Facultatea: Management Specializarea: Management Disciplina: Bazele contabilitatii An de studiu I Titular curs: Lect. univ. drd. Nicoleta Grideanu

SINTEZA CURS BAZELE CONTABILITATII TEMA1.Locul, rolul si functiile contabilitatii:contabilitatea nsasi prin denumirea ei are ca si instrument important contul, iar documentele de baza care se folosesc sunt situatiile financiare; contabilitatea este o stiinta economica si ca orice stiinta are o metoda proprie ( opereaza cu instrumente si principii); contabilitatea are o utilizare n viata economica data de faptul ca este un instrument de cunoastere a averii (patrimoniul) de catre fiecare agent (societate comerciala) la un moment dat, dar si miscarile suferite n timp si spatiu; parintele contabilitatii este Luca Paciolo (italian), care a ncercat sa destainue tainele contabilitatii nca din 1400 ca disciplina stiintifica, contabilitatea se ocupa de stabilirea principiilor, normelor si regulilor de prelucrare a informatiilor contabile contabilitatea a descoperit si a formulat principii de maxima importanta si de maxima generalitate: 1. principiul dublei reprezentari 2. principiul dublei nregistrari contabilitatea opereaza numai cu valori ,adica se face exprimarea fenomenelor att cantitativ dar mai ales valoric. Concluzie: contabilitatea nregistreaza, urmareste si controleaza documentele complet si nentrerupt (operativ) ,fenomenele si procesele economice care se pot exprima valoric. Contabilitatea reflecta cronologic si sistematic, si controleaza existenta si miscarea mijloacelor economice de natura materiala, financiara si umana. Functiile contabilitatii: - contabilitatea are 4 functii: 1) Functia de nregistrare: consta n capacitatea contabilitatii de a reflecta operativ si exact procesele si fenomenele economice care apar n cadrul agentilor economici si care pot fi exprimate valoric. 2) Functia de informare: rezulta din faptul ca, contabilitatea trebuie sa prezinte informatii exacte referitoare la modul n care au fost gospodarite si utilizate mijloacele banesti si materiale. Prin urmare contabilitatea prin aceasta functie ndeplineste rolul de instrument de cunoastere a realitatii. 3) Functia de control gestionat: consta n verificarea cu ajutorul contabilitatii a modului de pastrare, utilizare si gospodarire a averii agentului economic. - datele nregistrate n contabilitate (n registre) servesc ca mijloc de proba n justitie pentru a demonstra realitatea unei operatii pentru a se stabili raspunderea, vinovatia sau nevinovatia unei persoane. 4) Functia previzionara: consta n faptul ca datele nregistrate n contabilitate reprezinta o sursa exacta si completa pentru analiza economico-financiara a activitatii si stabilirea rezultatului care dau la rndul lor posibilitatea luarii deciziilor curente si viitoare. Sistemele de contabilitate: 1

-contabilitatea opereaza n 2 sisteme 1) Sistemul de contabilitate n partida simpla presupune faptul ca o operatie economica se nregistreaza ntro singura partida. 2) Sistemul de contabilitate n partida dubla presupune nregistrarea unei singure operatii economice n 2 partide concomitent care arata originea si destinatia. - n cadrul sistemului de contabilitate cu un singur circuit conturile sunt organizate ntr-un singur flux n cadrul circuitului economic - sistemul de contabilitate cu dublu circuit organizeaza conturile asfel nct sa fie delimitate n circuite simple, acele operatii rezultate din miscarea elementelor patrimoniale (schimbul cu terti) - al doilea circuit, inregistreaza operatiile interne de gestiune - se formeaza astfel contabilitatea financiara (a intreprinderii) si contabilitatea de gestiune. Contabilitatea financiara: - are ca obiect registrarea tuturor operatiilor care afecteaza direct patrimoniul n vederea determinarii rezultatului. Contabilitatea financiara este obligatorie pentru toti agentii economici Contabilitatea interna de gestiune -are ca scop urmarirea factorilor de constructie n vederea obtinerii unor produse si servicii Contabilitatea de gestiune nu este obligatorie, se organizeaza si se lasa la latitudinea fiecarui agent economic. Utilizatorii informatiei contabile: Informatiile contabile oferite de contabilitate sunt utile unei game largi de utilizatori,care pot fi clasificati n trei grupuri: 1. Cei care gestioneaza o intreprindere(managementul) 2. Cei din afara intrprinderii care au interes financiar direct in societate: a)Investitorii actuali si potentiali- sunt interesati de regula de cstigurile care pot fi obtinute prin investirea intr-o anumita societate comerciala, dar si de riscurile posibile sa apara. - in cazul in care acesti investitori devin actionari sau asociati n cadrul societatii, ei vor fi renumerati prin dividende si prin urmare vor fi interesati de marimea dividentului sau a profitului mediu pe actiune b)Salariatii- sunt interesati de bunul mers al societatii astfel nct sa primeasca salarii ct mai mari si la timp (i intereseaza stabilitatea locului de munca) c)Creditorii- pot fi financiari (bancile) sau comerciali (furnizorii) d)Clientii - sunt interesati de stabilitatea si continuitatea activitatii agetilor economici pentru a se asigura de faptul ca au de la cine sa se aprovizioneze. 3.Persoane ,organizatii si institutii care au interes financiar indirect n intreprindere Statul (guvernul)- este interesat n mod special de veniturile sub forma de impozite si taxe platite de catre agentii economici la buge Reglementarea contabilitatii n Romnia: - legea de baza este legea nr. 82 din 1991 rectificata prin modificari ulterioare. - pentru aplicarea legii contabilitatii s-a elaborat regulamentul de aplicare a legii contabilitatii si de asemenea s-au publicat normele metodologice pentru utilizarea conturilor, ntocmirea registrelor contabile si ntocmirea situatiilor financiare. - pentru armonizarea situatiilor contabile n sistemul romnesc cu cel european si international s-au eloborat 2 legi: a)Legea 306 privind armonizarea sistemului contabil romnesc cu directivele comunitatii economice europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate n sistem simplificat. 2

b)Legea 94-ordinul ministerului finantelor.

TEMA 2.Obiectul si metoda contabilitatiiPATRIMONIUL obiect de studiu al contabilitatii. Obiectul contabilitatii l constituie reflectarea n expresie baneasca a patrimoniului (averii) aflat n gestiunea intreprinderii precum si miscarile si transformarile pe care acesta le sufera n urma operatiunilor economico-financiare. Patrimoniul este constituit din totalitatea drepturilor si obligatiilor de natura economica (asupra unor bunuri economice)si care n mod obligatoriu sunt exprimate valoric. Pentru a putea exista patrimoniu sunt necesare 2 elemente esentiale: a) subiectul patrimoniului care constituie persoana fizica sau juridica care poseda bunurile economice puse la dispozitia intreprinderii. b) bunurile materiale care compun patrimoniul. In concluzie patrimoniul reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor cu valoare economica care apartin unei persoane fizice sau juridice precum si bunurile la care se referea patrimoniul. Bunuri economice ca pers. fizica Drepturile si obiecte de drepturi obligatile si obligatii pers. juridica Bunurile economice ca obiecte de drepturi si obligatii formeaza substanta materiala a patrimoniului. Determinarea economica a bunurilor se face prin prisma utilitatii lor pentru intreprindere. Utilitate nseamna capacitatea unui bun economic de a satisface o nevoie n urma participarii la activitatea de productie. Drepturile si obligatiile exprima raporturile de proprietate n cadrul carora se obtin si se gestioneaza drepturi n situatia n care titularul patrimoniului este proprietar. Ne referim la obligatii, n situatia n care titularul patrimoniului pentru a obtine bunurile economice care-i sunt necesare, trebuie sa ndeplineasca o anumita prestatie sau sa plateasca un echivalent valoric. In concluzie contabilitatea are n centrul sau ca obiect de studiu patrimoniul, respectiv averea, ca expresie baneasca a bunurilor mobile si imobile, iar pe de alta parte titlurile de valoare si disponibilitatile. Trasaturile patrimoniului Patrimoniul a fost studiat din mai multe puncte de vedere: a) un prim ansamblu de raporturi studiat si delimitat n obiectivul contabilitatii este cel creat ntre bunurile economice ca obiect de drepturi si obligatii, iar pe de alta parte drepturile si obligatiile cu privire la aceste bunuri. Ecuatia creata pe baza acestui raport este de forma:

bunuri economice = drepturi+ obligatiiIn cazul n care intra n rol resursele , raportul de schimb se creaza ntre utilizari si resurse. In acest caz ecuatia devine:

