SINDROMUL ENDO-PARODONTAL DIAGNOSTIC si TRATAMENT

SINDROMUL ENDO-PARODONTAL SINDROMUL ENDO-PARODONTAL

DIAGNOSTIC si TRATAMENTDIAGNOSTIC si TRATAMENT

prof. univ. dr. Silvia Mârţu

NextPrevious

Sindromul endo-parodontal Sindromul endo-parodontal ControverseControverse

Literatura de specialitate reflecta de peste jumatate de secol o controversa legata de efectul bolii parodontale asupra pulpei dentare si mai recent efectul necrozei pulpare asupra pierderii de os marginal.

- Chapple I, Lumley P. The Periodontal-endodontic interface. Dent Uptade 1999:26:331-334 - G.W.Harrington, D.R.Steiner,W.F.Ammons.The periodontal–endodontic controversy

Periodontology 2000, Vol. 30, 2002, 123–130.- Ilan Rotstein, James Simon. Diagnosis, prognosis and decision –making in the treatment of combined

periodontal-endodontic lesions. Periodontology 2000, 2004, 34,165-203

Doua intrebari de baza continua sa fie inca disputate:

– Este boala parodontala o cauza a necrozei pulpare?– Poate un dinte lipsit de pulpa sa fie cauza unei boli parodontale?

NextPrevious

• Pe masura ce dintele si radacina se formeaza se creaza trei cai importante Pe masura ce dintele si radacina se formeaza se creaza trei cai importante de comunicare intre endodontiu si periodontiu:de comunicare intre endodontiu si periodontiu:

- Foramenul apical- Foramenul apical - Canalele laterale si accesorii- Canalele laterale si accesorii - Tubulii dentinari- Tubulii dentinari

•Pulpa dentara si periodontiu sunt in stransa legatura, Pulpa dentara si periodontiu sunt in stransa legatura, constituind o unitate constituind o unitate funcţionalăfuncţională iar caile de comunicare dintre aceste structuri determina adesea iar caile de comunicare dintre aceste structuri determina adesea progresia bolii in aceste tesuturi.progresia bolii in aceste tesuturi.•Intelegerea interrelatiei dintre bolile endodontice si periodontale este cruciala Intelegerea interrelatiei dintre bolile endodontice si periodontale este cruciala pentru precizarea unui diagnostic corect, a unui prognostic si a unei decizii de pentru precizarea unui diagnostic corect, a unui prognostic si a unei decizii de tratament adecvate.tratament adecvate.

Sindromul endo-Sindromul endo-parodontalparodontalMecanisme de formareMecanisme de formare

NextPrevious

Difuzarea produsilor din pulpa degenerata

Parodontiul de sustinere.

Regiunea apicala

Raspuns inflamator rapid

Pierderi osoase

Mobilitate dentara

Fistule

Leziuni periradiculare

NextPrevious

Progresia bolii parodontale

spre pulpa

canalele laterale/ canalicule dentinare

expuse

manopere de terapie

parodontală

susceptibilitate la s. din placă

cresterea răspunsul inflamator

pulpar

resorbţie ext. a peretelui radicular

!!Efectele bolii parodontale asupra pulpei apar mult mai târziu şi mai rar Efectele bolii parodontale asupra pulpei apar mult mai târziu şi mai rar decât efectele afecţiunilor pulpare asupra parodonţiuluidecât efectele afecţiunilor pulpare asupra parodonţiului!!Efectele bolii parodontale asupra pulpei apar mult mai târziu şi mai rar Efectele bolii parodontale asupra pulpei apar mult mai târziu şi mai rar decât efectele afecţiunilor pulpare asupra parodonţiuluidecât efectele afecţiunilor pulpare asupra parodonţiului

NextPrevious

Sindromul endo-parodontalSindromul endo-parodontal

Leziunile endo-parodontale sunt reprezentate de orice leziune inflamatorie ce îşi are originea în organul pulpar sau în ligamentul parodontal, şi care are potenţialul de a se extinde de la o regiune la alta prin mai multe căi.

