SIMFONIA MATERIEI

8/20/2019 SIMFONIA MATERIEI

1/156

- Simfonia materiei -

Marin Dumitrescu

Simfonia materiei

Editura Betta, Bucureşti - 2011


2/156

- Marin Dumitrescu -

2


3/156


MARIN DUMITRESCU

SIMFONIA MATERIEI

Poeme

Bucureşti, 2011

3


4/156


Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiDUMITRESCU, MARIN Simonia materiei / Marin Dumitrescu ; ed.: R. N. Carpen ; pref.: Aureliu G!i ; !raf.: Cristiana Cri"u. # $ucure"ti : $etta%&'(( IS$N )*+#,',#)&+',#-#&

821.135.1-1

ISBN !"#$%&%$!2#&%$'$2

Editr: R.N. Carpenrefa0 "i redactr carte: Aureliu GciTe1nredactare: Ale2andru etreaGrafic0: Cristiana Cri"u

3Editura 4$etta4

E(it)ra BettaB(* Dimitrie Cantemir nr*2+Bl*&, sc*2, P*, sect*+ B)c)re-ti

Tel* &2$33%*2*%%.a/* &2$33'*!*2&E$mail0bettaros)1aoo*com betta4ress1aoo*com5eb0tt4066777*e(it)rabetta*7ebs*com6

+


5/156


P8E9IA :UI MARIN DUMITRESCU

De la confesiunea patetică, la ermetismul genezei

C1iar de la str0lucitele sale 5nceputuri cenacliste "i

cnfirm6nd 5n 7lumul de de8ut 5nt6r9iat Tratat)l (e 4ace c)moartea &'') pe9ia lui Marin Dumitrescu a a7ut re9luie persnal0% ri!inalitate "i pre!nan0 semnificati70. Ar fi pututde7eni unul dintre cei mai imprtani pt9eci"ti% dar e2centricul pet din Ale2andria% care a cntinuat s0 scrie% "i#a cnstruit tumultuas0 8i!rafie pra!matic0% trec6nd% ca un pr9atr american% prin di7erse prfesiuni "i a"e96ndu#se fericit% cu

familie 5mplinit0% dup0 5mplinirea 76rstei de


6/156


mileniu. Autrul nu a e7luat spectaculs dup0 7lumul anterir%a r0mas cnsec7ent cu sine ? el% ca mare speran0 a pe9ieirm6ne"ti% la 5nceputuri% 5n adlescen0 fiind susinut de Nic1itaSt0nescu% Cnstana $u9ea ri Tudr @pri" ? c6t dar "i#amdificat uni7ersul pr8lematic% a trecut de la temele etern!ra7e% fundamentale% ale pe9iei din 5nttdeauna% spre creaiee2trem de ela8rat0% cere8ral0% inspirat0 din uni7ersulmatematic.

a un prim cntact% pe9ia d.lui Marin Dumitrescu pareacum dificil0% 5ncifrat0% cdificat0% matemati9at0 c1iar% dar 5nacela"i timp% emite "i 5ntreine cu aceea"i directitudine% un mesaB!ra7% un instinct inter!ati7 de curi9itate% desc1iderefa7ri9ant0 pentru psi8ile sluii "i descifr0ri ale misterelr uni7ersului. rin discursul petic% autrul ima!inea90csm!nii "i fractur0ri csml!ice% care pate c1iar se susin

matematic "i a2imatic. Cmpetenele mele se limitea90 la simpl0 descriere critic0 a semnificaiilr emise de cn"tiin0 pur petic0 "i nu e7aluea90 e2pansiunile ei scientiste% altminteriaccesi8ile.

rin aceast0 frmul0 csm!nic0 "i scientist0% dl. MarinDumitrescu este pre9ent ca replic0 indirect0 la actualul cncertliric eurpean 5n care dminant0% dac0 nu asfi2iant0 este8sedanta pe9ie apcaliptic0% m0rturie crud0 "i transmisie 5ndirect a sf6r"itului lumii.

Tr0ind 5n @ccident% Marin Dumitrescu cuna"te prea 8ine aceast0 resemnificare apcaliptic0 a pe9iei de acl dar #5n cnsec7ena mdelelr "i temelr rm6ne"ti # ela8rea90 5nsensul tradiiei. n epca aceasta% a primului deceniu

%


7/156


pstmilenarist % Marin Dumitrescu se p9iinea90 ca petul celmai e7luat pe scala acumul0rilr lirice% 5n cntinuarea traseuluiscientist matematic 5nceput de In $ar8u% la un ni7el eurpean "ic1iar superir celui eurpean.

Dup0 ce apare pera unui mare pet% pe9ia de7ine%iar0"i% pa!in0 al80% iar urm0trii creatri tre8uie s0 reia ttul dela 5nceput% pe urmele unui 5nainta" fundamental.

e9ia rm6neasc0 a e7luat 5n prfun9ime% dup0

e2periena catalitic0 a lui In $ar8u% cel mai aprpiat creatr de"tiinele matematice% pe f0!a"ul scientismului te2tuali9ant% pecare s#a 5nscris% t6r9iu% "i Marin Dumitrescu; el 5ns0% 5n c1ipindependent "i f0r0 intenie pr!ramatic0% s#a aliniat acestui curse7luti7 cu talentul% intuiia "i e2periena persnale. Simoniamateriei percepe lumea printr# l!ic0 matematic0% dar r0m6ne pe9ie multisemnificant0% c0ci% prin l!ica matematic0 pe9ia se

de970luie pe sine. Cifrele au r0mas sin!urele semne materialecare% parad2al% 5l mai ap0r0 pe m 5n epca te1nicist0 "i pra!matic0% pentru c0 "i petul a simit uneri ? cum au maif0cut# "i alii ? insidias0 tr0dare a cu7intelr.

Sentimentul csm!nic pate fi re9ultant0 a cntem# plaiei "i meditaiei persnale% pentru c0% dac0 pe9ia nu specu#lea90 altce7a dec6t cndiia creatrului 5n lume% de ce nu ar cn#"tienti9a "i dimensiunea csmic0 a fiinei "i cndiiei umane

R0m6ne fascinant cum aceast0 creaie indi7iduali9at0%c1iar indi7idualist0% am8iinea90 s0 e2cele9e 5ntr# receptare!eneral0% 5ntr# emisiune cntinu0 "i e21austi70 care s0cn7in!0 umanitatea de ade70rurile mului#autr. Un fenmen

"


8/156


al creati7it0ii intime "i al slitudinii aspir0 s0 se p9iine9e 5ncentrul cmunit0ii.

@ carte curias0% surprin90tare% impre7i9i8il0% care nu putea fi 80nuit0 ca pr8a8ilitate rainal0 de apariie 5n actualcnte2t petic. uinele referine tipl!ice Eminescu% Ar!1e9i%In $ar8u% Nic1ita St0nescu d7edesc re9luia sinte9ei persnale dar% 5n acela"i timp% raritatea "i dificultatea unei temecare nu a fst frec7entat0 dec6t de marii pei.

rimele te2te din Simonia materiei% cu semnificaiaunr arte petice% prpun cmunicare intens0 cu natura% tr0ire interferat0 cu undele csmice "i 5n cnsnan0 cu 8en9ilema!netice. etul prpune "i un alt tip de cmunicare cuelementele csmsului dec6t tradiinala empatie electi70 dinflclr "i din pe9ia lui Eminescu.

n uni7ersul ima!inar recnstruit de autr% sistemul slar

este identic cu atmul "i am6ndu0 au istrie cmun0 care%ima!inati7% pate fi accesat0 c1iar la mmentul de na"tere altimpului. e9ia cnturea90 5n e2primare accesi8il0% firesc% lar!i panram0ri csmice% perspecti7e ale Gene9ei "i prim#planuri cutur8ulenele materiei care se frea90 s0 cree9e prima perec1ecsm!nic0. Ultimele du0 pa!ini din partea a treia% 5ninterirul acestei teme imprtante "i arecum e2tra7a!ante% pts0 susin0 ideea de ade70rat0 pe9ie csm!nic0% 5ntr# lume pstmilenarist0 care frec7entea90 mai ales pe9ia apca#liptic0:4 Legile universale gândeau până adânc, aproape,/ Pânăunde gândul nici nu a visat să intre, tânăr,/ El doar vedea dedinafară şi nu a îndrănit să sape,/ Deşi atâta veşnicie, ca o sapă, o !inea pe umăr"// #tomul era perfect, avea o structură şi

#


9/156


era integru"/ Puteam să îmi imagine structura lui, în al$ şinegru,/ Mă înspăimânta nucleul, că avea atâta energie,/ Pe care gândul l-a descoperit misterios şi ştie" //#m cerut voie realită!ii să fiu şi eu ca el/ %i cosmosul mi-a făcut semn să tac,/ Munceaulegile în întuneric, îmi ideau castel,/ Le văuse gândul,&oinărind $uimac"// 'nsă nu mi-a spus nici el nimic, de frică/ Eram puternic şi supus greşelii, pentru/ (ă încă nu aveam structură, adică/ )u aveam nici margini şi nici centru"//

Sângeram în întuneric, luminând cuminte,/ #şteptam să măvindece timpul încet/ Se coagula lumina fără cuvinte,/ *ealiam fotografia unui început secret"// (osmosul avea încet structură,eram eu,/ +pt nivele planetare într-un ec&ili$ru greu,/ n sistem solar identic cu atomul mic,/ (reasem lumea mare, materială,din nimic4.

Dintr# alt0 perspecti70% Simonia materiei perfrmea90

tipl!ie ca un imn al slitudinii "i cntemplaiei% apl!ie amului% a celui ce !6nde"te sin!ur4% ca s0 amintim cele8rul pem csm!nic "i sci!nic al lui Tudr Ar!1e9i% C6ntaremului4. @mul de aici% slitar "i indi7idualist% in7entea90!6ndul% cu!etarea4 pentru a se desp0ri de materie "i% urc6ndtreapta spiritual0% se aprpie de Dumne9eu.