Utilizari = resurseInterpretarile prezentate anterior sunt reunite la nivelul contabilitatii prin structurile de activ si pasiv. Activul -> reprezinta mijloacele economice de care dispune intreprinderea. Pasivul -> surse de finantare a bunurilor economice. Ecuatia devine n acest caz: Activ = Pasiv b) un alt ansamblu de raporturi de schimb specific contabilitatii este cel corespunzator activitatilor care produc transformari n cantitatea ssi calitatea masei patrimoniale. La nivelul contabilitatii acest raport este urmarit prin intermediul cheltuielilor si veniturilor. Cheltuielile -> sunt generate de valorile pe care intreprinderea trebuie sa le plateasca n vederea obtinerii unor produse sau pentru acele servicii care i-au fost prestate. 3

Veniturile ->sunt constituite n mare parte din valorile primite ca echivalent al bunurilor economice vndute sau serviciile prestate. Relatia ntre cheltuieli si venituri se stabileste pe seama rezultatelor astfel :

Rezultatul = venituri- cheltuieli- Daca veniturile sunt mai mari decat cheltuielile se nregistreaza un rezultat pozitiv (profit). - Daca veniturile sunt mai mici decat cheltuielile rezultatul este negativ (pierdere) c)un alt ansamblu de raporturi se refera la pozitia financiara exprindu-se asfel raporturile intreprinderii fata de proprietar si tertele persoane care au furnizat resursele economice.Ecuatia care dezvaluie aceste raporturi este:

Activ obligatii=activ net Activ- datorii=capitaluri proprii(activ net)Sfera de actiune a obiectului contabilitatii: Contabilitatea se organizeaza n cadrul fiecarei unitati patrimoniale. In mod concret se delimiteaza ca unitati patrimoniale (societatile comerciale, regiile autonome, institutii publice si chiar persoanele care au calitatea de comerciant). Intreprinderile pot fi: - publice - private - mixte Societatile comerciale se pot organiza sub forma de : S.A. - S.R.L. Imaginea fidela obiectiv fundamental al contabilitatii Prezentarea unei imagini fidele a patrimoniului vizeaza capacitatea si obligatia documentelor contabile de sinteza, de a prezenta o informatie reala ct mai corecta asupra averii intreprinderii, asupra rezultatului si a situatiei financiare. Documentele contabile de sinteza includ: - bilantul (situatia patrimoniului) - contul de profit si pierdere (situatia financiara) - situatia modificarilor capitalurilor proprii - situatia fluxurilor de trezorerie (ncasari si plati) - anexe (note explicative)

TEMA 3. Principiile contabilitatii:Ca stiinta contabilitatea are o metoda prin care si realizeaza obiectul de studiu. 4

Aceasta metoda presupune utilizarea de tehnici specifice, principii si procedee specifice. Principiile contabilitatii se clasifica n: A) principiile inregistrarii operatiilor economico-financiare B) principiile partidei duble C) principiile de observare D) principiile cunatificarii A) Principiile inregistrarii operatiilor economico-financiare sunt: a) Principiul nregistrarii complete si continue consta n reprezentarea n scris a tuturor operatiilor economico-financiare care iau parte la modificarea patrimoniului. Continuitatea n timp se ncepe cu soldul initial si se ncheie cu soldul final. b) Principiul uniformitatii inregistrarii contabile presupune respectarea de catre toate unitatile patrimoniale a unui formalism care sa asigure ireversibilitatea inregistrarii contabile. De asemenea pe seama acestui principiu se procedeaza la numerotarea documentelor contabile, neadmitndu-se nregistrari ulterioare. c) Principiul fundamentarii documentare a nregistrarilor impune nregistrarea si conservarea operatiilor economico-financiare n momentul efectuarii lor ntr-un document justificativ. d) Principiul tinerii contabilitatii actul normativ care reglementeaza organizarea si tinerea contabilitatii n tara noastra este LEGEA CONTABILITATII 82/1991. In baza acestei legi contabilitatea se organizeaza astfel: - pentru intreprinderile mari se aplica reglementarile contabile romnesti armonizate cu cele europene (directiva a IV-a) si cu cele internationale (standardele interne de contabilitate). - pentru intreprinderile mici si mijlocii se aplica reglementari contabile simplificate (legea 306). - pentru microintreprinderi exista reglementari specifice. B) Principiile partidei duble: a) Principiul dublei reprezentari conform careia relatiile dintre elementele patrimoniale (activ - pasiv) la un moment dat , dar si miscarile acestora sunt privite ca raport de echivalenta ntre:destinatia si finantarea resurselor alocate. Patrimoniul privit static arata pe de o parte, mijloacele economice, iar pe de alta parte sursele de provenienta ale acestora. Privit din acest punct de vedere ecuatia patrimoniului este: mijloace = resurse. Daca obiectul dublei reprezentari l formeaza nsa activitatea economica interna a intreprinderii si transformarile care au loc concretizate n cheltuieli si venituri, atunci relatia care se stabileste este : R = vt2 ch2. b) Principiul dublei nregistrari - cu toate ca elementele patrimoniale sunt supuse unei permanente miscari si transformari ele se afla tot timpul in echilibru. - dubla inregistrare a elementelor patrimoniale este determinata de dubla lor reprezentare - prin urmare pe parcursul miscarii si transformarilor, elementele patrimoniale sunt privite din 2 puncte de vedere, respectiv : modul de dobndire si sursa de finantare - n al doilea rnd dubla nregistrare este determinata de faptul ca miscarea unui element patrimonial ntr-un sens genereaza obligatoriu cel putin miscarea unui alt element patrimonial n sens invers. - pornind de la prima ecuatie specifica dublei reprezentari ( bunuri economice = drepturi + obligatii ) se creaza cea de-a doua relatie si anume : Cresterea bunurilor economice + micsorarea drepturilor si obligatiilor = micsorarea bunurilor economice + cresterea drepturilor si obligatiilor Relatia care se stabileste, raportul de schimb este ntre debit si credit, rezultnd astfel egalitatea DEBIT = CREDIT 5

c) Principiul dublului calcul al rezultatului contabil - rezultatul contabil se stabileste astfel : 1. daca se tine seama de dreptul de proprietate se calculeaza situatia neta a patrimoniului astfel : situatia neta = activ datorii 2. daca se au n vedere activitatile desfasurate de intreprindere privite din prisma cheltuielilor si veniturilor, relatia de calcul este : rezultatul = venituri cheltuieli d) Principiul nregistrarii cronologice si sistematice - presupune faptul ca toate operatiile economico-financiare care afecteaza patrimoniul se inregistreaza n contabilitate cronologic, adica n ordinea succesiunii lor n timp. e) Principiul nregistrarii analitice si sintetice - de regula nregistrarile contabile se fac n conturi sintetice. In situatia n care o anumita tranzactie necesita detalierea, atunci se folosesc conturile analitice. C. Principiile de observare a) Principiul entitatii contabile - presupune delimitarea ntre patrimonial care apartine intreprinderii si averea celor care au participat la nfiintarea intreprinderii. b) Principiul continuitatii activitatii - presupune ca intreprinderea si va continua n mod normal activitatea n viitorul previzibil, fara a avea intentia sau a fi nevoita sa-si restrnga activitatea sau sa se lichideze. Consecintele acestui principiu sunt: 1. delimitarea n timp a exercitiilor financiare 2. delimitarea in timp a cheltuielilor si veniturilor 3. delimitarea elementelor patrimoniale de activ si pasiv in active si pasive pe termen scurt si lung. c) Principiul independentei exercitiului - presupune utilizarea n contabilitate a conceptului de contabilitate de angajamente, adica nregistrarea efectelor tranzactiilor si evenimentelor se face atunci cnd acestea au loc fara a se tine cont de momentul lichidarilor. Consecinta aplicarii acestui principiu este, utilizarea conturilor de regularizare :- cheltuieli si venituri nregistrate n avans - aceste conturi se folosesc pentru nregistrarea cheltuielilor, respectiv veniturilor care nu sunt aferente perioadei curente. - cheltuielile si veniturile perioadei curente se nregistreaza n conturile din clasa 6 cheltuieli si 7 venituri. d) Principiul permanentei metodelor - presupune aplicarea acelorasi metode de evaluare, nregistrare si prezentare a informatiilor n situatiile financiare. - aplicarea acestui principiu da utilizatorilor situatiilor financiare posibilitatea compararilor n timp si spatiu - prin urmare se interzice, de regula, schimbarea metodelor de la un exercitiu financiar la altul. e) Principiul intangibilitatii bilantului de deschidere - presupune faptul ca soldurile initiale din bilantul de deschidere se identifica cu soldurile finale ale bilantului de nchidere din perioada anterioara. D. Principiile cuantificarii sau masurarii a) Principiul cuantificarii monetare - presupune faptul ca nregistrarea contabila a operatiilor economico-financiare se face valoric si obligatoriu n moneda tarii respective. b) Principiul costului istoric - presupune faptul ca in momentul intrarii n patrimoniu bunurile economice se nscriu n activ la valoarea lor de intrare (valoare contabila de intrare) 6

