SIA in Slujba Culturii Nationale

308
MARIAN MOŞNEAGU SERVICIUL ISTORIC AL ARMATEI ÎN SLUJBA CULTURII NAŢIONALE

Transcript of SIA in Slujba Culturii Nationale

Page 1: SIA in Slujba Culturii Nationale

Marian MOŞnEaGU

SERVICIUL ISTORIC AL ARMATEI ÎN SLUJBA CULTURII NAŢIONALE

Page 2: SIA in Slujba Culturii Nationale

Lucrare sponsorizată de: S.C. STar STOraGE SrL Bucureşti

Page 3: SIA in Slujba Culturii Nationale

EdiTUra MiLiTară BUCUrEŞTi, 2013

MARIAN MOŞNEAGU

SERVICIUL ISTORIC AL ARMATEI

ÎN SLUJBA CULTURII NAŢIONALE

Page 4: SIA in Slujba Culturii Nationale

Coperta: adrian PandEaRedactor: dana-irina STănCULEaLayout: Maria dUMiTrU

Marius iOrGULESCU

Consultanţi de specialitate: Lucian drăGHiCi, ioana EnaCHE, colonel dr. Petrişor FLOrEa, dr. Luminiţa GiUrGiU, căpitan dan-Mihai GUGEanU, locotenent-colonel Titi-Puiu iOrGa, locotenent-colonel Gabriel PăTraŞCU, locotenent-colonel Constan-tin-Cristian ŞErBan, colonel dr. Marius-daniel ŞTEFan, dr. Cornel ŢUCă

Culegere computerizată: Mihaela CăLin, nicoleta CHiriaCESCU, Mirela COnSTanda, Eleonora diMa

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiMOŞNEAGU, MARIAN Serviciul istoric al armatei în slujba culturii naţionale / Marian Moşneagu. - Bucureşti : Editura Militară, 2013 iSBn 978-973-32-0931-7

355(498)

Page 5: SIA in Slujba Culturii Nationale

CUPRINS

Lista abrevierilor / 9Cuvânt-înainte / 11

Capitolul I MESAJE ANIVERSARE / 13

Mesajul ministrului apărării naţionale cu ocazia împlinirii a 145 de ani de la înfiinţarea Serviciului istoric al armatei / 13 Mesajul şefului Statului Major General privind sărbătorirea Zilei arhivelor Militare / 15Mesajul directorului general al direcţiei Generale de informaţii a apărării / 17Mesajul directorului direcţiei instanţelor Militare / 18Mesajul locţiitorului pentru resurse al şefului Statului Major General / 19Mesajul şefului Statului Major al Forţelor navale / 20Mesajul comandantului Comandamentului Comunicaţiilor şi informaticii / 22Mesajul Comandantului Flotei / 24Mesajul comandantului Flotilei 56 Fregate / 25Mesajul şefului direcţiei Topografice Militare / 26Mesajul comandantului Centrului de instruire pentru Tancuri şi auto „Colonel Pandele Predescu” / 27Scrisoarea generalului de flotilă aeriană veteran de război radu Theodoru / 28

Capitolul II ARHIVELE MILITARE ROMÂNE – COMPONENTĂ IMPORTANTĂ A PATRIMONIULUI ARHIVISTIC NAŢIONAL / 29

2.1. Serviciul istoric al armatei / 292.2. Centrul de Studii şi Păstrare a arhivelor Militare istorice / 552.3. Centrul intermediar de arhivă al Statului Major al Forţelor Terestre / 632.4. depozitul intermediar de arhivă al Forţelor aeriene / 662.5. depozitul intermediar de arhivă al Forţelor navale / 682.6. depozitul intermediar de arhivă Tehnică / 68

Page 6: SIA in Slujba Culturii Nationale

6 Marian MOŞnEaGU

Capitolul III. ACTIVITATEA DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ, EDITORIALĂ ŞI DE REPREZENTARE A SERVICIULUI ISTORIC AL ARMATEI / 71

Capitolul IV. ACTIVITĂŢILE SERVICIULUI ISTORIC AL ARMATEI DE COORDONARE A BIBLIOTECONOMIEI ŞI MUZEOGRAFIEI MILITARE NAŢIONALE / 123

Capitolul V. PUBLICAŢIILE SERVICIULUI ISTORIC AL ARMATEI / 127

Capitolul VI. FAMILIA ARHIVIŞTILOR MILITARI / 133

ANEXE / 245

Anexa nr. 1 Şefii Serviciului istoric al armatei / 245Anexa nr. 2 Personalul Serviciului istoric al armatei 1969-2012 / 248Anexa nr. 3 Sumarul sumarelor revistei „document. Buletinul arhivelor Militare române” 1998-2012 / 256Anexa nr. 4 Sumarul sumarelor „Calendarului tradiţiilor militare” 2010-2013 / 285

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ / 289

Page 7: SIA in Slujba Culturii Nationale

CONTENTS

List of abbreviations / 9FOREWORD / 11

Chapter I. ANNIVERSARY MESSAGES / 13

The message of the national defense Minister with the occasion of the fulfillment of 145 years since the creation of the Military Historical Service / 13The message of the General Staff Chief regarding the anniversary of the Military archives day / 15The message of the Second in Command for the resources of the General Staff Chief / 19The message of the navy Forces General Staff Chief / 20The message of the General director of the defense intelligence General directorate / 17 The message of the Commandant of the Communications and informatics department / 22The Message of navy Commandant / 24The message of the Commandant of the 56th Frigates Flotilla / 25The message of the director of the Military Court directorate / 18The message of the Chief of Military Topographic directorate / 26The message of the Commandant of the Training Center for Tanks and Motors ”Colonel Pandele Predescu” / 27The letter of the air Flotilla General war veteran radu Theodoru / 28

Chapter II. ROMANIAN MILITARY ARCHIVES – IMPORTANT COMPONENT OF THE NATIONAL ARCHIVE PATRIMONY / 29

2.1. Military Historical Service / 292.2. Studies and Keeping of the Historical Military archives Center / 552.3. archive intermediary Center of the Land Forces of General Staff / 632.4. archive intermediary Warehouse of the air Forces / 662.5. archive intermediary Warehouse of the navy Forces / 682.6. Technical archive intermediary Warehouse / 68

Page 8: SIA in Slujba Culturii Nationale

8 Marian MOŞnEaGU

Chapter III. SCIENTIFIC RESEARCH, EDITORIAL AND REPRESENTATIONACTIVITY OF THE MILITARY HISTORICAL SERVICE / 71

Chapter IV. THE MILITARY HISTORICAL SERVICE’S COORDINATIONACTIVITIES OF THE LIBRARY SCIENCE AND NATIONAL MILITARY MUSEOGRAPHY / 123

Chapter V. PUBLICATIONS OF MILITARY HISTORICAL SERVICE / 127

Chapter VI. THE FAMILY OF MILITARY ARCHIVISTS / 133

ANNEXES / 245

annex no. 1 Military Historical Service Chiefs / 245annex no. 2 The Military Historical Service Personnel between 1969 and 2012 / 248annex no. 3 The summary of the summaries of „document. romanian Military archives Bulletin” review between 1998 and 2012 / 256annex no. 4 The summary of the summaries of „Military Traditions Calendar” between 2010 and 2013 / 285

SELECTIVE BIBLIOGRAPHY / 289

Page 9: SIA in Slujba Culturii Nationale

LISTA ABREVIERILOR

a.C.T.T.M. – agenţia de Cercetare pentru Tehnică şi Tehnologii Militarea.M.r. – arhivele Militare românea.S.S.i.M. – agenţia pentru Sisteme şi Servicii informatice Militarea.T. – arhivele TotalitarismuluiB.O.B.p. – Biroul Organizaţiei de Bază partidC.a.a.T. – Comandamentul apărării antiaeriene a TeritoriuluiC.B.r.n. – Chemical, Biological, Radiological and NuclearC.C.a. – Casa Centrală a armateiC.C.P.a.M.i. – Centrul de Cercetare şi Păstrare a arhivelor Militare istoriceC.C. al P.C.r. – Comitetul Central al Partidului Comunist românC.C. al P.M.r. – Comitetul Central al Partidului Muncitoresc românC.F.M.M. – Comandamentul Forţelor Maritime MilitareC.n.S.a.S. – Consiliul naţional pentru Studierea arhivelor SecurităţiiC.r.i.S.T. – Comisia română de istoria şi Filosofia Ştiinţei şi TehniciiC.S.P.a.M.i. – Centrul de Studii şi Păstrare a arhivelor Militare româneC.T.E.a. – Centrul Tehnic-Editorial al armateiC.V.P.a.M. – Centrul de Valorificare şi Păstrare a arhivelor Militared.B.a.M.r. – „document. Buletinul arhivelor Militare române”d.i. – „dosarele istoriei”d.L.E.n. – direcţia Lucrări în Economia naţionalăd.G.a.S. – direcţia Generală a arhivelor Statuluid.i.a.T. – depozitul intermediar de arhivă Tehnicăd.i.S. – divizia de istoria Ştiinţeid.T.P.i. – direcţia Tehnică şi Programe de Înzestrared.S. – documente secreted.S.C.S. – direcţia de Studii şi Cercetări Ştiinţificed.S.P.a. – direcţia Superioară Politică a armateiH.C.M. – Hotărârea Consiliului de Miniştrii.a. – instrucţiuni arhivisticeinFOSEC – securitatea informaţiilori.n.M.E.r. – institutul naţional pentru Memoria Exilului românesci.r.r.d. – institutul revoluţiei române din decembrie 1989

Page 10: SIA in Slujba Culturii Nationale

10 Marian MOŞnEaGU

i.S.P.a.i.M. – institutul pentru Studii Politice de apărare şi istorie MilitarăÎ.d. – Înalt decretM.a.i. – Ministerul afacerilor interneM.ap.n. – Ministerul apărării naţionaleM.C.G. – Marele Cartier GeneralM.F.a. – Ministerul Forţelor armateM.i. – „Magazin istoric”M.i.a.P.r. – Ministerul Înzestrării, aprovizionării şi Producţiei de războim.l. – metru liniarM.St.M. – Marele Stat Majorn.B.C. – nuclear, Bacteriologic, Chimicp.c.c. – personal contractual civilr. – rezervăr.d.G. – republica democrată Germanăr.F.G. – republica Federală Germanăr.i.M. – „revista de istorie Militară”rtr. – retragerer.P.r. – republica Populară românăS.i.a. – Serviciul istoric al armateiS.M.G. – Statul Major Generalu.a. – unităţi arhivistice

Page 11: SIA in Slujba Culturii Nationale

CUVÂNT-ÎNAINTE

Pentru conducerea Ministerului apărării naţionale, pentru Statul Major General şi pentru toate structurile din organica armatei române, Serviciul istoric al armatei are reputaţia unei autorităţi într-un domeniu generos sub aspectul in-formaţiilor pe care le-a acumulat şi tezaurizat, dar şi prin modul riguros şi elevat în care a ştiut să valorifice patrimoniul arhivistic militar, să-l facă accesibil cercetă-torilor şi să-l facă bine cunoscut şi apreciat prin activităţi ştiinţifice şi editoriale.

am avut ocazia, atât în cadrul autoevaluării activităţii din anul precedent, cât şi cu prilejul autoevaluării la nivelul structurii directorului Statului Major Ge-neral, să constat că Serviciul istoric al armatei are o strategie bine definită în do-meniul specific de activitate, că are capacitatea de a identifica soluţii multiplelor probleme şi solicitări din interiorul şi din afara Ministerului apărării naţionale şi – lucrul cel mai evident – are oameni de mare valoare, în măsură să gestioneze şi să soluţioneze cu promptitudine problematica vastă a investigaţiilor arhivistice. În ultimii ani, ei au făcut dovada unui efort fizic şi intelectual remarcabil, fiind solidari cu toţi factorii responsabili angrenaţi în procesul încununat de succes al restructurii şi modernizării instituţiei militare. Îi admir şi îi felicit pe toţi aceştia, precum şi pe colegii lor din structurile similare de la nivelul categoriilor de forţe pentru modul condescendent în care au înţeles să acţioneze şi să pună în slujba camarazilor noştri activi, din rezervă şi din retragere experienţa şi expertiza proprie.

de asemenea, apreciez tot ceea ce fac aceşti oameni în domeniul valorifică-rii ştiinţifice a acestui patrimoniu, fie că este vorba de momente de referinţă din evoluţia organismului militar naţional, de sprijinul acordat compartimentelor şi birourilor de tradiţii pentru organizarea unor aniversări şi ceremoniale specifice, de activitatea în cadrul Comisiei de Heraldică a Ministerului apărării naţionale, de conservarea mărturiilor memorialistice sau de activitatea editorială.

Mărturisesc că sunt unul dintre pasionaţii de istorie şi citesc cu multă plă-cere revista „document”, „Calendarul tradiţiilor militare” şi apreciatele volume de documente, dicţionarele şi enciclopediile pe care le-aţi lansat de-a lungul anilor. de asemenea, apreciez disponibilitatea de vă implica în proiecte comune cu ar-hivele naţionale, Muzeul Militar naţional „regele Ferdinand i”, Cercul Militar

Page 12: SIA in Slujba Culturii Nationale

12 Marian MOŞnEaGU

naţional, Editura Militară şi Centrul Tehnic-Editorial al armatei, proiecte soldate cu digitizarea fondului de carte veche şi promovarea tradiţiilor armatei române şi a produselor editoriale proprii.

desigur, cei 145 de ani au însemnat acumularea unei vaste experienţe în do-meniul arhivistic şi o temeinică aprofundare a trecutului armatei române. Esen-ţial este ca şi pe viitor să existe aceeaşi concentrare asupra modalităţilor specifice de acţiune pentru protejarea patrimoniului deţinut de arhivele Militare şi de a ur-genta informatizarea arhivei istorice şi implementarea măsurilor de arhivare elec-tronică în perspectivă. acesta este şi motivul pentru care s-a solicitat Serviciului istoric al armatei şi structurilor specializate propuneri pentru promovarea unei noi concepţii de optimizare a managamentului arhivistic militar, de eficientizare a activităţii în domeniu şi de stabilire a priorităţilor pe termen mediu şi lung.

de aceea, salut cu sinceră admiraţie şi preţuire colegială iniţiativa redactă-rii şi apariţia acestei preţioase monografii cu ocazia împlinirii a 145 de ani de la înfiinţarea acestei instituţii de prestigiu a armatei româniei, care încorporează în paginile sale evoluţia remarcabilă a acestei utile şi indispensabile structuri milita-re, precum şi activitatea prodigioasă a numeroşi şi dedicaţi foşti şi actuali speci-alişti în domeniul arhivisticii şi istoriei militare, care au demonstrat cu prisosinţă că şi-au asumat pe deplin responsabilitatea de a conserva şi pune la dispoziţia generaţiilor viitoare mărturiile şi tradiţiile trecutului armatei române.

Folosesc acest moment aniversar pentru a vă mulţumi dumneavoastră, cei care aţi activat de-a lungul anilor în structurile Serviciului istoric al armatei, ac-tualei echipe a instituţiei, precum şi partenerilor şi colaboratorilor dumneavoas-tră pentru eforturile depuse în acest domeniu de interes major pentru prezentul şi viitorul armatei româniei.

am convingerea că tradiţiile armatei române, făurite cu devotament şi profesionalism de înaintaşi, aportul incontestabil al generaţiilor anterioare la evo-luţia constant ascendentă a instituţiei dumneavoastră şi vocaţia performanţei care vă animă în prezent vă vor stimula şi ambiţiona să continuaţi să excelaţi în dome-niile de referinţă în care activaţi cu onoare şi apreciată probitate profesională.

În numele conducerii Statului Major General şi al meu personal, vă mulţu-mesc şi vă felicit pentru performanţele deosebite obţinute în nobilul demers de tezaurizare şi punere în valoare a memoriei armatei române şi vă doresc multă sănătate, bucurii şi satisfacţii deosebite în îndeplinirea cu succes a misiunilor spe-cifice, precum şi a idealurilor profesionale şi aspiraţiilor personale.

LA MULŢI ANI!

General-maior Dr. Avram CĂTĂNICI,DIRECTOR AL STATULUI MAJOR GENERAL

Page 13: SIA in Slujba Culturii Nationale

Capitolul i

MESAJE ANIVERSARE

MESAJUL MINISTRULUI APĂRĂRII NAŢIONALE, GABRIEL OPREA, CU OCAZIA ÎMPLINIRII

A 145 DE ANI DE LA ÎNFIINŢAREA SERVICIULUI ISTORIC AL ARMATEI

Dragi camarazi,

La 17 martie se împlinesc 145 de ani de la înfiinţarea, în cadrul depozitului General al războiului, a Secţiei Lucrări istorice – prima structură cu atribuţii în conservarea arhivelor militare din armata româniei.

Beneficiind de personal de înaltă competenţă profesională, instituţia s-a dezvoltat continuu, iar rolul istoricilor militari a crescut îndeosebi după Primul război Mondial. În anul 1928, Serviciul istoric este reorganizat după modelul unor structuri similare existente în armatele principalelor puteri europene şi a intrat în subordinea Marelui Stat Major, fiind mandatat cu nobila misiune de per-petuare a tradiţiilor Oştirii române.

de-a lungul existenţei sale, Serviciul istoric al armatei a gestionat, cu res-ponsabilitate şi competenţă, patrimoniul arhivistic militar, reuşind să conserve pentru posteritate un tezaur inestimabil de documente şi informaţii cu valoare istorică şi să preleveze lecţiile învăţate ale trecutului.

Specialiştii Serviciului istoric al armatei, atât ofiţeri de stat-major, cu expe-rienţă în conducerea trupelor şi în campanii, cât şi subofiţeri sau arhivişti civili, cu pasiune faţă de domeniul istoriei şi arhivisticii, au valorificat în mod strălucit zes-trea istoriografică a oştirii române. dăruirea şi devotamentul lor au făcut posibilă apariţia unor prestigioase culegeri de documente, lucrări cu caracter enciclope-dic, albume tematice, dicţionare, monografii şi publicaţii de profil, pagini glorioa-se din epopeea naţională, episoade dramatice din participarea armatei române la confruntările militare din secolele XiX–XX. În paginile acestor documente s-au regăsit pildele de devotament, sacrificiu şi de servire fără preget a intereselor naţi-onale oferite de lideri militari consacraţi sau simpli soldaţi deveniţi, prin bravură şi jertfă supremă pe altarul patriei, eroi în Panteonul naţional.

istoria recentă a reconfirmat cu prisosinţă faptul că gestionarea informaţiei istorice, asociată cu priceperea, pasiunea, competenţa şi buna-credinţă a speci-

Page 14: SIA in Slujba Culturii Nationale

14 Marian MOŞnEaGU

aliştilor în domeniu a fost, este şi va fi fundamentală în elaborarea programelor educaţionale, proiectelor culturale şi chiar în luarea deciziilor militare.

Dragi camarazi, istorici, documentarişti şi arhivişti,

Cu respect pentru munca desfăşurată de predecesori şi cu consideraţie pentru slujitorii de astăzi ai Serviciului istoric al armatei, am încredere că veţi acţiona, în continuare, cu aceeaşi râvnă şi devotament pentru dezvoltarea şi mo-dernizarea managementului arhivistic militar şi că veţi valorifica, cu discernă-mânt şi înaltă probitate profesională, documentele trecutului în folosul generaţi-ilor viitoare.

Sunt convins că munca dumneavoastră laborioasă va da roadele aşteptate în elaborarea unor lucrări de specialitate care să devină repere ale istoriografiei militare şi mărturii pilduitoare pentru personalul armatei româniei.

Cu prilejul Zilei Serviciului istoric al armatei, vă felicit şi vă urez multă sănătate, satisfacţii profesionale şi împliniri alături de cei dragi.

aşa să ne ajute dumnezeu!

Gabriel OPREA,MINISTRUL APĂRĂRII NAŢIONALE

Page 15: SIA in Slujba Culturii Nationale

MESAJUL ŞEFULUI STATULUI MAJOR GENERAL, PRIVIND SĂRBĂTORIREA ZILEI ARHIVELOR MILITARE

La 26 iulie, de Ziua arhivelor Militare, armata româniei îi omagiază pe camarazii ofiţeri, subofiţeri, maiştri militari şi pe salariaţii civili care, de-a lungul anilor, au contribuit la conservarea şi salvarea pentru posteritate, uneori în con-diţiile vitrege ale războaielor, a fondului de documente, fotografii, acte normative, lucrări editate şi produse cartografice ce alcătuiesc patrimoniul arhivistic militar, oglindă a evoluţiei organismului militar naţional, precum şi a eroicelor acţiuni de luptă şi fapte de arme ale ostaşilor români.

În această zi de sărbătoare, mă adresez dumneavoastră, arhiviştilor militari, cerându-vă să utilizaţi toate mijloacele moderne de prelucrare, stocare şi acces la informaţiile de interes istoric de care dispuneţi pentru păstrarea şi valorificarea ştiinţifică a tezaurului arhivistic al armatei româniei.

astăzi, tradiţiile depozitului de arhivă al armatei, înfiinţat în urmă cu 92 de ani, la 26 iulie 1920, prin Ordinul nr. 4 al Marelui Stat Major, sunt continuate, în mod onorant şi responsabil, de Centrul de Studii şi Păstrare a arhivelor Mili-tare istorice, care conservă mărturiile documentare ale armatei româniei şi care stochează şi securizează fondurile de arhivă istorică şi memorialistice, precum şi preţioasele colecţii legislative şi bibliofile.

de-a lungul celor 145 de ani de existenţă, Serviciul istoric al armatei, prin structurile subordonate, a gestionat, prelucrat şi păstrat în condiţii optime valoro-sul tezaur documentar al oştirii, printr-un efort constant de dăruire şi competenţă profesională în care se regăsesc activitatea neobosită, experienţa şi sacrificiile co-tidiene ale generaţiilor de arhivari, arhivişti, bibliotecari, documentarişti, muze-ografi şi istorici, militari şi civili care, în vreme de război sau pe timp de pace, în condiţii speciale de lucru, şi-au îndeplinit exemplar datoria.

Domnilor ofiţeri, maiştri militari, subofiţeri, soldaţi şi gradaţi profesionişti, salariaţi civili,

Cu prilejul Zilei arhivelor Militare, vă cer să rămâneţi consecvenţi preocu-părilor dumneavoastră remarcabile de păstrare şi valorificare ştiinţifică a fondului

Page 16: SIA in Slujba Culturii Nationale

16 Marian MOŞnEaGU

arhivistic al armatei româniei, precum şi demersului salutar de implementare a metodelor moderne de prelucrare informatizată şi arhivare electronică.

În numele conducerii Statului Major General şi al meu, personal, vă trans-mit aprecierea şi admiraţia noastră pentru competenţa, pasiunea şi responsabi-litatea cu care vă îndepliniţi această nobilă misiune. Vă asigur de tot sprijinul şi susţinerea logistică necesare operaţionalizării şi eficientizării activităţilor specifi-ce, precum şi valorificării în folosul generaţiilor viitoare a inestimabilelor lecţii de competenţă şi virtuţi ale trecutului armatei române.

Vă felicit pentru activitatea prestigioasă pe care o desfăşuraţi şi vă urez mul-tă sănătate şi fericire alături de cei dragi, precum şi împlinirea tuturor aspiraţiilor personale şi profesionale.

LA MULŢI ANI!

General-locotenent Dr. Ştefan DĂNILĂ,

ŞEFUL STATULUI MAJOR GENERAL

Page 17: SIA in Slujba Culturii Nationale

DOMNULUI COMANDOR DR. MARIAN MOŞNEAGU,ŞEFUL SERVICIULUI ISTORIC AL ARMATEI

aniversarea Zilei Serviciului istoric al armatei, instituţie cu rol primordial în domeniul arhivisticii şi păstrării tradiţiilor istorice ale Oştirii române, îmi oferă plăcutul prilej de a vă transmite sincere felicitări pentru reuşitele profesionale obţinute.

La ceas aniversar, vă doresc dumneavoastră şi întregului personal, putere de muncă, împlinirea tuturor năzuinţelor, prosperitate şi rezultate deosebite în merituoasa activitate pe care o întreprindeţi.

Cu respect,

General-locotenent ing. Dr. Gheorghe SAVU,DIRECTORUL GENERAL AL DIRECŢIEI GENERALE

DE INFORMAŢII A APĂRĂRII

Page 18: SIA in Slujba Culturii Nationale

DOMNULUI COMANDOR DR. MARIAN MOŞNEAGU,ŞEFUL SERVICIULUI ISTORIC AL ARMATEI

Stimate domnule comandor,

Cu prilejul sărbătoririi Zilei Serviciului istoric al armatei, am onoarea şi deosebita plăcere să vă adresez cele mai călduroase felicitări şi să vă urez multă putere de muncă, împliniri şi satisfacţii profesionale în activitatea de mare răs-pundere pe care o desfăşuraţi.

Fie ca această Sărbătoare să vă aducă, dumneavoastră şi tuturor colegilor, bucurii în suflet şi trăiri alese alături de cei dragi şi apropiaţi, realizarea demersu-rilor prezente şi de perspectivă!

LA MULŢI ANI!

Judecător colonel magistrat Cristian VRABIE,DIRECTORUL DIRECŢIEI INSTANŢELOR MILITARE

Page 19: SIA in Slujba Culturii Nationale

DOMNULUI COMANDOR DR. MARIAN MOŞNEAGU,ŞEFUL SERVICIULUI ISTORIC AL ARMATEI

Cu ocazia sărbătoririi a 145 de ani de la înfiinţarea Serviciului istoric al armatei, doresc să vă adresez sincere felicitări, cele mai călduroase urări de să-nătate, noi succese şi depline satisfacţii profesionale alături de colectivul pe care îl conduceţi.

LA MULŢI ANI!

Contraamiral Dr. Niculae VÂLSAN,LOCŢIITORUL PENTRU RESURSE

AL ŞEFULUI STATULUI MAJOR GENERAL

Page 20: SIA in Slujba Culturii Nationale

MESAJUL ŞEFULUI STATULUI MAJOR AL FORŢELOR NAVALEADRESAT CU PRILEJUL

ZILEI SERVICIULUI ISTORIC AL ARMATEI

Sărbătorirea, la data de 17 martie 2012, a Zilei Serviciului istoric al ar-matei, reprezintă un prilej deosebit de a evoca, în câteva cuvinte, rolul şi perfor-manţele celor care slujesc cu profesionalism şi devotament în această instituţie de memorie culturală, atât de importantă pentru istoria neamului românesc şi a armatei sale.

Evoluţia Serviciului istoric al armatei se confundă cu însăşi evoluţia Statu-lui Major General. Înfiinţat prin Înaltul decret nr. 380 din 17 martie 1867, în ca-drul administraţiei Centrale a Ministerului de război, pe parcursul celor 145 de ani de existenţă, Serviciul istoric al armatei şi-a schimbat denumirea şi forma de organizare de mai multe ori, din Secţia a ii-a „Lucrări istorice” din cadrul „depo-zitului General al războiului” în „Biroul 3 istoric” sau din „Secţia arhive Militare” în „arhivele Militare române” sau „Serviciul arhive şi documentare Militară”, adaptându-se continuu la mersul istoriei organismului militar românesc.

revenirea, de la 1 mai 2006, la denumirea de Serviciul istoric al armatei, contribuie la recuperarea unei tradiţii onorante şi la înscrierea acestuia în rândul instituţiilor similare din armatele ţărilor membre naTO. Prin efortul multor ge-neraţii de specialişti, instituţia dumneavoastră a devenit în prezent o structură modernă, statuată ca autoritate în domeniul arhivisticii şi istoriei militare, subor-donată Statului Major General.

acoperirea unui larg şi complex spectru de sarcini şi competenţe, de la ela-borarea politicilor în domeniul cercetării, protejării şi administrării fondului ar-hivistic al armatei, la soluţionarea unui volum impresionant de cereri de eliberare a actelor necesare stabilirii anumitor drepturi legale, de la valorificarea ştiinţifică a patrimoniului documentar, inclusiv printr-o activitate editorială de excepţie, la preluarea şi conservarea unui bogat material arhivistic aparţinând structurilor militare desfiinţate, reprezintă tot atâtea provocări pe care specialiştii dumnea-voastră le-au abordat de fiecare dată cu competenţe şi dăruire, inclusiv în benefi-ciul Forţelor navale române.

Page 21: SIA in Slujba Culturii Nationale

21Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

Cu ocazia aniversării Zilei Serviciului istoric al armatei şi a sărbătoririi a 145 de ani de frumoase tradiţii în domeniul arhivisticii şi istoriei militare, doresc să vă adresez sincere felicitări şi îmi exprim sentimentele mele de aleasă consideraţie, gratitudine şi preţuire faţă de personalul Serviciului istoric, îm-preună cu mesajul marinarilor militari de sănătate, fericire şi realizări în activi-tatea profesională.

LA MULŢI ANI!

Viceamiral Dr. Aurel POPA,ŞEFUL STATULUI MAJOR AL FORŢELOR NAVALE

Page 22: SIA in Slujba Culturii Nationale

MESAJUL COMANDANTULUI COMANDAMENTULUI COMUNICAŢIILOR ŞI INFORMATICII

CU PRILEJUL ANIVERSĂRII A 145 DE ANI DE LA ÎNFIINŢAREA SERVICIULUI ISTORIC AL ARMATEI

Împlinirea, la 17 martie a.c., a 145 de ani de la înfiinţarea Serviciului istoric al armatei când, prin Înaltul decret nr. 380 din 17.03.1867, în cadrul administra-ţiei Centrale a Ministerului de război s-a creat prima structură specializată pen-tru clasarea, conservarea, păstrarea şi valorificarea documentelor de arhivă, ne oferă onorantul prilej de a cunoaşte şi rememora remarcabile realizări şi bogatele tradiţii istorice ale personalului şi structurilor arhivistice de astăzi.

de-a lungul timpului, sub diferite denumiri, structurile arhivistice au conti-nuat să-şi îndeplinească cu responsabilitate şi profesionalism desăvârşit misiunea de bază, aceea de a păstra pentru generaţiile viitoare un patrimoniu documenta-ristic de o inestimabilă valoare.

Prima înaltă competenţă profesională a personalului Serviciului istoric al armatei şi structurilor din coordonare, dar mai cu seamă prin munca plină de pasiune, de renunţări şi sacrificii fără a aştepta o binemeritată recompensă, putem spune astăzi că suntem, şi în acest domeniu, la un anumit sincronism cu structuri similare din armatele aliate şi partenere.

În pofida aparenţelor, lumea arhivelor nu este una ermetică, închisă riguros în rafturi şi sertare, imortalizată în alb şi negru sau imprimată invizibil pe suporţi magnetici sau electronici; lumea arhivelor nu este ceva inert, peste care se depune colbul uitării! Lumea arhivelor este mereu vie şi însufleţeşte cu fiecare deschidere de dosar! Lumea arhivelor militare este una fascinantă care te transpune de la o epocă la alta şi îţi redă farmecul timpurilor trecute ireversibil, plăcerea de a cunoaşte ceea ce altminteri nu poate fi ştiut, te cuprinde cu pasiune şi te reţine aproape imperceptibil la masa de studiu.

de la documentele simple la documente elaborate, cu caracter ştiinţific sau enciclopedic, albume, dicţionare, monografii, rapoarte, scheme, planuri de ope-raţii, ordine, dări de seamă, bilanţuri, culegeri de documente, lucrări şi studii de profil, în toate regăsim deopotrivă, cronologic şi documentat, momente glorioase din epopeea militară a poporului român.

Page 23: SIA in Slujba Culturii Nationale

23Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

Pentru toate acestea, şi mai ales pentru cele care nu pot fi descrise în cu-vinte, personalul Comandamentului Comunicaţiilor şi informaticii şi unităţilor militare subordonate priveşte cu mândrie şi admiraţie munca plină de dăruire şi devotament a slujitorilor arhivelor noastre militare, le urează succese tot mai mari şi realizări profesionale de cea mai înaltă ţinută ştiinţifică, iar cu prilejul celei de-a 145-a aniversări le prezintă Onorul Militar!

LA MULŢI ANI!

General de brigadă Ion CERĂCEANU,COMANDANTUL COMANDAMENTULUI

COMUNICAŢIILOR ŞI INFORMATICII

Page 24: SIA in Slujba Culturii Nationale

MESAJUL COMANDANTULUI FLOTEI ADRESAT CU OCAZIA SĂRBĂTORIRII ZILEI SERVICIULUI ISTORIC AL ARMATEI

de la hârtia îngălbenită de trecerea timpului la fondul arhivistic stocat prin mijloace electronice, munca istoricilor militari a fost una deosebit de importantă şi a solicitat întotdeauna minuţiozitate şi rigoare.

Serviciul istoric al armatei are vederea de ansamblu asupra surselor de do-cumentare militare şi promovează conservarea celor mai importante dovezi ale evoluţiei armatei româniei de-a lungul vremurilor.

În ultima perioadă, colaborarea Serviciului istoric cu structurile din Flotă şi din Forţele navale în ansamblu a crescut simţitor. apreciem în mod deosebit disponibilitatea cu care unitatea dumneavoastră a răspuns solicitărilor noastre, promptitudinea şi acurateţea informaţiilor furnizate.

La ceas aniversar vă doresc dumneavoastră, familiilor şi celor apropiaţi, multă sănătate, bucurii şi împliniri în plan profesional şi în viaţa personală.

LA MULŢI ANI!

Contraamiral de flotilă Dr. Alexandru MÎRŞU,COMANDANTUL FLOTEI

Page 25: SIA in Slujba Culturii Nationale

ŞEFULUI SERVICIULUI ISTORIC AL ARMATEI

Cu ocazia Zilei Serviciului istoric al armatei, vă rugăm să primiţi din par-tea Flotilei 56 Fregate sincere felicitări pentru realizările deosebite în activitatea importantă pe care o desfăşuraţi şi urări de împliniri şi satisfacţii profesionale pentru dumneavoastră şi colectivul pe care îl conduceţi!

Comandor Dr. Sorin LEARSCHI,COMANDANTUL FLOTILEI 56 FREGATE

Page 26: SIA in Slujba Culturii Nationale

DOMNULUI COMANDOR DR. MARIAN MOŞNEAGU,ŞEFUL SERVICIULUI ISTORIC AL ARMATEI

Împlinirea celor 145 de ani de la înfiinţarea Serviciului istoric al armatei îmi oferă posibilitatea de a vă adresa sincere felicitări pentru activitatea deosebită şi de mare răspundere pe care o desfăşuraţi.

Vă rog să primiţi din partea mea şi a colectivului pe care îl conduc expresia distinselor sentimente, preţuirea pentru înaltul profesionalism, dăruirea, pricepe-rea şi puterea de muncă manifestate în activitatea dumneavoastră de zi cu zi.

La ceas aniversar, permiteţi-mi să vă adresez dumneavoastră şi personalului din subordine, urări de sănătate, fericire şi prosperitate, precum şi noi împliniri în viaţa personală şi profesională. Vă asigurăm că direcţia Topografică Militară va întreprinde măsuri pentru a duce mai departe bunele relaţii dintre cele două instituţii şi a obţinere noi realizări în domeniul topogeodeziei militare.

Permiteţi-mi să vă doresc succes deplin în activităţile pe care le desfăşu-raţi şi să obţineţi rezultatele care vor satisface aşteptările dumneavoastră pro-fesionale.

Sunt convins că relaţiile noastre de colaborare vor fi mai calde, mai intense şi mai apropiate.

LA MULŢI ANI!

Colonel inginer Marin ALNIŢEI,ŞEFUL DIRECŢIEI TOPOGRAFICE MILITARE

Page 27: SIA in Slujba Culturii Nationale

DOMNULUI COMANDOR DR. MARIAN MOŞNEAGU,ŞEFUL SERVICIULUI ISTORIC AL ARMATEI

Stimate domnule comandor,

Sărbătorirea a 145 de ani de la înfiinţarea Serviciului istoric al armatei con-stituie un onorant prilej de a vă adresa sincere felicitări dumneavoastră şi întregu-lui personal din subordine.

Folosesc această ocazie pentru a transmite sentimentele noastre de stimă şi admiraţie întregului colectiv de ofiţeri, subofiţeri şi arhivişti civili care, cu pasiune faţă de istorie şi multă dăruire, reuşesc să păstreze şi să valorifice impresionan-tul patrimoniu de documente cu o valoare istorică inestimabilă. de asemenea, doresc să mulţumesc pe această cale doamnei Luminiţa Giurgiu pentru sprijinul acordat în vederea eliberării notei documentare privind sărbătorirea la 1 martie a 95 de ani de la înfiinţarea armei auto în armata româniei.

Exprimându-mi convingerea că relaţiile dintre instituţiile noastre vor cu-noaşte o evoluţie ascendentă, vă rog să primiţi, domnule comandor, camarade-rescul salut al personalului Centrului de instruire pentru Tancuri şi auto „Co-lonel Pandele Predescu”, alături de cele mai calde urări de sănătate şi putere de muncă, fericire şi succese în realizarea tuturor proiectelor viitoare, alături de cei apropiaţi.

Colonel Nicolae NECULA,COMANDANTUL CENTRULUI DE INSTRUIRE

PENTRU TANCURI ŞI AUTO „COLONEL PANDELE PREDESCU”

Page 28: SIA in Slujba Culturii Nationale

STIMATE ŞI DRAGĂ CAMARAD COMANDOR DR. MARIAN MOŞNEAGU,

rar mi-a fost dat să cunosc un scriitor şi publicist militar de vocaţia, osâr-dia, multilateritatea şi răspunderea lui Marian Moşneagu, marinarul care ilus-trează superlativ tradiţia de cultură a Marinei Militare.

dacă adaug vocaţia de a reînvia, contemporanetiza şi dinamiza istoria mi-litară prin suita incredibilă de tipărituri pe care doctorul în istorie le iniţiază, co-ordonează şi patronează, reînzestrând personalitatea Oştirii ciuntită conjuctural în anii imediat postbelici, cu argumente de prim ordin uitate prin arhive, substan-ţializându-i armătura ideatică, argumentele existenţial-profesionale, de vocaţie patriotică şi jertfă, clădind acolo, la Serviciul istoric pe care îl conduce, sintezele făuritoare de unicitate, motivându-i prezenţa esenţială în păstrarea stabilităţii şi în făurirea româniei moderne, atunci întregesc un portret de militar făuritor de act cultural-spiritual cu vocaţia permanenţei.

În spaţiul relaţiilor de serviciu, îi mulţumesc marinarului şef al Serviciului istoric al armatei pentru activitatea şi promptitudinea cu care a venit în ajutorul aviatorului spre a-şi regăsi propria biografie militară.

aceleaşi mulţumiri rog a fi transmise colaboratorilor care vă ajută în opera întreprinsă cu atâta dăruire şi competenţă.

SĂRBĂTORI FERICITE!anul nou 2013 cu sănătate, bucurii şi împliniri temeinice!am convingerea că Serviciul istoric al Oştirii şi-a regăsit identitatea vie,

dinamică, conexă creator la complexitatea polimorfă a actului militar.

Camaraderia,Generalului de flotilă aeriană veteran de război Radu THEODORU

Page 29: SIA in Slujba Culturii Nationale

Capitolul ii

ARHIVELE MILITARE ROMÂNE – COMPONENTĂ IMPORTANTĂ

A PATRIMONIULUI ARHIVISTIC NAŢIONAL

2.1. SERVICIUL ISTORIC AL ARMATEI

Evoluţia Serviciului istoric al armatei (S.i.a.) se confundă cu însăşi evoluţia Statului Major General (S.M.G.). de-a lungul celor 145 de ani de existenţă, acesta a purtat diferite denumiri: Secţia a ii-a Lucrări istorice (1867; 1870–1893), Biroul 3 istoric (1893–1896; 1897–1904), Biroul 1 (1896–1897), Biroul 4 (1904–1906), Biroul 3 istoric (1906–1907; 1918–1920), Biroul 6 informaţii (1907–1918), Secţia a Vi-a istoric (1 aprilie 1920–1922), Secţia a Viii-a istoric (1922–1927), Secţia a Vii-a istoric (1927–30 ianuarie 1928), Serviciul istoric (30 ianuarie 1928–18 martie 1949), Secţia Xi istoric (18 martie 1949–1 august 1950), Secţia istoric (1 august 1950–1 aprilie 1959), Secţia istorie şi Geografie Militară (1 aprilie 1959–16 mai 1962), Secţia Studii istorice (16 mai 1962–11 octombrie 1969), Secţia arhi-velor Militare (11 octombrie 1969–1 aprilie 1973), arhivele Ministerului apărării naţionale (1 aprilie 1973–25 ianuarie 1984), Secţia arhive (24 ianuarie 1984–1 martie 1998), arhivele Militare române (1 martie 1998–1 decembrie 2000), Ser-viciul arhivistic Militar (1 decembrie 2000–1 aprilie 2002), Serviciul arhive şi documentare Militară (1 aprilie 2002–1 mai 2006) şi Serviciul istoric al armatei (1 mai 2006–prezent)1.

necesitatea unei structuri specializate în structura Marelui Stat Major (M.St.M.) a fost resimţită încă de la înfiinţarea acestuia. astfel, în „Monitorul Oas-tei”, vol. ii/1864, apărea următoarea Publicaţie, semnată de ministrul de război, generalul alexandru iacovache2: „având în vedere folosul ce trage ţara şi armata din răspândirea instrucţiei în oaste; având în vedere cât de nimerit este de a se pune în mâna soldatului cărţi de citit care, aducându-i aminte glorioase suvenire şi nobile exemple, să fie în acelaşi timp în raport cu gusturile şi poziţia sa; având în vedere lipsa ce are oastea de o istorie militară a româniei; având în vedere crearea

1 Comandor dr. Marian Moşneagu, Serviciul Istoric al Armatei – promotorul istoriografiei militare naţionale, în „Gândirea militară românească”, nr. /2009, p. 109-117.

2 Ministrul de război între 12 octombrie 1863–12 aprilie 1864.

Page 30: SIA in Slujba Culturii Nationale

30 Marian MOŞnEaGU

şcolilor prin regimente, am hotărât un concurs pentru adoptarea a două opere destinate şcolilor regimentare ale corpurilor.

Întâia lucrare va cuprinde o adunătură de faptele cele mai însemnate de bravură, de generozitate, umanitate, patriotism, dezinteresare şi eroism prin care ostaşii români s-au deosebit în toate epocile istoriei noastre.

autorii trebuie să se silească a căuta tot ce poate inspira soldaţilor senti-mentele cele mai nobile. nu trebuie să piardă din vedere că (sic!) cartea ce vor face este destinată pentru soldaţi, din care cea mai mare parte are prea puţină instrucţie şi mulţi deloc.

Trebuie să fie dar proprie pentru toate inteligenţele şi, prin urmare, un stil simplu este de neapărată trebuinţă. drept model se poate însemna concurenţilor episodul istoric Sobieschi şi plăieşii români (sln.ns.), descris de C. negruzzi şi Circulara din 1 noiembrie 1860 a domnului M. Kogălniceanu, atunci ministru din năuntru, către săteni.

această lucrare va trebui să aibă materia cel puţin a unui volum în 12, im-primat cu Cicero şi gros de 150 pagini.

a doua lucrare va fi Istoria militară a României (sln.ns.). această istorie va cuprinde cu amănuntul toate evenimentele militare ale istoriei noastre. autorii vor insista mai cu seamă asupra epocilor lui Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazul, precum şi a acelora în care s-au organizat pentru întâia oară armate regulate.

afară de acestea, autorii vor descrie, pe lângă istoria războaielor Principa-telor, tot ce este indispensabil a se cunoaşte din istoria generală a ţărilor. Concu-renţii nu trebuie să piardă din vedere că această carte este destinată mai cu seamă la instrucţia subofiţerilor; prin urmare, trebuie a se preciza bine faptele, a nu se dezvolta decât cele care au o adevărată importanţă în analele noastre şi să evite disgresiile politice, cu totul străine destinării acestei lucrări.

Pentru amândouă lucrările se vor admite la concurs operele imprimate şi manuscrise. Toate trebuie depuse la Ministerul de război (direcţia i, divizia 1), înainte de 31 decembrie 1864.”3

Prin Înaltul decret nr. 380 din 17 martie 1867, în cadrul administraţiei Centrale a Ministerului de război, sub directa autoritate a acestuia, a luat fiinţă depozitul General al războiului, ca direcţie independentă. acesta era format din Secţia i – Harta româniei. Lucrări topografice interioare şi Secţia a ii-a – Lu-crări istorice. Statistica militară şi lucrări regimentare. Secţia a ii-a avea ca obiect de activitate „clasarea şi conservarea arhivelor privitoare la operaţii de război; redactarea oricărei operaţii militare; istoria regimentelor de la crearea lor şi, în general, toate lucrările istorice; adunarea tuturor documentelor necesare pentru

3 „Monitorul Oastei”, vol. ii/1864, p. 114-116.

Page 31: SIA in Slujba Culturii Nationale

31Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

istoria militară a românilor; adunarea documentelor privitoare la statistica mili-tară; lucrări şi opere publicate în străinătate; examinarea şi conservarea lucrărilor militare executate în fiecare an de regimentele de infanterie şi cavalerie; conserva-rea bibliotecii şi a arhivelor; organizarea armatelor străine; bibliotecile corpurilor; şcolile regimentare”. Şefii de secţie erau numiţi de domnitor, ceilalţi ofiţeri fiind numiţi de ministrul de război.4 această structură a avut o existenţă efemeră, fiind desfiinţată prin Î.d. nr. 1 163 din 11 august 1867.

Prin Înaltul decret nr. 181 din 3 februarie 1870, domnitorul Carol i a apro-bat „regulamentul relativ la serviciul ofiţerilor din corpul de stat-major”, prin care s-a stabilit reînfiinţarea depozitului de război. Conform art. 68, Secţia a ii-a – Lucrări istorice şi statistică militară avea ca atribuţii „clasarea şi conservarea ar-hivelor privitoare la operaţii de război; redactarea oricărei operaţii militare; isto-ricul regimentelor de la crearea lor şi, în general, toate lucrările istorice; adunarea tuturor documentelor necesare pentru istoria militară a româniei şi a puterilor străine; lucrări şi opere publicate în străinătate; conservarea bibliotecii şi arhivei depozitului; examinarea lucrărilor şi operelor militare publicate în românia şi în străinătate”5. Un regulament ulterior va stabili în detaliu toate chestiunile care reglementau activitatea depozitului6.

Prin Î.d. nr. 158 din 17 ianuarie 1884 a fost aprobat „regulamentul servi-ciului de stat-major”, prin care se menţinea împărţirea M.St.M. în cele trei secţii, în cadrul Secţiei i regăsindu-se ca atribuţiune distinctă „jurnalul şi istoricul în timp de pace şi război”7.

În organigrama M.St.M. din anul 1893, devenit direcţie superioară în com-punerea Ministerului de război, în conformitate cu noul „regulament asupra ser-viciului de stat-major”, aprobat prin Î.d. nr. 1 170 din 13 aprilie 1891, Biroul 3 din cadrul Secţiei i avea ca atribuţii, printre altele, „chestiunile statistice şi istoricul”8. În anul 1896, istoricul M.St.M. se regăseşte în cadrul Biroului 1 al Secţiei i Orga-nizarea, mobilizarea şi instrucţia armatei9 iar în anul 1897 în cadrul Biroului 310.

În anul 1899, denumirea consacrată devine „istoricul campaniilor şi mari-lor operaţiuni ale armatei”11.

4 Serviciul istoric al armatei (în continuare se va cita S.i.a.), registrul istoric al Marelui Stat Major, fila 24.

5 S.i.a., fond Microfilme, rola P.S.E.M. 1208, c. 130.6 S.i.a., registrul istoric al Marelui Stat Major, f. 30.7 Ibidem, f. 73.8 Ibidem, f. 99.9 Ibidem, f. 110.10 Ibidem, f. 116.11 Ibidem, f. 124.

Page 32: SIA in Slujba Culturii Nationale

32 Marian MOŞnEaGU

În anul 1904, problematica istorică se regăseşte în responsabilitatea Sub-biroului B, Biroul 4 din cadrul Secţiei a ii-a, cu denumirea „Etape. Mijloace de corespondenţă militară şi regulamentele respective. istoricul campaniilor”12.

de la 5 iulie 1904, Biroul 6 din cadrul Secţiei a ii-a reuneşte ca responsabili-tăţi «Studii istorice, geografice şi statistice, Biblioteca, redacţia revistei „românia militară”»13.

În anul 1906, istoricul campaniilor se găsea printre atribuţiile Biroului 3 din cadrul Secţiei i14, birou care din 1907 s-a numit istoric şi Bibliotecă, cu compar-timentele Studii istorice şi statistică, referate istorice, Biblioteca, Contabilitatea Bibliotecii „românia militară” şi Cazarmarea.15

de la 25 mai 1907, atribuţiile Biroului 6 informaţii din cadrul Secţiei a ii-a includeau istoria militară generală, Studii asupra campaniilor moderne, istoria militară naţională, istoricul organizării armatei române, istoricul manevrelor şi al taberelor de instrucţie, istoricul regulamentelor de exerciţii şi manevre ale celor trei arme16. Către sfârşitul anului 1909, Biroul 6 informaţii încorpora la loc de cinste istoricul Statului Major General17.

Prin referatul nr. 6 660 din 4 iunie 1918, şeful Secţiei a ii-a din M.St.M., colonelul Constantin Ştefănescu-amza18, raporta că în baza informaţiilor furni-zate de Biroul 3 istoric, Serviciul Fotografic al M.C.G. cuprindea „albume de fo-tografii din război, catalogate, filme pozitive de cinematograf cu scene de război, în ambalajul lor special, clişee şi filme negative, material prim şi aparate”, primele urmând să fie predate Biroului istoric. Închirierea filmelor sau reproducerea lor şi a clişeelor fotografice urma să se facă numai cu aprobarea M.St.M., sumele înca-sate fiind vărsate în fondul orfanilor de război şi pentru procurarea materialelor necesare Biroului istoric.

12 Ibidem, f. 137.13 Ibidem, f. 139.14 Ibidem, f. 151.15 Ibidem, f. 157.16 Ibidem, f. 166.17 Ibidem, f. 185.18 Constantin Ştefănescu s-a născut la 23 iulie 1875, la Budeşti, judeţul Călăraşi. Prin Jur-

nal al Consiliului de Miniştri, în anul 1904 i s-a aprobat să-şi adauge la numele său patronimic de Ştefănescu, pe acela de amza (după mamă). a absolvit clasele primare la Şcoala Societăţii pentru Învăţătura Poporului român, Şcoala Fiilor de Militari din iaşi. Încadrat în regimentul 1 Geniu, între anii 1903–1905 a fost trimis de Ministerul de război în austria la Batalionul 6 imperial de Pionieri din Klosterneuburg, servind cu gradul de locotenent în armata austro-ungară. a îndeplinit funcţiile de inspector general al armatei şi apoi ministru de război în Guvernul iorga (1931–1932). a fost preşedinte al Societăţii de radiodifuziune (1936–1940), vicepreşedinte şi administrator delegat al Societăţii de industrie Chimică (1940–1944) şi preşedinte al Sindicatului agricol de ilfov (1944–1946). a decedat la 13 februarie 1964, la Bucureşti.

Page 33: SIA in Slujba Culturii Nationale

33Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

Locotenentul Georgescu, fost şef al Serviciului Fotografic la M.C.G., rămâ-nea ataşat la Biroul 3 istoric pentru folosirea fotografiilor, înlocuindu-l în serviciu pe căpitanul Constantin Zagoritz, căzut prizonier.19

Pe referatul nr. 75 din 5 iunie 1918 al maiorului Jinga, referitor la con-fecţionarea din fondul de război a unor dulapuri speciale necesare conservării diferitelor grupuri de documente ale comandamentelor şi a hărţilor istoricului, şeful Secţiei a ii-a a pus următoarea rezoluţie: „am onoare a înainta acest referat al Biroului 3 istoric, relativ la înfiinţarea dulapurilor speciale, pentru păstrarea arhivei de campanie a Biroului istoric. arhiva operativă a tuturor comandamen-telor, anexele ei, hărţi, documente, lucrările Biroului, monografiile etc. vor forma pentru viitor tezaurul învăţămintelor ce trebuie a se trage din acest război. de aceea, susţin cererea Biroului 3 a se aproba înfiinţarea acestor dulapuri, în număr de 8 (opt).”20

acelaşi maior Jinga solicita ca Biroul 3 istoric să cumuleze arhivele unită-ţilor desfiinţate după partea i a campaniei, arhiva armatei i şi a ii-a a campaniei (arhiva birourilor de stat-major) şi arhiva Corpului 5 armată (desfiinţat în partea a doua a campaniei, după încheierea păcii). Ca urmare, pentru ca Biroul 3 istoric să poată corespunde diferitelor cereri şi pentru a putea lucra ulterior pe bază de acte la istoricul campaniei, ofiţerul mai solicita „toate arhivele din timpul campa-niei ce nu aparţin armatelor 1-5 armată şi diviziilor 1-15, precum şi oricărei uni-tăţi, comandament şi serviciu care a existat în timp de campanie”. În plus, „toate comandamentele (Corpurile 1-5, diviziile 1-15, brigăzile de infanterie, artilerie şi cavalerie), precum şi unităţile şi serviciile care au existat pe timpul campaniei cu acelaşi titlu să trimită la Marele Stat Major Biroul 3 istoric un dosar cu copie după ordinele primate şi după ordinele date în cursul campaniei, precum şi copie după registrul istoric al comandamentului unităţii sau formaţiunii. Toţii ofiţerii activi obligatoriu şi cei de rezervă benevol să înainteze ierarhic un memoriu al ac-tivităţii lor în cursul campaniei, arătând în special chestiunile operative cu critica obiectivă corespunzătoare”. M.St.M. urma să stimuleze cu premii, recompense etc. lucrările personale cu caracter istoric, psihologic etc. sau de critică obiectivă a diferitelor episoade din campania Primului război Mondial21.

Prin referatul nr. 241 din 26 iunie 1918, şeful Biroului 3 istoric, locotenent-colonelul dumitru Motaş22 solicita „rezumatele birourilor din Marele Cartier Ge-

19 S.i.a., fond Microfilme, P ii 1 640, c. 751.20 Ibidem, c. 752.21 Ibidem, c. 754.22 Generalul de corp de armată dimitrie Motaş s-a născut la 17 octombrie 1879. a absolvit

Şcoala de Ofiţeri de artilerie şi Geniu din Bucureşti în 1899 şi Şcoala Superioară de război, ca şef de promoţie, în 1910. În perioada 1918–1920, a fost şeful Biroului 3 istoric din Marele Stat Major. Apud

Page 34: SIA in Slujba Culturii Nationale

34 Marian MOŞnEaGU

neral, precum şi acel al unităţilor mari, întrucât cercetarea amănunţită a tutu-ror dosarelor campaniei nu este posibilă acum”. Întrucât, la Biroul Operaţiilor, însărcinat cu această lucrare fusese desemnat locotenent-colonelul Condeescu, coordonat în întreprinderea sa de locotenent-colonelul Florea Ţenescu, se solicita mutarea primului la Biroul istoric. În rezoluţie, colonelul Constantin Ştefănescu-amza conchidea: „am onoare a înainta acest referat al Biroului 3 istoric, pe care îl susţin în părţile sale de la nr. 1, 2, 3, 4, adică în sensul a se interveni la Birourile din M.St.M. foste ale M.C.G., şi anume la Biroul Organizării, Biroul Operaţiilor, Biroul informaţii şi Biroul Transporturilor a se întocmi şi înainta Biroului istoric o dare de seamă rezumativă şi cronologică, care să servească ca bază de sprijin sau schelet al lucrării, ce se va dezvolta apoi de Biroul istoric.

Cât priveşte însă şi Corpurile de armată şi diviziile să întocmească câte un rezumat istoric aşa cum îl cere Biroul istoric, nu sunt de aceeaşi părere, căci cred propunerea imposibil de realizat în circumstanţele actuale şi mai ales în ceea ce priveşte prima parte a campaniei, când foarte multe arhive operative s-au pierdut. de aceea, în locul acestei soluţii, propun ca corpurile de armată şi diviziile să tri-mită copii de pe registrul/jurnal de operaţii cu anexele şi crochiurile respective, însărcinându-se cu această lucrare un ofiţer, care să nu mai aibă altă însărcinare, luat la nevoie de la un corp de trupă, şi lucrând sub supravegherea şefului de stat-major”. La rându-i, şeful S.M.G., generalul Constantin Christescu23 a decis: „Se aprobă referatul Biroului, dându-se ordinele necesare. Propunerea Secţiei pentru corpuri de armate şi divizii se admite numai pentru operaţiile campaniei asupra cărora nu s-ar mai avea arhiva necesară.”24

Întrucât rezumatul istoric al comandamentelor şi diviziilor desfiinţate nu putea fi redactat decât la M.St.M., unde se afla vărsată arhiva acestora, cu refera-tul nr. 564 din 16 august 1918, generalul Christescu a solicitat detaşarea la Biroul istoric, pentru maxim patru luni, a unor ofiţeri care au activat în cadrul acestor comandamente şi divizii.25

rezumatul istoric, semnat de comandant şi contrasemnat de ofiţerul de-semnat cu redactarea acestuia, urma să fie înaintat Biroului istoric din M.St.M. până la 1 ianuarie 1919.

Cu adresa nr. 307 din 4 iulie 1918, şeful Secţiei a ii-a din M.St.M., colone-lul Constantin Ştefănescu-amza, transmitea diviziilor i şi a ii-a necesitatea de a dispune întocmirea istoricului rezumativ al operaţiunilor executate de cele două

adrian Stroea, Marin Ghenoiu, Din elita Artileriei, Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, Bucureşti, 2012, p. 221.

23 Şeful Statului Major General între 3 decembrie 1913–1 aprilie 1914, 1 aprilie–8 octombrie 1918 şi 1 aprilie 1920–8 mai 1923.

24 S.i.a., fond Microfilme, P ii 1 640, c. 756-758.25 Ibidem, P ii 1 640, c. 767.

Page 35: SIA in Slujba Culturii Nationale

35Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

comandamente. acesta trebuia să cuprindă ordinea de bătaie a comandamentului şi modificările care au survenit, respectiv ordinele care au stat la baza acestora, situaţia efectivelor, operaţiunile mai importante proiectate, operaţiunile executa-te, legăturile pe verticală şi pe orizontală, trupele şi unităţile inamicului cu care s-au confruntat, modul de hrănire şi aprovizionare cu muniţii, aprecieri asupra operaţiunilor executate, crochiurile necesare etc. acest istoric rezumativ urma să fie completat cu o hartă sau schiţă la scara 1/200.000, pe care se va trasa cu negru itinerarul diviziei pe tot timpul campaniei.26

În urma trecerii armatei pe picior de pace, în baza Î.d. nr. 3 179 din 28 octombrie 1918, în cadrul Secţiei a ii-a istoric şi Etape se regăseau două birouri: Biroul 3 istoric, condus de locotenent-colonelul dumitru Motaş, şi Biroul 4 Etape şi Biblioteca M.St.M.27.

Prin referatul nr. 1 294 din 10 decembrie 1918 al Biroului 3 istoric, şe-ful M.St.M. arăta că, deşi Ministerul de război aprobase înfiinţarea unui post de bibliotecar-arhivar la Biroul istoric „care să ţie firul lucrărilor deoarece ofiţerii biroului se schimbă destul de des”, din lipsă de personal, direcţia Personalului nu încadrase funcţia. „Cum Biroul istoric are menirea a primi o mare dezvoltare pe viitor – argumenta generalul – şi a se ocupa nu numai cu istoricul campaniei din 1916–1918, ci a îmbrăţişa toate chestiunile în legătură cu istoricul armatei româ-ne şi din trecutul mai îndepărtat, iar noile provincii dobândite prin acest război lărgind încă câmpul de activitate al acestui serviciu, este nevoie ca bibliotecarul-arhivar al Biroului istoric să fie un om cu cultură superioară, posedând o diplomă universitară, condiţie care nu este cerută funcţionarilor Ministerului de război.

domnul Vasile Lambru, licenţiat în drept de la Facultatea din Bucureşti şi fost magistrat, dorind a ocupa această funcţie, după cum se vede din alăturata petiţiune, cu gradul de şef de birou clasa i, grad echivalent cu cel avut în ma-gistratură, cu onoare vă rog să binevoiţi a aproba această numire pe ziua de 15 decembrie”.28

La 11 martie 1919, şeful Biroului istoric, locotenent-colonelul dumitru Motaş, solicita crearea Secţiei istorice în cadrul M.St.M. Principalul argument consta în faptul că Biroul istoric, având de întocmit o lucrare cu totul indepen-dentă de lucrările celorlalte secţii, ofiţerul considera că „înglobarea lui la una din secţii nu prezintă nici un avantaj, ci dimpotrivă are dezavantajul de a se trece şi înregistra arhiva şi corespondenţa acestui birou pe la o secţie cu care nu poate avea nici o comunitate de lucru”. În plus, argumenta ofiţerul, „pentru a se putea continua lucrările pregătitoare întocmirii rezumatului istoric al campaniei, este

26 Ibidem, P ii 1 606, c. 759-760.27 S.i.a., registru istoric, f. 272.28 S.i.a., fond Microfilme, P ii 1 606, c. 724-725.

Page 36: SIA in Slujba Culturii Nationale

36 Marian MOŞnEaGU

nevoie a se dispune deocamdată de personalul strict necesar pentru: clasarea arhivei de război, însărcinându-se cu această operaţiune cel puţin câte un ofiţer pentru fiecare corp de armată şi unul pentru diferite servicii ale armatei; cen-tralizarea rezumatelor istorice ce au început să sosească de la divizii, precum şi coordonarea lor în timp şi spaţiu; studierea diferitelor reclamaţii privitoare la operaţiuni; redactarea rezumatului istoric al operaţiunilor”.

În acest scop, ofiţerul propunea extinderea urgentă a Biroului istoric, care la data respectivă nu dispunea nici măcar de personalul necesar clasării arhivelor de campanie, clasare care nu putea fi făcută decât de către ofiţeri care să posede cunoştinţe militare suficiente (absolvenţi ai Şcolii Superioare de război sau ofiţeri care au servit la comandamentele de corp de armată, divizii sau brigăzi).

Soluţia era crearea unei Secţii istorice în cadrul M.St.M., condusă de un colonel, organizată pe trei birouri: Biroul 1 istoric, Biroul 2 arhivă şi Biroul 3 registratură.29

Ca urmare, în baza Ordinului de Zi nr. 51 din 14 mai 1919, Secţia a ii-a is-toric s-a transformat în Secţia a iii-a instrucţie, regulamente şi istoric, având în compunere trei birouri30. Printre acestea figura şi Biroul 3 istoric, cu trei subbiro-uri care aveau ca atribuţii: „1. adunarea, clasarea şi coordonarea datelor şi docu-mentelor operative ale tuturor marilor unităţi ale armatei, precum şi întocmirea acestui istoric. Întocmirea istoricului campaniei 1916–1919. 2. Lucrările Comisiei de monografie şi comisii similare. Învăţămintele trase din istoria campaniilor re-lativ la organizare, instrucţie şi conducere. 3. Supravegherea lucrărilor particulare cu caracter istoric mai vechi ale oştirii române. Monumente istorice, tratamentul prizonierilor şi lucrări ce decurg. arhiva istorică.” 31

În ordinea de bătaie a M.St.M. de la 1 noiembrie 1920 întâlnim Secţia a Vi-a istoric în cadrul diviziei a ii-a, înfiinţată la 1 aprilie 1920, pe baza referatului nr. 224 din 28 martie 1920, aceasta fiind organizată pe două birouri, Biroul 1 istoric al armatei române şi Biroul 2 istoric al armatelor străine32. Fiecare birou era încadrat cu trei ofiţeri şi câţiva referenţi. Secţia a început să lucreze efectiv abia în aprilie 1921, când a fost numit un nou şef al secţiei şi s-a trecut la conceperea planurilor pentru întocmirea rezumatelor operaţiilor militare în campaniile 1916–1918 şi 1918–1919.33

29 Ibidem, P ii 1 524, c. 355-356.30 S.i.a., registrul istoric al Marelui Stat Major, f. 273.31 Ibidem, f. 283.32 registrul istoric al Marelui Stat Major. Primul şef al Secţiei a Vi-a istoric a fost colonelul

(general din ianuarie 1926) Constantin Tănăsescu.33 Luminiţa Giurgiu, Manuel Stănescu, Lucian drăghici, Cornel Ţucă, În slujba muzei Clio.

O istorie a Serviciului Istoric al Marelui Stat Major 1920–1945, Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, Bucureşti, 2006, p. Vii.

Page 37: SIA in Slujba Culturii Nationale

37Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

Primii ofiţeri care au încadrat Secţia a Vi-a istoric, după înfiinţarea ei, la 1 apri-lie 1920, au fost: colonelul Constantin Tănăsescu34 – şef de secţie, locotenent-co-lonelul Constantin Petrovicescu – şef birou, locotenent-colonelul Barbu Pârâială – şef birou, maiorul aurel aldea35, locotenentul Grigorie Basarabescu şi căpitanul Mihai Vitzu. Celelalte funcţii au fost acoperite prin detaşarea unor ofiţeri de la corpurile de trupă. În cursul aceluiaşi an, colonelul Constantin Tănăsescu a fost mutat la comanda regimentului 22 artilerie, fiind înlocuit de colonelul dumitru Paladă, fost comandant al aceluiaşi regiment, iar în martie 1921, la conducerea Secţiei a fost numit colonelul Laurenţiu Bârzotescu.

În anul 1921, Secţia a Vi-a din cadrul diviziei a ii-a s-a reorganizat pe trei birouri: Biroul i istoricul perioadei neutralităţii şi Campania 1916 până la 1 ianu-arie 1917, Biroul ii istoricul Campaniei 1 ianuarie 1917–1 aprilie 1921 şi Biroul iii Campanii vechi şi arhivă.36

de la 1 aprilie 1922, întâlnim Secţia a Viii-a istorică în cadrul diviziei a iii-a, cu două birouri, Biroul 1 – Perioada neutralităţii şi operaţiunile până la 1 ianuarie 1917 şi Biroul 2 – Operaţiunile de la 1 ianuarie 1971 până la trecerea armatei pe picior de pace.37

În 1923, Secţia a Viii-a istoricul Campaniei avea două birouri, Biroul 1 – arhive, Cercetări, Muzeul Militar şi Biroul 2 – Studiul campaniilor.38

În anul 1924, Secţia a Viii-a istorică cuprindea Biroul 1 – arhive şi Biroul 2 – Studiul campaniilor.39

de la 1 octombrie 1927, Secţia a Viii-a istoric s-a transformat în Secţia a Vii istoric, regăsită în structura diviziei i, cu Biroul 1 – Cercetări istorice, Biroul 2 – arhive, Biroul 3 – istoric şi Muzeul Militar naţional.40

La 30 ianuarie 1928, Secţia a Viii-a istoric (între timp i se schimbase numă-rul), având în subordine Muzeul Militar naţional şi depozitul Central de arhivă al M.ap.n., a luat denumirea de Serviciul istoric, funcţia de şef al acestuia fiind încredinţată unui general, având ca ajutor un colonel.

34 Generalul de brigadă Constantin Tănăsescu s-a născut la 26 noiembrie 1875 în Târgoviş-te. a absolvit Şcoala de Ofiţeri de artilerie, Geniu şi Marină (1896) şi Şcoala Superioară de război (1912). Apud adrian Stroea, Marin Ghenoiu, Din elita Artileriei, Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, Bucureşti, 2012, p. 318.

35 Generalul de corp de armată aurel aldea s-a născut la 28 martie 1887, în Slatina, judeţul Olt. a absolvit Şcoala de Ofiţeri de artilerie, Geniu şi Marină (1907), Şcoala Pregătitoare de Ofiţeri Hanovra şi academia Militară Tehnică din Charlottenburg, Germania (1912) şi Şcoala Superioară de război (1914). Apud adrian Stroea, Marin Ghenoiu, op.cit., p. 12.

36 S.i.a., registrul istoric al Marelui Stat Major, f. 299-300.37 Ibidem, f. 318.38 Ibidem, f. 322.39 Ibidem, f. 459.40 Ibidem, f. 624.

Page 38: SIA in Slujba Culturii Nationale

38 Marian MOŞnEaGU

Prima misiune a echipei Secţiei a fost să obţină dispoziţiile necesare pen-tru adunarea arhivei operative. astfel, până în anul 1937, Secţia a reuşit să adu-ne 25 558 de dosare, 117 mape de hărţi, 2 091 de cărţi, 187 de exemplare ale „Monitorului Oastei” şi 11 250 de registre diverse41. Secţia era informată despre celelalte documente de arhivă rămase la Comandamentele Teritoriale şi despre arhiva preluată la depozitul de arhivă al M.ap.n. de la Otopeni, pe care îl avea în responsabilitate directă.

aşadar, în perioada interbelică, organizarea Serviciului istoric a fost confor-mă cu misiunile specifice, urmând exemplul oferit de serviciul similar din armata franceză. de altfel, în 1929, şeful Serviciului, generalul Grigore Constandache42, a efectuat un stagiu de documentare de trei luni la Serviciul istoric francez.

La 1 octombrie 1944, Serviciul istoric al M.St.M. mai dispunea de 45 864 de dosare, dintre care 35 807 priveau numai participarea armatei române la Pri-mul război Mondial (mai bine de 18 000 de dosare fuseseră distruse ca urmare a bombardamentelor). de asemenea, Biblioteca Serviciului dispunea de 3 365 de volume, alte 40 000 fiind referitoare la Primul război Mondial.43

În timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale, Serviciul istoric a avut în organică un Birou de informaţii, care s-a străduit să consemneze date importante despre mişcările extremiste, ponderea şi influenţa lor în societatea românească, despre riscurile la care erau expuse depozitele de arhivă şi patrimoniul Muze-ului Militar naţional. acest birou a făcut o descriere aproape completă despre distrugerea arhivei aflate în două vagoane de tren, bombardate la Turnu Severin în noaptea de 15/16 aprilie 1944. Multe informaţii preţioase, care se regăsesc în fondul Serviciului istoric, se referă la arhiva predată comandamentelor sovietice după 12 septembrie 1944 şi la iniţiativa ofiţerilor din Serviciu de a copia jurnalele de operaţii ale unităţilor înainte de a fi luate de sovietici.

La 20 octombrie 1947, Biroul 1 arhive istorice din cadrul Serviciului is-toric al M.St.M. avea în subordine depozitul de arhive istorice al M.St.M., care

41 arhivele Militare române (în continuare se va cita a.M.r.), fond 948/52d, dosar nr. 152, f. 2.

42 Generalul Grigore Constandache (n. 3 octombrie 1875, Bucureşti–d. 1948, Bucureşti), fost şef al Serviciului istoric între 1928–1936, a fost membru al academiei de Ştiinţe şi al Societăţii de arheologie şi numismatică iar din luna februarie 1928, membru în consiliul de conducere al Muzeului Militar naţional. a publicat romanele „Suflet pribeag” şi „Etape triste”, precum şi lucră-rile „ideea de apropiere între naţiuni în istoria modernă” (1930), „Cavalerismul, originea şi evoluţia sa” (1931), „Problema responsabilităţilor războiului 1914–1916” (1933), „reflecţiuni asupra şefului” (1933), „Problema războiului” (1936), „Fiinţa şi rostul istoriei” (1936), „Teatrele de operaţii ruso-austro-german”, „Sufletul ostaşului român” ş.a. detalii în lucrarea scrisă de colonel (r) dr. Constantin Ucrain şi locotenent-colonel dumitru dobre, Personalităţi ale Infanteriei Române, Editura Gedo-print, Bucureşti, 1995, p. 90-92.

43 a.M.r., fond 948/53d, dosar nr. 337, f. 11.

Page 39: SIA in Slujba Culturii Nationale

39Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

cuprindea circa 300 000 de dosare, jurnale de operaţii şi lucrări. acestea erau depozitate în două săli din localul Batalionului depozit M.St.M. şi în patru boxe şi o cameră din cazarma Malmaison.44

Activitatea postbelică a Serviciului Istoric al Armatei (1949–1968)

La începutul anului 1949, Serviciul istoric al Marelui Stat Major era subor-donat pe linia sarcinilor de serviciu celui de-al doilea subşef al M.St.M., generalul-maior Constantin Verdeş.45

Prin Ordinul de zi de comandament nr. 88 din 10.03.1949, Serviciul istoric a luat de numirea de Secţia a 11-a istoric, cu aceeaşi subordonare. Structura orga-nizatorică a secţiei a rămas neschimbată ca birouri, însă în cadrul fiecărui birou au apărut funcţii noi.46

În luna martie 1949, colonelul ioan n. Popescu, şeful Secţiei a 11-a is-toric, a fost mutat la regiunea a 3-a Militară, fiind înlocuit de colonelul Virgil dumitrescu.47

La 23 martie 1949 a fost creat „Biroul registru istoric”, încadrat cu un ofiţer şi un funcţionar civil dactilograf, şef al biroului fiind numit lo cotenent-colonelul Vladimir P. Tutoveanu. Totodată, a fost redus necesarul la Biroul 1 Studii cu un ofiţer, iar la Biroul 2 arhive istorice cu un funcţionar civil dactilograf.

La 1 aprilie, locotenent-colonelul Vladimir Tutoveanu a fost numit ope-rator administrativ al Bibliotecii M.St.M., iar funcţionarul civil Vasile Creţu ca bibliotecar gestionar.

În luna mai, plutonierul-major aurel Gh. Morariu a fost detaşat la cursul de pregătire din cadrul Şcolii de Ofi ţeri de administraţie, în vederea acordării gradului de sublocotenent.

Privind activitatea pe linie de arhivă, în anul 1949 secţia a con tinuat munca de triere a arhivei aflate în depozite şi de întoc mire a registrelor de evidenţă a acesteia. Totodată s-a întoc mit tabulatorul arhivei armatei.

44 a.M.r., Fond Marele Stat Major. Serviciul istoric, Biroul 1 arhive, dosar nr. crt. 689, f. 40.

45 detalii privind evoluţia Serviciului istoric al armatei în perioada de început în lucrarea autorilor Luminiţa Giurgiu, Lucian drăghici, Manuel Stănescu, Cornel Ţucă, op.cit.

46 Vezi şi comandor dr. Marian Moşneagu, Despre trecutul Armatei României, la timpul prezent şi viitor, în „document. Buletinul arhivelor Militare române”, anul Xiii, nr. 1(47)/2010, p. 2-14.

47 S.i.a., Fond Marele Stat Major, „registrul istoric al Secţiei Studii istorice şi arhivele Mini-sterului apărării naţionale 1949–1968”, f. 2.

Page 40: SIA in Slujba Culturii Nationale

40 Marian MOŞnEaGU

În luna iulie 1949, situaţia depozitelor de arhivă se prezenta astfel: depozi-tul de arhivă regional al regiunii 1 Militare la Bârlad, depozitul de arhivă regional al regiunii 2 Militare la Otopeni, depozitul de arhivă regional al regiunii 2 Mili-tare la Floreşti, Cluj, şi un subdepozit la Timişoara, depozitul central de arhivă al M.ap.n. la Otopeni.

depozitul de arhivă al M.St.M., compus din jurnalele de operaţii şi arhivă istorică din războiul antihitle rist, arhive istorice noi (1921–1944) şi arhive vechi, (valoarea a 25 de vagoane) era adăpostit în clădirea M.St.M. şi la Otopeni.

O activitate importantă desfăşurată de Secţia 11 istoric pe linie arhivistică a constituit-o organizarea, la 18 iulie 1949, a unei convocări cu toţi şefii de de-pozite de arhive. Scopul acesteia l-a constituit stabilirea nivelului cunoştinţelor şefilor depozitelor de arhivă asupra regulamentului arhivelor armatei, comuni-carea ordinelor M.St.M. relativ la depozitarea şi conser varea arhivelor, precizarea responsabilităţilor ce revin şefilor de depo zite pe linia cercetării arhivei, trierii acesteia şi furniza rea datelor solicitate de eşaloanele superioare. Consfătuirea şi-a atins obiectivele propuse, partici panţii realizând un util schimb de experienţă în privinţa activi tăţii arhivistice în armată.

În luna august, cu ordinul ministrului adjunct al mi nistrului ap.n. nr. M 0604 din 9.08.1949, depozi tul central de arhivă al M.ap.n., depozitele regionale şi subdepozitul Timişoara au fost subordonate direcţiei Superioare Po litice a ar-matei (d.S.P.a.), numai din punct de vedere operativ (aprobări pentru cercetarea arhivei, eliberarea actelor de vechime în armată, copii cerute de diferite instan-ţe de judecată etc.) din punct de vedere administrativ (asigurarea materială, lo-caluri, amenajări interioare, paza şi încadrarea cu personal), depozitele rămâneau mai departe în subordonarea M.St.M.

O preocupare principală a secţiei a constituit-o activitatea de centralizare a fondurilor arhivistice aflate la comandamentele de arme, regiuni militare şi for-maţiuni, precum şi trierea arhivei. Selecţionarea a fost efectuată de comisii com-puse dintr-un ofiţer de la co mandamentul căruia aparţinea depozitul de arhivă, un ofiţer de intendenţă, un ofiţer din aparatul politic, un ofiţer de birou şi şeful depozitului de arhivă.

În vederea creării unei baze de documentare complete, la depozitul de ar-hivă al M.St.M. s-au centralizat registrele jurnale de operaţii ale unităţilor, marilor unităţi şi comandamente participante la războiul antihitlerist, precum şi la răz-boiul antisovietic.

Ca urmare a aprobării şi intrării în vigoare a instrucţiunilor d.S.-50, de la 15 februarie 1950 în cadrul secţiei, în locul Biroului 5 Secretariat a luat fiinţă Bi-roul 12 documente Secrete.

Tot în cursul lunii februarie, locotenent-colonelul Vladimir Tutoveanu a fost mutat de la Secţia 11 istoric la Secţia 8 regulamente, fiind înlocuit de maio-rul alexandru Bălaşa.

Page 41: SIA in Slujba Culturii Nationale

41Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

În luna iulie, colonelul de artilerie Virgil dumitrescu a fost eliberat din funcţia de şef al Secţiei 11 istoric. Cu începere de la 12 iulie 1950, şef al Secţiei 11 istoric a fost numit locotenent-colonelul nicolae dobrescu. de asemenea, maio-rul alexandru Bălaşa a fost mutat la Secţia a 8-a a M.St.M.48

În conformitate cu ordinul de zi pe comandament din 1 august 1950, Mare-le Stat Major a fost reorganizat. Cu această ocazie, Secţia 11 istoric s-a transfor-mat în Secţia istoric. În urma acestei reorganizări a secţiei, Biroul registru istoric a fost desfiinţat. Până la data desfiinţării, ofiţerii care încadraseră această funcţie întocmiseră registrul istoric al M.St.M. până în anul 1948. din anul 1949, la Ma-rele Stat Major nu s-a mai întocmit acest document.

În cursul anulul 1950, ofiţerii şi subofiţerii din Biroul 2 arhivă isto rică au lucrat la întocmirea inventarului arhivei din perioada Primului război Mondial aflată în depozitul M.St.M. La terminarea inventarierii, arhiva ordinară a M.St.M. din perioada 1921–1946 a fost predată pentru păstrare la depozitul Central M.F.a. Otopeni. Până la data predării, arhiva istorică a M.St.M., însumând circa zece vagoane, era depozitată în localul Cotroceni. La fel s-a procedat şi cu arhiva austro-ungară din perioada 1850–1914.

de asemenea, personalul acestui birou a verificat conţinutul jurnalelor de operaţii şi registrelor istorice din perioada 1941–1944, păstrate în depozitul de arhivă al M.St.M.

regulamentele, instrucţiunile şi broşurile vechi aflate asupra secţiilor din M.St.M. au fost strânse şi depozitate la Secţia istoric.

Secţia arhivă a luat fiinţă prin Ordinul nr. 122 229 din 06.07.1950 al şefului M.St.M. În cursul anului 1950, secţia a funcţionat împreună cu Secţia 11 istoric a M.St.M., în aceleaşi încăperi, activitatea arhivistică fiind coordonată de şeful Secţiei 11 istoric. după apariţia ordinului de înfiinţare a Secţiei arhivă, a început încadrarea acesteia cu personalul prevăzut în sta tul de organizare.

Printre activităţile mai importante desfăşurate de cei trei ofiţeri ai Secţi-ei arhivă s-a numărat începerea strângerii fondurilor de arhivă existente asupra unităţilor. astfel, sub îndrumarea secţiei au fost ordonate circa zece vagoane de arhivă aflată la Turnu Severin, arhivă creată de Comandamentul 2 Teri torial în perioada 1920–1944.

după terminarea ordonării, arhiva a fost transportată la depozitul regional nr. 2 Otopeni.

În urma înfiinţării, în iulie 1950, a Secţiei arhivă a M.St.M., Secţia istoric nu a mai avut sarcini pe linie arhivis tică. În perioada de formare a noii secţii, per-sonalul i-a ajutat pe ofiţerii veniţi să încadreze funcţiile pe linie de arhivă. acest lucru a fost posibil întrucât ambele secţii au funcţionat la început în acelaşi local.

48 Ibidem, f. 13.

Page 42: SIA in Slujba Culturii Nationale

42 Marian MOŞnEaGU

În cursul lunii ianuarie 1951, maiorul inf. Gheorghe a. nistor din direcţia Cadre a fost mutat în funcţia de şef al Secţiei arhivă. Prin numirea şefului secţiei, cu începere de la 1 februarie 1951, aceasta a început să lucreze ca organ central de conducere şi control a activităţii arhivistice.

În vederea reglementării muncii arhivistice în armată, în februarie 1951 au fost trimise organelor cen trale M.F.a., comandamentelor de armă şi regiunilor militare, pentru avizare, „in strucţiunile pentru sistematizarea, trierea şi exploata-rea mate rialelor arhivistice” şi „instrucţiunile pentru sistematizarea, păstrarea şi folosirea arhivelor militare”, întocmite de Secţia istoric a M.St.M.

Prin Ordinul de zi pe comandament nr. 124 din 5.06.1951, Secţia arhivă a fost subordonată locţiitorului şefului M.St.M. şi şef al direcţiei Organizare-Mo-bilizare, generalul-maior Petre ivănescu.

La 21 iulie 1952, locotenent-colonelul de infanterie nicolae dobrescu a fost mutat din funcţia de şef al Secţiei istoric din M.St.M. în funcţia de şef al Catedrei de pregătire militară a studenţilor la institutul Pedagogic şi institutul de Minere-uri din Timişoara.

Potrivit Ordinului pe M.St.M. nr. 76, la 1 august 1952 s-a trecut la o nouă reorganizare a Marelui Stat Major.

La 15 septembrie 1952, locotenentul nicolae Matei a fost mutat din funcţia de ajutor ii al şefului Biroului 3 apărare antiaeriană a teritoriului din Secţia Ope-raţii a M.St.M. în func ţia de ajutor ii al şefului Biroului 1 Studii istorice din Secţia istoric.

La 20 octombrie 1952, locotenenţii-majori Constantin a. Stănculescu şi Mircea V. rotaru, absolvenţi ai academiei Generale, au fost repartizaţi la Secţia istoric a M.St.M., în stagiu de încercare.

La 28 noiembrie 1952, locotenentul-major Mircea V. rotaru a fost numit în funcţia de girant şef al Biroului 2 Coordonare activitate reviste de armă din cadrul Secţiei istoric.

Prin Ordinul M.St.M. nr. 58 din 29.05.1952, locotenentul-major Gheorghe n. Fulger a fost mutat în Secţia arhivă, şef Biroul 1 Studii şi instrucţiuni în cadrul aceleiaşi secţii.

În cursul anului 1952 au fost întocmite proiectele „instrucţiunilor privind sistematizarea materialelor arhivistice din depozitele militare de arhivă, trierea şi ex ploatarea lor” şi „instrucţiunilor privind organizarea, păstrarea şi folo sirea arhivelor militare”.

de asemenea, secţia a luat măsuri pentru ca în cadrul fiecărui depozit să se formeze şi să înceapă activi tatea comisiile de triere a arhivei.

Concomitent, s-au luat măsuri pentru ca toată arhiva până în anul 1950 aflată asupra unităţilor să fie centralizată la divizii, prin grija şefilor Birourilor do-cumente secrete şi pre gătită spre a fi predată la depozitele regionale de arhivă.

Page 43: SIA in Slujba Culturii Nationale

43Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

Tot prin grija secţiei s-au eliberat ade verinţe şi copii după documentele aflate în arhivă referitoare la activitatea unor ofiţeri în perioada războiului şi do-cumente solicitate de instanţele de justiţie care judecau crimele de război.

În urma unei noi organizări a M.St.M. cu scopul micşorării efectivelor, în cursul lunii februarie 1953, efectivele Secţiei istoric au fost reduse la numai şase ofiţeri şi un angajat civil.49

Printre activităţile prioritare ale secţiei s-au numărat trierea materialului informativ şi contrainformativ din arhiva M.St.M. pentru identificarea şi pre-darea documentelor originale din perioada 1919–1944 privitoare la activitatea ilegală a Partidului Comunist român în armată, selecţionarea şi studierea materi-alelor documentare referitoare la influenţa Marii revoluţii Socialiste din Octom-brie 1917 asupra armatei române, strângerea materialului documentar pentru întocmirea părţii a 3-a a istoricului rezumativ „Participarea armatei române la războiul antifascist” (organizare, dotare, pierderi, funcţionarea spatelui marilor unităţi), întocmirea statutului pentru funcţionarea colegii lor de redacţie ale re-vistelor de armă, controlul activităţii organizatorice redacţionale şi administrative a revistelor de armă şi întocmirea „instrucţiunilor pentru difuzarea şi evidenţa financiară şi materială a revistelor militare”. Biroul 2 s-a transformat în „Biroul 2 arhivă regiuni militare şi cercetări arhivistice”.

Cu ordinul nr. G.L. 009602 din 13.10.1953, depozitul Central de arhivă a fost subordonat M.St.M., pe linie de specialitate şi regiunii a 2-a Militară, pe linie administrativă. depozitele regionale de arhivă au rămas subordonate nemij locit regiunilor militare.

de la 15 octombrie 1953, d.S.P.a. nu mai avea atribuţii în ceea ce priveşte conducerea activităţii arhivistice în ar mată.

La data de 3 noiembrie 1953, la d.S.P.a. a avut loc o convocare, la care au participat şeful Secţiei informare din direcţia Organizare-instructaj a d.S.P.a., şeful Secţiei arhivă din M.St.M. şi şefii depozitelor de arhivă.

În anul 1953 au fost strânse şi predate la depozitul regional de arhivă Oto-peni 21 de vagoane cu arhivă mai veche de anul 1949.

O activitate deosebită pentru reglementarea activită ţii arhivistice desfăşu-rată de ofiţerii din Secţia arhivă şi Secţia istoric a constituit-o definitivarea „in-strucţiunilor pentru organizarea, păstrarea şi folosirea arhivelor Militare”. acest lucru se impunea ca o necesitate majoră, întrucât vechiul regulament al arhivelor nu mai corespundea noilor condiţii crea te în armată după anul 1947.

La 5 martie 1954, locotenentul-major Mircea V. rotaru a fost numit şef al Biroului 2 Coor donare activitate reviste de armă în Secţia is toric a M.St.M.50

49 Ibidem, f. 46.50 Ibidem, f. 57.

Page 44: SIA in Slujba Culturii Nationale

44 Marian MOŞnEaGU

Odată cu noua organizare a M.St.M., la 25 martie 1954, Secţia arhivă din M.St.M. a fost desfiinţată, începând din luna aprilie 1954, problemele arhivistice în armată fiind rezolvate de Secţia istoric a M.St.M. prin Biroul arhivă, în care au fost numiţi ofiţeri din fosta Secţie arhivă. de asemenea, depozitul de arhivă al M.St.M. a trecut în subordinea Secţiei is toric.

În perioada 25 noiembrie–3 decembrie 1954 a început mutarea depozitu-lui de arhivă al M.St.M. din localul aflat în strada Ştirbei Vodă în localul M.St.M.

În urma înfiinţării Biroului 2 arhivă, au fost eliberate adeverinţe pentru cetăţenii români şi străini care au satisfăcut stagiul în armata română, pentru a le servi la întocmirea dosarelor de pensii.

de asemenea, la cererea unor instituţii din ţară, în special organe de jude-cată şi ale M.a.i., au fost înaintate acestora copii de pe unele documente de arhi-vă. Pentru facilitarea acestei activităţi, secţia a trimis ordin comisariatelor militare să înainteze până la 15 iunie 1954 situaţia arhivei aflate în păstrarea acestora.

din cauza condiţiilor necorespunzătoare de păstrare şi conservare a arhi-vei, la sfârşitul anului 1954 s-a luat măsura ca depozitul regional de arhivă Oto-peni să fie mutat la Urziceni.

Pentru ca Birourile de arhivă de la regiunile militare să aibă un îndreptar în activitatea lor, Biroul arhivă din Secţia istoric a întocmit atribuţiile acestora.

Secţia arhivă era subordonată direcţiei Organizare-Mobilizare. Pentru bunul mers al activităţii arhivistice în armată, au fost definitivate „instrucţiunile asupra mânuirii, evidenţei şi păstrării documentelor de arhivă i.a.-54”.

Sub conducerea secţiei, a continuat trierea arhivei mai vechi de 1940 aflată în depozitul central Otopeni.

Ca urmare a intrării în vigoare a noilor registre de evidenţă, s-au inventariat şi au fost trecute pe aceste registre toate jurnalele de operaţii existente în păstrare la depozitul de arhivă al M.St.M. Împreună cu Comandamentul Marinei Milita-re, Secţia istoric a pregătit pentru predare arhiva acestui comandament aflată la depozitul Tunari.

La 15 martie 1954, a avut loc o nouă reorganizare a M.St.M., în noul stat nemairegăsindu-se Secţia arhivă în cadrul direcţiei Organizare-Mobilizare.

Pentru conducerea activităţii arhivistice, în armată a fost creat Biroul arhi-vă în cadrul Secţiei istoric a M.St.M.

Cu ordinul M.St.M. nr. 05 din 10.01.1955, locotenent-colonelul (av) Gheorghe M. niţu a fost desărcinat din funcţia de şef al Secţiei istoric, fiind mutat profesor de Tactica aviaţiei la Şcoala Militară de aviaţie „aurel Vlaicu”. Cu acelaşi ordin, şef al Secţiei istoric a fost numit locotenent-colonelul (a) Leonida ion.51

În urma aprobării ministrului forţelor armate, prin Ordinul nr. M.918 din 10 octombrie 1955 au intrat în vigoare „instrucţiunile asupra mânuirii, evidenţei

51 Ibidem, f. 69.

Page 45: SIA in Slujba Culturii Nationale

45Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

şi păstrării docu mentelor de arhivă i.a.-55”. Prin aplicarea noilor instrucţiuni, ac-tivitatea arhivistică era reglementată în mod unitar pe în treaga armată, ele con-stituind un îndrumar preţios pentru perso nalul care efectua munca în depozitele de arhivă şi la comanda mentele de armă, regiuni militare, mari unităţi, unităţi şi formaţiuni.

Personalul secţiei a mai întocmit o evidenţă alfabetică a arhivei uni tăţilor aflate în păstrare în depozitele regionale, evidenţa arhivei unităţilor des fiinţate şi contopite în perioada 1944–1945, inventarele cu arhiva aflată în depozitul Cen-tral M.F.a. Otopeni, depozitele regionale Urziceni şi Bârlad şi comisariatele mi-litare, situaţia arhivei mai vechi de 1945 existentă asupra comandamentelor şi unităţilor, partea introductivă a lucrării „Partici parea armatei române la războiul împotriva fascismului”.

O parte din arhiva aflată în depozitul M.St.M. a fost predată spre păstrare la depozitul central de arhivă M.F.a.

În conţinutul Ordinului nr. M.112 din 21.01.1956, semnat de generalul ia-cob Teclu, s-au arătat rezultatele bune obţinute în munca arhi vistică în armată, lipsurile care mai persistau, precum şi măsu rile ce se impuneau a fi luate pentru lichidarea acestora.52

În vederea îmbunătăţirii activităţii arhivistice în armată, în ziua de 17 iulie 1956 la Secţia istoric a avut loc o convocare de instruire cu şefii depozitelor de ar-hivă şi ofiţe rii cu arhiva de la regiunile militare. Cu această ocazie a fost analizată activitatea depozitelor de arhivă şi s-au stabilit măsuri concrete pentru lichidarea neajunsurilor.

În vederea executării lucrărilor de triere şi inventariere a arhivei aflate în depozite, şeful M.St.M. a aprobat detaşarea a 220 de militari în termen.

În perioada 2–20 aprilie 1956, prin intermediul institutului român pentru relaţiile culturale cu străinătatea, secţia i avut ca oaspete pe colonelul Marin ivanov Mihov, profesor universitar, şeful Catedrei de istoria U.r.S.S. la Universi-tatea din Sofia, care a studiat documente referitoare la războaiele ruso-turce din secolul al XiX-lea.

Conform H.C.M. nr. 1310 din 27 iulie 1956, ofiţerii cu arhiva din Secţia istoric, împreună cu ofiţerii delegaţi ai Ministerului afacerilor interne au execu-tat trierea arhivei aflate în depozitele armatei în scopul depistării unor dosare de judecată care interesau securitatea statului, dosare care au fost predate pentru păstrare organelor M.a.i.

În conformitate cu dispoziţiile Ordinului M.F.a. nr. M.127/1956 referitoare la trierea şi distrugerea prin topire a literaturii militare vechi, editată înainte de 23 august 1944 aflată în păstrarea depozitelor militare, din fiecare lucrare s-au oprit

52 Ibidem, f. 82.

Page 46: SIA in Slujba Culturii Nationale

46 Marian MOŞnEaGU

câte două exemplare care urmau să fie păstrate permanent de către depozitul central de arhivă Otopeni.

În cursul anului 1956, prin grija secţiei s-a asigurat difuzarea pe terito riu a „instrucţiunilor arhivistice i.a.-55” şi s-a trecut la întocmirea, împreună cu direc-ţia Organizare-Mobilizare a M.St.M. şi direcţia arhivelor Statului, a unui proiect de instrucţiuni pentru sortarea şi inventarierea arhivei din depozitele militare.

deoarece condiţiile de depozitare a arhivei în fortul Otopeni erau necores-punzătoare, s-a solicitat M.F.a. aprobarea mutării acesteia la Tunari. din cauza ploilor, în luna mai 1956, fortul Tunari, destinat noului depozit, a fost inundat şi s-a renunţat la deplasarea de la Otopeni. Totuşi, a început să se întocmească do-cumentaţia tehnică în vederea amenajării la Tunari a unor magazii la suprafaţă, urmând ca la terminarea acestora să se mute depozitul de arhivă de la Otopeni.

Conform ordinului şefului M.St.M. nr. 018 din 05.10.1957, căpitanul de in-fanterie antone Marinescu a fost numit ofiţer 2 pentru studii istorice în Secţia istoric.53

Prin ordinul şefului Marelui Stat Major nr. C.L. 002000 din 14.05.1957 s-a aprobat înfiinţarea unei grupe de triere a arhivei la depozitul cen tral de arhivă, formată din 40 de angajaţi civili, care să înlocuiască grupa de triere com pusă din 40 de militari din prisosul de contingent şi care urmau să fie lăsaţi la vatră.

La 22 noiembrie 1957, direcţia Generală a arhivelor Statului a făcut cunos-cut Secţiei că va edita „instrucţiunile generale pentru organizarea şi funcţionarea arhivelor organelor şi instituţiilor de stat, ale organizaţiilor economice socialiste şi ale organizaţiilor obşteşti” şi „indica torul tip cuprinzător al termenelor de păs-trare a materialelor comune acelor organe, instituţii şi organizaţii”. Pentru activi-tatea arhivistică din armată, Secţia is toric a comandat 2 000 de exemplare.

Pentru asigurarea unei mai bune conservări a arhivei, în lunile septembrie–octombrie 1958 secţia a mutat circa 120 de vagoane de arhivă din forturile de la Otopeni şi Tunari, în cazarma 541 Pantelimon.

În decursul anului 1958, s-au mutat în condiţii optime depozitele de arhivă de la Cluj-Floreşti la Bistriţa năsăud şi de la Otopeni-Tunari la Pantelimon.

În scopul intensificării activităţii de studii şi cercetări ştiinţifice, prin Ordi-nul M.St.M. C.L. 00918/1959, la 1 aprilie 1959, la M.St.M. a fost înfiinţată direc-ţia de Studii şi Cercetări Ştiinţifice (d.S.C.S.), avându-l ca şef pe generalul-maior Gheorghe Lefter.54

Secţia istoric şi-a schimbat denumirea în Secţia istorie şi geografie milita-ră, intrând în compunerea d.S.C.S. noua secţie era prevăzută cu două sectoare: Sectorul Studii is torice şi Sectorul arhivă, fiecare cu câte doi ofiţeri. Grupa de

53 Ibidem, f. 90.54 Ibidem, f. 111.

Page 47: SIA in Slujba Culturii Nationale

47Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

cerce tări ştiinţifice formată din generali şi ofiţeri de rezervă a rămas în continuare sub îndrumarea şefului secţiei. La 9 septembrie, în această grupă a fost cooptat şi generalul-maior în rezervă Constantin Bodea.

La 5 iunie 1959, arhiva aflată în Cazarma 541 Pantelimon a fost mutată în Cazarma 961 a regimentului 19 artilerie antiaeriană, compusă din două pavili-oane şi opt barăci. Era a treia mutare executată în perioada 1957–1959.

Începând cu luna ianuarie 1959, depozitul de arhivă M.F.a. a primit indi-cativul Unitatea Militară 02405 Pantelimon.

În luna aprilie 1960, a avut loc o nouă modificare a statului de organizare a Secţiei istorie şi geografie militară, care a rămas în continuare în compunerea d.S.C.S. din M.St.M.55

Căpitanul Traian Gavrilă, ofiţer 4 (cu arhiva) în Secţia istorie şi geografie militară a fost mutat la direcţia Organizare-Mobilizare a M.St.M., în locul aces-tuia fiind numit căpitanul Gheorghe Cişmigiu.

În urma reorganizării Forţelor armate ale r.P. române din aprilie 1960, o serie de unităţi mi litare au fost desfiinţate. Ca urmare, la 30 aprilie 1960 secţia a dat ordin ca acestea să predea arhiva depo zitelor de arhivă regionale, iar registrele istorice, jurnalele de operaţii şi albumele la Secţia istorie şi geografie militară.

La solicitarea ministrului afacerilor interne, ministrul forţelor armate a aprobat să se selec ţioneze şi să se predea M.a.i. documentele de arhivă create de cele zece curţi marţiale care au funcţionat pe lângă corpurile de armată până în 1947 şi care se refereau la securitatea statului.

În conformitate cu ordinul adjunctului M.F.a. şi şef al M.St.M. nr. C.L. 001360 din 1.06.1960, la 15 iunie 1960 s-a aprobat contopirea tuturor depozi telor de arhivă în Cazarma 458 râmnicu Sărat. astfel, a luat fiinţă depozitul de arhivă al M.F.a., respectiv U.M. 02405 râmnicu Sărat, subordonat d.S.C.S. din M.St.M.

În urma trecerii Teatrului armatei în subordinea Sfatului Popular al Ca-pitalei, la 30 septembrie arhiva secretă a acestui teatru a fost luată de d.S.P.a. şi predată la depozitul de arhivă râmnicu Sărat.

Conform ordinului adjunctului ministrului forţelor armate şi şef al M.St.M. nr. C.L. 00712 din 15.05.1961, la 15 iunie 1961 direcţia de studii şi cercetări şti-inţifice a fost desfiinţată. Secţia istorie şi geografie militară a devenit secţie inde-pendentă a M.St.M., având aceeaşi organizare şi încadrare ca la 1 ianuarie 1961. Grupa de cercetători ştiinţifici a trecut sub con ducerea secţiei.56

Pentru a întări colectivul de cercetători ai M.St.M., la 1 septembrie 1961 s-a hotărât ca şi cercetătorii ştiinţifici de la d.S.P.a. să fie aduşi la M.St.M. noul stat de organizare anexă la statul M.St.M. prevedea două funcţii de cercetători princi-

55 Ibidem, f. 123.56 Ibidem, f. 139.

Page 48: SIA in Slujba Culturii Nationale

48 Marian MOŞnEaGU

pali istorico-militari şi şefi de grupă, unsprezece cercetători istorico-militari, un bibliotecar, trei dactilografi şi un desenator.

La 15 decembrie 1961 s-a aprobat re ducerea unui post de cercetător prin-cipal istorico-militar şi şef grupă şi două posturi de cer cetători istorico-militari, func ţiile desfiinţate fiind înlocuite cu două funcţii de funcţionar principal.

Ofiţerii cu arhiva şi arhivarul au lucrat la inventarierea separată a dosarelor operative păstrate în Calea 13 Septembrie, pe două fonduri: fond răz boiul antihit-lerist şi fond războiul antisovietic.

În acest an au fost rezolvate 60 000 de cereri de eliberare a unor adeverinţe de vechime în armată.

În 1962, secţia era organizată pe două sectoare, Sectorul Studii istorice şi Sectorul arhivă.

Prin noul stat de organizare nr. C.L. 001050/1962, secţia şi-a schimbat de-numirea în Secţia Studii istorice.57

În ziua de 18 iulie 1962, la ora 15.40, în urma unei ploi torenţiale cu puter-nice descărcări electrice, la una dintre magaziile depozitului de arhivă râmnicu Sărat s-a produs un incendiu. din cele 8 vagoane de arhivă existente în magazie, două vagoane au ars complet, două vagoane parţial, iar patru vagoane de arhivă au putut fi recuperate. Pagubele materiale s-au cifrat la 30 467 de lei.

Pe linia activită ţii de rezolvare a cererilor, au fost primite 3 143 de cereri din care 2 775 (circa 87%) au fost rezolvate pozitiv şi 350 (13%) negativ.

În cursul anului 1963, secţia a fost subordonată locţiitorului şefului M.St.M., generalul-locotenent Constantin Şandru iar în a doua jumătate a anului prim-loc-ţiitorului şefului M.St.M., generalul-maior ion Coman.58

din 1960, după centralizarea arhivei la râmnicu Sărat, activitatea persona-lului depozitu lui s-a axat pe rezolvarea a circa 20 000 de cereri anual, primirea a 50 de vagoane arhivă de la comandamente de armă, direcţii centrale, mari unităţi şi unităţi şi formaţiuni militare. Cantitatea arhivei, cuprinzând fonduri din perioada 1860–1960, se ridica la 550 de vagoane, formată din dosare şi 15 vagoane volante.

La 8 martie 1963, maiorul aurelian Miriţă a luat în primire comanda depo-zitului de arhivă al M.F.a. de la căpitanul nicolae Chiriţă.

În anul 1963 au fost întocmite noile „instrucţiuni asupra mânuirii, evidenţei şi expertizării arhivei”, au fost inventariate şi opisate arhiva operativă şi dosarele referitoare la lupta partidului în armată în perioada 1921–23 august 1944, a fost întocmit indicatorul anexă la „instrucţiunile arhivistice i.a.-64” şi a fost inventa-riată şi pregătită arhiva din depozitul M.St.M. pentru a fi predată depozitului de arhivă râmnicu Sărat.

57 Ibidem, f. 149.58 Ibidem, f. 162.

Page 49: SIA in Slujba Culturii Nationale

49Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

În compartimentul arhivă, au fost rezolvate 1 137 de cereri, din care 1 000 pozi tiv şi 65 nefavorabil.

În anul 1964, Secţia Studii istorice a fost subordonată pentru lucru genera-lului-maior Constantin Popa, locţiitorul şefului Marelui Stat Major.59

Cu Ordinul nr. M.67 din 5.10.1964 s-a aprobat in trarea în vigoare, cu data de 1 ianuarie 1965, a „instruc ţiunilor i.a.-64”.

La 1 ianuarie 1965 a intrat în vigoare noul stat de organizare al secţiei cu nr. C.L. 001530/1964, în cadrul Secţiei Studii istorice fiind mutaţi locotenent-colonelul Costică Ucrain – ofiţer 1 pentru studii istorice, maiorul ion Tudor şi maiorul Constantin Toderaşcu – ofiţeri 2 pentru studii istorice. Funcţiile de ofiţer cu arhiva au fost desfiinţate.60

La începutul anului 1965, secţia a întocmit „dispoziţiuni pentru aplicarea instrucţiunilor i.a.-64”, pe care le-a difuzat tuturor comanda mentelor de armată, armă, direcţii centrale şi comisariatelor regionale.

La 24 martie 1965, în fondul documentar al depozitului operativ al Secţiei Studii istorice au fost primite de la Sec ţia Operaţii 2 290 de dosare cuprinzând probleme referitoare la operaţii dintre anii 1920–1945. Toate acestea au fost in-cluse în fondul 1200.

