intermediul banilor, n cadrul unor relaii bneti. Noiunea de ,,finane sau ,,relaii financiare nu poate fi confundat cu cea de bani sau relaii bneti bani = o marf cu caliti speciale finanele = relaii de constituire, repartizare i utilizare a mijloacelor bneti ale societii. 3. Relaiile financiare sunt relaii fr echivalent, adic NU presupun o contraprestaie direct din partea subiectului beneficiar al mijloacelor bneti. 4. Mijloacele bneti repartizate i utilizate de subiectele beneficiare NU se ramburseaz. Pentru a intelege structura finantelor publice este necesar sa avem in vedere urmatoarele acte normative: - L 500/2002 a finantelor publice - OUG 64/2007 a datoriei publice - L 273/2006 privind finantele publice locale L 500/2002 prezinta: bugetul de stat, bug. asigurarilor sociale de stat, bug. fondurilor speciale, al trezoreriei, institutiilor publice organizate la nivel central si bug. fondurilor provenind din imprumuturi interne si externe, bugetele locale.n conformitate cu Legea nr. 500/2002, finanele publice au urmtoarea structur: bugetul de stat; bugetul asigurrilor sociale de stat; bugetele fondurilor speciale; bugetul trezoreriei statului; bugetele instituiilor publice autonome; 12

bugetele instituiilor publice finanate integral sau parial din bugetul de stat, din bugetul asigurrilor sociale de stat ori din bugetele fondurilor speciale; bugetele instituiilor publice finanate integral din venituri proprii; bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat i ale cror rambursare, dobnzi i alte costuri se asigur din fonduri publice; bugetul fonduri externe nerambursabile; bugete locale; datoria public.

OUG 64/2007 are in vedere principalele datorii publice. L 273/ 2006 priveste structura bug. locale, ale comunelor, oraselor, municipiilor, sectoarelor, judetelor, institutiilor organizate la nivel local, bug. imprumuturilor externe si interne, inclusive ale fondurilor externe nerambursabile.

Doua functii principale:1. 2.

functia de repartitie- 2 momente:- constituirea fondurilor publice + distribuirea lor functia de control- modul de utilizare a fondurilor publice, controlul financiar intervenind incepand cu momentul repartitiei acestora.

Controlul financiar asupra fondurilor publice analizeaza provenienta resurselor, nivelul de constituire, titlu cu care se repartizeaza catre beneficiar, gradul de redistribuire intre sectoare, modul de asigurare a echilibrului intre V publice si Ch publice.n procesul formrii, repartizrii i utilizrii mijloacelor bneti ale societii, finanele publice ndeplinesc dou funcii: 1. Funcia de repartiie Aceast funcie se realizeaz n procesul de formare i repartizare a mijloacelor bneti, mai exact n momentul repartiiei procesului social i a venitului naional, evideniindu-se dou momente: formarea resurselor i repartizarea acestora. Formarea resurselor se realizeaz prin mobilizarea unei pri din sumele rezultate n urma repartiiei primare a venitului naional, adic prin preluarea unei pri din finanele private de ctre stat pentru a se colecta veniturile publice, ndeosebi colectarea de impozite i taxe. Pe seama veniturilor bneti primare, finanele contribuie la formarea de mijloace bneti destinate constituirii de fonduri n contul persoanelor fizice i persoanelor juridice care particip direct sau indirect la reproducia produsului social. Repartizarea mijloacelor bneti se realizeaz n cadrul repartiiei secundare (redistribuirea) a venitului naional, astfel, resursele private devenind ban public sunt folosite de ctre stat pentru a-i ndeplinii sarcinile sociale. Redistribuirea venitului naional se realizeaz, n principal, prin intermediul sistemului de preuri i tarife (la bunuri i servicii) i prestrile de servicii, cu caracter indirect, productiv. Distribuirea i redistribuirea venitului naional duce la formarea veniturilor finale ale statului, ale agenilor economici i ale presoanelor fizice.13

2. Funcia de control Necesitatea funciei de control a fianelor publice decurge din faptul c fondurile de resurse financiare constituite la dispoziia statului aparin ntregii societi. Funcia de control a finanelor publice este strns legat de funcia de repartiie, dar are o sfer de manifestare mult mai larg dect aceasta, deoarece vizeaz pe lng constituirea i repartizarea fondurilor bneti ale statului, i modul de utilizare a resurselor respective, cutnd s previn efectuarea de cheltuieli ilegale, inoportune sau ineficiente.

Banul public= mijloace banesti ale societatii administrate de catre stat. Se considera ca acest concept ar fi aparut o data cu statul care a impus ideea ca orice persoana care realizeaza un V sau detine anumite bunuri in proprietate datoreaza statului anumite impozite. Pentru ca prin intermediul banului public statul pune la dispozitia membrilor societatii in conditii specifice o gama variata de utilitati private in sens larg care se concretizeaza in actiuni cu caracter social, econ., de mentinere a ordinii publice, aparare nationala, dezvoltarea relatiilor internationale etc. Punerea la dispozitie a acestor servicii obliga statul sa procedeze la o redistribuire a V si averilor persoanei dupa anumite criterii stabilite de organele de decizie politica. Trebuie retinut ca transferurile de putere de cumparare si redistribuirea V prin intermediul fin. publ. nu constituie un scop in sine, ci un mijloc prin care se urmareste ocuparea fortei de munca, reciclarea disponibilitatilor banesti temporare in economie, combaterea fenomenului inflationist, asigurarea unui echilibru financiar si realizarea unui echilibru general al economiei. Instrumentul specific de actiune este bugetul (principalul plan financiar al statului care cuprinde totalitate V si Ch publice) dc. V=Ch=> buget echilibrat V>Ch=> buget excedentar V buget deficitar Pe lng politica fiscal, un rol important n cadrul politicii financiare revine politicii bugetare. Politica bugetar reprezint procesul de stabilire i ierarhizare a prioritilor economico-sociale la nivelul autoritilor de decizie (centrale sau locale), concretizat n structurarea i dimensionarea cheltuielilor publice. Politica bugetar se constituie ntr-un complex de aciuni complementar politicii fiscale, ambele

14

tipuri de politici reprezentnd instrumente de intervenionism ale statului n scopul modelrii evoluiilor economico-sociale dintr-o ar. Iar istoric vorbind se poate observa, potrivit doctrinei, c ncercarea de a coordona impozitarea, cheltuielile publice i deficitul bugetar ntr-un set coerent de politici care pot s ajute la conducerea unei economii nu este att de veche. Politica bugetar per se exist de numai circa 60 de ani, n timp ce deficitul i impozitele au fost utilizate de milenii.Constituirea fondurilor const n formarea fondurilor publice de resurse bneti,care se realizeaz prin politica de alocare sau politic fiscal a resurselor bugetare sub urmtoarele forme: impozite, taxe, contribuii pentru asigurri sociale, amenzi, penaliti, v r s m i n t e d i n v e n i t u l i n s t i t u i i l o r p u b l i c e , v r s m i n t e d i n p r o f i t u l r e g i i l o r a u t o n o m e , redevene, chirii din concesiuni i nchirieri ale unor bunuri aparinnd statului etc. La constituirea fondurilor publice particip: 1.ntreprinderile, indiferent de forma de proprietate asupra capit alului sociali de forma juridic de organizare a acestora; 2. instituiile publice i unitile din subordinea acestora; 3. populaia; 4.persoane juridice i fizice romne rezidente n strint ate. C e l e m a i m u l t e r e s u r s e f i n a n c i a r e s u n t m o b i l i z a t e l a f o n d u r i l e p u b l i c e c u t i t l u definitiv i fr contraprestaie.

MONEDASub aspect conceptual:

Moneda= o marfa speciala cu rol de echivalent general. Fenomenul valorii Conceptual

Pt. ca o marfa sa devina speciala si sa fie caracterizabila drept moneda tb. s ndeplineasc cumulativ cinci condiii care s-au evideniat de-a lungul evoluiei comunitilor umane de la ceata primitiv la popor, naiune:O marf pentru a fi moned trebuie s ndeplineasc cumulativ cinci condiii:

1. s fie general acceptat de comunitate; 2. s fie divizibil (sa poata fi impartita fara a se altera, prile s pstreze calitile ntregului); 3. s fie tezaurizabil (sa pastreze si sa transmita valoare in timp, valoarea s fie constant n timp, inalterabil); 4. s aib o valoare de ntrebuinare (folosin) foarte mic; 5. s fie relativ rar (argintul a inundat pia).sub aspectul funcionalitii sale:

Moneda este un instrument social-economic, indispensabil oricarei economii. Moneda, in forma ei clasica de disc metalic cu greutate determinata, se utilizeaza a mijloc de circulatie, de plata si tezaurizare. Ea reprezinta un instrument etalon legal de plata pentru15

facilitarea schimburilor, pentru acumulari, fiind masuratorul general de valori care poarta girul autoritatii emitente, statul, si care se bucura de incredere publica. Putere circulatorie Putere = Valoare, valabilitate. Putere de circulaie (sau circulatorie) a unei monede = nsuirea monedei de a servi la vnzare-cumprare.Putere de cumprare (a banilor) = cantitatea de mrfuri i de servicii care poate fi obinut n schimbul unei anumite sume de bani.Functiile monedei 1. Functia de evaluare a valorilor economice. 2. Functia de mijlocire a schimburilor de bunuri si servicii prin intermediul operatiunilor de vanzare-cumparare. 3. Functia de mijlocire a platilor. 4. Functia de mijlocire a creditului. 5. Functia de mijlocire a economiilor. 6. Functia de tezaurizare 7. Functia sociala de distribuire si redistribuire a bunurilor si serviciilor.

