Sibiul in Cifre

32
O perspectivă asupra dezvoltării recente a orașului.

description

Această broșură este o imagine în cifre a orașului, arătând evoluția unor indicatori statistici, zonele în care dezvoltarea orașului a fost constantă și accelerată, dar și domeniile în care este loc de îmbunătățire. Datele au fost colectate din evidențele Primăriei Sibiu, de la instituțiile abilitate să ofere astfel de informații sau din studii publice din surse credibile.

Transcript of Sibiul in Cifre

Page 1: Sibiul in Cifre

O perspectivă asupra dezvoltării recente a orașului.

Page 2: Sibiul in Cifre

Editat de

Strada Samuel von Brukenthal 2Sibiu 550178, RomâniaTel. : +40 269 208 800Fax : +40 269 208 811Email : [email protected]

Idea: Michael EngelConcept și redactare: Andreea TănaseConsultanță: Klaus Birthler, Michael Engel, Mirela Gligore, Ioana Leca, Tatiana Stănese, Stela MatiocGrafică: Tudor Popa ([email protected])Fotografii: Sebastian Marcovici

Acest material este produs de către Fundația HERITAS în cadrul proiectului “Sibiul în Cifre – Cultura în Cifre”, prin programul “Agenda culturală“, finanțat de către Consiliul Local Sibiu prin Primăria Municipiului Sibiu. Se distribuie gratuit.

Partener

E-Mail: [email protected]

Page 3: Sibiul in Cifre

Tendințe demografice Resurse bugetare și autonomie financiară

Mediul economic Mediul cultural

Turism Oferta educațională

Locuințe și spații verzi Infrastructura medicală

Mobilitate

CUPRINS

Page 4: Sibiul in Cifre

Dezvoltarea unui oraș este suma progresului înregistrat în fiecare domeniu, este

suma proiectelor reușite, adunarea rezultatelor pozitive. Spunem despre Sibiu, cu

mândrie, că orașul s-a dezvoltat, că trăim într-un oraș european, că mediul de viață

este bun în Sibiu, că șomajul e aproape inexistent, că ne putem îngriji sănătatea în

condiții bune și că cei mici învață în condiții corespunzătoare. Știm aceasta pentru că

toate acestea definesc viața noastră de zi cu zi. Dar era nevoie de cifre, dovada care

să ateste motivele mândriei noastre, a sibienilor.

Această broșură este o imagine în cifre a orașului, arătând evoluția unor indicatori

statistici, zonele în care dezvoltarea orașului a fost constantă și accelerată, dar și

domeniile în care este loc de îmbunătățire. Datele au fost colectate din evidențele

Primăriei Sibiu, de la instituțiile abilitate să ofere astfel de informații sau din studii

publice din surse credibile.

Acest instrument ne oferă în același timp o imagine a prezentului orașului, o

comparație cu trecutul, dar indică și domeniile care au nevoie de atenție, direcțiile pe

care trebuie să ne concentrăm. Avem astfel și confirmarea în cifre a dezvoltării

Sibiului. Comparativ cu orașul de acum 15 ani, sibienii au în prezent condiții mai bune

în școli și spitale, avem mai multe zone verzi și mai multe locuri de muncă, avem mai

mulți turiști, drumuri și rețele mai bune, avem un buget local mai mare, un transport

public mai de încredere și mai eficient, piste pentru biciclete și mai multe locuri de

joacă, orașul este mai vizibil pentru investitori dar și din punct de vedere turistic.

Vechiul și prăfuitul burg atrage astăzi, după ample lucrări de reabilitare și

modernizare, privirile și interesul a tot mai multor europeni, căci este în toate

sensurile un oraș european el însuși. Toate acestea sunt semne ale prosperității,

rezultatele eforturilor administrației, ale mediului de afaceri și ale sibienilor.

Vă invit să descoperiți Sibiul și în acest fel: în cifre, statistic.

Cuvânt înainte

Klaus Iohannis Primarul Municipiului Sibiu

Page 5: Sibiul in Cifre
Page 6: Sibiul in Cifre

TENDINȚE DEMOGRAFICE

TENDINȚE DEMOGRAFICE

1447122017 1385852022 1311172027 1226812032

La ce am putea să ne așteptăm în viitor?