La sfârşitul anului 1965, în patrimoniul depozitului de arhivă râmnicu Să-rat existau circa 102 100 metri liniari arhivă, din care 2 591 m.l. inventariată şi expertizată, 5 716 m.l. inventariată corespunzător însă neexpertizată iar 93 800 m.l. neinventariată sau inventariată necorespunzător.61

La 19 septembrie 1966, maiorul aurelian Miriţă a fost numit ofiţer 2 pentru stu dii istorice iar începând cu 8 septembrie 1966, contraamiralul Florea diaconu62

59 Ibidem, f. 180.60 Ibidem, f. 194.61 a.M.r., Fond Marele Stat Major, Secţia Studii istorice, dosar nr. crt. 205/1966, f. 47.62 Viceamiralul Florea diaconu s-a născut la 5 aprilie 1922, în comuna Făgeţel, regiunea

Piteşti. a absolvit şcoala primară în comuna Cumpăna, judeţul Constanţa (1936), Gimnaziul Co-mercial Constanţa (1940), ca elev particular. În perioada septembrie 1936–mai 1941 a fost funcţi-onar la Banca Populară „Învăţătorul dobrogean” din Constanţa, iar între mai 1941–martie 1943 a fost internat politic în Lagărul de internaţi politici Târgu-Jiu, grupa a Vii-a. Fost ilegalist, a devenit membru U.T.C., iar din 1937 membru al Comitetului Judeţean U.T.C. Constanţa. În perioada aprilie 1943–martie 1946 a fost încorporat în armată. Între aprilie–iunie 1943 a fost soldat în regimentul infanterie Marină reni, iar între iulie–octombrie 1943 soldat, ulterior caporal furier şi tunar la tunul de 20 mm a.a. pe monitorul „i.C. Brătianu” din Comandamentul Forţelor Fluviale Galaţi. a par-ticipat cu nava în campanie pe dunăre, la Galaţi, Sulina, Vâlcov, pe braţul Chilia, până la arestarea navei şi a echipajului, la 2 septembrie 1944. din septembrie 1944 până în martie 1945 a fost internat în Lagărul de prizonieri de la Odessa, unde a participat la activităţile organizate de agitatorii cu şcoală antifascistă. Începând din martie–iulie 1945 a fost caporal şi apoi sergent în Secţia Tehnică a diviziei „Horia, Cloşca şi Crişan” la Kotovsk (Birzula, U.r.S.S.). după înapoierea în ţară, în pe-

Page 50: SIA in Slujba Culturii Nationale

50 Marian MOŞnEaGU

a fost numit cercetător militar prin cipal pentru studii istorice în Secţia Studii is-torice.63

La sesizarea Ministerului industriei Construcţiilor de Maşini în legătură cu existenţa asupra acestui minister a 600 de metri liniari de arhivă aparţinând fostului Minister al Înzestrării ar matei şi care se referea la anii 1912–1945, la 18 aprilie 1966 secţia i-a delegat pe locotenent-colonelul dumitru Matei şi neculai Condurachi pen-tru a prelua şi a preda depozitului de arhivă râmnicu Sărat cele 14 581 de dosare.

În cursul anului 1966 au fost soluţionate 1 202 cereri.Ca urmare a intrării în vigoare a unui nou stat de organizare a M.St.M., în

1967 secţiei i-au fost adăugate două funcţii de ofiţer 2 (cu arhiva), încadrate de maiorii dumitru ionaş şi aurelian Miriţă.64

În semestrul i/1967, secţia şi depozitul de arhivă au primit 26 882 de cereri, din care au soluţionat favorabil 11 892. La începutul lunii iulie erau în curs de rezolvare 12 643 de cereri.

În cursul anului 1967, Compartimentul arhivă a rezolvat 4 100 de cereri, de peste trei ori mai multe faţă de 1966. de asemenea, în urma reorganizării admi-nistrative pe judeţe, s-a centralizat arhiva fostelor comisariate militare regionale şi raionale.

La 1 martie 1968, numărul cererilor nerezolvate era de 69 412. Până la 31 decembrie 1968, secţia a primit 6 700 de cereri din care a soluţionat 6 250, 450 fiind în lucru.

rioada iulie–septembrie 1945 a urmat cursul de locţiitori politici la Piteşti, fiind avansat la gradul de sergent-major. Între septembrie–ctombrie 1945 a fost locţiitor politic de baterie de coastă în divizionul artilerie de Coastă Constanţa, iar din octombrie 1945 până în martie 1946 pe canoniera „Stihi”, la Galaţi şi Constanţa. a fost primit ca membru P.C.r. în una dintre celulele militare din Constanţa, în urma adeziunii date la regionala P.C.r. Constanţa. În aprilie 1946 a fost numit res-ponsabil al Secţiei Militare regionale şi membru al Biroului regional P.C.r. din cadrul Comitetului regional P.C.r. dobrogea. În decembrie 1946 a fost ales instructor al C.C. al P.C.r. Bucureşti. În sep-tembrie 1947 a devenit secretarul Comitetului Judeţean P.C.r. Tulcea iar în februarie 1948 secretarul Comitetului Judeţean P.C.r. Slatina. În luna septembrie 1949 a intrat în cadrul Forţelor armate. din decembrie 1950 a fost încadrat locţiitor politic la C.F.M.M. Constanţa. În perioada decembrie 1950–septembrie 1952 a fost şeful direcţiei Organizare şi instructaj din d.S.P.a. În luna decembrie 1952 a fost numit comandantul Marinei Militare. În perioada ianuarie–iulie 1953 a urmat Cursul de perfecţionare comandanţi şi şefi de state-majore de mari unităţi (baze maritime şi similare) de pe lângă academia Militară „i.V. Stalin” din Bucureşti. a fost cercetător militar principal pentru studii istorice în Secţia Studii istorice a M.St.M. între 8 septembrie 1966–1969. S-a stins din viaţă la 20 septembrie 1980, fiind înmormântat în Cimitirul Militar „Ghencea”. Marian Moşneagu, Dicţionarul marinarilor români, Editura Militară, Bucureşti, 2007, p. 141.

63 S.i.a., Fond Marele Stat Major, „registrul istoric al Secţiei Studii istorice şi arhivele Mini-sterului apărării naţionale 1949–1968”, f. 213.

64 Ibidem, f. 226.

Page 51: SIA in Slujba Culturii Nationale

51Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

Arhivele Militare Române între anii 1969–1989

La 27 ianuarie 1969 a intrat în vigoare un nou stat de organizare a Secţiei nr. 006/1969. Ca urmare, aceasta a fost organizată pe două birouri: Biroul 1 Studii istorice, cu funcţii noi de ofiţer 1, 2 şi 3 şi Biroul 2 arhivă, cu ofiţer 4.65

La 8 martie 1969, secţia a difuzat în întreaga armată noile „instrucţiuni arhivistice i.a.-98”, care au intrat în vigoare la 1 iunie 1969.

Prin Ordinul C.L. 001470 din 11 octombrie 1969, Secţia Studii istorice a Marelui Stat Major a fost desfiinţată, urmând ca problematica şi atribuţiile aceste-ia să fie preluate de către Centrul de Studii şi Cercetări de istorie şi Teorie Militară subordonat C.P.S.a.66 Prin acelaşi ordin a fost înfiinţată Secţia arhivelor Militare, subordonată locţiitorului şefului M.St.M., cu Biroul 1 documentare, Biroul 2 ar-hivă şi Biroul d.S.

La 1 mai 1970 au intrat în vigoare „instrucţiunile privind întocmirea regis-trului istoric şi Jurnalului acţiunilor de luptă”, întocmite de şeful Biroului 1 docu-mentare, locotenent-colonelul antone Marinescu.67

Până în luna noiembrie 1970, secţia a primit două aparate de microfilmare „dokumator”, un aparat pentru copiat, un aparat de developat, un aparat de mă-rit şi un aparat de citit. Cu aceste echipamente a demarat, în premieră în armata română, operaţiunea de mocrofilmare a arhivei istorice în vederea conservării şi securizării patrimoniului arhivistic militar naţional.68

În anul 1970, Secţia arhivelor Militare şi depozitul de arhivă al M.F.a. au primit 97 132 de cereri, dintre care au fost soluţionate favorabil 88 127 de cereri.69 de asemenea, au fost expertizate 30 de vagoane de arhivă, dintre care 26 de va-goane au fost reintroduse în circuitul economic.

La 1 ianuarie 1971, statul de organizare a secţiei a fost completat cu două funcţii de angajaţi civili şi şapte funcţii de tehnicieni în specialitatea fotorepro-ducere.

În anul 1971, secţia a soluţionat favorabil circa 4 500 de cereri iar în 1972, 5 502 cereri din cele 6 021 înregistrate. La rândul său, depozitul de arhivă al M.F.a. a soluţionat pozitiv 43 554 de cereri dintr-un număr total de 46 933.

În 1973, Secţia arhivelor Militare a funcţionat cu o parte din personal în localul Marelui Stat Major din piaţa „Valter Mărăcineanu” şi cu o alta în localul din Calea 13 Septembrie.70

65 S.i.a., registrul istoric al Secţiei arhivelor Militare din Marel Stat Major, vol. ii, f. 2.66 Ibidem, f. 7.67 Ibidem, f. 13 v.68 Ibidem, f. 19.69 Ibidem, f. 19 v.70 Ibidem, f. 39 v.

Page 52: SIA in Slujba Culturii Nationale

52 Marian MOŞnEaGU

Începând cu luna aprilie 1973, depozitul de arhivă al M.F.a. s-a mutat din garnizoana râmnicu Sărat în garnizoana Piteşti.

La 1 aprilie 1973, Secţia arhivelor Militare a ieşit din compunerea M.St.M. şi s-a reorganizat în arhivele Ministerului apărării naţionale, cu indicativul U.M. 02600 Bucureşti.71

La 5 mai 1973, colonelul ion Leonida s-a pensionat, la 20 mai 1973 funcţia de şef al arhivelor M.ap.n. fiind preluată de colonelul antone Marinescu.

În cursul anului 1973 au fost grupate şi ordonate 574 din cele 1 000 de fon-duri de arhivă existente în colecţia arhivistică din Calea 13 Septembrie iar 132 au fost inventariate. de asemenea, s-au înregistrat 50 971 de cereri, din care au fost soluţionate favorabil 44 300. În cursul anului au intrat în vigoare noile „instrucţi-uni arhivistice i.a.-75”.72

La începutul lui 1975, arhivele M.ap.n. Bucureşti aveau un efectiv de 35 de angajaţi. În cursul anului, arhiviştii militari au organizat instruiri în 15 centre din ţară, 22 de controale în comandamente, direcţii centrale, unităţi şi la depozitul propriu, precum şi un curs de arhivistică cu personalului depozitului de arhivă al M.ap.n. de asemenea, au fost selecţionate 61 de fonduri arhivistice care însumau 150 000 de dosare.

Ca urmare a deteriorării clădirii M.ap.n. din cauza cutremurului din 4 martie 1977, s-a hotărât evacuarea acesteia şi mutarea tuturor direcţiilor şi secţii-lor M.St.M. în localul armatei a 2-a din drumul Taberei. Întrucât şi localul aflat în Calea 13 Septembrie a fost afectat de cutremur, s-au luat măsuri pentru mutarea arhivei, microfilmotecii, arhivei de filme militare şi filmotecii M.St.M. în drumul Taberei, activitatea fiind finalizată la 14 martie 1977.73

În perioada 3 septembrie–2 octombrie 1977, colonelul antone Marinescu, şeful arhivelor M.ap.n. a efectuat o campanie de cercetare a arhivei militare din Freiburg – r.F.G., selecţionând 3 000 de file de documente de arhivă referitoare la rapoarte ale ataşatului militar al Marinei germane în românia din perioada Primului război Mondial, probleme privind istoricul dobrogei, în legătură cu pe-rioada de ocupaţie a unei părţi din românia de către trupele germane din anii 1916–1918, precum şi la relaţiile militare româno-germane din timpul celui de-al doilea război Mondial.74

În cursul anului 1977 a fost constituită arhiva de filme militare, prin prelu-area filmelor aflate la Comandamentului infanteriei şi Tancurilor, totalizând circa 928 de acte cu o lungime de 233 335 de metri de peliculă.

71 Ibidem, f. 41.72 Ibidem, f. 56 v.73 Ibidem, f. 72 v.74 Ibidem, f. 75.

Page 53: SIA in Slujba Culturii Nationale

53Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

La 26 aprilie 1978, Centrul de Studii şi Cercetări de istorie şi Teorie Milita-ră a predat arhivelor Militare 827 de copii ale unor documente selecţionate din arhiva M.a.E. referitoare la ajutorul acordat de poporul român militarilor şi civi-lilor polonezi refugiaţi în românia între anii 1939–1940, care au fost introduse în fondul 916, dosarele 340 şi 348.75

În anul 1983, ofiţerii Biroului arhive au selecţionat 45 de fonduri arhivisti-ce, totalizând 145 890 de dosare şi au soluţionat 1 033 de cereri.76

La 1 iunie 1984 au intrat în vigoare noile „instrucţiuni arhivistice i.a.-84”.77 În cursul acestui an au fost selecţionate 115 fonduri arhivistice, totalizând 246 815 dosare.

În 1985 au fost selecţionate 195 de fonduri arhivistice, totalizând 328 000 de dosare.

În cursul anului 1986 au fost soluţionate 764 de cereri din totalul de 829 înregistrate.

La 16 februarie 1986, colonelul antone Marinescu a fost trecut în rezervă, începând cu această dată funcţia de şef al Secţiei arhive din M.St.M. fiind înde-plinită de colonelul aurelian Miriţă.78

În anul 1987 a fost pus în funcţiune un nou sistem de microfilmare „Pentakta”.79

Serviciul Istoric al Armatei la începutul mileniul III

La 13 iulie 1990, la Bucureşti a fost semnat un acord între Consiliul Memo-rial al Holocaustului din Washington şi Ministerul apărării naţionale al româniei pe termen de zece ani.80

În cursul acestui an, Secţia arhive a primit 1 841 de cereri, din care 1 765 au fost soluţionate favorabil.

La 26 iunie 1991, colonelul aurelian Miriţă a predat funcţia de şef al Secţiei arhive din M.St.M. maiorului alexandru Oşca. În cursul acestui an au fost înre-gistrate 5 080 de cereri, din care 4 930 au fost soluţionate favorabil.

În decursul anului 1995 au fost soluţionate 41 127 de cereri.81

75 Ibidem, f. 81 v.76 Ibidem, f. 104-105.77 Ibidem, f. 105.78 Ibidem, f. 113.79 Ibidem, f. 117.80 Ibidem, f. 126 v.81 Ibidem, f. 180 v.

Page 54: SIA in Slujba Culturii Nationale

54 Marian MOŞnEaGU

La 1 iunie 1996 a intrat în vigoare noua Lege a arhivelor naţionale. În cursul acestui an, locotenent-colonelul Eftimie ardeleanu şi p.c.c. Floarea dobre au redactat şi tipărit „Ghidul de orientare istorico-arhivistică asupra fondului cre-at de Consiliul Superior al apărării Ţării (Secretariat) (1924, 1927–1940)”.

În cadrul proiectului de reorganizare a structurilor militare care se ocupă nemijlocit de gestionarea arhivelor militare, la 30 iunie 1997 s-au iniţiat măsuri pentru înfiinţarea unor depozite intermediare de arhivă pe lângă categoriile de forţe armate şi alte structuri importante ale armatei.

La 1 martie 1998, Secţia arhive a Statului Major General şi-a schimbat de-numirea în arhivele Militare române.82 de asemenea, au intrat în vigoare noile „instrucţiuni arhivistice i.a.-98”.

În anul 1999 au fost finalizate şi aprobate „instrucţiunile privind redactarea registrului istoric şi a Jurnalului acţiunilor militare”.83

La 11 decembrie 2000, arhivele Militare române şi-au schimbat denumi-rea în Serviciul arhivistic Militar84 iar la 1 aprilie 2002 în Serviciul arhive şi do-cumentare Militară.85

În 2004 a fost constituită Comisia de Heraldică şi denumiri a Ministerului apărării naţionale, din care face parte şi un reprezentant al Serviciului istoric al armatei86, dr. Luminiţa Giurgiu.

În anul 2005, zestrea documentară a Serviciului istoric al armatei s-a îm-bogăţit cu un număr de 120 de unităţi arhivistice, prin preluarea fondului de ar-hivă luat în grijă de Compartimentul Memorialistică al asociaţiei naţionale a Ve-teranilor de război.87

La 28 ianuarie 2005 a fost constituit Grupul de lucru pentru studierea acţi-unilor armatei în revoluţia din decembrie 1989.

În conformitate cu Hotărârea Consiliului Suprem de apărare a Ţării, la 30 martie 2006 au fost predate arhivelor naţionale 679 de unităţi arhivistice referitoa-re la Tratatul de la Varşovia, create de direcţia analiză Politico-Militară şi relaţii internaţionale din cadrul direcţiei Operaţii a Marelui Stat Major (fondul 3571).88

revenirea, de la 1 mai 2006, la denumirea de Serviciul istoric al armatei, consacrată tuturor instituţiilor similare din armatele ţărilor membre naTO, a re-prezentat o reparaţie necesară, de recuperare a unei tradiţii onorante, dar şi de restabilire a domeniului de responsabilitate în conformitate cu exigenţele con-

82 Ibidem, f. 201.83 Ibidem, f. 210 v.84 Ibidem, f. 220 v.85 Ibidem, f. 241 v.86 Ibidem, f. 272.87 Ibidem, f. 292 v.88 S.i.a., registrul istoric 2005–2012, f. 26.

Page 55: SIA in Slujba Culturii Nationale

55Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

servării, cercetării şi valorificării tezaurului arhivistic şi a tradiţiilor militare ale armatei româniei.89

În baza Hotărârii Consiliului Suprem de apărare a Ţării nr. 60 din 17 aprilie 2006, la 31 mai 2006 au fost predate Consiliului naţional pentru Studierea arhi-velor Securităţii un număr de 1 523 de unităţi arhivistice din fondul creat de fosta direcţie a V-a Securitate şi Gardă.90

Începând cu anul 2008, S.i.a. a reuşit, în premieră naţională în domeniul arhivistic, implementarea sistemului informatic de asigurare a managementului integrat al arhivelor militare, menit să realizeze digitalizarea şi arhivarea în format electronic a fondurilor de arhivă şi facilitarea cercetării ştiinţifice a patrimoniului arhivistic militar naţional.

Concomitent, a fost gestionată activitatea de soluţionare a unui volum im-presionant de cereri din partea unor cetăţeni români şi străini privind eliberarea de certificate şi adeverinţe necesare stabilirii calităţii de veterani de război, luptă-tori în formaţiuni de rezistenţă, persecutaţi politic, încadraţi în detaşamente de lucru, salariaţi ai M.ap.n. etc. astfel, în perioada 1991–2009 au fost examinate şi soluţionate peste 1 800 000 de cereri şi s-au emis peste 1 250 000 de certificate şi adeverinţe.

2.2. CENTRUL DE STUDII ŞI PĂSTRARE A ARHIVELOR MILITARE ISTORICE PITEŞTI

Evoluţia arhivisticii militare româneşti a fost determinată şi influenţată de dezvoltarea structurilor militare naţionale şi de creşterea rolului armatei ca factor definitoriu de apărare a integrităţii teritoriale şi a independenţei naţionale a sta-tului care a luat naştere după Unirea Principatelor din 1859 şi s-a consolidat după războiul de independenţă din 1877.

Perfecţionarea structurilor armatei naţionale a avut drept rezultantă fireas-că mărirea volumului de documente create de unităţile militare, situaţie care a condus la obligativitatea de a elabora unele reglementări vizând constituirea lor în anumite tipuri de dosare, evidenţa acestora, folosirea, păstrarea şi conservarea lor. Ca urmare, la 15 septembrie 1860 s-a hotărât – în cadrul procesului de unifi-care a celor două administraţii – mutarea cancelariei Ministerului de război din iaşi la Bucureşti.

Prin Înaltul decret nr. 380 din 17 martie 1867, pe lângă administraţia cen-trală a armatei, a luat fiinţă o direcţie nouă, cu denumirea de depozitul General

89 Ibidem, f. 29.90 Ibidem, f. 30.

Page 56: SIA in Slujba Culturii Nationale

56 Marian MOŞnEaGU

al războiului.91 Fiecare dintre cele două secţii din compunerea depozitului avea atribuţii precise: prima se ocupa de lucrările de topografie de care armata avea nevoie, cea de a doua trebuia să adune toate documentele necesare pentru întoc-mirea istoriei militare.

1869 a fost anul adoptării „regulamentului arhivelor Statului”, care avea în conţinut şi dispoziţii referitoare la obligaţiile ministerelor şi instituţiilor diferite în privinţa documentelor de arhivă pe care le creaseră.

Un an mai târziu a fost promulgat Înaltul decret nr. 103 din 21 ianuarie 1870 „…relativ la regularea arhivelor… Ministeriului de resbel…”, care decidea următoarele: „[…] art. 1. atât arhiva generală a Ministeriului de resbel, cât şi direcţiile zisului minister vor vărsa la arhiva generală a Statului prin îndeplinirea formalităţilor cerute de zisa arhivă generală a Statului, toate dosierele, jurnalele, registrele şi diferite condici pe anii vechi, în cât să nu mai posede nisce aseminea dosiere, jurnale, registre şi diferite condici mai mult de cât numai pe zece ani, şi pe acelea ce încă nu vor fi încetat corespondenţa lor; vărsându-le regulat în viitor din an în an pe cele din anul cel mai vechi […].”92

„regulamentul asupra serviciului interior al Ministerului de resbel” sta-bilea atribuţiile şi îndatoririle fiecărei direcţii şi ale unor şefi de compartimente, precum „… directorele general…”, „… directorele de serviciu…” şi „… şeful de bi-rou…”, inclusiv în ceea ce priveşte lucrul cu documentele. Capitolul al V-lea – „Înregistrarea hârtiilor” – menţiona în termeni cât se poate de clari faptul că „re-gistratorele de direcţiune […] este special însărcinat cu conservarea şi îngrijirea dosarelor, registrelor, actelor şi în fine tot ce constitue arhiva direcţiunii […]”93.

aceste prime reglementări au fost ulterior completate cu noi acte norma-tive, cu referire directă la constituirea arhivei, aşa cum este „regulamentul servi-ciului registraturei şi al archivelor din administraţia centrală” publicat în 1897, cu aplicabilitate şi în armată.94

„[…] Participarea româniei la prima conflagraţie mondială, desăvârşirea procesului de formare a statului naţional unitar român au influenţat în mod po-zitiv evoluţia instituţiei militare. anii 1916–1919 au semnificat, pe plan militar, confirmarea valorii deosebite a armatei noastre, au determinat vaste operaţiuni de reorganizare începute chiar în timpul retragerii forţate în Moldova, au mar-cat o adevărată revoluţie în concepţie şi pe planul dotării. aceste transformări au condus, în mod obiectiv, la creşterea masivă a cantităţii de documente create

91 „Monitorul Oastei” nr. 10 din 27 martie 1867, p. 115.92 Centrul de Studii şi Păstrare a arhivelor Militare istorice (în continuare se va cita

C.S.P.a.M.i.), Biblioteca arhivistică, „Monitorul Oastei”, nr. 3/1870, p. 80.93 Ibidem, nr. 2/1870, p. 41-59.94 Ibidem, „Monitorul Oficial” nr. 79/10 iulie 1897, p. 2874-2877.

Page 57: SIA in Slujba Culturii Nationale

57Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

în armată, ceea ce a impus, la nivelul conducerii acesteia, studierea şi adoptarea unor măsuri menite să asigure constituirea corectă […]”95, evidenţa, prelucrarea şi păstrarea în condiţii cât mai bune a materialului arhivistic, în vederea valorificării ştiinţifice a informaţiilor oferite de experienţa anilor de război şi în intenţia de a elabora şi de a publica o istorie a participării trupelor române la Primul război Mondial.

iniţiativa centralizării tuturor documentelor operative originale şi a celor care aveau legătură cu mişcările de trupe şi cu luptele, documente care să con-stituie sursa de informaţie şi baza pentru elaborarea unor lucrări de teorie şi de istorie militară, a aparţinut Secţiei Vi istoric din Marele Stat Major, care a fost înfiinţată la 1 aprilie 1920 şi care, până în 1949, s-a mai numit Secţia Viii istoric (1922–1927), Secţia Vii istoric (1927–1928), Serviciul istoric (1928–1949).

Pe lângă această secţie, în luna iulie a anului amintit mai sus, a fost constituit un depozit de arhivă istorică – nucleul viitorului depozit de arhivă al armatei –, având misiunea de a păstra documentele operative create de marile unităţi şi de unităţile militare combatante în perioada 1916–1919 şi de a le folosi pentru cerce-tarea ştiinţifică.

În anul 1923 un nou act normativ stabilea ce urma a se face cu dosarele păstrate zece ani asupra direcţiilor, deoarece „[…] ca (sic!) consecinţă a războ-iului s-au aglomerat lucrările şi deci numărul dosarelor este enorm şi păstrarea lor la direcţiuni sau servicii, pe lângă că cer locale spaţioase, dar îngreuiază şi lucrul […]”. având denumirea generică de arhiva Generală a Ministerului de războiu, la 1 aprilie 1923 s-a înfiinţat, pe lângă depozitul de unelte şi materia-le, depozitul de arhivă al Ministerului de război în fortul Mogoşoaia, potrivit deciziei ministeriale nr. 15 din 16 ianuarie.96 arhiva generală a ministerului era constituită din „dosarele mai vechi de trei ani a direcţiunilor şi serviciilor”, Se-cretariatul general avea atribuţiuni în privinţa păstrării şi manipulării acestei arhive, iar „şeful depozitului de unelte şi materiale de la Mogoşoaia” era „şi şeful depozitului arhivelor”.

arhiva generală a Ministerului de război a fost mutată la Obor, pe lângă depozitul general de imprimate în perioada martie–mai 1931.

deşi armata dispunea deja, încă din primele decenii ale secolului al XX-lea, de două depozite separate pentru depozitarea şi conservarea actelor emise şi pri-mite de structurile sale, volumul de arhivă a continuat să se mărească, antrenat

95 „românia în ecuaţia păcii şi a dictatului”, Culegere de studii şi comunicări prezentate la Sesiunea ştiinţifică dedicată aniversării a 80 de ani de la înfiinţarea Centrului de Cercetare şi Păs-trare a arhivelor Militare istorice „General radu rosetti”, 28–30 iulie 2000, coordonator: colonel Gheorghe nicolescu, 2001, Editura Paralela 45, Piteşti, p. 5.

96 C.S.P.a.M.i., fondul Marele Stat Major, Serviciul istoric, crt. 71/1925, f. 25.

Page 58: SIA in Slujba Culturii Nationale

58 Marian MOŞnEaGU

de activitatea intensă de modernizare şi reorganizare a instituţiei. O încercare de rezolvare a situaţiei a fost considerată înfiinţarea depozitelor regionale de arhivă pe lângă cele şapte comandamente teritoriale, pusă în aplicare în urma aprobării „regulamentului arhivelor armatei” prin decretul regal nr. 1 830 din 20 iunie 1933, publicat în „Monitorul Oastei” nr. 11 din 10 iulie 1933.97 Subtitlul cuprinză-tor şi în termeni precişi al acestui act normativ, rămas în vigoare până în timpul celui de-al doilea război Mondial, este semnificativ pentru oricine este familia-rizat cu arhivistica şi terminologia specifică acesteia: „regulamentul privitor la: depozitarea şi conservarea arhivelor armatei; Organizarea şi funcţionarea de-pozitelor regionale de arhivă ale Comandamentelor Teritoriale; Organizarea şi funcţionarea depozitului de arhivă al Ministerului apărării naţionale (Obor); Organizarea şi funcţionarea depozitului de arhivă al Marelui Stat Major, Servi-ciul istoric [...]”.

La fel, cele şase capitole (61 de articole) pe care a fost structurat acopereau întregul domeniu al arhivisticii militare, începând cu „definiţia actului […]”, „de-finiţia dosarului […]” din „Capitolul i. noţiuni şi definiţiuni […]” până la ultimul capitol „Controlul arhivelor şi al depozitului de arhive […]”. revenind la nou-în-fiinţatele depozite regionale, acestea urmau să primească şi să păstreze:

„[…]a) toate arhivele din perioada 01.01.1903–31.12.1912, aflate în prezent asupra tuturor autorităţilor militare ce se găsesc pe teritoriul Comandamentului Teritorial respectiv […];

b) din arhivele de pace după data de 01.04.1921 se vor vărsa de către auto-rităţile militare […];

dosarele care sunt de utilitate istorică şi care rămân la dispoziţia Marelui Stat Major – Serviciul istoric […].”

Unificarea modului de păstrare şi de folosire a documentelor militare urmă-rită prin promulgarea acestui regulament a fost nuanţată printr-un nou regulament – „regulamentul provizoriu al arhivelor de război şi registrul istoric” – publicat în aprilie 193498, cu referire la adunarea, clasarea şi evidenţa documentelor operati-ve, documentaţia necesară pentru redactarea istoricului campaniilor, funcţiona-rea Serviciului istoric din Marele Stat Major în campanie.

arhiva generală a Ministerului apărării naţionale a fost mutată, încă o dată, de la Obor la fortul Otopeni în toamna anului 1939.

Pe toată durata războiului, Serviciul istoric din Marele Stat Major a derulat o activitate susţinută, concretizată în elaborarea şi emiterea unei serii de ordine circulare şi instrucţiuni, a căror aplicare a şi urmărit-o, în măsura în care a fost posibil: „instrucţiunile nr. 626 000 relative la clasarea, inventarierea şi vărsarea ar-

97 Ibidem, Biblioteca arhivistică, „Monitorul Oastei” nr. 11 din 10 iulie 1933, p. 13-32.98 Ibidem, Fond Marele Stat Major, Serviciul istoric, nr. crt. 95/1934, f. 20.

Page 59: SIA in Slujba Culturii Nationale

59Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

hivelor din perioada martie 1939–21 iunie 1941 şi a arhivelor operative din cam-pania contra sovietelor” în iunie 1942, „Ordinul Circular nr. 626 300 referitor la constituirea, inventarierea şi predarea arhivelor create în perioada 1939–1942” în data de 5 septembrie a aceluiaşi an, urmat la 20 septembrie de „instrucţiunile nr. 626 900 relative la întocmirea dosarelor de campanie şi a jurnalelor de operaţii. Evacuarea arhivelor la organele de mobilizare”. În octombrie 1943 erau publicate „instrucţiunile nr. 7 000 relative la clasarea şi păstrarea arhivelor din perioada 01.04.1921–15.03.1939; 15.03.1939–21.06.1941; de la 22.06.1941 – pe toată du-rata războiului”, completate cu „norme pentru întocmirea registrelor istorice şi jurnalelor de operaţii”.

Ordinul Circular nr. 7 200 din 17 iunie 1944 al Marelui Stat Major, referitor la „mărirea dispersării depozitelor de arhivă” avea în vedere dislocarea acestora „nu-mai în mediul rural, în localităţi lipsite de importanţă militară, industrială, feroviară” pentru a proteja arhivele de bombardamentele aeriene şi de eventualele incendii.

anii 1945–1947, perioadă de profunde transformări politico-sociale pen-tru naţiunile din Europa de Est, au rămas în memoria scrisă a instituţiei arhivelor Militare drept momentul pierderii definitive a unor dosare şi documente „predate din ordin” Comisiei aliate de Control sovietice în românia: arhiva Cabinetului Militar al Conducătorului Statului, cea creată de unităţile militare ruseşti care au luptat în Moldova în Primul război Mondial, arhiva creată de armata republicii Moldoveneşti şi de Sfatul Ţării.

Fostele „depozite regionale de arhivă ale comandamentelor teritoriale” au fost reduse ca număr şi transformate, la 15 iulie 1947, în depozite regionale aferen-te fiecare unei regiuni militare, potrivit reorganizării teritoriale a armatei, având dislocarea la Timişoara – regiunea i, la Bucureşti – regiunea a ii-a, la Floreşti-Cluj – depozitul de arhivă al regiunii a iii-a şi la Bârlad – cel al regiunii a iV-a.99 Cele patru depozite gestionau fondurile de arhivă primite de la unităţile militare din subordinea regiunii militare respective, cu excepţia unităţilor subordonate direct Ministerului apărării naţionale şi a unităţilor de aviaţie şi de marină, care îşi predau arhivele la depozitul de arhivă Otopeni al ministerului.

La 18 martie 1949, Serviciul istoric din Marele Stat Major şi-a schimbat denumirea în Secţia 11 istoric.100

În toamna anului 1958, depozitul de arhivă Otopeni a fost mutat în comu-na Pantelimon.

depozitele regionale şi depozitul de arhivă al ministerului au funcţionat ca atare din 1947 până în prima jumătate a anului 1960, când au fost contopite sub

99 „document. Buletinul arhivelor Militare române”, nr. 1/1998, „arhivele Militare româ-ne”, colonel Gheorghe nicolescu, p. 59.

100 Ibidem, p. 60.

Page 60: SIA in Slujba Culturii Nationale

60 Marian MOŞnEaGU

numele de depozitul de arhivă al Ministerului Forţelor armate, având garnizoa-na fixată la râmnicu Sărat. noua structură primea, pentru păstrare permanentă, arhivele create de către toate direcţiile din organica ministerului, cele aflate până atunci în gestiunea depozitelor regionale – documentele comandamentelor, ma-rilor unităţi militare – precum şi documentele mai vechi de trei ani create de toate unităţile militare.

O nouă schimbare de garnizoană – la Piteşti – a fost ordonată pentru de-pozitul de arhivă al armatei, dislocare executată în intervalul aprilie 1973–ianu-arie 1974. La Piteşti, unitatea a ocupat cazarma fostului regiment de infanterie 4-argeş, unde a şi rămas până astăzi. Comparând această perioadă de 40 de ani de stabilitate „locativă” cu celelalte intervale temporale mult mai reduse care au jalonat existenţa depozitului de arhivă al Ministerului apărării naţionale, este evident cât a fost de benefică, din toate punctele de vedere, atât pentru instituţie, cât mai ales pentru documentele create de armată – adunate, dispersate, regru-pate, centralizate de prea multe ori, cu consecinţe nefaste şi ireparabile asupra integrităţii fondurilor de arhivă, a dosarelor şi a documentelor. Tabloul sinoptic al dislocărilor depozitului de arhivă al armatei de la constituirea lui până în 2012 se prezintă astfel: fortul Mogoşoaia 1923–1931 (8 ani); Obor 1931–1939 (8 ani); fortul Otopeni 1939–1958 (18 ani); Pantelimon 1958–1960 (2 ani); râmnicu Sărat 1960–1973 (13 ani) şi Piteşti 1973–prezent (40 ani).

Până în momentul unificării depozitelor de arhive militare la râmnicu Sărat, activitatea arhivistică, desfăşurată cu personal redus din punct de vedere numeric, se limita la lucrările de evidenţă şi de gestiune primară a documente-lor aflate în păstrare şi la rezolvarea cererilor petenţilor, deoarece operaţiunile de prelucrare a arhivei intrau în atribuţiile unităţii militare creatoare de fond. Sub acest aspect situaţia a rămas, practic, neschimbată şi în timpul celor 13 ani de dis-locare la râmnicu Sărat. dar anul stabilirii depozitului de arhivă al Ministerului la Piteşti a inaugurat prelucrarea pe baze ştiinţifice a fondurilor gestionate şi a celor primite de la unităţi: gruparea, ordonarea, inventarierea şi selecţionarea.

de asemenea, dezvoltarea organigramei depozitului în anul 1973 a făcut posibilă încadrarea unor specialişti cu studii universitare de istorie şi de filologie şi, drept urmare, efectuarea lucrărilor specifice acestei „ştiinţe speciale a istoriei” – arhivistica: planuri metodice de lucru, note istorice, sinteze şi documentare de istorie militară, editarea unor volume de documente militare şi publicarea unor articole de specialitate.

La 1 iunie 1984, unitatea a primit denumirea de Centrul de Valorificare şi Păstrare a arhivelor Militare (C.V.P.a.M.), denumire semnificativă în ceea ce pri-veşte importanţa şi misiunile depozitului.

Conform experienţei europene în domeniu, în luna martie 1998 s-au con-stituit, prin reorganizare:

Page 61: SIA in Slujba Culturii Nationale

61Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

– arhivele Militare române (a.M.r.) în compunerea Statului Major Ge-neral;

– Centrul de Cercetare şi Păstrare a arhivelor Militare istorice (C.C.P.a.M.i.), în subordinea arhivelor Militare române;

– depozitele intermediare de arhivă, pe categorii de forţe, la principalii cre-atori de arhivă din armată.

În martie 2002, unitatea a primit actuala denumire: Centrul de Studii şi Păstrare a arhivelor Militare istorice (C.S.P.a.M.i.).

de la constituire până în anul 1973, depozitul de arhivă al armatei a avut ca misiune exclusivă depozitarea şi conservarea fondurilor de arhivă create de unităţile militare.

anul 1973, în care a fost executată dislocarea depozitului în garnizoana Pi-teşti şi statul de organizare al unităţii a fost extins, reprezintă iniţierea prelucrării ştiinţifice a arhivelor armatei, concretizată în instrumentele de evidenţă primară întocmite, redactarea planurilor metodice de lucru, a notelor istorice ale creato-rilor de fond şi asupra fondurilor, a documentarelor interne şi a celor ordonate de eşaloanele superioare. de fapt, colectivul iniţial a fost cel dintâi care a dat coeren-ţă şi unitate lucrărilor de specialitate, urmărind evoluţia unui creator de fond de la înfiinţare şi până la desfiinţarea sa, punctându-i transformările şi conexiunile cu alte unităţi militare, făcând menţiuni în privinţa cantităţii de unităţi arhivistice, a constituirii dosarelor de către creator şi a stării fizice a documentelor. Partici-parea la simpozioanele locale cu diferite comunicări ştiinţifice pe teme de istorie militară, editarea, în regim de colaborare, a unor volume de documente militare („documente privind istoria militară a poporului român”, în două volume, publi-cată în 1984 sub egida Centrului de Studii şi Cercetări de istorie şi Teorie Militară Bucureşti, cele cinci volume din „istoria militară a poporului român”, 1984–1989), organizarea primei sesiuni de comunicări ştiinţifice la depozitul de arhivă al ar-matei în mai 1982 şi editarea primului anuar, care a reunit lucrările personalului unităţii – reprezintă manifestări de cultură care au făcut cunoscute preocupările colectivului din anii ’70–’80 în ceea ce priveşte completarea şi clarificarea unor aspecte şi momente ale istoriei militare.

după revoluţia din decembrie 1989, activitatea specifică – arhivistica mi-litară – s-a focalizat pe rezolvarea cererilor veteranilor de război, ale urmaşelor acestora, ale persoanelor care au executat stagiul militar în unităţi aparţinând direcţiei Generale a Serviciului Muncii, a petiţiilor privind atestarea funcţiilor şi a vechimii în muncă, trecerea imobilelor şi a terenurilor în patrimoniul Minis-terului apărării naţionale etc. – potrivit legilor şi ordonanţelor guvernamentale promulgate în intervalul 1990–2010.

activitatea arhivistică propriu-zisă a rămas, practic, minimală în condiţiile în care numărul personalului, angrenat majoritar în rezolvarea cererilor, a fost

Page 62: SIA in Slujba Culturii Nationale

62 Marian MOŞnEaGU

parţial redus, apoi mărit, după anul 2002, dovedindu-se totuşi insuficient pentru controlul acestui aspect de utilitate practică imediată.

Concomitent, cercetarea ştiinţifică şi relaţiile cu instituţiile omonime din celelalte ţări au luat formă în volumele tematice de documente, s-au concretizat prin participarea personalului Centrului la simpozioanele internaţionale de istorie militară (Bucureşti 1996 şi 2003), la sesiunile de comunicări ştiinţifice şi la aniver-sările unor instituţii. Vizitele de lucru la arhivele militare din Franţa, Germania, italia, Turcia, Bulgaria şi din Federaţia rusă au avut semnificaţia unei deschideri către modernitate, trecută prin comparaţie şi prin efort către înnoire.

Printre volumele de documente se află titluri devenite de referinţă în do-meniu: „relaţii militare româno-engleze (1918–1947)”, editat în 1998, „armata română de la Ultimatum la dictat. anul 1940. documente”, lucrare în trei volume şi „relaţiile militare româno-germane. 1939–1944. documente”, volume publi-cate în anul 2000, „ataşaţii militari transmit”, lucrare editată în patru volume în perioada 2001–2004.

La 26 iulie 1995, cu prilejul împlinirii a 75 de ani de la înfiinţare, a fost organizată prima aniversare a centrului, data de 26 iulie fiind instituită ca „Ziua arhivelor Militare”.

Tot în sfera manifestărilor culturale se înscrie şi ridicarea unei troiţe în in-cinta cazărmii centrului, sfinţită în octombrie 2007: „Ordin de Zi pe Unitate nr. 62/26.10.2007: Întru pomenirea jertfelor aduse de ostaşii regimentului 4 argeş în războaiele purtate de neamul românesc pentru menţinerea fiinţei naţionale, de la a cărui înfiinţare se împlinesc 130 de ani şi drept mulţumire pentru ajutorul bunului dumnezeu, personalul Centrului de Studii şi Păstrare a arhivelor Milita-re istorice a ridicat prin contribuţie proprie o troiţă amplasată în faţa clădirii de comandament. Troiţa a fost sculptată din lemn de stejar masiv de către ion ro-doş, meşter popular din comuna nucşoara, judeţul argeş, iar postamentul a fost realizat prin contribuţia firmei S.C. Construct ECi Company 2000 S.r.L. Piteşti. Slujba de Sfinţire s-a făcut în ziua de 26 octombrie 2007 de Sărbătoarea Sfântului dumitru izvorâtorul de Mir, care a devenit cu acest prilej patronul spiritual al unităţii noastre.

Comandantul Centrului de Studii şi Păstrare a arhivelor Militare istorice, colonel dr. Cornel Carp.”101

În ultimii ani, o parte dintre clădirile cazărmii care adăposteşte fondurile de arhivă ale armatei a fost modernizată, de exemplu sala de studiu, care primeş-te, anual, circa 130 de cercetători români şi străini, totalizând 1 500 de zile de studiu.

101 „istoricul regimentului 4 dorobanţi argeş (1877–1946)”, volum colectiv, Piteşti, Editura Pământul, 2008, p. 240-241.

Page 63: SIA in Slujba Culturii Nationale

63Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

Biblioteca centrului, structurată pe compartimentele Biblioteca arhivistică, depozitul legal arhivistic şi Biblioteca enciclopedică, are în custodie aproximativ 37 000 de volume, fiind un spaţiu de informare de primă importanţă pentru toate faţetele activităţii arhivistice şi de istorie militară specifice acestei instituţii.

Biroul Colecţii arhivistice, înfiinţat în anul 2003, are misiunea de a constitui colecţii, de a le păstra, a le studia şi a le completa pe cele deja existente şi de a răs-punde solicitărilor cercetătorilor interesaţi de anumite teme şi subiecte. Punctul muzeistic amenajat din 2003 în Sala de briefing este un bun exemplu al activităţii personalului care încadrează acest birou.

Structura care se ocupă de evidenţa informatizată a documentelor, inexis-tentă înainte de 1990, în decurs de 20 de ani s-a dezvoltat rapid, ajungând la o dotare cu peste 37 de calculatoare, plus aparate de scanare şi de copiere, deser-vite de personal calificat. din activitatea acestui compartiment decurg evidenţa informatizată a întregului volum de cereri şi a fondurilor arhivistice, precum şi tehnoredactarea răspunsurilor la cereri, a documentarelor numeroase şi a altor tipuri de lucrări, la fel de diverse, inclusiv a anuarelor.

Cei aproximativ 91 000 de metri liniari de arhivă, constituiţi dintr-o mul-titudine de fonduri arhivistice, care conţin documente unicate, precum ordine, rapoarte, sinteze, situaţii statistice, registre de control nominal, foi matricole, in-dexuri, jurnale de operaţii, scrisori, cărţi poştale, albume şi colecţii de periodice, documente care dau mărturie, la modul propriu, despre evoluţia organismului militar – parte esenţială a unei naţiuni – îşi aşteaptă cercetătorii.

2.3. CENTRUL INTERMEDIAR DE ARHIVE AL STATULUI MAJOR AL FORŢELOR TERESTRE

În conformitate cu hotărârile luate în Consiliul Suprem de apărare a Ţării, Guvernul şi Parlamentul româniei începând cu anul 1995, M.ap.n. a intrat într-o etapă de reorganizare şi restructurare la nivelul unităţilor, marilor unităţi şi insti-tuţiilor militare de învăţământ. În acest context, s-a simţit nevoia înfiinţării unor unităţi – depozite de arhivă intermediare, cu rolul de a prelua şi a depozita arhiva rezultată în urma desfiinţării sau transformării unor structuri.

Începând cu 1 iunie 1998 a luat fiinţă în cazarma 301 aparţinând Şcolii Mi-litare de Maiştri Militari şi Subofiţeri Piteşti, depozitul de arhivă intermediar al Statului Major al Forţelor Terestre, în baza dispoziţiei Statului Major General cu nr. S/B.3/1880 din 29.05.1998. acesta a fost conceput ca structură specializată destinată constituirii, păstrării şi valorificării arhivelor comandamentului, mari-lor unităţi, instituţiilor de învăţământ şi unităţilor militare subordonate Statului

Page 64: SIA in Slujba Culturii Nationale

64 Marian MOŞnEaGU

Major al Trupelor de Uscat pe o perioadă de 30 de ani de la crearea documente-lor. iniţial, activitatea depozitului de arhivă intermediar a fost coordonată, prin Biroul 6, de către prim locţiitorul şefului Statului Major al Trupelor de Uscat, iar în prezent, prin şeful Structurii de Securitate, de către locţiitorul şefului Statului Major al Forţelor Terestre.

asigurarea tehnico-materială şi financiară a fost şi este asigurată şi în prezent de către Şcoala Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri a Trupelor de Uscat.

Începând cu 10 august 1998, depozitul de arhivă al Statului Major al Tru-pelor de Uscat a fost încadrat de locotenent-colonelul ilie Ţuican, şef de depozit şi salariaţii civili Luminiţa-angela necşoiu, ionela-Carmen Stamate şi ancuţa niţu – referent de specialitate, diana-nicoleta Toma – secretar-dactilograf şi ion Bîrleanu – analist programator.

de la 1 septembrie 1998, în cadrul depozitului de arhivă intermediar au funcţionat Biroul şefului de depozit, Biroul referentului, Biroul secretarei-dacti-lograf şi al analistului programator şi Sala de studiu.

Ulterior, efectivele instituţiei au fost completate cu salariaţii civili Luminiţa Elena Manda, Sanda Geanina deaconeasa, Constanţa daniela Motea şi Maria Toma.

Începând cu 20 februarie 2000, locotenent-colonelul ilie Ţuican a fost tre-cut în rezervă, funcţia de şef al depozitului de arhivă al Trupelor de Uscat fiind asigurată de maiorul Marius-daniel Ştefan, numit şef al depozitului de arhivă intermediar al Forţelor Terestre la 1 mai 2001.

Începând cu 30 septembrie 2003, denumirea depozitului intermediar de arhivă s-a schimbat în Centrul intermediar de arhive.

Complexitatea activităţilor desfăşurate a impus suplimentarea statului de organizare astfel că, începând cu 1 ianuarie 2004, căpitanul ionel Şefănică a fost numit ofiţer 3 (cu protecţia informaţiilor clasificate) la Centrul intermediar de arhive iar la 15 ianuarie 2004 plutonierul-major ion Văcărel a fost numit subo-fiţer de stat-major nivel 2 la Centrul intermediar de arhive. Lor li s-au adăugat referenţii de specialitate Georgeta Ungureanu, Mariana Mîndrican, Filofteia Mi-rela Matei, Gabriela dincă, alina Constantin, Elena Butnariu şi George Oprea, precum şi plutonierul-major Cornel-daniel Marin, numit subofiţer de stat-major de nivel 2, plutonierul adjutant Camelia Zaharia, numită ajutor pentru evidenţa d.C. şi şef d.C., plutonierul-major adrian Simon Chelu şi plutonierul Cristian Viorel duţă, încadraţi subofiţeri de stat-major nivel 3.

Începând cu 15 iunie 2008, Centrul intermediar de arhive al Statului Major al Forţelor Terestre funcţionează pe compartimente, astfel: colonelul dr. Marius-daniel Ştefan – şef centru, locotenent-colonelul ionel Ştefănică – şef Biroului re-zolvare cereri, deservit de referenţii de specialitate George Oprea, Maria Toma,

Page 65: SIA in Slujba Culturii Nationale

65Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

Geanina deaconeasa, Carmen Văcărel, Mirela ion şi Gabriela dincă, Sectorul evidenţă şi păstrare fonduri, deservit de plutonierii adjutanţi ion Văcărel, Gabriel rusanu, adrian Chelu şi plutonierul-major Cristian duţă, Compartimentul se-lecţionarea documentelor, deservit de referenţii de specialitate Luminiţa necşoiu, Carmen Stamate şi Luminiţa Manda, Compartimentul prelucrare fonduri arhi-vistice, deservit de referenţii de specialitate Georgeta Chelu şi diana Marinescu, Compartimentul prelucrare date, deservit de informaticianul ionuţ Bîrleanu şi referenţii Mariana Mîndrican şi Elena Butnariu şi Compartimentul documente clasificate, deservit de plutonierul adjutant principal Camelia Zaharia şi plutoni-erul adjutant Cornel Marin.

Începând cu 15 iunie 2008, au mai fost încadraţi referenţi de specialitate George Oprea şi diana Grigor iar din 10 iunie 2008, plutonierul adjutant Gabriel rusanu a fost numit specialist 2 şi şef de depozit.

Începând cu 22 martie 1999, instituţia a preluat un număr de 443 de fonduri arhivistice, dintre care 386 de fonduri aparţinând unităţilor militare desfiinţate şi un număr de 57 de fonduri aparţinând unităţilor care-şi desfăşoară activitatea, respectiv 625 672 de unităţi arhivistice.

În luna septembrie 2001 a avut loc prima predare la C.S.P.a.M.i. a unui număr de 354 de unităţi arhivistice, documente cu valoare istorică şi o vechime mai mare de 30 de ani.

Începând cu 6 martie 2000, comisia de selecţionare compusă din Luminiţa-angela necşoiu – preşedinte, Carmen Stamate – secretar şi Luminiţa Elena Manda – membru îşi desfăşoară activitatea de selecţionare a fondurilor arhivistice con-form planificării, primul fond arhivistic selecţionat fiind cel creat de regimentul 96 artilerie antiaeriană în perioada 1978–1984. Ca urmare a acestei activităţi, arhiva nefolositoare rezultată, totalizând o cantitate de 118 989 kg, respectiv 140 625 u.a., a fost predată pentru reintroducerea hârtiei în circuitul economic la S.C. CaHirO S.a. Boldeşti Scăieni şi la S.C. VranCarT S.a. adjud, rezultând un spaţiu liber pentru depozitarea arhivei de aproximativ 3 900 m.l.

Potrivit Planului cu principalele activităţi, obiectivul fundamental al cen-trului îl constituie pregătirea întregului personal pentru creşterea competenţei pe linia specializării în vederea primirii, prelucrării, folosirii, evidenţei, depozitării, păstrării, selecţionării şi valorificării fondurilor arhivistice create de comanda-mentul, marile unităţi, instituţiile de învăţământ şi unităţile militare subordonate Statului Major al Forţelor Terestre, concomitent cu ridicarea nivelului de pro-fesionalizare al cadrelor militare şi personalului civil prin sporirea contribuţiei fiecăruia la îndeplinirea integrală şi de calitate a principalelor sarcini pe linie arhi-vistică. activităţile planificate au fost executate cu rezultate maxime.

Începând cu 26 august 2010, s-au demarat activităţile specifice procesului de revizuire a pensiilor militare de stat, conform Ordonanţei de Urgenţă a Gu-

Page 66: SIA in Slujba Culturii Nationale

66 Marian MOŞnEaGU

vernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţio-nală. activităţile principale ale centrului au constat în fotocopierea (fotografierea) digitală, redenumirea fotografiilor şi înregistrarea pe dVd-uri a fotografiilor sta-telor de plată şi a documentelor care conţin elemente de salarizare ce fac obiectul legii, transmiterea datelor la a.S.S.i.M. şi eliberarea adeverinţelor de venit bene-ficiarului, precum şi continuarea fotocopierii (fotografierii) digitale, redenumirea fotografiilor şi înregistrare pe dVd-uri a fotografiilor statelor de plată şi a docu-mentelor care conţin elemente de salarizare.

Pentru ducerea la îndeplinire a ordinelor, în perioada 26 august–31 de-cembrie 2010 au fost detaşate în cadrul centrului 248 de cadre militare şi gradaţi voluntari, numărul acestora fiind suplimentat în perioada 20 septembrie–8 oc-tombrie 2010 cu 30 de studenţi caporali de la U.M. 01512 Sibiu şi 26 de elevi de la U.M. 01225 Piteşti.

activităţile desfăşurate în cadrul procesului de revizuire a pensiilor militare de stat, conform Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 1/2011, au continuat şi în anul 2011, centrul având ca sarcini principale eliberarea adeverinţelor de venit cu perioadele lipsă, contestate de petenţi, completarea machetei pentru baza de date unică la a.S.S.i.M., fotocopierea (fotografierea) digitală a statelor de plată şi a documentelor care conţin elemente de salarizare, redenumirea fotografiilor şi înregistrarea pe dVd-uri a celor care nu au fost soluţionate, precum şi reordo-narea fondurilor arhivistice aflate în custodie la Centrul intermediar de arhive al Statului Major al Forţelor Terestre.

Până la 4 noiembrie 2011, centrul a eliberat 71 743 de adeverinţe, din care 61 429 de rezolvări şi 10 314 de răspunsuri la cererile pentru care nu deţinem documente necesare rezolvării şi dubluri.

activitatea centrului a fost verificată de ministrul apărării naţionale în anul 2007, precum şi de diferite comisii din partea eşaloanelor superioare, vizând problemele specifice unităţii, pregătirea de specialitate, protecţia informaţiilor clasificate, ordinea şi disciplina militară, P.S.i. şi protecţia muncii, calificativele numai de „foarte bine” fiind elocvente pentru activitatea întregului personal al instituţiei.

2.4. DEPOZITUL INTERMEDIAR DE ARHIVĂAL STATULUI MAJOR AL FORŢELOR AERIENE

depozitul intermediar de arhivă al Statului Major al apărării antiaeriene a fost înfiinţat la 1 aprilie 1998 şi îşi desfăşoară activitatea în două pavilioane ale Şcolii de aplicaţie pentru radiolocaţie Ploieşti.

Page 67: SIA in Slujba Culturii Nationale

67Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

La 15 mai 2008, depozitul intermediar de arhivă a trecut din subordinea Statului Major al Forţelor aeriene în subordinea Batalionului 210 Stat Major şi deservire, transformat în prezent în Batalionului 210 Sprijin.

Începând cu 1 iunie 1998, maiorul Eugen Cheşcă a fost numit în funcţia de şef al depozitului intermediar de arhivă al Statului Major al apărării antiaeriene, încadrarea structurii fiind completată la 13 august 1998 cu referenţii Pompilia Georgeta diţu, Carmen Mirela ioniţă, daniela adriana Murariu şi adriana dăn-cescu şi secretara-dactilograf Vasilica roxana Militaru.

La 31 martie 2002, locotenent-colonelul Eugen Cheşcă a fost trecut în re-zervă, comanda depozitului fiind asigurată de maiorul ion Mihălcescu până la 15 mai 2005, când a fost mutat la Serviciul documentare şi arhive Militare.

În anul 2004, plutonierul-major dorinel Coman a fost numit ajutor pentru evidenţă şi şef birou documente clasificate.

La 24 mai 2005, căpitanul Cristian dobre a fost numit şeful depozitului intermediar de arhivă al Statului Major al Forţelor aeriene iar la 31 decembrie în acelaşi an, Simona nicoleta Ţîmpău a fost încadrată pe funcţia de referent. La 1 februarie 2006, dan Horia Socaciu, la 1 august 2008, Maria Mihălcescu, şi la 1 septembrie 2008 dorina Elena ristea şi alina Laura dumitru au fost angajaţi ca referenţi.

La 15 aprilie 2009, maiorul Cristian dobre a fost mutat în cadrul structurii de resurse umane a Statului Major al Forţelor aeriene, fiind înlocuit la comanda depozitului la 1 decembrie în acelaşi an de maiorul Constantin Cristian Şerban.

În prezent, depozitul intermediar de arhivă al Statului Major al Forţelor aeriene este încadrat de locotenent-colonelul Constantin Cristian Şerban, co-mandantul depozitului, plutonierul adjutant dorinel Coman, subofiţer cu eviden-ţa d.C., Maria Mihălcescu şi Simona nicoleta Ţîmpău experţi debutanţi, Vasilica roxana Militaru, Horia dan Socaciu, Claudia Elena Lungu, dorina Elena ristea şi alina Laura dumitru, referenţi.

de la 1 octombrie 1998 şi până în prezent au fost primite succesiv 295 de fonduri de arhivă ale structurilor din cadrul Statului Major al Forţelor aeriene, totalizând un număr de 133 238 de unităţi arhivistice.

depozitul dispune de opt spaţii de depozitare, dintre care şase spaţii pentru gestionarea fondurilor de arhivă curente, iar două spaţii pentru păstrarea fonduri-lor de arhivă pe linie de organizare mobilizare şi documente operative ale Statului Major al Forţelor aeriene.

Pentru gestionarea fondurilor de arhivă curente (exclusiv cele de mobiliza-re şi operative), depozitul dispune de o capacitate de depozitare de 5706,5 metri liniari, din care sunt ocupaţi 5609,1 metri liniari, fiind disponibile spaţii de prelu-are arhivă de 97,4 metri liniari.

Page 68: SIA in Slujba Culturii Nationale

68 Marian MOŞnEaGU

2.5. DEPOZITUL INTERMEDIAR DE ARHIVĂ AL FORŢELOR NAVALE

Începându-şi activitatea la 5 mai 1998, ca anexă a Statului Major al Marinei Militare, depozitul intermediar de arhivă al Statului Major al Forţelor navale constituie, primeşte, prelucrează ştiinţific şi valorifică informaţia istorică militară, conservând fondurile arhivistice create de Forţele navale.

În anul 2007, depozitul intermediar de arhivă a trecut din subordinea direc-tă a Statului Major al Forţelor navale în subordinea Muzeului Marinei române.

de la înfiinţare şi până în prezent, depozitul intermediar de arhivă a fost condus de căpitanul ing. ion dan ionescu (3 iulie–1 octombrie 1998), locotenen-tul ing. Viorel ion (1 octombrie 1998–28 iunie 2007), căpitanul ing. Claudiu ale-xandru Cristea (28 iunie 2007–9 iulie 2009) şi căpitanul ing. dan Mihai Gugeanu (9 iulie 2009–prezent).

astăzi, depozitul este deservit de căpitanul ing. dan Mihai Gugeanu, şeful depozitului, plutonierul adjutant Costel Şerban, subofiţer de stat-major nivel 1, plutonierul-major Florin Jianu, subofiţer arhivar, şi referenţii Liliana Bălaşa, ro-dica adam şi ioana dagla.

depozitul intermediar de arhivă deţine fondurile arhivistice de la 69 de uni-tăţi, însumând 2 052 de metri liniari de arhivă.

2.6. DEPOZITUL INTERMEDIAR DE ARHIVĂ TEHNICĂ

depozitul intermediar de arhivă Tehnică (d.i.a.T.) este structura speciali-zată a Ministerului apărării naţionale în probleme de arhivare şi păstrare docu-mentaţii tehnice şi organul specializat al departamentului pentru armamente, în probleme de arhivare şi păstrare documente arhivistice şi are ca scop constituirea, organizarea, prelucrarea şi conservarea documentaţiilor tehnice şi a documente-lor arhivistice, alte documente specifice şi baze de date pentru a facilita utilizarea acestora în scop de informare, cercetare, consultanţă, expertiză etc.

d.i.a.T. funcţionează în agenţia de Cercetare pentru Tehnică şi Tehnologii Militare (a.C.T.T.M.) şi este subordonată administrativ acesteia.

d.i.a.T. îşi desfăşoară activitatea sub controlul departamentului pentru ar-mamente, în coordonarea direcţiei Tehnice şi Programe de Înzestrare (d.T.P.i.), şi este coordonat în domeniul arhivistic de Serviciul istoric al armatei.

Page 69: SIA in Slujba Culturii Nationale

69Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

depozitul intermediar de arhivă Tehnică a fost înfiinţat la 11 februarie 2001 şi are ca domeniu de activitate al d.i.a.T. gestionarea documentaţiilor şi a utilizării acestora, aflate în administrarea M.ap.n., evidenţa documentaţiei şi administra-rea informaţiilor privitoare la deţinătorii şi utilizatorii de documentaţie, precum şi coordonarea şi verificarea cantitativă, înregistrarea, gestionarea, păstrarea şi arhi-varea documentaţiei în M.ap.n., gestionarea documentaţiei pentru produsele care fac obiectul unor contracte de cercetare cu institute de cercetare ale armatei sau terţi, întocmirea şi ţinerea evidenţei arhivelor aflate în d.i.a.T., înregistrarea, ges-tionarea şi conservarea rezultatelor cercetării în a.C.T.T.M., analiza şi prelucrarea electronică a documentaţiei, semnalând necesitatea actualizării sau reproiectării acesteia, organizează şi execută arhivarea electronică a documentaţiilor în scopul constituirii fondului de asigurare, pe care îl dislocă, în situaţii de criză, la cote pre-stabilite, prin metoda containerizării, asigurarea cu documentaţie pentru situaţii de mobilizare, preluarea documentaţiilor pentru produsele ieşite din înzestrare, preluarea documentaţiilor de la toate structurile M.ap.n. şi de la agenţii economici desfiinţaţi, reorganizaţi, care şi-au schimbat obiectul de activitate, asigurarea acce-sului specialiştilor sau furnizorilor de tehnică militară la documentaţie, elaborează proceduri şi norme pentru definirea metodelor de lucru în d.i.a.T., M.ap.n. şi cu colaboratorii, depozitarea intermediară de documente şi coordonarea activităţilor arhivistice pentru structurile departamentului pentru armamente, selecţionarea documentaţiilor tehnice şi a documentelor arhivistice, asigurarea cu informaţii tehnice, pentru înzestrare şi producţia de apărare, asigurarea schimbului de infor-maţii cu instituţiile publice din sistemul de apărare. Periodic, acordă asistenţă de specialitate şi îndrumă activitatea de constituire, ordonare, inventariere, evidenţă, selecţionare, folosire, păstrare şi depozitare a arhivelor militare în unităţile sub-ordonate departamentului pentru armamente şi inventariere, evidenţă, folosire, păstrare şi depozitare a documentaţiilor în unităţile M.ap.n.

de la înfiinţare şi până în prezent, d.i.a.T. a fost condus de colonelul ing. Mihai Miu (11 februarie 2001–30 noiembrie 2007), p.c.c. subing. Grigore arieş (30 noiembrie 2007–15 martie 2008, prin cumul), locotenent-colonelul Bogdănel Manole (15 martie–1 noiembrie 2008), locotenent-colonelul augustin ionescu (1 noiembrie 2008–8 aprilie 2010), plutonierul-major Gabriel Stana (8 aprilie–9 iunie 2010, prin cumul) şi locotenent-colonelul Titi-Puiu iorga (9 iunie 2010–prezent).

astăzi, instituţia este deservită de locotenent-colonelul Titi-Puiu iorga, co-mandantul d.i.a.T., plutonierul-major Gabriel Stana, specialist 1, p.c.c. Cristiana Stan, referent, p.c.c. dalia Muşat, analist-programator, p.c.c. roxana Badea, refe-rent, p.c.c. Veronica Vasile, arhivar, p.c.c. arieş Grigore, bibliotecar, pcc. Constantin dumitru, referent, pcc. Vladimir rusnacenco, referent, p.c.c. Eugen inimăroiu şi Laurenţiu Simion, muncitori calificaţi şi p.c.c. alexandru ivan, arhivar.

Page 70: SIA in Slujba Culturii Nationale

70 Marian MOŞnEaGU

d.i.a.T. gestionează 65 de fonduri arhivistice şi 40 025 de unităţi arhivistice aparţinând Centrului de Studii şi Experimentări pentru Tehnica de Calcul şi au-tomatizare, agenţiei de Cercetare pentru Tehnică şi Tehnologii Militare, Centru-lui de Cercetare Ştiinţifică pentru armamante Blindate, Geniu şi Topogeodezie, Centrului de Cercetare Ştiinţifică pentru Electronica informatică şi Comunica-ţii, Centrului de Cercetare Ştiinţifică pentru Forţele navale, Bazei de Producţie Tehnică Specială, Centrului de Testare şi Evaluare Tehnică de Luptă, atelierului de Cercetare: Ştiinţifică şi Proiectare Tehnică de Geniu şi Căi Ferate, Centrul de Cercetare şi Proiectari radio-Electronice, departamentului pentru armamente, atelierului 746 reparaţii Tancuri, Bazei reparat Tehnică, atelierul reparaţii Tan-curi şi autotunuri, Comisiilor Teritoriale nr. 1 şi 2, direcţiei Tehnice şi Progra-me de Înzestrare, direcţiei Management Contracte, Secţiei Coordonate Colabo-rori Tehnice Externe, Secţiei Financiar-Contabilă, Secţiei Stat Major şi Personal, academiei Tehnice Militare, Oficiului de Control al importurilor şi Exporturilor, agenţiei Militare de Standardizare, Centrului de Metrologie, Secţiei informatice şi de Prelucrare automată a datelor, Expoziţiei Permanente de Tehnică Militară, S.C. i.C.S.P. S.a., S.C. M.F.a. S.a. Mizil, S.C. Uzina Mecanică Plopeni S.a. ş.a.

Page 71: SIA in Slujba Culturii Nationale

Capitolul iii

ACTIVITATEA DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ, EDITORIALĂ ŞI DE REPREZENTARE

A SERVICIULUI ISTORIC AL ARMATEI

de-a lungul celor 145 de ani de existenţă, Serviciul istoric al armatei a des-făşurat o remarcabilă activitate editorială, prin intermediul căreia a fost valorifi-cată activitatea de cercetare ştiinţifică întreprinsă de reputaţi arhivişti şi istorici militari.102

În anul 1905, în cadrul M.St.M. a fost întocmit „istoricul războiului ruso-japonez”.103

În anul 1923, Secţia a Viii-a istoric a completat cu documente din arhivele de război istoricul părţii a doua a campaniei 1 ianuarie 1917–1 august 1918, re-organizarea armatei române în iarna 1916–1917, evenimentele şi operaţiunile dintre 27 noiembrie 1916 şi 1 ianuarie 1917 şi ofensiva armatei a ii-a la Mărăşti. de asemenea, a redactat o serie de lucrări cu caracter istoric, precum acţiunea cavaleriei române în campania 1916-1918 (Şarja de la robăneşti, acţiunea de la Prunari, acţiunea diviziei i şi a ii-a Cavalerie în partea a doua a campaniei) şi rezumatul operaţiunilor armatei române în Transilvania (noiembrie 1918–mai 1919) pentru Ministerul de Externe.104

În perioada interbelică, specialiştii Serviciului istoric au realizat numeroa-se lucrări, studii şi documentare, printre care reprezentativă rămâne monografia „românia în războiul Mondial 1916–1919”, care a presupus o activitate laborioa-să de documentare. Lucrarea, pe care nicolae iorga o aprecia ca fiind „bine făcută din punct de vedere militar” şi prin intermediul căreia se puteau cunoaşte „toate mişcările de trupe, toate succesele şi toate neizbânzile”105, a fost astfel structurată: volumul i: 671 de pagini, cu 42 de anexe, însoţit de un volum de documente de

102 Comandor dr. Marian Moşneagu, Serviciul Istoric al Armatei – promotorul istoriogra-fiei militare naţionale, în „Gândirea militară românească”, nr. 5/septembrie–octombrie 2009, p. 109-117.

103 Ibidem, f. 145.104 Ibidem, f. 349.105 „românia”, 30 iulie 1938.

Page 72: SIA in Slujba Culturii Nationale

72 Marian MOŞnEaGU

737 de pagini şi o mapă cu 92 de hărţi şi schiţe; volumul ii: 885 de pagini, cu 12 anexe, însoţit de un volum de documente de 328 de pagini şi o mapă cu 65 de hărţi şi schiţe; volumul iii, partea i: 1 112 pagini, însoţit de un volum de documente de 498 de pagini şi o mapă cu 42 de hărţi şi 64 de schiţe; volumul iii, partea a ii-a: 906 pagini, cu 12 anexe, însoţit de un volum de documente de 475 de pagini şi o mapă cu 43 de hărţi şi schiţe.

Primele trei volume tratau doar perioada august–septembrie 1916. Volu-mul al iV-lea cuprindea operaţiile din perioada octombrie–decembrie 1916, vo-lumul al V-lea era dedicat operaţiilor militare de la 1 ianuarie 1917 pe frontul din Moldova până la pacea de la Bucureşti şi unirea Basarabiei cu românia, iar volu-mul al Vi-lea era proiectat să cuprindă operaţiile armatei române în Transilvania şi Ungaria (octombrie 1918–iunie 1920).

Primul volum a apărut abia în anul 1934, iar în aprilie 1944 fuseseră publi-cate doar primele trei volume (al treilea în două părţi) şi era proiectat cel de-al iV-lea volum.

La redactarea acestei lucrări monumentale, realizată sub coordonarea ge-neralului Grigore Constandache, şeful Serviciului istoric în perioada 28 ianuarie 1928–31 octombrie 1936 şi ulterior consilier tehnic, şi a colonelului Constantin drăgănescu, şeful Serviciului istoric între 1 noiembrie 1938–10 februarie 1942, au contribuit coloneii Epaminonda arghiropol, ioanichie Filimon, ioan P. Georgescu, Marin Manafu şi Victor renescu, locotenenţii-colonei Paul alexiu, Petre andreescu, ioan Cristescu, Constantin drăgănescu, romulus dumitres-cu, Carol Franc, alexandru ioaniţiu, Scarlat Momiceanu, ioan Muţiu, isaia Popa şi Emil Procopiescu, nicolae Stătescu şi nicolae Tretinescu, căpitan-comando-rul Preda Fundăţeanu, maiorii alexandru dumitrescu, Gheorghe a. ionescu şi Vasile P. nicolau şi căpitanii ioan Constantinov, Vasile Garaiac, Traian Lărgeanu şi Vasile nicolau.

Serviciul istoric s-a preocupat de întocmirea unor cronologii pentru secţii, servicii, inspectorate şi unităţi şi a asigurat schimbul de documente de arhivă cu armatele iugoslavă, poloneză, ungară şi cehoslovacă. de asemenea, a selecţionat un volum impresionant de documente din străinătate prin ataşaţii militari, a iden-tificat şi a clasat o cantitate imensă de arhivă militară găsită în Banat, Transilvania şi Basarabia, a clasat şi a păstrat arhiva câtorva comandamente ruseşti, rămasă la iaşi, şi a tradus foarte multe documente de un real interes istoric. reprezentan-ţii Serviciului istoric au acordat o atenţie sporită strângerii arhivelor referitoare la români, aflate la Viena şi a desfăşurat o muncă intensă de recuperare a unor obiecte de interes istoric risipite în lume, precum două tunuri de cireş care ar fi aparţinut lui avram iancu.

iniţial, Serviciul istoric a depins de şeful M.St.M. (ulterior, rapoartele cu-rente erau adresate primului sau celui de-al doilea subşef al M.St.M.) şi era organi-

Page 73: SIA in Slujba Culturii Nationale

73Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

zat pe trei birouri cu câte patru ofiţeri, doi desenatori, dactilografi şi traducători. Biroul nr. 4 Studii şi arhive era mai mare şi gestiona arhiva de la sediul Serviciu-lui, dar şi din teritoriu.

În această componenţă, atribuţiile sale de bază erau: să redacteze istoricul campaniilor armatei române, să redacteze istoricul M.St.M., începând cu anul 1831, prin Biroul 4; să facă studiul critic al campaniilor pentru a-l folosi la redac-tarea doctrinei militare a româniei.

O altă îndatorire a serviciului a fost să identifice, să trieze, să adune şi să controleze arhivele armatei, instituţia fiind autorizată să emită ordine, dispozi-ţiuni, recomandări şi să dea aviz la proiectele de lege în domeniu. Pe lângă regu-lamentele generale, activitatea serviciului a fost reglementată de „regulamentul privitor la adunarea şi conservarea arhivelor armatei” („Monitorul Oficial” nr. 11 din 10 iulie 1933) şi „regulamentul provizoriu referitor la arhivele de război şi registrul istoric” (Înaltul decret nr. 944 din 2 aprilie 1934).

Serviciul istoric s-a preocupat constant de redactarea istoricului M.St.M., reuşind să se realizeze o lucrare monumentală de 920 de pagini, cu două schiţe, lista şefilor M.St.M. între anii 1859 şi 1934 – „pentru a se aplica pe placă sintetică” – monografia localului M.St.M. şi multe alte lucrări, parţial dispărute, din neferi-cire, în timpul bombardamentelor din aprilie 1944, în gara Turnu Severin.

Preocupările Serviciului istoric şi ale istoricilor militari au fost intens po-pularizate în paginile revistei „românia militară”, maiorul anton Tomiţă răzăşul opinând: „istoricul militar, care va trebui să lucreze competent şi obiectiv, să nu se transforme în judecător, rostind acuzări sau sentinţe, ci el trebuie să urmăreas-că, studiind materialul şi împrejurările, descoperirea adevărului istoric. istoria noastră militară nu e încă definitiv alcătuită. Este neapărată trebuinţă a se alcătui nu numai istoricul armatei din toate timpurile, dar alături cu asemenea operă necesară la educaţia naţională şi patriotică să se alcătuiască pentru toate unităţile armatei istoricul fiecăreia, care, încredinţat ostaşului la liberare odată cu livretul, să menţină neîntrerupt legătura sufletească a ostaşului de la vatră cu spiritul şi viaţa militară.

Sarcina Serviciului istoric al Marelui Stat Major este, din acest punct de ve-dere, neînchipuit de importantă. Ofiţerii Serviciului istoric sunt elementele care leagă faptele oştirii de spiritul naţiunii. Ei stabilesc din noianul izvoarelor docu-mentare adevărul istoric al faptelor noastre de arme. Este necesar, prin urmare, ca recrutarea lor să fie selecţionată, propune unul din colaboratorii revistei, dintre absolvenţii Şcolii Superioare de război, înzestraţi cu înclinaţiuni proprii, cultură generală, spirit critic, pentru a pătrunde cu competenţă documentul istoric.

astăzi, Serviciul istoric al Marelui Stat Major lucrează la istoria războiului nostru de reîntregire şi după terminarea lui va lucra campaniile anterioare. ar-hiva documentară, încredinţată aşadar specialiştilor, să reprezinte izvorul fecund

Page 74: SIA in Slujba Culturii Nationale

74 Marian MOŞnEaGU

al istoriei noastre militare şi naţionale. E necesar ca ofiţerii destinaţi pentru Ser-viciul istoric militar să facă mai întâi un stagiu de pregătire în acest important domeniu de creaţie intelectuală.

nu trebuie însă a se permanetiza. Ei, plecând de la trupă, trăind în ambianţa realităţilor vieţii militare, pot reveni la Serviciul istoric. Experienţa în zbuciumul realităţilor le menţine neîntrerupt înviorat spiritul. Taina cercetărilor, alcătuirea fişelor, coordonarea lucrului, redactarea sunt noţiuni importante, care trebuie cu-noscute în toată întinderea şi adâncimea lor. Ofiţerii istoricului vor trebui să stea pe aceeaşi treaptă cu camarazii lor din statul-major.

Stăruinţa, competenţa, devotamentul, obiectivitatea determină pe adevăra-tul ofiţer destinat pentru Serviciul istoric.”106

În timpul celui de-al doilea război Mondial, Serviciul istoric a continuat redactarea volumului iV cu istoricul Campaniei 1916, care cuprindea operaţiu-nile dintre 10 noiembrie–31 decembrie 1916: Trecerea dunării şi Oltului de că-tre inamic. Operaţiunile din Muntenia între 10–12 noiembrie 1916, Bătălia de pe argeş şi neajlov. Operaţiunile din zilele de 12–15 (inclusiv) noiembrie 1916, Operaţiunile din dobrogea între 10–20 noiembrie 1916 şi retragerea. Situaţia în seara de 20 noiembrie 1916 şi operaţiunile din zilele de 21–27 (inclusiv) no-iembrie 1916, concomitent cu adunarea arhivelor şi a materialului documentar pentru istoricul evenimentelor din perioada 15 martie 1939–21 iunie 1941 şi al Campaniei contra rusiei sovietice.

Până la 1 februarie 1943 a fost întocmit un „istoric rezumativ al raporturi-lor istorice dintre români şi ruşi pentru tineretul şcolar” şi un altul pentru şcolile militare şi s-au pus bazele „întocmirii planului unui istoric al pregătirii de război a armatei noastre sub toate raporturile, din 1921 – când armata a trecut pe picior de pace – până în 1941, la începerea actualului război”.

din ordinul Cabinetului Militar al Conducătorului statului a fost redactată lucrarea „Valoarea aportului adus de forţele române în Bătălia de la Odessa, în ansamblul dispozitivului aliat de la aripa de Sud a frontului de Est”107.

În timpul celei de-a doua conflagraţii mondiale, Serviciul istoric a avut în organică un Birou de informaţii, care s-a străduit să consemneze date importante despre mişcările extremiste, ponderea şi influenţa lor în societatea românească, despre riscurile la care erau expuse depozitele de arhivă şi patrimoniul Muze-ului Militar naţional. acest birou a făcut o descriere aproape completă despre distrugerea arhivei aflate în două vagoane de tren, bombardate la Turnu Severin în noaptea de 15/16 aprilie 1944. Multe informaţii preţioase, care se regăsesc în

106 Din trecutul „României militare” cu prilejul comemorării a 75 de ani de la apariţia ei în viaţa armatei 1864–1938, Tipografia Marelui Stat Major, Bucureşti, 1939, p. 612-613.

107 S.i.a., Fond Marele Stat Major. Serviciul istoric, dosar nr. 852/1942, f. 2-5.

Page 75: SIA in Slujba Culturii Nationale

75Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

fondul Serviciului istoric, se referă la arhiva predată comandamentelor sovietice după 12 septembrie 1944 şi la iniţiativa ofiţerilor din serviciu de a copia jurnalele de operaţii ale unităţilor înainte de a fi luate de sovietici.

Încă din anul 1936, Secţia istoric a demarat redactarea istoricului campani-ilor armatei române în războiul de independenţă şi în războiul pentru Întregire (o cronică foarte valoroasă despre războiul de independenţă, existentă deja la M.St.M., a fost capturată de inamic în luna decembrie 1916, cu ocazia ocupării Capitalei). În aceste circumstanţe, deplângând lipsa unei monografii a participării armatei române la războiul de independenţă, s-a constituit, abia în noiembrie 1941, la iniţiativa generalului radu r. rosetti, ministru al culturii naţionale şi cul-telor, o comisie desemnată să realizeze o istorie a participării armatei române la războiul ruso-româno-turc din 1877–1878, din compunerea căreia făceau parte reprezentanţi ai academiei române, ai Ministerului de Externe şi ai Serviciului istoric al M.St.M.108. din cauza lipsei fondurilor şi a reeşalonării priorităţilor în cercetarea istorică, comisia, fără a fi reuşit să dea la tipar măcar o parte din preco-nizata monografie, şi-a suspendat activitatea la 26 ianuarie 1948.109

Printre lucrările de istorie militară de referinţă pentru perioada de început a istoriografiei militare naţionale se numără „albumul armatei române” (1902), lo-cotenent-comandor Constantin Ciuchi, „istoria Marinei române în curs de 18 se-cole” (Tipografia Ovidiu, Constanţa, 1906), general Grigore Crăiniceanu, „istoria armatei române” (comunicare academia română, 1912), n. Ştefănescu-iacint, „războiul româno-bulgar” (Bucureşti, 1914), general M. aslan, „Memoriu asupra căderii capului de pod Turtucaia” (iaşi, 1918), general ion Popovici, „Bătălia de la Sibiu” (roman, 1918), C. Stere, „Marele războiu şi politica româniei” (Bucureşti, 1918), general i. Culcer, „note şi cugetări asupra campaniei din 1916” (iaşi, 1919), general C. Găvănescu, „războiul nostru pentru întregirea neamului” (iaşi, 1919), C.r. Munteanu, „Bătălia de la Mărăşeşti” (Bucureşti, 1919), general a. Stoenescu, „În ploaia de gloanţe” (Bucureşti, 1919), maior răzvan Trăznea, „Mărăştii” (Bucu-reşti, 1919), general Basarabescu, „Silistra–Turtucaia” (Bucureşti, 1920), contraa-miral n. negrescu, „rolul Marinei în războiul pentru întregirea neamului” (Bucu-reşti, 1920), maior Teodor radu, „Vânătorii de munte” (Târgovişte, 1920), Mircea V. rădulescu, „războiul neamului românesc” (Bucureşti, 1920), a. Stegărescu, „Luptele din dobrgea, câmpia Munteniei de jos şi din jurul Mărăşeştilor” (Buş-teni, 1920), Constantin Kiriţescu, „istoria războiului pentru Întregirea româniei 1916–1919” (Editura Casei Şcoalelor, Bucureşti, 1921), general Constantin Ştefă-nescu-amza, „istoric grafic al războiului neamului românesc” (Bucureşti, 1921),

108 a.M.r., fond 948/52d, dosar nr. 304, f. 8.109 a.M.r., fond 948/52d, dosar nr. 302, f. 84.

Page 76: SIA in Slujba Culturii Nationale

76 Marian MOŞnEaGU

general C. Teodorescu, „Turtucaia” (1921), general G. d. Mărdărescu, „Campania pentru desrobirea ardealului şi ocuparea Budapestei” (Bucureşti, 1922), general a. Teodorescu, „Turtucaia, studiu tactic şi cauzele înfrângerii” (Braşov, 1922), ge-neral alexandru averescu, „Operaţiunile de la Flămânda” (Bucureşti, 1923), ge-neral alexandru averescu, „Bătălia de pe argeş” (Ţara noastră, Cluj, 1923), dr. G. Miron, „note din războiul pentru Întregirea neamului” (Bucureşti, 1923), pre-ot n.V. Hodoroabă, „din războiul de Întregire” (iaşi, 1923), Mihail C. Vlădescu, „Generalul averescu, sămănătorul de ofensive” (Bucureşti, 1923), general d. ili-escu, „documente privitoare la războiul pentru Întregirea româniei” (Bucureşti, 1924), George Lungulescu, „Eroismul cavaleriei române” (Bucureşti, 1924), gene-ral Sc. Panaitescu, „Turtucaia în războiul mondial” (Bucureşti, 1924), alexandru dăscălescu, „Jurnal operativ de pe câmpul de războiu (cu regimentul 56 infante-rie. antologie eroică)” (roman, 1925), i. Ursu, „Generalul Grigore Eremia” (Ora-dea Mare, 1925), M. Văgăonescu, „Viaţa în războiu, însemnări zilnice de pe front 1916–1918” (Bucureşti, 1925), locotenent-colonel V. nădejde, „istoria armatei române. Vol. i. din primele timpuri cunoscute până la întemeierea Principatelor române”, onorată cu premiul academiei române „Gheorghe asache” (Tipografia „Cultura românească”, iaşi, 1930), general ion i. anastasiu, „Oastea română de-a lungul veacurilor” (Tipografia M.St.M., 1933), maior r. dinulescu din Marele Stat Major, „armata modernă. Concepţiuni moderne în organizarea armatelor” (Edi-tura ramuri, Craiova), lucrare premiată de academia română ş.a.

În 1902, cu prilejul sărbătoririi a 25 de ani de la proclamarea independen-ţei de stat a româniei, a fost editat „istoricul armatei române. administraţia, comandamentele, corpurile şi serviciile”. impresionant prin dimensiune (50x47 cm), volumul este legat în piele maro, având imprimată pe copertă în relief co-roana regală, aşezată deasupra monogramei suveranului. Cele două semne sunt flancate de drapelul naţional şi de drapele de luptă ale unităţilor, precum şi de armamentul utilizat pe câmpul de luptă. Pe foaia de titlu sunt reprezentate de asemenea coroana şi monograma suveranului. Pe pagina următoare este înscris textul omagial „arMaTa rOMÂnă. MaJESTăŢii SaLE rEGELUi CarOL i. aniversarea a douăzeci şi cinci de ani de la proclamarea independenţei româniei. 10 mai 1877–10 mai 1902”.

Premieră în istoriografia militară românească, lucrarea are 182 de pagini format a3 şi întruneşte caracterul enciclopedic al unei inedite întreprinderi edi-toriale. aceasta a fost concepută ca un istoric al comandamentelor, marilor uni-tăţi şi unităţilor armatei moderne, precizându-se pentru fiecare baza legală de în-fiinţare şi transformările suferite, locul de dislocare, comandanţii (şefii), denumi-rile onorifice, patronii spirituali, precum şi elemente semnificative care definesc activitatea desfăşurată de-a lungul anilor. astfel, sunt inserate informaţii privind

Page 77: SIA in Slujba Culturii Nationale

77Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

miniştrii de război din perioada 1866–1902, istoricul Marelui Stat Major, institu-tului Geografic al armatei, Consiliului Permanent de revizie, consiliilor de război ale Corpurilor i, ii, iii şi iV de armată, diviziei active din dobrogea, Spitalelor Militare, Şcolii Superioare de război, Şcolilor Militare, precum şi al tuturor struc-turilor armatei române.

O altă piesă de „mare calibru” a istoriografiei militare naţionale o reprezin-tă „albumul armatei române”, apărut la 10 mai 1902, la Editura Librăriei Socecu & Co Bucureşti (136 pagini + XXXVii planşe text). Cele 248 de fotografii alb-ne-gru sunt executate de al. antoniu şi Lt. Eliad. Pe copertă este înscrisă dedicaţia „arMaTa rOMÂnă MarELUi Ei CăPiTan”. În mijloc este imprimat în relief portretul regelui Carol i, înconjurat de o cunună de frunze de stejar şi de lauri iar pe panglica tricoloră sunt înscrişi anii de referinţă, 1877–1902. deasupra este postată acvila regală, ţinând în cioc o cunună de lauri iar în ghiare, o spadă. Pe chenarul copertei întâi, în colţuri, sunt reprezentate ordinele şi medaliile care au răsplătit vitejia ostaşilor români pe câmpul de luptă, alături de localităţile cu re-zonanţă pentru războiul de independenţă: Plevna, Corabia, Griviţa, nicopole, Opanez, rahova, Smârdan şi Vidin.

Pe foaia de titlu, albumul are inserată următoarea dedicaţie: „armata ro-mână, pătrunsă de simţăminte de credinţă statornică şi de adânc devotament, de-pune cu recunoştinţă tributul ei de admiraţie la picioarele Majestăţii Sale regelui Carol i, şeful ei suprem, care a călăuzit primii ei paşi pe calea gloriei în botezul de sânge de pe câmpiile Bulgariei în anul 1877.” albumul se deschide cu fotografii înfăţişându-i pe regele Carol i pe câmpul de luptă, alteţele regale principii Ferdi-nand, Maria şi Carol, precum şi pe ministrul de război, d.a. Sturdza.

Volumul se încheie cu istoricul principalelor structuri ale armatei române în limbile română, franceză şi germană. În descrierea fiecăruia sunt evidenţiate denumirea onorifică, patronii spirituali, precum şi galeria comandanţilor avuţi de la înfiinţare. acolo unde a fost cazul, este detaliată participarea la operaţiunile militare desfăşurate în timpul războiului de independenţă.

albumul „Uniformele armatei române 1830–1930” a fost editat, în ex-cepţionale condiţii grafice, în anul 1930, de Muzeul Militar naţional, aflat sub coordonarea unui consiliu de conducere alcătuit din generalul radu rosetti – preşedinte şi i. andrieşescu, directorul Muzeului de antichităţi, generalul Lau-renţiu Bârzotescu din Marele Stat Major, generalul Grigore Constandache, şeful Serviciului istoric, V. drăghiceanu, secretar/director al Comisiei Monumentelor istorice, Constantin Moisil, director general al arhivelor Statului, părintele n. Popescu, membru al academiei române şi generalul Gabriel Sion din Ministerul armatei, ca membri.

În cuvântul înainte, autorii menţionează: „Centenarul acesta nu trebuie lăsat uitării şi de aceea înfăţişăm, în foile care urmează, o latură a istoriei armatei româ-

Page 78: SIA in Slujba Culturii Nationale

78 Marian MOŞnEaGU

ne în cursul acestei sute de ani, şi anume aceea a înfăţişării exterioare a ostaşilor săi. dacă această înfăţişare exterioară s-a schimbat de mai multe ori, după influen-ţele ruseşti, franceze, germane şi iar franceze, sub care s-a dezvoltat armata potri-vit nevoilor vremurilor mai noi, inima care a bătut sub toate soiurile de mundiruri, tunici şi bluze nu s-a schimbat, căci a fost mereu românească.” Pentru ilustrarea evoluţiei uniformelor armatei române de-a lungul timpului, Mu zeul Militar naţi-onal a beneficiat de asistenţa tehnică a desenatorului a. Potocki, albumul cu 65 de planşe a3 color fiind tipărit în 1929 de atelierele Marvan din Bucureşti.

Ca iconografie, au fost selectate litografii, schiţe şi fotografii din „albumul oştirei” (Lith. lui Bilz şi daniels, Bucureşti, 1952), „Broşurile cu descrierea unifor-melor” întocmite de Comisia de Uniformitate sub preşedinţia adjutantului M.S. dr. davila (tipărite la Bucureşti de imprimeria adolf Ulrich, în 1859 şi 1860), „al-bumul armatei române” (Stabilimentul Lith. M.B. Baer, Bucureşti, 1873), „de-scrierea Uniformelor armatei. Ediţie oficială” (imprimeria Statului, Bucureşti, 1895), „armata română”, originalele lucrate de pictorul T. ajdukiewicz, reprodu-cerile executate în atelierele i.V. Socecu, Bucureşti (Proprietatea Socecu & Comp., Bucureşti, 1903), „regulament asupra descrierii uniformelor şi ţinutelor armatei” (Tip. şi Stab. de arte Grafice George ionescu, Bucureşti, 1912), „instrucţiuni rezu-mative asupra formei şi portului uniformei ofiţerilor din toate armele şi serviciile armatei” (Serviciul Geografic al armatei, Bucureşti, 1921), „Organizarea armatei române”, lucrare întocmită după legiurile în vigoare de maiorul i. Popovici, şef de stat-major al diviziei a Vii-a infanterie, fost profesor al Cursului de Organizare şi Mobilizare la Şcoala Superioară de război (Tipografia Leon Friedmann, roman, 1900) ş.a.

Prin format, originalitate şi condiţiile grafice de excepţie în care au fost editate, aceste inedite lucrări fac parte dintr-o valoroasă colecţie bibliofilă care a contribuit substanţial la reflectarea evoluţiei şi la consolidarea imaginii armatei naţionale în societatea românească în prima jumătate a secolului al XX-lea.

Schimbările produse în armata română după 1945, inspirate de noul aliat sovietic prezent, inclusiv cu trupe, în românia până în anul 1958, au determinat modificări de structură şi atribuţii şi la Serviciul istoric. În aceste împrejurări, abia după 1960 a fost reluată cercetarea unor teme de interes pentru istoria militară, însă fără vigoarea şi amploarea celor anterioare războiului. Serviciul s-a concen-trat să rezolve cu precădere probleme administrative, de gestionare a arhivelor şi de explicare a evenimentelor de la 23 august 1944, a campaniei antihitleriste şi a „frăţiei de arme” româno-sovietice.110

110 Chiar şi în aceste condiţii, istoriografia militară s-a îmbogăţit cu lucrări memorabile, pre-cum: dan Berindei, Leonida Loghin, Gheorghe Stoean, „războiul pentru independenţa naţională, 1877–1878. documente militare” (Editura Militară, Bucureşti, 1971), nicolae Bârdeanu, dan ni-

Page 79: SIA in Slujba Culturii Nationale

79Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

Principalele activităţi desfăşurate în anul 1949 de către personalul Secţiei a 11-a istoric au constat în definitivarea broşurii de popularizare a partici pării ar-matei române la războiul antihitlerist, întocmirea unui studiu rezumativ al acestei parti cipări destinat cadrelor armatei: fascicula I 23 august–16 septembrie 1944; fascicula a II-a 17 septembrie–25 octombrie 1944; fascicula a III-a Eliberarea Un-gariei; fascicula a IV-a Eliberarea Cehoslovaciei, întocmirea fişelor rezumative pe zile de opera ţiuni (lupte) ale armatelor 1 şi 4 române în războiul antihit lerist şi în-tocmirea jurnalului de operaţii al M.St.M. pe perioada 1946–1948, lucrare execu-tată împreună cu Secţia Operaţii, şi a registrului istoric al M.St.M. pe anul 1940.

Ofiţerii din secţie au mai desfăşurat şi alte activităţi legate de popularizarea luptelor duse de trupele române împotriva fascismului. astfel, locotenent-colo-nelul Constantin andriade, şeful Biroului 1 Studii, a publicat mai multe articole pe această temă în paginile revistei „Cultura militară” şi ziarului „Glasul armatei”.

În februarie 1949, lucrarea „Participarea româniei la războiul împotriva fascismului 1944–1945” a fost înaintată şefu lui M.St.M.

La cererea Secţiei a 4-a a M.St.M., în luna aprilie 1949, Biroul 1 Studii a întocmit o situaţie cu divi ziile de infanterie române care s-au distins pe frontul antihitlerist şi în Primul război Mondial. Situaţia a fost trimisă Secţiei a 4-a pen-tru a fi folosită ca material documentar.

colaescu, „Contribuţii la istoria Marinei române. Vol. i. din cele mai vechi timpuri până în 1918” (Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979), monografiile general-locotenent ion Şuţa, „infanteria română”, vol. i (Editura Militară, Bucureşti, 1982), colonel dr. Gheorghe romanescu, colonel dr. Gheorghe Tudor, colonel Mihai Cucu, colonel ioan Popescu, „istoria infanteriei române”, vol. i (Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1985), Florin Zăgănescu, „aviaţia” (Editura Şti-inţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1985), „românia în Primul război Mondial” (Editura Militară, Bucureşti, 1986), „istoria trupelor de grăniceri” (Editura Militară, Bucureşti, 1987), „românia în anii celui de-al doilea război Mondial”, vol. i-iii (Editura Militară, Bucureşti, 1989), „istoria militară a poporului român”, vol. i-Vi (Editura Militară, Bucureşti, 1984–1989), colecţia „File din istoria mi-litară a poporului român”, „istoria artileriei române” (Editura Militară, Bucureşti, 1977), urmate, după 1990, de George Petre, ion Bitoleanu, „Tradiţii navale româneşti” (Editura Militară, Bucureşti, 1991), colonel Vasile Pricop, colonel Gheorghe Suman, colonel Marin Zaharia, „Epopeea vânători-lor de munte din armata română” (Editura Militară, Bucureşti, 1992), general-maior ing. Constantin nicolescu, „Transporturile şi comunicaţiile în armata română” (Editura Militară, Bucureşti, 1992), colonel Petre Zaharia, colonel Emanoil Ene, colonel Florea Pavlov, „istoria armei geniu din armata română” (Editura Militară, Bucureşti, 1995), „Logistica armatei române în al doilea război Mon-dial. Campania din Vest 23 august 1944–9 mai 1945 (Editura Militară, Bucureşti, 1995), Cornel i. Scafeş, Horia Vl. Şerbănescu, ioan i . Şcafeş, Cornel andonie, ioan dănilă, romeo avram, „armata română 1941–1945” (Editura rai, Bucureşti, 1996), Cornel i. Scafeş, Horia Vl. Şerbănescu, Cornel andonie, ioan i. Şcafeş, „armata română în războiul de independenţă 1877–1878” (Editura Sig-ma, Bucureşti, 2002), albumele „armata română în al doilea război Mondial. Romanian Army in World War II” (Editura Meridiane, Bucureşti, 1995), „Marina română în al doilea război Mondial. Romanian Navy in World War II” (Editura Modelism, Bucureşti, 1996) ş.a.m.d.

Page 80: SIA in Slujba Culturii Nationale

80 Marian MOŞnEaGU

În cursul anulul 1950, ofiţerii din Biroul 1 Studii au întocmit un isto ric rezu-mativ al participării armatei române în războiul împo triva fascismului, cuprin-zând: Partea i – operaţiunile pentru eliberarea ardealului 23 august–10 septem-brie 1944 şi Partea ii-a – Participarea armatei române la eliberarea ardealului 16 septembrie–25 octombrie 1944.

a fost definitivat registrul istoric al M.St.M. pe anii 1947 şi 1946 şi s-a întocmit, de asemenea, o lucrare sinteză pri vind participarea trupelor române la eliberarea Ungariei.

În luna aprilie s-a întocmit un documentar cerut de ministrul Forţelor ar-mate referitor la judecarea şi condamnarea generalului alexandru Socec în peri-oada Primului război Mondial, acuzat de părăsire de post în prezenţa inamicului în timpul bătăliei de pe argeş şi neajlov, pe când era comandant al diviziei 2/5 infanterie.

La solicitarea revistei „Cultura militară”, locotenent-colonelul Constantin andriade a întocmit şi publicat un documentar cu tema „despre elementele pro-gresiste ale artei militare în trecutul poporului nostru”.

La cererea eşaloanelor superioare, secţia a întocmit documentarul cu tema: „relaţii vechi militare ruso-române de la Marele Principat al Moscovei până la Petru cel Mare” şi broşura de popularizare „Colaborarea sovieto-română în războiul împotriva fascismului”.

În vederea îmbogăţirii fondului de documentare al secţiei şi mai ales pen-tru o descriere obiectivă a luptelor trupelor române în Ungaria şi Cehoslovacia, respectiv stabilirea corectă a numelui loca lităţilor şi formelor de relief ale ţărilor respective, s-a cerut, prin Bi roul Legături Externe, procurarea hărţilor r.P. Unga-re şi repu blicii Cehoslovacia.

deşi pe tot parcursul anului 1951 secţia a lucrat cu o încadrare necores-punzătoare, totuşi prin străduinţa ofiţerilor prezenţi au fost întocmite o serie de lucrări necesare bu nului mers al revistelor militare şi unele documentare solicita-te de M.St.M. În acest sens, ofiţerii din Biroul Studii istorice au redactat lucrarea „Participarea armatei române în războiul antihitlerist – eliberarea Cehoslovaciei”, întocmită împreună cu ofiţerii din Secţia arhivă a M.St.M.111

S-a continuat, de asemenea, redactarea registrului isto ric al M.St.M. pe anii 1944–1948, strângându-şi materialele de la secţiile şi direcţiile din M.St.M.

Sub conducerea locotenent-colonelului Constantin andriade s-a întoc mit un studiu asupra unităţilor participante la războaiele din anii 1877–1878, 1916–1917 şi 1944–1945, conţinând unităţile române care s-au distins în lupte, care a fost pus la dispoziţia direcţiei Propagandă şi agitaţie a d.S.P.a. şi direcţiei Operaţii a M.St.M.

111 S.i.a., fond Marele Stat Major. Serviciul istoric, dosar nr. 852/1942, f. 24.

Page 81: SIA in Slujba Culturii Nationale

81Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

de asemenea, la cererea direcţiei de Contrainformaţii Mi litare, în luna fe-bruarie 1951 a fost întocmit un „Studiu rezumativ asupra evoluţiei organizatorice şi atribuţiunilor Secţiei informaţii–Contrainformaţii a M.St.M. de la înfiinţare şi până în anul 1945”.

În ceea ce priveşte coordonarea revistelor de armă, sec ţia a întocmit ob-servaţii critice asupra îndeplinirii sarcinilor de către revistele militare pe anul 1951, care au fost înaintate ministrului adjunct şi şef al M.St.M., precum şi o dare de seamă referitoare la activitatea acestor reviste, care a fost prezentată de şeful M.St.M. ministrului forţelor armate.

Pentru ministrul forţelor armate a fost întocmit Ordi nul general asupra ac-tivităţii revistelor militare în anul 1951 şi sarcinile ce reveneau acestora în 1952.

În cursul anului 1951, secţia a controlat activitatea publicaţiilor de armă, a studiat şi avizat planificarea generală şi de detaliu a acestora, dând indicaţii cole-giilor de redacţie în vederea îmbunătăţirii activităţii pe linia generalizării experi-enţei pozitive în cadrul fiecărei categorii de armă.112

Personalul bibliotecii M.St.M. a continuat operaţiunea de triere şi reorgani-zare a fondurilor de cărţi, pe compartimente, în funcţie de caracterul lor.

În vederea completării fondului de documentare al fiecărui comandament de armă şi regiune militară, s-au făcut abonamente la publicaţiile militare străine şi cu caracter general pentru anul 1952.

Printr-o decizie a Sfatului Popular al Capitalei, în luna ianuarie 1951 a fost formată o comisie de nomenclatură a străzilor, menită să studieze denumirile stră zilor din Bucureşti şi să facă propuneri pentru schimbarea celor care nu mai corespundeau (sic!) cu o altă nomenclatură nouă. din par tea M.St.M., ca delegat în comisie a fost desemnat locotenent-colonelul Constantin andriade, şeful Biro-ului Studii istorice.

La cererea generalului-maior Floca arhip, locţiitorul şefului M.St.M. şi şef al direcţiei Operaţii, secţia a întocmit un documentar referitor la operaţiunile de eliberare a Capitalei de trupele hitleriste în perioada 23–28 august 1944.

La 1 martie 1952, ca urmare a modificării statului de pace al M.St.M., Bi roul Bibliotecă din Secţia istoric a fost trecut la Sec ţia Politică.

În cursul anului 1952, la cererea Ministerului afacerilor Externe al Ceho-slovaciei, secţia a trimis punctul de vedere şi toată documentaţia în legătură cu eroii ro mâni căzuţi în zona Zvolen în perioada războiului antihitlerist, care a ser-vit autorităţilor cehoslovace în vede rea ridicării mausoleului de la Zvolen în me-moria ostaşilor români căzuţi pentru eliberarea poporului cehoslovac.

112 Conform unei statistici a Biroului Presei, condus de medicul căpitan dr. Marcel Sragher, din cadrul inspectoratului General al armatei pentru Educaţie, Cultură şi Propagandă (E.C.P.) din Ministerul de război, la sfârşitul celui de-al doilea război Mondial la nivelul central al armatei române şi al marilor unităţi se editau 15 periodice.

Page 82: SIA in Slujba Culturii Nationale

82 Marian MOŞnEaGU

În vederea îmbunătăţirii activităţii revistelor de armă, la 15 mai 1952 secţia a organizat împreună cu d.S.P.a. convocarea organelor de conducere ale revis-telor militare, la care, din partea M.St.M., au participat co lonelul ion Tutoveanu, locţiitorul şefului direcţiei Operaţii, locotenent-colonelul nicolae dobrescu, şe-ful Secţiei istoric, locotenent-colonelul Constantin andriade, locotenentul Mihai dărîngă, locotenentul Gheorghe Oprea din Secţia istoric şi locotenent-colonelul ioan Chirilă, şeful Secţiei Cenzură Militară. de la d.S.P.a. au participat maiorul Costache ranga, şeful Secţiei Presă şi căpitanul Mircea Bolohan din Secţia Presă. de asemenea, au fost prezenţi toţi secretarii de redacţie ai revistelor, un număr de referenţi şi lucrători po litici din secţiile politice ale comandamentelor, precum şi ofiţeri delegaţi ai revistelor „Cultura militară” şi „armata”.113

Printre rapoartele prezentate cu acest prilej se numără „Cum a tratat revista problemele pregătirii de luptă” – locotenent-colonel Gheorghe Ştefănescu, „revis-ta pregătirii de luptă”; „Cum a folosit materialul sovietic în scopul pregătirii artile-riştilor” – maior Şerban Lupu, „revista artileriei”; „Cum s-a preocupat revista de ridicarea nivelului pregătirii militare de specialitate a cadrelor cărora se adresează” – maior Octavian Cocote, „revista geniului şi căilor ferate”; „Cum a contribuit revista la ridicarea nivelului politico-ideologic al cadrelor” – locotenent nicolae dinu, „revista transmisiunilor”; „Cum a contribuit revista la pregătirea cadre lor în raport cu specificul armei şi ce măsuri a luat pentru publicarea de materiale refe-ritoare la artileria antiaeriană” – maior Grigore Stafiescu, „revista forţelor aeriene mili tare”; „Cum a tratat revista problema asigurării politice a pregătirii de luptă” – căpitanul de rangul 3 nicolae Marinescu, „revista Marinei”; „Cum a planificat şi organizat munca pentru a asigura pregătirea militară a sergenţi lor şi cartnicilor din forţele armate” – locotenent-colonel ioan Teodorescu, „revista sergenţilor şi cartnicilor”; „Ce mijloace a folosit revista în asigurarea legăturii cu cadrele, în re-crutarea şi mobilizarea autorilor” – maior ilie Cristea, „revista Spatele forţelor armate”; şi „Cum a organizat colegiul de redacţie munca internă de redacţie pentru ca revista să-şi îndeplinească sarcinile tra sate de ministrul forţelor armate în anul de instrucţie 1951–1952” – maior Candid S. Cioca, re vista „Tanchistul”.

a doua zi, locotenent-colonelul nicolae dobrescu, şeful Secţiei istoric, a expus referatul cu tema „activitatea generală a revistelor de armă în cursul anului 1951 şi contribuţia lor la pregătirea de luptă şi de specialitate a cadrelor”. În conti-nuare, colonelul ion Tutoveanu, locţiitorul şefului direcţiei Operaţii din M.St.M., a prezentat „Sarcinile ce stau în faţa revistelor militare în anul 1952 în pregătirea militară şi politică a ca drelor” iar şeful Secţiei Presă din d.S.P.a., maiorul Costache ranga „apreciere critică generală asupra revistelor de armă pe anul 1951 pri-vind problemele politico-ideologice şi problemele asigu rării politice a pregătirii de luptă, precum şi sarcinile revis telor militare în anul 1952”.

