Sibiu 2008

39
GRUPUL ŞCOLAR ECONOMIC ADMINISTRATIV PIATRA NEAMŢ PROIECT DE OBŢINERE A CERTIFICATULUI DE COMPETENŢE PROFESIONALE CALIFICAREA : TEHNICIAN ÎN TURISM PROFESOR ÎNDRUMĂTOR, CIORSAC MIHAELA CANDIDAT, AVRAM ANDREI PIATRA NEAMŢ 2009

Transcript of Sibiu 2008

8/3/2019 Sibiu 2008

http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 1/39

GRUPUL ŞCOLAR ECONOMIC ADMINISTRATIVPIATRA NEAMŢ

PROIECT DE OBŢINERE

A CERTIFICATULUI DE COMPETENŢEPROFESIONALE

CALIFICAREA : TEHNICIAN ÎN TURISM

PROFESOR ÎNDRUMĂTOR,CIORSAC MIHAELA

CANDIDAT,AVRAM ANDREI

PIATRA NEAMŢ2009

8/3/2019 Sibiu 2008

http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 2/39

Sibiul –spatiu cultural europeean

GRUPUL ŞCOLAR ECONOMIC ADMINISTRATIVPIATRA NEAMŢ

TEMA:……………………………………………………

CALIFICAREA : TEHNICIAN ÎN TURISM

PROFESOR ÎNDRUMĂTOR,CIORSAC MIHAELA

CANDIDAT,AVRAM ANDREI

PIATRA NEAMŢ2009

2

8/3/2019 Sibiu 2008

http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 3/39

Sibiul –spatiu cultural europeean

CUPRINS

ARGUMENT

CAPITOLUL I RESURSELE TURISTICE DIN ORASUL SIBIU

I.1. POTENŢIALUL TURISTIC NATURAL…………………………………..

I.1.1. RELIEF……………………………………………………………

I.1.2. CLIMA……………………………………………………………..

I.1.3. HIDROGRAFIE……………………………………………………

I.1.4. FLORĂ ŞI FAUNĂ…………………………………………………

I.1.5. REZERVAŢII NATURALE………………………………………..

I.2. POTENŢIALUL TURISTIC ANTROPIC………………………………….

CAPITOLUL II PRODUSE TURISTICE COMERCIALIZATE DE CĂTRE AGENŢIA DE

TURISM EUROLINES………………………………………………………

II.1. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII AGENŢIEI DE TURISM……………….

II.1.1. PREZENTARE. OBIECT DE ACTIVITATE……………………..

II.1.2. PERSONAL. ORGANIGRAMĂ. COMPARTIMENTE………….

II.2. ETAPELE CONCEPERII UNUI PRODUS TURISTIC……………………

II.3. CONCEPEREA PRODUSELOR TURISTICE…………………………….

II.4. ANALIZA DE PREŢ A PRODUSELOR TURISTICE…………………….

II.5. PROMOVAREA PRODUSELOR TURISTICE…………………………….

II.5.1. MIJLOACE DE PUBLICITATE……………………………………II.5.2. RELAŢII PUBLICE…………………………………………………

BIBLIOGRAFIE ………………………………………………………………………………….

ANEXE…………………………………………………………………………………………….

3

8/3/2019 Sibiu 2008

http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 4/39

Sibiul –spatiu cultural europeean

Capitolul I

1.1. Patrimoniul turistic national al judetului Sibiu

1.1.1Asezare geografica si relief 

Municipiul Sibiu este situat în partea de sud a Transilvaniei, în depresiunea Cibinului,

străbătută de râul cu acelaşi nume. Oraşul se află în apropierea Munţilor Făgăraş (cca. 20 km), a

Munţilor Cindrel (cca. 12 km) şi a Munţilor Lotrului (cca. 15 km), care mărginesc depresiunea în

 partea de sud-vest. Oraşul Sibiu se întinde actualmente pe o suprafaţă de 12164 ha. În nord şi est,

teritoriul municipiului Sibiu este delimitat de Podişul Târnavelor, care coboară până deasupra Văii

Cibinului, prin Dealul Guşteriţei.

Ca repere cartografice localitatea se situează la 45°47' latitudine nordică (în linie cu Lyon) şi

24°05' longitudine estică (aproximativ în linie cu Atena). Altitudinea faţă de nivelul mării variază

între 415 m în Oraşul de Jos şi 431 m în Oraşul de Sus.

1.1.2Clima

Localitatea se află în zona temperat-continentală, cu influenţe termice datorate munţilor dinvecinătate, însă ferită de excese. Media anuală a precipitaţiilor este de 662 mm, cu valori minime în

luna februarie (26,7 mm) şi maxime în iunie (113 mm). Temperatura medie anuală este de 8,9 grade

Celsius.

Primele ninsori pot să cadă în luna noiembrie, iar ultimele la începutul lunii aprilie. Stratul de

zăpadă se menţine în general 50-60 de zile în depresiuni şi podiş, iar la munte 100 de zile. Numărul

mediu al zilelor cu cer acoperit oscilează între 140 în depresiuni şi 170 la munte. Primele zile de

îngheţ apar cel mai devreme la munte, încă din luna septembrie. Ultimele zile cu îngheţ se

 prelungesc, la munte, până în luna mai. Zona Transilvaniei, din care face parte şi Sibiul, este supusă

iarna unor invazii de aer rece şi umed, venit din nordul şi nord-vestul Europei, din vecinătatea

insulelor Islanda şi Groenlanda (aer polar - oceanic) care aduce zăpadă şi ger. Vânturile dominante,

cu frecvenţa cea mai mare, sunt cele din nord-vest, vântul care bate dinspre Mureş se numeşte local

„Mureşan”. Vânturile locale sunt brizele de munte şi Vântul Mare (Mâncătorul de zăpadă) care se

manifestă la începutul primăverii, în special în depresiunile de la poalele munţilor. Fiind un vânt

feohnic, este cald, topeşte zăpezile, având importanţă pentru activităţile agricole.

4

8/3/2019 Sibiu 2008

http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 5/39

Sibiul –spatiu cultural europeean

1.1.3Hidrografia

Hidrografia este dominata de Olt, cu afluentii sai iar o parte importanta a apelor este

colectata de Mures prin Tarnave. Lacurile sunt prezente in numar mare cu o mare varietate de

tipuri genetice: lacuri glaciare (Balea, Avrig, Caltun, Lacu Doamnei, Iezeru Mic, Iezeru Mare,Podragu), lacuri in foste saline (la Ocna Sibiului, Lacul Fara fund, Ocna Pustie) sau lacuri

amenajate in scopuri hidroenergetice cum sunt Gura Raului, Oasa, Bradeni, Negovanu. Primele

ninsori pot să cadă în luna noiembrie, iar ultimele la începutul lunii aprilie. Stratul de zăpadă se

menţine în general 50-60 de zile în depresiuni şi podiş, iar la munte 100 de zile. Numărul mediu al

zilelor cu cer acoperit oscilează între 140 în depresiuni şi 170 la munte. Primele zile de îngheţ apar 

cel mai devreme la munte, încă din luna septembrie. Ultimele zile cu îngheţ se prelungesc, la munte,

 până în luna mai.

1.1.4Flora si fauna

Judetul Sibiu dispune de o mare diversitate de ecosisteme, habitate si specii salbatice

datorita cadrului natural variat.

Flora inventariata a judetului Sibiu include 2.455 specii de cormofite (63% din speciile din

flora Romaniei), apartinand la 637 genuri si 124 familii, 528 specii de briofite si 459 specii delicheni. Dintre cormofite, un numar de peste 40 de specii sunt endemice pentru Muntii Carpati,

 printre care: romanita de munte (Achillea schurii), caldarusa (Aquilegia transsilvanica), cornutul

(Cerastium transsilvanicum), mixandrele (Erysinum transsilvanicum), etc. Alte specii sunt extrem

de rare in Romania: patlagina uriasa (Plantago maxima), amareala siberiana (Polygala sibirica),

angelica de balta (Angelica palustris), coada zmeului (Calla palustris), osul iepurelui (Osonis

repens), telina salbatica (Apium nodiflorum), etc.

Alte specii de plante aflate pe listele rosii sunt: Ribes alpinum, Veronica bachofenii,

Symphyandra wanneri, Gymnodenia conopsea, Listera ovata, Neottia nidus-avis, Angelica

archangelica, Dianthus glacialis ssp. gelidus, Doronicum carpaticum, Trollius europaeus,

Botrychium matricariifolium, Veronica baumgartenii etc.

