In â 15~a z i de grevă:

.revendică îidiba i omână

Primul obiectiv înscris pe lista revendicărilor este legat de Preambulul legii supreme, care stipulează între altele: "...Pornind de la aspiraţiile scculare ale poporului de a trăi într-o ţară suverană, exprim ate prin proclamarea Republicii Moldova; avînd în vedere continuitatea statalitiţii poporului moldovenesc în contextul istoric şi etnic al devenirii lui ca naţiune; năzuind spre satisfacerea intereselor cetăţenilor de altă origine etnică, care

"împreună cu m oldovenii constituie poporul Republicii M oldova... Manifestanţii cer scoaterea acestui Preambul din textul Constituţiei.

De asemenea, tineretul studios diri Chişinău a solicitat şi înlocuirea articolului 13 al Constituţiei, care prevede, în forma actuală: "(1).Limba

de stat a R epublicii M oldova este LIMBA MOLDOVENEASCĂ” , funcţionînd pe baza grafiei latine. (2).Statul recunoaşte şi protejează dreptul la păstrarea, dezvoltarea şi funcţionarea limbii ruse şi a altor limbi vorbite • pe teritoriul ţării. (3).Statul facilitează studierea limbilor dc circulaţie internaţională. (4).Modul de funcţionare a limbilor pe teritoriul Republicii Moldova se stabileşte prin lege organică”.

Acestei formulări a articolului 13, protestatarii i-au găsit o altă redactare: ”(1). In Republica Moldova limba oficială este limba română. (2)Modul

.dc funcţionare a limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldo^a se stabileşte prin lege organică. - .

♦ Agenda 12♦ Roza vînturilor 13♦ Viaţa politică /4♦ Artă - cultură 15♦ Administraţia locală 16♦ Publicitate 17-11♦ Sport 112-13♦ Economia j l4 - ■ ' \

. ♦ Eveniment 115 '♦ Ultima oră 116

ziar IndependentA N U L V II N R . 1 3 6 2

IS S N 1 2 2 0 -3 2 0 3M A R Ţ I

4 A PR IL IE 1 9 9 5 1 6 P A G IN I 2 0 0 LEI

Vremea se va încălzi uşor şi va fi în general frum oasă. Cer variabil, temporar noros în zona montană, unde mai.sînt posibile ninsori slabe. Vîntul va sufla slab la moderat din sector vestic. 'Maxi­ma zilei se va situa în ju r de 16 grade. Ieri, la ora 12,00, erau 16 grade, iar presiunea atmosferică m ăsura 731 mm Hg (S ilvia Mureşan, meteorolog de serviciu).

PARLAM ENTARI

ÎN GREVĂVaier CHIOREANU

De peste p a tru săp tăm în i Senatul R om âniei se străduieşte să dezbată punctu l 7 \d in S tatu tu l senatorilo r şi depu­ta ţ i lo r p r iv in d in c o m p a tib il ită ţi le d in t re p o s tu ra dq

p a r la m e n ta r şi d i f e r i t e fu n c ţ i i p u b lic e . Ş i to t d e p a t r u săp tăm în i nu se în truneşte cv o ru m u ln ecesa r să se po a tă lua o decizie. A m intim că p unc tu l 7 d ia s ta tu t se re fe ră , p r in tre altele, la îng răd irea sau ch ia r in terzicerea de a face p a rte din AGA sau CA a p a rla m e n ta rilo r şi a lto r fu n c ţio n ari publici. I a r o asem enea n en o ro c ire i - a r p r iv a pe m ulţi d e p u ta ţi şi senatori de milioane Jbune încasate ap ro ap e fă ră nici un efort. „

Să ne am in tim C ă'âtunci cînd s-a d iscu ta t ne im ţidzîtarea in d em n iza ţiilo r p e n tru şed in ţă a c o rd a te p a r la m e n ta r ilo r ,

: aceştia s-au înghesu it să Voteze legea în d o a r cîteva m inute, s ta b i l in d u n a d e v ă r a t re c o rd , jiu n u m a i d e în t r u n i r e a cvorum ulu i, ci şi de concizie în d ezb a te re şi de ra p id ita te la vot. p rac tic , toţi au fost de acord să încaseze ban i nem unciţi.

A cum însă, fiind v o rb a de a li se in terzice în casa rea un o r sum e foarte m ari anual, aceiaşi p a rla m e n ta ri se fofilează pe coridoare le p a rlam en tu lu i, m ai la o ţig a ră , Ia.o cafea sau la

■ o şuetă cu z iariştii do rn ic i să afle ” a in â n u n te ”d esp rc viaţa p a r l a m e n ta r ă . E x o d u l p a r l a m e n ta r i l o r p ro v o c a t de am en in ţarea cu d iscu tarea punctu lu i 7 este exem plul cel mai tipic de grevă parlam en ta ră . N eau to rizată , ev id en t C are nu se pedepseşte; D im potrivă, se p lăteşte. P a r asem enea greve, p a rlam en ta re p lă tite au loc în permanenţă. P rin tre ultim ele este şi aceea d ec la ra tă de d ep u ta ţii şi sen a to rii O poziţiei la şed in ţa cînd s-a d is c u ta t C o d u l P enal. D acă p a rla m e n ta rii U D M R au fost, d e fa ţă p e n tru a-ş i sp u n e p ă re r e a d e sp re in t ro d u c e r e a în C o d u l P e n ^ l a u n o r p e d e p se p e n tr u defăim area statului roiliâh şi a in stitu ţiilo r acestuia şi pen tru a d o ri ■introducerea pedepse lo r p e n tru ceea ce ei au num it defăim area m in o rită ţilo r na ţionale , ceilalţi p a rlam en ta ri ău lipsit din so lid a rita tea cu grev istu l D u m itru Iuga. De pa rcă aşa şe exe rc ită d re p tu l d em o c ra tic de a - ţ i spune cuv în tu l: lip sind de la şed in ţe a tu n c i cînd n u -ţi p lace ce se d iscu tă şi măi ales cum se dicută. în tim pul.ăcesta salariul curge norm al, netu lbu ra t de existenţa unei legi care să îm piedice m anifestări care în cazul sa la ria ţilo r ob işnu iţi s în t considerate , pe bună d re p ta te , a încă lca legea. - •- y .

Benzina se va scumpi la 6 0 0 lei litrul

■j Ceea ce anv anticipat într-unul din numerele din săptămînă ţrecută în ziarul nostru, litrul de benzină se va scumpi la 600 lei. Aproximaţia de a tunci se verifică în afirm aţiile p rem ierulu i V ăcăro iu , făcute de Televiziunea Română într-un cadru mai larg privitor la diferite aspecte ale economiei româneşti, Premierul a explicat că majorarea preţului la benzină este inevitabilă, datorită mai-jTiultor factori. în primul rînd, este necesară acoperirea costurilor la producţie a petrolului pe piaţa internă şi realizarea unui profit minim în această ramură industrială pentrua evita subvenţiile din partea statului, de natură să genereze presiuni inflaţioniste, .De asemenea, este vorba de majorarea preţului mondial la ţiţei în lunile precedente. în acelaşi timp, ca urnţare a creşterii carburanţilor,în cursului

. trimestrului al doilea va avea loc majorarea cu 5-10 la sută a preţurilor la energia electrică, termică şi atarifelor-din transporturi, ccca cc va ducc la 6 creştere a preţurilor pc ansamblul economici rotnâneşti cu 17-18 la suîă; a apreciatjpremierul Kicolat}1 VâcârCiu - l g - . .

1 ■ '■ ^ ----------- ■ —

Avanprem ieră Sa

in form atic ien ilorPrim ăvara clujeană nu sc des-: "

minte în-privinţa generozităţii cu care înconjoară întreceri ale copiilor şi tinerilor dăruiţi cii talent; în do-1 menii âle cunoaşterii care; p'cntru ■ cei mai mulţi dintre noi; reprezintă s iun ţărm prea îndepărtat. Consemnăm în accst context, cu plăcerc, faptul că în perioada 7-9 , aprilie va avea loc la Cluj-Napoca ., ă treia ediţie a Concursului Naţional ■; de ţn fo rm aţică ."A vram îan cu ” ., organizat e)c Liceul ”Avram îancu” sub egida Ministerului Tineretului şi Sportu lu i. Şi-au an u n ţa t- participarea 46 de elevi din B ucu-" reşti, Tim işoara, Constanţa, Iaşi’, '. Cluj-Napoca, Baia Mare, Piteşti, Ploieşti, Craiova, Mureş, Alba Iulia,

' Dej, Braşov şi Oradea; invitaţi pe baza propunerilor primite din partea', inspectoratelor şcolare judeţene . Scopul organizării concursului este de a da elevilor supradotaţi şi atraşi de calculatoare posibilitatea.de a-şi verifica; într-o companie selectă; cunoştinţele în domeniu, de a crea o reală emulaţie în rîndui generaţiei ’• ţinere de inforniaticieni, de a'pune eleyii în situaţia în care se vor afla- ca programatori profesionişti, adică de a executa un program ” la comandă”, într-lîn anumit interval de timp-lşi po triv it p re fe rin ţe lo r clientului, Alte amănunte legate de concurs, într-uflul din num erele noastre de săptămţna viitpare.: : \ ' • (M .B .)

- S.<4SIe ri, Ia B a ta lio n u l d e 'ja n d a rm i C lu j, a avu t loc d ep u n e rea

jurăm întului celui mai tînăr contingent al acestei arme. La tribuna oficială au fost prezenţi dl. Grigore Zanc, prefectul judeţului, ofiţeri' superiori de la Brigadă, com andanţi ai altor unităţi din structurile m ilitare ale judeţu lu i, redactori şefi âi unor publicaţii clujene. în a locu ţiunea rostită , dl. Zanc a dat c itire m esajului P reşedin telu i României dom nul Ion Iliescu, cu prilejul împlinirii a 145 de ani de la sem narea Legii de înfiinţare a jandarm eriei.

Dl. colonel Ion Ioniţă,. comandantul batalionului Cluj, a ordonat depunerea ju răm în tu lu i şi defilarea subunităţilor. Cei mai tirteri încorporaţi au rostit cuvinte însufleţitoare la adresa menirii trupelor de jandarmi, a modului de pregătire a tuturor celor aflaţi în serviciul patriei, pentru apărarea ordinii şi liniştii publice, a statului de drept.

înaltă vibraţie patriotică la intonarea Imnului de Stat, acordurile fanfarei conduse de dl. col. Modest Vişoiu repercutînd ecoul gîndului de bine: în inim ile celor prezenţi, peste întreg cuprinsul patriei ş i , de aici, mai departe spre lumea cea de dincolo de orizonturi...

Radu V ID A

Săptămînă produselor greceşti în fSoanâisia

Ieri, în incinta Pa­vilionului Expoziţio­nal de pc str. ^ u rc l Vlaieu din Cluj-Napoca, s-a deschis

Săptămînă produselor greceşti înRomânia”, manifestare organizată de

, la C luj-Napoca, datorită ca lită ţii, .factorului econom ic şi uman al m unicipiului nostru, experienţei

ţn; bamcililoi'de aici şi posibilităţilor existente pentru .o colaborare bilaterală dc mare eficienţă. A fost c itit textul m esajului transm is.de că tre am basadoru l; G reciei lâ

Eien • ’dc 1 Prom ovare Exportului; Camera de Comerţ şi Industrie Cluj şi ”Expo Transilvania”S.A.. La inaugurare au fost de faţă domnii: Gheorghe Funar - primarul ;municipiului ClUj-Napoca, Grigore ' „ . - . . , ,Zanc -prefectul judeţului Cluj, Liviu -B ucureşti, un v e r.tab .fm esa j deM e d re a ^ subprefee t^O dysseus Sn c te n le ? ' ^ re t“ ‘re Ia adresaK oletsis - reprezen tan t pentru Romanici, a Clujului; ;■ -România, ţă rile balcanice si a le > Au ma' adresat cuvinte de salutEuropei de Est al H.E.P.O., Leonidas , domnli'Gfr.Fu^ar - care a şi âvansât Papakonstantin id is - c o n s ilie r , ‘dcca înfrăţirii municipiului Clftj-eomercial al Ambasadei Greciei la Napoca ™ Salonicul -, Grigore Zanc-Bucurcşti, Kandemilis -preşedintele r c a r e şi-a' expnm at speran ţa că

manifestarea care â debutat Jioaţe' oferi baza unor schimburi concrete în plan economie, pentru o mai bună im agine în context european a ;, re la ţiilo r econom ice bialterale roniâno-elene şi pentru ca produsele .' româneşti" să âjungăr să concureze, • în v iito r fără ' com plexe, ' p iaţa " Greciei. Zilele Următoare progra-.

Consiliului exportatorilor din' Grecia* şi membru în Consiliul de conducere; al C.C.I. din H craklio (C reta).Mircca Constantin - preşedintele C.C.I. Cluj, Radu.Condor--.director âl ”Expo Transilvania” S . A . , alte, persoane oficiale, române şi elene..:a

Oaspeţii au, fost salutaţi de domnul...Mircea Constantin, care a subliniat , . faptul că prezenta elenă la C luj-" mează 0 ser,e de ac<lunl de Parte-, Napocase înscrieîn strategia a S T "?nat economic şi prezentări de fir-; de promovare reciprocă a activităta V me> dm domenule produselor de larg de afaceri între cele două ţări, unite consum, corpuri de iluminat, rad.a- printr-o istorie comună si afinitătideosebite, sta to rh iciie % în treg strucţle c tc ’ 6ra «^începere a aces- popoarele noastre.. Domnul Papakonstantin id is - & m otivat opţiunea părţii g receşti pentru organizarea acestei expoziţii - tîrg

toare, ambalaje,'materiale de con-, strucţie etc., ora de începere a aces-

■ tora fiind, zilnic, 11,00. Manifestarea ;se va încheia în ziua de 9 aprilie a.c., la orele 16,00. Program zilnic de vizitare între orelelO.OO -18,00. -. - . • M .B O C U . .

M e r i t a

s .c . CONSTANTIitiOPOLIS 8.R .L.VINDE la CELE MAI AVANTAJOASE P R EŢU R I/

Preţurile includ TVA. A dresa DEPOZIT: B-dul Eroilor n r .1 6 .

tel. 1 9 5 3 5 3 .

A D E V A R U Ld e O l i i g AGENDA m a r ţ i 4 a p r i l i e 1 9 9 5

"Mărturisesc un botez spre

Iertarea păcatelor"

• M îine: Sf.M c.Teodul, Agatopod, Serapion şi Teodora; Ss. C laudiu , V ictor, Diodor, V ictorin, Papiu şi însoţitorii, m.

• A zi: Cuv. Iosif, scriitorul dc î i fe lic ităm pe to ţi cei care,c în tă r i , Z osim a şi P la ton ; Ss. împărtăşind taina Botezului, poartăTeodul şi Agatop, m; Gheorghe din unul din numele sacre, pomeniteM aleon. mai sus.

D R U M B U N !

Cum e drumul pe "care vreţi să-l parcurgeţi? Un telefon la p R U M U R tL E N A Ţ IO N A L E }şi obţineţi informaţiile necesare. Deci: sunaţi la 194975.

TELEFOANEPREFECTURA.CONSIIOL JUDEŢEAN: 11-64-16

•PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA:19-60-30• PRIMĂRIA DEJ: 21-17-90 ' •PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60

PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII:36-80-01 •PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48 •PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26

POUŢIA CLUJ-NAPOCA: 955 ţl 11-15-10POLIŢIA FEROVIARĂ CLUJ-

• NAPOCA: 13-49-76 • •POUŢIA DEJ: 21-21-21 . ■

POUŢIA TURDA: 31-21-21 •POUŢU CÎMPIA TURZII: 36-82-22 •POUŢIA HUEDIN: 25-15-3* •POUŢIA GHERLA: 24-14-14 ■ •POMP.IERII: 981'

APĂRAREA CIVILĂ CLUJ-NAPOCA: •11-24-71•SALVAREA: 961 -A v•SALVAREA CFR: 11-85-91 , •INTERNAŢIONAL: 971. •INTERURBAN: 991 •INFORMAŢII: 931 V• DERANJAMENTE: 921 •ORA EXACTĂ: 958 •RECIA AUTONOMĂ DE •TERMOFICARE • .

DISPECERAT! 11-87-48; :•REGIA AUTONOMĂ DE APĂ •

CANAL DISPECERAT: 11-63-02 •S.C "SALPREST" SA.

DISPECERAT: 19-55-22 ' COMENZI SPECIALE PENTRU

TRANSPORT REZIDUURI: 11-1M2 tal. 132 .

. CURSE INTERNAŢIONALE din Autogara II:

• CIuj-Napoca - Budapesta, cu plecare din CIuj-Napoca In zilele de luni, joi ţi vineri la ora 7,00 ţi înapoierea din

: Budapesta tn zilele de marţi, vineri şi• sîmbătâ la ora 11,00

• INFORMAŢII

•Autogara 1:14-24-26 •Autogara II: 13-44-88 ;

fifcS®IAROM

n-

ORARUL CURSELOR TAROM

PLECĂRI DIN BUCUREŞTI- ' 7,10; 13,00,17,00 de luni pini vineri’ PLECÂRIN DIN CLUJ-NAPOCA:

8,45; 14,30; 18,30 de lufii pîni vineri Sîmbătă: . '\ . . Plecare din Bucureşti: 13,00 ' J Plecare din CIuj-Napoca ̂14̂ 30

Duminica nu circuli. -; ,. ' Tariful: 35000 lei J Telefon TAROM: 19-49-87

W * S O R S E * t f r j

. CURSE INTERJUDEŢENE « l A r i v n l

• CN-Nafaca-• cm -Naţu ea ■• ChU-Nafaca

• Cm-Naţaca-• Oţi-Naţaca

IhmM o )• Cktf-Naraca-• CN-Napoca'• ChţJ-Napota ■

SMae 5^5 Tkf«M arcş:ţM V - Raia Mare ţM <aa

,) - - ; .■ - VAbcwfcţM /

( J | (iMckcaU

C M M -b lU iM I

Şiarfead SHvaaiei: %30

p |T R A N S P O R T |^G :F .R .

PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA . principalele direcţii .

trenuri accelerate

•BAIA MARE 3ATU AARE (pria Dej): IMS•BISTRIŢA NĂSĂUD: 15,45 •BRAŞOV (prin Dţ|): l,J3 •BUCUREŞTI (pria Sighişoara* M l; M05; 1443; 22*4 (pria SMa-PiatraOft): 11,21 (pria Petroţaai-Craiwa): *31' •BUDAPESTA: «,39; 15»•CALAŢI (pria I1abfti-Ratfa):*l4 •M $fclţ4S;2U <;2M *- . •ORADEA: i«13; l«S2)MS•SATU MARE: 14^5; 3«4> . •SIGHETU MARMAŢIEfa S(44 •TIMIŞOARA (pria Alba Mb): 5 £ I ; 23*2; 23^3 ;<pria Oradea): 14^5 •TÎRGU MUREŞ: l< j l ;2 a j l •INFORMAŢII CARĂ: 952

AGENŢH DE VOIAJ CFR llNFOUftAŢII: 11-22-12 (iafcra)

11-24-75 OatetBafiaaal)

M arţi 4 aprilie 19946,30 Matinal Uniplus radio; -7,15

Horoscop; 7,30 Revista presei; 7,45 Ştiri din lumea starurilor; 8,10 Poliţia municipiului în direct; 8,15 Pompierii în direct; 8,20 Programul TV şi cinematografe; 8,30 întreruperea emisiei; 12,00 Reluarea emisiei; 14,40 Overdose; 16,10 Cinefil; 17,10 Magazin sportiv.

Ştiri BBC Londra - 6,00; 14,00; 18,00; 21,

Ştiri Uniplus radio - 7,00; 8,00; 12,05; 13,00; 15,00; 16,00; 17,00; 22,00; 23,00.

Program muzical- 12,10; 13,05; 14,10, 15,05; 21,10; 22,05; 23,05.

Muzeul zoologic este închis

" Anunţ&m publicul câ în perioada 1 - 2 0 aprilie 1995 M uzeul Z oologic Cluj va fi închis pentru lucrări interioare şi reamenajare.

BIBLIOTECI■ B.C.U. "Lucian Blaga"

(strada Clinicilor 2):ZiInic: 8.00- 13.45; 14.30-21.45; sîmbătă: 8 -12.45; 13.30-19.45; duminică: 8-13.30 ’ ; v :■ Biblioteca judeţeană"

"OCTAVIAN GOGA" (Piaţa Ştefan cel Mare 1). Orar: luni - joi 9 -19; vineri: 9-17; sîmbătăşi duminică: ^chis.

