sunt intinse ca dou[ bare de fier! Privili-md in ochi! Eu

v[ prind mAinile in mAinile mele strdnse, foarte strln-

se!". Se acoper[ mAinile subiectului cu mdinile operato-

rului, presdndu-le uqor! Apoi hipnotizatorul va continua:

"Cdnd voi spune 3, va fi imposibil str mai separagi

mhinile! MAinile deviu dure, rigide, ca de lemn! Privitri-

md in ochi! Unu! Mdinile se lipesc! Doi! Puternic

str0nse! Treil Sunteti incapabil sd le mai desfacef! S-au

lipitl Nu se mai pot desface! Este imposibil sd le mai

desfaceli! ".

Operatorul trebuie sd fie energi.c, hotfuAt gi concen-

trat numai asupra experientrei. Pentru ca subiectul Sd-qi

revind, i se va porunci: "Acum mAinile se destind! Se

inmoaie! Capdt{ elasticitate! Putefi incet sd v[ desfa-

ce$ mdinile! Gata! Desfaceli mainile!".

g. Exerei[iul nr.7 Prin hiPnozfi:

Indoirea degetelor de h mhini

Subiectul va fi agezat comod pe un fotoliu' unde va

fi invitat sd stea calrr qi relaxat, iar hipnotizatorul va sta

pe un*scaun in fala sa. Subiectul i;i va ageza pe ge-

nunchi miinile cu palmele in sus qi vd va privi fix in

ochi, fdrd opozilie, dispus la sugestie. I se va spune sI

se gdndeascd la mAinile sale, apoi operatorul ii va

orclona: "Vegi simli cum palmele se intind singure, incet

incet! Degetele vor fi strdbdtute de un curent electric

slab, care va pdtrunde din degete in palme gi pAnd in

brale! Degetele incep sd se indoaie! Degetele incep s[

se miqte qi sd se indoaie! Nu mai puteli opri miqcarea

de indoire a degetelor! Ele se inchid. falanqele se indoaie

ugor, una dup[ alta! Nu mai puteli opri iniloirea degete-

lor.Ile se indoiie! Degetele se inchid gi nu mai puteli

str lq deschidefi! Acum incepe! Incepe... lncepe!"' In

majoritatea cazurilor, la subiecfii care au efectuat exerci-

liile anterioare, aplecarea in spate 9i in fald gi incruci-

120

garea degetelor, gi acest exercitriu de sugestie se va putearealiza ugo:t dupd 40-50 secunde

Pentru a opri aceastd stare, pentru a-i desfacepalmele, hipnotizatorul va spune simplu subiectului:"Gata! Poli sd desfaci palmele! palmele qi-au recf,pdtatelasticitatea gi miqcarea!". Dactr subiectul nu-$i va puteadesface instr palmele, atunci i se va zice: "CAnd voispune 3, vei desface palmele!". Se va numdra:."Unu!Doi! Acum gata! Le desfaceli! Trei!".

10. Exerci(iul nr.8 prin hipnozd.:Somnul hipnotic

- Sugestia este. mai pgternicd atunci cAnd subiectul estein stare de somn, respectiv intr-un somn hipnotic, intimpul cdruia hipnotizatorul ii poate sugera vindecareabolii de care suferd sau ii transmite diferite ordine.

Starea de adormire prin hipnozd se realizeaz[ inconformitate cu exerciliul pe care il prezentdm incontinuare.

Operatorul va explica in detaliu subiectului de ceFebuie sd-l adoarmd gi ii va ar[ta necesitatea $i forlasugestiei terapeutice in tirnpul somnului hipnotic.

Subieitul va fi invitat sd stea intr-un fotoliu cdt maicomod pi relaxat. Brafele qi spatele sd fie sprijinitecomod de fotoliu, iar picioarele sd stea in unghi drept,cu talpa pe podea. Lumina sd fie slab6 gi indirectd, depreferingd o lumintr bleu. Temperatura camerei sd fiein jur de 19-20 grade.

Hipnotizatorul se va a$eza pe un scaun in falasubiectului gi ii va lua mdinile in palmele sale. Cudegetul mare qi cu degetul ardtdtor, operatorul va apdsauqor la. baza unghiilor degetelor mari ale subiectului,pentru a-l face mai atent.

Operatorul va privi fix in ochii subiectului, lindndu-lde mAini, la inceput in cea mai mare tdcere.

121

in momentul cind subiectul incepe sd clipeascd mai

des, cam dupb 2-3 minute de privire concentrat[,

operatorul va incepe s[ spunl clar gi hotirdt: "Pleoa-

pele incep str se ingreuneze! A1i inceput sd vedeli ca

prin ceatrtr! Vedeli ca prinfi-un voal. Pleoapele se

coboard gi in curdnd vi se vor inchide ochii! Simlili cd

vine somnul! Vi se face somn gi ochii vi se inchid u;or,

din ce in ce mai mult! Cdnd vdi spune qapte, ochii vi se

vor inchide qi vefi adormi! Unu! Vd este somn! Doi!

Din ce in ce mai somn! Trei! Vi se inchid pleoapele!

Patru! Vtr este somn! Cinci! Din ce in ce mai somn!

$ase! Ochii sunt cornplet inchigi! $apte! Ati adormit!".

Pentru ca adormirea subiectului sd fie mai profund[,

operatorul va trece in spatele subiectului adormit qi va

masa u$or, cu mfiinile, ochii subiectului, spunAnd cu o

voce calm[ gi caldtr: "Capul se ingreuneazd! Membrele

sunt'grele! V-a apucat o moleqeald! Dormili profund!

AF adormit addnc! Din ce in ce mai profund 9i mai

addnc! Dormili!". Veli silabisi apoi cuvintele: "Dor-mi1i!

Dor-mitri! Dor-miJi pro-fund! Sun-te1i a-dor-mit pro-

fund! Dor-mi1i pro-fund! ".

in aceast[ stare de adormire, operatoriil va putea

acum str-l sugestioneze pe subiect aSupra tratamentului

bolii de care suferd.

Trezirea subiectului se face ordonAndu-i, dupd ce i

s-a sugestionat vindecarea bolii. Operatorul va folosi

cuvintele: "Cdnd voi spune trei, te vei trezi din somn!

incepi sd te trezegti! Unu! Pleoapele se deschid. somnul

dispare, molegeala te ptrrdsegle! Doi! Acum te treze$ti

complet din somn Trei!".in funclie de gravitatea bolii, se vor face mai multe

- ftatamente de sugestie in stare dq somn, de ordinul a 3-5

gedinfe, pAnd cdnd se va constata vindecarea evidenttr,

a bolii.

Capitolul IITerapeutica prin sugestie

Terapeutica prin sugestie se va efectua treptaf, indecursul a mai multe gedinle, cdnd subiectul este substare de somn hipnotic, respectdnd cateva reguli strictepe care le prezentlm in continuare. in paralel se vorurma insd gi prescripliile medicale. Hipnoza terapeuticdare rolul de a ajuta tratamentul medicului.

a. Re gularizctrea funcliuni lor organic e

Pentru a ob$ne acest efect, este necesar ca in primeleqedinle de terapie str se sugestioneze subiectului unsomn calm, profund, cu o duratd de 5-7 ore qi o trezirepl5cut[. Somnul produce energie, for1d, incredere insine, respiralie adAncd, poftd de mdncare gi digestiebund. De asemenea, funcfionarea bund a inimii gi

circulalia sdngelui; precum gi scaune regulate, urinaresuficienttr, un creier lucid gi mai ales o stare psihictroptimist^d gi echilibratd

b. P r egdt i re a bol navu ! uiEste foarte important ca subiectul sd fie convins de

seriozitatea gi eficacitatea tratamentului. De aceea, in adoua serie de gedinle, se vor sugestiona urmdtoareleidei: increderea in operator, increderea in tratamentulprin sugestie. in capacitdlile sale psihice 5i in forteleplgp1i! care uoexplica reaclio-neazd organismul. in acest sens i se vor spune fraze detipul: "Vtr putefi vindeca! Organismul dumneavoastrtrdoreqte sd se vindece! Avefi fo4a gi capacitatea de a vdvindeca! V[ vefi vindeca!". Aceste sugestii, la fel ca gi

ordinele pentru hipnozd, trebuie transmise clar, puternic,concret gi suficient de lungi, dar gi simple, pentru casubiectul sd le'poatd infeleg" qi rl-t affagd. De

122

123

asemenea, a$a cum am spus anterior, sugestiile, ca $i

autosugestiile, trebuie sd gdseasc[ in subiect noliuni,

idei gi informalii asemdndtoare cu cele sugestionate.

in ceea ce privegte subiectul, este important[ starea

lui psihic[ din acel moment, capacitatea sa de inlelegere,

atenlia gi disponibilitatea acestuia. Subiectul s.i nu fienehotdrdt, preocupat sau nervos.

in acest sens, sugestia este favorabilI dacd intre cei

doi, operator gi subiect, s-au stabilit relatrii de incredere

qi chiar de afecliune.

c. Ameliorareu progresivd a boliiin ultima serie de gedinle se va incepe fatamenhrl

propriu-zis. Operatonrl va sugestiona subiectului vindecarea

bolilor simple: eliminarea durerilor, cre$terea fo4elor'

cicatrtzarca leziunilor. certitudinea cd se va vindeca-curaiul

qi hotdr6rea vindecdrii. $edinlele de terapie sugestivd vor

dura 3045 minute qi sunt necesare de reguld 5-6 qedinle la

boli simple: brongite, rhni, inflamafii, respiralii greoaie etc.

CAte doud gedinle penru fiecare etap5.

Reamintim cI tratamentul medical prescris trebuie

continuat pe toatd durata sugestiei hipnotice intrucAt

aceasta doar ajutd. Sugestia creeazl un .climat psihic

favorabil vindecdrii.

Capitolul lllAnaliza sugebtiei prin hipnozl

, Am descris cele mai simple exercilii necesare

.infelegerii sugestiei prin hipnoid penffu a putea analiza

modul in care acfioneazd sugestia asupra omului.