E2centricitatea4 unui pet culti7at 5n sensul tradiiei%care 5"i permite s0 perfrme9e "i s0 difu9e9e pe9iecsm!nic0 5ntr# lume precupat0 mai de!ra80 de Apcalips0%se d7ede"te p6n0 la urm0 p9iti70% pentru c0 prpune creaiesu8stanial0% de prfun9ime.

Mdul leBer% de!aBat 5n care autrul e2prim0 ade70ruriepisteml!ice% 8anale "i eterne sau de970luie lucruri "tiute dar

!


10/156


e7itate% 8utafria csml!ic0% perspecti7a irnic0 "i persiflant0asupra unr a2ime fundamentale r0m6ne un md defamiliari9are "i aprpiere a cititrului.

nt6mplarea4 ? pe care autrul fundamentea90 ca le!ea apariiei 7ieii ? nu este dec6t pr8a8ilitatea rainal0 carest0p6ne"te uni7ersul. De aici 7ine "i Cn"tiina de sine4 cadminant0 a materiei superiare: Legi universale se odi&nescîn depărtare,/ Prin aer trece veşnicia şi nu se mai termină/ %i

asemănarea dintre atomi şi sistemele solare/ Mă face să cred,mai mult, în timp şi în lumină"// Este înspăimântător deadevărat că îm$ătrânesc/ Dar mai înspăimântător este că sunt conştient,/ (onştiin!a de sine este un o$icei pământesc,/ #dus devânturi luminoase, pe continent"// %i sigur că lumina şi timpul,controleaă,/ .oată această plăcută durere universală,/ ndemateria $eată cântă şi danseaă,/ De-o veşnicie-ntreagă în

spirală"4 Am putea spune c0% parad2al% cn"tiina de sine este caracteristic0% tr0s0tur0 material0 a materiei.

@ inteli!ent0 7i9iune asupra punctului 9er al Gene9ei%mmentul marelui 8an!4% asem0n0tr 5n intuiia petic0 cuima!inea eminescian0 a#nceput% pe c6nd fiin0 nu era% nicinefiin0F4 este acest pem% ca "i altele% f0r0 titlu:4 Matematicaa luat-o rana, logica, la fel,/ Puteam privi în dreapta şi în stânga, simultan,/ ândul mă vedea şi îl vedeam şi eu pe el,/ Eternitatea toată, era un singur an"// 0nfinitul era ero, un gol îndepărtare,/ eometrie răsucită, neeuclidiene prisme,/ Dumneeu cânta la pian o simfonie care/ )ingea linişte profundă, peste cataclisme"// )e rostogoleam în cosmos,depăşind lumina,/ 'n acelaşi timp eram şi sus şi 1os,/ La dreapta

&


11/156


şi la stânga, înainte şi-napoi şi vina,/ + avea vitea gândului,visând frumos"// Dormea visând săracul gând, gemând,/ 'n patul meu şi eu stăteam la masă gânditor/ .ot calculând,legând, generaliând,/ Din punctul de vedere, al meu, concret şivisător"4

Si!ur% Netn "i Einstein% ameni ai "tiinei pure% aufst% 5n felul lr% pei% iar 7i9inarismul c1iar a marcat teriilelr csm!nice. C0 "i reciprca pate fi 7ala8il0% anume c0

uni7ersul petic pate fi determinat% 5m8!0it "i structurat despiritul matematic% au 5ncercat s0 ne cn7in!0 mai de multautrii de 7ersuri% inclusi7 ultimul 7enit% un pet rm6n la5nceputul nului mileniu% Marin Dumitrescu. Este drept c0 e2ist0"i str0lucit0 tradiie nainal0% 5ncepur0 de In $ar8u "i "calaermetismului !enerat0 de el% care a descperit filnul asciaiilr "i paralelismelr 5ntre pe9ia 7i9inar0 "i mdelul a2imatic%

mre !emetric4% pe9ie ela8rat0% cere8ral0% cu cdificare cmple20 "i de prfun9imi semnificante% caresur7lea90 simpla asciere ri persnificare primar0%superficial0% a unr cncepte matematice% pentru a mdelaecuaii lin!7istice.

Re9ident de aprape un deceniu 5n Spania% MarinDumitrescu este infrmat c0 pe9ia ccidental0 se cantnea90 deani 8uni 5n descifrarea mecanismelr Apcalipsei "idecnstruirea uni7ersului umani9at% dar% decant6ndu#"i fartemeritrie 7i9iune persnal0 5n sensul tradiiei nastre petice%redescper0 eflrescena% prfun9imea "i eternitatea temei!ene9ei. De la un timp% 5n pe9ia meditati70 "i 5nalt incantatriea p0truns "i an!asa 1iperci7ili9aiei% tema disper0rii% a


12/156


autmatismelr te1niciste "i a re7enirii la natura primrdial0.E2ist0 "i etic0 s8r0% c1iar auster0 5n aceast0 csm!nie persnali9at0% c0ci% 7r8a lui ascal% e mai 8ine s0 fii mraldec6t !emetru.

n Rm6nia% dup0 Re7luie% "i mai su8liniat dup0de8utul nului mileniu% literatura prfund0% su8stanial0% s#amutat 5n pr7incie ? autrul 7ine din Telermanul marilr scriitri ? iar clasamentele detesta8ile ficiali9ate de criticii

discreinari de la marile re7iste au salutat c1iar mdific0ri "irestructur0ri pe e"ic1ierul actualit0ii nein6nd seama de 7alrilereale.

e9ie ade70rat0% "i c1iar meta#pe9ie% cu un 5nalt !radde intensitate semnificant0% creaia d.lui Marin Dumitrescu% estefarte rdnat0 "i ri!uras0% 5n empatie cu uni7ersurilecsm!nice pe care le cnturea90% de"i puin0 de9rdine ar fi

structual cmpati8il0% cum ar 9ice persnaBul Hlin!s1r% una dinipsta9ele creatrului din pera lui N7alis% >einric1 7n@fterdin!en :4Aprape a" spune c0 1asul s#ar cu7eni s0lic0reasc0 5n fiece lucrare de felul pe9iei prin c1iurile es0turiisu8iri "i re!ulate.4

Aureliu Goci

2


13/156


SIMFONIA MATERIEI

3


14/156


+


15/156


nt!mplaream"a a#us

printre $oi %i tot &nt!mplarea,m"a lăsat să trăiesc

p!nă acum'

'


16/156


SIMILITUDINI

Informația geneticăA oricărui organism viu,O întâlnim

La nivel celular.

Atomul, la rândul lui,Deși nu ne-a dezvăluit,oate misterele lui,!e-a demonstrat

"a#acitatea lui energetică.

O desăvârșită memorieAm desco#erit-o la nivelul$tructurii microcosmiceA elementului c%imic&e care de mult tim#

'l numim $iliciu.

%


17/156


(acteriile, micro)ii și virușii,Din această fascinantă*icrolume, vin.

Aceste microforme de viață,"aută în microcosmosul lor"ondiții o#time, asfel încât,+eala eistență a lor,ste în continuă e#ansiune.

Asemănările, dintre atomi sistemul solari asemănările dintre"om#ortamentul nostru

i al virușilor,

"


18/156


*ă face să cred"ă suntem viruși ai"osmosului mare.

Dar ceea ce mă îns#ăimăntă,ste fa#tul"ă suntem tineri,Inteligenți,&uternicii foarte #ericuloși.

#


19/156


LACRIMĂ DE ÎNTUNERIC

Am semănat aseară, în grădină, visul/i l-am udat cu lacrimă de întuneric,$ă crească iar)ă verde 0i al)astră, ca irisul,&e tot #ământul, mie drag, )ătrân 0i sferic.

Dacă n-ar fi fost organul oc%i, lumina, vezi1,Ar fi strigat degea)a, la na0tere în gol/i nimeni n-ar fi #lâns în cosmos cu lacrimi verzi,isten2a fără sens, ar fi rămas în %ol.

/i gândul nu-0i #utea imagina o floare/i tim#ul n-ar mai fi avut secunde, fără gând,*oartea n-ar fi avut #e cine să omoarei nici durerea, lacrimă de întuneric )lând.

!


20/156


CÂNTEC

!u mai vine #loaia, nu mai vine vineri,Atmosfera e )răzdată de avioane,!orii al)i de a#ă clară, încă tineri,+ăsucesc contururi stranii de icoane.

O fi atâta de a#roa#e dumnezeu,O vrea să îmi s#ună des#re cosmos, lucruri noi,$au e decât tim#ul, cu #altonul greu,*ăsurând tăcerea lungă dintre #loi.

!u mai vine #loaia, nu mai vine 3oii nici o altă zi nu vine vineri,Deși am #us iu)ire între noii deși suntem atât de tineri.

2&


21/156


STATUIA UNEI STELE

!oa#tea mi-a intrat în #ie#t și doare,!oa#tea #lină de îm)rățișare,

!oa#tea aceea #linăDe o stranie luminăDe la steaua cea străină,De #arfumul ei de stea,*irosind a de#ărtare,&ână la fereastra mea...A%4, ce noa#te și ce stea 4

+ădăcinile mă țin #e munte.+ădăcinile sunt amintiri.$tânci mai mari și mai mărunteLe-am îm)rățișat cu tot trecutuli am lăsat ramuri su)țiri$ă le )ată vântul...

2


22/156


23/156


"%iar mă dor %otarele,Liniile care des#art, mă dor firesc,Am )ăut, că văd #a%arele&line de feciore, care îm)ătrânesc.

i #ământul, care )ătut de vânt, 'și alungă #ăsările și #loilei ouăle #ăsărilor care nu mai sunt!u lasă să #ască oile...

i eu scul#tez statuia steleii-i #un inimă a#rinsă, du#ă sterni o #rivesc cu oc%ii grei&ână sus, iu)ind etern.