- in functie de costurile cu care au fost aduse n patrimoniu, bunurile economice, valoarea contabila de intrare se identifica cu : 1. costul de achizitie daca bunurile economice au fost achizitionate de la intreprinzator 2. costul de productie daca costurile economice au fost aduse din productia proprie 3. valoarea de utilizat daca bunurile economice au fost aduse ca acord sau au intrat n patrimoniu cu titlu gratuit c) Principiul prudentei - presupune introducerea unui grad de precautie in evaluarea activelor si pasivelor prin faptul ca trebuie sa se tina cont de deprecierea acestora n timp. - in mod concret prin aplicarea acestui principiu se urmareste ca activele si veniturile sa nu fie supraevaluate, iar pasivele si cheltuielile sa nu fie subevaluate. Consecintele aplicarii acestui principiu sunt : 1. in contabilitate activele se inregistreaza la valoarea minima, iar pasivele la valoarea maxima. 2. contabilizarea deprecierii activelor pe seama amortizarii si a previziunilor. d) Principiul importantei relative ( pragul de semnificatie ) - presupune faptul ca situatiile financiare trebuie sa evidentieze toate informatiile semnificative. - o informatie este semnificativa daca ea poate influenta decizia utilizatorului - potrivit acestui principiu, elementele semnificative sunt prezentate separate n situatiile financiare, iar cele nesemnificative pot fi cumulate. e) Principiul necompensarii - interzice compensarea elementelor de activ si pasiv n bilant, sau a cheltuielilor si veniturilor n conturi, sau profitul in pierdere.

TEMA 4. Procedee ale metodei contabilitatii A. Procedee comune tuturor stiintelor a) observatia este faza initiala de cercetare a obiectului de studiu b) rationamentul se aplica pentru ca pe baza de judecati logice sa se poata inregistra n contabilitate miscarile si transformarile patrimoniului c) comparatia presupune alaturarea a cel putin 2 structuri patrimoniale care se pot exprima valoric pentru a se vedea asemanarile si deosebirile 7

d) clasificarea este procedeul prin care se mpart si se repartizeaza sistematic pe clase de conturi sau n conturi elemente patrimoniale e) analiza este procedeul prin care se cerceteaza un fenomen (un ntreg) pe baza examinarii componentelor sale f) sinteza este procedeul prin care se cerceteaza mai multe fenomene si se face apoi generalizarea concluziilor de la particular la general, de la simplu la complex. B. Procedee specifice metodei contabilitatii a) BILANTUL este procedeul prin care se nfaptuieste dubla reprezentare a patrimoniului si a rezultatelor obtinute. - cu ajutorul bilantului se prezinta la un moment dat n expresie valorica patrimoniul unei intreprinderi sub dublul lui aspect:cel al provenientei bunurilor economice pentru care regasim n bilant pasivul si cel al destinatiilor bunurilor economice le regasim n bilantul activ. b) CONTUL avnd n vedere faptul ca bilantul prezinta patrimoniul numai la un moment dat, pentru a evidentia miscarile si transformarile patrimoniului, metoda contabilitatii foloseste procedeul denumit cont. - totalitatea conturilor utilizate n contabilitate formeaza SISTEMUL CONTURILOR. - contabilitatea dispune de un sistem de conturi n care reflectarea miscarilor elementelor patrimoniale au la baza dubla nregistrare. c) BALANTA DE VERIFICARE (balanta conturilor) este procedeul care face legatura ntre cont si bilant. - cu ajutorul balantei de verificare se centralizeaza ntreaga activitate a intreprinderii care a fost anterior reflectata distinct in conturi. - in concluzie balanta de verificare indeplinste si functia de control. Datele, informatiile din balanta de verificare stau la baza situatiilor financiare. EXERCITIU FINANCIAR - avnd n vedere faptul ca activitatea unei intreprinderi este continua pentru a se stabili situatia patrimoniala si rezultatele, se procedeaza la mpartirea timpului n exercitii financiare. - n general, n Romnia, exercitiul financiar se suprapune anului calendaristic. Adica un exercitiu financiar, ncepe pe 1 ian. si se ncheie pe 31 dec.

TEMA 5.Modele de baza privind situatia patrimoniului si rezultetele obtinuteBILANTUL este un procedeu al metodei contabilitatii prin care se prezinta simultan, ordonat si sintetic patrimoniul intreprinderii el se prezinta ca un tablou care cuprinde n expresie valorica activele si pasivele intreprinderii existente n patrimoniu la un moment dat. Bilantul se ntocmeste semestrial (30 iunie 31decembrie) 8

la un moment dat bilantul poate fi redat schematic astfel : Active Pasive Utilizarile valorilor detinute de intreprindere. Resursele din care provin valorile detinute de intreprindere Rolul bilantului este de a demonstra si de a realiza dubla prezentare. - bilantul permite, de asemenea, punerea n corespondenta a tuturor conturilor n care sunt reprezentate elementele patrimoniale. Functiile bilantului a) Functia de reflectare si generalizare prin care bilantul reprezinta un sistem de indicatori economico-financiari prin care sunt reflectate modul de alocare a resurselor precum si finantarea activitatilor. b) Functia de control si analiza prin care bilantul are un rol bine stabilit n urmarirea modului de realizare a obiectivelor. c) Functia de decontare a patrimoniului prin care bilantul este folosit ca document justificativ de recuperare sau finantare a cheltuielilor din venituri. Forma sau modelul bilantului - exista 2 modele sau scheme de ntocmire a bilantului, astfel : prima schema prevazuta de directiva a 4-a este schema sub forma de tablou : Active Pasive A active imobilizate (AI) B active circulante (AC) C contul de regularizare (CTREG) D prime de rambursare a obligatiilor A capitalul propriu CPR B provizioane pt riscuri si cheltuieli (PRC) C datorii D conturi de regularizare CTREG - acest prim model se bazeaza pe ecuatia A = P a doua schema prevazuta n directiva a 4-a, care este reglementata si n Romania, este modelul de bilant lista. Se prezinta astfel : 1. Active imobilizate (+) 2 active circulante (+) 3 active de regularizare (=) 4 total active (-) 5 datorii pe termen scurt (=) 6 excedentul de activ fata de datoriile pe termen scurt (-) 7 datorii pe termen lung (-) 8 pasive de regularizare (-) 9 provizioane pentru riscuri si cheltuieli (=) 10 capitalul propriu - acest model de bilant are la baza ecuatia: situatia neta (capitalul propriu) = A D - bilantul este un procedeu al metodei contabilitatii prin care se reflecta principiul dublei reprezentari a averii astfel : - obiectul de studiu al patrimoniului este averea, alcatuita din, pe de o parte, mijloace economice, iar pe de alta parte sursele de procurare a acestora, care transpuse n bilant, reprezinta activul si pasivul. 9

AVEREA Mijloace economice Surse BILANT Activ Pasiv Concluzie bilantul este definit ca o reprezentare a utilizarilor si a resurselor de care dispune la un moment dat intreprinderea.