Aceste.noliuni ne permit sI p[trundem in mecanis-

mul hipnozei, sf, infelegem cum se declanqeazd 9i mai

ales cum aciioneazd.

eq

Dstingem, in sugestia prin hipnozd, doud faze principale:1. Producerea hipnozei2. Sugestia in stare de hipnozd

l. Producerea hipnozei

Este constituitd din urmatoarele etape:

a. Pregatirea pentru hipno:aSubiectul se agazd pe un scaun, in picioare sau

culcat. Va fi relaxat psihic Ai fizic, dispus sI colaboreze, vaavea noliuni gi cunogtinfe care sd-i permittr sd infeleagdsugestia gi va avea incredere in sugestie qi in operator.

b. Producerea hipnozeiOperatorul hansmite un ordin pe care subiectul il

aude. Ordinul pltrunde in congtient, este recepfionat desubiect gi ii concentreazd, atentria asupra ordinului.Repetarea ordinului cu insistenfd eliminb din subiectalte preocupdri conqtiente. perceplia, atenfia, voinfa suntocupatp numai de ordinul primit, care incepe sd acfio_neze in congtient gi in incongtientul subiectului. Acesteasunt dirijate incet, incet de-operator prin sugestie, pAndcdnd subiectul va executa incongtient ordinul primit,respectiv va fi cuprins de somnul hipnotic.

c. Srarea de inconStienld a subiectuluiSubiectul incongtient se afld in somn hipnotic.

Simprile sunt adormite, cu excepfia auzului, care varecepgiona sugestiile transmise de operator, Sugestiiletransmise subiectului aflat sub influenfa somnuluihipnotic sunt receplionate gi memorate. Aceste sugestiisunt din ce in ce mai puternice in subiect daci suntrepetate in mod convingdtor. SugeSiile transmise prinhipnozd devin mai puternice decdt sugestiile vechi,existente in subiect. Dupd un anumit numtrr de gedinle,noile sugestii vor inlocui sugestiile vechi, care vor fi$terse din memorie sau flcute inofensive.

125

2. Sugestia tn stare ile hiPnozi

Pentru a ptrtrunde in intimitatea procesului psihic al

sugestiei in stare de hipnoz[ qi a vedea cum acfioneazd

sugestia, rin continuare vom prezenta cateva etape

importante, precum gi cdteva exercilii de hipnoztr:

a. Sugestii ProtocateDacb unui subiect aflat sub hipnozd i se spune

"Iati-l pe dl A.", subiectul se va ridica in picioare qi-l va

saluta: "Bund ziua, dle A.". Subiectul se va inclina gi va

intinde mhna, exact a$a cum procedeaztr in stare norma-

ld. El va spune chiar gi cdteva cuvinte uzuale de bun

venit vizitatorului nevdzut.

Apoi, dacd hipnotizatorul ii spune subiectului sd

meargl gi sd deschidd uga, la intrarea vizitatorului

imaginar, acesta se va duce la ug[, o va deschide 9i va

executia gesturile pe care obiqnuia str le fac[ in astfel de

situalii.De asemenea, subiectuf va acJiona cu gesturile gi

mimica obiqnuite in astfel de ocazii, atunci cdnd i se

sugereaztr alte acgiuni.

De exemplu, dactr i se dd un pahar cu ap[ 9i i'secere sil-l bea, spun6ndu-i o[ este plin cu gampanie, el

va reda toate migcdrile obignuite intr-o astfel de situalie.

Va bea cu inghilituri mici qi va face sf, se audd zgo-

motul gazului carbonic iegind pe nfui' Dupd mai multepahare imaginare, qugerdndu-i cd s-a imb[iat, el va reda

toate gesturile unui om beat. igi va pierde echilibrul, i se

va injecta fala $i se va balbai. Totul trece in momentul

cdnd i se sugereaztr cd nu mai este beat.

Orice emolie obignuiltr i se va sugestiona subiectului,

acesta o varedaprin mimica specificd: r0s, team5, lacrimi'

Dar cea mai impresionant[ sugestie efectuatd sub

starc de hipnozb este atunci cAnd subiectului i se

sugereazd cd a devenit un alt personaj, pe care ilcunoa$te foarte bine, iar hipnotizatorul il descrie and-

126

nunJit. Subiectul se va exprima la fel ca celdlalt penonajgi-l va imita cu o precizie impresionanttr.

b. Sugestii utiteIn afard de sugestiile tip spectacol, dfectuate de

hipnotizator, in public, gi care nu fac obiectul acesteilucrdri, hipnotismul poate fi folosit in tratamenteleobignuite pentru vindecarea unor deprinderi rele sau aunor boli psihice 6

De exemplu; unui copil i se poate sugestiona gustulpentru invdpnrd- Dupd cateva Fdinfe de hipnotism,copilul va deveni atent $i se va concenffa asupra lecliilor giinvdfdturii. Sugestia in stare de hipnozd dd un impulsforfelor 9i energiei existente in incongtientul copih:lui,inzestrat nahral. ca tqi copiii, cu raliune, memorie, atenfie $iperceplie, dar pe care nu le folosegte pozitiv penhu cd nu afost aFas gi nici indrumat sd le foloseascd inr-un scop util.

Sugestia hipnotic[ folositd nu face altceva decdt sIcreeze stimuli in direclia doritd. r -

g. Efectele sugestiei hipnoticeIn prezent, medicina modernd, chiar gi chirurgia,

folosegte frecvent hipnoza pentru a adormi bolnavii intimpul operagiilor. Pacienlii operali in stare de hipnoztrsuportd mult .mai ugor intervenfia medicaltr, iar dupdaceea, perioada de convalescenfd este mai scurtd gi maipufin dureroastr. in cele,mai multe cazuri se evitd giinfecliile, dar cel mai important efect constd in obfinereade la bolnav a increderii in reugita operatiei, ceea ceasigurd o vindecare in conditrii mai sigure. Subiectul aoblinut un optimism increzIfor, sugerat de hipnotizator.

d. Sugestia cu efect iaArziarAm parcurs cu ajutorul cdtorva exemple simple

etapele principale gi posibilitdlile sugestiei transmise instarc de hipnozd. La inceput am artrtat cdteva dintresugestiile practicate uzual la spectacolele de acest gen,

127

apoi am ardtat sugestia cu rol educativ gi sugestia

folosittr in medicind, alta dec0t tralamentele bolilorpsihice. MergAnd mai departe, vom prezenta exercitrii de

sugestie cu' efect intArziat.

Subiectului, in stare de hipnoztr, i se sugereazd str

efectueze un act oarecare, spre exemplu, peste citevazile, la o anumitd ord, str meargd undeva sd se culce

sau sd factr baie, deci sI execute o opera(ie simpld,

obignuit[, pe care subiectul o executtr in stare de veghe.

Dacd hipnotizatorul va- fi convingdtor, subiectul va

efechra cu precizie actul sugeraL la ora gi in ziua ordonat[.

Aceastd experienld simpld demonstreazf, cd

Putern deci trage o primd concluzie. gi anume cd <r

sugestie simpld, dar putemicd, venittr din exterior, este-..--------:-___-*-"--.r€tiniita de memone sl aclroneaza tnconsuent atuncl_:_

gAnd a fost programatii s6 se declan$eze. Putem observa

ctr ceea ce se petrece la ordinul sugestiei hipnotice are

loc in mod obignuit in viala curentd, a$a cum constatdm

singuri, dactr ne vom gdndi de exemplu la procesul de

invlfare la copil gi la adult, sau mai tirziu la omul matur.

Vom descrie in acest sens un exerciliu simplu de

sugestie in stare de veghe.

Pentru a provoca somnul artificial, fhrtr acliuni de

tipul: lumini, muzictr, masaje ctc., se voi explica subiec-

tului, in detaliu qi convingtrtor, calitblile $i necesitatea

somnului pentru organismul uman. in acest mod vompune sd ac\ioneze imaginalia individului. Vom crea

astfel o imagine nouf, despre somn, ceea ce va stimulac0mpul de gAndire, atenlia gi perceplia subiectului. Se

creeazd, astfel o starc de susceptibilitate maxim6. Cu cAt

explicafiile vor fi mai clare gi mai convingbtoare, vefiobserva cum subiectul incet, incet se las[ sugestionat de

aceste explicafii gi va adormi.

128

Rezultd deci, aga cum artrtam mai sus, ctr sugestiase petrece la fel de bine in stare de veghe ca qi in staredc hipnozl. Cel mai tipic exemplu de sugestie in starede veghe este educafia.

Copilul nou-ndscut are diverse predispozigii ereditare,dintre care unele sunt necontbrme cu normele societdfiin care trtriegte. Fdrinlii, apoi mediul social,'intervin zide zi cu sugestii utile: cum sd mlndnce, sI se imbrace,sd meargd $i sd vorbeasctr. str se spele. apoi sdciteasctr, s[ fie bun, s[ fie cinstit g.a.m.d.

Cu exceplia unor indivizi cu o personalitate exceplio_nal de puternictr, procesul de sugestie educalionaldcontinud neinfrerupt toatd via1a. Sugestia se pelrecedirect, de la un individ mai puternic qi respectat. sau deIa grupul. Lamilia. societatea in care trtrim.

Vom reaminti influenla prin sugestie a unui film, aunui spectacol de teatru sau a unei cdrfi. Toate acestesugestii gi multe altele dirijeazd continuu itabilireapersonalitdlii individului.

Se poate concluziona cd sugestia efectuati asupra sade cdtre familie, societate gi mediul geografic influenfea_zd evolufia sa, iar autosugestia, care apare mai tdrziu,,confibuie la stabilirea structririi sale.

Capitolul IV

Sugestibilitatea - caracteristici

Sugestibilitatea este capacitatea unui individ de aprimi sugestii. Ea variaztr de la individ la individ gi iqischimbd intensitatea in funclie de anumite condilii dintrecare vom da cdteva exemple:

gtientul o va folosi

129

Dactr febuie sd rdspundem la o intrebare sau sd

gdsim o solufie la o probleml oarecare, mai intAitrebuie sd cdutdm in noi imaginea inrebtrrii sau ceva

asemdntrtor. La inceput vom avea o reprezentare vagd

gi schematic[, insofitd de impresia ctr nogiunea se afltrin noi gi poate ti precrzatd. Dup[ un timp mai lung sau

mai scurt, in firncfie de volumul de cunogtinle pe care leavem in domeniu, precum qi in functrie de calilateamemoriei gi de capacitatea de concentrare, vom obsewacum nogiunea se anim[, capdttr sens qi intrtr in congti-ent, apoi noliunea cdutattr Capdttr contur clar gi devine

o realitate care poate fi exprimat[, Acest proc-es are loc

in zona dintre incongtient gi congtient qi r[spunde unui

apel Fdcut memoriei. Cu cit apelul este mai clar, cu atdt

memoria va rdspunde mai repede gi mai exact. CondiSia

de bazd pentru a primi rdspunsul este ca noliunea

doritl 'sd se g[seascd in memorie, deci sd facd parte

din bagajul nostru de cunogtinle.