23


24/156


!oa#tea mi-a intrat în #ie#t și doare,!oa#tea #lină de îm)rățișare,!oa#tea aceea #linăDe o stranie lumină,De la steaua cea străină.De #arfumul ei de stea,*irosind a de#ărtare,&ână la fereastra mea...A% 4, ce noa#te45 și ce stea 4

2+


25/156


VÂNTUL, CĂLĂRIND UN CAL

'n zorii unei zile foarte clare,6alo#a un cal #e marei ducea în șaua lui7ântul #ământului,*irosind a iar)ă verdei a #ădure.

Au înflorit în aer, #ăsări al)e, linei cu ele, gândul a #lecat să furei să înțeleagă )ine,"ine ține8n ec%ili)ru așa #erfect.

2'


26/156


i atunci, calul venea s#re țărm,6alo#ând al)astru și a)3ect$#re minei m-am a#ucat să sfărmoată vatra cu 3ar viu râzând,8nde am stat noa#tea, dinadinsi am mâncat, flămând,ocmai cer)ul care m-a învins.

9ocul, l-am făcut de seara,i #e cer), l-am aște#tat să iasăDin #ădurea deasăi mi-am #regătit și sarea.

2%


27/156


Am lu#tat nedre#t, aveam în mână fierul,*-a învins în toată lu#ta, incognitul,!oa#tea a văzut și cu noa#tea, cerul,"ând i-am înfi#t în #ie#t cuțitul

i când a murit, l-am aruncat #e 3ar,i ce miros de carne fri#tă murmurai de iar)ă verde, mi-a venit în dar,i-am dormit #e vatră cu căldura,Du#ă ce am mâncat ce am ucisi sătul, am stat cu gândul, #ână târziui #e malul mării, am visat #recis,"ă vine vântul călărind un calAl), medieval,"a să-îmi amintesc,"um a fost,

"e-a fost.

2"


28/156


NAȘTERE

8rlam de fericire când m-am născut în zori,&e la ora șa#te, într-o dimineață cu oc%i triști,ra toamnă rece, cu noroi #e stradă și cu nori6rei, căzuți cu #ie#tul negru #e miriști.

&loua, de #arcă, #lângea din inimă materia, divina,O tristețe generală, stă#ânea #ământul,$ingur eu, urlam de fericire, că am văzut lumina,i am #lecat #rin lume, construind cuvântul.

'ntâm#larea asta mi s-a cui)ărit"a o #asăre în gândi a ouat un ou de aur, ca un mit,"a o lună luminând,"%iar la mine în gând.

2#


29/156


LÂNGĂ RÂU

'n tot acest întuneric, înstelat 0i imens$c%eletul de#ărtării #oate fi numit structură,Istorie, în care însu0i tim#ul are sens,

'n visul somnului, care mereu mă fură.

Lumina, ca o sângerare a materiei arzânde,Di)uie misterele, c%iar în adânca uitare,li)erează legi, întemni2ate oriunde5

'n cosmos, de#arte5 în adâncimea din mare.

ocmai de aceea, cosmosul m-a inventat/i m-a lăsat #e #ământ, în #ădure, din adins,Lângă râu, c%iar între necesitate 0i #ăcat,8nde-am fost învingător, dar 0i învins.

2!


30/156


ste totul #erfect, îns#ăimântător de con0tient,&ână 0i durerea are #ietrele ei #re2ioase,"ând se #lim)ă seara, tăcută, #e continent,

'n %ainele ei vec%i 0i negre, de mătase.

Dar, se #oate vedea întotdeauna, cum în zori,&e nisi#ul de la marginea mării al)astre,im#ul a0tea#tă tânăr 0i neră)dător, cu flori,"o)orârea trăsurii luminii iu)ite, din astre.

3&


31/156


SPAŢIUL TIMPUL ŞI LUMINA

$#a2iul tim#ul 0i lumina, îm#reună,*i-au dat na0tere din #ură întâm#lare,"ând, #e furi0 am intrat, tăcut, su) lună/i m-a de0te#tat în zori, al)astrul soare.

ram decât fiin2ă la-nce#ut, #ulsând,:rănindu-mă cu mediul încon3urător,Istorii lungi 0i multe, au trecut #e rând,&ână am gândit 0i am învă2at să z)or.

6ol gândind, #asăre 0i fluture fiind,$#a2iul tim#ul 0i lumina îm#reună,*i-au #us în #ie#t durerea, luminând/i în creier, visul, ca o altă lună.

3


32/156


8nde #e furi0, ar #utea intra su) ea,Altcineva ca mine, însă nu #ot 0ti,Dacă nu tăcută, intră însă0i moartea,$ă zgârie al)astrul cer al lini0tii.

32


33/156


TIMUSUL E CEASUL

*erg li)er, #e stradă toamna îndrăgostit, fumândDar simnt această li)ertate, ca #e o cămașă,"ă decât #rivirea este li)eră și sfântul gând,i tim#ul mi-a făcut din anii mei frumoși, cocoașă.

"ând eram tânăr, n-am dorit această li)ertate,7isam să #lec în cosmos să mă întâlnesc cu steaua,Dar cămașa s-a tocit și s-a ru#t un #ic la coatei #e )urtă #arcă mă strânge greu, râzând, cureaua.

!u e nici târziu, nici #rea devreme să vă s#un, tocmai tim#ul și nu am să întârzii nici o zi;imusul e ceasul și #utem să îl o#rim acum,$ă fim nemuritori și să credem veșnic în a fi.

33


34/156


!e-a dat natura c%eia și a ascuns-o sur#rinzător,"%iar du#ă stern, să n-o găsim ușor, ca #e-o comoară5Dacă mă credeți, )ine5 dacă nu, eu am să mori o să-mi ridicați târziu, statuie, într-o vară.

3+


35/156


CONŞTIINŢA DE SINE

Legi universale se odi%nesc în de#ărtare,&rin aer trece ve0nicia 0i nu se mai termină

/i asemănarea dintre atomi 0i sistemele solare*ă face să cred, mai mult, în tim# 0i în lumină.

ste îns#ăimântător de adevărat că îm)ătrânesc,Dar mai îns#ăimântător, este că sunt con0tient,"on0tiin2a de sine este un o)icei #ământesc,Adus de vânturi luminoase, #e continent.

/i sigur că lumina 0i tim#ul, controlează,oată această, #lăcută durere universală,8nde materia )eată, cântă 0i dansează,De-o ve0nicie-ntreagă, în s#irală.

3'


36/156


"osmosul, este locul în care se #etrece,$#ectacolul materiei, transformându-se încet/i #e unde tim#ul, îm#reună cu lumina, trece,Lăsând cerul s#eriat și amurgul violet.

$untem tineri 0i îm)ătrânim mereu,6ânditori universali, ca mun2ii #e #ământ/i ca #lanetele din #ie#tul meu,

'ntemeietorul acestui cuvânt.

3%


37/156


CENTRU

"ele trei dimensiuni m-au întristat adânc,*i-au #us la mare-ncurcătură gândul, #entru"ă nu în2elegea vederea, de la oc%iul stâng,"are #lângând s-a întunecat încet, la centru.

$imetria s-a dezec%ili)rat un #ic 0i nuAm în2eles nici eu, de0i eram acolo, trist/i c%iar atunci, ai a#ărut din întuneric, tu,"u certitudinea, a#rinsă tare, că eist.

/i mi-ai luminat la stânga 0i la drea#ta cerul, 'n sus 0i-n 3os, misterele cântau cu marea, 'n s#ate, muntele de #iatră to#ea fierul/i-n fa2ă, se-ntindea tăcută de#ărtarea.

3"


38/156


OPT REŢELE SPAŢIALE

6ândul nu #oate gândi înnainte 0i-na#oi, 'n sus 0i-n 3os, la drea#ta 0i la stânga, simultan,9iresca eisten2ă s-ar ru#e 0i s-ar îm#ăr2i la doi,$au cine 0tie la câte veacuri, într-un singur an,

/i ca să nu îne)unesc 0i să în2eleg,$tructura lumii, în care m-am născut,

'n o#t re2ele s#a2iale, am îm#ăr2it acest întreg/i-n fiecare am intrat 0i-am cercetat tăcut.

Dar ca să treci dintr-o re2ea în alta, nu se #oate,9ără ca tim#ul să te-a3ute, să te ia cu el încet,"ând stai la masă singur, s#ri3init #e coate/i visător, să di)ui înce#utul lumii, în secret.

3#


39/156


REALITATE

$a#ă iar)a rea dintre #orum),Ară ca un fluture, în aer, sus,$au ca o #asăre de #lum)/i ouă luna la a#us,

O #arte rea 0i-o #arte )ună,O #arte caldă, una rece,&e unde moartea, fulgeră 0i tună,"u )arca ei uscată trece,

&rin #ustietă2i tăcute de-ntuneric/i lim#ezi 0i adânci 0i reci,

'nc%ise într-un cod numeric, 'n geamantanul tim#ului, #e veci.

3!


40/156


A luat fiin2ă în atomi eterni, 'ntâi, ca ec%ili)rul unei întâm#lări,A#oi, ca înce#utul #rimei ierni,&e 2ărmurile unei #rime mări.

u nu eram, de0i îmi amintesc,&entru că materia de-atunci mă doare/i #articulele ei, alcătuiesc6ânditoarea mea fiin2ă, de su) soare.

I-am zis realitate concretă, când$tăteam #e malul a#ei, lângă foc/i fiecare veac, l-am retrăit, #e rând,"u întâm#lările #romise de noroc.

+&


41/156


MICROCOSMOSUL

A venit la mine tim#ul îm)răcat frumos, 'n costumul lui de mire, negru, luminos,Lumina se uita la noi, gândind #rin lună/i clar cânta #e drumul nostru, vreme )ună.