113 S.i.a., fond Marele Stat Major. Serviciul istoric, dosar nr. 852/1942, f. 39.

Page 83: SIA in Slujba Culturii Nationale

83Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

de asemenea, maiorul ioan rădăşanu din Secţia Cenzură Militară a pre-zentat „Colaborarea colegiilor de redacţie ale revistelor militare cu organele cen-zurii militare pentru a asigura păstrarea secretului militar şi de stat”.

În final, colonelul ion Tutoveanu a apreciat că această convocare şi-a atins scopul propus, ea constituind un bun prilej pentru a se realiza un larg schimb de experienţă în munca redacţională şi un pas înainte pe drumul îmbunătăţirii acti-vităţii revistelor militare.

În cursul anului 1952, secţia a primit de la colegiile de redacţie planurile tematice şi articolele pentru fiecare număr în vederea avizării lor. Secţiei îi reve-nea şi sarcina aprobării componenţei cole giilor de redacţie de la fiecare revistă de armă şi avizarea unor subiecte cu teme istorice care urmau să fie publicate în revista „Cultura militară”.

Concomitent cu îndrumarea revistelor de armă, ofiţerii din Secţia istoric au întocmit şi „Schiţa cu acţiunile militare din Capitală din august 1944” şi „Schiţa cu luptele din jurul Capitalei”, care au fost expuse la Casa Centrală a armatei în cadrul expoziţiei „relaţiile militare româno-ruse de-a lungul veacurilor”.

La cererea Studioului Cinematografic Bucureşti, secţia a asigurat documenta ţia şi materialele necesare turnării filmului „nepoţii gornistului” (regia dinu negreanu).

În anul 1952, revista „Cultura militară” a organizat un concurs de lucrări cu caracter istorico-militar. Pentru aprecie rea acestor lucrări, M.St.M. a desemnat o comisie formată din locotenent-colonelul Constantin andriade din Secţia istoric, preşedinte, şi locotenent-colonelul ioan Cupşa şi căpitanul ioan Marin Constan-tin, ca membri. Comisia a acordat premiul întâi lucrării maiorului Mihai arginta-ru, intitulată „Bă tălia de la Călugăreni”, şi premiul doi lucrării maiorului Victor S. atanasiu, cu tema „Bătălia de la Baia”.

La sfârşitul lui 1952 s-au întocmit „Observaţii critice asupra activităţii re-vistelor de armă” înaintate şefului M.St.M., „darea de seamă asupra activităţii revistelor de armă în 1952” şi „Ordinul general al ministrului forţelor armate cu sarcini în anul 1953”.

de asemenea, prin grija Secţiei s-au asigurat abonamen tele la revistele so-vietice pe anul 1953, precum şi abonamente la revistele de armă pentru coman-damentele, direcţiile centrale şi unităţile militare.

La începutul anului 1952, o comisie formată din ofiţerii secţiei au verificat, decupat şi distrus o parte din tipăritu rile militare cu caracter secret aflate asupra personalului. Comisia a predat pentru păstrare la Biroul documente secrete ti-păriturile secrete aflate la ofiţeri, iar o parte din paginile revistelor de armă care conţineau date secrete au fost decupate şi distruse prin ardere.

În cursul anului 1953, ofiţerii din Secţia arhivă au centralizat la M.St.M. toate volumele din lucrarea „românia în războiul mondial 1916–1919”, editată de Secţia istoric. din această lucrare s-au oprit câte 50 de exemplare din fiecare volum, care s-au predat cu forme legale la depo zitul Central de arhivă Otopeni,

Page 84: SIA in Slujba Culturii Nationale

84 Marian MOŞnEaGU

celelalte fiind valorificate în circuitul economic. Hărţile anexe la această lucrare au fost predate di recţiei Topografice Militare.

Printre activităţile prioritare ale secţiei din anul 1953 s-a numărat şi spriji-nirea realizării filmului „ne poţii gornistului”, seria a doua (mai–noiembrie 1953).

În luna august1954, personalul Sec ţiei istoric a pregătit documentarea (jur-nalele de operaţii ale armatelor, corpurilor de armată şi di viziilor române care au participat la luptele pentru eliberare Ungariei de sub jugul fascist) necesară as-pirantului daniel Csatari, şeful Catedrei de istorie la Şcoala superioară de partid din Budapesta. La sosirea acestuia în ţară, în luna septem brie 1954, pe baza docu-mentaţiei puse la dispoziţie şi-a extras date în legătură cu rolul trupelor române în eliberarea Unga riei.

O activitate deosebită au desfăşurat ofiţerii din Biroul Studii istorice pentru întocmirea unei ample documentări în ceea ce priveşte unităţile române partici-pante la războiul antihitlerist. astfel, s-au întocmit un tabel cu marile unităţi şi unităţi care au participat la lupte în perioada 23 august 1944–9 mai 1945, numele comandanţilor acestora; ordinea de bătaie a divi ziei „Tudor Vladimirescu” – de-breţin la 10 februarie 1944 şi tabelul cu marile unităţi şi unităţi şi comandanţii respectivi, citate prin ordine de zi pentru fapte de arme săvârşite în războiul anti-hitlerist. aceste lucrări au fost trimise direcţiei Cadre pentru a fi folosite ca sursă de documentare în elaborarea lucrărilor pe care le avea de întocmit în legătură cu aniversarea a zece ani de la eliberarea patriei de sub jugul fas cist.

La solicitarea institutului de istorie al C.C. al P.C.r., Secţia istoric a întoc-mit în cursul lunii noiembrie 1954 documentarele „date extrase din arhiva M.F.a. privind acţiunea detaşamentului Păuliş împotriva trupelor germano-fasciste în luna septembrie 1944” şi „Curăţirea teritoriului de trupele hitleriste”.

Pentru comemorarea a 450 de ani de la moartea domnitorului Ştefan cel Mare, Secţia istoric a întocmit, împreună cu academia Militară, conferinţa „iz-vorul şi importanţa victoriilor militare în timpul domniei lui Ştefan cel Mare”, care a fost difuzată, prin grija d.S.P.a., direcţia Propagandă şi agitaţie, tuturor unităţilor şi forma ţiunilor militare.

În cadrul ciclului „diviziile româneşti pe frontul antihitlerist”, Secţia a întoc-mit conferinţa „acţiunea Grupului 2 Vânători de munte în perioada 17 septem-brie–26 octombrie 1944”. Prin raport adresat şefului M.St.M., Comandamentul trupelor de geniu şi căi ferate a solicitat aprobarea apariţiei separat a „revistelor geniului” şi „revistei căilor ferate şi transporturi”, care până în luna februarie 1954 apăreau întrunit. La propunerea Secţiei istoric, şeful M.St.M. a aprobat apariţia lunară a celor două reviste.

În luna martie 1954, academia Militară Tehnică a soli citat ca „revista tehnică militară” să fie publicată bilunar, dat fiind volumul mare de materiale scrise de personalul acestei acade mii (profesori şi ofiţeri-elevi). Secţia istoric a

Page 85: SIA in Slujba Culturii Nationale

85Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

propus şi şeful M.St.M. a aprobat ca, începând din martie 1954, revista să apară bilunar.

Pentru reglementarea activităţii publicistice în Forţele armate ale r.P. ro-mâne, în luna mai 1954 la d.S.P.a. a avut loc o consfătuire la care au partici-pat locotenent-colonelul Gheorghe niţu, şeful Secţiei istoric a M.St.M., maiorul Virgil atanasiu, redactor responsabil al revistei „Cul tura militară”, şi ofiţeri din direcţia Pregătirii de luptă. Participanţii la consfătuire au făcut propuneri privind restructurarea revistelor militare. Ca urmare, prin raportul şefului M.St.M. nr. C.E. 072/1954 s-a cerut aprobarea ca revistele de armă să-şi înceteze apariţia. Prin rezoluţia pe acest raport, ministrul a hotărât ca începând de la 1 iunie 1954 revistele de armă să-şi înceteze apariţia, iar ca publicaţii militare să-şi continue activitatea, cu apariţie lunară, doar revistele „Cultura militară” în cadrul M.St.M., „Propagandistul şi agitatorul” şi „Viaţa militară” în cadrul d.S.P.a. şi „revista ar-melor” în cadrul direcţiei Pregă tire de luptă.

intrată sub coordonarea Sec ţiei Pregătire operativă din direcţia Operaţii a M.St.M., începând din luna iunie 1954 revista „Cultura militară” a apărut ca organ al Minis terului Forţelor armate.

Prin noua sa organizare din luna aprilie 1954, Secţia istoric a M.St.M. nu a mai avut ca atribuţii coordonarea acti vităţii revistelor militare şi a buletinelor secrete de armă, întrucât biroul care răspundea de această activitate a fost scos din statul acestei secţii.

Ca urmare a încadrării secţiei cu personal corespunzător şi conform sta-tului de organizare, în cursul anului 1955, activitatea desfăşurată a cunoscut o îmbunătăţire substanţială, atât pe linia studiilor istorice, cât şi în domeniul ar-hivistic. astfel, în cursul lunii ianuarie, la cererea direc ţiei Superioare Politice a armatei ungare, au fost întocmite documentare în legătură cu acţiunile trupelor române în operaţiile debreţin şi Budapesta, în raionul Szolnok, pe valea râurilor Bodrog şi Hernad, precum şi în Munţii Bukk. aceste studii au fost trimise revistei maghiare „nephadsereg” pentru a fi publicate la rubrica „Contribuţia armatei ro-mâne la eliberarea Ungariei de sub jugul fascist”.

La 10 iunie 1955, academia Militară Politică „Gheorghe Gheorghiu-dej” a solicitat să se pună la dispoziţia grupului de lectori jurnalele de operaţii ale divi-ziei „Tudor Vladimirescu”, precum şi cele patru volume ale lucrării întocmite de Secţia istoric „Contribuţia armatei române la războiul antifascist”.

În cursul lunii iulie 1955, s-a întocmit un articol de 40 de pagini referitor la tradiţiile de luptă ale armatei noastre populare, articol pus la dispoziţia institutu-lui de istorie Militară din Praga.

În aceeaşi lună, la solicitarea institutului de istorie de pe lângă C.C. al P.C.r., ofiţerii cu studii istorice au întocmit o situaţie statistică cu privire la numă-rul morţilor, răniţilor şi prizonierilor din rândul armatei române participanţi la

Page 86: SIA in Slujba Culturii Nationale

86 Marian MOŞnEaGU

Primul război Mondial. de asemenea, au redactat lucrarea „Parti ciparea armatei române la războiul ruso-turc din anii 1877–1878” şi au triat documentele privi-toare la participarea armatei române la războiul ruso-turc din anii 1877–1878 din culegerea de documente întocmită de Serviciul istoric.

La cererea generalului-locotenent Maslenikov, au fost trimise pentru con-sultare de către specialiştii Catedrei de istoria artei Militare a academiei „Frun-ze” jurnalele de operaţii ale Corpurilor 4 şi 6 de armată române din august 1944, necesare pentru redactarea lecţiei „Orga nizarea şi execuţia ruperii apărării ina-micului în august 1944 de către marile unităţi şi unităţi de izbire ale Frontului 2 ucrainean”.

În vederea întocmirii unei lucrări referitoare la «acţiunile diviziei „Tudor Vladimirescu” în războiul contra fascismului», secţia a intervenit la direcţia Ca-dre pentru ca generalul-maior Constantin ionescu să predea jurnalele de operaţii ale diviziei, care se găseau asupra sa. documentarul întocmit a fost trimis de şeful M.St.M. Secţiei de istorie Militară a M.St.M. bulgar, împreună cu un alt docu-mentar referitor la acţiunile detaşamentelor de voluntari bulgari, români şi sârbi în secolul al XiX-lea, constituite în românia şi care au luptat contra turcilor.

La 16 iunie 1956, la cererea Comitetului naţional al localităţii Slavicin din re-publica Cehoslovacă, s-a realizat şi expediat un documentar în legătură cu luptele regimentului 2 ro şiori român pentru eliberarea acestei localităţi, precum şi milita-rii căzuţi şi înmormântaţi în cimitirul orăşenesc, necesar pentru întocmirea mono-grafiei localităţii cehoslovace cu ocazia sărbătoriri a 700 de ani de la înfiinţare.

În conformitate cu ordinul ministrului forţelor armate pus în rezoluţie pe nota-raport a şefului M.St.M. nr. CE 0341 din 16.04.1956, pentru întocmirea unei lu crări de „istoria artei militare româneşti” au fost constituite: 1. Colectivul re-dacţional de avizare, format din generalul-maior Haralambie Florescu, şeful di-recţiei Operaţii a M.St.M., colonelul Emil iepure, şeful Secţiei Pregătire ope rativă în direcţia Operaţii a M.St.M., colonelul aurel ardeleanu din d.S.P.a., locote-nent-colonelul Leonida ion, şeful Secţiei istoric şi câte un delegat de la institutul de istorie de pe lângă M.St.M., respectiv de la institutul de istorie al acade miei r.P.r.; 2. istoria artei militare a poporului român în orânduirea feudală secolele XiV–XVii: generalul-maior Constantin Bodea din academia Mi litară „i.V. Stalin”, colonelul ion Cupşa, locotenent-colonelul Traian Mutaşcu, locotenent-colonelul Victor atanasiu, maiorul dumitru Ţuţu, din academia Militară Politică „Ghe-orghe Gheorghiu-dej”; 3. istoria artei militare a poporului român în orânduirea capitalistă – de la răscoala de la 1821 la Primul război Mondial inclusiv: colonelul ion Focşeneanu, şeful Muzeului Militar Central, locotenent-colonelul ion Sandu şi colonelul Mihai Cucu din academia Militară „i.V. Stalin”, maiorul dumitru Ma-tei şi locotenent-colonelul Gheorghe niţu din academia Militară Politică „Ghe-orghe Gheorghiu-dej”; 4. Participarea armatei române la războiul antifascist:

Page 87: SIA in Slujba Culturii Nationale

87Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

colonelul ion Cupşa, colonelul ion Stănescu, locotenent-colonelul Traian Mutaş-cu şi locotenent-colonelul ion dini din academia Militară „i.V. Stalin”, colonelul Eugen Bantea din academia Militară Politică „Gheorghe Gheorghiu-dej” şi ma-iorul aurel Ştefănescu din Secţia istoric a M.St.M.

În luna august 1956 s-a întocmit şi expediat un documentar referitor la is-toricul Muzeului Militar Central, soli citat de ambasada r.P. Polone la Bucureşti.

de asemenea, la cererea ambasadei r.S.F. iugosla via la Bucureşti s-a redac-tat şi trimis o situaţie cu toate cimitirele unde sunt înmormântaţi militari iugos-lavi morţi în Primul război Mondial pe teritoriul româniei.

Ofiţerii cu studii istorice au mai întocmit un articol de 40 de pagini cu privi-re la tradiţiile de luptă ale armatei r.P.r., solicitat de institutul de istorie Militară al armatei polone şi un documentar pentru revista „Znamia” care elabora o lucra-re referitoare la participarea armatei romane la războiul antihitlerist.

În cursul anului 1956 a mai fost elaborat proiectul de decret în legătură cu tre cerea operelor comemorative de război de la M.F.a. la Ministerul Culturii, a fost avizat proiectul de decret privind înfiinţarea fondului arhivistic al r.P.r. şi a fost redactată o lucrare privind eroii utecişti căzuţi în războiul antihitlerist, cu propuneri pentru acordarea de pensii părinţilor acestora.

La 11 ianuarie 1957, la solicitarea generalului-locotenent danielo Lekici, redactorul „Enciclopediei militare” iugoslave, secţia a întocmit şi trimis materiale refe ritoare la drumul de luptă al diviziei „Tudor Vladimirescu” – debreţin, acţiu-nile armatei române în Primul război Mondial şi participarea armatei române la războiul anti hitlerist.

La 1 februarie 1957, M.St.M. al armatei polone a solicitat şi i s-a trimis ar-ticolul „din tradiţiile de luptă ale poporului român şi ale armatei sale”, pentru a fi publicat în revista militară „Mysl Wiskowa”.

Pentru întocmirea unor lucrări de istorie mi litară, la 19 februarie 1957 s-a aprobat constituirea unui colectiv de cercetări ştiinţi fice, sub îndrumarea şefului Secţiei istoric, prevăzut pe statul-anexă la statul de organizare al M.St.M., înca-drată cu următorii ofiţeri de rezervă: generalul-colonel dan Gavrilescu, colonelul Mihail Focşeneanu, colonelul Gheorghe Pătraşcu şi locotenenţi-coloneii nicolae Heliade, ion Gh. Pană, Eduard dragomirescu şi ion Stănciulescu.

La 27 martie 1957 s-a finalizat şi înaintat lucrarea referitoare la „Localităţi de pe teritoriul r.P. române în care au avut loc lupte mai importante contra tru-pelor hitleriste, mari unităţi şi unităţi luptă toare, cadrul lor şi pierderile suferite”, cuprinzând 60 de pagini de text şi schiţele anexe, cu principalele lupte.

La 27 aprilie 1957, secţia a solicitat generalului de armată a.i. antonov, locţiitorul şefului M.St.M. al armatei sovietice, printr-o scrisoare, copii ale direc-tivelor operative ale Frontului 2 ucrainean şi ale or dinelor de luptă ale armatelor sovietice care au avut în subordonare operativă armatele 1 şi 4 române, în pe-

Page 88: SIA in Slujba Culturii Nationale

88 Marian MOŞnEaGU

rioada războiului antihitlerist, necesare pentru întocmirea lucrării „Participarea armatei române alături de armata sovietică la războiul împotriva fascismului”.

În perioada 16 mai–5 noiembrie 1957, locotenent-colonelul Leonida ion, şeful Secţiei, a fost detaşat la institutul de istorie de pe lângă C.C. al P.M.r. pentru a participa la întocmirea lucrării „Contribuţia româniei la războiul antifascist”. La conducerea secţiei a rămas maiorul aurel Ştefănescu, ofiţer 1 cu studii istorice.

În cursul anului 1957 a mai fost finalizată lucrarea „Bătălia de la Mărăşeşti”, elaborată cu ocazia a 40 de ani de la acest eveniment. de asemenea, cu acest prilej s-a obţinut aprobarea ministrului forţelor armate pentru alocarea fondurilor ne-cesare reparării Mausoleelor de la Mărăşeşti, Mărăşti, Soveja şi Focşani de către direcţia Generală de Construcţii şi Cazarea Trupelor.

S-au redactat şi întocmit lucrarea „armata română în războiul pentru in-dependenţă” dedicată aniver sării a 80 de ani de la acest memorabil eveniment şi „Harta cu contribuţia armatei române la războiul antihitlerist”.

La solicitarea academiei Militare Politice „Gheorghe Gheorghiu-dej” s-a redactat lucrarea „Pregătirea şi desfăşurarea din punct de vedere militar a Pri-mului război Mondial” iar pentru institutul de istorie de pe lângă C.C. al P.M.r., lucrarea „Contribuţia româniei la războiul antihitlerist”.

La cererea d.S.P.a. şi direc ţiei Operaţii a M.St.M. s-au întocmit lucrările „Ştefan cel Mare, mare comandant de oşti” şi „arta militară la români pe timpul domnitorului radu Şerban”.

În acelaşi an, pentru crearea fondului de documentare al secţiei s-au procu-rat lucrări sovietice de istorie militară, „Marea Enciclopedie sovietică”, dicţionare-le Larousse etc., precum şi lucrările de referinţă editate de institutul de istorie de pe lângă C.C. al P.M.r. şi de academia română.

În cursul anului 1957, şeful secţiei, locotenent-colonelul Leonida ion, a fost numit consilier militar la filmele „Când se ridică ceaţa”, „În câmpia de sân-ge a Mărăşeştilor” şi „Bijuterii de familie” iar maiorul Leonida Loghin pentru pelicula „dincolo de brazi”, turnate de Centrul de producţie cinematografică Bucureşti.

La 27 mai 1958, generalul-maior în rezervă Marcel Mihăilescu a fost numit să conducă activitatea colectivului de cercetători ştiinţifici în locul generalului-colonel în rezervă dan Gavrilescu, decedat. Începând cu 15 iunie, în colectivul de cercetători ştiinţifici a fost cooptat şi colonelul în rezervă nicolae răducu.114

Cu câteva luni mai înainte, la 3 februarie s-a primit de la ataşatul militar cehoslovac la Bucureşti, ca donaţie pentru Secţia istoric a M.St.M., o colecţie de hărţi cu localităţile din republica Cehoslovacă unde au dus lupte trupele române în perioada războiului antihitlerist.

La 25 mai 1958, secţia a trimis cinci exemplare din lucrarea „Contribuţia româniei la războiul antihitlerist” şi harta cu „Participarea româniei la războ-

114 Ibidem, f. 100.

Page 89: SIA in Slujba Culturii Nationale

89Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

iul antihitlerist”, ministerelor apărării, muzeelor şi academiilor militare ale ţărilor foste socialiste.

În decursul anului, specialiştii secţiei au elaborat această hartă cu „Parti-ciparea româniei la războiul antihitlerist”, un documentar referitor la ac ţiunile trupelor române pe timpul operaţiilor Budapesta, Viena şi Praga, trimis M.St.M. al armatei cehoslovace.

de asemenea, s-a definitivat şi litografiat la academia Militară Tehnică lucrarea „Participarea armatei române la războiul antihitlerist”. Colectivul de cercetători ştiinţifici, împreună cu ofiţerii secţiei au întocmit, în perioada februa-rie 1956–mai 1959, această lucrare în mai multe volume şi cu o descriere amplă a acţiunilor de luptă. Într-o primă formă, lucrarea totaliza 1 700 de pagini şi 130 de scheme. Partea referitoare la marină urma să fie redactată de Comandamentul Forţelor Maritime Militare. Colectivul care a lucrat la redactarea primei forme era format din coloneii Leonida ion şi ion Sandu, maiorii Loghin Leonida şi an-tone Marinescu, generalii-maiori în rezervă Marcel Mihăilescu şi dan Grigore, coloneii în rezervă andrei Miclescu, Panait Gavrilescu, adrian niţă şi nicolae răducu şi angajaţii civili Elena alexandru, Silvia ioniţă, Lina Stoica şi Silviu Că-rămănuş. Grupa de cercetători ştiinţifici şi-a desfăşurat activitatea în clădirea din Calea Plevnei nr. 145, iar de la 30 iunie 1959, în localul din bulevardul dacia nr. 4. La 2 iulie 1958, ministrul forţelor armate a aprobat ca doi in spectori de la d.G.a.S. să scoată fotocopii de pe documentele aflate în depozitul central de arhivă Otopeni în legătură cu acţiunile trupelor ruse în Moldova în anul 1917 şi ale trupelor române în Basarabia după 1917, date în legătură cu generalul rus Brusilov şi despre emigranţii ruşi în românia.

O activitate importantă a ofiţerilor din Sec torul Studii istorice a constat în avizarea şi verificarea articolelor referitoare la evenimentele din august 1944– mai 1945, care urmau să apară în presă în legătură cu aniversarea 15 ani de la eliberarea patriei de sub jugul fas cist. de asemenea, ei au întocmit o situaţie cu generalii care s-au distins în luptele purtate pe frontul antihitlerist.

Ca urmare a cererii adresate Ministerului apărării al U.r.S.S., în cursul anului 1959 s-au primit copii de pe documentele de luptă ale diviziei de voluntari români „Tudor Vladimirescu”.

În vederea realizării unor filme cu tematică istorico-militară, maiorul an-tone Marinescu a fost numit consilier militar la filmul „La miezul nopţii va cădea o stea”, iar maiorul Leonida Loghin la filmul „Valurile dunării”.

La 6 ianuarie 1960, Comandamentul Forţelor Maritime Militare a înaintat secţiei, spre avizare, „istoricul Marinei române”, întocmit de un colectiv format din căpitanul de rangul 1 dan nicolaescu, căpitan de rangul 2 nicolae istrate, că-pitanul de rangul 3 Victor inceu şi căpitanul-locotenent nicolae Bîrdeanu.

La 14 ianuarie 1960, personalul secţiei a selecţionat dosarele aflate în depo-zitul central de arhivă pentru direcţia Centrală de Statistică de pe lângă Consiliul

Page 90: SIA in Slujba Culturii Nationale

90 Marian MOŞnEaGU

de Miniştri în vederea elaborării unei sinteze statistice comparative. documentele se refereau la economia ţării înainte de 23 august 1944, bugetul alocat M.ap.n. pentru nevoile armatei şi alte date referitoare la înzestrarea armatei.

În vederea îmbogăţirii fondului documentar al secţiei aflat în localul din 13 Septembrie, la 31 martie 1960 s-au dat dispoziţii tuturor şefilor de arhivă să trieze şi să depoziteze separat arhiva referi toare la al doilea război Mondial, respectiv jurnalele de operaţii, registrele istorice, ordinele de luptă, decorări, sinteze ope-rative şi tot ce era în legătură cu partici parea trupelor la acţiuni militare, separat pe rioada 23 august 1944–9 mai 1945.

La 1 aprilie 1960, Comandamentul Forţelor Maritime Militare a îna intat sinteza denumită „Contribuţia Marinei Militare la războiul antihitlerist”, aceasta urmând să fie inclusă în lucrarea mai amplă întocmită de secţie şi colectivul de cercetători sub titlul „Participarea armatei române la războiul antihitlerist”.

În luna iulie 1960, grupa de cercetători ştiinţifici a înaintat spre aprobare şefului d.S.C.S. capitolele 1, 2 şi 3 ale lucrării „Participarea armatei române la războiul antihitlerist”. Capitolele 4-10 erau dactilografiate în forma definitivă şi au fost trimise pentru avizare d.S.P.a., institutului de istorie a Partidului de pe lângă C.C. al P.M.r. şi institutului de istorie al academiei r.P.r.

Capitolele 11, 12 şi următoarele, repartizate spre a fi în tocmite de ofiţerii din Sectorul Studii istorice al Secţiei istorie şi geografie militară, se aflau în urmă-toarele stadii: Capitolul 11 – desfăşurarea generală a ope raţiei Budapesta. rolul trupelor române în această operaţie – era în curs de refacere şi definitivare de către colonelul ion Sandu; Capitolul 12 – Luptele Corpului 7 armată român în ofensiva pentru eliberarea Budapestei – urma să fie refăcut tot de colonelul ion Sandu, după finalizarea Capitolului 11; Capitolele 13–24 şi încheierea se aflau în manuscris, în curs de dactilografiere; Capitolul 25 – introducerea aparatului po-litic în armată – era neîntocmit.

În cursul lunii iulie 1960, ofiţerii din secţie au elaborat „Tabele cu militarii care au săvârşit fapte de arme în războiul antihitlerist şi au fost citaţi prin ordine de zi”, care urmau să fie incluşi în lucrarea ce se întocmea de colectivul de cerce-tători ştiinţifici şi secţie.

de asemenea, a fost aprobată preda rea definitivă institutului de istorie a Partidului de pe lângă C.C. al P.M.r. a documentelor selecţionate din fondul de arhivă al armatei de către ofiţerii din Sectorul ar hivă al secţiei, care se refereau la mişcarea muncitorească din perioada 1920–1943.

În urma predării Teatrului armatei Sfatului Popular al Capitalei, la 30 sep-tembrie arhiva secretă a acestui teatru a fost luată de d.S.P.a. şi predată depozi-tului de arhivă râmnicu Sărat.

La 30 octombrie 1960, Secţia istorie şi geografie militară a inter venit prin Secţia Legături Externe pentru a se pro cura de la Ministerul apărării al U.r.S.S. un tabel cu datele referitoare la numele şi prenumele generali lor şi ofiţerilor sovie-

Page 91: SIA in Slujba Culturii Nationale

91Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

tici, funcţiile acestora şi unităţile din care au făcut parte pe timpul acţiu nilor din românia, în perioada 20 august–25 octombrie 1944.

La 21 noiembrie 1960, Secţia isto rie şi geografie militară a întocmit împre-ună cu grupa de cercetători ştiinţifici lucrarea „Partici parea armatei române la războiul antihitlerist”.

În afara acestei lucrări, grupa de cercetători ştiinţifici şi ofiţerii secţiei au colaborat şi la redactarea monografiei „insurecţia armată de la 23 august 1944” şi a lucrării „istoricul luptei antifasciste a poporului român”, care urmau să fie pu-blicate sub egida institutului de istorie a partidului de pe lângă C.C. al P.M.r. în cinstea celei de-a XX-a aniversări a eliberării patriei de sub jugul fascist.

Pentru întocmirea lucrărilor cu caracter isto ric, în cursul anului 1960, în-treaga arhivă operativă a marilor unităţi şi unită ţilor care au luptat pe frontul an-tihitlerist, totalizând 40 000 de dosare, a fost centralizată şi depozitată în Cazarma din Calea 13 Septem brie.

Între 1–5 decembrie 1960 a avut loc la Praga Conferinţa internaţională a istoricilor mili tari din ţările socialiste, iniţiată de direcţia Superioară Politică a armatei populare cehoslovace şi organizată de institutul de istorie Militară ce-hoslovac. armata română a fost reprezentată de maiorul Leonida Loghin, care a prezentat comunicarea cu tema „acţiunile de luptă ale armatei române în cadrul Frontului 2 ucrainean pentru nimicirea trupelor fasciste de pe teritoriul Cehoslo-vaciei în timpul războiului anti hitlerist”.

La sfârşitul anului 1961, personalul secţiei şi grupa de cercetători a finalizat redactarea monografiei „acope rirea frontierelor şi participarea armatei române la luptele din Transilvania şi Banat pe timpul pregătirii operaţiei debreţin (23 august–5 octombrie 1944)”. La solicitarea Secţiei Propagandă a C.C. al P.M.r. a fost întocmit documentarul „Locali tăţile unde au avut loc lupte mai importante pe teritoriul patriei în perioada războiului antihitlerist”.

La cererea Centrului de Producţie Cinematografică Bucureşti, în 1961, şe-ful secţiei, colonelul Leonida ion, a fost numit consilier pentru problemele is-torice, iar maiorul Leonida Loghin consilier pentru problemele de instruc ţie la realizarea filmelor „Pădurea spânzuraţilor” şi „Oameni urgent căutaţi”. Totodată, grupul de cercetători ştiinţifici al M.St.M., coordonat de generalul-maior în rezer-vă Constantin Bodea a redactat lucrările „Participarea trupelor române la războ-iul din 1877–1878”, „Bătălia de la Mărăşeşti” şi „Participarea armatei române la războiul antifascist”, precum şi monografia „acoperirea frontierelor româniei şi a concentrării forţelor sovietice şi române în Transilvania şi în Banat (23 august–5 octombrie 1944)”.115

115 a.M.r., Fond M.St.M., Secţia istorie şi Geografie Militară, dosar nr. 116/1962, f. 8.

Page 92: SIA in Slujba Culturii Nationale

92 Marian MOŞnEaGU

În cursul anului 1962, personalul secţiei şi grupa de cercetători ştiin ţifici au continuat lucrul la monografia „acoperirea frontie relor şi participarea armatei române la luptele din Transil vania şi Banat pe timpul pregătirii operaţiei debre-ţin (23 august 1944–5 octombrie 1944).

Între 14 mai–2 iunie 1962, şeful secţiei, colonelul Leonida ion, s-a deplasat în Ungaria pentru o documentare asupra acţiunilor trupelor române pe teritoriul acestei ţări în perioada războiului antihitlerist. au fost aduse microfilme de pe do cumentele operative ale armatelor 1 şi 2 ungare din perioada 24 august–15 octombrie 1944, activitatea organizaţiilor de partid din nordul Transilvaniei şi ale Corpului aerian român.

La solicitarea institutului de istorie a partidului, a fost întocmit un documen-tar în legătură cu marile unităţi şi unităţile armatei române care au participat la luptele pentru eliberarea teritoriului în perioada 25 august–1 septembrie 1944.

La cererea M.a.i. au fost identificate în arhivele militare documente refe-ritoare la activitatea generalului nazist adolf Heusinger în perioada războiu lui antisovietic. au mai fost întocmite un documentar referitor la generalul rus Pavel Kiseleff, un documentar referitor la unităţile armatei române participante la in-surecţia armată din august 1944 şi s-au tradus din limba rusă părţile care privesc românia din lucrarea „Marele război pentru apărarea Patriei”.

Colonelul Leonida ion, locotenent-colonelul dumitru Matei şi angajatul civil neculai Condurachi şi-au desfăşurat o perioadă activitatea la institutul de istorie a Partidului de pe lângă C.C. al P.M.r., participând la elaborarea lucrării „Contribuţia româniei la războiul antifascist”.

de asemenea, au fost selecţionate dosarele referitoare la acti vitatea refu-giaţilor polonezi în românia şi au fost întocmite 17 tabele cu militarii căzuţi pe front în perioadele 1877–1878, 1916–1918 şi 1944–1945, ale căror nume urmau să fie atribuite unor străzi din Capitală şi din provincie.

Majoritatea lucrărilor de studii istorice efectuate în 1962 au fost întocmite în colaborare cu institutul de istorie de pe lângă C.C. al P.M.r. şi cu d.S.P.a. ast-fel, la elaborarea lucră rii „Participarea româniei la înfrângerea Germaniei hitle-riste” au participat colonelul Leonida ion, locotenent-colonelul Leonida Loghin, maiorul antone Marinescu şi angajaţii civili Gheorghe david şi Panait Gavrilescu. Locotenent-colonelul dumitru Matei a făcut parte din colectivul institutului de istorie de pe lângă C.C. al P.M.r. pentru elaborarea lucrării „Lupta maselor popu-lare împotriva monarhiei” (sic!).

de asemenea, personalul din compartimentul studii istorice a întocmit un documentar şi o sinteză privind „Contri buţia româniei la războiul antihitlerist”, care au fost puse la dispoziţia Ministerului afacerilor Externe. au mai fost redac-tate documentare în legătură cu istori cul unor mari unităţi participante la apli-caţiile de cooperare din luna octombrie 1962, drumul de luptă al regimentului

Page 93: SIA in Slujba Culturii Nationale

93Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

92 infanterie, predat Muzeului Militar Central şi selecţionarea documentelor de arhivă referitoare la lupta maselor populare împotriva fascismului, necesare isto-ricului sovietic Lebedev.

În cursul anului 1962 au fost fost finalizate lucrările „Participarea româniei la înfrângerea Germaniei hitleriste”, „Lupta maselor populare împotriva monar-hiei” (în colaborare cu institutul de istorie de pe lângă C.C. al P.M.r.), precum şi documentare cu privire la istoricul unor mari unităţi participante la aplicaţiile de cooperare din octombrie 1962, drumul de luptă al regimentului 92 infanterie, nomenclatorul străzilor cu denumiri militare pentru toate regiunile administra-tive ale ţării, lupta maselor populare împotriva fascismului, militarii polonezi re-fugiaţi şi internaţi în lagărele de concentrare din românia la începutul celui de-al doilea război Mondial116 ş.a.

La 10 iulie 1963, Ministerul Învăţământului a luat iniţiativa în tocmirii unei monografii referitoare la istori cul învăţământului superior din românia, capitolul des pre dezvoltarea învăţământului tehnic militar fiind repartizat locotenent-colo-nelului dumitru Matei din Secţia Studii istorice.

Locotenenţi-coloneii Leonida Loghin şi dumitru Matei şi angajaţii ci-vili Ştefan Stan, alexandru neamţu şi neculai Condurachi au fişat materia-lul documentar referitor la „Jaful şi atrocităţile trupelor hitleriste în românia (1940–1944)”.

În colaborare cu specialiştii institutului de istorie a Partidului de pe lân-gă C.C. al P.M.r., colonelul Leonida ion şi angajaţii civili alexandru neamţu, Gheorghe david, Panait Gavrilescu şi neculai Condurachi au conlucrat la defi-nitivarea lucrărilor „Participarea româniei la înfrângerea Germaniei hitleriste” şi „insurecţia armată de la 23 august 1944”.

Colectivul condus de angajatul civil Ştefan Stan a întocmit cule gerea de do-cumente în legătură cu activitatea antifascistă în rândurile armatei (1940–23 au-gust 1944) şi participarea armatei române în înfăptuirea insurecţiei şi la războiul anti hitlerist. Printre alte documentare redactate se numără „Organizarea comen-zii în principalele bătălii din secolele XiX şi XX”, „Efectivele şi pierderile armatei române în războiul antihitlerist”, „Pierderile provocate de aviaţia anglo-america-nă şi hitleristă pe teritoriul româniei”, „Contribuţia Corpului aerian român în războiul antihitle rist”, „Situaţia referitoare la militarii sovietici înmormântaţi în cimitirele de pe teritoriul româniei”, „Situaţia armatei române la darea ordinului de încetare a ostilităţilor faţă de armata sovietică, precum şi raportul de forţe ro-mâno-german la acea dată”.

116 a.M.r., Fond Marele Stat Major, Secţia istorie şi geografie militară, dosar nr. crt. 114/1962, f. 69-70.

Page 94: SIA in Slujba Culturii Nationale

94 Marian MOŞnEaGU

La 31 iulie 1963, locotenent-colonelul Leonida Loghin a fost desemnat consilier militar al Studioului Cinematografic Bucureşti pentru realizarea filme-lor artistice „Pădurea spânzuraţilor”, după romanul omonim al scriito rului Liviu rebreanu, şi „Sărutul de dimineaţă”.

armata română a fost reprezentată în perioada 22–27 octombrie 1963 la Varşovia la cea de-a ii-a sesiune a academiei de Ştiinţe a r.P. Polone şi M.ap.n. consacrată războiului de eliberare dus de poporul polonez între anii 1939–1945, organizată cu prilejul aniversării a 20 de ani de la crearea armatei populare polo-neze, de colonelul Leonida ion, şeful Secţiei Studii istorice a M.St.M., şi colonelul Constantin nicolae de la institutul de istorie a Parti dului de lângă C.C. al P.M.r. Specialiştii români au prezentat în cadrul se siunii referatul cu tema „insurecţia armată antifascistă din august 1944 – începutul revo luţiei populare din românia. Participarea arma tei române la războiul antihitlerist. Princi palele trăsături ale procesului de făurirea a armatei populare române”.

La 10 noiembrie 1963 a sosit în românia locotenent-colonelul Witold Beganski de la institutul de is torie Militară din Varşovia, pentru a studia în arhivele Militare documente referitoare la refugiaţii polonezi în românia în perioada 1939–1940.

din 6 martie 1964, istoricul neculai Condurachi a început să redacteze docu-mentarul „Înzestrarea teh nică a armatei în anul 1938”, care a fost înaintat d.S.P.a.

La 18 martie 1964, locotenent-colonelul dumitru Matei a în tocmit un do-cumentar privind cetăţenii români de naţionalitate sârbă care în anii celui de-al doilea război Mondial au luptat în armata de eliberare iugoslavă condusă de ma-reşalul Tito.

Începând cu 19 martie 1964, şeful secţiei, colonelul Leonida ion, a lucrat la institutul de istorie a Partidului de pe lângă C.C. al P.M.r. la definitivarea lucrării „românia în războiul antifascist”.

În cursul anului a continuat documentarea în vederea redactării lucrării „Jaful şi atrocităţile săvârşite de trupele hitleriste pe teritoriul româniei” şi s-au întocmit documentarele „Concepţia manevrelor regale şi a celorlalte manevre executate în perioada dintre cele două războaie mondiale”, „Comenzile de arma-ment efectuate de statul român în perioada interbelică”, „Organizarea armatei ro-mâne după regulamentul organic”, „Localităţile mai importante de pe teritoriul r.P.r. în care au avut loc lupte cu trupele hitleriste, precum şi descrierea sumară a acestor lupte”, „Harta privind participarea armatei române la războiul antihit-lerist”, lucrare executată de locotenent-colonelul antone Marinescu şi tipărită la direcţia Topografică Militară, precum şi 12 lecţii în legătură cu acţiunile trupelor române în diferite regiuni ale ţării în perioada insurecţiei din august 1944.

Ofiţerii şi istoricii militari din secţie au publicat o serie de articole referi-toare la ac ţiunile trupelor române şi perioada războiului antihitlerist. de aseme-

Page 95: SIA in Slujba Culturii Nationale

95Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

nea, s-au mai întocmit un documentar în legătură cu denumirea unor străzi care poartă nume de mili tari, o lucrare referitoare la desprinderea trupelor române pe frontul din Moldova, relaţiile cu trupele sovietice, însumând 150 de pagini dactilografiate, documentarele „aspecte din articolele publicate în presa străină privind actul de la 23 august 1944”, „Participarea românilor la bătălia de la Varna – 1444”, „Convenţii înche iate între românia şi Germania în anii 1939–1944”, pre-cum şi conferinţa „acoperirea frontierelor ţării în august–septembrie 1944”.

În cursul anului 1964, ofiţerii şi cercetătorii istorico-militari din secţie au asigurat asistenţă de specialitate la realizarea filmelor „Pădurea spânzuraţilor” (locotenent-colonel Leonida Loghin) şi „Şoseaua nordului” (locotenent-colonel antone Marinescu).

Începând din luna aprilie 1965, un colectiv condus de locotenent-colonelul dumitru Matei a trecut la culege rea datelor din arhivă referitoare la elaborarea lucrării „dezvoltarea armatei române în secolul al XiX-lea”, prevăzută în planul de perspectivă al secţiei.

Între 14–16 aprilie 1965, la Moscova a avut loc o conferinţă ştiinţifică con-sacrată celei de a XX-a aniversări a victoriei asupra Germaniei fasciste, la care au participat istorici din anglia, austria, Belgia, Bulgaria, Cehoslovacia, Cuba, Finlanda, Franţa, r.d. Germană, r.S.F. iugoslavia, Mongolia, Polonia, românia, S.U.a., Ungaria şi U.r.S.S. românia a fost reprezentată de o delegaţie forma-tă din ion Popescu-Puţuri, Gheorghe Zaharia, Walter roman, n.n. Constanti-nescu, generalul-maior Constantin Popa şi locotenent-colonelul Leonida Loghin. În Secţiunea a ii-a pentru istoria luptei forţelor armate şi istoria artei militare, generalul-maior Constantin Popa a prezentat referatul „Cercetarea arhivistică privind participarea armatei române, umăr la umăr cu armata sovietică, la răz-boiul antihitlerist”.

La 8 mai 1965 a fost redactat un documentar despre armata româniei care a fost expediat Editurii Militare iugoslave pentru a fi inclus în „Enciclopedia militară”.

La 20 mai, angajaţii civili Gheorghe david şi Panait Gavrilescu au întocmit documentarul referitor la „Organizarea şi funcţionarea fostelor cercuri militare din Bucureşti, Cluj, Timişoara şi Turnu Severin”.

La 23 iunie 1965, Comitetul de partid raional Zvolen din Cehoslovacia a solicitat un material documentar în legătură cu luptele trupelor române pentru eliberarea localităţilor Viglas şi a raionului Zvolen.

Pe 27 iulie 1965, locotenent-colonelul dumitru Matei a fost desemnat con-silier militar pe lângă Studioul Cinematografic Bucureşti pentru realizarea filmu-lui artistic de lung metraj „Tunelul”, care ilustra un episod din luptele armatei române împotriva ocupanţilor hitlerişti în august 1944.

Page 96: SIA in Slujba Culturii Nationale

96 Marian MOŞnEaGU

La 29 iulie, secţia a realizat un documentar referitor la orga nizarea şi func-ţionarea Marelui Cartier General român în Primul război Mondial.

Pe parcursul anului 1965 au fost redactate lecţiile „acoperirea frontiere-lor”, „Operaţiile rożńava, Javorina şi Banská Bystruca-Zvolen”, a fost definitivată o nouă broşură cuprinzând unităţile participante la războiul antihitlerist, docu-mentarele „relaţiile româno-sârbe de-a lungul veacurilor. Participarea armatei de eliberare a iugoslaviei la înfrângerea Germaniei fasciste”, „Participarea armatei ro mâne la eliberarea Cehoslovaciei”, „Funcţionarea comandamentului unic pe frontul occidental în cel de-al doilea război Mondial”, „istoricul Marelui Stat Ma-jor român”, „relaţiile militare româno-germane în perioada 1939–1944”, precum şi traducerea din limba franceză a capitolului „războiul 1877–1878” din lucrarea „războaiele unui secol”, de căpitan G. romagny.

Locotenenţi-coloneii Leonida Loghin şi dumitru Matei şi maiorul ion Tudor au colaborat timp de o lună la institutul de istorie a Partidului la defini-tivarea lucrării „Contribuţia româniei la victoria asupra Germaniei fasciste” şi a unui volum de me morii ale comandanţilor de mari unităţi şi unităţi pe frontul antihitlerist.

Între 1–20 septembrie 1965, la Potsdam a avut loc o conferinţă organizată de M.ap.n. al r.d. Germane, în vederea pregătirii celei de a X-a aniversări a înfi-inţării armatei populare naţionale a r.d. Germane, la care au participat delegaţiile ţărilor socialiste membre ale Tratatului de la Varşovia. din partea româniei a luat parte, ca observator, colonelul Leonida ion, şeful Secţiei Studii istorice.

În acelaşi an, în perioada 29 septembrie–2 octombrie, generalul-colonel Voronţov şi colonelul Maslenikov au studiat culegerea de docu mente pregătită de Secţia Studii istorice şi C.P.S.a. referitoare la participarea armatei române în războiul antihitlerist, în vederea elaborării capitolului „Întărirea frăţiei de arme dintre armatele ţărilor Tratatului de la Varşovia”, care urma să fie inclus în lucra-rea „50 de ani de existenţă a Forţelor armate ale U.r.S.S.”.

La 25 aprilie 1966, Secţia Studii istorice a întocmit un docu mentar referitor la prizonierii de război din perioada războiului antisovietic, din care a rezultat că au fost daţi dispăruţi 287 845 de militari. Până la 31 august 1948 s-au repatriat din captivitate din U.r.S.S. 144 097 de prizonieri români. În acest număr sunt incluşi şi foştii prizonieri români încadraţi în diviziile „Tudor Vladimirescu” şi „Horia, Cloşca şi Crişan”, respectiv 19 612 de militari. au rămas cu situaţia neclară 156 913 de militari români declaraţi dispăruţi pe front între anii 1941–1944.

La 5 mai 1966, ofiţerii secţiei au finalizat lecţiile „acoperirea frontierelor ţării pe timpul insurecţiei armate şi a concentrării forţelor sovietice şi române”, „acţiunile trupelor române în cadrul operaţiei roznava”, „armata 1 română în luptele din munţii Javorina”, „acţiunile trupelor române în cadrul operaţiei Zvo-len, Banská-Bystrica” ş.a.

Page 97: SIA in Slujba Culturii Nationale

97Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

La cererea patriarhului româniei, Prea Fericitul Justinian, în acelaşi an, la 21 septembrie a fost întocmită o situaţie privind mormintele mi litarilor germani înhumaţi în cimitire pe teri toriul româniei.

În cursul anului 1966 au fost finalizate documentarele „Pregătirea operativă a teritoriului în perioada 1920–1945”, „războiul din Spania”, „Învăţămintele mili-tare rezultate din conflictul sovieto-finlandez”, „relaţiile dintre comandamentele şi trupele sovietice şi române în războiul antihitlerist”, „Înfiinţarea diferitelor arme în cadrul armatei române”, „Tendinţe actuale ale strategiei occidentale”, „Folosirea mascării şi dezinformării în războaie”, „din experienţa de luptă a trupelor române pe frontul antihitlerist privind activitatea de cercetare”, „r.P. Ungară”, „r.P. Polo-nă”, „r.P. Bulgaria”, „r.S. Cehoslovacia”, refe ratele „dezvoltarea armatei române după Unirea Principatelor”, „Ştefan cel Mare – luptător neînfricat pentru apărarea gliei străbune”, culegerea de documente „Mărăşti–Mărăşeşti–Oituz” ş.a.

În cursul anului 1966, Secţia Studii istorice a finalizat monografia „româ-nia în războiul antihitlerist”, în colaborare cu institutul de Studii istorice şi Social-Politice de pe lângă C.C. al P.C.r., apărută în Editura Militară, cu concursul a şase ofiţeri şi cercetători din cadrul secţiei, documentarele „Pregătirea operativă a te-ritoriului din perioada 1920–1945”, „istoria Marelui Stat Major”, „relaţiile româ-no-germane în perioada 1939–1944”, „Tendinţe actuale ale strategiei occidentale contemporane”, „relaţiile româno-sovietice pe frontul antihitlerist”, „Înfiinţarea diferitelor arme în cadrul armatei române”, „Mascarea acţiunilor militare”, „din experienţa de luptă a trupelor române pe frontul antihitlerist privind activitatea de cercetare”, precum şi culegerea de documente „dezvoltarea armatei române naţionale”.117

La 15 noiembrie 1966, la sediul institutului de istorie „nicolae iorga” al academiei române a avut loc o consfătuire la care au participat delegaţi de la institutul de istorie a partidului, academia de Studii Social-Politice şi Economice „Ştefan Gheorghiu”. din partea M.F.a. au participat coloneii Leonida ion, şeful Secţiei Studii istorice, Victor Militaru, şeful Muzeului Militar Central, şi Gheorghe david, cercetător istorico-militar în Secţia Studii istorice.

La 17 ianuarie 1967, ofiţerii secţiei au întocmit un documentar referitor la „Unele date în legătură cu unităţile (detaşamentele) constituite din români pe timpul războiului civil şi contribuţia armatei române la războiul antihitlerist” şi un „Tabel cu militarii români internaţionalişti care au luptat în rândurile armatei roşii în anii războiului civil, în Marele război al Uniunii Sovietice pentru apăra-rea Patriei, precum şi în detaşamentele de partizani pe teritoriul ocupat al Uniunii Sovietice”, care au fost trimise părţii sovietice pentru a le folosi în redactarea unei lucrări editate de Ministerul apărării al U.r.S.S.

117 a.M.r., Fond M.St.M., Secţia Studii istorice, dosar nr. 209/1966, f. 439-441.

Page 98: SIA in Slujba Culturii Nationale

98 Marian MOŞnEaGU

În cursul anului 1967, specialiştii secţiei au întocmit documentarele „inci-dentele de frontieră din vara anului 1940”, „Organizarea şi funcţionarea cercuri-lor militare în armata română”, „Organizarea şi funcţionarea şcolilor militare de ofiţeri de rezervă”, „Organizarea şi dezvoltarea armatei române de la înfiinţare şi până la Primul război Mondial”, „Organizarea şi funcţionarea centrelor de in-strucţie în armata română” şi „Ofiţerul de stat-major în trecutul armatei româ-ne”, „Participarea românilor la evenimentele revoluţionare, din anul 1918, care au avut loc în Cehoslovacia”, „Formarea şi dezvoltarea armatei române naţionale în anii 1831–1900”, o culegere de documente referitoare la activitatea Wehrmacht-ului în românia 1940–1944 (circa 300 de pagini dactilografiate), 11 lecţii şi confe-rinţe pe teme ca „Mascarea operativă”, „Organizarea armatei române în perioada bătăliei de la Plevna”, „Mărăşeşti, Oituz, epopee a luptei poporului român”, „20 de ani de la abolirea monarhiei”, „Personalitatea lui Ştefan cel Mare” ş.a.

La 23 martie 1967, maiorul ion Tudor a fost numit consilier militar la filmul „Cerul începe la etajul 5”, realizat de regizorul Francisc Munteanu.

În acelaşi an, la 2 iunie, locotenent-colonelul Costică Ucrain a fost desem-nat consilier militar la filmele „răpirea fecioarelor” şi „răzbunarea haiducilor”.

La solicitarea amiralului Verner Waldemar, între 4–13 septembrie 1967, Secţia Studii istorice a primit vizita locotenent-colonelului rudolf Studanski, di-rectorul arhivelor Militare ale r.d. Germane, cu sediul la Potsdam, pentru un schimb de experienţă şi studierea documentelor referitoare la activitatea econo-mică, politică şi militară a Wehrmachtului în românia, între anii 1940–1944.

În anul 1968, personalul secţiei a întocmit documentarele „activitatea fos-tului general dănilă Papp”118, „relaţiile româno-sârbe şi româno-iugoslave”, „ac-ţiunile diviziei de voluntari sârbi pe frontul din dobrogea în anul 1916”, „Chel-tuielile efectuate de statul român cu întreţinerea trupelor italiene, a materialului de război de provenienţă italiană, precum şi valoarea tehnicii de război folosită de armata română”119, „Evenimentele istorice desfăşurate pe teritoriul pa triei determinate de poziţia geografică a româniei”, „Lucrările cu conţinut militar pu-blicate de ofiţeri şi generali înainte de 23 august 1944”, „aspecte ale desăvârşirii unităţii naţionale a poporu lui român în anul 1918”, „Problema frontierelor ro-mâniei înainte şi după Primul război Mondial”, «aspecte ale acţiunilor de luptă de la Oradea şi debreţin ale diviziilor „Tudor Vladimirescu” şi „13 Munte”», „Ordinele pe care le dădea ministrul apărării naţionale în perioada dinaintea ce-

118 documentarul a fost solicitat de cetăţeanul american ioan Crişan pentru a elabora o lucra-re despre istoria Transilvaniei, în special a evenimentului Unirii cu românia din 1 decembrie 1918.

119 din documentaţie rezultă că statul român a cheltuit în folosul trupelor italiene suma de 139 151 073 lei. Valoarea tehnicii şi bunurilor armatei italiene primite de statul român se ridică la suma de 74 997 725 lei.

Page 99: SIA in Slujba Culturii Nationale

99Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

lui de-al doilea război Mondial”, „Convenţii militare în perioada 1877–1910”, „Batalioanele fixe regionale”, „Scurt istoric al formării şi dezvoltării armatei ro-mâne”, „relaţiile româno-franceze de-a lungul veacurilor”, „Bombardamentele anglo-americane din anul 1944 efectuate asupra teritoriului româniei”, referatul ştiinţific „aspecte militare în revoluţia burghezo-democrată din 1948 în Tran-silvania”, propuneri de denumiri istorice care se pot atribui unor unităţi şi mari unităţi, o nouă broşură cuprinzând marile unităţi şi unităţi române participante la războiul antihitlerist.

Între 13–15 februarie 1968, generalul-maior Constantin Popa, colone-lul Leonida Loghin din M.St.M. şi locotenent-colonelul Mihai arsintescu din C.P.S.a. au participat la sesiunea ştiinţifică festivă de la Moscova, organizată cu prilejul celei de-a cincizecea aniversări a armatei sovietice.

În acelaşi an, la 20 martie, locotenent-colonelul antone Marinescu a fost delegat consilier militar pe lângă Studioul Cinematografic Bucureşti, pentru reali-zarea, în colaborare cu firma vest-germană Film-Berlin, a lungmetrajului „Bătălie pentru roma”.

În perioada 21–29 martie 1968, colonelul Leonida ion şi locotenent-colo-nelul antone Marinescu au efectuat o vizită de documentare în r.d. Germană.

La 1 iunie, Secţia Studii istorice a trimis şefului M.St.M. al armatei Popu-lare a r.d. Germane o culegere de documente privind Wehrmachtul în românia în perioada 1940–1944.

Între 27 iunie–6 iulie 1968, colonelul Leonida ion a participat, alături de delegaţi din ţările socialiste europene, precum şi din anglia, Belgia şi italia, la simpozionul organizat de institutul de istorie Militară din Belgrad, care s-a ţinut la Sarajevo, cu ocazia aniversarii a 25 de ani de la luptele pur tate de armata popu-lară iugoslavă pe râurile neretva şi Sutjeska în vara anului 1943.

Pentru aniversarea centenarului generalului francez Ferrié120, creatorul ra-diotelegrafiei militare, Secţia Studii istorice a pregătit un documentar incluzând fotocopii de pe scrisorile inginerului Emil Giurgea, care a purtat corespondenţă cu gene ralul francez, coperta cărţii „radio telegrafia şi radiotelefonia” de maior Tiberiu Petrescu, cu o prefaţă scrisă de generalul Ferrié, pagina de titlu a cărţii „descrie rea aparatului de recepţie şi transmisiuni în telegrafia fără fir prin undele hertziene”, care se referă la activitatea căpitanului Ferrié, scrisă de locotenentul Constantin L. Bottez, coperta „revista ge niului” din martie 1932 şi articolul „Ge-neralul Ferrié”, de locotenent-colonelul n. Tiberiu Petrescu, precum şi o mapă cu informaţii din presă, lu crările de specialitate şi din arhivă referitoare la activitatea acestui general.

120 Generalul Gustave-auguste Ferrié (n. 19 noiembrie 1869, la Saint-Michel-de-Maurienne, Savoie – d. 16 februarie 1932, Paris).

Page 100: SIA in Slujba Culturii Nationale

100 Marian MOŞnEaGU

În perioada septembrie–octombrie din acelaşi an, maiorul Constantin To-deraşcu a fost consultant militar al filmului de lung metraj „Cetatea neamţului”, la cererea Studioului Cinematografic Bucureşti.

La 12 decembrie 1968, locotenent-colonelul Costică Ucrain a fost numit consultant militar pentru probleme de artilerie la filmul „Mihai Viteazul”, epopee istorică realizată de Studioul Cinematografic Bucureşti, după scenariul lui Titus Popovici, în regia lui Sergiu nicolaescu.

În anii ’60 a fost reluată cercetarea unor teme de interes pentru istoria mili-tară, însă fără valoarea şi amploarea celor anterioare războiului. Serviciul s-a con-centrat să rezolve cu precădere probleme administrative, de gestionare a arhivelor şi de explicare a evenimentelor de la 23 august 1944, a campaniei antihitleriste şi a „frăţiei de arme” româno-sovietice.

Printre documentarele întocmite în cursul anului 1969 s-au numărat „Ma-reşalii româniei alexandru averescu şi Constantin Prezan”, „Misiunea diviziei a 8-a infanterie în Bucovina în anul 1918”, „Şefii Marelui Stat Major în perioada 1932–1936 şi 1945–1969”, trimise Muzeului de istorie al armatei austriece din Viena, „istoricul aviaţiei române”, solicitat de ataşatul militar aero al Turciei la Bu-cureşti, „istoricul regimentului 2 Mecanizat, regimentului 57 aviaţie Vânătoare, Şcolii Militare de Ofiţeri de artilerie antiaeriană şi radiolocaţie şi Batalionului 21 Vânători de Munte”, „acţiunile trupelor române pentru eliberarea Ungariei de sub jugul fascist”, „Ceremonia drapelului naţional în diferite state ale lumii şi în româ-nia”, „navele de război şi comerciale române şi germane din perioada 1939–1944”, „istoricul instituţiei copiilor de trupă în armata română (1859–1948)”, „Învăţă-mântul în armata română în perioada 1939–1945”, „Lagărele de prizonieri sovie-tici, sârbi şi alte naţionalităţi care au existat pe teritoriul româniei, organizate şi administrate de comandamentele militare române în perioada 1941–1944” etc.

În perioada 25–28 aprilie 1969, colonelul Leonida ion, şeful secţiei, a parti-cipat la Colocviul de istorie Militară organizat la Paris de Comitetul internaţional de istorie Militară, în perioada 18–19 iunie 1989 la Conferinţa ştiinţifică jubiliară dedicată aniversării a 100 de ani de la naşterea lui i.V. Lenin cu tema „V.i. Le-nin şi ştiinţa istorico-militară”, organizată de institutul de istorie al Ministerului apărării al U.r.S.S. şi la Simpozionul internaţional cu tema „rolul organizator şi conducător al partidelor comuniste şi muncitoreşti din centrul şi estul Europei privind organizarea forţelor armate populare şi ducerea luptei armate împotriva ocupaţiei fasciste în anii celui de-al doilea război Mondial”, organizat în perioada 25–28 noiembrie 1969 de institutul de istorie Militară din Varşovia.

Specialiştii instituţiei au întocmit şi expediat domnului Georg Yivkovic, bi-bliotecar la Muzeul de istorie al armatei austriece din Viena un documentar pri-vind cariera mareşalilor alexandru averescu şi Constantin Prezan, comandanţii armatei 2 române în Primul război Mondial, misiunea diviziei a 8-a infanterie

Page 101: SIA in Slujba Culturii Nationale

101Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

române în Bucovina în anul 1918, precum şi şefii Marelui Stat Major în perioada 1932–1936 şi 1945–1969. Un alt documentar privind istoricul aviaţiei române a fost înaintat ataşatului militar aero al Turciei la Bucureşti. alte teme de cercetare finalizate de specialiştii Secţiei Studii istorice au fost istoricul regimentului 2 Me-canizat, regimentului 57 aviaţie Vânătoare, Şcolii Militare de Ofiţeri de artilerie antiaeriană şi radiolocaţie, Batalionului 21 Vânători de Munte, evoluţia legături-lor româno-austrice, acţiunile trupelor române pentru eliberarea Ungariei de sub jugul fascist, istoricul trupelor de tancuri, ceremonia drapelului naţional, navele de război şi comerciale române şi germane din perioada 1939–1944, istoricul in-stituţiei copiilor de trupă în armata română, învăţământul militar în perioada 1939–1945, lagărele de prizonieri sovietici, sârbi şi de alte naţionalităţi care au funcţionat pe teritoriul româniei, organizate şi administrate de comandamentele militare române în perioada 1941–1944 ş.a.121

Prin Ordinul CL 001470 din 11 octombrie 1969, Secţia Studii istorice a Ma-relui Stat Major a fost desfiinţată, problematica acesteia fiind preluată de Centrul de Studii şi Cercetări de istorie şi Teorie Militară122, subordonat Consiliului Politic Superior al armatei. Prin acelaşi ordin a fost înfiinţată Secţia arhivelor Militare, subordonată locţiitorului şefului Marelui Stat Major, cu Biroul 1 documentare, Biroul 2 arhivă şi Biroul documente Secrete.123

În cursul anului 1970 au fost elaborate şi au intrat în vigoare instrucţiunile privind întocmirea registrului istoric şi a jurnalului acţiunilor de luptă. de aseme-nea, au fost finalizate şi puse la dispoziţia unor instituţii din ţară şi din străinătate studii, copii ale unor documente de arhivă, microfilme şi documentare referitoare la Copiii de trupă în armata română 1859–1948, istoricul dezvoltării trupelor de paraşutişti din armata româniei, bibliografia participării aviaţiei române la cele două conflagraţii mondiale, participarea româniei la cel de-al doilea război Mondial, instrucţiunile şi directivele elaborate de d.S.P.a. în perioada 1949–1955, activitatea de front a regimentului 2 care de luptă, istoricul regimentului 7 Pra-hova, dotarea armatei române cu armament şi tehnică la 22 iunie 1941, legislaţia românească cu privire la mobilizare şi recrutare, organizarea pazei şi menţinerea ordinii în timpul celui de-al doilea război Mondial, schema cu acţiunile armatei române în războiul antisovietic în perioada 22 iunie 1941–19 noiembrie 1942, Operaţia „debreţin”, călătoriile de studii organizate în armata română în perioa-da 1859–1944, miniştrii apărării naţionale din perioada 1937–1944124 etc.

121 S.i.a., registru istoric al Secţiei arhivelor Militare din Marele Stat Major 1969–2005, f. 3-6.

122 actualul institut pentru Studii Politice de apărare şi istorie Militară. detalii pe www.mapn.ro/diepa/ispaim/index.html.

123 S.i.a., registru istoric al Secţiei arhivelor Militare din Marele Stat Major 1969–2005, f. 7.124 Ibidem, f. 12-20.

Page 102: SIA in Slujba Culturii Nationale

102 Marian MOŞnEaGU

În anul 1971 au fost întocmite referate, studii şi documentare privind os-taşii satului Petreşti, comuna Pânceşti căzuţi la datorie în Primul şi al doilea război Mondial, activitatea P.C.r. în armată, acţiunile trupelor de grăniceri în-cepând cu 23 august 1944 şi cooperarea acestora cu unităţile sovietice, luptele desfăşurate de trupele române pentru eliberarea localităţii Téglás şi eroii cazuţi în timpul acestor operaţiuni, relaţiile dintre militarii români şi francezi în decur-sul istoriei, şefii Statului Major General 1859–1971, acţiunile armatei 1 române pe timpul acoperirii frontierei, elaborarea tematicii de organizare a Muzeului de istorie naţională125 ş.a.

Pe parcursul anului 1972, personalul secţiei a întocmit 38 de lucrări cu 825 de pagini, printre care „istoricul transporturilor militare în armata română”, „Schema de organizare şi atribuţiile Subsecretariatului de Stat al aerului”, rolul comunei în sistemul naţional de apărare, ideea de republică la români, ecoul pro-clamării republicii Populare române în presa vremii126 ş.a. şi a executat 249 de zile de control tematic.127

În luna mai 1972, specialiştii secţiei au pus la dispoziţia cercetătorilor ame-ricani Glenn Torrey şi Keith Hitchins de la Universitatea din Kansas, S.U.a., lu-crări şi documente de arhivă referitoare la participarea româniei la Primul răz-boi Mondial.128

În perioada 21–25 august acelaşi an, colonelul antone Marinescu şi loco-tenent-colonelul aurelian Miriţă au participat la lucrările celui de-al Vii-lea Con-gres internaţional al arhivelor de la Moscova.

În cursul anului 1973, Secţia arhivelor Militare a onorat solicitarea amba-sadei Cehoslovaciei, punându-i la dispoziţie un documentar cu efectivele parti-cipante, numărul militarilor români căzuţi în luptă, precum şi totalul pierderilor armatei române pe timpul luptelor din Cehoslovacia. alte documentare au abor-dat problematica partizanilor români în timpul celui de-al doilea război Mondi-al, «Titulatura diviziei 1 Mecanizate „Tudor Vladimirescu”», „istoricul diviziei 1 Blindate române”, «Situaţia vedetelor blindate „Power” cumpărate de românia din Germania în perioada celui de-al doilea război Mondial», „Memoriul lui iu-liu Maniu adresat lui Hitler şi Mussolini în anul 1940” ş.a.129

Pe parcursul anul 1974 au fost realizate documentare referitoare la „direc-tivele şi instrucţiunile date de profesorul Mihai antonescu în şedinţa Consiliului Biroului Păcii din iunie 1942”, „acţiunile armatei a iii-a, Corpului 3 armată, divi-

125 Ibidem, f. 21-28.126 Ibidem, f. 30-36.127 Ibidem, f. 36 v. 128 Ibidem, f. 32 v.129 Ibidem, f. 44.

Page 103: SIA in Slujba Culturii Nationale

103Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

ziilor 2 şi 15 infanterie şi Comandamentului 110 infanterie în perioada 20–24 au-gust 1944 pe frontul din Moldova”, cariera mareşalului Constantin Prezan pentru „Enciclopedia militară” a iugoslaviei, istoricul diviziei 1 blindate române, situaţia vedetelor torpiloare tip „Power” cumpărate de românia din Germania în perioada celui de-al doilea război Mondial, cetăţile greceşti din dobrogea, bătăliile de la Şelimbăr şi Gurăslău, memoriul lui iuliu Maniu adresat în anul 1940 lui Hitler şi Mussolini în legătură cu dictatul de la Viena, acţiunile armatei a iii-a, Corpului 3 armată, diviziilor 2 şi 15 infanterie şi Comandamentului 110 infanterie în perioa-da 20–24 august 1944 pe frontul din Moldova, problemele teritoriale ale româniei, activitatea legionarilor din armată130 etc.

La 3 ianuarie 1975 au intrat în vigoare noile instrucţiuni arhivistice „i.a.-75”.131

În cursul anului 1975 s-au întocmit o serie de documentare, printre care „Luptele duse de trupele române în perioada războiului antihitlerist în zona loca-lităţii Jihlava-Cehoslovacia”, „Militarii români căzuţi în perioada războiului anti-hitlerist în localitatea Teglas-Ungaria”, „Evidenţa veteranilor din războiul antihit-lerist”, contribuţia româniei la războiul antihitlerist oglindită în presa vremii şi în istoriografie, atitudinea unor generali români faţă de războiul hitlerist, luptele duse de trupele române în timpul celui de-al doilea război Mondial în zona lo-calităţii cehoslovace Jihlava, ofiţerii diviziei 9 cavalerie participanţi la aceste lup-te, relaţiile militare româno-germane în perioada octombrie 1940–august 1944, militarii români căzuţi în perioada războiului antihitelrist în localitatea ungară Teglas132 ş.a.

Printre documentarele întocmite în cursul anului 1976 s-au numărat „Pier-derile armatei române în Primul război Mondial”, „acţiunile armatei române la Plevna în războiul de independenţă 1877–1878”, „Organizarea Subsecretariatului de Stat al aerului” ş.a.

În 1976, arhivele Militare române au pus la dispoziţie documente de arhivă profesorului american Glenn Edward Torrey de la Universitatea Kansas, S.U.a., care în luna august a participat la Consfătuirea istoricilor români şi americani desfăşurată la Suceava, Comandamentului artileriei şi locotenent-colonelului (r) dr. Fredrich Christian Stahl din Freiburg, r.F.G.133 de asemenea, au fost finalizate documentare referitoare la documentaţia de fabricaţie a armamentului şi muniţi-ei elaborate până în anul 1945, sărbătorirea centenarului independenţei naţionale, răscoala din 1907134 ş.a.

130 S.i.a., registru istoric, f. 55-56.131 Ibidem, f. 59.132 Ibidem, f. 61-63.133 Ibidem, f. 68.134 Ibidem, f. 66-67.

Page 104: SIA in Slujba Culturii Nationale

104 Marian MOŞnEaGU

În cursul anului 1977 a luat fiinţă Filmoteca Marelui Stat Major şi a început constituirea arhivei de filme militare, prin preluarea filmelor aflate la Comanda-mentul infanteriei şi Tancurilor, circa 928 de filme documentare şi de instrucţie cu o lungime de 233 335 metri de peliculă.135

Printre numeroasele documentare întocmite în anul 1977 se numără pier-derile armatei române în Primul război Mondial, acţiunile armatei române la Plevna în războiul de independenţă 1877–1878, organizarea Subsecretaria-tului de Stat al aerului, date privind cariera generalului de corp de armată iosif iacobici, organizarea diviziei de tancuri, regimentelor de infanterie, cavalerie şi vânători de munte în perioada 1940–1944, independenţa româniei – cucerire istorică a poporului român, situaţia internă şi internaţională în preajma războiu-lui de independenţă din 1877–1878, desfăşurarea operaţiilor militare în războiul de independenţă, eroismul ostaşilor români oglindit în presa vremii şi în operele scriitorilor români, monumentele şi mormintele ostaşilor români căzuţi în lup-tele pentru eliberarea Ungariei de sub dominaţia fascistă, istoricul regimentului rovine nr. 26136 ş.a.

În cursul anului 1978 au mai fost preluate de la Comandamentul infanteriei şi Tancurilor 30 de filme, însumând 10 000 metri de peliculă. În filmoteca Marelui Stat Major s-au mai primit 58 de filme cu tematică militară.137

activitatea de cercetare ştiinţifică în anul 1978 s-a soldat cu unele studii şi documentare solicitate de M.St.M. şi unele instituţii din ţară şi din străinătate, pre-cum datele înfiinţării unor unităţi militare, locuitorii din comuna Scorniceşti–Olt care au căzut în lupte în timpul războiului antihitlerist, biografia aviatorului român Vasile Scripcaru, căzut în luptele din Cehoslovacia, ajutorul acordat de poporul român militarilor şi civililor polonezi refugiaţi în românia în anii 1939–1940138, lupta poporului român pentru unitate şi independenţă.139

În decursul anului 1979 au fost întocmite documentare referitoare la „acti-vitatea aviatorilor francezi pe frontul român în Primul război Mondial”, solicitat de asociaţia Veteranilor aviatori din Franţa, „Eroii români din Primul şi al doi-lea război Mondial căzuţi pe teritoriul judeţelor Constanţa şi Covasna”, „Organi-zarea şi funcţionarea Secţiei Mobilizare şi Organizarea naţională a Teritoriului MOnT”140 ş.a.

135 Ibidem, f. 71 verso, f. 80.136 Ibidem, f. 75-76.137 Ibidem, f. 93 verso.138 Materialele selectate din arhiva diplomatică a Ministerului afacerilor Externe au fost

introduse în Fondul 916, dosarele nr. crt. 340 şi 348.139 S.i.a., registru istoric, f. 82-83.140 Ibidem, f. 93 v.

Page 105: SIA in Slujba Culturii Nationale

105Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

de asemenea, specialiştii instituţiei au redactat şi au distribuit o serie de documentare, printre care participarea căpitanului Gheorghe Liteanu141 în Primul război Mondial, în Franţa, în comisia de recepţionare a armamentului şi muniţiei puse la dispoziţia armatei române de către statul francez, condusă de generalul Vasile rudeanu, militarii căzuţi la datorie în Primul război Mondial pentru no-menclatorul stradal al municipiului Constanţa, contribuţia ostaşilor moldoveni şi munteni la realizarea Unirii Principatelor, consecinţele Unirii Principatelor asupra reorganizării şi pregătirii armatei, semnificaţia actului Unirii Principatelor, scrisori de mulţumire şi declaraţii primite de unităţile armatei 1 române din partea popu-laţiei şi autorităţilor ungare, pe timpul cât acestea au participat la luptele desfăşu-rate pentru eliberarea Ungariei de sub dominaţia fascistă între octombrie 1944–ia-nuarie 1945, militarii polonezi refugiaţi în românia între anii 1939–1941.142

În timpul anului 1980 au fost întocmite documentarele „Localităţi din Ce-hoslovacia eliberate de armata română pe timpul războiului antihitlerist”, „isto-ricul regimentului 19 infanterie”, „Cantonamentul trupelor în armata română între cele două războaie mondiale”, „Miniştrii apărării naţionale şi şefii Marelui Stat Major ai armatei române în perioada 1877–1980”.

În perioada 16–20 iunie 1980, colonelul antone Marinescu a participat la cea de-a Vii-a Consfătuire a conducătorilor de arhive din ţările socialiste care a avut loc la Muzeul de istorie a partidului a mişcării democratice şi revoluţionare din românia din Bucureşti iar între 8–18 august a luat parte la Conferinţa internaţională de istorie militară din cadrul celui de-al XV-lea Congres internaţional de ştiinţe istorice.143

de asemenea, au fost finalizate studiile şi documentarele despre activitatea aviatorilor francezi pe frontul român în timpul Primului război Mondial, ero-ii români din Primul şi al doilea război Mondial căzuţi pe teritoriul judeţelor Constanţa şi Covasna, localităţi din Cehoslovacia eliberate de armata română pe timpul războiului antihitlerist, istoricul regimentului 19 infanterie, Comanda-mentul trupelor în armata română între cele două războaie mondiale, miniştrii şi şefii M.St.M. în perioada 1877–1980, apărarea litoralului maritim românesc, schema de organizare, încadrare şi atribuţiile M.C.G. în Primul şi al doilea război Mondial, efectivele şi înzestrarea regimentului de infanterie, cavalerie, grupului vânători de munte şi diviziei blindate între anii 1941–1942, istoricul paraşutişti-lor, istoricul curpului guarzilor de geniu şi artilerie144 ş.a.

În cursul anului 1981 au fost finalizate documentarele „apărarea litoralu-lui maritim românesc”, „Schema de organizare, încadrare şi atribuţiile Marelui

141 Ofiţerul, avansat la gradul de general de brigadă în 1936, a fost decorat cu Legiunea de onoare.

142 S.i.a., registru istoric, f. 88-90.143 Ibidem, f. 96.144 S.i.a., registru istoric, f. 93-94, 100.

Page 106: SIA in Slujba Culturii Nationale

106 Marian MOŞnEaGU

Cartier General în Primul şi al doilea război Mondial”, „Efectivele şi înzestrarea regimentului de infanterie, cavalerie, grup vânători de munte şi divizia blindată în anii 1941–1942”, „istoricul paraşutiştilor”, „istoricul Corpului guarzilor de geniu şi artilerie” şi au fost selecţionate documente de arhivă pentru Muzeul Judeţean arad145 şi au fost acordate consultaţii de specialitate realizatorilor filmelor „La răscrucea marilor furtuni”, „detaşamentul Concordia” şi „Cutia cu libelule”.

În 1982, arhiviştii militari au întocmit documentare referitoare la „istoricul regimentelor 47 şi 55 Transmisiuni” iar la depozitul de arhivă Piteşti a avut loc un schimb de experienţă între personalul Secţiei arhivelor M.ap.n. şi personalul direcţiei Generale a arhivelor Statului.146

de asemenea, arhiviştii şi istoricii militari au acordat consultaţii de specia-litate pentru realizatorii filmelor „aşteptând un tren”, „Pe malul stâng al dunării albastre” şi „Întoarcerea din iad” şi au realizat documentare referitoare la istoricul regimentului 47 şi 55 Transmisiuni, cariera locotenentului aviator ioan Mitu147 ş.a.

În 1983, au fost întocmite documentarele „istoricul arhivelor Militare”, „activitatea de reperare a muniţiilor în armata română până în anul 1945”, „Scheme de organizare şi încadrare cu personal a Marelui Cartier General”, „Or-ganizarea şi încadrarea eşalonului i şi ii armată, corp de armată în timp de răz-boi” şi „Militari români în perioada războiului antihitlerist căzuţi şi înmormân-taţi pe teritoriul austriei”.

În cursul anului 1983, brigada ştiinţifică pe probleme de istorie a realizat peste 30 de expuneri în cadrul comandamentelor şi unităţilor subordonate Ma-relui Stat Major din garnizoanele Bucureşti, Sinaia, Braşov şi Mihai Bravu. S-au întocmit documentare privind istoricul arhivelor militare, activitatea de reperare a muniţiilor în armata română până în anul 1945, scheme de organizare şi înca-drare cu personal a Marelui Cartier General, organizarea şi încadrarea eşaloane-lor i şi ii, armată şi corp de armată în timp de război, militari români în perioada războiului antihitlerist înmormântaţi pe teritoriul austriei.148

La 10 decembrie 1983 au fost aprobate instrucţiunile arhivistice „i.a.-84”, care au intrat în vigoare la 1 iunie 1984.149

În anul 1983, Filmoteca Marelui Stat Major a preluat de la C.S.T. şi de la Secţia Înzestrare a Consiliului Politic Superior al armatei 21 de filme documen-tare de 35 mm şi 13 filme de 16 mm.150

145 Ibidem, f. 97 v.146 Ibidem, f. 103.147 Ibidem, f. 102.148 Ibidem, f. 104.149 Ibidem, f. 103.150 Ibidem, f. 105.

Page 107: SIA in Slujba Culturii Nationale

107Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

Printre documentarele elaborate în 1984 se numără „Planurile de campa-nie şi ipotezele operative întocmite de Marele Stat Major în perioada 1913–1940”, „Mobilizarea armatei române în anii 1913, 1916 şi 1918”, „Modalităţile de com-pletare a pierderilor şi instruirea tinerelor contingente în timp de război şi operaţia de refacere şi reorganizarea marilor unităţi şi unităţi române în iarna şi primăvara anului 1917”, „Încadrarea Şcolii Superioare de război”, „Organizarea şi compunerea unor direcţii şi inspectorate de armă în perioada 1941–1943”, „istoricul, organiza-rea şi atribuţiile inspectoratelor de armată, armatelor şi atribuţiile inspectoratelor de armată, armatelor şi regimentelor militare”, „Categoriile de funcţii din armata română prevăzute a fi încadrate cu ofiţeri de stat-major”, categoriile de funcţii din armata română prevăzute a fi încadrate cu ofiţeri de stat-major, rolul Marinei Militare române în executarea „Operaţiei 60000”, date privind evoluţia Flotilei de Hidroaviaţie, Odiseea vasului „Bistriţa” – octombrie 1916151 etc.

În cursul anului 1985 au fost întocmite documentarele „Manevrele cu du-blă partidă în perioada interbelică”, „Participarea armatei române la construirea Canalului navigabil dunăre–Marea neagră”, „Legislaţia privind înfiinţarea şi atri-buţiile organelor care s-au ocupat cu înzestrarea armatei în perioada 1938–1947”, „Conţinutul planurilor de război elaborate de Marele Stat Major în perioada 1923–1942”.152

În 1986 au fost elaborate 27 de documentare solicitate de ministrul apă-rării naţionale, prim-adjunctul ministrului apărării naţionale şi şef al M.St.M. şi diferite instituţii din ţară şi din străinătate şi 18 referate susţinute cu prilejul unor aniversări şi jubilee documentare.

În cursul anului 1987 au fost întocmite 16 documentare la Secţia arhive şi 6 la C.V.P.a.M., printre care „Organizarea armatei de uscat în anul 1939”, „ani-versarea zilei unei arme în perioada interbelică şi în prezent”, „Structura organi-zatorică a Şcolilor de ofiţeri şi subofiţeri la nivelul anului 1939”, „Sistemul soluţio-nării cererilor în timpul guvernării mareşalului ion antonescu”, „istoricul Secţiei arhive”, «Înfiinţarea, evoluţia organizatorică şi activitatea Batalionului Sportiv al Clubului „Steaua”» ş.a.

din luna septembrie 1987, personalul cu studii superioare a fost cooptat în colectivul de redactare a lucrării „Eroii români căzuţi în războiul antihitlerist pe teritoriul naţional, precum şi în Ungaria, Cehoslovacia şi austria”. Fondul documentar al Secţiei cuprindea 754 de titluri din toate domeniile de activitate ale armatei.

Pe parcursul anului 1988, personalul Secţiei arhive a redactat documentarele „Structura organizatorică a Subsecretariatului de Stat al aerului (1932)”, „Organiza-

151 Ibidem, f. 107.152 Ibidem, f. 110.

Page 108: SIA in Slujba Culturii Nationale

108 Marian MOŞnEaGU

rea şi amplasarea punctelor de comandă la eşaloanele armată, corp de armată, di-vizie şi regiment (1939–1945)”, „Organizarea şi funcţionarea centrelor de recrutare (1939)”, „Organizarea şi înzestrarea aviaţiei Militare române între anii 1918–1922”, „Bombardamentele aviaţiei engleze executate asupra Capitalei şi oraşului Ploieşti (mai–august 1944)”, „drepturile cuvenite personalului ambarcat pe submarine”, „Organizarea şi activitatea centrelor de instrucţie ale armelor în perioada 1939–1945”, „Preocupări pe linia organizării şi dotării marilor unităţi şi unităţi de tancuri din armata română în perioada 1921–1945”, „Marinarii – mesageri ai cântecului şi dansului românesc pe frontul din Cehoslovacia. Pagini din activitatea Echipei de teatru a Marinei pe frontul cehoslovac în perioada 6–20 aprilie 1945” ş.a.

Fototeca s-a îmbogăţit cu peste 8 000 de clişee, fotografii, ilustrate, albume, afişe ş.a.153

În 1989 au fost întocmite 26 de documentare, printre cele mai importan-te numărându-se „Organizarea Comandamentului apărării Litoralului Maritim (1960–1961)”, „Organizarea şi efectivele M.St.M. în anii 1939–1940”, „Pierderi-le româniei în timpul celui de-al doilea război Mondial”, „Partizani, membri ai F.L.P., premilitari, luptători antifascişti, civili şi alte categorii de personal decât cel aparţinând forţelor armate”, „Înfiinţarea, organizarea, atribuţiile şi efective-le corpului de armată şi comandamentului teritorial de corp de armată în anii 1939–1940”, „Organizarea şi funcţionarea unităţilor de marş române în perioada celui de-al doilea război Mondial”, „Organizarea şi activitatea mişcării iredente maghiare în românia în perioada 1939–1945” ş.a.154

În anul 1990 au fost întocmite peste 50 de studii, sinteze, documenta-re etc. referitoare la „Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile unor structuri de conducere, concepţie sau execuţie, precum Consiliul Suprem al apărării Ţării, M.ap.n., M.i.a.P.r., M.St.M., Cabinetul Militar al Conducătorului Statului, Casa Militară regală, inspectoratele de armă, Birourile 2, Serviciul Cifru, mari unităţi şi unităţile de gardă, organe ale jandarmeriei, poliţiei militare, pompieri, batali-oane disciplinare şi închisori militare”, „Participarea Oştirii la viaţa parlamenta-ră (1921–1938)”, „relaţia dintre armată şi biserică şi activitatea confesională în armată (1870–1947)”, „relaţiile diplomatice şi politico-militare ale româniei în perioada 1877–1947, bilaterale sau în cadrul unor alianţe”, „Ceremoniale – depu-nerea jurământului militar, uniformele unităţilor de gardă, defilarea pe sub arcul de Triumf”, „instituţia copiilor de trupă în armata română”, „drepturile acordate în trecut veteranilor de război sau celor decoraţi pentru fapte de arme”, „Sărbăto-rirea Zilei armelor” ş.a.155

153 Ibidem, f. 119.154 Ibidem, f. 123 v.155 Ibidem, f. 130.

Page 109: SIA in Slujba Culturii Nationale

109Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

În cursul anului 1991 au fost elaborate peste 60 de documentare, studii şi sinteze referitoare la „Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile M.ap.n., M.C.G., M.St.M., regimentelor grănicereşti, jandarmeriei, poliţiei militare, colegiilor mili-tare, asociaţiilor veteranilor de război, ofiţerilor în rezervă” ş.a., „Tezaurul româ-niei transferat în rusia (1916–1917)”, „activitatea confesională în armată”, „Cere-monialul reînhumării Eroului necunoscut”, „Liste de eroi”, „Galeria comandanţi-lor unor structuri militare”, „datele de înfiinţare, transformare sau desfiinţare ale unor unităţi militare”156 etc.

În perioada 19–27 august 1991, colonelul aurelian Miriţă, şeful Secţiei ar-hive, a participat la lucrările celui de-al XVii-lea Colocviu internaţional de istorie şi teorie militară de la Zürich, Elveţia, organizat sub egida Comisiei internaţionale de istorie militară Comparată, cu tema „războiul şi muntele”.

În cursul anului 1992 au fost elaborate 65 de studii, sinteze şi documentare referitoare la diferite aspecte ale fenomenului militar românesc, evoluţia structu-rii şi atribuţiile unor structuri militare, în special în perioada interbelică şi a celui de-al doilea război Mondial, istoricul unor mari unităţi, unităţi şi formaţiuni, legislaţie, conducerea superioară a armatei române în campanii, personalităţi militare, precum şi „Frontiera româno-bulgară 1878–1947”, „notă biografică pri-vind activitatea mareşalului Constantin Prezan”, „Ordinea de bătaie a Cavaleriei şi Comandamentului Trupelor Motomecanizate 1944”, „Studiu-sinteză referitoare la drepturile acordatre celor decoraţi pentru fapte de arme săvârşite în timpul Primului şi celui de-al doilea război Mondial”, „activitatea şi împrejurările dispa-riţiei generalului Gheorghe avramescu”, „istoricul cercetaşilor în românia”, „atri-buţiile şi organizarea subunităţilor de Poliţie Militară”, „Evoluţia organizatorică a apărării Pasive”. de asemenea, a fost publicată lucrarea „Planurile de operaţii şi ipotezele de război întocmite de Marele Stat Major până în anul 1916”.157

În perioada 28 august–5 septembrie 1992, maiorul alexandru Oşca şi colone-lul aurelian Miriţă au participat la lucrările Congresului Comitetului internaţional al arhivelor Militare de la Torino, italia, alături de 176 de delegaţi din 29 de ţări.

În cursul anului 1993, specialiştii instituţiei au finalizat peste 80 de studii, referate, documentare şi sinteze referitoare la conducerea superioară a opera-ţiilor militare în perioada 1913–1945, legislaţia militară 1913–1945, tratate şi convenţii din perioada interbelică din care românia a făcut parte (Înţelegerea Balcanică, Mica Înţelegere), activitatea pe front a unor mari unităţi şi unităţi, mi-niştrii apărării naţionale şi şefii S.M.G. în perioada 1859–1993 şi respetiv 1860–1993, situaţia cadrelor militare arestate, judecate, condamnate, trecute în cadrul disponibil sau în rezervă în mod abuziv după 23 august 1944, precum şi „date

156 Ibidem, f. 136-137.157 Ibidem, f. 147-158.

Page 110: SIA in Slujba Culturii Nationale

110 Marian MOŞnEaGU

privind tezaurul româniei aflat la Moscova”, „reflectarea revoluţiei din Ungaria (1956) în documente de arhivă române”, „Oglindirea războiului rece în arhivele militare”158 ş.a.

În 1994 au fost întocmite 43 de documentare şi a fost editată lucrarea „isto-ria Statului Major General în documente 1859–1947”.159

În perioada 19–28 martie 1994, locotenent-colonelul alexandru Oşca a participat la simpozionul „istoria şi arhivele războiului rece” desfăşurat la Wa-shington, S.U.a.

La 30 iulie 1995, cu prilejul sărbătoririi a 75 de ani de la înfiinţarea Cen-trului de Valorificare şi Păstrare a arhivelor Militare Piteşti şi a Zilei arhivelor Militare a fost lansat volumul „Şefii Marelui Stat Major român. destine la răs-cruce. 1941–1945”, coordonat de şeful Statului Major General, generalul-colonel dumitru Cioflină.

Prin Ordinul de Zi al Ministrului apărării naţionale nr. 11 din 18 iulie 1995, cu prilejul sărbătoririi a 75 de ani de la înfiinţarea depozitului de arhivă al Secţiei 8 arhive a M.St.M., 26 iulie a fost instituită Ziua arhivelor Militare.160

La 8 septembrie 1996, cu prilejul desfăşurării la Bucureşti a Colocviului in-ternaţional de arhivistică militară, a fost lansat volumul „Simpozionul internaţio-nal Confruntarea cu secolul XXi. abordarea provocărilor din domeniul arhivelor Militare, Bucureşti, 4–8 septembrie 1996”, apărut la Editura Machiavelli, cu un cuvânt înainte semnat de generalul de corp de armată dumitru Cioflină.

În cursul anului 1997 au fost întocmite sinteze, studii şi documentare solici-tate de ministrul apărării naţionale, şeful S.M.G. şi locţiitorul acestuia.

La 5 martie 1993 a fost semnată Înţelegerea de colaborare între Ministerul apărării naţionale al româniei, prin arhivele Militare, şi departamentul apărării al Statelor Unite ale americii, prin directorul pentru administraţie şi Manage-ment.161

În cursul anului 1998 au fost editate instrucţiunile arhivistice „i.a.-98”, lu-crare coordonată de şeful Secţiei Metodologie, colonelul dr. dumitru dobre, şi s-a realizat selectarea şi pregătirea pentru editare a lucrării „armata română în perioada 23 august 1944–30 decembrie 1947”, coordonată de locotenent-colone-lul Eftimie ardeleanu, şeful Biroului documentare şi relaţii cu publicul.

Sub egida arhivelor Militare române, în luna decembrie 1998 a fost editată lucrarea documentară „armata română în revoluţia din decembrie 1989”, din colectivul de cercetători făcând parte şi colonelul dr. dumitru dobre.162

158 Ibidem, f. 156.159 Ibidem, f. 169.160 Ibidem, f. 171 v.161 Ibidem, f. 189-190.162 Ibidem, f. 205.

Page 111: SIA in Slujba Culturii Nationale

111Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

În parcursul anului 1999 au fost editate şi distribuite „instrucţiunile privind redactarea registrului istoric şi a Jurnalului acţiunilor militare”, coordonate de colonelul dr. dumitru dobre.

În perioada 23 iunie–2 iulie 2000, colonelul alexandru Oşca şi locotenent-colonelul Vasile Coşofreţ au participat la Congresul internaţional „Open Houst” la Washington, S.U.a.163

La 15 august în acelaşi an a fost lansat volumul ii al inventarului ştiinţific „Structuri militare române care au lucrat pentru aplicarea Convenţiei de armistiţiu şi a Tratatului de Pace”,164 realizat în colaborare cu departamentul apărării S.U.a.

În acest an, specialiştii instituţiei – colonelul dr. alexandru Oşca, colonelul dr. alesandru duţu, colonelul dr. dumitru dobre, colonelul Gheorghe nicolescu, colonelul dr. Teofil Oroian, colonelul Vasile Coşofreţ, colonelul Vasile Ciuhan, Vasilica Manea, Lenuţa nicolescu, iulian Boţoghină, Lenuţa Matei, Constantina Stoianovici, ioana Enache, Luminiţa Giurgiu au elaborat şi publicat numeroase monografii, cronologii, volume de documente, instrumente de lucru şi alte cate-gorii de lucrări care abordează o problematică vastă a arhivisticii şi istoriei mili-tare. Printre acestea se numără colonel dr. alecsandru duţu, „Între Wehrmacht şi armata roşie. relaţii de comandament româno-germane şi româno-sovietice 1941–1945” (Editura Enciclopedică), colonel dr. alecsandru duţu, Maria ignat, „1940. rapt şi umilinţă” (Editura Universal dalsy, Bucureşti), Florica dobre, Va-silica Manea, Lenuţa nicolescu, „armata română de la ultimatum la dictat. anul 1940. documente” (Editura Europa nova, Bucureşti), „Înzestrarea armatei ro-mâne în perioada interbelică. documente, vol. i, 1919–1930” (Editura academiei Tehnice Militare, Bucureşti), coordonatori: general de corp de armată decebal ilina, general de divizie ioan Gâdiuţă, responsabili de volum colonel dr. dumitru dobre, colonel alexandru Oşca, autori: colonel Vasile Ciuhan, colonel Vasile Co-şofreţ, Vasilica Manea, colonel Gheorghe nicolescu, Lenuţa nicolescu, colonel dr. Teofil Oroian, „relaţii militare româno-germane 1939–1944. documente” (Edi-tura Europa nova, Bucureşti), Valeriu Florin dobrinescu, ion Pătroiu, Gheorghe nicolescu, autori: iulian Boţoghină, Vasile Ciuhan, Vasilica Manea, Lenuţa Matei, Lenuţa nicolescu, Constantina Stoianovici, „Structuri militare române care au lucrat pentru aplicarea Convenţiei de armistiţiu şi a Tratatului de Pace. inventar arhivistic, vol. ii, 1944–1947”, coordonatori: colonel dr. dumitru dobre, dr. Ernest Latham, autori colonel dr. Teofil Oroian, ioana Enache, Luminiţa Giurgiu, Con-stantina Stoianovici, Florica dobre, alecsandru duţu, „distrugerea elitei militare sub regimul sovietic în românia, vol. i, 1944–1946” (Bucureşti).165

163 Ibidem, f. 218.164 Ibidem, f. 217 v.165 Ibidem, f. 222.

Page 112: SIA in Slujba Culturii Nationale

112 Marian MOŞnEaGU

În perioada 11–16 august 2002, colonelul dr. alexandru Oşca a participat la Colocviul internaţional de istorie Militară organizat de Comisia americană de istorie Militară la norfolk –Virginia, S.U.a.166

În 2003, specialiştii instituţiei au facilitat documentarea grupului de editori moldoveni ai lucrării „Cartea Memoriei republicii Moldova”.167

Cu prilejul Zilei arhivelor Militare, a fost lansat volumul colectiv „resti-tuiri. Studii şi comunicări ştiinţifice”, Piteşti, 26 iulie 2002.168

În cursul anului 2003 au fost întocmite documentare referitoare la eroii ro-mâni morţi în luptele purtate în localitatea Hirova din republica Moldova, în pe-rioada 13–14 iulie 1941, relaţiile româno-cehoslovace în perioada 1919–2004, or-dinele, decoraţiile şi medaliile româneşti, participarea la război a Şcolii Militare de Tehnici auto, eroii români căzuţi în luptele de pe aliniamentul Galaţi–Cahul între 20–30 iunie 1941, înfiinţarea Biroului Transporturi Militare, eroii slovaci căzuţi pe teritoriul româniei în Primul război Mondial, înfiinţarea săptămânalului „Obser-vatorul militar”, Batalionului 151 infanterie Moto şi inspectoratului M.ap.n.169

La 15 iunie 2004 a fost constituită Comisia de Heraldică şi denumiri a M.ap.n., în cadrul căreia Serviciul istoric al armatei este reprezentat de dr. Luminiţa Giurgiu.

În perioada 31 iulie–7 august 2004, colonelul dr. alexandru Oşca a participat la întrunirea Comitetului internaţional al arhivelor Militare în cadrul celui de-al XXX-lea Congres internaţional de istorie Militară desfăşurat la rabat, Maroc.

În cursul anului 2004 au fost întocmite şi continuate documentare refe-ritoare la eroii români căzuţi la datorie în luptele purtate în localitatea Hirova, în perioada 13–14 iulie 1941, personalitatea scriitorului Petre dumitriu, do-cumente care au aparţinut generalului de corp de armată p.m. Vasile Milea, decretul nr. 50/1950 de trecere în rezervă a unor ofiţeri, participarea la război a Şcolii Militare de Tehnici auto, eroii români căzuţi în luptele de pe aliniamentul Galaţi–Cahul, între 20 şi 30 iunie 1941, atestarea înfiinţării Biroului Transpor-turi Militare, săptămânalului „Observatorul militar”, Batalionului 151 infanterie moto, inspectoratului M.ap.n., eroii slovaci căzuţi în Primul război Mondial pe teritoriul româniei ş.a.

de asemenea, cu prilejul sărbătorii a 145 de ani de la înfiinţarea Statului Major General a fost lansată „istoria Statului Major General, 1859–2004. isto-rie şi transformare” (Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, Bucureşti, 2004). La 15 decembrie 2004 a fost lansat volumul „Luptele Wermachtului în

166 Ibidem, f. 245.167 Ibidem, f. 251.168 Ibidem, f. 252.169 Ibidem, f. 270-271.

Page 113: SIA in Slujba Culturii Nationale

113Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

românia. 1944”, tradus din limba germană de p.c.c. Lenuţa Matei din cadrul C.S.P.a.M.i. Piteşti.

Conform aprobării şefului Statului Major General, la 28 ianuarie 2005 a fost constituit grupul de lucru pentru studierea acţiunilor armatei române în revo-luţia din decembrie 1989.170

În perioada 20–27 august 2005, colonelul dr. alexandru Oşca a participat la lucrările celui de-al XXXi-lea Congres al Comisiei internaţionale de istorie Mili-tară desfăşurate la Madrid, Spania, cu tema „Puteri terestre şi maritime în epoca bătăliei de la Trafalgar (1805)”.171

În cursul anului 2005 au fost redactate documentarele „ierarhia şi portul decoraţiilor româneşti”, „istoricul Bazei 11 instrucţie Transmisiuni şi regimentu-lui 11 rachete Sol-aer”172 ş.a.

În perioada 19–26 august 2006, colonelul dr. alexandru Oşca a participat la lucrările celui de-al XXXii-lea Congres internaţional de istorie Militară desfă-şurat la Potsdam, Germania, cu tema „State naţionale, naţionalism, armată”.

La 11 octombrie 2006, la sediul instituţiei a avut loc simpozionul cu tema „istoriografia militară românească la începutul secolului al XXi-lea”, printre per-sonalităţile participante numărându-se academicianul dr. Florin Constantiniu, generalul-maior dr. Teodor Frunzeti, directorul Statului Major General, colonelul (r) dr. Petre Otu, preşedintele Comisiei române de istorie Militară, dorin Matei, redactorul-şef al revistei „Magazin istoric”173 ş.a.

În zilele de 14 şi 14 aprilie 2007, specialiştii instituţiei au efectuat o călătorie de studii pentru evocarea momentelor importante ale confruntărilor militare din anul 1916 în culoarul rucăr–Bran.174

În zilele de 25 şi 26 octombrie, acelaşi an, specialiştii Serviciului istoric al armatei au efectuat o călătorie de studii cu tema „Luptele purtate de armata română în dobrogea în toamna anului 1916”, pe itinerarul Bucureşti–Constan-ţa–adamclisi–Babadag–Tulcea şi retur.175

La 1 noiembrie 2007, ministrul apărării naţionale a aprobat însemnul heral-dic, steagul de identificare, fanionul şi ecusonul Serviciului istoric al armatei. Pe scut sunt reprezentate arcul de Triumf, simbolul unităţii şi permanenţei poporu-lui român, pecetea şi o cunună de lauri, pe fond albastru.

În perioada 14–15 mai 2008, specialiştii Serviciului istoric al armatei au efectuat o călătorie de studii cu tema „de la idealul paşoptist la înfăptuirea Marii

170 Ibidem, f. 293.171 S.i.a., registru istoric 2005–2012, f. 8.172 Ibidem, f. 292.173 Ibidem, f. 33-34.174 Ibidem, f. 45.175 Ibidem, f. 51.

Page 114: SIA in Slujba Culturii Nationale

114 Marian MOŞnEaGU

Uniri”, pe itinerarul Bucureşti–alba iulia–abrud–Câmpeni–Stâna de Vale-Ţe-bea–deva–Sibiu şi retur.176

În perioada 31 august–6 septembrie 2008, comandorul dr. Marian Moş-neagu a participat la lucrările celui de-al XXXiV-lea Congres internaţional de istorie militară, organizat de Comisia italiană de istorie Militară la Trieste, cu tema „Conflictele militare şi populaţia civilă. războaie totale, războaie limitate, războaie asimetrice”.177

În perioada 24–26 septembrie, acelaşi an, Serviciul istoric al armatei a or-ganizat o călătorie de studii prilejuită de aniversarea a 150 de ani de la revoluţia de la 1848 şi a 90 de ani de la Marea Unire de la 1 decembrie 1918. Pe parcursul călătoriei, specialiştii instituţiei au prezentat simpozioanele „Simbioza dintre ar-mată şi Biserică în tradiţia spiritualităţii naţionale” la Centrul de Pregătire pentru Geniu „Panait donici” râmnicu Vâlcea, „Civilizaţia şi cultul navigaţiei la dunărea de Sus”, în colaborare cu filiala drobeta-Turnu Severin a Ligii navale române şi „aspecte militare ale revoluţiei de la 1848 în Ţara românească”, la Cercul Militar Craiova.178

În cursul anului 2008 au fost lansate volumele de documente „armata ro-mână şi răscoala din 1907” (Editura Militară, Bucureşti, 2008), „armata română şi Unitatea naţională” (Editura Pământul, Piteşti, 2008) şi „Înzestrarea armatei române, vol. ii, 1931-1935” (Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, Bu-cureşti, 2008).

În suita manifestărilor dedicate sărbătoririi a 150 de ani de la înfiinţarea Sta-tului Major General, specialiştii Serviciului istoric al armatei au organizat simpo-zionul itinerant cu tema „SMG-150” în garnizoanele Buzău, la Comandamentul 2 Operaţional Întrunit „Mareşal alexandru averescu” (10 iunie), Focşani, la Cercul Militar (11 iunie), Craiova (la Brigada 2 infanterie „rovine”) (8 iunie), Curtea de argeş (la Batalionul 33 Vânători de Munte „Posada”) (9 iunie), Piteşti (24–25 iu-lie), Breaza (6 octombrie), Braşov (7 octombrie), Făgăraş (8 octombrie), Târgoviş-te (20 octombrie), Constanţa (20 octombrie) şi Mangalia (30 octombrie).

În perioada 30 august–4 septembrie 2009, comandorul dr. Marian Moş-neagu a participat la lucrările celui de-al XXXV-lea Congres al Comisiei inter-naţionale de istorie Militară la Porto, Portugalia, organizat de către Comisia Portugheză de istorie Militară, cu concursul Ministerului apărării naţionale şi a Statului Major General portughez. Tema generală a congresului, găzduit pentru a doua oară de Portugalia, după ediţia de la Lisabona din 1998, a fost „războiul în epoca napoleoniană. antecedente, campanii militare şi impactul pe termen lung”,

176 Ibidem, f. 60.177 Ibidem, f. 64.178 „Călătoria de studii a Serviciului istoric al armatei (24–26 septembrie 2008)”, în „docu-

ment. Buletinul arhivelor Militare române”, anul Xi, nr. 4(42)/2008, p. 99.

Page 115: SIA in Slujba Culturii Nationale

115Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

dimensiunea internaţională şi multidisciplinară a acestuia permiţând abordarea unor diverse aspecte militare, diplomatice, economice, sociale şi culturale, atât la nivel local, cât şi la nivel naţional, european şi mondial.

La Congres au participat 360 de generali şi ofiţeri cu grade superioare, is-torici, cercetători, membri ai corpului academic, profesori de ştiinţe militare, ar-hivişti şi diplomaţi din 35 de ţări. Conferinţele şi dezbaterile au fost planificate pe 24 de secţiuni şi 10 workshop-uri. Pentru prima dată în istoria acestor congrese a fost organizat un workshop pe două secţiuni, în cadrul căruia au fost prezentate arhivele Militare ale italiei, Portugaliei, Braziliei, Turciei, Greciei şi Canadei.