Conexiuni intime anatomice si vasculare intre pulpa si periodontiu sunt demonstrate prin:

• Criterii radiologice• Criterii histologice • Criterii clinice

Bolile pulpei si peridontiului sunt responsabile pentru mai mult de 50% din mortalitatea dentara (Glickman, Wang, 1997);

Incisiv lateral cu pulpa necrotica in asociere cu un

proces inflamator lateral in ligamentul parodontal

EFECTUL INFLAMAŢIEI PULPAREEFECTUL INFLAMAŢIEI PULPARE•progresia patologiei pulpare în spaţiul periodontal•înlocuirea ţesuturilor spaţiului desmodontal cuinfiltrat inflamator şi asociere de resorbţie osoasă, cementară, dentinară

NextPrevious

Căile de comunicare dintre endodonţiu şi parodonţiuCăile de comunicare dintre endodonţiu şi parodonţiu

Caile naturale

foramen apical canale laterale / accesorii canalicule dentinare

ligamentul periodontalosul alveolardrenajul vasculolimfatic comun

Căile artificiale

perforaţii iatrogenefracturi

cai potentiale care explica-reciprocitatea inflamatiei- cai potentiale care explica-reciprocitatea inflamatiei-

NextPrevious

Căile de comunicare dintre endodonţiu şi Căile de comunicare dintre endodonţiu şi parodonţiuparodonţiu

calea principală de comunicare intre pulpă si parodonţiu.

Produşii bacterieni şi inflamatori pot trece prin foramen producand patologia periapicală.

Apexul este de asemenea poarta de intrare a produşilor inflamatori din pungile parodontale adanci la pulpa dentara.

Foramenul apicalForamenul apical

Foramen apicalForamen apical

Canal accesorCanal accesorResorbţie dentinarăResorbţie dentinară

NextPrevious

Căile de comunicare dintre endodonţiu şi Căile de comunicare dintre endodonţiu şi parodonţiu parodonţiu Tubulii dentinariTubulii dentinari

Expunerea tubulilor dentinari– defectelor de dezvoltare,– boli sau proceduri parodontale

Studiile realizate prin microscopie electronică au demonstrat ca dentina expusă la nivelul jocţiunii amelo-cementare se intalneste in 18% din cazuri; pacientii cu hipersensibilitale cervicala sunt un exemplu al acestui fenomen.

Zona apare dupa detartraj şi surfasaj radicular si dupa condiţionare cu perhidrol 30%;

Diametrul tubulilor scade odată cu varsta sau ca raspuns la acţiunea continuă a stimulilor de intensitate scăzută prin depunere de dentina ce blochează tubulii.

Tubuli dentinari contaminaţiTubuli dentinari contaminaţi

Tubuli dentinari deschişi. Tubuli dentinari deschişi. Se descrie absenţa proceselor odontoblastelorSe descrie absenţa proceselor odontoblastelor

NextPrevious

Căile de comunicare dintre endodonţiu şi parodonţiuCăile de comunicare dintre endodonţiu şi parodonţiu

S-a estimat ca 30-40% din dinţi au canale accesorii si laterale - majoritatea in 1/3 apicală a rădăcinii.

De Deus- studiu pe 1140 dinti27% -canale laterale

17 % in 1/3 apicală, 9% in 1/3 medie si 2% in 1/3 coronară.

Kirkham: a studiat 1000 dinţi umani cu

boală parodontală - numai 2% aveau canale laterale la nivelul pungilor parodontale.

#prevalenţa bolii parodontale asociate canalelor laterale este relativ scazută.

Prevalenta dintilor cu canale laterale (De Deus)

27%

73%

dinti cu canale laterale dinti fara canale laterale2%

9%

17%

Prevalenta dintilor cu canale laterale (Kirkham)

2%

98%

dinti cu canale laterale dinti fara canale laterale

Canalele radiculare laterale si accesoriiCanalele radiculare laterale si accesorii

Canale laterale şi accesoriiCanale laterale şi accesorii

NextPrevious

INVESTIGATOR TEHNICA INCIDENTA

RUBACH &

MITCHELL 1965

Dinti sectionati 45%

LOWMAN &

COLAB. 1973

Studii microscopice

59% M.sup.

55% M. inf.

BURCH &

HULEN 1974

Studii cu s. radioopace

76%

VERTUCCI &

WILLIAMS 1974

Coloratii cu hematoxilynina

46%

KIRKHAM 1975 Studii cu s. radioopace

23%

PINEDA&

KUTTLER 1972,

nu au putut demonstra prezenţa acestor canale în zona furcaţiei

Incidenta canalelor laterale in zona de furcatie

NextPrevious

• Inflamaţia pulpară poate induce reacţie inflamatorie in Inflamaţia pulpară poate induce reacţie inflamatorie in ţesutul parodontal interradicular. ţesutul parodontal interradicular.