Am #lecat, dar n-am #lecat de-acasă nicăieri,Am co)orât în lucruri 0i am dis#ărut de ieri/i când co)oram, deasu#ra noastră, un alt cer,"u luciri s#ontane s-a desc%is, un tânăr fier.

ra al)astru cald 0i verde rece totul/i noi #luteam, trecând #rintre atomi de-a-notul,Adevărate reci asemănări, cădeau lin,"a o ninsoare )lândă, venită din senin.

+


42/156


43/156


LANȚURI GÂNDITOARE

$#ațiul meu încon3urător, înseamnă, c%iar"ele trei dimensiuni în toate cele o#t direcții,

'n care #ot #leca incert cu tim#ul iar,$ă-l întâlnesc #e dumnezeu la intersecții.

O#t rețele s#ațiale, fiecare având trei dimensiuni,Alcătuiesc în liniște tot cosmosul imens, în care,6ândesc #rofund, înțelegând #rocese și #rocesiuni,*anifestări ale materiei, aflată în continuă mișcare.

Linii dre#te, colțuri de cu), ung%iuri triedre reci,Dau naștere luminii clare, când dre#tung%ice se-ntâlnesci lumina #leacă în s#irală, #rintre astre, #e #oteci,8nde legile universale )lânde, din întuneric cresc.

+3


44/156


8n ec%ili)ru relativ este s#ațiul meu încon3urător, 'n care, sunt sâm)urele văzător și li)er gânditor, 'n care legile, îmi lasă li)er gândul #este de#ărtare, 'n tim# ce eu muncesc #ământul, cu lanțuri la #icioare,Lanțuri grele și ele visătoarei ele gânditoare.

++


45/156


SIMFONIA MATERIEI

"onvins că sistemul solareste identic cu atomulși că în 3urul soarelui,

gravitează, nevăzut,cel #uțin încă un #ământ


46/156


$e aude singurătatea reală

și cosmicăa materiei nestructurate,

în care decât tim#ul,de frică

a lăsat întâm#lări adevărate, într-o imensitate unică și #rimordială,

a#roa#e ideală, #entru ca a#oi,

totul să devină îm#ărțit la doi, într-o lume divină.

+%


47/156


( PARTEA ÎNTÂI )

+"


48/156


8n gol imens în 3urul meu 0i eu în centrul lui,!u era nici tim# 0i nici lumină, era trist,Dar eistam, c%iar dacă eram al nimănui/i nu 0tiam să #lâng de )ucurie că eist.

A0a m-am întâlnit #e mine însumi în trecut,"ând nu era nici 3os, nici sus, în cosmos, însăram eu, #unctul 0i cu mine totul a înce#ut

'n amintirea mea uitată 0i ascunsă.

ram un #unct material, mă încon3ura nimicul/i mă sim2eam a0a de singur 0i de mic în gol,"ă îmi venea să e#lodez 0i să s#arg )uricul(alonului #rimordial 0i a)solut 0i gol.

+#


49/156


*isterul însu0i avea formă 0i structură,!eîn2eles 0i rece în muta mea uimire,

'n care con0tiin2a mea #rimară, #ură,*i-a dat na0tere 0i m-a lăsat să fiu su)2ire.

$ur#rinzător #ulsam, se mi0ca ceva în mine,6ândeam în lim)a generală #este întuneric,Legi universale mă duceau #e ari#i line,

'n2elegând concret, concretul cod numeric.

*ă de#lasam încet, într-o mi0care lentă,!u aveam nici oc%i 0i nu era lumină, însă/tiam să-mi #ort de gri3ă, sim2irea mea atentă,&ulsa, în #ie#tul meu #rimordial, ascunsă.

+!


50/156


'mi era totu0i frică de întuneric, #arcă,$e ascundeau #rime3dii negre în #ie#tul lui.im#ul fluierând, vâslea, ducând cu el în )arcă,ăcerea des#letită strângând de gât statui.

!u-mi era foame 0i nu mâncam nimic,Atât eram de mic.

ram li#it de mediul încon3urători nu aveam tru#,!u aveam #iele 0i nici gură,!u #uteam să mu0c, să ru#/i nu aveam din ce,Atât eram de singur

'n singurătatea #ură.

'&


51/156


*ediul încon3urător avea singurătatea lui egală,i mă avea decât #e mine cu singurătatea mea/i de#ărtarea care-l mărginea, era goală/i altceva... nimic nu mai avea.

&rimul #unct material din univers eram 0i 0tiu,"u mine a înce#ut istoria să 0tie,!eînsemnat 0i mic, dar unic 0i dorind să fiu,"rezând în tot ce a urmat să fie.

*-am iu)it din #rima cli#ă 0i am avut&utere să mă #roclam întâm#lător, adevărat.ram cel mai im#ortant nimic 0i nevăzut,$âm)ure de întuneric, de nimic încon3urat.

'


52/156


53/156


$#eran2a, entitate concretă, străvezie,*i-a dat #utere să visez 0i să îmi doresc,*i-am înc%i#uit a#oi, singurătatea vie,"ălătorind în s#a2iu, înceată 0i firesc.

Odată cu mi0carea s-a născut 0i tim#ul meu,La înce#ut era decât al meu 0i era lent,

'i sim2eam eternitatea ca #e un adânc mereu/i numai gândul o număra, fiind atent.

/i du#ă mii de ani de drum 0i căutare,"u degete de întuneric, lin am di)uit,La alte mii de ani de mine de#ărtare,"eva ca o c%emare, dincolo de infinit.

'3


54/156



55/156


"âtă )ucurie am sim2it visând, în #ie#t,"ă vom fi #erec%e, în lumea mare, eu 0i ea.Ie0eau #rimele secunde tim#ului din #ie#t/i, #entru #rima dată, res#ira materia.

Alcătuiam o timidă #rimă întâm#lare,&rima dată unu 0i cu unu a fost egal cu doi/i aritmetica ne avea în )uzunare,"a #e-o avere nestemată, #e amândoi.

Du#ă aceea, o eternitate-ntreagă, )lândă,*urmura un drum, a#roa#e su#raveg%iat de legi,!ecunoscutul stătea misterios la #ândă,De0i eram stă#ânii lumii noastre, eram regi.

''


56/156


57/156


u eram #articula )ăr)at, încon3urat de gândurii ea #articula femeie, care mă iu)ea în ceri întunericul se stratifica mișcat de vânturi6rele și îm#inse de adânci #uteri.

ram din ce în ce mai siguri, că imensul nor,8n ora0 întreg de alte #uncte materiale,Lent se a#ro#ia de noi 0i noi de el, cu dor,"u vise nevisate, dar care deveneau reale.

8n ec%ili)ru #erfect domina acest imensOcean, adevărat 0i calm 0i tânăr 0i frumos,Am visat întâi atunci lumina 0i i-am dat sens/i gândul a făcut cuvântul cald 0i luminos.

'"


58/156


ra adevărat 0i vântul, care încet/i fără aer sufla lini0te #e lume/i întunericul aluneca s#re violet/i totul înce#ea să fie, avea nume.

8niversul ne încon3ura a0a de tare,"ă ne durea adâncul cer, #ână la margini,"u gândul di)uiam imensa de#ărtare/i reflectam realitatea în imagini.

'nvă2am să mor 0i învă2am să fiu real,Ar%itect al unei lumi, care urma să fie,ram #uternic unic 0i a#roa#e ideal,*ediul încon3urător, îmi s#unea #ărinte, mie.

'#


59/156


O infoma2ie genetică eram, de fa#t,A materiei din care făceam #arte mică,&uternic 0i încă#ă2ânat 0i eram a#t$ă zgudui universul, având un fiu 0i-o fiică.

Am gândit atunci, în mari dureri universale,Lumina, #e care o doream visând de mult/i cosmosul 0i-a înflorit al)e #etale,$fidând întâia oară întunericul ocult.

$-a născut cuvântul, #e care l-am gândit în gând,!u era nici măcar o 0oa#tă în cosmos, fiindcă$ingură lumina, îndrăgostită, #âl#âind,A strigat intâia oară, o scânteie mică.

'!


60/156


Lumina s-a născut în gând, cuvântul lumina,O logică firescă venea de #este tot 0iDoar gândul avea #uterea, cu care domina"osmosul su#raveg%eat de legi cu oc%ii ro0ii.

/i atunci mi-am dat seama că aveam memorie,"ă #uteam să-mi amintesc evenimente, care$e a0ezau încet 0i deveneau istorie,"ui)ărindu-se în firesca mea uitare,

8nde #uteam să sa# cu târnăco#ul tim#ului,&ână deslu0eam sc%eletul unei întîm#lări,Doar ca să văd, să #un la temelia tem#lului,O #iatră înc%i#uită, născută din visări.

%&


61/156


/tiam că se va întâm#la, a#roa#e greu,ra a#roa#e im#osi)il să fii 0i să gânde0ti,

'nsă, mi-am luat această răs#undere concretă, eu/i am %otărât să fiu adevărat, cu oc%i cere0ti.

$igur că da, tot ceea ce eistă, reflectă+ealitatea 0i mediul său încon3urător,$#a2iul 0i tim#ul 0i materia #erfectă,

'ntr-un ec%ili)ru relativ 0i trecător.

/i în această lume #luteam la întâm#lare,*ai emo2ionat ca la o aniversare,u... 0i iu)ită, #erec%ea mea dintâi,

'ntr-o dragoste curată 0i fără că#ătâi.

%


62/156


Dulce murmura materia, venind a#roa#e/i misterul s#eriat, vi)ra, voind să sca#e."a o #asăre cu#rinsă în mâini și s#eriată7inovată că a ouat5 dar, nevinovată.

i eu vi)ram, de )ucurie 0i de frică 0i de frig,Am c%emat 0i gândul, să fie martor a)solut,La #rima săr)ătoare, unde-am înce#ut să strig/i să dansez un dans în s#a2iu, încă ne0tiut.

