Simptomatologia Gandirii La Deficientul Mintal Sem2

download Simptomatologia Gandirii La Deficientul Mintal Sem2

of 13

  • date post

    14-Jul-2015
  • Category

    Documents

  • view

    118
  • download

    1

Embed Size (px)

Transcript of Simptomatologia Gandirii La Deficientul Mintal Sem2

Simptomatologia gandirii la deficientul mintal

Semiologia gandiriiGandirea reprezinta o posibilitate superioara de cunoastere mai evoluata a psihismului, caracterizata prin reflectarea mijlocita, generalizata a realitatii exterioare si interioare, a insusirilor generale si esentiale a obiectelor si fenomenelor, precum si a relatiilor fundamentale dintre obiecte, fenomene, calitati si relatiilor dintre acestea, un sistem ordonat de operatii de prelucrare, interpretare si valorificare a informatiilor, bazat pe principiile abstractizarii, generalizarii si anticiparii, in scopul rezolvarii unor situatii imediate sau de perspectiva pentru a gasi o solutie optima adecvata din multimea celor initial posibile. Mecanismele functionarii gandirii sunt indisolubil legate de activitatea cortexului cerebral, fiind corelate cu ansamblul activitatii fiziologice a intregului organism.

Prin caracteristicile i mecanismele sale, gndirea se profileaz ca un proces psihic extrem de complex, care, n stare de normalitate, focalizeaz i valorific optim ntreaga activitate cognitiv a fiec rui individ, asigurndu-i acestuia un echilibru stabil i adaptarea eficient la condi iile de mediu, la solicit rile multiple ale acestuia. Dimpotriv , n cazul persoanelor cu deficien mintal , gndirea sufer o serie de afec iuni i, interac ionnd cu celelalte func ii i procese psihice, focalizeaz insuficien ele ntregii activit i cognitive, determinnd sc derea, uneori drastic (n cazurile accentuate de deficien mintal ) a eficien ei intelectuale sub nivelul minim al adaptabilit ii.

Procesul de transformare a informatiilor , de interpretare, de explicare,, are loc datorita unui sistem de operatii fundamentale (analiza, sinteza, comparatia, abstractizarea, generalizarea, concretizarea), a functiilor instrumentale (forma algoritmica si euristica) si a operatiilor specifice care asigura demersul operational al gandirii: notiuni, judecati, rationamente. Analiza permite delimitarea esentialului de neesential, descompunerea mintala a obiectului sau fenomenului in partile sale component, desprinderea diferitelor insusiri ale intregului. Analiza la deficient mintali este fragmentara, dominata de elemente nesemnificative, nesistematice, fiind dependent de perceptii anterioare care le face sa ramana detasate de semnificatia lor reala. Sinteza, proces opus analizei, reprezinta reconstituirea obiectului, fenomenului din elementele sale definitorii sau includerea obiectului intr-o ordine logica. Compararea, stabilirea numitorului comun, a particularitatilor, a deosebirilor unui grup de fenomene pe plan concret sau mintal.Comparatia este o conditie a procesului de analiza si sinteza.La deficientii mintali compararea se reduce la simpla descriere succesiva a fiecarui obiect, fara a le raporta unul la altul, aceasta reflecta incapacitatea de a se deprinde de aspectele perceptive, acestea orientandu-se cu prioritate dupa criterile care ii sunt accesibile, ca de exemplu, culoarea, marimea, aspectul exterior, utilitatea practica.

Demersul operational al gandirii se realizeaza cu ajutorul notiunilor , judecatilor, rationamentelor, care au de asemenea o simptomatologie specifica la deficientul mintal. Notiunile sau asociatiile de notiuni realizate prin continguitate simultana sau succesiva, asemanare, asonantie prin contrast sau prin cauzalitate sunt rezultatul activitatii de abstractizare si generalizare.Ele sunt concrete si abstracte. Deficientii mintali opereaza in general cu notiuni concrete, dar in cele mai multe cazuri nu percep sensul notiunilor, tulburare denumita de Aurelia Sarbu acatalepsie.

Simptomatologia gandirii deficientului mintal

Gandirea deficientului mintal, desi prezinta cele mai multe tulburari ,nu a fost suficient studiata, lucrarile marginandu-se la aspect limitate, fara a exista decat foarte putine lucrari de sinteza.Desi gandirea nu a fost studiata sub aspectele particulare ale operatiilor fundamentale ale gandirii, cercetarile au pus in evident simptomele, tulburarile majore, definitorii ale gandirii deficientului mintal, ca de exemplu, vascozitate genetica, eterogenitatea, heterocronia,inertia mintala, perseverarea,rigiditatea mintala.

Gandirea deficientului mintal la gradul de debilitate este deficitara in mod evident la nivelul proceselor superioare ale gandirii. Caracteristicile marcante se pot sintetiza astfel: Gandirea concreta, situativa, bazata pe clisee verble, pe imaginarea macanica a actiunilor si limbajul celor din jur. Lacune majore in achizitia conceptelor abstracte si o slaba capacitate de discernamant In general se manifesta prin dezordini intelectuale Incapabili sa ajunga la conexiuni( sau le percep gresit) similitudini, opozitie succesiune, incluziune, reversibilitate, sau ireversibilitate. Incapabili sa sintetizeze, structureze formele si structurile partiale in ansambluri. Rationamentele sunt incomplete, plecand de la date pertiale, subiective, fara semnificatie.