Dintre speciile de interes comunitar amintim: Echium russicum, Crambe tataria, Campanula

serrata, Tozzia alpina ssp. carpatica, Cirsium brachycephalum, Angelica palustris, Meesia longiseta,

Drepanocladus vernicosus, Buxbaumia viridis, Dicranum viride, etc.

5

8/3/2019 Sibiu 2008

http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 6/39

Sibiul –spatiu cultural europeean

Dintre cele 258 de specii ale avifaunei judetului Sibiu, un numar de 194 de specii se gasesc

in Directiva Pasari (75 de specii in Anexa I), 252 de specii se regasesc in Conventia de la Berna

(Legea nr. 13/1993 privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa), 81 de

specii in Conventia de la Haga (Legea nr. 89/2000 pentru conservarea pasarilor de apa migratoare

african-eurasiatice) si 110 specii in Conventia de la Bonn (Legea nr. 13/1998 privind conservarea

speciilor migratoare de animale salbatice). Dintre acestea conform ord.1198/2005 122 specii sunt de

interes international iar 46 specii sunt de interes national.

Dintre cele 135 de specii de vertebrate, altele decat pasarile, care au fost inventariate la

nivelul judetului Sibiu, 26 specii de mamifere, 8 specii de reptile, 11 specii de amfibieni si 9 specii

de pesti se regasesc in Directiva Habitate; 45 de mamifere, 12 specii de reptile, 15 specii de

amfibieni si 11 specii de pesti sunt listate in Conventia de la Berna; 9 specii de lilieci se regasesc in

anexele Conventiei de la Bonn. Raportat la speciile listate in Ordin nr. 1198/2005, judetul Sibiu

conserva 46 specii sunt de interes international si 22 specii de interes national.

1.1.5Rezervatii naturale

Parcul natural Cindrel

Zona protejata complexa de flora, fauna,geomorfologica si hidrografica.

Starea de conservare a ecosistemului Parcul natural

Cindrel este relativ buna, insa este afectata de pasunatul

excesiv si de practicarea unui turism neecologic, precum si

de braconaj.

Localizare: Muntii Cindrelului. Etajul alpin si subalpin al

varfurilor Cindrelul (2244 m), Steflesti (2285 m) si Contu Mare. Este situat in arealulcomunelor Gura Rului, Rasinari, Tilisca si Jina.

Suprafata: 9873,9 ha.

Administrator: Consiliile locale ale comunelor Jina, Tilisca, Saliste

Acces

1. Sibiu-Paltinis - poteca de munte - traseu marcat

DJ106A Sibiu-Paltinis.- si apoi pe poteca.

2.Sibiu-Cristina-Orlat-Saliste-Tilisca-Poiana Sibiului - Jina - apoi poteca

DN1 Sibiu-Cristian,

DJ106E Cristian-Orlat-Saliste-Tilisca-Poiana Sibiului-Jina - apoi poteca

6

8/3/2019 Sibiu 2008

http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 7/39

Sibiul –spatiu cultural europeean

3.Sibiu- Cisnadie- Sadu- Rau Sadului- Gatu Berbecului- Rozdesti- Saua Cindrel- Steflesti-

apoi poteca

DJ 106C Sibiu - Cisnadie-Sadu

DJ 105G Sadu -Rau Sadului-Gatu Berbecului - Rozdesti - Saua Cindrel

DJ106N Saua Cindrel - Steflesti- apoi poteca

4. acces prin judetul Alba : Sebes-Sugag-Saua Cindrel - Steflesti

Parcul natural Golul alpin Fagaras

Zona protejata complexa geomorfologica,

hidrografica, de flora si fauna . Starea de conservare a

ecosistemului Parcului natural Golul alpin Fagaras este

relativ buna, nsa este afectat de pasunatul excesiv si de

 practicarea unui turism neecologic, precum si de braconaj.

Localizare: Golul alpin al Muntilor Fagarasului, ntre Vrful

Suru si Podagru. Versantul nordic apartine ariei comunelor 

Racovita, Porumbacu, Arpas si orasului Avrig. Include si rezervatia naturala Blea.

Muntii Cindrelului.

Suprafata: 6989,2 ha

Administrator: Consiliie locale Avrig, Porumbacu de Jos, Crtisoara, Arpasu de Jos, Directia

Silvica Sibiu

Acces :

1. D.N. 1 (E 68) Sibiu- Selimbar- Turnu Rosu- traseu marcat

2. D.N. 1 (E 68) Sibiu- Selimbar- Avrig- Porumbacu de

Sus- traseu marcat

3. D.N. 1 (E 68) Sibiu- Selimbar- Avrig- Cartisoara-Arpasu de Sus- traseu marcat

Padurea Dumbrava

Zona protejata complexa de flora, fauna, peisagistica si culturala.

Starea de conservare a ecosistemelor este relativ buna, nsa sunt afectate de pasunatul excesiv

si de practicarea unui turism neecologic, precum si de braconaj. Pe lnga aceste elemente

negative ale actiunii antropice, Parcul natural Dumbrava Sibiului este degradat si prin

7

8/3/2019 Sibiu 2008

http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 8/39

Sibiul –spatiu cultural europeean

taierile de crengi din copaci, pentru foc, prin distrugerea covorului vegetal etc, de catre

turistii neavizati.

Localizare: La S-V de municipiul Sibiu, spre Rasinari

Suprafata: 993 ha

Administrator: Directia Silvica Sibiu

Acces :

1. Sibiu Piata Garii - troleibuz nr.1 - pana la capatul liniei

2. Sibiu - str. Calea Dumbravii- DJ106A Sibiu- Paltinis

Iezerele Cindrelului

Este o rezervatie mixta, geomorfologica, hidrografica de flora si fauna. Arealul

comunei Gura Rului, pe versantul nordic al platoului Frumoasei, aproape de vrful Cindrel

(2244 m).

Cuprinde doua vai glaciare, cu lacurile Iezerul Mare (1999 m alt., 3 ha si 13,30 m adncime)

si Iezerul Mic (1946 m alt., 1,7 m adncime). Reliefului alpin I se adauga elemente floristice

si faunistice interesante: salcia pitica, degitaret, ridichioasa, capra neagra, prundarasul de

munte pasare alpina.

Se ntinde ntre 1750 2205 m si 2205 m altitudine.

Suprafata: 609,6 ha

Administrator: Consiliul local al com. Gura Rului

Acces:

Sibiu- Paltinis- Batrana- Cindrel

DJ106A Sibiu- Paltinis ( 32 km). Din Paltinis pe traseu montan Paltinis - Batrina- Cindrel

Rezervatia naturala Golul Alpin si lacul Blea

Rezervatie complexa, geomorfologica, hidrologica, de

flora si fauna. Cuprinde relieful alpin, flora si fauna din

circul glaciar Balea, precum si lacul cu acelasi nume Dintre

elementele floristice specifice: jnepen, ienupar, floarea de

colt, smirdar, bujor de munte, afan; Dintre elementele

faunistice: capra neagra si acvila de stanca. Starea de

8

8/3/2019 Sibiu 2008

http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 9/39

Sibiul –spatiu cultural europeean

conservare a Rezervatiei naturale Golul Alpin si lacul Blea (de tip complex) a avut de suferit

dupa construirea Transfagarasanului si intensificarea turismului; covorul vegetal s-a redus

datorita numarului mare de autovehicule si turisti care campeaza n zona, iar o serie de specii

de animale s-au refugiat n vaile din mprejurimi. Se nregistreaza si aici practicarea unui

turism neecologic si a pescuitului n lac.

Localizare: Muntii Fagarasului, caldarea glaciara Blea, ntre vrfurile Vnatoarea lui Buteanu

(2508), Capra (2439 m), Paltinu Mare (2398), Muchea lui Buteanu (2506 m) si Piscul Blii ,

n aria comunei Crtisoara.

Suprafata: 180 ha

Administrator: Consiliul local al com. Cartisoara

Acces:

D.N. 1 (E 68) Sibiu - Selimbar- Avrig se desprinde drum spre Cartisoara -peTransfagararsan- Valea Blii- traseu montan

Statia CFR - Crta- traseu montan cu coborare la Balea Lac ;

 Rezervatia naturala Calcarele eocene de la Porcesti

Este un monument al naturii cu valoare paleontologica, cu numeroase elemente

minerale si specii de flora si fauna fosilizate: fosile de lemelibranhiate, gasteropode,echinoderme, numuluti, dinti de rechin.