%2


63/156


( PARTEA A DOUA )

%3


64/156


dacă ne aflăm oriundeși adunăm două singurătăți,#rofunde

rezultatul este sur#rinzător5dis#are singurătatea,

și realitatea, se com#lică, amețitor, cu legi interioare, rare, însă concrete, care ți se #ar a#ăsătoare

și încete și totul se îm#arte la doi,

inclusiv singurătatea goalăcare dis#are

și a#oi, vine și tim#ul, ca o )oală.

%+


65/156


Du#ă o eră întreagă,"%eltuită greu,

'nsă firesc&e nimicuri goalei #e vise,Am %otărât să construiescO lume mie dragă,

'ntre întâm#lări #recise,

*ă #rote3au legile universale/i tim#ul 0i misterul viu/i totul se mi0ca în 3urul meu,Din ce în ce mai tare,"a să fiu.

%'


66/156


'ntunericul era tăcut,Din ce în ce mai moale/i mai încă#ător,+ădăcini cre0teau îns#re trecut/i #lanuri îns#re ce va fi, în viitor.

Atomi de diferite ranguri, veneau$ă îmi vestească era nouă,$e întâm#la să fiu în centru/i s#a2iul se ru#ea, întâi în două,A#oi în #atru/i a#oi în o#tDistincte re2ele s#a2iale.

$e #ie#tănau al)asatru,&rintre noi cântând,

Legile universale

%%


67/156


/i nu #uteam să le atingem,!ici măcar, un al)astru fir de #ăr,!eo)osite ne veg%eau,Le res#ectam,/i le iu)eam, într-adevăr.

Intrasem în ora0, era a0a #lăcut,ram la mine acasă,!u-i venea să creadă gândului"ă eistam în #rima ne)uloasă.

ntitatea ei o sim2eam #ână la margini5 'nne)unise gândul,Arzând, a %oinârit îm#re3urimile/i ora0ul, cunoscându-l.

%"


68/156


*ă sim2eam acasă, era o mare lini0te/i un ec%ili)ru )lând în cerul dulce,

'ntâm#larea încetase, #e realitate să o mi0te,otul s-a o#rit, a #lecat 0i tim#ul să se culce.

ram întâia oară o)osit,Dormeam, #lutind încet 0i relaat.7isător 0i cald,6ândul, s-a cui)ărit&ână la urmă 0i el în #at.

*ă eva#oram de mul2umire/i sforăiam încet, însă #rofund,*ă odi%nea căldura/i în 3ur, tot universul devenea rotund.

%#


69/156


*ă transformam, o durere )lândă/i #lăcută mă a#ăsa încet,!ecunoscutul se to#ea, mă inunda/i intram ud în violet.

&rimul sfâr0it al unui înce#ut/i intrarea în metamorfoză,*i se întâm#la 0i cădeam adânc

'ntr-o dulce stare de %i#noză.

'ntreaga ne)uloasă, ca un nor 'ncon3urător, 'mi veg%ea somnul îngri3orată, sus#inândram sâm)urele unei lumi #imordiale,"u dorin2e ideale/i mă odi%neam în gând.

%!


70/156


71/156


&erec%ea mea #rimordială,&atriculă infimă și egalăi iu)ită,*ă iu)ea așa de tare,"ă m-a susținuti mi-a dat #utere infinită,"ând eram mai sla),La înce#ut.

i tot din dragoste m-a îm#insi dinadins,

'ntr-o lu#tă,"u nimicul des5O lu#tă neîntreru#tăi a#rigă și mai ales,re)uia să ies învingător,"a un izvor.

"


72/156


ram c%iar mai #uternic decât mine/i decât tot nimicul încon3urător și tânăr,&e care a#roa#e îl căram, cu mine,"ântând în gând, neo)osit, #e umăr...

6ândul m-a trezit, strigând,De fericire 0i de groază,Desco#erise infinituli din somn m-a scuturat5&o#osise într-un de0ert și-n elA văzut o oază/i mă între)a dacă ce vede el, adevărat.

"2


73/156


$-a s#eriat, săracul gând"ă nu a încă#ut în mintea lui,Atâta de#ărtare mare, largă,"are ne încon3ura demult,i #e care tre)uia să o înțeleagă:oinărind %ai-%ui/i #lângea de ne#utință, )lând,+ugându-mă să îl ascult.

A)stractizam necunoscutul,&ână acolo unde!e era mai în2eles misterul"are ne încon3ura,/i des#ac%etam încet secretul&e care îl ascundeim#ul viitor5 care este,

'nsă, încă nu era.

"3


74/156


&lus 0i minus infinitul,A dat na0tere visării/i a0a de tineri am fost,"ă n-am 0tiut,"ă secundele se îng%esuiesc

'ntr-un minut,"ă tot ce ne încon3oarăAre sensul de#ărtării

/i #utere, ca încă odată să se nască 'n s#a2iul în care,$ingură lumina )lândă,7a dezvălui misterul"a să îl cunoască/i mereu, #ână în zare,!ecunoscutul, va fugi să se ascundă.

"+


75/156


u și #erec%ea mea iu)ită!e 3ucam, ca doi co#ii #e #lită,De-a viitorul, când nimeni nu făcuse focul,"a să ne strice 3ocul.

ram un fel de em)rion"ui)ăriți și strânși în )rațe și"a o viitoare #lantă, ca un #om,

'ncolțeam în #ie#tul liniștii.

Am învă2at să numărăm 'ntâi #ână la doi,A#oi&ână la o#t re2ele s#a2iale"are ne încon3urau.

"'


76/156


L-am desco#erit #e zero,"are se a0ezase între noi/i calculam secundele adânci/i mari care z)urau.

*ateria com#usă din atomi,6ravita curată,De#arte 0i a#roa#e,7e0nicia, însetată,

'ntre noi venea încet$ă se ada#e.

&este noi ningea, de #retutindeni,"u secunde trans#arente din senin,O for2ă nevăzută, crea cu nimeni,8n ec%ili)ru lini0titor 0i lin.

"%


77/156


ăcerea stă#ânea #ă0unea #lină de vise,&uterea venea aici să #ască,De #arcă toată materia murise

'nainte să se nască.

!u se-ntâm#la nimic deose)it a#roa#e/i nici în alte locuri #resu#use,ra lini0te adâncă 0i oglindiri de a#e

'ntre for2ele egale 0i o#use.

:idrogenul 'ncă nu 0tia să ardă,!ici nu se făcuse a#ă,De0i se-ng%esuia #e stradă,

'ntre al2i atomi$trăini 0i reci să-nca#ă.

""


78/156


'n centru eram eu/i totul se mi0ca

'ntr-un vârte3, în 3urul meu,Din ce în ce mai tare/i mai a#roa#e/i mai fier)inte/i mai greu.

$arcini electrice, ascunse, 'nsă reale, înfloreau scântei adânci/i deodată un fulger,A cutremurat ora0ul/i lini0tea de #ână atunci.

"#


79/156


( PARTEA A TREIA )

"!


80/156


sarcina electrică,misterulcare,dinadinsa îm#instot cerul

în mișcare,#oartă vina,cea #rimordialăși #ăcatul.

#&


81/156


și luminafăclie,#erfecțiunea ideală,actuldre#tății,semnat de gând,care nu #oate să fie,dintr-odată,decât având,#at ca să doarmăși su) #ernă armă#redestinatăsingurătății.

#


82/156


ot universul era un #ian, construit de lini0te/i dintr-o dată, lini0tea, a înce#ut să strige,

'm#ietrite, legile murmurau, încet, ca ni0te$tatui de întuneric, ninse, când lumina ninge.

$-a a#rins materia, ardea #e cla#e,Lumina înce#ea să se întâm#le,im#ul, îngrozit, fugea să sca#e,$ângera 0i el rănit la tâm#le.

Ardea materia, ardea atomul )lând,6ândul se to#ea, ardeam 0i eu,O infernală for2ă mesteca în foc, râzând/i fulgera mereu.

#2


83/156


Lumina se distra, dansând8n vals electric, în cercuri colorate,ot ce visase gândul #ână atunci,Devenea realitate.

$#ectacolul era frumos 0i diferit,Dacă îl #riveai din alt loc,De#ărtarea tim#ul 0i lumina/i gândul la un loc,$e com#ortau cumin2i,"a ni0te stâl#i cura2i de sare,rau martori 0i între eiista cântândLa #ian, întâiul soare.

#3


84/156


*ă de#ă0ea #u2in realitatea,Dar aveam cu mine alia2i,*un2ii întâm#lărilor de #ână atunci,&e care i-am numit adevăra2i.

A0a a tre)uit să fie, ardea materiaDe dinnăuntru îns#re în afară,De#ărtarea se-nde#ărta #lângând,

'n uitare, suind o scară,

A0a de )ine ascunsă în întuneric,"ă #uteai să fugi de foc/i să te ascunzi în somn,$au într-o altă lume, #romisă de noroc.

#+


85/156


Dar n-am #lecati am rămasArzând în ora0ul

'n care m-am născut,ram tânăr 0i #uternici dansam"u durerea"are m-a durut.

/i deodată ce era al meu$-a de#ărtat de mine,$-a ascuns,8itarea stă#ânea 0i tim#ul/i gândulA uitat unde-am a3uns.

#'


86/156


*ă #ărăsise gândul 0i îm)ătrâneam încet,*uream în fiecare zi"âte #u2in, trăind/i #entru că ardeam,Alunecam s#re violet/i clocoteam, ca o mare,

'n carei #eștii se a#rind.

'ncetasem să mai fiuAcel #unct material,Acum eram imens 0i greu,+âzând incandescent,ram un glo) de aur,ram iadul infernal,8itasem să gândesc

i nu eram deloc atent.