Molar.inf. cu trat.end.

si radiotranspin zona

de furcatie

Molar.inf. cu trat.end.

si radiotranspin zona

de furcatie Radiografie dupa 1 an

cu vindecare osoasa

Radiografie dupa 1 an

cu vindecare osoasa

Seltzer si colabSeltzer si colab..

Seltzer S, Bender IB, Ziontz M. The interrelationship of pulp and periodontal disease. Oral Surg Oral Med Oral Pathol 1963: 16: 1474–1490.164. Seltzer S, Bender IB, Nazimov H, Sinai I. Pulpitis-induced interradicular periodontal changes in experimental animals. J Periodontol 1967: 38: 124–129.

CaCanalele laterale se nalele laterale se pot observa pot observa rradiograficadiografic

Radiotransparenţa laterală Radiotransparenţa laterală asociată unui dinte asociată unui dinte cu necroză pulparăcu necroză pulpară

NextPrevious

Aspecte clinico-paraclinice ale examinării factorilor

implicaţi în etiologia

SINDROMULUI ENDO-PARODONTAL

NextPrevious


Manopere de diagnostic pozitiv si diferentialManopere de diagnostic pozitiv si diferential

Examene clinice Examene clinice – – toate testele pentru diagnosticul afectiunilor toate testele pentru diagnosticul afectiunilor pulpare si parodontalepulpare si parodontale ( inspectie , palpare, percutie), ( inspectie , palpare, percutie), - teste de vitalitate, - teste de vitalitate, - teste de mobilitate, - teste de mobilitate, - sondajul parodontal, - sondajul parodontal, - depistarea fistulelor - depistarea fistulelor

Examene paracliniceExamene paraclinice – – examene radiologice retrodentoalveolareexamene radiologice retrodentoalveolare - radiografii digitale- radiografii digitale - - CTCT

NextPrevious

Resturile pulpare necrotice,

prod. de degradare microbiene, alti iritanti

Foramenul apical

Marginea gingivala

Marginea gingivala

Periodontita retrograda

Foramenul apical

Periodontita marginala

Influenta patologiei pulpare asupra periodontiuluiInfluenta patologiei pulpare asupra periodontiului

NextPrevious

Bacteriile, fungii si virusurileBacteriile, fungii si virusurile

Kakehashi si colab.- 1965, The effects of surgical exposures of dental pulps in germ-free and conventional laboratory rats. Oral Surg Oral Med Oral Pathol, 20: 340–349.

- au demostrat relaţia dintre prezenta bacteriilor in pulpa si afectiunile periapicale

- într-un studiu pe cobai în care pulpa dentara a fost lasată deschisă in mediul oral; necroza pulpară a fost urmată de inflamaţie periapicală acută şi cronică.

Totuşi, cand acest experiment s-a realizat pe cobai germ-free, pulpa a rămas vitală şi nu s-a produs inflamaţia iar zona expusă a fost acoperită cu dentină.

Studiul demonstreaza ca in absenţa bacteriilor şi a produşilor lor , leziunile periapicale de cauza endodontică nu se produc

Printre agentii patogeni in bolile pulpare si tesuturile periodontale sunt bacteriile, fungii si virusurile. Acesti patogeni pot afecta periodontiu – trebuie eliminati in timpul tratamentului de canal.

NextPrevious

Blomlof si colab. 1988

Blomlo¨f L, Lindskog S, Hammarstro¨m L. Influence of pulpal treatments on cell and tissue reactions in the marginal periodontium. J Periodontol 1988: 59: 577–583.

– au realizat intenţionat defecte pe suprafaţa radiculară pe dinţi extrasi de maimută cu sau fară apexogeneză.

– canalele au fost fie infectate sau umplute cu hidroxid de calciu şi replantate în alveole.

– dupa 20 de saptămani s-a observat retracţia gingivală pe suprafeţele de dentina denudate

NextPrevious

Jansson si colabJansson si colab..Jansson L, Ehnevid H, Blomlo¨f L, Weintraub A, Lindskog S. Endodontic pathogens in periodontal

disease augmentation.J Clin Periodontol 1995: 22: 598–602.

Jansson L, Ehnevid H, Lindskog S, Blomlo¨f L. The influence of endodontic infection on progression of marginal bone loss in periodontitis. J Clin Periodontol 1995: 22:729–734.

– au analizat efectele patogenilor endodontali asupra parodonţiului marginal în zona de dentină denudată şi a ligamentului parodontal.