Moned lingvistic MONET/ MONED economia natural schimbul n natur ( se folosea cantitatea din producie care excedea consumului propriu) schimb 1 cal (Satu Mare) = 1 sac de grne (Galai) pentru ca n acelai loc i n acelai timp Cererea i Oferta s se ntlneasc !!! era nevoie de ceva special care s faciliteze schimbul apare MONEDA principal factor de progres i civilizaie (i de distrugere). Terminologie monet / ban / moned schimbul s-a complicat apare fenomenul moned pentru a facilita schimbul

MONET:(1) (literatura de specialite) primele piese sub form de disc cu o anumit valoare au fost btute (confecionate) n Roma Antic pe lng templele zeiei Iunion Moneta (zeia comerului i fertilitii) aceste piese s-au numit MONET cuvnt de origine latin care s-a impus n majoritatea statelor supuse Imperiului roman. Banc:

16

trgurile din antichitatea roman la Roma veneau (toi) majoritatea strinilor consecin au aprut aa zii valutiti (mnuitori de bani) persoane care schimbau piesele strine care aveau valoare de moned cu piesele romane; acetia i desfurau activitatea n trg pe o banchet de lemn = numit bancop de aici cuvntul banc (cu sensul de instituie) dac aceste persoane svreau infraciuni n activitatea lor aceast banchet era rupt (= faliment) de aici cuvntul bancrut. la greci acest banchet = se numea = trapez greceti avem cuvntul trapeza cu sens de banc). Roma = aria de rspndire a civilizaiei. Monet = origine latin datorit sferei de influen a ariei de rspndire a civilizaiei romane n majoritatea statelor exist termenul de monet, inclusiv romnii, totui la noi prin uzan public se folosete termenul de moned (dar ambii termeni sunt coreci) BAN: (un prim sens (1)) Moned sinonim (care desemneaz acelai fenomen la noi) cu = ban (1. sens = marf cu rol de echivalent general) Pn la retragerea aurelian (271-274), o perioad de aproximativ 160 de ani au circulat pe teritoriul rii noastre valorile romane (economice, culturale, politice, etc.), inclusiv monetele romane de aici cuvintele: monetar, monetrie.Tot de la romani: cuvntul: fisc fiscus procuratorae = denumire dat de romani persoanelor care aveau obligaia de a colecta drile ctre imperiu.

(pe frontispiciul bncilor

Odat cu retragerea aurelian au disprut toate aceste valori. 1.100-1.200 de ani activitatea economic pe teritoriul rii noastre a fost foarte slab, aproape inexistent, n consecin i activitatea monetar. Locuitorii s-au ntors la schimbul n natur. Dar n unele zone, n timp, unde schimbul s-a complicat au existat medalii din metal (medalii moned) care facilitau schimbul i erau garantate de cei care le puneau n circulaie conductorii locali = (bani (2. sens istoric)).17

chipul conductorului/ blazonul familiei erau confecionate n atelierele proprii (bnrii nelegere. malul stng al Dunrii = conductorul local era numit ban prin anii 1400 (sec 15)BANUL era un mare dregtor teritorial n unele ri sud-est-europene. Banul a jucat un rol de mare importan n istoria rii Romneti, precum i a unor regate/regiuni din sudul Ungariei medieval. n ara Romneasc, banul apare n Sfatul domnesc n timpul lui Mircea cel Btrn.De la sfritul secolului al XV-lea este conductorul judeelor de pe malul drept al Oltului (regiune cunoscut ulterior cu numele Oltenia), cel mai de seam ntre dregtorii rii Romneti, singurul, n afar de domnitor, cu dreptul s pronune pedepse capitale. Teritoriul Olteniei a fcut parte din Banatul de Severin. Acest spaiu a fost cunoscut i cu denumirea "Banatul Craiovei" sau "Bnia Craiovei", iar Craiova este supranumit i astzi "Cetatea Bniei".

nu influen slav ),

dar nu aveau valoare pe legend nu era nimic la mica

{Kiriescu, ,,Geneza monetei, ed. Remus Cioflec, bucureti 1945}

MONED:(2.)25 noiembrie 1715. nceputul domniilor fanariote n ara Romneasc prin instaurarea la domnie a lui Nicolae Mavrocordat. Domniile fanariote nsemnau o prelungire a controlului exercitat de Poart asupra rilor Romne, dar cu autonomie intern sporit. ntre 1711/1716 i 1821, unii dintre fanarioi au fost numii domnitori (voievozi) ai rilor Romne Moldova i Valahia, de obicei ca o promovare pentru funcionarii dragomani. Aceast perioad este cunoscut n istoria Romniei ca epoca fanariot/domniile fanariote.

Pe la 1700 a reintrat n lexicul romnesc pe vremea fanarioilor prin filier greac = MONED. n greac nu este t ci ci teta un sunet care se pronuna nazalizat d. Ambii termeni au circulat pn dup cel de-al doilea rzboi mondial, cnd uzan public a impus cuvntul moned, dar ambii termeni sunt coreci. derivai : monetar, monetrie. La noi !!!! moned exist o situaie inedit (instrumente monetare) numerar: metalic = Moned = o marf cu rol de echivalent general. Fenomenul valorii !!!18

monezi/ monede i hrtie.

marfa mrfurilor o marf special care n procesul schimbului intermediaz este o a treia marf De la primele comuniti umane, de cnd au simit nevoia ca mrfurile existente s se raporteze la o marf special pentru a o vinde oricrui membru al colectivitii ( marfa la care ne raportm). Iniial, denumirile monedei au exprimat materialul din care a fost confecionat nsemnul respectiv aureus, argent. Etimologic, cuvintele care desemnau n societile patriarhale moneda artau originea instrumentului monetar.

Exemple de comuniti umane i de mrfuri care au reprezentat moned:1. (Prima etap/ perioad:) Comunitatea agricultorilor moned cerealele; *Pescarii petele uscat; Pstorii animalul n turm latinescul pecus (= animalul de turm ntrebuinat deseori ca etalon de schimb) termenul pecunia (= sum de bani, avere) de la acest termen a derivat noiunea de pecuniar = bnesc; ( peculium = la origine avea sensul de turm redus ca numr de capete n timp i-a transferat semnificaia primar, desemnnd unica economie bneasc). latinescul capita (= numrtoarea capetelor de vit) a derivat termenul capital; * Militarii din legiunile romane din Nordul Africii erau pltii cu sare salarium = salariu, salariat; Vntorii pieile de animale subdiviziunea rublei este copeic = cojoc fcut din piei de animale. India rupie n sanscrit rupa = vac;19

* Insulele Yap dintr-un arhipeleag din Oceanul Pacific (jumtatea secolului XV) pietre mari de moar cu un diametru de aproximativ 2 m (insule diferite, teren de cumprat, pietrele trasportate cu barca pe mare, furtun, la rm vnztorului pietrele sunt la fundul oceanului); n New York la sfritul secolului XIX coliere din scoici = wampuee; * America de nord tutun, praf de puc; coloniti i femeile; 2. (A doua etap) n cadrul acestor comuniti din noianul de mrfuri care au reprezentat moned trebuia ca ceva s se impun cu aproximativ 2500 de ani n urm a nceput s se foloseasc METALELE. 3. (A treia etap) Acum 1500 de ani EPOCA BIMETALIST monedele erau confecionate din aur i argint. Pe la sfritul secolului XIX (n America de Nord i Sud, dar) n special n Australia s-a descoperit foarte mult argint piaa fiind inundat de argint, drept consecin s-a trecut la sistemul monometalist, argintul ne mai fiind la fel de rar ca i aurul. 4. (A patra etap) Cam n anul 1890 s-a trecut la SISTEMUL MONOMETALIST, moneda fiind reprezentant de aur. 5. (A cincea etap) n prezent, marfa cu rol de echivalent general moneda = aurul. (rolul de moned l ndeplinete aurul). Aurul a avut putere circulatorie pn la cel de-al Doilea Rzboi Mondial, a circulat sub forma unor piese-disc. [Ca instrument monetar,] dup cel de-al Doilea Rzboi Mondial, aurul s-a retras din circulaie (5.) locul lui fiind luat de INSTRUMENTE MONETARE !!! Excepie: Aurul mai are putere circulatorie ca marf ntr-o singur ipotez (la nivel statal), sub form de LINGOU = o pies paralelipipedic din aur pur i care trebuie s ndeplineasc cumulativ trei condiii:20

1. Calitatea aur monetar se evalueaz (i exprim valoarea) n puncte = 99,9% puncte [Karate = o modalitate de evaluare a aurului de ctre bijutieri]. Exist dou sisteme de evaluare a metalelor preioase: a) sistemul arab Aurul i Argintul pn la 1000 de puncte; b) sistemul european Argint 1000 de puncte; Aur 100 de puncte. 2. Cantitatea = greutatea, ntre 1 uncie (32 g) i 12,5 kg (Crmida Strlucitoare). 3. Sigiliul emitentului autoritatea !!!O marf pentru a fi moned trebuie s ndeplineasc cumulativ cinci condiii: 1. s fie general acceptat; 2. s fie divizibil (prile s pstreze calitile ntregului); 3. s fie tezaurizabil (valoarea s fie constant n timp, inalterabil); 4. s aib o valoare de ntrebuinare (folosin) foarte mic; 5. s fie relativ rar (argintul a inundat pia). Nota bene !!!