Localizare: in extravilanul comunei Turnu Rosu in partea de Sud si Sud-Est a comunei,

strabatuta de cursul Vaii Sadului.

Suprafata: 60 ha

Administrator: Consiliul local al com. Turnu Rosu

Problemele cu care se confrunta Rezervatia naturala Calcarele eocene de la Porcesti (de tip

 paleontologic) sunt faptul ca pasunatul excesiv favorizeaza procesele superficiale de

eroziune, care scot la zi depozite fosilifere, din care sunt colectate fragmente de catre diverse

 persoane si comercializate

Acces:

Statia CFR pe linia Sibiu - Podul Olt - Rmnicul Vlcea (201), la 20 km de Sibiu;

DJ - Talmaciu - Racovita - Avrig, varianta din dreptul statiei CFR Podul Olt spre Turnu

Rosu

9

8/3/2019 Sibiu 2008

http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 10/39

Sibiul –spatiu cultural europeean

Dealul Zakel - Rezervatia de stepa din Valea Sarba

Este o rezervatie complexa de flora si fauna

caracteristica arealului de stepa euro-siberian. Dintre

elementele care se gasesc aici enumeram: jales, steluta

vinata, sachiz, frasinel, colilie, negara.

Localizare: in extravilanul comunei Sura Mare, intre Slimnic

si Sura Mare, pe versantul dealului Zakel si Valea Sarbei.

Suprafata: 11 ha (din care 4,5 ha afectate de alunecari de teren)

Administrator: Consiliul local al com. Sura Mare

n ceea ce priveste Dealul Zakel (rezervatie de stepa, de tip complex) datorita fenomenelor de

alunecare si a lucrarilor de stabilizare versant, suprafata initiala a rezervatiei s-a redus de la

11 la 5 ha; Nu exista ridicari topografice pentru ariile protejate din judetul Sibiu.

Acces:

1. DJ14 Sibiu- Slimnic (15 km de Sibiu) , iar din Slimnic pe drum de tara si poteca mai sunt

de strabatut 2 km

2. DN14 Sibiu- Sura Mare iar din Sura Mare pe drum de tara si poteca aprox. 4 km.

Dintre speciile de plante specifice numai acestei zone amintim :

- amareala siberiana (Polygala sibirica),- coada zmeului (Calla palustris)

- patlagina uriasa (Plantago maxima),

Rezervatia naturala Suvara Sasilor Talmaciu

Este o rezervatie botanica.

Localizare: Pe valea rului Sadu, ntre localitatile Sadu si Talmaciu (430 m altitudine), inextravilanul orasului Talmaciu.

Suprafata: 20 ha

Administrator: Consiliul local al orasului Talmaciu

Problemele cu care se confrunta Rezervatia Suvara Sasilor (botanica) sunt faptul ca nu este

mprejmuita si nu beneficiaza de paza.

Acces:Sibiu- Talmaciu- Sadu

E81 Sibiu-Rm. Valcea pana la Talmaciu.Din Talmaciu pe DJ pana la Sadu apoi pe poteca (aprox 3 km ).

10

8/3/2019 Sibiu 2008

http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 11/39

Sibiul –spatiu cultural europeean

Rezervatia naturala Arpasel

Localizare: Versantul nordic al Muntilor Fagarasului, pe valea Arpaselului, alaturi de

Parcul natural Blea.

Cuprinde etajul alpin, subalpin si montan superior, ntre 1000 m si 2500 m altitudine, pe

valea strajuita de vrfurile Vnatoarea lui Buteanu (2508 m) si Vrtopel (2359 m)

Suprafata: 732 ha

Proprietar: RA Romsilva - filiala Sibiu, Ocolul Silvic Arpas

Este o rezervatie faunistica si de flora. Aici traiesc cca. 80% din caprele negre din Muntii

Fagaras, marmote, ursi, acvile de munte, cervide.

Rezervatia Arpasel (faunistica) este bine conservata, deoarece pe de-o parte beneficiaza de

 paza, iar pe de alta parte accesul este dificil, este nsa puternic afectata de zgomotul datorat

tragerilor de antrenament efectuate n Poligonul militar CrtisoaraAcces:

Calea ferata Sibiu - Brasov, statia Arpasul de Jos.

E68 - Soseaua Sibiu - Brasov - comuna Arpasul de Jos - apoi pe Transfagarasan- traseu

marcat

Calcarele cretacice de la Cisnadioara

Monument al naturii cu valoare geologica. - de tip

 paleontologic

(aria protejata este afectata de pasunat, nu are paza si este

degradata prin practicarea unui turism neecologic)

Extravilan loc. Cisnadioara

0,9 ha

Localizare: Pe Valea Argintului, la cca. 800 m S-V de satul Cisnadioara.Acces: Soseaua Sibiu - Cisnadie Cisnadioara

Vulcanii noroiosi de la Hasag 

Monument al naturii cu valoare geologica

(aria protejata nu este clar delimitata si nici indicata in vreun fel, iar in zona se practica

agricultura)

Localizare: intre Hasag si Mndra, pe raza comunei Loamnes.

11

8/3/2019 Sibiu 2008

http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 12/39

Sibiul –spatiu cultural europeean

Acces: Calea ferata Sibiu - Medias, halta Hasag

Suprafata:1,0 ha

Canionul Mihaileni 

Monument al naturii cu valoare geologica.

(nu este clar delimitata si se practica pasunatul)

Suprafata: 15 ha

Localizare: Localitatea Mihaileni, la cca. 1 km de centrul de comuna, pe malul stang al

 paraului Calva.

Acces: D.J. Sibiu - Medias; D.J. Seica Mare - Mihaileni – Agnita

Masa Jidovului La Grumaji comuna Jina

Monument natural cu valoare geologica.

(nu este clar delimitata si nici indicata prin panouri)

Suprafata: 0,5 ha

Localizare: Pe raza comunei Jina, la cca 10 km sud de Sugag, pe malul drept al rului Sebes.

Acces: D.J. Sebes – Bistra

Pintenii din Coasta Jinei 

Monument al naturii cu valoare geologica.

(nu este delimitata si indicata; datorita accesului dificil nu este afectata de activitati

antropice)

Suprafata: 1 ha

Localizare: Pe raza comunei Jina, pe malul prului Lihoi, afluent al Sebesului, n amonte de

localitatea Dobra.

Acces:

D.J. Sibiu - Jina, apoi poteca marcata cu cruce rosie.

D.J. Sebes - Dobra, apoi poteca de munte

12

8/3/2019 Sibiu 2008

http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 13/39

Sibiul –spatiu cultural europeean

Rezervatia naturala Lacul fara fund de la Ocna Sibiului

Este un monument al naturii cu valoare geologica. Prezinta fenomenul de heliotermie.

S-a format ntr-o veche mina de sare prabusita la 1775. Se mai numeste si Lacul Francisc sau

Lacul Lemnelor.

Suprafata: 0,2 ha

Localizare: n partea de est a parcului bailor Ocna Sibiului, n apropierea aleii ce duce la statia

CFR.

Acces:

Calea ferata Sibiu - Medias, statia Ocna Sibiului

Soseaua Sibiu - Ocna Sibiului

1.2 Patrimoniul turistic antropic

Muzee si expozitii

Muzeul Brukenthal

Muzeul de Istorie funcţionează într-un spaţiu reprezentativ pentru istoria locală a Sibiului:

fosta primărie a oraşului. Clădirea Primăriei Vechi (cunoscută şi sub denumirea de CasaAltemberger după numele primarului în timpul căruia a început construcţia clădirii), este cel mai

important ansamblu de arhitectură civilă gotică din Transilvania.

Cea mai veche parte a clădirii este turnul-locuinţă a cărui construire a

început la sfârşitul secolului al XV-lea de Thomas Altemberger,

 primar al oraşului între 1470-1491. Situat în colţul de sud-est al

ansamblului, turnul-locuinţă este o construcţie de plan pătrat care se

ridică pe înălţimea de trei etaje.