Tulburarile gandirii In clasificarea tulburarilor de gandire vom apela la cea elaborata de C. Gorgos, mentionand acele tulburari care sunt frecvente si specific diferitelor forme clinice de deficient mintala. 1.Tulburari in discursivitatea gandirii: Lentoare ideativa Vascozitate genetic Inertie mintala Perseverare Rigiditate mintala 2. Tulburari in productivitatea gandirii Autism Asociatii anormale Asociatii superficial Anideatie

Lentoarea ideativa se caracterizeaza prin: Scaderea numarului de idei si a posibilitatiilor de asociere Lentoarea elaborarilor judecatilor si rationamentelor care se bazeaza in totalitate pe experienta anterioara Lipsa spriritului de inventivitate si creativitate In general, toate starile de deficient mintala sunt marcate de utilizarea intr-o maniera pasiva a posibilitatilor cognitive, recurgand in permanenta la experiente, la ceea ce a invatat si foarte putin la inventivitate la solutii noi.Comparativ cu copilul normal, care este orientat spre gasirea unor solutii noi si de perspective, deficientul este orientat spre solutii similar din experienta proprie, incercand sa-si reaminteasca un model analogic.

Vascozitatea genetica este o alta caracteristica esentiala a conduitei cognitive a deficientului mintal.Prin extensie,conceptul de vascozitate genetica este utilizat ca un calificativ atribuit intelectului subiectilor subdotati sau noncreative Barbel Inhelder conchide ca deficientul mintal se caracterizeaza prin lentoare in trecerea de la un stadiu la altul, prin tendinta de plafonare, de regresare, la stadiul inferior atunci cand intampina dificultati, precum si prin dificultatea de a depasi stadiul operatilor concrete Deficientul mintal depaseste cu mare dificultate schema sa de gandire.Adaptare sa la la lumea exterioara este relativa, el asimileaza reduce totul la dimensiunile rationamentului sau, deformand realitatea in functie de schemele anterioare. In loc ca noile informatii sa conduca la modificarea structurilor mai vechi pentru a le transforma, din contra acestea, sunt din ce in ce mai accentuate.Evaluarea faptului ca deficientul a achizitionat o anumita notiune este infirmata de conditiile in care acesta trebuie sa opereze cu ea pentru a solutiona o problema practica.in realitate, ne gasim in fata unui fals progres notiunile sunt inregistrate mecanic si pur si simplu le recita fara a fi capabil de o veritabila operare.

Inertia mintala: Aceasta notiune este introdusa de H Ey si A.R. Luria sub denumirea de inertie oligofrenica, pentru a define caracteristica esentiala a deficientei mintale, lentoarea.La deficientii mintali se constata stagnari atat la nivelul informatiilor ,conostiintelor cat si la nivelul deprinderilor.Dupa expresia lui A.R. Luria daca este dificil sa-i faci pe copii oligofreni sa invete ceva este si mai dificil sa ii dezveti Aceasta inertie a operatiilor gandirii este evident in toate situatiile de invatare, ca de exemplu, modificarea unui algoritm de calcul, o regula gramaticala Este o caracteristica opusa mobilitati ce se exprima prin diminuarea nivelului la care se desfasoara procesele intelectuale,prin predilectia individului pentru activitatiile de rutina sau tipice si prin ritm lent. Inertia se datoreaza unei alterari a activitatii cerbrale sub forma inhibitiei patologice pusa in evident de E.E.G. Ractiile vasculare ale deficientului mintal demonstreaza o lipsa de atentie Adaptarea este dificila in situatii noi si in special dupa starile conflictuale Reactiile sunt lente, inerte, vascoase.

Perseverarea este o form de iner ie mintal ce se caracterizeaz prin lips de fluen a idea iei, aderen la o idee, atitudine, conduit . Perseverarea este o repetare sau o continuare a unei activit i care persist odat ce s-a declan at, dup expresia lui Zazzo fenomenul persist atunci cnd cauzele reale au disp rut.Perseverarea mbrac forme variate : de persisten a unor concepte i structuri cognitive ; de men inere a unor activit i (gesturi) motrice, de i acestea trebuiau nlocuite cu altele adecvate noilor situa ii. Rigiditatea mintal Este o no iune introdus de K.Lewin i reluat de Goldstein pentru a desemna rezisten a la schimbare sub toate formele, incluznd idea de fixare, perseverare. Fenomenul de rigiditate mintal conduce la dificult i de adaptare la situa ii i idei noi Rigiditatea mintal apare la nivelul condi ion rilor atunci cnd deficientul mintal manifest tendin a de a se rentoarce la condi ion rile mai vechi , mai consolidate i ntmpin mari dificult i n stabilirea altora. Rigiditatea mintal este evident mai ales n absen a suple ii n gndire, fiind o consecin ce decurge din vscozitatea genetica. La deficien ii mintali rigiditatea este mai accentuat , ceea ce i mpiedic s se adapteze la situa ii noi.

Bibliografie: Constantin Paunescu, Ion Misu Psihopedagogie speciala integrata, ed. Pro Humanitate, 1994 Gh. Radu Psihopedagogia scolarului cu handicap mental, ed. Pro Humanitate, 2000