Biblioteca Academiei (stra­da Kogăiniceanu 12 r 14). Orar: luni - sîmbătă 8 - 12.45; 14 - 18.45; duminică: închis ,■ Biblioteca Germană (strada

Kogăiniceanu 7 - 9) Orar luni 10 -14; marţi<12 - 16; miercuri 13 - 16;joi 12-16; vineri 10-17;' sîmbătă şi duminică: închis■ Biblioteca Americană (stra­

da Kogăiniceanu 7 - 9). Orar: luni-vineri 12-16 - ^ v-

Biblioteca Britanică (strada Avram Iancu 11). Oran, luni, miercuri: 14 -19; marţi, joi, vi­neri: 9 -14; sîmbătă şi duminică: închis ^

Biblioteca "Heltai" (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic.10 - 18; sîmbătă: 9 - 13; duminică: închis ’ .

Biblioteca Clubului Studen-esc Creştin (strada Kogălni'

ceanu7- 9). Orar: marţi: 18 -19;joi 19-20. ̂ . -

J ■: ţ i - } Biblioteca Casei Corpului di-

rdtildactic, Bulevardul 21 decembrie nr.9, cameră 39, orele 8-15.

Biblioteca Centrului Cul­tural Francez (strada Kogăi­niceanu 12-14). Orar luni, marţi, miercuri, joi: 10-18; vineri: 10- 16; sîmbătă şi duminica închis.

P R O G R A M U L C A N A LU LU I P R O P R IU

M arţi, 4 aprilie~19958.00 - Program pentru tineri9.00 - Seriale - Rete 411.15 - Seriale - Rete 4 14,30 - Teletext14,45 - Serial -Canale 515.15 - Seriale - Rete 418.00 - Revanşa j Media Pro 18,50 - Preluare - Media Pro20.15 - Teletext21.40 - Tatăl meu, ce erou! - Film - Canale 523.40 - Ciclul ”1 Belissimi” - Film - Rete 4 ' - V

NCN19.00 - Actualităţi, ştiri

WwmJhAP R O G R A M U L

C A N A L U L U I P R O P R IUM ărfi, 4 aprilie 1995 .

11.00 - Stripes * Pro 713.00 - Teletext14.00 - Seriale - Rete 4 . „14.45 - Teletext \ .15.00 - Seriale - Rete 4 '16.00 - Serial - Pro 7 - I17.00 Teletext •17.10 - Femeia misterului - Rete 4. 18 ,00- Desene animate ,19.00 - NCN Magazin ,= 19,45- Teletext20.10 - Explosiv magazin.- RTL20.45 - Teletext■21^40.-Tatăl meu, eroul ^Canale 5 23,40 - Wori şi'ceaţă - Rete 4

^ PORTALEXPORT • IMPORT S.R.L.

■ Muzeul Naţional de Artăi Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10 -17; luni şi marţi: închis■ Muzeul Naţional de Artă,Secţia "Donaţii" (strada IC Brătianu 22). Orar. miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: nchis

Muzeul Zoologic (strada Clinicilor 5 -7 ) . Zilnic 9 - 15; sîmbătăşi duminică: 10 - 14

Muzeul Naţioaaldc Istorie Transilvaniei (strada C.

Daicoviciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10 -16; luni închis.

M uzeul Etnografic ' , al Transilvaniei (strada Memo­randumului 21). Marţi - dumi­nică: 9 -1 7 ; luni: închis•■ Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan cel Mare 5). Luni - vineri: 9 - 17; sîmbătă şi duminică: închis■ Muzeul memorial “Emil Isac” (stradaEmil Isac 23)'. Orar: miercuri-duminică 13-17; luni şi marţi închis.

P R O G R A M U L C A N A L U L U I P R O P R IU

M ARŢI 4 A PRILIE 1995 PORTAL 1 = 183,25 MHz=8.15 - Teletext8.30 - Desene anim ate - Cartoon Network •9.30 - Teletext9.45 - A ntena 1 - D ivertism ent, Vidcotonomat - Reportaje; Seriale;12.00 - Teletext1*2,15 - Antena l ' î Film14.15 - Teletext14.30 - Documentar Worldnet15.05 • Show: Complot în familie - Canale 516,20 - Teletext16.30 • Desene an im ate- Cartoon Network ;18.30 - Observator - Ştiri Antena 1 19,50 - Teletext20,10 - Exploxiv magazin - RTL 20,40 - Teletext -21.15 - Film : Fiul meu, Johnny - RTL-2-23.05 • Film : Bazeazi-tc pc mine - RTL 2 ; ' •PORTAL 2 -1 7 5 ,2 5 MHz -9.45 - Teletext - , .10.00 - Antena 1 - Film -.12.00 - Antena l - Film13.45 - Teletext : ^14.00 - Antena 1 - D ivertism ent, V ideotonom at- K ideoshopping- Reportaje; Seriale;17.00 - Teletext17.15 - Anterta 1 - Film19.15 - Antena 1 - Documentare,

1 Reportaje20.15 - Teletext20.30 - Antena 1 - Film-22.30 - Antena 1 - Film

REŢETA ZILEI

i l e l â m u eDe ce aveţi nevoie: Zeamă şi coaja rasă de la o lămîie, 5 linguri de

zahăr pudră, 5 ouă, 0,5 1 lapte.M od de p rep a ra re : Componentele de mai sus, cu excepţia laptelui,

se pun în cratiţă şi se bat cu telul 5 minţite. Peste acestea se toarnă laptele clocotit, cîte puţin, iar baterea se continuă deasupra aburilor, ţinînd vasul într-un vas mai mare în care fierbe apă, pînă cînd amestecul se îngroaşă (fără să dea în clocot).*Se ia de pe foc, baterea continuîndu-se pînă la. răcirea şodoului. Se serveşte în ceşti.

spectator,M arţi, 4 aprilie

P rogram ul I : 7,00 TVM. Tele­matinal; 8,30-La prima oră ; 9,15 Film, serial: "Santa Barbara”; 10,00 Actualităţi; 10,05 Ecran de vacanţă: ■ "A rlechino”; 11,05 Film artistic: ”N unta” ;'12,55 Desene anim ate;13.10 - 1001 audiţii; 14,00 Actualităţi; 14,10 TVR laşi; 15,05 TVR CIuj-Napoca; 16,00 Actualităţi;16.10 Fii tu în su ţi!; 17,00 C onvieţuiri; 18,00 Totul despre m uzicâ; 18,30 D esene anim ate; 19,00 Clio; 19,30 Film serial: "Fata şi băieţii” ; 20,00 Actualităţi; 20,45 Film artistic: "Păsările”; 22,50 Re­flector; 23,20 Dance show Coca- Cola; 23,45 Actualităţi; 0,00 Gong!; 0,30 Amintiri în paşi de dans.

Program ul 2: 7,00 La prima oră; 9,15 Ora de 'muzică; 10,00 Misterele cerului înstelat (documentar); 11,00 Telejurnal Worldnet; 11,30 Desene anim ate; 12,00 Ecran de v a c a n - . ţă :"H ainele îm păratu lu i” ; 13,45 Telejurnal CFI; 14,00 Actualităţi;14.10 Ecran de vacanţă: ”Şut, gol!”;15.10 Concert rock cu formaţia "The Chevalier Brothers”; 16,00 Desene aiîim ate; 16,30 Film serial: "Şi bogaţii plîng” ; 17,00 - 23 milioane (I); 17,40 Film serial: "Aur şi noroi”;18.30 .- 23 milioane (ll); 20,00 Cu cărţile pe faţă; 21,00 TVM.Mesager;21.30 între da şi nU; 22-,00 Tradiţii; 22j30 Credo; 23,45 Eurogol. v

TVR C LU J-N A PO C A : 15,05 Panoram ic; Em isiune, în lim ba maghiară; Ştiri; Magazin.familial;; Raftul cu cărţi -..noutăţi editoriale;. Expoziţie de animale la Viişoara; Ocrotirea mediului în şcoli:

M iercuri, 5 aprilie P ro g ram u l 1^7,00 TVM. T ele­

matinal; 8'30 La prima oră/; 9,15 Film serial; "Santa Barbara”', 10,00

A ctualită ţi; 10,05 V ideocaseta m uzicală; 10,20 Desene anim ate;10.5.0 Videolexicon; 11,50 Moda pe meridiane; 12,20 Film serial; "A u r şi noroi”; 13,10 -1001 audiţii; 14,00 Actualităţi; 14,10 TVR laşi; 15 ,05 TVR CIuj-Napoca; 16,00 Actualităţi; 16,10 M agazin sportiv; 17„00 Microrecital Daniela Qyorfi; 17 ,15 - Alfa şi Omega; 18,00 T ele-d iscu l m uzicii populare; 18,30 D e se n e

-anim ate; 19,00 Timpul E u ro p e i;19.30 Film serial: "Fala şi băieţii” ;20.00 Actualităţi; 20,50 Film s e r ia l; "D r.Q uinn” ; 21,5*5 F o tb a l ': Sem ifinalele L igii C a m p io n ilo r Europeni. Paris St.Germain - A .C - Milan; 23,50 Întîlnirea de la m ie z u l nopţii; 0,30 Jazz - Alive m agazin-

iP rogram ul 2: 7,00 La prima o r â ; 9,15 Ora de m uzică;.. 1 0 ,0 0 M acadam ; 11,00 T e le ju rn a l Worldnet; 11,30 Desene a n im a te ;12.00 G ong!; 12,30 Sunet ş i imagine; 13,00 Să nu ne facem ilu z ii ; ~ 13,45 T elejurnal CFI; ;1 4 ;Q .O Actualităţi; 14,10 Ecran de vacanţă: ”Şut, gol!” ; 15,10 Cabaret trop ica l; '15.30 Palate şi castele; 16,00 D esene anim ate; 16,30 Film serial: ” Ş» • bogaţii p lîng” ; 17,00 - Z o d ia Balanţei; 17,40 Film serial: ”AUr ş i noroi”; 18,30 - Emisiune în lim ba maghiară; 19,55 Fotbal: Semifinalele : Ligii Campionilor Europeni: Bayern' Munchen - Ajax Amsterdam; 21,50 . Film serial: "Santa Barbara”; 2 2 ,3 5 ^ Film artistic: "Fructe trandafiri” ; v; 0,10 Muzica e viaţa mea!.

T V R 'C L U J-N A POC A: 1 5 ,0 5 Panoramic; Viaţa spirituală; O rdinele m ilitare şi călugăreşti; S tu d io u l muzicii de cameră^- Sonata p e n tr u

..violoncel şi pian de Claude Debussy- Interpretează Diana Ligeti şi C s ik yBoldizsardelaAcademiademuzică."G h'Dim a” din- C Iu j-N a p o c a ; Ambient, }2000; R e a m e n a jă r i- hoteliere fşblîiţii pentru revirim entul; turismului jn proiectelc s tu d en ţilo r- secţiei deSjgn - Academia d c 'A r te din Cluj-N’apoca. i -v -

C O N F E R I H Ţ A XMuzeul Naţional de Artă Cluj găzduieşte conferinţa intitulată

”Apocalipsa şi criza culturii” susţinută de prof.univ. Nicolae Balotă. Conferinţa va avea Ioc, mîine, 5 aprilie 1995, orele 18 la Muzeul Naţional de Artă Cluj, Piaţa Unirii nr.5.

plata "Familia sfintă”5 - 8 ap rilie

M ediciai gcacra li. Dr.M.Suciu: 5 (10-12), d r.l.B e ili 6,6 (10-12), dr.D.Milai: 7 (16-17,30), dr.L.Fit 6 (15-17), dr. C. lo v iţi: 5 (12-13), dr.C.Popa: 6 (12-14), dr.S .U ga: 4 (16-18), dr.A.Wafdraf: 4 (16-18), d r.C .N istor: 7 (12-14); la te r a e . Dr.A. Iancu 5 (11-13), dr.Szakact C s.: 5,7 (14-16); P e d ia tr ie . Dr.L.Toma: 6 (10-12), dr.R.Mttca:4 (13-15), dr.D.Lupca: 7 (12-14), dr. M.Baynkdar 7 (15-17), dr.M.Fritca:5 (11-13); R eam ato iog ie . Dr.F.Bayrakdar: 5,6,7 (15-17), dr. l.A lb: 4 (12-14); G inecologie. Dr.C.Fodor: 4,6 (10-12), dr.D.Ona: 7 (13-14); E C O -E cografie . Dr. Gh.Stinescu: 8 (9,00), dr.A.Ncamţu:6 (12-14); Chirurgie. Dr.C.Cosma: 4,6 (10-12); Dermatologie. Dr.Radu H.: 6 (12-14), dr.E.Tereanu: 7 (10- 12). Programarea consultaţiilor se face de luni pînă vineri între orele 12-14 la numărul de telefon 16-78- 22 şi la sediul policlinicii, Aleea Micuş nr.3, Bl. D-12, ap .12.

FARMACIIFarmacii cu serviciu

permanent:Farm acia ”C orafarm ” , str. Ion

M eşter nr.4, telefon 17-51-05.G arda de noapte: Fannacia nr.4

"H ed era” , str.G h .D o ja n r.32 , telefon 13-00-77, orar 20-8.

M arţi, 4 aprilie:6,00 Bună dimineaţa. Actualităţi ş l

m uzici. 8 ,00 Em isiunea în l im b a m aghiari. 10,05 D iv e rtism en t muzical. 10,20 Telex sportiv. 1 0 ,4 0 Omul fi societatea. Starea şcolilordin mediul sitesc. 11,00 Dintre sute d e solişti. 11,30 Calendar n id io fo n ic ilustrat. Evenimente, personalităţi, aniversări Unesco.T 1,45 Mici p ie s e instrumentale. 12,00 P erspective . Invazia paianonnahilul 12,30 Fotoliul de orchestră. 16,00 R adiom agazin ştiinţific. Florile vieţii - copiii. 16 ,30 Emisiunea partidelor politice. 17 ,00 Radio Fax. A ctualitiţi şi ib u z ică .18.00 Emisiunea în limba maghiară.20.00 Du-te dorule departe. Muzic& populari la cerere. - * •

f POLICLINICA ^ ^ INTERSE'RVISAN^

str. Pascaly nr.5, cart. Gheorgheni INTERNE* CARDIOLOGIE NEUROLOGIE*PSIHIATRIE ENDOCRINOLOGIE REUMATOLOGIE ECOGRAFIE-ALERGOLOGIE DERMATOLOGIE CHIRURGIE • ORTOPEDIE O.R.L. • OFTALMOLOGIE GINECOLOGIEONCOLOGIE PEDIATRIE • UROLOGIE ACUPUNCTURA LABORATOR(Biochimie- Bacteriologie .... Imunologie - Parazitologie Teste SIDA)ZILNIC, inclusiv DUMINICA orele 7 -2 1Medic de gardă: orele 2 1 - 7 Rezervare, consultaţii

V ia te i. 193.939________ - ^

marţi 4 aprilie 1995 ROZA VINTUMLOR D E V A R U L

CE CUPRINDE SI CE NU CUPRINDE TRATATUL DNGARO-SLOVAC

( M a g y a r H i r l a p ” d i n 21 m a r t ie 1 9 9 5 - c x t r a s e )

Dacă excludem din tratatul de bază, cdmpus din 22 dc articole, acele părţi care constituie elementele componente obligatorii ale tuturor documentelor de accst gen, atunci reiese că peste o treime din ceea ce a mai rămas se ocupă de problemaminorităţilor. Dacă ţinem cont şi de. . j »

faptul că şi alte articole ar putea avea legătură cu problema minorităţilor, atunci aproape jum ătate din tratat cuprinde obligaţiile statelor faţă de minorităţi. '

Articolul 15 (cuprinzînd numai 2,5 pagini) de ta liază d rep tu rile m inorită ţilo r şi acele norm e, ; principii pc carc se bazează politica faţă de m inorită ţi a U ngariei şi Slovaciei. A lin iatele artico lu lu i interzic asimilarea; discriminarea; minorităţile au dreptul să-şi mani- y feste şi să-şi păstreze identitatea,' individual sau în grupuri. Nu pot fi * luate .măsuri care , pe te r ito riile • locuite de minorităţi, să modifice proporţia num cricâ a populaţiei. A ccastă in terd ic ţie nu sc referă bineînţeles la modificarea graniţelor adm in istra tive. D ar, p o triv it următoarei propoziţii, statul nu arc vo ie să ia m ăsuri carc ar afecta minorităţile.

Articolul 15 menţionează “orga­nizaţiile independente” ale minori­tăţilor, nu cclc autonome; şi nu facc referire la posibilitatea autonomiei administrative. în schimb, în cadrul enumerării principiilor dcjbazâ ale politicii făţâ de minorităţi figurţază recomandarea nr: 1201 a Adunării parlamentare a Consiliului Europei ca ic facc posibilii .o astfe l dc autonomie. '■ ' \

Punctul g aliniatul 2 al articolului - 15 enum era foarte am ănunţit drepturile m inorităţilor legate dc folosirea limbii. Sc.observă câ sc p<5t

, m enţiona în limba m inorităţii nu numai denumirea unei localităţi, ci şi alte informaţii dc interes public.. Tratatul dc baza nu include acca

form ulare slovacă potrivit căreia

părţile ar fi condamnat tendinţele s e p a ra tis tc a le m inorită ţilo r în dom eniile adm inistrativ , econo­mic sau altele. Slovacii ar fi vrut să includă şi un angajament unilateral ungar, respectiv câ “U ngaria se obligă la revitalizarea completă a minorităţii slovace din Ungaria” .

O altă parte foarte importantă a tra ta tu lu i de bază este clauza referitoare la graniţe. în text a fost inclusă . fo rm ularea slovacă implicînd obligaţii mai mari pentru Ungaria, care depăşeşte formulările obişnuite din cadrul documentelor internaţionale. Nu numai câ declară pen tru to tdeauna respectarea inviolabilităţii graniţelor şi abţinerea de la prţţenţii teritoriale (aşa cum a propus U ngaria), ci p revede şi respectarea integrităţii teritoriale.

Şi ar m erita să amintim ceea ce lip seşte d in tra ta t. D e exem plu, Dunărea, problemă in care părţile nu au reuşit sâ ajungă la un compromis. P ro iec te le ' ungare 'sco teau . în evidenţă aspectele de protecţie a m ediului legate de D unăre, cele slovace - fo losirea re su rse lo r ' na tu ra le . D ar am bele părţi au preferat să renunţe la Dunăre pentru ca nu cum va în tra ta t să figureze vreo formulare pe care una din părţi sâ o poată folosi în cadrul procesului de la Haga privind hidrocentrala de la Gabcikovo. T otd in acelaşi motiv nu f ig u re a z ă . în tra ta tu l de bază form ula o b işn u ită câ acesta în locu ieşte acordul de prie ten ie , colaborare şi ajutor reciproc ungaro- cchoslovac din 1968. Căci părţile sînt în dispută asupra faptului dacă acordul cehoslovac şi-a p ierdu t valabilitatea în momentul despărţirii Cehoslovaciei sau o dată cu intrarea în vigoare a tratatului de bază. Acest lucru ar putea fl dc o im portanţă dccisivâ la proccsul dc lâ,H âga, dcoarccc şi acolo este im portant dacă Slovacia a m oştenit în mod automat acordurile Cehoslovaciei.

L U R tE 'S W ^ f t R L O

"She's nineteeti montlis pregnant and eettine heavier b » the da», Vilihak...

SUA RECUNOSC PENTRU P R IM A O A R A CĂ CEI D O I A M E R IC A N I A U

ÎN C Ă LC A T G R A N IŢ A IR A K U LU I

Statele Unite au furnizat pentru prim a dată detalii ale modului în care cei doi americani au trecut din KuWeit în Irak , W ashingtonul

datorează unei serii de greşeli şi de erori de comunicare”. Cei doi pose­dau acte cu ajutorul cărora au putut intra pe teritoriul obiectivelor mili-

exerc itînd to todată p resiun i în - tare ale Kuweitului şi au trecut de vederea punerii în libertate a celor mem bri ai pa tru le lo r poliţie i de doi, care se pare că făceau parte din frontieră ale K uw eitului care nu personalul de întreţinere din cadrul cunoşteau limba englezi, prezentîn-aviaţiei civile.