#%


87/156


9urtuni de foc electric,8cigătoare #lasmă,8n %aos a)soluti eisten2ă fără sens/i de0i eram adevărat,ram fantasmă,9ără structură 0i to#it,&uternic 0i imens.

De#ărtarea a stirgat la mine"u al ei #ierdut ecou, cum ninge,Defa#t, gândul 0i-a adus aminte/i a înce#ut să strige,

#"


88/156


De de#arte, mă căuta #e mine, 'nsă eu, nu mai eram eu/i totul se #ierdea,

'ntr-un imens laringe.

La înce#ut am #lâns, nemul2umit,"redeam că sunt un sim#lu foc/i mă temeam că a0 fi #utut

'n fiecare cli#ă să mă sting. 'nsă, cum întâm#larea m-a născut,Am avut #u2in noroc"u )ietul gând, care a fugit,"a nu cumva să-l ard, când îl ating.

##


89/156


'mi striga să mă o#resc, 'mi făcea semne dis#erate,$ăracul gând5ra în turla no#2ii 0i strângea

'n )ra2e, de frică,De#ărtarea.

u, mi-am trimis,Al)astră, luminaLungă,&ână la el iluminând,*-am relaat #u2in 0i am înce#ut$ă-mi controlez

'ncet*i0carea.

#!


90/156


Avea dre#tate gândul,ram numai dezastru,$cui#am cu foc realitatea/i sfidam misterul,ram întâiul astru,"u mine se îm#odo)ea,ăcând, #uternic cerul.

re)uia să-mi controlez #utereai să construiesc,$ă nu fiu rău 0i să nu îm#ră0tii!umai foc 0i s#aimă,+es#onsa)il, dar 0i cutezători trăind firesc

'n lumea care m-a născuti care mi-a dat faimă.

!&


91/156


'ntr-o lim)ă generală, fără de cuvinte,re)uia să îmi construiesc structură,/tiam că sunt #rimul înce#ut fier)inteAlcătuit din zeama #ură,A unei lumi #e care eu însumi o făcusem,A3utat #u2in de tim#/i că eram #redestinat

'ntreaga istorie de #ână atunci, s-o sc%im).

Ardeam cu #utere infinită, însă con0tient,!u mă #ărăsise gândul,$e înde#ărtase numai,Dar era atent.

!


92/156


A0 fi #utut să mor,Distrugându-mă eu însumi, însă,

'n interior aveamO informa2ie genetică ascunsă,"are #ulsa 0i nu mă lăsa să mor,i să stric tot ceea ce am făcut/i atunci am înce#ut$ă număr toată ve0nicia de la înce#ut.

/i cum eram a0a #uternic,*i-am adus a#roa#e legile, la sfat,A venit 0i gândul, din întuneric/i întunericul,$fătuitor m-a încon3utrat.

!2


93/156


Legile universale gândeau #ână adânc, a#roa#e,&ână unde gândul nici nu a visat să intre, tânăr,l doar vedea de dinafară 0i nu a îndrăznit să sa#e,De0i atâta ve0nicie, ca o sa#ă, o 2inea #e umăr.

Atomul era #erfect, avea structură 0i era integru,&uteam să îmi imaginez structura lui, în al) 0i negru,*ă îns#ăimânta nucleul, că avea atâta energie,&e care gândul l-a desco#erit misterios, 0i 0tie.

Am cerut voie realită2ii să fiu 0i eu ca el/i cosmosul mi-a făcut decât semn să tac,*unceau legile în întuneric, îmi zideau castel,Le văzuse gândul, %oinărind )uimac.

!3


94/156


'nsă nu mi-a s#us nici el nimic, de fricăram #uternic 0i su#us gre0elii, #entru"ă încă nu aveam structură, adică!u aveam nici margini 0i nici centru.

$ângeram în întuneric, luminând cuminte,A0te#tam sa mă vindece tim#ul încet$e coagula lumina fără cuvinte,+ealizam fotografia unui înce#ut secret.

"osmosul avea încet structură, eram eu,O#t nivele #lanetare într-un ec%ili)ru greu,8n sistem solar, identic cu atomul mic,"reasem lumea mare, materială, din nimic.

!+


95/156


( PARTEA A PATRA )

!'


96/156


între microcosmosși macrocosmos,gândul nu a #ussemnul egaldeși a înțeles că infinituleste infernal;la drea#a și la stânga,

în sus și în 3os, în față și în s#ate,#ână afară,

însă, la altă scară, îns#re micro și macro,gândul s-a )locat

între înc%i#uireși adevărat

!%


97/156


ram încon3urat de mingi de foc 0i ardeamim#ul 0i întunericul mă vindecau încet.re)uia să fiu 0i să am structură 0i aveam/i eram identic cu atomul 0i eram #erfect.

$e așezau în 3ilțuri realități încetera un murmur ca într-o sală de s#ectacol8nde eu eram actorul #rinci#al cu #lete"u oc%ii mari și negrii, sfredelitori în gol.

'nsu0i tim#ul, #lângea de )ucurie, tremurând, 'n cli#a mare când mi-a dăruit #uterea,Am #lâns 0i eu când s-a întors la mine, )ietul gând,ra a0a )ătrân că îi vedeam în oc%i durerea.

!"


98/156


(lând #rivindu-mă cuminte,"a un iertător #ărinte.

Legile universale s-au îm)răcat în al),im#ul se îm)ătase,A )ăut 0i gândulDin vinul amintirilor/i a întinerit,Alcătuiam o #rimă lume,

'ntunericul se luminase/i lumina a strigat adâncă,Din dansul ei frenetic s-a o#rit.

!#


99/156


*ateria este alcătuită din atomi,Atomii sunt frumo0i,(ro>niane dansuri, moleculare,"ând dansează tineri 0i întregi.

im#ul 0i lumina$e 2in de mână diminea2a, somnoro0i,"ântând universala lini0te,&este dansul creator,&ăzit de legi.

/i în acele înde#ărtate vremuri noi,"ând cosmosul se structura,"onstruind #rimul sistem solar în întuneric.

!!


100/156


101/156


!u #utea să fie altfel, 'ntâm#lările nu sunt"%iar întâm#lătoare,!u mă lasă*ediul încon3urător,&rezentul mă constrânge,Doare.

/i cu toate astea mă simt li)er, 'ntr-o li)ertate relativă,"u#rins de )ucuria eisten2ei/i de o stare emotivă.

&


102/156


Atomul este modelul du#ă careLegile universale au construit,+ealizând o lume mult mai mare

'n careu sunt centruli sîm)urele #rea iu)it

'n universul acesta infinit.

O entitate clocotind concretă și cântând la #ian/i gravitează în 3urul meu #lanete,"um gravitează electronii, simultan,

'ncon3urând nucleul #e-ndelete.

&2


103/156


8n sistem solar este ceva feeric,"%iar dacă 0i elste încon3urat de întuneric/i de de#ărtare ca de un inel.

/i de o#t re2ele s#a2iale,9iecare având trei dimensiuni,Distincte 0i esen2iale,8nde simultan iau naștere minuni.

De aici, lumina #leacă li)eră,"u s#râncene violete,

'n o#t lumi identice,Având acela0i înce#ut a#rins,

&3


104/156


'nsă distincte durerii rare întâm#lări concrete,Alți munți și alte mării zării alte mistere dinadins.

6ândul concreti gândul a)stract$-au conectat,i a luat naștere gândul general,8niversal,"lar gândind într-o lim)ă generală.Logică și universală.

&+


105/156


Legile universaleAu contem#lat acest eveniment,(a c%iar au contri)uit"u o negli3ență intenționată,"a în cele din urmă$ă îl ado#te.

*ai rămăsese doar, să se întâm#le,"onștiința de sine,Deși, structura cosmosuluirăda, de asemenea,O conștiință de sine generală.

&'


106/156


"onștiința de sine concretă,"are să includă generalul,8niversaluli a)stractul,

'n cunoaștere,*ai tre)uia.

*ai tre)uia locul,*ai tre)uia tim#ul concret,:azardul și norocul,Dansând menuet&e vârfuri de munte.

*ai tre)uiau multe...

&%


107/156


( PARTEA A CINCEA )

&"


108/156


#ământuleste mic,de la masămă ridic,legile s-au îm)ătatcu vin,și vreau să zic;cerul e senin5amin.


109/156


9uga de la centru, 'n fa2ă, în s#ate, 'n drea#tai în sus,Am #roclamat-o realitatei aici

'ntâm#larea a adus,

&e al treilea nivel #lanetar,&ământul de #ământ,"u mări 0i mun2i de sare,"u aerul cutreierat de vânt/i de #ăsări z)urătoare.

&!


110/156


&lante verzi au mucegăit #ământul/i sfântul mucegai,A creat cu a#a 0i cu focul 0i cu vântul,&e #ământ un rai

Atmosfera e o coa3ă su)2ireA #ământului,

'n care vietă2i concrete în alcătuire,&oartă frica vântului.

O lume celulară,Alcătuită din atomii molecule,

'ntr-o diversitate*ăsurată de cle#sidrei #endule,

&


111/156


112/156


AȘA SĂ ȘTII

$ă știi că*icrocosmosul,"osmosul și*acrocosmosul,$unt tre#teAle unei scări infinite 4

u,*ă aflu în "osmos,&e &ământ,&e una dintre #lanetele8nui sistem solar,"are gravitează

'n 3urul unui soare,&e al treilea!ivel #lanetar.

2


113/156


Logica,*ă face să cred,"ă în 3urul soarelui meu,6ravitează,Două #lanete&e #rimul nivel #lanetar,Iar #e toate celelalte!ivele #lanetare,6ravitează"âte o#t #lanete.

Doar #e ultimul!ivel #lanetar,!u știu"âte #lanete gravitează.