Cu acest prilej, şeful arhivelor Militare române a fost cooptat în Comite-tul internaţional al arhivelor Militare. dezbaterile organizate în acest cadru au facilitat un fructuos schimb de experienţă între profesionişti, fiind evidenţiate po-liticile naţionale în domeniul conservării şi valorificării arhivelor militare şi rolul important al patrimoniului arhivistic militar ca sursă fundamentală pentru cerce-tarea ştiinţifică istorică.

au fost detaliate probleme referitoare la organizarea arhivelor militare na-ţionale, declasificarea arhivei militare istorice, facilitarea accesului la informaţii prin digitalizarea fondurilor de arhivă şi editarea unor publicaţii de specialitate, precum regulamente, instrucţiuni, Ghidul arhivelor Militare, Ghidul Fondurilor digitalizate, Catalogul arhivelor Militare etc. şi, nu în ultimul rând, realizarea unei ferestre virtuale de contact între armată şi societatea civilă prin difuzarea pe internet a documentelor de arhivă şi fotografiilor-document.

Organizatorii şi moderatorii acestor dezbateri au subliniat faptul că numito-rul comun şi prioritatea actuală şi de perspectivă a politicii arhivistice internaţio-nale trebuie să o constituie facilitarea accesului neîngrădit la informaţia arhivistică, mărturiile trecutului şi prezentului fiind considerate fundamente ale viitorului.

de asemenea, au fost lansate noi teme de interes general, precum Programul „Memoria lumii” promovat de Organizaţia naţiunilor Unite, reconsiderarea rolului şi locului istoriei orale, care este mai puţin cercetată, calificarea personalului care asigură managementul şi gestionarea patrimoniului arhivistic în cadrul Centrelor proprii de perfecţionare, tezaurizarea imaginilor-document, gestionarea şi difuza-rea documentelor cu tematică militară deţinute de arhivele naţionale, promovarea accesului on-line, prezervarea pentru posteritate a valorilor arhivistice ş.a.

Pe timpul lucrărilor, au fost popularizate unele publicaţii internaţionale de specialitate, precum „revista internaţională de istorie Militară”, „Bibliografia militară internaţională” etc. şi au fost solicitate propuneri din partea fiecărui re-prezentant al arhivelor Militare pentru actualizarea paginii web a Comitetului internaţional al arhivelor Militare http://www.military-archives.org.

În ansamblu, congresul a favorizat un util schimb de experienţă în dome-niul istoriei militare în general şi al arhivisticii militare, în special.

Page 116: SIA in Slujba Culturii Nationale

116 Marian MOŞnEaGU

În anul 2009, la împlinirea unui secol şi jumătate de la înfiinţarea Statului Major General, Seriviciul istoric al armatei a lansat volumul „Statul Major Ge-neral în arhitectura organismului militar românesc”, apărut la Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei.

La 9 noiembrie 2009, în Sala de Marmură a Cercului Militar naţional a avut loc lansarea „Enciclopediei armatei româniei” iar la 10 noiembrie, în sala de festivităţi a Muzeului Militar naţional „regele Ferdinand i”, a „albumului ar-matei româniei” şi „Calendarului tradiţiilor militare”, publicaţii de referinţă ale istoriografiei militare naţionale, iniţiate şi lansate la ceas aniversar, cu sprijinul Editurii Militare şi Centrului Tehnic-Editorial al armatei, de către Serviciul isto-ric al armatei.179

activitatea ştiinţifică şi editorială a Serviciului istoric al armatei a fost elo-gios apreciată de şeful Statului Major General, amiralul dr. Gheorghe Marin, care a transmis personalului instituţiei un cordial mesaj de felicitare: «Sărbătorirea a 150 de ani de la înfiinţarea Statului Major General, încununată prin ceremonia de decorare a drapelului de luptă al Statului Major General de către preşedintele ro-mâniei, domnul Traian Băsescu, din 12 noiembrie 2009, a reprezentat un eveni-ment cu semnificaţii majore pentru armata româniei. Prin activităţile organizate în perioada martie–noiembrie 2009 sub egida „SMG-150” ne-am exprimat recu-noştinţa faţă de înaintaşii noştri şi am adus în atenţia opiniei publice imaginea unei armate cu o îndelungată tradiţie, mândră de istoria de un secol şi jumătate a structurii sale de conducere. Mulţumesc tututror cadrelor militare şi civililor din Serviciul istoric al armatei şi din struturiele subordonate care au dedicat timp, creativitate şi energie pentru desfăşurarea în cele mai bune condiţii a acestei ani-versări care a presupus o gamă largă de acţiuni. adresez un cuvânt special de mul-ţumire colectivelor care au redactat şi au tipărit „Enciclopedia armatei româniei”, lucrare monumentală la propriu şi la figurat, precum şi celelalte publicaţii lansate cu această ocazie. acest efort editorial de excepţie nu ar fi fost posibil fără munca neobosită a cercetătorilor din arhive, a istoricilor, a tipografilor şi a tuturor celor care şi-au adus contribuţia la punerea la dispoziţia publicului larg a unor informa-ţii inedite despre armata româniei, despre istoria şi oamenii ei.

dragi camarazi militari şi salariaţi civili, vă felicit pentru profesionalismul dovedit în pregătirea şi desfăşurarea evenimentului „SMG-150” şi vă doresc rea-lizări cel puţin la fel de bune şi în viitor.»

Cu acest prilej, instituţiei i-a fost conferită placheta aniversară a Statului Major General, realizată cu ocazia împlinirii a 150 de ani de existenţă.

Prodigioasa activitate desfăşurată de personalul Serviciului istoric al ar-matei a fost apreciată şi de generalul de brigadă (rtr) prof. univ. dr. nicolae Cio-

179 S.i.a., registru istoric 2005–2012, f. 76.

Page 117: SIA in Slujba Culturii Nationale

117Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

banu, membru corespondent al academiei Oamenilor de Ştiinţă din românia, în scrisoarea adresată şefului instituţiei: „Stimate domnule comandor Moşneagu, impresionat de efortul instituţiei pe care o conduceţi, cât şi de capacitatea dum-neavoastră de istoric şi organizator, îmi permit să vă felicit atât pe dumneavoastră, cât şi colectivul pe care îl conduceţi pentru impresionantele realizări înfăptuite în cinstea celei de-a 150-a aniversări a Statului Major General al armatei române. domnule comandor, în vâltoarea muncii de creaţie şi cercetare pe care o desfăşu-raţi, poate nu sesizaţi că, prin operele pe care le elaboraţi în cadrul Serviciului is-toric al armatei, faceţi istorie, care dăinuie peste timp. În calitate de fost profesor de istoria artei Militare şi general de brigadă în retragere, vă mulţumesc pentru ceea ce realizaţi şi vă doresc multă sănătate dumneavoastră şi întregului personal al instituţiei şi noi opere valoroase.”180

La rândul său, într-o scrisoare adresată amiralului dr. Gheorghe Marin, şe-ful Statului Major General, prof.univ.dr. Valentin Ciorbea de la Facultatea de isto-rie şi Ştiinţe Politice a Universităţii „Ovidius” din Constanţa sublinia: «am intrat de curând în posesia excepţionalelor volume „Enciclopedia armatei româniei”, „albumul armatei române” şi „Calendarul tradiţiilor militare”, lansate în cadrul manifestărilor dedicate împlinirii a 150 de ani de la înfiinţarea Statului Major Ge-neral, organism fundamental al armatei române.

apreciez că nu este deloc întâmplător că sub coordonarea dumneavoastră, şi prin strădaniile şi perseverenţa domnului comandor dr. Marian Moşneagu şi al colectivului care a colaborat, s-a împlinit la ceas aniversat proiectul de a pune în pagini bine gândite şi structurate, cumpănit scrise şi frumos tipărite, un ansamblu multilateral de cunoştinţe, impresionante imagini şi date memorabile din bogatul hronic al Oştirii române.

Prin cele trei daruri pe care le-aţi făcut românilor confirmaţi încă o dată înţelepciunea noastră populară – „omul sfinţeşte locul”.

Pentru mine, bucuria a fost şi mai mare întrucât minunatele lucrări sunt realizate de doi iluştri marinari, dumneavoastră, sub a cărui comandă am avut onoarea să servesc Patria în cadrul valorosului corp didactic al academiei navale „Mircea cel Bătrân” şi de harnicul cercetător şi prolificul publicist, comandor dr. Marian Moşneagu, recunoscut şi preţuit în comunitatea istoricilor, la a cărui for-mare umanistă am contribuit şi eu în calitate de profesor.

Vă transmit, cu respectul cuvenit, felicitările mele pentru excelentele şi pre-ţioasele contribuţii, adevărate podoabe istoriografice şi tipografice, ce vor rămâ-ne, fără îndoială, repere de referinţă ale măsurii, respectului şi modalităţii în care trebuie preţuit şi făcut cunoscut trecutul militarilor români.»181

180 Ibidem, f. 77.181 „amiralul dr. Gheorghe Marin în elita armatei româniei”, Editura Centrului Tehnic-Edi-

torial al armatei, Bucureşti, 2010, p. 662.

Page 118: SIA in Slujba Culturii Nationale

118 Marian MOŞnEaGU

La 23 iulie 2010, cu prilejul Zilei arhivelor Militare, la Centrul de Studii şi Păstrare a arhivelor istorice Militare Piteşti s-a desfăşurat sesiunea de comuni-cări ştiinţifice dedicată sărbătoririi a 90 de ani de la înfiinţarea acestei prestigioase instituţii arhivistice, manifestare care a reunit, alături de arhiviştii militari, oficia-lităţi civile şi militare, personalităţi ale mediului universitar, cercetători ştiinţifici şi, nu în ultimul rand, prieteni devotaţi ai documentelor istorice.

Comunicările ştiinţifice prezentate la sesiunea cu participare internaţională cu tema „armata română şi patrimoniul naţional” au fost reunite într-un volum omonim, lansat în tandem cu „Ghidul arhivelor Militare române”, lucrare de pio-nierat în domeniu. destinat arhiviştilor, istoricilor, cercetătorilor, cadrelor didac-tice, studenţilor, precum şi tuturor celor pasionaţi de istoria militară, ghidul este un util instrument de lucru în descifrarea evoluţiei armatei române, în cele 384 de pagini fiind prezentate 6 200 de fonduri aflate în păstrarea arhivelor Militare, însoţite de notele istorice ale fondurilor arhivistice create de regimente.

Lucrarea reuneşte în premieră informaţii despre fondurile de arhivă milita-ră deţinute de arhivele naţionale – Serviciul arhive naţionale istorice Centrale şi de Biblioteca naţională a româniei – Colecţii Speciale, arhiva istorică.

Cu acest prilej, arhiviştii militari au fost felicitaţi de şeful Statului Major Ge-neral, amiralul dr. Gheorghe Marin, care a subliniat faptul că „Serviciul istoric al armatei, cu unităţile din subordine, îşi reafirmă statutul de incontestabilă autorita-te în domeniu, cu o strategie coerentă şi pragmatică de gestionare a patrimoniului arhivistic militar şi specialişti de deplină responsabilitate şi înaltă clasă, capabili să valorifice ştiinţific bogatele tradiţii şi valori spirituale ale armatei româniei”.

Un mesaj de suflet a transmis şi colonelul (r) dr. Vasile Popa, fost director al Muzeului Militar naţional „regele Ferdianand i”, fost angajat al Serviciului istoric al armatei în perioada 1992–2004: „dragi colegi, Ziua de 26 iulie, consacrată ca zi a arhiviştilor militari, reprezintă şi pentru mine o zi cu mare încărcătură emo-ţională, pentru că îmi readuce în memorie un domeniu, o instituţie, în care am activat cea mai lungă perioadă a activităţii mele militare – 12 ani.

Cu mult mai important însă este faptul că instituţia ca atare a reprezentat şi reprezintă o componentă suport pentru tot ceea ce a însemnat şi înseamnă inves-tigaţia ştiinţifică necesară scrierii istoriei militare a poporului român şi nu numai. Îmi amintesc, de exemplu, şi trebuie să menţionez, eforturile impresionante pe care instituţia şi angajaţii săi le-au făcut în perioada anilor ’90, când a trebuit rezolvată problema veteranilor de război şi a altor categorii de cetăţeni, pentru dobândirea unor drepturi conferite de lege. Îmi amintesc de asemenea perioada de restructura-re a arhivelor Militare, de crearea depozitelor intermediare de arhivă, de preluarea unor imense cantităţi de arhivă de la unităţile desfiinţate şi de atâtea altele care au fost, toate sarcini şi responsabilităţi de mare importanţă, care au dat sens şi substan-ţă muncii arhivistice şi i-au conferit un loc aparte instituţiei arhivelor Militare.

Page 119: SIA in Slujba Culturii Nationale

119Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

atât cât am lucrat în sistemul arhivistic militar, satisfacţiile muncii au fost deosebite, asta atât pentru faptul că am beneficiat de informaţii istorice de primă mână, care m-au apropiat mai mult de ceea ce înseamnă istoria organismului mi-litar în ansamblul său, cât şi pentru faptul că am avut prilejul să lucrez în colective de veritabili specialişti, oameni pasionaţi şi cu mult respect pentru istorie şi pen-tru cei care aveau nevoie de informaţia conţinută în documentele de arhivă.

În fapt, atâţia cât am fost, la Bucureşti sau la Piteşti, am format o familie care şi-a asumat responsabilităţile ştiinţifice şi manageriale decurgând din legi şi regulamente sau din necesităţi şi priorităţi de cercetare aşa cum ne-au fost solici-tate şi cum le-am putut noi stabili.

Bilanţul muncii este fără îndoială pozitiv, iar eforturile arhiviştilor militari merită să fie apreciate în mod cu totul excepţional de societatea civilă, de comu-nitatea cercetătorilor istorici militari şi, de ce nu, de armata română, pe care o slujesc conştiincios şi cu multă devoţiune.

nu pot să apreciez câtă vizibilitate a avut şi are componenta arhivistică a activităţii militare, dar am convingeri ferme asupra importanţei muncii arhivisti-ce şi a tuturor celor care au răsfoit cu siguranţă milioane de file pentru a ajunge la informaţia de care este nevoie.

dintotdeauna, arhivele au jucat rolul de depozitar şi administrator de fond documentar, dar nu trebuie diminuată nicicum funcţia acestora de procesare a in-formaţiei cuprinse în milioanele de documente create de structurile militare de-a lungul timpului, responsabilitate care a fost de asemenea înţeleasă de cei care au avut privilegiul de a sta faţă în faţă cu personaje militare remarcabile, cu fapte, ac-ţiuni sau decizii de maximă însemnătate, prin intermediul documentului istoric.

V-aţi îndeplinit aceste misiuni cu pasiune şi conştiinciozitate, de multe ori în condiţii foarte grele, ceea întăreşte convingerea că arhivistica militară şi slujito-rii ei constituie un ansamblu uman-instituţional în afara căruia nu poate fi conce-put demersul cercetării istoriografice sau de altă natură documentară.

Binemeritaţi, stimaţi camarazi, respectul deosebit şi aprecierea a milioane de cetăţeni români care şi-au găsit rezolvarea problemelor lor în instituţia în care vă desfăşuraţi activitatea şi asta trebuie să constituie prilej de mulţumire şi satis-facţie. aţi fost şi sunteţi utili prin tot ceea ce faceţi în slujba cetăţeanului obişnuit, a cercetătorului, a istoriei militare şi a arMaTEi, iar aceste simple cuvinte nu pot exprima decât într-o formulă modestă gratitudinea pe care o meritaţi.

În ceea ce mă priveşte, apreciez perioada în care am lucrat împreună ca fiind cea mai importantă pentru cariera mea profesională. Într-adevăr, ea repre-zintă o perioadă de clarificări, dar şi de acumulări, care, foarte probabil nu ar fi avut aceeaşi finalitate indiferent în ce structură aş fi activat de-a lungul carierei mele militare.

Page 120: SIA in Slujba Culturii Nationale

120 Marian MOŞnEaGU

Pentru modul în care am fost primit în familia arhiviştilor militari, pentru toate câte am avut de învăţat de la fiecare dintre colegi pe parcursul celor 12 ani de lucru în comun, pentru excelenta noastră colaborare, vă adresez tuturor celor de la Serviciul istoric al armatei şi de la Centrul de Studiere şi Păstrare a arhivelor Militare istorice sincere mulţumiri.

deşi în urma deciziei pe care am luat-o poziţia mea este de ofiţer în rezervă nutresc speranţa de a rămâne activ în viaţa spirituală a cetăţii şi aş fi deosebit de bucuros dacă relaţia de prietenie şi camaraderie cu fiecare dintre dumneavoastră ar continua pe aceleaşi coordonate.

aş dori ca în încheierea acestui mesaj să vă transmit tuturor, celor activi, dar şi celor care s-au pensionat, multă sănătate, satisfacţii deosebite în plan profesional şi familial şi puterea de a vă menţine echilibrul şi a depăşi momentele dificile ale acestei perioade, despre care, din păcate, nu putem vorbi în termeni elogioşi.

La mulţi ani arhivelor şi arhiviştilor Militari!Cu respect deosebit, al dumneavoastră coleg arhivist, colonel (r) dr. Vasile

Popa.”În perioada 30 noiembrie–2 decembrie 2010, specialiştii Serviciului istoric

al armatei au efectuat o călătorie de studii cu tema „1 decembrie 1918 la români. Pe urmele Marii Uniri” în garnizoanele râşnov şi Sibiu.

În cursul anului 2010 au fost finalizate 54 de documentare referitoare la uniformele unităţilor de gardă în perioada interbelică, evoluţia pasului de defi-lare după Primul război Mondial, decoraţiile militare româneşti din perioada 1877–1947, statutul minorităţilor evreieşti din românia 1866–1878, instrucţia militarilor din unităţile din prima linie în timpul Campaniei din Est 1941–1944, contribuţia armatei române la realizarea Transfăgărăşanului182 ş.a. de asemenea, au fost lansate lucrările „Casa regală în cronicile neoficiale ale Monitorului Ofici-al” şi „Ghidul arhivelor Militare române”.

La 17 martie 2011, cu prilejul zilei instituţiei, personalul Serviciului istoric al armatei a fost felicitat de către generalul-locotenent ing. dr. Gheorghe Savu, directorul direcţiei Generale de informaţii a apărării, maistrul militar principal (r) ion Banu, preşedintele Ligii Maiştrilor Militari de Marină şi numeroşi alţi co-mandanţi de mari unităţi, unităţi şi instituţii de cultură.183

În cursul anului 2011 a fost editată enciclopedia „Miniştii apărării naţi-onale”, eveniment editorial semnalat şi salutat de Florian Bichir în paginile coti-dianului „Libertatea”: «numai un semidoct poate crede că armata română este formată exclusiv din aPV-işti, reduşi mintali, eroi debusolaţi sau specii de genul Moş Teacă. Este adevărat că armata presupune un spirit mai milităros, cazon, care la prima vedere acoperă, obturează personalitatea.

182 S.i.a., registru istoric 2005–2012, f. 87.183 Ibidem, f. 90.

Page 121: SIA in Slujba Culturii Nationale

121Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

În realitate, lumea armatei e fascinantă. E compusă din toate categoriile socio-umane: de la genii la căprari. Militarii se feresc în genere de publicitate, dar mulţi dintre ei sunt nişte valoroşi cercetători, care pot rivaliza oricând cu ceea ce este numit îndeobşte civilie. doctori, profesori, istorici, chimişti, oameni care ori-când ar putea face cariere solide, de excepţie, în lumea asta a noastră, a celor fără uniformă. n-am spaţiu, dar nici nu vreau să omit pe cineva, pentru a înşira sutele, poate miile de competenţe colosale care s-au aliniat sub drapel.

am avut onoarea de a primi de la domnul Gabriel Oprea unul din primele exemplare ale enciclopediei „Miniştrii apărării naţionale”, realizată de Centrul Tehnic-Editorial al armatei. O bucurie a ochiului, dar şi a sufletului! Ce panoplie de eroi: de la Barbu Vlădoianu la ion antonescu, de la Mareşalul averescu la Constantin Pantazi. Evident, printre ostaşi, periodic se strecoară şi câte un civil, că aşa-i în politică. de exemplu, uitasem sau nu am reţinut că şi iuliu Maniu a ocupat această onorantă funcţie între 5–13 aprilie 1930, iar sub el s-a ratificat o nouă Lege privind organizarea forţelor armate!

armata continuă să conducă detaşat, alături de Biserică, în încrederea po-pulaţiei. Mi se pare firesc! iar după efortul făcut pentru a îndepărta nămeţii, vreau să-l văd pe ăla care poate spune ceva rău despre armată!»184

În perioada 17–19 octombrie 2012, specialiştii Serviciului istoric al arma-tei au susţinut o conferinţă în aula Colegiului Militar Liceal „Mihai Viteazul” din alba iulia cu tema „armata româniei şi societatea civilă”.

În scopul perfecţionării şi amplificării cercetării ştiinţifice şi a promovării imaginii armatei româniei în ţară şi peste hotare, Servicul istoric al armatei a desfăşurat numeroase schimburi de experienţă şi vizite de documentare în arhi-vele militare din Viena şi Kratz (austria), Bruxelles şi Mons (Belgia), Sofia (Bul-garia), roma (italia), Chişinău (republica Moldova), istanbul (Turcia), Freiburg (Germania), Moscova (Federaţia rusă) ş.a. Pe plan intern, promovează activ parteneriate de colaborare cu academia română, arhivele naţionale, facultăţi-le de istorie din cadrul Universităţilor din Bucureşti, iaşi, Craiova, Constanţa şi Piteşti, Biblioteca naţională a româniei, institutul de Studii Politice de apărare şi istorie Militară, Oficiul naţional pentru Cultul Eroilor, Muzeul Militar naţio-nal „regele Ferdinand i”, Muzeul naţional al aviaţiei române, Muzeul Marinei române ş.a.

de asemenea, specialiştii instituţiei organizează anual sesiuni de comuni-cări ştiinţifice, mese rotunde, dezbateri tematice şi călătorii de studii cu prilejul Zilei Serviciului istoric al armatei (17 martie) şi Zilei arhivelor Militare (26 iulie) şi participă cu regularitate la prestigioase manifestări ştiinţifice organizate pe plan naţional, precum şi la congresele Comisiei internaţionale de istorie Militară.

184 Florian Bichir, Liber la cuvânt – Armata şi Enciclopedia, în „Libertatea”, joi, 22 martie 2012.

Page 122: SIA in Slujba Culturii Nationale

122 Marian MOŞnEaGU

În parteneriat cu arhivele naţionale, institutul de investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului românesc, Ministerul afacerilor Externe şi arhiva naţională de Filme, Serviciul istoric al armatei a participat la organizarea unor apreciate expoziţii documentare, precum „Cedarea Basarabiei, a nordului Bucovinei şi a ţinutului Herţa (26–28 iunie 1940), între neputinţă şi iresponsabi-litate. O perspectivă românească” (21 septembrie–21 decembrie 2010), „arhivele Statului 1831/1832–1989/1990” (2012) ş.a.

Cercetarea patrimoniului arhivistic militar este deschisă tuturor cercetă-torilor români şi străini la sediile Serviciului istoric al armatei din Bucureşti şi Centrului de Studii şi Păstrare a arhivelor Militare istorice din Piteşti, fondurile disponibile pentru cercetare şi informaţiile de interes public fiind publicate în „Ghidul arhivelor Militare române” şi prezentate pe site-ul instituţiei, la adresa www.mapn.ro/sia/index.html.

Page 123: SIA in Slujba Culturii Nationale

Capitolul iV

ACTIVITĂŢILE SERVICIULUI ISTORIC AL ARMATEI DE COORDONARE A

BIBLIOTECONOMIEI ŞI MUZEOGRAFIEI MILITARE NAŢIONALE

Una dintre atribuţiile Serviciului istoric a fost şi „supravegherea conducerii Muzeului Militar naţional”, instituţie aflată în subordinea M.St.M. şi în coordo-narea Serviciului istoric.

nucleul viitorului Muzeu Militar naţional l-a constituit Secţia Militară, creată în cadrul Muzeului naţional prin decretul nr. 1789 din 22 aprilie 1914, la iniţiativa maiorului radu r. rosetti. Conform decretului, cu organizarea secţiei – subordonată administrativ Ministerului de război – a fost însărcinată o comisie alcătuită din Vasile Pârvan, al. Tzigara-Samurcaş şi maiorul radu r. rosetti, care s-a preocupat de strângerea pieselor vizate pentru a putea fi expuse. numeroase alte obiecte de patrimoniu au fost obţinute prin achiziţii directe sau donaţii.

În luna septembrie 1923, Serviciul istoric a înaintat Ministerului de război un raport-sinteză cu propuneri detaliate privind conţinutul ştiinţific al tematicii Muzeului Militar, care trebuia „să adune tot materialul privitor la arta şi istoria militară a neamului din tot teritoriul locuit de români” şi, în egală măsură, să înfi-inţeze „secţiuni militare pe lângă muzeele regionale din cuprinsul ţării”, să organi-zeze „în muzeele militare din ţările aliate secţiuni reprezentând armata română în războiul mondial, şi a da posibilitatea ţărilor aliate să organizeze secţiuni mili-tare corespunzătoare în muzeul nostru”185. Ca urmare a acestui raport, prin de-cretul 6064 din 18 decembrie 1923 s-au pus bazele Muzeului Militar naţional.

Muzeul şi-a deschis porţile pentru public în anul 1924, fiind amenajate 17 săli şi 8 galerii în care era prezentată istoria militară a poporului român, de la întemeierea Principatelor române până în anul 1922, anul încoronării regelui Ferdinand i şi a reginei Maria, la alba iulia. Secţii speciale erau dedicate armelor infanterie, marină, aviaţie, aerostatic, artilerie, geniu şi serviciul sanitar. În primul an de funcţionare, muzeul a fost vizitat de 11 648 de oaspeţi.

activitatea muzeului a fost îndrumată de un Consiliu de conducere, din care au făcut parte profesorii Vasile Pârvan, nicolae iorga, i. andrieşescu, i. Ursu,

185 a.M.r., fond 948/52c, dosar nr. 43, f. 156.

Page 124: SIA in Slujba Culturii Nationale

124 Marian MOŞnEaGU

Constantin Moisil, Constantin C. Giurescu, aurelian Sacerdoţeanu, Vl. dumi-trescu şi generalii radu r. rosetti, Constantin Ştefănescu-amza – socotit înte-meietorul muzeului – şi Grigore Constandache.

În centrul preocupărilor au stat colecţiile muzeului, asupra cărora s-au făcut studii îndelungate şi amănunţite pentru identificarea, fişarea şi cataloga-rea pieselor deţinute, precum şi întocmirea unor cataloage şi albume tematice. Printre acestea se numără „albumul uniformelor armatei române (1830–1930)”, catalogul steagurilor, al armelor de foc (neterminat), al clişeelor fototecii ş.a. dez-voltarea patrimoniului s-a realizat şi prin participarea specialiştilor muzeului la diverse campanii de săpături arheologice, precum cele de la Fedeleşeni, Cristeşti, Turnu Severin, Târgu Mureş etc. din 1924, Muzeul Militar şi-a alcătuit o bibli-otecă proprie, dotată cu lucrări de istorie militară, adăpostite, din 1935, într-un pavilion special construit în acest scop, în Parcul „Carol i”.

Muzeul dispunea şi de o secţie fotocinematografică, înzestrată cu filme (peste 42 000 metri de peliculă) şi clişee (peste 17 000, în 1937), înfăţişând mo-mente importante, reconstituite, din războiul de independenţă, scene din Primul război Mondial, diferite solemnităţi militare sau vizite ale reprezentanţilor ţărilor străine în românia.

Muzeul Militar naţional a creat secţii militare româneşti în muzee din stră-inătate, precum în Cehoslovacia, Franţa, italia, iugoslavia şi Belgia, dar şi în mu-zeele regionale din arad, Timişoara, Sibiu, Cluj, Craiova şi Constanţa. Filialele de la Mărăşeşti186 şi Craiova, inaugurate în 1933, au completat zestrea muzeului.

Sub coordonarea specialiştilor Serviciului istoric a fost organizată Bibliote-ca M.St.M., aflată, temporar, în subordinea sa, precum şi numeroase expoziţii la Muzeul Militar naţional.

În perioada interbelică, reţeaua bibliotecilor militare includea Biblioteca Marelui Stat Major, Biblioteca Şcolii Superioare de război, Biblioteca Casei Oşti-rii, bibliotecile şcolilor militare, ale cercurilor militare şi ale unităţilor militare.187

În decursul anului 1949, secţia a ajutat la pregătirea pentru deschiderea Muzeului Militar Central prin procurarea de date referitoare la armament, pro-cedeele de luptă din epoca lui Ştefan cel Mare, şapte copii de pe ordinele de zi ale comandamentelor sovietice prin care au fost citate trupele române în peri-oada războiului antihitlerist şi zece copii de pe ordinele ministrului de război român.

186 Maior ioan Th. dumitru, Muzeul Militar Naţional – Secţiunea Mărăşeşti, în „Buletinul Muzeului Militar naţional”, anul ii, nr. 3-4/1938-1939.

187 dan Simionescu, „125 de ani de la înfiinţarea primei biblioteci militare româneşti”, în Biblioteca Militară Naţională 1860–2005. Istorie şi actualitate, Editura Militară, Bucureşti, 2005, p. 103.

Page 125: SIA in Slujba Culturii Nationale

125Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

Ca urmare a desfiinţării bibliotecii politice a M.St.M., în luna noiembrie 1954 au început lucrările de lichidare a gestiunii, sarcina asigurării cu cărţi a ca-drelor revenind bibliotecilor de garnizoană.

de asemenea, Secţia istoric a M.St.M. a colaborat cu d.S.P.a. şi colectivele care lucrau la redeschiderea Muzeului Militar Central.

În 1954 a fost organizată, ca instituţie bibliotecară unică şi coordonatoare, Biblioteca Centrală a Ministerului Forţelor armate, cu sediul în clădirea Casei Centrale a armatei.188

Întrucât în acel an, când biblioteca istorică a M.St.M. a fost luată în pri-mire de la Secţia Politică, aceasta nu era inventariată, în cursul anului 1955 s-a executat luarea în evidenţă, trierea şi aranjarea cărţilor în noul local din bulevar-dul dacia nr. 2-4.

Pentru a se asigura o conservare corespunzătoare celor 3 000 de volume din fondul de carte al bibliotecii M.St.M., care se găsea depozitat în subsolul fostului local al Spatelui armatei din bulevardul dacia nr. 2-4, la 15 mai 1957 acesta a fost mutat în încăperile Cazărmii nr. 1254 din bulevardul dacia nr. 1, pavilionul d.

La 17 iunie 1958, Biblioteca istorică a secţiei a fost mutată din localul dacia nr. 4, în cazarma 1118 din Calea 13 Septembrie, în spaţiul lăsat liber de direc ţia Proiectare a M.F.a.

Până la 31 ianuarie 1959, personalul Bibliotecii M.St.M. reuşise să trieze literatura interzisă. Fondul de cărţi valoroase era aranjat pe rafturi, pe formate, urmând să fie inventariat şi cata logat. Biblioteca M.St.M. funcţiona în Calea Plev-nei nr. 145, iar după mutarea grupei de cercetători ştiinţifici în bulevardul dacia nr. 4, a fost transferată şi ea în această clădire.

La solicitarea Muzeului din arad, la 6 august 1959 secţia a trimis fotocopii de pe documentele de luptă ale şcolilor militare care au luptat contra fasciştilor în zona arad în toamna anului 1944, urmând ca acestea fie expuse în muzeu.

La 10 noiembrie 1959, Secţia de istorie şi Geografie Militară a executat pentru Muzeul Militar Central opt schiţe referitoare la acţiunile trupelor române şi sovietice în cursul lunii august 1944.

În anul 1960, Biblioteca M.St.M. avea 60 000 de volume. atât dosarele, cât şi cărţile erau deteriorate în proporţie de 60% din cauza deselor mutări şi a depozită rii în spaţii necorespunzătoare.

În cursul anului 1962 a continuat inventarierea cărţilor din Biblioteca M.St.M. din 13 Septembrie.

188 actuala Bibliotecă Militară naţională, instituţie cultural-ştiinţifică şi educaţională de in-teres naţional, funcţionează în sediul Cercului Militar naţional, patrimoniul de carte şi publicaţii periodice ale instituţiei însumând peste 225 000 de volume şi, respectiv, peste 100 de colecţii de periodice româneşti şi străine.

Page 126: SIA in Slujba Culturii Nationale

126 Marian MOŞnEaGU

La 9 aprilie 1962, au fost expediate Muzeului regional al Banatului fotocopii de pe unele documente operative referitoare la acţiu nile trupelor române în lup-tele împotriva ocupanţilor hitlerişti de pe teritoriul Banatului din anul 1944.

La 31 ianuarie 1963, Biblioteca M.St.M., cu 62 715 de titluri, a fost transfe-rată Muzeului Militar Central.189

La 14 ianuarie 1964 au fost transmise Muzeu lui Militar Central „Tabelele cu militarii sovietici înmormântaţi pe teritoriul româniei in perioada celui de-al doilea război Mondial”.

În cursul anului 1964, specialiştii secţiei au selectat documentele de arhivă necesare organizării expoziţiei jubiliare de la sala „dalles” şi expoziţiei armatei populare.

Pentru amenajarea Muzeului Marinei române la Constanţa190 şi a unui Mu-zeu Militar la alba iulia, la începutul lunii februarie 1969 au fost repartizaţi con-sultanţi ştiinţifici în cadrul colectivului constituit de C.P.S.a. căpitanul de rangul 1 (r) dan nicolaescu, respectiv maiorul Constantin Toderaşcu, pentru a participa la întocmirea tematicii acestora.

Pe parcursul anului 1965 au fost întocmite cinci hărţi privind participarea armatei la războiul antihitlerist, care au fost predate Muzeului Militar Central.

În anul 1971, specialiştii Secţiei au participat la realizarea tematicii Muze-ului de istorie naţională.

La 12 iunie 2002, cu prilejul sărbătoririi Zilei Eroilor, Serviciul arhive şi documentare Militară a realizat în colaborare cu Muzeul Militar naţional un pli-ant cu caracter evocator, realizat cu contribuţia muzeografei Valeria Bălescu, lo-cotenent-colonelului dr. Vasile Popa şi salariatelor dana Beldiman şi Oana Otu.

189 În prezent, patrimoniul Muzeului Militar naţional „regele Ferdinand i” este alcătuit din peste 300 000 de obiecte tridimensionale şi materiale documentare. detalii pe site-ul http://www.mapn.ro/smg/muzeumilitar/index.ro.

190 inaugurat la 3 august 1969. Pentru detalii, vezi ion ionescu, Marian Moşneagu, Carmen atanasiu, Georgeta Borandă, Cornel Greavu, Muzeul Marinei Române 1969–1999. Monografie, Editura Modelism, Bucureşti, 1999.

Page 127: SIA in Slujba Culturii Nationale

Capitolul V

PUBLICAŢIILE SERVICIULUI ISTORIC AL ARMATEI

În vederea valorificării potenţialului ştiinţific al personalului Secţiei arhive, la 1 octombrie 1997 s-a lansat iniţiativa apariţiei revistei trimestriale „document. Buletinul arhivelor Militare”, conţinând o tematică istorică şi arhivistică. S-a pro-pus ca revista să aibă o apariţie trimestrială.191

din anul 1998, membrii consiliului ştiinţific al S.i.a. au asigurat apariţia tri-mestrială a revistei „document. Buletinul arhivelor Militare române”, publicaţie recunoscută de către consiliul naţional al Cercetării Ştiinţifice din Învăţământul Superior şi inclusă în categoria „d”, cod 241.

din primul consiliu ştiinţific al publicaţiei au făcut parte prof.univ.dr. Ghe-orghe Buzatu, dr. Florin Constantiniu, colonelul dr. dumitru dobre, prof.univ.dr. Valeriu Florin dobrinescu, colonelul dr. Gheorghe nicolescu, colonelul dr. alexandru Oşca, adrian Pandea şi dumitru Preda. Primul redactor-şef al revis-tei „document” a fost locotenent-colonelul Eftimie ardeleanu, iar ca redactori – dana Beldiman, colonel Vasile Ciuhan, Florica dobre, Lenuţa nicolescu, co-lonel Teofil Oroian şi maiorul Vasile Popa. revista are o apariţie trimestrială, în format 21x29 cm, iSSn 1454-0924, fiind tipărită de Centrul Tehnic-Editorial al armatei. iniţial, revista a avut 64 de pagini, 112 [nr. 1-4 (31-34)/2006), 84 (nr. 1-4 (35-38)/2007], iar începând cu nr. 1(39)/2008 s-a stabilizat la 100 de pagini. Până la nr. 1(47)/2010, revista a avut sumarul în limbile română, franceză, engleză şi germană, din acest an el fiind tradus doar în limba engleză.

Încă din primul număr, generalul de divizie ion Gâdiuţă motiva, printre altele, necesitatea apariţiei unei publicaţii reprezentative a arhivelor Militare ro-mâne: „argumentul de bază care a influenţat hotărâtor decizia în favoarea iniţia-tivei istoricilor din arhive a fost extraordinarul avantaj pe care acest loc de acti-vitate îl oferă fiecărui specialist interesat să dezvăluie, pentru prima dată, faptul istoric pe care îl conţine un document inedit. Într-adevăr, acesta trebuie să fi fost motivul pentru care alte mari arhive militare europene îşi au propriile reviste: să

191 S.i.a., registru istoric, f. 198 v. Primul număr a fost lansat la 30 septembrie 1998.

Page 128: SIA in Slujba Culturii Nationale

128 Marian MOŞnEaGU

propună publicului larg (nu doar cercetătorilor care-i vizitează la sălile de studiu) cele mai interesante documente create de eşaloane diverse din armată, care dau conţinut oricărui demers ştiinţific serios, în descifrarea corectă şi exhaustivă a unui proces istoric. din acest punct de vedere, asigur cititorul că izvorul, baza de documentare a revistei este, practic, inepuizabilă.

Fără îndoială, revista răspunde unei cerinţe a oamenilor şi a instituţiilor din armata română. din acest motiv, ea va avea rolul unui veritabil buletin de informare arhivistică. În acest fel, ofiţeri din statele-majore de diferite arme şi specialităţi, inginerii militari, specialiştii în relaţii publice şi cei cu răspundere în promovarea imaginii armatei în societatea românească şi în mediile europene au ocazia să constate eforturile şi reuşitele (sau nereuşitele) predecesorilor, utilizând datele oferite – alături de celelalte informaţii de care dispun – pentru dimensio-narea corectă şi eficientă a obiectivelor şi acţiunilor lor.

Va fi, însă, imposibil pentru colegiul redacţional să se sustragă de la tentaţia etalării acelor documente militare inedite, senzaţionale, care proiectează o lumi-nă clară peste adevărul despre un fapt istoric controversat. aşa încât cititorii vor avea satisfacţia descoperirii unor lucruri extrem de interesante care dau farmec şi frumuseţe oricărei lecturi, concomitent cu marea bucurie pe care o pot trăi întâl-nirea în paginile revistei a celor mai valoroşi istorici.”192

de-a lungul a 12 ani de apariţie, revista „document” a acumulat o experi-enţă editorială pe măsură, devenind un preţios instrument de lucru pentru mulţi dintre reputaţii slujitori ai istoriografiei naţionale, pentru specialiştii en titre şi pasionaţii de istorie, deopotrivă.

Meritul creşterii valorice, al inspiratelor selecţii de documente inedite puse în circulaţie, precum şi al studiilor de substanţă realizate de o pleiadă de presti-gioşi colaboratori militari şi civili revine atât promotorilor acestora – cercetători consacraţi şi împătimiţi ai cercetării aprofundate, distinşilor membri ai consiliului ştiinţific, cât şi echipei redacţionale. de-a lungul anilor, în fruntea acesteia s-au aflat regretatul colonel Eftimie ardeleanu (1998–2004), maiorul dr. Florin Şperlea (2004–2006) şi dr. Luminiţa Giurgiu (2007–prezent).

La zece ani de la apariţie, revista a revenit la o frecvenţă regulată, noua echipă redacţională ambiţionându-se să ofere cititorilor fideli un „document” la fel de original şi de incitant: „În acest an, ne propunem să revenim la apariţia trimestrială a revistei, astfel încât să oferim posibilităţi sporite de promovare a documentelor de arhivă, studiilor şi informaţiilor de interes general.

Vom rămâne consecvenţi în ceea ce priveşte reflectarea evoluţiei organis-mului militar românesc, a tradiţiilor militare, precum şi a succeselor înregistrate de istoriografia naţională şi nu numai.

192 General de divizie ion Gâdiuţă, Argument, în „document”, an i, nr. 1/1998, p. 2.

Page 129: SIA in Slujba Culturii Nationale

129Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

În egală măsură, vom acorda spaţii corespunzătoare pentru prezentarea patrimoniului arhivistic militar şi vom fructifica experienţa pozitivă acumulată în domeniul managementului arhivistic, precum şi al gestionării şi valorificării ştiinţifice a arhivelor Militare.

Sperăm că notele bune primite pentru cele 38 de numere anterioare vor constitui pentru cei care gestionează din punct de vedere tematic şi editorial spa-ţiul generos al revistei un titlu de mândrie şi un imbold către consecvenţă, obiec-tivitate şi performanţă.”193

În prezent, revista este coordonată de editor – comandor dr. Marian Moş-neagu, redactor-şef – dr. Luminiţa Giurgiu, redactor-şef adjunct – dr. Cornel Ţucă, secretar de redacţie – anca Oana Otu şi redactorii dr. Veronica Bondar, Lucian drăghici, dr. Teodora Giurgiu şi locotenent-colonel George Pătraşcu. din consi-liul ştiinţific fac parte prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu, general-maior dr. avram Cătănici, prof. univ. dr. Valentin Ciorbea, prof. univ. dr. Marian Cojoc, prof. univ. dr. alesandru duţu, colonel dr. Petrişor Florea, prof. univ. dr. dinu C. Giurescu, colonel (r) prof. univ. dr. Constantin Hlihor, colonel (r) prof. univ. dr. Gheorghe nicolescu, colonel (r) conf. univ. dr. alexandru Oşca, colonel (r) dr. Petre Otu, prof. univ. dr. dumitru Preda şi prof. univ. dr. ioan Scurtu. Printre colaboratorii de marcă ai publicaţiei reprezentative a arhivelor Militare române se numără academicieni, istorici militari şi civili, muzeografi, arhivişti, cadre didactice uni-versitare şi cercetători din ţară şi din italia, Franţa, Germania, Turcia şi SUa.

Principalele rubrici şi teme abordate în paginile revistei „document” sunt editoriale, istorie medie, istorie modernă, al doilea război Balcanic, Primul răz-boi Mondial, Perioada interbelică, al doilea război Mondial, războiul rece, ro-mânia şi Tratatul de la Varşovia, regimul comunist, istorie contemporană, ar-mata şi Biserica, tradiţii militare, presa militară, edificii militare, personalităţi militare, arhivistica militară, evenimente, evocări, interviuri, recenzii de carte şi semnale editoriale194 ş.a.

La 12 noiembrie 2009 a apărut primul număr al „Calendarului tradiţiilor militare”, periodic de istorie şi cultură militară editat de Serviciul istoric al ar-matei, lansat cu prilejul împlinirii a 150 de ani de la înfiinţarea Statului Major General. Salutând această iniţiativă, amiralul dr. Gheorghe Marin, şeful Statului Major General, a subliniat astfel în cuvântul înainte: «Sărbătorirea, la 12 noiem-brie 2009, a 150 de ani de la înfiinţarea Statului Major General a fost precedată în întreaga armată de o suită de manifestări omagiale, în cadrul cărora au fost

193 Comandor dr. Marian Moşneagu, După zece ani, în „document. Buletinul arhivelor Mi-litare române”, an Xi, nr. 1(39)/2008, p. 1.

194 Sumarul sumarelor revistei „document. Buletinul arhivelor Militare române” este pre-zentat în anexa nr. 3.

Page 130: SIA in Slujba Culturii Nationale

130 Marian MOŞnEaGU

rememorate evoluţia structurală, misiunile, locul şi rolul său în organica armatei române, precum şi activitatea acestuia în campanie.

Prin simpozionul itinerant cu tema „Statul Major General – 150 de ani”, organizat de Serviciul istoric al armatei în comandamentele categoriilor de forţe, mari unităţi şi în garnizoanele Braşov, Brăila, Breaza, Bucureşti, Buzău, Câmpu-lung Muscel, Constanţa, Craiova, Făgăraş, Focşani, Mangalia şi Piteşti, a fost evo-cată şi detaliată devenirea Statului Major General în cei 150 de ani de existenţă, precum şi programele de înzestrare, concepţia de instruire a trupelor şi misiunile specifice îndeplinite de-a lungul anilor, în timp de pace şi de război.

Manifestările ştiinţifice au fost acompaniate de lansarea unei emisiuni fi-latelice, a unei monede jubiliare şi a unei medalii aniversare, precum şi de reali-zarea, în premieră în istoriografia militară românească, a „Enciclopediei armatei româniei” şi a „albumului armata română 1859–2009”, lucrări de sinteză repre-zentative pentru evoluţia organismului militar naţional şi tradiţiile militare ale poporului român.

În egală măsură, revistele „Gândirea militară românească” şi „document” au reflectat în paginile lor principiile conceptuale, strategia doctrinară, cadrul or-ganizatoric şi principalele repere cronologice din evoluţia Statului Major General, precum şi pilde memorabile desprinse din lecţiile învăţate ale războaielor la care românia a participat, în conformitate cu politica de apărare a ţării şi angajamen-tele asumate pe plan internaţional.

Fondarea unei noi publicaţii şi lansarea, la zi aniversară, a primului număr al „Calendarului tradiţiilor militare” reprezintă un eveniment pentru publicisti-ca militară, dar şi un element de continuitate, în raport cu sutele de calendare apărute în românia în secolele XiX–XX, printre care se regăsesc şi unele cu tematică militară.

Prezentarea detaliată, cu argumentele istorice ale tradiţiei militare, a cro-nologiei unor evenimente cu semnificaţii profunde, a sărbătorilor şi simbolurilor europene, naţionale şi patronimice ale categoriilor de forţe, genurile de armă şi specialităţile militare din armata româniei, stabilite prin Regulamentul onoruri-lor si ceremoniilor militare, precum şi a simbolisticii specifice organismului mili-tar românesc reprezintă un demers jurnalistic salutar, pe care arhiviştii şi istoricii militari şi l-au asumat cu legitimă motivaţie şi probitate profesională.

Cu convingerea că noul periodic de istorie şi tradiţii militare lansat de Ser-viciul istoric al armatei reprezentă dintru început un valoros instrument de lucru pentru cadrele militare, ofiţerii de relaţii publice şi slujitorii culturii militare din armată, urez membrilor colegiului de redacţie şi colaboratorilor să identifice şi să tezaurizeze pentru posteritate, prin paginile „Calendarului tradiţiilor militare”, tot ceea ce a creat mai de preţ şi moştenit armata română de-a lungul existenţei sale.

Bun cart înainte!»

Page 131: SIA in Slujba Culturii Nationale

131Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

Principalele rubrici ale „Calendarului tradiţiilor militare” sunt „Personali-tăţi în uniformă”, „Militarul în societatea românească”, „istorici în uniformă”, „ni-hil sine deo”, „Cultură militară”, „alma Mater”, „Camarazi de elită”, „aniversări”, „Tradiţii”, „Militaria”, „Miniştrii apărării naţionale”, „Şefii Statului Major General”, „Sărbători militare”, „Efemeride”, „Fotoalbum „CTM”195 ş.a.

La 17 martie 2010, Serviciul istoric al armatei a sărbătorit 143 de ani de existenţă. Cu acest prilej, specialiştii instituţiei au organizat la sediu masa rotun-dă cu tema „istoria militară românească reflectată în publicaţiile de specialitate”. Manifestarea a reunit peste 50 de profesori universitari, cercetători, arhivişti, mu-zeografi, editori şi publicişti din cadrul Comisiei române de istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii de pe lângă academia română, academiei Oamenilor de Şti-inţă din românia, Facultăţilor de istorie ale Universităţilor din Bucureşti şi din Craiova, Facultăţii de arhivistică a academiei de Poliţie „alexandru ioan Cuza”, institutului de istorie „nicolae iorga”, institutului de Studii Politice de apărare şi istorie Militară, institutului revoluţiei române din 1989, institutului de investi-gare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului românesc, Consiliului na-ţional pentru Studierea arhivelor Securităţii, Muzeului Militar naţional „regele Ferdinand i”, Centrului de Studii şi Păstrare a arhivelor Militare istorice Piteşti, Muzeului naţional de istorie a româniei, Muzeului Marinei române, Editurii Militare, Centrului Tehnic-Editorial al armatei, Comisiei române de istorie Mili-tară, asociaţiei naţionale „Cultul Eroilor”, Societăţii Scriitorilor Militari, precum şi ai Fundaţiei Culturale „Magazin istoric”, asociaţiei Culturale „Valeriu Florin dobrinescu” Piteşti şi Fundaţiei „General Ştefan Guşă”.

dezbaterile au fost precedate de mesajul şefului Statului Major General şi alocuţiunea generalului (r) nicolae Spiroiu, fost ministru al apărării naţionale şi director al Fundaţiei „General Ştefan Guşă”.

dezbaterile au fost moderate de şeful Serviciului istoric al armatei, coman-dorul dr. Marian Moşneagu, care a făcut o trecere în revistă a evoluţiei instituţiei de la crearea Secţiei a ii-a Lucrări istorice, în cadrul depozitului General al răz-boiului, înfiinţat prin Înaltul decret nr. 380 din 17 martie 1867, în subordinea administraţiei Centrale a Ministerului de război, până la autoritatea pe care o re-prezintă acesta, în prezent, în domeniul managementului patrimoniului arhivistic al armatei româniei, în special şi al istoriografiei militare naţionale, în general.

Plăcut surprinşi de iniţiativa Serviciului istoric al armatei, reprezentanţii principalelor publicaţii de profil din românia au reconfirmat interesul constant al cititorilor pentru subiectele de istorie militară şi au rememorat principalele teme, titluri şi subiecte găzduite în paginile unor reviste „de piaţă”, precum veteranul „Magazin istoric”, „dosarele istoriei”, „Historia” sau mai noua revistă „istorie şi

195 Sumarul sumarelor „Calendarului tradiţiilor militare” este prezentat în anexa nr. 4.

Page 132: SIA in Slujba Culturii Nationale

132 Marian MOŞnEaGU

civilizaţie”, în publicaţiile unor instituţii specializate precum „Caietele C.n.S.a.S.”, „Studii şi materiale de istorie contemporană”, „Clio 1989”, „Caietele revoluţiei”, „Studii şi comunicări”, „noema”, ale unor muzee naţionale ca „Muzeul naţional”, „Buletinul Muzeului Militar naţional „regele Ferdinand i” sau „anuarul Muzeului Marinei române”. acestora li se adaugă publicaţiile militare consacrate precum „revista de istorie Militară”, „Gândirea militară românească”, „document. Buleti-nul arhivelor Militare române” şi „Calendarul tradiţiilor militare”, cele arhivistice – „revista arhivelor” şi „Hrisovul. anuarul Facultăţii de arhivistică” sau ale unor ligi şi asociaţii, precum „românia Eroică”, „Lumea militară” sau „Orizont XXi”.

Pentru a suplini lipsa fondurilor necesare contractării unor abonamente, participanţii au convenit asupra necesităţii realizării schimburilor interbibliote-care şi disponibilitatea semnalării apariţiei noilor numere în propriile publicaţii, precum şi postarea pe site a reţelei de periodice editate în românia.

Concluziile acestei utile şi salutare întâlniri între specialişti, cercetători şi editori s-au concretizat în paginile numărului 4 (50)/2010 al revistei „document”, în care au fost prezentate selectiv problematica mesei rotunde, proiectele edito-riale şi propunerile formulate de participanţi, urmând ca tematica editorială şi experienţa pozitivă să fie mai bine valorizată şi introdusă în circuitul ştiinţific şi bibliografic naţional.

Page 133: SIA in Slujba Culturii Nationale

Capitolul Vi

FAMILIA ARHIVIŞTILOR MILITARI

CĂPITAN-COMANDOR MARIN AMUZA

S-a născut la 7 decembrie 1928 în comuna Braniştea, judeţul dâmboviţa. a absolvit 7 ani de şcoală primară în comuna Braniştea (1942), Şcoala elevi

meseriaşi la depoul locomotive Bucureşti – călători (1947), Liceul cu examen de maturitate la Şcoala Medie nr. 27 Bucureşti (1961), Facultatea istorie Bucureşti (1963), Şcoala Militară Politică nr. 1 (1951) şi academia Militară Politică „Gheor-ghe Gheorghiu-dej” (1955).

Grade militare: locotenent (1951), locotenent-major (1954), căpitan-loco-tenent (1957), căpitan de rangul 3 (1969) şi căpitan de rangul 2 (1975).

a activat ca ucenic salariat la depoul de Locomotive Bucureşti – călători CFr (1943–1947), cazangiu la depoul de Locomotive Bucureşti – Triaj (1947–1949), încorporat pentru stagiu militar în regimentul 2 Transmisiuni Someşeni judeţul Cluj (1949), secretar ii la Ministerul afacerilor Externe (1961–1964), şef Serviciu Cadre la Comitetul de Stat al apelor (1964–1967), director adjunct la institutul pentru planuri de amenajare şi construcţii Hidrotehnica din subordinea Comitetului de Stat al apelor (1967–1969).

a activat ca militar în termen la regimentul 2 Transmisiuni (1949–1950), elev la Şcoala Militară Politică nr. 1 (1950–1951), locţiitor politic companie la Şcoala Militară Medicină institutul Sanitar Militar (1951–1952), ofiţer-elev la Fa-cultatea Marină din cadrul academiei Militare Politice „Gheorghe Gheorghiu-dej” (1952–1955), instructor şef cu propaganda şi agitaţia la Secţia Politică a Comandamentului apărarea Bazei (1955–1956), instructor şef cu propaganda şi agitaţia la Secţia direcţiei Centrale a Ministerului Forţelor armate, inspector şef cu cadrele politice din C.F.M.M. din Secţia Cadre a direcţiei Superioare Politice a armatei (1957–1958), instructor şef cu cadrele politice din C.F.M.M. şi direc-ţia Centrală M.F.a. din Secţia Cadre a direcţiei Superioare Politice (1958–1959), lector pentru istoria P.C.r. la Catedra de istorie a P.C.r. şi r.S.r. din cadrul aca-demiei Militare Generale (1959–1961).

În anul 1961 a fost trecut în rezervă, în 1969 fiind chemat din rezervă în activitate şi numit în funcţia de ofiţer 2 în Biroul 2 recrutare la Centrul Militar

Page 134: SIA in Slujba Culturii Nationale

134 Marian MOŞnEaGU

Judeţean ilfov. Ulterior a fost ajutor în Biroul documentare din Secţia arhive-lor Militare din Marele Stat Major (1969–1973), ofiţer 2 în Biroul Selecţionare documentare la arhivele M.ap.n. (1973-1981) şi ofiţer 2 în Biroul 2 Organizare trupe artilerie antiaerienă, marină militară, grăniceri şi instituţii militare de în-văţământ din Secţia Organizare a direcţiei Organizare Mobilizare şi Planificare Înzestrare din cadrul Marelui Stat Major (1981).

La 23 iulie 1981 a fost trecut în rezervă.a fost distins cu Medalia „Meritul militar” clasa a ii-a (1954), Medalia „a

XX-a aniversare a eliberării patriei de sub jugul fascist” (1954), Ordinul Muncii clasa a iii-a (1966), Medalia „a 50-a aniversare a P.C.r.” (1971), Medalia „Meritul militar” clasa i (1969), Medalia „30 de ani de la eliberarea româniei de sub do-minaţia fascistă” (1974), Ordinul „Meritul militar” clasa a iii-a (1974) şi Ordinul „Meritul militar” clasa a ii-a (1979).

COLONELUL EFTIMIE ARDELEANU

S-a născut la 9 octombrie 1948, în Bucureşti.a absolvit Şcoala generală (1962), Liceul nr. 34 „C.a. rosetti” (1966), Fa-

cultatea de istorie din cadrul Universităţii Bucureşti – specialitatea arhivistică, cu lucrarea de licenţă „Sigiliile documentelor emise de cancelaria domnească a lui Şerban Cantacuzino” (1973), Şcoala de Ofiţeri rezervă infanterie (1975), Cursul de comandanţi de batalioane, cu lucrarea de absolvire intitulată „istori-cul Centrului de instrucţie al infanteriei” (1987), Cursul postuniversitar, cu du-rata de cinci luni, organizat de direcţia Generală a arhivelor Statului la Şcoala naţională de arhivistică, încheiat cu obţinerea atestatului „expert în domeniul arhivisticii pentru unităţile militare” cu lucrarea de absolvire intitulată „Pre-zentarea fondului de arhivă creat de Marele Cartier General” (1996), Cursul postuniversitar, cu durata de un an, organizat de Universitatea Bucureşti – Fa-cultatea de istorie, specializarea „management arhivistic”, cu lucrarea finală in-titulată „aspecte privind cercetarea arhivistică” (1999), doctorand al Facultăţii de istorie şi Litere din cadrul Universităţii Craiova, cu teza de doctorat „armata română în perioada 23 august 1944–30 decembrie 1947” (nesusţinută din mo-tive obiective).

a activat ca profesor de istorie la şcolile generale din comuna Corod, ju-deţul Galaţi, şi comunele Bila şi Mihai Bravu, judeţul Giurgiu (1973–1978), ar-hivist cu studii superioare în cadrul arhivelor Militare române (1978–1984), chemat în cadrele active cu gradul de căpitan şi numit ofiţer 2 în cadrul Biroului Selecţionare-documentare din compunerea arhivelor Militare române (8 mai 1984), şef al Biroului Selecţionare-documentare (1987–1990), şef al Biroului

Page 135: SIA in Slujba Culturii Nationale

135Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

Studii, Sinteze şi documentare arhivistică (1990–1998), şef al Biroului docu-mentare şi relaţii cu Publicul (1998) şi şef al Biroului Editare şi Publicaţii arhi-vistice (1998–2000).

din 1998 a îndeplinit, prin cumul, şi funcţia de redactor-şef al revistei „document. Buletinul arhivelor Militare române”, publicaţie cu apariţie tri-mestrială.

La 15 iunie 2001 a fost trecut în rezervă. a participat, în colective mai largi sau mai restrânse, la editarea a 21 de lu-

crări de istorie militară ori culegeri de documente precum „Proba focului. Ultima treaptă spre Marea Unire” (Editura Globus, Bucureşti, 1991), „Proiecte şi planuri de operaţii ale Marelui Stat Major român până în 1916” (Editura Militară, Bucu-reşti, 1992), „românii la Stalingrad. O viziune românească asupra tragediei din Cotul donului şi Stepa Calmucă” (Editura Militară, 1992), „istoria Statului Major General român. documente 1859-1947” (Editura Militară, 1994), „românii în Crimeea. 1941–1944” (Editura Militară, 1995), „Şefii Marelui Stat Major. des-tine la răscruce, 1941–1945” (Editura Militară, 1995), „Marele Cartier General al armatei române” (Editura Machiavelli, Bucureşti, 1996), „Evenimentele din ianuarie 1941 în arhivele germane şi române” (Editura Majadahonda, Bucureşti, 1998) şi „Structuri militare române care au lucrat pentru aplicarea Convenţiei de armistiţiu şi a Tratatului de Pace” (Bucureşti, 1999).

a publicat peste 100 de articole, în special în presa militară. Pentru această activitate, a primit şapte premii intitulate „Hrisov”, acordate de „revista de istorie Militară”, precum şi alte diplome de la diferite instituţii de arhivă ori culturale.

La 1 iunie 1995 a fost citat prin Ordin de Zi al ministrului apărării naţionale pentru participarea la „Manifestările prilejuite de împlinirea a 50 de ani de la în-cheierea celui de-al doilea război Mondial”.

În principal, activităţile desfăşurate în cadrul arhivelor Militare române, pe parcursul a aproape 23 de ani, s-au referit la elaborarea studiilor, sintezelor, documentarelor înscrise în planuri de muncă, ordonate de şefii ierarhici ori soli-citate de diferite instituţii din ţară sau străinătate, selecţionarea documentelor de arhivă în vederea microfilmării acestora, soluţionarea cererilor primite din ţară şi străinătate, editarea revistei „document. Buletinul arhivelor Militare române”, precum şi a unor volume de documente cu tematică militară şi a unor instrumen-te specifice orientării în fondurile de arhivă ale Ministerului apărării naţiona-le, control, în teritoriu, pe linie arhivistică militară, executarea expertizei asupra fondurilor de arhivă, respectiv întocmirea listelor cuprinzând comandamentele, marile unităţi, unităţile şi formaţiunile armatei române operative în perioada celui de-al doilea război Mondial.

S-a stins din viaţă la 13 iulie 2006, în Bucureşti.

Page 136: SIA in Slujba Culturii Nationale

136 Marian MOŞnEaGU

PROFESOR NICOLAE-DORU BERBEC

S-a născut la 13 iulie 1950 în municipiul Piteşti, judeţul argeş.a absolvit Facultatea de Limba şi Literatura română, Bucureşti, speciali-

tatea Limba română-limba franceză (1973) şi Cursul postuniversitar de manage-ment arhivistic în cadrul Facultăţii de istorie Bucureşti (1999).

de la 1 septembrie 1973 activează ca arhivist, ulterior arhivist principal şi expert în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a arhivelor Militare istorice Piteşti.

În domeniul preocupărilor sale s-au aflat prelucrarea arhivistică şi elabo-rarea instrumentelor de evidenţă şi investigare în arhive, studiul documentelor arhivistice şi elaborarea de documentare şi culegeri de documente pe teme de istorie militară şi arhivistică, eliberarea de adeverinţe, certificate şi copii-extras de pe documente la solicitarea instituţiilor militare şi civile, precum şi a persoanelor fizice, organizarea, îndrumarea şi controlul activităţii Biroului soluţionare cereri (2002–2005), respectiv organizarea, îndrumarea şi controlul activităţii Biroului arhive unităţi militare (2005 şi în prezent).

a participat cu referate la sesiunile de comunicări ştiinţifice organizate de către muzeele din Piteşti, Goleşti, Curtea de argeş, de către Centrul de Studii şi Păstrare a arhivelor Militare istorice Piteşti, precum şi la diferite activităţi orga-nizate în unităţi militare, instituţii şi întreprinderi din Piteşti cu ocazia unor zile festive, înainte de 1989.

a colaborat la volumul „istoria Statului Major General – documente” (Edi-ţia Militară, Bucureşti, 1994). Este autorul unor studii şi comunicări pe teme de istorie militară şi arhivistică, publicate în volumele „românia în ecuaţia păcii şi dictatului” (Editura Paralela 45, Piteşti, 2000, fiind şi redactorul volumului), „re-stituiri” (Editura academiei de Înalte Ştiinţe Militare, Bucureşti, 2003), „românia în contextul internaţional la sfârşitul celui de-al doilea război Mondial” (Editu-ra Centrului Tehnic-Editorial al armatei, Bucureşti, 2005), „armata română şi Unitatea naţională” (Editura delta Cart Educaţional, Piteşti, 2008), „Statul Major General în arhitectura organismului militar românesc (1859-2009)” (Editura Cen-trului Tehnic-Editorial al armatei, Bucureşti, 2009), „armata română şi patrimo-niul naţional” (Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, 2010), precum şi în revista „document. Buletinul arhivelor Militare române”.

a fost distins cu diploma pentru merite în cercetarea tezaurului arhivistic militar, cu prilejul aniversării a 80 de ani de la înfiinţarea Centrului de Studii şi Pastrare a arhivelor Militare istorice (Piteşti, 2000) şi cu titlul de „Fiu al argeşului şi Muscelului”, conferit de Consiliul Judeţean argeş cu ocazia „Sărbătorilor arge-şului şi Muscelului”, ediţia a iV-a, organizată la Muzeul Goleşti, în anul 2010.

Page 137: SIA in Slujba Culturii Nationale

137Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

Dr. IULIAN-STELIAN BOŢOGHINĂ

S-a născut la 17 noiembrie 1970, în municipiul Piteşti, judeţul argeş.a absolvit Liceul de matematică-fizică nr. 1 (actualul „alexandru Odobes-

cu”) Piteşti (1989), Facultatea de istorie, Universitatea Bucureşti (1996) şi Cursul postuniversitar de „management arhivistic” de pe lângă Facultatea de istorie a Universităţii Bucureşti (1999). din 2011 este doctor în ştiinţe istorice al Universi-tăţii Bucureşti, Facultatea de istorie.

de la 1 iulie 2004 este şef de Birou în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a arhivelor Militare istorice Piteşti.

Este membru al Comisiei de selecţionare arhivă a C.S.P.a.M.i. (1997), mem-bru al consiliului ştiinţific al C.S.P.a.M.i. (2004), membru fondator al asociaţiei Culturale „Valeriu Florin dobrinescu” din Piteşti (2005), redactor-şef al revistei de istorie „Orizont XXi” şi membru al comitetului director al asociaţiei Culturale „Valeriu Florin dobrinescu” din Piteşti (2006).

Între 1996–2010 a participat la activităţi specifice de prelucrare şi experti-zare a fondurilor de arhivă militare, precum şi sesiuni de comunicări ştiinţifice, simpozioane şi întâlniri aniversare organizate de muzee, arhive şi alte instituţii de cultură şi ştiinţă (Bucureşti, Bacău, Zalău, Constanţa, Piteşti, Târgovişte, Giurgiu, Câmpulung Muscel, Galaţi, Curtea de argeş etc.). În aceeaşi perioadă, a întocmit, prezentat şi publicat o serie de studii şi articole de specialitate şi culegeri de docu-mente. de asemenea, a participat la zece manifestări internaţionale.

Este coautor a două lucrări, colaborator la elaborarea altor patru, autorul a 47 de studii, comunicări şi articole şi redactor al lucrărilor „restituiri. Studii şi Comunicări” (Editura academiei de Înalte Studii Militare, Bucureşti, 2003), „ro-mânia în contextul internaţional la sfârşitul celui de-al doilea război Mondial” (Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, Bucureşti, 2005).

Este nominalizat în Cristocea i. Spiridon, „argeş. dicţionar de istorici” (Editura Tiparg, Piteşti, 2003, p. 308–310) şi în „Bibliografia istorică a româniei”, vol. Viii–Xii (Editura academiei româniei).

IONEL BURLACU

S-a născut la 2 iulie 1947, în comuna Puieşti, judeţul Braşov.a absolvit Liceul Teoretic „alexandru Vlahuţă” râmnicu Sărat şi Şcoala de

ofiţeri în rezervă Oradea.a activat ca magazioner pavilion arhivă şi membru în echipa de soluţionare

cereri şi petiţii din cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a arhivelor Militare isto-rice (1 iulie 1972–6 iunie 1974 în râmnicu Sărat şi 6 iunie 1974–5 mai 1982 în Pi-

Page 138: SIA in Slujba Culturii Nationale

138 Marian MOŞnEaGU

teşti), custode la sala de studiu (5 mai 1982–1 octombrie 2008), respectiv referent în Compartimentul evidenţă fonduri arhivă în cadrul C.S.P.a.M.i. (1 octombrie 2008–2 septembrie 2011).

Între anii 1973–2002 a soluţionat cererile adresate unităţii pe linia instan-ţelor militare – copii extrase de pe sentinţe de judecată, iar între 1982–2008, cât timp a deservit Sala de studiu, a pus la dispoziţia cercetătorilor materiale docu-mentare pentru diferite teme. de asemenea, în această perioadă a efectuat evi-denţa fonduri arhivă, depozitare, întreţinere, prelucrarea ştiinţifică a fondurilor de arhivă, soluţionarea cererilor, petiţiilor, cercetarea şi întocmirea de documen-tare privind monografia unor localităţi, unităţi şi instituţii militare din ţară şi stră-inătate, deservirea cercetătorilor veniţi la Sala de studiu, din ţară şi străinătate, cu diferite teme, licenţe, doctorate, monografii, documentare, întocmirea şi ţinerea, la zi, a evidenţei fondurilor de arhivă din păstrarea unităţii ş.a.

a participat la sesiuni ştiinţifice organizate de Muzeul Marinei române, Muzeul Vrancei, Muzeul Judeţean argeş, asociaţia Veteranilor de război – „de-taşamentul Păuliş” şi C.S.P.a.M.i. Piteşti, unde a susţinut, personal sau coautor, o serie de materiale documentare cu diferite teme.

Este coautor al lucrărilor „ion antonescu şi constituirea româniei Mari. documente” (Editura Scribul, Slatina, 2001), „românia în toamna anului 1940.documente” (Editura Scribul, Slatina, 2002) şi Colonel Săulescu Gheorghe, „Ge-neralii nestorescu Constantin şi damian ivaşcu” (Editura Edition & Scribul, Sla-tina, 2003).

COLONEL Dr. CORNEL CARP

S-a născut la 23 iulie 1954, în comuna Bogdăneşti, judeţul Bacău.a absolvit Şcoala generală în comuna Bogdăneşti, Liceul „George Bacovia”

Bacău, Şcoala Militară de Ofiţeri activi „nicolae Bălcescu” Sibiu, academia Mi-litară de Comandă şi Stat Major Bucureşti şi Facultatea de istorie Bucureşti. Este doctor în istorie militară la academia Militară Bucureşti.

a îndeplinit funcţii de la comandant de pluton la şef al C.S.P.a.M.i.Este fondator al revistei „Orizont XXi”, editată de asociaţia Culturală „Va-

leriu Florin dobrinescu” din Piteşti, membru în consiliul ştiinţific al revistei „do-cument. Buletinul arhivelor Militare române” editată de Serviciului istoric al armatei şi director al revistei „restituiri” a Centrului Cultural Piteşti.

a publicat „Lecţia de istorie” (Piteşti, 2008), „Cavalerii Oituzului” (Oneşti, 2010), „istoria comunei Bogdăneşti” (Oneşti, 2011), „Piteşti – 150 ani de istorie” (Piteşti, 2005) ş.a.

Page 139: SIA in Slujba Culturii Nationale

139Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

ELENA CÂRSTOIU

S-a născut la 5 noiembrie 1950, în comuna Stăneşti, judeţul argeş.a absolvit Facultatea de Filologie-istorie a Universităţii din Craiova

(1975).a activat ca profesor titular timp de şapte ani în judeţul Vaslui şi alţi şapte

ani ca profesor suplinitor în judeţul argeş. din ianuarie 1990 până la pensiona-rea sa, în septembrie 2009, a fost încadrată ca salariat civil la C.S.P.a.M.i. Piteşti, unde a parcurs etapele de atestare şi perfecţionare profesională legale până la ca-tegoria de expert gradul 1.

aceste etape au presupus desfăşurarea unei activităţi profesionale comple-te, de la eliberarea unor copii de pe documente militare, la inventarierea, ordo-narea, selecţionarea documentelor create de structuri militare, până la elaborarea de documentare şi studii privind istoricul unor unităţi militare, a unor acţiuni şi activităţi militare.

a redactat articole şi studii privind „recunoaşterea meritelor generalului alexandru averescu” („document” nr. 1(13)/2001), „Operaţiuni militare în fe-bruarie 1942” („document” nr. 4(30)/2005), „Epurarea corpului ofiţeresc, primă etapă a sovietizării armatei române” (în „românia în contextul internaţional al sfârşitului celui de-al doilea război Mondial”, editată de C.S.P.a.M.i.–2005), „Cu-cerirea independenţei de stat a româniei („document” nr. 1(39)/2008), „Misiu-nea diviziei 1 Cavalerie în Basarabia” (în „armata română şi Unitatea naţională”, 2008), „Coordonate ale învăţământului militar (în „Statul Major General în arhi-tectura organismului militar românesc”, 2009).

LOCOTENENT-COLONEL Dr. MIRCEA CHIRIŢOIU

S-a născut la 7 noiembrie 1952, în comuna Crasna, judeţul Gorj. a absolvit şcoala primară în comuna Crasna, judeţul Gorj (1967), Liceul

Militar „dimitrie Cantemir” Breaza (1971), Şcoala de Ofiţeri infanterie „nicolae Bălcescu” Sibiu (1974), academia Militară – Facultatea Politică Militară (1981), Facultatea de Filosofie-istorie Bucureşti (1989) şi Cursul postuniversitar de per-fecţionare în specializarea management argivistic (1999).

Grade militare: locotenent (1974–1978), locotenent-major (1978–1983), căpitan (1983–1989), maior (1989–1995) şi locotenent-colonel (1995–2000).

a activat în calitate de comandant pluton la Batalionul 103 deservire ae-rodrom (1974–1975), comandant pluton 4 pază la Batalionul 161 pază aeroport (1975–1977), locţiitor politic al comandantului şi secretar B.O.B. Partid Compa-nia pază transport şi gospodărie din C.a.a.T. (1977–1979), instructor cu pro-

Page 140: SIA in Slujba Culturii Nationale

140 Marian MOŞnEaGU

bleme de propagandă în aparatul comitetului de partid la detaşamentul de con-strucţii nr. 10 (1981–1982), secretar al Comitetului de partid şi locţiitor politic al şefului la detaşamentul lucrări miniere nr. 3 „Motru” (1982–1983), secretar al Comitetului de partid şi locţiitor al comandantului din cadrul Batalionului 406 lucrări miniere (1983–1984), instructor cu probleme de informare în aparatul Consiliului politic la d.L.E.n. (1984), secretar al Comitetului de partid şi locţiitor al comandantului la detaşamentul de construcţii nr. 11 (1986–1989), ofiţer 2 cu producţia şi organizarea muncii la detaşamentul Construcţii nr. 11 (1989–1990), ofiţer 2 la regimentul 2 Mecanizat (1990), ofiţer 2 la Biroul 2 arhive militare din Secţia arhive din cadrul M.St.M. (1990), ofiţer 1 în Biroul Studii sinteze, docu-mentare şi P.a.d. din Secţia arhive din cadrul M.St.M. (1992–1994), ofiţer 1 în biroul Studii sinteze, documentare şi P.a.d. din Secţia arhive din cadrul S.M.G. (1994) şi şef Birou control şi gestionare arhive la arhivele Militare române din cadrul S.M.G. (1998–2000).

a publicat, în colaborare, „agresiunea Comunismului în românia. docu-mente din arhivele Secrete. 1944–1989”, vol. i şi ii (Editura Paideia, 1998), „Între david şi Goliat. românia şi iugoslavia în balanţa războiului rece” (Casa Editoria-lă demiurg, 2005), „Lovitura de stat de la 30 decembrie 1947. Preliminarii milita-re. Consecinţe politice”, „Misiune dificilă. Jurnal 28 ianuarie 1945–20 septembrie 1946”, „românia. retragerea trupelor sovietice, 1958”, „Stalin, cenzurat, necenzu-rat”.

a fost distins cu Medalia „Meritul militar” clasele a ii-a (1980) şi i (1985) şi Ordinul „Meritul militar” clasele a iii-a (1989), a ii-a (1994) şi i (1999).

S-a stins din viaţă la 20 ianuarie 2000.

CĂPITAN-COMANDOR MARIUS-CORNELIU CROITORU

S-a născut la 22 august 1972 în municipiul Câmpulung, judeţul argeş.a absolvit Liceul Militar „Tudor Vladimirescu” din Craiova (1990), Şcoala

Militară de Ofiţeri activi de aviaţie „aurel Vlaicu” Boboc, secţia naviganţi (1994), Cursul de formare al ofiţerilor din alte arme în domeniul logistic (2000), Cursul de specializare pentru conducerea apărării nBC la unităţi (2001), Cursul de infor-mare şi evaluare pe linie de mobilizare (2004), Cursul inspectori resurse umane (2005), Cursul de stat-major pentru ofiţeri de apărare nBC (2005), Cursul de spe-cializare în securitatea informaţiilor inFOSEC şi cifru (2005), academia Forţelor aeriene „Henri Coandă”, ştiinţe militare, specializarea Managementul organiza-ţiei militare (2007), Facultatea de Contabilitate şi Finanţe din cadrul Universi-tăţii „Spiru Haret” (2008), masterat în Contabilitate şi managementul afacerilor (2010), şi Cursul intensiv limba engleză (nivel intermediar, 2010).

Page 141: SIA in Slujba Culturii Nationale

141Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

a activat ca pilot, comandant companie şi ofiţer de stat-major la regimentul 61 Elicoptere şi depozitului 272 carburanţi-lubrifianţi din cadrul Statului Major al Forţelor aeriene (1994–2003), ofiţer de stat-major, şef compartiment, şef mo-dul, la Şcoala de aplicaţie pentru apărare nBC, transformată ulterior în Centrul de Pregătire pentru apărare nBC şi Baza de instruire pentru apărare C.B.r.n. din cadrul Statului Major al Forţelor Terestre (2003–2011) şi şeful Biroului metodolo-gie, control şi evidenţă arhive în secţia gestionare patrimoniu arhivistic şi politici editoriale la Serviciul istoric al armatei (2011–prezent). În anul 2012 a fost împu-ternicit să îndeplinească atribuţiile funcţiei de şef secţie management integrat al arhivelor la acelaşi serviciu.

a fost distins cu Emblema de Onoare a Statului Major General (2008) şi Semnul onorific „În Serviciul armatei” pentru 15 ani de activitate (2009).

a publicat articole pe teme de management al resurselor umane în revista „apărarea nBC” a Şcolii de aplicaţie pentru apărare nBC.

COLONEL Ing. LUCIAN DIACONU

S-a născut la 11 aprilie 1958, în comuna Scărişoara, judeţul Olt.a absolvit Liceul Militar „dimitrie Cantemir” Breaza (1977), Şcoala Milita-

ră „nicolae Bălcescu” Sibiu, arma Chimie Militară (1980), Facultatea Electroteh-nică la Universitatea din Craiova, specialitatea aparate electrice (1989) şi cursul postuniversitar de conducere Management educaţional militar (1995).

a activat în calitate de comandant de pluton cercetare chimică în re-gimentul 26 infanterie Craiova (1980–1981), comandant de pluton cercetare chimică şi comandant de pluton decontaminare personal la Compania pro-tecţie antichimică din divizia 2 Mecanizată Craiova (1981–1985), locţiitor al comandantului de companie la Compania protecţie antichimică din divizia 2 Mecanizată Craiova (1985–1987), şef al Staţiei de calcul analitic la armata a 3-a Craiova (1987–1995), şef protecţie antichimică la Centrul de instrucţie şi depozitare Pleniţa (1995–1997), şef al Centrului mobil de calcul, şef al pro-tecţiei mediului şi supravegherii tehnice la Brigada 2 infanterie Moto Craiova (1997–2002), ofiţer 1 şi responsabil cu apărarea CBrn la Corpul 1 armată Te-ritorial (2002–2006), şeful Biroului Operaţionalizare la Corpul 1 armată Teri-torial (2006–2008), şeful Biroului Secretariat în direcţia instrucţie şi doctrină din Statul Major General (2008–2009), şeful Biroului Tradiţii militare în Secţia Tradiţii şi cultură militară din direcţia instrucţie şi doctrină a Statului Major General (2009–2012) şi locţiitor al şefului Serviciului istoric al armatei (15 octombrie 2012–prezent).

Page 142: SIA in Slujba Culturii Nationale

142 Marian MOŞnEaGU

COLONEL Dr. DUMITRU M. DOBRE

S-a născut la 1 mai 1950, în satul iezeru, comuna Jegălia, judeţul Călăraşi.a absolvit Şcoala primară şi gimnazială la iezeru (1963) şi Feteşti (1965),

Liceul teoretic la Feteşti (1969), Facultatea de istorie la Universitatea Bucureşti (1973), Şcoala de Ofiţeri rezervă infanterie nr. 1 Bucureşti (1975), Cursul de perfecţionare în domeniul arhivisticii la arhivele naţionale (mai 1984) şi Cursul postuniversitar la Şcoala naţională de arhivistică (martie–mai 1995). Este doctor în ştiinţe militare, specialitatea istorie militară din 1996, la academia de Înalte Studii Militare, cu teza «din istoricul trupelor de tancuri. divizia blindată „româ-nia Mare” pe fronturile celui de-al doilea război Mondial».

a activat ca arhivist şi şef secţie arhivă la C.S.P.a.M.i. Piteşti (septembrie 1973–mai 1985), lector la Catedra de istorie a Şcolii Militare de Maiştri şi Sub-ofiţeri Piteşti (mai 1985–septembrie 1986), lector la Catedra de istorie a Şcolii Militare de Ofiţeri Piteşti (septembrie 1986–septembrie 1987), lector la Catedra de istorie a academiei de Înalte Studii Militare Bucureşti (septembrie 1987–mai 1988), şef Birou control la arhivele Militare române (mai 1988–februarie 1998), şef secţie Metodologie şi Control arhive în cadrul a.M.r. (martie 1998–februarie 2000), şef Serviciu Metodologie şi Control la arhivele naţionale (februarie 2001–februarie 2002), profesor de istorie la Şcoala cu clasele i–Viii din comuna Jegălia, judeţul Călăraşi (septembrie 2002–septembrie 2003) şi cercetător la institutul na-ţional pentru Memoria Exilului românesc (septembrie 2004–decembrie 2009).

În februarie 2000 a fost trecut în rezervă.Ca reputat istoric militar, editor de documente şi cercetător în domeniul

istoriei militare şi exilului românesc, a publicat, ca autor, „Personalităţi ale exilu-lui militar românesc” (Editura Militară, Bucureşti, 2008) şi, în colaborare, „Mă-răşti, Mărăşeşti, Oituz” (Editura Militară, 1977), „istoria Statului Major General. documente. 1859–1947” (Editura Militară, 1994), „Tanchiştii” (Editura OidCM, Bucureşti, 1994), „Şefii Marelui Stat Major. destine la răscruce, 1941–1945” (Edi-tura Militară, 1995), „Personalităţi ale infanteriei române” (Editura Gedaprint, Bucureşti, 1995), „armata română în al doilea război Mondial. album” (Editura Meridiane, Bucureşti, 1995), «divizia blindată „românia Mare”» (Editura Milita-ră, 1997), „armata română în revoluţia din decembrie 1989” (Editura Militară, 1998), „Personalităţi ale medicinei militare româneşti” (Editura romcartexim, Bucureşti, 1999), „Comandanţi fără armată. Exilul militar românesc. 1939–1972” (Editura Pro Historia, Bucureşti, 2005), „români în exil, emigraţie şi diaspora” (Editura Pro Historia, 2006), «Cazul „artur” şi exilul românesc» (Editura Pro His-toria, 2006), „au ales libertatea. dicţionar. 2.265 de fişe personale din evidenţele Securităţii” (Editura Pro Historia, 2007), „Personalităţi ale exilului românesc în arhivele Securităţii” (Editura Corint, Bucureşti, 2007), „românia la Conferinţa de

Page 143: SIA in Slujba Culturii Nationale

143Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

pace de la Paris” (Editura Monitorul Oficial, Bucureşti, 2007), „Sursele securită-ţii informează” (Editura Humanitas, Bucureşti, 2008), „10 Mai în exil” (Editura Monitorul Oficial, 2008), „Onoare şi Glorie. Exilul militar românesc şi Campania din Est. 22 iunie 1941–23 august 1944” (Editura Speteanu, Bucureşti, 2008) şi „Urme pierdute, urme regăsite. Cazul Silviu Crăciunaş” (Editura Militară, Bucu-reşti, 2008).

Este coordonatorul lucrărilor „Structuri militare române care au lucrat pentru aplicarea Convenţiei de armistiţiu şi a Tratatului de Pace. inventar arhi-vistic, vol. ii” (Editura Print Paper, Bucureşti, 2000) şi „istoria armei tancuri din armata româniei” (Editura Militară, 2001) şi responsabil de volum la „Înzestrarea armatei române în perioada interbelică. documente, vol. i, 1919–1930” (Editura academiei Tehnice Militare, Bucureşti, 2000) şi „Înzestrarea armatei române în perioada interbelică. documente, vol. ii, 1931–1935” (Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, Bucureşti, 2008).

a publicat articole şi studii în volum, printre care „Marea Unire de la 1918 sărbătorită în exilul românesc”, în „retrăiri istorice în veacul XXi, vol. ii”, co-ordonatori prof. univ. dr. Jipa rotaru şi drd. Luiza Lazăr rotaru (Editura anca, Slobozia, 2009), „O minunată pagină din istoria româniei – Unirea Principa-telor”, în „retrăiri istorice în veacul XXi, vol. iii”, coordonatori prof. univ. dr. Jipa rotaru şi cpt. dr. Luiza Lazăr rotaru (Editura Pro Universitaria, Bucureşti, 2010), „Căpitanul erou romulus daşchievici”, în „retrări istorice în veacul XXi, vol. iV”, coordonatori prof. univ. dr. Jipa rotaru şi cpt. dr. Luiza Lazăr rotaru (Editura Karta Graphic, Ploieşti, 2011) şi în reviste ca „asociaţiile ziariştilor ro-mâni din străinătate”, în „Caietele inMEr”, nr. 2, martie 2005, «instituţii şi orga-nizaţii din străinătate folosite de postul de radio „Europa Liberă”», în „Caietele inMEr”, nr. 4, noiembrie 2005, „Concluzii pe linia cunoaşterii şi contracarării acţiunilor foştilor condamnaţi stabiliţi în străinătate”, în „Caietele inMEr”, nr. 6, august 2006, «Plan de măsuri pentru neutralizarea acţiunilor postului de radio „Europa Liberă” şi ale emigraţiei intelectuale reacţionare», în „Caietele inMEr”, nr. 7, decembrie 2006, «regimul comunist lua măsuri de contracarare a ori-entărilor date de conducerea americană a postului de radio „Europa Liberă”», în „Caietele inMEr”, nr. 8, aprilie 2007, «Securitatea a stabilit programul de măsuri pentru acţiunea „Utopia”», în „Caietele inMEr”, nr. 10, decembrie 2007, «raport privind Obiectivul „BBC”», în „Caietele inMEr”, nr. 11, martie 2008, «raport privind identificarea postului de radio clandestin „românia Viitoare”», în „Caietele inMEr”, nr. 12, iulie 2008, „Legionarii din austria”, în „Caietele inMEr”, nr. 15, iulie 2009, „Ofensiva sovietică de la Stalingrad”, în „document. Buletinul arhivelor Militare române”, nr. 1 (43), 2009, „Unitatea exilului româ-nesc – între deziderat şi realitate”, în „document. Buletinul arhivelor Militare române”, nr. 2 (52), 2011 ş.a.

Page 144: SIA in Slujba Culturii Nationale

144 Marian MOŞnEaGU

a fost distins cu Ordinul „Meritul Militar” clasa a iii-a (1995) şi a ii-a (1996), Premiul „General de corp de armată ion Sichitiu” al revistei „Gândirea militară românească”, pe anul 2001, pentru lucrarea „istoria armei tancuri din armata româniei”, Premiul „ion C. Filitti” acordat de Fundaţia Culturală „Maga-zin istoric”, pe anul 2008, pentru lucrarea „românia la Conferinţa de pace de la Paris” şi Premiul „nicki Chrissoveloni”, acordat de Fundaţia Culturală „Magazin istoric”, pe anul 2009, pentru lucrarea „Urme pierdute, urme regăsite. Cazul Silviu Crăciunaş”.

Dr. FLORICA DOBRE

S-a născut la 29 iulie 1950, în satul Fânari, comuna Ciumaţi (azi Olari), judeţul Prahova.

a absolvit Şcoala primară din Fânari (1961), Şcoala generală din Olari (1965), Liceul „i.L. Caragiale” Ploieşti (1969), Facultatea de istorie la Universita-tea Bucureşti (1973) şi Cursul postuniversitar de management arhivistic (1999).

a activat ca arhivist la C.S.P.a.M.i. Piteşti (septembrie 1973–noiembrie 1988) şi la arhivele Militare române Bucureşti (decembrie 1988–august 2000), consilier (septembrie 2000–februarie 2001), director al direcţiei Cercetare-arhi-vă (1 martie 2001–12 decembrie 2005), director al direcţiei Cercetare (12 decem-brie 2005–15 ianuarie 2007), director al direcţiei Cercetare, Expoziţii, Publicaţii (15 ianuarie 2007–15 aprilie 2009) şi expert (din aprilie 2009) la Consiliul naţio-nal pentru Studierea arhivelor Securităţii.

a publicat, în colaborare, lucrările „Memoria documentelor. Fapte de arme ale artileriştilor români (1941–1945)” (Bucureşti, 1993), „Campania din Est în or-dine de zi 1941–1944. documente – vol. i, În Basarabia şi în partea de nord a Bucovinei” (Editura Metropol, Bucureşti, 1993), vol. ii, „Între nistru şi nipru (17 iulie–16 octombrie 1941)” (Editura Metropol, Bucureşti, 1995), vol. iii, „La nord de Marea de azov, în Crimeea şi la sud de Harkov (septembrie 1941–iulie 1942)” (Editura Vasile Cârlova, Bucureşti, 1997), vol. iV, „Golgota Estului – de la Stalin-grad şi din Caucaz la Prut (1942–1944)” (Editura Vasile Cârlova, Bucureşti, 1997), „istoria Statului Major General român. documente. 1859–1947” (Editura Milita-ră, Bucureşti, 1994), „Şefii Marelui Stat Major. destine la răscruce (1941–1945)” (Editura Militară, 1994), „Eroi români pe frontul de răsărit 1941–1944” (Editura Eminescu, Bucureşti, 1995), „G.a.L. (Gruparea aeriană de Luptă) la eliberarea Basarabiei şi cucerirea Odessei. 22 iunie–16 octombrie 1941” (Editura Modelism, Bucureşti, 1995), „Corpul 7 armată. Tradiţie şi actualitate” (Editura Modelism, 1996), „Marele Cartier General al armatei române. documente. 1916–1920” (Editura Machiavelli, Bucureşti, 1996), „Veteranii pe drumul onoarei şi jertfei, vol. i, Spre cetăţile de pe nistru” (Editura Vasile Cârlova, 1996), vol. ii, „de la nistru

Page 145: SIA in Slujba Culturii Nationale

145Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

la Marea de azov” (Editura Vasile Cârlova, 1997), „drama generalilor români. 1944–1964” (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1997), „armata română în al doi-lea război Mondial. 1941–1945. dicţionar enciclopedic” (Editura Enciclopedică, 1999), „Structuri militare române care au lucrat pentru aplicarea Convenţiei de armistiţiu şi a Tratatului de Pace. inventar arhivistic”, vol. i, bilingv (român-en-glez, Editura Militară, 1999), „anul 1940. armata română de la ultimatum la dic-tat”, vol. i (Editura Europa nova, Bucureşti, 2000), „distrugerea elitei militare sub regimul ocupaţiei sovietice în românia, vol. i (1944–1946)”, vol. ii (1947–1964) (institutul naţional pentru Studiul Totalitarismului, Bucureşti, 2000–2001), „Tru-pele de securitate (1949–1989)” (Editura nemira, Bucureşti, 2004) şi «acţiunea „recuperarea”. Securitatea şi emigrarea germanilor din românia (1962–1989)” (Editura Enciclopedică, 2011).

Este coordonator al volumelor „Bande, bandiţi şi eroi. Grupurile de re-zistenţă şi Securitatea (1948–1968)” (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003), „Membrii C.C. al P.C.r. 1945–1989. dicţionar” (Editura Enciclopedică, 2004) şi „Securitatea. Structuri/Cadre. Obiective şi metode, vol. i (1948–1967)”, vol. ii (1967–1989, Editura Enciclopedică, 2006).

a publicat numeroase studii şi articole, printre care „Cazul generalului ilie Şteflea”, în „arhivele Totalitarismului” („a.T.”) nr. 4/1994 (în colaborare), „raul Ha-lunga (1895–1941)”, în „a.T.”, nr. 4/1994, „armata şi Biserica. 125 de ani de la adop-tarea primului regulament al preoţilor militari în armata română”, în „revista de istorie Militară” („r.i.M.”) nr. 2/1995, (colab.), „armata şi Biserica. Preoţi militari pe frontul de răsărit”, în „r.i.M.”, nr. 1/1996, (colab.), „Mareşalul ion antonescu şi generalul iosif iacobici. Opoziţie sau conflict?”, în „r.i.M.”, nr. 1/1996 şi nr. 2/1996, (colab.), „Mişcarea naţională de rezistenţă (1944–1946)”, în „r.i.M.”, nr. 3/1996, (colab.), „datoria de bun creştin şi de bun român”, în „r.i.M.”, nr. 5/1996, (colab.), „Generalul iosif iacobici (1884–1952)”, în „a.T.”, nr. 1/1996, (colab.), „Colonelul Er-vin Claus (1895–1942)”, în „a.T.”, nr. 2-3/1996, „drama generalilor români: i) radu Korne”, în „Magazin istoric” („M.i.”) nr. 5/1996, ii) „nicolae dragomir”, în „M.i.”. nr. 6/1996, iii) „Horia Macellariu”, în „M.i.”, nr. 7/1996, iV) „aurel aldea”, în „M.i.”, nr. 8/1996, V) „atanasie Trincu”, în „M.i.”, nr. 10/1996, (colab.), „imre nagy: de la ambasada iugoslavă din Budapesta la Snagov”, în „dosarele istoriei” („d.i.”) nr. 1/1996, «Mărire şi decădere: generalul Constantin Vasiliu-răşcanu. de la Ordinul „Mihai Viteazul” la slujirea nomenclaturii», în „d.i.”, nr. 4/1996, „Generalul Con-stantin Pantazi”, în „r.i.M.”, nr. 3-4/1996, nr. 6/1996, nr. 1/1997, nr. 1/1998, (colab.); „1941–1945. Prizonieri de război în românia” (1), în „M.i.”, nr. 2/1997 şi (2), în „M.i.”, nr. 3/1997 (colab.), «S-a mai dezlegat o enigmă în „cazul avramescu”?», în „M.i.”, nr. 5/1997, (colab.), «„Cazul” generalului Tătăranu», în „M.i.”, nr. 12/1997, (colab.), „ion şi Mihai antonescu scrutează viitorul: Biroul Păcii (1942)”, în „d.i.”, nr. 2/1997, „drama generalilor români. arestările din octombrie 1944”, în „a.T.”, nr.

Page 146: SIA in Slujba Culturii Nationale

146 Marian MOŞnEaGU

4/1997, „Generalul Constantin Pantazi despre administrarea Basarabiei şi Bucovi-nei”, în „r.i.M.”, nr. 3/1997, (colab.), „ion antonescu răspunde acuzatorului public”, în „Privirea” nr. 98/1997 şi nr. 99/1997, (colab.), „Generalul Constantin Pantazi pe frontul din Crimeea”, în „r.i.M.”, nr. 3/1998, nr. 4/1998 şi nr. 6/1998, (colab.), „Ge-nerali români în prizonierat”, în „M.i.”. nr. 1/1998, nr. 2/1998 şi nr. 3/1998, (colab.), „O cantină românească în Crimeea”, în „Privirea”, nr. 123/1998, (colab.), „repatri-erea românilor aflaţi la est de nistru (1941–1943)”, în „Privirea”, nr. 125/1998, nr. 126/1998 şi nr. 127/1998, (colab.), „Un militar printre politicieni: Generalul Gheor-ghe Mihail” în „M.i.”, nr. 8/1998 şi nr. 9/1998 (colab.), „ioan dănescu (1892–1941)”, în „a.T.”, nr. 1/1998, „decapitarea armatei române 1944–1964. Calvarul genera-lilor. repere cronologice”, în „document. Buletinul arhivelor Militare române”, nr. 1/1998, „Memoriul generalului Gh. Potopeanu. administraţia militară a Trans-nistriei”, în „document”, nr. 2-3/1998, „reflecţii din închisoare – Însemnările din detenţie ale generalului ion antonescu (1940)”, în „Cotidianul” din 20 şi 27 mai, 1, 9, 16, 23 şi 30 iunie 1998, „Basarabia 1941–1943. Memoriul generalului Constantin Voiculescu”, în „document”, nr. 2/1999, „Evenimente militare controversate, 1941–1946”, în „a.T.”, nr. 3-4/1999, (colab.), „Generalul Constantin Pantazi pe Frontul de Est”, în „r.i.M.” nr. 1/1999, nr. 2/1999 şi nr. 3/1999 (colab.), „antonescu şi generalii români”, în „M.i.”, nr. 9/1999, 66 şi nr. 10/1999, (colab.), „25 februaie 1945: foc şi fum pe cerul Capitalei”, în „d.i.”, nr. 1/2000, „Generalul Constantin Christescu”, în „M.i.”, nr. 8/2000, (colab.), „Cazul Miskolc”, în „document”, nr. 1/2002, „Organizaţii în care au activat români în exil: Comitetul naţional român şi adunarea naţiuni-lor Europene Captive”, în „revista arhivelor”, nr. 3/2006 ş.a.

a fost distinsă cu Premiul „Mareşalii româniei”, acordat în 1995, de „re-vista de istorie Militară” pentru „Campania din Est în ordine de zi 1941–1944. documente”, Premiul „Episcop General de brigadă Partenie Ciopron”, acordat în 1996, de „r.i.M.” pentru rubrica „armata şi Biserica”, Premiul „Mareşalii români-ei”, acordat în 1997, de „r.i.M.” pentru „Mareşalul ion antonescu şi generalul iosif iacobici. Opoziţie sau conflict?”, Premiul „Oştirea româniei”, acordat în 1998, de „r.i.M.” pentru volumul „drama generalilor români. 1944–1964”, Premiul „Mare-şal Constantin Prezan”, acordat în 1999, de academia Oamenilor de Ştiinţă pentru „drama generalilor români. 1944–1964”, Premiul „Mareşal alexandru averescu”, acordat în anul 2000, de revista „Gândirea militară românească”, Marele premiu „Mihai Viteazul”, acordat în 2000, de „r.i.M.” şi Premiul „nicolae Bălcescu”, acor-dat în anul 2000, de Fundaţia Culturală „Magazin istoric”, pentru „armata româ-nă în al doilea război Mondial. dicţionar enciclopedic”, Premiul „General radu r. rosetti”, acordat de „r.i.M.”, în anul 2001 pentru „armata română de la ultima-tum la dictat” şi Premiul „Constantin C. Giurescu”, acordat în 2001, de Fundaţia Culturală „Magazin istoric”, pentru „distrugerea elitei militare sub regimul ocu-paţiei sovietice în românia”.

Page 147: SIA in Slujba Culturii Nationale

147Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

NICOLAE DUMITRACHE

S-a născut la 13 noiembrie 1940, în localitatea Ciumeşti (astăzi argeşelul), judeţul argeş.

a absolvit Şcoala elementară Ciumeşti (1954), Şcoala profesională cu pro-fil construcţii de maşini Colibaşi (1958), Liceul teoretic „alexandru Odobescu” Piteşti (1967), Facultatea de istorie-Geografie din cadrul institutului Pedagogic Bucureşti (1974), Facultatea de istorie-Filosofie la Universitatea Bucureşti (1981), Cursul de specializare pentru tehnicieni în industria construcţiilor de maşini, la Uzina de autoturisme Piteşti şi Cursul postuniversitar de perfecţionare în mana-gementul arhivistic, organizat de arhivele naţionale istorice române în colabo-rare cu Facultatea de istorie a Universităţii Bucureşti (1999).

Între 1958–1960 şi 1962–1977 a activat ca muncitor, tehnician normator la Serviciul Mecanic, şef şi tehnician principal cu organizarea muncii şi a producţiei la Secţia autoutilări, Uzina de autoturisme, Piteşti, stagiul militar, caporal, pluto-nier de companie la regimentul 2 Mecanizat, divizia „Tudor Vladimirescu” Bu-cureşti (1960–1962) şi arhivist cu studii superioare, expert gradul i la C.S.P.a.M.i. Piteşti (1977–2003).

a contribuit la întocmirea notelor istorice pentru numeroase instituţii, for-maţiuni, unităţi, mari unităţi şi comandamente militare de rang înalt şi asupra fondurilor de arhivă create de către acestea, documentare cu tematică istorico-militară, selecţionarea arhivelor cu termene de păstrare permanent, coordonarea activităţii de selecţionare arhivă la depozitul intermediar de arhivă al Statului Major General şi alte activităţi conexe.

EXPERT Gr. 1 LUCIAN DRĂGHICI

S-a născut la 1 iunie 1965 în Bucureşti.a absolvit Facultatea de istorie a Universităţii Bucureşti (1998) şi studii

aprofundate de istorie contemporană a româniei, în cadrul aceleiaşi instituţii de învăţământ (1999), obţinând diploma de master al cursurilor de studii aprofunda-te „românia în istoria secolului XX”.

Începând cu anul 2003, lucrează în cadrul Serviciului istoric al armatei, de-a lungul timpului fiind încadrat succesiv la Biroul rezolvare Petiţii, Biroul Me-todologie şi Expertizare arhivistică, respectiv Biroul documentare istorică (din anul 2008 Biroul Editare şi documentare istorică).

Este membru al consiliului ştiinţific al S.i.a. şi redactor la publicaţiile „docu-ment. Buletinul arhivelor Militare române” şi „Calendarul tradiţiilor militare”.

Page 148: SIA in Slujba Culturii Nationale

148 Marian MOŞnEaGU

a publicat studii şi articole de istorie în periodicele „document. Buletinul arhivelor Militare române”, „Calendarul tradiţiilor militare”, „Gândirea militară românească”, „Orizont XXi”, „Magazin istoric”, „Observatorul militar”, precum şi în culegerile de studii apărute sub egida Serviciului istoric al armatei şi Centrului de Studii şi Păstrare a arhivelor Militare istorice „românia în contextul interna-ţional de la sfârşitul celui de-al doilea război Mondial” (Editura Centrului Teh-nic-Editorial al armatei, Bucureşti, 2005), „armata română şi unitatea naţională” (Editura delta Cart Educaţional, Piteşti, 2008) şi „armata română şi patrimoniul naţional” (Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, 2010).

Este coautor al volumelor de documente „Sub zodia lui Gutenberg. 85 de ani de la înfiinţarea primei structuri cu specific tehnic-editorial din armata româ-nă” (Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, 2005), „În slujba muzei Clio. O istorie a Serviciului istoric al Marelui Stat Major 1920–1945” (Editura Centru-lui Tehnic-Editorial al armatei, 2006) şi „armata română şi răscoala din 1907” (Editura Militară, Bucureşti, 2007).

a participat la elaborarea lucrărilor „Enciclopedia armatei româniei” (Edi-tura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, 2009), „albumul armatei româniei” (Editura Militară, 2009), „Ghidul arhivelor militare române” (Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, 2010) şi „Miniştrii apărării naţionale. Enciclopedie” (Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, 2011).

COLONEL Dr. ALESANDRU D. DUŢU

S-a născut la 10 iulie 1948 în comuna Scăpău, judeţul Mehedinţi.a absolvit Facultatea de istorie a Universităţii Bucureşti (1973). a activat ca ofiţer şi cercetător ştiinţific la Centrul de Studii şi Cercetări de

istorie şi Teorie Militară (1973–1990), institutul pentru Studii Operativ Strategi-ce şi istorie Militară (1990–1993), institutul de istorie şi Teorie Militară (1993–1997), institutul pentru Studii Politice de apărare şi istorie Militară (1998–2000), arhivele Militare române (2000–2003; şef de birou şi de secţie). Este doctor în ştiinţe militare, specialitatea istorie militară la academia de Înalte Studii Militare Bucureşti (1995), cu teza „relaţii de comandament româno-germane şi româno-sovietice în perioada 1941–1945”.

din 2003 este profesor univ. dr. la Facultatea de istorie al Universităţii „Spi-ru Haret” din Bucureşti.

Este membru în colegiul de redacţie la „revista de istorie Militară” (de la înfiinţare), «analele Universităţii „Spiru Haret”». Seria istorie (din 2002) şi „docu-ment. Buletinul arhivelor Militare române” (din 2001) şi vicepreşedinte al Comi-siei române de istorie Militară (din 1998).

Page 149: SIA in Slujba Culturii Nationale

149Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

Specialist în istoria celui de-al doilea război Mondial şi perioadei postbeli-ce, a elaborat (singur sau în colaborare) şi a coordonat monografii, volume de do-cumente, albume, antologii de texte, de filme documentar-istorice, studii, articole şi comunicări ştiinţifice etc., în care a abordat multe aspecte militare referitoare la participarea româniei la cel de-al doilea război Mondial (operaţiile militare desfăşurate pe fronturile din Est şi din Vest, relaţiile militarilor cu populaţia ci-vilă, acţiunile partizanilor sovietici, bombardamentele aviaţiei anglo-americane asupra româniei, repatrierea românilor de dincolo de nistru, situaţia prizonie-rilor de război sovietici, germani, americani, englezi, maghiari etc. din românia, eroismul militarilor români şi greşeli săvârşite pe front etc.), regimul de armistiţiu (preliminarii, aplicarea prevederilor Convenţiei de armistiţiu din 12 septembrie 1944 şi consecinţe etc.), situaţia postbelică a armatei române, atitudinea româ-niei în cadrul Tratatului de la Varşovia etc.