Metodele care au intermediat initial schimbul aveau forme uzuale (cutite, varfuri de sageata), abia ulterior impunandu-se discul metalic. Timp de 21 de sec. s-au utilizat monede din metal pretios cu valoare intrinseca. Odata cu aparitia primelor banci (1609- Banca din Amsterdam), metalul pretios a inceput sa-si imparta rolul cu bancnotele convertibile in metal pretios. In timp, s-a evoluat de la bancnote convertibile in aur la bancnote neconvertibile in aur sau alt metal pretios si s-a ajuns in final la banii de cont. Preluarea functiilor monedei efective de catre bancnote a facut posibila indeplinirea unor functii suplimentare si fara moneda metalica. Bancnota neconvertibila s-a impus in circulatie pe baza a 2 garantii: acoperirea in marfurile si serviciile ale caror schimb le permitea si garantia statului emitent.

INSTRUMENTELE MONETARE21

Instrumentele monetare sunt formele de reprezentare n circulaie a monedei, a valorii.Instrument monetar= forma de manifestare a monedei in circulatie, forma care a inlocuit in final moneda si care beneficiaza de un curs fortat.

Moneda-aur i pierde puterea circulatorie, locul a fost luat de instrumentele monetare! N. B. !!! Prima form de instrument monetar a fost n perioada mprilor chinezi, acum aprox. 3000 de ani n timpul Dinastiei Ming (a construit aproape 70% din Marele Zid Chinezesc) Ne mai avnd metal pentru a bate moned (piese) pentru a finana construcia Zidului, acest mprat s-a gndit s foloseasc un nlocuitor buci de mtase (semnate de el) cu sigiliul regal i cu o anumit valoare (= asemntor unei bancnote). Bancnotele moderne, asemntor celor de azi au aprut n secolele XIV-XV (de Banca Regal a Suediei/ Banca Angliei conflict cine a emis prima o bancnot).

Societile moderne cunosc urmtoarele instrumente monetare: 1. numerarul 2. conturile scripturale (moneda scriptural) 3. conturile electronice (moneda electronic) 1. Numerarul are o existen fizic sau material i circul sub dou categorii, (care reprezint primele forme de instrumente monetare): a) numerarul metalic (monezile) b) bancnotele = note de banc a) Monezile (numerarul metalic) (sg.: moned, pl.: monezi/ monede) se bate [expresienumismatic]

pentru valori mici (trebuie s aib o rezisten mare) i dintr-un aliaj de metale comune, Durata de via

tehnic vorbind numit tombac, i se mai spunea billon, proporia n aliaj a metalelor o cunoate doar emitentul (oel, nichel, cupru, aluminiu, zinc, bronz, aram, etc.). este de aproximativ 3 ani. b) Bancnotele care se bat pentru valori mari pe o hrtie special cu un coninut care poate fi hrtie, estur i plastic mai nou (material sintetic).22

Durata de via este de aproximativ 8 luni pentru bancnotele cu un coninut mrit de hrtie, iar pentru cele cu un coninut mrit de plastic de aproximativ 1 an i 2 luni. Terminologic = not de banc !!! {o legend a unui numismat englez face trimitere la povestea lui Robin Hood} Relaiile comerciale ntre dou mari orae (Londra i Nothingam), n timp, a devenit problematic, deoarece negustorii erau nevoii s transporte o cantitate foarte mare de aur (ex. 2-3 kg) i, de cele mai multe ori, exista riscul de a fi tlhrii. prin secolele XIII-XIV-XV doi frai au deschis fiecare cte o banc n cele dou mari orae. Astfel, cel care pleca de la Londra spre Nothingam, i avea cam 2-3 kg de aur, lsa aurul la banca din Londra i prinea o hrtiu cu valoarea cantitii depuse i semntura bncii. n acest fel disprea riscul de a rmne fr aur n timpul cltoriei, iar la banca de la Nothingam n locul hrtiuei respective primea cantitatea de aur depus la Londra aceast hrtie a primit denumirea de not de bnc iar de aici cuvntul bancnot !!! N. B. !!! n fond oamenii aveau nevoie de ceva care s nlocuiasc aurul (1.) riscul de a fi furat i (2.) nu ar ajunge niciodat cantitatea de aur de pe mapamond pentru a asigura cererea de instrumente monetare. DIFEREN ntre FALSIFICARE i () CONTRAFACERE sunt operaiuni diferite de aciune asupra monedei !!! n deceniul 8 al secolului XX singura moned internaional era $ (dolarul american), iar 25% din cantitatea de bilelete SUA, care circula n lume, erau falsificate/ contrafcute acestea se confundau cu cele autentice. * Cel mai vestit falsificator al Antichitii a fost mpratul roman Nero (i-a zeificat calul) pentru reconstrucia Romei nu a avut suficient aur (moneda de atunci discuri din aur masiv aureii) aa c a pus n circulaie aurei cu miez de plumb. La noi sec. XVIII bancopi = fali falsificatorii = calpuzani n Legiuirea luin Hamangiu acetia erau pedepsii cu tierea minii. falsificarea = producerea unui instrument monetar n integralitatea sa (complet). contrafacerea = o intervenie asupra unei bancnote autentice prin care i se schimb valoarea. !!! N. B. !!! n timp, n perioada interbelic a avut loc un boom economic, financiar iar numeralul metalic i bancnotele nu au mai fcut fa cererii de instrumente monetare pentru a satisface circulaia monetar, astfel, au aprut conturile scripturale (moneda scriptural) !!! [circulaia monetar (1.) legal i (2.) paralel = e legal, dar nu poate fi reglementat.23

Relaiile sociale reglementate devin raporturi juridice Exist relaii care nu pot fi reglementate prin lege dar nu sunt ilegale paralele]

2. Conturile scripturale (moneda scriptural) a) Conturi scripturale instrumente monetare de transfer scriptic de la o persoan titular de cont la alta prin intermediul unei instituii numit banc !!! [ trecerea dintr-un cont n altul se face scriptic. (se folosete cecul ???)] nu au o existen material concret aa cum are numerarul. n utimele dou decenii ale secolului XX datorit globalizrii relaiilor economice, financiare, comerciale, bancare nici conturile scripturale nu au fcut fa cererii de instrumente monetare, principalul motiv fiind timpul necesar i celui mai simplu transfer ntre dou conturi (2-3 zile) (prea mult timp). Astfel, au aprut conturile electronice. 3. Conturile electronice (moneda electronic) care asigur transfer instantaneu. (de prin deceniul 8 al secolului XX) i sunt mult mai sigure mpotriva falsificatorilor n raport cu conturile scripturale i numerarul. Marele bnci i schimb codul de transfer zilnic.[Bancorex (faliment provocat) n 92-93 un student de la Poli a sustras n 24 h o sum foarte important a fost prins]

n acest caz se folosesc cardurile bancare Cardul este un instrument de plat bazat pe electronic, ca alternativ a instrumentelor ,,clasice de plat numerarul i cecul, iar deintorul lui are dreptul de acces la o procedur de autorizare i plat cu card. Denumit i portofel electronic.ntr-o alt clasificare: categorii de monede existente in circulatia monetara1.

moneda efectiva (manuala)- semne monetare utilizate in cadrul circulatiei numerarului moneda de cont (bancara)- nu are o existenta fizica, ci se materializeaza in documente

(moneda metalica + bancnote)2.

bancare (documente pe suport de hartie si inscrieri electronice)

24

3.

moneda conventionala- nu are o existenta fizica, ci se materializeaza in documente

bancare (documente pe suport de hartie si inscrieri electronice)Exista mai multe monede conventionale: DST (dr. speciale de tragere) utilizate in sistemul creat de FMI. Nu au existenta fizica, se utilizeaza exclusiv de catre state in raporturile cu FMI si nu are capacitatea de a efectua plati si decontari in mod direct. Valoarea unui DST se stabileste pe baza de cos valutar (modalitate de determinare a paritatii valutare-o formula).