Aripa de clădire alăturată spre nord este construită tot de Thomas

Altemberger. După moartea lui Altemberger (1491), casa a ajuns în

 proprietatea lui Nicolaus Prol, iar apoi, din 1499, în cea a lui Johannes Lulay. În perioada lui Lulay

s-a ridicat un nou corp de clădire amplasat în partea de nord a complexului.

În 1545 clădirea a fost achiziţionată de oraş de la urmaşii lui Pempflinger în scopul transformăriisale în primărie.

13

8/3/2019 Sibiu 2008

http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 14/39

Sibiul –spatiu cultural europeean

În perioada sec. al XVI-lea- al XVIII-lea, ansamblul Primăriei Vechi s-a amplificat cu încă două

corpuri de clădire în sud şi est. Ansamblul a funcţionat ca primărie până în anul 1948.

Între anii 1967-1984, clădirea a intrat în restaurare datorită gradului avansat de degradare. Muzeul

de istorie, care din 1959 funcţiona la parterul Palatului Brukenthal, se mută în acest ansambluarhitectonic, în 1984.

Muzeul de Istorie Naturală

Bazele muzeului au fost puse în 1849, prin înfiinţarea

Societăţii Ardelene de Ştiinţe Naturale (Siebenbürgischer Verein für 

 Naturwiessenschaften), din care au făcut parte personalităţi marcante

ale vieţii ştiinţifice şi culturale interne şi internaţionale.

Clădirea în care funcţionează în prezent muzeul a fost inaugurată în

anul 1895. Expoziţia de bază a muzeului este "Sistematica lumii

animale".

Colecţiile muzeului însumează peste 1.000.000 piese:

- mineralogie-petrografie (19.000)- paleontologie (57.000)

- botanică (168.000 piese)

- entomologie (266.000)

- malacologie (510.000)

zoologia vertebratelor 

- amfibieni (280)

- reptile (467)- ihtiologie (916)

- ornitologie (5.000)

- mamifere (1722)

Muzeul de Istorie a Farmaciei

Muzeul de Istorie a Farmaciei, inaugurat în 1972, reprezintă, prin

 profilul său, o raritate în peisajul muzeografic naţional.14

8/3/2019 Sibiu 2008

http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 15/39

Sibiul –spatiu cultural europeean

Clădirea care adăposteşte muzeul este un monument istoric de arhitectură, cu elemente gotice si

renascentiste, datând din 1568

Colecţiile muzeului reunesc peste 6.600 piese (sec. XVI-XIX), ilustrând evoluţia ştiinţei si tehnicii

farmaceutice, precum si a medicinii din ţara noastră.

Colecţia homeopatică numără 2.900 piese. Samuel Hanemann , considerat fondatorul doctrinei

terapeutice homeopate, a trăit şi a lucrat la Sibiu, în perioada în care Samuel von Brukenthal era

guvernator al Transilvaniei

Muzeul de Arme şi Trofee de Vânătoare

Muzeul a fost deschis pentru public în 1966 şi reorganizat în

1981 în Casa Spiess.

Colecţia numără aproape 1.500 de piese, trofee autohtone şi

exotice, arme diverse şi accesorii de vânătoare, ce provin, în

cea mai mare parte, din trei colecţii importante: "August von Spiess", "Emil Witting" şi Colecţia"Societăţii Ardelene de Ştiinţe Naturale din Sibiu"

Muzeul Astra

Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA, se afla situat in Padurea Dumbrava la 4 km

de oras.

Muzeul a fost organizat cu incepere din anul 1963 sub denumirea de Muzeul Tehnicii Populare si

are o suprafata de 96 ha si un circuit expozitional de 10 km.

Muzeul adaposteste monumente originale reprezentative pentru sistemul de valori al satului

romanesc.

Aici se gasesc case de locuit aduse din diferite parti ale tarii, interioare de locuit pastrate in forma

originala, instalatii de industrii taranesti, mijloace de transport in comun traditionale, etc.

15

8/3/2019 Sibiu 2008

http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 16/39

Sibiul –spatiu cultural europeean

Sunt ilustrate toate domeniile precum agricultura, cresterea animalelor, apicultura, pescuitul si

vanatul prin gospodarii specifice precum stane, crame, cherhanale, etc.

Muzeul este organizat in cinci mari sectoare cuprinzand grupe tematice aferente.

Acestor sectoare li se adauga o expozitie de scluptura moderna in lemn, cu opere realizate de

reputati artisti romani si straini, inspirate din universul satului traditional, careia ii sunt destinate 3

ha.

In noua sa conceptie tematica, muzeul sibian a devenit un adevarat “muzeu al civilizatiei populare

traditionale din Romania”. Cognomenul "ASTRA" se datoreaza continuarii, pe toate planurile

(patrimonial, expozitional, educational), valoroaselor traditii ale primului muzeu etnografic-istoric

al românilor din Transilvania, fondat la Sibiu, in anul 1905 si inchis in 1950, din motive

“ideologice”.Patrimoniul sau (transferat in anul 1950 la Muzeul Brukenthal), a fost integrat Complexului

 National Muzeal "ASTRA" in anul 1990, in prezent ajungand de 35 240 obiecte si formand temeiul

viitorului "Muzeu al Civilizatiei Transilvane "ASTRA", intr-o conceptie moderna, novatoare,

interdisciplinara.

Agrementul oferit publicului vizitator este extrem de variat, de la plimbarile cu lotcile pe lac, la cele

cu trasurile si saniile trase de cai, pe aleile muzeului, de la vizitarea cu minicarurile, la oferta

culinara traditionala la cârciumioara si hanul din muzeu si cazarea in spatiile din incinta (53 locuri),facand astfel din muzeul in aer liber din Dumbrava Sibiului cea mai generoasa si ospitaliera oferta

turistica sibiana.

Portile sale sunt deschise, cu generozitate, in tot timpul anului, zi si noapte (pentru vizitele nocturne

având un sistem de iluminat cu spoturi si efecte senzationale), asigurandu-se ghidaje de specialitate,

 pliante, ghiduri, CD-uri, filme, etc

Muzeul de locomotive cu aburi

Muzeul de locomotive cu aburi Sibiu a fost inaugurat in 1994 si prezinta 35 de locomotive cu

aburi, 2 macarale cu aburi si 2 pluguri cu aburi fabricate intre anii 1885 -

1958 la uzinele:

Domeniilor Resita - 7 locomotive din anii 1933, 1936, 1937, 1938, 1941,

1952, 1958,

Henschel - 5 locomotive din anii 1894, 1906, 1922, 1924 si 1929 si un plug de zapada cu aburi din anul 1924,

Uzinele 23 August Bucuresti - 4 locomotive din anul 1949,

16

8/3/2019 Sibiu 2008

http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 17/39

Sibiul –spatiu cultural europeean

Schwartzkopff Berlin - 3 locomotive din anii 1914, 1923 si 1943,

Viena Neustadt - 2 locomotive din anii 1885 si 1896 (cele mai vechi exponate),

Florisdorf Viena - 2 locomotive din anii 1908 si 1939,

MAV Budapesta - 2 locomotive din 1911 si 1917,

Orestein Koppel Berlin - 2 locomotive din 1921 si 1923,

Soc. Franco Belgiana Croyere - 1 locomotiva din 1890,

Borsig Berlin - 1 locomotiva din anul 1908,

Hannoversche Linden - 1 locomotiva din anul 1915,

Balwin din SUA - 1 locomotiva din 1920,

Skoda Plzen - 1 locomotiva din 1921,

Machinenbauanstalt F. Schichau - 1 locomotiva din anul 1930,

Uzinele Malaxa Bucuresti - 1 locomotiva din 1930,Chrzanow Polonia - 1 locomotiva din anul 1949,

Krupp Germania - 1 macara cu abur din anul 1939,

Ardelt Eberswald - 1 macara cu abur din anul 1939,

VGBH S. Siclim Suedia - 1 plug de zapada din anul 1906.

7 dintre aceste locomotive sunt functionale si folosite in diverse ocazii.

 

Case memoriale1.2.1 CASA MEMORIALA HERMAN OBERTH

Muzeul este dedicat omului de stiin ta Hermann Oberth

(1894 - 1980), fizician german originar din Romania

(nascut la Sibiu), unul din intemeietorii astronauticii

moderne.

Fascinat in copilarie de romanul lui Jules Verne "De la

Pamant la Luna", la maturitate H. Oberth si-a elaborat

lucrarea de diploma "Racheta in spatiul planetar", acum o carte celebra, in care se trateaza

complicatele probleme ale zborului in spatiu cu 40 de an, inainte ca zborul in Cosmos sa devina o

17

8/3/2019 Sibiu 2008

http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 18/39

Sibiul –spatiu cultural europeean

realitate.