Un alt exemplu de sugestibilitate il constituie pro-

cesul psihic care se petrece la citirea unui roman de

dragoste. Dactr am tr[it sau am auzit ceva asemdntrtor,

romanul citit va trezi in noi sttrri identice cu cele pe carc

le descrie.in acelagi mod, un colg de naturd cunoscut, un

parfum sau o melodie trezesc in noi depozite incongti-

ente, care zac acolo de mai mulli ani. Intdlnirea unorprieteni, colegi sau membri din familie va degtepta in noiexact sentimentele pe care le-am avut cAndva. Sentimen-

tele noasFe pot fi influenlate direct, de mediu, de naturd

gi de societate, sau pot fi influenlate indirect, prin

lectur[, obiecte de artd, muzicf, etc. Un exempld

deosebit il oferd un spectacol de teaEu sau de cinema.

De$i suntem congtientri cd acfiunea este o ficliune gi ctr

artigtii joac[ un rol scris de un scriitor, iar pe scentr s-a

creat o lume ireal[, jocul artiqtilor, dialogurile qi decoru-/

130

rile vor gdsi in memoria noastrd imagini asemlndtoare,care ne vor crea sttrri gi sentimente reale. Acestea ne vorface'sd reacfiontrm ca qi c0nd totul se peftece in modreal. Piesa ne sugereazd trdiri imaginare, degi ne afldm?n stare de veghe, con$tientd. La terminarea piesei, vraiase termind. Vom observa cd spectatorii ieaclioneazddiferit, in funclie de cantitatea dp cunogtinge asemtrntr_toare existente in fiecare dinne ei. Sugestibilitateavwiazil deci in funclie de volumul de cunogtinle exis_tente in fiecare dintre indivizi, in domeniul in careacyoneaz| sugeslia.

l. Crearea apfitudinilor

Pentru crearea aptitudinilor, aldturi de percepfie,memorie, rafiune, atenlie g.a., un rol important il joacdsugestia qi autosugestia. Aptitudinile se remarcd incddin. copildrie. La inceput prin simpla obseware a uneimunci oarecare, prin observarea activitdlii unui mese-riag. Admiralia copilului fatrd de lucrurile realizate de untAmplar, un croitor, un cizmar sau un chimist concentrea-zd atenlia gi perceptria sa qi-l fac sd urmdreascd toatemigcirile meseriaqului. Copilul va memora detaliilegesturilor muncitorului, apoi, cu timpul, va simli oatracfie din ce in ce mai mare, precum qi dorinla de a_limita pe meseria;. pe mdsurd ce va invdJa meseria pecare o admir[ gi care incepe sd-l atragd din ce in cemai mult, in funclie de unele inclinalii naturale saudob0ndife, va simli nevoia de a executa gi el cevaasemdndtor. Simpla observalie gi urmdrire a lucruluiunui meseria$ ss poate hansforma intr-o profesie, subimpulsul sugestiei. Sigur ctr procesul este mult maicomplex, cf, sunt necesare o atenlie gi o cunoagteredeosebite, precum gi analizarea fiecdrei miqctrri, deciprocese de ratiune gi de memorare, dar mai ales invd_

' farea prin realuarea de zeci de ori a fiectrrei migcdri,

131

pdnd cdnd, aga cum am spus, atenlia, imitagia, apoirepetilia vor deveni incet, incet o aptitudine. Aceasta vapdhunde din congtient in inconqtient pentru a rdmAne

acolo definitiv gi va conribui la stabilirea personalitSliiindividului.

2. Sugestia unei ac{iuni

Se poate executa o experiengd simpld. Se' line opendul5 cu mAna, intre degetul mare gi degetul ardtdtor.Imaginali-vd timp de 10-15 secunde cd pendula oscilea-zL de la stAnga spre dreapta. Concentrafi-vtr asupra

'acestei imagini. Ve[i constata dupl c0teva secunde caochii vdd migcarea pendulei, degi pendula std nemi$ca-ll. prinstr intre degcte.

Ilineinleles cd trebuie sd fifi obignuit gi str fi vdzurinainte o penduld in migcare, deci aceastb migcaretrebuie sd existe imprimatd in memorie. Efectudndaceasttr experienld, sugestia vd va face str vi se partr

ctr pendula se migcd, chiar gi atunci cdnd ea sttr

ncmigcattr.

Un proces asemdndtor se petrece in noi gi la creareaticurilor. Unii oameni, cind scriu, se sffambd a$a cumau vdzut cindva. Sau la teatru, unii imit[ mimica gi

gesturile actorilor. Al1ii, in tribund, la fotbal, dau cupiciorul, incongtient, intr-o ininge imaginarS.

Iar dac[ intr-o sal5 de spectacol cineva simuleazf,un incendiu, panica se dezldnluie imediat, fdrd La

vreunul dintre spectatori sd fi vtrzut focul. Se spune cdla un bombardament, un palalitic a cobordt intr-o pivnildftrrd sd aibd nevoie de c6rje.

3. Sugestia gi imagina(ia

Vom ardta in continuare, cu ajutorul cdtorva exem-ple, ce rol poate avea imaginalia in sugerarea unor st6ripsiliicei

132

- Traversdnd o pddure, in timpul nopfii, fo;netulfrunzelor, vdntul guierdnd printre pomi, tro;;etul crengi_lor, dar mai ales umbrele gi lumina difuzd, ne trezescimaginalia. Se vor produce imagini care vor sugera stdride teamd gi thiar de groazd. intunericul deformeazdzgomotele gi lumina. iar imaginalia noastrd scoate dinincongtient toate ideile despre frictr pe qare le_amacumulat pdnd atunci. $i astfel, intr_o banald trecereprin pddure. care in timpul zilei este o plimbare pldcu_l,I, intunericul noplii treze$le in noi groaza.

Un exemplu la fel de banal este starea generaldproasti pe qare o avem atunci cAnd am mancat cevanepldcut. Durerile de stomac sau de ficat ne cieeaztr ostare nepldcutd, iar dacd ne vom concenta asupra ei gio vom dramatiza. gAndindu-ne cft"ne simgim rdu. cdavem o stare proastd, deci ne vom autosugestibna cdsuntem mai bolnavi decdt suntem in realitate, boala se vainstala, iar starea nepldcutd se va agrava.

De asemenea, vom constata cd la furie, circulaliasdngelui se activeaztr gi ne inroqim, ne bdlbAim sau nefremurd rirdna, iar la frictr, circulafia sAngelui scade gine ingtrlbenim.

Capitolut V

Sugestii diverse

in continuare vom prezenta cdteva exemple desugestie pe care le considerlm importante pentru aexplica valoarea acestui fenomen psihic in viafa oame_nilor.

Cel mai celebru e^emplu de sugestie din istoriaomenirii, gi poate cel mai important, este "pdcatuloriginar" descris in Genezd, cartea I din Biblie. Diavolul

133

fransforrnat in garpe o sftrtuieqte pe Eva, prima femeie

cfeatf, de Dumnezeu, din coasta lui Adam, str mtrndnce

din "pomul cunoaqterii" pentru, spune'el, a deveni

asemenea Domnului.

Eva asculti de sugestia diavolului, mdndncd dinfructul oprit gi ii dd s5 mdndnce gi lui Adam.

Pdcatul.originar atrage duptr sine izgonirea din Raia lui Adam gi a Evei, precum gi pierderea nemuririi,

unhat?l de suferinle, griji qi necazuri.

Alungarea din Rai mai atrage dupd sine necesitatea

penftu oameni de a munci gi de a invtrfa pentru a

cunoa$te Binele gi R[ul. P[catul originar, considerlmnoi, este de aceea un exemplu tipic de sugestie qi cel maifrurnos. Diavolul o ispitegte pe Eva, st6rnindu-i ltrcomiaqi curipzitatea, precfim gi dorintra de a incdlca o interdic-

fie, iar Eva, cu armele specific feminine, il convinge pe

Adam sd incalce porunca lui Dumnezeu. De atunci,

oamenii vor folosi in toatd istoriii lor sugestia, aceast2l

acliune psihicd invtrlatd cu prelul pierderii nemuririi.Ei vor folosi insd sugestia in multe dintre acliunile lorcele mai importante.

Pdrinlii iqi vor invdla copiii sd vorbeascd cuvdnt cu

cuvAnt, apoi str meargb, sd se imbrace qi sd se com-porte. incet, ?ncet, ii vor invdfa sd distingd Binele de

Rdu, apoi le vor da nenumfuate sugestii bune sau rele,

sugestii care fac frumuselea vielii, cu toate necazurile

care ne inconjoard.

Sugestiile se vor transmite de la pbrinfi la copii, de

la om la om, de la familie la familie, de la trib la trib qi

de la societate la societiate.

intr-un fel, sugestiile stau la baza sistemului de

inv{imdnt al societdlii umane gi contribuie din plin ladezvoltarea cutiurii gi a civilizafiei.

AnalizAnd istoria, vom constata cd sugestiile au fostfolosite de oameni, incd din paleolitic, pentru ca, in

134

zilele noastre, afluxul de informafii reaTizatprin: compu-tere, radio, televiziune, ziare, dar in special prin cir1i,str constituie un adevtrrat bombmdament de sugestii.

l, Reclamele

Un exemplu actual de sugestie sunt reclamele pentrudiverse produse gi articole. Vom incerca sd analiztrmmodul in care aclioneazd o reclamd. pentru a inlelegemai bine rolul sugestiei in viala noasrtr de zi cu zi.

Specialigtii au constatat cd organul vdzului percepe50-65V0 din informaliile pe care le primegte un omobignuit in timpul vietrii sale. Rezulttr deci c[ toatecelelalte simluri ir4preuntr: auz, miros, piptrit, gust etc.participtr cu o perceplie rotald de 35-50vo.

De asemenea, s-a mai constatat c6 percepliile suntmai puternice gi se memoreazdmu profund, atunci c6ndla o sugestie sunt activate dou[ sau trei simluri pentrua identifica acelagi obiect.

De exemplu, o mdncare buntr sau un vin bun sepercep prin gust, prin miros gi prin vtrz.

