SĂNĂTATE ȘI SECURITATE ÎN

DOMENIUL TRANSPORTULUI RUTIER

SISTEMUL CIRCULAȚIEI

RUTIERE

Tetraedrul siguranţei

FACTORUL UMANOMUL este elementul principal al acestui sistem deoarece el culege datele din trafic, prelucrează informațiile și le transformă în decizii. Deciziile luate de conducătorul auto, sunt influențate de aptitudinile sale, de starea de spirit și de motivațiile proprii.În general motivațiile nu diferă prea mult de la un individ la altul, acestea putând fi dorinta unor avantaje personale (durata mică a călătoriei, confort, viteza mare, siguranța etc) și a unui consum redus de energie.Din relația conducătorului auto cu autovehiculul se crează un subsistem "om – vehicul", structurat după principiul “intrare-ieșire”. Intrarea este reprezentată de ansamblul influențelor și solicitărilor mediului extern, iar ieșirea – de multimea răspunsurilor subsistemului ca tot unitar, la aceste influențe și de efectele pe care le au răspunsurile asupra echilibrului subsistemului și asupra raporturilor sale ulterioare cu mediul extern. La intrarea subsistemului se regăsesc semnale care provin atât din mediul fizic, cât și din mediul socio-uman. În partea cealaltă, la ieșire sunt răspunsuri de asemenea pentru ambele medii

Aproximativ 90% din totalul accidentelor de circulaţie rutieră se datorează factorului uman ⇒•examinarea medicală obligatorie a conducătorului auto, potrivit baremurilor aprobate;•folosirea de teste psihofiziologice în examinarea medicală pentru evaluarea aptitudinilor în conducerea auto;•examinarea medicală periodică a conducătorilor auto profesionisti si amatori;•o bună pregătire şi educaţie rutieră.

VEHICUL

Dacă în anul 2006, totalul parcului auto din România era de 4,1 milioane vehicule, anul 2010 a debutat cu o valoare a parcului auto de 5,41 milioane vehicule.Se poate observa o importantă creștere a parcului de autovehicule, mult mai rapidă decât dezvoltarea infrastructurii rutiere, ceea ce a condus la depășirea pe anumite trasee, a valorilor de trafic admise.

2006 2007 2008 2009 2010

4104835

4501494

50724055324348 5418889

NUMĂR TOTAL DE VEHICULE

− folosirea de faruri cu reglare automată, în funcţie de încărcare, de faruri pivotante pentru viraje, care să evite fenomenul de orbire etc.;− semnalizarea în spate a mărimii presiunii de frânare sau a deceleraţiei.S-a remarcat că şi culoarea vopselei de pe caroserie este un element ce influenţează gradul de implicare în accidente a autovehiculului:− circa 61% dintr-o serie mare de autovehicule implicate în accidente au avut caroseria de culoare închisă;− 33% - culori intermediare;− 6% - culori deschise.

•Securitatea activă sau preventivă cuprinde calitățile autovehiculelor ce contribuie la evitarea accidentelor.Aceasta se realizează prin următoarele calități ale autovehiculelor:•fiabilitate maximă – direcție, frână, suspensie, roți, faruri ;•efectuarea unor demaraje rapide, ce scurtează perioada de expunere la accident;•stabilitate optimă pe traiectorie, în special la virajele produse la viteze mari, prin mărirea distanței transversale dintre roți;•viraje rapide, fără derapări, prin stabilitate bună dublată de pneuri adecvate;•comenzi comode, fără ca spatele conducătorului să se dezlipească de spătarul scaunului;•vizibilitatea optimă în toate direcțiile;•oglinzi retrovizoare eficiente;•Ștergătoare de parbrize cu două faze;•culori deschise pentru caroserii;•numere de înmatriculare pe fond reflectorizant etc.

b. Măsuri de securitate pasivă → au în vedere diminuarea consecinţelor accidentelor de circulaţie.Securitatea pasivă urmăreşte diminuarea efectelor accidentelor chiar în timpul producerii acestora.− centura de siguranţă,• cu două puncte de fixare, dispuse în diagonală;• cu trei puncte de fixare (abdominal – oblice);• cu patru puncte de fixare (2 bretele + centuri abdominale) – tip "ham"; - cele cu trei puncte de fixare reduc de patru ori riscul de accidentare gravă, faţă de cele cu două puncte de fixare. Cele de tipul "ham" se folosesc frecvent pe autoturisme de cursă.− tetierele – rezemătoarele de cap: diminuează, până la evitare, traumatismele ce pot fi provocate coloanei cervicale, în cazul accidentelor prin ciocnire din spate (telescopare);− airbag-urile: frontale, laterale etc.;

− capotele portbagaj şi a motorului să fie confecţionate din materiale deformabile, capabile să "absoarbă" o mare parte din energia de izbire;− bara de protecţie: umplută cu apă;Pentru copii:− coşul leagăn pentru copii de vârstă mică, care este imobilizat pe bancheta din spate cu un sul elastic ce nu permite deplasarea sau balansarea leagănului;− scăunelul cu spătar rotunjit şi înalt, dotat cu hamuri şi prevăzut cu un sistem de ancorare de tipul capului de baston, care se poate monta pe spătarul banchetei pasagerului din faţă, sau al conducătorului auto, astfel încât poziţia copilului în timpul mersului să fie spate în spate cuunul din ocupanţii din faţă;− centurile în trei puncte, montate pe bancheta din spate pentru copii

DRUM

Un alt element la fel de important al sistemului este drumul. Acesta este cel care asigură îndeplinirea obiectivelor traficului rutier, din punct de vedere al spațiului, dar este unul dintre factorii fundamentali ai dezvoltării economice. Tendința generalizată de liberalizare progresivă a activităților economice și de schimb reciproc la nivel mondial contribuie la creșterea importanței drumului ca infrastructură în dezvoltarea economică și în calitatea vieții. Potențialul sectorului transporturi este astfel puternic dependent de calitatea și nivelul parametrilor tehnico-constructivi și de întreținere-exploatare ai rețelelor infrastructurale.

Analiza factorului DRUMa) Modernizarea reţelei rutiere− asigurarea vizibilităţii în curbe şi în intersecţii;− amenajarea acostamentelor pentru a permite scoaterea autovehiculului de pe carosabil în caz de necesitate;− realizarea de amenajări speciale pe drumurile în rampă sau sinuoase (supralărgiri, benzi pentru autovehicule grele etc);− înlocuirea pasajelor de nivel cu pasaje denivelate;− asigurarea rugozităţii normale a îmbrăcăminţii drumului;− evitarea traficului eterogen (compus din elemente diferite), pe arterele cu circulaţie intensă;− amenajarea de căi rutiere cu sens unic;− temperarea tendinţelor de publicitate, mai ales la intersecţii, curbe etc.b) Iluminarea drumurilor publice− cca. 25% din accidentele de circulaţie, se produc noaptea, deşi circulaţia rutieră este de aproape 5 ori mai redusă, decât ziua;− evitarea fenomenului de "orbire";− iluminarea pe drumurile publice este necesară atunci când circulaţia de noapte depăşeşte 200 vehicule / oră.

Câteva elemente de securitate rutieră privind drumul se referă la:•marcaje contrastante cu suprafaţa șoselelor și străzilor;•iluminarea șoselelor, mai ales în zonele periculoase;•înlocuirea trecerilor peste calea ferată cu pasaje superioare sau inferioare;•construirea de benzi de circulaţie în număr variabil, în raport cu valorile de trafic;•avertizoare pentru polei;•scoaterea pomilor de pe marginea șoselelor;•pasaje subterane sau suprapuse;•asigurarea de inele de degajare pentru autovehiculele în tranzit;•amenajarea și modernizarea intersecţiilor principale;•amenajarea de străzi cu sens unic pentru evitarea accidentelor la depășiri;•introducerea sistemului de control și supraveghere video a traficului, aparate de măsurare a vitezei;•despărţirea prin panouri de protecţie a sensurilor de deplasare.