TEMA 6. Structuri privind activul bilantier- in cadrul activului bilantier, se evidentiaza destinatia bunurilor economice, iar elementele sunt grupate n functie de gradul de lichiditate. - ordinea prezentarii elementelor n activul bilantier este cea inversa lichiditatilor, adica se trec mai nti activele cele mai putin lichide si ulterior cele care pot lua mai repede forma de numerar. - in raport de aceste criterii se disting urmatoarele categorii de active : a) active imobilizate sau fixe b) active circulante 10

c) active de regularizare a) active imobilizate (imobilizari) cuprind acele valori economice de investitie a caror perioada de utilizare si lichiditate este mai mare de un an. Ele se diferentiaza n : 1. imobilizari necorporale 2. imobilizari corporale 3. imobilizari financiare 1. Imobilizari necorporale (active intangibile) cuprind toate acele valori economice care nu mbraca forma fizica de bunuri materiale. Ele sunt reprezentate de: - cheltuieli de constituire cuprind cheltuieli cu nfiintarea, dezvoltarea si fuziunea intreprinderii - cheltuieli privind emiterea si vnzarea de actiuni - cheltuieli de constituire se supun amortizarii (recuperarii treptate) pe cel mult 5 ani. - concesiuni brevete, licente, marci si alte cheltuieli si valori similare. cuprind acele cheltuieli ocazionate de achizitionarea unui bun, activitati sau servicii a unui brevet sau a unei licente, a unei marci de fabricare sau alte drepturi de proprietate. Amortizarea acestor imobilizari necorporale se face pe durata utilizarii lor de catre intreprinderi. - cheltuieli de dezvoltare sunt acele cheltuieli ocazionale, de achizitie de tehnologii noi, produse noi si alte achizitii. Aceste cheltuieli se amortizeaza n maxim 5 ani. - fondul comercial reprezinta diferenta ntre costul de achizitie al unei imobilizari si valoarea efectiva de piata a acestuia generata de clientela, firma, etc. - avansurile si imobilizarile necorporale n curs de executie sunt acele imobilizari care nu au fost finalizate pna la sfrsitul perioadei de gestiune. 2. Imobilizarile corporale (active tangibile) se prezinta sub forma unor bunuri economice cu continut material (existenta fizica). Sunt acele active detinute de o intreprindere pentru a fi utilizate pe mai multe exercitii financiare. Durata de piata utila a imobilizarii corporale trebuie sa fie mai mare de un an. In categoria imobilizarilor corporale se cuprinde: Terenurile si amenajarile de teren terenurile au o durata de viata nelimitata si nu se supun amortizarii. Amenajarile de teren sunt investitii efectuate pentru o mai buna utilizare a terenurilor si se supun amortizarii. Constructiile sunt mijloace reprezentate de cladiri achizitionate de la terti sau obtinute din productie proprie. Cladirile se amortizeaza pe o perioada de 20 de ani. Instalatiile tehnice, mijloacele de transport si plantatii sunt active corporale utilizate n activitatea de exploatare a intreprinderii pe o perioada mai mare de un an si care au o valoare mai mare dect limita stabilita de lege (1.500 lei RON). Aceste imobilizari corporale se amortizeaza n 3-6 ani. Alte instalatii, utilaje si mobiliere cuprind aparatura birotica, mobilier, echipamente de productie. Avansurile si imobilizarile corporale n curs de executie includ acele imobilizari corporale, care nu au fost nca finalizate la sfrsitul exercitiului financiar. 3. Imobilizari financiare ( investitiile financiare pe termen lung) sunt acele valori financiare investite de intrprindere pe o perioada mai mare de un an, in scopul obtinerii de venituri imediate sau ulterioare (dividente sau dobnzi). In categoria imobilizari financiare, se cuprind : Titlurile de participare si interesele de participare reprezinta drepturile sub forma de actiuni sau alte titluri de valoare n capitalul altor intreprinderi si care dau drept de exercitare a controlului sau doar o influenta semnificativa in gestiunea emitentului. Alte titluri imobiliare includ titluri de valoare exclusiv titlurile si interesele de participare pe care intreprinderea le detine pe o perioada mai mare de un an. Creantele imobilizante sunt acele creante (drepturi de primit) rezultate din imprumuturile acordate unor alte intreprinderi la care detine sau nu un titlu de participare. Se includ si garantiile platite tertilor. b). active circulante (active curente) - sunt acele bunuri si valori utilizate de intreprindere pe o perioada scurta de timp (de pna la un an). In categoria activelor circulante se includ : 1. Stocuri 11

2. Creante 3. Investitiile financiare pe termen scurt 4. Disponibilitati banesti

1. Stocurile - reprezinta ansamblul bunurilor si serviciilor din cadrul intreprinderii, detinute n scopul de a fi vndute n aceeasi stare sau dupa prelucrarea lor. - stocurile participa la un singur ciclu de exploatare. - n categoria stocuri se cuprind :a) Materiile prime si materiale consumabile -materiile prime sunt bunuri destinate utilizarii n activitatea de productie, participa direct la obtinerea produsului finit, regasindu-se n final, integral sau partial n componenta acestuia. -materialele consumabile sunt de asemenea destinate utilizarii n activitatea de productie, ajuta la procesul de fabricatie fara a se regasi de regula n produsul finit. -materialele de natura obiectelor de inventar: sunt acele bunuri care au o valoare mai mica dect limita legala pentru a fi ncadrate n categoria mijloace fixe sau o durata de functionare mai mica de un an. -stocurile aflate la terti sunt bunurile aflate n proprietatea intreprinderii, dar se afla n custodie la terti. -ambalajele sunt acele bunuri utilizate pentru protectia si depozitarea materiilor prime si a materialelor. b) Productia n curs de executie reprezinta productia care nu a parcurs toate stadiile de prelucrare si punere n functiune. c) Produsele finite care cuprind : -semifabricatele sunt acele produse al caror proces tehnologic a fost terminat n prima faza de productie si urmeaza a fi supuse altor etape de prelucrare n fazele urmatoare (sunt partial terminate) -produsele finite sunt acele produse care au parcurs toate fazele de productie. -produsele reziduale sunt acele produse rezultate din procesul de fabricatie ca deseuri sau rebuturi. -marfurile sunt acele produse care au fost achizitionate de intrprindere direct pentru a fi vndute fara a fi supuse nici unui proces de prelucrare. d)Avansurile acordate pentru cumparari de stocuri sunt sume achitate furnizorilor cu anticipatie n vederea obtinerii de bunuri si servicii.

2. Creantele- reprezinta valorile avansate temporal de catre intreprindere tertilor si pentru care urmeaza sa primeasca n contraprestatie bunuri sau servicii. Persoanele fizice sau juridice care au beneficiat de o valoare avansata urmnd sa dea ulterior echivalentul corespunzator, se numesc debitori. In structura creantelor se cuprind : a) creantele comerciale sunt acele creante fata de clienti si efectele de primit. b) clientii reprezinta acele creante rezultate n urma vnzarii bunurilor sau prestarii de servicii a caror contravaloare urmeaza a fi ncasata ulterior. c) efectele de primit sunt titluri de valoare negociabile sub forma de cambie sau bilet la ordin care atesta existenta unei creante n cadrul relatiilor cu terti. d) creante n cadrul grupului sunt acele creante stabilite ntre societatea mama si filialele ei. e) creante rezultate din interesele de participare sunt acele creante generate ntre intreprindere si celelalte intreprinderi asociate. f) creantele rezultate din decontarile cu asociatii sau actionari sunt reprezentate de creantele n urma subscrierii capitalului de catre actionari sau asociati.

3. Investitiile financiare pe termen scurt -reprezinta acele valori investite de intreprindere pe termen scurt (mai putin de un an) n scopul obtinerii de venituri imediate. -in aceasta categorie se cuprind :12

actiunile pot fi actiuni proprii (rascumparate de la actionar sau asociati) sau actiuni achizitionate de la alte societati. obligatiunile pot fi obligatiuni emise si rascumparate sau obligatiuni achizitionate de la o alta intreprindere.

4. Casa si conturile la banci ( disponibilitatile banesti )-sunt reprezentate de valorile care mbraca efectiv forma de bani. a) conturile la banci (disponibilul n cont) includ banii intreprinderii depusi n cont la banca n lei sau n devize sub forma de cont curent sau depozit. b) casa (numeralul n casierie) sunt banii aflati n casieria intreprinderii n lei sau devize si alte valori (tichete de masa, bilete de calatorie, de tratament). c) acreditivele sunt disponibilitati banesti ale intreprinderii puse la dispozitia unui furnizor ntr-un cont distinct si care vor fi folositi numai pentru achitarea datoriilor fata de acestea. A avansurile de trezorerie sunt sume puse la dispozitia administratorului sau altor angajati ai intreprinderii n vederea efectuarii de plati n contul si n numele societatii. d)cheltuieli nregistrate n avans - sunt valori achitate n cursul exercitiului curent, dar care se refera la bunuri si servicii ce vor fi recunoscute drept cheltuieli n exercitiile urmatoare.