O fic ia lită ţi am ericane au dat publicităţii o declaraţie amănunţită în legătură cu acţiunile întreprinse de W illiam B arloon ş i D avid D aiiberti pen tru a .resp inge afirm aţiile apărute în articole de p resă care puneau sub sem nul în treb ă rii scopul m is iu n ii ' lo r,1 inclusiv că ei ar fi fost agenţi CIA

du-le acestora buletinele de identi­tate. Militari din Bangladesh ai Na­ţiunilor Unite i-au oprit pe cei doi am ericani în m om entul în care aceştia au trecut şanţul de graniţă. Dar nici unul dintre soldaţi nu cu­noştea limba engleză şi, crezînd că vehiculul alb în carp se aflau cei doi

- americani aparţine oficial Naţiunilor Unite, ei i-au lăsat pe Daiiberti şi pe

sau In căutare d€ alcool. M embrii B arloon f i treacă, după ce le-aufamiliilorjacestora şi-au manifestat -verificat.buţptinele de identitate, îngrijorarea'faţă de cele afirâiateşi Patrulele poliţiei de frontieră ale au dorit ea toate informaţiile să fie Irakului nu i-au oprit pe cei doi lafăcute publice. ' ~ ~şrim ul punct dc control, aflat la 60

O oficialitate apericană a precizat de metri'" dincolo de frontieră, lăsîn- câ nu s-a descoperit nici o dovadă du-i sâ înainteze pînă Ia 40 de metrică cei doi se aflau în căutare de de intrarea în tabăra Naţiunilor Unitealcoo l. R ăspunzînd la în trebări din Irak. Cînd au aflat că au ajunsprivind arestarea celor doi, care a lâ altă tabără militară a Naţiuniloravut loc la 13 martie, purtătoarea de Unite, cei doi americani au întorscuvînt a Departamentului de Stat, maşina, irftenţionînd să se reîntoarcădoamna C hristinţ Shelly, a decla- în Kuweit, dar au fost înconjuraţi şi-rat:”Se pare că intrarea involuntară arestaţi dc trupe ale po liţie i de(a cclor doi) pc teritoriul irakian sc frontieră.

0“CRIZhGLOl.

( “ W o r l d P r e s s R e v i e w ” d i n a ,

Scrierile lui Ryszard Kapuscinski din cea mai mare parte a ultim ei jumătăţi de secol, formate din cores­pondenţă cu s tră inăta tea , sîn t o comoară. Interviul ce urmează a fost acofdat săptămînalului romano-ca- tolie liberal “Tygodnik Pow szc- chny”, care apare la Cracovia.

î: Care consideraţi că ar fi cca mai mare problemă a zilelor noastre ? •

R : Câ urm are a creşterii demografice, a migraţiei şi a marilor progrese înregistrate în domeniile com unicaţiilo r ş i^n fo rm aţiilo r, lumea ne aduce o uriaşă sporire a contactelor umane. Dar îi vedem noi oare pe ceilalţi drept sem eni sau drept inamici ? ;

î: Unii pretind că toleranţa este o g reşeala deoarece ctom peazâ deosebirile şi ne obligă sâ renunţăm' Ia principiile noastre.

R : Faptul că tolerez pe cineva înseamnă doar că nu lupt împotriva Iui. Mari cantităţi de ostilitate rezultă din incapacitatea de a-1 cuiioaştc pc străin. Faptul câ întreţin un dialog cu străinul nu înseam nă câ îm i repudiez convingerile. ~

I : Mai au sens d iv izările trad iţionale : d iv izările politico stînga-dreapta, năsoute in secolul a l . XlX-lea, care ne ajută sâ apreciem forţele politice sau sociale ? ': R : în lumea postmodemâ aceste criterii nu au prea mult de-a face cu realita tea . T rebuie Să găsim noi puncte dc referinţă. Putem introduce o divizare propusă cîndva de Karl Popper: socie ta tea desch isă şi

'societatea închisă. Este mai uşor de stabilit dacâ o anume m entalitate

.este deschisă sau închisă, xenofobă sau dispusă sâ recunoască drepturile unei persoane străine iau “diferite’’.

î : Dar cc sc poate spune despre împărţirea în Săraci şi bogaţi ?

R : Lumea a doua - socială - s-a p răbuşit. Mai răm în doar lum ea occidentală, dezvo lta tă , bogată, democrată şi lumea subdezvoltata, care cuprinde ceea ce num eam , cîndva lum ea a tre ia , prccum şi lum ea posteom unistă . în acest

m om ent, 16i, aproximativ 80 la J - p rivesc spre 20 de a'D ife ren ţe le în ceea ce : / e ş l nivelul de dezvoltare sînt firias Rezervele dc cap ital sînt orieta numai acolo unde vor da profiţi] garantate, în principal către regiun Asiei şi Pacificului. Astfel, centr civilizaţiei se deplasează din Atla tic spre Pacific, şi acolo civilizai secolului al XXI-lea va lua forr cca m ai dinam ică în centrul sâ California. ,

î: Acccptaţi posibilitatea apariţ unui conflict între civilizaţii ?

R : Nil, nu cred în posibilitat v reu n u i co n flic t m ondial amploare. Tendinţa spre democrat] este precum pănitoare în lume.

Chiar şi lumea a treia -potenţii periculoasă, este dezorganiată înd nu este capab ilă , să facă nim ij Cîndva aceste ţâri erau o putere < carc trebuia să se ţină seam a, dj cauză că form au un grup de staf neangajate şi funcţionau ca grupu dc presiune.

Ele depind de banii statelor .Iun întîi, astfel încîtcste foarte probaţi ca e le să se confo rm eze ş i nu ; caute o confruntare.

I: N u este oare starea mediuH înconjurător un pericol global ?

R f Nu pentru întreaga lume. Es' o p rob lem ă; ş i în c â -u n a 'fo a ri serioasă, pentru unele regiuni. ! ex em p lu , u ria şe zone d in fost Uniune Sovietică sîn t complet d< vastate. Dar In lumea dezvoltată n

~ mai ex is tă perico le . Un fenom e m ult m ai a m en in ţă to r l a ; scai globală este scăderea resurselor <1 apă. Un altul este foametea.; Avei supraproducţie dc alim ente şi, î acelaşi tim p, m ilioane dc oam er m or dc inalnu triţic . P roblem ă n constă în transpiortul h ranei di| Europa în A frica, ci în producere! hranei în A frica. Şi aici par să’ n existe soluţii. Ajutorul umanitar n rezolvă nimic, cu cxcepţia făptuit că perm ite o am en ilo r supravieţuiască cîteva zile în plus

^ (Extrase din interviul acordat de Geza Domokosziaruhu MNepszabadsag” d in i l martie 1995)

• în ţările est-europene ideea statului naţional nu poa te fi considerată o concepţie desuetă.

,/ • R om ânii dau dovadă de o excepţională ca­p a c i ta te de a d a p ta r e c u l tu r a lă în co n d iţiile , d ife rite lo r p resiun i.r • în ultimii ani există un număr, imens de indicii p riv ind propăşirea cu ltu ra lă a m aghiarim ii dinR om ânia.-". _ >■ . -■*. . v - ;-'-

G .D om okos: Politica ungară, v iaţa spirituală . ungară ar trebui să cunoască mult mai bine gîndirea politică română. Dq exemplu, privcsc cu uimire la felul în-care reacţionează presa din Ungaria la ideea statului naţional. De multe ori'ea o consideră dc parcă ar fi o cîrpă scoasă din "sacul, dc vechituri al istoriei. Or, accasta este o marc greşeală. Ideea statului naţional nu poate fi considerată o concepţic politică desuetă nu numai raportată la România, ci şi cînd este vorba de ţările baltice, Croaţia, Slovenia, Serbia, M accdonia, U craina. A ceasta deoarece în ţările am in tite statul naţional sc naşte ab ia acum . Aproximativ jumătate din românii carc trăiesc astăzi în Transilvania nu s-au născut acolo, ci provind din alte teritorii ale României. Aşa câ, în timp cc în Oc- cidcnt asistăm la întărirea conştiinţei regionale, în România, ca o consecinţă a unei imigrări interne dq m ari p ro p o rţii,,e s te la ord inea zilei conştiin ţa naţională. Ultima etapă a devenirii ca naţiune, a realizării statului român, o încoronarc a accstora, este ccca cc a început la 1 dcccm bric 191*8, cînd rep rezen tan ţii rom ân ilo r din T ransilvan ia au proclam at la A lba iu lia unirea T ransilvaniei cu R om ânia. Socictatca rom ână m anifestă o teamă viscerală în ceea cc priveşte picrdcrca.Transilvanici, o ncîncrcdcrc profundă în unguri. Am mulţi prieteni români şi cu mine sc poate discuta. Ei înţeleg prin accasta că cu pot accepta adevărul lor. Ccca cc pentru ci înseamnă că pot acccpta,“adevărul” . Căci lor Ic aparţine în aceeaşi măsură adevărul istoric, adevărul

cultural. Adică, se aşteaptă ca maghiarii să recunoască meritele României. Nu ca noi sâ recunoaştem teoria continuităţii sau sâ îm părtăşim cu ei sentim entul num eroaselor su ferin ţe d in perioada lup te lo r antiotomane, în apărarea Europei, a creştinStăţii;*dar ccl puţin ar trebui sâ recunoaştem că este un popor vechi carc şi-a cîştigat merite serioase în istorie. I-am spus odată unui prieten al mcuTomân câ cca mai marc eroare pe carc o comitcţi este că pentru demonstrarea vechimii voastre folosiţi un argument care, din punct dc vedere ştiinţific, poate-fi pus sub semnul întrebării. în acelaşi timp nu folosiţi argum ente reale. Nu vorbiţi despre uriaşele dificultăţi ale istorici voastre, că aţi dat dovadă dc o excepţională capacitate de adaptare culturală în condiţiile ce lo rjna i diferite presiuni, că nu sînteţi dogmatici. Gîndirea poporului român este deosebit de

reorganizare to t din cauza p regătiţilo r în vederea alegerilor din anul viitor. Deci, şi lâ această formaţiune ajunge pe prim plan naţionalism ul şi, în consens» şi-a şi schimbat numele, devenind în loc de Convenţia Democratică din România, Convenţia Democratică .

'R o m ân ă .' - N " ■- '■ r S .r -'. I; R : Dacă înţeleg bine, dvs. afirmaţi câ aici avem de-

a face cu mişcări politice decurgînd îţi mod logic din istoric. Dar ce sc poate face ? 'j

! D .G .: D e m ulte ori se poate ibonstata un fel de desconsiderare a po litic ii rom âne. Este o poziţie deosebit de.nocivă. Singura concepţie posibilă şi utilă

; este eca care poate privi politica română în propriul ei ' proces de dezvoltare.

. R .: Există vreo speranţă că, cu Ajutorul unei strategii pe term en lung, s-ar putea îm bunătăţi s i tu a ţia .

EXISTĂ O TEAMĂ VISCERALĂ A ROMÂNILOR CÎND ESTE VORBA

DE TRANSILVANIAelastică, ccca cc pc noi, ungurii, nc irită, dcoarccc spuneţi un lucru şi apoi faceţi altceva. Iar noi, ungurii, sîntem dispuşi sâ pornim dc la principii politicc, valori cticc închistate. Intclcctualul român, dar şi ţăranul român sînt mult mai elastici. Şi dacâ România nu ar fi fost aşa, atunci ar fi ieşit din dictatura Ccauşcscu cu mult mai multe leziuni, cu m ult mai multe dram e. Dar ca a sabotat întotdeauna legile iraţionale, nu a luat în serios hotârîrilc dc partid dictatoriale, aş putea spune câ în- tr-un sens a privit întreg sistemul oarecum dc sus şi în ultimă instanţă l-a făcut imposibil. La ora actuală vedem câ pc dc o parte, partidele coaliţiei, prcgătindu-sc pentru alegerile din 1996, vor să crcczc Uniunea Naţională Română. Dacă priv im în schim b C onvenţia Democratică a opoziţiei, constatăm că este în curs dc

maghiarimii din România ?D.G.: în ultimii ani există un număr imens dc indicii

în ccca cc priveşte propăşirea, culturală a maghiarimii. Sprijinul statului a dispărut, dar în cadrul socictăţii civile a înccput o amplă mişcare cu o deosebită valoare. Presa în limba maghiară sc confruntă cu dificultăţi imense, dar efectul cxcrcitat dc numărul marc dc publicaţii în limba maghiară este incomensurabil. Este adevărat că

_problcma învâţămîntului, mai ales ccl profesionalei superior, ar putea fi soluţionată cu adevărat dc o lege bună, dar în com paraţic cu lipsa dc pcrspcctivă şi caractcru l lim itat al învâţăm în tu lu i m aghiar din Transilvania dc acum cîţiva ani, astăzi situaţia sc poate aprecia drept bună, ccl puţin aici, în secuime.

R: în ultimă instanţă, în pofida dificultăţilor, dvs.

consideraţi.pozitive rezultatele schimbărfi sistemului?D.G.: Fără îndoială câ da. Dar percep ‘lin.mare

pericol. Pentru maghiarimea din Transilvania â ţ fi fatal dacâ Ungaria ar intra în Uniunea Europeaftâ', în NATO, dacă încct, dar sigur s-ar alinia Europei,' iar.România ar fi eliminată. Ar rezulta o ţară carc sc ţh inuic între Est şi Vest, cu propriile ci probleme, care ar fi într-o situaţie de ostatic. Mai devreme sau mai tîrziu aceasta ar determina emigrarea maghiarilor din Transilvani®. : ; '

R .: Din acest punct dc vedere , cum apreciaţi problema tratatului dc bază ? ;

D .G. Să vorbim mai întîijdespre m ult pomenita clauză privind graniţele. Ea nu este o temă de dispută ungâro-rpmână. G raniţele sîn t fixate de acorduri internaţionale şi garan tate de n iarile puteri; Dâr m odificările nu ar putea avea nici o argum entare etnică, căci la ora actuală şi în jude ţe le dc lîngă graniţa cu Ungaria majoritatea populaţiei o reprezintă românii. Partea română susţine câ trataţul dc bază ar avea o in fluen ţă p s ih o lo g ică in îcnsâ asupra societăţii române. în sfîrşit, s-ar elibera'de .veşnicele saje.tem eri, po triv it cărora T ransilvan ia este în pericol. •. '- '

Dacâ pentru maghiarimea din România s-ar crca cadrul juridic corespunzător, sîTrcina' principală, primordială nu ar mai fi lupta pentru drepturi. S-ar putea iniţia dialogul normal, încctul cu încetul ar lua naştere relaţii normale în domeniile cultural, ccono- mic, bisericesc, în turism, în socictatca civilă. S-ar putea crca administraţia bilingvă, consolida reţeaua şcolară în limba maghiară, peste tot şi-ar facc apariţia inscripţii bilingve. Dc fapt, Ungaria nu dispune de un potenţial economic şi diplomatic atît dc mare pc cît au înccrcat sâ sugereze guvernele anterioare. Dar ccl carc spune accst lucru poate fi uşor considcrat trădă to r sau acuzat ccl puţin ' ,câ renunţă la reprezen tarea in trrc sc lo r m aghiarim ii din Transilvania.

Dc aici, din R om ânia, nici nu sc poate pune întrebarea: cc ar fi mai important pentru Ungaria - integrarea europeană sau maghiarimea dc dincolo dc graniţe 7 Căci numai o Ungarie în dezvoltare va fi în stare sâ sc integreze în Europa şi sâ ajute şi maghiarimea dc dincolo dc graniţe.

H H E E VIATA POLITICĂ m a r ţ i 4 a p r i l i e 1 9 9 5

-Afis-Ia co resp o n d en tu l nostru la Parlam ent

llh amendament cu buclucT axa de trece rea frontierei a fost reintrodusă printr-un amendament

bom bă” al deputatului PDSR, Ioan Lazia, la Legea ajutorului social. )u p ă cum se ş tie , tax a d e 15.000 lei s tab ilită prin tr-o ordonanţă uvemamentală a fost respinsa ca neconstituţională pe motiv ciîngrădea IrejJtul la libera c ircu la ţie a persoanelor. Parlam entul a confirm at ezo lu ţia C urţii C onstituţionale cu aproape două săptămîni în urmă, încTnu s-a întrunit num ârul“necesar de voturi, 2/3, pentru adoptarea ex tu lu i o rdonan ţe i. G uvernu l nu a renun ţa t însă... în acest sens, n te resan t de su b lin ia t este că .d u p ă ,"căd erea” ordonanţei F lorin jeo rgescu s-a adresat, personal, com isiei de specialitate, sugerînd ntroducerea "sursei’’ în Legea ajutorului social. Refuzat, acesta a ieşit ie uşa din spate, dar în mod surprinzător, la o comisie a apărut d-1 Lazia u aceeaşi doleanţă. RespinS de două ori de comisie ca neconstituţional, ’mărul discordiei” a fost oferit p lenuluitot de către deputatul menţionat, ,a dezbaterea pe articole pricinuind o adevărată furtună. Deznodămîntul ifo s t votul nominal cu un scor de 137 la 104 pentru amendament.Textul î in d dec la ra t n e c o n s titu ţio n a l, ev iden t că ya fi sesiza tă Curtea Constituţională, care va decide exact ca prim a dată. De menţiottaţ că

fn form a adoptată de Senat an terio r, erau m enţionate alte surse de finanţare pentru ajutorul social, cum ar fi,bugetele locale,'sum e din bugetul de statişi altele. Legea ajutorului socialafectează soarta a circa

m ilioane d e ‘persoane cu venituri reduse, banii fiind destinaţi cu prioritate cumpărării de medicamente, îmbrăcăminte. : Acest proiect de leg e a fo s t d o rit în ega lă m ăsură de to a te fo rm aţiun ile p o litice parlamentare,* dar datorită amendamentului neconstituţional, aplicarea legii va fi probabil amînată pînă la procedura de constatare a Curţii şi reluarea în dezbatere parlam entară. Exprim înd,punctul de j'edere al Opoziţiei, d-1 Ion Diaconescu, PNŢCD, ne-a declarat că ”PDSR a urmărit jjsă cîştige capital electorarprin această lege” , dar că, de fapt, "partidul ,de guvemămînt nu intenţionează acordarea efectivă a ajutorului social”, m otiv pentru care ar fi apelat la acest "subterfugiu”, de reitroducere a taxei de trecere a frontierei. " G abriela O gnean

Romania îşi reafirmă voinţa de retragere a Armatei a 14-a

Gheorghe Tinca, minisîrul apărării

Râmînerea în continuare a Ar­matei a 14-a pe teritoriul Tranş-

\n is tr ie i esţe- incomodă pentru Rom ânia; dar nu reprezintă un pericol im inent - a declarat la Suceava, m inistrul apărării, Gheorghe Tinca. El a calificat drept o decizie împotriva timpului actual dorinţa exprimată prin refe-rendum de populaţia acestei zone a

■Republicii Moldova ca armata rusă să rămînâ acolo, în ciuda hotărîrii şi Voinţei orientării guvernului de la Chişinău.” Gurentul este-pentru ca armatele să se retragă, să se restruc­tureze,.să se modernizeze” . Pentru ministrul Gheorghe Tinca "esenţial este că guvernul Republicii Moldova a adoptat o poziţie corectă în această problemă, în consens cu ceea ce se întîmplă în plan european”.

(Mediafax)

Cine îi manipulează pe grevişti?C \i puţin timp îh urmă, partidul

d-lui Petre Roman a fost acuzat că ar fi inspirat mişcările revendicative de la Brăila, şi câ în general, n-ar fi s tră in de grevele declanşate în u ltim ul tim p. P reşedin tele PD a. răspuns acestor acuzaţii, spunînd că ac ţiun ile ''revend ica tive ale sindicatelor sînt reflexul unei "stări de neputin ţă a m ultor sa laria ţi” .

.Acuzele câ PD ar instiga la grevă sînt, în versiunea d-lui Petre Ro­man, "iresponsabile sau interesate, de inspiraţie sovietică”. "Sîntem în

. spatele revendicărilor greviste la fel de m ult ca R om ânia îndărătu l g revelor de la C hişinău” . E un răspuns prin ricoşeu, pe care d-1 Petre Roman ştie să-l folosească eu multă abilitate.

Conferinţă de presă a studenţilor

admitere în ciclul II«> < ! ' : } .;:-r . ik • 1 -> /• ■ ■ ■ ■ i . , : .In completarea cţlor publicate in mîntului); s-a discutat despre modul

numărul nostru de'sîmbătă - luiri, de caltfulare a mediei la examenulreferitoare la demersurile întreprinse preconizat (discriminatoriu în opiniade studenţi",’care Sc văd ameninţaţi protestanţilor pentru studenţii dinde aplicarea H otărîrii G uver­nam entale 'n r.2 8 3 /1 993 şi a- O rd in u lu i; M inisterulu i învăţă-, mîntului nr.4685/1993, referitoare la examenul de admitere în ciclul II de studii, conferinţa de presă de la finele săptâmînii trecute a adus în faţa z iariştilo r urm ătoarele: delegaţia studenţilor clujeni a reuşit să fie primită, vineri după-amiazâ, dc domnul prof.dr." Emil C onstantinescu, a fla t la C luj- N apoca, căruia i-a fost.înm înat textul protestului publicat deja de noi. De Ia reprezentanţii studenţilor - G heorghe C iprian Socaciu şi Honoria Cmeciu - gazetarii au aflat, despre strategia comună adoptată dc studenţii Universităţii Tehnice şi cei ai Facultăţii de Ştiinţe Economice, despre faptul că rectorii prezenţi la C onferinţa N aţională de la Cluj- N apoca s-au arătat recep tiv i, apreciind ca justificate obiecţiile formulate de studenţi. Rectorii au fost de acord câ se impun precizări mai corecte şi mai clare din partea G uvernului (M inisterul învâţă-

ccntrele universitare de tradiţie, unde şi p re ten ţiile sînt alte le), despre faptul că această hotărîre de guvern şi acest.o rd in al M .I. nu au fost suficient mediatizate etc.