ACCIDENTUL RUTIERAccidentul de circulaţie este orice eveniment în care este implicat cel puţin un

vehicul în mişcare, produs pe un drum deschis circulaţiei publice (bulevard, strada, alee, intrare, cale, splai etc.) ca urmare a nerespectării unei reguli de circulaţie, din care a rezultat decesul sau rănirea unor persoane, avarierea unui vehicul, alte pagube materiale.

În ceea ce priveşte noţiunea de accident de circulaţie, acesta poate fi definit drept un eveniment produs pe drumurile publice, constând din coliziunea a două sau mai multe vehicule, ori a unui vehicul cu un alt obstacol, lovirea sau călcarea pietonilor s.a. având ca rezultat vătămarea integrităţii corporale sau moartea unei persoane, pagube materiale, precum şi stânjenirea circulaţiei.

O definire mai complexă şi mai exactă consideră accidentul ca fiind un eveniment cu urmări socialmente periculoase care constau în distrugerea sau avarierea mijloacelor de transport sau a altor bunuri, moartea sau vătămarea integrităţii corporale a unor persoane, eveniment care apare în timpul circulaţiei sau exploatării mijloacelor de transport ca urmare a acţiunilor sau omisiunilor conducătorilor auto, pietonilor, călătărilor sau altor persoane ori altor cauze.

CLASIFICAREA ACCIDENTELORa) Accidente pe categorii de automobileb) Accidente raportate la 1000 automobile-parc autoc) Accidente datorate defecțiunilor tehniced) Accidente după categoria drumuluie) Accidente după lungimea totală a drumurilor (accidente/km)f) Accidente în funcție de cauzatorig) Accidente produse pe fondul consumului de alcoolh) Accidente după mediul de producerei) Accidente produse pe anij) Accidente după luna produceriik) Accidente după ziua produceriil) Accidente după ora produceriim) Accidente colective (cel puțin trei victime)n) Accidente pe categorii de vârstăo) Accidente după sexul celor implicați

În clasificarea accidentelor de circulație rutieră, în primul rând, trebuie să avem în vedere definirea termenilor cu care se operează în mod curent, de tipul:DECEDATĂ - este persoana care a murit la locul accidentului sau în cel mult 30 de zile de la producerea acestuia, datorită vătămărilor suferite.RĂNITĂ GRAV – este persoana care în urma accidentului a suferit o vătămare corporală ce a determinat pierderea unui simț sau organ, încetarea funcționării acestora, o infirmitate permanentă fizică sau psihică, slutirea, avortul, fracturi, comoții, leziuni interne, striviri, tăieturi și rupturi grave, șoc general grav necesitând tratament medical și orice altă leziune gravă care a necesitat spitalizare sau care, din cauza leziunilor suferite, a decedat după a 30-a zi de la data producerii acestuia.RĂNITĂ UŞOR – este persoana care a suferit răniri secundare, precum excoriații, luxații ori contuzii ce nu au necesitat spitalizarea.PAGUBE MATERIALE – reprezintă daunele rezultate ca urmare a avarierii vehiculului implicat într-un accident de circulație rutieră, precum și prin distrugerea sau degradarea altor bunuri datorită producerii evenimentului.

A. ACCIDENTE SOLDATE CU VICTIME – evenimentele rutiere în urma cărora una sau mai multe persoane au decedat ori au suferit vătămări corporale. În această categorie se includ coliziunile între vehicule, între vehicule și pietoni, precum și între vehicule și animale ori obstacole fixe. De asemenea, din această categorie fac parte și accidentele în care a fost implicat un singur autovehicul sau oricare alt participant la trafic.În funcție de vătămările produse, indiferent de valoarea pagubelor înregistrate, aceste accidente sunt considerate:„Accidente grave” – evenimentele rutiere în urma cărora a rezultat decesul sau rănirea gravă a uneia ori mai multe persoane;„Accidente uşoare” – evenimentele rutiere în urma cărora a rezultat rănirea ușoară a uneia sau mai multor persoane;

B. ACCIDENTE SOLDATE NUMAI CU PAGUBE MATERIALE – evenimentele rutiere în care unul sau mai multe vehicule implicate au fost avariate ori au provocat numai pagube materiale.

1990 2020

BOALA SAU TRAUMA BOALA SAU TRAUMA1. Infecții respiratorii inferioare 1. Boala cardiacă ischemică2. Boli diareice 2. Depresie unipolară majoră3. Afecțiuni perinatale 3. Traume din traficul rutier4. Depresie unipolară majoră 4. Boala cerebrovasculară5. Boala cardiacă ischemică 5. Boala pulmonară obstructivă

cronică6. Boala cerebrovasculară 6. Infecții respiratorii inferioare7. Tuberculoza 7. Tuberculoza8. Pojar 8. Război 9. Traume din traficul rutier 9. Boli diareice

10. Anormalități congenitale 10. HIV

LOCUL ACCIDENTELOR RUTIERE FAȚĂ DE ALTE CAUZE DE MORTALITATE (RAPOARTE ONU)

FACTORI ASOCIATIVI

- 1990 Schimbarea de regim politic

- 1991 Sistem nou de verificare tehnică a autovehiculelor

- 1994 Centuri de siguranță obligatorii în afara localităților; amenzi mărite

- 1995 Înființarea Consiliului Interministerial de Siguranță Rutieră

- 1999 Centuri de siguranță pe locurile din față obligatoriu pe orice drum public; 50 km/h în localități, 90 km/h în afara localității, 120 km/h pe autostrada; amenzi mărite

- 2003 Ordonanța 195, centuri de siguranță și în spate+scaun copii, viteze mărite 100 km/h pe E, 130 km/h pe autostradă. Nivelul de alcoolemie a scăzut la 0,8g/litru sânge

- 2006 Supraveghere video, control automat viteze

EVOLUȚIA ACCIDENTELOR RUTIERE PE PLAN EUROPEAN, ÎN PERIOADA 1990-2010

EVOLUȚIA ACCIDENTELOR RUTIERE ÎN ROMÂNIA

CENTRUL PENTRU EDUCAȚIE ECONOMICĂ ȘI DEZVOLTARE

Uniunea Naţională a Transportatorilor Rutieri din

România

ANI TOTAL VEHICULE VERIFICATE

TOTAL VEHICULE ACCEPTATE

TOTAL VEHICULE RESPINSE

Număr % Număr %

Număr %

2005 1222535 100 493986 40.4 728549 59,62006 1415930 100 726237 51.3 689693 48,72008 1585645 100 1075366 67,8 510279 32,22009 1686862 100 1381350 81,8 305512 18,2