0-14 ani

14-59 ani

Peste 60 ani

12% 10% 9% 8% 7%

65% 63% 64% 62% 53%

23% 27% 27% 30% 40%

1033542042

Evoluția numărului de locuitori

29577 1901

55224 1930

90534 1956

151137 1977

169633 1992

168263 2000

154543 2005

154080 2010

154204 2012

153826 2014

156530 2002

1901-2014

Sursa datelor: Hermann Fabini, Alida Fabini: Hermannstadt - Porträt einer Stadt in Siebenbürgen, Monumenta & AKSL, 2000; Institutul Național de Statistică, 2014

Max.

Chiar dacă tendința de îmbătrânire a populației, prezentă pe plan european, nu a ocolit orașul, modul în care acesta s-a dezvoltat în ultima decadă demonstrează că Sibiul are dorința și maturitatea de a răspunde acestei provocări într-o manieră responsabilă. Privind în viitor, adaptarea obiectivelor de dezvoltare la tendințele demografice, în vederea balansării unei evoluții negative, joacă un rol esențial pe termen mediu și lung.

Page 7: Sibiul in Cifre

1901

24%

55%

19%

2%

Evoluția procentuală a populației, pe grupe de vârstă

Sub 19 ani 20-34 ani 35-49 ani 50-64 ani 65-79 ani peste 80 ani

29.4%

24.1%

22.1% 20.0%

17.1% 16.9% 17.0%

23.1%

25.8% 26.6% 26.2% 26.8%

26.0% 24.4% 24.0% 24.1% 23.1% 22.9%

21.4% 21.8%

22.9%

14.2%

15.3% 16.7% 18.5%

21.5% 22.0%

21.6%

7.7% 9.1%

9.8% 10.3% 10.4% 10.4% 10.9%

1.6% 1.5% 1.7% 2.1% 2.8% 3.0% 3.2%

0.0%

5.0%

10.0%

15.0%

20.0%

25.0%

30.0%

1995 2000 2002 2005 2010 2012 2014

Români Germani Maghiari Alte naționalități

193037%

47%

12%4%

195667%

27%

1%5%

197779%

17%

3%1%

Evoluția structurii etnice a populației

1992

94%

3%2%

1%

2012

97%

1%1%

1%

Conf. univ dr. Rudolf Poledna, prof univ. dr. Traian Rotariu, stud. Mircea Troc: Studiul de fundamentare a Planului Urbanistic General al Municipiului Sibiu 2009 - Problematica demografică și socială, Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca.

21.4%

24.1% 24.1% 24.0%

Page 8: Sibiul in Cifre

Bugetul local al Sibiului a crescut constant în ultimii ani, permițând autorităților locale să desfășoare o serie de proiecte de anvergură. Totodată, orașul are capacitatea de a-și acoperi o mare parte din cheltuieli din fonduri proprii, un indiciu al unei creșteri economice sănătoase, fundamentate pe o bază largă de plătitori de taxe: cetățeni și societăți comerciale. Astfel, viabilitatea mediului economic sibian, corelată cu o atentă gestionare a resurselor bugetare, oferă orașului un nivel ridicat de independență față de transferurile de la bugetul de stat.

RESURSE BUGETARE ȘI AUTONOMIE FINANCIARĂ

Evoluția veniturilor totale

Sursa datelor: Primăria Municipiului Sibiu 2014RESURSE BUGETARE ȘI AUTONOMIE FINANCIARĂ

2006

292

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

292265

234

335

305333

290

(milioane lei)

Impozite și taxe de proprietate

Impozite și taxe pe bunuri și servicii

Evoluția încasărilor din venituri fiscale(milioane lei)

Impozit pe venit, profit și câștiguri din capital

206 230

265 271 264 269 284307 Total

67 108 117 114 115 129 130 140 34

40 46 50 54 58 61 64

105

82 102 107 95 82 93

103

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Page 9: Sibiul in Cifre

Veniturile totale reprezintă totalitatea încasărilor la bugetul local, incluzând veniturile curente, veniturile din capital, subvențiile de la bugetul de stat, respectiv sumele încasate din fonduri europene.Veniturile curente includ totalitatea veniturilor fiscale și nefiscale.Veniturile proprii reprezintă acea parte a veniturilor curente care nu include sumele defalcate din TVA, respectiv transferurile voluntare, altele decât subvențiile, și căreia i se adaugă veniturile din capital.