Este autor al lucrărilor „revoluţia din decembrie 1989. Cronologie”, ediţia a ii-a revăzută şi adăugită (Editura Sitech, Craiova, 2010), „Evoluţii diplomati-ce şi teritoriale în Europa în secolele XiX–XX” (Editura Fundaţiei „românia de Mâine”, Bucureşti, 2008), „românia în istoria secolului XX” (Editura Fundaţiei „românia de Mâine”, 2007), „revoluţia din decembrie 1989. Cronologie”, edi-ţia i (Editura institutului revoluţiei române din decembrie 1989, Bucureşti, 2006), „Modificări ale statu-quo-ului teritorial europen, 1938–1941. Prelimina-rii, conţinut şi consecinţe” (Editura Fundaţiei „românia de Mâine”, 2005), „Sub povara armistiţiului. armata română în perioada 1944–1947” (Editura Tritonic, Bucureşti, 2003), „Între Wehrmacht şi armata roşie, 1941–1945” (Editura En-ciclopedică, Bucureşti, 2000) şi coautor al lucrărilor „războiul de 2194 de zile (1 septembrie 1939–2 septembrie 1945)” (Editura Tritonic, 2011), „Enciclopedia armatei româniei” (Editura C.T.E.a., Bucureşti, 2009), „100 de mari bătălii din istoria româniei” (Editura Orizonturi, Bucureşti, 2009), „ataşaţii militari trans-mit, vol. V, 1930–1940” (Editura nagard, Lugoj, 2009), „Statul Major General în arhitectura organismului militar românesc (1859–2009)” (Editura C.T.E.a., 2009), „istoria românilor”, vol. iX (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2008), „Cu-noaşte românia – membră a Uniunii Europene” (Editura Economică, Bucureşti, 2007), „românia şi Tratatul de la Varşovia. istoric. Mărturii. documente. Cro-nologie” (Editura Historia, Bucureşti, 2005), „al doilea război Mondial. după 60 de ani. noi abordări şi analize” (Cluj-napoca, 2005), „Statul Major General, 1859–2004. istorie şi transformare” (Editura C.T.E.a., 2004), „război politic în blocul comunist. relaţii româno-sovietice. documente”, vol. ii, „Cunoaşte ro-mânia” (Editura Economică, Bucureşti, 2004, lucrare premiată de către acade-mia Oamenilor de Ştiinţă din românia cu premiul „Virgil Madgearu”), „ataşaţii militari transmit, vol. iii, 1938–1939” (Editura Europa nova, Bucureşti, 2002), „ataşaţii militari transmit, vol. ii, 1939–1940” (Editura Europa nova, 2003), „ro-

Page 150: SIA in Slujba Culturii Nationale

150 Marian MOŞnEaGU

mânia, viaţa politică în documente. 1950” (Bucureşti, 2002), „distrugerea elitei militare sub regimul ocupaţiei sovietice din românia”, vol. ii (Bucureşti, 2001), „Comandanţii Corpului 7 armată” (Editura Modelism, Bucureşti, 2001), „ata-şaţii militari transmit... 1938–1944”, vol. i (Editura Europa nova, 2001), „1940. drama româniei. rapt şi umilinţă” (Editura dalsi, Bucureşti, 2000), „distrugerea elitei militare sub regimul ocupaţiei sovietice din românia, 1944–1946”, vol. i (Bucureşti, 2000), „armata română în al doilea război Mondial, 1941–1945. dicţionar enciclopedic” (Editura Enciclopedică, 2000), „Golgota Estului, iu-lie 1942–martie 1944” (Editura Fundaţiei Culturale române, Bucureşti, 2000), „război şi societate. românia 1941–1945”, vol. i (Editura raO, Bucureşti, 1999), „Eliberarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei, 22 iunie–26 iulie 1941” (Editura Fundaţiei Culturale române, 1999), „Pe ţărmul nord-pontic, 17 iulie 1941–4 iu-lie 1942” (Editura Fundaţiei Culturale române, 1999), „L’armée roumaine dans la deuxième guerre mondiale, 1941–1945” (Bucarest, 1999), „Strategia militară românească” (Editura numus, Bucureşti, 1999), „Veteranii pe drumul onoarei şi jertfei. 1941–1945” (Bucureşti, 1998), „revoluţia de la 1848. aspecte politico-militare” (Editura Militară, Bucureşti, 1998), „Campania din Est în ordine de zi (1941–1944)”, vol. iii (Editura Vasile Cârlova, Bucureşti, 1997), „Campania din Est în ordine de zi (1941–1944)”, vol. iV (Editura Vasile Cârlova, 1997), „românia de la război la pace, 1939–1947” (Editura Vasile Cârlova, 1997), „drama genera-lilor români, 1944–1964” (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1997), „Veteranii pe drumul onoarei şi jertfei. de la nistru la Marea de azov (1941–1942)” (Bucureşti, 1997), „Veteranii pe drumul onoarei şi jertfei. de la Stalingrad la Bătălia Moldo-vei (1942–1944)” (Bucureşti, 1997), „romania in World War ii, 1941–1945” (Pu-blishing House, Bucharest, 1997), „armata română în al doilea război Mondial”, vol. i, „Eliberarea Basarabiei şi a părţii de nord a Bucovinei (iunie–iulie 1941)” (Editura Militară, 1996), „Campania din Est în ordine de zi (1941–1944)”, vol. ii (Editura Metropol, Bucureşti, 1995), „românia în război, 1941–1945. Un destin în istorie” (Bucureşti, 1995), „Eroi români pe frontul de răsărit (1941–1944)”, vol. i (Editura Eminescu, 1995), „Veteranii pe drumul onoarei şi jertfei. de la Carei în podişul Boemiei” (Bucureşti, 1995), „Logistica armatei române în al doilea război Mondial. Campania din Vest (23 august 1944–12 mai 1945)” (Bucureşti, 1995), „armata română în al doilea război Mondial. album” (Bucureşti, 1995), „La guerre et la montagne dans l’histoire des roumains” (Bucarest, 1994), „Ve-teranii pe drumul onoarei şi jertfei. avânt peste Carpaţi” (Bucureşti, 1994), „is-toria Statului Major General. documente, 1859–1947” (Bucureşti, 1994), „ro-mânia în război. 1421 zile de încleştare. Eliberarea Basarabiei şi a Bucovinei de nord (22 iunie 1941–26 iulie 1941)” (Bucureşti, 1993), „Transilvania în evoluţia relaţiilor româno-ungare. O abordare mai puţin cunoscută” (Bucureşti, 1993, publicată şi în limba engleză „Transilvania and the romanian-hungarian relati-

Page 151: SIA in Slujba Culturii Nationale

151Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

ons”, Bucharest, 1993), „Mărturia documentelor” (Bucureşti, 1993), „Campania din Est în ordine de zi (1941–1944)”, vol. i (Editura Metropol, 1993), „Ostaşi, vă ordon: Treceţi Prutul! 22 iunie–26 iulie 1941” (Bucureşti, 1991), „L’armée rou-maine dans la campagne de l’Ouest, 1941–1945” (Bucarest, 1991), „documente privind istoria militară a poporului român, 12 mai 1945–31 decembrie 1947” (Bucureşti, 1988), „23 august 1944. documente, vol. 1 (1944)” (Bucureşti, 1984), „23 august 1944. documente, vol. 2 (1944)” (Bucureşti, 1984), „23 august 1944. documente, vol. 3 (1944–1945)” (Bucureşti, 1985), „23 august 1944. documen-te, vol. 4 (1944–1945)” (Bucureşti, 1985), „documente privind istoria militară a poporului român, 26 octombrie 1944–15 ianuarie 1945” (Bucureşti, 1985), (coautor), „16 ianuarie–12 mai 1945” (Bucureşti, 1985), „documente privind is-toria militară a poporului român, 7 septembrie–25 octombrie 1944” (Bucureşti, 1984), „documente privind istoria militară a poporului român, 1-3 septembrie 1944” (Bucureşti, 1980), „documente privind istoria militară a poporului român, 1-3 septembrie 1944” (Bucureşti, 1980), „4-6 septembrie 1944” (Bucureşti, 1980), „românia în anii celui de-al doilea război Mondial”, vol. i, ii şi iii (Bucureşti, 1989), „istoria militară a poporului român”, vol. Vi (Editura Militară, Bucureşti, 1989), „românia şi Marea Victorie, 23 august 1944–12 mai 1945” (Editura Mi-litară, 1985), „Presa străină despre contribuţia româniei la victoria asupra fas-cismului” (Bucureşti, 1985), „Ecoul internaţional al revoluţiei din august 1944 şi al contribuţiei româniei la războiul antihitlerist” (Bucureşti, 1984, tradusă şi în limbile engleză, franceză, spaniolă şi rusă), „Mesajul patriotic al unor ordine de zi” (Editura Militară, 1980).

a publicat numeroase studii şi articole, printre care „relaţii de comanda-ment româno-sovietice în perioada 23 august–9 mai 1945”, în „Studii şi articole de istorie”, LXXViii (Bucureşti, 2011), „Concepţia strategică pentru eliberarea Basa-rabiei şi a nordului Bucovinei în 1941”, în «analele Universităţii „Spiru Haret”» – seria istorie, nr. 14/2011, „65 yers since the of the Seconds World War” în «ana-lele Universităţii „Spiru Haret”» – seria istorie, nr. 13/2010, „neînţelegeri între diplomaţi. alexandru Cretzianu versus Traian Teodorescu”, în „analele Universi-tăţii Craiova”, seria istorie, nr. 1/17/2010, „Februarie 1945–decembrie 1989”, în „Stat şi societate. Crizele în istoria omenirii” (Craiova, 2010), „Marele Stat Major în al doilea război Mondial”, în „document. Buletinul arhivelor Militare româ-ne”, anul Xii, nr. 3 (45), „romania and Warsaw Pact. Considerations”, în «analele Universităţii „Spiru Haret”», seria istorie, 2009, nr. 112, „românia în cadrul răz-boiului de coaliţie (1941–1945)”, în „Politică, diplomaţie şi război. Profesorul Gheorghe Buzatu la 70 de ani” (Editura Universitaria Craiova, 2009), „Marele Stat Major în al doilea război Mondial”, în „document. Buletinul arhivelor Militare române”, anul Xii, nr. 3 (45)/2009, „Principalele obiective ale participării româ-niei la cel de-al doilea război Mondial”, în „Statul Major General în arhitectura

Page 152: SIA in Slujba Culturii Nationale

152 Marian MOŞnEaGU

organismului militar românesc (1859-2009)” (Editura C.T.E.a., Bucureşti, 2009), „23 august 1944”, în „r.i.M.”, nr. 5-6/2009, „Generalul aurel aldea”, în „r.i.M.”, nr. 1-2/2008, „Înfăptuirea Marii Uniri din 1918”, în «analele Universităţii „Spiru Ha-ret”», seria istorie, nr. 11/2008, „armata română în situaţie de criză. Februarie 1945–decembrie 1989”, în „Caietele revoluţiei” nr. 1/2006, „armata română în primii ani ai regimului comunist”, în „r.i.M.” nr. 3-4/2007, „1968. divergente ro-mâno-sovietice în legatură cu evenimentele din Cehoslovacia”, în «analele Uni-versităţii „Spiru Haret”», seria istorie, nr. 10/2007, „Primii 15 ani: românia şi Tra-tatul de la Varşovia”, în „dosarele istoriei” nr. 6/2005, „Trecerea româniei de par-tea naţiunilor Unite. Speranţe, împliniri şi deziluzii”, în «analele Universităţii „Spiru Haret”», seria istorie, nr. 8/2005, „international Mass-Media about romania’s Schift towards United nations”, în „acta”. revista Comisiei internaţio-nale de istorie Militară (Bucharest, 2004), „românia în cadrul războiului de coa-liţie (1941–1945)”, în „r.i.M.”, nr. 4-5/2004, „represiunea de la Timişoara – 1956”, în „document”, nr. 1/2004, „armata română între armistiţiu şi pace”, în „Buletinul Muzeului Militar naţional” nr. 1/2003, „1948. armata română sub lupa consilie-rilor militari sovietici”, în „document”, nr. 2-3/2004, „The radio propaganda and Coutner-Propaganda in the half of 1944. roumanian’s Case”, în „review of Milita-ry History”, special issue (2003), „Întoarcerea armatei române operative în ţară şi modificările organizatorice din cursul anului 1945”, în „restituiri. Studii şi comu-nicări” (Editura academiei de Înalte Studii Militare, Bucureşti, 2003), „1955. din activitatea agenturii române de spionaj”, în „revista arhivelor” nr. 1-2/2003, „1942. Generalul Petre Vasilescu protestează”, în „document”, nr. 1/2003, „Mass-media internaţională deespre trecerea româniei de partea naţiunilor Unite”, în „document”, nr. 2/2003, „românia, aliat rebel, dar şi… fidel Tratatului de la Var-şovia”, în „Geopolitică şi istoria militară în perioada războiului rece” (Editura academiei de Înalte Studii Militare, 2002), „Cea dintâi aplicaţie la nivel de front independent şi primele neînţelegeri româno-sovietice în Tratatul de la Varşovia”, în „r.i.M.”, nr. 5-6/2002, „Convenţiile interguvernamentale – motiv de divergenţă româno-sovietică în Tratatul de la Varşovia”, în „document”, nr. 2/2002, „Între Scylla brună şi Charybda roşie (1941–1945)”, în „dosarele istoriei”, nr. 5/2002, „La Est şi Vest. armata română în al doilea război Mondial”, în „dosarele istoriei”, nr. 5/2002, „armata în zodia comunizării”, în „dosarele istoriei”, nr. 5/2002, „relaţii militare externe româneşti în anii ’60”, în „dosarele istoriei”, nr. 5/2002, „Mesajul mareşalului sovietic pentru aliaţi (august 1944)”, în „dosarele istoriei”, nr. 8/2002, „aliat sau inamic?”, în „dosarele istoriei” nr. 9/2002, „neînţelegeri în Câmpia ro-mână”, în „dosarele istoriei”, nr. 9/2002, „nouă luni tensionate pe frontul antihit-lerist”, în „dosarele istoriei”, nr. 9/2002, „Camaraderie şi politeţe”, în „dosarele is-toriei”, nr. 9/2002, „Vâltoarea politicii înghite armata”, în „dosarele istoriei”, nr. 10/2002, „Epurarea, ghilotina politică”, în „dosarele istoriei”, nr. 9/2002, „repatri-

Page 153: SIA in Slujba Culturii Nationale

153Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

erea prizonierilor”, în „dosarele istoriei”, nr. 9/2002, „Clauze militare restrictive ale tratatului de pace din 1947”, în „dosarele istoriei”, nr. 9/2002, „Tratatul de la Varşovia. divergenţe româno-sovietice în adoptarea statutelor”, în „document”, nr. 1/2002, „Mizând exclusiv pe cartea germană”, în „Magazin istoric”, nr. 6/2001, „Eliberarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei”, în „dosarele istoriei”, nr. 7/2001, „românia, un aliat rebel în Tratatul de la Varşovia”, în „dosarele istoriei”, nr. 8/2001, „1945. armata română în situaţiile de criză”, în „r.i.M.” nr. 2/2001, „Pro-puneri româneşti pentru perfecţionarea relaţiilor din Tratatul de la Varşovia, 1966–1969”, în „arhivele totalitarismului” nr. 3-4/2001, „1940. „Să credem în stânjenelul care va apare”, în „r.i.M.” nr. 1/2001, „Militari versus civili în primii ani ai Campaniei din Est”, în „r.i.M.” nr. 3-4/2001, „Basarabia nu poate trăi singură”, în „dosarele istoriei”, nr. 10/2000, „Punctul terminus : rebeliunea”, în „dosarele isto-riei”, nr. 9/2000, „Tragedie, umilinţă, speranţă”, în „dosarele istoriei”, nr. 6/2000, „Întâia oară la vot”, în „dosarele istoriei”, nr. 11/2000, „armata română pe butuci”, în „dosarele istoriei”, nr. 1/2000, „25 februarie 1945: foc şi fum pe cerul Capitalei”, în „dosarele istoriei”, nr. 1/2000, „Majestate! Ţara se prăbuşeşte”, în „dosarele is-toriei” nr. 5/2000, „Cronica unui dictat”, în „document”, nr. 3/2000, „românia în război”, în „dosarele istoriei”, nr. 9/1999, „Între Wehrmacht şi armata roşie”, în „dosarele istoriei”, nr. 2/1999, „istoriografia militară românească în ultimele dece-nii ale mileniului”, în „r.i.M.”, nr. 6/1999, „Calvarul românilor din ardealul răpit”, în „dosarele istoriei”, nr. 11/1999, „de la nistru spre Volga şi Caucaz”, în „dosare-le istoriei” nr. 7/1999, „antonescu şi generalii români”, în „Magazin istoric” nr. 10/1999, „1942. românii din Grecia salvaţi de Wehrmacht”, în „dosarele istoriei” nr. 6/1998, „Stabilirea misiunilor militare de comandament româno-germane la începutul celui de-al doilea război Mondial”, în „anuarul institutului pentru Stu-dii Strategice de apărare şi istorie Militară” 1998, Studii de securitate, apărare naţională şi istorie militară (Editura Militară, Bucureşti, 1998), „armata română în acţiunile militare din Slovacia”, în „revista de istorie Militară slovacă” (1998), „Stabilirea misiunilor şi structurilor de comandament româno-germane la înce-putul celui de-al doilea război Mondial, în „anuarul i.S.P.a.i.M.”, 1998, „Generali români în prizonierat”, în „Magazin istoric”, nr. 1-3/1998, „ataşaţii militari trans-mit”, în „document”, nr. 1/1998, „Un militar printre politicieni: Gheorghe Mihail”, în „Magazin istoric”, nr. 8/1998 şi nr. 9/1998, „relaţii de comandament româno-germane în primăvara anului 1944”, în „anuarul iSPaiM”/1997, „Confuntare cu partizanii sovietici pe Frontul de Est. 1941”, în „r.i.M.” nr. 4/1997, „1941–1945. Prizonieri de război în românia”, în „Magazin istoric, nr. 2/1997, „S-a mai dezle-gat o enigmă în cazul avramescu”, în „Magazin istoric” nr. 5/1997, „Masacrul din pădurea Katân”, în „Magazin istoric” nr. 4/1997, „1941–1945. Prizonieri de război în românia”, în „Magazin istoric”, nr. 2 şi 3/1997, „Speranţe, împliniri şi deziluzii”, în „dosarele istoriei” nr. 2/1997, „Tratatul de la Varşovia trebuie desfiinţat”, în

Page 154: SIA in Slujba Culturii Nationale

154 Marian MOŞnEaGU

„dosarele istoriei” nr. 1/1996, „Politizarea armatei române”, în „dosarele istoriei” nr. 4/1996, „ingerinţe sovietice în domeniul militar”, în „dosarele istoriei”, „Mişca-rea naţională de rezistenţă (1944–1946)”, în „r.i.M.” nr. 5/1996, „Mareşalul ion antonescu şi generalul iosif iacobici – opoziţie sau conflict?”, în „riM” nr. 1 şi 2/1996, „relaţii de comandament româno-germane şi româno-sovietice în cel de-al doilea război Mondial”, în anuarul iSPaiM, 1996. Studii de securitate, apărare naţională şi istorie militară (Editura Militară, 1996), „drama generalilor români – generalul radu Korne”, în „Magazin istoric” nr. 5/1996, „drama generalilor ro-mâni – contraamiralul Horia Macellariu”, în „Magazin istoric” nr. 7/1996, „drama generalilor români: generalul aurel aldea”, în „Magazin istoric” nr. 8/1996, „Ge-neralul Constantin Pantazi”, în „r.i.M.” nr. 3-4/1996, nr. 3/1997, nr. 1/1998, nr. 4/1998, nr. 6/1998, nr. 1/1999, nr. 2/1999, „Poziţia armatei române faţă de eveni-mentele politice din prime luni ale anului 1945”, în „6 martie 1945. Începuturile comunizării româniei” (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1995), „relaţii de co-mandament: de la camaraderia germană la tovărăşia sovietică”, în „r.i.M.” nr. 2 şi 3 /1995, „ialta – sferele de influenţă şi oştirea româniei”, în „r.i.M.” nr. 4-5/1995, „Totalitarism şi oportunism în primii ani postbelici”, în „arhivele Totalitarismu-lui” nr. 3/1995, „Cazul generalului Şteflea” în „arhivele Totalitarismului” nr. 4/1994, „Stalingrad 1942. Comandamentul român a fost prevăzător”, în „r.i.M.” nr. 3/1993, „1943–1944, The american Prisoners Fliers in romania” în „review of Military History” nr. 1/1992, „Comandamentul sovietic îşi impune voinţa”, în „Magazin istoric” nr. 11/1992, „The repatriation of the prisoniers of war”, în „re-view of Military History” (1992), «În românia, aviatorii americani „nu au a se plânge de nimic”», în „r.i.M.” nr. 4/1992, „românia Mare – o consecinţă a drep-turilor noastre istorice”, în „r.i.M.” nr. 6/1992, „Comisia aliată de Control de-structurează armata română”, în „r.i.M.” nr. 2/1992, nr. 3/1992, nr. 5/1992, „The romania Troops in the Seige Sevastopol (1942)”, în „revue internationale d’histoire militaire”, nr. 77/1992, „Fortificaţii ungare pe teritoriul românesc”, în „r.i.M.” nr. 3/1991, „repatrierea prizonierilor de război români”, în „r.i.M.” nr. 2/1991, „a doua conflagraţie mondială pentru români – o tragedie între Scyla şi Caribda”, în „r.i.M.” nr. 1/1991, „Fortificaţii ungare pe teritoriul românesc”, în „r.i.M.” nr. 3/1991, „românia în al doilea război Mondial”, în „Magazin istoric”, nr. 6/1991, „În peninsula Taman şi în Caucaz”, în „r.i.M.” nr. 5/1991, „românia în al doilea război Mondial”, în „Magazin istoric” nr. 6/1991, nr. 7/1991, nr. 8/1991, nr. 9/1991, nr. 10/1991, nr. 11/1991, „The repatriation of the Prisoneres of War”, în „r.i.M.” număr special 2/1990, „O himeră hitleristo-hotristă – stăpânirea Carpa-ţilor şi ocuparea ardealului de sud”, în „r.i.M.” nr. 6/1990, „The romanian-Soviet Military Protocol of October 26, 1944”, în „review of military history” nr. 1/1990, „Prioritate absolută frontiera de vest”, în „r.i.M.” nr. 5/1990, „românia în războiul antihitlerist”, în „Lupta întregului popor” nr. 2/1988, „La roumanie dans la guerre

Page 155: SIA in Slujba Culturii Nationale

155Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

antihitleriene”, în „La lutte du peuple tout entier” nr. 2/1998, „Un meritat loc 4 în cadul coaliţiei antihitleriste”, în „Lupta întregului popor” nr. 3/1987, „Organizarea şi înzestrarea armatei române în războiul antihitlerist. aspecte definitorii”, în „File din istoria militară a poporului român” nr. 16/1985, „Eroismul dovedit de militarii români în luptele desfăşurate în perioada 23–31 august 1944, oglindit în docu-mente militare”, în „File din istoria militară a poporului român” nr. 15/1984, „di-namica întoarcerii armatei române de pe front la sfârşitul războiului antifascist”, în „File din istoria militară a popporului român” nr. 5-6/1979.

Este autorul unor scenarii şi comentarii la filme documentar-istorice, pre-cum „armata română în al doilea război Mondial, 5 episoade, 180 minute (în colaborare cu dr. Petre Otu), „istoria armei tancurilor”, 30 minute (în colaborare), „de la alianţă la război. relaţii româno-germane. 1944”, 30 minute (în colaborare), „drama generalilor români”, 30 minute (în colaborare) şi „Memoria oştirii. arhi-vele Militare române”, 13 minute.

a fost distins cu Premiul „Ştefan Gheorghiu” al academiei române (1987) pentru lucrarea „23 august 1944. documente”, vol. i şi ii (Bucureşti, 1985), Pre-miul „Mareşal Constantin Presan” din partea academiei Oamenilor de Ştiinţă din românia pentru lucrarea „drama generalilor români (1944–1965)”, Premiul „Oş-tirea româniei” din partea „revistei de istorie Militară” pentru lucrarea „drama generalilor români (1944–1965)”, Premiul „Virgil Madgearu” din partea academi-ei Oamenilor de Ştiinţă din românia pentru lucrarea „Cunoaşte românia” (2005), Premiul „nicolae Bălcescu” din partea Fundaţiei Culturale „Magazin istoric”, pen-tru lucrarea „armata română în al doilea război Mondial. dicţionar enciclope-dic”, Premiul „Constantin C. Giurescu” din partea Fundaţiei Culturale „Magazin istoric”, pentru lucrarea „distrugerea elitei militare în timpul ocupaţiei sovietice în românia”, Premiul „Mihai Viteazul” din partea „revistei de istorie Militară” pentru lucrarea „Între Wehrmacht şi armata roşie” ş.a.

Este nominalizat în „dicţionarul personalităţilor din românia. Biografii con-temporane”, „romanian Who is Who” (Editura anima, Bucureşti, 2010, p. 180–181).

CRISTIAN ENACHE

S-a născut la 5 septembrie 1975, în municipiul Piteşti.a absolvit Liceul de matematică-fizică nr. 1 (în prezent Colegiul naţional

Liceal „alexandru Odobescu”) Piteşti (1993), Facultatea de Ştiinţe la Universita-tea din Piteşti (1998), master în specializarea Matematică aplicată şi informa-tică (2001), cursurile Database Design and Programming organizate de Oracle academy, în urma evaluării făcute de către instructori americani (2006). În 2004 a obţinut certificatul de examinator ECdL (permisul european de conducere a

Page 156: SIA in Slujba Culturii Nationale

156 Marian MOŞnEaGU

calculatorului – European Computer Driving Licence). În 2002 a parcurs primele două semestre ale Cisco networking academy Program.

a activat ca învăţător la Şcoala cu clasele i–iV Cătunaşi, Poiana Lacului (1997–1998), profesor de informatică la Colegiul naţional „ion C. Brătianu” Pi-teşti (1998–2006), inspector şcolar de specialitate (informatică) la inspectoratul Şcolar Judeţean argeş (2005–2006) şi analist-programator şi şef Birou informati-zare arhive la C.S.P.a.M.i. (2006–2013).

În perioada 29 octombrie 1998–8 aprilie 1999 a satisfăcut stagiul militar la Centrul de Formare şi Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor Ministerului de in-terne „nicolae Golescu” Slatina, de unde a fost trecut în rezervă cu gradul de sublocotenent.

Până în anul 2005, competenţele organizatorice s-au rezumat la nivelul co-lectivului de elevi şi al acţiunilor desfăşurate în şcoală cu ocazia diferitelor eveni-mente (concursuri, olimpiade etc.).

În perioada în care a fost inspector şcolar de specialitate, a coordonat acti-vitatea a circa 300 de profesori de informatică la nivelul judeţului argeş, a organi-zat două olimpiade şcolare judeţene, a fost în comitetul de organizare a Olimpia-dei naţionale de Limba Latină (care s-a desfăşurat la Piteşti în 2005) şi a organizat concursul judeţean de informatică „dan Barbilian”.

Printre realizările sale se numără un soft pentru culegerea datelor şi im-primarea foilor matricole şi a adeverinţelor de studii pentru absolvenţii de liceu ai ciclului inferior şi superior, funcţional de câţiva ani la Colegiul naţional „ion C. Brătianu” Piteşti şi la Colegiul naţional Liceal „Zinca Golescu” Piteşti, un soft pentru evidenţa manualelor şcolare distribuite de către centrele bugetare pentru şcolile din subordine, cu tipărirea automată a bonului de consum, alte softuri şco-lare utile în procesul instructiv-educativ, teste grilă etc.

a coordonat numeroase lucrări de atestat profesional al elevilor de clasa a Xii-a, majoritatea fiind aplicaţii de gestiune pe baze de date.

a fost membru în Organizaţia neguvernamentală a elevilor şi cadrelor di-dactice „Junimea” din cadrul Colegiului naţional „ion C. Brătianu” Piteşti, unde a ajutat la tehnoredactarea revistei omonime, la întocmirea unor proiecte cu finan-ţare europeană, consilier în cadrul Biroului de Consiliere pentru Cetăţeni.

a realizat şi întreţinut site-ul Colegiului naţional „ion C. Brătianu” Piteşti (http://www.bratianu.go.ro), al inspectoratului Şcolar Judeţean argeş (http://ag.edu.ro), precum şi forumul acestuia (http://ag.edu.ro/forum/index.php).

a coordonat activitatea pe linie informatică a centrelor de examen de baca-laureat din judeţ şi a celor de înscriere la liceu.

a coordonat la nivelul judeţului argeş proiectul SEi (Sistemul Educaţional informatizat) prin care 93 de gimnazii şi palatele şi cluburile elevilor au primit câte un laborator de informatică şi pachete de lecţii pentru majoritatea discipli-

Page 157: SIA in Slujba Culturii Nationale

157Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

nelor. Monitorizarea acestui proiect a fost apreciată pozitiv atât de către minister, cât şi de către Siveco, firma care a realizat implementarea.

La C.S.P.a.M.i. coordonează activitatea de informatizare a arhivei, mana-gementul documentelor în format electronic, activitatea biroului informatizare şi activităţile iT din cadrul instituţiei, depanarea hardware şi software a echipamen-telor de calcul, elaborarea şi întreţinerea de aplicaţii software specifice.

Este coordonator tehnoredactare computerizată (operaţii tehnico-editoria-le), prelucrare grafică şi copertă pentru volumul de studii şi comunicări „arma-ta română şi Unitatea naţională”, coordonatori: comandor dr. Marian Moşneagu, lt.-col. dr. Petrişor Florea, dr. Ţucă Cornel (Editura delta Cart Educaţional, Piteşti, 2008), „istoricul regimentului 4 dorobanţi „argeş” (1877–1946)”, coordonatori: colonel (r) dr. Cornel Carp, lt.-col. dr. Petrişor Florea, dr. Cornel Ţucă, Vasilica Ma-nea (Editura Pământul, Piteşti, 2008), „Statul Major General în arhitectura organis-mului militar românesc: 1859–2009”, coordonatori: general brigadă conf. univ. dr. Mihai Chiriţă, comandor dr. Marian Moşneagu, lt.-col. dr. Petrişor Florea, dr. Ţucă Cornel (Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, Bucureşti, 2009), „armata română şi Patrimoniul naţional”, coordonatori: general-maior conf. univ. dr. Mihai Chiriţă, comandor dr. Marian Moşneagu, lt.-col. dr. Petrişor Florea, dr. Cornel Ţucă (Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, 2010) şi «Casa regală a româniei în cronicile „neoficiale” ale „Monitorului oficial” 1914–1924» (Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, 2010, vol. i şi ii).

Este coautor al studiilor „repere biografice ale generalului de brigadă ioan Hidu, comandantul Gărzilor naţionale române din Cluj (1918)”, în „revista de istorie a Muscelului. Studii şi comunicări”, Muzeul Câmpulung Muscel (Editura Universităţii din Piteşti, 2008), „Cariera militară a primului comandant al Găr-zii naţionale române Cluj: general de brigadă ioan Hidu”, în „Statul Major Ge-neral în arhitectura organismului militar românesc: 1859–2009”, coordonatori: general brigadă conf. univ. dr. Mihai Chiriţă, comandor dr. Marian Moşneagu, lt.-col. dr. Petrişor Florea, dr. Ţucă Cornel (Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, 2009), „Carol i”, în „Orizont XXi”, anul V, nr. 1 (17)/2010, „Consideraţii: despre prizonieri şi prizonierat”, în „Orizont XXi”, anul V, nr. 2 (18)/2010, „Carol i”, în „argeş-Cultul Eroilor”, an iii, nr. 4/2010 şi „regele româniei: Ferdinand”, în „argeş-Cultul Eroilor”, an iV, nr. 5/2011.

COLONEL Dr. PETRIŞOR FLOREA

S-a născut la 4 mai 1964 în satul Jugureni, comuna Ulieşti (dâmboviţa).a absolvit Liceul Militar „dimitrie Cantemir” Breaza (1983), Şcoala Milita-

ră de Ofiţeri Tancuri şi auto „Mihai Viteazul” Piteşti (1986), Cursul de învăţare a

Page 158: SIA in Slujba Culturii Nationale

158 Marian MOŞnEaGU

limbii germane, organizat în cadrul Şcolii Militare de ofiţeri Tancuri şi auto „Mihai Viteazul” Piteşti (1988), Cursul comandanţi companii tancuri Făgăraş (1991), Fa-cultatea de istorie, specializare istorie din cadrul Universităţii „dimitrie Cantemir” (2000), master în cadrul Facultăţii de istorie, specializarea „românia în secolul XX”, la Universitatea Bucureşti (2002) şi Cursul de învăţare a limbii engleze, Lexis Schoo-le of Languages, Piteşti (2007). de la 27 februarie 2008 este doctor în ştiinţe militare la Universitatea naţională de apărare „Carol i” Bucureşti, cu tema „Propaganda mi-litară în timpul participării armatei române la cel de-al doilea război Mondial”.

a activat în calitate de comandant pluton trăgători tanc din cadrul Centrului 69 i.E.M.L. Buziaş (23 august 1986–31 august 1990), comandant pluton elevi sub-ofiţeri în cadrul institutului Militar Tancuri şi auto Piteşti (31 august 1990–1 no-iembrie 1993), comandant companie elevi subofiţeri din cadrul institutului Militar Tancuri şi auto Piteşti (10 decembrie 1994–15 mai 1996), detaşat în cadrul Cen-trului de Studii şi Păstrare a arhivelor Militare Piteşti (1 noiembrie 1993–1 martie 1996), comandant pluton tancuri din subunităţi de luptă din cadrul Batalionului 18 Tancuri Basarabi (1 martie 1996–1 august 1997), comandant companie tancuri din cadrul Batalionului 22 Tancuri Bucureşti (1 august 1997–1 noiembrie 1998), detaşat în cadrul C.S.P.a.M.i. Piteşti (1 ianuarie–1 iulie 1998, 1 septembrie–1 no-iembrie 1998), comandant companie pază şi deservire (1 noiembrie 1998–1 aprilie 2002), şef Secţie 2 soluţionare cereri şi relaţii cu publicul (1 iulie 2001–1 aprilie 2002), şef Secţie 1 depozitare arhive istorice (1 aprilie 2002–1 aprilie 2005), locţii-tor al comandantului (1 aprilie 2005–1 mai 2008), respectiv comandantul Centru-lui de Studii şi Păstrare a arhivelor Militare Piteşti (1 mai 2008–prezent).

a făcut parte din colectivul de coordonatori ai lucrărilor „armata română şi Unitatea naţională” (Editura delta Cart Educaţional, Piteşti, 2008), „istoricul regimentului 4 dorobanţi, argeş (1877–1946)” (Editura Pământul, Piteşti, 2008), „Înzestrarea armatei române în perioada interbelică. documente (1931–1935)”, vol. ii (Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, Bucureşti, 2008), „Statul Major General în arhitectura organismului militar românesc, 1859–2009” (Edi-tura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, 2009), «Casa regală în cronicile „ne-oficiale” ale „Monitorului Oficial”. 1914–1924. Ferdinand i», 2 volume (Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, 2010), „armata română şi patrimoniul naţional” (Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, 2010), „armata româ-nă şi evoluţia armei tancuri. documente (1919–1945)” (Editura Universităţii din Piteşti, 2012) şi „Ghidul arhivelor Militare române” (Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, 2010) – coautor.

a publicat studii, comunicări şi articole în publicaţii şi volume de specialitate, printre care „Chestiunea prizonierilor de război. interpelări parlamentare, 1920”, în „document”, nr. 1(17)/2002, „apărarea graniţei de Est. 1937”, în „document”, nr. 2(18)/2002, „Concepţia forurilor deciziţionale privind apărarea graniţei de Est în

Page 159: SIA in Slujba Culturii Nationale

159Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

perioada 1934–iunie 1940”, în „restituiri. Studii şi comunicări” (Editura academi-ei de Înalte Studii Militare, Bucureşti, 2003), „Un aspect mai puţin cunoscut din activitatea lui Jean Bart”, în „restituiri. Studii şi comunicări” (Editura academi-ei de Înalte Studii Militare, 2003), „Cinematograful Elysée, la dispoziţia armatei”, în „document”, nr. 2-3(24-25)/2004, „Propagandă şi contrapropagandă în lagărele prizonierilor sovietici din românia”, în „românia în contextul internaţional la sfâr-şitul celui de-al doilea război Mondial. Studii şi comunicări” (Editura C.T.E.a., Bucureşti, 2005), „atitudini şi stări de spirit din armată în primii ani ai comunizării societăţii româneşti”, în revista de istorie „Orizont XXi”, anul i, nr. 5/2007, „Me-saje şi teme de propagandă pe timpul Campaniei din Vest”, în „armata română şi unitatea naţională. Studii şi comunicări” (Editura delta Cart Educaţional, Piteşti, 2008), „Propagandă şi contrapropagandă militară românească pe Frontul de Est (1941–1944)”, în „document”, nr. 3(41)/2008, „Propaganda militară românească pe Frontul de Est în date statistice”, în revista „Orizont XXi”, anul iii, nr. 9/2008, „re-porteri militari şi civili pe frontul de Est”, în „Orizont XXi”, anul iii, nr. 10/2008, „acţiunea propagandistică în timpul Campaniei din Est (1941–1944) pentru sus-ţinerea psiho-morală”, în „Orizont XXi”, anul iV, nr. 12/2008, „Organizarea propa-gandei militare româneşti pe timpul participării armatei române pe Frontul de Est (1941–1944), în „Statul Major General în arhitectura organismului militar româ-nesc, 1859–2009” (Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, 2009), „armata română în primii ani ai comunizării societăţii româneşti”, în „armata română şi patrimoniul naţional” (Editura C.T.E.a., 2010), „Câteva consideraţii legate de repa-trierea prizonierilor români”, în „retrăiri istorice în veacul 21” (Editura Karta-Gra-phic, Ploieşti, 2011), „Eroii comunei Cumpăna, judeţul Constanţa (1941–1945)”, în „retrăiri istorice în veacul XXi”, vol. V (Editura anCa, Urziceni, 2012) ş.a.

Este distins cu Semnul Onorific „În Serviciul Patriei” pentru XX de ani de activitate şi rezultate meritorii în îndeplinirea atribuţiilor şi în pregătirea profesi-onală (1.11.2006), „Emblema de Onoare a Statului Major General” (12.11.2007), Emblema de Merit „În Serviciul armatei româniei”, clasa a ii-a (23.04.2011), Semnul Onorific „În Serviciul Patriei” pentru XXV de ani de activitate şi rezultate meritorii în îndeplinirea atribuţiilor şi în pregătirea profesională (29.11.2011) şi Emblema „Onoarea armatei româniei” cu însemn de pace (noiembrie 2011).

CORNELIA GHINEA

S-a născut la 30 decembrie 1944, în comuna Lipniţa, judeţul Constanţa.a absolvit Şcoala pedagogică de învăţători „Elena doamna” Bucureşti

(1964), Facultatea de istorie, secţia arhivistică, Universitatea Bucureşti (1971) şi Cursul postuniversitar de management arhivistic (1999).

Page 160: SIA in Slujba Culturii Nationale

160 Marian MOŞnEaGU

Începând cu anul 1971 şi până la pensionare, în anul 2002, şi-a desfăşurat activitatea în cadrul arhivelor Militare, ca arhivist cu studii superioare, respectiv expert gradul i.

de-a lungul carierei profesionale a efectuat numeroase operaţii arhivistice de inventariere, ordonare şi selecţionare a fondurilor create de unităţile militare ale armatei române, a întocmit inventare, liste de selecţionare, note istorice asu-pra unităţilor militare şi fondurilor arhivistice create de acestea, cataloage, indici, lucrări pe diverse tematici.

după 1989 a participat la numeroase manifestări ştiinţifice organizate de depozitul de arhivă al M.ap.n., academia americano-română de Ştiinţe şi arte Bucureşti, Chişinău, Memorialul de la Sighetu Marmaţiei, Ploieşti, Maia Catargi-ialomiţa, Serviciul istoric al armatei şi Centrul de Studii şi Păstrare a arhivelor Militare istorice, Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna. a publicat studiile „divizia 17 infanterie în zilele dictatului de la Viena”, în „Omagiu istoricului Valeriu Florin dobrinescu”, Muzeul Vrancei (Editura Pallos, Focşani, 2003), coordonator Horia dumitrescu, „Camaraderia de arme româno-germană din anii 1941–1944 reflec-tată în ordine de zi, telegrame şi scrisori oficiale”, în „Clipe de viaţă – Horst Kos-sak” (Editura Printeuro Ploieşti, 2005), coordonator dr. ilie Manole, „Generalul de divizie Constantin Eliade, unchiul lui Mircea Eliade – comandant al diviziei 17 infanterie şi al garnizoanei Oradea” în „Pietre de hotar”, vol. V, editat de Co-misia română de istorie Militară, filiala Bihor (Editura Tipo MC Oradea, 2005), coordonator Constantin Moşincat şi dan Poinar, „File din istoria regimentului 1 Vânători (1860–1931)” şi „Misiunea naţională şi culturală a regimentului 15 artilerie în Basarabia –1920”, Museum. Studii şi Comunicări, vol. Vii, Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti-argeş (2007), precum şi în „revista de istorie Militară”, „Cultul Eroilor”, „românia”, „Femeia de azi”, „Click pentru femei”, „Turis-mul argeşean”, „reflector argeşean” ş.a.

a semnat, în colaborare, „Poezii din tranşeele războiului 1916–1918”, vo-lum de documente, respectiv poezii (Editura Tiparg, 2008) şi a participat la peste 30 de sesiuni de comunicări ştiinţifice desfăşurate la Constanţa, Curtea de argeş, Câmpulung Muscel şi Târgovişte.

Dr. GEORGETA LUMINIŢA GIURGIU

S-a născut la 20 noiembrie 1956 în municipiul Bucureşti.a absolvit Liceul Teoretic nr. 32 (1975), Facultatea de istorie-Filosofie la

Universitatea din Bucureşti (1979), Cursul postuniversitar de perfecţionare în management arhivistic – Facultatea de istorie, Universitatea din Bucureşti (1999), Cursul postuniversitar în domeniul comunicare şi relaţii publice – Universitatea

Page 161: SIA in Slujba Culturii Nationale

161Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

naţională de apărare (2003–2004), Şcoala doctorală a Facultăţii de istorie şi Şti-inţe Politice, Universitatea „Ovidius” Constanţa (2008–2011), doctor în istorie.

a fost profesoară la Şcoala generală nr. 1 din comuna Corod, judeţul Galaţi (1 septembrie–15 octombrie 1979) şi ulterior arhivist, arhivist principal, expert în management arhivistic şi custode al arhivei de microfilme (1979–2001), şef Birou Tehnic-administrativ (2001–2003), şef Secţie Studii şi documentare istorică şi redactor-şef adjunct al revistei „document. Buletinul arhivelor Militare româ-ne” (2004–2007), şef Birou Memorialistică şi redactor-şef al revistei „document. Buletinul arhivelor Militare române (2007–prezent) şi al „Calendarului tradiţii-lor militare” (2009–prezent).

Este membră a Comisiei române de istorie Militară, Comisiei de Heraldică şi denumiri a Ministerului apărării naţionale, Comisiei Superioare de recon-stituire a Statului Major General şi membră de onoare a asociaţiei naţionale a Veteranilor de război.

a efectuat stagii de pregătire la Oficiul istoric al Statului Major al Forţelor Terestre din roma, italia (octombrie 1998), Centrul de documentare istorică din Bruxelles, Belgia (octombrie 2003), arhivele Militare ale Ministerului apărării din Chişinău, republica Moldova (decembrie 2004), Comandamentul Suprem al Puterilor aliate din Europa (SHaPE) din Mons, Belgia (septembrie, noiembrie–decembrie 2006).

Printre articolele şi studiile elaborate se numără „Politica interbelică pri-vind organizarea naţiunii şi teritoriului pentru război”, „Pădurile – element al apărării naţionale interbelice”, „dezvoltarea Căilor Ferate române în perioa-da interbelică – element al apărării naţionale”, „Consideraţii asupra concepţiei Consiliului Superior al apărării Ţării cu privire la fortificarea frontierei de Vest a româniei în perioada interbelică”, „anul politic 1989 în stenogramele ultime-lor întâlniri ale preşedintelui nicolae Ceauşescu” (coautor), „Organizarea naţi-unii şi teritoriului pentru apărare în concepţia Consiliului Superior al apărării Ţării în perioada interbelică”, „Consideraţii cu privire la organizarea defensivă a româniei în perioada interbelică”, „Consideraţii privind înfiinţarea Comitetului de Coordonare al apărării Ţării”, „Problematica înzestrării armatei şi creării in-dustriei naţionale de apărare în atenţia Consiliului Superior al apărării Ţării în perioada interbelică”, „Harta ţării – instrument principal în pregătirea şi orga-nizarea apărării naţionale în perioada interbelică”, „Un proiect interbelic pentru alimentarea cu apă şi canalizarea localităţilor din dobrogea”, „Consideraţiile ge-neralului adjutant Paul angelescu privind dezvoltarea aeronauticii româneşti în perioada interbelică”, „Consiliul Superior al apărării Ţării şi stadiul înzestrării armatei în anul 1935”, „Crearea zonelor militare în preocupările Consiliului Su-perior al apărării Ţării în perioada interbelică”, „românia după Primul război Mondial. Priorităţile apărării noului stat naţional în atenţia Consiliului Superior

Page 162: SIA in Slujba Culturii Nationale

162 Marian MOŞnEaGU

al apărării Ţării”, „Statul Major General şi poziţia româniei faţă de problema dezarmării în perioada interbelică”, „Consiliul Superior al apărării Ţării şi po-litica navală din perioada interbelică”, „Consiliul Superior al apărării Ţării şi chestiunea terenurilor inundabile”, „Consiliul Suprem de apărare al Ţării”, „Le-gea asupra organizării Comandamentelor armatei”, „Legea asupra administra-ţiei armatei (1883)”, „Consideraţii referitoare la înfiinţarea Corpului Ofiţerilor Sanitari – 1862”, „File de arhivă. Lupta de la 13 septembrie 1848 dintre români şi turci după descrierea lui ion Brătianu. File de cronică”, „Consiliul Superior al apărării Ţării – instituţie a sistemului naţional de apărare”, „Însemnul he-raldic al Serviciului istoric al armatei”, „Omagiul armatei române Maiestăţii Sale regele Carol i”, „Evoluţia uniformei pentru Marina Militară în perioada 1947–1989”, „Constantin Kiriţescu, portretist ’20. Speranţe şi iluzii”, „registrul istoric. Un document perimat sau încă actual?”, „25 Octombrie 1944: Eliberarea completă a teritoriului naţional (coautor)”, „Cinci ani pentru profesionalizarea armatei franceze”, „Scrisorile unui erou: locotenentul Victor Comşa”, „arhivele Militare ale republicii Moldova”, „alexandru danielopol”, „Potez 63 pe Fron-tul de Est” (coautor), „Tratativele româno-sovietice privind înapoierea flotei de război şi comerciale (1944–1945)”, „Consideraţii privind practica internaţio-nală şi legislaţia românească privind accesul cercetătorilor la documentele de arhivă”, „Mănăstirea Mihai Vodă”, „drapelul de luptă. Ceremonialul din 1902”, „Femei-comisar, activiste şi ministrese”, „revoluţia română din 1848”, „Fonduri de arhivă: Consiliul Superior al apărării Ţării – Secretariat” (coautor), „120 de ani de la proclamarea independenţei de stat a româniei (9 mai 1877–9 mai 1997)”, „În amintirea marelui poet Mihai Eminescu”, „Moment aniversar: Mihai Viteazul”, „activitatea Grupului 2 Bombardament în perioada 20 iunie–16 oc-tombrie 1941”, „Humanité – Le Grand Quartier General nr. 5078/06.09.1941”, „The Spirit of Honour and Kindness”, „Simţire creştină 20 iulie 1941 Honikovti”, „Tabel cu efectivele armatei la data de 15.08.1944”, „nava-şcoală ariS în vizită la Constanţa”, „Uniunea Sovietică revendică şi gurile dunării” şi „Starea de spirit a populaţiei transilvănene la începutul deceniului al iV-lea reflectată în docu-mentele de arhivă ale Corpului 6 armată”.

dintre comunicările ştiinţifice prezentate se numără „Consideraţiile colo-nelului Gheorghe Băgulescu asupra raidurilor aeriene ale lui alexandru Papană şi Constantin Cantacuzino în perioada interbelică”, Sesiunea de comunicări ştiinţi-fice „O sută de ani de învăţământ militar aeronautic. Tradiţie şi continuitate. doc-trină, instruire, înzestrare, personalităţi”, organizată de Şcoala de aplicaţie pentru Forţele aeriene „aurel Vlaicu”, Ziliştea-Boboc (14–15 iunie 2012), „Generalul Gheorghe Băgulescu personalitate marcantă a perioadei interbelice”, Sesiunea in-ternaţională de istorie „ionel i.C. Brătianu” cu tema „Spaţiul românesc la răscru-cea istoriei”, organizată de Consiliul Judeţean argeş, Primăria Municipiului Piteşti,

Page 163: SIA in Slujba Culturii Nationale

163Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

Universitatea din Piteşti, Facultatea de ştiinţe socio-umane, departamentul relaţii internaţionale, istorie şi filosofie şi Fundaţia culturală „doina şi ion aldea Teodo-rovici” (Piteşti, 18–19 mai 2012), „armata şi Biserica (1870–1948)”, Simpozionul naţional „istorie, spiritualitate şi eroism” organizat de arhiepiscopia râmnicului, Facultatea de istorie şi Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii „Ovidius” Constan-ţa şi Serviciul istoric al armatei, „Consideraţii cu privire la organizarea defensivă a româniei în perioada interbelică”, Conferinţă naţională dedicată împlinirii a 70 de ani de la intrarea româniei în cel de-al doilea război Mondial, organizată de Muzeului Marinei române (Constanţa, 20 mai 2011), „Consideraţii asupra con-cepţiei Consiliului Superior al apărării Ţării cu privire la fortificarea frontierei de Vest a româniei în perioada interbelică”, Sesiunea anuală a Oficiului naţional pentru Cultul Eroilor, ediţia a iV-a (Bucureşti, 8 decembrie 2010), Sesiunea anua-lă de comunicări ştiinţifice dedicată „Omagierii profesorului ioan Scurtu cu prile-jul împlinirii vârstei de 70 de ani”, organizată de Muzeul „Unirii” (Focşani, 26–27 noiembrie 2010), Colocviul „O viaţă dedicată istoriei naţionale – dan Berindei”, Fundaţia Europeană Titulescu (23 martie 2010), „rolul şi locul arhivelor militare în cercetarea şiinţifică”, Şedinţă de comunicări ştiinţifice cu tema „istoriografia românească actuală”, organizată de Secţia de istorie a academiei Oamenilor de Ştiinţă, moderată de prof. univ. dr. ioan Scurtu şi prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu (22 martie 2010), „Crearea zonelor militare în preocupările Consiliului Superior al apărării Ţării în perioada interbelică”, Sesiunea de comunicări ştiinţifice dedi-cată sărbătoririi a 150 de ani de la înfiinţarea Forţelor navale române, organizată de Muzeul Marinei române (Constanţa, 26 noiembrie 2010), Sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice cu tema „90 de ani de la consacrarea pe plan internaţio-nal a Marii Uniri a românilor de către Conferinţa Păcii din 1919 şi Tratatele din cadrul Sistemului Paris-Versailles”, organizată de Muzeul Unirii (Focşani, 27–28 noiembrie 2009), Sesiunea de comunicări ştiinţifice cu participare internaţională cu tema „Statul Major în arhitectura organismului militar românesc. 1859–2009”, dedicată împlinirii a 150 de ani de la înfiinţarea Statului Major General şi Zilei arhivelor Militare, organizată de arhivele Militare române (Piteşti, 25–26 iulie 2009), „Evoluţia Statului Major General de la înfiinţare şi până la Primul război Mondial”, Simpozion itinerant „Statul Major General – 150 ani de la înfiinţare” organizat de Statul Major General, în perioada iunie–octombrie 2009, în locali-tăţile Buzău, Focşani, Craiova, Curtea de argeş, Breaza, Braşov, Făgăraş, Brăila, Mangalia şi Constanţa, „repere ale destinului militar al mareşalului alexandru averescu”, Sesiune de comunicări ştiinţifice cu tema „150 de ani de la naşterea mareşalui alexandru averescu”, organizată de Biblioteca naţională a româniei – Serviciul Colecţii Speciale (5 martie 2009), „Evoluţia uniformei pentru Mari-na Militară în perioada 1947–1989”, Sesiune de comunicări ştiinţifice a Muzeului Militar naţional „regele Ferdinand i” (17 noiembrie 2008), „Politica navală din

Page 164: SIA in Slujba Culturii Nationale

164 Marian MOŞnEaGU

perioada interbelică în concepţia Consiliului Superior al apărării Ţării”, Sesiune ştiinţifică naţională „130 de ani de la reintegrarea dobrogei în statul român mo-dern” organizată de Universitatea „Ovidius” (Constanţa, 21–22 noiembrie 2008), „Marea Unire şi constituirea sistemului naţional de apărare”, Sesiune de comuni-cări ştiinţifice „Unitate, continuitate şi independenţă în istoria poporului român. 90 de ani de la Marea Unire (1918–2008)”, organizată de Muzeul naţional al Uni-rii (alba iulia, 14–15 noiembrie 2008), „Consideraţii cu privire la semnificaţia zilei de 25 Octombrie”, Simpozionul „armata româniei între datorie şi onoare”, organizat de Brigada 2 infanterie „rovine” (Craiova, 24 octombrie 2008), „admi-nistraţia fluvială otomană a dunării (1863–1878)”, Conferinţa „Civilizaţia şi cultul navigaţiei la dunărea de Sus” organizată de Liga navală română – filiala Turnu Severin (Orşova, 25 septembrie 2008), „24 ianuarie 1859 în context internaţional”, activitate de instruire organizată de Statul Major General (Bucureşti, 24 ianuarie 2008), „Consideraţii asupra aniversării a 125 de ani de la înfiinţarea Brigăzii 2 infanterie „rovine”, Sesiune de comunicări ştiinţifice organizată de Cercul Mili-tar Craiova (30 martie 2008), „Omagiul armatei române Maiestăţii Sale regele Carol i”, Sesiune de comunicări ştiinţifice cu prilejul sărbătoririi Zilei arhivelor Militare (Piteşti, 26 iulie 2008), „Tripla semnificaţie a zilei de 9 Mai”, activitate de instruire organizată de Statul Major al Forţelor Terestre (Bucureşti, 9 mai 2007), „Semnificaţia militară a zilei de 25 Octombrie”, activitate de instruire organizată de Statul Major al Forţelor Terestre (Bucureşti, 25 octombrie 2007), „registrul istoric al Unităţii – document de actualitate sau un document perimat?”, activi-tatea de instruire organizată de Corpul 4 Operaţional „Mareşal averescu”, Cercul Militar Cluj-napoca, „activitatea Comandamentului Portului şi Zonei Constanţa în cel de-al doilea război Mondial”, Sesiune de comunicări ştiinţifice a Muzeului Marinei române din Constanţa, „aviaţia română şi Tratatul de Pace de la Paris”, Sesiune de comunicări ştiinţifice cu prilejul sărbătoririi Zilei arhivelor Militare (Piteşti, 25–27 iulie 2003), „ipoteze operative ale Marelui Stat Major şi ale Cor-pului 6 armată privind operaţiile militare în Banatul de S-V”, Oradea, Sesiunea de comunicări ştiinţifice a Muzeului Militar naţional „regele Ferdinand i”, „date privind situaţia Marinei Militare în anul 1899”, Sesiune de comunicări ştiinţifice a Muzeului Marinei române din Constanţa, „date privind instrucţia trupelor de pe litoral subordonate Comandamentului Litoralului Maritim şi Fluvial 1944–1946”, Sesiunea de comunicări ştiinţifice a Muzeului Marinei române din Constanţa.

Este coautor la „În slujba Muzei Clio – O istorie a Serviciului istoric al Marelui Stat Major 1920–1945” (Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, Bucureşti, 2006), „relaţiile militare româno-germane, 1939–1944, documente” (Editura Europa nova, Bucureşti, 2000) şi „Structuri militare române care au lu-crat pentru aplicarea Convenţiei de armistiţiu şi a Tratatului de Pace, inventar arhivistic”, vol. 1-2 (Editura Militară, Bucureşti, 1999).

Page 165: SIA in Slujba Culturii Nationale

165Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

a realizat expoziţia cu tema „Capacitatea Ministerului apărării naţionale de a relaţiona cu Ministerele apărării naţionale aliate 1859–2004”, la sediul Mi-nisterului apărării naţionale în 2004.

a asigurat consultanţă ştiinţifică Studioului Cinematografic al armatei, în anul 1996, pentru realizarea filmelor documentare „Generalul Cinema”, „Cimitire şi locuri de înhumare ale militarilor străini pe teritoriul româniei”, „Corpul 7 ar-mată” şi „istoria artileriei şi rachetelor antiaeriene”.

Prin decretul nr. 1091 din 10.12.2004 i-a fost conferit Ordinul „Virtutea Mi-litară” în gradul de Cavaler cu însemn pentru civili „pentru activitatea susţinută în perfecţionarea organismului militar românesc, pentru disciplina şi devotamentul dovedite în pregătirea de luptă în vederea transformării armatei române într-un parteneriat de nădejde în cadrul naTO”, cu ocazia Zilei naţionale a româniei iar prin decretul nr. 788 din 6.12.2012, Ordinul „Virtutea Militară” în grad de Ofiţer cu însemn pentru civili, „în semn de apreciere pentru serviciile deosebite pe care le-a adus armatei româniei, pentru rezultatele remarcabile obţinute în procesul de instruire, precum şi pentru înaltul profesionalism dovedit în executarea misi-unilor încredinţate”, cu prilejul Zilei naţionale a româniei.

MAIOR MARIUS-IONEL GIURGIU

S-a născut la 26 decembrie 1948 în municipiul Bucureşti.a absolvit Liceul „alexandru ioan Cuza” din Bucureşti (1966), Facultatea

de istorie din cadrul Universităţii Bucureşti (1973) şi Cursul postuniversitar de management arhivistic la Şcoala naţională de arhivistică (1996).

Între 26 octombrie 1966–11 februarie 1968 a satisfăcut stagiul militar.a activat ca pedagog la Liceul „Matei Basarab” Bucureşti (11 februarie

1968–1 octombrie 1969), profesor la Şcolile Generale din comunele Letca nouă, Schitu şi Ghimpaţi din judeţul ilfov (1973–1979) şi arhivist în cadrul Secţiei arhi-ve din Marele Stat Major (1 septembrie 1979–30 septembrie 1984).

La 30 septembrie 1984 a fost activat ofiţer cu gradul de locotenent-major, desfăşurându-şi activitatea în continuare în cadrul Secţiei arhive, până la 30 no-iembrie 1996, când a fost trecut în rezervă. a fost avansat în gradul de căpitan (23 august 1989) şi de maior (31 iulie 1995).

a publicat studii şi articole de istorie militară în „acta Musei Porolissensis”, „Lupta întregului popor”, „Viaţa militară”, „revista de istorie Militară”, „Ştiinţă şi Tehnică”. În anul 1995 a devenit colaborator al revistei „destine”. Printre articolele publicate se numără „Mişcarea muncitorească din românia între anii 1917–1921. Crearea Partidului Comunist român”, „Politica militară a româniei 1914–1916 (în lumina surselor de stat-major)”, „Operaţiile desfăşurate de divizia 8 Cavalerie în

Page 166: SIA in Slujba Culturii Nationale

166 Marian MOŞnEaGU

vederea eliberării judeţului Sălaj – octombrie 1944”, „Pe aici nu se trece – episodul eroic de la Chicera, august 1917 – Mărăşeşti”, „inamicul a trebuit să recunoască şi el: românul lupta excelent (extrase din Jurnalul de operaţii al armatei i austro-Un-gare)”, „Chicera, 1/14 august 1917. Pildă de bravură, devotament şi sacrificiu către ţară; Eroii de la Prunişor”, „asasinări, deportări, jaf, incendieri...”, „Problema neutra-lităţii dunării şi Mării negre în tratativele de la Brăila din 31.12.1917/01.01.1918”, „Comandamentul militar al portului şi zonei Constanţa (1940–1945)”, „Centenar Hermann Oberth (1894–1994)”, „Hermann Oberth – deschizător de drumuri în cosmonautică”, „Hermann Oberth – un destin în cosmonautică”, „a. Chibici râv-neanu (1849–1917), un memorialist al războiului de independenţă”, „ioan S. ne-niţescu (1854–1901), poet al epopeii neatârnării”, „Theodor Şerbănescu – fapte de arme, fapte de litere”, „Un tânăr poet mort pe frontul din ardeal: Constantin T. Stoika”, „George Togan la 85 de ani”, „Crucişătorul EMdEn în vizită la Con-stanţa (1938)”, „Un comando reuşit”, „Un Erich Maria remarque al românilor – scriitorul ioan Missir”, „Participarea româniei la cel de-al doilea război Mondial (22.06.1941–09.05.1945)”, „55 de la angajarea armatei române pe Frontul de Est (22.06.1941–22.06.1996)”, „Spre un destin fericit – românia Mare. 80 de ani de la intrarea româniei în Primul război Mondial (august 1916–august 1996)”, „din jurnalul de luptă al aviaţiei româno-germane în perioada 22.08–15.10.1941”, „Spre un destin fericit – românia Mare. anul 1917. 80 de ani de la victoriile de la Mă-răşti, Mărărşeşti şi Oituz (iulie–august 1917 – iulie–august 1997)”, „destinele mo-tonavelor TranSiLVania şi BaSaraBia” şi „Spre un destin fericit – 80 de ani de la Unirea Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei”.

a fost distins cu premii pentru activitatea publicistică de către Societatea Culturală „destine” din Bucureşti, în 1996 şi 1998.

S-a stins din viaţă la 24 ianuarie 2002.

Dr. TEODORA GIURGIU

S-a născut la 22 februarie 1982, în municipiul Bucureşti. a absolvit Liceul teoretic „Marin Preda” din Bucureşti, profilul limbi străi-

ne engleză-franceză (2000), Colegiul de administraţie Publică (2003), Facultatea de administraţie Publică (2005) şi masteratul „Spaţiul public european” (2007) în cadrul Şcolii naţionale de Studii Politice şi administrative din Bucureşti. În anul 2012 a obţinut titlul de doctor în istorie la Facultatea de istorie şi Ştiinţe Politice din cadrul Universităţii „Ovidius” Constanţa.

Între 1 noiembrie 2005–21 decembrie 2006 a activat la Oficiul naţional pentru Cultul Eroilor iar din 22 decembrie 2006 este angajată la Serviciul istoric al armatei.

Page 167: SIA in Slujba Culturii Nationale

167Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

Este redactor al revistei „document. Buletinul arhivelor Militare româ-ne” de la nr. 1/2010 până în prezent şi redactor al „Calendarului tradiţiilor mili-tare” (periodic de istorie şi cultură militară) de la nr. 2/2010 până în prezent. de asemenea, a realizat traducerea în limba engleză a sumarelor, rezumatelor şi cu-vintelor-cheie pentru revista „document. Buletinul arhivelor Militare române” începând cu nr. 1/2008 până în prezent şi pentru „Calendarul tradiţiilor militare” de la nr. 1/2009 până în prezent.

a participat la numeroase manifestări ştiinţifice, precum Sesiunea de co-municări „1812–2012. 200 de ani de la răpirea Basarabiei de către imperiul rus”, ediţia a Viii-a (Maia Catargi, 7–8 septembrie 2012), Simpozionul naţional „95 de ani de la epopeea românească din vara anului 1917 (Mărăşti–Mărăşeşti–Oituz)”, (Focşani, 3–4 august 2012), Simpozionul naţional „Constituirea statului naţional modern român. Focşani – Capitala Unirii” (Focşani, 6–7 iulie 2012), Simpozionul naţional „românii între Est şi Vest” (Focşani, 28–29 octombrie 2011), Simpozionul naţional „istorie, spiritualitate şi eroism” (râmnicu Vâlcea, 21 octombrie 2011), Simpozionul naţional „intelectualii şi războiul de întregire a româniei” (Focşani, 16–17 septembrie 2011), Simpozionul naţional prilejuit de împlinirea a 140 de ani de la naşterea marelui istoric nicolae iorga (Focşani, 17–18 iunie 2011), Sesi-unea anuală desfăşurată la Focşani dedicată „Omagierii profesorului ioan Scurtu cu prilejul împlinirii vârstei de 70 de ani” (26-27 noiembrie 2010), Colocviul „O viaţă dedicată istoriei naţionale – dan Berindei”, Fundaţia Europeană Titulescu (23 martie 2010), Sesiunea anuală dedicată celor „90 de ani de la consacrarea pe plan internaţional a Marii Uniri a românilor de către Conferinţa Păcii din 1919 şi Tratatele din cadrul Sistemului Paris-Versailles” (Focşani, 27–28 noiembrie 2009), Sesiunea de comunicări ştiinţifice cu participare internaţională cu tema „Statul Major în arhitectura organismului militar românesc. 1859–2009”, dedicată împli-nirii a 150 de ani de la înfiinţarea Statului Major General şi Zilei arhivelor Militare (Piteşti, 25–26 iulie 2009) şi a susţinut comunicările ştiinţifice „Executarea de către aeronautica militară română a articolelor 3, 7, 10 şi 12 din Convenţia de armistiţiu (23 august 1944–31 decembrie 1945)”, Sesiunea de comunicări ştiinţifice „O sută de ani de învăţământ militar aeronautic. Tradiţie şi continuitate. doctrină, instru-ire, înzestrare, personalităţi”, Ziliştea-Boboc (14-15 iunie 2012), „Stadiul îndepli-nirii obligaţiilor prevăzute de articolele 1, 2 şi 3 din Convenţia de armistiţiu la 30 septembrie 1946”, Sesiunea internaţională de istorie „ionel i.C. Brătianu”, ediţia a iV-a desfăşurată sub titlul generic „Spaţiul românesc la răscrucea istoriei” (Piteşti, 18–19 mai 2012), „Situaţia flotei române şi plăţile efectuate de statul român până la 30 septembrie 1946”, comunicare susţinută la „Careul Marinarilor” (21 martie 2012), „Stadiul îndeplinirii de către Oficiul pentru aplicarea Tratatului de Pace a obligaţiilor ce îi reveneau româniei prin Convenţia de armistiţiu şi Tratatul de Pace, la data de 01.07.1948”, Sesiunea de comunicări ştiinţifice, cu participare

Page 168: SIA in Slujba Culturii Nationale

168 Marian MOŞnEaGU

internaţională cu tema „arhivistica militară românească în slujba istoriografiei naţionale” (Piteşti, 23 iulie 2010), „aplicarea Convenţiei de armistiţiu şi a Trata-tului de Pace în preocuparea structurilor militare române (1944–1948)”, şedinţă de comunicări la Secţia de istorie a academiei Oamenilor de Ştiinţă, moderată de prof. ioan Scurtu şi prof. Gheorghe Buzatu (22 martie 2010).

a publicat „Executarea de către statul român a obligaţiilor stabilite de art. 12-19 din Convenţia de armistiţiu la 23 ianuarie 1945”, în „document. Buletinul arhivelor Militare române”, an XV, nr. 4(58)/2012, „Consideraţii referitoare la necesitatea modificării clauzelor militare, navale şi aeriene din Tratatul de Pace”, în Studii de istorie, vol. i, editori Constantin Buşe, ionel Cândea (Editura istros, Brăila, 2012), „Executarea de către statul român a obligaţiilor stabilite de art. 8-11 din Convenţia de armistiţiu la 23 ianuarie 1945”, în „document. Buletinul arhi-velor Militare române”, an XV, nr. 3(57)/2012, „Executarea de către statul român a obligaţiilor stabilite de art. 1-7 din Convenţia de armistiţiu la 23 ianuarie 1945”, în „document. Buletinul arhivelor Militare române”, an XV, nr. 2(56)/2012, „Ca-drul legal de înfiinţare şi funcţionare a Comisiilor regionale (1946)”, în „docu-ment. Buletinul arhivelor Militare române”, an XV, nr. 1(55)/2012, „Un bun şi preţios român. Locotenent-colonelul ioan iliescu”, în „Calendarul tradiţiilor mi-litare 2012”, anul iii/2011, „Consideraţii privind înfiinţarea Comisiei române pentru aplicarea armistiţiului şi Comisariatului General al Executăţii armis-tiţiului (1944–1945)”, în „Orizonturi istoriografice”, anul ii, nr. 1/2011 (Editura Muntenia, Constanţa), „reorganizarea armatei române în urma încheierii Tra-tatului de Pace”, în „document. Buletinul arhivelor Militare române”, an XiV, nr. 4(54)/2011, „Consideraţii privind situaţia administrativă, economică şi sanitară din Moldova şi Bucovina de sud după 23 august 1944”, în „Buletinul Muzeului Militar naţional regele Ferdinand i” (2011), „Consideraţii referitoare la condiţiile de restituire a capturilor de război sovietice impuse de Comisia aliată de Con-trol”, în „anuarul Muzeului Marinei române” XiV/2011, „Consideraţii privind efectuarea cheltuielilor pentru executarea obligaţiilor statului român, decurgând din Convenţia de armistiţiu încheiată cu naţiunile Unite”, în „document. Buleti-nul arhivelor Militare române”, an XiV, nr. 3(53)/2011, „activitatea Subcomisiei pentru aplicarea articolului 12 din Convenţia de armistiţiu, de la 7 octombrie până la 6 decembrie 1944”, în „document. Buletinul arhivelor Militare române”, an XiV, nr. 2(52)/2011, „Structuri responsabile cu îndeplinirea prevederilor art. 12 din Convenţia de armistiţiu”, în „românia în focul războiului: volum de studii dedicat împlinirii a 70 de ani de la intrarea româniei în cel de-al doilea război Mondial (1941–2011)” (Editura Muzeului Marinei române, Constanţa, 2011), „rolul Serviciului Central de Lichidări şi decontări cu armatele aliate în timpul celui de-al doilea război Mondial”, în „document. Buletinul arhivelor Militare române”, an XiV, nr. 1(51)/2011, „aplicarea Convenţiei de armistiţiu şi a Trata-

Page 169: SIA in Slujba Culturii Nationale

169Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

tului de Pace în preocuparea structurilor militare române”, în „Orizonturi istorio-grafice”, anul i, nr. 1/2010 (Casa Editorială demiurg, iaşi), „Consecinţele aplicării clauzelor militare ale Tratatului de Pace asupra Marinei române”, în volumul de studii „Forţele navale române. 150 de ani de tradiţie” (Editura Muzeului Mari-nei române, Constanţa, 2010), „Înfiinţarea Oficiului pentru aplicarea Tratatului de Pace (1947)”, în „Studia in Honorem magistri ion Calafeteanu LXX, istorie şi istoriografie contemporană”, editor coordonator Florin Stan (Editura Muzeului Marinei române, 2010), „aplicarea Convenţiei de armistiţiu şi a Tratatului de Pace în preocuparea structurilor militare române (1944–1948)”, în „iluzii, teamă, trădare şi terorism internaţional – 1940, Omagiu profesorului ioan Scurtu, vol. ii”, coordonatori Gh. Buzatu, Marusia Cîrstea, Horia dumitrescu, Cristina Păiuşan-nuică (Casa Editorială demiurg, iaşi, 2010), „Stadiul îndeplinirii de către Oficiul pentru aplicarea Tratatului de Pace a obligaţiilor ce îi reveneau româniei prin Convenţia de armistiţiu şi Tratatul de Pace, la data de 01.07.1948”, în „armata română şi patrimoniul naţional” (Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, Bucureşti, 2010), „arhivele Militare române în serviciul cetăţenilor”, în „docu-ment. Buletinul arhivelor Militare române”, an Xiii, nr. 1(47)/2010.

Este coautor al articolelor „Omagiul armatei române Majestăţii Sale rege-le Carol i”, Sesiunea de comunicări ştiinţifice Piteşti, în „armata română şi Uni-tatea naţională – studii şi comunicări” (Editura delta Cart Educaţional, Piteşti, 2008) şi „Evoluţia uniformei pentru Marina Militară în perioada 1947–1989”, în Buletinul Muzeului Militar naţional „regele Ferdinand i”, serie nouă, 2008.

LOCOTENENT-COLONEL ADRIAN GRIGORE

S-a născut la 21 septembrie 1970 în municipiul alexandria, judeţul Te-leorman.

a absolvit Liceul Militar „Tudor Vladimirescu” din Craiova (1989), insti-tutul Militar de artilerie şi Geodezie „ioan Vodă” din Sibiu, specialitatea artile-rie şi rachete (1992), Cursul de perfecţionare pentru ofiţeri de artilerie şi rachete (1999), Facultatea de inginerie din cadrul Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu (2000), departamentul pentru pregătirea personalului didactic (2002), Cursul de stat-major în domeniul gestionării resurselor umane (2004), Cursul de limba ger-mană – începători (2005), Cursul intensiv limba engleză – nivel începător (2009) şi cursurile de master în domeniul „Securitate şi apărare” din cadrul departa-mentului de operaţii întrunite, studii strategice şi de securitate al Universităţii naţionale de apărare „Carol i” (2011–prezent).

a activat în calitate de comandant pluton, comandant baterie, şef de stat-major de batalion, instructor, ofiţer de stat-major la regimentul 23 Mecanizat „Bihor”, Centrul 79 instrucţie şi depozitare, divizionul 445 artilerie antitanc,

Page 170: SIA in Slujba Culturii Nationale

170 Marian MOŞnEaGU

Şcoala de aplicaţie pentru artilerie şi rachete „ioan Vodă” (transformată ulte-rior în Şcoala de aplicaţie pentru Unităţi de Sprijin de Luptă „General Eremia Grigorescu”), Brigada 42 artilerie antitanc şi Batalionul 724 Trupe Teritoriale din cadrul Statului Major al Forţelor Terestre (1992–2007), la direcţia personal şi mobilizare din Statul Major General (2007–2010) şi ca şef al Secţiei gestionare patrimoniu arhivistic şi politici editoriale la Serviciul istoric al armatei 2010–prezent.

a fost distins cu Semnul onorific „În Serviciul armatei” pentru 15, respec-tiv 20 de ani de activitate.

CĂPITAN DAN MIHAI GUGEANU

S-a născut la 29 octombrie 1978, în oraşul Ştefăneşti, judeţul Botoşani. a absolvit Liceul Militar de Marină „alexandru ioan Cuza” (1997), acade-

mia navală „Mircea cel Bătrân” (2002), Cursul de reîmprospătare a cunoştinţelor de limba engleză (2007), Cursul administrarea sistemului de operare Windows (2007) şi Cursul avansat pentru ofiţeri din Forţele navale (2007).

a activat în calitate de ofiţer 4 în Biroul Operaţii şi Pregatire de Luptă la di-vizionul 126 Vedete rapide (iulie 2002–decembrie 2003), comandant Serviciu de Luptă artilerie şi rachete la puitorul de mine şi plase 271 din divizionul 146 nave Minare deminare (decembrie 2003–mai 2004), comandant Serviciu de Luptă na-vigaţie la dragorul maritim 29 din divizionul 146 nave Minare deminare (mai 2004–iunie 2006), ofiţer 4 în Biroul Operaţii şi Pregătire de Luptă din divizionul 146 nave Minare deminare (iunie 2006–martie 2009), comandant Serviciu de Luptă Operaţii la dragorul maritim 24 din divizionul 146 nave Minare deminare (martie–iulie 2009) şi şef al depozitului intermediar de arhivă la Muzeul Marinei române Constanţa (iulie 2009–prezent).

a fost distins cu „Emblema de Onoare a Forţelor navale” (2008 şi 2011).

LAVINICA IACOB

S-a născut la 18 aprilie 1950, în localitatea Ştefăneşti, judeţul Vâlcea.a absolvit Şcoala generală în localitatea natală (1965), Liceul Teoretic dră-

găşani (1969), institutul Pedagogic de trei ani din Bacău, Facultatea de Filologie (1972), gradul ii în învăţământ (1980), în urma promovării probelor de examen în cadrul Universităţii „alexandru ioan Cuza” iaşi şi Cursul postuniversitar în specializarea management arhivistic (1999).

Page 171: SIA in Slujba Culturii Nationale

171Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

a activat ca profesor de limba şi literatura română la Şcoala Generală din roşiori, judeţul Bacău (1972–1984) şi arhivist principal cu studii superioare, ul-terior expert gradul i la Centrul de Studii şi Păstrare a arhivelor Militare istorice Piteşti (1984–2009).

a participat la sesiuni de comunicări ştiinţifice, organizate în cadrul institu-ţiei sau la nivel de judeţ pe diverse teme. a publicat „Consideraţii privind viaţa ge-neralului Stan Poetaş” şi „Legislaţia arhivistică în perioada interbelică. Specificul aplicării acesteia în armata română”, în volumul „restituiri” (Editura academiei de Înalte Studii Militare, Bucureşti, 2003) şi a colaborat la selecţia documentelor pentru cartea „Sub zodia lui Gutenberg. 85 de ani de la înfiinţarea primei struc-turi cu specific tehnic-editorial din armata română” (Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, Bucureşti, 2005).

LOCOTENENT-COLONEL DUMITRU IONAŞ

S-a născut la 12 decembrie 1926, în satul andreeşti, comuna Vladimiri, ju-deţul Gorj.

a absolvit Şcoala primară în comuna Vladimiri, judeţul Gorj (1941), Şcoala medie muncitorească nr. 5 Bucureşti (1960), Şcoala militară politică nr. 2 Beiuş (1950), Cursul calificare ofiţeri artilerie la Mihai Bravu (1958) şi Şcoala ofiţeri superiori Făgăraş (1961).

Grade militare: locotenent (1950–1953), locotenent-major (1953–1956), căpitan (1956–1962), maior (1962–1968) şi locotenent-colonel (1968).

a activat ca muncitor florar la Florăria Gh. Turturea din Bucureşti (1943–1948), militar în termen la Batalionul 6 vânători munte (1948–1949), militar în ter-men la Grupul 5 vânători munte (1949), elev la Şcoala militară politică nr. 2 Beiuş (1949–1950), locţiitor politic de companie la Comisariatul militar oraş-regiune Bu-cureşti (1950–1951), locţiitor politic de divizion la Brigada 85 artilerie grea indepen-dentă (1951–1953), locţiitor politic de divizion elevi la Şcoala militară de ofiţeri ar-tilerie nr. 2 (1953), locţiitor politic şef depozit la depozitul 663 muniţii (1953–1956), elev curs calificare la Cursul superior de perfecţionare ofiţeri artilerie (1956–1958), la dispoziţie pentru încadrare la armata a ii-a (1958), ajutor ofiţer cu recrutarea şi încorporarea la Comisariatul militar raion 23 august Bucureşti (1958–1962), deta-şat la Şcoala ofiţeri superiori de artilerie (1960–1961), ofiţer 2 cenzor militar şef în Secţia Cenzură la M.St.M. (1962–1967), ofiţer 2 cu arhiva în Secţia studii istorice la M.St.M. (1967–1969), ofiţer 4 în Biroul 2 arhivă din Secţia Studii istorice din M.St.M. (1969), ajutor în Biroul 2 arhivă din Secţia arhivelor Militare din cadrul M.St.M. (1969–1974) şi ofiţer 2 la Biroul arhivelor Militare la arhivele M.ap.n. (1974).

Page 172: SIA in Slujba Culturii Nationale

172 Marian MOŞnEaGU

La 23 iulie 1981 a fost trecut în rezervă.a fost distins cu Medalia „Meritul militar” clasele a ii-a (1954) şi i (1960),

Ordinul „Meritul militar” clasele a iii-a (1960), a ii-a (1970) şi i (1975), Medalia „a 50-a aniversare a P.C.r.” (1971), Medalia „25 ani de la proclamarea republicii” (1972) şi Medalia „a XXX-a aniversare a armatei republicii Socialiste românia” (1974).

LOCOTENENT-COLONEL TITI-PUIU IORGA

S-a născut la 14 martie 1969 în comuna Şirna, judeţul Prahova.a absolvit Liceul industrial nr. 3 Ploieşti (1987), Şcoala Militară de Ofiţeri

activi de infanterie „nicolae Bălcescu” Sibiu (1989), Facultatea de Ştiinţe Eco-nomice din cadrul Universităţii Petrol şi Gaze Ploieşti (2001), Cursul de stat-ma-jor în domeniul gestionării resurselor umane în cadrul Universităţii naţionale de apărare „Carol i” (2006), master la Facultatea de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii Petrol şi Gaze Ploieşti (2009), Curs de achiziţii publice (2008) şi Cursul postunivesitar de conducere în domeniul securităţii militare în cadrul Universităţii naţionale de apărare „Carol i” (2012).

a activat în calitate de comandant de pluton la Batalionul 201 deservire şi Transport (1989–1995), ajutor evidenţă gradaţi-soldaţi la direcţia Gospodă-rie (1995–1999), şef compartiment aprovizionare la agenţia de Cercetare pentru Tehnologii Militare (1999–2008), şeful Expoziţiei Permanente de Tehnică şi Teh-nologie Militară (2008–2010) şi comandantul depozitului intermediar de arhivă Tehnică (2010–prezent).

COLONELUL CORNEL JULEA

S-a născut la 3 mai 1957, în municipiul Craiova.a absolvit Liceul Militar „dimitrie Cantemir” Breaza (1976), Şcoala Mi-

litară de ofiţeri activi de Geniu, Construcţii şi Căi Ferate, specialitatea Geniu (1979), Cursul de perfecţionare comandanţi de companie (1985) şi de batalioane la Centrul de pregătire al Geniului (1987), Cursul de iniţiere în utilizarea calcula-toarelor personale compatibile iBM la academia Tehnică Militară (1993), Facul-tatea de ingineria şi Managementul Sistemelor Tehnologice în profilul mecanic, specializarea Maşini-unelte, Universiatea Politehnică Bucureşti (1997), Cursul de perfecţionare postuniversitar, specialitatea Managementul arhivistic la Facultatea de istorie a Universităţii Bucureşti (1999), Cursul postuniversitar de conducere a

Page 173: SIA in Slujba Culturii Nationale

173Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

marilor unităţi din categoriile de forţe ale armatei la Colegiul de Comandă şi Stat Major din cadrul Universităţii naţionale de apărare (2003) şi Cursul de limba engleză organizat de Statul Major General (2004).

a activat în calitate de comandant de pluton MTr şi pontonieri (1979–1983), comandant companie pontonieri (1983–1986) şi locţiitor al comandan-tului de batalion la regimentul 2 Pontonieri „Eftimie Croitoru” Turnu Măgurele (1987–1988), ofiţer 3 la şeful Serviciului Tehnic în regimentul 2 Pontonieri „Efti-mie Croitoru” (1986–1987), ofiţer 3 în Biroul Pregătire de luptă în regimentul 2 Pontonieri „Eftimie Croitoru” (1989–1990), ofiţer 2 în Biroul Planificarea pregăti-rii de luptă în Comandamentul Trupelor de Uscat (1991–1992), ofiţer 2 în Biroul Planificarea asigurării cu tehnică şi materiale la mobilizare în Secţia Organizare-Mobilizare din Statul Major al Trupelor de Uscat (1992–1996), ofiţer 2 în Biroul Microfilmare, prelucrare peliculă şi restaurare arhive, respectiv în Biroul Control şi evidenţă arhive la arhivele Militare din Statul Major General (1997–2002) şi ofiţer 2, respectiv ofiţer specialist în Biroul Elaborare state de organizare pentru forţe terestre din Secţia Organizare a Serviciului Structuri din Statul Major Ge-neral (2002–2008).

deţine certificatul de inovator nr. 348 pentru „dispozitiv de fixare a rame-lor la pontonul P.r. – 71 în vederea manevrării prin vâslire” (1985).

La 1 mai 2008 a fost trecut în rezervă.a fost distins cu Ordinul „Meritul Militar” clasele a iii-a (1995) şi a ii-a (1999)

şi Semnul onorific „În serviciul patriei” pentru 25 de ani de activitate (2004).

VASILICA MANEA

S-a născut la 12 decembrie 1950 în localitatea Balş, judeţul Olt.a absolvit Şcoala Generală Câmpeni, judeţul dolj (1965), Liceul Teoretic

Balş (1969), Facultatea de istorie, Universitatea din Bucureşti (1973) şi Cursul postuniversitar de management arhivistic, Universitatea din Bucureşti.

a activat ca arhivist (septembrie 1973–ianuarie 1982), arhivist principal (ianuarie 1982–aprilie 1996), expert arhivist (aprilie 1996–aprilie 2002) şi şef al Biroului Colecţii arhivistice (aprilie 2002–8 octombrie 2009), în cadrul Centrului de Studiere şi Păstrare a arhivelor Militare Piteşti.

a fost membru în consiliul ştiinţific al C.S.P.a.M.i. (2003–2009) şi membru în colectivul de redacţie al revistei „document. Buletinul arhivelor Militare ro-mâne’’ (2006–2010).

a participat la congrese, simpozioane, sesiuni ştiinţifice internaţionale, pre-cum al XXiX-lea Congres internaţional de istorie Militară (Bucureşti, 10 august 2003), Simpozionul internaţional al arhivelor Militare (Bucureşti, 5–8 septembrie

Page 174: SIA in Slujba Culturii Nationale

174 Marian MOŞnEaGU

1996), Muzeul Militar naţional, Bucureşti, cu tema „80 de ani de activitate în sluj-ba culturii române’’, „Operaţiuni ale unor unităţi militare române în zona oraşului Piteşti în noiembrie 1916” (în colaborare), la Liceul industrial nr. 7 (27 mai 1988), „Problema repartizării materialului flotant austro-ungar, conform hotărârii Con-siliului Suprem de la Paris (1919)”, la Muzeul Marinei Militare Constanţa (25–27 mai 1989), „Generalul medic argeşean nicolae Marinescu”, la Muzeul Municipal Curtea de argeş (9–10 octombrie 1998), „din rezoluţiile mareşalului ion anto-nescu”, la Muzeul Judeţean argeş (Piteşti, 4–5 noiembrie 1993), „Poziţia Marelui Stat Major în legătură cu reluarea relaţiilor diplomatice cu rusia Sovietică” (în colaborare), „repatrierea rămăşiţelor pământeşti ale domnitorului dimitrie Can-temir”, la Centrul de Cultură Brătianu (Ştefăneşti, argeş, iunie 2004), „aspecte ale luptelor duse de unităţi militare ale Corpului i armată în timpul retragerii din noiembrie 1916 în zona Piteşti” (în colaborare), la Muzeul Judeţean argeş (Piteşti, 3–4 noiembrie 1988), „Mărturii documentare privind unele acţiuni militare ale diviziilor 8 şi 14 infanterie în sudul zonei Muscel (noiembrie 1916)” (în colabora-re), la Complexul muzeul Goleşti (26-27 noiembrie 1988), „Învăţământul militar în argeş. Şcoala de Ofiţeri de artilerie Piteşti’’, la Complexul Muzeal Goleşti (sim-pozion aniversar, 2001), „Misiunea navală britanică (comandor Bowring) în româ-nia (1920) (în colaborare), la Muzeul Marinei române, Seminarul naţional, ediţia a XiV-a (Constanţa, 18–20 iunie 2003), „Colonelul canadian Joe Boyle în sprijinul românilor din Odessa” (1918) (în colaborare), la Muzeul Militar naţional ş.a.

Este coautor al volumelor de documente „armata română de la Ultima-tum la dictat. anul 1940. documente”, Fundaţia „General Ştefan Guşă”, vol. 1–3 (Editura Europa nova, Bucureşti, 2000), „Înzestrarea armatei române în perioada interbelică. documente 1919–1930, vol. i” (Editura academiei Tehnice Militare, Bucureşti, 2000), „relaţiile militare româno-germane, 1939–1944. documente”, vol. i (Editura Europa nova, Bucureşti, 2000), „relaţii militare româno-germane, 1940–1944. documente”, vol. ii (editor Fundaţia „General Ştefan Guşă”, Bucureşti, 2005), „O istorie a structurii centrale de personal a armatei române, 1862–1947” (Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, Bucureşti, 2006), „Înzestrarea ar-matei române în perioada interbelică. documente”, vol. ii, 1931–1935 (Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, 2008), coordonator în colaborare, „isto-ricul regimentului 4 dorobanţi argeş (1877–1946)” (Editura „Pământul”, 2008), coordonator în colaborare, «Casa regală a româniei în cronicile „neoficiale” ale „Monitorului oficial”. 1914–1924», vol 1–2 (Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, 2010) şi consultant de specialitate la „Ghidul arhivelor militare române” (Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, 2010).

a publicat studii şi articole de specialitate, precum „ion antonescu defi-nit prin rezoluţiile sale”, în „r.i.M.”, nr. 4/1997, „Presa militară românească din Transilvania în perioada 1919–1999”, în „Gazeta armatei a 4-a române la 50 de

Page 175: SIA in Slujba Culturii Nationale

175Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

ani de existenţă”, nr. 3/1998 (în colaborare), „Constituirea Escadrilei de torpiloare „Veneţia”’, în „r.i.M.”, nr. 61998, „Serviciul istoric al armatei franceze de uscat”, în „document. Buletinul arhivelor Militare române”, an i, nr. 1998, „Paradă la iaşi”, în „document. Buletinul arhivelor Militare române”, an i, nr. 4/1998, „Misiune specială”, în „document. Buletinul arhivelor Militare române”, an ii, nr 3/7/1999 (coautor), „Siberia, ultima escală”, în „document. Buletinul arhivelor Militare ro-mâne”, an iii, nr. 4(12)/2000, „românia şi problema dunării în perioada interbeli-că”, în „ românia în ecuaţia păcii şi dictatului” (Editura Paralela 45, Piteşti, 2001), „Muzeul Militar naţional şi vocaţia lui de cooperare europeană. Cazul expoziţiei de la roveretto”, în „Buletinul Muzeului Militar naţional”, serie nouă, nr. 1, Partea i, Bucureşti, 2003 (coautor), „Colonelul Canadian Joe W. Boyle în sprijinul româ-nilor din Odessa (1918)”, în „anuarul Muzeului Marinei române”, tom iV/2003, Editura Compania naţională administraţia Porturilor maritime Constanţa (coa-utor), „Prezenţe româneşti pe Muntele athos”, în „document. Buletinul arhivelor Militare române”, an iV, nr 3-4(21-22)/2003, „Ofiţeri români în războiul ameri-can de succesiune”, în „document. Buletinul arhivelor Militare române”, an Vi, nr. 1(23)/2004, „avatarurile unui periodic transilvănean”, în „document. Buleti-nul arhivelor Militare române”, an Vi, nr. 2-3(24-25)/2004 (coautor), „Marele Stat Major român în normalizarea relaţiilor cu UrSS”, în „document. Buletinul arhivelor Militare române”, an Vii, nr. 4(26)/2004 (coautor), „activitatea Co-misiei militare române din Franţa (1919–1924)”, în „argesis Xii. Studii şi comu-nicări”, Piteşti, 2004, (coautor), „arhivele militare în pericol”, în „document, an Viii, nr. 2-3(28-29)/2005, «Consideraţii asupra „cazului generalului avramescu” – „radio-tăcerea” pe frontul armatei a 4-a», în „românia în contextul internaţi-onal la sfârşitul celui de-al doilea război Mondial”. Studii şi comunicări (Editura C.T.E.a., Bucureşti, 2005), coautor, „Saint-Cyr şi ataşatul militar la Paris”, în „Ori-zont XXi”, an i, nr. iV/decembrie 2006, „raidul româniei Mari”, în „document. Buletinul arhivelor Militare române”, an Xi, nr. 1(39)/2008, „Misiunea navală engleză – comandor Bowring”, în „document”, an Xi, nr. 3(41)/2008, „alexan-dru Beldiman versus Brătianu”, în „Orizont XXi”, an iii, nr. iX/2008, „Pledoarie pentru cauza româniei în america – Vasile Stoica”, în „armata română şi uni-tatea naţională” (Editura delta Cart Educaţional, Piteşti, 2008), coautor, „1916. Convenţiile militare cu aliaţii – de jure şi de facto”, în „document. Buletinul ar-hivelor Militare române”, an Xii, nr. 1(43)/2009, „alexandru averescu, ataşat militar la Berlin”, în „document. Buletinul arhivelor Militare române, anul Xii, nr. 2(44)/2009, „Generalul Constantin Coandă la Kiev” (Editura Militară, Bucu-reşti, 2012), coautor.

a fost distinsă cu Premiul „General radu rosetti’’ pe anul 2000, acordat de „revista de istorie Militară” pentru lucrarea „armata română de la Ultimatum la dictat. anul 1940. documente’’.

Page 176: SIA in Slujba Culturii Nationale

176 Marian MOŞnEaGU

COLONEL Dr. VALENTIN N. MARIN

S-a născut la 8 noiembrie 1954, în comuna Mălureni, judeţul argeş.a absolvit Liceul teoretic Lupeni, judeţul Hunedoara (1973), Şcoala Milita-

ră Ofiţeri activi Tancuri „Mihai Viteazul” (1978), Facultatea de istorie din cadrul Universităţii Creştine „dimitrie Cantemir”, curs fără frecvenţă, cu licenţa susţi-nută şi promovată la Universitatea Bucureşti (1996), Cursul de limba franceză, organizat de Universitatea Populară a armatei (1999), Cursul postacademic de iniţiere în istoria şi filosofia ştiinţei şi tehnicii, organizat de C.r.i.F.S.T. a academi-ei române (2002). La 27 septembrie 2010 a devenit doctor în istorie la Facultatea de istorie a Universităţii Bucureşti, cu teza „Politică şi strategie la dunărea de Jos în secolele Vi a.Chr.–ii p.Chr”.

Este membru al Comisiei române de istorie Militară (1998), membru al Comisiei române de istorie Militară (mai 1998), membru titular al diviziei de istoria Ştiinţei din cadrul C.r.i.F.S.T. al academiei române (23 octombrie 2003–octombrie 2006), secretar al diviziei de istoria Ştiinţei din cadrul C.r.i.F.S.T. al academiei române (din octombrie 2006), secretar de redacţie al revistei „noe-ma” a C.r.i.F.S.T. a academiei române (din ianuarie 2007), redactor-şef al revistei „Studii şi Comunicări” a d.i.S./C.r.i.F.S.T. a academiei române (din mai 2009) şi secretar de redacţie al revistei „noesis” a C.r.i.F.S.T. a academiei române (din mai 2012).

a activat ca muncitor la C.a.T.C. Piteşti (1973–1974), militar în termen (1974–1975), diverse funcţii pe linie de comandă în subunităţi şi unităţi de tip ba-talion, regiment, divizie (1978–1987), funcţii pe linie de personal la comandament de armată şi la direcţia Personal a M.ap.n. (1987–1997), funcţie pe linie de asis-tenţă juridică la direcţia Management resurse Umane din M.ap.n. (1997–1998), redactor la „revista Trupelor de Uscat” (1998–2000), şef birou la Serviciul arhi-vistic Militar şi redactor la revista „document” (2000–2002), secretar de radacţie la revista „document” (noiembrie 2003–iunie 2004), şef Secţie metodologie şi control la Serviciul arhive şi documentare Militară (1 aprilie 2002–31 decembrie 2004), ofiţer specialist la Secţia Tradiţii Militare şi Educaţie Civică (1 ianuarie–15 iulie 2005), ofiţer specialist principal la Secţia Tradiţii Militare şi Educaţie Civică (15 iulie 2005–1 iunie 2006 şi şeful Secţiei Tradiţii şi Cultură Militară din S.M.G. (1 iunie 2006–1 noiembrie 2007).