20052006

20082009

0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

1400000

1600000

1800000

Respinse

Acceptate

Total

RespinseAcceptateTotal

ANI /NUMĂR DE VEHICULE

2005 2006 2007 2008 2009

51879 81483 76673 40405 77409

Autovehicule controlate tehnic în trafic

SITUAȚIA RESPINGERILOR DIN PUNCT DE VEDERE AL SIGURANȚEI, POLUĂRII ŞI A ALTOR DEFECTE CONSTATATE

SiguranţăPoluare

Alte Defecte

2006

SiguranţăPoluare

Alte Defecte

2008

Siguranţă

Poluare

Alte Defecte

2009

SiguranţăPoluare

Alte Defecte

2005

CATEGORII DE VEHICULE/ANI

2005 2006 2008 2009

Semiremorcă 21012 21489 35060 38426

Remorcă 32706 36692 28769 31846

Tractor agricol 5201 12407 6670 5666

Autotractor 20130 21037 22092 19307

Vehicul cu 2 , 3 roți și cvadriciclu

6243 10638

Autoremorcher 334 278 199 150

Autovehicul special 49386 48952 45971 35359

Autoutilitară 120103 136856 180719 194290

Autobus 21380 20759 23147 24291

Microbus 20343 23984 25334 28307

Autoturism 917990 1084107 1211088 1298262

Semire

morcă

Remorcă

Tracto

r agri

col

Autotracto

r

Vehicu

l cu 2 , 3

roți ș

i cvad

riciclu

Autoremorch

er

Autovehicu

l speci

al

Autoutilitară

Autobus

Microbus

Autoturism

0

200000

400000

600000

800000

1000000

1200000

1400000

2005200620082009

Distribuția mondială a transportului de mărfuri în UE-27 (tone)

Indicatori ai transportului rutier

U.M. 2006 2007 2008 2009

Mărfuri transportate Milioane tone 335 357 365 293

Parcursul mărfurilor Miliarde tone-km 57 60 56 34

Transportul naţional şi internaţional de pasageri

Milioane pasageri 228 231 297 262

Parcursul pasagerilor Milioane pasageri-km 11735 12156 20194 17108

F.P. A A1 B B1 BE C C1 C1E CD CE D D1 D1E DE Tb Tr Tv

2007 517 303 53 12411 5 344 275 3 1 47 510 132 6 1 71 1 27 11

2008 564 387 42 15385 4 644 327 0 3 49 508 127 5 2 81 3 40 12

2009 577 405 16 15048 5 644 227 1 0 48 473 114 5 0 80 6 26 16

2010 527 299 26 14046 2 474 174 1 2 55 464 104 5 1 82 7 22 12

Evoluţia numărului de accidente rutiere în funcţie de tipul vehiculului

Accidente de circulatie grave, după tipurile de încărcături ale vehiculului vinovat

ASIGURAREA STĂRII TEHNICE A AUTOVEHICULELOR

Ordonanța de urgență a Guvernului nr.195/2002 privind circulația pe drumurile publice cu modificările și completările

ulterioare, republicată, stipulează la art. 93 următoarele:,,Art.93. - (1) Îndeplinirea defectuoasă sau neîndeplinirea atribuţiilor de verificare tehnică ori inspecţie tehnică periodică a autovehiculelor, remorcilor sau tramvaielor, ori a celor referitoare la efectuarea unor reparaţii sau intervenţii tehnice de către persoanele care au asemenea atribuţii, dacă din cauza stării tehnice a vehiculului s-a produs un accident de circulaţie care a avut ca rezultat uciderea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii unei persoane, se pedepseşte conform legii penale.(2) Repararea autovehiculelor, remorcilor, tramvaielor sau mopedelor având urme de avarii, fără documentele de constatare eliberate de poliţia rutieră sau, după caz, de societăţile din domeniul asigurărilor, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă”.

Sistemul de frânare al automobilului este destinat pentru:reducerea vitezei automobilului până la o valoare dorită sau chiar la oprirea lui, fără o deviere periculoasă de la traiectoria de mers;imobilizarea automobilului în staţionare, pe un drum orizontal precum şi pe pantele pe care acesta le poate urca şi coborî;menţinerea constantă a vitezei automobilului în cazul coborârii unor pante lungi.

Sistemul de direcţie serveşte la dirijarea automobilului pe traiectoria dorită. Schimbarea direcţiei de mers a autovehiculului se obţine prin schimbarea planului (bracarea) roţilor de direcţie în raport cu planul longitudinal al automobilului.Sistemul de direcţie trebuie să asigure o conducere stabilă, cu eforturi mici din partea conducătorului şi cu un nivel scăzut de vibraţii în volan până la viteza maximă constructivă a autovehiculului.Totodată trebuie să asigure rularea în linie dreaptă a autovehiculului fără a se efectua corecţii mari de către conducător prin intermediul volanului.

SISTEMUL DE RULARE

SISTEMUL DE ILUMINARE SEMNALIZARE

SISTEMELE DE SECURITATE PASIVĂ

DISTANŢA DE SIGURANŢĂ DINTRE AUTOVEHICULE

CURBE DE CUPLU, PUTERE, CONSUM SPECIFICUTILIZAREA OPTIMĂ A TREPTELOR DE VITEZÃ ÎN FUNCTIE DE:

FORȚELE CARE ACȚIONEAZÃ ÎN MIȘCAREÎNCÃRCAREA VEHICULULUIPROFILUL DRUMULUI

ROLUL CONDUCĂTORULUI AUTO ÎN ASIGURAREA SIGURANŢEI AUTO

ERORI DE CONDUCEREFrânarea în curbăMișcările de tangaj și ruliu ale autovehiculelorPierderea stabilității și maniabilității vehiculelor

41

42

ROLUL PROFILACTIC AL INSPECȚIILOR TEHNICE ÎN REDUCEREA ACCIDENTELOR CAUZATE TEHNIC ȘI AL EFECTELOR ACESTORA

•inspecția tehnică înainte, pe timpul cursei și după efectuarea acesteia, realizată de conducătorul autovehiculului;•inspecția tehnică aleatoare în trafic (control tehnic în trafic) efectuată de organele de supravegherea traficului din cadru Registrului Auto Român; •inspecțiile periodice efectuate și certificate în ateliere specializate.

În funcție de categorie, destinație și masa totală maximă autorizată vehiculele rutiere ce vor fi supuse inspecțiilor tehnice sunt grupate în trei clase, astfel:

Clasa a I a – mopede, motociclete, mototricicluri, cvadricicluri și remorcile acestora;

Clasa a II a – vehicule rutiere cu MTMA până la 3500 kg inclusiv, cu excepția celor din clasa a I a;

Clasa a III a – vehicule rutiere cu MTMA mai mare de 3500 kg.

Peridicitatea efectuării ITP, în funcție de categoriile vehiculelor supuse ITP, este următoarea:

La 6 luni – autovehicule destinate transportului de persoane care au, în afara locului conducătorului auto, mai mult de 8 locuri pe scaune; autovehicule utilizate pentru transportul de persoane în regim de taxi, în regim de închiriere sau pentru învățarea conducerii auto;

La 1 an – autovehicule destinate transportului de mărfuri cu MTMA mai mare de 3500 kg; remorci și semiremorci cu MTMA mai mare de 3500 kg; tractoare cu MTMA mai mare de 3500 kg, precum și vehicule asimilate acestora: mașini pentru lucrări care păstrează caracteristicile de bază ale unui tractor și cu MTMA mai mare de 3500 kg; autovehicule speciale ambulanță;

La 2 ani – mopede, motociclete, mototricicluri, cvadricicluri și remorcile acestora; autovehicule destinate transportului de persoane care au, în afara locului conducătorului, cel mult 8 locuri pe scaune; autovehicule cu cel putin 4 roți, destinate transportului de mărfuri, cu MTMA care nu depășește 3500 kg; remorci și semiremorci cu MTMA care nu depășește 3500 kg; tractoare cu MTMA care nu depășește 3500 kg, precum și vehicule asimilate acestora: mașini autopropulsate pentru lucrări care păstrează caracteristicile de bază ale unui tractor și cu MTMA care nu depășește 3500 kg;

La 3 ani – remorci și semiremorci apicole.