Pentru comparație, s-au luat în calcul datele disponibile pentru municipiile cu populația mai mare de 200,001 locuitori, respectiv cu populația între 100,001 – 200,000 locuitori la data efectuării Recensământului Populației și Locuințelor din 2011.

57%

70%

67% 67%

71% 70%

75%

71%

49%

56% 56% 54% 54%

58%

53% 54%

59% 64% 65%

61% 61%

66%

61% 60%

45%

50%

55%

60%

65%

70%

75%

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Ponderea veniturilor proprii în raport cu venituriletotale încasate la bugetul local

Municipiul Sibiu Media municipiilor cu populația între 100,001 - 200,000 locuitori

Media municipiilor cu populația mai mare de 200,001 locuitori

42%

30% 33% 33%

28%

19%

25% 27%

52%

44% 44% 47%

41%

34%

37% 39%

44%

36% 35% 39%

33%

31%

31% 29%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

45%

50%

55%

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Ponderea sumelor transferate de la nivel central în raport cuveniturile totale încasate la bugetul local

Sursa datelor: Primăria Municipiului Sibiu 2014

Notă: Sumele transferate de la nivel central se referă la sumele defalcate din TVA și subvenții.

Page 10: Sibiul in Cifre

Evoluția cheltuielilor publice pe secțiuni

RESURSE BUGETARE ȘI AUTONOMIE FINANCIARĂ

(milioane lei)

16 34 30 24 22 21 22 4

6 7 5 4 3 3

134 132 131

117 107 119 138

45 36 44

35 76 48 23

67 86 79

100 98 116 113

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

RESURSE BUGETARE ȘI AUTONOMIE FINANCIARĂ

Apărare, ordine publică și siguranță națională Cheltuieli social-culturaleServicii publice generale

Acțiuni economiceServicii dezvoltare publică, locuințe și protecția mediului

70%

67% 67%

73% 76%

74%

79%

58% 56% 56% 56% 57%

52%

57%

69%

66%

63% 63%

68%

60%

63%

45%

50%

55%

60%

65%

70%

75%

80%

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Capacitatea de acoperire a cheltuielilor din venituri proprii

Municipiul Sibiu Media municipiilor cu populația între 100,001 - 200,000 locuitori

Media municipiilor cu populația mai mare de 200,001 locuitori

Sursa datelor: Primăria Municipiului Sibiu, 2014Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Direcția pentru politici fiscale și bugetare locale, 2014Date prelucrate de către autori.

61%

58%

52%

Page 11: Sibiul in Cifre

Sursa datelor: Primăria Municipiului Sibiu, 2014

Ponderea cheltuielilor pe secțiuni, în raport cuveniturile totale încasate la bugetul local

6% 12%

10% 8% 7% 7%

7% 2% 2% 2% 2% 1% 1%

51%

45% 45%

40%

32%

39% 41%

17%

12% 15%

12%

23% 16%

7%

25%

29% 27%

35% 38%

34%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Apărare, ordine publică și siguranță națională Cheltuieli social-culturaleServicii publice generale

Acțiuni economiceServicii dezvoltare publică, locuințe și protecția mediului

29%

33% 32%

27%

21% 22%

27%

17%

6% 7% 6% 6% 8%

8%

25% 24%

19%

27% 21%

29%

26%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Focalizarea principalelor cheltuieli pe domenii, în raport cuveniturile totale încasate la bugetul local

Învățământ preunviersitar / Cheltuieli socio-culturale Servicii culturale / Cheltuieli socio-culturale

Infrastructură rutieră (reabilitare și întreținere) / Acțiuni economice

2006

1%

5%

29%

27%

37%

2006

4%

23%

29%

15%

27%

11%

1%

5%

13% 10% 11%

13%

Locuințe, servicii și dezvoltare publică

Page 12: Sibiul in Cifre

Sibiul este unul dintre cele mai dinamice orașe ale țării, cunoscând, în ultimii zece ani, o dezvoltare susținută a mediului economic. Orașul oferă un cadru propice atât investitorilor străini, cât și antreprenorilor români, fiind sediul unora dintre cele mai mari companii cu capital românesc. Totodată, datele privind evoluția forței de muncă pe plan local sugerează ca Sibiul reprezintă o locație atractivă, având capacitatea de a atrage un capital uman tânăr și bine pregătit.