TEMA 7.Pasivul bilantierIn bilant pasivele sunt prezentate n ordinea inversa exigibilitatii lor. Exigibilitatea reprezinta capacitatea fiecarui element de pasiv de a deveni scadent la un moment dat. In categoria pasivului bilantier se cuprind : a) Capitalul propriu b) Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli c) Datoriile d) Veniturile nregistrate n avans e) Capitalul propriu A)Capitalul propriu reprezinta sursele de finantare stabilite de care dispune intreprinderea. In categoria capital propriu se cuprind : 1. capitalul social este reprezentat de aportul n bani sau n natura adus de catre proprietari. Capitalul social se diferentiaza astfel : a) capital social subscris nevarsat reprezinta promisiunea actionarilor sau asociatilor de a participa la constituirea societatii. 13

b) capitalul subscris varsat se constituie pe masura depunerii efective a aporturilor de catre actionari sau asociati. 2. primele de capital sunt diferente rezultate n urma emiterii de actiuni noi la o valoare mai mare dect valoarea nominala a acestora. 3. rezervele de reevaluare diferente de valoare stabilite n urma reevaluarii de regula a activelor imobilizate. 4.rezervele sunt surse constituite anual din profitul intreprinderii astfel : a) rezervele legale se constituie conform legii, obligatoriu n procent de 5 % din profitul brut pna la atingerea limitei de 20% din capitalul social. b) rezervele pentru actiuni proprii se constituie din profitul net pentru a acoperi pierderile rezultate n urma rascumpararii propriilor actiuni la un pret mai mare dect valoarea nominala. c) rezervele contractoare se constituie din profitul net conform prevederilor actualului constitutiv d) alte rezerve (facultative). 5. rezultatul poate fi : - reportat respectiv rezultatul stabilit n exercitiul sau exercitiile anterior sau anterioare. - rezultatul exercitiului curent nseamna rezultatul stabilit la sfrsitul perioadei curente prin diferenta dintre venituri si cheltuieli. (Rezulatul poate fi pozitiv sub forma de profit atunci cnd venturile au fost mai mari dect cheltuielile inregistrate. Rezultatul poate fi negativ sub forma de pierdere atunci cnd cheltuielile au fost mai mari dect veniturile nregistrate.) b. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli - sunt sume constituite de intreprindere n vederea finantarii unor riscuri probabile generate de evenimente trecute sau prezente. c. Datoriile - reprezinta surse straine sau mprumutate , de finantare cu sediul la dispozitia intreprinderilor de catre terti (banci si alte institutii financiare sau furnizori). Datoriile se mpart n 2 categorii: - datorii pe termen lung cu scadenta > 1 an - datorii pe termen lung cu scadenta < 1 an In structura datoriilor se cuprind: 1. mprumuturile sunt: financiare (ale intreprinderii rezultate din emisiunea de obligatiuni -credite obligatorii) sau mprumuturi de la banci (credite bancare). Creditele obligatorii precum si cele bancare sunt purtatoare la rndul lor de dobnzi care se platesc la scadenta odata cu rambursarea creditelor. 2. datoriile comerciale se stabilesc n relatiile intreprinderii de decontare cu furnizorii si rezulta din achizitia de bunuri sau prestari de servicii. In categoria datoriilor comerciale se cuprind: furnizorii si efectele de platit. Furnizorii desemneaza datoriile intreprinderii echivalente bunurilor achizitionate, lucrarilor si servicilor primite de la terti. Efectele de platit reprezinta titluri de valoare care atesta obligatia de plata a intreprinderii n cazul operatiilor de decontare cu tertii. Datoriile n cadrul grupului se stabilesc n urma relatiilor de decontare ntre societatea mama si filiala. 3. datoriile din interese de participare sunt acele datorii rezultate n urma relatiilor de decontare cu intreprinderile asociate. 4. Veniturile nregistrate n avans: Includ subventiile pentru investitii si veniturile nregistrate n avans. Subventiile pentru investitii sunt sume de regula nerambursabile primite de la bugetul statului pentru efectuarea de investitii. 14

Veniturile nregistrate n avans sunt sume ncasate n cadrul exercitiului curent n contul unor bunuri si servicii prestate n exercitiul urmator

TEMA 8.Modificari privind activul si pasivul unitatii patrimonialeActivitatile economice desfasurate de orice intreprindere genereaza modificari patrimoniale n A/P. Aceste modificari pot fi sub forma de cresteri / miscari patrimoniale cu , conditia sa se respecte n permanenta egalitatea bilantiera : A=P. Exista operatii economice si tranzactii care produc modificari numai n structura activelor (bunurilor economice) n sensul cresterii unui element de A si concomitent si cu aceeasi suma se micsoreaza un alt element de activ astfel nct pe ansamblu valoarea activului ramne nemodificata. Exista nsa operatii economice si tranzactii care produc modificari concomitent si cu aceeasi suma att n volumul si structura A ct si n volumul si structura P astfel: - in sensul cresterii unui element de A si a unui element de P - in sensul micsorarii unui element de A si a unui element de P In aceste doua situatii totalul bilantului se modifica si el n acelasi sens (de crestere sau micsorare) egalitatea bilantiera mentinndu-se. In concluzie orict de variate sunt operatiile economice si tranzactiile din punct de vedere al modificarilor patrimoniale, tipurile de modificari se grupeaza n 4 categorii, astfel: 15

1. tranzactii / operatii economice care aduc modificari numai n A bilantului. A+xx=P 2. tranzactii economice si operatii care produc modificari numai n P bilantului. A=P+yy 3. tranzactii si operatii care produc modificari n ambele parti ale bilantului A si P n sensul cresterii. A+z=P+z 4. operatii economice care produc modificari n ambele parti ale bilantului A si P n sensul micsorarii. Ax=Px Asa cum rezulta din ecuatiile de mai sus se vede ca n permanenta se mentine A = P. Bilantul exprima situatia elementelor patrimoniale la un moment dat (nainte sau dupa efectuarea tranzactiilor). El nu arata nsa modificarile care s-au produs asupra elementelor patrimoniale initiale si care au determinat situatia finala. Modelarea patrimoniului prin contul de rezultate Consumurile de resurse si rezultatele activitatii intreprinderii se analizeaza n contabilitate prin contul de rezultate (contul de profit si pierdere). In contul de profit si pierdere rezultatele sunt exprimate prin raporturile stabilite ntre cheltuieli si venituri. Cheltuielile desemneaza n expresie valorica raporturile patrimoniale cu privire la utilizarea resurselor si care are ca efect diminuarea capitalului propriu. Veniturile exprima raporturile patrimoniale pivind plusul de valoare rezultata din activitatea intreprindeii si au ca efect cresterea capitalului propriu. In functie de natura lor cheltuielile si veniturile se clasifica n: a) cheltuieli si venituri din activitatea de exploatare sunt acele cheltuieli generate de desfasurarea obiectului de activitate a intreprinderii si respectiv veniturile obtinute din activitatea curenta. Aceste cheltuieli si venituri rezulta din productia de bunuri si prestarea de servicii sau comercializarea acestora. b) cheltuieli si venituri din activitatea financiara sunt acele cheltuieli si venituri generate de operatiuni sau activitati cu , caracter financiar bancar si valutar dar n strnsa legatura cu activitatea de expoatare. c) cheltuieli si venituri extraordinare sunt acele cheltuieli si venituri generate de operatii si nelegate de activitatea de exploatare care au un caracter accidental / ntmplator. Prin compararea la sfrsitul fiecarei perioade a cheltuielilor si venitului se stabileste rezultatul astfel: - sub forma de pierdere n situatia n care cheltuielile au depasit veniturile. Pierderea reprezinta valori, aceea parte a cheltuielilor neacoperita de venit. - sub forma de profit , n situatia n care veniturile sunt mai mari dect cheltuielile. Profitul exprima valoric excendentul de venituri fata de cheltuieli. In functie de destinatie cheltuielile si venitul se diferentiaza pe functiile intreprinderii astfel: productie, desfacere, administratie si activitate financiara. Rezultatul net stabilit sub forma de profit / pierdere este prezentat att n bilant ct si n contul de profit si pierdere astfel: A P = rezultat net = V ch . Rezultatul exercitiului atunci cnd este favorabil (profit) reprezinta o sursa proprie de finantare pna n momentul repartizarii lui pe destinatii. In situatia n care rezultatul a fost nefavorabil atunci se cauta solutii pentru acoperirea pierderii. In sistemul contabil din Romnia se foloseste schema lista a contului de profit si pierdere bazata pe clasarea cheltuielilor si veniturilor dupa natura lor astfel: 1. cifra de afaceri neta 2. variatia stocurilor de produse finite si produse n curs de executie 3. productia imobilizata 4. alte venituri din expoatare 5. cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile 6. cheltuieli cu personalul (salariul si cheltuielile privind asigurarile si protectia sociala) 7. ajustarea valorii activelor (imobilizari si active circulante) 16