Psihologii au mai constatat c[ vederea este maireceptivd la culori, iar dintre culori cele mai impresio-nante sunt culorile vii: rogu, galben, albastru, verde.Acestea sunt cului frapante, uEor de observat gi de refinut.

Din aceastd cauztr, un obiect. colorat putemic gipolicrom, impresioneazf, mai profund decdt un obiectmonocolor. O alg constatarc importantd pentru sugestieeste aceea cd repetarea sugestiei gi fixarea atenliei joacdun rol deosebit in percepfia gi memorarea unui obiect.

Aceste cdteva observagii asupra modului in careacgioneaz[ sugestiile asupra psihicului urnan stau labazaproliferdrii reclamelor, spectacol atAt de rdspdndit inlumea noasfi[ modeml a infmmagiilor. dar $ a sugestiilor.

Spre exemplu, reclama unui produs obiEnuit: sipun, .pastd de "dintri sau ciocolatd. Reclama se poate face prin

135

televiziune, prin ziare sau cu ajutorul unor firme lumi-noase, de diferite forme, culori gi dimensiuni.

Cea mai simpld gi mai ieftintr este reclama prinfirme. Menliondm ctr inc[ din antichitate au existatfirme, la fiecare comerciant sau meseriag, firme care inmod direct au intbrmat ce se vinde sau ce se produce inacea casd.

in zilele noastre, fiecare avocat, medic, negustor, sau

tripou, toate magazinele, birourile qi fabricile au cdte ofirmd, mai mare sau mai mic5, prin care ne informeazddirect cu ce se ocupI. Cu timpul, tot din antichitate,oamenii au fost obliga;i s[-gi lumineze firmele pe timpulnopfii. Probabil cd la inceput au fost iluminate firmelebanrilor, care erau desigur cdutate atat ziua. cdt gi noaptea.

Cu timpul, dorinla de a face firmele. mai sugestivepentru a atrage atengia Eecdtorilor a obligat oamenii sd-gi

coloreze firmele mai puternic, mai fiumos gi mai deosebitdecdt cele concurente, din apropiere sau de aiurea. Pemdsurd ce a crescut populalia ora;elor, firmele au

devenit luminoase gi colorate, fiind rlspdndite in toattrlumea.

$tirn insd cf, firmele luminoase sunt statice gi dinaceastd cauzil raza lor de acliune este limitad $i nu potfi vdzute decdt de oamenii care trec prin acea zond.

Firmele nu pot, de aceea, sugestiona qi informa decdtun numdr redus de indivizi.

intre timp, oamenii au inventat tiparul gi apoi ziwele.Au apdrut reclame in ziue. Apoi, dupd ce a fostinventat radioul, un mijloc de informare gi sugestie caretrece peste granilele oraqelor, lirilor qi continentelor,aces[a a devenit pentru un timp principalul mijloc de

informare gi sugestie pentlu reclame de tot felul.Vom sublinia cd firmele gi ziarele sunt percepute

numai de simful vdzului, iar radioul este recepgionat

numai de auz.

136

2. Televkiunea

Pe la jurntrtatea secolului al XX-lea s-a inventat insdteleviziunea, care este perceputd atat de vtrz, cdt qi deauz. De asemenea, televiziunea, ca gi radioul, nu mai

{ine cont de granile qi se transmitelazeci, sute qi mii dekilomclri. ,' Inventiindu-se gi color, televiziunea va deveni cel maicomplex mijloc de informare gi sugestionare. in prezent,prin televiziune se transmit, cu ajutorul satelililor decomunicalii, reclarhe, gtiri sau spectacole la orice distanp.

Televiziunea, cztre este perceputi prin v5z gi auz, adevenit astfel cel mai puternic rnijloc de reclamd intrucdtimbind cele mai importante condilii de acfionare asuges(iei.

Se adreseazl in primul r6nd vXzului, simful carepercepe 50-65Vo din informatriile pe care le receplionea-zd un om normal. Imaginea este color, deci impresio-neaztr puternic memoria, $i este sonortr, ceea ce iimdregb gi mai mult sugestibilitatea intrucAt se adresea-z5 concomitent la doutr simluri, vdzul qi auzul, caresunt simfurile cele rnai dezvoltate ale ornului.

in plus, ceea ce esle foarte importanl. rcclamele de lateleviziune pot fi repetate de cite ori este nevoie, pAnIcdnd creatorii reclamei srint siguri c6 reclama transmistrIa televizor s-a imprimat ?n memoria tuturor celor care se

uitf, la micul ecran.

Fste sarcina unor specialigti de a face ca acestereclamq sI poatd sugestiona rnai bine gi mai putemic,prin culori studiate, prin miqcare gi prin sunete pllcutesau tiri, sunete oapabile sI capteze atentia qi sd se

irlprime ?n memorie.

Se va prefera rnuzica intrucAt muzica se aflreseazIzonelor celor rnai profunde gi rnai irnpresionabile din om.

La reclamele prin televiziune. de reguld. alf,turi decuiori. de rniqcare qi de rnuzic[, se folosesc texte,

137

exprimate in ftaze simple gi ugor de refinut. Sunt createin mod special, pentru fiecare reclamtr. texte simple care

vorbesc despre utilitatea gi calitdlile produsului.Spre exemplu. eu imi amintesc Ai azi, dupd aproape

50 de ani, o reclaml penhu vinuri transmisd prin radio:"Ghici, ghici... Ducu gi Boghici". $i subliniez. reclamaera la radio, deci era receplionatd numai prin simlulauzului, dar se transmitea foafte des, zilnic.

Cu atAt mai mult, asthzi, copiii de 4-5 ani qtiu pe

dinafarb textele reclamelor pentru bomboane,gi ciocola-ti transmise la televiziune.

$i dacd sunteli atent, veli constata c[ ei, vb cernurnai dulciurile pentru care s-a tdcut reclamd gi pe

care au invdfat-o pe dinafartr.

Putem spune ctr televiziunea este o forld in dome-niul sugestibilitlfii. Impactul televiziunii poate aclionaasupra a milioane de telespectatori pe o arie de mii gi

mii de kilomeni pdtrali. AstAzi. televiziunea acoperltoate continentele qi poate fi recepfionattr concomitent de

cltre oamenii din cele mai indepdrtate colluri aleglobului.

Reamintim c{ in prezent propaganda electoraltr se

hzeazd, in primul rdnd pe fo4a de sugestie a televiziqnii.Un program electoral televizat, bine conceput. poate

translbrma un candidat oarecare, chiar mediocru, ftrtr-unsupraom sau intr.un.sfdnt, al cdrui singur gel este binelepoporului, iar adversarii sdi, poate mai dotali gi maionegti. pot fi inldturali definitiv de pe scena politicd.printr-o denigrare abil construittr.

Este suficient sd fie dxploatattr o gregealtr oarecare,

minord. din fecutul sdu, care sd lle transformatd intr-unpdcat capital, penfiu ca o ca]omnie subtill sd purd un

candirlat normal qi bine intenlionat in postura unuidugman al societA{ii, cel mai periculos gi cel mai rdu

dintre cei mai rli.

138

$i invers, un candidat demagog qi incorect, dacd este

ldudat discret gi prezentat favorabil, poate fi transformatintr-un eliberator qi un campion al liberttrfii.

Sugestia prin televiziune poate fi deci ugor transfor-matd intr-o armd periculoasd gi de temut, armd de care

este bine sd finem seama gi, dactr se poate, sf, ne ferim.Este celebrtr aria calomniei din "B5rbierul din

Sevilia" de Rossini, compusb dupd piesa lui Beaumar-

chais. Aici ni se atrage atenlia in mod direct asupra

sugestibilitilii qi asupra forlei de penetrare a calomniei.Pentru cd, din picate, sugestia calon1nioasl a

devenit o armtr de temut pe care in special politicienii qi

unii. gazetari o folosesc din abundenld.

3. Propaganda

; Cel mai concludent exemplu in domeniul calomnieiil constituie ministerul propagandei infiinlat gi exploatatcu succes de c[tre naziqtii germani, fascigtii italieni gi

comunigtii rugi.

Ministerele propagandei ale acestor dictatori au

transformat in opere de binefacere cele mai neinchipuitecrime contra umanittrlii.

ldrile fasciste, naziste gi comuniste, in care oameniifuseserd transformagi in sclavi gi de1inu1i, erau prezen-

tate drept raiul pe plmhnt, iar dreptatea, egalitatea gi

libertatea pe care le desfiinlaserd prin crime, ei spuneau

cf, sunt realizatein'societdfile pe care le creau.

Propaganda era atAt de bine condusd, incdt intelec-tualii din ldrile rdmase cu adevtrrat libere invidiaupopulafiile care trdiau in lirile Europei r[sdritene;

denumife socialiste. Ei nu aflaserb cd in realitate

comunismul transformase aceste ffui in nigte inchisorifoarte bine ptrzite.

Sugesr,a rtrului, la nazigti, fasciqti sau comunigti,devenise o afid rafinat5.

139

De aceea se poate spune cd ministerele propagandeiau fost cele mai mari laboratoare de calomniere gidezinformare, in care sugestia, una dintre cele maifolositoare calitdpi umane, a fost transformatl ?nff-ounealtd anti-umanl.

Din ptrcate, astdzi, sub ochii noqtri, televiziunea,radioul gi presa, puse in slujba unor politicieni corupti $idemagogi, pot deveni un mijloc de dirijare gi manevrarea multimilor. Iar sugestia, care trebuie str ajute omul sf,?nve{e, str progreseze gi str se civilizeze, poate deveninocivtr gi periculoasl, dach, oamenii nu au invdlat sldeosebeasc[ Binele de Rdu.

Din exemplele de mai sus, putern trage cdtevacbncluzii importante in tegdturd cu rnodul in careiic{ionetzA sugestiile asupftt oamenilor.

ln prirnul dnd, se constath c[ perceplia sugestiilorse face cu ajutorul simtrurilor. Simprile au un rol diferitqi gradual; vederea este simful cel mai important gi esteunnat[ de auz, apoi de miros, piptrit. gust, starea deechilibru, sirngul termic A.a.

Apoi constatdm cd simlurile se dezvolttr o datl cuvdrsta, au un inaxim la maturitate gi se diminueazl,, totin func;ie de vdrst5. pe rndsurd ce in{reg organismulimbdtrdnegte.