MEDIUL ECONOMIC

Domeniile de activitate ale salariaților

2002 47%

22%

14%

10%7%

200738%

27%

16%

8%11%

2012 36%

41%

15%

6% 2%

Industrie Comerț și servicii Sistemul bugetar

Construcții Alte ramuri economice

Sursa datelor: Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu / Fişa localităţii Sibiu, 2013

MEDIUL ECONOMIC

65.3%

3.0% 5.7%

14.2%

28%

Studii superioare Studii postliceale Studii secundare Studii primare Fără studii

60%

1% 3.2%5.3%

14.4%

Municipiul Sibiu Media Națională

Structura populației după ultima formă de studii absolvită

Sursa datelor: Cluj Management and Planning Group: Cluj - Napoca: Analiză comparativă cu principalii competitori, 2014

2011

Page 13: Sibiul in Cifre

Salariul mediu net (lei/lună)

Municipiul Sibiu2067lei

Ponderea salariaților în raport cu populația în vârstă de muncă

61% 61%

55% 56%

59% 59%

64%

1995 1997 2002 2005 2007 2010 2012

2012 73103 59254 1681

Structura populației apte de muncă(în vârstă de 15 ani și peste)

2011 68624 64710 1466

2010 67330 65292 2422

Salariați

Liber profesioniști + populație inactivă (elevi, studenți, pensionari, persoane casnice, etc)

Șomeri înregistrați la sfârșitul anului

Sursa datelor: Institutul Național de Statistică, 2014Date prelucrate de către autori.

Județul Sibiu 1458 lei

România1624 lei

(15 - 64 ani)

55% 55% 56%

59%59% 59% 59%

56%

50% 48%52%

47% 48%

59%

55%

49% 47%

52%

47%

47%

Sibiu Media municipiilor cu populația între 1000001-200000 locuitori

Media municipiilor cu populația mai mare de 200001 locuitori

Sursa datelor:Institutul Național de Statistică (2014) www.numbeo.comOrașe competitive. Remodelarea economiei geografice a României, Banca Mondială, 2013

Page 14: Sibiul in Cifre

MEDIUL ECONOMIC

Sursa datelor: Ziarul Financiar, 2011 - 2014Ministerul Finanțelor Publice. Agenția Națională de Administrare Fiscală, 2014 Institutul Național de Statistică, 2014

1,648 mil. lei

Profitul net total al societăților comerciale active în județul Sibiu, în 2011, plasând județul pe locul 2 pe

plan național, după București.

2012 11459 19734

Evoluția numărului de societăți comerciale active

2007 13871 23208

2002 7794 13557

Municipiul Sibiu Județul Sibiu

Sursa datelor:

Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Sibiu (2013). Date prelucrate de către autori.

32 Societăți comerciale

încadrate în categoria marilor contribuabili, dintre care 17 cu capital românesc

55 Societăți comerciale active

pe Platforma Industrială Vest

2 Companii prezente în topul

celor mai mari angajatori, pe plan național

1 Companie prezentă între cei

mai mari 20 de exportatori din România

4 Companii prezente între cele mai mari 100 de companii controlate

de antrepenori români

din societățile comerciale active în domeniul industriei desfășoară activități specifice industriei prelucrătoare

88%

Page 15: Sibiul in Cifre

2007

14%

70%

3%11% 2%

Domeniile de activitate ale societăților comerciale

Industrie

Comerț și servicii

Învățământ, sănătate 2012

12%

74%

3%10%

1%

Sursa datelor:Oficiu Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Sibiu, 2013. Date prelucrate de către autori.

Construcții

Alte ramuri economice

13%

10%

9%

7%

6%

55%

Industria construcțiilor metalice și a produselor din metal

Industria alimentară

Fabricarea produselor de îmbrăcăminte

Fabricarea produselor de cauciuc și masă plastică

Alte ramuri industriale

Industria prelucrătoare

Tăbăcirea și finisarea pieilor

33%

19% 16%

8%

6%

18%

Comerț cu ridicata și cu amănântul

Activități profesionale, științifice și tehnice

Transport și depozitare

Hoteluri și restaurante

Informații și comunicații

Alte activități din domeniul serviciilor

Servicii

din societățile comerciale active în domeniul serviciilor desfășoară activități profesionale, științifice și tehnice.