44

BAZE DE DATE•IRTAD (International Road Traffic and Accident Database);•IRF (International Road Federation);•UNECE (United Nations Economic Commission for Europe);•CARE (Community Database on Accidents on the Roads in Europe);•CHILD (Child Injury Led Design);•ETAC (European Truck Accident Causation Study);•ECBOS (Enhanced Coach and Bus Occupant Safety);•Eurostat (Statistical Office of the European Communities);•MAIDS (Motorcycle Accident In-depth Study);•PENDANT (Pan-European Co-ordinated Accident and Injury Database);•RISER (Roadside Infrastructure for Safer European Roads);

45

Potrivit studiului unor ONG-uri (organizaţii nonguvernamentale) de profil din ţară :-Asociaţia Victimelor Accidentelor de Circulaţie (AVAC),-Academia Internaţională de Siguranţă Rutiera (IRSA),-Fundaţia Română pentru Asistarea Victimelor Accidentelor (FRAVA),-Asociaţia pentru Promovarea Siguranţei Auto (APSA),

Romania se situează pe primul loc în UE ca rată a mortalităţii în raport cu răniţii în accidentele rutiere (un mort la trei răniţi, faţă de media europeana 1 mort la 40 de răniţi). Și comisia Europeană relevă faptul că, în România, riscul de deces în accidentele rutiere este de șapte ori mai mare decât în Anglia.

46

Schema bloc a accidentului rutier - fluxul informațional - componente și legături

FLUXUL INFORMAȚIONAL PRIVIND ACCIDENTELE RUTIERE

RISCUL ACCIDENTULUI RUTIER

SSM

PREVEDERI_LEGISLATIVE

Legea nr.319/14.07.2006 a securității și sănătății în muncă

Accidentul de muncă - vătămarea violentă a organismului,

precum şi intoxicaţia acută profesională, care au loc în timpul

procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de

serviciu şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de

cel puţin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces.

Accident de muncă de circulaţie - accident survenit în timpul circulaţiei pe drumurile publice sau generat de traficul rutier, dacă persoana vătămată se afla în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu;

Accident de muncă de traseu: a) accident survenit în timpul şi pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la domiciliu şi invers şi care a antrenat vătămarea sau decesul; c) accident care a antrenat vătămarea sau decesul, petrecut pe traseul normal al deplasării de la locul de muncă la locul unde îşi încasează salariul şi invers, dacă acesta este organizat de angajator în afara unităţii.

Normă metodologică de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr.319/2006- HG nr.1425 din 11.10.2006Publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 882 din 30/10/2006 modificată prin Hotărârea de Guvern nr. 955 din 8 septembrie 2010

Prevenirea riscului rutier

•Stabilirea unui diagnostic, ca rezultat al analizei starii locurilor de munca, a accidentelor si conditiilor de deplasare.•Realizarea unui plan de actiune adaptat, bazat pe bunele practici de prevenire a riscului rutier.•Implicarea tuturor actorilor. •Indreptarea actiunilor spre salariati, vehicule, organizarea muncii.•Perenizarea unor astfel de actiuni si inscrierea lor intr-un demers cotidian.

Domenii ce regleaza ansamblul problematicilor intalnite in riscul

rutier

•Deplasarile (organizarea acestora)•Vehiculele (starea acestora)•Comunicarea in cazul deplasarior rutiere (elaborarea si implementarea de reguli interne)•Competentele in conducerea autovehiculelor

Obiective Actiuni de realizat Exemple

Managementul deplasarilor

Reducerea expunerii la risc

- Respectarea rutei- Adoptarea unei “carti” de securitate- Transporturi colective- Tehnologie noua

- Respectarea codului rutier- Echiparea cu GPS- Folosirea transportului colectiv

O mai buna pregatire a deplasarii

- Planificare reala timpi de parcurs (TP)- Rationalizare optimizare TP

- Planificarea rutei- Folosirea sistemelor GPS

Managementul parcului de vehicule

Echiparea cu masini cu nivel ridicat de siguranta

- Autovehicule dotate cu sisteme de siguranta

- ABS, Airbag, Centuri de siguranta, etc.

Mentenanta autovehiculelor

- Mentinerea vehiculelor in stare buna

- Planificarea intretinerii vehiculului

Amenajarea vehiculului pentru transport de servicii in deplina securitate

- Imobilizarea si ancorarea sarcinilor

- Amenajarea utila si adaptata transportului de materiale, echipamente, etc.- Afisarea vizibila a sarcinii utile maxime a vehiculului

- Managementul comunicatiilor

- Instaurarea de puncte de comunicare

- Redactarea unui document care precizeaza conditiile utilizarii celularului

- Respectarea legislatiei rutiere in ceea ce priveste utilizarea celularului la volan

- Managementul competentelor

- Obtinerea de noi competente

- Intarirea si urmarirea aquis-ului teoretic in securitate rutiera

- Cursuri de formare- Initierea la prim-ajutor

- Verificarea capacitatii conducatorului auto

- Asigurarea ca utilizatorul autovehicului are cpacitatea de a conduce

- Control medical periodic al conducatorului auto- Teste si jocuri cu teme de SSM

MEDICINA PREVENTIVĂ

Siguranţa circulaţiei rutiere şi securitatea transporturilor sunt concepte potrivit cărora circulaţia pe drumurile publice se desfăşoară fără pericol pentru:

călătoribunurile transportate infrastructură mediul înconjurător

Agenţii economici cu activitate de transport rutier au obligaţia de a utiliza în funcţii ce concură la siguranţa circulaţiei numai personal ce corespunde din punct de vedere profesional, medical şi psihologic. Aceleaşi obligaţii cu privire la verificarea stării de sănătate le au şi conducătorii auto amatori.

Starea de sănătate a personalului ce ocupă funcţii ce concură la siguranţa circulaţiei rutiere se verifică periodic, conform reglementărilor în vigoare (OMLPTL 447/2003, OMS 1162/2010).Un rol important are:-verificarea stării fizice -verificarea gradului de oboseală, surmenajului, -verificarea stării de sănătate de moment a unui conducător auto, ce pot fi sesizate chiar şi de personal care nu are specializare medicală.

EXAMINAREA MEDICALĂ - SIGURANŢA CIRCULAŢIEI RUTIERE

Se efectuează în scopul verificării stării de sănătate la înscrierea într-o școală de șoferi, la încadrarea în muncă și schimbarea de funcţie, la controlul periodic.Cuprinde obligatoriu examinare medicală în specialităţile: -Medicină internă-Chirurgie generală-Oftalmologie-Oto – rino – laringologie ( O.R.L.)-Neurologie-Psihiatrie

Examinări medicale

Examinările clinice de specialitate sunt obligatoriu urmate de probe funcţionale analize de laborator, investigaţii imagistice.

Examinarea medicală este finalizată prin eliberarea avizului care în forma lui finală este numit Aviz de aptitudine medicală.

Examinarea psihologică

Este parte a examinărilor pentru funcţii cu rol în siguranţa circulaţiei.

Metodele de examinare şi de elaborare a psihodiagnosticului în laboratoarele psihologice teritoriale, ale Comisiei Centrale de siguranţa circulaţiei şi unităţile agreate se stabilesc potrivit cerinţelor funcţiei şi sunt legiferate.

Examinarea psihologică este finalizată prin eliberarea avizului psihologic; completează avizul medical.