3


114/156


"eea ce înseamnă"ă nu știu,La nivel cosmic,"are element c%imic,

'i cores#unde$istemului meu solar.

uclidiene,$unt o)servațiile mele

'ncon3urătoare,"ele #e careLe #ot atinge,"u o logică #rimordială,Deși,!eeuclidian este

'ntreg 8niversul.

+


115/156


9a#tul că nu eistă*i3loace de o)servare$e datoreazăLimitei mele de înțelegere,"are se de#lasează încet,

'nsă foarte încet.

Dar eistă geometria!eeuclidiană,i mecanica cuanticăistă,"are sunt #rodusulA)stractizării și concretizării,i s-au dovedit a fi realei le #ot fi utiliza&entru a #i#ăi realitatea.

'


116/156


6ânduli logica gândirii meleDeși #articulare,*i-au #ermis să generalizezi să teoretizez,+ealitatea,i cu gândul,Doar cu gândul

'nțelegi des#ăturesc mistere.

7isul voluntar și visul involuntar,Au contri)uit încet la dezvoltarea mea,Au lucrat ca o maree,"âștigând încet din #la3ă și din munte.

%


117/156


7isul voluntar, sau dorința,$-a născut #e #ământ.

7isul involuntar,A caracterizat dintotdeauna*ateria+eflectând realitatea.

"ele două forme de a visa,i-au făcut cui)

'n alcătuirea meai m-au #ersonalizat,*i-au dat numei m-au încoronat,

'ntre visare și adevărat

"


118/156


Iar dacă ar tre)ui$ă-l caut #e Dumnezeu,Ar tre)ui să co)or în *icrocosmos,&entru că l, a eistat înnainte.

"e vârstă are, *icrocosmosul1,9ăcând #arte dintr-o scară infinită1,!u știu,Deși înțelegerea measte în continuă e#ansiune.

"ert este"ă tot ceea ce eistă, esteAlcătuit din atomii atomiiAu și ei alcătuire.

#


119/156


"eea ce înseamnă căAceastă alcătuireAre, la rândul eiAlcătuire.

ram tânăr,Deși trecuseră mii de aniDe când mi-am dat seama că eisti ca o sa#ă grea, duceam #e umăr,6ândul,Legănându-l,

&rintre atomi #ășind,$au #e #ământ,$au #rintre stele,$au #rintre galaii.

!


120/156


ram tânăr când am văzut9acerea lumii de la înce#ut

i Legile toate$-au o#us

'nfrângerii mele,Așa să știi 4,

i să mai știi"ă de foarte mult tim#,De când am înțeles tim#ul,De când s-a născut lumina,De când*i-am dat seama că eist,De când am desco#erit roatai vârte3ul.

2&


121/156


De atunciAm #resimțit că sfera,ste fiica legitimăA universului.

&unctul, însuși, este sferici nimicul, tot sferic este.

De#ărtarea care mă încon3oarăste sferică,"unoașterea este sferică,

'ncon3urată de necunoaștere,"are este tot sferică,Așa să știi 4,

2


122/156


i să mai știi"ă nu eistă margine,&iele,$coarță, nu eistă,

Limită,Linie ca să des#artă,!u eistă,Așa să știi 4

otul este în e#ansiune, 'n întuneric, 'nsă totul ține de centru,i otul este tot sferic,Așa să știi 4

22


123/156


"ât des#re$#ațiu, tim# și mișcare,Du#ă ce, #lictisitoare&rofesoare,*-au #ede#sitLa infinit,

"u formule și teoreme mioa#e,Iată că întâm#larea*i-a adus de#ărtareaA#roa#e;

'ntr-o noa#te,9ructe coa#te

'mi cădeau #e umăr.!-am stat să le numări mâncam flămând.

23


124/156


*ă lovea cu fructe coa#te, cerul,"are mă înco3ura a#roa#e,"osmosul cânta la #ian. &e cla#e,9runze de întuneric, își #uneau misterul.

i mai și #loua și eram ud și #loaia grea*ă li#ea de mediul încon3urător,De noa#te și de de#ărtare mă li#ea,i de tim#ul ancestral, nemuritor.

Așa că am #utut să di)ui de#ărtareai am dormit #e țărm, #ână în zori, cu marea,"u s#ațiul, tim#ul și mișcareai mi-au crescut+ădăcini îns#re trecut.

2+


125/156


i ramuri și frunze de întunerici-am înfloriti am rodit

'n mediul încon3urător și sferic.

Așa că fructele #e care le mâncam, flămând,Din ramurile mele s-au des#rins,i eu eram, un amărât și singur gând,Lăsat la malul mării dinadins.

'ntâm#larea m-a lăsat,!u c%iar întâm#lătoare,

'ntre necesitate și #ăcati lângă al)astra mare.

2'


126/156


La margine de galaii&e o #lanetă gravitând&e al treilea nivel #lanetar,

'n 3urul unui soare.

i mi-a lăsat și lunăi mi-a lăsat și calendar,*ăsurător de vreme rea și )unăi de aceea cred gândind,"ă nu a fost c%iar întâm#lătoareAceastă întâm#lare,Așa să știi 4

2%


127/156


PĂMÂNTUL DOARME ŞI EU GÂNDESC

De la roată, #ân-la sferă,Am rătăcit o-ntreagă eră,

'nsă numai gândul a-n2eles, că sfera sfântă,$e #oate rostogoli în 3urul inimii ei,6ândul 0i-a imaginat ari#a frântă,A unui vis cu stele 0i scântei,

'n care cosmosul etern 0i tânăr,Leagănă #ământul vec%i #e umăr.

un vals al lini0tii, nemuritor,8n ec%ili)ru #endulând, ame2itor,

'n care #ământul doarme 0i eu gândesc, 'n trei dimensiuni, #e care le-n2elege gândul,Imaginându-0i sfera 0i glo)ul #ământesc,+ostogolindu-se #rin tim# 0i atingându-l,"um atingi cu oc%ii cerul,"a să îm)lânze0ti misterul.

2"


128/156


PASĂRE LUNGĂ

$unt foarte atent, 'ncât, #ână la steaua #olară,&ot mi0ca, oricare o)iect cosmic,"a #e un deget,&ot sim2i #ericolul/i #ot mângâia întunericul.

7ioletul #oate fi, de fa#t, marginea. 'nce#utul 0i sfâr0itul sunt viole2i. 'ntunericul î0i înmoaie #enele în violet,"a o #asăre lungă, ca o #asăre grea.

$e #regătesc legile #entru a#usul de soare,"ât s-a facut ceasul, #asăre lungă 0i mare1,

2#


129/156


&asărea lungă, #asăre grea,8m)ra ta cum aco#eră #arcul,7ânătorul de #ăsări î0i mângâie arcul,&asăre lungă,#asăre grea.

"ât s-a făcurt ceasul, #asăre, sus1,7in legile, #entru a#us.

/i eu sunt foarte atent, 'ncât, #ână la steaua #olară,&ot mi0ca oricare o)iect cosmic,"a #e un deget.

2!


130/156


FILOZOFIE

'n fiecare seară mă întorc o)osit,"u încă un secol c%eltuit #e nimicuri,*ă răsucesc #e turla dins#re nord a no#2ii,&ână la steaua #olară, cu gândul/i adorm aici, #e #ământ,&e iar)a al)astră 0i verde a întunericului.

Lacrimă de întuneric, la #icioare,"%iar de la somn, mi-o fi căzut atunci,"a o di)uire a unui mare mister,"a o desco#erire întâm#lătoare,

'ntre a#ă 0i cer.

3&


131/156


Am dat na0tere, fără să fi vrut gândului,/i l-am aco#erit cu toată noa#tea înstelată/i #entru #rima oara, cosmosulA avut con0tiin2ă de sine.

otul, însă a)solut totul s-a #etrecut, 'n această imensitate, între tim# 0i lumină/i încet, însă foarte încet,Am în2eles,De#lasarea luminii s#re violet.

Am construit această structură, îm#reună,"a #e o realitate întâm#lătoare,!oa#tea cu stele 0i lună/i ziua luminată de soare.

3


132/156


133/156


HOINAR

u #ot să s#un, că văd 0i 0tiu/i-s fericit că nu sunt or),$unt om 0i m-am născut târziu,$u) z)orul unui cor).

/i tot ce am în gând, e rodulIstoriei, întregi 0i mari,

'n care mi-am trăit eodul,&rintre zeii legendari.

*i-am învă2at durerea să res#ire,$ă fie caldă, iu)itoare/i-am învă2at-o #e #rivire,$ă fie lung, iscoditoare.

33


134/156


Am luat realitatea, #rezentul 0i trecutul,"ele mai #re2ioase #ietre-n )uzunar/i cu ele, am stră)ătut necunoscutul,Istoria, #ân-la %otar.

3+


135/156


136/156


ÎNTÂMPLĂTOR

!u #uteam să mă nasc, decât la marginea mării,8nde muntele se ridică ud #e #icioare,"a o amintire dins#re #ământ, a sării,"oncret 0i sigur, însă din #ură întâm#lare.

'ntâm#lător, am co)orât al)astru din stele,Dintr-o dragoste adâncă, dar întâm#lătoare,"onstruind încet 0i sigur gândurile mele,"a un #od solid, între #ământ 0i de#ărtare.

"on0tiin2a m-a concretizat 0i mi-a dat nume5!u c%i#ul, ci gândul, încet m-a #ersonalizat/i totul s-a #etrecut aici, ca o minune,&e #ământ 0i între visare 0i adevărat.

3%


137/156


ÎN LIMBA GENERALĂ

'mi )eau cafeaua în zori 0i fumez gânditor,"lar gândind în lim)a generală, ca un munte,"u a#ele curate, scă#ate din izvor,ăcând, #e stâncile )ătrâne 0i cărunte.

*ateria din care sunt alcătuit acum,Are vârsta cosmosului înstelat 0i c%iar6ândul mi s-a răsucit, în stele, ca un fum,&rintre misterele adânci, de c%i%lim)ar.