Simiurile sunt influenJate de mediu, de profesie gi tlesiructurd, iar la nevoie pof si se inlo-cuiasctr intre ele.

De exemplu, la orbi se dezvoltd puternic auzul,piplitul gi mirosul.

in f'unctrie de vArst5, la copii, dupd nagtere, unelesimluri sunt slab dezvoltate, cum ar fi: sirngul de echili-bm, simtrul termic Ai chiar vdzul, rnirosul qi auzul.

Dezvoltarea maxim[ a simfurilor se manifesti'la 25-30 de anil cdnd ornul atinge maximum de fortrtr fizic6,dupd care capacitblile incep s6 scadd. primele sernnede imbSftdnire apar la vedere, sirnful cet mai solicitat.

:

140

O altd observagie importantd este cd simlurile percep

sugestiile atat ?n stare con$tientb, cat $i ftl stare indongtienttr.

Aceasta se poate demonstra ugor prin hipnoztr, cdndsubiectul se afld in stare de serni-incon$tienld $i cuochii inchigi, el receptrioneazd sugestiile prin auz.

O schemi sirnpld a modului in care acfioneazf,sugeslia poate arlta astfel:

Emif5torul fransmite o sugestie.

Subiectul recepfioneazd sugestia prin unul sau maimulte simluri in acelagi tirrp.

Subiectul poate percepe sugestia congtient sau

incongtient.

in cazul perceptiei incongtiente, sug€stia este depozi-tatd in memorie, neselectatd qi neanalizatd, sub torrndde sugesfie brutd.

Sugestia recepfionat5 incongtient este cu atAt rnaiputernic[ cu cAt a fost mai mult repetatii.

Sugestia depozitattr in memorie, in mod incongtient,poate fi folositb in mod congtient sau poate ap?lrea invis gi atunci se manifesttr necontrolat, crednd iegdturi cualte sugestii care ne pot surprinde.

Visele, a$a cum spun specialigtii, ne arattr fantasticulgi profunzimea incongtientului uman.

Sugestia recepfionatd congtient este selec{ionatl gianalizatd de raliune inainte de a fi introdus6 in mernorie.

Sugestiile receplionate con$tient servesc la formareadepozitului de cunogtinge pe care [e acumuleazh-omul ?n

decursul vielii sale.

Menliontrm eb sugestiile receplionate congtienf suntmai puternice dacd sunt repetate, dacd sunt receplionatede mai rnulte sirnluri tn acelagi timp gi dacd au fostsupuse focalizdrii atentiei qi raEiunii.

Subliniern cd sugestiile percepute congtient suntanalizate gi seleclionate de raliune gi din aceastd cauzdsugestiile rele sunt catalogate ca atare inctr de la inceput.

l,Iil

il

il

141

Sugestiile confiolate ne ajut{ la formarea calittrlilorbune gi deci la formarea unei personalitifl strndtoase.

Unul dintre cele mai importante exemple de sugestieconfiolati gi congtient[ este procesul de invdfare.

Vom cduta in continuare sd suslinem aceastdafirmagie. Profesorul de lizicd ne explicd in clasdgravitalia universald. El se ajutd de crettr, de altecAteva obiecte gi de fraze ade,cvate care fac sd actrionezeasupra.auzului gi vederii in acelagi timp.

Repetb demonstratria cu obiecte diferite gi foloseqtecuvintele cele mai pohivite penru a atlage $i acapta atenfia eleviloi, crednd cu profesionalism, ostare de concentrare necesartr infelegerii gi memorizfuiifenomenului.

Acasd. elevul repettr demonstralia citind dintr-o cartede specialitate gi din notilele pe care le-a luat in clas[.

In acest mod sugestia proTesorului, perceputtr congtient deelev in clastr, aclioneazd asupra sa, iar repetilia efectuatdacasd ajut[ la imprimalea sugestiei piofund in memorie.

4. govinistnul

Atragem atenlia cd unele sugestii recepfionatecongtient sau inconqtient pot fi bune, iar altele pot fi rele.

Dintre sugestiile rele, vom artrta reclamele pentru

ligtrri, care sunt receplionate incongtient sau con$tient.In orice situalie, aceastd reclamd se hansform[

insd intr-un indemn ctrtre un viciu ddunltor, d,acdindividul na analizeazl gi nu acfioneaz[ rafional asupraefectelor dtruntrtoare ale fumatului. Acest viciu estepericulos gi din cauza sugestiilor transmise de mediulipconjurf,tor. Miile de fumtrtori, mirosul pltrcut qi

culorile atractive ale pachetelor de ligdri, care se aflbpeste tot in jurul nostru, creeazd un cumul de sugestii,repetate cu insistenfd, care ne bombardeazf,, in fiecarcminut, acas6, pe stradi gi la birou.

142

!

Numai rafiunea gi autosugestia ne mai pot salva de

acest viciu mortal.Vom analiza acum inc[ o sugestie rea: govinismul.

Am ales govinismul din cauza amploarei pe care a

cdpdtat-o azi, in lugoslavia, in Israel gi in multe altepd4i de pe glob, inclusiv in Romdnia.

Na{iunea gi nagionalismul modem au aplrut sub

forma lor actualb, qovin5, inc[ din secolul al XIX-lea,mai precis dupd anul 1848. $ovinismul a luat un avdntddundtor dupl primul qi al doilea rtrzboi mondial.

Nalionalismul in exces, govinismul, a fost reprezentat

in Europa in primul rdnd de panslavismul rusesc, dupd

care au urmat nafionalismul gi rasismul italian, gerrnan,

spaniol, maghiar, francez etc. Acestea s-au manifestat cu

cea mai mare forfi intre cele doud rdzboaie mondialegi au produs dezastrele arhicunoscute: bolgevism, fascism

gi nazism.

La o cercetare atent?i, se poate ins[ constata cd

na[ionalismul gi naliunea nu sunt altceva decdt transfor-marea tribalismului apdrut in viafa omului, cdndva, inpaleolitic Ai care a evoluat spre forma ldrgitd de nafio-

*'lt#ff"iffi1" h incepur arenfia ctr irumai rorma

a evoluat de la trib la nafiune. Triburile din paleolitic sau

neolitic erau constituite, pe principii stricte, din familiiinrudite prin sdnge gi care erau amplasate in spaliigeografice foarte limitate." Natiunile gi statele ocupb spalii mad, in care sunt

agezate familii care de multe ori nu au l{trturi de snnge

gi nici de limbtr sau obiceiuri comune, cum sunt Statele

Unite sau Rusia. De aceea, putem spune c[ nafiunilecontemporane sunt mari comunitifi umane care gi'au

exprimat dorinla de a tr[i impreund intr-o zonb binedelimitatd geografic,- zond: pe care au delimitat-o inacord cu alte state gi nafiuni invecinate.

143

In aceste state existd nafiuni nnajoritare care aulimb[, obiceiuri gi chiar legdturi de sAn.-e comune, qinafiuni minoritare, exemplu: Romdnia, Anglia gi altele.

Desigrn, tribalismul gi forma sa noud, nafionalisrnul, audd5cini proftnde in oameni. Intermediar, inre paleolitic giera contemporand, le gdsim exprimate in polisurile grecegti,in feudele evrilui rnediu, in oraqele Sumeriene, Chfurcze sauEgiptene, precum qi in Vechiul Testament.

De aceea, nu trebuie sd ne mirtrm dacd azi, subochii nogtri. nafionalismul qi govinismul sunt mai rtrs-pdndite chiar decAt fumatul qi au deptrgit cu multtribalismul inoccnt.

Vom ctruta de aceea sd descifrdm, cel pufn pa4ial,modul in care acfioneazd gi cum se irnplanteaztr gi serispdndegte sugbsda despre nafionalismul qovin.

Se gtie cd oarnenii care locuiesc la sate sunt denumigi"!drani", adicd "oameni ai ffuii", ca qi cdnd numai ei ar- fi autohtoni. Ordqenii sunt altceva indecis gi neclar.

Aceste denumid le invf,ldm incd din copillrie.De aselnenea, in oraqe, de reguld, cartierele mdrgi_

na$e sunt locuite de noii venili de la far[ gi mult fimp einll sunt tratali ca ordgeni. De abia copiii lor se vordebarasa de complexele pe care le au Jdranii venili la orag.

La qcoal6, in famiiie gi rnai tArziu, in societate, copiiinud vorbindu-se adesea despre lara qi poporul lor.

Ei invalS cu prioritate la qcoaltr istoria gi gecrgrafiatirii in care trdiesc qi ascultd cu precddere poezii gicAntece pafriotice, transmise prin radio gi televiziune.

Adullii sunt L"rafi la arrnatd, unde zilnic li se vor-begte despre apiirarea 1brii, despre na{iune etc.

Ziarele, radioul gi televiziunea dezbat gi analizeazlrJe zeci de ori, ziillic. intAmpltrri din Serbia, din Caucaz,din Palestina. din Basarabia g.a. in mass-rnedia. seanalizeazd; se cornenteazd gi se d6 o importanld.deobebith problemelor etnice.

144

Peste tot se discutd despre Boinia, Irlanda gi Africade Sud, iar lumea este bombard atA zitnic cu ultimile Etiridespre rdzboaiele de exterminare etnictr.

Milioane de oameni din Europa au fost alungali dincasele Ei satele lor pentru motive etnice qi alte milioaneau lurit in lupte sau ?n masacre denumite epurare enricl.

In fala acestui val uriag de sugestii govine gi rasiste,numai un autocontrol rajional te mai poate pdstra integrugi drepr.

. Oamenii slabi gi influenlabili, care din pdcate sunt

cei mai numerogi, vor cddea ugor in plasa nalionalistd.Este suficient ca un politician demagog str agite

stindardul parriotismului, penffu ca goUniJmil $i ;i;_mul sd apard qi sd se transmitd ca un flagel. Estc ca osugeslie in masd.

Bombardafi din roare pdrtite de gtiri gi sugestiidespre nafionalism; appli gi suprasaturali sugesrianafionalismului, cea mai dezbliufd protlemd dinactualifatea cotidiand, se va transmite ca o boaltr.Aceastd sugestie ne poate lua ca un val pentru a nearunca in balta govinismului

- .In aceastd situafie grea, considertrrn cd numailuciditatea, analiza ralionald gi autosugestia ne mai potsalva de la inec.

Vorn trece acurn la cdteva exemplc de sugestii bunegi utile omului.