4. moneda de calcul- instrument monetar care are drept functie masurarea drepturilor si obligatiilor reciproce apartinand partilor unui contract. Acest rol poate fi indeplinit de aur, petrol sau de o valuta liber convertibila determinata de partile contractante. 5. moneda fiduciara- instrument monetar concretizat intr-un titlu care inglobeaza o creanta care circula pe baza increderii de care se bucura in randul publicului emitentul titlului (de ex. obligatiuni) 6. cardul bancar- suport de informatie standardizat, securizat si individualizat care permite detinatorului sa utilizeze in vederea efectuarii unor operatiuni specifice disponibilitati banesti proprii aflate intr-un cont deschis pe numele sau detinatorului cardului sau sa utilizeze o linie de credit deschisa de emitent in favoarea sa.

Ipotezele privind geneza monedeiLiteratura de specialitate a studiat acest fenomen care a marcat viaa societii dezvoltnd o suit de teorii care incearca sa gaseasca originile acestui fenomen, ipoteze privind geneza monetei, adic ce anume a cauzat acest fenomen remarcabil, n centrul acestor ipoteze (ca un lait motiv) se afl SCHIMBUL cu diferite nuane. Moneda a prut datorit schimbului !!! Printre cele mai semnificative ipoteze enumerm:I.

Ipoteza economica/ realist

Moneda a aparut ca mijlocitor al schimbului. La momentul la care schimbul in natura a devenit incomod, oamenii au fost obligati sa inventeze si sa accepte in mod universal o marfa intermediara. Cu alte cuvinte, oamenii au adoptat tacit, intr-un consens general, a 3-a marfa care sa masoare bunurile supuse schimbului. In doctrina s-a realizat si o etapizare a istoriei economice in functie de monede. Se considera ca evolutia s-a produs de la economia naturala (premonetara)25

careia ii erau specifice 2 subdiviziuni: econ.familiala si cea in natura, la o economie monetara care nu a mai permis schimbul in natura. In timp, s-a evoluat de la utilizarea unor marfuri oarecare ca etalon de valoare, la utilizarea unui metal obisnuit, iar de la acesta s-a trecut la utilizarea metalelor pretioase. Pe treapta superioara a economiei de credit se considera ca se pun in circulatie anumite bunuri contra promisiunii de a restitui in viitor aceeasi valoare. II. Aparitia monedei ca etalon de valoare Moneda a aparut deoarece era necesar sa se stabileasca intre oameni o ierarhie e valorilor. Moneda etalon a preexistat monedei intrument de schimb. Etalonul de valoare clasic a constat in animale de turma la care s-a renuntat in timp datorita lipsei calitatilor unui eficient instrument de schimb. S-au impus ca moneda metalele ce puteau fi si etalon de valoare si mijlocitor al schimbului apte sa stabileasca pretul oricarui bun supus tranzactiunii. Efectul a fost acela de a elimina schimbul in natura (trocul). III. Ipoteza religioas Considera ca initial monedei nu i-au fost specifice functiile mercantile, ci cele religioase. Doctrina porneste analiza de la scrisorile lui Homer cu observatia ca in religia antropomorfic zeii erau reprezentati asemanator oamenilor, fiind posibila o negociere a bunavointei acestora. La origine, darul oferit zeilor era specific econ.casnice, fiind reprezentat de un animal de turma. Prin utilizarea in practicile religioase anumite animale ajung sa fie sacralizate prin cresterea nr.membrilor comunitatilor, nr.animalelor jertfite ajungand sa fie f.mare. S-a trecut la o etapa superioara in care s-ar fi creat mici statuete din metal pretios (amulete) care ar fi fost oferite zeilor. In timp, si acest statuete, ajungand in nr.f.mare, au inceput sa fie utilizate de catre preoti si in raporturi laice. Etapa urmatoare de evolutie a fost aceea de imprimare pe o moneda a reprezentarii animalului. Prin intermediul preotilor punerea acestor obiecte intr-un circuit economic s-a realizat. IV. Ipoteza social (moneda insign aristocratic - mijloc de difereniere social) Autorii ei trateaza moneda drept o categorie sociala, si nu una economica. Se considera ca scopul crearii monedei a fost acela de a distinge posesorul de moneda de restul obstei. Moneda ar26

fi consacrat anumite ranguri ale posesorilor, astfel ajung si un mijloc de ascensiune sociala. Adeptii teoriei considera conceptul de moneda sinonim cu cel de podoaba, abia ulterior aceasta transferandu-se in sfera economica. Aceasta teorie se bazeaza si pe observatia ca podoabele din metal pretios tezaurizate erau utilizate la rascumpararea prizonierilor de razboi, obtinerea anumitor demnitati, precum si in sacrificiile religioase. V. Ipoteza patrimonial Costin Kiritescu observa faptul ca bunurile carora practica economica le-a imprimat functia monetara au constituit la origine patrimoniul unei persoane. Tendinta general umana de a poseda cat mai multe bunuri a avut drept efect acumularea unor bunuri in surplus fata de necesitatile de consum. Bunurile respective au devenit mijloc de tazaurizare si semne ale bogatiei individuale. Initial, bunurile din patrimoniu care puteau fi tezaurizate constau in ornamente cu valoare intrinseca si utilitate casnica.

Crearea sistemului bnesc al leului

n spaiul carpato-danubiano-pontic -

Se consider c rolul de echivalent general ndeplinit pentru prima dat pe aceste

meleaguri de un metal trebuie atribuit aramei care a nceput a se utiliza din neoliticul trziu sub form de lingouri sau obiecte. sec. V i.Hr. apar coloniile grecesti Histria, Tomis, Callatis care emit moneda sec. II i. Hr. incep sa patrunda monedele romane

n perioada antichitii un moment important este Primul fenomen

monetar propriu, (dup moartea lui Burebista - 44 . H. ) KOSONUL DACIC n Transilvania au fost descoperite prin secolul 16 monedele de aur (din aur roiatic) cu legenda koson (medalii-moned), ele cntresc n medie 8,41 gr. i au diametrul de 18-21 cm. Apariia lor masiv n Munii Sebeului dovedete c ele au fost emise aici. Pe avers este redat un consul roman ntre doi lictori, un cerc perlat care nconjura grupul de personae, iar dedesubt n legend monograma literei K.27

Imagine: (1.) avers inspiraie roman (a) un grup de 3 persoane: una n prim-plan integral, i 2 n plan secundar care crau pe umeri fasciile -semnul puterii la romani- mnuni de nuiele cu un topor (fascia fascism). mesaj: dac vrei s fii unii unii puterea n frunte. (b) un cerc perlat care nconjura grupul de persoane; (c) monograma literei K.

Koson = anagrama numelui preotului Comosicus, urmaul lui Burebista Pe revers figureaz un vultur cu aripile deschise ce ine n gheare o cunun, vulturul carpatin = acvila (ntreag) toate imaginile pe orice moned sunt fie reprezentate complet, fie prin efigie (doar capul) ntotdeauna imaginea are privirea spre dreapta = viitor.

pe Koson acvila are privirea spre napoi (mesaj) vulturul carpatin asigur legtura dintre voi i Zamolxis, v va proteja independen doar dac meninei motenirea lui Burebista Statul Centralizat Dacic. mesajul spiritual al kosonului este formidabil!!!nainte de H. pe meleagurile noastre (n antichitate) Burebista a creat un stat foarte puternic statul dac al lui Burebista (asasinat de un apropriat sindromul Brutus) Nobilii daci = tarabostes (purttori de cciuli) 44 . H. Burebista a fost asasinat dup moartea lui Burebista statul ncepuse s se destrame, astfel, preotul zeului Zamolsiz zeul dacilor Komosicus a hotrt s se bat o medalie care s transmit un mesaj spiritual nemaipomenit. Strjerul cosmic al munilor legtura cu divinitatea era acvila = vulturul carpailor.