Se aşteaptă răspunsuri din partea rectoratelor Universităţii "Babeş- Bolyai” şi Universităţii Tehnice, în funcţie de acestea studenţii urmînd să adopte atitudinea care se impune şi formele de protest adecvate. O altă mare nedreptate este aceea cu privire la situaţia privilegiată a studenţilor care plătesc taxe şi care sînt excep­taţi de la susţinerea exemenului jle admitere în ciclul II de studii.

, Prin intermediul presei, studenţii ţin să mulţumească domnului rec­to r A ndrei Marga pentru sprijin ,

. Consiliului Naţional al Rectorilor pentru bunăvoinţă. în funcţie de răspunsu l celor doruă rectorate ,

. studenţii sînt hotârîţi să acţioneze la Ministerul Învăţămîntului ei neavînd garanţia câ instituţia condusă de d-1 M aior va respecta numărul de locuri propus de facultăţi. ' *

. M .BOCU

... Partiumîn timp ce în judeţele din Secuime lucrurile par a fi lămurite, în sensul

că dominaţia administrativă a,UDM R nu mai poate fi pusă la îndoială, a început lupta pentru cîştigarea unor poziţii privilegiate în Satu Mare. Se ştie, judeţul Satu Mare este în atenţia Ungariei şi inclusiv"a UDMR de m u ltă vrem e. E ste unu l d in tre ju d e ţe le d in R om ân ia ai că ro r reprezen tan ţi au fost invitaţi la reun iunea de în fiin ţare a R egiunii E uroca 'rpatice , in iţia tă d e U n garia , sub u m b re la unei c o la b o ră ri- economice. Preşedintele Consiliului Judeţean a fost de acord cu această iniţiatiyă, fară a consulta însă guvernul. între timp, U DM R a înfiinţat la Satu M are Fundaţia "Partium ", declarată organizaţie apolitică şi, nepatrim dnială şi constituită în baza legislaţiei în vigoare în România - după afirmaţiile organizatorilor. După puţin timp aceştia au încercat . să retragă cererea de înfiinţare a Ligii, fapt bare ridică m ulte sem ne de întrebare asupra in ten ţiilo r acestora., ■'/, - / ' l ;

Pe acest fond se desfăşoară lupta acerbă’în tre PL-93, formaţiune căreia îi aparţine preşedintele Consiliului Judeţean, Ioan Chiş şi U D M R ,' prim vicepreşedintele aceluiaşi consiliu judeţean, Szabo Ştefan, care este v icelider al UDM R Satu M are. M otivele invocate sîn t de ordin administrativ, dar dedesubturile luptei trebuie căutate în poziţia adoptată de partidu l d-lui C h iş^n problem a re la ţiilo r cu U DM R. Se pare că U D M R Satu M are dă o luptă pe viaţă şi pe m oarte pentru preluarea frîie lo r în C onsiliu l Judeţean . D in aceleaşi m otiye a fost iniţiată şi cererea de retragere a dosarului privind înfiinţarea L igii "Partium". v A r fi bătut prea m ult la ochi. Aşa, răm îne ca unic scop obţinerea unei preponderenţe în ju de ţu l Satu M are, învecinat d irect cu Ungaria.

Votul uninominal este preferat de români

Z iaru l "A devăru l" a in iţia t şi su s ţin u t o cam p an ie de p resă p e n t r u - in tro d u c e re a v o tu lu i un inom inal la alegerile viitoare, p ro c e d u ră care ar p erm ite a le g ă to r i lo r să ş e p ro n u n ţe în leg ă tu ră Cu o persoană, nu cu o listă alcătuită din partide în funcţie de criterii care de m ulte ori nu au le g ă tu ră cu re a lita te a ţării., P a r la m e n ta rii ca re au răspuns întrebărilor "Adevărului" au c a m , scăldat-o, în sensul:că ar fi bine, d a r să vedem cum să se ap lice a c e a s tă re g lem en ta re în legea e le c to ra lă . Sem n că nu s în t deosebit de îneîntaţi de iniţiativa

ziaru lu i "A devărul". în sch im b , c e tă ţe n ii câ re au scris z ia ru lu i Srau p ro n u n ţa t în co v îfŞ ito a re m a jo rita te p en tru in troducerea , votului pe persoană. Iată că IR SO P ' a e fec tuat un sondaj, la c e re re a ; ziarului, din care a reieşit că 80 l a sută dintre cei intervievaţi ar fi d e ; aco rd să v o teze persoanele , n u ; listele alcătuite de conducerile d e

■ partide. Sondajul a cuprins şi o . întrebare referitoare la sentim entul de m u lţu m ite sau n e m u lţu m ire p ro v o c a t a le g ă to rilo r _ d e p a rlam en ta ri. S coru l a fo s t n e t favorabil acestora din urmă.

C O M U N I C A TPL-93 face apel la toţi parlametarii care sînt'proprietari sau ch iriaşi

în casele naţionalizate să se abţină de la votarea acestei legi. T otodată c o n s id e ră n eav en ită m o d ific a rea făcu tă d e C om isia Ju r id ic ă a Parlamentului prin care actualii chiriaşi îşi pot înstrăina imediat case le după cumpărare, măsură ce nu avantajează în mod direct marea m asă a acestora, ci nufnai nou înfiinţata nom enclatură în domeniu.

PL-93 reafirmă că ţinînd cont de actuala conjunctură internaţională, nesemnarea.Tratatului Româno-Ungar în prevederile Constituţiei e s te o greşeală majoră care face jocul pentru încă o vreme naţionalism ului extrem ist şi reduce şansa integrării în structurile Euro-Atlantice.

C a pa rtid de o p o z iţie PL-93 con sid e ră că la m om entu l a c tu a l accederea la putere este posib ilă num ai în cad ru l unei alianţe s a u unificări lib e ra le .' ' ' ;

. în peisajul publicisticii politice din ţara noastră a apărut o nouă gazetă :”Jumalul socialist”: Deşi nu menţionează, se doreşte sâ fie publicaţie a Partidului Socialist care se constituie din grupul lui T udor M ohora desprins din Partidul Socialist al M uncii. în ed ito ria lu l "P rovocarea S p e ­ranţei”, sc menţionează câ noul partid " îş i afirm ă o rien tarea socialisti ca opţiune dc progres”. Prin docum cntclc sale p rogra­m atice - S tatu tu l şi program ul Partidului Socialist - "lansează o provocare a Speranţei pentru cci care , ind iferen t dc ca tego ria socio -p ro fesionalâ cârcia îi aparţin, dc sex, naţionalitate sau relig ie, vor sâ constru iască cu gîndul şi cu fapta valori materiale, morale, şi spirituale prin socia­lism , în , dcm ocraţic , spre

eliberarea deplină a omului” . .Gazeta publică un amplu interviu

" incom od” cu depu ta tu l T udor Mohora, carc, se pare, se urmăreşte să fie p rom ovat lideru l noii formaţiuni politice. Răspunzînd la întrebarea dacă a considerat câ este

partid . po triv it deputatu lu i intervievat, ar avea datoria să-şi pună nişte întrebări pentru a vedea dacă anum ite elem ente .a le sistem ului social, circum scrise realităţii de pînâ la 1989, nu trebuie păstrate. în v iziunea lui T udor

diferenţiază un partid de altul din m ultitudinea de forţe politice din R om ânia, cu atît m af mult cu cît asistă la divizări, oscilări, detestări ale unor lideri de partide faţă de alţii pe considerent? mai. mult sau mai puţin de doctrine de programe. Şi

g îndul te duce la. .C etăţeanul turmentat” al lui Caragiale.\ C redem că cetăţenii noştri de

astăzi sîn t prea " tu rm entaţi” de problema zilei, ale unei tranziţii pe care nu o prea pricep , de o perspectivă ale cărei coordonate nu

Tudor M ohora:"Cred că m Romania este nevoie de o stingă autentică şi puternică”

necesară şi o altă form aţiune dc stînga, socialistă, Tudor Mohora a • râspuns:”Da, noi am considerat că este nevoie dc un partid al unei stingi carc sâ afirme fără cchivoc şi lip sit dc com plexe acceptarea cursului istorici, care nu poate fi întors nici la situaţia dinainte dc 1944 şi nici la cca din 1989”. Noul

M ohora, form aţiunile dc stînga trebuie să se identifice mai exact şi cu acurateţe cu segm entul ..de electorat pc care pretind câ-,1 reprezintă. El crede câ "în România este nevoie dc o stîngâ autentică şi puternică, exprimată nu neaparat dc un singur partid”. Pentru omul dc rînd este însă greu sâ priceapă azi ce

deputatul Teodor Mohora este de părere că oamenii ar trăi accastă dilemă şi se întreabă nedumeriţi ce se în tîm plă în v iaţa .po litică românească atîta timp cît "stînga sau centru-stînga a condus cu metode jiberale, iar drepta prezintă accente populiste, fiind foarte amalgamată în in teriorul său” şi fără sâ vrei

le întrevăd, nu prea ştiu pentru cine şi pentru ce se face po litică , dem ocraţiâ o percep numai ca o datorie de a merge la vot, atîta timp cît cei aleşi nu-i mai întreabă nimic atunci cînd trebuie luate decizii fundamentale. Partjdele sînt de mulţi percepute ca aflîndu-se în criză de identitate. ' ' ' :■ ; :

Din paginile primului număr al "Jurnalului socialist”, cititorii pot să deducă, citind rubrică "Prin urechea acului”, unde se referă la un in terviu al lui Ilie Verdeţ, publicat în "Curierul Naţional”, câ se întrevede o dispută aprigă în tre P.S . şi P .S.M . pentru cîştigarea electoratului. Liderului P.S.M . reproşîndu-i-se că şi-a abandonat opţiunile socialiste pen tru o frîn tu ră de ciolan . Semnatarul rubricii are în vedere " in tra rea la guvernarea ”a partidu lu i lui Ilie V erdeţ, a sem nării unui act prin care, potrivit opiniei ziarului, s-a legat să-i servească pe alţii, desigur, actuala putere, care se pare câ este unul din motivele principale ale desprinderii "grupului Mohora din P.S.M. '

' ■ M .OPREA ?

(V ) ; marţi 4 aprilie 199.5 ARTĂ - CULTURĂ A D E V A R U L

Profesorul Josep M . BRICALL( 9 Doctor Honoris Causa al Universităţii "Babeş-Bolyai" t )

Sîm bătă, 1 ap rilie .a .c ., Universitatea "Babeş-Bolyai” a trăit unul dintre m ariie sale m om ente ' culturale care-i definesc poziţia şi p restig iu l, unaniîn recunoscute: reuniunea solemnă a Senatului,- prin care a fost conferit titlul de Doctor Honoris Causa profesorului spaniol Josep M. BRICALL, preşedintele C onferinţei R ectorilor Europeni (A sociaţia CRE a U niversităţilor Europene).

A u fost d e 'f a ţă m em bri ai Senatului Universităţii, prof.dr.Emil Constantinescu --preşedintele Con-. , ferinţei Naţionale a Rectorilor, prof. dr.Andrei Marga - rectorul Univer­sităţii gazdă, prorectorii Ioan A. Rus, Andrei Magyary şr Nicolae Coman, rectori ai unor universităţi din ţară şi din Ciuj-Napoca, I.P.S. Bartolo- meu A nania - 'A rh)pfcpiscopul ortodox al VâduluL,Feleacului şi C lu ju lu i, reprezen tan ţi ai v ieţii publice, ştiinţifice, şi culturale din municipiu şi din Transilvania.

D omnul prof.un iv .d r.A ndrei M arga a făcut o incursiunc în ; istoricul acordării titlului de Doctor Honoris Causa unor personalităţi ilustre ale vieţii ştiinţifice româneşti şi europene care au onorat instituţia clu jeană, rele vînd excepţionala operă ştiin ţifică şi academ ică a ■ profesorului Josep M. BRICALL - personalitate de prim-plan a culturii spaniole şi europene. Reuniunea de sîmbătă a dobîndit un caracter cu'atît mai deosebit cu cît a marcat prima prezenţă a unei personalităţi spaniole de asem enea am ploare la C iuj- Napoca, a unui economist de elifă, specializat în pragmatica [pgională.

Căutarea Spaniei a fost şi a rămas un reper cu valoare sentimentală în

România - a mai enunţat domnul prof.dr.Andrei Marga.

D ecanul F acu ltă ţii de Ştiinţe E conom ice din C iuj-N apoca, dom nul prof.dr.N icolae Paina, a p rezen tat L audaţio pen tru prof. BRICALL. în continuare, domnul prof.dr. Ioan Baciu, cancelar gene­ra l, a dat c itire Proclam aţiei Senatului. Rectorul universităţii a înmînat apoi oaspetelui diploma şi d is tinc ţia . ataşată , care a testă acordarea titlului de Doctor Honoris Causa. Au fost transmise mesaje de salut proaspătului DHC din partea rec to ra tu lu i U n iversită ţii din Lisabona (Portugalia) şi din partea doamnei Karin Berg - reprezentantă a UNESCO la Bucureşti. - . \

D iscursul inaugura l, al prof. B R IC A L L ,> in titu la t,. "Factori explicativi ai investiţiilor!’, s-a referit, lă conceptul teoretic dc investiţic, cu toaţe sem n ifica ţiile , ca tegoriile economice şi interrelaţiile pe are acestea lc presupun, cu exemplificări concrete din economia catalană şi a întregii Spânii, concluzionînd că sănătatea soc ie tă ţii, e la fel de importantă precum sănătatea fiecărui individ în parte. r

... J x x x -'O;-C erem onia solem nă din A ula

Magna a fost urmată de o conferinţă de presă. La. întrebările "Adevărului de Cluj” referitoare.la : 1) Poziţia şi rolul Universităţii "Babeş-Bolyai” în concertul universităţilor europene^ şi 2) E x isten ţa unor eventuale sim ilitudini în aplicarea reformei econom ice în Spania, respectiv ," România şi dacă Spania a parcurs. aceleaşi etape în dezvoltarea sa din ultim ele decenii, precum o face, acum , ' ţa ra n oastră , dom nul

prof.BRICALL a avut-amabilitatca să ne declare: "U niversitatea din Ciuj-Napoca este una dintre cele mai dinamice şi mai puternicc din sud-estul european, care a păşit cu curaj pc calea reform ei şi compatibilizării structurilor sale cu cele europene. Aceasta datorită unui corp profesoral valoros, dar şi datorita conducerii sale, rectorului Marga - distinsul meu prieten - carc aipţclcs că integrarea europeană a universităţilor este o necesitate a zilelor pe carc le trăim;

• Spania a moştenit un sistem dic­tatorial» incficicnt, inegal şi poate, că în accst sens există anum ite similitudini cu evoluţiile economi­ce din România. Dar istoria noastră a evoluat diferit şi, ca un singur exemplu, noi am avut din totdeauna-

f un sistam particular bine dezvoltat. Acum este în curs privatizarea, în-., tr-o anumită măsură, a sectorului public. După in trarea Spaniei în■ Comunitatea Europeană s-au impus adaptarea economiei la schimbare şi o cotitură în mentalitatea oame­nilor. Obiectivele prioritare au fost:

, investiţiile şi păstrarea echilibrului balanţei. Aceasta mai ales datorită faptulu i că în Spania predom ină investiţiile străine - o chestiune dc' dificultate şi de risc, în acelaşi timp. România se află într-o altâ etapă a reformei, dar.şi ea este în. aşteptarea aceleiaşi decizii a viitorului, care să-i fie favorabilă” .

P ro feso ru l BRICA LL a mai răspuns laânţrebări privind: reforma

: învâţămîntiilui superior în Spania (care se desfăşoară cu destu le probleme, cu demagogie din partea guvernanţilo r şi cu bani tot mai puţini) şi utilizarea limbii catalane în învăţămîntul superior (la care nu s-a prim it răspunsu l aştep tat, profesorul BRICALL subliniind câ nu agreează ideea separării lingvistice în învăţămîntul superi­or!); dacă este posibilă integrarea europeană fără participarea tinerilor

^ ş i opinia popu la ţie i din ţările Comunităţii Europene cu privire la in tegrarea ţărilo 'r din Europa C entrală şi de Est. Cum era de aşteptat, prof. BRICALL s-a referit, fără menajamente, la adevărul câ

- occidentalii văd integrarea fostelor state comuniste drept o cale sigură de scădere a veniturilor lor şi, im­plicit, a nivelului lor de trai.

M ichaela BOCU

Plastica

Un titlu avertisment, o expoziţie curajoasă şi plină de semnificaţii în sălile Muzeului Naţional de Artă Gluj. Mcditînd la s f îrş it aşa cum mulţi dintre noi o facem, d a r meditînd în acţiune, aşa cum numai un artist o poate face, plasticienii clujeni au căuţat mai m ulte înfăţişări ale semnelor ce li se oferă. De oriunde am privi-o expoziţia are o ciudată unitate, una care nu inspiră teama dar cheamă la gîndul penultim, cel mai plin şi mai adevărat. De pildă ciclul de lucrări ale lui OCTAVIAN COSMAN în care • do-mină simbolic un călăreţ alb sau Semn pentru trecerea definitivă” sînt

picturi dense, deloc morbide avînd un aer diafan-, liniştitor. Sculptorul KOLOSZI TIBOR are şi el un ciclu care parcă vreaşă simbolizeze ruperea celor şapte peceţi, în judecata defi­nitivă. Toate reprezintă fragmente de călăreţi ai marii judecăţi. Sculptorul LIVIU MOCANU, mai masiv, puter­nic în viziune ne prezintă stîlpii flage­lării, un scurt complicat venit din alte lumi şi un foarte complex aparat, ce aduce undeva cu-sofisticatele aparate^ cărora ne închinăm ca la nişte adevăraţi idoli.

D iscret, nedorind o im agine coşmăreaşcă,: dar ascunsă totuşi în miniaturile sale, unde se află vorba de pedepsire este LI PO, un pictor ce atrage atenţia asupra sim bolistica ochiului divin, cel ce vede şi pedepseşte totul.

ANA MARIA BĂLŢARU este şi ea o întrebătoare, numai că si culorile

I

I I

Marcel Chirnoagă: "Judecata de Apoi”

Ci sînt senine, cu tot această, pictoriţă accentuează avertism entul parcă printr-o voită nepăsare. Cerul şi păm întul se află în picturile ei şi momentul apropierii lor pare imediat. La fel şi VIOREL TOMA care pictează tom uri groase, legate de parcă ar trebui împachetate şi trimise , cuiva. ' '

îii comparaţie cu VIOREL TOMA cu al său "M emento M ori”-sau LĂCRIMIOARA VARVARI "Ara­mă”, VALOVrrS LÂSZLO nereadu-, cc în eîmpul "realismului” său atît de cunoscut prin înfăţişarea unui "C rist. flagelat” sau prin tripticul "Cartea vieţii”. Oricum, dezlănţuiri temperate avem şi în cazurile lui ADRIAN ARAMĂ sau VASILE POP, cu tripticul schingiuitor, care lasă să se întrevadă un departe pedepsitor. BIRO KALMAN ENIKO ne aduce şi ea un triptic - un Crist din coroana căruia vor creşte copaci. Vrea şi ea sâ ne transmită un semn al ipocriziei faţă de simbolurile noastre sfinte.

Maestrul "APOCALIPSEI” rămîne înSă MARCEL CHIRNOAGĂ.£>e fapt toate poemele sale sînt un poem al eternului omenesc chinuitorşi chi­nuit, b.iciuitor şi biciuit, niciodată iertat. Desenele sale cu cai, sfinţpii nebunie exprimă cel mai bine spusele Cărţii unice, unde se află vorbele

‘ începu-turilor şi ale sfîrşitului, toate înmănun-cheate în destinul unei fiinţe numite atît de banal şi de sfîşietor OM! ; ' * : . ■ ■ ■ ...