*-am în2eles cu moartea, să mă lase tânăr, 'ncă un secol #rintre legi universale,*-a luat tim#ul, #rietenos, de du#ă umăr/i-am discutat des#re nimicuri ancestrale.

3"


138/156


"osmosul s-a luminat de )ucurie, tot/i 0i-a desc%is #otecile #rintre mistere,8nde rătăcește li)er gândul 0i c%iar #ot$ă di)ui, înce#uturile-acestei ere.

'nalte țărmuri trans#arente 0i #recise,8nde legile-au scul#tat cu întâm#lări mărunte,ot ce înteleg acum, ie0ind concret din vise,"lar gândind în lim)a generală, ca un munte.

3#


139/156


MECANICA CUANTICĂ

Oricare trei dre#te ortogonaleDuse #rintr-un #unct, genereazăO#t rețele s#ațiale,

'n care guverneazăLegile universale.

&unctul, a#arține celor o#t rețele, 'nsă numai #unctul a#arține.

i #unctul este gol de stelei e naștere de lumi divine.

De o#t lumi distincte și egale,oate tridimensionale.

3!


140/156


'ntr-una, m-am născut întâm#lător,$au #oate dinadins, nu-mi amintesc #recis,Dar sunt și mi se #are îngrozitor"ă în fiecare cli#ă #ot să fiu ucis.

im#ul stă și eu mă mișc și trec încet,"u miscarea, dau sens realității încon3urătoare,i de la roșu #ână la distinsul violet,

'n trei dimensiuni, disting lumina văzătoare.

8n sistem inerțial cu aer și cu cer al)astru 'n care legile universale, concret se manifestă stând,O minge udă gravitând în 3urul unui astru,ste #ământul, unde gândesc acum #rofund.

+&


141/156


Am dat drumul gândului să înțeleagă tot,$ă cerceteze #ână sus, în de#ărtările #recisei s-a întors flămând, #e 3umătate mort,+ănit la ari#i și la #icioare și la vise.

"osmosul e #lin de găuri, de )ășici,8n fel de aluat, dos#ind mereu,!u are sus și 3os, nu are margine și nici!u are înțeles, #e înțelesul meu.

i cum stătem și eu și gândul, mestecând #esmeți,$-a luminat deasu#ra noastră, cerul,ot calculând, am ieșit afară, #rin #ereți,i din casă, %o%otea de râs misterul.

+


142/156


*atematica, a luat-o razna, logica, la fel,&uteam #rivi în drea#ta și în stânga, simultan,6ândul mă vedea și îl vedeam și eu #e el,ternitarea toată, era un singur an.

Infinitul era zero, un gol în de#ărtare,6eometrie răsucită, neeuclidiene #risme,Dumnezeu cânta la #ian, o simfonie care!ingea liniște #rofundă, #este cataclisme.

!e rostogoleam în cosmos, de#ășind lumina, 'n același tim# eram și sus și 3os,La drea#ta și la stânga, înnainte și-nna#oi și vina,O avea viteza gândului, visând frumos.

+2


143/156


Dormea visând săracul gând, gemând, 'n #atul meu și eu stăteam la masă, gânditorot calculând, legând, generalizând,Din #unctul de vedere, al meu, concret și visător.

+3


144/156


IPOTEZĂ

"reatorul, vine din structură, din interior,Lumea s-a construit din interior îns#re afară,8n destin universal și un vânt și un fior,A cu#rins materia râzând, de su)țioară.

Legile universale, tim#ul și #unctul material,Au fost și sunt #rimordiale #entru toate,Dumnezeu, din microcosmos vine singur, #oate,"a un ec%ili)ru a)solut și logic și universal.

$au #oate nici un vine5 a murit în vremuri ancestralei eu trăiesc încet, într-o lume foarte moartăi viața este o moarte grea, a morții generale,8nde tim#ul și lumina au desc%is timizi, o #oartă,

++


145/156


&entru a mă naște gânditor #e #ământ și muritor 'nțelegând #rofund, realitatea încon3urătoare, 'ntr-o lu#tă a)solută, din care #ot ies învingător,&lecând, cu tim#ul, într-o lume mult mai mare,8nde se va naște iar lumina, ca o sângerare.

+'


146/156


LIBERTATE

Li)ertatea e o mamă )ună, )lândă și frumoasă,"um sunt toate mamele #entru co#ii lor frumoșii când vine tim#ul, îm)răcat frumos, la noi la masă,*ama îl cinstește din #a%are strânse de la moși.

un o)icei străvec%i și românesc și mare,$ă îm#arți celor care trăiesc, #entru morții tăi,9arfurii cu cior)ă caldă, linguri și #a%are,&este șa#te munți și #este șa#te văi.

i în #a%are tre)uie să torni vin rosu, nou,&e care când străinul îl va )ea, să-i #lacă,De #arcă morții noștrii, ca un viu ecou,*ai trăiesc o viață și du#ă aceea #leacă...

+%


147/156


8ite, cred că li)ertatea asta, #e care o trăiesc,ste, #entru că mă com#ort )ine, sunt cuminte,6ândul este mult mai li)er decât mine și-l iu)esci amândoi ne înțelegem fără de cuvinte,

!umai că nici el în li)ertatea lui de vis!u este c%iar așa de li)er, deși estei dacă mor vreodată, am să mor #recis,i-am să rămân decât #oveste.

O #oveste lungă, lină și frumoasă,&e care tim#ul o s-o #ovestească, )lând,

'm)răcat frumos și așezat la masă,Din #a%are clare, vin de struguri, )ând.

+"


148/156


Li)ertatea e o mamă )ună, )lândă și frumoasă"um sunt toate mamele #entru co#ii ei frumoși,i când vine tim#ul, îm)răcat frumos, la noi la masă,*ama îl cinstește, din #a%are strânse de la moși.

+#


149/156


BALADĂ

"u #ie#tul stă cerul #e a#e,$tă cerul,$e udă #e stele, #e #leoa#e,*isterul.

6ândul singur #oate să-l z)oare,Doar gândul,+ănit la ari#i si la #icioare,$#ărgându-l.

&e când eu sunt #roscis #e #ământ$ă muncesc,"io#lind statuie dintr-un cuvânt&ământesc.

+!


150/156


'ntunericul s-a răsucitDe#arte,oată noa#tea lungă am gânditO carte.

&e care o s-o citesc în zori,"urată,*untele să-l #rind de su)țiori,De #iatră.

i să-l ridic încet statuie,Ari#ă57ezi, tim#ul a murit și nu e!ici cli#ă,

'&


151/156


!ici gândul li)er #este noa#te,La vise,

'nsăși marea #lină de șoa#te,*urise.

i nu se mai vede mișcare, #ustiu,De lumină și întâm#lare,!u mai știu.

"u #ie#tul stă cerul #e a#e,$tă cerul,$e udă #e stele, #e #leoa#e,*isterul.

'


152/156


POSTSCRIPTUM

( cosmosul e viu )

'nformația genetică este de fa#t destinul,&e care îl urmează, cu strictețe, du#ă calendar,Oricare structură materială vie, în de#linul$ens al li)ertății, relative și fără de %otar.

O veșnicie i-a tre)uit materiei să fie,$ă își facă legi #uternice, dar și universalei într-un târziu lumina și-a #us flori la #ălăriei a dast sens structurii nevăzute, însă reale.

A)ia du#ă aceea tim#ul și-a #us în evidențărecerea lui gravă, lungă, măsurând încet sc%im)area,$u#raveg%iată de legi, într-o reală eistență,A universului, #ulsând viu, în toată de#ărtarea.

'2


153/156


*ult mai târziu, a venit gândul, adică a)ia acum,"onștientizând tot ceea ce eistă și eistând,"a #rodus su#rem al materiei și iese ca un fum,Al unui foc adânc, genetic și universal, arzând.

'3


154/156


UNIVERSAL , DAR PĂMÂNTEȘTE

Du#ă aceea, în secolul doăzecișiunul 'n tim#urile, în care trăim intens, acumi în care s-a cam interzis tutunul,Așa ciudat, ca să nu mai facem fum,

*i-am invitat gândul )ătrân și înțele#t, la )ar 'ntr-un loc unde se #oate fuma ca-n visi vor)eam și )eam otravă din #a%ari contem#lam mediul încon3urător, #recis.

L-am între)at #e gând, ce gândește1,"el care fuma tra)uc și )ea lic%ior,Dar fuma și el turcește și )ea că#reștei ne-am otrăvit, de su#ărare și de dor.

'+


155/156


*ai dă-ne câte un #a%ar de vis amari #une-ne și un stro# a#rins, de dulce4,$ă îm#ingem durerea #ână la %otari să cântăm când lumea #leacă să se culce.

$ă nu lăsăm să doarmă, #e nimeni și niciunde,I-am zis celui care turna, um#lând #a%arei n-am văzut că su) #elerina lui se ascundeim#ul în #ersoană, care trecând, mă doare.

Am vrut să strig; +@DA+4, cineva să mă a3ute,Dar legile universale m-au )ătut #e umăr,i mi-au zis să tac, cum tac istoriile mutei m-au rugat, toți anii #e care îi am să-i număr.

''


156/156


i gândul, )eat, căzut #e gânduri mari,L-a nvitat #e tim#, să )ea cu noi, la masăi #e la miezul no#ții, călăream #e trei #ulsari,"ântând, cu tim#ul, că viața tristă e frumoasă.

i de tristețe cânți și de )ucurie, că viața tristă9ără de o)stacole în univers, câștigă s#ațiu, lenti eistă a#ă și în alte #ărți, în cosmos și eistăi aer și #ământuri, #e care #oți să mergi atent.

'nsă unde, ca #e #ământ, nu #oți greși,

SIMFONIA MATERIEI

Documents

Transcript of SIMFONIA MATERIEI