Monedele cu legenda koson se nscriu printre cele getodacice i au fost emise ntr-un centru din inima Daciei dup modelul denarilor romani de argint. Aceti kosoni sunt singurele monede lucrate din aur n toat istoria getodacilor. Kosonului i s-a atribuit un caracter comemorativ, fiind emis de Comosicus, urmaul lui Burebista, aceast moned-medalie avnd pe avers vulturul Carpailor ocrotitor, simbol al unitii neamului dac nfptuite de Burebista. circulatia monedelor romane se mentine pn la retragerea trupelor n perioada ulterioara cuceririi romane au circulat pe teritoriul Daciei romane dinarii republicani, sesterii, aureii i dinarii imperiali. Sistemul monetar roman se baza pe emisiuni monetare din aur, argint i bronz. Moneda de aur era aureus, cea de argint denarul cu subdiviziune quinarul de bronz btut n trei valori principale: sesteriul, dupondiul i assul. !!! Retragerii romane i urmeaz o etap n care circulaia bneasc i recapt funciile din perioada preroman. Circulaia monetar se va restrnge n aa msur nct produsele se vor procura, n cea mai mare parte, pe calea schimbului specific economiei naturale. ulterior avem monede bizantine si nu se mai emit monede pe plan local28

n Dobrogea, care aparinea de Imperiul bizantin, s-a meninut o circulaie monetar activ. Aici, n secolele IV-VI, s-a aplicat sistemul monetar roman, reorganizat de ctre Diocleian i Constantin cel Mare (aureus este denumit solidus, iar denarul este nlocuit cu follis-ul de bronz). Din epoca lui Diocleian i Constantin cel Mare monedele romane bizantine sunt frecvente i pe teritoriul Daciei, urmare a negoului intens cu strinii, plii subsidiilor, invaziilor etc. Pn n secolele X-XI relaiile marf - bani erau totui restrnse, viaa desfurndu-se n tiparele economiei naturale. Slabele relaii comerciale se ncropeau pe aria teritoriului romnesc tot prin intermediul monedelor bizantine. sec. XIV momentul banariilor statelor feudale romneti Dup o perioad ndelungat de stopare a emisiunilor monetare, n epoca feudalismului dezvoltat, datorit extinderii schimburilor, rolul banilor crete n nsemntate i determin crearea - dup formarea statelor feudale ara Romneasc i Moldova - unor sisteme monetare proprii, ca expresie a suveranitii i independenei rilor romne. Monedele btute n bnriile romneti purtau denumiri extrem de variate: ducai, dinari, groi, taleri, groie, bani, lei.Monedele emise din ara Romneasc au fost btute de Vladislau Vlaicu (1364-1377), probabil la monetria de la Arge. Aceste monede de argint se mpreau sub aspect ponderal n: ducai, dinari i bani. Se consider c primele emisiuni dateaz din 1365, cnd apar ducaii. n Moldova, Petru Muat a btut primele monede din argint, adoptnd ca sistem grosul. Apariia groilor moldoveneti este situat n anul 1377, fiind emii de monetria de la Suceava.

!!! n comerul medieval, principiul teritorialitii monedelor nu avea aplicare, uneori fiind preferate monedele strine cu valoare deja recunoscut, superioar celor depreciate, emise de ctre domnitorii pe teritoriul crora aveau loc acte de comer nlesnite de utilizarea banilor. Existena, alturi de cele locale, a monedelor strine este caracteristic acelor perioade n care monedele aflate n circulaie aveau o valoare proprie, intrinsec. Printre monedele strine cu acces larg n circulaia mrfurilor n Moldova s-au ntlnit i zloii ttreti (ducaii veneieni de aur), denumii i echini, iar din 1581 sunt menionai n hrisoave i talerii de argint ai rilor de Jos, thaleri leonis, nume cptat datorit reprezentrii pe revers a unui leu ridicat n dou labe. !!! Cu timpul, talerul-leu olandez de circulaie local a fost nlocuit cu monede mai slabe, leul transformndu-se astfel ntr-un ban fictiv, de calcul. Dispariia din circulaie a talerilor-lei29

olandezi este urmat de apariia subunitii leului vechi, fictiv numit para. Leul vechi este mprit n 40 de parale. Al.I. Cuza a vrut sa impun romanatul, dar nu a reusit (domnitor ntre 1859 -1862) Problema monedei naionale este pus n discuia Adunrii Legiuitoare n vara lui 1859, elaborndu-se cu acest prilej mai multe proiecte i propuneri de denumiri, care au fost dezbtute n timpul domniei lui Cuza. 1866- n Constituie se consfinete dr. de a bate moneda ( Carol I 18661914 domnitor, apoi Rege al Romniei ) Haosul monetar care a caracterizat a doua jumtate a veacului trecut a fost lichidat, ntruct reprezenta o frn n ascensiunea economiei naionale. Lipsa unei monede naionale favoriza circulaia unei mulimi eterogene de monede strine care ngreunau circulaia mrfurilor. Se ajunsese la utilizarea a nu mai puin de 75 specii de monede strine, provenite din cele mai diferite ri europene: napoleonul francez, lira sterlin, lira turceasc, ducatul austriac, francii,icosarii, creiarul, talerul prusac, rubla i copeicile, echinul veneian, colonatul spaniol .a.

Era necesar o asanare monetar = retragerea tuturor monedelor din circulaie i punerea unei singure monede, pentru a asigura o stabilitate social i politic. O moned (naional) = putere i stabilitate cnd se bucur de ncrederea populaiei. barometrul de ncredere dintre guvernai i guvernani. Primul pas important n adoptarea sistemului monetar naional s-a fcut prin proclamarea n Constituia din 1866 (alin. 13 al art. 93) a dreptului suveran al ii de a bate moned - conform Tratatului i Conveniei de la Paris, potrivit crora (dei dreptul de a bate moned nu figurase expres) Congresul de la Paris consfinea dreptul de administrare intern cruia i era specific i acela de a emite moned proprie. Legea nr. 14/1867 prin care s-a creat sistemul bnesc al LEULUI - un sistem bimetalist Au-Ag Situaia economic i istoric reclama cu necesitate introducerea unui sistem monetar unitar, generalizat pe ntregul teritoriu al statului romnesc, indispensabil economiei naionale. Din anul 1866 au nceput pregtirile i elaborarea studiilor pentru nfiinarea sistemului monetar naional. n martie-aprilie 1867 este depus la Parlament proiectul de lege.30

Legea pentru nfiinarea unui nou sistem monetar i pentru fabricarea monedelor naionale din 26 aprilie 1867 a intrat n vigoare la 1/13 ianuarie 1868 marcnd unul din principalele momente ale afirmrii voinei de independen i suveranitate a poporului romn. Sistemul monetar romnesc a contribuit la schimbarea esenial a valorii i calitii leului ca unitate monetar a Romniei. Particularitile sistemului bnesc al leului de la 1867:1. un

coninut bimetalist

piesa avea o reprezentare n Aur i Argint

L 14/1867

instaureaza un sistem bimetalist Au-Ag2.

avea o subdiviziune banul 1 leu = 100 bani

??? 2 sudiv ??? 1 leu = 100 bani /// 1 ban = 100 parale paraua o pies otoman de foarte mic valoare.

TERMINOLOGIE: !!! puterea de cumprare i stabilitatea unei monede naionale este dat de ncredere ntre guvernani i guvernai !!! Propaganda de la acea vreme era ineficient s se rspndeasc ceva nou, necunoscut. Legiuitorul de la 1867 a folosit denumiri care deja existau n contiina romnilor (comunitii) i n care aveau ncredere, precum denumirea de leu i cea de ban LEUL: n 1867, dup aproximativ trei secole de la prima apariie menionat documentar cu privire la existena leilor n circulaie pe teritoriul rii, primul sistem bnesc al Romniei moderne va prelua denumirea de leu pentru noua unitate monetar romneasc. Aceast moned a fost creat n 1575 de ctre statele Olandei. ntre sec. 17-18-19 (cam 300 ani) n Europa Apusean i Rsritean a circulat acest moned care s-a bucurat de o mare ncredere o pies btut n rile de Jos (Benelux) = scut din argint n valoare de 5 guldeni. talerolandez.

Denumirea de leu este ntlnit i n sistemele monetare naionale ale altor state care au preluat-o pentru moneda lor naional (n Albania lek, n Bulgaria leva, n Sierra Leone leone). Denumirea de lei - leones apare i ntr-o scrisoare a lui Vasile Lupu adresat bistrienilor n anul 1639. BAN: piesele puse n circulaie de ctre domnitorii locali - bnriile31

1880 nfiinarea BNR 1890- trecerea la sistemul monometalist Au

1928- introducerea biletelor de banc i renunarea la etalonul Au dup 1989 s-au schimbat nsemnele monetare ale comunismului

Denominarea monedei naionale prin legea 348/2004, n vigoare 2005

Denominarea procedeul prin care se reduce valoarea nominal a unor nsemne monetare. Procedeul este numit popular i tierea zerourilor. Acest lucru se practic atunci cnd sumele de bani devinfoarte mari n valoare absolut, datorit inflaiei.Denominarea nu trebuie confundat cu stabilizarea monetar, care este o aciune de stopare a inflaiei ce presupune ncetarea emisiunii de sume bneti excedentare i eliminarea surplusului de bani din circulaie. n timp de denominarea este o simpl operaiune aritmetic, stabilizarea este o msur cu efecte mai profunde, nsoit de obicei de interdicia de a schimba sume de bani n noua moned peste o limit stabilit de lege.

n prezentUnitatea monetar naional este consacrat n prezent i de prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Bncii Naionale a Romniei care, la art. 13 stipuleaz: Moneda naional este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul, iar Banca Naional a Romniei este unica instituie autorizat s emit nsemne monetare, sub form de bancnote i monede metalice, ca mijloace legale de plat pe teritoriul Romniei (art. 12 din Legea nr. 312/2004) Legea nr. 312/2004 consacr, n art. 14 alin. (1) i (2), dreptul exclusiv al Bncii Naionale a Romniei de a stabili valoarea nominal, dimensiunile, greutatea, desenul i alte caracteristici tehnice ale bancnotelor i monedelor metalice, precum i obligaia semnrii lor de ctre guvernatorul Bncii Naionale a Romniei i casierul central, ceea ce reflect procesul de depolitizare a instrumentului monetar, tendin manifestat i n practica monetar a altor state. Bnca Naional a Romniei trebuie, potrivit legii, s asigurare stabilitatea monedei naionale, pentru a contribui la stabilitatea preurilor.In Romania un rol central revine BNR care are drept obiectiv fundamental asigurarea stabilitatii preturilor. Pentru atingerea acestui obiectiv BNR

elaboreaza, aplica si raspunde de

politica monetara, valutara, de credit si de plati.