19%

2012 2012

Page 16: Sibiul in Cifre

Multiculturalitatea a fost o trăsătura determinantă a orașului de-a lungul istoriei sale, acesta integrând trei comunități locale vibrante: germană, română și maghiară, care au lăsat în urmă un valoros patrimoniu material și imaterial. Construind pe acești fundament, evenimentul Sibiu 2007: Capitală Culturală Europeană a readus orașul în lumina reflectoarelor, acesta bucurându-se astăzi de o ofertă foarte bogată de evenimente culturale.

MEDIUL CULTURAL

MEDIUL CULTURAL

Imagine Buget Facilitățiculturale

Coeziunesocială

Calitatea vieții

Mai aproapede Europa

0%

60%

80%

40%

100%

20%

Declarații privind impactul evenimentului asupra orașului, atât din Declarații privind impactul evenimentului asupra orașului, atât din perspectiva locuitorilor cât și a turiștilor.perspectiva locuitorilor cât și a turiștilor.

Impactul evenimentului Sibiu 2007: Capitală Culturală Europeană

Atât locuitorii, cât și turiștii au considerat că, pe termen lung, impactul economic și de imagine este cel mai puternic. Numărul persoanelor care au considerat că evenimentul a creat mai multă coeziune socială sau a îmbunătățit semnificativ calitatea vieții este mai redus, comparativ cu cele care au văzut un impact economic.

2007 2011

Istor

ic

Cultu

ral

Prie

teno

s

Ora

șEu

rope

an

Mul

ticul

tura

l

Un

oraș

pe to

ate

gust

urile

Even

imen

teSp

ecta

cula

re

Din

amic

Inte

rnaț

iona

l

Viaț

ă de

noa

pte

Shop

ping

Nes

igur

20072010

Percepţia Sibiului în rândul turiştilor a rămas pozitivă după evenimentul Sibiu 2007: Capitală Culturală Europeană, indicând importanţa acestuia în animarea şi promovarea oraşului.

Imaginea Sibiului

Greg Richards și Ilie Rotariu: Ten years of cultural development in Sibiu: The European cultural capital and beyond, Greg Richards și Ilie Rotariu: Ten years of cultural development in Sibiu: The European cultural capital and beyond, The Association for Tourism and Leisure Education (ATLAS), Universitatea Lucian Blaga Sibiu, 2011The Association for Tourism and Leisure Education (ATLAS), Universitatea Lucian Blaga Sibiu, 2011

Page 17: Sibiul in Cifre

225Monumente istorice

55Biblioteci

3Teatre

1Filarmonică de Stat

12Muzee și Galerii de Artă

Muzeul Național BrukenthalPrimul muzeu din România şi din Centrul Europei, deschis pentru public în anul 1817

Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale Astra din Dumbrava SibiuluiCel mai mare muzeu în aer liber din Europa Centrală și de Est.

Agenda Culturală

Evoluţia bugetului public alocat serviciilor culturale

2013 6 2 8 4 2

2012 4 3 8 3 2

2011 2 2 8 3 2

2010 2 1 8 3 2

2009 3 1 8 4 2

2008 8 2 8 2

2007 33 2 10 1

Agenda Sportivă

Teatrul Naţional Radu Stanca Sibiu

Subvenţie Festivalul Internaţional de Teatru Sibiu

Teatrul Gong

(milioane lei / an)(milioane lei / an)

2013

78

1771

Evoluţia numărului de evenimente culturale

2012

53

3001

2011

36

783

2010

28

861

2009

90

691

2008

73

269

2007

337

1725

Evenimente culturale finanţate din alte surse

Evenimente culturale finanţate prin Agenda Culturală

Sursa datelor: Primăria Municipiului Sibiu, 2014

5

4

3

2

1

Alte cheltuieli

Page 18: Sibiul in Cifre

Situat în centrul țării și beneficiind de un grad de accesibilitate ridicat, Sibiul a devenit un adevărat loc de întâlnire, fiind una dintre cele mai importante destinații culturale din țară. Orașul oferă o gamă variată de modalități de petrecere a timpului liber și reprezintă, totodată punctul de plecare spre o serie de trasee turistice către zona Văii Hârtibaciului și a Mărginimii Sibiului.