Adresa: Sibiu, Medias Sos. Sibiului nr. 15

COLECTIA MEMORIALA OCTAVIAN GOGA

In 1881, la 1 aprilie se naste, la Rasinari, judetul Sibiu, Octavian

Goga, intaiul mare poet al generatiei Unirii de la 1918.

Colectia memoriala este adapostita in casa in care s-a nascut poetul

Octavian Goga (1881 - 1938).

Sunt expuse: mobilier care a apartinut familiei Goga, biblioteca in

care se afla, intre altele, o colectie a revistei literare "Luceafarul", o

monografie a Rasinarilor de V. Pacala, tiparita la Sibiu, in 1915,

caiete de scoala ale elevului Octavian Goga, fotografii de familie.

Adresa: Sibiu, localitatea Rasinari.

Palate si castele

Palatul Brukenthal

18

8/3/2019 Sibiu 2008

http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 19/39

Sibiul –spatiu cultural europeean

Palatul Brukenthal este unul dintre cele mai însemnate monumente în stil baroc din România,

construit în etape, între anii 1778-1788, pentru a-i servi baronului Samuel von Brukenthal drept

reşedinţă oficială şi pentru a adăposti colecţiile sale.

Saloanele baroc, spaţii de recepţii şi serate muzicale, păstrează piese originale ale Palatului: sobele

în stil rococo şi neoclasic, tapetul de mătase roşie şi cel de hârtie pictat în stil oriental, candelabrele

din sticlă de Murano şi piese de mobilier transilvănean de secol XVIII.

Biserici si manastiri

Catedrala Evanghelică din Sibiu

 Biserica Evanghelică (în germană Evangelische

Stadtpfarrkirche) este una dintre cele mai frumoase şi

impresionante clădiri gotice din Transilvania. A fost ridicată în

1520 pe locul unde exista o veche bazilică romanică încă dinsecolul 12. În faţa bisericii se găseşte statuia episcopului Georg

Daniel Teutsch (1817-1893) ridicată în 1899. Interiorul bisericii

este in stil gotic, cu bolţi arcuite şi pietre funerare pe pereţii din

nord. Clădirea este dominată de turnul pe 7 nivele cu cele patru turnuleţe pe colţuri, semn că oraşul

avea drept de condamnare (ius gladii, literal "dreptul sabiei"). Turnul catedralei, cu o înălţime de

73,34 m, este unul dintre cele mai înalte în Transilvania. Corul catedralei este la balcon pe latura de

sud şi cuprinde o orgă în stil baroc realizată de un meşter slovac în 1671 care a înlocuit prima orgăadusă la Sibiu în 1585. În 1914 a fost instalată marea orgă al bisericii, cea mai mare orgă din sud-

estul Europei, iar în 1997 a fost complet renovată.

19

8/3/2019 Sibiu 2008

http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 20/39

Sibiul –spatiu cultural europeean

Biserica este un amplu edificiu în stil gotic, cu planul format dintr-un cor poligonal compus din trei

travee, flancat la nord de o sacristie ; urmează spre vest un transept, apoi nava centrală şi cele două

laterale; în vest a fost construit turnul masiv, înglobat în cele din urmă într-un nartex format, la

rândul său, din trei nave.

Catedrala Ortodoxă din Sibiu

Catedrala Ortodoxă din Sibiu a fost construită între

anii 1902-1906 pe locul unei biserici greceşti din 1778

care până atunci servea drept catedrală episcopală,

 prezintă caracteristicile unei bazilici bizantine fiind ocopie la scară redusă a bisericii Sfânta Sofia din Constantinopol. A fost ctitorită de Mitropolitul

Ioan Meţianu şi a fost construită de către arhitecţii Virgil Nagy şi Iosif Kamner din Budapesta.

La intrare, deasupra celor trei arcade susţinute de fascicole de câte patru coloane alipite, se află un

 balcon cu alte mici coloane. La intrarea în catedrală se află plăcile cu inscripţiile ctitoriei.

Iconostasul şi stranele au fost confecţionate în Bucureşti, la firma lui Constantin Babic şi în acelaşi

an a fost introdusă lumina electrică şi a fost pictată cupola. Pictura este executată de Octavian

Smigelschi, cel care a aplicat pentru prima dată

 pictura cu ciment colorat, în colaborare cu bunul său

 prieten Arthur Coulin. Alte picturi au fost realizate

de Ioan Köber şi Anastase Demian, care a pictat

altarul şi horele laterale. Mozaicurile au fost

executate la München.

Biserica dintre Brazi din Sibiu

Biserica dintre Brazi din Sibiu, cu hramul Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel , situată în strada

Reconstrucţiei nr. 17, este cel mai vechi lăcaş de cult construit de Biserica Română Unită cu Roma

în Sibiu. Edificiul a fost ridicat între anii 1778-1788 în stil baroc, pe un teren cumpărat de episcopul

Inocen ţiu Micu-Klein. Finanţarea construcţiei a fost făcută de episcopul Grigore Maior.

20

8/3/2019 Sibiu 2008

http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 21/39

Sibiul –spatiu cultural europeean

În jurul lăcaşului se află mormintele unor apărători şi binefăcători ai Bisericii Române Unite cu

Roma, personalităţi de seamă ale culturii române transilvănene:

• George Bariţ,

Alexandru Papiu-Ilarian,• David Urs de Margina,

• Iosif Sterca-Şuluţiu (fiul lui Ioan Sterca-Şuluţiu),

• Ioan Raţiu,

• Alexandru Vaida-Voevod.

În anul 1930 comunitatea română unită cu Roma (greco-catolică) din municipiul Sibiu număra

3.685 de persoane. Pe lângă Biserica dintre Brazi, folosită ca biserică protopopială, sibienii greco-

catolici mai aveau în oraş alte două lăcaşe de cult (o biserică şi o capelă). Conform datelor 

recensământului din 2002 comunitatea greco-catolică din Sibiu număra 2.260 de persoane şi până în

acel moment nu recuperase nici unul din lăcaşele ei de cult.

Din anul 1948 Biserica dintre Brazi şi casa parohială aferentă sunt folosite de Biserica Ortodoxă

Română, care refuză restituirea lor. În anul 2002 Primăria Sibiu a emis pentru acest lăcaş

certificatul de urbanism nr. 1810 în favoarea Parohiei Române Unite cu Roma (Greco-Catolice) din

Sibiu.Următorul termen de judecată pentru restituirea bisericii a fost fixat pentru 31 martie 2008 laTribunalul Sibiu.

CAPITOLUL II PRODUSE TURISTICE COMERCIALIZATE DE CĂTRE AGENŢIA DETURISM Y

II.1. ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII AGENŢIEI DE TURISM 

Eurolines Romania reprezinta un grup puternic ce include un numar mare de companii

importante, care au ales sa isi ofere serviciile sub aceasta marca recunoscuta. Compania noastra si-a

castigat de la aparitia pe piata renumele unui partener puternic fiind preocupata in permanenta sa

ofere servicii de calitate clientilor si partenerilor.

21

8/3/2019 Sibiu 2008

http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 22/39

Sibiul –spatiu cultural europeean

Eurolines Romania a reusit sa-si mentina si in 2004 pozitia de lider pe piata turismului si a

transportatorilor de persoane din Romania, previziunile financiare pentru anul in curs depasind 700

miliarde lei.

Grupul Eurolines Romania, o companie cu capital 100% romanesc, detine in prezent cea mai

mare retea de agentii de turism din Romania, dintre care 5 agentii in Bucuresti, 35 de agentii in

orasele mari din tara si 6 agentii in Germania. Din cele 40 de agentii din Romania, 17 sunt

acreditate IATA. La acestea se adauga peste 300 de agentii revanzatoare raspandite pe tot cuprinsul

tarii. Prin reteaua sa de distributie, deservita de un personal deosebit din punct de vedere

 profesional, grupul Eurolines reuseste sa integreze toate serviciile firmelor sale si sa le ofere

clientilor din toata tara. Activitatea Grupulului Eurolines Romania s-a extins in permanenta si in

 prezent ofera clientilor sai o gama larga de servicii. Eurolines are placerea sa va prezinte diversele

obiecte de activitate: vanzare bilete de avion pe curse regulate si zboruri charter; vanzare bilete deautocar; cazari in hoteluri de 2-5 stele, transferuri si excursii in toate orasele mari, pe cele 5

continente; cazari in hoteluri de 2-5 stele, transferuri si excursii in toate orasele din Romania;

inchirieri masini; inchirieri autocare; asigurari de calatorie; servicii de IT si logistica (aplicatii

software, solutii Web, Internet si altele); mesagerie si curierat rapid; servicii de taximetrie;

intermediere valori imobiliare; amenajari interioare; ingrijire, infrumusetare si relaxare Essenza

Club.