COSTUL TOTAL AL ACCIDENTELOR DE MUNCA, BOLILOR PROFESIONALE SI INCIDENTELOR PERICULOASE

COSTURI DIRECTEIndemnizaţii ITMCosturi de prim ajutor (transport, supraveghere)Costul reparaţiilor (ochelari, aparat auditiv etc.)Reabilitarea medicală (operaţii, medicamente, mediu antiseptic, spitalizare, control medical final, etc.)Reabilitare profesională (formare, cursuri etc.)Recuperare profesională (cure, protezări, readaptare la loc de muncă)Despăgubiri (deces, caz social, pensii de urmaşi sau ITM etc.)

COSTURI INDIRECTE

Pierderile de timp, prin întreruperea lucruluiPierderi de producţieCosturi pentru angajarea şi formarea înlocuitoruluiEfecte psihologice asupra personaluluiRefacerea locului de muncă unde s-a produs evenimentul şi readucerea la condiţii de muncă corespunzătoareRisc financiar, datorat creşterii cheltuielilorDeteriorarea climatului de muncăDeteriorarea relaţiei cu clienţii, a imaginii unităţii

CONCLUZII

Accidentele de muncă de circulaţie au consecinţe deosebite de ordin uman și economic atât pentru victimă cât și pentru angajator și societate.

Se regăsesc în:

-Costuri umane-Costuri financiare-Costuri comerciale-Alte costuri.

CONDUCEREA ECONOMICĂ

(ECO DRIVING)

a autovehiculelor este un mod de conducere care reduce consumul de

combustibil, emisiile de gaze cu efect de seră şi numărul de accidente.

OBIECTIVELE ACTIVITĂŢII DE CONDUCEREA ECOLOGICĂ ȘI ECONOMICĂ A UNUI AUTOVEHICUL

Reducerea costurilor de reparaţie - Prin conducerea economică a unui autovehicul se pot reduce defecţiunile accidentale, punând accent pe mentenanţa preventivă având ca finalitate reducerea costurilor de reparaţie.

Reducerea poluării- Autovehiculele emană o serie de noxe în timpul funcţionării cum sunt: monoxid de carbon, oxizi de azot, hidrocarburi.

Reducerea consumului de carburant -starea tehnică a motorului şi a restului subansamblelor autovehiculului (încărcarea cu impurităţi a filtrului de aer al motorului poate creşte consumul cu până la 20%),

-modul de conducere al autovehiculului (schimbarea vitezei la turaţii optime poate reduce consumul de combustibil cu 8%),

-raportul de comprimare care reprezintă calea principală de reducere a consumului de combustibil întrucât îmbunătățește arderea și randamentul termic al ciclului motor.

Starea fizică şi psihică a unui conducător auto este influenţată în sens negativ de: oboseală, alcool, medicamente, droguri. Factorii principali care permit conducătorului auto să creeze şi să menţină o imagine profesională corespunzătoare sunt conformitatea gradului de sănătate fizică şi psihică, precum şi o bună cunoaştere a aspectelor tehnice şi comerciale aferente domeniului de activitate.

Creşterea siguranţei traficului - Este influenţată de modul de comportament al participantului la trafic care are drept finalitate evitarea producerii unui accident rutier previzibil, dar şi limitarea consecinţelor accidentului, dacă acesta este iminent.

Optimizarea transportului - Implică o temeinică documentare şi cunoaştere a elementelor care au o influenţă directă asupra sistemului om-autovehicul-drum.

Reducerea timpului imobilizare a vehiculului - Se realizează în principal printr-o judicioasă exploatare a autovehiculului, corespunzătoare mentenanţei de tip ,,preventiv” şi specificaţiilor tehnice ale fabricantului autovehiculului.

ROLUL FIRMEI DE TRANSPORT ÎN ASIGURAREA SIGURANȚEI RUTIEREAspecte organizatorice Influenţe şi măsuri privind siguranţa circulaţiei

Evaluarea cererii de transport

Cumpărarea sau /şi închirierea bazei materiale

Să se aibă în vedere avantajele selecţionării mijloacelor de transport şi dispozitivelor de diagnoză şi întreţinere la procurare, în raport cu siguranţa circulaţiei.

Selecţia şi organizarea personaluluiSă se ţină cont de antecedentele şi calităţile şoferilor la angajare în ceea ce priveşte siguranţa circulaţiei.

Evaluarea cererii pieţeiEvidenţierea criteriilor pieţei în domeniul siguranţei rutiere.Certificarea sistemului de calitate în firma de transport.

Planificarea traseelor Identificarea factorilor de risc de accidente pentru fiecare traseu posibil. Evitarea traseelor nesigure şi nerentabile.

Disponibilitatea mijloacelor de transport şi a personalului

Planificarea pe traseele dificile a autovehiculelor cu dotări şi a şoferilor cu calităţi adaptate factorilor respectivi de risc.

Antreprenorii de transporturiSă se aibă în vedere la selecţia prestatorului calităţile adecvate pentru siguranţa rutieră.

Planificarea atribuirii curselor Să se ţină seama de siguranţa circulaţiei la planificarea curselor.

Plecarea în cursă

Pregătirea şi inspecţia mijlocului de transport

Controlul sistemelor de siguranţă de către şofer şi eventuala apelare la instalaţiile de diagnoză din atelierul firmei.

Controlul documentaţiei care însoţeşte transportul Completarea formularelor tipizate şi

verificarea celorlalte acte necesare pentru specificul transportului.

Pregătirea şoferuluiInformarea asupra detaliilor traseului, adreselor de descărcare - încărcare - odihnă, descrierea itinerarului.

Încărcarea vehiculului

Controlul fixării şi distribuţiei convenabile a încărcăturii, verificarea sistemelor de închidere, a sigiliilor, etc.

Performanţele transportului

Exigenţe referitoare la tahografControlul modului în care au fost respectate nstrucţiunile de utilizare a tahografului.

Transporturi de călători:-eficienţa atribuirii curselor,-informarea clienţilor.

Evaluarea conducerii sigure, a atitudinii şi comportamentului şoferilor cu pasagerii pentru păstrarea unui climat de siguranţă la bord, evidenţa amenzilor şi contravenţiilor.

Transporturi de mărfuri: - performanţa transportului.

Evaluarea conducerii sigure, evidenţa amenzilor şi contravenţiilor.

Timpi de conducere, de încărcare-descărcare, de întreţinere, de odihnă

Verificarea modului în care au fost respectate reglementările în legătură cu timpii de lucru şi de odihnă.

Incidente pe parcursul deplasăriiStilul de tratare a accidentului, afectarea sănătăţii şoferului sau a altor persoane, pagube datorate deteriorării încărcăturii, influenţe asupra primelor de asigurare.

Sfârşitul misiunii: -completarea foii de parcurs,-preluarea datelor din diagrama tahografului

Respectarea instrucţiunilor privind completarea sau confirmarea rubricilor din foaia de parcurs, verificarea în concordanţă cu indicaţiile iniţiale ale respectării timpilor şi vitezelor reieşite din diagrama tahografului.

Depunerea documentaţiei care a însoţit transportul

Analiza şi evaluarea competenţei şoferului în legătură cu siguranţa circulaţiei.

Gestionarea reclamaţiilor Evidenţa şi rezolvarea reclamaţiilor ref. la siguranţa circulaţiei.

Întreţinerea

Definirea şi planificarea măsurilor şi operaţiilor de întreţinere

Să se ţină cont de periodicitatea măsurilor de întreţinere în concordanţă cu anotimpurile, cu tipul de autovehicul şi cu specificul şi destinaţia transportului, astfel încât să fie satisfăcute toate prescripţiile tehnice legate de siguranţa circulaţiei.