TURISM

Tipuri de vacanțe

Sănătate/Sport

Rurale Tururi Culturale Orașe Munte Plajă

20%

25%

15%

35%

10%

Deși în ușoară scădere, vacanțele culturale sunt principala motivație a vizitatorilor Sibiului, ceea ce confirmă importanța orașului ca destinație culturală.

2010 2011

0%

Sursa datelor: Greg Richards și Ilie Rotariu: Ten years of cultural development in Sibiu: The European cultural capital and beyond, The Association for Tourism and Leisure Education (ATLAS), Universitatea Lucian Blaga Sibiu, 2011

TURISM

6928

16 9500

66

1594

637

1663

327

1369

986

1441

689

1522

387

1982

654

2035

019

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Evoluția încasărilor din taxa hotelieră

4958

43

5077

45

Încasări corespunzând unei taxe hoteliere de 4%

Încasări corespunzând taxei hoteliere de 1%

Sursa datelor: Primăria Municipiului Sibiu, 2014

Notă: Începând cu anul 2012, taxa hotelieră a fost modificată, scăzând de la 4% la 1%.

Page 19: Sibiul in Cifre

în topul destinațiilor turistice pe plan naționalSibiul ocupă locul 5

121

138

187

155

223

100

120

140

160

180

200

220

2001 2005 2007 2010 2013

Fluxul turistic(numărul de turiști cazați în Sibiu)

Mii

de tu

rișt

i

Sursa datelor: Institutul Național de Statistică, 2014

112

165

226

190

223

100

120

140

160

180

200

220

2007 2008 2009 2010 2011

Evoluția traficului de pasageri pe Aeroportul Internațional Sibiu

Mii

de p

asag

eri

Sursa datelor: Aeroportul Internațional Sibiu, 2014

2012 2013

221

206

25 Hoteluri

1060 904 1203

1394 1651

2369

2827 100

252

241 362

512

1337

1412 1768

1162 456 332

163

333

1990 1995 2000 2005 2007 2010 2014

Hoteluri Hosteluri Pensiuni turistice Alte unități de cazare

8 Hosteluri

72 Pensiuni

Evoluția locurilor de cazare

Page 20: Sibiul in Cifre

Orașul se bucură de o oferta educațională bogată, bazată pe o colaborare strânsă între mediul universitar și pre-universitar și comunitatea locală.

OFERTA EDUCAȚIONALĂ

34Creşe şi grădiniţe

17Şcoli primare şi gimnaziale

18Licee

3Școli postliceale

2Universități de stat

2Universități private

Instituții de învățământ

Evoluţia numărului cadrelor didactice

Învăţământ preşcolar Învăţământ preuniversitar Învăţământ superior

2002

750

2038

325

2007801

1841

366

2012826

1477

408

Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică, 2014

UNDE ÎNVĂȚĂM?

Page 21: Sibiul in Cifre

Facultatea de Drept

Facultatea de Inginerie

Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane

Facultatea de Ştiinţe

Facultaea de Medicină

Facultatea de Teologie

Facultatea de Ştiinţe Economice

Facultatea de Litere şi Arte

Facultatea de Ştiinţe Agricole, Industrie Alimentară şi Protecţia Mediului

Inserţia absolvenţilor ULBS pe piaţa muncii - 2013

65% 35%

80% 20%

44% 56%

62% 38%

90% 10%

35% 65%

65% 35%

78% 22%

68% 32%

Sursa datelor: Raportul Rectorului privind starea ULBS, 2013

Absolvenți integrați pe piața muncii Absolvenți neintegrați pe piața muncii

Elevi înscriși înînvățământul primar

5396 57

68 6265

Elevi înscriși înînvățământul gimnazial

8256

6272

5105

Elevi înscriși înînvățământul liceal

9130 94

29 9590

Elevi înscriși înînvățământul profesional

3903

2977

314

Elevi înscrişi în învăţământul preuniversitar

2002 2007 2012

Educația reprezintă o prioritate și pentru administrația locală, invățământul preuniversitar fiind domeniul cu cea mai mare pondere în ceea ce privește sumele alocate din bugetul local.