– Rezultatele au arătat ca la dinţii infectaţi defectele erau acoperite cu 20% mai mult epiteliu iar în cazul dinţilor neinfectaţi numai 10% erau acoperite de ţesut.

– au concluzionat că patogenii din canalele radiculare infectate favorizează retracţia gingivală în zonele de dentină denudată.

• Aceeaşi cercetatori într-un studiu retrospectiv radiografic pe 3 ani au evaluat 175 de dinţi trataţi endodontic la 133 de pacienţi.

• Pacienţii cu predispozitie la boala parodontală şi care aveau tratamente endodontice nereuşite au arătat o pierdere osoasă de 3 ori mai mare decat în cazul dinţilor fără infecţie endodontică.

NextPrevious

Jansson si EhnevidJansson si Ehnevid

au investigat şi efectele inflamţiei pulpare, prin sondaj parodontal, la molarii cu zona de furcaţie expusă.– Ei au găsit că inflamaţiile endodontice la molarii mandibulari se

asociază cu o pierdere de ataşament la nivelul furcaţiei iar progresia bolii parodontale la acest nivel este produsă prin trecerea patogenilor din pulpa infectată în parodonţiu prin canalele accesorii şi tubulii dentinari din zona de furcaţie.

Rupf si colab.Rupf si colab.

• au studiat tipul patogenilor în inflamaţiile pulpare si parodontale la acelaşi dinte.• au fost identificaţi Actinobacillus Actinomycetecomitans, Eikenella corodens, Fusobacterium nucleatum, Porphyromonas gingivalis, Prevotella intermedia, Treponema denticola.

Aceşti patogeni au fost găsiţi atat la dinţii cu infecţii endodontale cat si la cei cu parodontită apicală cronica.

Ei au concluzionat ca patogenii parodontali se asociază infecţiilor endodontice ceea ce susţine interrelatia endo-parodontala.

NextPrevious

Tratamentul endodontic al dintelui afectat trebuie realizat fără Tratamentul endodontic al dintelui afectat trebuie realizat fără întârziere pentru a preveni reacutizarea afecţiunii şi instalarea unei întârziere pentru a preveni reacutizarea afecţiunii şi instalarea unei comunicări marginal-apicale permanente .comunicări marginal-apicale permanente .

Molar: 46•tumefiere Vestibulara:•durere •sensibilitate la palpare; • Rx.: radiotransp. in jurul rădăcinii meziale careajunge până la furcaţie;

Molar: 46•tumefiere Vestibulara:•durere •sensibilitate la palpare; • Rx.: radiotransp. in jurul rădăcinii meziale careajunge până la furcaţie;

După tratament Endodontic corect osul

alveolar se reface.

După tratament Endodontic corect osul

alveolar se reface.

NextPrevious

Evaluarea factorilor etiologici nebiologici

In functie de originea si natura lor, agenţii etiologici nebiologici pot fi extrinseci sau intrinseci.

Agentii extrinseci:• Corpii străini Prezenţa corpilor străini se asociază frecvent cu inflamaţia ţesutului

periapical• Calea falsa in tratementele endodonticeAgentii intrinseci: Colesterolul, Corpii Russell , , Corpii hialini Rushton, Cristalele Charcot-Leyden (CLC)Corpii hialini Rushton, Cristalele Charcot-Leyden (CLC)

Corpi straini periapical ( varful unui con de hartie)Incisiv lateral cu necroză pulpară şi leziune

periapicală, initial şi la 9 luni de la tratamentul endododntic; s-a realizat tratament chirurgical şi examen histologic unde s-au descoperit cristalele Charcot Leyden

NextPrevious


Tratament endodontic incorect realizat

Un tratament endodontic corect realizat este factorul cheie al unui tratament de succes.

Din păcate, un tratament endodontic incorect realizat induce apariţia leziunilor periapicale prin reinfectarea canalelor radiculare.

Prezenţa semnelor şi simptomelor precum şi a semnelor radiologice indică existenţa unui tratament endodontic incorect realizat.

Eşecurile endodontice pot fi tratate prin metode ortograde sau retrograde cu o rată de succes mare.Rata de succes este asemanatoare cu cea a unui tratament iniţial daca este diagnosticată corect si tratată cauza eşecului.Tehnicile de retratare s-au imbunătaţit f. mult în ultimii ani prin folosirea microscopului optic si dezvoltarea cementurilor armate.