5. Frocesul fu tnvd{are ,

_ _Dintre sugestiile f'olositoare ornuftti, am ales procesul

de invdlare ca una clinffie cele mai cunoscute gi rnai utilesugest ii.

Plocesul de invdfare actioneazd toatd viafa asupraomului, incd din prima zi dupf, nagtere gi p6nd lamoarte. atAt asupra con$tientului, cdt gi a inconqtientului.

145

La inceput, mama inva1tr pe noul-ntrscut sd se

hrtrneasctr, ;i ,itnp de cdteva luni, il ajuttr s[ i se

dezvolte sim;urile: YLz, auz, pip[it, gust gi miros'

Simful termic gi simgul static se dezvoltil dupd mai

multe exercitrii gi ceva mai tArziu.

Pentru a invlfa str vorbeascl, sunt necesare 10-15

luni gi chiar mai mult. Copilului i se vor repeta zilnic

vocalele cele mai simple gi mai uqor de pronunlat' apoi

va fi inv[fat sd spund cuvintele cele mai importante:

papa, apa, mama, tata qi altele asemenea'' - Pentru aJ invdfa sd vorbeasc5, mama gi cei din jur

vor repela copilului de mii qi mii de ori cuvintele pe care

ffebuie s6 le invele pentru a supravietrui'

Dup{ 10-15 luni de la naEtere, prin repetiri insisten-

te, coiitul va reuqi sf, inve{e c0teva cuvinte simple

formate din una sau cel mult doul silabe'

Se cer r[bdare gi insistenld din partea pdrinlilor

pentru ca aceste prime cuvinte, c-are constituie sugestii de

Laze, s[ se imprime intr-o memorie care abia acum

incepe sd se formeze

Urmeazd apoi o altd etrapd in procesul de invdfare:

cuvintele .otpu.t. Copilului ii u''ebuie alte 68 luni de

sugestii rcpetate penru a fuivdJa str formeze unele propozilii

simple de tipul : m:una papa, tatia hopa mamaapa etc'

Concomitent in acriastd perioadi, deci la vArsta de

12-14 luni, copilul va fi invdtat sd mearg[' Va fi din

nou nevoie de insistenp gi r[bdare, repetAnd zilnic

primii pagi, pdn{ cdnd li inva1tr gi capdtA curaj sd

meargd, la inceput ajutat, apoi singur'

Se va avea, de asemenea, grij[ asupra unor deprin-

deri gi gesturi: rele sau bune, de ordine sau dezordine' de

murdtrrie sau de curdfenie.

Este sigur c[ tot ceea ce va vedea copilul' intAi la

mama, apoi la tatl qi bunici, va imita fdrl nici un

discern[mint, incongtient.

146.

Acegtia sunt in esenld ',cei gapte ani de acasd', primelesugestii percepute inconqtient de copil, dar care determindin nJ* mbsurd dezvoltarea personalitiJii individului.

- tn aceastd perioadd a- copildriei, vom observa cddac.I.in jur existtr alli copii mici, exemplul acestora devorbire, mgrs gi deprinderi are o rnare influen1d.

Sugestiile primite de la copiii de aceeagi vdrsttr suntfoarte puternice, iar in unele cazuri chiar determinante.

Mergdnd mai departe cu analiza procesului deinvdlare. conshtam cd urmeazd perioada fo*arf Jectrfe copil a-unor fraze simple, apoi din ce in ce maicomplexe, in funclie de forla de sugestie a celor din jur,ajutattr de repetilie, multi rdbdare fi perseverenltr.

Duptr vf,rsta de '3-4 ani, copitul incepe str punlintrebarea obsedantd: "de ce", pe mdsurd ce mediul dinjur ii trezegte curiozitatea. Este vfirsta primelor intreb{ri,virsttr la carc copilul face incet t

"."r.u de Ia sugestia

simpltr spre autosugestie. Acum procesul de invdlaredevine o dorinfi pr-oprie, la inceput inionqtienti, apoi din cein ce mai congtientd. La vdrsta de 34 uri,lumea copiluluifucepe str se ldrgeascl gi str capete alte dimensiuni.

. Copilul va merge la grtrdiniftr, unde va avea colegigi un mediu diferit, nou, mediu in care trebuie str inveJesb se adapleze.

Copilul va primi aici sugestii noi gi influenJe diferite.Fiecare copil de la grddinild are deja un minimum decuno$tinfe qi deprinderi pe care le itateazA. Iar aldturide el se afl[ <te data aceasta educatoarea, primul specia_list care cautd sd coordoneze, prin sugestii calificate,aceste tinere personalittrfi in formare.

fupd grddiniftr gi chiar la grddiniltr, in Z_3 ani,copiii vor invdfa sd scrie. Fiecare copii in parte va fiajutat gi dirijat sd scrie liniufe drepte $iinclinutr, ..rruri-sau. cerculele, apoi, dupd luni de efort, prin iepeti;ii gicu insistenf[, va fi invtrfat str scrie literq apoi sltaUe qiin final sd scrie propozilii gi fraze.

147

Allmri de abecedar, aritmetica, la rfindul ei; va fiinvfiatd incepfind cu componentele cele fhai simple'

Se vor tblosi cele mai sugestive metode: adunarea pe

degete, numirarea fructelor, a bilelor sau a unor obiecte

unL qi pldcute copilului' Pentru a invdla abececlarul gi

arinnitiia. se vor folosi culori cdt mai vii, culori care

impresioneazl pe copii 9i ii activeazd memoria'

Repetilia, rbbdarea, insistenla gi dragostea vor sta tot

timpuf la traza acestui proces, din ce in ce mai complex,

de sugestie qi de memorare.

Vom sublinia ctr la'aceastii vArsttr qi in aceastl

perioadtr din viala omului se pun bazele cunoagterih

Pe aceste elemente simple de scriere 9i arilrneticl se

vor sprijini etapele din ce in ce mai complexe ale

procesului de invtrlare: poaltr primar{, liceu, universitate'

Sunt necesari 20 de ani. intre vArsta de 5-25 ani'

pentru ca un om str invele noliunile simple gi complexe'

noliuni care ii vor servi penFu o meserie pe care o va

practica.Iar acea rneserie il va ajuta s[-;i asigure in primul

rdnd un rnijloc de trai. fiind in acelagi timp modul in

care se achitd fa1tr <te familie 9i fap de societate pentru

efortul depus de ace$tia timp de 25 de ani.

Atragem insd aten{ia c[ procesul de invtrlare prin

sugesfie gi autosugestie nu s-a terminat. Acest proces

continud pAnd in ultima zi a vielii.'Pentru a 5ti cu adevdrat o meserie, duptr terminarea

gcolilor organizate, mai tebuie 5-10 ani, timp in care colegii

mai in v0rsttr gi superiorii ne ajut[ s[ devenim profesion\ti'

. in aceasttr perioadl a vietrii, allturi de mediul

profesional, intervin sugestiile din cdrlile de specialitate,

impreuntr cu sugestii din ziare, radio, televiziune, alituri

de sugostiile sofisticate prin spectacole: teatru, oper6,

expozitrii -sau concerte. $i bineinleles, cursurile de

specializare.' De aceea, putem spune c[ schimburile -dintre indi-

' vizi, sugestiile gi autosugestiile vor continua toatd via'fa'

148

!19 vor fi receplionate in fiecare clipd prin simluri,

apoi depozitate in rnemorie, congtient sau incongtient.In acest mocl se formeazd personalitdgi puternice ori

slabe,. utile sau inurile, bune siu rele, dar tfate, absoluttoate. trebuie sd parcurgtr acest proces extraonlinar deinvdfine prin sugestie gi autosugestie.

Av6nd in vetlere importanla eclucaliei in formareapersonalitililor umane, in continuare vom face cAtevarecornandtrri impoi.tante.

. I ,a nr$tcre, copilul este dirijar in exciusivitatc debagajul generic, moqlenil de Ia plrinli gi de la strimo$i.Apoi.incepe str aclioneze asupra lui influenla inediului,in primul rind mtma, tata qi lamilia, cei care se alltr injurul shu. l\{cdiul aclioncazi numai dupi ..- *p,,"iinvafl str meargi. Educalia copilului rrebuie strinceapd lnsd din primcre ore de ra n.rlgter,e. in fiecare zi .;;i in fiecarc ortr. el se tlezvolttr fizic qi psihic, iareduca;ia pe cffe o prime;te este dete,minr;;

"r;p;;fbrmtrrii personalirtrlii sale viiloare.

^ Din primele clipe trebuie sX se fonneze in copil

reflexe condilionate: str rntrndnce la ortr fixtr, sI doanntrla ore fixe, str fie schimbat. altrptat pi spilat la ore fixe.

" fnoi i se vor :uzlta juctrrii.,i se va vorUi gi i se va explicafiecar1 mjWare, Va fi invllat sf prinil cu m6na, sImeargtr, sI vorbcasctr. s.{ memoreze. Noul n?lscut nebuiestr r,adi cdt mai multe lucruri gi juclrii mereu noi.

Copilul nu trebuie ttrsfd1at, str .nu i se fac6 toate .

mofturile Ei nici sd nu fie ceriat sau bruftutuit. El Febuiesil simttr in jurul sdu dragoste, sinceritate, lumina gibucurie. Str fie invdlat cu hotfuere ce este bine Ei ceeste rIu, ce trebuie sI facd qi ce are voie str factr.