■Această-expoziţie este închinată omului, răului'şi binelui,din el, o închinare şi o întoarcere spre ceea ce' va trebui să vină pentru o purificare ultimă. Ultima, singura.

Dorin SERGHIE

Zi de mare sărbătoare în capitala

MaramureşuluiiSîmbătă 1 aprilie a.c., la Baia Mare;

în sala Teatrului D ram atic, într-o atm osferă de înaltă însufleţire s-a constituit F iliala Maramureş., a Societăţii Cultural-Patriotice "Avram lancu”, cu participarea cetăţenilor din zonă, reprezentanţi ai armatei, biseri­cii, magistraturii, poliţiei, preşedinţi şi vicepreşedinţi din 16 filiale, a reprezentanţilor unor partide politice, "Vatra românească, personalităţi de cultură etc. Preşedintele Societăţii Cultural-Patriotice "Avram Iancu” din România, conf.univ.dr. I.T.STAN a invitat la prezidiu pe acad.Ştelan Pascu, prefectul judeţului Maramureş, D-l Liviu Doru Bindea, Ep. Iustinian Chira Maramureşanul, Ioan Sima - preşedintele Băncii "Dacia Felix”, alte personalităţi. Activităţile ati debutat printr-un simpozion: ”Avram Iancu în conştiinţa poporului român” . Din luările de \ cuvînt s-a desprins concluzia că problemele pentru care a luptat Avram Iancu sînt şi astăzi actuale, iar lum ina lui Iancu este prezentă precum a tuturor strămoşilor noştri* ca nişte arhangheli, • '

D-l conf.dr.I.T.Stan a prezentat participanţilor caracterul apolitic, independent, cultural-patriştic al societăţii care respectă şi apăra Con stituţia şi militează pentru apărarea integrităţii teritoriale, a caracterului naţional unitar, indivizibil, indepen^ dent al statului român, cinstirea me­moriei înaintaşilor şi eroilor neamului. Dupâ legiferarea constituirii filialei preşedinte a fost desemnat yicepri- marul municipiului,1 d-1 Ioan Străuţ. Cu acest prilej a fost organizat un interesant stand cu carte - istorie, cultura; apararea valorilor culturii naţionale din: zona Maramureşului.. iP a rte a a- doua a manifestării s*â

constituit într-o adevarată sărbătoare prin prezentarea unui program artistic cil participarea unor solişti din Maramureş şi Cluj. A îneîntat publicul m inunatul . A nsam blu Naţional "Transilvania!’, cunoscut şi apreciat m esager al spiritualităţii neamului românesc. Au evoluat cu mult succes soliştii vocali Angela Buciii, Maria Dan (Cluj), Ţitus Perşe, lonuţ Fulea, marii rapsozi populari maramureşeni Ion şi Ştefan Petreuş.iar renumitul cor bărbătesc din Finteuşul Mare a fost răsplătit cu aplauze prelungite.

O coloană imensă constituită din participanţi la aceste manifestări, alţi locuitori în fruntea căruia se afla fanfara m ilitară, s-a deplasat la Monumentul Ostaşului Român unde irefectura, Prim ăria, Societatea "Avram Iancu”, Garnizoana Baia Mare au depus coroane de flori,

Vasile Cristea Societatea "Avram lancu"

După prestaţia absolut-excep* ţionalâ pe care a avut-o Teatrul : "Eugene Ionesco”, în microsta- giunea de pe scena naţionalului clujean, am stat de vorbă cu doi dintre cei care au fost înlăuntrul focului magic pe care actorii din Chişinău l-au aprins în suflete » noastre. E vorba de acto ru l VALENTIN TODER-CAN, care este şi directorul teatrului şi de cel care a fost mereu prezent, cu o benefică artă de a fî TO TU L, actorul şi reg izo ru l PETRU VUTCÂRĂU. A m intim cele patru piese grele care au făcut parte din' "arsenalul” teatrului de Ia Chişinău: "Chiriţă în provincie” de Vasile Alecsanilri, "Cîntăreaţa cheală” de Eugene Ionesco, ”Aş- teptîndu-1 pe Godot” de Samuel B cckctt şi "R egele m oare” de Eugene Ionesco, toate bucurîn- du-se de un adevărat triumf.

D .S. :B on v e n it Ia C lu j. T o tu ş i, de ce a ţi a les C lu ju l pen tru această m icrostagiune? .• V.T.: Au fost mai multe criterii care au co incis. A fost buna pornire a Băncii "Dacia Felix”, care a văzut spectacolele de la noi' (ştiţi câ au o filia lă la no i la Chişinău), j e ‘-au plăcut şi au zis:

„"Clujul trebuie s i.v ad ă aceste

spectacole ! Noi vom finanţa ple­carea dum neavoastră şi dum ­neavoastră alegeţi-vâ perioada pe care o doriţi” . A l doilea criteriu a fost că noi în to tdeauna dorim să avem contac t cu spectatorul din R om ânia. De ce am ales anume Clujul?

Pentru că aşa considerăm noi este matca României, Mecca noastră. Şi de cîte ori venim la Cluj avem o mare satisfacţie. Trupa, în primul

centrul cultural al României, care ne v rea , ne inv ită , ne acceptă şi ne doreşte. Şi noi mergem îptotdeauna unde sîntem doriţi. D upă asta m ergem şi la S ibiu, la Botoşani, unde avem prieteni şi legături de o altă nuanţă, sperăm să mergem şi la Bucureşti. Sperăm să avem şi alte turnee. Âm fost şi la T im işoara, Oradea, Craiova. Am fost practic în toa tă ţa ra , dar A ici este un loc nem aipom enit. A ţi văzu t că şi

avem "Pescăruşul” de Cehov, pe care l-am prezentat în 1993 aici la Cluj. După'cum observaţi este un reperto riu d ivers, încep înd cu A lecsandri, C ehov , Ionesco , B eckett, acum vrem şâ m ontăm "M eşterul M anole” de L ucian Blaga, iar în perspectivă "Revizorul” de Gogol. încercăm să căutăm în toate aceste piese actualitatea, indi­feren t cînd a fost scrisă aceastâ piesă. Ea este universală atunci cînd

în A lecsandri am căutat acest tragism , acest naţional. A scrie o comedie fără a plînge, dupâ această comedie, nu înseamnă comedie, în­seamnă satiră sau orice altceva. Noi vrem sâ-l apropiem pe Alecsandri de Caragiale.'.Ştim bine că Ionesco a .fo s t.in fluen ţa t de C aragiale şi B eckett a fost in f lu e n ţa t. de Ionesco... Sn toate astea este această idee de continuitate. Şi ”Revizorul ” la fel... Şi vreau sâ mai adaug, aici,

O aspeţi din Chişinău

e c a o m a t c ă a

s u f l e t u l u i n o s t r urînd se simte bine aici. Aprecierile specta to ru lu i sîn t în to tdeauna deosebite. Apoi sînt unele probleme comune între basarabeni şi ardeleni. G ăsim un lim baj com un cu toţi oam enii dc aici! E o atm osferă caldă, e o A TM OSFERĂ DE ACASÂ-Clujul estc în primul rîn d .

spectatorul este unul de excepţie !D.S.: De ce a ţi ales aceste piese,

ex is \ă o le g ă tu ră " s u b te r a n ă ” în tre ele? <■ V.T.: Aceste piese fac parte din repertoriul curen ţii teatrului nostru. M aii ex istă încă; o p iesă "Şase

Jum ătate”, o creaţie .colectivă,, şi mai

este actuală, şi invers. Căutăm forme; noi de expresie carc pot fi înţelese oriunde. Nu cred că descopcrim America, dar forma, stilistica uneşte toate aceste spectacole. Dacă luăm absurditatea lui Ionesco şi Bcckett, s itua ţia cehovianâ, toa te au un anume tragism. . . . , , 1.. ,,

că atunci cînd alegem o piesă nc conducem dupâ trei c riterii im portante: arc nevoje teatrul de această piesă, are nevoie actorul, trupa, dc acest autor, şi dacă are nevoie spectatorul de acest specta­col'. Dc accca am şi reuşit pînâ acum...'

• “D.S.: Domnule V utcărău , a ţi ju c a t m u lt, a ţ i fo st a p la u d a t de-aşişderea şl totuşi se.vorbeşte câ p re fe ra ţi regia. Deci cum se îm pacă ac to ru l cu regizorul şi invers? Actorul avînd un succes m ai m are dnpă p ă re re a mea!

P.V . A ctorul cu regizorul se îm pacă foarte.b ine pentru că-i

. uneşte un singur scop : să facă teatru de bună calitate. Cu toate câ sînt profesii diferite, dar foarte d iferite , faptul că sînt actor mă a ju tă foarte m ult sâ găsesc şi cheile regizorale pentru un text sau altu l. în reg ie mă ajută şi colegii mei foarte mult. Cu toate că. sîn t ac to f mai m ult decît reg izo r pen tru că la bază am facultatea de actorie şi iniţial nu aveam intenţia sâ devin regizor, criza dc regizori din Chişinău (nu există şcoală de regie!), m-a făcut sâ iau această hotărîre. Regizorii din ţâ r i nu ne prea-fericesc cu prezenţa dînşilor. Am făcut în mai .multe rînduri invitaţii... Iar.actorii reprezintă un potenţial artistic valoros şi e păcat sâ se piardă, sâ sc risipească. De accca mi-am propus sâ fac regie. Si pentru mine contează în .prim ul rînd potenţialul artistic al individului.

Dorin SERGHIE

O B q j a jmarţi 4 aprilie 1995

s a

g r ă d in il e DINTRE BLOCURI 1VU AU ŞANSĂ (DEOCAMDATĂ) !

D upă energiile carc sc consumă în şedinţele Consiliului municipal C lu j-N ap o ca dc ficcarc dată cînd e s te v o rb a d c “ g ră d in ile dintrfc b locu ri”, s-ar zicc câ este una din “cestiunile” cqIc mai arzătoare ale oraşului. Şi în urmă cu cîtcva luni c înd acest subicct a mai figurat pc o r d in e a dc zi a ş e d in ţe i c o n s i l iu lu i , au* fo s t a c c - lc a ş i d is c u ţi i . .a p r in s e , aclfcaşi încrînccnarc în a nu ccda nici un pas. Dc a ltfel, cclc două discuţii a s u p ra so a r tc i te r e n u r ilo r d in a n s a m b lu r i le dc lo c u in ţe au sem ănat pînă la identificare (atîta d o a r câ m -am tem ut ca jo i , 30 m artie a .c. epuizîndu-sc m etoda vo tu lu i nom inal, sâ nu sc ajungă la re fc rtn d u m ! ) . ' . . .

P ro i9c tu l dc h o tărîre p riv in d reglem entarea situaţiei terenurilor, dintre blocuri prezentat în rcccnta ş e d in ţă a C o n s iliu lu i jo ca l al m unicipiului Cluj-Napoca, propu­nea, în principal, revenirea asupra alin . 2 art. 4 din H otărîrea nr. 9/ 1994 în sensul anulării acestuia. M o tiv u l: au fost fo a rte ţn u lte cereri ale, asociaţiilor dc locatari- solicftînd “dezlegarea” de a culti­v a legum e, în urma aplicării pre­vederilor accstor hotărîri s-a înre­g is tra t o p u tc rn ică re a c ţie d in partea locu ito rilo r m unicip iu lu i (din carticrelc Gi igorcscu, Gheor­gh en i) m ai cu scam ă d in partea pensionarilo r. -

în actuala form ulare, proicctul prevedea urm ătoarele: sc aprobă ca, în anu m ite spaţii ale dom e­n iu lu i p u b lic d in c a r tic re lc dc locu it, cuprinse în tre blocuri, să f ie u t i l iz a te de c ă tre :c c tă ţc n i

pentru cultivarea cu legum e şi- flori; u tilizarea zonelor dintre

blocuri pentru cultivarea legu­m elor şi florilor este permisă în urm ătoarele condiţii: şă nu fie situate la faţadele principalc ale im o b ile lo r sau în ap ro p ie rea a r te re lo r dc c ircu la ţic ; să se

'ob ţină avizul biroului domeniu­lui public din cadrul Consiliului local- al m u n ic ip iu lu i C lu j- Napoca, să sc închcic contract dc în c h ir ie re îfitre a so c ia ţia dc lo ca ta r i so lic itan tă şi R egia autonom ă a domeniului public, te re n u l să sc îm p rc jm u iascâ num ai cu gard v iu , în tre ţin u t corespunzător, să nu fie afectate plantaţiile perene (arbori, arbuşti, gard viu) sau alte dotări .publicc. în c iu d a accstor p recau ţii,'s -a exprim at convingerea câ textul n o u nu ar p ro v o ca n ic i o sch im b are în peisaj: aceleaşi g a rd u ri d in d iv erse fe lu ri dc s îrm ă, cu alte cuy in tc o “rus- t ic iz a rc ” a b locu lu i. O ricum , după m ulte discuţii (din carc nu a lipsit inofensivul îndemn: cine ■ n-arc. de. lucru, sâ meargă să sc jo ac e cu nepoţii) şi nici argu- . mcntul că accste “grădinuţe” ar oferi protccţie socială pentru cci

.în vîrstă, proicctul a fost respins. Sigur, c greu'să găseşti calca dc m ijloc atunci cînd două poziţii sc conturează tranşant. Dar sînt absolut sigură câ domnul primar nu sc sperie dc “am eninţarea” unor asociaţii dc locatari că nu vor mai întreţinere zona verde dacă.nu sînt admise grădiniţe dc legum e între blocuri ...

F.SERGHIE

în recenta şedinţă a Consiliul local al municipiului Cluj-Napoca s-a afirm at că prima condiţie peritru organizarea (civilizarea) oserului este separarea tîrgulu i de vite. Aşa este ! Fereşte, D oam ne, aici, de zile p lo ioase... Foto: I.PE T C U

Inspectoratul de P oliţie Sanitară şi M edicină P reventivă

A C Ţ IU N E A D E V E R IF IC A R E A U N IT Ă Ţ I L O R D E D E P O Z I T A R E Ş I

D E S F A C E R E E N G R O S S A P R O D U S E L O R A L I M E N T A R E ’

Activitatea dc supraveghere a resp'eetârii norm elor ig renico-sanitare şi a c alită ţii ig ien ice a p roduselor

■alimentare s-a concretizat printr-o apţiune dc control cfectuată de Inspectoratul de Poliţie Sanitară şi Mcdicină Preventivă a judeţu lu i Cluj în unităţi de depozitare şi dcsfaecre cn gross şi en detail din judeţul nostru.

Acţiunea a cuprins verificarea unui număr de 76 jde d ep o zite de a lim en te , a tît de s ta t, cît. şi p riv a te , constatîndu-se următoarele: funcţionarea fără autorizaţie sanitară de funcţionare eliberată dc Inspectoratul de Poliţie Sanitară şi Medicină Preventivă a S.C,Hiparion lm port-Export SRL, S.C .Trial lm port-E xport SRL *' nerespcctarea condiţiilor .igicnico-sanitârc privind igiena spaţiilor destinate depozitării alimentelor - avînd pereţii, ţavanele, uşile degradate ( cu tencuiala căzută, murdari, afumaţi, cu crăpături şî infiltraţii dc âpe mctcoricc, uşi ruginite, pavim ent «5 gropi etc.) La : S.C;Alcom SRL, SC.Rom sim our Ini|>exlsRL, S.CÎ.Samira Impex ŞRL, S .C iM cridon , S.CYIvtâgna SR li, S.C. A 'laska SRL, S.C:Pop Conserv SRL'. S.C.Hillary lmport-Export SRL-

G h crla , S .C .A lp » SA şi SC M erid o n a SR L -D cj, S.C.Alcom SA, S.C.Coral SA, S.C.Com-Coop SA şi S.C. ES COmimpex Turda * păstrarea necorespunzătoarc a a lim entelor: expuse d ircc t pe pavim ent a lă tu ri dc detergenţi, fără asigurarea temperaturii corespunzătoare,, precum şi prcam balarea alim entelor în condiţii total improprii: S.C. BENDAN lm pex, S.C. ROMSIMOUR

1 lm p ex , - S .C .SA M 1R A , S .C .A LC O M SRL, S.C .B A V A R 1A SR L, S .C . ADDA PLUS SRL.* com ercializarea dc produse alim entare cu term en de' garanţie m odificat şi expirat, în am balaje deteriorate şi produse a lte ra te , m otiv p en tru carc s-au ap licat sancţiuni agenţilor cconomici şi s-aU scos din consumul uman 1129 kg conserve de carne şi legume şi 490 kg. banane. , 1

Faţă dc cele constatate s-au aplicat un num ăr de 11 sanc ţiun i co n trav en ţio n a le a g en ţilo r econom ici în valoare de 1.100.000 lei. .. ' 'd r .i^ le x an d rin a D Ă D Ă R LA Tj m edic şef la b o ra to r

SURPRIZE DE ... 1 APRILIE

De. 1 aprilie gherlenii au avut parte de două^păcăleli: una plăcută şi una neplăcută. Să începem cu ultima, fiindcă de ea au avut parte mai mulţi cetăţeni ai urbei. Cu toate că afară au fost - 3 grade, centrala termică a SC “Sortilemn’SA din localitate care asigură, sau mai mai bine zis, ar trebui să asigure - încălzirea m iilor de apartamente din cartierul de locuinţe “între ape”, nu a furnizat nici în dimineaţa primei zile a lunii aprilie căldura necesară, continuînd de fap t... păcălelile din timpul iernii, cînd locatarii din această zona a oraşului au avut parte în fiecare zi de ... 1 aprilie. Aşadar, cei de la “Sortilemn” sînt consecvenţi în oferirea unor surprize neplăcute./• Şi acum , sâ trecem la un fapt mai îmbucurător. Prin grija personalului de la RADP, în dim ineaţa zilei de 1 aprilie, parcul oraşului arăta “ca la carte”. Aleile au fost amenajate, băncile revopsite, pomii văruiţi proaspăt, totul arătînd ca nou. Doar lacul de agrement trebuie pus la punct în tot cazul putem aprecia că edilii gherleni au fâcut o treabă bună, şi de 1 aprilie au oferit locuitorilor urbei o surpriză plăcută. Urmează ca şi cei care se plimbă în acest parc să poarte grija amenajărilor.

SZEKELY Csaba

P R O P U N E R I U N A LRîndurile dc mai jos sc doresc a

fi o invitaţie din partea Filialei Cluj a Uniunii Naţionale a Asociaţiilor de . ltftfatari adresată tuturor asociaţiilor dc loca tari, com itetelo r, fiecărui locatar să reflecteze la următoarele p ropuneri: aşa cum , dc exem plu, CEC-ul pentru operaţiile pc care le facc în cont pcrccpc comision dc 1 la sută din valoarea facturilor tot aşa şi a so c ia ţiile dc lo ca ta ri, av înd personalitate juridică, să stipuleze în contractclc pc carc le închcic pentru anul 1995 cu absolut toate regiile au tonom e, cu to ţi p re s ta to r ii dc servicii, plătirca câtrc asociaţie a unui comision, să zicem tot de 1 la sută, din valoarea facturilor, pentru încasarea acestora de câtre angajatul a so c ia ţic i (ad m in istra to r) accsta

p restînd în re a lita te o m uncă, un serv iciu pen tru rcspec tive lc regii, scu tin d u -le de â a n g a ja personal pentru încasarea propriilor facturi. C o m isioanele în c a s a te ar în treg i b u g e tu l a so c ia ţi i lo r . J j caz câ prestatorii dc serv icii refuză p lata acestui-com ision, atunci asociaţiile de locatari să sc exonoreze şi clc, aşa cum prevăd contractele acestora, dc a încasa valoarea facturilor.

Dacă to t nu se face contorizafea energici tcrmicc şi a apei calde, dacă to t nu este con tor, sau nu funcţio ­nează , p e n tru apa p o tab ilă , dacă se rv ic iilc de sa lu b rita te nu se pot contoriza, atunci furnizorii noştri sâ trim jtă facturi individuale aşa cum sc procedează la locuinţelc indivi­duale, râmînînd dc rezolvat problema

consumului dc gaz, cu contor comun pc scară şi ilum inat scară.