32

Pentru viitor un viitor apropiat Romnia dorete s

adere la zona euro i s adopte moneda euro ca moned naional.Circulatia monetaraCirculatia monetara= totalitatea operatiunilor efectuate cu masa monetara concretizate in incasari si plati banesti determinate de circulatia marfurilor, prestarea serviciilor si executia de lucrari in cadrul unui stat. Ca temei legal pt. circulatia si emisiunea monetara avem L 312/2004- statutul BNR. Diferenta circulatia monetara-circulatia baneasca: not. de bani nu e identica cu not. de moneda, respectiv instrument monetar. Bani= expresia generala pentru intreaga varietate a instrumentelor care indeplinesc functiile de masura a valorii marfurilor, de mijloc de circulatie si de plata si de activ de rezerva. Moneda= forma concreta de manifestare a banilor. Operatiunile cu masa monetara se deruleaza intre pers. fiz si juridice. In functie de posibilitatile bancii centrale de a supraveghea circulatia monetara se disting 2 forme de manifestare a acesta: -circulatia monetara legala (se deruleaza prin conturi) -circulatia monetara paralele (in numerar) Intr-o economie se incearca sa se limiteze utilizarea numerarului din urmatoarele considerente: anumite riscuri (furt, pierdere) si costuri ridicate de emisiune si administrare a acestora. In tarile dezvoltate numerarul mai reprezinta doar cateva procente din masa monetara utilizata in circulatie. Renuntarea la numerar nu-i facila pentru ca generalizarea circulatiei in cont obliga la un anumit nivel de dezvoltare a sistemului bancar si dotarea cu o anumita tehnologie de prelucrare a datelor.

Puterea de cumparare a unitatii monetarePuterea de cumparare= volumul de bunuri si servicii care pot fi achizitionate cu o unitate monetara intr-o unitate de timp si pe o arie geografica determinata. Reprezinta capacitatea reala de a achizitiona bunuri si servicii intr-o anumita perioada. Acest indice reflecta evolutia preturilor si evolutia veniturilor banesti ale populatiei. Puterea monedei nationale se raporteaza la P monedelor straine, fiind importanta determinarea intre cele 2 categorii de P.Preturile interne = CURS VALUTAR Preturile externe

Stabilitatea monetara= posibilitatea mentinerii P unei monede la intervale diferite de timp.In conditiile unei economii de piata functionale, prin stabilitate monetara se intelege existenta unui echilibru intre cererea solvabila si cererea de bunuri si servicii de pe piata. cererea solvabila>productia (din considerente monetare)=> proces inflationist cererea solvabila fenomen deflationist Stabilitatea si intarirea unei monede sunt procese care nu se realizeaza de la sine, ci sunt rezultatul unor politici econ.-fin. complexe. Evolutia unei monede este determinata nu numai de fenomenele economice, ci si de fenomenele politice, sociale, militare etc.33

O alta problema controversata in th. monetara este aceea a bazelor stabilitatii monetare. S-a incercat determinarea daca stabilitatea monetara este intrinseca (P deriva din esenta acestora) sau extrinseca=> 3 directii principale: a. Stabilitatea P este legata de o valoare reala (de ex. Au)=> banii tb.confectionati din metal pretios sau emisiunea monetara tb. sa fie acoperita prin fonduri de rezerva de metal pretios b. Th. nominalista=> baza materiala a banilor e data de puterea legii; pt.ca banii sunt o creatie a legii, legea si statul sunt forte care confera o anumita valoare monedei c. P deriva din functionalitatea lor=> depinde de modul in care se desfasoara activ. econ., de respectarea legii, de adaptare la volumul si structura productiei si mentinerea unui sistem monetar sanatos. In Romania un rol central revine BNR care are drept obiectiv fundamental asigurarea stabilitatii preturilor. Pentru atingerea acestui obiectiv BNR elaboreaza, aplica si raspunde de politica monetara, valutara, de credit si de plati. Devalorizarea monetara= reducerea legala a valorii valutare paritare a monedei. Valoarea paritara e data de continutul valoric al unitatii monetare. Acest continut valoric e determinat fie prin lege nationala, fie prin conventii internat. Val. paritara se exprima printr-un etalon care poate fi Au, alta moneda sau un cos de valute si determina raportul dintre valute diferite. Categorii de devalorizare monetara:a. devalorizare explicita: masura luata de stat si exprimata intr-un act normativ b. devalorizare implicita: proces econ.-fin. cu caracter de continuitate care afecteaza in permanenta moneda unui stat=> statul nu exprima intr-un act normativ existenta devalorizarii c. devalorizare defensiva: operatiune de omologare oficiala a pierderii P unei monede in urma unei inflatii d. devalorizare ofensiva: procedeu de stimulare pe cale monetara a exportului practicat de catre state pt.perioade scurte de timp e. devalorizare totala: specifica situatiei in care nivelul P a ajuns atat de scazut incat impiedica derularea corecta a functiilor monetare=> solutia: inlocuirea vechii monede cu o moneda noua prin reforma monetara

INFLAIA MONETAR este o Criz monetar care afecteaz stabilitatea monetar !!! Inflatie (bani multi, marfuri putine) Inflatia = o rupere de echilibru la un moment dat intre masa monetara si masa de bunuri si servicii de pe piata prin inmultirea semnelor monetare intr-o astfel de masura incat sa determine un fenomen de crestere a preturilor si ulterior de depreciere monetara. !!! Cuvntul inflaie latinescul inflare = a exagera, a umfla.

n terminologia economic prima oar n S.U.A. n perioada rzboiului de recesiune = emisiunea exagerat de etalon de hrtie.INFLAIA se produce ca urmare a creterii cantitii de bani fr acoperire pe pia dpdv. cantitativ/ material;34

i datorit scderii puterii de cumprare a U. M. caracter funcional.Dar n circulaia monetar pot aprea variaii pozitive sau negative (de cretere sau de scdere) n masa monetar dar n msura n care acestea sunt rezultatul cerinelor i economiei naionale (o atare situaie) nu poate fi considerat inflaie doar dac nu este urmat de fenomenul de cretere a preurilor. !!! un cerc vicios ntruct ruperea de echilibru ntre masa monetar i masa de bunuri determin o cretere a preurilor, se ajunge la situaia n care nevoile statului nu mai pot fi acoperite cu veniturile prevzute n buget ceea ce va necesita o cretere a impozitelor sau procurarea de venituri suplimentare pe calea mprumutului. Aceast nou situaie va face ca masa monetar existent s apar din nou ca insuficient. o nou cretere a ei va provoca o nou urcare (i mai mare) a preurilor. preurile astfel mrite vor face iari necesar o mas i mai mare de moned. pn va trebui s intervin un miracol care s scoat economia naional din aceast micare circular vicioas.