NextPrevious

Tratament endodontic incorect realizat

Reactii periapicale si interradiculare dupa obturatii radiculare incorecte

Dupa refacerea obturatiilor tesuturile se restructureaza

NextPrevious


Restauratii incorecte Percolările coronare reprezintă o cauză importantă de eşec în tratamentul endodontic. Restauraţia coronară este prima barieră împotriva contaminării spaţiului

Restauratie coronara incorecta si leziune laterala periapicala; la 5 ani dupa tratament se observa refacerea tesutului periapical

Traumatismele

• Fracturile , Subluxatiile si

•extruziile traumatice

Perforatiile – cai false

Anomaliile de dezvoltaresanturi de deezvoltare

NextPrevious


Resorbtia Resorbţia radiculară este o afecţiune ce se asociază unui fenomen fiziologic

sau patologic care se manifestă prin pierderea de dentină, cement si/sau os alveolar.

Fenomenul poate începe în parodonţiu afectand iniţial suprafaţa externă a dintelui sau din interiorul canalului pulpar ,în principal dentina din interiorul canalului radicular(resorbtie internă).

Resorbţia externă radiculară poate fi impărţită în 3 categorii :

- resorbţie progresivă inflamatorie

- resorbţie invazivă ( neinflamatorie)

- resorbţie de înlocuire ( neinflamatorie)

NextPrevious

Sindromul Parodonto-endodonticSindromul Parodonto-endodontic

Influenta inflamatiei periodontale asupra pulpeiInfluenta inflamatiei periodontale asupra pulpei

Efectele bolii parodontale asupra pulpei apar mult mai târziu şi mai rar decât efectele afecţiunilor pulpare asupra parodonţiului

Inflamaţia parodontală poate exercita efect direct asupra pulpei; Clinic, se pot intalni destul de frecvent periodontite progresand spre

foramenul apical cu necroza pulpara asociata;

• prin evoluţia sa poate descoperi sau deschide un canal lateral şi ca urmare să ducă la apariţia necrozei pulpare.

• Post operator dinţii vitali pot prezenta simptome de pulpită sau

pulpă necrotică. • În acest caz se indică terapia endodontică în plus faţă de cea

parodontală.

Progresia bolii parodontaleProgresia bolii parodontale

NextPrevious

Progresia bolii parodontaleProgresia bolii parodontale prin afectarea ligamentelor parodontale Deşi a fost stabilită o relaţie clară cauză - efect între

infecţia intracanaliculară şi leziunile periapiculare, penetrarea bacteriilor în direcţie opusă (către pulpă) în cursul bolii parodontale, este un subiect controversat

Teoretic, canalele laterale şi foramenul apical adiacent pungilor parodontale ar trebui să favorizeze accesul microorganismelor orale către sistemul canalicular al rădăcinii.

NextPrevious


DIAGNOSTICUL= PROVOCARE

au fost studiate initial ca entitati separate

fiecare boala primara poate mima caracteristicile clinice ale celeilalte

pot avea o influenta etiologica asupraprogresiei celeilalte boli

NextPrevious

SINDROMUL ENDO-PARODONTALSINDROMUL ENDO-PARODONTAL

Diagnosticul dif. al afectiunilor endo-parod.

boli endodontice primare

boli parodontaleprimare

boli combinate

Boli endod. primare

cu afectare parod. sec.

Boli parodontaleprimare

cu afectare endod.sec.

Forma adevarată combinată

NextPrevious

MANIFESTARI CLINICE ALE SINDROMULUI ENDO-PARODONTAL

LEZIUNI LEZIUNI ENDODONTICEENDODONTICE PRIMARE PRIMARE FĂRĂ AFECTARE PARODONTALĂ SECUNDARĂ FĂRĂ AFECTARE PARODONTALĂ SECUNDARĂ patologie periapicală ce se exteriorizează sub forma traiectului de fistulă via spaţiu desmodontal la

nivelul sulcus–ului fistula este mult redusă, nu are dimensiunile unei pungi infraosoase tratamentul endodontic conduce la rezoluţia leziunii

LEZIUNI LEZIUNI ENDODONTICEENDODONTICE PRIMARE PRIMARE CU AFECTARE PARODONTALĂ SECUNDARĂ CU AFECTARE PARODONTALĂ SECUNDARĂ

• căi de comunicare spaţiu endodontic – spaţiu desmodontal (frecvent zona de furcaţie)• terapie endodontică asociată cu tratament parodontal minim