Dupa 10 ani de activitate, Eurolines Romania priveste cu incredere spre viitor!Organizatia Eurolines, prezenta in 30 de tari, este cea mai mare si cea mai de succes organizatie

europeana a transportatorilor de persoane pe linii regulate. Prima firma din Grupul Eurolines,

Touring Europabus Romania, a fost infiintata in 1995. Pentru rezultatele sale exceptionale, Touring

Europabus România a fost invitata sa adere, în anul 1997, la organizatia europeana Eurolines

devenind astfel “Eurolines România”. Eurolines Romania are implementat un sistem de

management al calitatii ISO 9001: 2001, iar de la inceputul activitatii si pana acum nu s-au

inregistrat incidente rutiere.

Din reteaua de agentii EUROLINES Romania am ales agentia Piatra Neamt. Fiind o agentie

touroperatoare, de dimensiune medie, cu un numar de 16 angajati.

Organigrama. Personalul. Compartimente

22

MANAGEMENT

8/3/2019 Sibiu 2008

http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 23/39

Sibiul –spatiu cultural europeean

Conceperea sistematica a unei firme implica abordarea resurselor umane in stransa interdependenta

cu celelalte resurse: financiare, materiale, si informationale.

Structura organizatorica a unei agentii de turism depinde de mai multi factori, dintre care un rolimportant revine numarului de angajati si competentei acestora.

La selectia si incadrarea personalului se au in vedere pe anumite criterii de selectie cum ar fi:

Studiile atestate de certificate sau diplome;

Vechimea in munca;

Cunostinte suplimentare;

Postul detinut anterior;

Recomandari;

Cunostintele, deprinderile, aptitudinile, si comportamentul perrsoanei in cauza.

Eficacitatea utilizarii resurselor materiale, financiare si informationale depind intr-o masura

hotaratoare de resursa umana, in special in domewniul turismului, unde avem un cnum mare de

munca vie.

In general, o agentie de turism opereaza cu urmatoarele categorii de personal:

1.  Personalul administrative ( indeplineste sarcini de gestiune generala: contabili, casieri,

etc.):

Personal cu functii de conducere;

Personal ordinar;

Personal de ordine;

Personal de ingrijire.

2.  Personal ethnic:

Personal cu functii de conducere;

Personal destinat vanzarilor;

Personal de executie.

23

Secretariat Contabilitate Tiketing Marketing Departamentturism

Agentiturism

Agentitiketing

8/3/2019 Sibiu 2008

http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 24/39

Sibiul –spatiu cultural europeean

3.  Personal specializat ( de asistenta turistica ):

Curierii;

“hostessas” ( asistentele turistice );

Ghizii turistici;

Interpretii.

Atributiile personalului operativ din cadrul uneii agentii de turism sunt determinate de numarul de

 persoane, de volumul de activitate si specificul acesteia.

Dintre acestea evidentiem:

Directoral programe-operare:

Coordoneaza activitatea de realizare a programelor pentru incoming si outgoing;

Incheie contracte de prestatii;

Verifica calculatia de prêt;

Intocmeste facturi pentru programele proprii;

Colaboreaza cu celelalte compartimente pentru realizarea programelor.

Director de vanzari:

Coopereaza activitatea agentilor de turism;

Incheie contracte de vanzare;

Stabileste contingentele; Stimuleaza vanzarile;

Tine evidenta vanzarilor.

Agent ticketing:

Participa la incheierea contractului specific;

Intocmeste si verifica decontarile periodice cu transportorul;

Tine evidenta incasarilor si a biletelor;

Rezerva si vinde bilete de avion;

Colaboreaza cu celelalte compartimente pentru realizarea produsului;

Intocmeste fisiere si rapoarte specifice.

Referent de specialitate:

Elaboreaza programeaza programe turistice interne si externe;

Efectueaza calculatia de prêt;

Preia programe pentru vanzare;

Incheie contracte cu prestatorii;

Difuzeaza comenzile si garficile de desfasurare a programelor.

24

8/3/2019 Sibiu 2008

http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 25/39

Sibiul –spatiu cultural europeean

Agentul de turism:

Ofera spre vanzare produsele agentiei;

Furnizeaza informatii despre produsele oferite;

Incheie contractul cu turistul;

Incaseaza contravaloarea serviciilor;

Emite biletul;

Face rezervari in numele clientului.

Ghidul de turism:

Se informeaza cu privire la structura si specificul programului;

Se informeaza cu privire la structura grupului;

Se documenteaza pentru a putea asigura informatiile specifice programului; Preauia de la agentie documentele operative si instrumentele de plata;

Se prezinta la locul si ora stabilita pentru a prelua grupul;

Asigura derularea programului conform structurii prestabilite;

Informeaza turistii asupra continutului programului;

Instrueste turistii in scopul eventualelor probleme;

Se preocupa pentru asigurarea unor servicii de calitate si respectarea clauzelor 

contractuale pentru serviciile realizate de furnizori;

Gestioneaza resursele financiare si efectueaza plata contravalorii serviciilor prestate;

Rezolva situatiile particulare aparute;

Intocmeste rapoarte;

Face propuneri pentru adaptarea programelor la solicitarile clientilor.

Compartimente

Biroul Secretariat  colaboreaza cu: Biroul de Dezvoltare

Biroul Transporturi

Biroul Turism

Biroul Trafic Accesoriu

Oficiul Traife si Documentatie

Biroul Publicitate

Biroul Difuzare si Fisier General

 Biroul de Dezvoltare colaboreaza cu: Biroul Secretariat

Biroul Transportuti

25

8/3/2019 Sibiu 2008

http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 26/39

Sibiul –spatiu cultural europeean

Biroul Trafic Accesoriu

Oficiul Traife si Documentatie

Biroul Publicitate

Oficiul Difuzare si Fisier General

 Biroul Turism colaboreaza cu: Biroul Secretariat

Biroul Dezvoltare

Biroul Transporturi

Biroul Trafic Accesoriu

Biroul Trife si Documentatie

Biroul Publicitate

 Biroul Trafic Accesoriu colaboreaza cu: Biroul Secretariat

Biroul de DezvoltareBiroul Transporturi

 Biroul Traife si Documentare colaboreaza cu: Biroul Secretariat

Biroul Dezvoltare

Biroul Transporturi

Biroul Turism

Biroul Secretariat

 Biroul Publicitate colaboreaza cu: Biroul DezvoltareBiroul Transporturi

Biroul Turism

Biroul Trafic Accesoriu

Biroul Secretariat

 Biroul Difuzare si Fisier General colaboreaza cu: Biroul Dezvoltare

Biroul Transporturi

Biroul Turism

Biroul Trafic Accesoriu

Etapele conceperii produselor turistice

Conceperea unui produs turistic presupune parcurgerea urmatoarelor etape:

1. Culegerea informatiilor despre:

• Cerere: motivatii de calatorie, venituri disponibile, timp liber, varsta, categorie

socio-profesionala, gusturi turistice, etc.

• Oferta concurentei: produsele turistice oferite, preturile si tarifele practicate, etc.

26

8/3/2019 Sibiu 2008

http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 27/39

Sibiul –spatiu cultural europeean

• Analiza propriei oferte comparative cu cea a concurentei.

• Competentele care vor fi incluse in propria oferta: obiective turistice variate, baza

materiala specifica si serviciilor oferite, posibilitatile de acces in diferite zone.

2. Selectarea obiectivelor turistice, serviciilor oferite si unitatilor prestatoare in functie de

tipologia clientelei si particularitatile cererii.

3. Combinarea (pornind de la rezultatele studierii cererii) si asamblarea componentelor 

 produsului turistic (organizarea preliminara) – realizate cu mult inainte de exprimarea cererii – in

care tour-operatorul alege: destinatia, mijloc de transport, unitatile de cazare, alimentatia, alte

servicii incluse in pachet, daca grupul va beneficia de asistenta turistica realizata de catre ghid pe tot

 parcursul calatoriei etc.