Forme de manifestare:n functie de: a. gradul de depreciere1) 2)

latenta: se mentine inca increderea publicului in moneda nationala reala: deprecierea banului se accentueaza; se pierde increderea in moneda nationala, iar excesiva: deprecierea monetara impiedica exercitarea functiilor specifice de catre moneda

producatorii nu mai vand marfuri in moneda nationala3)

nationala b. cresterea preturilor1) 2)

relativa: cresterea preturilor< (mai mic) cresterea masei monetare absoluta: invers

c. ordinul de marime rata inflaiei 1) inflaia trtoare sau latent (engl. creeping inflation) (n cadrul creia) creterea preurilor nu depete 3 4 % pe an duce la o depreciere monetar lent i progresiv 2) inflaia deschis (engl. open inflation) creterea preurilor evolueaz ntre 5 10 % pe an; 3) inflaie galopant creterea preurilor este, anual, peste 15 % fapt care provoac mari dezechilibre economico sociale. 4) hiperinflaia forma paroxistic a oricrei inflaii, pune n eviden trei caracteristici eseniale ale oricrei inflaii:35

existena unui deficit bugetar; creterea cantitii de moned emis; determinarea valorii monedei n raport cu valutele strine. Ex.: (1920 -)1923 n Germania kg. de unt = 280 miliarde de mrci, iar un dolar = 4,2 trilioane de mrci sprijin financiar extern.!!! O form de manifestare a inflaiei este considerat i inflaia real determinat de cerere care s-a manifestat: (att) direct prin creterea efectiv a preurilor i tarifelor pt produsele ce nu au preuri fixe (ct i) sub forma (larg rspndit, a) unor creteri semioficiale de cele mai multe ori prin substituirea unor produse (dar i) prin penuria de mrfuri (i) economiile forate ale populaiei. Meninerea fix a preurilor la majoritatea produselor a fcut ca inflaia s nu se manifeste, n mod deosebit, prin creterea vizibil a preurilor, ci mai ales prin epuizarea rapid a produselor din magazine proces care, n timp, a dus la cronicizarea penuriei, la apariia i proliferarea pieei negre, subterane pe care sunt desfcute, la preuri foarte mari, alimente, medicamente, mbrcminte, etc. (n condiiile) penuriei de mrfuri inflaia s-a manifestat (nu numai) sub forma pieei subterane, (ci i) prin creterea depunerilor la C.E.C. = sub forma economiilor forate. ( penurie = lipsa mijloacelor de trai, srcie.) !!! n literatura de specialitate apar i urmtoarele noiuni stagflaie, slumplaia, megainflaie = cnd inflaia depete lunar 15 %. Stagflaia (engl. stagflation) = un fenomen de regres economic pe fondul unei inflaii persistente (n per. anilor `60 -`70) (care a demonstrat nu numai c inflaia nu stimuleaz procesele economice, dar) contribuie (ntr-o msur apreciabil) la stagnarea i la adncirea crizei economice i monetare (care s-a agravat n anii `73 -`74). Aproximativ n aceeai termeni de comparaie s-a conturat i slumpflaia (engl. slumpflation), care definete tot un regres economic i tot pe fondul crizei monetare.

DEFLAIA pia.

fenomenul invers inflaiei atunci cnd moneda se aprecieaz, iar

cantitatea de mas monetar devine insuficient pentru acoperirea bunurilor i serviciilor de pe

Conceptul de sistem bugetarNotiune, natura juridica, coninutul bugetului/ sistemului bugetar, partile (cuprinsul) sistemului bugetar

Sistemul bugetar reprezint principalul plan financiar al statului, prin care sunt prevzute veniturile si cheltuielile pentru o perioada determinata de timp, fiind alctuit dintr- un ansamblu de bugete distincte care sunt elaborate, aprobate si executate in conditii de autonomie.36

(Bugetul)

Sistemul bugetar este instrumentul tehnic prin care se gestioneaz banul public.

Terminologie: Cuvntul buget provine din franceza veche (normand), unde cuvinte ca bouge, bougette desemnau o pung din piele sau o pung de bani (pentru cheltuielile cotidiene). Termenul a fost preluat n Anglia odat cu cuceririle normande, unde termenul derivate de budjet desemna un sac al regelui coninnd banii necesari acoperirii cheltuielilor publice; i de aici s-a rspndit n ntreaga lume cu semnificaia financiar actual.n Romnia termenul de buget apare pentru prima oar n Regulamentele Organice. Astfel, n capitolul 3 din Regulamentul Organic al Moldovei, care se ocup de finanele publice, se ntlnete

termenul bindge, dar i expresia nchipuirea cheltuielilor anului viitor (art. 117). Reglementarea actuala- sist. bugetar al statului este organizat intr-o conceptie specifica economiei de piata cuprinzand un sistem unitar de bugete distincte care sunt elaborate, aprobate si executate in conditii de autonomie. Sist. bug. roman cuprinde un sist. unitar de bugete reglementate pt. administratia publica centrala in L 500/2002 si , respectiv, pt. administratia publica locala in L 273/2006.Importanta deosebita a sistemului bugetar in cadrul finantelor publice si al relatiilor social-economice poate fi sintetizata astfel: participa in mod direct la indeplinirea functiilor si sarcinilor statului; asigura autonomia reala a colectivitatilor locale, constituite in cadrul unitatilor administrativ-teritoriale; garanteaza realizarea efectiva a protectiei sociale a unor categorii importante din randul populatiei; asigura echilibrul financiar, monetar si valutar al statului; are un important rol stabilizator al economiei nationale

Natura juridic1.

-opinii:

act administrativ: pt.ca atat V cat si Ch sunt simple evaluari de ordin financiar. Sist.

bug. e considerat un act-conditie pus de catre legiuitor la dispozitia ag. administrativi pt.a permite acestora sa deruleze acte jur. prin care sunt create creante de la si in favoarea tezaurului public2.

lege propriu-zisa: bugetul constituie un adevarat program de administrare intocmit de

puterea legislativa ceea ce justifica concluzia in sensul ca sist.bug nu poate fi decat o lege37

3.

lege si act administrativ: pornind de la deosebirea realizata intre legea formala si legea

materiala se considera ca sist. bug. e o lege in partea care este creatoare de dispozitii generale si un act adm. in partea creatoare de acte individuale4.

act de planificare financiara: care in urma adoptarii de catre organul legislativ printr-o

lege specifica dobandeste natura jur. de lege5.

principalul plan financiar al statului care se bucura de caracter executoriu

are natur juridic de lege!!!!!!!!! Sistemul bugetar= principalul plan financiar al statului care cuprinde indicatori financiari privind modul de realizare al V si al Ch statului. Cum Parlamentul nu poate sa aplice procesul de adoptare a legilor unui document al crui continut nu are trasaturile normei jur., ci reprezinta doar un plan format, n principal, din indicatori de plan care sunt aleatorii, susceptibili de modificare pe perioada de plan, leguitorul dezbate si adopta legea bugetara anuala de aprobare a sist.bug. Astfel, printr-un subterfugiu de tehnica jur. se confera sist.bug., care ramane in esenta un plan, forta obligatorie a normei de drept=> sist.bug are nat.jur. de lege. !!!!!!!!

Continutul sist.bugetarContinutul sist.bug.= ansamblul V si Ch bugetare.A.

Veniturile publice reprezint sursele pentru constituirea banului public.

n activitatea statului modern sursele de formare a Banului Public se mpart n dou mari categorii: surse ordinare - normalitatea ntr-un stat modern taxele i impozitele = fiscalitatea statului modern38

surse extraordinare - excepia, autoritile statului apeleaz atunci cnd sursele ordinare sunt insuficiente. Veniturile bugetare (ordinare)= V care se incaseaza cu regularitate la B (buget) si sunt alcatuite din resurse banesti colectate in baza prev. L fin.publ. si a L fin. publ.loc. In temeiul L 500/2002 V bug sunt alc.din: impozite taxe contributii varsaminte In doctrina V bug sunt descrise ca fiind alc. din:

V fiscale: impozite si taxe -indirecte: rezulta din circulatia marfurilor, bunurilor si serviciilor !!!(taxe

Impozite: - directe: pt.bunuri detinute in proprietate si pt. V realizate vamale, TVA) Taxele: se percep pt.serviciile publicesolicitate autoritatilor publice de catre pers. fiz. si jur.

V nefiscale: V obtinute in urma administrarii proprietatilor statului.

!!! Deosebire V fiscale- V nefiscale: la V nefiscale, in procesul de realizare a V, nu se produce o schimbare a titularului dr. de propr., statul fiind cel care realizeaza V si tot statul fiind si colectorul V.

V parafiscale (uneori): anumite taxe speciale pe care comunitatile locale le pot

stabili pt. o perioada determinata de timp in vederea realizarii unui obiectiv specific. (ex. bariera de la intrarea in statiunea Mamaia) Veniturile extrabugetare (extraordinare)= V la care statul apeleaza in cazuri exceptionale atunci cand resursele curente nu acopera integral Ch bug. Mai multe categ. de surse ale V extrabug.: mprumuturile (pe piata interna- bond-urile; pe piata externa- emisiunea de titluri) = creditul = mprumutul care vizeaz banii preul creditului = dobnda; garantat; rambursabil.Statul se mprumut pe plan intern = datoria public; credit bancar intern i internaional (instituii financiare internaionale); guvernamental ntre state, guverne !!! orice credit are !!! serviciul datoriei publice externe = dobnda i alte condiii, condiionaliti Ex. FMI acordul stand-by condiionaliti [Grecia colaps; Italia 2000 de mild de euro; Romnia 70 mild euro]39

vanzarea unei parti din rezerva de Au si rezerva valutara, bunuri mobile (actiuni) si imobile apartinand statului, emisiunea monetara (care nu e recomandata Bani fr acoperirea n mrfuri i servicii inflaia). sumele realizate din amenzi, succesiunile vacante, valorificarea bunurilor confiscate, abandonate i fr stpn B. Cheltuielile publice = reprezint destinaia Banului Public, modaliti derepartizare i utilizare a fondului bnesc bugetar n vederea atingerii obiectivelor generale ale socieii.