Asociaţiile de locatari nu ar avea dec ît dc c îş tig a t p rin em iterea dc facturi individualizate pc apartament, aco lo unde nu Se con to rizcază , şi anum e: sc dâ re sp o n sa b ili ta te fiecărui proprietar-locatar, şe~creează sim ţul de p ro p rie ta te , se schim bâ mentalitatea rău-platnicilor: aşa cum ind iv idual vin fa c tu ri ^e te le fo n , televizor,curent electric, majorările pentru neplata în term en revenind indiv idual, de cc sâ nu fie acclaşi lu cru şi cu în că lz irea , apa caldă,' gu n o i m en a jer c tc .? ; se e lim ină certurile, proccsclc cu râu platnicii; în defin itiv dc cc să răspundă tot oamenii dc bună credinţă pentru cei carc nuLşi achită cheltuielile comune,

n ic i un lo ca ta r nu s-a a n g a ja t sâ răspundă solidar pentru neachitarca cheltuielilor altor locatari în anuhiitc situaţii real ivite (p leacă din ţară, îşi vînd apartamentul) urmînd ca ceilalţi sâ suporte cheltu ie lile ncacllitatc; o rganele ab ilita te , să stab ilească pentru fiecare caz îh parte motivele neachitării facturilor trimise indivi­d ual . şi ’ unde se co n sta tă insolvabilitate, dcci nu rea credinţă, valoarea facturilor să fie preluată, ca da to rie pub licâ ; m ă re fe r în mod special la familiile cu venituri foarte m ic i, la o rfan i, b ă tr în i, in v a liz i, handicapaţi, cred că ar fi o protccţie socială reală.

Ing. G heorghe A M ZA , ' preşedintele UNAL -

Filiala Cluj

M ODIFICAREA UNOR PROGRAM E ALE F IR M E I PORTAL

Mai m ulţi c itito ri, abonaţi ai societăţii dc televiziune prin cablu PORTAL din C luj-N apoca s-au adresat ziarului nostru, în legătură cu m odificarea unor program e, m utarea pc canale ale căror frecvenţe dînşii nu lc mai pot recepţiona. în legătură cu accastă situaţia, conduccrea firmei ,prin dl. director administrativ Alexandru H am brick, a ţinut să facă unele p recizări, pc care le aducem la cunoştinţa cclor interesaţi.

Din 28 martie 1995, s-a modificat grila dc programe PORTAL. Con­form unor prevederi ale legii audio­vizualului, pc două dintre canale a trebuit sâ sc renunţe la emiterea dc programe, frccvcnţcle respective intrînd în sfera dc interese a altor beneficiari. în consecinţă, cclc două program e au fost trecutc pc alte frccvcnţc. Concomitent, firma a majorat dc la 19 la 2 1 programele

oferite abonaţilo r, pentru v iito r prcvâzîndu-sc încă o crcştcre a acestora. S-a m ajorat şi taxa dc întreţinere lunară pentru abonaţi, principalele motive fiind dreptul dc au tor, dreptu l dc p roprieta te , materialele provenite din import, rcspcctarca noilor normative tehnice elaborate dc M inisterul Telecom unicaţiilor în noiem brie1994.

Prin in troducerea cclui de-al doilea canal propriu (PORTAL II) sc va mări, dc asem enea, spaţiul acordat traducerilor în dircct şi sc intcnsificâ legături cu alte posturi particularo dc televiziune, cum este ANTENA 1.

în legătură cu d ificultatea rcccpţionirii unor progrime emise pc frccvcnţc mai înalte, inacccsibilc tipurilor dc televizoare dc fabricaţie mai vcchc, schimbarea accstora s- a făcut in urma unui sondaj dc

Opinie realizat de firma PORTAL. Posesorii dc televizoare carc nu rcccpţioncază frccvcnţclc mai înalte pot rem ediat situaţia- prin achiziţionarea unui convertor din com crţ sau dircct dc la firmă. M ontarea acestu ia nu necesită m odificări ale televizorului. Sc recomandă procurarea unui conver­tor carc sâ funcţioneze în gama dc frccvcnţ&de pînă la 350-450 MHz.

C laudiu CORÂBIAN

P O S T -S C R IP T U M . U lterior primirii accstor precizări, doamna dr. Speranţa Coldea, consilicr mu­nicipal, a adresat rcdacţici o sesizare mai amplă, intitulată “Televiziunea prin cablu, încotro ?” în carc, printre alte întrebări cărora Ii s-a răspuns mai sus, îşi exprimă nemulţumirea faţă dc calitatea fnai slabă a unora dintre programele firmei PORTAL (sonor şi imagine cc sc deteriorează

destul dc des, mai ales pe canalele transmiţînd, pînă la data modificării, program e' ca M6, RETE 4, CANALE 5, SKY NEWS). Lasă de dorit traduccrca unor filme. Dînsa sugerează firmei preluarea încă a unui program în limba franceză; întrucit M6 csfc relativ slab din punct dc vedere cultural şi infor­maţional, dc asemenea, sugerează preluare^ programului Euroncws, necesar acum, cînd ne pregătim sâ

. intrăm în Uniunea Europeană. Prin interm ediul z iaru lu i, so lic ită şi precizări din partea reprezentantului în teritoriu al Consiliului Naţional al A udiovizualulu i legate dc neajunsurile activităţii societăţilor dc televiziune prin cablu, controlul pc carc ar trebui să-I cxercite în ccca cc priveşte calita tca tehnică a program elor oferite abonaţilo r, valoarea culturală şi educativă a accstora. /

* In ş e d in ţa sa de să p tă m în ă tre c u tă C o n s iliu l - loca l a l municipiului Cluj-Napoca a aprobat concesionarea prin licitaţie publică a urm ătoarelor terenuri: str. Nâdăşel nr. 4 A - teren în suprafaţă de 7100 m p în v e d e re a am eH ajării u n e i platform e de colectare; prelucrare ş i : valorificare a deşeurilor refolosibile; p e s tr . B ra te ş f.n . ( 1000 m p) î n • vederea constru irii unui ansam blu - de g a ra je su p ra e ta ja te ; pe C a le a Turzii f.n. sc concesionează 886 m p . în vederea construirii linei platforme' b e to n a te cu c o p e rtin e m e ta lic e pentru adâpostirc maşini (terenul cu _ p r ic in a se a flă în a p ro p ie re a S.C .D acia Service, este accidentat, nu se p re tează la construcţii cc a r necesita fundare).

* A fo s t c o n ce s io n a t p r in încredinţare directă terenul aflat la in te rse c ţia s tră z ilo r 1.M eşte r ş i : Prim ăverii, B iscricii ortodoxe “ S f. ; Petru şi Pavel” (terenul pc carc deja s-a construit a fost atribuit bisericii prin D ecizia 24771990 a Prim ăriei judeţu lu i C lu j) / 7

* în şedin ţa C onsiliu lu i local a l • m u n ic ip iu lu i C lu j-N ap o c a s -a ’ aprobat casarea im obilului din str. M arin escu nr. ? 4 , co rp II, c u .o av an sa tă s ta re dc d e g rad a re : structura de rezistenţă sc macerează,o parte s-a prăbuşit peste o conductă dc g a z , e x is tîn d p e r ic o lu l u n o r a cc id e n te g rav e p rin ruperea! ' conductei, aşa câ o parte din c lă d irc , a fost demolată; de asemenea, a fost casat imobilul din str. Dragalina n r . : 84; alunecările dc teren din zonă a u provocat fîstiri a le c lăd irii şi ap o i p ră b u ş ir i a le e le m e n te lo r^ d c c o n s t r u c ţ ie ;1 p e n tru a p re v e n i produccrca dc âccidcnte, sc im pune demolarea frontonului şi a ruincloi dinspre versant; civdcnt, locatarii a t iv fost evacuaţi. . —

î C onsiliul local al m unicipiului C iu j-N ap o c a a fost de aco rd c u p ro ic c tu l de h o tă rîre p r iv in d conccsionarca,prin licitaţie publică, a terenului liber aflat la in tersecţia străzilor Dunării cu Şiretului pentru am e n a ja rea u ne i p ie ţe a g ro - alimcntare; terenul este situat în tr- -o zo n ă c e n tra lă a c a r t ie ru lu i \- (A .V laicu ) , arc rezo lv a t accesu l au to şi p ie to n a l; am e n a jă rile ş i d o tările n ecesare p ie ţe i p u tîn d f i ' racordate la reţelele tehnico-edilitarc existente în zonă (mai puţin raco rdu l' peritru energia term ică).

* în cursul anului 1994 Inspecţia ju d e ţe a n ă în c o n s tru c ţii lu c ră r i pub lice , u rban ism şi am en aja rea teritoriului a efcctuat 680 inspecţii, d in care 208 in specţii cu ren tc în cxecuţic, 41 inspecţii tematice, 283 ; inspecţii dc proicctarc, 55 controalc p riv ind urbanism ul co n stru cţiilo r. . civile şi cartca tehnică, 93 controalc priv ind d isc ip lina în urbanism , în •. cursul controalelor au fost constatate 1115 d e f ic ie n ţe , In sp e c ţia a întreprins m ăsurile ncccsare pentru ; . e lim inarea lor. ~ ,

PROTECŢIA CONSUMATORILOR

în anu l 1994, d in ce le 2 1 5 6 . acţiuni de contro l întreprinse de O fic iu l ju d e ţe a n C lu j pentru p ro tec ţia co n su m ato rilo r, un num ăr de 615 ac ţiu n i s-au desfăşu ra t în colaborare cu alte organisme cu atribuţii îri domeniul protecţiei consumatorilor (Direcţia generală a vămilor. Poliţia sanitară, Poliţia sanitar-veterinară, Garda financiară, Poliţia economică); în urm a co n tro a le lo r efectuate s-a dispus oprirea de la comercializare.., a unui volum de produse în valoare de 1.897.000.000 lei.

V

m a r ţ i 4 a p r i l i e 1 9 9 5 PUBLICITATE ag^ a3ui-SOCIETATEA C O M ERCIALĂ

ROCRECOM, J im pex SRL '

str. Pietroasa nr. 5 3 , p .o.box4 6 5 , 3 4 0 0 CIuj-Napoca, România, ,

tel/fax: 4 0 0 6 4 - 1 4 5 2 9 3 , telex: 3 1 3BB CASAT. RE N GROS EIM DETAIL f

în calitate de unic distribuitor vă o ferim

următoarele produse naturale:- BRÎIMZĂ TE LE M E A FÎN T ÎN E LE 2 6 0 0 lei fă ră TVA- S M ÎN T ÎN Ă F ÎN T ÎN E LEProduse ale S .C . P R O M I L K s .a . b e l iş '- PRO DUSE CO SM ETIC E- PRO DUSE B U M B A C (im p o rt China)- IN IF S A M - IN S T IN C TO R AUTO - T IP S P R A Y

Pentru comenzi şi contractări la sediul firmei ROGRECOM str. Pietroasa 53 , tel/fax: 1 4 5 2 9 3 .

V (2 4 1 8 8 6 ] . : v

Regia Autonomă a Domeniului Public

CIuj-Napoca Str. Avram Iancu n r 2 2 -2 8

organizează în data de 2 8 .0 4 .1 9 9 5 , ora .9, licitatie pentru vînzarea mijloacelor fixe casate:.

Vremorci basculante A buc.

remorcă trayler 3 buc.

Inform aţii la Biroul tetinic-patrim oniu, telefon 1 9 4 0 5 5 , inter. 9 0 2 .

( 2 4 1 8 8 7 )

Cluj «napoca

Ou£.

>(S a*3 O uiaN Q. U<00)s.c >ra o £

3T!Ou u ua s asfoară oînepă-pt. carm angerie, tapiţerie şi ambalaj;

® frînghie cînepă şi relon - 0 8 t .0 4 0 ;® halate şi salopete din doc; V ̂ -• mănuşi lăcătuş + sudură; . : ~® şorturi sudură; * lavete; ' ^® cizme cauciuc;® detergent: spă lare autom ată +m anuală;® costum e antiacide; . ® veste avertizoare

P re c u m şi a lte p ro d u s e s im ila re la c o m a n d ă . ^ T elefon 1 6 7 6 5 8 , (2 4 0 9 0 1 b

s.c. "GRUP 4 INSTALATII" s iCIuj-Napoca, str. Deva nr.l-7 telefon: 196168; fax: 196266

execută:

- lucră ri d e in s ta la ţ i i e l e c t r i c e ,s a n i t a r e , în c ă lz ir e ,

g a z , v e n f i l a f i i ş ip r e f a b r ic a l e

- c o n fec ţii m e ta l ic e d iv e rse . -

- te r m o si h id ro iz o la ţi i

închiriază spaţii de depozitare si producţie, organizînd licitaţie publică în fiecare zi de vineri ora 10. Relaţii suplimentare la sediul^ f î i S Î P J ' l f i a « u b o n i ' j b f n u l o 7 i u f m n

•.;- j-noo min ro x ţ ..i .

■ Doriţi ea m arfa Dvs '. să ajungă la destinaţie în cel a J mai scu rt tim p f i în condiţii de siguranţă ? .■ Apelată la noile servicii oferite de SNCFR, prin punerea în J I circulaţie a unui TREN ÎN TEHNOLOGIA TRANS- II CONTAINERE cu durata de parcurs redusă, DE NUMAI I | 16 ORE pe relaţia Oradea Est-Bucureşti 1 6 Februarie. | | Trenul circulă şi re tu r, avînd opriri în CIuj-Napoca E st şi Braşov |■ Triaj. ■, .. |• Regionala C.F. Cluj - Divizia.Comercială Marfă invită agenţii ■ | economici interesaţi să solicite relaţii suplimentare la u rm ătoarele |■ num ere de telefon: 1 1 5 8 4 4 - Terminal Oradea Est; 1 3 4 1 4 7 | ^ s a u 1 3 2 5 9 7 - Terminal CIuj-Napoca Est. (2 4 1 8 8 3 ) j

l»> 7 JJK

F a b r ic a d e c o n fe c ţi i pH iLip CO

vinde en gros ÎMBRĂCĂMINTE d .bărbaţi, femei, copii la preţuri avantajoase, precum şi

ACCESSORH pentru croitorie,ZILNIC între orele 9 -1 6 .

Angaiăm* S E C R E T A R Ă , cunoscătoare a limbii engleze. (240905) V

S .C , EBENSEE s . r . l .

str. Decebal n r .3 , tel. 1 9 4 6 7 8V IN D E EN-GROS şi EN-DETA1L

■ F R I G I D E R E , C O N G E L A T O A R E

A R C T I C G Ă E Ş T IH A R A G A Z E , R E S O U R I 3 , 4 , 5 o c h i u r i

S A M U S S A T U M A R EP R E Ţ U R I D E O S E B I T E ( 2 4 1 8 8 4 )

s.c. A R M Ă T U R A s .a.C Iu j -N a p o c a ,

str. Gării nr. 19, organizează c o n c u r s în dată de 12 aprilie 1995, ora 8 pentru ocupartea

urm ătoarelor posturi:- u n p o s t d e J U R IS C O N S U L T ;- 2 p o s t u r i d e E C O N O M IŞ T I ;

- 2 p o s t u r i d e IN G IN E R I T .C .M . (bărbaţi), care să cunoască o lim bă de circulaţie internaţională şi să aibă cunoştinţe de operare P.C.

In fo rm aţii sup lim entare , se pot prim i la sed iu l societăţii sau la tel. 1 3 2 7 3 7 int. 175. ^(241881) _ •

Socictatc comcrciala mixta, capital integral p iiia t cn sediul in CIuj-Napoca, profilata pc producţia si comercializarea utilajelor si echipamentelor destinate industriei alimentare, organi/eaza o sclecttc pentm ocuparea unor posturi, pentru:

Dep.ViiwarMWarketing:Dep.Tehnie-Productie:

ingineri >1nz*ri; ingineri responsabili de produs;

Dcp. Economic-Financian - economist (contabil sef);- operator procesare date;

Secretariat;

Condiţii: - studii supcrioareOehnicc, economice, altele);- cunoaşterea Ikntjii englez*;- utilizare I"C. '

V a rugam sa irmuteti solicitarea 'Dvs. însoţita de un Cumcolum Vitae detaliat, pe adresa consultantului nostru pe probleme de resurse umane, la următoareaAitrM »'

Str. Horea nr. 10, ap, 9, intre orele: 10 *46; \i' iy Patalimita; vineri» 14.04.1995,,......

ANUNŢs.c. F R U L E X SA DEJ

cu sediul în Dej, s tr. Dum brava Roşie n r .7 , jud. Cluj organizează licitaţie pe data de 17.04.1335pentru v în z a r e c a m e r ă M a ia , m ij lo a c e t r a n s ­p o r t , s t a ţ i e fr ig , c e n t r a l ă t e r m ic ă p e c o m b u s t ib i l s o lid .

Inform aţii la telefon 213072.( 2 4 1 8 8 2 ) ' ' ■ •

R A T U CCIuj-Napoca,

anunţă concurs pe d a ta de 1 1 aprilie 1 9 9 5 , ore le 9 , la sediul regiei, B-dul 21 D ecem brie 1 9 8 9 nr. 1 2 8 -1 3 0 , pentru ocuparea urm ătoarelor posturi: - ■

- inginer, s p e c ia li ta te a m e c a n ic ă sau

transporturi; .

- maistru, specialitatea tra n sp o rt electric;

- economişti, specialitatea finanţe

contabilitate.

Condiţii: m inim um 3 anLvechim e în specia lita te.5

Dosarele, care vor cuprinde obligatoriu; curriculum vitae, se vor depune pînă la data de 10.04.1335 la sediul regiei, Biroul PIŞA, unde se pot obţine relaţii suplim entare. - ^

S .C . P EC O S A .CIuj-Napoca

: O rg an izează în z iu a de 2 0 a p r i l i e 1 9 9 5 l i c i t a ţ i e

p u b l i c ă c u s t r ig a r e p e n tru (

x-închirierea spaţiului construit în

CIuj-Napoca, Calea Dorobanţilor nr, 3

. C o n s t r u c l i a r e s p e c t iv ă , d a tă î n e x p lo a ta r e î n a c e s t a n , s i t u a t ă î n c e n t r u l m u n i c ip i u lu i C Iu j-N a p o c a

e s te d e s f ă ş u r a t ă p e s u b s o l , p a r t e r , m e z a n in + 4 n iv e le c u s c a r ă i n t e r i o a r ă ş i l i f t , s e p r e t e a z ă la a c t iv i t ă ţ i

. c o m e r c iă le j b a n c a r e ş i a d m in is ţ r a t iv e ( s u p ra fa ţa to ta lă c o n s t r u i t ă e s te d e 1 7 0 6 m p .) _

C o n d i ţ i i le d e p a r t i c i p a r e la l i c i t a ţ i e , d a te le d e a m ă n u n t c u p r iv i r e la c o n s t r u c ţ i e ş i d e s f ă ş u ra r e a ;

l i c i t a ţ i e i s î n t c u p r i n s e î n c a ie tu l d e s a r c in i c e s e p o a te

o b ţ in e d e la s e c r e t a r i a tu l SC ”P E C 0 ” SA C Iuj-N apoca,

^ C a le a D o r o b a n ţ i lo r n r .3

" î n f i e c a r e z i î n t r e o r e l e 8 - 1 3 . ,

I n f o r m a ţ i i fa te l . 1 1 1 2 6 4 , fax : 1 1 2 2 7 2 . (762681)

S.C. SERVACROM EC S.A. -Cluj

VINDE

0& D e c t * 1

t r a n s p o r t a t la domiciliu, la p re ţu ri a v a ta jo a se

[ 2 4 1 8 8 9 )

Inform aţii în zilele lu c ră to a re la te le fo n 1 4 6 5 4 8 ; '1 4 2 7 4 8 .

PUBLICITATE marţi 4 aprilie 1995

C ea m a i p ro fita b ilă in v e s tiţ ie a econ om iilo r d u m n e a v o a s tră e s t e

I < f f — | , £< f l ■ f f - f ■; | j ( fci ; ffcj v 'U « X U ' u ~ ^ P V'V Ja***'

CEL M A I TÎIUĂR FOND, cu cea mai m are creştere a unităţilor de investiţii în ultimele luni.

£ Valoarea la zi a unei unităţi de investiţii este de 15.000 lei J

Pentru persoane fizice şi juridice, informaţii ş i, depuneri la

Adresa: Piaţa Cipariu nr. 15, Cluj-Napoca .tel/fax: 0 6 4 - 1 9 5 5 1 9 [2 4 0 9 0 7 ]

S .C

Str. Fabricii n r .1 18, organizează licitaţie publică pentru ÎNCHIRIERE DE SPAŢII pe str. Fabricii

103 şi 118 şi Oaşului 2 7 a următoarelor: .

• SPAŢIU DE PRODUCŢIE- SPAŢIU DE DEPOZITARE

Licitaţia se va ţine pe data de 13 şi27 aprilie 1935, ora 10 . la sediul firmei din str. Fabricii n r.118. Informaţii ;se pot obţirje la conducerea societăţii. >

Deasemenea, la aceleaşi date se organizează licitaţii pentru v]înzarea de maşini unelte ca : prese, strunguri, freze, polizoare, ghilotină, maşini de găurit, maşini duble de şlefuit, maşini/ de filetat, generatoare de sudură, convertizoare de sudură, masă de trasaj, fierăstrău circular. Diverse A.M.C.