4. Asigurarea serviciilor necesare pe tot parcursul calatoriei. Pentru aceasata agentia de turism:

• Incheie contracte, conventii, minute cu prestatorii directi de servicii turistice;

• Emite comenzile de rezervare;

In cazul produselor turistice de tip tour aceasta etapa presupune alegerea intinerarului si intocmirea

 programului turistic.

5. Determinarea (calculul) pretului produsului turistic:

• Pornind de la costul serviciilor de transport, cazare, alimentatie etc.

• De la celelalte elemente de calcul conform legii (commission, TVA, assigurari,

contributia de participare la fondul de dezvoltare si promovare a turismului)

6. Promovarea produsului turistic:

• Realizarea si distribuirea brosurilor, pliantelor, afiselor turistice etc.

• Publicitate prin mass-media.

7. Lansarea produsului turistic pe piata – un sir de actiunii prin care agentia isi face cunoscute

 produsele pe plan local si international.

Conceperea produselor turistice

Avem in vedere dorinta clientilor de a petrece timpul in mod agreabil ceea ce semnifica o

diversitate cat mai mare a activitatilor desfasurate.De aceea am realizat un program turistic variat si

cu un continut bogat. Datorita existentei unor obiective turistice cu un impact cultural major am

decis ca vizitarea acestora sa se efectueze nu in cadrul unui program turistic strict ci mai degraba

urmarind anumite itinerarii.

Excursia propusa

Destinatia: SIBIU

27

8/3/2019 Sibiu 2008

http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 28/39

Sibiul –spatiu cultural europeean

1. BACAU - ONESTI – TG. SECUIESC – BRASOV – FAGARAS – SIBIU – RASINARI

  – PALTINIS – SIBIU – MEDIAS – SIGHISOARA – ODORHEIUL SECUIESC-

MIERCUREA CIUC – COMANESTI – BACAU.

Varianta I:

Servicii incluse :

- transport autocar modern de 50 locuri , aer conditionat, instalatie audio –video;

Spre exemplu turistii vor vizita :

Ziua I

• Piaţa Mare sau "Ringul cel Mare" cum i se spunea odinioară, era locul de întâlnire şi scena

marilor festivităţi organizate cu prilejul instalării conducătorilor cetăţii. Aici, oamenii se

întâlneau si se sfătuiau cum să apere cetatea în vremuri de restrişte.

Dar în umbra acestor evenimente, se ascunde şi trecutul sumbru al decapitărilor,

spânzurărilor şi chiar arderilor pe rug, petrecute până la sfârşitul sec. XVIII, în acela&351;i

spaţiu.

• Remarcabil prin vechime şi stil arhitectural sunt şi casele din zona pieţei: Casa albastră -

 pentru un timp, aici se dădeau reprezentaţii de teatru, Casa Haller, Casa Reissner 

• Turnul Sfatului, al cărui nume provine de la numele clădirii alăturate care a fost sediul

Sfatului Orăşenesc, aşezat între Piaţa Mare şi Piaţa Mică. Construcţia a fost terminată în

1588, dar prin renovarea din 1824 i s-a dat aspectul actual. Între anii 1961-1962, turnul a

fost complet restaurat.

Turnul a avut diferite întrebuinţări, mai întâi ca turn de apărare, apoi în perioada de pace,

ca magazie de cereale şi cam pe la jumătatea veacului trecut ca muzeu de ştiinţe naturale.

Orologiul acestui turn vestea în timpul Evului Mediu stingerea şi începutul veghii de noapte.

• Piaţa Mică este amplasată pe teritoriul cuprins în interiorul celei de-a doua centuri de

fortificaţii ale oraşului. Ea a fost vechiul centru comercial al cetăţii fortificate. Piaţa

conservă cu mici modificări, aspectul din secolul al XV- lea, toate clădirile fiind monumente

istorice.

Ziua II

• Podul Minciunilor, primul pod de fontă din ţară, construit în 1859.

• Piaţa Huet s-a format pe traseul primei incinte fortificate a Sibiului.

28

8/3/2019 Sibiu 2008

http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 29/39

Sibiul –spatiu cultural europeean

• Construcţiile din jurul Catedralei Evanghelice constituie valoroase vestigii de cultură

aparţinând sec. XV - XVIII. Dintre acestea, cele mai importante sunt Casa Parohială şi

Liceul Brukenthal.

• Biserica Evanghelică este un edificiu în stil gotic. Deosebit de valoros este inventarul mobil

al bisericii. O perioadă, biserica a fost folosită şi ca loc de înmormântare a unor personalităţi

sibiene. Ferula cuprinde 67 de pietre funerare.

Aici a fost înmormântat şi Mihnea Vodă cel Rău, domn al Ţării Româneşti, ucis şi

înmormântat la Sibiu în 1510. Pasajul Scărilor - i se mai spune şi "Zidul cu arce".

• Primăria veche a fost ridicată în 1470 de către comitele Thomas Altemberger şi este unul din

cele mai frumoase monumente laice din Transilvania, aparţinând stilului gotic.

În prezent, aici se află Muzeul de Istorie. În cadrul acestui muzeu sunt prezentate colecţii

de numismatică (60.000 de monede antice greceşti şi romane, medievale: ungureşti,transilvănene, germane), arheologice, de artă decorativă şi obiecte de breaslă, arme şi grafică

documentară.

Ziua III

• Mitropolia Ortodoxă construită între anii 1902-1906 după modelul Bisericii Sfânta Sofia din

Constantinopol. În jurul bisericii se află o serie de morminte ale unor personalităţi ca:

George Bariţiu, loan Raţiu, Alexandru Papiu llarian.

• Biserica Reformată construită în anul 1786. Interiorul este modest, impus de austeritatea

cultului.

• Biserica Catolică construită în stil baroc între anii 1726-1728 de către călugării iezuiţi.

• Biserica Ursulinelor 

• Zidul Cetăţii şi turnurile de apărare - zidul a fost construit în secolul al XV-lea, ca a treia

centură de fortificaţii.

Ziua IV

• Turnul Archebuzierilor, Turnul Olarilor şi Turnul Dulgherilor, Turnul Pielarilor 

• Muzeul Brukenthal, în cadrul căruia se află Galeria de Artă cu cele două expoziţii de bază:

Pinacoteca Brukenthal şi Galeria de Artă Naţională. Pinacoteca ale cărei piese au fost

achiziţionate de baronul Samuel Brukenthal (fost guvernator al Transilvaniei) cuprinde

şcolile de pictură flamandă-olandeză (450 piese), italiană (200 piese), germană-austriacă

(480), franceză şi spaniolă (20).

29

8/3/2019 Sibiu 2008

http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 30/39

Sibiul –spatiu cultural europeean

• Galeria de Artă Naţională numără peste 3000 de piese, lucrări de referinţă ce ilustrează

istoria artei româneşti din secolele XV-XX.

• Muzeul de istorie naturală - colecţiile muzeului însumează peste 1.000.000 piese: colecţia de

 botanică, zoologie, mineralogie, petrografie, paleontologie, ornitologie

• Muzeul dedicat istoriei farmaciei amplasat într-o clădire monument istoric şi arhitectonic, cu

elemente gotice şi renascentiste datând din 1568. În aceasta clădire a funcţionat în jurul

anului 1600 farmacia "La ursul negru", una dintre cele mai vechi farmacii din ţară.

• Muzeul de arme şi trofee de vânătoare ce reflectă evoluţia ustensilelor şi armelor de

vânătoare de-a lungul timpului şi pune în evidenţă varietatea vânatului. Colecţia numără

 peste 1.500 piese.

Toate aceste obiective sunt cuprinse într-un itinerar cultural realizat de ServiciulMonumente Istorice al Marelui Ducat de Luxemburg şi Institutul European de Itinerarii

Culturale, situat la Luxemburg, în colaborare cu Ministerul Culturii din România. Acest

itinerar face parte din programul "Itinerarii culturale" al Consiliului Europei.