Cheltuielile publice- determinate de tipul si gradul de dezvoltare al econ. 5 + 1 categorii de cheltuieli publice 1) cheltuieli pentru finanarea activitilor sociale cea mai important nvmnt, sntate, cultur, protecie social, activiti sociale, omaj, pensie, sport, etc. 2) cheltuieli pentru finanarea activitilor economice investiiile de stat - infrastructura (rutier, feroviar, canalizare i ap, gaze natural, telecomunicaii) 3) cheltuieli militare (venituri uriae, profit mic) august 1945 avionul B52 care a transportat bomba atomic acostat ct greutatea sa n aur:

-directe (intretinerea trupelor, armament) -indirecte (lichidarea urmarilor unui razboi 4) cheltuieli pentru funcionarea aparatului de stat (nu ntreinerea meninerea structurii deoarece s-ar putea s ai nevoie cndva de ea i nu acum) pentru strucuturi necesare doar acum. 5) pentru cercetare-dezvoltare: cerc. fundamentala, cerc. aplicativa Cheltuieli bugetare planificate + 1 = alte cheltuieli rezerva bugetar situaii imprevizibile ce nu pot fi planificate: 1. calamiti naturale 2. cheltuieli suplimentare neprevzute n realizarea investiiilor de stat (exist devizul pentru realizarea investiiei dar pe parcurs apar situaii imprevizibile) 3. influena negativ n evoluia preurilor pe piaa internaional (itei crete preul depende tot sistemul economic pe o perioad de 4-5 luni Guvernul trebuie s asigure un tampon ntre preurile internaionale i cele interne finanez, suport 50% din diferen)

40

Partile componente ale sistemului bugetar(!!! a nu se confunda cu Continutul sist.bug.) Format din anumite verigi care formeaza un ansamblu coerent denumit structura bugetara. Structura bugetara a unui stat depinde de tipul de stat, respectiv:

state de tip unitar: o legislatie unica, organe unice ale adm. publ. centrale si org.autonome in Struct. bug. a oricarui stat de tip unitar cupr.: un sist. bug. gen. al statului (bug. privind

teritoriu. administratia publica centrala) la care se adauga bugete locale autonome organizate la nivelul fiecarei unitati adm.-terit.

state de tip federal: federatie+state membre ale federatiei+unit. adm.-terit. Struct. bug. a statelor federale e formata din bug. federatiei, bug. statelor/ provinciilor si

bug. locale. Repartizarea V si Ch intre B centrale si B locale se realizeaz in functie de atributiile conferite de lege administratiilor centrale si locale. De regula, cele mai importante V si principalele categorii de Ch formeaza obiectul B centrale. In Romania, sistemul bugetar este unul specific unui star unitar si cuprinde:1.

la nivel central:

a. b. c. d. e. f.

bugetul de stat bugetul asigurarilor sociale de stat bugetele fondurilor speciale bugetul trezoreriei statului bugetele institutiilor publice autonome bugetele institutiilor publice finantate integral/ partial din bugetul de stat, bug. asigurarilor

sociale de stat si bugetele fondurilor speciale, dupa caz g. bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii h. bugetele fondurilor provenite din credite externe contractate/ garantate de stat si a caror rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice i. bugetul fondurilor externe nerambursabile41

In cadrul bug. adm. publ. centrale se prevad distinct bug. Senatului, Camerei

Deputatilor, Presedintelui, Guvernului si al altor institutii care nu au organe ierarhice superioare (SRI, ICCJ, BNR, TVR) !!!!! la nivel local:

2.

bugetele locale ale unit. adm.-terit. care au personalitate juridica (fiecare are un buget propriu, in conditii de autonomie)N.B.!!! Romnia are un nr. de bugete locale = cu nr. U.A.T. existente, cte judee, municipii, Municipiul Bucureti, sectoarele M.Buc., orae, comune exist.

!!!!

Sistemul bugetar nu-i alcatuit dintr-un document unic, ci se prezinta sub bugetul general al statului V si Ch adm. publ. central bugetul Asigurrilor Sociale de Stat privete asistena i asigurrile sociale, de la pensii la alocaiile

forma unui ansamblu de bugete clasificate astfel:sociale.

- bugetele locale - bugetele institutiilor pulice - bugetele extraordinare (imprumuturile)

Procedura (activitatea) bugetaraProcedura bugetara= ansamblu de acte si operatiuni cu caracter tehnic si normativ infaptuite de organele de specialitate in scopul elaborarii, adoptarii, executarii si incheierii exercitiului bugetar. Procedura bugetara se desfasoara pe parcursul a trei ani calendaristici.42

Etape:elaborarea proiectelor bugetare (proiectului sistemului bugetar) - aprobarea acestora - executia bugetara - incheierea exercitiului bugetar-

PRINCIPII de derulare a procedurii bugetare:1. 2.

principiul universalitatii : V si Ch se includ in bugete in totalitate in sume brute principiul neafectrii V bug.: nu-i permis ca anumite V bug. sa fie specific

directionate pt.acoperire unei anumite Ch, sunele ncasate, virate, depuse la buget se depersonalizeaz EXCEPTIE: avem voie in cadrul donatiilor si sponsorizarilor care pot fi afectate unei anumite destinatii3.

principiul publicitatii: actele juridice i operaiunile privind Banul public trebuie s

fie cunoscute de societate; anumite reguli de transparenta asigurate prin:- dezbaterea publica a proiectelor bugetare - dezbaterea publica a conturilor generale anuale ale executiei bug. - publicarea in partea I in M.Of. a actelor normative de aprobare a bugetelor si conturilor anuale de executie - utilizarea mijloacelor de comunicare in masa pentru difuzarea catre public a informatiei asupra continutului sist.bug.4. 5.

principiul unitatii: V si Ch se inscriu intr-un singur document

Specializrii bugetare= Veniturile i cheltuielile publice proveniena veniturilor publice i s tiu desinaia Principiul specializrii privind ndeosebi cheltuielile publice prin clasificaia bugetar instrument tehnic ntocmit de MFP structurarea pe titluri, capitole, subcapitole, seciuni trecerea unei cheltuieli (alocaii bugetare) de la o seciune la alta se face foarte strict Destinaia banului public schimbarea destinaiei BP deturnarea de fonduri[!!! Alte cheltuieli publice rezerva bugetar orice stat trebuie s aibe un capitol special pentru aceste situaii obiective rezerva bugetar este la dispoziia Parlamentului n majoritatea statelor la noi din 2002 rez bug este la dispoziia primului-ministru !!!]6.

principiul anualitatii execuiei bugetare: V si Ch bug sunt aprobate de L bugetara pt.

o perioada de 1 an care corespunde duratei unui exercitiu bugetar = execuia bugetar cea de-a treia etap a activitii bugetare realizarea veniturilor i efectuarea cheltuielilor se ntinde pe 365 de zile calendaristice 43

Poate sau nu s coincid cu anul calendaristic !!!Propunerile penru viitor proiecia i probabilitatea raport invers proporional Secolul 19 finanele publice clasice Jumtatea sec. 20 un an mai rezonabil perioada se reduce n cadrul execuiei bugetare prin repartizarea pe trimestre a V i Ch pub n funcie de specificul activitii !!! pn n deceniul 7-8 sec 20 au existat 2 sisteme: state a cror execuie bugetar nu coincide cu anul calendaristic: din motive economice, de tradiie etc. state a cror execuie bugetar coincide cu anul calendaristic 1 ian 31 dec actualmente n 90% - 95% din statele lumii coincide cu anul calendaristic globalizarea relaiile dintre state trebuie s existe compatibilitate ntre activiti: economice, bugetare, sociale, industriale motive de ordin practic !!! 1930 romnia motive economice: agricultura execuia bugetar 1 aprilie 31 martie Tradiie Japonia, SUA anul bugetar 1 oct 31 Sept (i azi) 1 oct 31 Sept Marea Britanie - dup vacana parlamentar - mapa de piele = bugetul a 2-a constituie a rii7.

principiul unitatii monetare: operatiunile bugetare se exprima in moneda nationala,

toate actele juridice i operaiile care privesc banul public sunt realizate, cuantificate n Unitatea monetar cu putere circulatorie pe teritoriul statului respectiv. (leul)8.

Realitii bugetare= propunerile fcute la venituri i cheltuieli trebuie s fie ct

mai aproape de realitate !!! Propunerile penru viitor proiecia i probabilitatea raport invers proporional9.