La 1 noiembrie 2007 a fost trecut în rezervă.a participat la prestigioase manifestări ştiinţifice, precum cel de-al iV-lea

Colocviu internaţional de istorie Militară cu tema „Historia de rebus antiquia quo vadis?”, comunicare prezentată „istoriografia militară la sfârşit şi început de mile-niu. realizări şi perspective” (Bucureşti, 4–6 mai 1999), „Expansiunea macedo-neană la dunărea de Jos în viziunea lui diodor din Sicilia” şi „Scurte consideraţii

Page 177: SIA in Slujba Culturii Nationale

177Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

privind fundarea cetăţii Thurioi din Magna Graecia”, la cea de-a XXViii-a sesiune anuală de comunicări ştiinţifice cu participare internaţională, organizată de aca-demia Tehnică Militară (Bucureşti, 4–6 mai 1999), „Monumente funerare epigra-fice monolite din dobrogea romană (secolele i–iii p.Chr.) – încercare de aborda-re statistică”, la cea de-a Xi-a ediţie a sesiunii de comunicări ştiinţifice cu tema „Spaţiul dunărean şi al Mării negre de la istorie la integrarea europeană”, Muzeul Marinei române (Constanţa, noiembrie 2000), „Conflicte militare la dunărea de Jos în secolul iV î.Hr.”, la sesiunea de comunicări cu tema „Momente din lupta românilor pentru libertate şi unitate naţională” (râmnicu Vâlcea, 12 martie 2001), „Teme şi motive iconografice pe monumentele funerare epigrafice monolite din dobrogea romană (secolele i–iii p.Chr.)” – partea i, la cea de-a Xii-a ediţie a sesiunii de comunicări ştiinţifice cu tema „Spaţiul dunărean şi al Mării negre de la istorie la integrarea europeană”, Muzeul Marinei române (Constanţa, 10–12 octombrie 2001), „Politică şi strategie la dunărea de Jos în secolul al iV-lea î.Hr.”, la cea de-a XXiii-a Sesiune anuală de comunicări ştiinţifice „File de cronică arge-şeană” (Curtea de argeş, 19–20 octombrie 2001), „Expansiunea macedoneană la dunărea de Jos în viziunea lui diodor din Sicilia” şi „Scurte consideraţii privind fundarea cetăţii Thurioi din Magna Graecia”, la cea de-a XXiX-a sesiune anuală de comunicări ştiinţifice cu participare internaţională organizată de academia Teh-nică Militară (Bucureşti, 15–16 noiembrie 2001), «Un aspect al „Cronicii pictate de la Viena” cu privire la bătălia de la Posada», plus alte trei comunicări la sesiu-nea de comunicări ştiinţifice organizată de C.S.P.a.M.i. (Piteşti, 26 iulie 2002), „Un aspect mai puţin cunoscut al campaniei lui darius împotriva sciţilor din anul 514 a.Chr.”, la cea de-a XXiV-a Sesiune anuală de comunicări ştiinţifice „File de cronică argeşeană” (Curtea de argeş, 4–5 octombrie 2002), „Scurte observaţii de ordin politic şi militar privimd campania lui Filip al ii-lea la dunărea de Jos (339 a.Chr.)” – partea i, la cea de-a XVii-a sesiune anuală de comunicări ştiinţifice or-ganizată de Muzeul Municipal Câmpulung Muscel (11–12 octombrie 2002), „Un destin în furtuna istoriei – generalul Paul Teodorescu”, la Sesiunea anuală de co-municări ştiinţifice a academiei române, în cadrul diviziei de istoria Ştiinţei (Bu-cureşti, 17–18 octombrie 2002), „Teme şi motive iconografice pe monumentele funerare epigrafice monolite din dobrogea romană (secolele i–iii p.Chr.)” – par-tea a ii-a, la cea de-a Xiii-a ediţie a sesiunii de comunicări ştiinţifice cu tema „Spaţiul dunărean şi al Mării negre de la istorie la integrarea europeană”, Muzeul Marinei române (Constanţa, noiembrie 2002), „arhivele militare între tradiţie şi modernizare” în cadrul sesiunii de comunicări ştiinţifice organizate de C.S.P.a.M.i. (Piteşti, 25–27 iulie 2003), organizarea şi desfăşurarea şedinţei Comitetului inter-naţional al arhivelor Militare (au participat 9 ţări) şi cel de-al XXiX-lea Congres internaţional de istorie Militară (au participat 32 de ţări, Bucureşti, 9–15 august 2003), „Scurte observaţii de ordin politic şi militar privind campania lui Filip al

Page 178: SIA in Slujba Culturii Nationale

178 Marian MOŞnEaGU

ii-lea la dunărea de Jos (339 a.Chr.)” – partea a ii-a, la cea de-a XViii-a sesiune anuală de comunicări ştiinţifice, organizată de Muzeul Municipal Câmpulung Muscel (17–18 octombrie 2003), „Lumini şi umbre în viaţa lui Jean Bart – cariera militară”, în cadrul diviziei de istoria Ştiinţei la Sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice a academiei române (Bucureşti, 23–24 octombrie 2003), „diodor din Sicilia despre expediţiile lui Lysimachos la dunărea de Jos. Scurte consideraţii de ordin militar”, la cea de-a XXXiV-a sesiune anuală de comunicări ştiinţifice „Eco-sinteze şi etnosinteze carpatine”, organizată de Muzeul Judeţean argeş (Piteşti, 28–29 octombrie 2003), „Motivul ornamental al viţei-de-vie pe monumentele fu-nerare epigrafice monolite din dobrogea romană (secolele i–iii p.Chr.). Scurte consideraţii de ordin statistic şi simbolic”, la cea de-a XXXVi-a sesiune anuală de comunicări ştiinţifice organizată de Complexul Muzeal naţional Goleşti (30–31 octombrie 2003), „Observaţie privind prezenţa comunei Mălureni în unele scrieri ecleziastice”, la cea de-a XXV-a sesiune anuală de comunicări ştiinţifice „File de cronică argeşeană” (Curtea de argeş, 6–7 noiembrie 2003), „anul 335 a.Chr. Scurte consideraţii privind componenta terestră a armatei lui alexandru Mace-don”, la cea de-a XiX-a sesiune anuală de comunicări ştiinţifice, organizată de Muzeul Municipal Câmpulung Muscel (30 septembrie–1 octombrie 2004), „335 B.C. a few comments upon the naval component of the army of alexander the Great”, la primul Congres internaţional de istorie navală din românia, Muzeul Marinei române (Constanţa, 6–8 octombrie 2004), „războiul Peloponeziac în viziunea lui diodor din Sicilia, la cea de-a XXVi-a Sesiune anuală de comunicări ştiinţifice „File de cronică argeşeană” (Curtea de argeş, 8–9 octombrie 2004), „Ex-pansiunea macedoneană la dunărea de Jos în viziunea lui diodor din Sicilia”, în cadrul diviziei de istoria Ştiinţei la Sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice a academiei române (Bucureşti, 14–15 octombrie 2004), „Motivul ornamental al viţei-de-vie pe stelele funerare de tip pontic (secolele i–iii p.Chr.)”, la cea de-a XXXVii-a sesiune anuală de comunicări ştiinţifice organizată de Complexul Mu-zeal naţional Goleşti (11–12 noiembrie 2004), „Consideraţii privind confruntarea navală de la anchialos (secolul ii a.Chr.), la cea de-a XVi-a sesiune de comunicări cu participare internaţională cu tema „dunărea şi Marea neagră în istoria Euro-pei”, Muzeul Marinei române (Brăila, 25–27 mai 2005), „Emisari ai mişcării naţi-onal-patriotice a prizonierilor români din UrSS pe frontal din Crimeea”, în cola-borare cu drd. Cornel Ţucă, la sesiunea de comunicări ştiinţifice „românia în contextul internaţional la sfârşitul celui de-al doilea război Mondial” (Piteşti, 29–30 iulie 2005), „Strategie romană la dunărea de Jos”, la cea de-a XXVii-a sesi-une anuală de comunicări ştiinţifice „File de cronică argeşeană” (Curtea de argeş, 11–12 noiembrie 2005), „Politică şi strategie la dunărea de Jos în secolele iV–ii a.Chr.”, la cea de-a XXi-a sesiune anuală de comunicări ştiinţifice, organizată de Muzeul Municipal Câmpulung Muscel (21–22 septembrie 2006), „Un aspect mai

Page 179: SIA in Slujba Culturii Nationale

179Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

puţin cunoscut din activitatea generalului Longhin Scarlat”, în cadrul diviziei de istoria Ştiinţei la Sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice a C.r.i.F.S.T. a acade-miei române (Bucureşti, 12 octombrie 2006), „Skirtos dakesis – un gladiator din Scithya Minor”, la cea de-a 40-a sesiune anuală de comunicări ştiinţifice organiza-tă de Complexul Muzeal naţional Goleşti (septembrie 2007), „Lumini şi umbre în viaţa generalului ion Eremia – manuscrisul arestat”, în cadrul diviziei de istoria Ştiinţei la Sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice a C.r.i.F.S.T. al academiei române (Bucureşti, 12 octombrie 2007), „Scurte consideraţii privind Cultul Ca-valerilor danubieni” în cadrul sesiunii anuale de comunicări ştiinţifice organizată de Muzeul Judeţean „Ştefan cel Mare” (Vaslui, noiembrie 2007), „Bătălia navală de la anchialos (secolul ii a.Chr.)”, la sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice „Eco-sinteze şi etnosinteze carpatine”, organizată de Muzeul Judeţean argeş (Piteşti, 24–25 octombrie 2008), „Observaţie privind tratatul de alianţă încheiat între ce-tăţile apollonia şi Histria în secolul ii a.Chr”, la sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice „File de cronică argeşeană” (Curtea de argeş, 14–15 noiembrie 2008), „Scurte consideraţii privind iconografia funerară în Scythia Minor în epoca ro-mană”, la sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice organizată de Muzeul Judeţean „Ştefan cel Mare” (Vaslui, 27–28 noiembrie 2008), „Skirtos dakesis – un gladia-tor din Scythia Minor”, la sesiunea de comunicări ştiinţifice organizată de Muzeul Militar naţional „Ferdinand i” (Bucureşti, 11–12 decembrie 2008), „Campania lui alexandru cel Mare la dunărea de Jos (335 a.Chr.) – consideraţii de ordin militar”, la sesiunea de comunicări ştiinţifice organizată de Facultatea de istorie a Univer-sităţii Bucureşti (24 aprilie 2009), „Strategia ofensivei în viziunea lui Burebista”, la sesiunea de comunicări ştiinţifice organizată de Serviciul istoric al armatei şi C.S.P.a.M.i. (Piteşti, 23 iulie 2010), „Campania lui Burebista din anul 60 a.Chr. împotriva celţilor. Scurte consideraţii de ordin militar”, la sesiunea de comunicări ştiinţifice organizată de Muzeul Judeţean „Ştefan cel Mare” (Vaslui, 17–19 noiem-brie 2010), „istoria ştiinţei şi tehnicii. antichitatea” expunere la „Cursul de iniţiere în istoria şi filosofia ştiinţei şi tehnicii”, organizat de C.r.i.F.S.T. al academiei ro-mâne (Bucureşti, 24 martie 2011), „Consideraţii de ordin militar privind campa-nia lui alexandru cel Mare la dunărea de Jos din anul 335 a.Chr.”, expunere la se-siunea de comunicări ştiinţifice organizată de Universitatea Creştină „dimitrie Cantemir” (Bucureşti, 15 aprilie 2011) ş.a.

a publicat „Mari confruntări militare ale antichităţii”, cuvânt înainte de prof. dr. alexandru Suceveanu (Editura MEGa, Cluj-napoca, 2003, coordonator), „Statistica revoluţiei – revoluţia română din decembrie 1989 în date statistice” (Editura i.r.r.d., Bucureşti, 2010), „dicţionar general al revoluţiei române din decembrie 1989” (Editura Militară, Bucureşti, 2010, coautor), lucrare distinsă cu premiul naţional „revoluţia română din decembrie 1989”, „Martirii revoluţiei în date statistice” (Editura i.r.r.d., 2010), „diodor din Sicilia – Biblioteca istorică”,

Page 180: SIA in Slujba Culturii Nationale

180 Marian MOŞnEaGU

Cartea a Xi-a şi Cartea a Xii-a, argument, note, comentarii şi tabel cronologic de Valentin Marin (Editura MEGa, Cluj-napoca, 2004), „diodor din Sicilia – Bi-blioteca istorică”, Cartea a Xiii-a şi Cartea a XiV-a, note şi tabel cronologic de Valentin Marin (Editura MEGa, 2005), „diodor din Sicilia – Biblioteca istorică”, Cartea a XV-a şi Cartea a XVi-a, note şi tabel cronologic de Valentin Marin (Edi-tura MEGa, 2005).

a publicat studii de specialitate precum „Scurte consideraţii de ordin isto-rico-militar privind rezultatul campaniei lui darius împotriva sciţilor”, în „Ştiin-ţă militară, management, istorie” (editat de academia Trupelor de Uscat, Sibiu, 1998) plus cinci extrase, „Expansiunea macedoneană la dunărea de Jos în viziu-nea lui diodor din Sicilia” şi „Scurte consideraţii privind fundarea cetăţii Thurioi din Magna Graecia”, în „Management, istorie” (academia Tehnică Militară, Bu-cureşti, 1999), cu câte trei extrase fiecare, „Historia de rebus antiquis, quo vadis?”, în „Geopolitics and History at the Crossroad Between Millennia” (Editura Mili-tară, 2000), cel de-al iV-lea Colocviu internaţional de istorie Militară, Bucureşti, 1999 – au participat 10 ţări, „Campania lui alexandru cel Mare la dunărea de Jos”, în „Omagiu istoricului militar rotaru Jipa” (Editura Comandor, Constanţa, 2001), „Coroana sechestrată – un aspect mai puţin cunoscut al domniei lui La-dislau Kan”, în „80 de ani de la înfiinţarea arhivelor Militare române”, «Un aspect al „Cronicii pictate de la Viena” cu privire la bătălia de la Posada», în „restitu-iri. Studii şi comunicări” (Editura academiei de Înalte Studii Militare, Bucureşti, 2003), „Concepţia forurilor decizionale privind apărarea graniţei de Est în pe-rioada 1934–iunie 1940” (coautor), în „restituiri. Studii şi comunicări” (Editura academiei de Înalte Studii Militare, 2003), „Un aspect mai puţin cunoscut din activitatea lui Jean Bart” (coautor), în „restituiri. Studii şi comunicări” (Editura academiei de Înalte Studii Militare, 2003), „Posibilităţi de reducere a volumului de documente supuse arhivării”, în „restituiri. Studii şi comunicări” (Editura aca-demiei de Înalte Studii Militare, 2003), „Emisari ai mişcării naţional-patriotice a prizonierilor români din UrSS pe frontal din Crimeea” (coautor), în „românia în contextul internaţional la sfârşitul celui de-al doilea război Mondial – studii şi comunicări” (Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, 2005), „Strategie ro-mană la dunărea de Jos (sec. i a.Chr.–sec. i p.Chr)”, în „istoricul Liviu Mărghitan la a 70-a aniversare”, Complexul Muzeal arad (Editura ramira, arad, 2007), „din nou despre Cultul Cavalerilor danubieni. Scurte consideraţii”, în „armata româ-nă şi unitatea naţională – studii şi comunicări” (Editura delta Cart Educaţional, Piteşti 2008), „Politică şi strategie la dunărea de Jos în secolele iV–ii a.Chr” în „Statul Major General în arhitectura organismului militar românesc 1859–2009” (Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, 2009), „Presa militară”, în „En-ciclopedia armatei româniei” (Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, 2009), „Strategia ofensivei în viziunea lui Burebista”, în volumul Sesiunii de comu-

Page 181: SIA in Slujba Culturii Nationale

181Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

nicări ştiinţifice organizată de Serviciul istoric al armatei şi C.S.P.a.M.i. (Piteşti, 2010), „Campania lui alexandru cel Mare la dunărea de Jos (335 î.Hr.). Încercare de etapizare” şi „Campania lui alexandru cel Mare la dunărea de Jos (335 î.Hr.). O nouă interpretare” (Editura academiei Tehnice Militare, Bucureşti, 2001).

a redactat şi/sau coordonat volumele alesandru duţu, Lenuţa nicolescu, alexandru Oşca, andrei nicolescu, „ataşaţii militari transmit… (1938–1939)”, vol. iii, Fundaţia „General Ştefan Guşă” (Editura Europa nova, Bucureşti, 2003), dr. alexandru Oşca (coordonator), „1989 – an decisiv în istoria Europei” (Edi-tura Mega, Cluj-napoca, 2008), dr. Mihail M. andreescu, „instituţii medieva-le în statele româneşti: voievodatul şi principatul” (indice general de Valentin Marin, Editura Mega, Cluj-napoca, 2008), dr. Mihail M. andreescu, „Civilizaţia medievală românească. Ţara românească în secolele XiV–XViii” (indice gene-ral de Valentin Marin, Editura Mega, 2008), acad. Gled Brăgan, dr. alexandru Marinescu şi col (r) Valentin Marin (coordonatori), „Studii şi comunicări”, vol i/2008, al diviziei de istoria Ştiinţei a C.r.i.F.S.T. al academiei române (Editura Mega, Cluj-napoca, 2008), acad. Gled Brăgan, dr. alexandru Marinescu şi col (r) Valentin Marin (coordonatori), „Studii şi comunicări”, vol ii/2009, al diviziei de istoria Ştiinţei a CriFST al academiei române (Editura Mega, 2009), Mihai andreescu, Valentin Marin (secretar), Gheorghe Sbârnă (coordonator ştiinţific), dumitru Tomoni, „revoluţia română din decembrie 1989 – Locuri. date. Fapte – Mic dicţionar” (Editura Mega, 2009), „Maria-Elena Osiceanu – Personalitate şi personaj” (Editura Mega, 2009), „Ştefan iancu – O incursiune în istoria şti-inţei şi tehnologiei informaţiei” (Editura Mega, 2010), „alecsandru Geanoglu-Lesviodax – istorie bisericească pre scurt” (indice de nume şi locuri, dr. Valentin Marin, Editura Mega, 2011), „Un aspect mai puţin cunoscut din cariera milita-ră a generalului de divizie medic Longhin Scarlat”, vol. Vi/2007 (Editura Cartea Universitară, Bucureşti, 2007), „Strategie romană la dunărea de Jos (secolul i a.Chr.–secolul i p.Chr.)”, vol. Viii/2009 (Editura Mega, 2009), „dunărea de Jos în concepţia strategică a lui Burebista”, vol. iX/2010 (Editura Mega, 2010), „Flota rusă în prima jumătate a secolului al XX-lea în Marea neagră. În jurul unui docu-ment inedit” (în colaborare cu dr. Mihail Zahariade), vol. X/2011 (Editura Mega, 2011), „Gleb drăgan – reflecţii sumare”, la rubrica Semnal editorial, recenzii, vol. X/2011 (Editura Mega, 2011), „nicolae P. Leonăchescu – Premise istorice ale tehnicii moderne româneşti”, la rubrica Semnal editorial, recenzii, vol. X/2011 (Editura Mega, 2011).

alte studii şi comunicări: „nicolae Caranfil la Ministerul aerului şi Ma-rinei”, (coautor) vol. ii/2009 (Editura Mega, Cluj-napoca, 2009), „Expansiunea macedoneană la dunărea de Jos în viziunea lui diodor din Sicilia – scurte consi-deraţii de ordin politico-militar”, vol. ii/2009 (Editura Mega, 2009), „Gleb drăgan – Exerciţii de memorie – o paranteză tristă a istoriei”, la rubrica Semnal editorial,

Page 182: SIA in Slujba Culturii Nationale

182 Marian MOŞnEaGU

recenzii, vol. iii/2010 (Editura Mega, 2010), „Ştefan iancu – O incursiune în istoria ştiinţei şi tehnologiei informaţiei”, la rubrica Semnal editorial, recenzii, vol. iii/2010 (Editura Mega, 2010), „dare de seamă privind activitatea diviziei de istoria Ştiinţei a CriFST în perioada octombrie 2006–mai 2010”, la rubrica Cronica diS, vol. iii/2010 (Editura Mega, 2010), în „noema”, „Expansiunea per-sană la dunărea de Jos”, V (2006), „din nou despre campania lui alexandru cel Mare la dunărea de Jos (335 a.Chr.). Scurte consideraţii de ordin militar – Oma-giu prof. univ. dr. al. Suceveanu)”, X(2011), în „Zargidava”, „Hegesagoras – un amiral mai puţin cunoscut”, nr. 2 (2006), în „Orizont XXi”, „Campania lui ale-xandru Macedon la dunărea de Jos (335 î.Hr.). O nouă interpretare”, X(2001), în „argessis”, „Scurte consideraţii privind arta funerară din dobrogea romană (secolele i–iii d.Hr.)”, Serie nouă, anul Vii(2002), în „analele dobrogei”, „Che-roneea” (338 î.d.Hr.), nr. 5(16)/1992, „arbela (arabela?) sau... Gaugamela?”, nr. 1(18)/1993, „O danie insolită”, nr. 6(28)/1994, „Cunaxa” (401 î.d.Hr.), nr. 4-5 (32-33)/1995, „Valens, un împărat fără mormânt”, nr. 1(35)/1996, „Cultul Cavalerilor danubieni”, nr. 5(39)/1996, „Kadeş (1275 î.d.Hr.)/1”, nr. 2(42)/1997, „Kadeş (1275 î.d.Hr.)/2”, nr. 3(43)/1997, „Thymbrara”, nr. 5-6(45-46)/1997, „Trei gladiatori din Scythia Minor”, nr. 1(47)/1998, „Statui şi plastică funerară în dobrogea romană (secolele i–iii)”, nr. 5(51)/1998, „Bătălia de la Himera (480 î.Hr.)”, nr. 1(53)/1999, „Legislatorul Charondas”, nr. 4(53)/1999, „Continuitate prin credinţă”, nr. 3/2000, „Ultima bătălie de la Thermopyle în viziunea lui diodor din Sicilia”, nr. 6/2000, în „revista de istorie Militară”, „Monumente funerare epigrafice monolite din do-brogea romană (secolele i–iii p.Chr.) – încercare de abordare statistică”, tomul iii/2, 2001, „Teme şi motive iconografice pe monumentele funerare epigrafice monolite din dobrogea romană (secolele i–iii p.Chr.)”, partea i, tomul iV, 2002, „Teme şi motive iconografice pe monumentele funerare epigrafice monolite din dobrogea romană (secolele i–iii p.Chr.)”, partea a ii-a, tomul V, 2003 (Editura Companiei naţionale administraţia Porturilor Maritime Constanţa), „din nou despre retragerea lui darius din campania împotriva sciţilor”, tomul Vi (Editura Companiei naţionale administraţia Porturilor Maritime Constanţa, 2003), „335 B.C. a few comments upon the naval component of the army of alexander the Great”, în „romanian naval Museum Yearbook” volume Vii, coautor (Editu-ra Companiei naţionale administraţia Porturilor Maritime Constanţa, 2004), în „anuarul Muzeului Marinei române”, „recitindu-l pe arrianus...”, la rubrica „Historia de rebus antiquis”, anul i, nr. 2, noiembrie 2003 („Observatorul mi-litar” nr. 47/2003), „recitindu-l pe Herodot…”, anul ii, nr. 1(3), ianuarie 2004 („Observatorul militar” nr. 4/2004), în „Clio”, „Biblioteca istorică” de diodor din Sicilia, Cartea a Xi-a (traducere din limba franceză, adaptare, comentarii, note şi tabel cronologic), partea i, nr.1/1998; partea a ii-a, nr. 2/1998; partea a iii-a, nr. 3/1998; partea a iV-a, nr. 4/1998; partea a V-a, nr. 5/1998 şi partea a Vi-a, nr. 6/1998, „Sumarul sumarelor pe anul 1998”, nr. 1/1999, „Martiriul Sfântului Mare

Page 183: SIA in Slujba Culturii Nationale

183Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

Mucenic Gheorghe – Purtătorul de Biruinţă”, nr. 2/1999, „Sumarul sumarelor pe anul 1999”, nr. 1/2000, „Componenta militară a revoluţiei de la 1848 în Ţara românească”, nr. 3/2003 (coautor), în „revista Trupelor de Uscat”, „Ofiţerul… un nou look”, nr. 11/2000, „Ofiţerul şi… şcoala bunelor maniere”, nr. 12/2001, „Ofi-ţerul şi… şcoala bunelor maniere” (partea a iii-a), nr. 14-16/2001, „Elite milita-re sub cupola academiei române”, nr. 16/2002, „Planul de campanie din 1937” (coautor), nr. 2(18)/2002, „Un destin în furtuna istoriei – generalul adjutant în rezervă Paul Teodorescu”, nr. 1(19)/2003, „Presa militară românească în timp de război”, nr. 2 (20)/2003, „Jean Bart şi Comisiunea Europeană a dunării – trei documente mai puţin cunoscute”, nr. 3-4/(21-22)/2003, „reuniunea Comitetu-lui internaţional al arhivelor Militare – cronică arhivistică” şi două interviuri cu prof. dr. rudolf Jaun (Elveţia) şi prof. dr. Cemalettin Taşkîran (Turcia), nr. 3-4/(21-22)/2003, „Escadra de dunăre în acţiune”, nr. 1/(23)/2004, „Convocarea arhiviştilor militari”, nr. 4/(26)/2004, în „document. Buletinul arhivelor Mili-tare române”, „răsplata” (la rubrica „restitutio… remember”), nr. 3(25)/2000 şi „Viaţa de ostaş… grea şi nerăsplătită”, nr. 4(26)/2000, în „Protecţia civilă” a Comandamentului Protecţiei Civile, „Coroana Ungariei confiscată în Transil-vania”, nr. 10/1995 (titlul original: „Coroana sechestrată”) şi „regele milog” şi ... „victorioasa lui înfrângere”, nr. 11-12/1995, în „Oastea şi Ţara” Braşov, „Skyrtos dakesis – un gladiator din Scythia Minor”, în „Buletinul Muzeului Militar naţi-onal” (2008) şi „Scurte consideraţii privind arta funerară din dobrogea romană (secolele i–iii d.Hr.)”, XXViii–XXiX, vol. i (2010) şi „Campania lui Burebista din anul 60 a.Chr. împotriva celţilor. Scurte consideraţii de ordin militar”, XXX, vol. i (2011), în „acta Moldaviae Meridionalis”, anuarul Muzeului Judeţean „Ştefan cel Mare” Vaslui.

Este nominalizat în „Bibliographia Historica romaniae”, vol. Viii, iX şi X, Spiridon i. Cristocea, „argeş – dicţionar de istorici”, Muzeul Judeţean argeş (Pi-teşti, 2003, p. 163–164) şi în „Who is Who”, începînd din anul 2008.

COLONEL ANTONE MARINESCU

S-a născut la 8 noiembrie 1929 în satul Ţigăneşti, oraşul Topoloveni, jude-ţul argeş.

a absolvit Şcoala primară în comuna Ţigăneşti, judeţul Muscel (1941), Gim-naziul Mixt de Stat în oraşul Sebeş, judeţul alba (1945), Şcoala medie de băieţi nr. 7 „i.L. Caragiale” cu examen de maturitate (1955), Şcoala militară politică nr. 1 (1949), Facultatea arme întrunite din cadrul academiei militare generale (1952).

Grade militare: locotenent (1949), locotenent-major (1952), căpitan (1954), maior (1958), locotenent-colonel (1963) şi colonel (1970).

Page 184: SIA in Slujba Culturii Nationale

184 Marian MOŞnEaGU

a fost copil de trupă la divizionul 200 Munte Sebeş-alba (1944–1947), şi ulterior lucrător în gospodăria părintească din satul Ţigăneşti, judeţul argeş (1947–1948).

a activat ca militar în termen la regimentul 31 infanterie (1948–1949), aju-tor şef birou la Secţia Cadre la Marele Stat Major (1949–1950), şef bibliotecă la Marele Stat Major (1950), ajutor 7 al şefului Biroului 1 pregătire operativă din Secţia pregătire operativă la direcţia operaţii a M.St.M. (1952–1953), ajutor 1 al şefului Biroului 4 chestiuni referitoare la regiunea a 3-a militară în Secţia Ope raţii din cadrul direcţiei Operaţii a M.St.M. (1953–1954), ajutor 2 al şefului Biroului probleme referitoare la regiunea a 3-a militară în Secţia Operaţii a M.St.M. (1954), ofiţer 2 cu pregătirea cadrelor în Secţia pregătire operativă din cadrul direcţiei Operaţii a M.St.M. (1954–1956), ofiţer 1 cu problemele pregătirii de luptă din Sec-ţia pregătire operativă din cadrul direcţiei Operaţii a M.St.M. (1956–1957), ofiţer 2 pentru studii istorice epoca contemporană în Secţia istorie din cadrul M.St.M. (1957–1959), ofiţer cu studii istorice epoca sclavagistă şi feudală în Secţia istorie şi geografie militară din cadrul direcţiei studii şi cercetări ştiinţifice a M.St.M. (1959–1960), detaşat în funcţia de comandant batalion la regimentul 26 infante-rie (1959–1960), ofiţer 2 în Secţia studii istorice din cadrul M.St.M. (1960–1969), ofiţer 3 în Biroul Studii istorice din cadrul M.St.M. (1969), şef Birou 1 documen-tare din Secţia arhivelor militare a M.St.M. (1969–1973), şef al arhivelor Ministe-rului apărării naţionale din cadrul M.St.M. (1973–1984), şeful Secţiei arhive din cadrul M.St.M. (1984–1987).

La 5 februarie 1987 a fost trecut în rezervă.a fost distins cu Medalia „Meritul Militar” clasele a ii-a (1954) şi i (1958),

Ordinul „Meritul Militar” clasele a iii-a (1964), a ii-a (1969) şi i (1975), Medalia jubiliară „a XX-a aniversare a zilei Forţelor armate ale r.P.r.” (1964), Medalia „25 ani de la proclamarea republicii” (1972), Medalia „30 de ani de la eliberarea româ-niei de sub dominaţia fascistă” (1974), Medalia „a XXX-a aniversare a armatei re-publicii Socialiste românia” (1974) şi Medalia comemorativă „a 40-a aniversare a revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă” (1984).

ELENA SIMONA MARTIN

S-a născut la 4 octombrie 1977, în municipiul Piteşti, judeţul argeş.a absolvit Liceul Teoretic „ion Barbu” Piteşti (1996), Facultatea de drept

(specializarea drept), din cadrul Universităţii „Lucian Blaga” Sibiu (2001), mas-terat în istorie la Universitatea din Piteşti (2006) şi Cursul de formare mediatori organizat de asociaţia Centrul de mediere Craiova (2010).

activează ca expert gradul i în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a ar-hivelor Militare istorice Piteşti din 5 martie 2002 până în prezent.

Page 185: SIA in Slujba Culturii Nationale

185Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

Este autor al studiilor „Situaţia investiţiilor străine din economia româ-nească la începutul celui de-al doilea război Mondial”, sesiunea de comunicări a Universităţii Piteşti, ediţia iV (Piteşti, 2005), „Criza cehoslovacă şi evoluţia relaţii-lor româno-germane”, în „Orizont XXi”, anul i, nr. 4/2006 şi coautor al referatelor şi articolelor „Propaganda antititoistă în presa militară românească (1950–1952)”, sesiunea a XXXV-a a Complexului Muzeal Goleşti” (2002), „Sciziuni în lagărul comunist – criza iugoslavă”, Simpozionul Muzeului Judeţean argeş (Piteşti, 2002), „Omagiul armatei la catafalcul lui ionel Brătianu”, Simpozionul naţional „Brătienii în istoria româniei”, ediţia a Vii-a, Centrul de cultură „Brătianu” (2005), „Pro-paganda antititoistă în presa românească”, în „restituiri. Studii şi comunicări” (Editura academiei de Înalte Studii Militare, Bucureşti, 2003), „aspecte cotidi-ene din activitatea Spitalului Militar Piteşti (1941–1945)”, Simpozionul naţional al Muzeului Judeţean argeş (Piteşti, 2003), „relaţii economice româno-germane (1939–1941)”, Simpozionul naţional al Muzeului Judeţean argeş (Piteşti, 2004), «activitatea misiunii „Wolthat” în românia – negocierile economice româno-germane din primăvara anului 1938», Simpozionul Muzeului Judeţean argeş (Pi-teşti, 2005), „Starea de spirit a populaţiei în perioada interbelică, în judeţul argeş”, sesiunea anuală, ediţia XXXViii-a Complexului Muzeal Goleşti (2005), „imixti-unea sovietică în procesul de reeducare a armatei române conform Convenţiei de armistiţiu (12 septembrie 1944)”, în „românia în contextul internaţional la sfârşitul celui de-al doilea război Mondial” (Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, Bucureşti, 2005), „aspecte privind întreţinerea misiunii aeronauti-ce germane din românia în perioada octombrie 1940–aprilie 1941”, în sesiunea anuală, ediţia a XXViii-a, a Muzeului Municipal Curtea de argeş (2006), „Con-sideraţii privind rolul Transnistriei în aprovizionarea trupelor române, germane şi italiene în timpul campaniei sovietice”, în „anuarul” Muzeului Viticulturii şi Pomiculturii (Goleşti, 2007), „aspecte privind întreţinerea trupelor germane din românia în perioada octombrie 1940–aprilie 1941”, în Buletinul Muzeului Militar naţional „regele Ferdinand i”, nr. 6, serie nouă (Bucureşti, 2008), „Operaţiunile diviziei 7 infanterie de eliberare a Transilvaniei”, la Simpozionul naţional „1918 un vis împlinit”, organizat de Universitatea Petrol şi Gaze din Ploieşti în 2008, „relaţiile economice româno-germane în perioada ianuarie–septembrie 1940” în „armata română şi unitatea naţională” (Editura delta Cart Educaţional, Piteşti, 2008), „Consideraţii privind activitatea generalului ioan Florescu”, în „Statul Ma-jor General în arhitectura organismului militar românesc 1859–2009” (Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, Bucureşti, 2009) şi „Generalul de divizie Ludovic Mircescu: repere cronologice”, în „armata română şi patrimoniul naţio-nal” (Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, 2010).

a contribuit la selecţia documentelor pentru volumul „Sub Zodia lui Gu-temberg. 85 de ani de la înfiinţarea primei structuri cu specific tehnic-editorial

Page 186: SIA in Slujba Culturii Nationale

186 Marian MOŞnEaGU

din armata română” (Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, 2005) şi este coautor al enciclopediei „Miniştrii apărării naţionale” (Editura Centrului Teh-nic-Editorial al armatei, 2012).

VICTOR RĂZVAN MARTIN

S-a născut la 12 august 1975, în municipiul Ploieşti, judeţul Prahova.a absolvit Colegiul Teoretic „Mihai Viteazul” Ploieşti (1993), Facultatea de

istorie, specializarea istorie, din cadrul Universităţii Bucureşti (1998), masterat în istorie Contemporană la Facultatea de istorie, din cadrul Universităţii Bucureşti (2003) şi Şcoala ofiţeri de rezervă jandarmi Câmpulung, cu gradul de sublocote-nent în rezervă. Este doctorand specializarea istorie Contemporană, la Universi-tatea „alexandru ioan Cuza” iaşi (noiembrie 2004–prezent).

a activat ca profesor de istorie la Şcoala generală cu clasele i–Viii nr. 17 Ploieşti (1998–1999), referent de specialitate (1999–2007), respectiv şef al Birou-lui arhive Formaţiuni Militare în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a arhive-lor Militare istorice Piteşti (1 septembrie 2007–prezent).

a susţinut şi a publicat referatele şi studiile „Spitalul Militar Piteşti – ac-tivitatea şi organizarea între anii 1926–1938”, în „argessis. Studii şi comunicări”, secţia istorie, Tom X, 2001 (Muzeul Judeţean argeş, Piteşti), „revoluţionarii iu-goslavi antititoişti din românia”, în „argessis. Studii şi comunicări”, secţia istorie, Tom Xi, 2002 (Muzeul Judeţean argeş, Piteşti), „Un incident nedorit în dealul Spirii”, în „revista Forţelor Tereste”, nr. 3/2003, Bucureşti (coautor), „Componenţa militară a revoluţiei de la 1848 în Ţara românească”, în „revista Forţelor Teres-tre” nr. 3/2003 (coautor), „Semnal bibliografic: împliniri bibliofile ale Serviciu-lui istoric al armatei”, în „Orizont XXi”, anul iV, nr. 4(16)2009, „administraţia românească a guvernământului Transnistriei în perioada august 1941–februarie 1944”, în „Orizont XXi”, anul iV, nr. 12 /2008, „Evoluţia negocierilor privind veni-rea Misiunii Militare Germane în românia”, în „Orizont XXi”, anul i, nr. 4/2006, „Organizaţia Todt în românia (1940–1944)”, în „document. Buletinul arhivelor Militare române” nr. 2(18)/2002, „iniţiativa arhitectului nicolaie Pencioiu întru cinstirea eroilor diviziei 3 infanterie”, în „restituiri”, nr. 9/2005 (coautor), „Ca-rol al ii-lea al româniei şi distrugerea principiilor dinastice”, în „restituiri”, nr. 2/2003, „Spitalul Militar Piteşti la începutul secolului XX; repere cronologice”, în „restituiri”, nr. 3/2003, „Constituirea Gărzii naţionale din Transilvania: compo-nenta militară a Unirii de la alba iulia”, în „restituiri” nr. 4/2003, „Consideraţii privind rolul Transnistriei în aprovizionarea trupelor române, germane şi italie-ne în timpul campaniei sovietice”, în „anuarul Muzeului Viticulturii şi Pomicul-turii” (coautor, Goleşti, 2007), „Consideraţii privind activitatea generalului ioan

Page 187: SIA in Slujba Culturii Nationale

187Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

Florescu”, în „Statul Major General în arhitectura organismului militar românesc 1859–2009” (coautor, Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, Bucureşti), „relaţiile economice româno-germane în perioada ianuarie–septembrie 1940”, în „armata română şi unitatea naţională” (coautor, Editura delta Cart Educaţional, Piteşti, 2008), „Propaganda antititoistă în presa românească”, în „restituiri. Stu-dii şi comunicări” (Editura academiei de Înalte Studii Militare, Bucureşti, 2003), „Colaborarea militară-germană. aspecte ale sosirii misiunii militare germane în românia”, în „românia în ecuaţia păcii şi dictatului” (Editura Paralelă 45, Piteşti, 2001), „Generalul de divizie Ludovic Mircescu: repere cronologice”, în „armata română şi patrimoniul naţional” (coautor, Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, 2005), „aspecte privind întreţinerea trupelor germane din românia în perioada octombrie 1940–aprilie 1941”, în Buletinul Muzeului Militar naţional „regele Ferdinand i”, nr. 6, serie nouă (coautor, Bucureşti, 2008), „imixtiunea so-vietică în procesul de reeducare a armatei române conform Convenţiei de ar-mistiţiu (12 septembrie 1944)”, în „românia în contextul internaţional la sfârşitul celui de-al doilea război Mondial” (coautor, Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, 2005), „Tratatul economic româno-german din 23 martie 1939”, în „românia şi al doilea război Mondial” (Editura d.M. Press, Focşani, 2000), „Mi-litarizarea industriei româneşti şi efortul de susţinere economică a războiului împotriva UrSS”, în coordonator Stela Cheptea, „Paradigmele istoriei. discurs. Metodă. Permanenţe. Omagiu profesorului Gheorghe Buzatu”, vol. i (Casa Edi-torială demiurg, iaşi, 2009), „Citadela Ploieşti, elementul central al colaborării româno-germane”, în coordonator Gavrilă Preda, ilie Manole, Eugen Stănescu, „Festung Ploieşti” (Editura Printeuro, Ploieşti, 2003), „aspecte privind întreţine-rea misiunii militare din românia (octombrie 1940–noiembrie 1941)”, în „Simpo-zionul naţional” al Muzeului Judeţean argeş (Piteşti, 2006), „relaţii economice româno-germane (1939–1941), în „Simpozionul naţional” al Muzeului Judeţean argeş (coautor, Piteşti, 2004), „aspecte cotidiene din activitatea Spitalului Mili-tar Piteşti (1941–1945)”, în „Simpozionul naţional” al Muzeului Judeţean argeş (coautor, Piteşti, 2003), „Serviciul istoric al armatei – organizare şi activitatea la 22 iunie 1941”, în Simpozionul „Preţuitori ai arhivelor şi ctitori de biblioteci şi mu-zee”, organizat de Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere (coautor, noiem-brie 2001), „Propaganda antititoistă în presa militară românească (1950–1952)”, sesiunea a XXXV-a a Complexului Muzeal Goleşti, (coautor, 2002), „Eşecul poli-ticii de status-quo în Balcani. inoperativitatea Înţelegerii Balcanice”, simpozion cu tema „70 de ani de la semnarea la atena a Pactului Înţelegerii Balcanice”, Centrul de Cultură „Brătianu” (2004), „aspecte privind întreţinerea misiunii aeronauti-ce germane din românia în perioada octombrie 1940–aprilie 1941”, în sesiunea anuală, ediţia a XXViii-a a Muzeului Municipal Curtea de argeş (coautor, 2006), «activitatea misiunii „Wolthat” în românia – negocierile economice româno-

Page 188: SIA in Slujba Culturii Nationale

188 Marian MOŞnEaGU

germane din primăvara anului 1938», Simpozionul Muzeului Judeţean argeş (coautor, Piteşti, 2005), „Starea de spirit a populaţiei, în perioada interbelică, în judeţul argeş”, Sesiunea anuală, ediţia XXXViii-a, a Complexului Muzeal Goleşti (coautor, 2005), „Operaţiunile diviziei 7 infanterie de eliberare a Transilvaniei”, Simpozionul naţional „1918 un vis împlinit”, organizat de Universitatea Petrol şi Gaze din Ploieşti (2008), „Sciziuni în lagărul comunist – criza iugoslavă”, Sim-pozionul Muzeului Judeţean argeş (coautor, Piteşti, 2002), „Omagiul armatei la catafalcul lui ionel Brătianu”, Simpozionul naţional „Brătienii în istoria români-ei”, ediţia a Vii-a, Centrul de cultură „Brătianu” (coautor, 2005) şi „Monument în cinstea eroilor ploieşteni din războiul de independenţă”, Simpozionul arhivelor Militare (coautor, Piteşti, 2001).

a făcut parte din colectivul de autori ai enciclopediei „Miniştrii apărării naţionale” (Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, Bucureşti, 2012).

LOCOTENENT-COLONEL Dr. CEZAR MÂŢĂ

S-a născut la 3 mai 1951 în comuna negreşti, judeţul neamţ.a absolvit Şcoala generală în satul natal (1966), Liceul „Calistrat Hogaş” din

Piatra neamţ (1970), Facultatea de istorie-Filosofie a Universităţii din Bucureşti, cu teza de licenţă cu tema „Creaţia artistică în a doua jumătate a secolului al XVi-lea în Moldova. Momentul alexandru Lăpuşneanu” sub coordonarea cunoscu-tului profesor, actualul academician, răzvan Theodorescu. La 23 martie 2009 a susţinut teza de doctorat cu titlul „Serviciile de informaţii şi contrainformaţii ro-mâneşti în al doilea război Mondial (1 septembrie 1939–9 mai 1945)”, obţinând titlul de doctor în istorie.

după efectuarea stagiului militar (26 octombrie 1970–12 februarie 1972), a fost suplinitor la Şcoala generală Solca, comuna Oniceni (40 km la sud de oraşul roman), muncitor necalificat la OCL Piatra neamţ, apoi şase săptămâni ca mun-citor necalificat în mina Leşul Ursului, ca încărcător-descărcător trei luni în dane-le portului Constanţa, a continuat cu un curs de calificare în meseria de operator cazane de înaltă presiune pentru termocentrale, după care a fost angajat ca ajutor fochist la centrala termoelectrică a fabricii de hârtie şi celuloză „reconstrucţie” Piatra-neamţ.

În urma repartiţiei, ca titular, a predat istoria şi ştiinţele sociale cu norma împărţită la Şcoala nr. 1 Oglinzi-răuceşti şi Şcoala generală nr. 4 Blebea din Târgu neamţ. În această perioadă a înfiinţat un cineclub la Casa de Cultură a oraşului Târgu neamţ şi altul, împreună cu profesorul de fizică Viorel Cap (fost coleg cu regizorul Timotei Ursu – Universitatea din Cluj-napoca), la Casa Corpului di-dactic din Piatra neamţ, unde a făcut o serie de 21 filme pe 16 mm şi 8 mm cu

Page 189: SIA in Slujba Culturii Nationale

189Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

tematică artistică, culturală şi didactică, participând cu succes în Festivalul „Cân-tarea româniei”, obţinând premii (i, ii şi iii).

Începând cu 26 noiembrie 1982, a fost transferat la cerere şi angajat în Bi-roul documentare al Serviciul istoric al armatei. La 13 august 1988 a fost activat ca ofiţer, cu gradul de locotenent-major, ulterior fiind înaintat la gradul de căpitan (1990), maior (1995), respectiv locotenent-colonel (2000).

La 1 iunie 2001 a fost trecut în rezervă.În urma unui concurs din 28 iunie 2001, a fost încadrat cercetător ştiinţific

principal la institutul de istorie „nicolae iorga”, unde activează şi în prezent.a publicat studii, materiale şi diverse articole privind probleme de arhive şi

arhivistică, de istorie militară sau din istoria celui de-al doilea război Mondial şi din istoria regimului comunist din românia în publicaţii ale institutului de istorie „nicolae iorga” al academiei române ca „revista istorică”, „Studii şi materiale de istorie contemporană”, „Historical Yearbook”, al Serviciului istoric al Statului Major General ca „document. Buletinul arhivelor Militare române”, „adevărul literar şi artistic”, supliment al ziarului „adevărul”, precum şi în „dosarele istoriei”, „revis-ta de istorie militară”, „Viaţa militară” etc. Printre studiile, materialele şi articolele publicate se numără „arhive militare române privind activitatea confesională pe Frontul de Est”, în „armata şi Biserica” din „Colecţia de istorie Militară” (1996), „arhivele militare în război”, în „document. Buletinul arhivelor Militare române” nr. 1/1998, „război împotriva Crucii. alungarea Episcopului”, în „document. Bule-tinul arhivelor Militare române”, nr. 2-3/1998, „Gogu rădulescu – un baron al co-munismului?”, în „document. Buletinul arhivelor Militare române” nr. 1(5)/1999, „Cazul Tuhacevski”, în „document. Buletinul arhivelor Militare române” nr. 4(8)/1999, „avertismentul Titulescu”, în „document. Buletinul arhivelor Militare române” nr. (9)/2000, „Cu Karl Marx împotriva Kremlinului”, în „document. Bule-tinul arhivelor Militare române” nr. 2(10)/2000, „axa Beijing–Bucureşti”, în „do-cument. Buletinul arhivelor Militare române” nr. 3(11)/2000, „românia Militară”, în „document. Buletinul arhivelor Militare române” nr. 4(12)/2000, „Generalul douglas Macarthur, primul demnitar american de rang înalt care a vizitat româ-nia”, în „document. Buletinul arhivelor Militare române” nr. 3 (45)/2009, „revi-zionism şi iredentism. Câteva consideraţii generale”, în „românia în ecuaţia păcii şi dictatului” (2000), „despre Serviciul Maghiar de autoapărare din românia”, în „document. Buletinul arhivelor Militare române” nr. 1(19)/2003, «Un dialog des-pre „raiul comunist”. audienţa decanului de Canterbury, dr. Hewlett Johnson la dr. Petru Groza», în „document. Buletinul arhivelor Militare române”, nr. 3-4(21-22)/2003, „Complotiştii de la 23 august 1944. Câteva biografii paralele” (în cola-borare), în „românia în al doilea război Mondial” (Editura dM Press, Focşani, 2000), „acţiunile serviciilor de informaţii maghiare în românia – 1941”, în „Un destin şi o viaţă. Omagiu prof. radu Ciuceanu la 75 de ani” (Bucureşti, 2003), „23

Page 190: SIA in Slujba Culturii Nationale

190 Marian MOŞnEaGU

august 1944–9 mai 1945. Subordonarea serviciilor informative româneşti de către cele sovietice”, în „Studii şi materiale de istorie contemporană” vol. i, 2002, „Co-munizarea instituţiilor de stat şi administrative în românia: 1944–1947”, în „Studii şi materiale de istorie contemporană”, vol. ii (2003), „Macarthur în românia. O vizită de informare”, în „revista istorică”, nr. 1-2/2003, „Prezenţe militare în lume la sfârşitul anilor ’80”, în „analele Sighet 10. anii 1973–1989. Cronica unui sfârşit de sistem” (Bucureşti, 2003), „românia şi războiul informaţiilor. Serviciile secrete care au acţionat în cel de-al doilea război Mondial”, în „Omagiu profesorului Va-leriu Florin dobrinescu” (Editura Pallas, Focşani, 2003), „Justiţia Populară. Între teroare şi coerciţie. 1948–1953”, în „Studii şi materiale de istorie contemporană”, vol. iii (2004), „Mărturii ale ataşaţilor militari”, în „revista istorică” nr. 5-6/2004, „acţiuni informative pe Frontul de Est (1941–1944)”, în „revista istorică”, tom XVi, nr. 5-6/2005, „Conflictul italo-grec şi acţiuni ale serviciilor de informaţii române. Octombrie 1940–martie 1941”, în „Studii şi materiale de istorie contemporană”, vol. iV (2005), „Clienţii lui tanti Varvara – instrucţiuni normative”, în „naţiunea română. idealuri şi realităţi istorice. academicianul Cornelia Bodea la 90 de ani” (Bucureşti, 2006), „Memoriul unui ministru demisionar”, în „revista istorică”, nr. 1-4/2006, „acţiuni informative pe Frontul de Vest (decembrie 1944–mai 1945)”, în „Studii şi materiale de istorie contemporană”, vol. V (2006), „nicolae iorga în vizorul serviciilor de informaţii”, în „nicolae iorga 1871–1940. Studii şi documen-te”, vol. iii (Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2006), «din culisele unei „revoluţii”. revolta militară din 6–7 ianuarie 1990», în „istorie şi societate”, vol. iii (2006), „Misiunea Creţulescu la ankara şi Cairo: ianuarie–martie 1944” (în colaborare), în „Hegemoniile trecutului. Evoluţii româneşti şi europene. Pro-fesorului ioan Chiper” (2006), „desprinderea româniei din axă la 23 august 1944 din perspectiva ataşaţilor militari”, în „Europa XXi” (în colaborare), tom Xiii-XiV (iaşi, 2006–2007), „represiunea comunistă 1948–1953. Consideraţii”, în „anua-rul Muzeului Judeţean Prahova” (2007), „Comunişti în atenţia organelor puterii; anul 1941”, în „revista istorică”, tom XViii (2007), nr. 3-4, „Parlamentarul Theodor Emandi despre anii 1917–1919. Memorii inedite”, în „Unirea tuturor românilor din 1918” (Editura dM Press, Focşani, 2008), „Generalul n. dăscălescu, erou în Primul război Mondial, victimă a represiunii comuniste (1948–1955)”, în „Marea Unire a tuturor românilor din 1918” (Editura dM Press, 2008), „Propaganda Ungariei versus românia. documente ale Serviciului Special de informaţii (1941–1943)” (în colaborare), în „revista istorică” nr. 5-6, 2008 (i), „Propaganda Ungariei versus ro-mânia. documente ale Serviciului Special de informaţii (1941–1943)” (în colabo-rare), în „revista istorică” nr. 1-2, 2009, (ii), „receptarea personalităţii mareşalului Jozef Pilsudski în românia”, în „Historical Yearbook”, vol. Vii (2010).

Este autor al volumelor de documente „Marele Cartier General al armatei române. documente. 1916–1920” (Editura Machiavelli, Bucureşti, 1996), „relaţii

Page 191: SIA in Slujba Culturii Nationale

191Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

militare româno-germane 1939–1944. documente” (Editura Europa nova, Bucu-reşti, 2000) şi „arhive secrete, secretele arhivelor”, vol. i şi ii (Editura Mica Vala-hie, Bucureşti, 2005) şi al lucrărilor „Enciclopedia Primului război Mondial” (în colaborare, Editura Teora, Bucureşti, 2000), „românia comunistă. Statul şi pro-paganda. 1948–1953” (în colaborare, Editura Cetatea de Scaun, Târgovişte, 2005, reeditată în 2010 la Editura Tipo Moldova, iaşi) şi „Serviciile secrete ale româniei în războiul mondial (1939–1940)” (Casa Editorială demiurg, iaşi, 2010).

LOCOTENENT-COLONEL IULIEAN MOLDOVEANU

S-a născut la 15 mai 1926, în satul Valea dulce, comuna Podenii noi, jude-ţul Prahova.

a absolvit Şcoala primară în comuna Podenii noi, judeţul Prahova (1937), Şcoala elementară „ion Creangă” din Bucureşti (1953), Şcoala medie nr. 5 „a.i. Cuza” din Ploieşti (1963), Şcoala militară politică nr. 3 (1949), Cursul de calificare ofiţeri infanterie la Cursul central de perfecţionare ofiţeri (1955) şi Facultatea mi-litară politică din cadrul academiei Militare Generale (1962).

Grade militare: sergent-major (1949), locotenent (1950), locotenent-major (1952), căpitan (1955), maior (1959) şi locotenent-colonel (1964).

a activat ca muncitor necalificat la rafinăria „româno-americană” (1948), militar în termen la Batalionul 3 Vânători de Munte (1948–1949), militar în ter-men-elev la Şcoala regimentară divizia 1 Vânători de Munte (1949), ajutor şef Birou la direcţia Cadre a d.S.P.a. (1949–1951), şef Birou reclamaţii la direcţia Cadre a d.S.P.a. (1951–1952), instructor în Secţia i la direcţia Cadre a d.S.P.a. (1952–1953), instructor în Biroul Cadre politice ale armatei de uscat la Secţia Cadre a d.S.P.a. (1953–1954), ajutor şef Birou 3 pentru regiunea 3 Militară la Secţia Cadre a d.S.P.a. (1954), instructor în Biroul de cadre politice ale armatei de uscat din cadrul Secţiei Cadre a d.S.P.a. (1954), conferenţiar bazele marxism-le-ninismului la Cursul special de limba rusă al Ministerului Forţelor armate (1954–1955), ofiţer cu evidenţa cadrelor şi locţiitor şef secţie cadre la academia Militară Politică „Gheorghe Gheorghiu-dej” (1955–1956), şeful Bibliotecii literaturii se-crete la academia Militară Politică „Gheorghe Gheorghiu-dej” (1956–1957), aju-tor al şefului Bibliotecii literatură secretă localul 2 la academia Militară Generală (1957–1958), instructor pentru formaţiuni în Secţia Politică la Centrul Militar regiunea Ploieşti (1962–1964), instructor cu propaganda în aparatul Consiliului politic la Centrul Militar regiunea Ploieşti (1964–1965), instructor cu munca de partid în aparatul Consiliului politic la Centrul Militar regiunea Bucureşti (1965–1966), ofiţer 2 în Secţia Cadre din M.St.M. (1966–1967), instructor şef în Biroul verificării personalului din Serviciul personal al M.St.M. (1967–1969), instructor

Page 192: SIA in Slujba Culturii Nationale

192 Marian MOŞnEaGU

în Biroul verificarea personalului din Serviciul Personal al M.St.M. (1969), ajutor în Biroul 2 arhivă din Secţia arhivelor Militare (1969–1973), ofiţer 3 în Biroul Selecţionare documente din cadrul arhivelor Militare (1973–1974), ofiţer 4 în Biroul Selecţionare documente din cadrul arhivelor Militare (1974–1981).

La 15 iunie 1981 a fost trecut în rezervă.a fost distins cu Medalia „Meritul Militar” clasele a ii-a (1954) şi i (1958),

Ordinul „Meritul Militar” clasele a iii-a (1964), a ii-a (1969) şi i (1975), Medalia „a XX-a aniversare a armatei republicii Socialiste românia” (1964), Medalia „a 50-a aniversare a P.C.r.” (1971), Medalia „25 ani de la proclamarea republicii” (1972) şi Medalia „30 de ani de la eliberarea româniei de sub dominaţia fascistă” (1974).

COMANDOR Dr. MARIAN MOŞNEAGU

S-a născut la 29 iunie 1961, în comuna Boroaia, judeţul Suceava.a absolvit Liceul Militar de Marină „alexandru ioan Cuza” Constanţa

(1980), Facultatea navigaţie, institutul de Marină „Mircea cel Bătrân” Constanţa (1984), Cursul de perfecţionare, academia Militară Bucureşti (1985), Cursul de psihologie, pedagogie şi pe probleme de conducere ştiinţifică a învăţământului militar, Ministerul apărării naţionale (1989), Cursul de birotică: norton, Word, Excel, Facultatea Comandă, Stat Major şi Tehnică Militară, academia navală „Mircea cel Bătrân” (1998), Facultatea de istorie, Universitatea „Ovidius” Con-stanţa (1998), studii aprofundate în profilul istorie la Facultatea de istorie, drept şi Ştiinţe administrative, Universitatea „Ovidius” Constanţa, specializarea „istoria şi civilizaţia zonei Mării negre de la modernitate la contemporaneitate” (1999), Cursul de limba engleză, academia navală „Mircea cel Bătrân” (2001), (2006), Cursul de limba franceză, Centrul Principal de Limbi Străine, academia navală „Mircea cel Bătrân” (2007) şi Cursul de „iniţiere în istoria şi filosofia ştiinţei şi tehnicii”, organizat de Comitetul român pentru istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Teh-nicii de pe lângă academia română (2008). Este doctor în istorie la Universitatea din Craiova (2004), cu teza „Politica navală postbelică a româniei (1944–1958)”, conducător de doctorat prof.univ.dr. Gheorghe Buzatu.

a activat în calitate de comandant Unitate de Luptă Transmisiuni, Obser-vare şi radiolocaţie pe vânătorul de Submarine 1 din divizionul 50 Vânătoare de Submarine Mangalia (1984–1985), ofiţer în statul major al divizionului 50 Vânătoare de Submarine (1985–1986), ofiţer în statul major al divizionului 174 dragoare de radă Sulina (1986–1987), ofiţer în statul major al divizionului Vede-te Blindate Tulcea (1987–1988), instructor în Comandamentul Marinei Militare (1988–1989) şi comandant de pluton la institutul de Marină „Mircea cel Bătrân”

Page 193: SIA in Slujba Culturii Nationale

193Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

(1989–1990). din 1990 a activat în presa militară, ca membru fondator şi redac-tor al revistei „Marina română” (1990–1995), membru fondator şi redactor în redacţia radio-TV „Scutul dobrogei” a Marinei Militare (1995–1998) şi redac-tor-şef al Grupului Mass-Media al Forţelor navale (2006–2007), respectiv ca şef al Secţiei de istorie navală (1998–2001) şi director al Muzeului Marinei române (2001–2006). de la 15 aprilie 2007 este şeful Serviciului istoric al armatei.

a participat la peste 70 de manifestări ştiinţifice interne şi internaţionale, printre care sesiunea de comunicări ştiinţifice „dunărea şi Marea neagră în isto-ria poporului român”, Muzeul Marinei române (Constanţa, 2001), seminarul „Marea neagră, o mare comună, o istorie comună, un viitor comun”, Muzeul Ma-rinei române (Constanţa, 2–4 septembrie 2002), sesiunea de comunicări ştiinţi-fice „dunărea şi Marea neagră în istoria poporului român”, Muzeul Marinei ro-mâne (Constanţa, 2003), cea de-a V-a Conferinţă naţională a specialiştilor din domeniul ocrotirii patrimoniului cultural naţional, organizată la Sinaia, în perioa-da 14-16 februarie 2003, de Ministerul Culturii şi Cultelor, sesiunea de comuni-cări ştiinţifice „actualitate şi perspective în dezvoltarea ştiinţei militare”, organi-zată la 12 mai 2003 de Colegiul Superior de stat-major – comunicarea „insula Şerpilor în siajul diplomaţiei româneşti”, simpozionul „125 de ani de presă româ-nească în dobrogea”, organizat de Universitatea „Ovidius” Constanţa – comuni-carea „Presa marinărească în perioada postbelică (1945–1960)”, cea de-a XXXV-a ediţie a sesiunii de comunicări ştiinţifice „Pontica 2003”, organizată în perioada 22–24 octombrie 2003 de Consiliul Judeţean Constanţa şi Muzeul de istorie na-ţională şi arheologie Constanţa – comunicarea „Marina română şi apărarea do-brogei după rapturile teritoriale din 1940”, cea de-a V-a Conferinţă naţională a specialiştilor din domeniul ocrotirii patrimoniului cultural naţional, organizată de Ministerul Culturii şi Cultelor la Sinaia (14–16 februarie 2003), simpozionul „dezvoltarea Marinei române militare şi comerciale”, organizat de academia na-vală „Mircea cel Bătrân” (13 noiembrie 2003), comunicarea „Constanţa în avan-postul diplomaţiei navale româneşti”, sesiunea ştiinţifică cu tema „125 de ani de la reintegrarea dobrogei la statul român”, organizată de Consiliul Judeţean Constan-ţa, Universitatea „Ovidius” şi Muzeul de istorie naţională şi arheologie Constan-ţa (15 noiembrie 2003), primul Congres de istorie navală din românia (Constan-ţa, 6–8 septembrie 2004, iniţiator şi organizator), reuniunea internaţională „Pro-blematica serviciilor educative. Pedagogia de patrimoniu”, găzduită de Muzeul Judeţean de artă Ploieşti (26–28 aprilie 2004), sesiunea ştiinţifică cu tema „Tătarii în istoria românilor”, organizată de Facultatea de istorie a Universităţii „Ovidius”, Centrul de Studii şi Cercetări ale istoriei şi Civilizaţiei Zonei Mării negre (secole-le XiV–XXi) şi Uniunea democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din românia, (8 mai 2004), comunicarea „relaţii navale româno-turce în secolul XX”, Festivalul muzicii mecanice, ediţia a V-a, organizat de Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii „Ştefan

Page 194: SIA in Slujba Culturii Nationale

194 Marian MOŞnEaGU

Procopiu” din iaşi, cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la înfiinţare (16–18 septem-brie 2005), comunicarea „Sonorităţi nautice în mediul portuar românesc”, simpo-zionul naţional „Timpul şi Omul”, ediţia a Viii-a, organizat de Consiliul Judeţean Prahova, Muzeul Judeţean de istorie şi arheologie Prahova şi Muzeul Ceasului „nicolae Simache” Ploieşti (4–5 noiembrie 2005), comunicarea „Timpul în navi-gaţia maritimă”, sesiunea de comunicări ştiinţifice „românia în contextul interna-ţional la sfârşitul celui de-al doilea război Mondial”, organizată de Centrul de Studii şi Păstrare a arhivelor Militare istorice Piteşti (29–30 iulie 2005), comuni-carea „Concepţia de întrebuinţare a Marinei Militare române în apărarea strate-gică pe timpul războiului rece”, sesiunea ştiinţifică internaţională cu tema „Ger-manii dobrogeni – istorie şi civilizaţie”, organizată de Facultatea de istorie a Uni-versităţii „Ovidius” şi Centrul de Studii şi Cercetări ale istoriei şi Civilizaţiei Mării negre secolele XiX–XXi (24–25 octombrie 2005), comunicarea „Elita Marinei Militare Germane în dobrogea (1941–1944)”, a XL-a sesiune ştiinţifică „Pontica”, cu tema „arheologie şi istorie. interferenţe culturale la dunărea de Jos”, organiza-tă de Muzeul de istorie naţională şi arheologie Constanţa, cu sprijinul Consiliu-lui Judeţean Constanţa (3–5 octombrie 2007), comunicarea „Contracararea ata-curilor comitagiilor bulgari – o prioritate pentru securizarea frontierei sudice a dobrogei interbelice”, sesiunea de comunicări ştiinţifice „reforma militară şi soci-etatea românească, de la Carol i la a doua conflagraţie mondială”, organizată de institutul pentru Studii Politice de apărare şi istorie Militară (23–24 octombrie 2007), comunicarea „Proiecte de reformă privind Marina română în perioada interbelică”, sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice, ediţia a XL-a, dedicată ani-versării a 230 de ani de la naşterea cărturarului Constantin (dinicu) Golescu, or-ganizată de Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti (8–9 noiembrie 2007), co-municarea „Constantin Tonegaru – de la jurisprudenţă la literatură”, sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice a Oficiului naţional pentru Cultul Eroilor, Cercul Militar naţional Bucureşti (12 decembrie 2007), comunicarea „Un proiect peste secole – Monumentul Marinarilor români”, sesiunea anuală de comunicări ştiin-ţifice cu participare internaţională „Strategii XXi. Securitate şi apărare în Uniu-nea Europeană, Secţiunea 5: Tactică şi artă operativă. Forţe aeriene şi navale”, organizată de Universitatea naţională de apărare „Carol i” (17–18 aprilie 2008), comunicarea „ipoteze de război şi principiile doctrinei militare la începutul seco-lului XX (1900–1916)”, conferinţa „Feminitate şi masculinitate. aspecte ale cultu-rilor de gen în românia, organizată de Catedra de istorie a românilor, Facultatea de istorie a Universităţii Bucureşti (8–10 mai 2008), comunicarea „româncele şi marea”, sesiunea ştiinţifică de primăvară a diviziei de istoria Ştiinţei a Comitetului român pentru istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii a academiei române (29 mai 2008), comunicarea „Coordonatele colaborării ştiinţifice a academicianului dr. doc. Mihai Băcescu cu Marina română”, reuniunea redacţiilor revistelor de speci-

Page 195: SIA in Slujba Culturii Nationale

195Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

alitate „Magazin istoric” şi „Historia”, organizată la Centrul Cultural al republicii Ungare (23–24 mai 2008), sesiunea de comunicări ştiinţifice cu tema „armata şi Unirea de la 1 decembrie 1918”, organizată la Piteşti de Serviciul istoric al arma-tei şi Centrul de Studii şi Păstrare a arhivelor Militare istorice (26 iulie 2008), comunicarea „regele Carol al ii-lea şi supremaţia româniei în Marea neagră”, cel de-al XXXiV-lea Congres al Comisiei internaţionale de istorie Militară, Trieste (italia, 31 august–5 septembrie 2008), sesiunea de comunicări ştiinţifice „Pontica”, având ca temă „arheologie şi istorie în bazinul Vest-Pontic”, dedicată împlinirii a 130 de ani de la unirea dobrogei cu românia (1878–2008), organizată de Muzeul de istorie naţională şi arheologie Constanţa, cu sprijinul Consiliului Judeţean Constanţa (1–3 octombrie 2008), comunicarea „Politica navală a româniei Mari în preajma celui de-al doilea război Mondial”, sesiunea de comunicări ştiinţifice cu tema „1918 – la frontiera de Vest a româniei întregite”, organizată de asociaţia naţională a Cavalerilor de Clio la Oradea (10–12 octombrie 2008), comunicarea „decorarea cu Ordinul şi Medalia „Ferdinand i” a unor membri ai Gărzii naţio-nale Cluj” (coautor), conferinţa internaţională „Transilvania în toamna anului 1918 şi Unirea cu românia. realităţi interne şi context internaţional”, organizată de Centrul de Studii Transilvane al academiei române, filiala Cluj (19–21 noiem-brie 2008), comunicarea „Manuscrisul alba iulia. 1 decembrie 1918 sub lupa cen-zurii postbelice”, sesiunea de comunicări ştiinţifice organizată de Facultatea de istorie şi Ştiinţe Politice a Universităţii „Ovidius” Constanţa, cu tema „130 de ani de la reintegrarea dobrogei în statul român modern” (21–22 noiembrie 2008), comunicarea „Perspective de modernizare a navigaţiei şi infrastructurii portuare naţionale în procesul redresării economice a româniei Mari”, sesiunea de comu-nicări ştiinţifice organizată de Facultatea de istorie şi Patrimoniu a Universităţii „Lucian Blaga” Sibiu cu tema „Unirea – act fundamental în istoria romaniei” (6–8 noiembrie 2008), comunicarea „Fapte şi merite ale unor conducători ai Gărzii naţionale române din zona Cluj” (coautor), seminarul cu tema „90 de ani de la sfârşitul Primului război Mondial”, organizat de institutul de Studii Politice de apărare şi istorie Militară şi Comisia română de istorie Militară la Cercul Militar naţional Bucureşti (7–8 noiembrie 2008), comunicarea „români în armatele sta-telor beligerante la sfârşitul Primului război Mondial”, sesiunea anuală de comu-nicări ştiinţifice cu tema „Cimitire şi opere comemorative de război dedicate ero-ilor din Primul război Mondial”, organizată de Oficiul naţional pentru Cultul Eroilor la Cercul Militar Bucureşti (10 decembrie 2008, moderator), sesiunea Mu-zeului Militar naţional „regele Ferdinand i”, organizată cu prilejul sărbătoririi a 85 de ani de la înfiinţare (11–12 decembrie 2008), comunicarea „Un proiect de realizare a Muzeului Marinei române”, sesiunea de comunicări ştiinţifice cu tema „Marea Unire a tuturor românilor din 1918”, organizată de Muzeul Vrancei Foc-şani (11–12 decembrie 2008), comunicarea „Ordinul şi Medalia „Ferdinand i”.

Page 196: SIA in Slujba Culturii Nationale

196 Marian MOŞnEaGU

Propuneri la decorare a unor membri ai Gărzii naţionale române Cluj” (coautor), sesiunea de comunicări ştiinţifice cu participare internaţională „Strategii XXi. Stabilitate şi securitate regională”, organizată de Universitatea naţională de apă-rare „Carol i” (9–10 aprilie 2009), comunicarea cu tema „Fundamentele istorice ale formării ofiţerilor de stat-major pentru Marina Militară în cadrul Şcolii Supe-rioare de război”, sesiunea de comunicări ştiinţifice a Comitetului român pentru istoria şi Filosofia Ştiinţei şi Tehnicii din cadrul academiei române (27 mai 2009), comunicarea „nicolae Caranfil la Ministerul aerului şi Marinei”, sesiunea de co-municări ştiinţifice cu participare internaţională cu tema „Statul Major General în arhitectura organismului militar românesc. 1859–2009”, organizată la Piteşti de Serviciul istoric al armatei şi Centrul de Studii pentru Păstrarea arhivelor Mili-tare istorice (24–25 iulie 2009), comunicarea „Orientări doctrinare privind evolu-ţia operaţiilor în armata româniei postbelice”, cea de-a XXXV-a ediţie a Congre-sului Comisiei internaţionale de istorie Militară, Porto, Portugalia (29 august–5 septembrie 2009), sesiunea de comunicări ştiinţifice cu participare internaţională naV-Mar-EdU a academiei navale „Mircea cel Bătrân” (12–14 noiembrie 2009), masa rotundă cu tema „istoria militară românească reflectată în publicaţi-ile de specialitate”, organizată de Serviciul istoric al armatei (17 martie 2010), cu prilejul împlinirii a 143 de ani de la înfiinţarea instituţiei (iniţiator şi organizator), simpozionul „Jandarmeria română – tradiţii, actualitate şi perspective”, organizat de inspectoratul General al Jandarmeriei cu prilejul aniversării a 160 de ani de la înfiinţarea Jandarmeriei române, Cercul Militar naţional Bucureşti (7 aprilie 2010), comunicarea „Jandarmeria română în organica Ministerului apărării na-ţionale”, sesiunea de comunicări ştiinţifice cu participare internaţională „Strategii XXi. Securitate şi apărare europeană în contextul crizei economico-financiare”, organizată de Universitatea naţională de apărare „Carol i” (15–16 aprilie 2010). Secţiunea a ii-a, Studii de apărare, geopolitică şi geostrategie, comunicarea „Stra-tegia înzestrării armatei româniei interbelice în viziunea unui fost profesor al Şcolii Superioare de război”, Congresul naţional de istorie a Presei, ediţia a iii-a (Piteşti, 23–24 aprilie 2010), organizat de Universitatea „Constantin Brâncovea-nu” Piteşti şi asociaţia română de istorie a Presei – comunicarea „istoricul unei reviste de istorie – „document. Buletinul arhivelor Militare române” şi lansarea „Calendarului tradiţiilor militare 2010”, sesiunea de comunicări ştiinţifice „M e d i a m o r f o z e. Presă – relaţii publice – publicitate, după 20 de ani”, organizată de Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii Bucureşti şi asociaţia Formatorilor în Comunicare şi Jurnalism (7–8 mai 2010), comunica-rea „arsenalul mediatic militar postbelic”, a Vii-a ediţie a Simpozionului naţional anual cu tema „Menirea presei în societate, ieri şi azi”, organizat de Universitatea „Ovidius” Constanţa şi asociaţia română de istorie a Presei, în parteneriat cu academia Oamenilor de Ştiinţă din românia, filiala Constanţa şi filiala Constanţa

Page 197: SIA in Slujba Culturii Nationale

197Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

a Uniunii Ziariştilor Profesionişti din românia, comunicarea „Presa Marinei ro-mâne – un proiect de recuperare a memoriei unei bresle”, sesiunea de comunicări ştiinţifice cu tema „arhivistica militară românească în slujba istoriografiei naţio-nale”, organizată de Serviciul istoric al armatei şi Centrul de Studii şi Păstrare a arhivelor Militare istorice Piteşti, cu ocazia împlinirii a 90 de ani de la înfiinţarea arhivelor Militare române (23 iulie 2010), comunicarea „activitatea postbelică a Serviciului istoric al armatei (1949–1968)”, Congresul naţional de istorie a Pre-sei, ediţia a iV-a, cu participare internaţională, organizat de Universitatea „Ovi-dius” din Constanţa şi asociaţia română de istorie a Presei, în parteneriat cu academia Oamenilor de Ştiinţă din românia, filiala Constanţa (14–16 aprilie 2011), comunicarea „Presa română interbelică şi starea de asediu. Cazul alba iu-lia”, simpozionul ştiinţific „70 de ani de la intrarea româniei în cel de-al doilea război Mondial (1941–2011)”, organizat de Muzeul Marinei române (20 mai 2011), comunicarea «Problematica Marinei române reflectată în paginile „revis-tei Transporturilor”», sesiunea de comunicări ştiinţifice cu tema „Eroi şi mormin-te”, ediţia a V-a, organizată de Oficiul naţional pentru Cultul Eroilor, Muzeul Mi-litar naţional „regele Ferdinand i” (18 octombrie 2011), comunicarea „Toponimia eroismului armatei române”.

Este autorul lucrărilor „Ziua Marinei la români” (2002), „Cultul apelor la români” (2004), „Politica navală postbelică a româniei 1944–1958” (ediţia i 2005, ediţia a ii-a 2006, nominalizată pentru Premiul „Mareşal alexandru averescu”, acordat de revista „Gândirea militară românească” pentru anul 2005), „Odiseea na-vei-şcoală „Constanţa” (2004), „regele şi regina Mării negre. File din istoricul dis-trugătoarelor & fregatelor „regele Ferdinand” şi „regina Maria” (2006), „O istorie tragică a Marinei Comerciale române” (2006), „dicţionarul marinarilor români” (2008), „Eroii Marinei române” (2009), „Elita Marinei regale române în rezisten-ţa anticomunistă” (2010) şi „Presa Marinei române. dicţionar bibliografic” (2011) şi „Crucişătorul «Elisabeta» în campanie” (2012). Este coautor al volumelor „Mu-zeul Marinei române 1969–1999. Monografie” (1999), „noi contribuţii la istoria Marinei Militare române” (2001), „Statul Major al Forţelor navale 1860–2005. Tradiţii şi perspective” (2005), „Sfânta Maria Mare. Credinţe şi tradiţii spiritua-le româneşti” (2005), „destine sub marele pavoaz. Omagiu amiralului Gheorghe anghelescu la împlinirea vârstei de 70 de ani” (2007), „armata română şi unitatea naţională” (2008), „Statul Major General în arhitectura organismului militar ro-mânesc (2009), „Enciclopedia armatei româniei” (iniţiatorul proiectului, 2009), „albumul armatei româniei” (2009), „armata română şi patrimoniul naţional” (2010), „Ghidul arhivelor Militare române” (2010), „amiralul dr. Gheorghe Ma-rin în elita armatei româniei” (2010), „dicţionar enciclopedic de marină” (2010), «Şcoala de aplicaţie a Forţelor navale „Viceamiral Constantin Bălescu” – 115 ani de experienţă în instruirea echipajelor» (2011), „dreptul mării în timp de pace şi

Page 198: SIA in Slujba Culturii Nationale

198 Marian MOŞnEaGU

de război” (2011), enciclopediei „Miniştrii apărării naţionale” (2011), „armata română şi evoluţia armei Tancuri. documente (1919–1945)”(2012) şi „resursele umane ale armatei româniei. 150 de ani de istorie” (2012).

a coordonat apariţia volumelor de studii şi documente „Înzestrarea ar-matei române în perioada interbelică. documente. vol. ii, 1931–1935” (Editura CTEa, Bucureşti, 2008, colectiv), „Statul Major General în arhitectura organis-mului militar românesc 1859–2009” (CTEa, 2009, colectiv), „armata română şi patrimoniul naţional” (CTEa, 2010, colectiv) şi „armata română şi societatea civilă” (Editura Muzeului Brăilei, 2012).

a publicat peste 400 de studii şi articole de specialitate în dicţionare, en-ciclopedii şi volume de studii şi comunicări ştiinţifice, precum şi în presa mili-tară şi civilă – „actual”, „actualitatea pe dunăre”, „analele dobrogei”, „anuarul Complexului Muzeal Bucovina”, „anuarul Muzeului Marinei române”, „apărarea patriei”, „Buletinul Forţelor navale”, „Buletinul Muzeului Militar naţional”, „Caie-tele revoluţiei”, „Calendarul tradiţiilor militare”, „Camarazii”, „Catarge la orizont”, „Cetatea Bihariei”, „Constanţa”, „Cuget liber”, „datina”, „dobrogea nouă”, „docu-ment. Buletinul arhivelor Militare române”, „dosarele istoriei”, „Flacăra”, „Flota patriei”, „Gândirea militară românească”, „Historia”, „info-CiEr”, „Jurnal de Con-stanţa”, „La datorie”, „Litoral”, „Magazin istoric”, „Marea noastră”, „Marea noastră pentru tineret”, „Marina”, „Marina română”, „nelinişti metafizice”, „Observatorul militar”, „Orizont XXi”, „Orizonturi marine”, „Poliţia are impact”, „Studii şi comu-nicări”, „Tomis”, „revista de istorie Militară”, „revista muzeelor”, „românia eroică”, „românia maritimă şi fluvială. Magazin”, „Viaţa armatei”, „Yacht magazin” ş.a.

Printre articolele publicate se numără „rolul nefast al armatei roşii de ocupaţie în evoluţia postbelică a Marinei române”, în „anuarul Muzeului Marinei române”, tom ii/1999, „dunărea şi Marea neagră în publicistica militară cu te-matică de marină (1919–1940)”, în „anuarul Muzeului Marinei române”, tom ii/1999, „Contribuţii ale ofiţerilor de marină la dezvoltarea gândirii, doctrinei şi artei militare româneşti (1919–1939)”, în „Gândirea militară românească”, anul Xi, nr. 3/mai–iunie 2000, „Comandanţi de mari unităţi navale române în al doilea război Mondial. Viceamiralul nicolae Păiş”, în „dosarele istoriei”, anul V, nr. 8 (48)/august 2000, «Un „om al muncii”– viceamiralul Preda Fundăţeanu», în „anu-arul Muzeului Marinei române”, tom iii/1/2000, „romanian naval Forces. Histo-rical traditions”, în „romanian naval Forces” (Constanţa, 2000), „Bastimente ita-liene în serviciul Marinei române”, în „analele dobrogei”, serie nouă, anul Vi, nr. 3/2000, «drama submarinelor ruseşti. de la „delfin” la „Kursk”», în „Marea noas-tră”, serie nouă, anul X, nr. 4 (37)/octombrie–decembrie 2000, „diplomaţie şi re-sentimente la Viena. Cazul Conţescu-Steriopol”, în „anuarul Muzeului Marinei române”, tom iii/1/2000, «Un ambasador itinerant. regele Carol al ii-lea, „navi-gator” în jurul lumii», în „Marina”, anul XXiii, nr. 47/iulie–decembrie 2000, „Ma-

Page 199: SIA in Slujba Culturii Nationale

199Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

rina română de la armistiţiu la Tratatul de Pace (1944–1947)”, în „anuarul Mu-zeului Marinei române”, tom iV/2001, „1953. Politizarea personalului Marinei Militare române, între priorităţi şi perspective”, în „anuarul Muzeului Marinei române”, tom iV/2001, „activitatea Serviciului Hidrografic român în cel de-al doilea război Mondial”, în „Omagiu istoricului militar Jipa rotaru” (Editura Co-mandor, Constanţa, 2001), „nava-muzeu, o mare absenţă din patrimoniul muzeal naţional”, în „Muzeele tehnice la început de mileniu iii”, Complexul naţional Mu-zeal „Moldova”, iaşi, Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii „Ştefan Procopiu” (Casa Editoria-lă demiurg, iaşi, 2001), «Pro „Mircea”, Pro Patria», în „Marea noastră”, serie nouă, anul Xi, nr. 1(38)/ianuarie–martie 2001, «Odiseea navei-şcoală „Constanţa”», în „Marina română”, anul Xii, nr. 8 (82)/septembrie 2001, nr. 9 (83)/octombrie 2001, nr. 10 (84)/noiembrie 2001 şi nr. 11(85)/decembrie 2001, «Prigoana împo-triva cadrelor militare. Între reacţiune şi epurare. Grupul „roman”», în „dosarele istoriei”, an Vi, nr. 3(55)/2001, „Un apel recviem către Mareşal”, în „dosarele isto-riei”, an Vi, nr. 3(55)/2001, „diplomaţie şi resentimente la Viena. Cazul Conţescu-Steriopol”, în „anuarul Muzeului Marinei române”, tom iii/1/2001, „nave ale Flotei austro-ungare intrate în serviciul Marinei române după Primul război Mondial”, în „Lucrările celei de-a Vii-a sesiuni de comunicări ştiinţifice cu parti-cipare internaţională a academiei navale „Mircea cel Bătrân” naVMarEdU 2001, Secţiunea Vii, Ştiinţe economice şi socio-umane (Editura academiei nava-le „Mircea cel Bătrân”, Constanţa, 2001), «Momente din trecutul Flotilei de dună-re reflectate în registrul istoric al vedetei de siguranţă „Căpitan romano” (1937–1948)», în „anuarul Muzeului Marinei române”, tom iii/2/2000, „din nou despre urmaşii lui Jean Bart”, în „Marea noastră”, nr. 4 (41)/octombrie–decembrie 2001, „Prigoana împotriva cadrelor Marinei Militare după 23 august 1944”, în ion io-nescu, Georgeta Borandă, Marian Moşneagu, „noi contribuţii la istoria Marinei Militare române” (Editura „Muntenia & Leda”, Constanţa, 2001), „impas diplo-matic la istanbul. Cazul Voinescu”, în „anuarul Muzeului Marinei române”, tom V/2002, „Cine a desfiinţat Liga navală română”, în „anuarul Muzeului Marinei române”, tom V/2002, „15 august 2002 – la orizont, centenarul unei sărbători naţionale: Ziua Marinei române”, în „dosarele istoriei”, nr. 7(71)/2002, „Eco-occi-dentalizarea românească”, în „info-CiEr”, nr. 2/2002, „Învăţământul de marină românesc în primii ani postbelici. 1945–1950”, în „analele dobrogei”, serie nouă, anul Vii, 2002, „Orientări doctrinare privind tactica Marinei Militare române (1945–1956)”, în „Geopolitică şi istorie Militară în perioada războiului rece” (Editura academiei de Înalte Studii Militare, Bucureşti, 2002), „dinamica pregă-tirii ofiţerilor de marină în cadrul Şcolii navale. 1920–1945”, în „Lucrările sesiunii jubiliare de comunicări ştiinţifice cu participare internaţională – 130 de ani de învăţământ de marină” academia navală „Mircea cel Bătrân” (Constanţa, 2002), „numele lor au rămas înscris în istorie. Contraamiralul nicolae Steriopol”, în „re-

Page 200: SIA in Slujba Culturii Nationale

200 Marian MOŞnEaGU

vista de istorie Militară”, nr. 3(71)/2002, «Yachturile regale „Ştefan cel Mare” în logistica diplomaţiei navale româneşti», în „anuarul Complexului Muzeal Buco-vina”, XXiX-XXX, vol. ii/2002–2003 (Suceava, 2003), „insula Şerpilor în siajul di-plomaţiei româneşti”, în „Geopolitică şi istorie militară în perioada post-război rece” (Editura academiei de Înalte Studii Militare, 2003), „Exportul produselor petroliere prin portul Constanţa în perioada interbelică”, în „Festung Ploieşti” (Editura Printeuro, Ploieşti, 2003), „Marina regală română şi evacuarea Basara-biei”, în „Omagiu istoricului Valeriu Florin dobrinescu” (Editura Pallas, Focşani, 2003), „Ofiţeri de marină în diplomaţia românească”, în „Buletinul Muzeului Mi-litar naţional”, serie nouă, nr. 1/2003, partea a ii-a (Bucureşti, 2003), „Jewish’s emigration though the port of Constantza. 1944–1945”, în „The holocaust and romania history and contemporany significance” (Bucureşti, 2003), „Presa de marină în peisajul publicistic românesc”, în „Tomis”, nr. 1, ianuarie/2003, „Farul genovez, de la reper de navigaţie la monument istoric”, în „Marina română”, anul XiV, nr. 92/2003, „Ofiţeri de marină în diplomaţia românească: contraamiralul Gheorghe dumitrescu”, în „Marina română”, anul XiV, nr. 93/2003, „Emigrarea evreilor prin portul Constanţa. 1940–1944”, în „revista de istorie Militară”, nr. 1-2 (75-76)/2003, „9 mai 1945. Marina regală română de la armistiţiu la victoria fi-nală”, în „Yacht Magazin”, nr. 18, mai–iunie 2003, „Kogălniceanu şi dobrogea ro-mânească”, în „Yacht Magazin”, nr. 19, iulie–august 2003, „O sărbătoare recâştiga-tă: Ziua apelor”, în „Marina română”, anul XiV, nr. 3(94)/2003, „La presse mari-time et la politique navale de la roumanie dans la première moitié du XX-ème siècle”, dans „review of military history”, special issue, 2003, „Unica victorie nava-lă a lui napoleon”, în „Marea noastră”, anul Xiii, nr. 4(49)/octombrie–decembrie 2003, „armata română în dobrogea (1878–1900)”, în „Cuget Liber”, anul XV, nr. 4057/8–9 noiembrie 2003, „Presa marinărească şi politica navală a româniei în prima jumătate a secolului al XX-lea”, în „revista de istorie Militară”, nr. 4-5(78-79)/2003, „Farul genovez – de la reper de navigaţie la monument istoric”, în „Ma-rina română”, anul XV, nr. 1(92)/2003, „Unicat în românia: Muzeul Marinei ro-mâne”, în „Litoral”, anul XXXiii, nr. 3, august 2003, «de Sfânta Maria Mică, „Mir-cea” a învins furtuna», în „Litoral”, anul XXXiii, nr. 184, 3 septembrie 2003, „Ko-gălniceanu şi dobrogea românească”, în „Yacht Magazin”, nr. 19/iulie–august 2003, „Muzeografia militară românească de la tradiţie la perspectivă. Lumini şi umbre pe faleză”, în „Observatorul militar”, anul XV, nr. 44(722)/5–11 noiembrie 2003, „Conspiraţie la Yacht Clubul regal român?”, în „Yacht Magazin”, nr. 20/decembrie 2003, «Fregatele tip 22 preiau tradiţia distrugătoarelor tip „r”», în „Marina româ-nă”, anul XiV, nr. 6(97)/2003, „Ştefan cel Mare în onomastica navală românească”, în „Marina română”, nr. 2(99)/2004, „dunărea în mitologia românească”, în „Yacht Magazin”, nr. 23/iunie–iulie 2004, „Odiseea hidroaviaţiei româneşti”, în „Yacht Magazin”, nr. 24/august–septembrie 2004, „Universul acvatic al Bibliei”, în „Yacht

Page 201: SIA in Slujba Culturii Nationale

201Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

Magazin”, nr. 22/martie–mai 2004, „Un premarinar la curtea regelui Mihai”, în „Yacht Magazin”, nr. 23/iunie–iulie 2004, „Marinari şi... constructori”, în „Yacht Magazin”, nr. 23/iunie–iulie 2004, „ada Kaleh – insula Sfântă”, în „Yacht Magazin”, nr. 23/iunie–iulie 2004, „Sărbători şi tradiţii acvatice româneşti”, în „revista mu-zeelor”, nr. 1/2005, „drama unui fanatic slujitor al Marinei române – contraami-ralul nicolae Păiş”, în „Provocări la adresa securităţii şi strategiei la începutul se-colului XXi” (Editura Universităţii naţionale de apărare, Bucureşti, 2005), „Con-stituirea Corpului Flotilei naţionale, moment de referinţă în evoluţia Marinei Militare române”, în „Marina română”, anul XVi, nr. 2(105)/2005, „Un reforma-tor al învăţământului de marină – căpitanul Petre Popescu-deveselu”, în „Lucră-rile celei de-a XiX-a sesiuni de comunicări ştiinţifice cu participare internaţională „naV-Mar-EdU 2005”, Constanţa, „din istoricul relaţiilor navale româno-tur-ce”, în „Tătarii în istoria românilor”, vol. ii (Editura Muntenia, Constanţa, 2005), „Serbările nautice – un inedit spectacol marinăresc dobrogean” , în „datina”, anul Xii, nr. 38/iunie 2005, „Evoluţia Marinei Militare române în perioada postbelică (1945–1958)”, în „Marina română”, anul XVi, nr. 4(107)/2005, «Primul marinar cavaler al Ordinului „Mihai Viteazul” – Locotenentul Mihail Hurmuzescu», în „Marina română”, anul XVi, nr. 4(107)/2005, „nautical Celebrations for the ro-manian navy day”, în „Constanţa”, vol. 3, nr. 3/august–octombrie 2005, „Marea neagră – spaţiu de confluenţă a intereselor geostrategice” (Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, Bucureşti, 2005), „Concepţia de întrebuinţare a Ma-rinei Militare române în apărarea strategică pe timpul războiului rece”, în „ro-mânia în context internaţional la sfârşitul celui de-al doilea război Mondial. Stu-dii şi comunicări. 85 de ani de la înfiinţarea Centrului de Studii şi Păstrare a arhi-velor Militare istorice” (29–30 iulie 2005, Piteşti, Editura Centrului Tehnic-Edito-rial al armatei, 2005), „145 de ani de la crearea Marinei Militare române”, în „Tomis”, octombrie 2005, „Evoluţia Marinei Militare române în a doua jumătate a secolului XX”, în „Marina română”, anul XVi, nr. 5(108)/2005, „Sărbători şi tradi-ţii acvatice româneşti”, în „revista Muzeelor”, nr. 1/2005, „Un proiect-surpriză: Submarine pe Lacul Tăbăcăriei”, în „Marina română”, anul XVi, nr. 5(108)/2005, „Europenismul politicii navale a româniei la dunărea de Jos în prima jumătate a secolului XX”, în „importanţa dunării pentru naTO şi Uniunea Europeană”, cu-legere de studii (Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, 2005), „Carol al ii-lea, ion antonescu şi Batalionul româno-macedonean”, în „analele dobrogei”, serie nouă, anul Viii, 2005, „Evoluţia Marinei Militare române în perioada 1878–1916”, în „anuarul Muzeului Marinei române”, tom Viii/2005, „Comando-rul ioan Cristescu, de la mic burghez la comunist”, în „anuarul Muzeului Marinei române”, tom Viii/2005, „Ultima croazieră spre eternitate a reginei Maria”, în „Historia”, martie 2006, „din tradiţiile Şcolii de aplicaţie a Forţelor navale (1896–2006)”, în „Securitatea şi apărarea spaţiului Sud-Est în contextul transformărilor

Page 202: SIA in Slujba Culturii Nationale

202 Marian MOŞnEaGU

de la începutul mileniului iii”, Sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice cu parti-cipare internaţională „Strategii XXi” (Bucureşti, 13–14 aprilie 2006), Secţiunea 2 istorie, geopolitică şi geostrategie (Editura Universităţii naţionale de apărare „Carol i” Bucureşti, 2006), „Elita Marinei Germane în dobrogea (1940–1944)”, în „Germanii dobrogeni – istorie şi civilizaţie” (Editura Muntenia, Constanţa, 2006), „Pregătirea de război a Marinei române (1914–1916)”, în „Cetatea Bihariei”, seria a ii-a, nr. 1/2006, „Figuri uitate ale Marinei Militare. Fraţii Verbiceanu”, în „Mari-na română”, anul XVii, nr. 3(112)/2006, „din culisele Primului război Mondial. Marinarii şi grănicerii la război”, în „Marea noastră”, anul XVi, nr. 2(59)/aprilie–iunie 2006, „Contraamiralul nicolae negrescu – singur împotriva tuturor”, în „anuarul Muzeului Marinei române”, tom iX/2006, „arheologia submarină – o prioritate şi o atracţie pentru Muzeul Marinei române”, în „anuarul Muzeului Marinei române”, tom iX/2006, „1944, toamna cernită a Marinei regale române”, în „Camarazii”, anul ii, nr. 4(8)/decembrie 2006, „Escale printre amintiri”, în „des-tine sub marele pavoaz. amiralul Gheorghe anghelescu. Omagiu la împlinirea vârstei de 70 de ani” (Editura Muntenia, 2006), „Promotor al tradiţiilor şi spiritu-alităţii marinăreşti”, în „destine sub marele pavoaz. amiralul Gheorghe angheles-cu. Omagiu la împlinirea vârstei de 70 de ani” (Editura Muntenia, 2006), „Elita Marinei Militare române (1860–1997)”, în „destine sub marele pavoaz. amiralul Gheorghe anghelescu. Omagiu la împlinirea vârstei de 70 de ani” (Editura Mun-tenia, 2006), „Şcoala de aplicaţie a Forţelor navale la 110 ani de la înfiinţare”, în „Marina română”, anul XVii, nr. 6(115)/noiembrie–decembrie 2006, „repere documentare privind modul în care au acţionat efectivele Centrului de Scafandri în perioada 17–31 decembrie 1989”, în „Caietele revoluţiei”, nr. 4(6)/2006, „Con-stanţa de odinioară. dobrogea sub ocupaţie”, în „Poliţia are impact”, anul V, nr. 40(38)/2006, „Combatanţi în Primul război Mondial. Marinari şi grăniceri la paza dunării”, în „Poliţia are impact”, anul V, nr. 41(39)/2006, «Escale la… Muzeul Ma-rinei. Pregătiri pentru „regata” muzeelor maritime europene», în „Marea noas-tră”, serie nouă, anul XVi, nr. 1(58)/ianuarie–martie 2006, „romanian navy Mu-seum in the Grand European Family”, în „Constanţa”, aprilie–mai 2006, „Sailing away Towards Eternity”, în „Constanţa”, aprilie–mai 2006, „Păzitorii de pe apă”, în „Poliţia are impact”, anul V, nr. 42(40)/2006, „nave grănicereşti la fruntariile ro-mâniei interbelice”, în „Poliţia are impact”, anul V, nr. 43(41)/2006, «a Sexagena-rian ambassador: „Mircea” training ship», în „Constanţa”, iunie–iulie 2006, „In memoriam. Comandorul Constantin C. Scarlat (21 mai 1935–23 martie 2006)”, în „Marea noastră”, serie nouă, anul XVi, nr. 2(59)/aprilie–iunie 2006, „În slujba Majestăţii Sale regelui Ferdinand”, în „Poliţia are impact”, anul V, nr. 44(42)/mai 2006, „Cavaleri ai Marinei române în Primul război Mondial. Locotenentul Mi-hail Hurmuzescu (1894–1919). Viceamiralul Preda Fundăţeanu (1890–1969)”, în „Camarazii”, anul ii, nr. 3(7)/septembrie 2006, „divizionul 146 nave Minare-de-

Page 203: SIA in Slujba Culturii Nationale

203Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

minare... la 55 de ani”, în „Marina română”, anul VXii, nr. 4(111)/2006, „Centrul de Scafandri – o autoritate unicat în românia/ În 7 zile, Grupul alfa EOd la dis-poziţia aliaţilor”, în „Observatorul militar”, anul XVii, nr. 39(869)/4–10 octom-brie 2006, „arheologia submarină – o prioritate şi o atracţie pentru Muzeul Ma-rinei române”, în „anuarul Muzeului Marinei române”, tom iX/2006, «ambasa-dorul mărilor – doctor Honoris Causa al Universităţii „Ovidius” Constanţa», în „anuarul Muzeului Marinei române”, tom iX/2006, „The romanian navy day”, în „Constanţa”, august–octombrie 2006, „din tradiţiile Componentei navale a Poliţi-ei de Frontieră române (5). În dispozitiv de paradă, la Centenarul Brăilei”, în „Po-liţia are impact”, anul V, nr. 47(45)/2006, „Endless Glory and Honor”, în „Constan-ţa”, noiembrie 2006–martie 2007, „1944, toamna cernită a Marinei regale româ-ne”, în „Camarazii”, anul ii, nr. 4(8)/decembrie 2006, „istoria recunoştinţei”, în „Observatorul militar”, anul XVii, nr. 50-51(880-881)/20 decembrie 2006–9 ia-nuarie 2007, «Un nou „echipaj” la conducerea Forţelor navale», în „Marina ro-mână”, anul XViii, nr. 6(115)/noiembrie–decembrie 2006, «dragorul maritim „Locotenent dimitrie nicolescu”, în premieră la Turchish Minex 2006», în „Mari-na română”, anul XViii, nr. 6(115)/noiembrie–decembrie 2006, „Vivat acade-mia!”, în „Marina română”, anul XViii, nr. 6(115)/noiembrie–decembrie 2006, „Semper Praesens infanteriştii marini”, în „Marina română”, anul XViii, nr. 6(115)/noiembrie–decembrie 2006, „Şcoala de aplicaţie a Forţelor navale la 110 ani de la înfiinţare”, în „Marina română”, anul XViii, nr. 6(115)/noiembrie–de-cembrie 2006, „Echipajul Media”, în „Marina română”, anul XViii, nr. 5(114)/septembrie–octombrie 2006, „Primul marinar lider al armatei române”, în „Ma-rina română”, anul XViii, nr. 5(114)/septembrie–octombrie 2006, „40 de ani de cercetare ştiinţifică în domeniul naval”, în „Marina română”, anul XViii, nr. 5(114)/septembrie–octombrie 2006, „Centrul de Scafandri – 30 de ani de cerce-tare şi activităţi subacvatice”, în „Marina română”, anul XViii, nr. 5(114)/septem-brie–octombrie 2006, „album de familie”, în „Marina română”, anul XViii, nr. 7(116)/ 2006, „nave tradiţionale ale Poliţiei de Frontieră române. Flotila de Poli-ţie Fluvială la sfârşitul secolului al XiX-lea şi începutul secolului al XX-lea”, în „Poliţia are impact”, anul V, nr. 50(47)/noiembrie 2006, „nave tradiţionale ale Po-liţiei de Frontieră române. Flotila de Poliţie Fluvială a Moldovei”, în „Poliţia are impact”, anul V, nr. 51(48)/decembrie 2006, „amiralul Petre Bărbuneanu în dis-graţia mareşalului ion antonescu”, în „nelinişti metafizice”, ianuarie–februarie 2007, „Momente din evoluţia arheologiei submarine româneşti”, în „anuarul Mu-zeului Marinei române”, tom X/2007, „Filozofia războiului la români”, în „docu-ment”, anul X, nr. 1-4(35-38)/2007, „Principii doctrinare privind organizarea şi misiunile Forţelor Maritime Militare ale româniei în perioada postbelică (1944–1958)”, în „Buletinul Forţelor navale”, serie nouă, nr. 7/2007, „insula Şerpilor în reţeaua informativă a Marinei regale române”, în „Orizont XXi”, anul ii, nr.

Page 204: SIA in Slujba Culturii Nationale

204 Marian MOŞnEaGU

Vii/2007, „destine sub marele pavoaz. O colecţie care onorează elita Marinei ro-mâne”, în „Marina română”, anul XiX, nr. 1(117)/2007, „academia performerilor de cursă lungă”, în „Marina română”, anul XiX, nr. 1(117)/2007, „Parcul navelor Grănicereşti”, în „Poliţia are impact”, anul Vi, nr. 52(49)/ianuarie 2007, „Un pro-motor al legislaţiei Poliţiei navigaţiei şi Porturilor. amiralul nicolae Păiş”, în „Po-liţia are impact”, anul Vi, nr. 53(50)/februarie 2007, „Scientific Event at the „Mir-cea cel Bătrân” naval academy”, în „Constanţa”, iunie–iulie 2007, „Forţele navale sunt capabile să răspundă noilor cerinţe strategice şi operaţionale”, interviu cu şeful S.M.F.n., contraamiralul de flotilă dorin dănilă, în „Marina română”, anul XiX, nr. 2(118)/2007, „aLUMni la început de drum”, în „Marina română”, anul XiX, nr. 2(118)/2007, „Marinari români pe Muntele athos”, în „Marina română”, anul XiX, nr. 2(118)/2007, „Bucuria torpilorului centenar”, în „Marina română”, anul XiX, nr. 2(118)/2007, „Proiecte de modernizare a Marinei Militare române de la războiul de independenţă la al doilea război Mondial”, în „reforma milita-ră şi societatea în românia, de la Carol i la a doua conflagraţie mondială”, „Occa-sional Papers”, anul Vi, nr. 8/2007, „Carol al ii-lea şi supremaţia navală în Marea neagră”, în „armata română şi unitatea naţională” (Editura delta Cart Educaţio-nal, Piteşti, 2008), „reformarea armatei române în viziunea regimului de demo-craţie populară postbelic”, în „Orizont XXi”, anul iii, nr. iX/2008, „Un etnic rus în Marina română. Comandorul nicolae Pavlovici Lubomirov”, în „românia mari-timă şi fluvială. Magazin”, nr. 18/februarie 2008, „războiul de la imoralitate la le-gitimitate”, în „document”, anul X, nr. 1(39)/2008, „Cultul personalităţii – rever-sul medaliei”, în „document. Buletinul arhivelor Militare române”, an Xi, nr. 2(40)/2008, „Octogenara Ligă navală română”, în „Marina română”, anul XViii, nr. 1(123)/2008, „O amintire scufundată în dunăre”, în „Marina”, anul XXXi, nr. 60/ianuarie–iulie 2008, „navele-simbol ale Marii Uniri”, în „Marina”, anul XXXi, nr. 61/august–decembrie 2008, „Fapte şi merite ale unor conducători ai Gărzii naţionale române din zona Cluj”, în „Unirea din 1918, act fundamental al istoriei româniei” (Editura Techno Media, Sibiu, 2008), „navigaţia şi porturile româniei Mari”, în „Orizont XXi”, anul iii, nr. 12/2008, „Contraamiralul Horia Macellariu în rezistenţa anticomunistă”, în „Orizont XXi”, anul iV, nr. 4(16)/2009, „nicolae Caranfil la Ministerul aerului şi Marinei”, în „Studii şi comunicări”, vol. ii/2009, „Geopolitica spaţiilor maritime în opera istoricului nicolae iorga”, în „nicolae iorga. 1871–1940. Studii şi documente”, vol. Viii (Editura Universităţii din Bucu-reşti, 2009), capitolul „Forţe navale”, în „Enciclopedia armatei româniei” (Editu-ra Centrului Tehnic-Editorial al armatei, Bucureşti, 2009), „Fundamentele istori-ce ale formării ofiţerilor de stat-major pentru Marina Militară în cadrul Şcolii Superioare de război”, în „Strategii XXi”, Sesiunea Universităţii naţionale de apă-rare „Carol i”, Bucureşti, 2009, «O elită a diplomaţiei navale româneşti – coman-danţii navei-şcoală „Mircea” (1939–2009)», în naVMarEdU (academia navală

Page 205: SIA in Slujba Culturii Nationale

205Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

„Mircea cel Bătrân”, Constanţa, 2009), „Lecţia de viaţă a comandorului Constan-tin Mănescu”, în „Paradigmele istoriei. discurs. Metodă. Permanenţe. Omagiu profesorului Gh. Buzatu, vol. i, coordonator Stela Cheptea (Casa Editorială demi-urg, iaşi, 2009), „Consideraţii privind activitatea reacţionară postbelică în armata română”, în „Politică, diplomaţie şi război. Profesorul Gheorghe Buzatu la 70 de ani” (Editura Universitaria, Craiova, 2009), „Orientări doctrinare privind evoluţia operaţiilor în armata româniei postbelice”, în „Statul Major General în arhitectu-ra organismului militar românesc 1859–2009”. Studii şi comunicări prezentate la sesiunea ştiinţifică cu participare internaţională dedicată împlinirii a 150 de ani de la înfiinţarea Statului Major General şi Zilei arhivelor Militare (Piteşti, 24–25 iulie 2009, Centrul Tehnic Editorial al armatei, 2009), „româncele şi marea. Fe-meile-ofiţer din Marina română”, în „Orizonturi şi direcţii în cunoaşterea istori-că” (Editura Universităţii din Bucureşti, 2009), „Canalul Bâstroe, un vechi proiect rusesc finalizat de Ucraina”, în „Orizont XXi”, anul iV, nr. Xiii, 2009, «Şapte dece-nii de la intrarea în serviciu a navei-şcoală „Mircea”», în „Marina”, anul XXXii, nr. 62, ianuarie–iulie 2009, „Ziua Marinei române, o sărbătoare naţională certificată de tradiţiile şi cultul profesiei marinăreşti”, în „Marina română”, anul XiX, nr. 5(135)/2009, „Ziua Marinei”, în „Magazin istoric”, anul XLiii, nr. 8(509)/august 2009, „Mascotele navelor româneşti”, în „Marina română”, anul XViii, nr. 8(130)/2008 şi anul XiX, nr. 1(131)/2009, «O legendă itinerantă – nava-şcoală „Mircea”», în „Marea noastră”, anul XiX, nr. 1(70)/2009, „Cultul pavilionului na-ţional”, în „Marina română”, anul XiX, nr. 4(134)/2009, «de 70 de ani, „Mircea”», în „Marina română”, anul XiX, nr. 6(136)/2009, „aniversarea elitei armatei ro-mâne”, în „Marina română”, anul XiX, nr. 7(137)/2009, „Forţele navale române în revoluţia din decembrie 1989”, în „Marina română”, anul XiX, nr. 8(138)/2009, „Serviciul istoric al armatei – promotorul istoriografiei militare naţionale”, în „Gândirea militară românească”, serie nouă, anul XX, nr. 5 septembrie–octom-brie 2009, «Puitorul de mine „amiral Murgescu”– prima navă militară de con-strucţie românească», în „Magazin istoric”, anul XLiii, serie nouă, octombrie 2009, „Scurtă retrospectivă a evoluţiei Forţelor navale române”, în „anuarul Mu-zeului Marinei române”, tom Xii/2009, „Studenţii militari în revoluţia din de-cembrie 1989”, în „document”, anul Xii, nr. 4 (46)/2009, «„Mircea”, ambasadorul româniei», în „Magazin istoric”, anul XLiii, serie nouă, iulie 2009, „aportul mi-litar al româniei la victoria naţiunilor Unite în cel de-al doilea război Mondial”, în „document”, anul Xii, nr. 3 (45)/2009, „Evoluţia Bazei navale Mangalia în con-textul provocărilor anilor ’50”, în „anuarul Muzeului Marinei române”, tom Xi/2008, „despre trecutul armatei româniei la timpul prezent şi viitor”, în „do-cument”, anul Xiii, nr. 1(47)/2010, „Strategia înzestrării armatei româniei inter-belice în viziunea unui fost profesor al Şcolii Superioare de război”, în Universita-tea naţională de apărare „Carol i”, „Strategii XXi. Securitate şi apărare europeană

Page 206: SIA in Slujba Culturii Nationale

206 Marian MOŞnEaGU

în contextul crizei economico-financiare” (Editura Universităţii naţionale de apărare „Carol i”, 2010), „Învăţătorul Vasile Tomegea”, în „Magazin istoric”, aprilie 2010, „Ochiul lui nelson”, în „Marina română”, anul XX, nr. 1(139)/2010, „anco-ra, simbolul vieţii şi al speranţei”, în „Marina română”, anul XX, nr. 2(140)/2010, „Un artilerist cu reputaţie europeană – generalul de divizie dr. Ştefan Burileanu”, în „Orizont XXi”, anul V, nr. 1(17)/2010, „Cetăţeanul militar – între privaţiuni, privilegii şi prejudecăţi”, în „document. Buletinul arhivelor Militare române”, anul Xiii, nr. 2(48)/2010, „Timona, simbolul conducerii şi al călătoriei”, în „Mari-na română”, anul XX, nr. 3(141)/2010, „Preliminarii privind constituirea Muzeu-lui Militar naţional”, în „Buletinul Muzeului Militar naţional” nr. 7-8/2010, „Com-batant pe frontul vieţii”, în „Orizont XXi”, anul V, nr. 2(18)/2010, „Serviciul istoric al armatei”, în „Ghidul arhivelor Militare române” (Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, Bucureşti, 2010), „Generalul Gheorghe Garoescu”, în „docu-ment. Buletinul arhivelor Militare române”, anul Xiii, nr. 49/2010, „activitatea postbelică a Serviciului istoric al armatei (1949–1968)”, în „armata română şi patrimoniul naţional” (Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, 2010), „For-ţele navale române sub marele pavoaz aniversar. 150 de ani de la înfiinţarea Cor-pului Flotilei (1860–2010)”, în „Marina”, anul XXXiii, nr. 64/ianuarie–iulie 2010, «Crucişătorul „Elisabeta” în campanie», în „document. Buletinul arhivelor Mili-tare române”, anul Xiii, nr. 50/2010, „Liga navală română – artizanul Zilei Ma-rinei române”, în „Marea noastră”, anul XX, nr. 3(76)/iulie–august 2010, „Sărbă-toarea Forţelor navale române”, în „Marea noastră”, anul XX, nr. 3(76)/iulie–au-gust 2010, „deceniul de aur al Marinei regale române (1930–1940)”, în „anuarul Muzeului Marinei române”, tom Xiii/2010, „Marinari în Mişcarea naţională de rezistenţă. Cazul comandorului Gheorghe Mocanu”, în „Studia in honorem ma-gistri ion Calafeteanu LXX. istorie şi istoriografie naţională” (Editura Muzeului Marinei române, Constanţa, 2010), «nicolae iorga şi „Vestitorul Satelor”», în „nicolae iorga 1871–1940 Xi. Studii şi comunicări” (Editura Universităţii din Bu-cureşti, Bucureşti, 2010), „revoltă pe crucişător”, în „Magazin istoric”, noiembrie 2010, „Un rezervist de elită. Locotenent-comandorul Spiridon Vlasopol”, în „Ma-rina română”, anul XXi, nr. 1(146)/2011, «Hotelul „Carol” – de la Şcoală navală la Comandamentul Flotei», în „Marina română”, anul XXi, nr. 2(147)/2011, „Pre-sa aspiranţilor”, în „Marina română”, anul XXi, nr. 3(148)/2011, „Marina comer-cială, între caricatură şi pamflet”, în „Marina română”, anul XXi, nr. 5(150)/2011, „Un echipaj princiar în furtună”, în „Marina română”, anul XXi, nr. 6(151)/2011, „aşii intendenţei române. Generalul-locotenent dr. Traian dafinescu”, în „docu-ment. Buletinul arhivelor Militare române”, anul XiV, nr. 1(51)/2011, „relaţii bilaterale româno-japoneze în secolul al XX-lea”, în „document. Buletinul arhi-velor Militare române”, anul XiV, nr. 2(52)/2011, „26 iunie 1941. Prima victorie navală a Marinei române în Marea neagră”, în „document. Buletinul arhivelor

Page 207: SIA in Slujba Culturii Nationale

207Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

Militare române”, anul XiV, nr. 3(53)/2011, „Un artizan al apărării antiaeriene naţionale. Generalul Mircea Mocanu” în „document. Buletinul arhivelor Milita-re române”, anul XiV, nr. 4(54)/2011, „Yachturi regale şi nave prezidenţiale”, în „Magazin istoric”, august 2011, «Prima şi ultima luptă a distrugătorului „Moskva”», în „Magazin istoric”, octombrie 2011, „O dinastie de berari”, în „Magazin istoric”, decembrie 2011, „Soldatul-statuie”, în „Calendarul tradiţiilor militare 2012”, anul iii, nr. 3/2011, „Un submarinist de nădejde. Maistrul militar Traian i. Molodovea-nu”, în „Calendarul tradiţiilor militare 2012”, anul iii, nr. 3/2011, „Un radiotele-grafist desăvârşit. Maistrul militar Traian P. Moldoveanu”, în „Calendarul tradiţii-lor militare 2012”, anul iii, nr. 3/2011, „Comandorul Constantin Scarlat – explo-rator al apelor interioare şi litorale româneşti” în „anuarul Muzeului Marinei române 2011”, tom iV/2011, «Problematica Marinei române reflectată în pagini-le „revistei Transporturilor”», în „românia în focul războiului (1941–1945)” (Editura Muzeului Marinei române, Constanţa, 2011), „Cuprins”, în „Marea noastră”, anul XXi, serie nouă, nr. 5(83)/octombrie–noiembrie 2011, „Un arge-şean la timona Muzeului Marinei române. Comandorul nicolae C. Petrescu”, în „Orizont XXi”, anul Vi, nr. 2(22)/2011, „Prizoieratul marinarilor români”, în „ro-mânia eroică”, serie nouă, nr. 1-2(42-43)/2011, «Crucişătorul „Elisabeta” – prima navă de luptă românească într-un teatru de operaţii european», în „Marina ro-mână”, anul XXii, nr. 1(152)/2012, „Un artilerist de elită: Generalul de brigadă Eugen Zwiedinek”, în „document. Buletinul arhivelor Militare române”, anul XV, nr. 1(55)/2012, „Gloria şi drama unui eminent ofiţer de stat-major: Generalul-locotenent Septimiu Pretorian”, în „document. Buletinul arhivelor Militare ro-mâne”, anul XV, nr. 2(56)/2012, „interimar la şefia Marelui Stat Major: Generalul-colonel nicolae Eftimescu”, în „document. Buletinul arhivelor Militare române”, anul XV, nr. 3(57)/2012, „Constantin-Virgil Gheorghiu printre marinari”, în „Ma-rina română”, anul XXii, nr. 2(153)/2012, „Un pionier al arheologiei subacvatice”, în „Magazin istoric”, anul XLVi, august 2012, „Savanţi în uniformă. Genialul lo-cotenent Henri Coandă”, în „document. Buletinul arhivelor Militare române”, anul XV, nr. 4(58)2012, „românii debarcă la istanbul”, în „Magazin istoric”, no-iembrie 2012, „Şcolile Marinei la Constanţa”, în „Marina română”, septembrie–octombrie 2012, „Viceamiralul dorin dănilă”, în „Liceul „Stephan Ludwig roth”. Fragmente istorice. iii” (Editura Crisserv, Mediaş, 2012), „Pledoarie pentru En-ciclopedia Marinei române”, în „anuarul Muzeului Marinei române”, tom XV/2012, „Familia militară”, în „Calendarul tradiţiilor militare 2013”, „Mariajul militarilor români”, în „Calendarul tradiţiilor militare 2013”, «Primul voiaj, ulti-mul drum. Un secol fără „Titanic”. 100 de ani de la tragedia scufundării pachebo-tului britanic „Titanic” (15 aprilie 1912–15 aprilie 2012)», în „Marina. Buletin de informare, documentare şi studii de filatelie marină”, anul XXXiV, nr. 68-69, ia-nuarie–decembrie 2012, „Şcolile Marinei la Constanţa”, în „Marina română”, anul XXii, nr. 6(157)/2012.