Ziua V

• Muzeul Civilizaţiei Populare Tradiţionale, organizat cu începere din anul 1963 în Dumbrava

Sibiului pe o suprafaţă de 96 ha. Muzeul se distinge prin caracterul său tematic special:

ilustrarea civilizaţiei populare româneşti cu accent pe creaţia tehnică preindustrială. Muzeul

cuprinde: arhitectură, interioare de locuit, ocupaţii tradiţionale, instalaţii de industrii

ţărăneşti (acţionate de energie umană, animală sau naturală calorică, hidraulică, eoliană).

Patrimoniul său este reprezentat prin 127 monumente de arhitectură şi tehnica populară,

însumând cca. 19.000 obiecte integrate funcţional celor 340 de construcţii originale

transferate aici .

• Municipiul Mediaş - este al doilea oraş ca număr de locuitori şi ca pondere industrială din judeţul Sibiu. Se întinde pe Valea Târnavei Mari, la 55 km de Sibiu într-o frumoasă regiune

deluroasă. Aparţine generaţiei de oraşe feudale.

• Biserica Evanghelică "Sfânta Margareta"- menţionată în 1450, aparţinând stilului gotic.

• Fortificaţia din jurul bisericii - numită şi "Castelul" datează din aceeaşi perioadă cu biserica .

• Turnul Clopotelor - nivelele inferioare sunt din piatră, iar cele superioare din cărămidă.

Ziua VI

• Turnul Croitorilor - aici poate fi văzut blazonul breslei croitorilor.

30

8/3/2019 Sibiu 2008

http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 31/39

Sibiul –spatiu cultural europeean

• Clădirea Primăriei - datează din sec. al XVll-lea; la subsol a fost o închisoare.

• Turnul Mariei - datează din sec. al XVI-lea.

• Casa memorială Stefan Ludwig Roth - a fost construită în stil neoclasic. Aici s-a născut în

1796 marele luptător şi revoluţionar german.

• Piaţa Regele Ferdinand - este în centrul oraşului şi grupează o serie de construcţii din

secolele XV - XVII. Se întâlnesc mai multe stiluri: gotic, al Renaşterii, neoclasic, Empire.

Aici pot fi văzute multe case interesante prin arhitectura şi vechimea lor (casa Schuller, casa

Rosenauer, casa Schuster).

Ziua VII

• Mânăstirea Franciscanilor - datează din sec. al XV-lea. Între 1543 - 1699 a fost nefolosită.

Abia în 1721 franciscanii revin în ea reparând-o.

• Biserica Ortodoxă - în construcţie, are influenţă barocă.

Incheierea actiunii turistice

Dupa incheierii actiunii turistice se va avea in vedere evaluarea gradului de satisfacere a clientului

 prin furnizarea unui chestionar menit sa colecteze informatii despre parerea clientilor privind

calitatea produsului turistic achizitionat.Pentru o mai buna coordonare intre produsul oferta si

 produsul real se vor avea in vedere raspunsurile legate de cazare,transport,mese si internet daca este

cazul.In cazul in care clientul este dezamagit se va incerca compensarea acestuia cu anumite

 bonusuri de fidelitate;reprezentand reduceri de pret ,in cazul in care va apela in continuare la

serviciile agentiei.

Analiza de preţ

Cheltuieli de organizare a excursiei:

1. CHELTUIELI DE TRANSPORT:

400 KM*1 RON =400 RON

2. CHELTUIELI DE CAZARE:

7 NOPTI * 40 PERSOANE * 150 RON = 42.000 RON

3. CHELTUIELI CU MASA:

6 MIC DEJUN *15 RON*40 PERSOANE = 3.600 RON

7 DEJUN*25 RON * 40 PERSOANE = 7.000 RON

7 CINA *15 RON*40 PERSOANE = 4.200 RON

31

8/3/2019 Sibiu 2008

http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 32/39

Sibiul –spatiu cultural europeean

Total = 57.200 RON

1. Comision agentie ( 30%) = 17.160 RON

2. T.V.A.( 19%) = 3.260.4 RON3. Fonf de turism ( 3%) = 514,8 RON

  Total cheltuieli : 78.135,2 ron

PRET EXCURSIE 1 PERSOANA = 1961 RON

PROMOVAREA PRODUSELOR TURISTICE

II.5.1. MIJLOACE DE PUBLICITATE

Mijloacele de publicitate

Publicitate prin: presa ( ziare, reviste); radio; TV; publicitate de pliante, bronsuri, afise.

Publicitatea reprezinta orice forma de comunicare non-personala realizata prin intermediul mass-

media si care prezinta detaliat un produs ce are un sponsor identificat. Ca elemente ale mass-media

 pot fi considerate: ghiduri de calatorie, ziare, reviste, radio, TV, mail.

Publicitatea este folosita pentru a atinge o intreaga gama de obiective ce pot include schimbari de

atitudine sau construirea de imagini noi, cat si imbunatatirea vanzarilor.

Publicitatea are rolul:

De a imforma clientul

De a face cunoscut produsul

De a comvinge clientela si de a crea o opinie favorabila produsului turistic comercializat

De a stimula vanzarile, de a atrage noi clienti dispusi sa comercializeze produsele.

Principalele mijloace publicitare

Forma scrisa este utilizata primordial in industria turistica, fiind usor accesibila, putand utiliza atat

ilustratii cu efect emotional cat si text pentru prezentarea informatiilor.

Exemple: prospecte, brosuri, harti, afise, presa, panouri, anunturi, scrisori.

Televiziunea este rivala altor mijloace publicitare si are avantajul ca mesajul este receptionat direct

la locuinta. Audienta pote fi maxima, iar starea de relaxare a telespectatorului favorizeaza

disponibilitatea de a retine imformatiile. Dezavantajul utilizarii acestui mijloc ar fi costul ridicat si

necesitatea de a relua mesajele in cadrul unei companii publicitare pentru a avea efect.

32

8/3/2019 Sibiu 2008

http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 33/39

Sibiul –spatiu cultural europeean

Targurile si expozitiile sunt manifestari periodice cu profil general sau specializat, nationale sau

internationale, pentru prezentarea ofertei diferitilor agenti economici, in vederea largirii contactelor 

comerciale.

In turism se folosesc prezentari de harti, diapozitive, casete video, brosuri, pliante si imformatii din

 partea prestatorilor de servicii.

Cadourile publicitare includ obiecte folosite drept suporturi publicitare transmise de agentii de

turism cu ocazia unor evenimente deosebite (an nou, jubilee, targuri) partenerilor si clientilor lor.

Acestea sunt de obicei articole marunte de uz general sau personal. Exemplu: calendare, agende,

sacose, tricouri imprimate cu emblema firmei, pixuri, etc.

Din formele de publicitate turistica utilizate, pe langa acele mentionate, putem aminti:

Promovarea unor statiuni turistice prin oferirea unor premii in sejururi turistice acordate in

cadrul unor concursuri (extrasezon); Etichete aplicate bagajelor turistice cu denumirea hotelurilor, motelurilor;

Marcajele si indicatoarele de orientare turistica;

Spectacole evocative de sunet si lumina organizate la diferite obiective turistice.

II.5.2. RELAŢII PUBLICE

BIBLIOGRAFIE

33

8/3/2019 Sibiu 2008

http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 34/39

Sibiul –spatiu cultural europeean

1. F.BRAN - “Economia turismului si mediului inconjurator”, Editura

Economica, Bucuresti, 2001

2. Minciu.R. – “Marcheting turistic”, Editura Uranus, Bucuresti, 2002

3. Minciu. R. – “Economia Turismului”, Editura Uranus, Bucuresti,

2000

4. Nicolae Lupu – “Hotelul – economic si management”, Editura All ,Bucuresti, 2000

5. Stanciulescu G. – “ Tehnica operatiunilor de turism”, Edituta All,

Bucuresti, 2002

6. Stanciulescu G. – “ Tehnologia turismului”, Editura Oscar Print,

Bucuresti, 2000

7. – www.infoturism.ro

8. – www. Google.ro

34

8/3/2019 Sibiu 2008

http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 35/39

Sibiul –spatiu cultural europeean

Anexe

35

8/3/2019 Sibiu 2008

http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 36/39

Sibiul –spatiu cultural europeean

36

8/3/2019 Sibiu 2008

http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 37/39

Sibiul –spatiu cultural europeean

37

8/3/2019 Sibiu 2008

http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 38/39

Sibiul –spatiu cultural europeean

38

8/3/2019 Sibiu 2008

http://slidepdf.com/reader/full/sibiu-2008 39/39

Sibiul –spatiu cultural europeean