8. alte cheltuieli de expoatare Profitul sau pierderea din expoatare 9. venituri din interese de participare 10. venituri din alte investitii financiare 11. venituri din dobnzi 12. ajustarea valorii imobilizarilor si a investitiilor financiare 13. cheltuieli cu dobnzi Profitul sau pierderea din activitatea curenta 14. venituri extraordinare 15. cheltuieli extraordinare Profitul sau pierderea din activitate extraordinara 16. impozitul pe profit 17. alte impozite si taxe Rezultatul exercitiului financiar 18. rezultatul pe actiune

TEMA 9.Teorie si model privind contulContul este al doilea procedeu al contabilitatii prin care se face nregistrarea, urmarirea att a existentului ct si a modificarilor care s-au produs zi de zi n decursul unei perioade de gestiune asupra elementelor patrimoniale. Cu ajutorul contului contabilitatea nregistreaza si urmareste existentul si schimbarile fiecarui bun economic sau sursa de finantare precum si fazele procesului economic. Pentru a delimita n timp si spatiu situatia si miscarea elementelor patrimoniale, nregistrarile n cont se efectueaza cronologic. Spre deosebire de bilant care prezinta situatia patrimoniului la un moment dat, contul prezinta existentul initial , miscarile elementelor patrimoniale si existentul final. Cu toate acestea contul are dezavantajul de a se referi la un singur element patrimonial. In cont se nregistreaza existentul initial de mijloc si surse economice de la nceputul perioadei preluate din bilant; se continua cu nregistrarea modificarilor aduse asupra bunurilor economice si a surselor de finantare pe baza documentelor justificative , modificari determinate de operatiile economice efectuate n cursul unei perioade de gestiune; la sfrsitul perioadei se stabileste existentul final de bunuri economice si surse de finantare. Ecuatia de functionare a contului este:

Existentul initial + cresterile micsorari = existentul finalFiecare cont are un anumit continut economic determinat de elementele patrimoniale pe care le controleaza si le urmareste. 17

Elementele patrimoniale la care se refera un anume cont pot fi din categoria mijloacelor economice sau din categoria surselor de finantare. Prin urmare fiecare cont deschis poate tine n contabilitate socoteala scrisa a unei anume parti din totalitatea elementelor patrimoniale. Concluzia: Contul este acel procedeu al metodei contabilitatii folosit pentru gruparea si sistematizarea informatiilor, pentru evidenta si calculatia scrisa valoric n ordine cronologica a existentei si miscarilor unui mijloc economic, sursa sau proces economic pe o anumita perioada de gestiune. Structura si forma contului: Pentru fiecare cont se definesc urmatoarele elemente : 1. Titlul contului exprima denumirea elementului caruia i s-a asociat contul. In tara noastra titlul contului (si simbolul acestuia) sunt stabilite n planuri de conturi generale. 2. Data nregistrarii indica momentul cnd a avut loc tranzactia economica , care face obiectul reflectarii n contul respectiv. Data nregistrarii este cea din documentul justificativ. 3. Explicatia contului este acea parte a contului rezervata pentru prezentarea continutului tranzactiei . 4. Debitul si creditul contului sunt cele 2 parti ale contului cu ajutorul carora se sistematizeaza modificarile elementelor patrimoniale, soldul initial si cel final. Pentru orice cont partea stnga este denumita debit, iar partea dreapta este denumita credit. Sumele trecute n partea stnga sunt sume debitoare , iar cele nscrise n partea dreapta sunt sume creditoare. Atunci cnd se nregistreaza o suma n partea stnga a contului nseamna ca acel cont se debiteaza, iar cnd se nregistreaza sume n partea dreapta a contului nseamna ca acesta se crediteaza. Pornindu-se de la ecuatia bilantiera (activ = pasiv) debitul reprezinta acea parte a contului n care se nregistreaza existentele initiale si cresterile de activ , micsorarile si existentele finale de pasiv, iar creditul reprezinta acea parte a conului n care se nregistreaza existentele initiale si cresterile de pasiv, micsorarile si existentele finale de activ. 5. Miscarea sau rulajele contului reprezinta totalul sumelor nregistrate succesiv n cursul unei perioade de gestiune n debitul sau creditul contului. Aceste rulaje sunt determinate de cresterea sau micsorarea elementelor patrimoniale n urma efectuarii tranzactiilor economice. Rulajul debitor reprezinta totalitatea sumelor nregistrate n debitul unui cont n cursul unei perioade de gestiune. Rulajul creditor reprezinta totalitatea sumelor nregistrate n creditul unui cont n cursul unei perioade de gestiune. Prin nsumarea soldului initial debitor si a rulajului debitor se obtine total sume debitoare: a)SID (soldul initial debitor) + RD (rulajul debitor) = TSD (total sume debitor) b)SIC + RC = Tsc (total sume creditor) 6. Soldul contului reprezinta marirea la un moment dat a elementelor patrimoniale caruia i s-a asociat contul. Soldul contului se stabileste ca diferenta ntre totalul sumelor debitoare si totalul sumelor creditoare sau invers. Soldul final debitor se stabileste atunci cnd total sume debitor > total sume creditor Soldul final creditor se stabileste atunci cnd TSC > TSD. Obs: Daca TSD = TSC atunci soldul final este 0 (contul se soldeaza) Deschiderea unui cont se face prin preluarea din bilant a existentului initial de activ si / sau pasiv. Pentru acele conturi care au soldul initial 0 deschiderea contului se face n momentul nregistrarii unei tranzactii economice fie debitul fie creditul contului. Inchiderea unui cont se face de regula la sfrsitul perioadei de gestiune. Prin trecerea soldului final n partea opusa aceluia din care a provenit cu indicarea sensului debitor sau creditor (soldul final debitor se scrie in contul creditului, iar soldul final creditor se scrie in contul debitului). 18

Se asigura astfel 2 relatii balantiere: a) pentru conturile cu sold initial debitor SID + RD = RC + SFD b) pentru conturile cu sold initial creditor SIC + RC = RD + SFD

TEMA 10.Regulile de functionare a conturilorPrin regulile de functionare a conturilor se stabileste partea de credit sau debit n care se nregistreaza existentul initial si / sau miscarile produse de tranzactiile economice si existentul final. Existentul initial se preia din bilant , prin urmare conturile bilantului devin conturi n contabilitatea curenta. Pentru fiecare pozitie din bilant se deschide cte un cont. Se nregistreaza n cont existentul initial si apoi pe baza documentelor se nregistreaza toate tranzactiile care au loc n cursul perioadei respective, stabilindu-se astfel la sfrsitul perioadei existentul final. Se observa ca pornindu-se de la elementele de bilant de activ si respectiv pasiv vom deschide 2 feluri de conturi: Contul de activ Contul de pasiv Aceste doua grupe de conturi avnd continut opus vor avea si functii contrare. Elementele de activ si pasiv din bilant vor apare n aceeasi parte n conturi: existentul initial din activul bilantului (din stnga) va fi nscris n debitul contului (n stnga); existentul initial din pasivul bilantului (din dreapta) va fi nscris n credit (n dreapta). Se observa ca existentul initial din activ devine sold initial debitor , iar existentul intial din pasiv devine sold initial creditor . Se formeaza astfel prima regula de functionare a contului: - conturile de activ ncep sa functioneze prin debitare si se debiteaza cu existentul initial al conturilor de mijloace economice preluate din activul bilantier. - conturile de pasiv ncep sa functioneze prin creditare si se crediteaza cu existentul initial de surse economice preluate din pasivul bilantier. 1. Regula de functionare a conturilor de activ : 19

Conturile de activ ncep prin a se debita. Se debiteaza cu existentul initial si cu cresterile mijloacelor economice. Se crediteaza cu reducerile din cursul perioadei aferente mijloacelor economice. Soldul sau existentul final este debitor sau 0. 2. Regula de functionare a conturilor de pasiv: Conturile de pasiv ncep sa functioneze prin creditare. Se crediteaza cu soldul (existentul / initial si cresterile de surse de finantare). Se debiteaza cu resursele surselor de finantare. Soldul sau existentul final este creditor sau 0. Analiznd comparativ conturile de activ si cele de pasiv se constata ca functia lor este diametral opusa astfel : D CT Activ C D CT Activ C Si diminuari Si cresteri Sold final debitor Sfd Din comparatia bilantului si contului rezulta unele asemanari si deosebiri : - att bilantul ct si contul sunt procedee ale metodei contabilitatii. - conturile din bilant si soldurile finale din conturi arata existentul la un moment dat de mijloace economice sau surse de finantare. - att bilantul ct si contul au 2 parti : pentru bilant A si P, pentru cont D si C. - elementele de A din bilant se identifica cu Sfd din conturile de A. - sursele reflectate de P bilantului sunt preluate din Sfc ale conturilor de P. - spre deosebire de bilant care prezinta situatia patrimoniului la un moment dat, contul reflecta si miscarile (cresteri/reduceri) elementelor patrimoniale. Exista 2 tipuri de conturi : - conturile monofunctionale sunt acele conturi care functioneaza numai dupa regula contului de A sau numai dupa regula contului P ; aceste conturi vor avea ntotdeauna un initial : debitor / creditor / 0. - conturile bifunctionale sunt acele conturi care functioneaza dupa regula cont de A ct si a conturilor de P ; prin urmare ele pot prezenta atat Sfd dar la un moment dat pot avea si Sfc.