LEZIUNI LEZIUNI PARODONTALEPARODONTALE PRIMARE PRIMARE FĂRĂ AFECTARE ENDODONTICĂ SECUNDARĂ FĂRĂ AFECTARE ENDODONTICĂ SECUNDARĂ• dinţi în general vitali• sunt interesaţi frecvent incisivii laterali maxilari (şanţuri de dezvoltare)• prognostic funcţie de terapia parodontală

LEZIUNI LEZIUNI PARODONTALEPARODONTALE PRIMARE PRIMARE CU AFECTARE ENDODONTICĂ SECUNDARĂ CU AFECTARE ENDODONTICĂ SECUNDARĂ• survin în urma evoluţia infecţiei parodontale spre spaţiul endodontic canale laterale, tubuli dentinari

• pot surveni după terapie parodontală (simptome de pulpită sau de necroză pulpară) • se indică terapie endodontică alături de cea parodontală

LEZIUNI COMBINATE ADEVĂRATE –LEZIUNI COMBINATE ADEVĂRATE – •leziuni endodontice şi parodontale concomitente şi cu evoluţie independentă, grade diferite de afectare pulpară şi parodontală unirea prin progresie a leziunilor face imposibilă stabilirea originii primare de afectare indiferent de situaţie, se indică terapie endodontică şi parodontală

NextPrevious

MANIFESTARI CLINICE ALE SINDROMULUI ENDO-PARODONTAL

Defect osos profund şi aparent cu interesare Defect osos profund şi aparent cu interesare endodontică. Dintele este totuşi vital.endodontică. Dintele este totuşi vital.Aspectul radiografic la 2 ani indică regenerarea Aspectul radiografic la 2 ani indică regenerarea tisulară favorabilă fără terapie endodontică.tisulară favorabilă fără terapie endodontică.

Leziune combinată adevărată.Leziune combinată adevărată.Cele două leziuni evoluează independent.Cele două leziuni evoluează independent.Lăsate netratate, aceste leziuni se vor uni.Lăsate netratate, aceste leziuni se vor uni.

NextPrevious

Boala endodontica Boala endodontica primaraprimara

Rx. preoperatorie radiotransparenta

periradiculara la radacina distala Punga parodontala.

profunda si ingusta La 1 an dupa terapia endodntica

Vindecare clinica a defectului vestibular

NextPrevious

Boala endodontică primară cu Boala endodontică primară cu afectare parodontală secundarăafectare parodontală secundară

RX- preop.

Interradic.- defect in reg. apicala a rad. meziale

Rx. Dupa trat. end.

Rx. Dupa 1 an- Defectul osos vindecat incoplet fara terapie parod.

NextPrevious

Afecţiuni primare parodontaleAfecţiuni primare parodontaleComplicaţiile bolii parodontaleComplicaţiile bolii parodontale

Pulpă integră

Parodonţiusănătos

Parodonţiuinfectat

Pulpă infectată,necrotică

foramen apical,fractură verticală

radiculară

foramen apical,canale laterale

tubuli dentinarifractură verticală


tubuli dentinariperforaţii radiculare

fractură verticală


perforaţii radicularefractură verticală

NextPrevious

BOLI PARODONTALE PRIMARE CU IMPLICARE BOLI PARODONTALE PRIMARE CU IMPLICARE ENDODONTICĂ SECUNDARĂENDODONTICĂ SECUNDARĂ

Progresia unei pungi parodontale se produce pană la afectarea ţesutului apical;– pulpa devine necrotică prin afectarea pachetului vasculo-nervos la nivelul

foramenului apical. La dinţii monoradiculari

– prognosticul este rezervat iar rezecţia apicală reprezintă o alternativă de tratament.

•Sursa de infecţie a tesutului pulpar bacteriile din punga parodontală, in momentul in care foramenul este afectat.

•Tratamentul parodontal poate induce apariţia afecţiunilor endodontice.

•Canalele laterale şi tubulii dentinari pot fi deschişi în mediul oral în timpul detartrajului şi surfasajului în camp deschis, vasele de sange din aceste canale sunt afectate de chiurete şi de microorganismele se apar în timpul tratamentului

NextPrevious

Complicatii ale bolii parodontaleComplicatii ale bolii parodontale

In acest caz, parodontita cronică progresează apical de-a lungul rădăcinii.

In majoritatea cazurilor:– testele de vitalitate

sunt normale – acumulare de placă

şi tartru– accesul în pungă

parodontală este larg.

Prognosticul– depinde de stadiul

bolii parodontale şi de eficacitatea tratamentului.