Executarea operaţiilor de întreţinere

Controlul efectuării operaţiilor de întreţinere conform cu planificările propuse, verificarea calităţii operaţiilor de întreţinere care concură la siguranţa circulaţiei.

PREVENIREA ACCIDENTELOR RUTIERE

Urmăreşte: sesizarea, cunoaşterea şi modelarea factorilor care concură la producerea accidentelor, sau la diminuarea consecinţelor acestor accidente.Conducerea preventivă reprezintă comportamentul conducătorului auto caracterizat prin următoarele trăsături esenţiale:− anticiparea situaţiilor ce pot deveni periculoase (anticiparea greşelilor participanţilor la trafic), ceea ce presupune cunoaşterea şi recunoaşterea particularităţilor celorlalţi participanţi în mod aprofundat, temeinic;− evitarea accidentelor pe cale de a se produce sau evitarea angajării în accidente care s-au produs;− alegerea celei mai bune variante pentru a ieşi cu minimum de consecinţe dintr-un accident ce nu a putut fi evitat sau corectarea unei decizii greşite care să diminueze consecinţele unui accident;− adaptarea modulului de deplasare la condiţiile de drum, trafic, vizibilitate, condiţii meteo nefavorabile;

TEHNICILE DE CONDUCERE PREVENTIVĂ se bazează pe respectul faţă de toţi participanţii la trafic. Pentru a conduce un autovehiculul, conducătorul auto trebuie:− să aibă cunoştinţe teoretice privind circulatia în siguranţă pe drumurile publice, priceperi şi deprinderi practice în manevrarea autovehiculului;− să fie odihnit şi calm în permanenţă;− să fie vigilent la tot ceea ce se întâmplă în jurul său, recepţionând informaţii despre:o drum o ceilalţi participanţi la trafic aflaţi în faţă, lateral şi spateo vehiculul condus (aparatura de bord, zgomote anormale etc.),− să conducă într-o manieră astfel încât ceilalţi participanţi la trafic să-i înţeleagă intenţiile uşor;− să analizeze (evalueze) aceste informaţii, prevăzând (anticipând) anumite situaţii din trafic care, la un moment dat, pot deveni periculoase, ceea ce impune luarea unei decizii corecte pentru a evita situaţia periculoasă sau să diminueze consecinţele unui eventual accident rutier (judecata este abilitatea în gândire a conducătorului auto de a găsi varianta optimă pentru a ieşi cu minimum de consecinţe dintr-o situaţie periculoasă apărută în trafic la un moment dat);− să respecte codul rutier (codul rutier şi semnalizarea rutieră sunt pentru prevenirea accidentelor şi trebuie respectate);− să fie în permanenţă politicos şi niciodată agresiv;− să respecte pe ceilalţi participanţi la trafic şi să fie pregătit să le cedeze prioritatea;− să recunoască pericolul potenţial din trafic şi să înţeleagă cum poate fi evitat;− să nu estimeze că o călătorie va trece fară probleme.

Tehnicile de bază ale conducerii preventive sau defensive se bazează în primul rând pe:

− pregătirea mentală pentru efectuarea unei curse;− vederea, observarea şi concentrarea la pericolul potenţial;− acţiunea şi reacţia conducătorului auto, având în vedere viteza sa de reactie.Observarea şi concentrarea în trafic presupun:− poziţia corectă la volan;− asigurarea unei vizibilităţi maxime,o parbrizul, geamurile laterale şi din spate să fie curate,o ştergătoarele şi instalaţia de spălare să funcţioneze corect,o poziţia oglinzilor să fie reglată corect;− nivelul ridicat al vigilentei;− viteza corelată cu vizibilitatea.Câteva din formele de manifestare ale lipsei de vigilentă:− discuţii cu însoţitorii de drum;− folosirea telefonului mobil în timpul mersului;− atenţia concentrată la peisaj.

Factorii care diminuează vigilenţa sunt:− oboseala;− consumul de alcool;− consumul de medicamente şi droguri;− traficul aglomerat;− viteza ridicată;− ambianţa nocturnă.

CONSECINŢELE reducerii vigilenţei sunt accidentele de circulaţie rutieră grave

Diminuarea vigilenţei conduce la:− nereceptarea unor informaţii,− evaluarea greşită a situaţiilor din trafic sau cu întârzieri,− decizii greşite sau întârziate şi ezitări în situaţii dificile, ceea ce conduce în final la accidentul rutier.

CONDUCEREA ÎN CONDITII DE SIGURANTÃ

repere tehniceutilizarea optima a treptelor de vitezã în functie de: - fortele antrenate în miscarea vehicululuifunctionarea circuitului de frânare pneumatic, ABS, frâna de motor, limitatorul de vitezãcaracteristici de frânare oleo-pneumaticlimitele utilizãrii frânei de serviciu si a celei de motor, utilizarea combinatãverificãri si controale aflate în sarcina conducãtorului auto comportamentul în timpul conduceriianticiparea intentiilor partenerilor de traficutilizarea inertiei în conducereconducerea pe drumuri accidentateconducerea pe timp de noapte si în conditii de vizibilitate redusãmanevre specifice – identificarea obstacolelor pregãtirea manevrei de depãsire vizibilitate, unghiuri moarteverificarea securitãtii manevreirealizarea manevrei

CONDUCEREA SI MANEVRAREA VEHICULULUI

• informarea în trafic• controlul vehiculului • pozitiile si distantele în mers • viteza de deplasare• abordarea trecerilor de pietoni si a intersectiilor• executarea manevrelor specifice transportului de persoane

oparcarea în spatii limitate ooprirea si pornirea din statii /din parcãrioîncãrcarea/ descãrcarea bagajelorocuplarea /decuplarea remorcii si imobilizarea remorcii pentru stationare

• conditii meteo nefavorabile• prevederea-anticiparea• utilizarea aparaturii de bord si adaptarea la vehicul

PRINCIPII DE ERGONOMIE

Poziţii și mișcãri cu grad ridicat de riscPoziţii normale în spaţiul de conducere și coordonarea mișcãrilorMãsuri de protecţie individualã

PRINCIPII DE ERGONOMIEConform DEX, ergonomia este disciplina care se ocupă cu studiul condițiilor de muncă în vederea realizării unei adaptări optime a omului la acestea, respectiv cu scopul îmbunătățirii modurilor și posibilităților de a utiliza echipamentele, utilajele, mașinile.

NOȚIUNI DE ERGONOMIE ȘI IMPLICAȚIILE ACESTEIA ÎN CONSTRUCȚIA AUTOVEHICULELOR

Determinarea principalelor zone de acțiune a conducătorului auto din punct de vedere ergonomic

Ergonomia autovehiculelorÎn industria automobilelor, ergonomia reprezintă adaptarea optimă a

autovehiculului în funcţie de cerinţele oamenilor pentru a reduce la minim sarcina pentru conducătorul auto şi pasageri. În acest sens trebuie avute în vedere:

•poziţiile specifice pe scaun,•comportamentele în timpul deplasării. Pentru a oferi conducătorului auto posibilitatea de a se concentra numai

asupra evenimentelor din trafic, toate elementele de comandă, de exemplu întrerupătoarele şi manetele trebuie dispuse într-o poziţie clară care să permită evitarea confuziilor, să fie uşor de acţionat şi să fie iluminate. Standardul aplicabil la proiectarea tuturor modelelor de autovehicule este reprezentat de habitaclul conceput corespunzător din punct de vedere ergonomic, ca o condiţie pentru rularea comodă şi în siguranţă.