Total absolvenți = 392

Total absolvenți = 577

Total absolvenți = 410

Total absolvenți = 239

Total absolvenți = 135

Total absolvenți = 135

Total absolvenți =384

Total absolvenți =193

Total absolvenți =176

Page 22: Sibiul in Cifre

Calitatea vieții în mediul urban depinde în mod direct de calitatea locuirii. Dincolo de tipologia locuințelor, atenția acordată spațiului public sau oferta de servicii și dotări existentă în cartiere joacă un rol important în această ecuație.

LOCUINȚE ȘI SPAȚII VERZI

Zone verzi

23,86 m2/persSibiu

23,21 m2/persBucurești

Repartizarea zonelor verzi la nivelul cartierelor oraşului.

6 m2/persAlba Iulia

Recomandarea UE: 26 m2 Media națională: 13 m2

Gușterița

Lazaret

Lupeni

Trei Stejatejate ri

TTerezian

ȚiglariȚiglariȚiglariȚiglariȚiglariȚiglariȚiglariȚiglari,TineretuluVânătorilo

Turnișor

VVasileAaronn

HHipodroipodrom 33

HHipodroipodromm 444

ValValValeeaa Auriee

SSSSSSSStrand trand trand trand trand 2CaleaPoplăciPoplăciPoplăciPoplăciPoplăciPoplăciPoplăciPoplăciPoplăcii

Dumbrăvii

Sursa datelor: Primăria Municipiului Sibiu, 2013

Spații verzi existente

Spații verzi propuse

Sursa datelor: Institutul pentru Politici Publice www.green-report.ro CALITATEA LOCUIRII

Page 23: Sibiul in Cifre

Evoluţia suprafaţei medii locuibile în Sibiu

10.5m2 11.1m2

1990

12.2m2

11.4m2

1995

12.7m2

11.9m2

2000

15.8m2

14.3m2

2005

16.6m2

14.5m2

2007

17.5m2

15m2

2009

19.2m2

15.4m2

2012

Germania: 41.3 m2 Danemarca: 53 m2 Suedia: 44.34 m2 Italia: 34 m2 Romania: 15 m2 Sibiu: 17.5 m2 Bulgaria: 31.64 m2

Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică,2014 // Eurostat - Urban Audit, 2009Date prelucrate de către autori.

26.34

24

26.69

25.3423.4823.81

Evoluţia consumului de gaz

2007 2008 2009 2010 2011 2012

Sursa datelor: E-on Gaz, 2013 / Institutul Naţional de Statistică, 2014

Sibiu România

(m2/persoană)

(m3/m2 locuibil)

Ce dotări își doresc locuitorii Sibiului în cartierele rezidențiale?

Piețe agroalimentare

33%Facilități sportive

27%Parcuri,

zone verzi

14%Cafenele

14%Locuri de joacă

pentru copii

12%

Sursa datelor: Chestionarul online realizat de către Fundaţia Heritas privind percepţia locuitorilor asupra Sibiului, 2014

Page 24: Sibiul in Cifre

Orașul beneficiază de o gamă largă de servicii medicale publice, susținute de un mediu profesional competent. Totodată, piața serviciilor medicale private este bine reprezentată, având capacitatea de a atrage resurse umane valoroase. Acest fapt permite o poziționare competitivă a orașului la nivel regional.

INFRASTRUCTURA MEDICALĂ

INFRASTRUCTURĂ MEDICALĂ

Municipiul Sibiu

Numărul de paturi disponibile în spitale

20132303

Județul Sibiu

(sistemul public și privat)

2012 830 87 264

2604

20102081

2630

20022686

3491

Evoluția numărului de medici

2010 697 89 295

2002 658 41 331

Municipiul Sibiu / Sistemul Public Municipiul Sibiu / Sistemul Privat Alte localități ale județului Sibiu

2012 1398 471 616

Evoluția numărului personalului medical mediu

2010 1626 545 700

2002 1655 78 674

Municipiul Sibiu / Sistemul Public Municipiul Sibiu / Sistemul Privat Alte localități ale județului Sibiu

Page 25: Sibiul in Cifre

Media Europeană (EU-27)

Evoluția numărului de paturi disponibile în spitale, raportatla 100.000 locuitori, în comparație media europeană și națională

538

Media Națională

628

Județul Sibiu

619

Media europeană

Numărul de medici raportat la 1000 de locuitori(2010)

3.4

Media națională 2.4

Județul Sibiu 2.54

Municipiul Sibiu 5.10

(2010)