Fractură coronarăFractură coronară

Resorbţie radiculară externăResorbţie radiculară externă

NextPrevious

Boala primara parodontala la un premolar superir; (TV+)Boala primara parodontala la un premolar superir; (TV+) punga parodondala in zona meziala punga parodondala in zona meziala

P1 sup -Rx.- P1 sup -Rx.- pierderea de pierderea de substanta osoasasubstanta osoasa

(TV+)(TV+)

verificarea cauzei verificarea cauzei parodontale cu un con parodontale cu un con de gutaperca in punga de gutaperca in punga parodontalaparodontala

Ex.histologic-Ex.histologic-Pulpa intactaPulpa intacta

NextPrevious

Complicatii ale bolii parodontaleComplicatii ale bolii parodontale

In acest caz, parodontita cronică progresează apical de-a lungul rădăcinii.

In majoritatea cazurilor:– testele de vitalitate

sunt normale – acumulare de placă

şi tartru– accesul în pungă

parodontală este larg.

Prognosticul– depinde de stadiul

bolii parodontale şi de eficacitatea tratamentului.

Fractură coronarăFractură coronară

Resorbţie radiculară externăResorbţie radiculară externă

NextPrevious

Afecţiuni endo-parodontale combinateAfecţiuni endo-parodontale combinate

La fel cum o punga parodontala poate migra apical spre o leziune endodontica ,si o fistula desmodontala se poate exterioriza intr-o punga deja existenta.

Astfel doua leziuni de origine independenta ,aflate la acelaşi dinte, pot comunica intre ele si sa fuzioneze pentru a forma o leziune combinata ,numita cu adevărat leziune endo-parodontale.

cand drenajul se produce la nivelul furcaţiei în cazul molarilor, mai ales cand există canale laterale ce se deschid in zona de furcaţie.

Acest tip de leziune este caracterizata printr-o distrucţie osoasa importanta, rezultat el parodontitei si a necrozei pulpare.

Nu este intotdeauna uşor de evaluat implicarea fiecărui factor in progresia leziunii, atât timp cat mai multe semen clinice, cat si imaginile radiologice se confunda

NextPrevious

Afecţiuni endo-parodontale combinateAfecţiuni endo-parodontale combinate

NextPrevious

Afecţiuni endo-parodontale combinateAfecţiuni endo-parodontale combinate Aceste afecţiuni au frecvenţă redusă

Această situaţie este întalnită mai frecvent la dinţii monoradiculari

Dacă afecţiunea intială este severă,

ţesutul parodontal nu răspunde prea bine.

Pierderea de ataşament este mai mare iar prognosticul rezervat

Cand drenajul se produce la nivelul furcaţiei în cazul molarilor, mai ales cand există canale laterale ce se deschid in zona de furcaţie.

La pluriradiculari amputatia radiculara este o alternativă la tratament

Molarul 1 inferior Afectiune combinata endo-parodontala;

NextPrevious

Afecţiuni endo-parodontale Afecţiuni endo-parodontale combinate-tratamentcombinate-tratament

NextPrevious

Tratamentul si Prognosticul Tratamentul si Prognosticul

Prognosticul şi tratamentul fiecărei afecţiuni endo-parodontale variază.

Afecţiune primară endodontică trebuie tratată endodontic pentru un prognostic bun.

Afecţiune parodontală primară trebuie tratată numai parodontal iar prognosticul depinde de reactivitatea pacientului.

Afecţiune primară endodontică şi secundară parodontală trebuie tratată întai endododntic, reevaluată la 2-3 luni şi apoi dacă este cazul tratament parodontal.

Aceasta perioadă permite ţesutului să se vindece şi reduce riscul bacteriemiei în faza iniţială de vindecare.

NextPrevious

Tratamentul sindromului endo-parodontalTratamentul sindromului endo-parodontal

Planul de tratament şi prognosticul depind în principal de diagnosticul de boala endodontică sau parodontală.

Factorii principali ce trebuie luaţi în considerare sunt vitalitatea pulpară şi extinderea defectului parodontal.

Punerea diagnosticului endodontic primar sau parodontal primar nu este dificil. In afectiunea endodontica primară pulpa este vitală şi infectată sau devitală iar

la afecţiunea parodontală pulpa este vitală.

Semnele clinice pentru afecţiunea primară endodontică şi secundară parodontală şi invers sunt asemănătoare.

Dacă leziunea este detectată şi tratată endodontic fără să exise semne parodontale, iar vindecarea se produce se poate realiza un diagnostic retrospectiv.