• containere pentru piese turnate — containere pentru laminate

- butelii de oxigen- 2 autocamioane I.F.A.-1 motocar cu platformă

Listele complete şi preţul de strigare se pot studia ' la sediul societăţii. . ■ ■ "

■-Anoajăm ECONOMIŞTI cu experienţă şi un JURIST -'■r.s (238B 98)

str. Salcîmului nr.37, Cluj-Napoca

vinde la licitaţie publică în data de 6.04.1995, ora 9, mijloace fix e casate sau disponibile.

Lista completă a mijloacelor fix e şi valoarea acestora poate f i consultată lasediul unităţii, biroul mecano- energetic, telefon 167187:

Licitaţia va mai avea loc în f ie c a re j o i după data de 6.04.1995 pînă la epuizarea poziţiilor propuse pe listă. (241887)

F i l a r m o n i c a d e S t a t

" T r a n s i l v a n i a ” ciujorganizează în ziua de 1 2 aprilie 1 9 9 5 , la sediul

T riec t Cluj , Calea Turzii n r .2 0 0 , licitaţie în vederea valorificării pieselor de schimb

rezultate din ■casarea autobuzului m arca RD 1 0 9 :

- A x ă fa ţă 1 buc .- A x ă spate 1 buc .- R a d ia tor 1 buc.- M otor 1 buc,- A rc u r i fa ţă 2 buc.- MSutelii aer 3 buc.- Cutie viteză 1' buc.

( 2 4 1 B 7 8

— CC — *< ____ O— W

‘ <

o

y k s

DORMITOR S=16.00 mp

DORMITOR S-13.00 mp

DUS+WC . S—4.00 mp

, ___ TIBULI S-3.00 mp

BUCĂTĂRIE S-8.10 mp

HOLS=13.00 mp

' i

SUFRAGERlS . S-22.00 mp \

M IN IC O MS .R .L :

. Cluj-Napoca str. I.P. Voitesti 2/31

, tel. 13.41.67(orele 14 - 19)

S o io**?< R ICOCO |

V ă doriţi un apartam ent mai bun decât cele e x is te n te ? Dacă da, dorinţa dvs. se poate, îndeplinii A p a rta m e n t^ noi, într-un bloc în curs de execuţie, dotat cu central â termică proprie, am plasat în Gheorgheni, str. A lverna-

LOGIE + BALCON ^ S—12.00 mp |

Apartamente 3 camere (S=110 mp) - vezi schiţa

- • S=22mp 23.000 $ eşalonată

la cheie- plata es

-'predare

A partam ente 5 cam ere cu sca râ interioară

(S=148 mp)Gara] S=22mp

- - pret 33.500 $- plata eşalonată

- predare la cheie

SS

1 2 4 1 8 9 0 )

Apartamente cU - o cameră >• (S=48 mp)

- pret 10.000- plata eşalonată■ predare la chei®

S O C . C O M . L E M N T E X. G H E R L A

. str. Hăşdăţii nr.3, . • . scoate la licitaţie publică următoarele spaţii şi utilaje:

• 5 maşini de cusut industriale "LUZhTU" şi una de cusut zig-zag- spaţiu de producţie, magazin şi grup social, demisol, p a rte r ş i etaj I în suprafaţă de 8 1 4 mp., situat la şosea str. Clujului nr. 1,bi. d i >- magazin şi spaţiu de depozitare, cu grup social, în ‘suprafaţă de 15 6 mp. situat în cartier M R 1, str. Fagului, bloc D l parter.Licitaţia va avea loc în data de 14 aprilie 1995 ora 8

1 la sediul societăţii. /Informaţii suplimentare la telefon 241986, \

Gherla, str. Hăşdăţii nr.3 (,762673]

3 0 C .C O M .

"CÂRPIM S.A .

Cluj, ;Piaţa Abator, nr. 1,vinde prin licitaţie următoarele mijloace fixe:

- A U T O T U R I S M D A C I A l i o o ■ B e r l i n ă ; .

• A U T O T U R I S M D A C I A 1 3 0 0 - B r e a k ;

- A U T O I Z Q T E R M Ă T V • 1 ,5 T o ;

- A U T O C A M I O A N E S T o ;

- A U T O F R I G O B I F l C E l b T o ;

- A U T O F U R G O N t r a n s p o r t a n i m a l e 1 6 T o ;

• A U T O B E N E t r a n s . f u r a j e 7 , 5 T o ;

Licitaţia va avea loc la sediul societăţii la data de 2 0 aprilie 1 9 9 5 orele 1 0 .

Mijloacele fixe supuse licitaţiei pot fi văzute la sediul societăţii, unde este afişat şi'regulamentui de participare la.licitaţie, preţurile etc.

K [ 2409081

:.c. TEXTILA ROJMAT s.a., cu sediul

Cluj-Napoca, str. Salcîmului nr.37, Cluj-Napoca

arpanizeazză în data de 18.04.1995, concurs pentru ocuparea următoartelor posturi:

- J U R I S T- E C O N O M IS T (se. acceptă şi studenţi în ultimul an)- E L E C T R IC IA N ÎN T R E Ţ IN E R E '- IN S T A L A T O R A P Ă , G AZ, TE R M O F IC A R E .

Cererile se depun la sediul societăţii pînă în data de 17.04.1995. Informaţii suplimentare la telefon 162538.

K(241887)

S.C. ‘ S.A.vinde pentru populaţie şi agenţi economici următoa­rele materiale de construcţii la cele mai mici preţuri: + ciment ♦ ciment alb - :♦ vâr ♦ vată siiclâ termoizolantă+ . ipsos (saltele) import+ aracet ♦ clei de oase import+ oxid de zinc ♦ bitum ̂

Totodată,'executăm la comandă orice tip de confecţii • metalice şi confecţii lemn. \IM P O R TA N T! — — — ------- ' ' "■ :SE ASIGURĂ TRANSPORTUL LA DO M IC IU U . :Informaţii suplimentare: telefon 1 4 7 9 1 6 comercial sau la sediul firmei din Cluj-Napoca,,str. Aurel Vlaieu ■ nr.18 4 (lîngă fosta IRA). . . (7 6 2 6 8 2 ) '

ANI INTS.C. "AVICOLA" s.a. Bucixreili - Filiala HD Cluj-ialiile vinde:

- COCOŞEI de. 0 zi, ra$e mixte ROSO (roşii) de la Incubaţie;. Sălijic, în zilele de 7, 10,12,14, 17,19, 21, 24, 26 şi 28 aprilie 1995.

Prejul 250 lei/buc.- GĂINI CONGfLAît, rase grele şi mixle la prelul de 2300 lei/kg. plus TVA 9%. ,

. Marfa te află în tloc la Abatorul de păsări Floreşti. Plata în numerar sau filă de CfC la rridicarea mărfii. i

Relaţii la telefonul 157366.(239875)

marţi 4 aprilie 1995 PUBLICITATE A D E V A R U Ld o C l u j

s . c . M O N T W A Y - C L U J - E N E R G I E s .a .o r g a n i z e a z ă c o n c u r s î n d a t a d e 1 0 .0 4 .1 9 9 5 p e n t r u a n g a j a r e

F O C H IŞT I

C o n d i ţ i i t - a u t o r i z a ţ i e f o c h i s t- d o m i c i l i u l s t a b i l î n C iu j-N a p o c a ~

■ ' > ’ ’ R e l a ţ i i s u p l i m e n t a r e l a s e d i u l s o c i e t ă ţ i i ,

s t r . C o jo c n e i n r* 9 3 -9 T , e t . 3 s a u l a t e l . 1 5 3 8 7 5 , 1 5 3 8 1 4 . ( 2 4 1 8 9 1 )

FONDUL DACIA FELIXa d m i n i s t r a t d e P r o i n v e s t S . A . a n u n ţă .

u r m ă t o a r e l e p e r f o r m a n ţ e f in a n c ia r e :

Valoarea la zi a titlului de participare 25.100 lei

Creşterea faţă de 1 iulie: 1994, data constituirii fondului, cu 151% (205)

f o c n z ic u n ic ă » o c n z i€ u n ic a « o c n z ic u n ic b '

s .c . SOREX s .r .L

lichidează m arfa de anul t r e c u t- textile încălţăminte - aflată în stoc, cu reduceri de pînă la 60% .

SOREX"

Cumpărăturile de "PAŞTE” pentru întreaga familie, la preţuri minime,prin magazinul "HARMONY” - P-ţa Mihai Viteazur : - n r.41 , Ciuj-Napoca.

^ (2 4 0 9 0 6 ) . : ■

B A N C A

A G R I C O L Ă s .a .

FILIALA G H E R LA JU D . C L U J

: cu sediul în Gherla, Piaţa Libertăţii nr.2, organizează . licitaţie publică cu strigare pentru vînzarea

"următoarelor active alş S.C. PRODFURAJ S.A.- ICLOO

.'■■■ ■- y -v-:. ; ! •- corp de fa b ric a re n u tre ţu r i şi m oară cu site;- locomotivă - L .D .H . - 4 5 0 C .P .; . autobene - 3 bucăţi - şoproane şi p a tu le p re fa b ric a te ; - ifron 2 0 4 D;- puicuţe ou ă to are : 7 7 .0 0 0 cap e te

■ ' Licitaţia va avea loc în ziua de 2 0 aprilie 1 9 9 5 ■ J ora 10. la sediul S .C . PRODFURAJ S.A. Iclod n r.417. ■ m în caz de neadjudecare la prima etapă, se organizează ■■ următoarea licitaţie, în 11 mai 1 9 9 5 ora 10.., ■ JJ Garanţia de participare este de 10% din preţul ■ m de strigare. B■ • Informaţii privind preţul de pornire a licitaţiei, . ■■ alte date privind activele, se pot obţine la telefoanele: . ■ . 0 6 4 /2 4 3 1 6 3 , 2 4 1 3 6 7 şi 2 4 1 5 3 6 [7 6 2 6 1 5 ] !

■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ ■ M

M A T R IM O N IA L E• Tînăr de 26 ani, student cu

apartam ent, do resc cunoştin ţă dom nişoară 22-26 ani pen tru prietenie -căsătorie. CP 1229, OP 1 Cluj. (249245)

• Domn 44 ani, doresc cunoştinţă doanjnă drăguţă, fară viciu (alcool), cu 1 copil. Rog multă seriozitate. Relaţii CP 722 OP 5 Cluj (249281)

• O doamnă credincioasă caută un domn crcdincios cu stare bună. Căsuţa poştală CP 1235 OF Cluj 1 (244233)

V Î N Z Ă R I C U M P Ă R Ă R I

• Cumpăr garsonieră în carticrul Zorilor. Tel 13-35-42. (249349)

• Vînd SRL cu spaţiu comcrcial funcţional şi dotat profil alimentar, vad bun. Tel. 12-42-38. (245970)

• Vînd sau dau în chirie casă cu 12 camere, încălzire centrală; lichidez magazain piese auto; Dacia cu reducere de 0-30%. Str. Ploieşti nr. 47 ora 8-16. (246011)• • Vînd apartament. Tel. 19-02-81. (246108)

• SC Daya contractc auto lîngă Poliţie str. Albac nr. 17, Horea 28 Agenţie Imobiliară. Tel. 13-51-92. (244269)

• Vîndapartamcnt. Tel. 13.-51-92. (244275) •-

Cumpăr apartament. Tel. 13-51- 92. (244277)

AGENŢIEÂ IMOBILIARĂ, Str.Doja 20Î tel. 1 1 8 4 9 3

r cumpAr garsoniera, apartament,. CASA. TEREN; FIRMA GERMANA. t OFER PREJ BUN. TîlEFON: 19 57 15

VÂNZÂRI-CUMPÂRÂai-iNCHIRIERI ÎNTÂBULÂRI,f ACTE REGIM URGEritĂ AGENŢIE IMOBILIARA TEH3 20 88

VÂND GARSONIERĂ Şl APARTAMENT ÎN ZONĂ BUNĂ;

TELEFON 11 22 04 '

VÂND AVANTAJOS GARSONIERĂ APARTAMENT CASĂ Şl TEREN;

RELAŢII: HOREA 24, AP.1«, CUMPĂR GARSONIERA, e , 'APARTAMENT. CASÂ, TERENg P®%TEtEFC)N'*î1 ‘22 04-' «W

• Vînd Dacia papuc 1 an vechime şi 250 mp spaţiu comercial central în Borşa Maramureş. Tel Borşa Maramureş 50577 cu interurban 991.(249149)

• Vînd teren în Ciuj-Napoca. Tel 12-12-14 orele 19-22. (249248)

• C um păr ap a rtam en t 2 camere zona centrală, A bator, H orea, Petofi, L enin , B. N. Antal. Tel 15-41-41. (249184)

• C u m p ă r a p a r ta m e n t nefinisat M ărăşti. Ofer 12-13,5 milioane, plata imediat. Tel 15- 74-37 orele 16-22. (249214)

• Vînd apartam ent 2 camere. T el 17-95-67 o re le 16-21. (249312)

• C am p ăr ap artam en t 3 camere Zorilor, str. Pasteur n r. 26 -48 , > M es tecen ilo r, Trascăului, Viilor, exclus parter sau ultimul etaj. Telefon 12-89- 07 sau 12-89-61. (249345)

■ • C um păr apartam ent 1-2 camere. O fer 8-14 milioane. Tel16-21-52. (249352) ■ *

• C um păr ap a rtam en t 3 camere, nefinis'at în Zorilor. Tel. 12-26-46. (245948)

• Vînd apartam ent 3 camere. Tel. 15-04-32 după o ra 18. (246021)

. • C um păr urgent apartam ent2 camere sau garsonieră. Ofer6-10 milioane, ocupabil imediat. Tel. 12-19-43. (246022)

• 'V înd apartam ent 4 camere finsat, ocupabil imediat^ p re ţ negociabil Str. F-cii de Z ah ăr n r. 71 ap. 4. (246054)

• Vînd urgent teren pînă la 2000mp~ zona L eşu (coada la c u lu i) p re ţ 3 D M /m p, negociabil. Tel. 057/26-5306, seara. (246075)

• C um păr garsonieră sau apartam ent cu 1 cam eră, ur-# gent. Tel. 14-50-59. (244283)

• Vînd apartam ent 2 camere parte r B-dul Muncii nr. 101 ap. 78 zilnic în tre orele 16-20. (244294)

• Pentru pretenţioşi, vînd 5000 mp teren pc Plaja 2 T arniţa, poziţie deosebită, curent, drum întreg sau lotizat. Tel 11-72-22 seara. (249308)-

• Vînd casâ şi grădină (2200 mp] înNădăşcl (14 km). Informaţii latei15-27-04 între orele 17-21. (249165)

• Vînd cabană lemn şi agregat frigorific 380 V.. Tel 19-00-09.(249193) 0' • Vînd apartament în vilă cu grădină,- telefon, str. Republicii, pentru pretenţioşi. Tel 19-44-27 orele 8-16 sau 14-78-47 orele 18- 21. (249231)

• Vînd apartament 2 camcre, 23 milioane. Str. Dorobanţilor nr. 76, Bl. Y5, sc. 5, ap. 112.(249237) .•_ Vînd apartament 2 camrcre parter

şi garaj, în Mărăşti. Tel 15-99-47 (249243)''

S o c ie ta te C o m e rc ia lă

F I N A N C I A R A P E

A C Ţ I U N I .

oferă posibilitatea persoanelor fizice să

investească pe bază de CONTRACT ÎIU AFACERI

SIGURE Se oferă 1 2 % dobîndă pe ' lună la investiţiile în lei.

Investiţie minimă 5 milioane lei.

Relaţii la te l..1 4 6 2 9 0 .

• Vînd apartament 3 camere confort1. Str. Dîmboviţei nr. 45, Bl. V l9 , ap. 50, cartier Mărăşti. (249247) - -

» • Vînd casă 2 camere confort, garaj telefon, zona P-ţa Engels. Informaţii tel 14-34-88. (249253) /

• Vînd apartament 1 cameră. Str. 21 Decembrie nr. 140, ap. 149, zilnic între orele 18-20. (249255) .

• Vînd apartament 2 camere şi 4 camere. Tel 14-71-74. (249260) •' • Vînd apartament 2 cjmere confortII. Tel 15-80-46. (249263), • Vînd casă vad bun. Tel 14-02-89.,(249276)• Domn în vîrstă, vînd apartament 2

camere eu «viagerat. Tel 17-12-00.(249277) - . 1 •. :. *V m d garsonieră. Str. Parîng n r.3 5 ap. 136, vizibil orele 17,18. (249285)

• Vînd apartament 1 cameră finisat etaj IV, pentru pretenţioşi, zona “Pasaj” Mănăştur. Informaţii str. âucegi rir. 10, ap. 53 sau telefon 16- 34-06 dupăora 18. (249289)

_ * ' Cumpăr apartament 3 camere nefinisat Mărăşti. O fer 12-14, 5 milioane, plata imediat. Tel 18-84- 85. (249293) ;

• Vînd urgent garsonieră. Str. Răsăritului nr. 109,ap. 6, dupăora 16. (249315) '• Vînd apartament 3 camere. Str. A.

Vlaicu nr. 44, ct. II, ap. 50. (249326)• Vînd apartam ent 3 camere

ultrafinisa_ţ, gara j, te le fon , în Gheorgheni, lîngă Mercur. Tel 14--17-34. (249334) V• • Vînd urgent apartament 2 camere confort I, Mănăştur. Tel 17-()4-84. (249337) •

- Vînd 2 camere ultracentral, bun şi pentru birouri. Tel 19-08-23.(249343)• Vînd garaj, Mănăştur, Baza Unirea.

Tel 17-03-16. (249353)• Vînd apartament deosebit, 3

cam ere, 'con fo rt 1, zonă bună, G rigorescu, fin isa t, p archeta t, (ne)mobilat, parabolă. Str. Mirăslău nr. 2 bl. B2. ap. 36 între orele 16-20. (245902) _

• Vînd casă Cîmpia-Turzii str. Porumbelului nr. 55, preţ convenabil Tel. 058/87-16-25; 058/86-15-11. (245939)• Cumpăr apartament 3 camere parter

str. Dorobanţilor, 21 Decembrie şi în . jur. Tel. 15-76-71. (245945) ;

• De vînzare una casâ 2 camcre, bucătăric, baie, bucătărie dc vară. Str. Ioan Huss nr. 30. (245999)

• Vînd apartament douâ camcrc în str. Tulcea nr. 21 bl. K2 sc. 4 ap. 44 et. ,2.(246005) .• Vînd cabană cărămidă, clcctricitatc,

Tarniţa, coada Lacului. Informaţii str. T. Vuianr. 145 Someşeni, avantajos.. (246007)

• Vînd urgent Dacia 1310 din 1991, garaj din beton tip Turda, nou, nemontat. Informaţii str. Izlazului nr.4 ap. 6, după ora 16. (246014)• Vînd casă 2 camcrc singur în curte,

196 mp, bun pentru birouri, depozit. Str. Zizinului nr. l 4. (246016)

• Vînd apartament 2 camere şi apartament 1 cameră zona Pata, ultrafinisate. Tel. 14-72-54 ora 18(246017)

• Vînd garsonieră zona Plopilor. Informaţii tel. 12-43-38 ora 18.(246018)

• Vînd garsonieră-confort I. Str. Ciocîrliei nr. 40 ap. 29 ,'Mărăşti.(246027)■ ■ ■ Vînd casă 3 camere cu subsol, gaz7 grădină.^Str. Valea Seacă nr. 29.(246028)• Vînd sau schimb casă cu 3 camere

cu 2 apartam ente a 2 cam erc decom andate în zona Pata- Gheorgheni. Tel. 15-12-13. (246034)

• De vînzare apartament 1 cameră,. Calea Floreşti, preţ 12 mlioane. Tel.17-34-61. (246035) .• Vînd casă cu grădină zona Oser,

bună privatizare. Tel. 14-36-97. (246037) ' ; -• Vînd urgent apartament 2 camere.