Familia sd nu accepte in casd dezordinea. murO*ia,cuvintele urCre sau alcoolisfnul. Sd nu se t"n;i;;-;afmosferd de urd, cearttr sau violenld. Acestea vorafecta toatd viala copilului.

l

t

il

ffi

il

149

Se vor evita cuvinfe de genul: "Egti leneg! Egti

murdar gi dezordonat!". Va fi lnvtr[at numai cu vorbe

calme, apoi controlat, urmtrrit 9i ajutat sf, fie curat 9i

ordonat. in loc str i Se spun[ c[ are nu $tiu ce defect'

i se va explica cu blAndele calitatea contrard qi cum str

ajungd la ea. Nu i se va spune c6 este fricos, ci i se va

explica ce inseamntr sf, hi curajos gi chiar ctr este curajos'

Cdnd va merge la ;coaltr, seara" inainte de culcare'

dupd ce i s-au verificat temele, va fi ldudat c[ este un

elev silitor gi ordonat. Caietele neingrijite vor fi aranjate

impreuntr cu mama gi i se.va ardm ce frumoase sunt

dactr s-au ordonat. Copilul va fi stimulat qi lludat de

fiecare datd cind este cuminte qi curat,

P6rinlii rrebuie str fie un exemplu de ordine gi de

cur{enie gi str explice cu calm ce importanltr are

ordinea gi cit tle mult te ajutd dactr lucturile sunt

aranjate frumos.

incl de lt 2-3 ani copilul trebuie invdlat sd-Pi

aranjeze singur juctrriile gi lucrurile proprii' Dtipd versta

de 3-5 ani va fi invdlat str-;i factr patul, str se spele

singur gi s[ facd ordine in dulap 9i in camera sa'

Duptr v6rsta de 7 ani va fi pus str execute anumite

munci simple gi ugoare in gospoddrie qi va fi luat dupl

cumptrrlturi. Dupd vdrsta de l0 ani va fi trimis singur

duptr cumptrrf,turi gi i se vor da pe mdsur[ anumite

munci in cadrul familiei.

Muncile pe care le executd trebuie controlate 9i

indreptate atunci cdnd va fi cazul, dar numai pe un ton

prietenesc Ai de incre{ere

Toate acestea pun' in timp, bazele structurii indivi-

dului gi asigurd o dezvoltare echilibrat{ din punct de

vedere psihic, precum gi formarea unei personalittrfi

puternice, folositoare societ[tii.

150

6. Sugestia prin aTti

in vorbirea curenttr se foloseqte expresia. ,,sim1

arlistic", tot a$a cum se mai spune: simlul datoriei, simimoral, siml practic etc. innucir por aptla confuzii. vomtrcerca tr continuare sh llmurim'aceasitr denumirc.

inceputul lucrdrii, am spus cd sim;urile sunt"funcfiuni ale oiganismului prin care sunt recepfionali $iprelucrali factorii excitanli pentru a se obgine infonnaliiasupra mediului". Simlurile recepleaztr anumite infor_malii 6i le transmit prin nervi la anumili centri nervogiryccializali, unde irrforma$ile sunt prclucrate qi decodificatc.

Pornind de la aceasrtr defini1ie, constatilm cd simlulaflislic. asemenea cu celelalre din categoria amintittr,simlul datoriei sau simlul moral sunt l.uncliuni alepsihicului uman, deci ale organismului orncnesc.

De asemcnea, aceste simguri recepfioneaztr gi prelu_crcaztr rnumili factori excitan[i, cum sunt : culorile.muz-ica. fonna gi alte informalii.

Aceste informalii sunt prcluate tlin mediul social. dinnatur:I sau de la familie gi se transmit congtienr sauincongtient prin neni specializali unde sunt prelucrate ;idecodificate.

Rezultd deci, ctr simlul artistic, simgrl moral, simful da_toriei 9i altele din aceastjl categorie specialtr au, toate. trtrstr_nuile specifice simfrnilor gi pot h de aceea denumite simfuri.

Analizf,nd aparilia simlului artistic la om, vomconstata cd el se regdsegte la toate popoarele, indiferentde treapta lor de dezvoltare, dar diferd in funclie denivelul Societilii, precum gi de rreapra istorictr dedezvolmre a omului.

Menliontrm ctr inctr din paleolitic ne-au rtrmasdesenele din pegterile de la Altamira gi Lascaux, desenecare ne aratl chr existenla unui inalt siml artistic laoamenii de acum 40.000 de ani. Capacitatea aceloroameni de a stiliza gi a reda migcarea este impresionanttr

151

Tot din trecutul indeplrtat ne-au. rdmas dolmenele 9i

menhirele, giganli din piatrd f[cu1i de oameni inneoliticul megalitic, vechi de peste 7000 de ani, care nc

frapeazd prin dimensiuni, la fel ca gi templul egiptean de

la Karnak sau piramidele faraonilor.-'in contrast cu gigantismul acestora, ne apare o altd

exprimare a simlului afiistic in sculpturile qi cerarnica

chinezeasctr, executate cu atdta grafie $i migaltr, sau innaturaletrea qi suplelea sculpturilor Greciei antice.

Acestea, la rAndul lor, sunt tliferite de sculpturile

create in secolul al XV-lea de italianul Michelangelo sau de

sculpturile secolului al XXlea, create de rominul Brdncugi.

Dar fiecare dintre aceste opere de art5 repre.zinttr

forme de exprimare ale simlului artistic uman.

Existd deci o evoluJie ascendentf, din paleol,tic

pdnd azi, evolulie pe care o putem constata qi in literatu-

rd. intre Epopeea lui Ghilgameq, Iliada h-ri Homer,

tragediile lui Eschil, Divina Comedie a lui Dante gi

teatrul shakespearian sau romanele lui Proust qi Joyce

existi diferenle marcante.in muzich, evolulia simlului a(istic apare rnai

pregnantd. Muzica anticl egipteani qi greceascd,

religioash ori populartr, s-a trallsformat, in timp. inmuzica preclasicl a lui Palestrina gi Monteverdi, apoi de

la Bach, Mozart qi Beethoven, in mai pulin de doud

secole, s-a ajuns la muzica moderntr cornpusd de

Shonberg, Wetrern sau Messiaen.

in picturS, evolu$a este gi mai eviilentd. La inceput

au fost picturile murale din pe;terile neolitice; adnirlrntablourile lui Raphael qi Leonaldo da Vinci din secolul

al XV-lea d.Ch., iar 5 secole rnai tArziu vor {rtri pictorii

Mafisse, Van Gogh gi Picasser.

Din exemplele de rnai sus rezuitl cd otnul are simi

afiistic de la aparitria sa pe plmdnt, sirnl care evolueazh

in timp qi devine rJin ce ?n ce mai raf.nat pe rnbsurd ce

societatea se civilizeazd.

I5l

De asemenea, putem constata c[ simlul artistic segdsegte Ia absolut tofi oamenii sub o formtr sau alta,primitiv sau mai rafinat.

Simtrul afiistic il gisim in dansurile, costumele gitam-tamurile tobelor afiicane.

El se regdsegte in baladele, costumele gi dansurilepopoarelor balcanice. De, asemenea, il afldm in mtrgtileaborigenilor din Austraria gi ale indienilor din America.precum gi in mlHsurile gi cerarnica popoarelor asiaticedin Chinr sau Coreea.

Folclorul, in totalitatea lui, exprimi simful artisticpopular generalizat sub cele mai diverse forme: dans,cdntece, balade. costume, aldturi de pictura gi sculpturain lemn sau in piatrtr.

Folclorul este, poate, cel mai elocvent exemplu alimportanlei deosebite pe care o are simJul artistic inviala omului, simlul artistic RlnO totoCaia una dintretrlsdtuile lui specifice gi care il diferenliazd de animale.

Din aceasti cauzd am ales, pent u exemplificareasugestiei, simlul artistic

Vom incepe prin a reamind cd in domeniul artelor, inmod uzual, se cuprind urmdfoarele domenii: riteraturd,teatru, dans, pictur5, sculphrd, rnuzicd gi cinematogr.alie.

Cu excepfia cinematografului, foate celelalte a_rte seregdsesc sub diverse forme incb dfui paleolitic. Grecii suntiirstr primul popor care acum 2J00 de ani au definit artele cafiind cele mai expresive producfii ate spLitutui uman.

Am considerat necesard aceasti scurfi prezentare,privitor la domeniile simlului artistic, inainte'de u nuosubiectul acesrui capitol, intitulat ,,sugestia

prin artA,,.

t. DansulAparilia dansului este legatl de ritualurile vrdjitori_lor, executate la vAndtorilc.tribale pentiu fertititatea

pdm6ntului sau vindecarea bolnavilor.Funclia de sugestie a dansului era atilLde irnportantd

1s3

in via[a tribului, incit nici o activitate comuntr nu avea

loc decdt dupd execulia unor dansuri rituale, iar lasf6rqit, alte dansuri incheiau acea activitate.

Fo4a de sugestie a dansului va fi preluattr de cdtre

toate religiile politeiste, iar unele ecouri se reglsesc qi

in religiile monoteiste. in cortegiile unor sfinfi 9i ?n

inconjurarea bisericii in Noaptea invierii.Dimsul wljilor se plstreazd in Balcani, in unele

datini cum sunt: Paparudele' dans aducltor de ploaie,

sau Cllugarii, dansul seceriqului.

La popoarele primitive din Africa' Asia, Australia 9i

America, dansulile rituale conduse de vrtrjitori se

prdctici gi in ziua de azi pentru stimularea acliunilor

vitale din trib: semlnat, cules. rtrz-boi, vindtoare.

nil$tere $i morrle.Aceste dansuri rituale prirnilive, practicate de strS'

mogii noqtri numai la anumite ocazii, s-au transformat cu

timpul in dansurile populare pe care le gdsim aproape

nealterate, din antichitate pdntr azi. 9i care exprimd

diferite sttrii suflete$ti ale comunitdlii slte$ti.

Nottrm sugestibilitatea unor dansuri populare. Astfel,

in Balcani, hora sugereazl unirea 9i prietenia, iar brdul

simbolizeaz[ blrbIlia. in Spania, flamenco sugereazd

pasiunea. in Argentina, tangoul ne transmite senzualita-

rea, iar in America rockul ne transmite for1tr gi energie'

Dansurile ribale gi dansurile populare au impresionat

in aceeaEi mtrsurf, oamenii primitivi, barbarii gi oamenii

civrlizatri.

Corurile din nagediile antice executau unele migcdri

ritmice pentru a menline treazd atelllia spectatorilor gi

subliniau in acelagi timp acliunile gi declama$ile actorilor'

in ultimele secole, de cdnd civilizalia 5i cultura s-au

dezvoltat, dansul a devenit una dintre artele importante

care sugereazl fapte gi intAmpltrri complexe din viaJa

omului.

1s4

Vom aminti baletul ,'Lacul lebedelor" de Ceaikovski

gi suita de balete a lui Stravinski, dintre cele mai cunos_cute. Prin dans gi muzictr baletul ne sugereazl: dragoste,urd, lupttr, deznddejde etc.

Iar trupa franteztr de dans modern ne producesugcstii subtile de mimicl, plictiseald, teamtr, relineregi nelinigte, in timp ce baletul chinezesc, cu migcdrilesale retinute, ne produce sttrri de melancolie gi decuriozitate rednutd qi ordonattr.