Page 208: SIA in Slujba Culturii Nationale

208 Marian MOŞnEaGU

a redactat cuvântul înainte al lucrării comandorului (rtg.) nicolae C. Pe-trescu, „Contraamiralul Horia Macellariu. Gloria – dulce şi amară povară” (Editu-ra şi Tipografia Europroduct, Piteşti, 2005), „O voce a eternului cotidian”, prefaţă la volumul „Frânturi din Jurnalul reporterului radio Constantin Lambă” (Editura Europolis, Constanţa, 2006), cuvântul înainte la volumul 7 din colecţia „doroban-ţul” a Muzeului Militar naţional, „Transmisiunile armatei române (1873–2012)”, de general de brigadă ion Cerăceanu, cuvântul înainte la lucrarea „armata româ-nă şi evoluţia armei Tancuri. documente (1919–1945)” (Editura Universităţii din Piteşti, Piteşti, 2012) şi postfaţa volumului „Secvenţe. Prietenul meu scafandrul”, de George Şerban (Editura CallasPrint, Mangalia, 2012).

Este membru în bordul ştiinţific al publicaţiilor „Orizont XXi”, „document. Buletinul arhivelor Militare române”, „Calendarul tradiţiilor militare”, „argeş – Cultul Eroilor”, „Marina. Buletin de informare, documentare şi studii de filatelie marină”, precum şi referent de specialitate al Editurii „dobrogea” din Constanţa şi Centrului Tehnic-Editorial al armatei Bucureşti. Este redactor-şef adjunct al re-vistei „Marea noastră”, editor coordonator al revistei „document. Buletinul arhi-velor Militare române” şi director fondator al „Calendarului tradiţiilor militare”.

Este membru al Ligii navale române (1994), Comisiei române de isto-rie Militară (1999), vicepreşedinte al Fundaţiei pentru realizarea Monumentului Marinarilor români (2003), Comitetului român de istoria şi Filosofia Ştiinţei din cadrul academiei române (2005), Uniunii Ziariştilor Profesionişti din românia (Certificat de atestare nr. 0950 din 21 februarie 1992), Fundaţiei „Ordinea Publi-că” Constanţa (2006), membru în comitetul director al asociaţiei absolvenţilor academiei navale „Mircea cel Bătrân” (2007) şi membru al asociaţiei române de istoria Presei (2009). Este membru de onoare al asociaţiei naţionale a Veteranilor de război (2010) şi al Fundaţiei „General Grigore Baştan” (2013).

a fost distins cu Ordinul „Meritul Militar” clasa a iii-a (2006), Emblema de merit „În serviciul armatei româniei” clasa a ii-a (2011), „Emblema de onoare a Statului Major General” (2009), „Emblema de onoare a Comunicaţiilor şi infor-maticii” (2010), „Emblema de onoare a Statului Major al Forţelor navale” (2011) şi Emblema „Onoarea armatei româniei” (2011).

i-au fost decernate: Menţiune pentru videoclipul umoristic „Visul lui Ulise”, la Festivalul naţional de umor cazon „Podul minciunilor” – ediţia a Xii-a, orga-nizat de Cercul Militar Sibiu (31 martie 2002), Premiul special pentru Studii de istorie navală la Salonul internaţional de Carte „Ovidius”, ediţia a V-a, organizat în perioada 15-20 septembrie 2006 de Universitatea „Ovidius” Constanţa, pen-tru lucrarea „O istorie tragică a marinei comerciale române” (Editura Ex Pon-to, Constanţa, 2006), Premiul special „Colonel de marină Mihail drăghicescu”

Page 209: SIA in Slujba Culturii Nationale

209Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

în domeniul istorie navală şi geografie maritimă şi fluvială, acordat de asociaţia „Clubul amiralilor” la 16 februarie 2007 pentru lucrarea «regele şi regina Mării negre. File din istoricul distrugătoarelor & fregatelor „regele Ferdinand” şi „re-gina Maria”» (Editura Muntenia, Constanţa, 2006), Premiul anului 2008 acordat de asociaţia absolvenţilor academiei navale „Mircea cel Bătrân” în cadrul con-cursului anual pentru cea mai bună lucrare cu subiect de marină, pentru „dicţi-onarul marinarilor români” (Editura Militară, Bucureşti, 2008), Premiul de ex-celenţă „Viceamiral Vasile Urseanu” în domeniul Enciclopedic de marină pentru „dicţionarul marinarilor români”, acordat la 7 mai 2009 de „Clubul amiralilor”, Premiul „Colonel de marină Mihail drăghicescu” în domeniul istorie navală, ge-ografie maritimă şi fluvială pentru lucrarea „Eroii Marinei române”, acordat în iunie 2010 de „Clubul amiralilor”, Premiul „Viceamiral Vasile Urseanu” în dome-niul Enciclopedic de marină pentru coordonarea volumului omagial „amiralul dr. Gheorghe Marin în elita armatei româniei”, acordat în iunie 2011 de „Clubul amiralilor”, Premiul „Colonel de marină Mihail drăghicescu” în domeniul istorie navală, geografie maritimă şi fluvială pentru albumul „Marina Militară română 1860-1960”, acordat în iunie 2011 de „Clubul amiralilor”, Premiul „Colonel de marină Mihail drăghicescu” în domeniul istorie navală, geografie maritimă şi flu-vială pentru lucrarea „Elita Marinei regale române în rezistenţa anticomunistă”, acordat în iunie 2011 de „Clubul amiralilor”, Premiul naţional pentru Jurnalism „nicolae Sever Cărpinişan” acordat de asociaţia română de istoria Presei „pen-tru performanţele sale jurnalistice, cercetarea istoriei presei marinăreşti” (2011), Premiul „radu r. rosetti” acordat de Fundaţia Culturală „Magazin istoric” pentru dicţionarul bibliografic „Presa Marinei române”, Premiul de excelenţă „Coman-dor Eugeniu Botez” în domeniul Publicistică de marină pentru dicţionarul bi-bliografic „Presa Marinei române”, acordat în iunie 2012 de „Clubul amiralilor”, Premiul de excelenţă „Viceamiral dr. Constantin Preda Fundăţeanu” în domeniul Legislaţie maritimă şi fluvială pentru volumul „dreptul mării în timp de pace şi de război” (coautor), Premiul „Colonel de marină Mihail drăghicescu” în domeniul istorie navală, geografie maritimă şi fluvială, pentru monografia „Şcoala de apli-caţie a Forţelor navale – 115 ani de tradiţie în instruirea echipajelor”, acordat în iunie 2012 de „Clubul amiralilor” (coautor) şi trofeul „Omul anului 2011”, pentru Premiul i obţinut la Secţiunea a 10-a „istorie, cultură şi tradiţii militare”, în cadrul concursului organizat la nivelul Statului Major General.

Este nominalizat în „american Biographical institute” (inc., raleigh, north Carolina, USa), „Contemporany Who’s Who, 2002/2003” (p. 311), ediţia princeps a enciclopediei „Who’s Who în românia”, „dicţionar de personalităţi dobrogene”, vol. i (Editura „Ex Ponto”, Constanţa, 2004), Emil Satco, „Enciclopedia Bucovinei”, vol. ii (Suceava, 2004), „dicţionar enciclopedic de marină” (Editura Societăţii Scri-itorilor Militari, Bucureşti, 2006) şi „Bibliografia istorică a româniei” 2009–2010.

Page 210: SIA in Slujba Culturii Nationale

210 Marian MOŞnEaGU

COLONEL Prof. univ. dr. GHEORGHE I. NICOLESCU

S-a născut la 21 iulie 1946, în comuna Pietroşani, judeţul argeş.a absolvit Şcoala Medie Mixtă din Curtea de argeş, judeţul argeş (1964),

Facultatea de istorie a Universităţii din Bucureşti (1969) şi cursul postuniversitar la Şcoala naţională de arhivistică, fiind expert în domeniul arhivisticii militare (1995). În anul 2003 a obţinut titlul de doctor în istorie la Universitatea din Craio-va, sub conducerea prof.univ.dr. Valeriu Florin dobrinescu, cu teza de doctorat cu tema „relaţii româno-franceze în anii Primului război Mondial (Misiunea H.M. Berthelot în românia)”.

după absolvirea facultăţii, a îndeplinit seviciul militar (august 1969–ianu-arie 1970), ulterior fiind încadrat ca muzeograf la Muzeul Goleşti, judeţul argeş (ianuarie 1970– august 1973). În paralel, a lucrat şi ca profesor suplinitor la cate-dra de istorie la Liceul „Zinca Golescu” din Piteşti.

La 1 septembrie 1973 a fost încadrat prin transfer, ca arhivist, la depozitul de arhivă al Ministerului apărării naţionale, actualul Centrul de Cercetare şi Păs-trare a arhivelor Militare istorice din Piteşti. La 29 ianuarie 1976 a devenit ofiţer activ la aceeaşi instituţie, îndeplinind funcţia de secretar al Comisiei de Selecţio-nare arhivă, până la 31 ianuarie 1988. La 1 februarie 1988 a fost numit comandant al C.S.Pa.M.i., funcţie pe care a deţinut-o până în iulie 2001, când a fost trecut în rezervă pentru limită de vârstă.

În această perioadă a desfăşurat activităţi de cercetare în domeniul istoriei şi a condus colective de cercetare, ale căror rezultate s-au finalizat prin publicarea a numerose cărţi şi studii de istorie militară în special. a fost ales secretar ştiinţi-fic al Facultăţii de Ştiinţe Socio-Umane, Universitatea din Piteşti (2003–2007) şi prodecan al acestei facultăţi (2008–2012).

aflat la conducerea C.S.P.a.M.i., a editat primele lucrări ştiinţifice în do-meniu, personal sau în colaborare cu subordonaţii, a antrenat personalul cu studii superioare în activitatea publicistică, aceştia devenind colaboratori de valoare ai unor reviste de specialitate ca „document”, „revista de istorie Militară” etc., a or-ganizat primele manifestări ştiinţifice de nivel naţional dedicate unor evenimente deosebite, precum aniversarea a 125 de ani de la înfiinţarea M.St.M. şi a 80 de ani de la înfiinţarea instituţiei, a instituit „Ziua arhivelor Militare” şi a obţinut acordarea numelui „General radu rosetti” în titulatura instituţiei, a perfecţionat sistemul de evidenţă, prelucrare, depozitare şi valorificare a arhivelor militare, a introdus informatizarea în activitatea arhivistică, a stabilit contacte şi a efectu-at schimburi de experienţă în plan internaţional cu arhivele militare din Franţa, Germania, Ungaria, rusia şi Bulgaria.

În paralel cu activitatea desfăşurată în cadrul C.S.Pa.M.i., în perioada 1998–2001 a susţinut, ca lector, seminarii şi cursuri la Universitatea din Piteşti,

Page 211: SIA in Slujba Culturii Nationale

211Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

Facultatea de Litere şi istorie, ulterior Facultatea de istorie, Filosofie, Jurna-lism. Începând cu anul universitar 2001 şi până în prezent, a fost încadrat ca titular la aceeaşi facultate, susţinând cursurile de istoria contemporană a ro-mâniei, istoria popoarelor din Sud-Estul Europei în secolele XiX–XX, românia în relaţiile internaţionale, acţiuni politice şi militare ale româniei 1877–1940, istorie contemporană universală, Şcoli diplomatice şi instituţii politice europe-ne, Management muzeal, Evoluţia sistemului constituţional românesc în epoci-le modernă şi contemporană, Metodologia cercetării în ştiinţele socio-umane. În acelaşi timp, a susţinut, la specializarea relaţii inernaţionale, cursurile de istoria modernă şi contemporană a Europei şi istoria relaţiilor internaţionale. În calitate de secretar ştiinţific al facultăţii, a organizat o serie de manifestări ştiinţifice devenite tradiţionale, precum Sesiunea naţională a cercurilor ştiinţi-fice studenţeşti din facultăţile de istorie, ajunsă la cea de-a X-a ediţie, sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice a studenţilor din Facultatea de istorie, Filoso-fie, Jurnalism, actualmente Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane (nouă ediţii) şi a editat, fiind coordonator şi redactor responsabil, numerele 1-7 ale Buletinu-lui Ştiinţific Studii istorice al Catedrei de istorie-muzeologie. Începând cu anul universitar 2001, a condus din punct de vedere ştiinţific elaborarea unui număr de peste 200 de teze de licenţă şi disertaţii. Totodată, a făcut parte din comisii de doctorat la Universităţile din Craiova şi Târgovişte, precum şi din comisiile de examen pentru licenţă din anul 2004. din anul 2004 a fost numit membru în comisiile pentru examenul de admitere în Facultatea de istorie, Filosofie, Jurna-lism şi în cea de admitere la cursul de masterat organizat în facultate începând cu anul universitar 2004/2005, care a avut tema „românii şi românia în contex-tul european”.

În cadrul preocupărilor de cercetare ştiinţifică, s-a axat pe perioada istoriei moderne şi contemporane a româniei, contribuind la apariţia celor cinci volume de documente de istorie militară dedicate participării armatei române la Cam-pania din Vest (1944–1945), din timpul celui de-al doilea război Mondial şi seria „ataşaţii militari transmit...”, ajunsă la cel de-al şaselea volum.

activitatea de elaborare şi publicare de lucrări s-a concretizat în partici-parea la publicarea a 33 de volume, a 60 de studii, a unor articole şi comunicări ştiinţifice.

de-a lungul activităţii sale profesionale, a efectuat vizite de documentare în arhivele militare din Franţa, italia, Germania, Bulgaria, Ungaria şi a luat parte la congrese şi simpozioane internaţionale pe teme de arhivistică şi istorie, precum Simpozionul internaţional de la Bucureşti cu tema „Confruntarea cu secolul XXi – abordarea provocărilor din domeniul arhivelor militare” (1996), unde a pre-zentat comunicarea „Preocupări ale Marelui Stat Major român pentru protejarea arhivei militare în anii celui de-al doilea război Mondial”, publicată în volumul

Page 212: SIA in Slujba Culturii Nationale

212 Marian MOŞnEaGU

„arhivele militare în confruntarea cu secolul XXi” în limbile română şi engleză (Editura Machiavelli, Bucureşti, 1997).

a participat ca cercetător în diverse proiecte de cercetare interne şi inter-naţionale, precum „relaţii militare româno-franceze din secolul al XiX-lea până în prezent”, proiect comun de cercetare dintre institutul pentru Studii Politice de apărare şi istorie Militară şi Service Historique de l’armée de Terre din Franţa (2001 până în prezent), participare concretizată prin volumul „Guerre et société en Europe. Perspectives des nouvelles recherches” (Editions Europa nova, Buca-rest, 2004; responsabil de volum şi autor al studiului „La contribution de la Mis sion Militaire française à la deuxième campagne de la guerre roumaine pour l’unité na-tionale – 1917”), articolul „Generalul H.M. Berthelot în conştiinţa românilor”, în „r.i.M.”, ediţie specială româno-franceză, nr. 3-4(95-96)/2006, „istoria diplomaţi-ei române din prima jumătate a secolului XX”, grant C.n.C.S.i.S. derulat în cadrul Universităţii din Craiova, Facultatea de istorie, Filosofie, Geografie (2003–2005), „istoria diplomaţiei române. dicţionarul diplomaţilor români 1859–2000”, grant C.n.C.S.i.S., derulat în cadrul Universităţii din Craiova, Facultatea de istorie, Fi-losofie, Geografie (1997–1999), „Etnicitate şi teritorialitate în Sud-Estul Europei în secolul XX: societate, diplomaţie şi război”, grant C.n.C.S.i.S. şi Banca Mondi-ală, derulat în cadrul Universităţii din Craiova, Facultatea de istorie, Filosofie, Ge-ografie (2000–2002), „The Jewish Communities from romania during the Period of the Second World War (The Forced Labour regime)”, grant national Fund of the republic of austria for Victims of national Socialism, Viena, austria, deru-lat în cadrul Universităţii din Craiova, Facultatea de istorie, Filosofie, Geografie (2003–2005), „Participarea muscelenilor civili şi militari la al doilea război Mon-dial”, proiect de cercetare derulat în cadrul Universităţii din Piteşti, Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane, finanţat de Muzeul Municipal Câmpulung, fiind director de proiect (2006–2008), „Şvabii sătmăreni în perioada interbelică. O minoritate în jocul de interese naţionale concurente (1918–19140)”, grant internaţional, de-rulat de către Muzeul Judeţean Satu-Mare în colaborare cu institutul de istorie şi Etnocultură a Şvabilor dunăreni din Tubingen, Germania (2003–2007) şi „En-ciclopedia personalităţilor argeşene. Personalităţi militare”, proiect subvenţionat de către Consiliul Judeţean argeş şi Biblioteca Judeţeană, fiind şef de proiect al Personalităţilor militare (2006–2011).

a publicat „documente privind istoria militară a poporului român, 1–3 sep-tembrie 1944”, colectiv (Editura Militară, Bucureşti, 1980), „documente privind istoria militară a poporului român, 4–6 septembrie 1944”, colectiv (Editura Mi-litară, 1980), „documente privind istoria militară a poporului român, 7 septem-brie–25 octombrie 1944”, colectiv (Editura Militară, 1984), „documente privind istoria militară a poporului român, 26 octombrie 1944–15 ianuarie 1945”, co-lectiv (Editura Militară, 1985), „documente privind istoria militară a poporului

Page 213: SIA in Slujba Culturii Nationale

213Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

român, 16 ianuarie 1945–12 mai 1945, colectiv (Editura Militară, 1985), „ro-mânia în anii celui de-al doilea război Mondial, vol. ii (Editura Militară, 1989), „Tratate, convenţii militare şi protocoale secrete. 1934–1939” (Editura Vla-sie, Piteşti, 1994), „Plata şi răsplata istoriei. ion antonescu militar şi diplomat. 1914–1940” (institutul European, iaşi, 1994), „istoria Statului Major General, documente 1859–1947” (Editura Militară, 1994), „Şefii Marelui Stat Major ro-mân. 1941–1945. destine la răscruce” (Editura Militară, 1995), „ion antonescu şi relaţiile româno-franceze din anii ’20 (Editura Cultura, Piteşti, 1996), „Corpul 7 armată. Tradiţie şi actualitate” (Editura Modelism, 1996), „relaţii militare ro-mâno-engleze. 1918–1947” (Editura Cultura, Piteşti,1998), „Jurnal de operaţiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania (1919–1921)” (Editura Muzeului Sătmărean, Satu Mare, 1998, vol. i şi ii), „relaţii politico-diplomatice şi mili-tare româno-italiene (1914–1947)” (Editura intact, Bucureşti, 1999), „Preoţi în tranşee. 1941–1945” (Editura Europa nova, Bucureşti, 1999), „Tentaţia libertăţii. Operaţiunea Sumava – 1968” (Editura Militară, Bucureşti, 1999), „Preoţi în lup-ta pentru Marea Unire. 1916–1919” (Editura Europa nova, 2000), „Înzestrarea armatei române în perioada interbelică, documente, vol. i, 1919–1930” (Editura academiei Tehnice Militare, Bucureşti, 2000), „relaţiile militare româno-ger-mane. 1939–1944” (Editura Europa nova, 2000), „Şefii Statului Major General român (1859–2000)” (Editura Europa nova, 2001), „românia în ecuaţia păcii şi dictatului” (Editura Paralela 45, Piteşti, 2001, coordonator), „Buletin Ştiinţi-fic, Studii istorice”, nr. 1-2/2002–2003, 3-4/2004–2005, 5-6/2006–2007, 7/2008 (Editura Universităţii din Piteşti, coordonator), „Guerre et société en Europe” (Editura Europa nova, 2004, responsabil de volum), „ataşaţii militari transmit…1940–1944”, vol. iV (Editura Europa nova, 2004, coordonator), „relaţii militare româno-germane. 1940–1944”, vol. ii (Editura Europa nova, 2005, coordonator), „relaţii româno-franceze în anii Primului război Mondial” (Editura Universi-tăţii din Piteşti, Piteşti, 2005, autor), „Calvarul prizonierilor români din Primul război Mondial. Mărturii documentare”, vol. i (Editura Universităţii din Piteşti, 2006, coautor), „Calvarul prizonierilor români din Primul război Mondial. Măr-turii documentare”, vol. ii (Editura Universităţii din Piteşti, 2007, coautor), „Cal-varul prizonierilor români din Primul război Mondial. Mărturii documentare”, vol. iii (Editura Universităţii din Piteşti, 2008, coautor), „Înzestrarea armatei ro-mâne în perioada interbelică. documente, vol. ii, 1931–1935” (Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, Bucureşti, 2008, coautor), „ataşaţii militari trans-mit…1930–1940”, vol. V (Editura nagard, Lugoj, 2009, coordonator), „românia în relaţii internaţionale. acţiuni politice şi militare în perioada 1878–1939” (Edi-tura Universităţii din Piteşti, 2004, autor).

a publicat, ca autor sau coautor, numeroase studii şi articole, printre care „redislocarea în judeţele argeş şi Muscel a unor unităţi militare din ardealul cedat

Page 214: SIA in Slujba Culturii Nationale

214 Marian MOŞnEaGU

în urma dictatului de la Viena”, în „Studii şi comunicări” (Câmpulung Muscel, 1982), „Contribuţia Batalionului 7 Vânători de Munte din Zalău la luptele purtate de arma-ta română pentru eliberarea ardealului de nord”, în „acta Musei Porolissensis”, i, volumul iV (Zalău, 1982), „din luptele pentru stăpânirea comunicaţiilor în august 1944”, în „Probleme de artă militară”, nr. 4/1984, „Memoria documentelor”, în „Lup-ta întregului popor” nr. 2(4)/1985, „Contribuţia Batalionului 7 Vânători de Munte din Zalău în războiul antihitlerist”, ii, în „acta Musei Porolissensis”, vol. iX (Zalău, 1985), «„românia” (1917–1918) – un organ de presă în slujba unităţii naţionale şi de stat», în „anuarul institutului de istorie şi arheologie a. d. Xenopol”, XXV/2 (iaşi, 1988), „Cucerirea independenţei de stat depline a româniei (1877–1878) şi impor-tanţa sa istorică pentru dezvoltarea naţiunii române pe calea progresului şi civiliza-ţiei. Eroismul poporului român, al armatei sale în luptele purtate pentru consfinţi-rea pe câmpul de luptă a actului de voinţă a naţiunii române de a fi liberă şi indepen-dentă”, în „istoria poporului român”, Culegere de lecţii (Editura Militară, Bucureşti, 1989), „ion antonescu. romania in World War i”, în „romanian Civilization”, volum iii, nr. 1, spring–summer 1994, „Procesul grupului arnăuţoiu, 1959” (i), în „arhive-le totalitarismului”, anul iii, nr. 2/1995, „Procesul grupului arnăuţoiu, 1959” (ii), în „arhivele totalitarismului”, anul iii, nr. 3/1995, „documente militare româneşti despre începuturile activităţii Misiunii Berthelot şi relaţiile sale cu Stavka”, în „r.i.M.”, nr. 6(40)/1996, „Misiunea generalului francez armengaud la Bucureşti (septembrie 1939)”, în „r.i.M.”, nr. 2(42)/1997, „Présence de la Mission Berthelot dans les documents militaires roumains”, în „La présence française en roumanie pendant la Grande Guerre (1914–1918)” (Presa Universitară Clujană, Cluj-napo-ca, 1997), „ion antonescu şi Misiunea Berthelot în 1917”, în „1917 pe frontul de Est” (Editura Vrantop, Focşani, 1997), „românii din italia în lupta pentru cauza naţională, în anul 1918”, în „1918. Sfârşit şi început de epocă” (Editura Lekton Zalău şi Editura Muzeului Sătmărean Satu Mare, 1998), „Misiunea Berthelot. ra-porturi de comandament româno-franceze între anii 1916–1917”, în „românia şi Primul război Mondial” (Editura Empro, Focşani, 1998), „arhivele Militare ro-mâne – repere cronologice” în „document. Buletinul arhivelor Militare române”, anul i, nr. 1/1998, „românia şi Tripla Înţelegere până la declanşarea Primului răz-boi Mondial. Unele consideraţii, în „Concepte şi metodologii în studiul relaţiilor internaţionale” (Editura atheros, iaşi, 1998), „Misiunea Berthelot (1916–1918). Începutul activităţii şi rolul ei în disputa privind locul reorganizării armatei româ-ne”, în „Omagiu istoricului Gheorghe Buzatu” (Editura Empro, Focşani, 1999), „Par-ticiparea Misiunii Militare Franceze la cea de-a doua campanie din Primul război Mondial”, în „Omagiu istoricului Gheorghe Buzatu” (Editura Empro, Focşani, 1999), „Grigore Gafencu – cariera militară”, în „document. Buletinul arhivelor Militare române”, anul i, nr. 2(3)/1998, „români şi francezi pe frontul din Moldova”, în „document. Buletinul arhivelor Militare române”, anul ii, nr. 2(6)/1999, „Gene-

Page 215: SIA in Slujba Culturii Nationale

215Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

ralul Maxime Weygand la Bucureşti (mai 1939), în „r.i.M.”, nr. 4(56)/1999, „ro-mâni şi francezi pe cerul patriei”, în „document. Buletinul arhivelor Militare române”, anul ii, nr. 3(7)/1999, „Berthelot şi pacea separată”, în „Omagiu istori-cului ioan Scurtu” (Editura d.M. Press, Focşani, 2000), „Mărturii peste timp”, în „document. Buletinul arhivelor Militare române”, anul iii, nr. 4(12)/2000, „Ul-timul drum al reginei Maria”, în „document. Buletinul arhivelor Militare ro-mâne”, anul iii, nr. 2(10)/2000, „arhivele Militare române – 80 de ani de exis-tenţă”, în „românia în ecuaţia păcii şi dictatului” (Editura Paralela 45, Piteşti 2001), „Corpul de observaţie de la Gruia (1876), semnificaţie politică şi acţiune militară”, în „Omagiu istoricului dan Berindei” (Editura d.M. Press, 2001), „ni-colae Henric Lahovary. Consideraţii asupra politicii externe a româniei în peri-oada interebelică”, în „diplomaţie şi diplomaţi români” (Editura d.M. Press, 2001), „Gheorghe Brătianu şi armata”, în „Omagiu istoricului Forin Constanti-niu” (Editura Pallas, Focşani, 2003), „Contribuţia Misiunii Militare Franceze la asigurarea dotării şi aprovizionării armatei române (1916–1917)”, în „Omagiu istoricului Forin Constantiniu” (Editura Pallas, 2003), „Medicul militar Ştefan Odobleja văzut de contemporani (100 de ani de la naştere)”, în „Omagiu istori-cului Valeriu Florin dobrinescu” (Editura Pallas, 2003), «„românia” – un ziar în slujba armatei române», în „document. Buletinul arhivelor Militare române”, anul Vi, nr. 2(20)/2003, „Misiunea Militară Franceză condusă de generalul Bert-helot şi românii. Percepţii reciproce”, în „argessis”, seria istorie, nr. Xii (Piteşti, 2003), „Constituirea Misiunii Militare Franceze în românia condusă de genera-lul Berthelot”, în „Pietre de Hotar”, vol. iii (Editura TiPO M.C., Oradea, 2003, format electronic), „acţiuni premergătoare înfiinţării Muzeului Militar naţio-nal. Pictori şi sculptori pe frontul luptei pentru Marea Unire”, în „Buletinul Mu-zeului Militar naţional”, serie nouă, nr. 1/2003 (Bucureşti, 2003), „informaţii din fondul de arhivă al Misiunii Militare Germane în românia cu privire la bom-bardarea zonei petroliere româneşti în anii 1943–1944”, în „Pietre de Hotar”, vol. iV (Editura TiPO M.C., 2003, format electronic), „aviatori francezi şi ro-mâni pe front în 1916–1917”, în „Buletin Ştiinţific. Studii istorice”, nr. 1-2 (Edi-tura Universităţii din Piteşti, Piteşti, 2004), „Sprijinul Franţei în lupta românilor pentru Marea Unire. reorganizarea Serviciului medical”, în „Cetatea Bihariei”, seria a ii-a (Oradea, 2004), „La contribution de la Mission Militaire Française à la deuxième campagne de la guurre romaine pour l’unité nationale – 1917”, în „Guerre et société en Europe” (Editura Europa nova, Bucureşti, 2004), „Misiu-nea Militară franceză în românia (1916–1918). Începuturile activităţii”, în „ro-mânia în contextul internaţional la sfârşitul celui de-al doilea război Mondial”, Studii şi comunicări (Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, Bucureşti, 2005), „informaţii din fondul de arhivă al Misiunii Militare Germane în româ-nia cu privire la bombardarea zonei petrolifere româneşti în anii 1943–1944”, în

Page 216: SIA in Slujba Culturii Nationale

216 Marian MOŞnEaGU

Cetatea Bihariei, seria a ii-a, 1(3) (Oradea, 2005), „aviatori români şi francezi pe frontul românesc în 1917”, în „Cetatea Bihariei”, seria a ii-a, nr. 2 (Oradea, 2005), „Misiunea Militară Franceză şi principiile reorganizării armatei române în primăvara anului 1917”, în „Pietre de hotar”, vol. 5 (Editura TiPO M.C., Ora-dea, 2005), „Oameni de cultură sub drapel – Victor ion Popa”, în „O viaţă prin-tre documente – ioan aurel Popovici” (Editura TiPO M.C., 2005), „Personali-tăţi politice şi militari români în viziunea generalului Berthelot”, în „in honorem – Viorel Faur” (Editura Universităţii din Oradea, Oradea, 2006), „Contribuţia Misiunii Militare franceze la reorganizarea infanterie române în primăvara anului 1917”, în „argesis. Studii şi comunicări”, XiV (Piteşti, 2005), „Generalul H.M. Berthelot în conştiinţa românilor”, în „r.i.M.”, ediţie specială româno-franceză, nr. 3-4(95-96)/2006, „aspecte privind situaţia prizonierilor români (1916–1922)”, în „revista academiei Forţelor Terestre”, nr. 4/2006, „Presa mili-tară de campanie din românia. Începuturi”, în „revista academiei Forţelor Te-restre”, nr. 4/2006, „Personalităţi în uniformă militară: ion Mihalache”, în „Ori-zont XXi. revistă de istorie”, anul i, nr. i, martie 2006, „aspecte ale relaţiilor militare româno-franceze în secolul XX”, în „armata română şi unitatea naţio-nală” (Editura delta Cart Educaţional, Piteşti, 2008), „despre starea morală a armatei române după 23 august 1944”, în „r.i.M.”, nr. 1-2/2007, „Contribuţii franceze la reforma structurilor organizatorice ale armatei române în Primul război Mondial”, în „reforma militară şi societatea în românia, de la Carol i la a doua conflagraţie mondială”, în „Occasional papers”, anul 6, nr. 8/2007, editat de institutul pentru Studii Politice de apărare şi istorie Militare (Editura Mili-tară, Bucureşti, 2008), „Educaţia ostăşească – sprijin american după Primul război Mondial pentru organizarea Caselor ostăşeşti”, în „Politică, diplomaţie şi război. Profesorul Gheorghe Buzatu la 70 de ani” (Editura Universitaria, Craio-va, 2009), „Un document inedit referitor la colaborarea dintre armata română şi cehoslovacă în perioada interbelică”, în „Statul Major General în arhitectura or-ganismului militar românesc 1859–2009” (Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, Bucureşti, 2009), „Cuvântul-armă. Presa militară românească pe câm-pul de campanie în Primul război Mondial”, în „revista română de istoria pre-sei”, anul iV, nr. 1(7)/2010, „diplomaţia militară în slujba româniei. Mărturii documentare”, în „revista de istorie a Muscelului. Studii şi comunicări” (Editura Universităţii din Piteşti, Piteşti, 2010), „Personalităţi în uniformă”, în „Calenda-rul tradiţiilor militare 2011”.

Este membru al Comisiei române de istorie Militară, o perioadă de timp îndeplinind funcţia de secretar al filialei argeş a acesteia, preşedinte de onoare al filialei argeş a Societăţii de Ştiinţe istorice din românia, membru al consiliului ştiinţific al revistei „document. Buletinul arhivelor Militare” şi redactor-şef al „Buletinului Ştiinţific. Studii istorice”, editat de Catedra de istorie, Universitatea

Page 217: SIA in Slujba Culturii Nationale

217Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

din Piteşti, al revistei de istorie „Orizont XXi” şi membru al conducerii asociaţiei culturale „Valeriu Florin dobrinescu”.

a fost distins cu Premiul „Mareşalii româniei”, acordat de către „revista de istorie Militară” în anul 1995, pentru volumul „Plata şi răsplata istoriei. ion antonescu, militar şi diplomat (1914–1940)” (institutul European, iaşi, 1994) şi Premiul „Episcop general de brigadă Partenie Ciopron”, acordat de către „revista de istorie Militară” în anul 2001, pentru volumul „Preoţi în luptă pentru Marea Unire. 1916–1919” (Editura Europa nova, Bucureşti, 2000).

LENUŢA NICOLESCU

S-a născut la 16 septembrie 1950, în municipiul Fălticeni, judeţul Suceava. a absolvit cursurile primare şi elementare la Tecuci (1965), Liceul nr. 2 Te-

cuci (1969), Facultatea de istorie, Universitatea Bucureşti (1973) şi cursul postu-niversitar de Management arhivistic, organizat de Universitatea Bucureşti, Facul-tatea de istorie (1999).

a activat ca arhivist la Centrul de Studii şi Păstrare a arhivelor Militare is-torice Piteşti (1973–1988), bibliotecar la Biblioteca Judeţeană argeş (1988–1991) şi arhivist la Centrul de Studii şi Păstrare a arhivelor Militare istorice Piteşti (1991–2010).

are contribuţii notabile privind dezvoltarea arhivisticii militare, istoria mi-litară a poporului român şi editarea de documente.

a participat, în colectiv, la elaborarea unor lucrări de referinţă, precum „is-toria Statului Major General (1859–1947)” (Editura Militară, Bucureşti, 1994), „relaţii militare româno-engleze (1918–1947)” (Editura Cultura, Piteşti, 1998), „armata română de la Ultimatum la dictat. anul 1940, documente” (Editura Eu-ropa nova, Bucureşti, 2000, 3 volume), „Înzestrarea armatei române în perioada interbelică. documente 1919–1930”, vol. i (Editura academiei Tehnice Militare, Bucureşti, 2000), „relaţiile militare româno-germane. 1939–1944”, vol. i (Editu-ra Europa nova, Bucureşti, 2000), „ataşaţii militari transmit… 1938–1944”, vol. i (Editura Europa nova, 2001), „ataşaţii militari transmit… 1938–1940”, vol. ii (Edi-tura Europa nova, 2002), „ataşaţii militari transmit… 1938–1939”, vol. iii (Editura Europa nova, 2003), „ataşaţii militari transmit… 1940–1944”, vol. iV (Editura Eu-ropa nova, 2004), „relaţiile militare româno-germane. 1940–1944”, vol. ii (Editura Europa nova, 2005), „Înzestrarea armatei române în perioada interbelică. docu-mente 1931–1935”, vol. ii (Editura academiei Tehnice Militare, Bucureşti, 2008), „ataşaţii militari transmit… 1930–1940”, vol. V (Editura nagard, Lugoj, 2009) şi «Casa regală a româniei în cronicile „neoficiale” ale „Monitorului Oficial”. 1914–1924», vol. i şi ii (Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, Bucureşti, 2008).

Page 218: SIA in Slujba Culturii Nationale

218 Marian MOŞnEaGU

a publicat valoroase studii şi articole de specialitate, printre care „Sufle-te în uniformă”, în „document. Buletinul arhivelor Militare române”, anul i, nr. 1/1998, „Fonduri de arhivă. Secţia i Organizare Mobilizare”, în „document. Bule-tinul arhivelor Militare române”, anul i, nr. 2-3/1998, „Secţia a 2-a informaţii a Marelui Stat Major”, în „document. Buletinul arhivelor Militare române”, anul ii, nr. 2 (6)/1999, „Secţia 3 Operaţii din M.St.M., în „document. Buletinul arhive-lor Militare române”, anul iV, nr. 2-4 (14-16)/2001, „Generalul de brigadă Gheor-ghe dabija”, în „r.i.M.” nr. 4 (72)/2002, „Corespondenţi de război englezi – 1911”, în „document. Buletinul arhivelor Militare române”, anul Vi, nr. 2(20)/2003, „Secţia 4 dotare a Marelui Stat Major”, în „document. Buletinul arhivelor Mili-tare române”, anul Vi, nr. 3-4 (21-22)/2003, „aviatori români în şcolile franceze (1917–1918)”, în „document. Buletinul arhivelor Militare române”, anul Vi, nr. 1 (23)/2004, „Secţia 5 instrucţie din Statul Major General”, în „document. Bu-letinul arhivelor Militare române”, anul iX, nr. 1-4 (31-34)/2006, „Bucureşti. 1 decembrie 1918. noi mărturii”, în „Orizont XXi”, anul ii, nr. 6/2007, „Îndrumător în Secţia 6 Transporturi a Marelui Stat Major”, în „document. Buletinul arhivelor Militare române”, anul Xi, nr. 2(40)/2008, „Mihail Moruzov despre politica euro-peană”, în „Continuitate istorică în spaţiu şi timp. Profesorul Vladimir Osiac la 70 de ani” (Editura Universitaria, Craiova, 2011).

a fost distinsă cu Premiul „General radu r. rosetti” pe anul 2000, acordat de „revista de istorie Militară”.

COLONELUL Ing. MARIUS-MARIAN OLTEANU

S-a născut la 19 iunie 1965 în municipiul Piteşti.a absolvit Şcoala generală nr. 11 Piteşti (1979), Liceul matematică-fizică

„nicolae Bălcescu” Piteşti, profil matematică-fizică (1983), Facultatea Electronică şi Electrotehnică Militară, specializarea inginer transmisiuni, din academia Teh-nică Militară Bucureşti (1989), Cursul „Specializare microunde” în cadrul Facul-tăţii de Electronică şi Electrotehnică Militară din academia Tehnică Militară Bu-cureşti (1992), Cursul „Securitatea reţelelor de calculatoare” în cadrul Centrului de Pregătire în informatică din agenţia pentru Sisteme şi Servicii informatice Mi-litare (2004), Cursul postuniversitar „Managementul resurselor Umane, Logisti-cii şi Tehnologiilor de informare şi Comunicare” în cadrul departamentului de Formare Continuă „CFM” din Universitatea Piteşti (2005), Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane, domeniul istorie, specializarea istorie, arhivistică şi Muzeologie din cadrul Universităţii Piteşti (2006) şi masterat în domeniul istorie, speciali-zarea „românia în context european” la Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane din Universitatea Piteşti (2008).

Page 219: SIA in Slujba Culturii Nationale

219Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

a activat ca şef atelier reparat tehnică şi armament la Centrul de instrucţie al Transmisiunilor (C.i.T.) (23 august 1989–25 mai 1993), respectiv şeful Biroului prelucrare automată a datelor (26 mai 1993–31 martie 2002), şeful Secţiei infor-matizare arhivă (1 aprilie 2002–31 martie 2005), şeful Secţiei arhive militare isto-rice şi intermediare (1 aprilie 2005–14 august 2008) şi locţiitor al comandantului Centrului de Studii şi Păstrare a arhivelor Militare istorice (26 mai 1993 până în prezent).

a participat la sesiuni de comunicări naţionale şi internaţionale pe teme de istorie militară organizate de Centrul de Studii şi Păstrare a arhivelor Militare istorice, Muzeul Judeţean argeş, Complexul Muzeal Goleşti şi Muzeul Vrancei.

a publicat articole în revista „document. Buletinul arhivelor Militare române” şi în Buletinul Universităţii din Piteşti – Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane.

a publicat studii şi comunicări în volumele „românia în educaţia păcii şi dictatului” (Editura Paralela 45, Piteşti, 2001), „restituiri” (Editura academiei de Înalte Studii Militare, Bucureşti, 2003), „românia în contextul internaţional la sfârşitul celui de-al doilea război Mondial” (Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, Bucureşti, 2005), „armata română şi Unitatea naţională” (Editura delta Cart Educaţional, Piteşti, 2008), „Statul Major General în arhitectura orga-nismului militar românesc (1859–2009)” (Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, 2009) şi „armata română şi patrimoniul naţional” (Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, 2010).

a fost distins cu Semnul onorific „În serviciul armatei”, pentru 15 ani de activitate (2003), Semnul onorific „În serviciul patriei pentru ofiţeri”, pentru 20 ani de activitate (2008), Emblema de merit „În serviciul armatei româniei”, clasa a ii-a (2011). În 2010 i s-a acordat titlul de „Fiu al argeşului” pentru prestigiul moral, profesional şi civic, în cadrul ediţiei a iV-a a Sărbătorilor argeşului şi Muscelului.

COLONELUL Dr. TEOFIL OROIAN

S-a născut la 20 septembrie 1947, în localitatea Chimitelnic (azi, Cipăieni), judeţul Mureş.

a absolvit Liceul Militar „Ştefan cel Mare” Câmpulung Moldovenesc (1966), Şcoala Militară de Ofiţeri activi „nicolae Bălcescu” Sibiu, specialitatea Geniu (1969), Facultatea de istorie-Filosofie, Universitatea Bucureşti, cu teza de licenţă „Fapte de eroism şi eroi ai armei geniului (de la înfiinţare şi până în mai 1945)” (1981), Cursul de perfecţionare a cadrelor didactice care predau istoria româniei şi a armatei române în învăţământul militar superior la academia Mili-

Page 220: SIA in Slujba Culturii Nationale

220 Marian MOŞnEaGU

tară (1983), Cursul preuniversitar la Şcoala naţională de arhivistică (1995). Este doctor în ştiinţe militare, specialitatea istorie militară, la academia de Înalte Stu-dii Militare, cu teza „acţiunile militare desfăşurate de trupele române în Kuban şi Crimeea (1943–1944)” (noiembrie 1996).

a activat în calitate de comandant de pluton la Centrul de instrucţie al Ge-niului Bucureşti (1969–1977), ca lector de istorie la Şcoala Militară de Maiştri şi Subofiţeri de Geniu şi Construcţii (1977–1981), lector (1981–1984) şi conferenţiar (1984–1994) la Catedra de istoria româniei din academia Militară/academia de Înalte Studii Militare, ofiţer 1 în Biroul 2 arhive Militare din Secţia arhive a Sta-tului Major General (1994–1998), respectiv şef Birou Selecţionare şi avizare arhi-vistică (1998–2000) şi locţiitor al şefului arhivelor Militare române (2000–2002).

La 27 februarie 2002 a fost trecut în rezervă.a desfăşurat o intensă şi prolifică activitate de cercetare istorică şi arhivisti-

că, materializată în studii şi lucrări de mare utilitate şi interes pentru publicul larg sau pentru specialişti. de asemenea, a participat la o serie de reuniuni ştiinţifice naţionale şi internaţionale, pe teme de istorie şi arhivistică militară. În anul 1996 a fost secretarul ştiinţific al Simpozionului internaţional cu tema „arhivele Militare în confruntarea cu secolul XXi”, desfăşurat la Bucureşti, între 4 şi 8 septembrie, cele 19 comunicări prezentate în cadrul simpozionului fiind publicate sub coor-donarea sa în volumul intitulat „arhivele Militare în confruntarea cu secolul XXi” (Editura Machiavelli, Bucureşti, 1997).

a publicat peste 200 de studii şi articole în „revista de istorie Militară”, „anale de istorie”, „Magazin istoric”, „dosarele istoriei”, „Historia”, „Gândirea mi-litară românească”, „Buletinul academiei Militare”, „document. Buletinul arhi-velor Militare române”, „revista Trupelor de Uscat”, „Observatorul militar” ş.a., prin articolele, studiile şi lucrările elaborate şi publicate aducându-şi o contribuţie substanţială la elucidarea unor aspecte importante referitoare la evoluţia orga-nismului militar românesc în diferite etape istorice, acţiunile de luptă ale armatei române în cele două războaie mondiale, istoricul armei geniu şi contribuţia aces-teia la războiul de independenţă (1877–1878), de întregire a ţării (1916–1919 şi de reîntregire a teritoriului naţional (1941–1945), aportul unor distinse cadre ale armatei la dezvoltarea gândirii militare româneşti, prezenţa militarilor la viaţa cultural-ştiinţifică românească, procesul de „democratizare” şi „transformarea revoluţionară” a armatei române, după modelul sovietic, dimensiunea, implicaţii-le şi consecinţele prezenţei trupelor sovietice şi a consilierilor militari sovietici în românia, campania de rusificare în românia (1946–1963), lupta pentru putere în interiorul PCr/PMr în epoca dejistă, poziţia româniei în cadrul Tratatului de la Varşovia, rolul sporit al arhivisticii militare în societatea contemporană ş.a.

a redactat cursuri, lecţii, documentare metodice şi pe teme de istorie na-ţională, contribuind la îmbogăţirea bazei materiale a procesului de învăţământ din instituţiile în care a activat. a semnat, ca autor sau coautor, lucrările „Şefii

Page 221: SIA in Slujba Culturii Nationale

221Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

Statului Major General (1859–2000)” (Editura Europa nova, Bucureşti, 2001), „Personalităţi ale gândirii militare româneşti”, vol. i-ii (Editura academiei de În-alte Studii Militare, Bucureşti, 1997 şi 2001), „Hitler–antonescu. Caucazul şi Cri-meea” (Editura Paideia, Bucureşti, 1999), „Şefii Marelui Stat Major (1941–1945). destine la răscruce” (Editura Militară, Bucureşti, 1995), «Tentaţia libertăţii. Ope-raţiunea „Sumava” (1968) – un simplu pretext» (Editura Militară, 1999), „Golgota Estului (iulie 1942–martie 1944)” (Editura Fundaţiei Culturale, Bucureşti, 2000), „romania in World War ii 1941–1945” (1997), „Înzestrarea armatei române în perioada interbelică (1919–1930)”, vol. i (Editura academiei Tehnice Militare, Bu-cureşti, 2000), „Structuri militare române care au lucrat pentru aplicarea Conven-ţiei de armistiţiu şi a Tratatului de Pace (1944–1947)”, vol. ii (îndreptar arhivistic, Bucureşti, 2000), „Personalităţi ale medicinii militare româneşti” (Editura rom-cartexim, Bucureşti, 1999) şi „Comandanţii Corpului 7 armată” (Editura Mode-lism, dej, 2001).

La 29 iulie 2001, „revista de istorie Militară” i-a acordat marele premiu „Mihai Viteazul”, pentru contribuţia la lucrarea „Golgota Estului (iulie 1942 –mar-tie 1944)”.

Este coautor la scenariul filmului de scurt-metraj „Memoria Oştirii. arhive-le Militare române”, realizat de Studioul Cinematografic al armatei (2001).

a fost membru în colegiul ştiinţific al revistei „document. Buletinul arhi-velor Militare române” (1998–2002), precum şi în Comisia română de istorie Militară (1999–2002).

a fost distins cu „Medalia Muncii” (1974), Medalia „a XXX-a aniversare a Zilei armatei” (1974), Medalia „Meritul Militar” clasa i (1980) şi Ordinul „Meritul Militar” clasele a iii-a (1985), a ii-a (1995) şi i (1995).

COLONEL Lector univ. dr. ALEXANDRU OŞCA

S-a născut la 30 septembrie 1951, în comuna Sadova, judeţul dolj.a absolvit institutul Militar de Transmisiuni (1973), Facultatea de istorie,

Universitatea Bucureşti (1993), Facultatea de Comandă şi Stat Major, academia de Înalte Studii Militare (1995). Este doctor în istorie la Universitatea din Cra-iova (2001).

a activat ca ofiţer în unităţi şi la Cercul Militar (1973–1988), ofiţer în di-recţia Învăţământ şi Cultură din M.ap.n. (1988–1990), cercetător-documen-tarist în Biroul documentare din Serviciul arhive al M.St.M (1990–1992), şe-ful Secţiei arhive din M.St.M. (1992–1994), şeful arhivelor Militare române (1995–1999), şeful Serviciului arhive şi documentare Militară al Statului Major General (2000–2005), directorul Serviciului istoric al armatei (2005–2006),

Page 222: SIA in Slujba Culturii Nationale

222 Marian MOŞnEaGU

lector universitar la departamentul de istorie, relaţii internaţionale şi Studii Europene, Universitatea din Craiova (2006–februarie 2012), profesor asociat la Catedra de istorie, Facultatea de istorie, Filosofie, Geografie, Universitatea din Craiova (2004–2006), institutul pentru Cercetarea revoluţiei (2007–2011) şi Universitatea Hyperion (2012 –prezent).

a publicat două cărţi de autor, peste 15 lucrări în colaborare, trei cursuri universitare, 13 studii în reviste de specialitate clasificate B, peste 40 articole pe teme de istorie în reviste de specialitate clasificate C şi d, precum şi în presa cen-trală şi locală.

Este autorul lucrărilor „dincolo de rubicon. Timişoara, 1989–1990” (Editu-ra Sitech, Craiova, 2011) şi „Managementul crizelor regionale. Modelul balcanic interbelic” (Editura academiei de Înalte Studii Militare, Bucureşti, 2004, lucrare de doctorat), carte premiată cu Premiul „Mircea Tomescu” al revistei „Gândirea militară românească” pe anul 2005 şi coautor al volumelor „Enciclopedia armatei române” (Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, Bucureşti, 2009), „1989 – decisive year in the history of Europe” (Editura Mega, Cluj-napoca, 2008, prim autor şi coordonator), „revoluţia română în Banat” (autor, coordonator, Editura Sitech, 2009), „Stenogramele Consiliului Provizoriu de Uniune naţională, vol. ii-iii culegere de documente (Editura Mega, 2009), „ataşaţii militari transmit”, vol. i-V (Fundaţia „Ştefan Guşă”, Bucuresti, 2001–2009), „1989. an dificil în istoria Europei” (autor, coordonator, Editura Mega, 2007), „Transmisiunile – suport pen-tru conducerea militară (1877–1947)” (Editura academiei de Înalte Studii Mili-tare, 2003), „Şefii Statului Major General român (1859–2000)” (Fundaţia „Ştefan Guşă”, 2001), „Golgota Estului” (Editura Fundaţiei Culturale române, Bucureşti, 2000), „Strategia militară românească în epoca modernă (1877–2000)” (Editu-ra nummus, Bucureşti, 1999), „Misiune dificilă. Jurnalul generalului Schuyler 28.01.1945–20.09.1946 (coautor şi îngrijitor de ediţie, Editura Enciclopedică, Bu-cureşti, 1994), «Tentaţia libertăţii. Operaţiunea „Sumava” (1968)» (Editura Milita-ră, Bucureşti, 1998), „românia, o fereastră în Cortina de Fier” (prim autor, Editura Vrantop, Focşani, 1997), „Îngheţ în plină vară” (Editura Paideia, Bucureşti, 1997), „Marele Cartier General român în Primul război Mondial” (Editura Machiavelli, Bucureşti, 1996) şi „armata româniei în al doilea război Mondial” (album), coa-utor (Editura Meridiane, Bucureşti, 1995).

a fost distins cu Premiul „Mircea Tomescu” acordat de revista „Gândirea militară românească” pe anul 2005 pentru lucrarea „Managementul crizelor re-gionale. Modelul balcanic interbelic” şi Premiul „radu rosetti”, al Fundaţiei Cul-turale „Magazin istoric” pe anul 2010, pentru contribuţia la realizarea lucrării „Enciclopedia armatei române”.

Este citat în lucrări de specialitate ale unor autori români şi străini şi coor-donator ştiinţific de lucrări de licenţă şi masterat.

Page 223: SIA in Slujba Culturii Nationale

223Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

a participat la Congrese internaţionale de istorie militară organizate la Bu-cureşti, rabat, Potsdam, Torino, istanbul, Viena şi norfolk, precum şi la Conferin-ţe internaţionale pentru studierea războiului rece la Washington şi Bucureşti.

Este vicepreşedinte al Comisiei române de istorie Militară (1996–prezent), membru în Comitetul de arhive al Comisiei internaţionale de istorie Militară (1994–2006), redactor-şef al revistei „Clio 1989” (2010–2011), membru în consi-liul ştiinţific al revistei „document. Buletinul arhivelor Militare române” (1997–prezent), secretar al consiliului ştiintific al irrd (2007–2012) şi colaborator la emisiuni de radio şi televiziune pe teme de istorie.

a fost distins cu Ordinul „Meritul Militar” clasele a iii-a, a ii-a şi i.

OANA-ANCA OTU

S-a născut la 31 octombrie 1975 în municipiul iaşi.a absolvit Liceul teoretic „Gheorghe Lazăr” din Bucureşti (1995), acade-

mia de Poliţie „alexandru ioan Cuza” Bucureşti, Facultatea de arhivistică, spe-cialitatea „arhivistică – istorie” (1999), Şcoala naţională de Studii Politice şi ad-ministrative din Bucureşti, specializarea „Comunicare şi relaţii Publice” (2002), cursurile intensive de învăţare a limbii engleze, nivel avansat în cadrul Universită-ţii naţionale de apărare, departamentul de Limbi Străine (2004, 2009).

din septembrie 1999 şi până în ianuarie 2000 a activat ca arhivist în cadrul arhivelor naţionale Bucureşti. Principalele activităţi şi responsabilităţi au constat în cercetare arhivistică şi istorică.

Începând din ianuarie 2000, activează în cadrul Serviciului istoric al arma-tei ca referent (ianuarie 2000–iulie 2002), respectiv şef de birou (2002–prezent). Principalele activităţi şi responsabilităţi au fost elaborarea documentarelor istori-ce şi rezolvarea petiţiilor adresate instituţiei.

a publicat o serie de articole în revista „document. Buletinul arhivelor Militare române”, printre care „după două secole din nou acasă”, în an iii, nr. 1 (9)/2000, „Cea mai dureroasă retragere”, an iii, nr. 2 (10)/2000, „negocieri, ne-gociatori”, an iii, nr. 4 (12)/2000, „independenţa – suma vieţii noastre istorice”, nr. 1 (17)/2002, an V, „revenirea în capitală a regelui Ferdinand i şi a reginei Maria – 18 noiembrie 1918”, an Vi, nr. 1 (19)/2003, „Comuniştii schimbă ziua aviaţiei”, an Vii, nr. 2-3 (24-25)/2004, „Controverse româno-sovietice. războ-iul antihitlerist, subiect de dispută între Bucureşti şi Moscova”, an Vii, nr. 4 (26)/2004, «„Sfatul” lui Lenin către Pan Halippa», an Xi, nr. 1 (39)/2008, „Pre-ambul la Marea Unire. Întâlnirea de la Giurgiu”, an Xi, nr. 4 (42)/2008, „războiul la feminin. Consideraţii la memorialistica feminină a războiului de Întregire”, an XV, nr. 1(55)/2012.

Page 224: SIA in Slujba Culturii Nationale

224 Marian MOŞnEaGU

de asemenea, a publicat studiile „relaţii româno-polone, 1919–1921”, în „românia în ecuaţia Păcii şi dictatului. Culegere de studii şi comunicări prezenta-te la sesiunea ştiinţifică dedicată aniversării a 80 de ani de la înfiinţarea Centrului de Cercetare şi Păstrare a arhivelor Militare istorice Piteşti 2000” (Editura Para-lela 45, Piteşti, 2001) şi „Organismele de conducere ale apărării ţării şi procesul de reformă al armatei române”, în „reforma militară şi societatea în românia. de la Carol i la a doua conflagraţie mondială”, în „Occasional papers”, an Vi, nr. 8/2007 şi a realizat traducerea în limba engleză a documentelor publicate în lu-crarea „Înzestrarea armatei române în perioada interbelică. documente, vol. ii, 1930–1935” (Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, Bucureşti, 2008).

ADRIAN PANDEA

născut la 7 septembrie 1954, în Bucureşti. absolvent al Facultăţii de Filoso-fie-istorie a Universităţii Bucureşti (1979).

arhivist şi custode al sălii de studiu la arhivele Militare (1979-1988); re-dactor şi şef de birou la Editura Militară (1988-2003); directorul Editurii Militare (din 2003).

a făcut parte din primul consiliul ştiinţific al revistei „document", fiind autorul identităţii sale grafice în primii ani de apariţie.

Fondator şi vicepreşedinte al Societăţii Scriitorilor Militari (din 2002) şi di-rectorul revistei „Lumea militară" (din 2005). Fondator şi director al Salonului de carte Polemos – istorie, ştiinţe politice, securitate şi apărare; iniţiator şi conducă-tor al Colocviilor Polemos.

dintre lucrările publicate: Comandanţi militari. Dicţionar (Editura Enci-clopedică, Bucureşti, 1983), istoria militară a poporului român, vol. Vi (Editura Militară, Bucureşti, 1989), România în anii celui de-al doilea război mondial (Edi-tura Militară, Bucureşti, 1989), Proba focului. Ultima treaptă spre Marea Unire (Editura Globus, Bucureşti, 1991), Românii la Stalingrad. O viziune românească asupra tragediei din Cotul Donului şi Stepa Calmucă (Editura Militară, Bucureşti, 1992), Românii în Crimeea. 1941–1944 (Editura Militară, Bucureşti, 1995), Enci-clopedie de istorie militară universală (Editura Militară, Bucureşti, 2006).

Ediţii îngrijite: alexandru averescu, Notiţe zilnice din război (2 vol., Editu-ra Militară, Bucureşti, 1992), general de corp de armată Constantin Pantazi, Cu Mareşalul până la moarte. Memorii (Editura Publiferom, Bucureşti, 1999), Virgil alexandru dragalina, Escadrila de Nistru (Editura Militară, Bucureşti, 2012), Va-sile Scârneci, Viaţa şi moartea în linia întâi. Jurnal şi însemnări din război 1916-1920, 1941-1943 (Editura Militară, Bucureşti, 2012)

Page 225: SIA in Slujba Culturii Nationale

225Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

LOCOTENENT-COLONEL GABRIEL-GEORGE PĂTRAŞCU

S-a născut la 14 septembrie 1967, în municipiul Medgidia, judeţul Con-stanţa.

a absolvit Liceul de Căi Ferate din Constanţa (1988), Şcoala Militară de ar-tilerie şi rachete „ioan Vodă” din Sibiu (1991), Facultatea de istorie şi Ştiinţe ad-ministrative, specializarea istorie-arheologie din cadrul Universităţii „Ovidius” din Constanţa (1997), masterat (studii aprofundate) în istoria modernă şi con-temporană, specializarea „istoria şi civilizaţia Mării negre”, în cadrul Universităţii „Ovidius” Constanţa (2002), precum şi diferite cursuri de carieră în arma artilerie şi rachete şi de specializare în informare şi relaţii Publice.

a ocupat diferite funcţii de comandant de secţie şi baterie tunuri antitanc, ofiţer de stat-major, ofiţer de informare şi relaţii publice la nivel de batalion, briga-dă, divizie şi corp de armată în cadrul unor unităţi şi mari unităţi din garnizoanele Topraisar, Murfatlar, Mihail Kogălniceanu şi Bucureşti (1991–2011).

În perioada 15 august 2008–7 martie 2009 a participat la Operaţiunea „iraqi Freedom”, ca ofiţer de relaţii publice în cadrul Batalionului 341 infanterie „Constanţa”.

Începând cu 1 decembrie 2011 este şeful Biroului editorial şi documentare istorică din cadrul Serviciului istoric al armatei.

Între 2005–2008 a făcut parte din redacţia ziarului „Curierul armatei”, pu-blicaţie a Corpului 1 armată Teritorial „General ioan Culcer”. din anul 2012 este redactor al revistei „document. Buletinul arhivelor Militare române” şi „Calen-darului tradiţiilor militare”.

a publicat articole în ziarul „Curierul armatei”, săptămânalul „Observato-rul militar”, „revista Forţelor Terestre” şi revista „document. Buletinul arhivelor Militare române”.

Este coautor al albumului „istorie şi evoluţie. de la armata 1 de Operaţii la divizia 1 infanterie dacica” (Editura Militară, Bucureşti, 2011).

a fost distins cu Semnul onorific „În serviciul Patriei” pentru 15 ani de ac-tivitate (2006), respectiv pentru 20 de ani de activitate (2011).

COLONEL Dr. VASILE POPA

S-a născut la 12 martie 1958 în comuna Băleni, judeţul Galaţi.a absolvit Şcoala Militară de Ofiţeri activi de Transmisiuni Sibiu (1982),

Facultatea de istorie, specializarea istorie-Filosofie a Universităţii Bucureşti (1991), Cursul de pregătire didactică a cadrelor militare (1988) şi Cursul postu-

Page 226: SIA in Slujba Culturii Nationale

226 Marian MOŞnEaGU

niversitar în cadrul Şcolii naţionale de arhivistică Bucureşti (1995). Este doctor în ştiinţe istorice al Facultăţii de istorie, Filosofie şi Geografie a Universităţii din Craiova (2001).

a activat ca ofiţer cu funcţii de comandă în unităţi de transmisiuni din ar-mata română (1982–1988), lector ştiinţe sociale la Centrul de instrucţie al Trans-misiunilor (1988–1990), ofiţer specialist în biroul învăţământ la inspectoratul General al Transmisiunilor (1990–1992), arhivist şi cercetător istorie militară la arhivele Militare române (1992–2000), şef Birou Metodologie şi expertizare ar-hivistică (2000–2001), şef Secţie Metodologie şi control, documentare cu atribuţii de expertiză arhivistică şi cercetare-documentare (2001–2002), respectiv locţiitor al şefului Serviciului arhivistic Militar cu atribuţii de planificare-organizare, con-trol, expertiză arhivistică şi cercetare istorico-militară (2002–2004) şi director al Muzeului Militar naţional „regele Ferdinand i”, cu atribuţii de cercetare ştiinţifi-că şi management instituţional (2004–2010).

Cercetător al perioadei contemporane din istoria româniei şi specialist în arhivistică (constituire, evidenţă, administrare, valorificare arhive), are contribu-ţii istoriografice notabile cu privire la conţinutul acţiunilor diplomatico-militare ale româniei în vederea creşterii potenţialului de război şi participării la prima conflagraţie mondială, la mecanismele şi structurile de putere din românia ani-lor 1945–1965, la poziţia acesteia în raport cu marile crize din sistemul comunist mondial, concretizate în numeroase studii şi articole de specialitate şi editarea a nouă lucrări cu conţinut istorico-militar (autor şi coautor).

Este specialist în relaţii publice la nivel mare unitate şi are rezultate de ex-cepţie în managementul Muzeului Militar naţional, instituţie culturală de nivel naţional, cu un patrimoniu de peste 370 000 de bunuri culturale.

Este autorul unor apreciate lucrări cu profil istorico-militar, precum „Mi-siune dificilă. Jurnalul generalului Schuyler 28.01.1945–20.09.1946” (Editura En-ciclopedică, Bucureşti, 1997, coautor), „românia, o fereastră în Cortina de Fier” (Editura Vrantop, Focşani, 1997, coautor), „Îngheţ în plină vară” (Editura Paide-ia, Bucureşti, 1998, coautor), «Tentaţia libertăţii. Operaţiunea „Sumava” (1968)» (Editura Militară, Bucureşti, 1999, coautor), „Ghid arhivistic militar. Structuri militare române care au lucrat pentru aplicarea Convenţiei de armistiţiu şi a Tratatului de Pace”, vol. i (Editura Militară, 1999), „românia. din viaţa politică. documente 1950” (arhivele naţionale ale româniei, 2002, coautor), „românia şi raporturile politico-diplomatice aliate între anii 1916–1917, în volumul „di-plomaţia şi diplomaţi români” (Editura Pallas, Focşani, 2002, coordonatori Ghe-orghe Buzatu, Valeriu Florin dobrinescu), „Ferdinand i văzut de contemporanii săi” (Editura Militară, 2006, coautor), „Misiunea generalului Coandă la Stavka” (Editura Militară, 2010) şi „Misiunea generalului Coandă la Kiev. documente inedite 1917–1918” (Editura Militară, 2012, coautor).

Page 227: SIA in Slujba Culturii Nationale

227Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

a publicat peste 75 de articole şi studii de istorie şi muzeografie militară în reviste de profil.

Este membru al Comisiei române de istorie Militară.

MIHAELA PRALEA

S-a născut la 22 decembrie 1949 în municipiul Piteşti, judeţul argeş. a absolvit cursurile primare, generale şi liceale în cadrul Liceului „nico-

lae Bălcescu” (actualul Colegiu „Brătianu”) din Piteşti (1956–1967), Facultatea de istorie a Universităţii Bucureşti (1972), Cursul arhivistic (1976) şi Cursul de per-fecţionare postuniversitar – specialitatea management arhivistic, desfăşurat sub egida Facultăţii de istorie din Bucureşti (1999).

a activat ca profesor de istorie la Şcoala generală din comuna Tătărăştii de Sus, judeţul Teleorman (1972–1976), respectiv ca arhivist principal, refe-rent de specialitate, expert, expert gradul i şi şef Birou arhivă (din anul 2002), la C.S.P.a.M.i. Piteşti (1976–1 noiembrie 2008).

Între anii 1976–1989, activitatea profesională s-a axat pregnant pe executa-rea operaţiunilor arhivistice de inventariere şi selecţionare a unor fonduri de arhi-vă. de asemenea, a participat la simpozioane, sesiuni de comunicări organizate în unitate, precum şi în alte unităţi militare din garnizoană, şcoli, Muzeul Judeţean argeş şi arhivele naţionale, cu ocazia aniversării unor zile importante din istoria ţării, precum şi pe linia metodologiei activităţii arhivistice, printre care „aspecte privind depozitarea şi păstrarea arhivelor militare”, „Contribuţia armatei române la luptele pentru eliberarea Ungariei”, „Participarea armatei la alegerile parlamen-tare din noiembrie 1946”, „Prezenţe feminine sub faldurile tricolore româneşti” şi „Situaţia internaţională a româniei după 6 martie 1945”.

În anul de învăţământ 1985–1986 a predat istoria româniei elevilor din anul i al Şcolii Militare de Maiştri şi Subofiţeri Piteşti.

Între 1990–2008, ca lucrător direct apoi coordonator al unor colective for-mate special pentru rezolvarea cererilor diverselor categorii de pensionari mili-tari, veterani de război sau urmaşi ai acestora, a contribuit la soluţionarea a nu-meroase petiţii.

a publicat „Basarabia 1920 – soldat al româniei Mari”, în revista „docu-ment. Buletinul arhivelor Militare române” an ii/1999, „La apel se va răspunde – mort pentru patrie”, în „document. Buletinul arhivelor Militare române” an iii/2000, „decoraţiile atribuite drapelului regimentului 9 dorobanţi pentru Cam-pania 1877–1878, 1913, 1916–1919”, în „document. Buletinul arhivelor Militare române” an i/1998, „Un act solemn – primirea şi încorporarea tinerilor basara-beni contingent 1920”, în „document. Buletinul arhivelor Militare române” an

Page 228: SIA in Slujba Culturii Nationale

228 Marian MOŞnEaGU

V/2002, „O nouă educaţie naţională – pregătirea premilitară şi înfiinţarea „Orei premilitare” la radio”, în vol. „restituiri”, 2003, „Pregătirea premilitară a tinerilor din judeţul argeş”, în volumul celei de-a XXXiii-a Sesiuni anuale de comunicări a Muzeului Judeţean argeş, 2002, „Constituirea „asociaţiei reporterilor de război” – mai 1942”, în „românia în ecuaţia păcii”, 2004, „12 octombrie 1945 – solemnita-tea de la Galaţi cu ocazia restituirii de către UrSS a navelor româneşti de război şi comerciale luate după 23 august 1944”, în „românia în Comitetul internaţional la sfârşitul celui de-al doilea război Mondial”, 2005.

CONSTANTINA STOIANOVICI

S-a născut la 13 martie 1953, în municipiul Bucureşti.a absolvit Şcoala generală în Bucureşti (1968), Liceul de Tehnică Cinema-

tografică Bucureşti (1973), Facultatea de drept Bucureşti (1982) şi cursul postuni-versitar organizat la Universitatea Bucureşti – Facultatea de istorie, specializarea „Management arhivistic”, cu lucrarea finală intitulată „documentaţia figurativă” (1999).

a activat ca monteur-negativ la Laboratorul de Prelucrare a Peliculei din Studioul Cinematografic Bucureşti (1973–1976), respectiv fotoreproducător în cadrul Biroului microfilmare (februarie 1976–1984), arhivist cu studii superioare în cadrul fototecii (1984–1999), referent de specialitate în cadrul Biroului Me-todologie şi Selecţionare (1999–2002) şi şef Birou Metodologie şi Expertizare/Selecţionare şi Expertizare (2002–2012) în cadrul Serviciului istoric al armatei.

În mod concret, activităţile desfăşurate în cadrul Serviciului istoric al ar-matei pe parcursul a peste 36 ani erau, în principal, tehnice în cadrul procesului de microfilmare, lucrări vizând înfiinţarea, organizarea şi gestionarea fototecii. În această perspectivă, preocuparea principală a constat în elaborarea normati-vului de funcţionare a fototecii, precum şi în îmbogăţirea fondului documentar deţinut prin reproducerea unui însemnat număr de albume şi fotografii aduse de la Muzeul Militar naţional, academia română şi alte instituţii, identificarea unor donatori în vederea achiziţionării unor documente originale valoroase şi identi-ficarea în fondurile de arhivă a documentelor figurative semnificative (în decurs de 15 ani, între 1984–1999, volumul de clişee, fotografii şi albume a crescut de la 100 la câteva zeci de mii), activităţi de inventariere, selecţionare şi expertizare a diferite fonduri de arhivă, elaborarea de acte normative specifice, metodolo-gii, precizări privind aplicarea unor reglementări juridice în domeniul arhivistic pentru armata româniei (printre acestea se remarcă ia-98, capitolul iX, modifi-carea instrucţiunilor arhivistice, Metodologia privind selecţionarea şi predarea arhivei create sau deţinute de structurile din armata româniei; în baza actelor

Page 229: SIA in Slujba Culturii Nationale

229Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

normative elaborate a procedat la instruirea personalului cu responsabilităţi în domeniul arhivistic militar), activităţi de documentare, cercetare ştiinţifică şi de redactare a unor articole, respectiv participarea la întocmirea unor documenta-re, culegeri de documente, între care lucrarea „relaţiile militare româno-germa-ne. documente. 1939-1944” (Editura Europa nova, Bucureşti, 2000), publicarea în revista „document. Buletinul arhivelor Militare” a unor articole de speciali-tate arhivistică pe teme ca rolul fototecii, selecţionarea documentelor de arhivă, fotografia de război, precum şi a unor articole prin care s-au valorificat docu-mente de arhivă referitoare la nava-şcoală „Mircea”, ctitoriile lui Ştefan cel Mare la Muntele athos, portretele unor comandanţi militari, activităţi de valorificare a fondului de fotografii prin recomandări pentru ilustrarea unor lucrări docu-mentare; realizarea unor expoziţii de documente foto între care s-a remarcat ex-poziţia itinerantă cu prilejul aniversării a 135 ani de la înfiinţarea Statului Major General (1994).

Dr. LEONTIN STOICA

S-a născut la 31 mai 1979, în municipiul Piteşti, judeţul argeş.a absolvit Liceul teoretic „Vlaicu Vodă” din Curtea de argeş (1998), Facul-

tatea de Litere şi istorie, Specialitatea istorie-Muzeologie din cadrul Universităţii din Piteşti (2002).

din 2012 este doctor în istorie în cadrul Universităţii Pedagogice de Stat „ion Creangă” din Chişinău.

În perioada 23 octombrie 2002–17 aprilie 2003 a efectuat stagiul militar la U.M. 01831 Cernica.

a activat ca profesor de istorie la Şcoala generală cu clasele i–Viii nucşoa-ra (1 septembrie–23 octombrie 2002, 18 aprilie–31 august 2003), referent (2003–2007), respectiv expert gradul i în cadrul Centrului de Studii şi Păstrare a arhive-lor Militare istorice Piteşti (1 august 2007–prezent).

În perioada 2003–2012, a participat la activităţi specifice de prelucrare a fondurilor de arhivă militare şi la sesiuni de comunicări ştiinţifice, simpozioane şi întâlniri aniversare organizate de muzee, arhive şi alte instituţii de cultură şi ştiin-ţă din Bucureşti, Bacău, Craiova, Piteşti, Târgovişte, Câmpulung Muscel, Curtea de argeş etc.

a contribuit la redactarea a trei lucrări şi a publicat 30 de studii, comunicări şi articole, printre care „Miniştrii apărării naţionale. Enciclopedie” (Editura Cen-trului Tehnic-Editorial al armatei, Bucureşti, 2012, coautor), „armata română şi evoluţia armei tancuri. documente (1919–1945)” (Editura Universităţii de Stat din Piteşti, Piteşti, 2012, coautor), „discipolii lui Hypocrat”, în „istoricul regimen-

Page 230: SIA in Slujba Culturii Nationale

230 Marian MOŞnEaGU

tului 4 dorobanţi argeş (1877–1946)” (Editura Pământul, Piteşti, 2008, coautor), „Victor Babeş, colaboraţionist” în „document”, an iX, nr. 1-4(31-34)/2006, „ale-xandru averescu în conştiinţa contemporanilor, ipostaza unui providenţial” în „document”, anul Xii, nr. 2(44)/2009, „Serviciul sanitar al armatei române în peri-oada neutralităţii: probleme de pregătire teoretică şi practică”, în „revista de ştiin-ţe socio-umane”, nr. 1/2012, „Mărturii din prizonieratul medicului Perieţeanu ion (1916–1918)”, în „revista de ştiinţe socio-umane”, nr. 1/2012, „Misiunea medicală română pe frontul sârbesc în anul 1915”, în „Statul Major General în arhitectura organismului militar românesc (1859–2009)” (Editura C.T.E.a., Bucureşti, 2009), „ipostaze ale participării româniei în Primul război Mondial: prizonieratul me-dicilor militari”, în „armata română şi unitatea naţională” (Editura delta Cart Educaţional, Piteşti, 2008), „Eforturile româniei pentru înzestrarea în anii neu-tralităţii: misiunea medicului Vasile Sion la Viena şi Berlin”, în „armata română şi patrimoniul naţional” (Editura C.T.E.a., 2010), «Medici sanitari ai diviziei „Tudor Vladimirescu” în contextul internaţional al relaţiilor româno-ruse la sfârşitul celui de-al doilea război Mondial», în „românia în contextul internaţional la sfârşitul celui de-al doilea război Mondial” (Editura C.T.E.a., 2005), „Misiunea medicală română pe frontul sârbesc în anul 1915”, în „Statul Major General în arhitectura organismului militar românesc (1859–2009)” (Editura C.T.E.a., 2010), „Epidemia de holeră – măsura realităţilor igienico-sanitare din Balcani în 1913”, în „Orizont XXi”, revistă de istorie, Piteşti, an i, nr. 1/2006, „Epidemia de holeră din dobrogea anului 1916 în prezentarea medicului colonel Săndulescu Constantin”, în „argesis. Studii şi comunicări”, nr. XV/2006, „Medici militari argeşeni pe frontul din Bal-cani (1913)”, în „analele Cercului de istorie „Gheorghe i. Brătianu” Vii-Viii/2007, „Situaţia sanitară din Bucovina în perioada noiembrie 1918–august 1919”, în „ar-gesis. Studii şi comunicări”, Seria istorie, XV–XViii/2009, „reorganizarea servi-ciului medical sub îndrumarea misiunii sanitare franceze”, în „Cohorta”, revistă de istorie militară, nr. 1-2/2010.

Este redactor-şef adjunct al revistei „Orizont XXi”, redactor al „Calenda-rului tradiţiilor militare” şi redactor al volumului „Piteşti – 20 de ani de istorie (1989–2009)” (Editura Pământul, 2009).

LOCOTENENT-COLONEL CRISTIAN-CONSTANTIN ŞERBAN

S-a născut la 9 februarie 1971, în comuna dărmăneşti, judeţul dâmboviţa.a absolvit institutul Militar de infanterie, Grăniceri şi Chimie „nicolae Băl-

cescu’’ (1992), Cursul avansat ofiţeri de vânători de munte (2000), Cursul de stat-major pentru ofiţeri de vânători de munte (2001), Cursul intensiv de bază (nivel intermediar) de limbă engleză (2004), Cursul intensiv de învăţare a limbii engleze

Page 231: SIA in Slujba Culturii Nationale

231Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

(2007), Facultatea de Contabilitate şi informatică de Gestiune, academia de Stu-dii Economice Bucureşti (2005), Cursul de planificare a luptei în cadrul opera-ţiilor multinaţionale în sprijinul păcii, organizat la academia Militară „Vyskov” – republica Cehă (2008), academia Forţelor Terestre, domeniul Ştiinţe militare şi informaţii, licenţiat în Managementul organizaţiei (2008) şi Stability, security, transitions arial reconstruction Course, Universitatea naţională de apărare Bu-cureşti (2009).

a activat în calitate de comandant pluton vânători de munte la Batalio-nul 21 Vânători de Munte (1992–1999), ofiţer 3 cu activitatea de personal, com-pletare, mobilizare şi evidenţă efective la depozitul 143 Carburanţi-lubrifianţi al armatei 1 (1999–2002), detaşat comandant de companie vânători de munte la Batalionul 21 vânători de munte (1 martie–1 mai 2002), comandant de companie vânători de munte la Batalionul 21 vânători de munte (2002–2004), ofiţer 4 în compartimentul planificare şi conducere instrucţie la Batalionul 21 vânători de munte (2004–2006), ofiţer 3 cu planificarea, programarea, bugetarea şi evaluarea structurii în Biroul planificare acţiuni militare şi instrucţie la Comandamentul Brigăzii 2 vânători de munte „Sarmizegetusa” (2006–2008), ofiţer 3 cu planifica-rea, programarea, bugetarea şi evaluarea structurii în Biroul planificare acţiuni militare şi instrucţie în Secţia operaţii şi instrucţie la Comandamentul Brigăzii 2 vânători de munte „Sarmizegetusa’’ (1 martie–1 mai 2008), şef al operaţiilor şi instrucţiei la Batalionul 229 Logistic al Brigăzii 2 vânători de munte „Sarmize-getusa” (1 mai 2008–30 ianuarie 2009), împuternicit pentru a asigura funcţia de comandant al Batalionului 229 Logistic (1 octombrie 2008–30 ianuarie 2009), şef de stat-major la Batalionul 229 Logistic al Brigăzii 2 vânători de munte „Sarmize-getusa” (1 martie–1 decembrie 2009) şi comandant al depozitului intermediar de arhivă al Statului Major al Forţelor aeriene (1 decembrie 2009–prezent).

COLONEL Dr. MARIUS-DANIEL ŞTEFAN

S-a născut la 26 mai 1965, în oraşul Ştefăneşti, judeţul argeş.a absolvit Liceul Militar „Tudor Vladimirescu” Craiova (1983), Şcoala Mi-

litară de Ofiţeri activi de Tancuri şi auto „Mihai Viteazul” Piteşti (1986), Cursul de comandanţi de companie Făgăraş (1989), Cursul de ofiţeri de stat-major la Şcoala de aplicaţie pentru Tancuri şi auto „Mihai Viteazul” Piteşti (1997), Cursul de operatori PC, organizat de Ministerul Muncii în colaborare cu Ministerul În-văţământului, Piteşti (1997), Cursul postuniversitar de perfecţionare în speciali-zarea managementul resurselor umane, logisticii şi tehnologiilor de informare şi comunicare în cadrul Universităţii Piteşti (2004), Cursul postuniversitar master în cadrul Facultăţii de istorie, Filosofie şi Jurnalism, specializarea „românii şi ro-

Page 232: SIA in Slujba Culturii Nationale

232 Marian MOŞnEaGU

mânia în contextul european” specialitatea istorie (2004–2006) – şef promoţie, Cursul intensiv de învăţare a limbii engleze în cadrul Centrului secundar de în-văţare a limbii engleze din cadrul Ministerului apărării, Piteşti (2006), Facultatea de istorie, Filosofie şi Jurnalism din Piteşti (2004) şi Universitatea „Valahia” din Târgovişte (2009).

a activat în calitate de comandant subunitate la regimentul 27 Tancuri Pi-teşti (1986–1998), ofiţer în Statul Major al Batalionului 27 Tancuri Piteşti (1998–1999), comandant subunitate elevi la Şcoala de aplicaţie pentru Tancuri şi auto „Mihai Viteazul” Piteşti (1999–2000) şi şef al Centrului intermediar de arhive al Statului Major al Forţelor Terestre (2000–prezent).

a participat la sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice, ediţia a XXXV-a, Goleşti-argeş, 2002, cu comunicarea „din operele sculptorului ionescu Varo. Monumentul diviziei 1 Cavalerie de la Grozeşti-Bacău”, al XXiX-lea Congres in-ternaţional de istorie Militară Bucureşti, 2003, cu lucrarea „Preocupări pentru preluarea de fonduri de la creatorii primari şi punerea lor în circuitul ştiinţific”, se-siunea de comunicări ştiinţifice a Muzeului Municipal Câmpulung Muscel, ediţia a XXi-a, Câmpulung Muscel, 2006, cu tema „istoria şi cultura oraşului Câmpulung Muscel şi a zonei înconjurătoare”, cu „aspecte ale vieţii cotidiene a refugiaţilor polonezi în tabăra de internare Câmpulung Muscel în perioada 1939–1941”, sesi-unea de comunicări ştiinţifice a Muzeului Municipal Câmpulung Muscel, ediţia a XXii-a, Câmpulung Muscel, 2007, cu tema „istoria şi cultura oraşului Câmpulung Muscel şi a zonei înconjurătoare”, cu „Contribuţia boierilor Piscani la dezvoltarea vieţii spirituale în judeţul istoric Muscel – Mânăstirea Valea”, colocviul ştiinţific internaţional „1989 – an decisiv în istoria Europei”, Târgovişte, 2007, sesiunea de comunicări ştiinţifice a Muzeului Judeţean argeş cu tema „Ecosinteze şi etnosin-teze carpatine”, ediţia a XXXViii-a, Piteşti, 2007; cu „Obştea Piscani – primele atestări documentare”, sesiunea de comunicări ştiinţifice a Muzeului Municipal Câmpulung Muscel, ediţia a XXiii-a, Câmpulung Muscel, 2008, cu tema „istoria şi cultura oraşului Câmpulung Muscel şi a zonei înconjurătoare”, cu „domeniul boieresc al boierilor din Piscani”, simpozionul naţional de istorie Curtea de argeş, 2009, cu tema „650 de ani de la înfiinţarea Mitropoliei Ungro-Vlahiei. istorie şi spiritualitate în Episcopia argeşului”, cu „Genealogia familiei boierilor din Şuici”, sesiunea naţională de comunicări ştiinţifice cu tema „istoria şi Cultura Oraşului Câmpulung şi a Zonei Înconjurătoare. Conservarea şi restaurarea Patrimoniului Mobil”, ediţia a XXV-a, Câmpulung Muscel, 2010, cu „Statutul militarilor italieni internaţi pe teritoriul judeţului argeş în perioada 1943–1945” şi lansarea de carte „Boierii din Piscani (secolul al XV-lea şi prima jumătate a secolului al XVii-lea).

a publicat studii şi articole de specialitate, dintre care „Vizita generalului alexandru averescu la regimentul 1 roşiori”, în „document. Buletinul arhivelor Militare române”, anul Vi, nr. 1(23)/2004, „Prizonierii români din UrSS, în con-

Page 233: SIA in Slujba Culturii Nationale

233Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

textul relaţiilor româno-sovietice după 23 august 1944”, în „românia în contextul internaţional la sfârşitul celui de-al doilea război Mondial. Studii şi comunicări”, Bucureşti, 2005, „divizia 1 Cavalerie pe timpul desfăşurării acţiunilor de luptă în Primul război Mondial”, în „Buletinul Ştiinţific al Facultăţii de Ştiinţe Socio-Umane”, Studii istorice, nr. 5/ 2006, „Evoluţia domeniului feudal în secolele XV-XVii. Studiu de caz – satul Piscani din judeţul istoric Muscel”, în „Buletinul şti-inţific al Facultăţii de Ştiinţe Socio-Umane din Piteşti”, Studii istorice, nr. 6/2007, „refugiaţi militari polonezi pe teritoriul româniei”, în „document. Buletinul ar-hivelor Militare române”, anul X, nr. 1-4/2007, „rolul Cavaleriei în războiul de independenţă”, în „document. Buletinul arhivelor Militare române”, anul Xi, nr. 3(41)/2008, „acţiunile diviziei 1 Cavalerie pe timpul desfăşurării acţiunilor de luptă din cadrul Primului război Mondial”, în „document. Buletinul arhivelor Militare române”, anul Xi, nr. 4(42)/2008, „Evoluţia structurilor de tancuri în contextul creării industriei naţionale de apărare (1968–1989)”, în „Fascinaţia Oţe-lului. 90 de ani de tradiţii, onoare şi glorie” (Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, Bucureşti, 2009, colaborator), „refacerea armatei germane după Primul război Mondial”, în „document. Buletinul arhivelor Militare române”, anul XiV, nr. 1(51)/2011, precum şi lucrarea „Boierii din Piscani (secolul al XV-lea şi prima jumătate a secolului al XVii-lea)” (Editura Universităţii din Piteşti, Piteşti, 2010).

a fost distins cu „Emblema de onoare a Statului Major General” (2007), „Emblema de onoare a Forţelor Terestre” (2011), Ordinul „Virtutea Militară” în grad de cavaler cu însemne pentru militari (2011) şi Emblema de merit „În servi-ciul armatei romaniei” clasa a iii-a (2012).

DOINA TALAŞMAN

S-a născut la 5 iulie 1973, în municipiul roşiori de Vede, judeţul Teleorman.a absolvit Liceul „Constantin noica” alexandria (1991) şi Universitatea

„al.i. Cuza” iaşi, Facultatea de Psihopedagogie Specială (1997).a participat la sesiunile de comunicări ştiinţifice „Lifelong education in a

world of complexity. The role of the family”, in 8-th World Congress of inter-national Family Therapy association, atena, Greece, 4–10 iulie 1996, „Efectele micului ecran asupra educaţiei copiilor”, la Simpozionul „aspecte ale copilăriei de-a lungul timpului”, Goleşti, 20 septembrie 2007, „arcul de Triumf, simbol al vitejiei ostaşilor români”, la Sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice „Ecosinteze şi etnosinteze carpatine”, ediţia a XXXViii-a, Piteşti, 25–26 octombrie 2007, „as-pecte privind activitatea confesională din garnizoana Curtea de argeş în timpul celui de-al doilea război Mondial”, la Sesiunea de comunicări ştiinţifice Curtea de argeş, noiembrie 2007, „Educaţia interculturală – suportul dialogului între civili-

Page 234: SIA in Slujba Culturii Nationale

234 Marian MOŞnEaGU

zaţii”, la Conferinţa internaţională de Psihologie, Universitatea „Titu Maiorescu”, Bucureşti, 30–31 mai 2009, „Consideraţii privind cauzele apariţiei conflictelor in-teretnice”, la atelierul ştiinţific „Violenţă statală în perspectivă istorică. Cazul bul-garilor, sârbilor şi şvabilor din românia”, organizat de institutul pentru Studierea Minorităţilor naţionale şi Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj napoca, 8 octombrie 2010, «Consideraţii privind transformarea „societăţii informaţionale” în „societa-tea cunoaşterii”», la Conferinţa internaţională „Teachers for the Knowledge Soci-ety”, Universitatea din Ploieşti, 17–19 martie 2011.

a publicat „influenţarea psihologică a soldaţilor români” prin emisiunea „Ora armatei” (1941–1945), în „document. Buletinul arhivelor Militare româ-ne”, nr. 2/2003, „Oamenii din spatele uniformei”, în „restituiri. Studii şi comu-nicări” (Editura academiei de Înalte Studii Militare, Bucureşti, 2003), „Secţia Propagandă contracarează zvonurile (1943–1944)”, în „document. Buletinul ar-hivelor Militare române”, nr. 2-3/2004, „Presa şi armata în sprijinul ultimului veteran al războiului de independenţă”, în „document. Buletinul arhivelor Mili-tare române”, nr. 2-3/2004, „Turneu de propagandă în cadrul unităţilor Marinei române – iunie 1943”, în „românia în contextul internaţional la sfârşitul celui de-al doilea război Mondial. Studii şi comunicări” (Editura C.T.E.a., Bucureşti, 2005), „Cum s-a construit arcul de Triumf?”, în „document. Buletinul arhivelor Militare române”, nr. 1-4/2006, «Propaganda militară de la mitul lui david la „şocul atomic”», în „Orizont XXi”, nr. iV/2006, „de la teroarea legiunilor romane la războiul terorist al mileniului trei”, în „Orizont XXi”, nr. Viii/2007, „româ-nii au vocaţia vitejiei”, în „document. Buletinul arhivelor Militare române”, nr. 1/2008, „Educaţia permanentă într-o lume a complexităţii” (colab.) în „Mentora-tul între profesiune şi artă”, analele Universităţii din Oradea, Tom Xii (Editura Universităţii din Oradea, 2008) ş.a.

COLONEL ION TUDOR

S-a născut la 20 februarie 1928, în comuna Tuţuleşti, judeţul argeş. a absolvit Şcoala primară în comuna Tuţuleşti (1941), Şcoala de agricul-

tură practică în comuna dobrogostea, judeţul argeş (1943), Şcoala inferioară de horticultură în comuna Geoagiu, judeţul Hunedoara (1946), Şcoala medie tehnică horticolă în oraşul Curtea de argeş (1949), Facultatea de istorie la Universitatea Bucureşti (1967), Şcoala militară politică nr. 2 (1951), academia Militară Genera-lă, Facultatea Militară Politică, Secţia artilerie (1959) şi Cursul de perfecţionare ofiţeri artilerie antiaeriană (1961).

Grade militare: locotenent (1951), locotenent-major (1954), căpitan (1957), maior (1962), locotenent-colonel (1968) şi colonel (1975).

Page 235: SIA in Slujba Culturii Nationale

235Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

a activat ca militar în termen la regimentul 16 artilerie grea Bârlad (1949–1950), locţiitor politic de baterie la regimentul 205 artilerie antiaeriană (1951), se-cretar al Biroului U.T.M. pe unitate la regimentul 121 artilerie antiaeriană (1951–1953), secretar al Biroului U.T.M. pe unitate la regimentul 103 artilerie antiaeria-nă (1953–1954), locţiitor politic de baterie la regimentul 103 artilerie antiaeriană (1954–1955), instructor cu propaganda şi agitaţia în secţia politică interioară la Comandamentul apărării antiaeriene a ţării (1959), instructor cu munca culturală în Secţia politică interioară din cadrul Comandamentului apărarea antiaeriană Teritorială (1959–1960), instructor cu propaganda şi agitaţia în regimentul 10 artilerie antiaeriană (1960), instructor cu propaganda şi agitaţia în regimentul 6 artilerie antiaeriană (1960–1961), locţiitor politic al comandantului divizionului 3 din cadrul regimentului 27 artilerie antiaeriană (1961–1963), locţiitor politic la divizionul 3 foc din cadrul regimentului 18 artilerie antiaeriană (1963), ofiţer 3 cu cadrele din şcolile militare de artilerie antiaeriană şi cursuri în Secţia Cadre din cadrul Comandamentului apărare antiaeriană Teritorială (1963–1965), ofiţer 2 pentru studii istorice în Secţia studii istorice din cadrul M.St.M. (1965–1969), ofiţer 3 în biroul studii istorice din M.St.M. (1969), ajutor în biroul 1 documentare din Secţia arhivelor Militare din M.St.M. (1969–1973), şef birou selecţionare-documentare din cadrul arhivelor Militare (1973–1984) şi şef birou selecţionare-documentare în Secţia arhive din M.St.M. (1984–1987).

La 5 februarie 1987 a fost trecut în rezervă.a fost distins cu Medalia „Meritul Militar” clasele a ii-a (1954) şi i (1961),

Medalia „a XX-a aniversare a eliberării patriei de sub jugul fascist” (1964), Or-dinul „Meritul Militar” clasele a iii-a (1966), a ii-a (1979) şi i (1976), Medalia „a 50-a aniversare a P.C.r.” (1971), Medalia „25 de ani de la proclamarea repu-blicii” (1972) şi Medalia „30 de ani de la eliberarea româniei de sub dominaţia fascistă” (1974).

Dr. CORNEL ŢUCĂ

S-a născut la 26 octombrie 1950, în comuna Bradu, judeţul argeş.a absolvit Liceul de băieţi „nicolae Bălcescu” (actualul Colegiu naţional

„ion C. Brătianu”) din Piteşti (1970), Facultatea de istorie-Filosofie, Secţia istorie, din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” Cluj-napoca (1974) şi Cursul postuniver-sitar de management arhivistic de pe lângă Facultatea de istorie a Universităţii Bucureşti (1999). din 2006, este doctor în ştiinţe istorice al Universităţii „alexan-dru ioan Cuza” iaşi, Facultatea de istorie.

a activat ca profesor de istorie la Şcoala generală din comuna Cătina, ju-deţul Buzău (1 septembrie 1974–15 februarie 1975), muzeograf în cadrul Muze-

Page 236: SIA in Slujba Culturii Nationale

236 Marian MOŞnEaGU

ului Municipal Curtea de argeş, judeţul argeş (16 februarie–21 martie 1975 şi 1 octombrie 1975–15 februarie 1976), muzeograf la Oficiul Judeţean argeş pentru Patrimoniul Cultural naţional din cadrul Muzeului Judeţean argeş (16 februarie 1976–21 ianuarie 1979), personal civil, în diferite funcţii (22 ianuarie 1979–31 iulie 1980), prin cumul (1 aprilie 2002–16 februarie 2004), locţiitor cu probleme de arhivă al comandantului, respectiv şef al Secţiei 4 Studii arhivistice din ca-drul Centrului de Studii şi Păstrare a arhivelor Militare istorice Piteşti (1 august 2001–prezent).

Este secretar al consiliului ştiinţific al C.S.P.a.M.i. (de la 1 aprilie 2004), re-dactor (29 ianuarie 2003–31 mai 2007), respectiv redactor-şef adjunct al revistei „document. Buletinul arhivelor Militare române” (de la 1 iunie 2007), director-adjunct al revistei de istorie „Orizont XXi” (de la 1 ianuarie 2006), redactor-şef adjunct al revistei „argeş-Cultul Eroilor” (de la 1 mai 2009) şi membru în colegiul de redacţie al revistei de istorie militară „Cohorta” (republica Moldova) (din anul 2010) şi în consiliul editorial al „Calendarului tradiţiilor militare” (din anul 2010), şi vicepreşedinte al asociaţiei Culturale „Valeriu Florin dobrinescu”, Piteşti (de la 1 ianuarie 2006).

activitate de cercetare şi publicare în domeniul istoriei în general, cu pre-cădere în cea a istoriei militare. În calitate de coordonator ştiinţific, autor, coautor, referent sau colaborator, a participat la elaborarea şi publicarea a 26 de lucrări de specialitate şi 82 de studii şi comunicări ştiinţifice de profil. Printre lucrări-le de referinţă se numără „istoria Statului Major General român” (Editura Mili-tară, Bucureşti, 1994), „Jurnal de operaţiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania” (Satu Mare, 1998), „armata română şi Unitatea naţională” (Piteşti, 2008), „armata română şi Patrimoniul naţional” (Bucureşti, 2010), „Prizonierii români din armata austro-ungară internaţi în rusia. Problemele repatrierii” (Edi-tura argonaut, Cluj-napoca, 2011).

În perioada 1992–2010 s-a implicat în activitatea de dezvoltare şi moder-nizare a instituţiei, participând direct la elaborarea unor metodologii specifice vi-zând aplicarea legislaţiei reparatorii (veterani, deţinuţi politici, minoritari, depor-taţi etc.). de asemenea, în intervalul anilor 1975–2010 a participat activ, în plan naţional şi local, la 246 de activităţi socio-umane şi ştiinţifice de profil istoric.

În plan internaţional, a participat la 15 misiuni specifice (ca membru în delegaţiile respective) şi 18 întâlniri de lucru cu istorici din străinătate.