TEMA 11.Dubla nregistrare si corespondenta contuluiReflectarea tranzactiei economice si financiare cu ajutorul bilantului s-a facut prin utilizarea a cel putin 2 posturi sau elemente bilantiere (amndoua de P sau A, fie unul P si unul A). Avnd n vedere faptul ca elementele din bilant corespund soldurilor finale din conturi, nseamna ca tranzactiile economice si financiare se vor nregistra n contabilitate prin utilizarea a cel putin 2 conturi (amndoua P sau fie unul A si unul P). Orice tranzactie economica sau financiara care produce o modificare n bilant se va reflecta n contabilitate printr-o nregistrare n conturi concomitent si cu aceeasi suma. Rezulta ca dubla nregistrare consta n nregistrarea cu aceeasi suma a unei tranzactii n 2 conturi, n debitul unui cont si creditul altui cont. Legatura reciproca dintre debitul unui cont si creditul altui cont stabilit cu ocazia nregistrarii tranzactiilor n contabilitatea curenta pe baza dublei nregistrari poarta denumirea de corespondenta conturilor. Cele 2 conturi ntre care se stabileste legatura sunt conturi corespondente.

Analiza contabila a operatiilor economice si reflectarea lor n contabilitate.Formula si articolul contabilInregistrarea corecta a fiecarei tranzactii economice sau financiare presupune determinarea n prealabil cu exactitate a conturilor corespondente. Se indica astfel contul/conturile care se debiteaza, respectiv contul/conturile care se crediteaza. Aceasta operatie se realizeaza prin analiza contabila a tranzactiei ce urmeaza a fi nregistrata. Etapele analizei contabile : 20

1.Determinarea naturii tranzactiei : - nseamna stabilirea continutului operatiilor ce trebuie nregistrate n contabilitate. 2.Determinarea modificarilor n bilant : - presupune stabilirea elementelor patrimoniale asupra carora au loc cresteri sau reduceri. Se stabilesc care elemente de A si P se modifica si n ce sens. 3.Stabilirea conturilor corespondente : - n care urmeaza sa fie nregistrate tranzactiile. Se aleg din planul de conturi n functie de elementele de A si/sau P care au fost modificate. Se precizeaza titlul contului (continutul) si simbolul contului (cifra). 4.Se stabileste partea de debit sau credit a conturilor corespondente : - prin aplicarea regulilor de functionare a conturilor. 5.Se ntocmeste formula contabila (egalitate contabila) astfel : - n stnga se aseaza contul care se debiteaza. - n dreapta semnului = se aseaza contul care se crediteaza. Formula contabila : DEBIT = CREDIT Prin atasarea explicatiei descriptive a operatiilor n cauza la elementele formulei contabile, rezulta articolul contabil. Exista 2 tipuri de formule contabile : 1.FORMULE CONTABILE SIMPLE : n care tranzactia nregistreaza modificari numai asupra a 2 elemente bilantiere => un cont se va debita si altul se va credita. D = C 2.FORMULE CONTABILE COMPUSE : se ntocmeste n situatia n care tranzactia nregistrata n contabilitate, produce modificari asupra cel putin 3 conturi. In acest caz, se poate debita un cont si celelalte 2 se crediteaza a) D = % 1, 2, 3 b) n cazul n care se debiteaza 2 sau mai multe conturi si se crediteaza unul singur : % C. c) se debiteaza si crediteaza 2 sau mai multe conturi : % 1, 2, 3, = % 1, 2, 3, STORNAREA INREGISTRARILOR CONTABILE se face atunci cnd se constata ca a fost nregistrata gresit o tranzactie eonomica sau financiara. Inregistrarile contabile nu pot fi corectate prin stergere sau prin taierea sumelor gresite. Stornarea se poate face n 2 variante : - stornarea n negru consta n anularea nregistrarii facute prin inversarea conturilor corespondente din formula contabila intocmita anterior. - stornarea n rosu consta n nregistrarea unei noi formule contabile similare cu cea eronata cu sumele nscrise n rosu (cu semnul sau n chenar)

21

TEMA 12.Sistemul de conturi si clasificarea lorTotalitatea conturilor utilizate n contabilitate constituie sistemul de conturi. Conturile se clasifica astfel : a) dupa functia contabila : n functie de cele 2 parti ale bilantului exista 2 categorii de conturi : 1) contul de A ; 2) contul de P. b) dupa sfera de cuprindere exista 2 tipuri de conturi : 1) conturi sintetice reflecta mijloacele economice n extensie valorica pe grupe sau categorii. Cu ajutorul conturilor sintetice, este posibila cunoasterea situatiei generale n ansamblu a unui mijloc economic, sursa sau proces economic. Prin utilizarea conturilor sintetice se constituie contabilitatea sintetica a unei intreprindrei. ; 2) conturi analitice sunt conturi dezvoltatoare ale conturilor sintetice care reflecta n detaliu situatia mijloacelor economice surselor si proceselor economice. Contabilitatea tinuta cu ajutorul fondurilor analitice poarta denumirea de contabilitate analitica. OBSERVATII : 1) Regulile de functionare a conturilor se aplica att conturilor sintetice ct si celor analitice. 2) Inregistrarea tranzactiilor economice se face simultan n conturile sintetice si analitice. Legaturile dintre conturile sintetice si analitice se stabilesc cu ajutorul unor corelatii : 1. Suma soldurilor initiale a conturilor analitice aferente unui cont sintetic trebuie sa fie egala si de acelasi sens cu soldul initial al contului sintetic respectiv . 2. Suma rulajelor debitoare a conturilor analitice aferente unui cont sintetic trebuie sa fie egala cu rulajul debitor al contului sintetic respectiv. 3. Suma rulajelor creditoare a conturilor analitice aferente unui cont sintetic trebuie sa fie egala cu rulajul creditor al contului sintetic respectiv. 4. Suma soldurilor finale a conturilor analitice aferente unui cont sintetic trebuie sa fie egala si de acelasi fel (D sau C) cu soldul final al contului sintetic respectiv. c) Dupa continut conturile se mpart n : - contul de bilant - contul de evidenta 22

TEMA 13.Normalizarea contabilitatii . Planul de contabilitate GeneralaNormalizarea contabilitatii presupune delimitarea unor principii si reguli generale identice pentru toti. Normalizarea contabilitatii intra n atributiile Ministerului Finantelor Publice care emite : - planul de conturi generale - modelul registrelor contabile si situatiei financiare - modelele documentelor si formularelor comune privind activitatea contabila si financiara - norme privind utilizarea si ntocmirea documentelor contabile. Planul de conturi general cuprinde totalitatea conturilor sintetice care servesc la nregistrarea existentei si miscarea mijloacelor economice si surselor de finantare. Plan de cont general PCG PCG se prezinta sub forma unui tablou n care fiecare cont are o denumire si un simbol cifric si este ncadrat ntr-o clasa si o grupa . Exista 9 clase de conturi : 1.Contul de capital 2.Contul de imobilizari 3.Contul de stocuri si productie n curs de executie 4.Contul de terti 5.Contul de trezorerie 6.Contul de cheltuieli 7.Contul de venituri 8.Conturi speciale 9.Conturi interne de gestiune Clasele de conturi 1 5 cuprind conturi bilantiere. Clasa 6,7 contin conturi de rezulate. Clasa 9 este aferenta contabilitatii de gestiune. 23

Clasa 8 cuprinde conturi extrapatrimoniale.