Media europeană

Personalul medical mediu raportat la 1000 de locuitori(2010)

7.9

Media națională 5.2

Județul Sibiu 6.76

Municipiul Sibiu 14.09

1 Cămin pentru îngrijirea

persoanelor vârstnice în sistem privat

Sursa datelor: Institutul Național de Statistică, 2014Primăria Municipiului Sibiu, 2014

6 Spitale publice

1 Spital privat

6 Policlinici

114 Cabinete medicale de

specialitate

240 Cabinete stomatologice

273 Medici stomatologi

74 Farmacii

215 Farmaciști

26 ONG-uri sectorul

social

2 Cămine pentru îngrijirea persoanelor vârstnice în

sistem public

118 Cabinete medicale

de familie

Page 26: Sibiul in Cifre

MOBILITATE

SĂ EXPLORĂM ORAȘUL ÎN 5 MINUTE!

MOBILITATE

Conceptul de mobilitate implică o abordare integrată a modului de deplasare a locuitorilor, astfel încât potențialul orașului să fie valorificat cât mai eficient. Din această perspectivă, Sibiul este un oraș care stimulează modalitățile de deplasare alternative, aducând în prim plan mersul pe jos, transportul în comun și bicicleta.

0 500 2000 4000 m

Turnișor

Piața Cibin

Țiglari Gușterița

Ștefan Cel Mare

Gara

Vasile Aron

Mihai Viteazu

Siretului

Balanța

Valea Aurie

Sub Arini/Stadion

Centru

Sibiu - Distanțe de deplasre nemotorizată în 5 minute

Raza de deplasare pe jos în 5 minute

Raza de deplasare cu bicicleta în 5 minute(Viteza medie de deplasare cu biciclete obisnuite 18,5 km/h conform KFV -Kuratorium für Verkehrssischerheit, Austria, 2013)

Page 27: Sibiul in Cifre

29%Exercițiu fizic

19%E mai relaxant

11%Ambient plăcut

13% E mai binepentru mediu

29%E mai economic

15%Alte motive

Ce îi motivează pe sibieni să se deplaseze pe jos sau cu bicicleta?

45%Preferă mersul cubicicleta în timpul liber

33%Preferă mersul pe josînspre locul de muncă

Sursa datelor:Sondajul de opinie realizat de către Fundația Heritas, 2014; Primăria Municipiului Sibiu, 2014 Date prelucrate de către autori.

2007

2.5 kmPiste pentru biciclete

2011

Se inaugurează prima pistă pentru biciclete pe carosabil

80 de biciclete disponibile pentru închiriere

2014

63.5 kmpiste pt. biciclete

Page 28: Sibiul in Cifre

Numărul de călători transportați zilnic cu autobuzul

336472005

394112006

443742007

624432008

678852009

840702010

904082011

951582012

Numărul de călători transportați anual cu autobuzul

14409070

16188505

22800332

24818686

30685275

33000000

34326882

Sursa datelor: S.C. TURSIB S.A. - Analiza activităţii în anul 2012

MOBILITATE

7.8

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Evoluția sumelor alocate transportului în comun din bugetul local

(milioane lei)

8.3

14.6

22.722

26.124.4

22.5

Sursa datelor: Primăria Municipiului Sibiu, 2014. Date prelucrate de către autori.

Page 29: Sibiul in Cifre

O mașină la trei persoane444162005

465602006

500712007

537932008

541312009

537852010

522342011

528332012

422882004

411832003

534832013

Evoluția numărului de autoturisme

0.076

0.064

0.059 0.057

0.054 0.051

0.04

0.05

0.06

0.07

0.08

0.09

2007 2008 2009 2010 2011 2012

Evoluția consumului de combustibil pentru transportul în comun(litri / călător)

Sursa datelor: S.C. TURSIB S.A., 2013

Sursa datelor: Primăria Municipiului Sibiu, 2014

Page 30: Sibiul in Cifre
Page 31: Sibiul in Cifre

Autorii au utilizat numai informații, date și cifre provenind din surse publice. Autorii nu își asumă nicio răspundere pentru corectitudinea datelor preluate din aceste surse publice.

Opiniile prezentate în cuprinsul textului nu reprezintă în mod necesar opinia oficială a autorității publice locale.

Page 32: Sibiul in Cifre

www.heritas.ro