Este autorul lucrării „Prizonierii români din armata austro-ungară internaţi în rusia. Problemele repatrierii” (Editura argonaut, Cluj-napoca, 2011), coordo-nator al volumelor „armata română şi Unitatea naţională. Studii şi comunicări” (Editura delta Cart Educaţional, Piteşti, 2008), „istoricul regimentului 4 doro-banţi „argeş” (1877-1946)” (Editura Pământul, Piteşti, 2008), „Statul Major Gene-ral în arhitectura organismului militar românesc: 1859–2009” (Editura Centrului

Page 237: SIA in Slujba Culturii Nationale

237Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

Tehnic-Editorial al armatei, Bucureşti, 2009), „armata română şi Patrimoniul naţional” (Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, 2010) şi redactor al lucrărilor „restituiri. Studii şi Comunicări” (Editura academiei de Înalte Studii Militare, Bucureşti, 2003) şi „românia în contextul internaţional la sfârşitul ce-lui de-al doilea război Mondial” (Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, 2005). Este coautor al lucrărilor „istoria Statului Major General român. docu-mente. 1859-1947” (Editura Militară, Bucureşti, 1994), „Jurnal de Operaţiuni al Comandamentului Trupelor din Transilvania (1918–1921)” (Editura Muzeului Sătmărean, Satu Mare, 1997), „Jurnal de Operaţiuni al Comandamentului Trupe-lor din Transilvania (1918–1921)”, 2 volume (Editura Muzeului Sătmărean, 1998), „ion antonescu şi constituirea româniei Mari” (Editura „Scribul”, Slatina, 2001), „românia în toamna anului 1940. documente” (Editura „Scribul”, 2002), „Oameni care nu mor niciodată” (Editura „Edition S. Scribul”, Slatina, 2003), „relaţii milita-re româno-germane. 1940–1944. documente, vol. ii” (Editura Fundaţiei „General Ştefan Guşă”, Bucureşti, 2005), „Sub zodia lui Gutenberg: 85 de ani de la crearea Tipografiei Ministerului apărării naţionale” (Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, 2005), coautor şi al studiului introductiv, „În slujba Muzei Clio: o is-torie a Serviciului istoric al Marelui Stat Major. 1920–1945” (Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, 2006), „Înzestrarea armatei române în perioada in-terbelică. 1931–1935”, vol. ii (Centrul Tehnic-Editorial al armatei, 2009), „Ghidul arhivelor Militare române” (Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, 2010 şi coautor al studiului „Centrul de Studii şi Păstrare a arhivelor Militare istorice Piteşti”, «Casa regală a româniei în cronicile „neoficiale” ale „Monitorului Ofi-cial” 1914–1924» (Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, 2010, vol.1 şi 2), „Miniştrii apărării naţionale” (Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, 2011). a colaborat la apariţia „Judeţul argeş – Mileniul iii. anul 1. Mică enci-clopedie” (Editura „Sylvi”, Bucureşti, 2001) şi „Petre Popa, Piteşti 620: memento” (Editura Paralela 45, Piteşti, 2009, documentarist) şi „Calendarul tradiţiilor mili-tare 2010”.

a publicat apreciate studii şi comunicări, printre care „Gruparea de acope-rire Bran (1914–1916)” (coautor), în „Studii şi Comunicări”, Muzeul din Câmpu-lung Muscel, 1981, „Câteva documente inedite referitoare la încercarea Marelui Stat Major român de a trimite observatori militari pe câmpurile de luptă din Transvaal”, în „Sesiunea de comunicări a depozitului de arhivă al M.ap.n.”, Bucu-reşti, 1982, „Schiţă monografică asupra participării regimentului 30 Muscel la campania Primului război Mondial” (coautor), în „Studii şi Comunicări”, Muzeul din Câmpulung Muscel, 1982, „redislocarea în judeţul Muscel a unor unităţi mi-litare din ardealul cedat în urma diktatului de la Viena, 30 august 1940” (coau-tor), în „Studii şi Comunicări”, Muzeul din Câmpulung Muscel, 1982, „Contribu-ţia Batalionului 7 Vânători de Munte din Zalău la luptele purtate de armata româ-

Page 238: SIA in Slujba Culturii Nationale

238 Marian MOŞnEaGU

nă pentru eliberarea ardealului de nord” (coautor), în „acta Musei Porolissensis”, Vi, Zalău, 1982, „Contribuţia Batalionului 7 Vânători de Munte – Zalău în războ-iul antihitlerist” (coautor), în „acta Musei Porolissensis”, iX, Zalău, 1985, „Ope-raţiuni militare desfăşurate în luna noiembrie 1916 în jurul localităţii Piteşti”, în „argessis. Studii şi Comunicări”, Seria istorie, Vii, Piteşti, 1995, «recunoştinţă faţă de „eroii” diviziei 3 infanterie căzuţi în lupta cu legionarii în Bucureşti», în „argessis. Studii şi Comunicări,” iX Seria istorie, Piteşti, 2000, „Mircea”, în „docu-ment”, an ii, nr. 2(6)/1999, „Misiune specială” (coautor), în „document”, an ii, nr. 3(7)/1999, „Ultimul drum al reginei Maria” (coautor), în „document”, an iii, nr. 2(10)/2000, „Siberia, ultima escală” (coautor), în „document”, an iii, nr. 4(12)/2000, „documente inedite privind restaurarea operelor comemorative de război din zona Focşani” (coautor), în „Omagiu istoricului ioan Scurtu” (Editura d.M. Press, Focşani, 2000), „Un document din arhivele Militare române referitor la judeca-rea lui Corneliu Zelea Codreanu la Focşani”, în „Cronica Vrancei”, ii (Editura d.M. Press, 2001), „documente inedite privind restaurarea operelor comemorative de război din zona Focşani” (coautor), republicat în „Cronica Vrancei”, ii (Editura d.M. Press, 2001), „demersul diplomatic al româniei de readucere în ţară a vo-luntarilor ardeleni care au luptat în Siberia alături de forţa aliată intervenţionistă şi a prizonierilor din fosta armată austro-ungară” (coautor), în „românia în ecua-ţia păcii şi dictatului. Culegere de studii şi comunicări” (Editura Paralela 45, Pi-teşti, 2001), „Generalul de divizie doctor Marinescu nicolae (2 septembrie 1884–28 aprilie 1963)”, în „argessis. Studii şi Comunicări”, Seria istorie, X, 2001, «Un document inedit: „Memoriu asupra recunoaşterii şoselei ce leagă Curtea de argeş cu Câmpulung” (mai 1884)» (coautor), în „argessis. Studii şi Comunicări”, Seria istorie, X, 2001, „informaţii în legătură cu situaţia prizonierilor de origine română din armata austro-ungară internaţi în rusia în primăvara anului 1917”, în „Oma-giu istoricului dan Berindei” (Editura d.M. Press, 2001), „Corpul Voluntarilor ardeleni şi Bucovineni. 1917–1918”, în „document”, an V, nr. 1(17)/2002, „Misiu-ne specială” (coautor), republicat în „naţiunea”, seria nouă, nr. 148(614)/15–21 mai 2002 şi nr. 149(615)/22–28 mai 2002, „Una din primele ipoteze referitoare la transportul pe dunăre al trupelor de uscat (1896)” (coautor), în „anuarul Muze-ului Marinei române”, tom V/2002, „Ceremonialul inaugurării cablului submarin Constanţa–Constantinopol” (coautor), în „anuarul Muzeului Marinei române”, tom V/2002, «Masă festivă în cinstea marinarilor de pe distrugătorul „regina Ma-ria” cu ocazia „revistei navale” prilejuite de încoronarea regelui George al Vi-lea (1937)» (coautor), în „anuarul Muzeului Marinei române”, tom V/2002, „Prizo-nieri români în lagărele din Siberia” (coautor), în „document”, an Vi, nr. 1(19)/2003, „Constituirea Corpului de Voluntari de la darniţa”, în „arhivele Prahovei”, nr. Viii/2003, „Câteva din problemele prizonierilor români ardeleni şi bucovineni internaţi în lagărele din Siberia (1914–1917)” (coautor), în „restituiri. Studii şi

Page 239: SIA in Slujba Culturii Nationale

239Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

comunicări” (Editura academiei de Înalte Studii Militare, Bucureşti, 2003), „Con-stituirea Corpului de Voluntari ardeleni şi Bucovineni. demersuri privind aduna-rea acestora în tabăra din darniţa (1916–1917)”, în „restituiri. Studii şi comuni-cări” (Editura academiei de Înalte Studii Militare, 2003), „Organizarea muzeelor din Transilvania, Bucovina şi Basarabia oglindită într-un studiu din octombrie 1924 al directorului Muzeului Militar naţional (locotenent-colonel Grigore io-nescu)” (coautor), în „Buletinul Muzeului Militar naţional”, nr. 1/2003, Partea i, „Memoriul românilor din Transilvania şi Banat, care au luptat în războiul din 1914–1918 sub drapelul austro-ungar împreună cu armatele germane, înaintat la 6 iunie 1941 ministrului german Manfred von Killinger” (coautor), în „Buletinul Muzeului Militar naţional”, nr. 1/2003, Partea a ii-a, „Comisia militară română din Siberia repatriază Legiunea de voluntari români ardeleni şi bucovineni” (coa-utor), în „document”, anul Vi, nr. 3-4/2003, „Un incident nedorit în dealul Spirii” (coautor), în „revista Forţelor Terestre”, serie nouă, anul 8, nr. 3/2003, „Comisia Militară română din Siberia repatriază prizonierii de război”, în „document”, an Vii, nr. 1(23)/2004, „Constituirea şi deplasarea în Siberia a Misiunii Militare ro-mâne (1920)”, în „Omagiu istoricului Constantin Buşe” (Editura Pallas, Focşani, 2004), „Un canal ipotetic în sudul dobrogei” (coautor), în „romanian naval Mu-zeum Yearbook”, vol. Vii/2004, „Problematică”, în „restituiri”, anul 2, nr. 7/decem-brie 2004, „repatrierea Legiunii de voluntari ardeleni şi bucovineni din Siberia (1920)”, în „Cetatea Bihariei”, Seria a ii-a, Oradea, nr. 2/2004, „arhivişti militari români la deutsche dienststell (W.a.St.)”, în „document”, anul Vii, nr. 4(26)/2004, «Preliminarii privind achiziţionarea yachtului „Luceafărul” („nahlin”)» (coautor), în „anuarul Muzeului Marinei Militare”, tom Vi/2003, «Un studiu al Marelui Stat Major român: „Marina de război polonă în conflictul germano-polon” (ianuarie 1940)» (coautor), în „anuarul Muzeului Marinei Militare”, tom Vi/2003, «repa-trierea de către „Misiunea Militară română în Siberia” a „Legiunii de Voluntari Transilvăneni şi Bucovineni” (1920)» (coautor), în „argessis. Studii şi Comuni-cări”, Seria istorie, Xiii, Muzeul Judeţean argeş, Piteşti, 2004, „Emisari ai mişcării naţional-patriotice a prizonierilor români din UrSS pe frontul din Crimeea” (coa-utor), în „românia în contextul internaţional la sfârşitul celui de-al doilea război Mondial” (Editura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, Bucureşti), „aspecte ale rebeliunii legionare în Piteşti” (coautor), în revista „restituiri”, an 4, nr. 9/septem-brie 2005, „Concentrarea voluntarilor din rândul prizonierilor români – ardeleni şi bucovineni – din rusia la darniţa”, în „Pietre de hotar”, vol. 5 (Editura „Tipo MC”, Oradea, 2005), „Înfiinţarea Comisiei Militare române din Siberia”, în „Ori-zont XXi”, an i, nr. 1/martie 2006, „Memoriul-manifest” de la darniţa” (coautor), în „document”, anul iX, nr. 1-4(31-34)/2006, „demersurile româniei privind re-patrierea prizonierilor români din armata austro-ungară internaţi în rusia”, în „Orizont XXi”, an ii, nr. V/martie 2007, „despre prizonieratul în rusia a români-

Page 240: SIA in Slujba Culturii Nationale

240 Marian MOŞnEaGU

lor din armata austro-ungară”, în „argesis”. Studii şi comunicări, Seria istorie, XV, Piteşti, 2006, „Brigada 6 infanterie în „Bătălia de la Mărăşti” (coautor), în „Mă-răşti–Mărăşeşti–Oituz: Ţinut al jertfei şi al biruinţei” (Editura Pallas, Focşani, 2007), „Situaţia populaţiei oraşului Focşani în anul 1917 reflectată în documente de arhivă” (coautor), în „Mărăşti–Mărăşeşti–Oituz: Ţinut al jertfei şi al biruinţei” (Editura Pallas, 2007), „informaţii privind soarta tezaurului româniei, trimis la Moscova, imediat după revoluţia Bolşevică din 26 octombrie/7 noiembrie 1917” (coautor), în „1917: glorie şi deznădejde” (Editura Universităţii Petrol-Gaze din Ploieşti, 2007), „Consideraţii generale privind starea de spirit a românilor din aus-tro-Ungaria (1914–1918)”, în „Orizont XXi”, anul iii, nr. 9/2008, „repere privind organizarea artileriei moderne române”, în „document”, an Xi, nr. 1(39)/2008, „Ca-nalul Cernavodă–Constanţa–Taşaul şi Baza navală Taşaul în negocierile româno-engleze din 1935”, în „Canalul dunăre–Marea neagră între istorie, actualitate şi perspective” (Editura Ex Ponto, Constanţa, 2008), «Comandor Gheorghe nicules-cu: „Proiectul Taşaul” şi tratativele româno-britanice din perioada interbelică», în „document”, an Xi, nr. 2(40)/2008, „aspecte referitoare la repatrierea prizonierilor români (1918–1919)”, în „armata română şi Unitatea naţională. Studii şi comuni-cări” (Editura delta Cart Educaţional, Piteşti, 2008), «„Memoriul relativ la chestiu-nea prizonierilor români” întocmit de către şeful Misiunii Militare române trimise în 1918 în Germania» (coautor), în „1918, un vis împlinit” (Editura Universităţii Ploieşti-Gaze, Ploieşti, 2008), „aspecte din activitatea Secţiei Statistice din cadrul Ministerului de război român în cursul anului 1918” (coautor), în Idem, „români, ardeleni şi bucovineni din armata austro-ungară în prizonierat în rusia”, în Buleti-nul Muzeului Militar naţional „regele Ferdinand i”, seria nouă, nr. 6/2008, „notiţe pe zile – din toamna 1918 consemnate de către Sidonia docan, secretara preşedin-telui Senatului naţional român din Cluj”, în „Marea Unire a tuturor românilor din 1918” (Editura „Pallas”, Focşani, 2008), „Generalul de brigadă ioan Hidu despre înfiinţarea la Cluj (1918) a Gărzii naţionale şi Senatului naţional român” (coau-tor), în Idem, „activitatea Senatului naţional român (Cluj) oglindită în notiţele Sidoniei docan”, în „Unirea din 1918, act fundamental al istoriei româniei” (Editu-ra Techno Media, Sibiu, 2008), „Constituirea Senatului naţional şi a Gărzii naţio-nale române Cluj (1918) în prezentarea generalului de brigadă ioan Hidu” (coau-tor), în Idem, „Consideraţii în legătură cu înzestrarea armatei române în perioada 1931–1935”, în „Orizont XXi”, an iii, nr. 12/2008, „aspecte privind repatrierea pri-zonierilor români”, în „Politică, diplomaţie şi război: profesorul Gheorghe Buzatu la 70 de ani” (Editura Universitaria, Craiova, 2009), „activitatea Senatului naţional român (Cluj) oglindită în notiţele Sidoniei docan”, în „document”, an Xii, nr. 1 (43)/2009, „Protopopul locotenent-colonel Vasile Mateescu” (coautor), în „argeş-Cultul Eroilor”, anul 2, nr. 3/2009, „activitatea Secţiei statistice din cadrul Ministe-rului de război român în cursul anului 1918” (coautor), republicat în „Orizont

Page 241: SIA in Slujba Culturii Nationale

241Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

XXi”, an iV, nr. 2 (14)/2009, „Guvernările alexandru averescu şi problemele de administrare a dobrogei de Sud” (coautor), în „document”, an Xii, nr. 2(44)/2009, „aspecte privind românii ardeleni şi bucovineni în armata austro-ungare”, în „Sta-tul Major General în arhitectura organismului militar românesc: 1859–2009” (Edi-tura Centrului Tehnic-Editorial al armatei, Bucureşti, 2009), „Înfiinţarea Gărzilor naţionale române şi a Senatului naţional român din Cluj (1918) relatate de gene-ralul de brigadă ioan Hidu”, în „revista de istorie a Muscelului. Studii şi comuni-cări”, Muzeul Câmpulung Muscel (Editura Universităţii din Piteşti, Piteşti, 2008), «„Proiectul Taşaul” în viziunea comandorului Gheorghe i. niculescu», în „Orizont XXi”, anul iV, nr. 3(15)/2009, „despre starea de spirit a românilor din austro-Un-garia (1914–1918)”, în „românia Eroică”, anul Xii, serie nouă, nr. 1(36)/2009, „din nou despre „Proiectul Taşaul”, în „document”, an Xiii, nr. 1 (47)/2010, „Carol i” (coautor), în „Orizont XXi”, anul V, nr. 1(17)/2010, „Jean Bart (Eugeniu Botez), autorul „Memoriului asupra Comisiunei Europene dunărene” (februarie 1913), în „document”, an Xiii, nr. 2(48)/2010, „Victor nanu”, în „Poenărei – străbună vatră natală”, an Vi, nr. 1(Vi)/21 august 2010, „Consideraţii despre prizonieri şi prizoni-erat” (coautor), în „Orizont XXi”, anul V, nr. 2(18)/2010, «Jean Bart (Egeniu Botez) autorul „Memoriului asupra Comisiunei Europene dunărene” (februarie 1913)», Partea a ii-a, în „document”, an Xiii, nr. 3(49)/2010, „Carol i” (articol republicat) (coautor), în „argeş – Cultul Eroilor”, an iii, nr. 4/2010, „regele româniei: Ferdi-nand” (coautor), în „argeş-Cultul Eroilor”, an iV, nr. 5/2011, „Câteva consideraţii legate de repatrierea prizonierilor români” (coautor), în „retrăiri istorice în veacul XXi. 1945–2010, 65 de ani de la încheierea celui de-al doilea război Mondial” (Editura Karta-Graphic, Ploieşti, 2011).

Este menţionat în „Bibliografia istorică a româniei”, vol. Vii, 1984–1989 (Editura academiei române, Bucureşti, 1990, p. 395), Idem, vol. iX, 1994–1999 (Cluj-napoca, 2000, p. 683), Cristocea i. Spiridon, „argeş. dicţionar de istorici” (Editura Tiparg, Piteşti, 2003, p. 308–310), „Bibliografia istorică a româniei”, vol. X, 1999–2004 (Editura academiei române, Bucureşti, 2005, p. 1109), „Bi-bliografia istorică a româniei”, vol. Xi, 2004–2006 (Editura academiei române, 2007, p. 404), „Fiii argeşului. Catalog”, ediţia i (Editura Pământul, Piteşti, 2008, p. 371–372), „Bibliografia istorică a românie. 2007–2008”, vol. Xii, Partea i (Editura academiei române, 2009, p. 50, 119, 242, 247, 257 şi 269), „Bibliografia istorică a româniei. 2007–2008”, vol. Xii, Partea a ii-a (Editura academiei române, Bu-cureşti şi Editura argonaut, Cluj-napoca, 2010, p. 625) şi „Bibliografia istorică a româniei. 2009–2010”, vol. Xiii (Editura academiei române, Bucureşti şi Editura „argonaut”, Cluj-napoca, 2011, p. 564).

a fost distins cu Crucea naţională „Serviciul Credincios”, clasa a iii-a (2002) şi titlul de „Fiu al argeşului”, din partea Consiliului Judeţean argeş, cu prilejul „Sărbătorilor argeşului şi Muscelului”, ediţia i (7–9 septembrie 2007).

Page 242: SIA in Slujba Culturii Nationale

242 Marian MOŞnEaGU

ELENA ZARNA

S-a născut la 19 mai 1974, în municipiul Piteşti, judeţul argeş.a absolvit Liceului „Zinca Golescu” Piteşti (1992), Facultatea de Chimie,

Universitatea Bucureşti (1997), Cursul de formare programatori de aplicaţii de gestiune economică pe microcalculatoare compatibile iBM-PS, în cadrul Centru-lui de Pregătire în informatică Piteşti (1998), Cursul de limba engleză în cadrul Centrului autorizat aTP argeş (2000), Cursul „Utilizarea pachetului de progra-me MS-Office” în cadrul Centrului de Cercetare şi Proiectare pentru informatică M.ap.n. Bucureşti (2000) şi master în cadrul Facultăţii de istorie, Universitatea Piteşti (2006).

a activat ca profesor de chimie la Liceul „alexandru Odobescu” Piteşti (1997–1998), respectiv referent de specialitate, expert gradul i în cadrul Centru-lui de Studii şi Păstrare a arhivelor Militare istorice Piteşti (1998–prezent).

Este membră a Comisiei de selecţionare arhivă a C.S.P.a.M.i. Piteşti (1 au-gust 2004), membră a asociaţiei Culturale „Valeriu Florin dobrinescu” din Piteşti (3 ianuarie 2006) şi colaborator (din 2006), respectiv tehnoredactor al revistei de istorie „Orizont XXi” Piteşti (2008–2010).

În perioada 2002–2012 a participat la sesiuni de comunicări ştiinţifice, sim-pozioane şi întâlniri aniversare organizate de muzee, arhive şi alte instituţii de cultură şi ştiinţă din Bucureşti, Bacău, Craiova, Piteşti, Târgovişte, Câmpulung Muscel, Curtea de argeş etc.

a publicat „Miniştrii apărării naţionale. Enciclopedie” (Editura Centru-lui Tehnic-Editorial al armatei, Bucureşti, 2012, coautor), „Fişa biografică a ge-neralului alexandru Macedonski, ministrul de război (4.05.1859–15.08.1859)”, în „Orizont XXi”, iunie–iulie 2012, „documente inedite privind ridicarea Mo-numentului Eroilor de la Stoeneşti-Muscel”, în „revista de istorie a Muscelului. Studii şi comunicări”, nr. 12/2011, „aspecte din viaţa generalului nicolae Uică”, în „document”, mai–iunie 2010, „Câteva consideraţii privind activitatea Şcolii de operatori de cinema din cadrul Secţiei Foto-Cinema a armatei”, în „File de isto-rie” (Focşani, 2009), „dramele prizonieratului – mărturii muscelene”, în „revista de istorie a Muscelului. Studii şi comunicări”, nr. 10/2009, „aspecte interbelice ale relaţiilor militare româno-franceze: aprovizionarea cu peliculă fotocinema-tografică” în „Statul Major General în arhitectura organismului militar românesc (1859–2009)” (Editura C.T.E.a., Bucureşti, 2009), „Caritatea ca expresie a soli-darităţii civice”, în „Orizont XXi”, anul iii, nr. 9/2008, „Serviciul cinematografic în armată în deceniul iii al secolului XX”, în „Orizont XXi”, anul iii, nr. 12/2008, „Consideraţii asupra întrebuinţării cinematografiei ca mijloc de instrucţie în ar-mata română (1927–1930)”, în „armata română şi unitatea naţională. Studii şi co-municări” (Editura delta Cart Educaţional, Piteşti, 2008), „Cimitirele eroilor din

Page 243: SIA in Slujba Culturii Nationale

243Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

judeţul Bihor în contextul începuturilor ocupaţiei sovietice” în „Pietre de hotar”, vol. 5 (Editura Tipo MC, Oradea, 2005), „Misiunea colonelului anibal dobjanski pentru identificarea şi organizarea cimitirelor eroilor din Cehoslovacia şi Ungaria în 1945” în „românia în context internaţional la sfârşitul celui de-al doilea răz-boi Mondial” (Editura delta Cart Educaţional, Bucureşti, 2005), „Tehnologia de restaurare a documentelor prin turnare de pastă celulozică” în „restituiri. Studii şi comunicări” (Editura academiei de Înalte Studii Militare, Bucureşti, 2003).

Printre studiile, articolele şi comunicările prezentate la prestigioase mani-festări ştiinţifice se numără „alexandru davila – activitatea culturală”, în cadrul simpozionului judeţean „Ziua culturii naţionale – 15 ianuarie. Contribuţia go-leştenilor la dezvoltarea culturii naţionale” (Muzeul Goleşti, 2012), „documente inedite privind ridicarea Monumentului Eroilor de la Stoeneşti-Muscel”, în cadrul sesiunii internaţionale de comunicări ştiinţifice „istoria şi cultura oraşului Câm-pulung şi a zonei înconjurătoare”, ediţia a XXVi-a (Câmpulung, 2011), „dramele prizonieratului – mărturii muscelene”, la sesiunea de comunicări ştiinţifice „is-toria şi cultura oraşului Câmpulung şi a zonei înconjurătoare”, ediţia a XXiV-a (Câmpulung, 2009), „Un erou de la Florica pe frontul reîntregirii – plutonierul-major Gheorghe Oţelea”, la simpozionul „Brătienii în istoria româniei”, 2009, „ideea unirii la români”, în cadrul simpozionului „Unire-n cuget şi simţiri – 150 ani de la Unire” (Muzeul Goleşti, 2009), „aspecte interbelice ale relaţiilor militare româno-franceze: aprovizionarea cu peliculă fotocinematografică” la sesiunea şti-inţifică internaţională dedicată împlinirii a 150 ani de la înfiinţarea Statului Major General şi Zilei arhivelor Militare (Piteşti, 2009), „Un fiu al Câmpulungului – ge-neralul Constantin Hepites”, la sesiunea de comunicări ştiinţifice „istoria şi cultu-ra oraşului Câmpulung şi a zonei înconjurătoare”, ediţia a XXiii-a (Câmpulung, 2008), „Consideraţii asupra întrebuinţării cinematografiei ca mijloc de instrucţie în armata română (1927–1930)”, în cadrul sesiunii de comunicări ştiinţifice de la Piteşti, 2008, „dramele prizonieratului – mărturii argeşene” în cadrul sesiunii anuale de comunicări ştiinţifice „Ecosinteze şi etnosinteze carpatine”, ediţia a XX-XiX-a (Piteşti, 2008), „Zile festive şi sărbători în perioada interbelică în Curtea de argeş”, la sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice „File de cronică argeşeană”, ediţia a XXX-a (Curtea de argeş, 2008), «Ctitoria în românia modernă – date despre Sanatoriul „Elena Eraclide”», la sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice „Ecosinteze şi etnosinteze carpatine”, ediţia a XXXViii-a (Curtea de argeş, 2007), „Mărturii muscelene despre dramele prizonieratului” la sesiunea de comunicări ştiinţifice „istoria şi cultura oraşului Câmpulung şi a zonei înconjurătoare”, ediţia a XXiii-a (Câmpulung, 2008), „Femeia şi realităţile cotidiene în primele luni ale ocupaţiei sovietice (1944–1945)” în cadrul simpozionului naţional „Femeia în is-torie”, ediţia a iii-a (Muzeul Goleşti, 2007), „Câteva consideraţii asupra dramelor copilăriei: orfelinatele din românia postbelică (1918–1920)” în cadrul simpozio-

Page 244: SIA in Slujba Culturii Nationale

244 Marian MOŞnEaGU

nului local „aspecte ale copilăriei de-a lungul timpului”, ediţia i (Muzeul Goleşti, 2007), „Chestiunea prizonierilor sovietici din perspectiva rezoluţiilor mareşalului antonescu” la sesiunea ştiinţifică naţională „ionel i. C. Brătianu”, ediţia a iii-a (Consiliul Judeţean argeş, 2006), „aspecte privind întrebuinţarea la muncile agri-cole a prizonierilor sovietici din Lagărul 10 Corbeni” la sesiunea anuală de comu-nicări ştiinţifice „File de cronică argeşeană”, ediţia a XXViii-a (Curtea de argeş, 2006), „Misiunea colonelului anibal dobjanski pentru identificarea şi organiza-rea cimitirelor eroilor din Cehoslovacia şi Ungaria în 1945” în cadrul sesiunii de comunicări ştiinţifice „românia în context internaţional la sfârşitul celui de-al doilea război Mondial” (Piteşti, 2005), „Vasile Gorgoi, învăţătorul din Goleşti, pe frontul reîntregirii (1916–1918)” la sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice „175 ani de la moartea lui C. Golescu (1830–2005)”, ediţia a XXXViii-a (Muzeul Goleşti, 2005), „Prizonierii sovietici ai Lagărului Corbeni la muncile agricole în judeţele Olt, romanaţi şi dolj (1942–1944)” în cadrul sesiunii anuale de comuni-cări ştiinţifice, ediţia a XXXVi-a (Muzeul Judeţean Piteşti, 2005), „Vintilă Brătianu – omul şi epoca” în cadrul simpozionului naţional „Brătienii în istoria româniei”, ediţia a Viii-a (Piteşti, 2005), „Tehnologia de restaurare a documentelor prin tur-nare de pastă celulozică” la sesiunea de comunicări ştiinţifice (Piteşti, 2002).

Page 245: SIA in Slujba Culturii Nationale

ANEXEAnexa nr. 1

ŞEFII SERVICIULUI ISTORIC AL ARMATEI 1867–2012

Depozitul General al Războiului

Locotenent-colonel Gheorghe Slăniceanu aprilie – 14 august 1867

Depozitul de Război

Maior nicolae dona – februarie 1870Colonel Constantin Barozzi – 1871–1882

Marele Stat Major/Secţia III

Colonel nicolae dona – 1883–1886 Colonel alexandru Carcaleţeanu – 1887–1892

Marele Stat Major/Secţia I/Biroul 3 Istoric

Căpitan Constantin Mihăescu – 1893Căpitan Gheorghe nestorian – 1894căpitan ioan Oprescu – 1895–1896Maior Marin nicolescu – 1897Căpitan ioan Popovici – 1898 Căpitan Traian Filoti – 1899Căpitan Constantin Cristescu – 1900–1902

Marele Stat Major/Secţia II / Biroul 4 /Sub-biroul B „Istoricul campaniilor”

Maior Constantin Theodorescu – 1903 Căpitan Toma Lişcu – 1904

Marele Stat Major/Secţia II/Biroul 4 „Studii istorice şi statistice”

Căpitan nicolae densuşianu – 1904 (26 iulie)

Page 246: SIA in Slujba Culturii Nationale

246 Marian MOŞnEaGU

Marele Stat Major/Secţia II / Biroului 4 /Sub-biroul B „Istoricul campaniilor”

Căpitan Marin ionescu – 1905

Marele Stat Major/Secţia I I/Biroul 6 „Studii istorice, geografice şi statistice”

Maior dimitrie Strătilescu – 1906

Marele Stat Major/Secţia I/ Biroul 3 „Istoric şi bibliotecă”

Maior Theodor Georgescu – 1907(16 aprilie)

Marele Stat Major/Secţia II/Biroul 6 studii şi informaţii (avea ca atribuţii şi „istoria militară generală şi istoria militară naţională”)

Maior ioan Popovici – 1907 (25 mai)–1908 Maior ion Coandă – 1909–1910Maior Gr. Tomescu – 1910 (1 decembrie)Locotenent-colonel Constantin Scărişoreanu – 1911 (26 aprilie)–1913Locotenent-colonel alexandru Văitoianu – 1913 (23 iunie)Maior (locotenent-colonel de la 1 aprilie 1914) Stan Poetaş – 1913 (31 octombrie)–

1914 Maior dimitrie Gherculescu – 1914 (1 noiembrie) Maior nicolae Condeescu – 1915

Marele Stat Major/Secţia I/ Biroul 2 Informaţii

Locotenent-colonel Eraclie nicoleanu – 1916 Locotenent-colonel nicolae Condeescu – 1917 nicolae Condiescu – 1917 (15 decembrie)

Marele Stat Major/Secţia II/Biroul 3 Istoric

Colonel dumitru Motaş 1918–1920

Secţia a VI-a Istoric

Colonel Constantin Tănăsescu – 1 aprilie–21 decembrie 1920Colonel dumitru Paladă – 21 decembrie 1920–28 februarie 1921Colonel ioan Jujescu – 28 februarie–14 martie 1921

Secţia a VI-a Istoric/Secţia a VIII-a Istoric/Secţia a VII-a Istoric

Colonel (din 1926 general de brigadă) Laurenţiu Bârzotescu – 14 martie 1921–13 iunie 1927

Page 247: SIA in Slujba Culturii Nationale

247Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

Colonel Emil Gabrielescu – 13 iunie–31 octombrie 1927Colonel alexandru Corvin – 1 noiembrie 1927–28 ianuarie 1928

Serviciul Istoric al Marelui Stat Major

General de brigadă Grigore Constandache – 28 ianuarie 1928–31 octombrie 1936General de brigadă Constantin Miltiade – 1 noiembrie 1936–31 octombrie 1937Colonel Victor renescu – 1 noiembrie 1937–31 octombrie 1938Colonel Constantin drăgănescu – 1 noiembrie 1938–10 februarie 1942Colonel ioan V. Codreanu – 11 februarie–15 mai 1942General de brigadă Traian Şt. Georgescu – 27 mai 1942–10 mai 1944Colonel Constantin nicolau – 10 mai–1 noiembrie 1944General de brigadă nicolae Gh. Gorsky – 1 noiembrie 1944–23 iunie 1945General de brigadă ioan i. iucăl– 23 iunie 1945–9 august 1946General de brigadă ioan V. Trandafirescu – 30 august 1946–12 septembrie 1947Colonel ion Popescu – 30 decembrie 1947–15 februarie 1949

Secţia 11 Istoric

Colonel Virgil dumitrescu – 15 februarie 1949–12 iulie 1950Colonel nicolae dobrescu – 12 iulie 1950–15 iulie 1952Maior Gheorghe niţu – 8 mai 1953–7 ianuarie 1955

Secţia 11 Istoric/ Secţia Istorie şi Geografie Militară / Secţia Studii Istorice/ Secţia Arhivelor Militare

Colonel ion Leonida – 7 ianuarie 1955–30 aprilie 1973Colonel antone Marinescu – 20 mai 1973–5 februarie 1987

Secţia Arhivelor Militare

Colonel aurelian Miriţă – 20 martie 1987–5 ianuarie 1992

Secţia Arhivelor Militare/ Arhivele Militare Române/ Serviciul Arhivistic Militar/ Serviciul Arhive şi Documentare Militară/ Serviciul Istoric al Armatei

Colonel dr. alexandru Oşca – 5 ianuarie 1992–30 septembrie 2006

Serviciul Istoric al Armatei

Comandor dr. Marian Moşneagu – 15 aprilie 2007–prezent

Page 248: SIA in Slujba Culturii Nationale

Anexa nr. 2

PERSONALUL SERVICIULUI ISTORIC AL ARMATEI 1969–2012

– colonel Ardeleanu Eftimie – arhivist (12 octombrie 1978–1979), arhivist prin-cipal (1980–1991), şef birou (1991–1992), şef Birou Studii documentare (1992–1994), şef Birou Sinteze, Studii şi documentare arhivistică (1995–1997), şef Birou documentare şi relaţii cu Publicul (1998–1999), şef Birou Editare şi Publicaţii arhivistice (1999–2000), şef Secţie documentare şi Publicaţii arhivistice (11 decembrie 2000–15 iunie 2001)

– căpitan-locotenent Amuza Marin – ajutor în Biroul 1 documentare din Secţia arhivelor Militare (13 noiembrie 1969–17 aprilie 1973), ofiţer 2 în Biroul selecţionare-documentare (1973–1976), respectiv ofiţer 2 (1976–1989)

– personal civil Andrei Manuela – fotoreproducător (1988–1990) – personal civil Andreiana (Badea) Elena – referent (fotoreproducător) (15 sep-

tembrie 1984–prezent)– personal civil Bărbulescu Ştefania – contabil în Compartimentul Financiar

Contabil (11 decembrie 2000–2001)– personal civil Beldiman Dana – arhivist cu studii superioare (1993–1994), re-

spectiv referent de specialitate în Secţia documentare şi Publicaţii arhivistice (1995–20 iunie 2002)

– colonel Beldiman Maria – locţiitorul şefului Serviciului istoric al armatei (13 ianuarie–15 mai 2012)

– colonel Berindei Dumitru – ajutor în Biroul 2 arhivă din Secţia arhive Militare din Marele Stat Major (24 noiembrie 1969–1 aprilie 1973), respectiv ofiţer 2 (1–30 aprilie 1973)

– plutonier adjutant Blidaru Viorel – şef Compartiment documente Clasificate (1 decembrie 2008–prezent)

– personal civil Boboc Elisabeta – dactilograf principal (?–1969)– personal civil Bogdan Şerban – fotoreproducător (1991–?)– personal civil Bondar (Simion) Veronica-Ioana – referent de specialitate (22

decembrie 2006–prezent)– personal civil Bolintiş Gabriela – contabil (15 iulie 2002–prezent)– personal civil Bordei Monica – economist, şef Birou Contabilitate (3 iulie

2006–prezent)– personal civil Brânda Mioara – referent (1 aprilie 1991–1994), arhivist în Biro-

ul Metodologie şi Expertizare arhivistică (1994–2007)

Page 249: SIA in Slujba Culturii Nationale

249Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

– plutonier Bucur Răzvan-Sorinel – subofiţer de stat-major (1 februarie 2011–prezent)

– plutonier Bugnar Aurel Ioan – operator (şef depozit arhivă) (25 iulie 1975–1991)

– plutonier Capălău Preda Ion – operator (25 iulie 1975–1989)– personal civil Călin Mihaela – ajutor analist programator (1 iunie 2009–2010),

referent de specialitate (2011–prezent) – plutonier Cărăeţ Constantin – furier şef documente secrete (13 iunie 1979–19

august 1993)– personal civil Chiriacescu (Preda) Nicoleta – ajutor analist programator în

Secţia documentare şi Publicaţii arhivistice (15 noiembrie 1998–2004), respectiv Biroul informatizare arhive (2004–prezent)

– plutonier Chirilă Gheorghe – operator cinema (5 iulie 1977–1984) – colonel Chirilă Maxim – şef Birou Control şi Evidenţă arhive (14 august 2001–

17 martie 2002)– locotenent-colonel Chiriţoiu Mircea – ofiţer 2 (1991–1992), ofiţer 1 (1993–

1997), respectiv şef Birou Control şi Gestiune arhive (1998–20 ianuarie 2000)– colonel Ciuhan Vasile – ofiţer 2 în Biroul arhive Militare (15 aprilie 1997–?) – personal civil Ciobanu Nicolae – ajutor analist programator în Biroul informa-

tizare şi indexare date (15 august 1996–prezent)– salariat civil Ciobanu (Coman) Irinel-Tatiana – referent la Biroul Microfilma-

re (1 iulie 2002–prezent)– căpitan Coca George – ofiţer 2 la Biroul Selecţionare şi documentare arhive

(1991–1992)– personal civil Coman Luminiţa – arhivist (1990–1991), respectiv arhivist prin-

cipal (1991–1993) – personal civil Coman Viorel – şef Birou informatizare arhive (3 august 2004–

2008), respectiv şef Birou informatizare şi indexare date (1 octombrie 2008–prezent) – personal civil Condurachi Neculai – funcţionar principal (1969–1972), respec-

tiv funcţionar rezolvare cereri (1 aprilie 1973–1 august 1977)– personal civil Constanda Mirela – fotoreproducător (1 august 1990–1994), re-

spectiv ajutor analist programator în Secţia documentare şi Publicaţii arhivistice, respec-tiv Biroul informatizare şi indexare date (1994–prezent)

– colonel Coşofreţ Vasile – şef Birou Microfilmare (1991–31 mai 2001)– locotenent-colonel Crăciun Constantin – şef Birou Editorial şi documentare

istorică (15 iulie 2009–1 mai 2011)– căpitan-comandor Croitoru Marius – şef Birou Metodologie, Control şi Evi-

denţă arhive (1 februarie 2011–1 decembrie 2012), respectiv şef Secţie Management in-tegrat al arhivelor (1 decembrie 2012–prezent)

– plutonier adjutant Curteanu Gheorghe – furier şef documente Secrete (13 noiembrie 1969–20 decembrie 1978)

– locotenent-colonel Datcu Adrian – şef Birou Control şi Evidenţă arhive (3 mai 2002–2005), respectiv şef Secţie documentare istorică, informatizare, Metodologie şi Expertizare arhivistică (15 februarie 2005–30 septembrie 2008)

Page 250: SIA in Slujba Culturii Nationale

250 Marian MOŞnEaGU

– personal civil David Gheorghe – cercetător istorico-militar (?–1969)– colonel Diaconu Lucian – locţiitorul şefului Serviciului istoric al armatei (12

octombrie 2012–prezent)– personal civil Dima Eleonora – ajutor analist programator Biroul informatiza-

re arhive (12 martie 2001–prezent)– personal civil inginer Doană Păun – inginer chimist Birou Tehnic administra-

tiv (1 aprilie 1976–1 iunie 2006)– colonel dr. Dobre Dumitru – ofiţer 2 (14 mai 1988–1991), şef Birou arhive Mi-

litare (1991–1998, respectiv locţiitor şef Secţie Metodologie şi Gestiuni arhive (1998–20 februarie 2000)

– personal civil Dobre Florica – arhivist principal (1990–1993), referent de spe-cialitate (1994–1 septembrie 2000)

– personal civil Dobrescu Cristinel – fotoreproducător în Biroul Tehnic admi-nistrativ (6 februarie 1992–1 februarie 2002)

– maior Donovici Alexandru – şef al Biroului arhive Militare (1989–octombrie 1990)

– personal civil Dranga Elvira Lucia – funcţionar cu documentarea (20 martie– 2 decembrie 1973)

– personal civil Drăghici Lucian – referent de specialitate în Biroul Editorial şi documentare istorică (15 iulie 2003–prezent)

– personal civil Dumitrescu Liliana – contabil-şef, Compartimentul Financiar Contabil (11 decembrie 2000–2 iunie 2004)

– colonel Dumitriu Ovidiu – şef Secţie Management integrat al arhivelor (1 oc-tombrie 2008–24 iulie 2012)

– colonel dr. Duţu Alecsandru – şef Birou Secţionare şi avizare arhivistică (30 iunie–11 decembrie 2000), şef Secţie Metodologie şi Control (11 decembrie 2000–31 mai 2001), expert gradul i şi şef Secţie la Biroul Metodologie şi Expertizare arhivistică (9 no-iembrie 2001–1 octombrie 2003)

– personal civil Enache Ioana – referent Biroul Evidenţă Gestiune şi Control ar-hive din Secţia Metodologie şi Control (1 iunie 1992–prezent)

– personal civil Filimon Elena – fotoreproducător (16 noiembrie 1970–1999)– personal civil Filimon Nicolae – fotoreproducător (16 noiembrie 1970–1999) – plutonier-major Florişcă George – subofiţer de stat-major la Biroul achiziţii,

Microfilmare şi Conversie date (30 martie 2009–31 mai 2013) – personal civil Ganea Elena – referent la Biroul Tehnic administrativ (1997–30

septembrie 2008)– personal civil Gavra Luminiţa Ileana – referent Biroul Control şi Evidenţă ar-

hive din Secţia Metodologie şi Control (15 ianuarie 1990–prezent) – personal civil Gavrilescu Panait – cercetător istorico-militar (?–1969)– personal civil Gheorghe Tomiţă – legător manual (1969–18 aprilie 2007)– personal civil Gheorghe Gloria – referent (1 martie–1 august 2001)– personal civil Giurgiu (Rus) Luminiţa Georgeta – arhivist (1 noiembrie

1979–1980), arhivist principal (1980–1994), referent de specialitate Secţia documentare

Page 251: SIA in Slujba Culturii Nationale

251Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

şi Publicaţii arhivistice (1994–2001), şef Birou Tehnic administrativ (1 octombrie 2001–2007), şef Secţie documentare istorică (1 iunie 2007–1 octombrie 2008), respectiv şef Birou Memorialistică şi relaţii cu Publicul (1 octombrie 2008–prezent).

– personal civil Giurgiu Teodora – expert la Biroul rezolvare Petiţii şi relaţii cu Publicul (22 decembrie 2006–prezent)

– maior Giurgiu Marius – arhivist (1 septembrie 1979–1980), arhivist principal (1980–1989), respectiv ofiţer 2 (1990–30 noiembrie 1996)

– personal civil Gologan Gheorghe – fotoreproducător (12 august 1972–29 iulie 1981)

– locotenent-colonel Grigore Adrian – şef Secţie Gestionare Patrimoniu şi Poli-tici Editoriale (30 iunie 2010–prezent)

– personal civil Haralambie Victor – tehnician fotoreproducere (2 octombrie 1972–5 octombrie 1976)

– colonel Ion Gheorghe Leonida – (13 noiembrie 1969–1 aprilie 1973) şef al Secţiei arhivelor Militare din Marele Stat Major, respectiv şeful arhivelor (1–30 aprilie 1973)

– locotenenet-colonel Ionaş Dumitru – ofiţer 4 la Biroul arhivă (13 noiembrie 1969–1973), respectiv ajutor în Biroul 2 arhivă din Secţia arhive Militare (17 aprilie 1973–1989)

– personal civil Iordache Victoria – dactilograf (?–1992)– personal civil Istrăţescu Elena – arhivist cu studii superioare (1993–1995)– personal civil Ivan Mugur – consilier juridic (24 iunie 2003–2004)– locotenent-colonel Julea Cornel – ofiţer 2 Biroul Control şi Evidenţă (3 februa-

rie 1997–21 martie 2002)– colonel Loghin Leonida – şef Birou 1 şi locţiitor (?–13 noiembrie 1969)– căpitan Lupescu Mirela – consilier juridic (19 martie 2004–5 mai 2007) – personal civil Manolescu Bogdan – ajutor analist programator (1997–1998) – personal civil Manolescu Cristian – ajutor analist programator (1991–12 iunie

1996) – locotenent-colonel Marin Valentin – şef Birou Control şi Gestiune arhive (1

aprilie 2000–1 aprilie 2002), şef Birou Control şi Evidenţă arhive (11 decembrie 2000–2004), respectiv şef Secţie Metodologie şi Control (2004–2005)

– colonel Marinescu Anton – ofiţer 3 (13 noiembrie 1969–1 aprilie 1973), şef Birou Selecţionare-documentare (17 aprilie–6 iunie 1973), respectiv şef al arhivelor Mi-nisterului apărării naţionale (6 iunie 1973–16 februarie 1987)

– personal civil Matei Eugenia – dactilograf (?–1990)– colonel Matei Dumitru – ofiţer 2 (?–13 noiembrie 1969)– căpitan Mănoiu Dafinel – ofiţer 2 (21 decembrie 1993–15 octombrie 1996)– personal civil Mărgăritescu Mircea Alexandru – economist, contabil-şef (15

februarie 2002–15 martie 2003)– locotenent-colonel Mâţă Cezar – ofiţer 3 (15 august 1988–1990), ofiţer 2

(1990–1991), ofiţer 1 (1991–1992), ofiţer 2 (1993–2000), ofiţer 1 în Biroul Compartimen-tul Memorialistică – Secţia Metodologie şi Control (11 decembrie 2000–2001), respectiv şef Compartimentul Memorialistică (?–31 mai 2001)

Page 252: SIA in Slujba Culturii Nationale

252 Marian MOŞnEaGU

– plutonier adjutant şef Mânecuţă Gheorghe – şef laborator foto (1991–1994), respectiv specialist principal (1995–1997)

– personal civil Micu Daniel Nicu – (14 iunie 2007–prezent)– personal civil Mihai Gavrilă – analist programator Secţia documentare şi Pu-

blicaţii arhivistice (1994–1 octombrie 2003)– colonel Mihălcescu Ion – locţiitor (1 iunie 2005–1 iunie 2007), şef Secţie Con-

trol, Evidenţă, Logistică şi rezolvare Petiţii (1 iunie 2007–1 octombrie 2008) şef Secţie Gestionare Patrimoniu arhivistic şi Politici Editoriale (1 octombrie 2008–20 octombrie 2010)

– colonel Miriţă Ion Aurelian – ofiţer 3 în Biroul arhivă (13 noiembrie 1969–17 aprilie 1973), şeful Biroului arhivelor Militare (17 aprilie 1973–20 martie 1987), respectiv şef Secţie arhive (20 martie 1987–5 ianuarie 1992)

– personal civil Mitu Dumitru – fotoreproducător (20 iunie 1972–1989) – personal civil Mitulescu Elena – custode sala de studiu (1 noiembrie 1998–11

decembrie 2000), respectiv referent la Compartimentul documente Clasificate (11 de-cembrie 2000–prezent)

– personal civil Modoianu Viorica Mihaela – funcţionar administrativ (27 de-cembrie 1978–1989)

– personal civil Mogoş Ion – tehnician principal (10 decembrie 1977–1996) – personal civil Moldovan Ştefania – dactilograf (1991–1 februarie 2001)– locotenent-colonel Moldoveanu Iuliean – ajutor (1970–17 aprilie 1973), re-

spectiv ofiţer 2 în Biroul selecţionare-documentare (17 aprilie 1973–1989)– personal civil Moldoveanu Mihaela – dactilografă Compartimentul relaţii Pu-

blice şi Secretariat (1 septembrie–11 decembrie 2000), respectiv referent (11 decembrie 2000–prezent)

– comandor Moşneagu Marian – şeful Serviciului istoric al armatei (15 aprilie 2007–prezent)

– personal civil Muşat Rely – fotoreproducător (1990–1994), arhivist (1994–1995), respectiv referent Secţia documentare şi Publicaţii arhivistice (1995–27 martie 2002)

– personal civil Muşat Sanda – legător (20 ianuarie 1992–1993), fotoreproducă-tor (1993–1994), respectiv referent Birou Tehnic administrativ (1994–2001)

– personal civil Muşoiu Emilia – fotoreproducător (1988–2000) – personal civil Neagu Tudor – arhivist (8 decembrie 1970–1 noiembrie 1979)– personal civil Nicola Mioara – dactilograf (1977–1990) – personal civil Nicolaescu Dan-Emil – cercetător istorico-militar (1969–1971),

respectiv funcţionar principal cu documentarea (1971–1972)– pesonal civil Niculescu Maria – funcţionar administrativ (5 octombrie 1976–

1994), arhivist Biroul Metodologie şi Expertizare arhivistică (1994–12 septembrie 2011)– personal civil Nineacă Rodica – funcţionar administrativ (28 noiembrie 1977–

12 decembrie 1978)– personal civil Nistor Constantin – tehnician principal Biroul arhivelor Milita-

re (25 august 1973–1989)– locotenent-colonel Niţă Constantin – şef Birou Control şi Evidenţă arhive (15

februarie 2005–30 septembrie 2008, respectiv şef Birou Metodologie, Control şi Evidenţă arhive (1 octombrie 2008–15 martie 2011)

Page 253: SIA in Slujba Culturii Nationale

253Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

– plutonier-adjutant principal Niţă Gheorghe – ajutor evidenţă documente se-crete (15 noiembrie 1997–1999), şef Birou documente Secrete (1999–2000), şef Compar-timentul relaţii Publice şi Secretariat (11 decembrie 2000–2004), respectiv şef Comparti-ment documente Clasificate, Secretariat şi relaţii Publice (2004–1 august 2008)

– personal civil Oargă Elena – dactilograf principal (1969–20 mai 1976)– personal civil Oarnă Constantina Ileana – referent la Biroul Memorialistică

(15 octombrie 2009–2010), respectiv referent de specialitate (2011–prezent)– maior Oprea Lucian – ofiţer 3 (20 mai 1973–1974), respectiv ofiţer 2 (1975–2

mai 1983) – colonel dr. Oroian Teofil – ofiţer 1 (4 aprilie 1994–1998), şef Birou Selecţiona-

re şi avizare arhivistică (1998–2000), şef Secţie Metodologie şi Control (20 februarie–1 aprilie 2000), respectiv locţiitor şi şef al Secţiei Metodologie şi Control arhive (1 aprilie 2000–28 februarie 2002)

– colonel dr. Oşca Alexandru – ofiţer 1 (1991–1992), şef Secţie arhive (1992–1997), şeful arhivelor Militare române (1998–1999), şeful Serviciului arhivistic Militar (2000–2003), şeful Serviciului arhive şi documentare Militară/Serviciului istoric al ar-matei (2004–1 octombrie 2006)

– personal civil Otu Oana Anca – referent la Biroul Editare şi Publicaţii arhi-vistice, Secţia documentare şi Publicaţii arhivistice (15 ianuarie 2000–2003), şef birou în Secţia Studii şi documentare istorică (2004-2007), şef Birou rezolvare Petiţii (1 iunie 2007–30 septembrie 2008), respectiv şef Birou rezolvare Petiţii şi relaţii cu Publicul (1 octombrie 2008–prezent)

– personal civil Pană Georgeta – dactilograf Compartimentul relaţii Publice şi Secretariat (1 noiembrie 1995–28 august 2003)

– personal civil Pandea Adrian – arhivist principal (10 decembrie 1979–decem-brie 1988)

– personal civil Pascaru Adrian – referent la Biroul Control Tehnic (16 martie 2004–10 februarie 2008)

– plutonier-major Pascu Cristian – subofiţer de stat-major la Biroul Control şi Evidenţe arhive (6 decembrie 2004–15 ianuarie 2009)

– personal civil Patrichi Florina – ajutor analist programator la Biroul informa-tizare arhive (16 martie 2004–1 aprilie 2009)

– locotenent-colonel Pătraşcu Gabriel – şef Birou Editorial şi documentare is-torică (15 noiembrie 2011–prezent)

– personal civil Păun Alexandru – muncitor calificat la Birou Tehnic adminis-trativ (11 decembrie 2000–12 iunie 2007)

– personal civil Păun Corina – ajutor analist programator (1998–2000) – plutonier adjutant şef Pereţeanu Dumitru – operator şi şef filmotecă la Biroul

Tehnic administrativ (1990–8 ianuarie 2002)– personal civil Petricel Alina – referent de specialitate (1996–1999) – personal civil Petrescu Gabriela – referent de specialitate (15 august 1996–

1997)– personal civil Popa Maricica – şef Birou Tehnic administrativ (15 noiembrie

2004–1 iunie 2007), şef Birou Microfilmare (1 iunie 2007–2008), şef Birou Tehnic, admi-

Page 254: SIA in Slujba Culturii Nationale

254 Marian MOŞnEaGU

nistrativ şi Microfilmare (2008), respectiv şef Birou achiziţii, Microfilmare şi Conversie date (1 octombrie 2008–prezent)

– locotenent-colonel dr. Popa Vasile – ofiţer 2 (7 iulie 1992–1997), şef Birou la Compartimentul de Prelucrare automată a datelor (1997–1999), şef Birou informatizare, documentare şi relaţii cu publicul (1999–2000), şef Birou Metodologie şi Expertizare ar-hivistică (11 decembrie 2000–2002), locţiitor la Serviciul arhive şi documentare Militară (1 aprilie 2002–1 iunie 2004)

– locotenent-colonel Popescu Alexandru – ofiţer 3 (17 aprilie 1973–1975), re-spectiv ofiţer 2 (1975–1989)

– personal civil Popescu Constanţa – desenator (1969–1970)– personal civil Popoviciu Lenuţa – funcţionar principal (1969–1989) – plutonier Popuşoi Claudiu – fototecă (15 noiembrie 1998–2000), Biroul Con-

trol şi Evidenţă arhive (11 decembrie 2000–2001), respectiv subofiţer de stat-major (11 martie 2002–15 decembrie 2010)

– plutonier adjutant Popuşoi Gică-Radu – şef depozit arhivă film (26 decembrie 1990–31 decembrie 2001)

– personal civil Postăvaru Ana Daniela – funcţionar principal în Biroul Selecţi-onare-documentare (3 mai 1974–1 septembrie 1976)

– maior Radu Gheorghe Ciprian – şef Biblioteca Militară Specializată la Secţia Studii şi documentare istorică (20 mai 2002–?)

– locotenent-major Rădulescu Dan – (5 august 1983–octombrie 1987)– locotenent-colonel Stănescu Dumitru – ofiţer 2 (1990–1991), ofiţer 1 (1991–

15 decembrie 1993)– personal civil Stănescu Manuel – referent de specialitate (16 martie 2004–1

noiembrie 2012) – personal civil Simion Mariana – referent (17 noiembrie 2008–prezent) – personal civil Soare Vasilica – fotoreproducător, tehnician principal (15 oc-

tombrie 1974–1 septembrie 1978)– personal civil Stoianovici (Avram) Constantina – şef Birou Selecţionare şi Ex-

pertizare arhivistică (9 februarie 1976–1 octombrie 2012)– personal civil Stoianovici Ionel Romeo – arhivist principal (1 septembrie

1978–1 iunie 1979)– personal civil Şerban Cristina – contabil-şef economist (15 septembrie 2004–

15 mai 2006)– maior dr. Şperlea Florin – redactor şef al revistei „document” (1 octombrie

2004–1 iunie 2007), şef Birou documentare istorică (1 octombrie 2008–15 februarie 2009)

– personal civil Ştefan Stan – cercetător principal istorico-militar (?–1969)– personal civil Ştefan (Ilcu) Teodora – fotoreproducător (18 noiembrie 1974–

30 septembrie 2008)– personal civil Ştefănescu Aurel – arhivist 2 (1969–1 noiembrie 1980)– personal civil Tase Florica – referent la Biroul rezolvare Petiţii şi relaţii Publice

(1 mai 1991–prezent)

Page 255: SIA in Slujba Culturii Nationale

255Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

– personal civil Tănasă Laura – dactilograf (1991–1 octombrie 1995)– maior Toderaşcu Constantin – ofiţer 3 (?–3 noiembrie 1969)– salariat civil Tomescu Valeria – desenator tehnic, referent Memorialistică (15

februarie 1993–31 octombrie 2008)– plutonier-major Trandafir Marian – administrator în Biroul Tehnic adminis-

trativ (21 martie 2002–prezent) – personal civil Tudor Elena –fotoreproducător (25 ianuarie 1974–1999) – colonel Tudor Ion – ofiţer 3 (13 noiembrie 1969–1 aprilie 1973), respectiv şef

Birou Selecţionare-documentare (17 aprilie 1973–16 februarie 1987) – personal civil Tudor Raluca Filofteia – referent de specialitate (15 aprilie

2008–prezent) – locotenent-colonel Ucrain Costică – ofiţer 1 (?–13 noiembrie 1969)– personal civil Urseanu Mircea – fotoreproducător, tehnician principal (12 no-

iembrie 1970–1990) – personal civil Urziceanu Maria – ajutor analist programator (8 aprilie 2002–30

septembrie 2008)– personal civil Vlad Cristina – desenator (1991–1994), dactilograf (1994–11

decembrie 2000), respectiv referent la Compartimentul relaţii Publice şi Secretariat (11 decembrie 2000–30 septembrie 2008)

– plutonier Vieru Cătălin – ajutor Birou documente secrete (22 ianuarie 1993–1997)

Page 256: SIA in Slujba Culturii Nationale

Anexa nr. 3

SUMARUL SUMARELOR REVISTEI „DOCUMENT. BULETINUL ARHIVELOR MILITARE ROMÂNE”

1998–2012

Editoriale

argument de general de divizie ion Gădiuţă // 1/199825 Octombrie. Ziua armatei române de general de brigadă (r) prof. univ. dr.

nicolae Ciobanu //3-4 (21-22)/2003Statul Major General – 145 de ani de contraamiral de flotilă dr. Eugen Laurian

//2-3 (24-25)/2004Tratatul de la Varşovia: de la unitate la tensiuni, Florin Constantiniu // 1(27)/2005Şase decenii de la încheierea celui de– Al Doilea Război Mondial, general de briga-

dă (r) prof. univ. dr. nicolae Ciobanu // 2-3(28-29)/2005Istoriografia militară românească în vremuri de tranziţie, Petre Otu // 4(30)/2005Armata şi interesul naţional, general-maior dr. Teodor Frunzeti // 1-4(31-34)/2006După zece ani, comandor dr. Marian Moşneagu // 1(39)/2008Armata Română şi summitul NATO 2008, general de brigadă dr. ion Pâlşoiu //

2(40)/2008Heraldica militară – o necesitate actuală, general de brigadă (r) Grigore Buciu //

3(41)/2008Omagiul recunoştinţei noastre, prof. univ. dr. ioan Scurtu // 4(42)/20082009 – Anul Statului Major General, general-locotenent (r) dr. ion Ciupei //

1(43)/2009Alexandru Averescu – 150 de ani de la naştere, Petre Otu // 2(44)/2009150 de salve de salut, amiral dr. Gheorghe Marin // 3(45)/2009Mesajul şefului Statului Major General cu ocazia sărbătoririi zilei Serviciului Isto-

ric al Armatei, amiral dr. Gheorghe Marin // 1(47)/2010Infanteria Română modernă – 180 de ani, general-maior dr. dan Ghica-radu //

2(48)/2010Unele aspecte ale evoluţiei postbelice a Ataşaturii Militare, general de brigadă (r)

Mitică detot // 3(49)/2010Forţele Navale Române 1860-2010, contraamiral dr. aurel Popa // 4(50)/2010Intendenţa Militară Română, general-maior dr. Cătălin Zisu // 1(51)/2011Drapelul de luptă, simbolul vitejiei şi gloriei militare, general de brigadă dr. avram

Cătănici // 2(52)/2011

Page 257: SIA in Slujba Culturii Nationale

257Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

După şaptezeci de ani (1941-2011), academician prof. univ. dr. dinu C. Giurescu // 3(53)/2011

Consideraţii privind evoluţia Ministerului Apărării Naţionale (1831-1989), Petre Otu // 4(54)/2011

Mesajul ministrului Apărării Naţionale, domnul Gabriel Oprea, cu ocazia împlini-rii a 145 de ani de la înfiinţarea Serviciului Istoric al Armatei // 1(55)/2012

Elita politică modernă a românilor, prof. univ. dr. ion Bulei // 2(56)/2012Mesajul Şefului Statului Major General privind sărbătorirea Zilei Arhivelor Mili-

tare // 3(57)/2012

Istorie medie

Vlad Ţepeş dracula, un maestru al războiului psihologic, locotenent-colonel dr. Mircea dogaru // 1/1998

războiul din umbră la originea defăimării lui Vlad Ţepeş, locotenent-colonel dr. Mircea dogaru // 3(7)/1999

Prezenţe româneşti pe Muntele athos, Vasilica Manea // 3-4 (21-22)/2003Contextul politic internaţional al domniei lui Ştefan cel Mare, dr. Eugen denize //

2-3(24-25)/2004Ştefan cel Mare şi sistemul defensiv al Moldovei, dr. Sergiu iosipescu // 2-3(24-

25)/2004Ştefan cel Mare şi Muntele athos, Constantina Stoianovici // 2-3(24-25)/2004Însemnările unui ofiţer otoman despre Bătălia de la Stănileşti (1711), dr. adrian

Tertecel // 2-3(24-25)/2004

Istorie modernă

Paradă la iaşi, Vasilica Manea // 4/1998Gafă militară şi scandal public. Costanglia, Gheorghe dobrescu // 3(7)/1999Corpul 4 armată, nineta nicolae // 4(8)/1999Ofiţeri români în războiul american de secesiune, Vasilica Manea // 1(23)/2004Un raport francez despre armata română din timpul lui Cuza, Lucian drăghici //

4(26)/2004Ofiţeri români la studii în străinătate, Manuel Stănescu // 4(26)/2004De sinteze de istorie avem întotdeauna nevoie, interviu cu prof. univ. dr. dinu C.

Giurescu // 2-3(28-29)/2005 Interviu cu academicianul Florin Constantiniu, „Sacrificiile făcute de România şi

de armata ei au obligat Antanta să-şi respecte promisiunile”, maior dr. Florin Şperlea // 1-4(31-34)/2006

Turtucaia. Sfârşitul iluziilor. Începutul dezastrului, Petre Otu // 1-4(31-34)/20061916-1917. Un plan rusesc de evacuare ratat, colonel (r) prof. univ. dr. ion Giurcă

// 1-4(31-34)/2006

Page 258: SIA in Slujba Culturii Nationale

258 Marian MOŞnEaGU

1917 „Defecţiunea” rusă. Documente diplomatice şi militare inedite, colonel dr. Va-sile Popa // 1-4(31-34)/2006

„Memoriul – manifest” de la Darniţa, colonel dr. Cornel Carp şi dr. Cornel Ţucă // 1-4(31-34)/2006

O experienţă inedită. Administrarea teritoriilor ocupate, colonel (r) lector univ. dr. alexandru Oşca // 1-4(31-34)/2006

Pe urmele eroilor din 1916, Lucian drăghici // 1-4(31-34)/200690 de ani de la apariţia ziarului „România”. „Gazeta cea mare”, comandor (r) prof.

dr. aurel Pentelescu // 1-4(35-38)/2007Cucerirea Independenţei de Stat a României, căpitan dr. dorel Buşe // 1(39)/20081877, an de demnitate statală, Elena Cârstoiu // 1(39)/2008Repere privind organizarea artileriei moderne române, dr. Cornel Ţucă //

1(39)/2008 1917. Voluntari ardeleni pe frontul din Moldova – aspecte inedite, Lucian drăghici

// 1(39)/20088 iunie 1882. Legea asupra organizării comandamentelor armatei, Luminiţa Giur-

giu şi Veronica Simion // 1(39)/2008Legea asupra administraţiei armatei (1883), Luminiţa Giurgiu // 2(40)/20081917. Arma auto la început de drum, Lucian drăghici // 2(40)/2008Campania din Basarabia (ianuarie-iulie 1918). Acţiunile aviaţiei în apărarea gra-

niţelor României Mari, prof. univ. dr. Valeriu avram // 2(40)/2008Arma geniu – 149 de ani de la înfiinţare, Manuel Stănescu // 2(40)/2008Administraţia fluvială otomană a Dunării, Jochen Krüsmann (Germania) //

3(41)/2008Rolul Cavaleriei în Războiul de Independenţă, locotenent-colonel dr. daniel Ştefan

// 3(41)/2008Consideraţii referitoare la înfiinţarea Corpului Ofiţerilor Sanitari – 1862, Lumini-

ţa Giurgiu // 3(41)/2008Ziua Transmisioniştilor. Înalt Decret relativ la organizarea unei Secţii de telegra-

fişti în Batalionul de geniu, Veronica Simion // 3(41)/2008Preambul la Marea Unire. Întâlnirea de la Giurgiu, anca-Oana Otu // 4(42)/20081917-1918. Despre „cuminţenia” soldatului român în vremuri revoluţionare, dr. Pe-

tre Otu // 4(42)/2008File de arhivă. Lupta de la 13 septembrie 1848 dintre români şi turci după descrie-

rea lui Ion Brătianu, Luminiţa Giurgiu // 4(42)/2008Acţiunile Diviziei 1 Cavalerie pe timpul desfăşurării acţiunilor de luptă din cadrul

Primului Război Mondial, locotenent-colonel drd. daniel Ştefan // 4(42)/20081857. Un proiect de organizare a Flotilei Române, prof. univ. dr. Maria Georgescu

// 4(42)/20081916 – Convenţiile militare cu aliaţii „de jure” şi „de facto”, drd. Vasilica Manea //

1(43)/20091916: Informaţiuni şi învăţăminte din războiul actual, Lucian drăghici //

1(43)/2009Aviaţia română în anul 1918, Vasile Tudor // 1(43)/2009

Page 259: SIA in Slujba Culturii Nationale

259Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

Activitatea Senatului Naţional Român (Cluj) oglindită în notiţele Sidoniei Docan, dr. Cornel Ţucă // 1(43)/2009

Eroii musulmani de la Mărăşeşti şi Oituz, prof. univ. dr. ioan Bitoleanu // 1(43)/2009

Comentarii asupra însemnările zilnice ale domnului mareşal Alexandru Averescu, general Scarlat Panaitescu // 2(44)/2009

Memoriu asupra trecerii de la Flămânda, general alexandru averescu // 2(44)/2009

Operaţiile de la Flămânda, cuvânt înainte, general alexandru averescu // 2(44)/2009

Scrisoarea generalului Alexandru Averescu adresată lui Luigi Lizzatti, prof. univ. dr. ion Bulei // 2(44)/2009

Scrisorile lui Alexandru Beldiman către general Alexandru Averescu, ca ipostază a inerţiei sociale în România anului 1907, drd. iulian Stelian Boţoghină // 2(44)/2009

Crearea Statului Major General (1859), prof. univ. dr. Maria Georgescu // 2(44)/2009

O companie pentru apărarea României întregite şi liniştea Europei, general de bri-gadă (r) prof. univ. dr. nicolae Ciobanu // 2(44)/2009

Din activitatea Comitetului Consultativ de stat-major (1883), Cosmina Lăzărescu // 3(45)/2009

Valoroasa creaţie a înaintaşilor: Stoica D., prof. Virgiliu Z. Teodorescu // 4(46)/2009

Statul Major Princiar şi al Oştirii (1830-1865), Luminiţa Gavra // 1(47)/2010Relaţiile de comandament cu Rusia în Arhiva Personală a Generalului Coandă,

Elena Cojuhari // 2(48)/2010Un rechizitoriu teribil, dr. Petre Otu // 4(50)/2010Crucişătorul „Elisabeta” în campanie, comandor dr. Marian Moşneagu //

4(50)/2010Micul dorobanţ este puiul de român, prof. Virgiliu Z. Teodorescu // 4(50)/2010Apariţia şi evoluţia artileriei antiaeriene până la declanşarea Primului Război

Mondial, general-maior (r) dr. Visarion neagoe // 1(51)/2011Arma Geniu. Componentă de bază a Armatei Române, colonel (r) Marian Gargaz

// 1(51)/2011Aportul Căilor Ferate Române în Războiul de Independenţă, Războiul Balcanic şi

Primul Război Mondial, drd. Gelu dae // 1(51)/2011 Organizarea Diplomaţiei Militare Româneşti în perioada premergătoare Primului

Război Mondial. Instrucţiuni referitoare la atribuţiile şi drepturile ataşaţilor militari, co-lonel (r) drd. Ovidiu Corneliu iosif // 1(51)/2011

Artileria antiaeriană română în perioada Primului Război Mondial, general-ma-ior (r) dr. Visarion neagoe // 2(52)/2011

Dezvoltarea armei Geniu în perioada 1878-1914, colonel (r) Marian Gargaz // 2(52)/2011

Scrisori de ostaşi din toamna lui 1916, prof. univ. dr. Petre Ţurlea // 3(53)/2011

Page 260: SIA in Slujba Culturii Nationale

260 Marian MOŞnEaGU

Trupele de Geniu în contextul Războiului pentru Reîntregirea Neamului, colonel (r) Marian Gargaz // 1(55)/2012

Războiul la feminin. Consideraţii la memorialistica feminină a Războiului de În-tregire, anca Oana Otu // 1(55)/2012

1916. România şi Bulgaria în faţa războiului, colonel (r) dr. Vasile Popa // 2(56)/2012

Intelectuali şi oameni politici în şi despre România în Primul Război Mondial, prof. univ. dr. Constantin Buşe // 2(56)/2012

Generali ai Armatei Române şi atitudinea faţă de actul de dezertare a Principelui Carol, moştenitorul tronului, colonel (r) prof. univ. dr. ion Giurcă // 2(56)/2012

Înzestrarea oştirilor române în vremea Regulamentului organic (1830-1856), Cor-nel i. Scafeş // 3(57)/2012

Elite culturale piteştene din epoca modernă, Elena Ştefănică // 3(57)/2012Serviciul de informaţii politice şi propagandă şi analiza situaţiei din Banat (înce-

put anului 1919), dr. alin Spânu // 3(57)/2012File din istoria de început a artileriei române moderne, colonel prof. univ. dr. adri-

an Stroea, colonel (r) Marin Ghinoiu // 4(58)/2012

Al Doilea Război Balcanic

Pe cerul Balcanilor, maior Mihai Macuc, Valeriu avram // 2(6)/1999armata română şi prizonierii bulgari. 1913, iulian Boţoghină // 3(7)/1999Îţi scriu carte din Balcani, maior Călin Hentea // 1(9)/2000

Istorie contemporană

relaţii germano-române. 1890-1944, Klaus Schönherr (Germania) // 3(11)/2000O prezenţă insolită pe câmpul de luptă – motocicleta, adrian Ştefănescu //

1(13)/2001românii din afara hotarelor, prof. univ. dr. Gheorghe Zbuchea // 1(13)/2001despre românii din afara hotarului statului român (2), prof. univ. dr. Gheorghe

Zbuchea // 2-4(14-16)/2001Problema optanţilor basarabeni şi bucovineni, Mihail Onciu // 2-4(14-16)/2001Problema optanţilor basarabeni şi bucovineni (2), Mihail Onciu // 1(19)/2003Consideraţii privind participarea aviaţiei militare române la cele două conflagraţii

mondiale, general de flotilă aeriană dr. Mihail Orzeaţă // 2(18)/2002asociaţia de prietenie a foştilor membri ai misiunilor franceze în românia, „POF-

TiM”, în documente diplomatice franceze, prof. univ. dr. Valeriu Florin dobrinescu // 2(18)/2002

Corespondenţi de război englezi, 1911, Lenuţa nicolescu // 2(20)/2003armata româniei în misiuni internaţionale, locotenent-colonel Călin

Hentea1(23)/2004

Page 261: SIA in Slujba Culturii Nationale

261Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

a) Primul Război Mondial

Primul pas spre Marea Unire, maior Vasile Popa // 4/19981916. Miza româniei în jocurile aliaţilor, maior Vasile Popa // 1(5)/1999acţiunea militară şi Marea Unire, colonel dr. Teofil Oroian // 1(5)/1999români şi francezi pe frontul din Moldova, colonel Gheorghe nicolescu //

2(6)/1999românii din Budapesta. 1919, adrian Pandea // 2(6)/1999români şi francezi pe cerul patriei. 1916-1918, prof. univ. dr. ion Pătroiu, colonel

Gheorghe nicolescu // 3(7)/1999românia şi Marele război, maior Vasile Popa // 4(8)/1999O armă subtilă – propaganda, adrian Pandea // 2(10)/2000ipoteze de război, general de corp de armată Tiberiu Costache // 3(11)/2000Misiunea Beleaev, maior Vasile Popa // 3(11)/2000Mărturii peste timp, colonel Gheorghe nicolescu // 4(12)/2000angajamente uitate, maior Vasile Popa // 4(12)/2000Misiunea generalului Coandă, locotenent-colonel Vasile Popa // 1(13)/2001acum ori niciodată!, locotenent-colonel dr. Vasile Popa // 2-4(14-16)/2001Ofiţerii englezi implicaţi în evenimentele de la Hotin din ianuarie 1919, colonel

prof. univ. dr. ion Giurcă // 2-4(14-16)/2001Prizonieri români în lagărele din Siberia, locotenent-colonel dr. Cornel Carp, Cor-

nel Ţucă // 1(19)/2003Comisia militară română din Siberia repatriază Legiunea de voluntari români ar-

deleni şi bucovineni, Cornel Ţucă, maior doru Ungureanu // 3-4(21-22)/2003 Comisia Militară română din Siberia repatriază prizonierii de război (2), Cornel

Ţucă // 1(23)/20041917. Kremlin. Tezaurul român sub paza bolşevicilor, Carla duţă // 3-4(21-22)/2003aviatori români în şcolile franceze (1917-1918), Lenuţa nicolescu // 1(23)/2004Turtucaia în viziunea unui ofiţer german, Manuel Stănescu // 2-3(24-25)/2004Opinii franceze despre unirea Basarabiei cu românia, Lucian drăgici // 2-3(24-

25)/2004Escadra de dunăre în acţiune, locotenent-colonel Valentin Marin // 1(23)/2004Organizarea drumului comercial pe dunăre, dr. Manfred Kehrig // 1(23)/2004Misiuni militare străine la Marele Cartier General român, colonel dr. Vasile Popa

// 4(26)/2004

b. Perioada interbelică

Transilvania şi armata, colonel alexandru Manafu // 4/1998Moruzov şi tentaţia puterii, prof. univ. dr. Valeriu Florin dobrinescu // 1/1998Suflete în uniformă, colonel dr. dumitru dobre, Lenuţa nicolescu // 1/1998Înainte de furtună. regele Carol al ii-lea în Polonia, prof. univ. dr. Valeriu Florin

dobrinescu // 2-3/1998Legionarii la putere, dana Beldiman // 2-3/1998

Page 262: SIA in Slujba Culturii Nationale

262 Marian MOŞnEaGU

românia şi criza de la München, Hugh ragsdale (S.U.a.) // 4/1998negocieri paralele, colonel alexandru Oşca // 4/1998agresiune împotriva româniei Mari. Tatar-Bunar, locotenent-colonel Eftimie ar-

deleanu // 1(5)/1999antanta Balcanică în pragul colapsului, colonel alexandru Oşca // 1(5)/1999intendenţa în acţiune. Pregătiri de război, alexandru Manafu // 1(5)/1999„Mircea”, Cornel Ţucă // 2(6)/1999Mişcarea legionară şi armata, dana Beldiman // 2(6)/1999Franţa şi Pactul sovieto-german din 23 august 1939, prof. univ. dr. Valeriu Florin

dobrinescu, colonel alexandru Oşca // 2(6)/1999Contractul petrol, prof. univ. dr. Valeriu Florin dobrinescu // 3(7)/1999raportul antonescu, colonel dr. dumitru dobre // 3(7)/1999Basarabia 1920. Soldat al româniei Mari, Mihaela Pralea // 4(8)/1999războiul corupţiei, andrian Pandea // 4(8)/1999Cazul Tuhacevski, maior Cezar Mâţă // 4(8)/1999istorie şi decizie militară, general de divizie dr. Cornel Paraniac // 1(9)/2000istoria în cărţi poştale, maior Călin Hentea // 2(10)/2000Galeria monştrilor, Gheorghe Buzatu, Eftimie ardeleanu // 3(11)/2000Siberia, ultima escală, Vasilica Manea, Cornel Ţucă // 4(12)/2000Şocul reformei, prof. univ. dr. Valeriu Florin dobrinescu // 4(12)/2000 drama cehoslovacă, colonel alexandru Oşca // 4(12)/2000Modelul strategic românesc interbelic, colonel Vasile Enache // 1(17)/2002Chestiunea prizonierilor de război. interpelări parlamentare, 1920, maior Petrişor

Florea, iulian Stelian Boţoghină // 1(17)/2002Misiune în america. 1917-1918, locotenent-colonel Vasile Popa // 1(17)/2002 Corpul Voluntarilor ardeleni şi Bucovineni. 1917-1918, Cornel Ţucă // 1(17)/2002Gestionarea crizelor în Balcani în perioada interbelică, colonel dr. alexandru Oşca

// 2(18)/2002apărarea graniţei de est. 1937, locotenent-colonel Valentin Marin, maior Petrişor

Florea // 2(18)/2002Generalul Victor Petin – despre reforma agrară din 1921, prof. univ. dr. Valeriu

Florin dobrinescu // 1(19)/2003interferenţe culturale româno-americane în perioada interbelică, Oana Panait //

1(19)/2003„roşu, galben şi albastru...” sub cenzură, colonel dr. Petre Otu // 2(20)/2003Un raport al Legaţiei româniei la atena, privind participarea Greciei la Înţelegerea

Balcanică, radu Tudorancea // 1(23)/20041925. Basarabia – un incident mai puţin cunoscut, locotenent-colonel dr. Cornel

Carp, iulian Stelian Boţoghină // 1(23)/2004Militarii români la Jocurile interaliate de la Paris – 1919, Lucian drăghici //

1(23)/2004 Cum a fost arestat Bodnăraş, colonel dr. alexandru Oşca // 2-3(24-25)/2004intrarea mareşalilor, Laurenţiu Constantiniu // 4(26)/2004dobrogea, un „măr al discordiei?”, dr. nicolina Ursu // 4(26)/2004

Page 263: SIA in Slujba Culturii Nationale

263Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

Marele Stat Major şi normalizarea relaţiilor cu U.r.S.S., locotenent-colonel dr. Cornel Carp, Vasilica Manea // 4(26)/2004

c. Al Doilea Război Mondial

Misiunea colonelului Crowne, dana Beldiman // 1/1998aliaţii şi petrolul – un obiectiv prioritar. Ploieştii, prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu

// 2-3/1998Guverne în exil – Tentative, aurel Sergiu Marinescu (new York) // 2-3/1998Guverne în exil – Tentative (2), aurel Sergiu Marinescu (new York) // 4/1998Vizită la Führer, adrian Pandea // 2-3/1998Memoriul generalului Potopeanu. administraţia militară a Transnistriei, Florica

dobre // 2-3/1998din „raiul” lui Stalin în buna românie, prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu // 4/1998românia în perspectivă germană, Elena Matei // 4/1998Crimă şi pedeapsă, dana Beldiman // 4/1998discurs despre starea armatei, adrian Pandea // 1(5)/1999ataşaţii militari transmit, colonel dr. alesandru duţu // 1(5)/1999Turcia în echilibrul de forţe al puterilor europene, 1939-1941, locotenent-colonel

Klaus Schönherr (Germania) // 2(6)/1999Turcia în echilibrul de forţe al puterilor europene, 1939-1941 (2), locotenent-colo-

nel Klaus Schönherr (Germania) // 3(7)/1999afacerea „Taxim”, prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu, locotenent-colonel Eftimie ar-

deleanu // 2(6)/1999Memoriul generalului Voiculescu, Florica dobre // 2(6)/1999La Stalingrad şi după..., colonel dr. Petre Otu // 2(6)/1999La Stalingrad şi după... (2), colonel dr. Petre Otu // 3(7)/1999Feţele lui august 23, prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu, locotenent-colonel Eftimie

ardeleanu // 3(7)/1999războiul de iarnă văzut de la Bucureşti, dana Beldiman // 4(8)/1999annabasis-ul românilor, general de corp de armată (r) Vasile Bărboi // 4(8)/1999iugoslavia. 1940, Florin Pintilie // 1(9)/2000Misiunea lui von Killinger, colonel alexandru Oşca // 1(9)/2000armata română în războiul antibolşevic, general de brigadă dr. Petre Botezatu //

1(9)/2000Mareşal ion antonescu: directive şi rezoluţii de război, dana Beldiman, prof. univ.

dr. Gheorghe Buzatu, Eftimie ardeleanu // 1(9)/2000avertismentul Titulescu, maior Cezar Mâţă // 1(9)/2000Tragedia lui Lucreţiu Pătrăşcanu, ion Pavelescu // 1(9)/2000Cea mai dureroasă retragere, Oana anca Otu // 2(10)/2000Tratatul de la Craiova – partea integrată a dictatului de la Viena, prof. univ. dr.

Gheorghe Zbuchea // 2(10)/2000Costurile, Maria ignat // 2(10)/2000Soarta Banatului sârbesc – 1941, general de brigadă (r) prof. univ. dr. nicolae Cio-

banu // 2(10)/2000

Page 264: SIA in Slujba Culturii Nationale

264 Marian MOŞnEaGU

Cronica unui dictat, colonel dr. alesandru duţu // 3(11)/2000Pentru cei de-un neam, prof. Gheorghe dobrescu // 3(11)/2000arma cuvintelor şi a imaginii, maior Călin Hentea // 3(11)/2000Mareşalul, jurnal de front, Constantina Stoianovici, colonel dr. alesandru duţu //

4(12)/2000Conflict la vârf, adrian Pandea // 4(12)/2000negocieri, negociatori, Oana anca Otu // 4(12)/2000aşteptând războiul, colonel alexandru Oşca // 1(13)/2001Cartea germană, Elena Matei, Valeriu Popescu // 1(13)/2001Cazul Tătăranu, colonel Eftimie ardeleanu, locotenent-colonel Cezar Mâţă //

1(13)/2001Biroul Păcii, colonel dr. Petre Otu // 1(13)/2001Un episod din bătălia Moldovei, ion Pavelescu // 1(13)/2001influenţa Wehrmachtului asupra politicii interne a româniei în ianuarie 1941, lo-

cotenent-colonel Klaus Schönherr (Germania) // 2-4(14-16)/2001Centrul de instrucţie Sărata, dana Beldiman // 2-4(14-16)/2001discursul generalului Hauffe, Elena Matei // 2-4(14-16)/2001Partizanii din ceruri (aprilie-iulie 1944), Mioara anton // 2-4(14-16)/2001Odiseea grupului român de la Lecco, colonel dr. Teofil Oroian // 2-4(14-16)/2001Marina română în ape tulburi, adrian Pandea // 2-4(14-16)/2001Generalul arthur Hauffe despre armata română la Stalingrad, Elena Matei //

1(17)/2002Banat XX, prof. univ. dr. Gheorghe Zbuchea // 1(17)/2002Cazul „Miskolc”, Florica dobre // 1(17)/2002Propagandă şi informaţii pe Frontul de Est, 1943-1944, Mioara anton //

2(18)/2002românii din Timoc în timpul celui de-al doilea război Mondial, prof. univ. dr.

Gheorghe Zbuchea // 2(18)/2002Organizaţia Todt în românia, 1940-1944, Victor Martin // 2(18)/20021942. Generalul Petre Vasilescu protestează, colonel (r) dr. alesandru duţu //

1(19)/2003Scufundarea crucişătorului „amiral Graf von Spee”, Carla duţă // 1(19)/2003despre Serviciul Maghiar de autoapărare din românia, locotenent-colonel (r) Ce-

zar Mâţă // 1819)/2003Mass-media internaţionale despre trecerea româniei de partea naţiunilor Unite,

prof. univ. dr. alesandru duţu // 2(20)/2003românia, 1940. radioul – mijloc de informare sau dezinformare?, locotenent-co-

lonel dr. Vasile Popa // 2(20)/2003influenţarea psihologică a soldaţilor români prin emisiunea „Ora armatei” 1941-

1945, doina Talaşman, locotenent-colonel dr. Cornel Carp // 2(20)/2003Mai 1942. Constituirea „asociaţiei reporterilor de război”, Mihaela Pralea //

2(20)/2003Presa, informaţie şi propagandă. românia şi Germania 1941-1944, Mioara anton

// 2(20)/2003

Page 265: SIA in Slujba Culturii Nationale

265Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

Presa versus cenzura. 1933-1939, maior Marius Olteanu // 2(20)/2003Presa militară românească în timp de război, locotenent-colonel Valentin Marin //

2(20)/2003Cinematografia militară, colonel (r) Viorel domenico // 2(20)/2003Fotografia – mijloc de reflectare a războiului, Constantina Stoianovici // 2(20)/2003Conferinţa de la Varşovia (23-24 iunie 1948) în viziunea lui Maurice dejean, prof.

Univ. dr. Valeriu Florin dobrinescu // 2(20)/2003Bombardiere în picaj. Stukas-urile „româneşti” pe frontul sovietic, 1943, narcis i.

Gherghina // 3-4(21-22)/2003Etnicii germani şi tentaţia reich-ului, Manuel Stănescu // 1(23)/2004Scrisorile unui erou: locotenentul Victor Comşa, Luminiţa Giurgiu // 2-3(24-

25)/2004artă plastică sub semnul lui Marte (1943-1944), maior Petrişor Florea, narcis

Gherghina // 2-3(24-25)/2004Secţia Propagandă contracarează zvonurile (1943-1944), doina Talaşman, plutoni-

er Fredi Florian-rădulescu // 2-3(24-25)/2004Cinematograful „Elysée”, la dispoziţia armatei, iulian Stelian Boţoghină, maior Pe-

trişor Florea // 2-3(24-25)/2004Moment crucial în istoria americii, prep. univ. Oana Panait // 1(23)/2004Misiunea Militară Germană în românia. Preliminarii politico-diplomatice, narcis

Gherghina // 4(26)/2004 Culisele „Operaţiunii Cosma”, colonel dr. alexandru Oşca // 4(26)/2004„Subliniaţi: umăr la umăr!” avatarurile „camaraderiei de arme”, locotenent dan

Scutaru // 4(26)/2004Un deceniu de la prima extindere NATO. O aniversare sub observaţie, Petre Otu

// 1(27)/2005Memoriile mareşalului Anatoli Gribkov. România, U.R.S.S. şi Pactul de la Varşovia,

assist. univ. Laurenţiu Constantin // 1(27)/2005Informaţii despre România în memoriile generalului Jan Sejna, Florin Constantiniu

// 1(27)/2005 „Primăvara de la Praga” în viziunea generalului A.M. Maiorov, andrei Stâkalin

(traducere de asist. univ. Laurenţiu Constantin) // 1(27)/2005În 1968, armata română era pregătită să-şi apere ţara, interviu cu generalul (r)

Ion Gheorghe, fostul şef al Marelui Stat Major în timpul evenimentelor din Cehoslovacia, maior Florin Şperlea // 1(27)/2005

1958. Tratatul de la Varşovia şi retorica păcii, Lucian drăghici // 1(27)/2005Noiembrie 1962. România propune modificarea Protocolului adiţional secret al

Tratatului de la Varşovia, maior Petre Opriş // 1(27)/2005Tratatul de la Varşovia a fost necesar, interviu cu generalul (r) Constantin Olteanu,

fostul ministru al Apărării Naţionale (1890-1985), maior Florin Şperlea // 1(27)/2005Cum s-a desfiinţat Tratatul de la Varşovia, maior dr. Florin Şperlea // 1(27)/20051941. Jurnal de front, colonel (r) dumitru Stavarache // 2-3(28-29)/2005O nouă viziune asupra Operaţiunii „Tidal Wave”, narcis i. Gherghina // 2-3(28-

29)/2005

Page 266: SIA in Slujba Culturii Nationale

266 Marian MOŞnEaGU

1943-1944. Defetism în armata română, colonel dr. alexandru Oşca şi maior dr. Florin Şperlea // 2-3(28-29)/2005

Regimul Antonescu sub ochiul german, Florin Constantiniu // 2-3(28-29)/2005Mareşalul Antonescu supraveghează ofiţerii „dizidenţi”, Mioara anton // 2-3(28-

29)/2005Aliniamentul Focşani-Nămoloasa-Brăila, un mit?, maior dr. didi Miler // 2-3(28-

29)/200523 august 1944. Răsturnarea imaginii adversar-aliat în mentalul Armatei Române,

colonel prof. univ. dr. Constantin Hlihor // 2-3(28-29)/2005Armata Roşie în România. Documente din arhivele sovietice, asist. univ. Laurenţiu

Constantiniu // 2-3(28-29)/2005Presa militară după 23 august 1944, locotenent dan Scutaru // 2-3(28-29)/2005Februarie 1942. Laşitate sau eroism? Cazul Regimentului 85 Infanterie,

Elena Cârstoiu // 4(30)/2005Noi mărturii despre cazul Odessa, Manuel Stănescu // 4(30)/200516 august 1944. Ultima conferinţă informativă româno-germană, alexandru alin

Spânu // 4(30)/200523 august 1944 în comunicatele Wehrmacht-ului, Florin Constantiniu // 4(30)/2005Marina Regală Română după 23 august 1944. Între umilinţa prizonieratului şi sus-

piciunile sovietice, dr. nicolina Ursu şi căpitan Viorel ion // 4(30)/2005Războiul rece şi formarea blocurilor militare, n.V. Vasilieva // 4(30)/20051948-1967. Contribuţii la o istorie a Direcţiei de Contrainformaţii Militare, dr. Flo-

rian Banu // 4(30)/2005Aritmetică politică. Albania şi Republica Populară Chineză = 620 de milioane de

oameni, Petre Otu // 4(30)/20051960. Disidenţă românească în blocul comunist, dr. Liviu Ţăranu // 4(30)/200514 ani de temniţă grea pentru un „Guliver” inedit, maior dr. Florin Şperlea //

4(30)/2005Noi informaţii despre masacrul de la Katyn, dana Honciuc // 1-4(31-34)/2006Filozofia războiului la români, căpitan-comandor dr. Marian Moşneagu // 1-4(35-

38)/2007Refugiaţi militari polonezi pe teritoriul României, locotenent-colonel Marius-da-

niel Ştefan // 1-4(35-38)/2007Patria în pericol! U.R.S.S. şi războiul propagandistic, dr. Mioara anton // 1-4(35-

38)/2007România. O alianţă. Două doctrine, Petre Otu // 1-4(35-38)/2007„Sfatul” lui Lenin către Pan Halippa, Oana anca Otu // 1(39)/2008Consideraţii privind războiul civil din Rusia. O mărturie românească asupra eve-

nimentelor, Manuel Stănescu // 1(39)/2008Raidul „României Mari”, Vasilica Manea // 1(39)/2008Războiul de la moralitate la legitimitate, comandor dr. Marian Moşneagu //

1(39)/2008Cronologie a principalelor evenimente din istoria universală a propagandei şi cen-

zurii, colonel dr. Călin Hentea // 1(39)/2008

Page 267: SIA in Slujba Culturii Nationale

267Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

Ajutor românesc pentru Vietnam, Petre Otu // 1(39)/2008România şi reforma Pactului de la Varşovia (1964-1968), Şerban Liviu Pavelescu

// 1(39)/2008Analiză militară. Operaţia de la Stalingrad (17 iulie 1942 – 2 februarie 1943), ge-

neral de brigadă (r) prof. univ. dr. nicolae Ciobanu // 1(39)/2008Românii au vocaţia vitejiei, doina Talaşman // 1(39)/2008Anchetă privind administrarea ghetoului din Chişinău (1941), drd. Florin Stan //

1(39)/2008Cultul personalităţii – reversul medaliei, comandor dr. Marian Moşneagu //

2(40)/2008Creşterea cămilelor în România: Marele Stat Major propune, Ion Antonescu apro-

bă, colonel (r) prof. univ. dr. ion Giurcă // 2(40)/2008Recompense acordate personalului aeronautic militar pentru merite deosebite în

timpul celor două războaie mondiale, maior dr. Marin Sîlea // 2(40)/2008Şcoala de Cavalerie de la Saumur văzută de Radu Korne, prof. univ. dr. Maria

Georgescu // 2(40)/2008Studii, reflecţii şi puncte de vedere privitoare la istoria veteranilor de război din

România, general-maior (r) ioan P. Suciu // 2(40)/2008Comandor Gheorghe Niculescu: „Proiectul Taşaul” şi tratativele româno-britanice

din perioada interbelică, dr. Cornel Ţucă // 2(40)/2008Prizonierii de război în U.R.S.S., 1939-1956, colonel (r) drd. ilie Schipor //

2(40)/2008Invadarea Cehoslovaciei (20-21 august 1968). Reacţia conducerii Partidului Comu-

nist Român, maior dr. Petre Opriş // 2(40)/2008Momente importante în evoluţia legislaţiei privind sistemul militar, Constantina

Stoianovici // 2(40)/2008Cu gândul la Heinrich Böll, iulian Stelian Boţoghină // 2(40)/2008Memoriul medicului colonel Gafencu Mihail asupra stării sanitare din Pocuţia

anului 1919, drd. Leontin Stoica // 3(41)/2008Armata Română, o companie pentru salvarea Europei de comunism, comandor (r)

prof. univ. dr. Jipa rotaru // 3(41)/2008Misiunea navală engleză-comandor Bowring, drd. Vasilica Manea // 3(41)/2008Bucureştiul postbelic-capitală socialistă în fond, naţională ca formă, comandor dr.

Marian Moşneagu // 3(41)/20081962: Concurs internaţional de paraşutism şi aplicaţie tactică. Constatări amare şi

propuneri îndrăzneţe, colonel dr. Mircea Tănase // 3(41)/2008Propagandă şi contra propagandă militară românească pe Frontul de Est (1941-

1944), locotenent-colonel dr. Petrişor Florea // 3(41)/20081 august 1943 – Operaţiunea „Tidal Wave”. 65 de ani de la prima mare lovitură

aeriană asupra zonei petrolifere româneşti, alexandru armă şi Şerban Liviu Pavelescu // 3(41)/2008

(Altfel de) consideraţii privind actul de la 23 august 1944, colonel (r) dr. alexandru Manafu // 3(41)/2008

Situaţia geopolitică din Europa în primii ani ai Războiului Rece, prof. univ. dr. ale-xandru duţu // 3(41)/2008

Page 268: SIA in Slujba Culturii Nationale

268 Marian MOŞnEaGU

Divergenţe româno-sovietice în anii 1955-1964. Solicitarea R.P. Mongole de a deve-ni stat membru al Organizaţiei Tratatului de la Varşovia (15 iulie 1963), locotenent-colo-nel dr. Petre Opriş // 3(41)/2008

Nave româneşti sub pavilion sovietic, comandor (r) neculai Pădurariu // 4(42)/2008Octombrie 1944. Comandamentul General al Etapelor preia administraţia Tran-

silvaniei eliberate, Lucian drăghici // 4(42)/2008Amurgul avioanelor I.A.R. 80/8, Sorin Turturică // 4(42)/2008Aspecte privind retragerea trupelor sovietice din România, Manuel Stănescu //

4(42)/2008Armamentul Cetăţii Bucureşti, drd. Cornel i. Scafeş şi ioan i. Scafeş // 4(42)/2008Decembrie 1989 văzut de la Budapesta, colonel (r) ioan Todericiu // 4(42)/2008Preliminarii ale automizării poziţiei României în cadrul Tratatului de la Varşovia

(1958-1964), locotenent-colonel drd. Laurenţiu-Cristian dumitru // 4(42)/20081968-2008: 40 de ani de la „Primăvara de la Praga”. Unele aspecte privind impactul

invadării Cehoslovaciei asupra relaţiilor româno-sovietice, ioan Popa // 4(42)/2008Cel mai scurt an al secolului XX, drd. Luminiţa Giurgiu // 1(43)/2009Universitatea din Iaşi în noul context naţional şi geopolitic al României întregite,

prof. univ. dr. ion agrigoroaie // 1(43)/2009Nava-Şcoală „Mircea” la a 70-a aniversare, Constantina Stoianovici // 1(43)/2009Generali în exil, dinu Zamfirescu // 1(43)2009Insula Şerpilor – de la antichitate la zilele noastre, prof. univ. dr. dominuţ Pădu-

rean // 1(43)/2009Ecouri în memoria timpului. Itinerariul eroic al Diviziei 1 Blindate Române, colo-

nel (r) George Gheorghiu // 1(43)/2009Intervenţia forţelor şi mijloacelor de apărare pasivă după bombardamentul asupra

Bucureştiului din 4 aprilie 1944, alexandru armă // 1(43)/2009Acum 30 de ani. Ofensiva sovietică de la Stalingrad, dr. dumitru dobre //

1(43)/2009Fundamentele apărării naţionale a României Postbelice, comandor dr. Marian

Moşneagu // 1(43)/2009Gărzile muncitoreşti şi formaţiunile populare de luptă din România (1950-1969),

locotenent-colonel dr. Petre Opriş // 1(43)/2009Memoriile colonelului Victor Paraschiv despre Evenimentele care au creat criza Ce-

hoslovaciei din anul 1968, colonel (rtg) ioan Todericiu // 1(43)/2009Lecţiile învăţate ale războaielor, comandor dr. Marian Moşneagu // 2(44)/20091919. Consideraţii privind importanţa „Interdependenţei statelor” în deznodămân-

tul marelui război, Lucian drăghici // 2(44)/2009 Aspecte privind retragerea Armatei a 4-a la vest de Prut, Manuel Stănescu //

2(44)/2009Avioanele Escadrilei Speciale de transport a domnitorilor comunişti, dr. Petre Opriş

// 2(44)/2009Statul Major General – trecut, prezent şi viitor, general-maior prof. univ. dr. ion

Pâlşoiu // 3(45)/2009 Istoria Statului Major General român pe Internet, prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu

// 3(45)/2009

Page 269: SIA in Slujba Culturii Nationale

269Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

Viitorul războaielor purtate de Forţele Terestre în următoarea decadă, general de brigadă dr. Valeriu nicuţ // 3(45)/2009

Balcanii: Quo Vadis?, general de brigadă dr. Virgil Bălăceanu // 3(45)/2009Comandamentul Operaţional Întrunit „Mareşalul Alexandru Averescu” conti-

nuatorul tradiţiilor Armatei a 2-a, general de brigadă prof. univ. dr. Visarion neagoe // 3(45)/2009

Consiliul Superior al Apărării Ţării şi chestiunea terenurilor inundabile, Luminiţa Giurgiu // 3(45)/2009

Marele Stat Major în Al Doilea Război Mondial (1939-1945), prof. univ. dr. alesan-dru duţu // 3(45)/2009

Un plan de evacuare şi disperare a Marelui Stat Major în zonele Snagov şi Topolo-veni (1944), colonel (r) prof. univ. dr. ion Giurcă // 3(45)/2009

Aportul militar al României la victoria naţiunilor unite în cel de-Al Doilea Război Mondial, comandor dr. Marian Moşneagu // 3(45)/2009

Aspecte evolutive ale doctrinei militare româneşti, general de brigadă dr. Mihai Chiriţă // 3(45)/2009

Statul Major General – reforme, proiecte de modernizare, evaluări strategice, Petre Otu // 4(46)/2009

22 decembrie 1989 – căderea regimului Ceauşescu, prof. univ. dr. ioan Scurtu // 4(46)/2009

Primele zile ale Revoluţiei la Timişoara, lector univ. dr. alexandru Oşca // 4(46)/2009

Studenţii militari în Revoluţia din Decembrie 1989. Cazul Brigăzii 21 Constanţa, prof. univ. dr. Marian Cojoc // 4(46)/2009

Geopolitica Kremlinului în ultimele clipe de „Război Rece”, dr. Constantin Cornea-nu // 4(46)/2009

Zidul Berlinului şi căderea comunismului –o abordare nu numai pe înţelesul „ado-lescenţilor” de astăzi, conf. univ. dr. Stoica Lascu // 4(46)/2009

Geopolitica Kremlinului în ultimele clipe de „Război Rece”, dr. Constantin Cornea-nu // 4(46)/2009

Despre trecutul Armatei Române, la timpul prezent şi viitor, comandor dr. Marian Moşneagu // 1(47)/2010

Cronologie, Lucian drăghici // 1(47)/2010Mărirea şi decăderea Armei Căi Ferate, colonel (r) Mihai-Costache Humă //

1(47)/2010Activitatea diplomaţiei militare româneşti pentru aderarea la NATO, general de

brigadă (r) aurel Ene // 1(47)/2010Din nou despre „Proiectul Taşaul”, dr. Cornel Ţucă // 1(47)2010Luptele Diviziei 35 Infanterie în sudul Basarabiei, iulie 1941, Manuel Stănescu //

1(47)/2010Itinerariul eroic al Diviziei 1 Blindate române. Iarna anului 1942. Cotul Donului.

Bătălia pentru libertate, colonel (r) George Gheorghiu // 1(47)/2010Accidentul aviatic de la Vnukovo, alexandru armă // 1(47)/2010Cetăţeanul militar – între privaţiuni, privilegii şi prejudecăţi, comandor dr. Marian

Moşneagu // 2(48)/2010

Page 270: SIA in Slujba Culturii Nationale

270 Marian MOŞnEaGU

Industria românească de apărare şi problemele politico-militare din Asia de Sud. O solicitare pakistaneză pentru furnizarea de muniţie românească, dr. Petre Opriş // 2(48)/2010

Evoluţia Aviaţiei Româneşti în perioada 1970-2000 (repere cronologice), locote-nent-colonel ion Cristian-dobre // 3(49)/2010

Aspecte privind încordarea relaţiilor dintre România şi Marile Puteri în primăvara anului 1939, Manuel Stănescu // 3(49)/2010

Internaţionala a III-a şi tendinţa de expansiune a Imperiului Roşu. Studiu de caz – Tatar Bunar, diversiune comunistă pentru cucerirea Basarabiei, Valeria Bălescu // 3(49)/2010

Organizarea Zilei Aviaţiei în timpul războiului (în anul 1943-1944), alexandru armă // 3(49)/2010

Aprilie 1944. Bombardamentele anglo-americane asupra Bucureştiului în jurnalul de operaţii al Regimentului 1 Artilerie Antiaeriană, raluca Tudor // 3(49)/2010

În sensul şi spiritul vremurilor, colonel dr. Mircea Tănase // 3(49)/2010Divizia 1 Blindată „România Mare” în bătălia de apărare a Moldovei – August

1944, colonel (r) George Gheorghiu şi maior ioanid Cătălin diaconu // 3(49)/2010Unele aspecte ale evoluţiei postbelice a Ataşaturii Militare, general de brigadă (r)

Mitică detot // 3(49)/2010Elicopterul Prezidenţial IAR-316 B „ALOUETTE III” un potenţial pericol pentru

Nicolae Ceauşescu, dr. Petre Opriş // 3(49)/2010Consiliul Superior al Apărării Ţării şi stadiul înzestrării Armatei în anul 1935,

Luminiţa Giurgiu // 4(50)/2010Rumänen in der Deutschen Kriegsmarine, Bernd Gorieche // 4(50)/2010Umilirea şi deznădejdea militarilor români în Basarabia şi nordul Bucovinei (28

iunie – 3 iulie 1940), drd. Voicu Marin // 4(50)/2010Glorie şi umilinţă: încă un general uitat şi regimentul său eroic, comandor (r) prof.

univ. dr. Jipa rotaru // 4(50)/2010Comemorarea unei fapte istorice: salvarea podului de la Tiszalock de către soldatul

pontonier Eftimie Croitoru (1944), Veronica Simion // 4(50)/2010Politica editorială ca formă de rezistenţă naţională, prof. univ. dr. Valentin Ciorbea

// 1(51)/2011Consideraţii privind înfiinţarea Comitetului de Coordonare al Apărării Ţării, Lu-

miniţa Giurgiu // 1(51)/2011Rolul Serviciului Central de Lichidări şi Decontări cu armatele aliate în timpul

celui de-Al Doilea Război Mondial, Teodora Giurgiu // 1(51)/2011Refacerea Armatei Germane după Primul Război Mondial, colonel dr. daniel Şte-

fan // 1(51)/2011Relaţii bilaterale româno-japoneze în secolul al XX-lea, comandor dr. Marian Moş-

neagu // 2(52)/2011Unitatea exilului românesc-între deziderat şi realitate, colonel (r) dr. dumitru do-

bre // 2(52)/2011Direcţia contrainformaţii şi securitate militară – repere cronologice, colonel dr.

Cornel Cucu // 2(52)/2011

Page 271: SIA in Slujba Culturii Nationale

271Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

Înfiinţarea Diviziei 1 Blindate Române – eveniment important în procesul de me-canizare şi modernizare a trupelor de uscat din Armata României, colonel tc. (r) George d. Gheorghiu şi maior tc. ioanid Cătălin diaconu // 2(52)/2011

Organizarea naţiunii şi teritoriului pentru apărare în concepţia Consiliului Superi-or al Apărării Ţării din perioada interbelică, Luminiţa Giurgiu // 2(52)/2011

Rafinăria din Braşov şi bombardamentele americane, ing. Vasile Tudor // 2(52)/2011

Activitatea subcomisiei pentru aplicarea articolului 12 din Convenţia de Armisti-ţiu, de la 7 octombrie până la 6 decembrie 1944, Teodora Giurgiu // 2(52)/2011

România în faţa unei decizii majore: intrarea în cel de-Al Doilea Război Mondial, prof. univ. dr. ioan Scurtu // 3(53)/2011

26 iunie 1941 – Prima victorie a Marinei Regale Române în Marea Neagră, coman-dor dr. Marian Moşneagu // 3(53)/2011

Artileria Antiaeriană în Campania din anul 1941, general-maior (r) prof. univ. dr. Visarion neagoe // 3(53)/2011

Cu avioanele IAR-39 împotriva partizanilor din Crimeea, ing. Vasile Tudor // 3(53)/2011

Consideraţii privind efectuarea cheltuielilor pentru executarea obligaţiilor Sta-tului Român, decurgând din Convenţia de Armistiţiu încheiată cu Naţiunile Unite, Teodora Giurgiu // 3(53)/2011

Pădurile – element al apărării naţionale interbelice, Luminiţa Giurgiu // 4(54)/2011

Poziţia geopolitică a României în anii 1938-1940, colonel drd. dan Prisăcaru // 4(54)/2011

O încleştare pe viaţă şi pe moarte – 18 august 1941, Odessa Karpova, colonel tc. (r) George d. Gheorghiu // 4(54)/2011

Artileria antiaeriană română în campania militară din anul 1942, general-maior (r) prof. univ. dr. Visarion neagoe // 4(54)/2011

Reorganizarea Armatei Române în urma încheierii tratatului de pace, Teodora Giurgiu // 4(54)/2011

Aspecte privind bazele sovietice pe teritoriul statelor membre ale Tratatului de la Varşovia (1955-1958), căpitan-comandor ing. dr. Marian Tănase // 4(54)/2011

Aspecte privind potenţialul militar al României în anii 1938-1940, colonel drd. dan Prisăcaru // 1(55)/2012

Participarea Artileriei Antiaeriene în Campaniile Militare desfăşurate în perioada 1943-23 august 1944, general-maior (r) prof. univ. dr. Visarion neagoe........1(55)/2012

Cadrul legal de înfiinţare şi funcţionare a Comisiilor Regionale (1946), drd. Teodo-ra Giurgiu // 1(55)/2012

România şi războiul din Iugoslavia – aprilie 1941, prof. univ. dr. Petre Ţurlea // 2(56)/2012

Executarea de către statul român a obligaţiilor stabilite de art. 1-7 din Convenţia de Armistiţiu la 23 ianuarie 1945, drd. Teodora Giurgiu // 2(56)/2012

Iulie 1931 – efectele crizei economice în rândurile Armatei Române, Lucian dră-ghici // 3(57)/2012

Page 272: SIA in Slujba Culturii Nationale

272 Marian MOŞnEaGU

Poziţia şi măsurile guvernului Ion Antonescu faţă de încercările de penetrare a sis-temului militar de către misiunea legionară, locotenent-colonel (r) dr. Marin Voicu // 3(57)/2012

Executarea de către statul român a obligaţiilor stabilite de articolele 8-11 din Con-venţia de armistiţiu la 23 ianuarie 1945, drd. Teodora Giurgiu // 3(57)/2012

Can’t see, can’t fight, locotenent-colonel albert Eugen răpiţeanu // 4(58)/2012Căile Ferate Române în sprijinul Ministerului Apărării Naţionale, în perioada in-

terbelică, drd. Gelu dae // 4(58)/2012Voluntari din Banatul Sârbesc pentru Armata Română (1941), dr. Cornel Ţucă //

4(58)/2012Situaţia evreilor din România în atenţia Marelui Stat Major (1941), dr. Florin C.

Stan // 4(58)/2012Eroismul automobiliştilor din unităţile Diviziei 1 Blindate în luptele din iarna anu-

lui 1942 de la Cotul Donului, colonel tancuri (rtr) Georghe d. Gheorghiu // 4(58)/20121944. Atacurile aviaţiei americane asupra podurilor C.F.R. de pe râurile Olt şi

Argeş, prof. Vasile Tudor // 4(58)/2012Un proiect românesc ambiţios – vânătorul de care „Mareşal”, dr. Manuel Stănescu

// 4(58)/2012Executarea de către statul român a obligaţiilor stabilite de art. 12-19 din Convenţia

de Armistiţiu la 23 ianuarie 1945, drd. Teodora Giurgiu // 4(58)/2012Atitudinea Elenei Ceauşescu faţă de programul de construire a avionului de şcoală

IAR-99 „Şoim”, locotenent-colonel (r) dr. Petre Opriş // 4(58)/2012

d. Regimul comunist

Calvarul generalilor, Florica dobre // 1/1998Tragedia corpului de armată a armatei române, colonel dr. alesandru duţu //

1/1998P.C.r. versus „armata reacţionară”, Corneliu Beldiman // 1/1998aşa a început comunizarea armatei, locotenent-colonel Eftimie ardeleanu //

2-3/1998aşa a început comunizarea armatei (2), locotenent-colonel Eftimie ardeleanu //

4/1998românia şi conflictul Tito – Stalin, locotenent-colonel Mircea Chiriţoiu // 1/1998O altfel de plenară, colonel dr. Petre Otu // 1/1998deportarea „infractorilor permanenţi”, maior Vasile Popa // 1/1998Cum s-a impus modelul stalinist, locotenent-colonel Mircea Chiriţoiu // 2-3/1998Stalin a decis: lagărul socialist se înarmează, colonel alexandru Oşca, maior Vasile

Popa // 2-3/1998Politica P.C.r. în armata în impas. Criza „democratizării”, colonel dr. Teofil Oroian

// 2-3/1998În vizorul Comisiei aliate de Control – „democratizarea armatei”, maior Cezar

Mâţă // 4/1998„democraţiile populare” sub tutela stalinismului (1950-1953), locotenent-colonel

Mircea Chiriţoiu // 4/1998

Page 273: SIA in Slujba Culturii Nationale

273Serviciul Istoric al Armatei în slujba culturii naţionale

Procesul titoiştilor, prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu, locotenent-colonel Mircea Chiriţoiu // 1(5)/1999

Gogu rădulescu – un baron al comunismului?, maior Cezar Mâţă // 1(5)1999„Tovii” la putere, colonel dr. Teofil Oroian // 2(6)/1999Sabotorii centurii antititoiste, locotenent-colonel Mircea Chiriţoiu // 2(6)/1999Semnal de alarmă! „Profesioniştii” armatei populare, locotenent-colonel Mircea

Chiriţoiu // 3(7)/1999avatarurile unui „tovarăş de drum”: Vasiliu-răşcanu, doru Berbec // 4(8)/1999Epurare, colonel dr. Teofil Oroian // 4(8)/1999Stalin şi românia, prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu, Mircea Chiriţoiu // 4(8)/1999Geopolitica româniei după încheierea războiului rece, Constantin Corneanu //

4(8)/1999Structuri militare pentru aplicarea Convenţiei de armistiţiu şi a Tratatului de Pace,

locotenent-colonel Eftimie ardeleanu // 4(8)/1999aşa grăit-a Stalin, adrian Pandea // 1(9)/2000iredenta maghiară nu s-a stins, colonel dr. Teofil Oroian // 1(9)/2000„democratizarea” armatei în perspectiva franceză, prof. univ. dr. ion