TEMA 14.Documentele contabileOrice operatiune economico-financiaraa poate fi nregistrata n contabilitate numai daca se afla nscrisa ntr-un document justificativ. Numai acele tranzactii care sunt nscrise n acte pot fi nregistrate n conturi. Totalitatea documentelor folosite pentru consemnarea operatiunilor economice si financiare n momentul producerii lor se numesc documente primare. Deasemenea se ntocmesc documente justificative pe toata durata existentei n partimoniu a mijloacelor economice si pentru angajarea si prezenta personalului sau pentru utilizarea surselor de finantare. Avnd n vedere multitudinea si diversitatea de documente tipizate existente la un moment dat n cadrul reglementarilor contabile, Ministerul Finantelor Publice a elaborat nomenclatorul privind modelele registrelor contabile si al formularelor tipizate comune pe economie care nu au regim special pentru activitati financiare si contabile. Documentele contabile n functie de rolul pe care l ndeplinesc se clasifica n : a) Documente justificative b) Registrele contabile (doc. de evidenta contabila) c) Situatiile financiare (doc. de sinteza si raportare) Indiferent n care categorie se ncadreaza documentele se mpart n functie de frecventa si importanta utilizarii lor : 1) Documente tipizate 2) Documente netipizate 1) Documente tipizate au continutul si forma unitare, stabilite de catre Ministerul Finantelor Publice. Se folosesc pentru aceeasi categorie de operatii si au caracter obligatoriu pentru toti agentii economici. Continutul acestor documente se concretizeaza n informatii consemnate. Forma documentelor se identifica prin gruparea si asezarea elemntelor precum si a informatiilor variabile din documente. Formatul documentului exprima marimea si suportul pe care acesta este imprimat. 24

2) Documente netipizate nu au continut sau forma / formatul prestabilite. Acestea se stabilesc la nivelul fiecarui agent economic n functie de necesitati. a) Documente justificative conform legii contabilitatii orice operatiune economicofinanciara se consemneaza n momentul efectuarii ntr-un document care sta la baza nregistrarii ei n conturi. Acest document se numeste document justificativ. Continutul justificativ este format din elemente comune si specifice. Elementele comune se refera la datele de identificare ale agentului economic, persoanele raspunzatoare pentru ntocmirea, verificarea si centralizarea acestor documente. Se concretizeaza n : - continutul tranzactiei consumate - date cantitative (u.m.) - preturi unitare - total valoare Intocmirea documentelor justificative se face la locul unde se produce operatia pe formulare tipizate sau netipizate. Completarea se face manual sau cu ajutorul tehnicii de calcul. Prelucrarea documentelor se concretizeaza n sortarea acestora pe tipuri de operatii, exprimarea n etalon monetar a tranzactiei, precontabilizarea documentelor, verificarea acestora din punct de vedere al formei si fondului si n final contabilizare. In vederea nregistrarii n contabilitate a tranzactiilor economice si financiare se face analiza si contarea documentelor justificative (se indica conturi si debitarea n care se evidentiaza tranzactia). Inregistrarea contabila a tranzactiei se face documentar cu documente sau pe baza documentelor centralizatoare care se refera la tranzactii de aceeasi natura si din aceeasi perioada. Inregistrarile contabile se pot face direct pe documentul justificativ sau pe note de contabilitate. Pentru fiecare tranzactie se precizeaza numarul, felul si data documentului. Contul / conturile debitoare, respectiv creditoare, sunt corespunzatoare tranzactiei. Verificarea documentelor justificative se face de catre persoane raspunzatoare n vederea prentmpinarii sau eliminarii erorilor. Verificarea de forma are n vedere utilizarea unui document corespunzator tranzactiei consemnate, completarea tuturor documentelor, exactitatea preturilor si a calculelor aritmetice, existenta semnaturilor persoanelor raspunzatoare. Verificarea de fond se refera la necesitatea, legalitatea, oportunitatea si economicitatea operatiei ; Necesitatea efectuarii tranzactiei se apreciaza n raport de bugetul de venituri si cheltuieli al intreprinderii ; Legalitatea presupune respectarea tuturor prevederilor legale referitoare la tranzactia consemnata ; Oportunitatea consta n efectuarea tranzactiei la momentul cel mai favorabil ; Economicitatea impune efectuarea unui minim de cheltuieli pentru efectuarea tranzactiei desfasurate. Inregistrarile contabile se fac cronologic prin respectarea succesiunii documentelor n functie de numarul si data acestora. Dupa ce au fost nregistrate ncontabilitate documentele se arhiveaza. Erorile constatate n documentele justificative cu ocazia ntocmirii, verificarii,nregistrarii n contabilitate se face astfel : - se taie cu o linie textul sau cifra gresita pe toate exemplarele documentului, iar deasupra se scriu textul sau cifra corecta. Nu se admit stersaturi n dococumentele justificative, acestea duc la nulitatea documentului; - obligatoriu orice modificare n documentele justificative se semneaza si se stampileaza de catre persoana raspunzatoare. b) Registrele contabile servesc pentru nregistrarea cronologica si sistematica a operatiilor consemnate n documentul justificativ. Aceste document se prezinta sub forma de registre sau dupa caz foi volante sau liste cu ajutorul tehnicii de calcul, snuruite si parafate ulterior. In functie de destinatie sau scopul utilizarii lor se mpart n : - registre pentru evidenta cronologica - registrul jurnal - note de contabilitate - registre sistematice - registru Cartea Mare - inventar 25

Conform legii contabilitatii principalele registrele folosite de agentii economici si care sunt obligatorii sunt : Registrul Jurnal, Inventar si Cartea mare. 1) Registrul Jurnal este un document contabil obligatoriu n care se nregistreaza zilnic n mod cronologic tranzactie cu tranzactie fara spatii libere, toate miscarile din patrimoniului intreprinderii. Pentru fiecare operatie economico-financiara se precizeaza numarul, felul si data documentului justificativ, conturile debitoare si creditoare si suma corespunzatoare tranzactiei. Daca evidenta contabila se tine cu ajutorul evidentei de calcul Registrul Jurnal se listeaza la fiecare zi de luni, iar paginile se snuruiesc si se numeroteaza pe masura editarii lor. Registrul Jurnal se arhiveaza la Departamentul financiar contabil mpreuna cu toate documentele justificative care au stat la baza completarii lui. 2) Registrul Inventar este un document obligatoriu care serveste la nregistrarea anuala si gruparea rezultatelor stabilite n urma inventarierii patrimoniului. Registrul Inventar se completeaza la nceputul activitatii dupa efectuarea inventarierii anuale si n momentul ncetarii activitatii fara stersaturi sau spatii libere pe baza listelor de inventariere si a proceselor verbale de inventariere precum si n urma inventarierii faptice a patrimoniului. Registrul Inventar se arhiveazaa la compartimentul financiar contabil mpreuna cu documentel. justificative care au stat la baza ntocmirii lor. 3) Registrul Cartea mare este un document obligatoriu n care se nregistreaza lunar si sistematic prin gruparea pe conturi miscarea si existenta elementelor patrimoniale la un moment dat. Registrul Cartea mare contine simbolurile debitoare si creditoare corespondente contului pentru care s-a deschis fisa, rulajul debitor si creditor, iar la sfrsitul lunii soldul final. Cu ajutorul acestui registru se stabileste luna de luna rulajele, se verifica nregistrarile contabile, iar la sfrsitul fiecarii luni se ntocmeste balanta de verificare. Se arhiveaza la departamentul financiar contabil. c) Situatiile financiare reprezinta documente contebile de sinteza prin care sunt comunicate informatii comune necesare majoritatii utilizatorilor.Sunt alcatuite din:bilant,contul de profit si pierdere,situatia modificarilor pozitiei financiare,note explicative,alte situatii si alte materiale suplimentare.Nu se includ rapoartele directorilor,declaratiile presedintelui,discutiile si analizele conducerii si elemente similare carepot fi incluse ntr-un raport financiar anual. Bibliografie obligatorie: 1.Dobrin,M.,Contabilitate Baze,Editura Fundatia Romnia de Mine ,Bucuresti 2005 2.Ionescu ,C.,Bazele contabilitatii.Abordari practice, Editura Fundatia Romnia de Mine ,Bucuresti 2007 Bibliografie orientativa: Ristea,M.,Dumitru,C.,Bazele contabilitatii,Editura Universitara Bucuresti 2006

Lect.univ.drd .Nicoleta Grideanu

26