Dansul poate fi uneori atdt de sugestiv, incdt neschimbtr lotal starea"sufleteasctr in care ne aflam.

lr{enuetul ne treze$te gralia, cazaciocul ne face strdorim libertatea. iar dansul lebedelor ne transpor-td inlumea basmelor gi a dragostei pure.

b. PicturaPictura muraltr din pegterile paleoliticului Ei neoliti-

cului, care reprezenla aniinale gi siluete de oameni. s_atransformat in antichitate intr-o picturd preponderent aportretelor oamenilor. portretele au cdutat la inceput sdredea cdt mai exacl infdligarea omului, dar in timp auevoluat spre tratarea a ceea ce vedea pictorul dincolo deinftigarea fiz1c6. Mu t6rziu, pictura locuinlelor nobi-liare Ei a templelor unde erau expuse portrete ale stdp0-nilor gi, respectiv, ale zeilor sau semizeilor, va evoluaastfel incat, din Evul Mediu, portretele sfinlilor exprimlpietatea sau suferin!4 iar portretele nobililoi aratd trufia,bogdlia gi puterea.

Tizian, Velasquez gi El Greco vor ptrffunde atat deadAnc in interiorul personajelor pe care ie picteaztr, incdtne vor dezvtrlui cele mai adAnci sentimente de buntrtatesau mild" aldturi de orgoliu gi ldcomie.

Surdsul Giocondei lui Leonardo da Vinci diiinuie

"nepdfruns de sute de ani, portretele lui Rembrandt nevrdjesc prin lumina care vine din interiorul personajelor,iar personajele lui Rubens ne transmit vigoare gi fortd.

155

Sugestiile pe care le vom primi prin pictur[ vor fidin ce in ce mai diversificate pe mdsurd ce ne apropiem

de zilele noastre.

SI ne amintim de cazaci zaporojeni ai lui Repin, de

nepdsarea, mdndria qi curajul cu care rhspund unei

scrisori de ameninfare primite de la hanul tltarilor, sau

de pluta Meduzei lui Gericault, unde ne cuprinde groaza

care ne invdluie hidoastr, in timp ce la Matisse, rrudurile

scot in relief o anumit[ lascivitate bolndvicioas[.

Fiecare lablou ne sugereazd tipuri de personalittrfi qi

caracterele cele mai ascunse ale omului, chiar gi acele

frdsdturi pe carc nici individul in cauzd nu vrea sd le

recunoascd.

Pictorii reu$esc sd pdlrundtr uneori mai addnc in

om, decdt cel mai expedmentat psihplog.

Duptr ce ne va dezvdlui addncurile sufletului ome-

nesc, pictura se va ocupa gi de natur5.

La inceput, florile qi pomii apdreau ca fundal pentru

acliunile gi figurile umane, apoi cu timpul peisajele au

devenit preocupa-rea unicl a unor pictori.Pictorii pltrund in intimitatea naturii, de unde ne vor

fiansmite sugestii despre viala ascunsd gi despre sufletul ei.

Notdm peisajele lui Van Gogh, in carc aproape

simlim vOntul care bate peste un lan de grAu, iar noriinegri ne ameninld, chiar gi pe noi, pe privitori.

Anemonele lui $tefan Luchian sunt atdt de gingage,

incAt le privim cu grijtr ca sd nu le destrdmlm.. La Juculescu se merge mai adAnc, natura are ochi,

ochi care ne urmiresc gi ne analizeazd de undeva

dinbuntrul pdnzei.

c. SculpturaOamenii din cele mai vechi timpuri au produs o civiliza-

$ebazatLpe piali din care i5i ftrceau unelte 9i arme. Ei au

fost atit de impresionafi de forla qi de frumuselealietrei.

incAt viala lor primitivd s-a indreptat tot spre piatr5.

156

Ei vor crea mai in6i giylliza[iamegalitictr prin dolmenepi. m.urhire, pietre cioplite gi agezate *fU inra, au formatadevdrate complexe religioase magice din blocuri de piabt,cum este complexul din Anglia de la Stonehenge.

Desigur cd aceste blocuri cioplite $eoi gl a$ezateintr-o anumitd ordine au avut o f.uncfie religioasdcunoscuttr de oamenii acelor timpuri.

Astdzi, asupra noastrd menhirele gi dolmenele auacliunea misterioastr care ne face str ne ducem cugAndul la vizitatorii de pe alte planete sau la un cult aImortrilor legat de Atlantida.

. Cu timpul, sculptura in piatrl va ajunge la apogeu,

sub faraonii egipteni, c6nd s_au rlOicai din blocuriptolTtd.l?, cete mai gigantice consrrucfii din piatrd aleantichitqii. Tor egiptenii, in semn de omagiu gi pentrua-i imortaliza, vor diltui in piatrd statui ririage pentrufaraonii gi preotrii lor.

Ei vor crea Sfinxul. monstrul cu cap. de faraon, careii apdrd de spiritele rele. De ur",n"n"u, egiptenii vorexecuta mii de basoreliefuri in piatrtr in ._. *, descrietoate activitd1ile lor zilnice

Cdteva secole. mai tArziu, grecii, elevii geniali aiegiptenilor, vor ridica sculptura-la indltrimi gi mai mari.Zeii gi zeigele, semizeii li cagtigetorii oiimpiadelor,precum gi toli artigtii greci vor.deveni nemurit,ori dupdce al fost ddltuifi in marmurd de Fidias gi praxiteles.

Statuile grecilor au frumusefea Ei gragia pe care qi_addruit-o fiecare grec pentru sine. Aceste statui vorreprezen[a implinirea dorintrelor celor mai profunde deperfecfiune, pe care grecii le aveau zilnic prezente: idealde frumusele ce febuia atins de fiecare in parte.

Acesta este poate unul dintre cele mli frumoasemesaje al sculpturii antice.

Aproape un mileniu mai tArzin,Michelangelo Buona_roti va reugi in Itatia Evului Mediu s[ ieinvie prin

L

I

til

i

til

ffi

il

1s7

sculpturf, acel ideal de frumusete uman[, gdsind, ca 9i

grecii, frumuselea spiritului in perfecfiunea fizic[.in Pieta, David, Moise gi Apollo, el a creat perfec[iunea

peltru m oamenii sd gtie cd ea existtr gi cd trebuie atinstr.

Acestea sunt sugestiile pe care le-a fransmis

Michelangelo semenilor sf,i contemporani gi pe care ni

Ie transmite qi noutr peste veacuri.

Sub alttr formtr. in alte locuri qi pe alte cdi, aceastd

dragoste pentru om gi frumuselile ascunse in om, oregdsim cinci secole mai tirziu la Constantin BrAncuqi.

Operele sale in piatrtr denumite "Poarta sirutului","Masa (Icerii" gi "Coloana Infinitului" ne conduc la

biserica asezatd intre ele- qi apoi la Cer spre Dumnezeu.

Simbolul pe care il pprezinttr fiecare dintre aceste

sculpturi leagd astfel sculpturile civilizaliei nregalitice de

religia cregtinb" cre6nd continuitate in spiritualitatea uman6.

Michelangelo, urma$ direct al creatorilor greci, iitmnsmite qi el lui BrAncugi forta pentru a crea sculpturile

cele mai spiritualizate: Prometeu, Pasdrea, Incepu,tul

lumii, care ne sugereaz[ Eternitatea, Viala 9i Moartea.'Aceste sculpnri ne fac s[ percepem spirirul din noi inqine.

d. LiteraluraLiteratura a fost creatd in antichitate, numai duptr

inventarea scrisului, deci cu mult mai tdrziu decdt

eelelalte arte: dans, sculpturd gi picturd.

in prezent, la o populalie a globului de peste 5

miliarde de locuitori, se spune cd s-au tipdrit peste 50

milioane de titluri, in cdteva sute de milioane de exemplare.

De asemenea, astdzi apar zilnic 100 milioane de

exemplare de ziare qi reviste.

Aceasttr proliferare face ca literatura str fie arta cea

mai rdspdndittr gi cu cel mai mare impact.

Numtrrul mare de scriitori celebri 5i aria lor de

rtrspdndire sunt impresionante. in prezent, fiecare popor

a avut gi are scriitori admirali gi care au o influen1tr

deosebitd atAt in lara lor, cdt gi in restul lumii.

158

intrucdt imi este foarte greu sd fac o alegere, vomcita numai acele lucr|ri importante pentru omenire,lucrdri literare care ne drirjeazl gi astdzi destinele, cumsunt Iliada lui Homer, Vedele, Biblia qi Coranul.

Iliada lui Homer este prima operd literartr importarrti a omenirii, operd cue a influenfat toatd lumeagreacd gi romand a antichitd;ii timp de peste 15 secole,precum gi toate popoarele mediteraneene din Europa,Africa gi Asia.

Influen;a lui Homer o vom regdsi din antichitatepdnl la Renagterea ltaliei gi a Frangei, dar gi in Americade azi,la Eugene O'Neil sau Ia irlandezul iames Joyce.

Umanizarea zeilor gi a zeifelor, identificarea lor cuvia1a, cu oamenii obiqnuitri, divinitdtrile care iubesc, seceartd sau se luptd gi care se deosebesc de noi numaiprin aceea cd sunt nemuritoare, aceasta este lumeacreattr de Homer.

Ideea cI zeii sunt ca noi gi cd noi ingine putemdeveni zei prin fapte deosebite este ataf de exlaordinard,incdt a sugestionaf nu nurnai lumea antictr, dar gi lumeamoJerntr.

La toli scriitorii mari din antichitate, Sofocle, Euri_pide, Aristofan, Horaliu gi Vergiliu, precum gi la scriito_rii clasici sau moderni, de la Corneille gi Racine, p6ndla Cervantes qi Joyce, influenla lui Homer gi a ideilorsale este prgzenttr $i ne este transmisI de"fieiare dintreace$tra sub o formtr caracteristicd.

Ne incdntd gi azi eroismul, capacitatea de sacrificiugi dorinla dc a vedea r.rau.auu nou.' ln fiecare om, Homer a strdit un ctrutiltor gi uncdldtor neobosit, dublat de un admirator al frumosuluigi de doringa de a deveni un erou.

A doua lucrare literarl importantd pentru omenire esteVeda. Operd a indo-europenilor ndvilitori ftr India, Veda afost compusd de autori necunoscugi in mileniul III i.Ch.

159