Dacă nu există semne de vindecare se indică realizarea tratamentului parodontal.

NextPrevious

Tratamentul sindromului endo-parodontalTratamentul sindromului endo-parodontalAlte solutii terapeuticeAlte solutii terapeutice

NextPrevious

Dubla premolarizareDubla premolarizare

Tratamentul sindromului endo-parodontalTratamentul sindromului endo-parodontalAlte solutii terapeuticeAlte solutii terapeutice

NextPrevious

EXTRACTIAEXTRACTIA

NextPrevious

Evaluarea potenţialului de regenerare Evaluarea potenţialului de regenerare şi atitudinea terapeuticăşi atitudinea terapeutică

Experienta clinica arata ca şansele de a trata leziunile endodontice sunt mai bune decât cele parodontale.

În prezenta unei fistule desmodontale acute , dezinfectia canalului permite inchiderea si vindecarea completa a leziunii.Acest rezultat este de asemenea observat la dinţii pluriradiculari când fistula se exteriorizează in santul gingivo-dentar, la nivelul furcatiei.

O fistula desmodontala acuta , fata de o fistula cronica unde punga parodontalanu este mărginită de un epiteliu ci de un ţesut de granulatie si absenta epiteliului poate favoriza vindecarea rapida.

În prezenta unei fistule parodontale comice , un tratament parodontal trebuie asociat cu un tratament endodontic.

Chiuretajul si surfasajul radicular trebuie sa permită suprimarea inflamatiei locale si sa favorizeze formarea unui nou ataşament.

În prezenta unei leziuni combinate , o putem considera vindecata după tratamentul endodontic si tratamentul parodontal ,deci rezultatul este aleatoriu

NextPrevious


Cei mai mulţi autori recomanda sa se inceapa cu faza endodontica justificând aceasta prin potenţialul de regenerare al leziunilor endodontice.

Diagnosticul etiologic nu este usor,unele leziuni nu pot fi identificate cu precizie decât după tratamentul endodontic, aspectul radiologie al vindecării limita intre zona de leziune endodontica si cea de origine parodontala.

Tratamentul parodontal ales este cel cu tehnica cea mai simpla prin care se obţine cel mai bun rezultat. Aceasta regula evita toate intervenţiile chirurgicale traumatizante pentru pacient.

Un tratament chirurgical poate fi indicat pentru a restabili condiţiile anatomice favorabile,si in acest caz este indicat sa se obtina inainte un rezultat al tratamentului endodontic .

NextPrevious


In cazul unui tratament global pluridisciplinar , endodontia trebuie realizata in timpul perioadei de pregătire parodontala iniţiala , dar el nu trebuie sa fie decât pe radacinile conservabile din punct de vedere parodontal.

Cele mai multe leziuni combinate necesita amputarea parţiala sau totala a dinţilor in cauza.

Utilizarea de grefe osoase poate fi o soluţie satisfăcătoare in fata acestui tip de leziune , dar indicatia lor trebuie făcuta cu prudenta , tinand cont de forma , si de stadiul de distracţie osoasa.

Prognosticul leziunilor combinate depinde deci de eficacitatea tratamentului parodontal si putem stabili deci ca , cu cât afectarea parodontala este mai mare, cu atât mai mici sunt şansele de success.

NextPrevious

ConcluziiConcluzii Leziunile endo-periodontale sunt determinate de stransa interrelatie dintre

tesutul pulpar si periodontiu;

Principalele cai de comunicare dintre celor doua tipuri de tesuturi sunt foramenul apical, canalele laterale si accesorii si tubulii dentinari; cai false prin iatrogenii.

Succesul tratamentului unei leziuni endodontice sau periodontale individuale sau combinate depinde de o diagnosticare corecta;

Diagnosticul diferential al leziunilor endodontice si periodontale nu este intotdeauna foarte facil, necesitand teste diagnostice clinice si paraclinice pentru a obtine un diagnostic corect;

Leziunile de etiologie combinata impun atat terapie endodontica cat si periodontala, dar terapia endodontica ar trebui finalizata prima;

Tehnicile chirurgicale (rezectiile apicale,amputatiile radiculare, premolarizarea ) si tehnicile regenerative ofera abordari alternative care impreuna cu abilitatea clinicianului pot rezolva aceste probleme clinice complexe.

SINDROMUL ENDO-PARODONTAL DIAGNOSTIC si TRATAMENT

Documents

Transcript of SINDROMUL ENDO-PARODONTAL DIAGNOSTIC si TRATAMENT