Proprietățile de manevrare, ergonomia, controlul climatic, confortul acustic, operarea facilă și mulți alți factori afectează starea șoferului la volan și totodată abilitățile de concentrare ale acestuia. Ca regulă generală, numai un șofer relaxat este și un șofer aflat în siguranță.

Pentru om, intrările din exteriorul sistemului și cele din interiorul lui sunt informațiile adresate organelor de simț.Ieșirile din sistem sunt concretizate prin produsele prelucrate pe mijlocul de muncă sau anumite informații date de componența umană a altor sisteme.Funcțiile îndeplinite de om:•Recepționarea informațiilor se face de către „om” cu ajutorul organelor de simț.•Stocarea informațiilor este funcția care realizează fixarea în memorie a informațiilor primite și se realizează la nivelul sistemului nervos superior (creier).•Prelucrarea informațiilor și decizia este funcția cea mai importantă, ea asigurând coordonarea funcționării sistemului pentru ca acesta să-și îndeplinească scopul pentru care a fost creat.•Execuția deciziei reprezintă acte motorii efectuate cu ajutorul membrelor superioare sau inferioare și/sau acțiuni de comunicații verbale.

SISTEME DE PROTECȚIE ALE ELEMENTELOR ERGONOMICE PRINCIPALE DIN AUTOVEHICUL

Poziționarea corectă în interiorul autovehiculului

În primul rând trebuie să avem o poziție corectă la volan și pentru aceasta trebuie să urmăm următorii pași: Începem prin a ajusta componentele pe care le vom folosii de-a lungul deplasării, adică volanul și scaunul șoferului.

Ridicam volanul și îl împingem cât mai mult posibil, lăsam scaunul cât mai pe spate, lăsam șezutul cât mai jos, împingem scaunul cât mai în spate ca și în figura de mai sus.

Acum urmează pașii care trebuie să-i respectăm a sta cât mai corect pe scaun și a reduce cât mai mult efectele negative datorate drumurilor lungi.

Ridicam scaunul cât mai sus pentru a avea o vedere cât mai buna a drumului, și un spațiu adecvat fata de plafon.

Aducem scaunul în față pana când ajungem să apăsam pedalele cu ușurință.

Ajustam spătarul scaunului pentru a avea suport pentru tot spatele până la nivelul umerilor

Ajustam suportul lombar pentru a pune putina presiune pe spate.

Ajustam volanul în spate și în față, în sus și în jos pentru a fi manevrat cu ușurință.

Reglam tetierele pentru a ne asigura că în cazul unui accident riscul de a ne lovi la cap este foarte mic.

SĂNĂTATE ȘI SIGURANȚĂÎN TRANSPORTURILE RUTIERE

DIN PERSPECTIVA POLIȚIEI RUTIERE

OBIECTIV PRINCIPAL Creșterea gradului de siguranţă rutieră a cetăţeanului prin reducerea

numărului și consecinţelor accidentelor grave de circulaţie.

PRINCIPII DE ACȚIUNE

- educaţie;- aplicarea fermă a legii;- promovarea îmbunătăţirii infrastructurii rutiere;- transparenţa acţiunilor;

PRINCIPALELE CAUZE GENERATOARE DE ACCIDENTE

19,48%

15,55%8,21%

8,1%

6,98%

6,24%

viteza

abateri pietoni

prioritate pietoni

prioritate auto

conducere imprudenta

abateri biciclisti

EDUCAȚIA RUTIERĂ

Componentă principală a activităţii de poliţie rutieră, care are drept scop cunoașterea și aplicarea corectă a regulilor de circulaţie de către participanţiila trafic, în vederea adoptării unui comportament rutier preventiv.

REPERE ACTUALE

Programul strategic privind activităţile de educaţie rutieră pentru perioada 2010 – 2012, vizează diversificarea și eficientizarea activităților preventiv-educative, în vederea reducerii gradului de victimizare a populației prin accidente de circulație.

Campania naţională de educaţie rutieră „Alege viaţa!” are drept scop îmbunătățirea nivelului de cunoaștere și respectare a normelor rutiere, precum și conștientizarea pericolelor la care se expun cei care încalcă regulile de circulație.

PERSPECTIVE- Continuarea și diversificarea acţiunilor

specifice programate în cadrul campaniei naţionale de educaţie rutieră “Alege Viaţa!”;

- Intensificarea colaborării cu partenerii tradiţionali cu care sunt încheiate protocoale de colaborare în vederea derulării activităţilor educative;

- Atragerea de noi parteneri pentru susţinerea materială și logistică a campaniilor educative;

- Realizarea unor emisiuni radio si de televiziune cu tematică rutieră;

ACTIVITĂȚI DESFĂȘURATE PE LINIA VERIFICĂRII AUTOVEHICULELOR CARE EFECTUEAZĂ TRANSPORT RUTIER PUBLIC

Cu ocazia controalelor polițiștii rutieri au reținut 6.907 permise de conducere în vederea suspendării exercitării dreptului de a conduce, din care 1.462 conducători auto efectuau transport de persoane, 3.513 conducători auto efectuau transport de marfă, 20 conducători auto efectuau transport de mărfuri periculoase, 1.912 conducători auto efectuau taximetrie și au retras 6.063 certificate de înmatriculare. Conducătorii vehiculelor destinate transportului rutier public au fost cercetați pentru comiterea a 547 infracţiuni, din care 167 efectuau transport de persoane, 291 transport de marfă și 89 efectuau transport în regim de taxi. În ceea ce privește activitatea Poliției Rutiere pe linia eliminării pirateriei din acest domeniu în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2010 privind unele măsuri pentru întărirea controlului în scopul combaterii transporturilor ilicite de mărfuri şi de persoane, în această perioadă, s-a dispus suspendarea dreptului de utilizare a vehiculelor în 534 cazuri în care transportul se derula în mod ilegal (171 persoane, 133 marfă, 1 marfă periculoasă și 229 taxi). (2011)

ACCIDENTE GRAVE PRODUSE DIN VINA CONDUCĂTORILOR DEAUTOVEHICULE CARE EFECTUAU TRANSPORT RUTIER PUBLIC

Accidente Morţi Răniţi grav

2010 138 46 131

2011 150 35 162

DIFERENŢE +12 -11 +31

din totalul evenimentelor rutiere grave comise la nivel naţional, reprezintă numai 2,56% din numărul acestora, 2,74% din numărul persoanelor decedate și 2,89% din numărul persoanelor rănite grav.

În funcţie de tipul de transport efectuat, situaţia este următoarea:TRANSPORT PUBLIC DE MARFĂ TRANSPORT PUBLIC DE PERSOANE

Acc M RG

2010 75 35 622011 83 24 86

DIFERENŢE +8 -11 +24

Acc M RG

2010 63 11 692011 67 11 76

DIFERENŢE +4 0 +8

PRINCIPALELE CAUZE GENERATOARE DE ACCIDENTE GRAVE PRODUSE DIN VINA CONDUCĂTORILOR DE AUTOVEHICULE CARE EFECTUAU TRANSPORT RUTIER PUBLIC

97

MĂSURI EUROPENEPentru conducători auto profesionişti•Cerinţe europene standard •Formarea examinatorilor •Examenul medical •Formarea conducătorilor auto •Aplicarea legii •Controale de poliţie •Legislaţia UE .•Viteza excesivă •Conducători auto - aptitudini fizice şi psihice •Consumul de alcool şi droguri la volan •Oboseala •Timpul de conducere •Transportul mărfurilor periculoase •Încărcarea peste limita maximă admisă •Centura de siguranţă

SIGURANȚA RUTIERĂ ÎN UE – ORIENTĂRI 2011-2020

UE a elaborat un nou set de orientări în domeniul siguranţei rutiere, cu scopul de a reduce numărul deceselor înregistrate pe drumurile europene cu 50 % până în 2020.

•elaborarea unei strategii europene de educaţie şi formare în domeniul siguranţiei rutiere, spre a-i încuraja pe participanţii la trafic să conducă mai atent;•punerea în aplicare a unor norme valabile la nivel european în domeniul siguranţei rutiere, astfel încât toţi cetăţenii europeni să fie trataţi la fel în cazul încălcării regulilor de circulaţie;•încurajarea ţărilor UE să aplice şi drumurilor rurale normele de siguranţă care se aplică deja în cazul drumurilor principale şi al tunelurilor;•recunoaşterea inspecţiilor tehnice în toate ţările UE;•garantarea unui grad mai ridicat de siguranţă pentru categoriile vulnerabile de participanţi la trafic, în special pentru motociclişti, prin îmbunătăţirea comunicării dintre autorităţi şi aceştia şi prin introducerea inspecţiilor periodice în cazul motocicletelor şi al mopedelor etc.;•îmbunătăţirea mijloacelor de colectare a datelor şi de analiză a accidentelor, pentru o mai bună monitorizare a progreselor înregistrate de ţările UE în domeniul siguranţei rutiere şi pentru a furniza date exacte necesare elaborării unor noi măsuri.

100

Au fost identificate șapte obiective pentru următorul deceniu și pentru fiecare dintre aceste obiective vor fi propuse măsuri la nivel național și la nivelul UE.

1.Îmbunătățirea gradului de educație și instruire a participanților la trafic

1.Pregatirea înaintea examinarii2.Examenul pentru permisul de conducere3.Instruirea după obținerea permisului de conducere

2.Întărirea controlului aplicării normelor rutiere1.Schimbul transfrontalier de informații în domeniul siguranței rutiere2.Campanii de control al aplicării normelor3.Tehnologia auto în serviciul controlului respectării normelor4.Obiectivele naționale în domeniul respectării normelor rutiere

3.O infrastructură rutieră mai sigură4.Vehicule mai sigure

1.Vehiculele prezentului2.Vehiculele viitorului

5.Promovarea tehnologiilor moderne pentru ameliorarea siguranței rutiere6.Creșterea calității serviciilor de urgență și post-traumatice7.Protejarea participanților la trafic vulnerabili

1.Vehicule motorizate cu două roți

IMPLEMENTAREA ORIENTĂRILOR PENTRU POLITICA DE SIGURANȚĂ RUTIERĂ

2011-2020•Întărirea angajamentului tuturor părților implicate printr-o guvernanță mai solidă;•Implementarea cu prioritate a acquis-ului legislativ al UE în domeniul siguranței rutiere;•Constituirea unui cadru de cooperare deschisă între statele membre. •strânsă cooperare între statele membre în vederea monitorizării progreselor realizate în direcția obiectivului comun și pentru îmbunătățirea procesului de colectare a datelor, încheierea de parteneriate și schimbul de experiențe și bune practici.•instrumente comune de monitorizare și evaluare a eficienței politicilor de siguranță rutieră;•îmbunatățirea procesului de monitorizare prin colectarea și analiza de date;

UE finanţează numeroase proiecte destinate să amelioreze formarea conducătorilor auto

•NovEV a evaluat diferite programe de formare auto comparând experienţele din 6 ţări din UE. •BASIC a comparat noile metode de bază privind formarea conducătorilor auto din toate statele membre şi a stabilit o serie de recomandări referitoare la bunele practici. •TRAIN-ALL a testat instrumentele şi metodele utilizate pentru formarea şi evaluarea pe calculator a conducătorilor auto. •Proiectul MEDRIL a comparat diferitele tipuri de examinare medicală la care sunt supuşi posesorii de permise de conducere din 4 ţări din UE şi a stabilit o serie de orientări privind bunele practici.•Proiectul RESPER vizează stabilirea unei reţele la nivelul UE care să asigure schimbul de informaţii între statele membre privind permisele de conducere•Proiectul ANDREA analizează programele de reabilitare a conducătorilor auto pentru a le identifica pe cele care se dovedesc a fi cele mai eficiente, încercând, totodată, să înţeleagă motivul reuşitei acestora. •Proiectul DRUID compară programele de reabilitare care se adresează conducătorilor auto care au fost condamnaţi pentru conducere sub influenţa alcoolului sau a drogurilor şi urmăreşte să elaboreze un sistem pentru evaluarea acestor programe.•Un studiu juridic a cules informaţii privind codul rutier şi aplicarea măsurilor vizând viteza excesivă, condusul în stare de ebrietate şi neutilizarea centurii de siguranţă în 15 ţări din UE. •Proiectul PEPPER a adus în discuţie modalităţile de aplicare a Codului rutier în mod eficient, concentrându-se pe problema vitezei excesive, a condusului în stare de ebrietate şi a neutilizării centurii de siguranţă. În cadrul acestui proiect au fost analizate metodele de difuzare a bunelor practici privind aplicarea regulilor, au fost studiate noi tehnologii potenţiale şi s-a constat nevoia de informaţii privind punerea în aplicare a normelor.

•Proiectul VERA3 a testat un sistem care ar permite ţărilor din UE să efectueze schimburi de informaţii privind încălcarea regulilor de circulaţie. Acest sistem ar permite sancţionarea conducătorilor auto care nu respectă normele rutiere atunci când călătoresc într-o altă ţară. •Prin proiectul ROSITA 2, realizat de UE şi SUA, au fost testate nouă dispozitive care permit detectarea consumului de droguri prin prelevarea unei mostre de salivă. S-a constatat că unul dintre acestea poate fi utilizat pentru controalele rutiere.•Proiectul european AWAKE a elaborat o serie de orientări pentru sistemele care detectează starea de oboseală.•Proiectul european REMOVE a analizat diverse modalităţi de aplicare a regulilor referitoare la încărcarea peste limita maximă admisă utilizând tehnologia de cântărire a vehiculelor aflate în mişcare (WIM).•Pe lângă aceste proiecte se derulează și alte programe de siguranță rutieră, menite să ducă la scăderea numărului de accidente rutiere și a consecințelor acestora, proiecte care se referă la starea tehnică a vehiculelor: ARTEMIS, CLEANER DRIVE, PARTICULATES, REVEAL, AUTOFORE•Orientările propuse pentru politica de siguranță rutieră constituie un plan de măsuri posibile avute în vedere pentru deceniul următor. Părțile implicate au subliniat, în special în cadrul consultărilor publice, măsura în care Europa a stimulat eforturile la toate nivelurile și a facilitat obținerea de rezultate semnificative prin furnizarea unui cadru de acțiune și obiective ambițioase.•Orientările propuse reprezintă un cadru general în care pot fi întreprinse inițiative concrete la nivel european, național, regional sau local.

CONCLUZII Faţă de toate evenimentele naturale și sociale, în afara

cataclismelor naturale, a războaielor și pandemiilor, activitatea economică, socială și nu în ultimul rând tehnică – de transport rutier, în afară de necesitatea imperioasă a acesteia, poartă în sine și stigmatul unor efecte nedorite – victime umane și distrugeri materiale.

Importanţa studiului și cercetării accidentelor rutiere în general și a celor cauzate din motive tehnice în special este ilustrată în diagramele de evoluţie în timp, precum și în diagrame comparative la nivel european, vizând principalele cauze ale accidentelor de trafic rutier în corelaţie cu dezvoltarea transportului rutier în România și în Europa.

106VĂ MULȚUMESC !