Str. Tulcea nr. 21 bl. K2 ap. 11 et. 3, zilnic dupâ ora 15. (246039)

• Vînd casă cu gospodărie la ţară. Tel. 14-25-01.(246050)

• Vînd cabană nouă cu teren, zonă de munte. Tel. 13-22-86; 13-20-78. (246066)

• Vînd apartament 4 camere garaj zona M ărăşti. Tel. 12-01-68. (246071) ^ ;' • Vînd apartament cu 4 camere, finisat. Tel. 15-93-02. (246072),

• ✓Vînd apartament 3 camere decomandate, finisat, garaj, telefon, tvcablu, et. 2, preţ 30 milioane. Tel.16-70-69. (246073) '

Vînd apartament două camere decomandate, finisat, Mănăştur (Big) Tel. 17-92-05, după ora 16. (246080)

• Vînd teren pentru construcţii în com una B aciu. T el. 13-39-75. (246082) _ ; '

• Vînd locuinţă, central, în vilă confortabilă, de 52 mp, pentru pre tenţioşi. Str. Cîmpeni nr. 16 ap. 3. (246085) . '• Vînd casă cu grădină str. Prunilor

nr. 6, tel. 12-96-48. (246093)• Vînd apartament 2 camere parter,.

cartierul Zorilor. Tel. 12-71 -88 între orele 16-21.(246098)

• Cumpăr apartament. Tel. 14-20-87. (246107)

• Cumpăr apartament 2 camere*,- Ofer 12 milioane Iei. Tel.' 17-72-80. (246112)

• Vînd apartament patru camere sau schim b cu două camere şi diferenţă, praţ 22 milioane. Tel. 17- - 0164. (244200) v

• Vînd apartament-3 camere str. Clâbucet 11 ap. 98 vizibil 17-18. (244201) ' X •• Vînd apartament 4 camere Gîrbâu

6 ap. 2 vizibil ora 17-18. (244202)• Vînd apartament 2 camere str.

Alvema 63, ap. 39 vizibil ora 17-18 ■ (244203)

• Vînd garaj din tablă. Tel. 19- 2405.(244219)

• Vînd casă cu etaj 8 încăperi plus2 holuri plus 10 ari grădină laşoseaua naţională E 60 în sat Păniceni nr. 24 la ieşire spre Huedin. Berche Avram. (244220) .

• De vînzare în cartier Andrei Mureşanu casă 2 camcre, bucătăric, baie, garaj, curte (loc de casă), şi altâ casă mică cu teren de 1500 mp pc Calea Turzii, vad excelent. Tel. 15- 85-76.(244221)

• Vînd apartament două camcrc pc str. Horea. Tel. 13-13-63. (244229)

• Vînd garsonieră str. Cojocnei nr. 23 ap. 27 miercuri, jo i, .18-20. (244230)• Cumpăr apartament două camcrc.

Rog seriozita te .-T el. .12-22-28. (244237)

• Vînd apartament cu o camcră în str. Năsăud. Tel. 15-00-97. (244251)

• Vînd apartament 3 camere confortI parter, vad comercial privatizare şi4 camere confort I e t 1 cu telefon, cartier Mărăşti. Tel. 14-59-51 şi 17- 38-70.(244255)

• Vînd garsonieră str. Cemei nr. 2 et. 2 ap. 40 orele 16-20. (244261)

• Vînd garsonieră-str. Dunboviţei 85, ap. 112 vizib il o ra ,17-18. (244262) V r•"Vînd garsonieră str. Gîrbâu 18 ap

. 12 vizibil ora 17-18. (244263)• Vînd casă str. Jiului nr. 5 sau

schimb apartament 2 camere plus diferenţă. (244265) -• Vînd apartament 4 camere, gresie,

parchet. Calea Floreşti nr. 81 bl. V5 ap. 121,preţ40milioane.Tel. 14-29- 69 .(244273)' . ’• Cumpăr apartament cu 2 camere,

ofer 8-10 milioane lei imediat. Tel.18-84-10. (2442*4)

• Cumpăr garsonieră. Tel. 12-76-07.(244296)

• Vînd 3 camere confort, etajul I, Grădini Mănăştur. TeL 194)8-23.(244311)

• Cumpăr apartament 1-2 carnete, ofer 12-13 milioane. Tel. 15-25-42.(244312)

• Cumpăr garsonieră. TeL 17-88- 25. (244324) '• Cumpăr garsonieră, apartament o

cameră. Tel. 15-49-52 str. înfrăţirii nr. 2 Cluj. (244325)

•. . V în d F ia t C ro m a neînm atriculabil T d 13-82-36. (249081) *

• V înd dubă M ercedes MB200 pe m otorină, vechime 3 ani, p re ţ avan ta jos.T el 12-70-77 sau 14- 98-30. (249201)

Vînd F ord T raz it m arfă , a i f a b r ic a ţ ie 1991 , c a p a c i ta te cilindricâ^OOO cmc. T d 17-12- 71.(249311)

• V înd V W T ra n s p o r te r izoterm a 1,5 tone şi caroserie cn_ pre la tă pen tru S av iem X um pâr a g re g a t f r ig o r i f ic p e n tr u izo te rm ă 7 t . T el 13-18-94.(249212)

• V înd A ro 10 4x4 din 1989, p re ţ inform ativ 2700 DM. T d17-07-56.(249261)

•. V în d V W b u s 19*4 neînm atricnlat, p re ţ 2500 DM. Tel 18-68-04. (249278)

> Vînd M ercedes 200E, au fabricaţie 1987. T defou 17-33- 62. (249306)

• V înd contract Skoda Form au. TeL 15-18-34. (246020)

C um păr D ad a 1300. TeL 13- 51-64.(246067)

• Vînd 5 tone cartofi săm înţa şi5 tone consum, m otor trac to r U650 şi m otor Saviem: TeL 15- 72-97.(246069)

• V înd WV Je ta 1981 diesd 4 uşi. S tr . Colectiviştilor n r. 25. (244248)

' V înd Opel Senator 2, 2 i, 1986, deosebită, înm atricnlată. Tel. 13-7159. (244256)

Vînd ieftin dubă Mercedes 207 D , s ta re im p ecab ilă , neînmatriculabilă.Tel. 13-71-59. (244257)

• V înd convenabil dubă Mercedes 207 D înm atriculată pe 12 C J.T el. 13-71-59.(244258)

• V înd cam ionctă Ivcco M aginus m otor 6000 cmc an fabricaţie 1987 tonaj 3, 5 cn prelată, platform ă ridicătoare hidraulică, volum 39 mc. Tel.15-60-78.(244295)

a d e v ă r u l .d e C l u j PUBLICITATE marţi 4 aprilie 1995 10

• V înd Iveco 3 ,4 T . Tel. 18-84- 76.(244314) -

.* Vînd Citroen Visa 1981, preţ 2000 DM. Tel 12-06-02. (249181)

• Vînd Mercedes 409D de 3 ,5 1 din 86. cu termoching'. Tel 14-11-29. (249194)• Vînd urgent camion IFA izotermă.

Tel 17-41-77 dupăora 16. (249244)• Vînd V\V Golf II 1600 diesel

1986 Informaţii zilnic orele 10-15 str. Gen. E. G rigorescu nr. M. (249254)

• Vînd mobilă, Mobra Super, oglindă veche. Tel 12-31-39 sau 12- 16-55.(249269)• Vînd componente motor Renault

14 TS. Str. Aurel Vlaicu nr. 17, Bl. V7, ap. 34. (249271)

• Vînd betonieră nouă 100 1. Vînd Dacia 1310, anul 1984. Comună Baciu nr. 549. (249274)

• Vînd Dacia 1310 TLX, an fabricaţie 1987 noiem brie, stare perfectă, culoare alb 13, preţ 4. 500. 000 negociab il. Tel 12-33-01. (249275) '

• Vînd Mercedes 190 AMG.. Telefon 15-22-30. (24927?) /

• Vînd convenabil Dacia Break 1988 Tel 13-39-73 comuna Baciu nr. 518 (249295) \

• Vînd, Dacia Break din 1993. Telefon 15-90-86'(249304) . '

• Vînd urgent, ieftin, Dacia 1410 TX an 88,4 milioane. Tel-11-28-86. (249305) ' - ' V ; '

Vînd Dacia 1100, stare de fimcţionare, 550. OOO.lei. Tel 16-59- 19! (249310) .• Vînd VW.Passat, fabricaţie 1982,

cu talon şi carte de identitate. Preţ 3. 500.0001ei.Tel 11-67-33. (249332)

• V înd BMW 316i, an 1985, înmatriculat; preţ 5600 DM. Tel 16-

' 02-08: (249336) ' T . V - ♦ Vînd tractor UTB în stare de funcţionare preţ3 m ilioane leijO ltcit avariat,ari fabricaţie 88 ,700 .000 lei; .M oskvici 408 preţ 300. 000 Ici. Tel. 18-58-47.(245754) ".• Vînd Ford Tranzit 1991, 15. 000

DM negociabil. Tel, 14-36-89; 15- 97 -20(245998) •

• Vînd Dacia 1310 culoare vişinie 1984, stare bună, 3, 3 m ilioane negociabil. Tel. 15-09-92. (246002)

; « V in d avantajos Fiat 1500 cu talon.; Str. Albac nr. 25 ap. 82. (246003);

• Vînd VW G olf diesel 1600 cmc pentru piese de schimb, 1000 DM. negociabil. Tel. 31-67-63, Turda.

• (246004)

• Vînd piese de VW Passat. Tel. 1484-01. (243272) /.

• Cumpăr talon Mercedes Cobra, omologat. Tel. 15-24-12. (244238)• Vînd Renault 5 TL, Citroen GLS

şimotorVW GolfllOOcmc.Tel. 15- 45 -14 după ora 17. (244240)

• Cumpăr Dacia 1300 an 7B-85 eventual cu defecţiuni saii avariată. Tel. 13-98-51 orele 12-22. (244242)• Cumpăr Dacia 1300. Informaţii la

tel. 16-92-71 după ora 20. (244254)• Vînd Aro platformă cu prelată nr

. Z an 88 motor de Braşov, preţ 7 milioane lei negociabil, stare bună. Tel. 12-48-94.'(244266)• Vînd Dacia Break 1310 din 86 pe

str. Migdalului'nr. 22 ap. 26 între orele 9-12 şi 16-18. (244279)• Vînd remorcă cinci tone şi plug cu

trei brazde. Tel, 13-72-81. (244289) ■• Vînd Dacia 1310, preţ avantajos,

an fabricaţie 1985. Gilău tel.'352/A. (244293) "

• Vînd Fiat Uno 1987. Tel. 16-94- 57(244319)

Vînd cauciuc nou 650x20 agricol, tractor U650 şi camere 12, 4x1 lx 28 Fiat spate U45. T ^ l .: 14^59-33.. (244323) :-

• Vînd motostivuitor 3,2 tone marca Balkankar stare funcţionare perfectă. Tel. 13-29-03. (245860)• Vînd maşină îngheţată, nouă, preţ

avantajos. Tel. 14-95-13; 14-94-09 (246101) ; v• Vînd disc şi plug, preţ negociabil.

Str, Tulcea nr. 24 bl. M4 ap. 62 (244291)

• Vînd certificate. Tel. 24-13- 54.(244049)

* V înd maşină de tricotat nr. 5 pe 80 cm._TeI 21-57-12 Dej. (249209) ■ '

* Vînd frigider şi masă de birou, stare nouă. Tel 16-53-18 seara. (249270) '

• Vînd certificate proprietate televizor color rusescTel. 19-28- 79 (246031)

• Vînd com puter 286 cu mon­ito r color/ Ega. Tel.; 15-66-20. (246070)

... • Vînd Audi 80 Turbo Diesel an 83 , 3900DM şi bicicletă Shimano Sport, 250 DM: Tel. 19-48-56. (246026)

• Vînd:' Volkswagen Scfroco an fabricaţie 1983, neînmatriculat şi Renault Trafic Diesel, 9 locuri, an 1983, ncînmatriculat. Tel. 1213-27. (246032) -

• Vînd Dacia 1300, Tel. 15-64r78., (246043) /

• Vînd VW Golf 81 diescl.şi VW Golf, benzină 80, neînnmatriculatc. Tel. 16-39-57! (246044) .• Vînd Dacia Libcrta 1993. Telefon

16-27-63.(246063)• Vînd Dacia Break 1988, 4, 4

milioane şi l^acia Berlină 1991,4,5 milioane. Relaţii latei. 18-37-08 între orele 8-10; 13rl6. (246077)• Cumpărtalon VolkswagcnTrans-

porter, motor 1714, motorină. Tel. 12-42-50. (246089)

• Vînd Dacia camionctâ 0 km, cu motor 1600! Tel. 14-95-13; 14-94- 09.(246102)- Vînd piese Golf. Tel. 15-13-55.

(246104) .• Vînd 2 planetare faţă şi cardan

scurtArolO.Tcl. 15-19-55.(246105)• Vînd Dacia 1310 TX, 1988.

Telefon 12-87-76.(246111). ' <IK*m -i) jinoCI .i.iiwiiiW

■ • Vînd televizor color tip Sport şi casetofon, ieftine. Telefon 16-67-11 dupăora 19. (249267)

• Cumpăr antenă parabolică. Tel 11-90-69. (249283) ■- -

• Vînd televizor color Cromatic. Tel 16-23-51 pînă la ora 14 sau 16- 25-45 după ora 15. (249291) ,

Vînd saltele Relaxa, chiuvetă inox, y televizor Sport, bicicletă 10 viteze,

combină muzicală, toate Austria. Tel13-78-60. (249292) ; -• Vînd televizor alb-negru Diamant

210 în perfectă stare, cadă baie şi chiuvetă bucătărie, ambele din fontă. Tel 14-25-17. (249340): " -

• V înd . boxe Unitra 75 W, amplituner Delia, pick-up Unitra. Tel.14-4605 după ora 17. (246036)• Vînd ladă frigorifică, parbriz, âlte

piese, toate noi, de Ford Tau nus. Z ilnic str. M eşteru Manole 11 (246040) ‘ .

• Vînd urgent două camere’video, noi. Tel. 14-08-61. (246086)• Vînd copiator Canon. Tel. 14-91-

50 (246096) • '• Vînd congelator 3601 rusesc nou

Tel. 14-44-27 pînă la ora 15. sau str. S latina nr. 2 bl. V 10 ap. 5 după ora 16 familia Borşan. (244008)

• <Vînd urgent televizor color Telefunkcn, combină muzicală, filtru cafca şi ladă frigorifică. Tel. 11,-03- 80 .(244245)• Vînd computcr IBM 3S6 şi laptop

Compaq SLT 286. Tel. 19-54-44. (244282)

• Vînd Tec nou, mobilă dormitor nouă, bucătărie. Tel. 12-88-18. (244315)

• Cumpăr maşină de îngheţată stradală. Insistaţi la tel. 15-28-36. (244327)

Vînd pui Caniche. Tel 16-83-67. (249268) \ /

• Vînd birou.iTel. 12-86-44. (245968)• Vînd sufragerie Luxor, nouă. Tel,

13-67-95 dupăora 18. (245969)• Vînd panouri beton prefabricat

pentru constucţii. Tel. 17-91-06. (245972) ■ '

• Vînd traverse beton cale ferată.. Tel. 12-15-61. (245982)• Vînd canapea extensibilă, îngustă

, masivă cu furnir. Tel. 13-95-36 orele 17-20. (246001)

• Vînd azotat Tel. 11-05-50. (246048) : ;

• Vînd pui caniş pitic. Str. Aurel Vlaicu nr. 54 ap, 28. (246055)

• Vînd 15 fiole Fcrrum Hausmann şi 5 Ferlecit. Tel. 14-48-22 seara. . (246061)

. • Vînd setter irlandez, vîrstă 7 luni. Tel. 17-69-03.(246100)• Vînd masă biliard. Tel. 14-18-88.

(243920)• Vînd geamantan mare cu rotile.

Tel. 15-23-59 orele 17-21. (244218)• Vînd dulap şi garnitură hol. Tel.

15-68-78.(244234) • '• Vînd mobilă cameră combinată

de culoare albă. Tel. 3fl -27-32 Turda. (244267) : :

• Vînd pătuţ copil. Tel. 17-74-71. (244299) ■• Vînd bicicletă de dame, nemţească

5 viteze. Tel. 19-90-07; 19-22.(244301) A / - ■ 1 -

• Cumpăr albine. Tel. 16-47-23.(244302) ;

• Dan în chirie casă cu 2 camere, mobilate. S tr. C arpaţi nr. 7. Tel. 13-56-17.(244227)

• Dau în chirie apartament cu 2 cam ere m ari, la parter, s i tu a ^ ultracentral, pentru spaţiu comercial, cu posibilitatea realizării accesului direct din stradă.Tel 19-04-38 (seara). (249213)

• Dau în chirie spaţiu. Str. Moţilor nr. 112.(249265) /• Dau în chirie spaţiu 35-55 mp. Tel

16-82-60. (249316)• Dau în chirie apartament 2 camere}

nemobilat, Calea Mănăştur nr. 93, ap. 39, et. I, orele 16-20. (2,49330)

• Dau în chirie apartament 2 sau 3 cam ere parter. Tel 12-88-18. (249346)• Dau în chirie apartament 3 camere

cu telefon pentru sediu de firmă, situat pe str. N. Titulescu Informaţii seara tel. 19-64-44. (245976)• Dau în chirie 40 mp în casă pentru

en gros, etc. Tel. 13-41 -04. (246013)• Dau în chirie apartament 2 camere.

mobilat, cu telefon, în Mărăşti pe valută, cu plata anticipat pe un an. Relaţiilatel. lJL-44-57,moercuriîntre orele 17-20. (246074) ■ \ . J• Dau în chirie garsonieră mobilată,

cu telefon, în Zorilor, plata anticipat pc un an. Tel. 12T73-12. (246099) i

• , Dau în chirie apartament.două camere nemobilat, plata anticipat Gîrbău 8 ap. 78. (244225) \

• Dau în chirie garsonieră pe şapte luni cu plata anticipat. Str. Bucegi nr.11 ap. 103 orele 10-16. (244286)• Caut pentru închiriere garsonieră,

apartament 2 camere sau cameră cu acces. tel. 15-79-10. (244300).....

• Caut de închiriat casă. Tel. 15-68 -78. (244235)

• Caut de închiriat garsonieră sau apartament nemobilat. Tel. 13-8896. (244239)

• Caut de închiriat garsonieră sau apartam ent cu două cam ere, cu telefon. Tel. 19-32-85, între 9-15.' (244271)

• Caut grădină de închiriat cu posibilitate de udare. Tel. 14-08-67 (244326) __________ ' : . •• '

D IV E R S E• Ofer împrumut. Tel. 31-28-85

Turda (244290)

• Dacă doriţi dezvoltarea afacerilor dumneavoastră în Iaşi'1 şi în oraşe din M oldova, agent comercial vâ s tă la dispoziţie. Sunaţi la tel 032/14-42-98 Stroia. (249127)

■ • Ţ in evidenţă contabilă pe c a lc u la to r . T e l. 13-72-25. (245845)

S C H IM B U R I D £L O C U IN Ţ Ă/ - ■ •

• Şchimb apartament 2 camere Grigorcscu cu 2 garsoniere, cartier Grigorcscu; Tel 18-13-06. (249246)

• Schimb proprietate în Turda compusă din casă '3 cam ere, dependinţe, grădină 500 mp, teren construcţie 1000 mp, cu casăîn Sibiu; exclus la bloc. Tel 069/43-13-45 (249294)

• Ofer 2 locuinţe apropiate: Cer casă cu grădină. Tel 11-45-20. (249313) ' ‘ ; ;

• Schimb apartament patru camere proprietate Braşov cu similar Cluj, exclus Mărăşti şi Mănăştur. Tel. 18-

. 05-17. (245973)• Schimb garsonieră str. Gheorgheni cu apartament 2-3 camere. Ofer diferenţă. Tel. 14-11-32 între orele 8-16. (246033)

• Schimb apartament două camcre Focşani 'cu similar sau garsonieră Cluj. Tel. 13-78-02. (244217)

•: C aut de închiriat garsonieră m obilată, cu telefon şi frigider, p înă la 100. 000 lei. Telefon 16- 76-46. (249347)

• Două studente, căutăm de în c h i r i a t " g a rso n ie ră sau locuinţă. Tel 12-73-63 înainte de m asă sau după ora 20. (249351)

• C aut de închiriat garsonieră în zona P a s te u r-Z o r ilo r - O bservator, parter, cu telefon. Tel. 12-26-46. (245947) ;

• C aut de închiriat maşină pentru taxi. Oferte serioase. Ofer 150200 mii lei/lună; Tel. 15-30- 41.(246025) . ' *

• Doresc săînchiriez garsoniera plata lunar, lei. Tel. 15-13-55. (246103) T •

• C aut de închiriat locuinţă. O fer maxim 150000 mii.Tel. 19- 09-28. (244317) : "

Ţin evidenţă contabilă la firme particulare. Tel 12-41-34. (249280)

• Student, meditez matematică clase le V-VI1I. T el 12-36-01. (249284) - ■ ; v : •

• Studii superioare, experienţă, ţin evidenţă contabilă, balanţă, b ilanţ/ Str. Bucureşti nr. 64, ap. 25 (249335)• Asociaţa de locatari Plopilor nr 67

angajăm femeie de serviciu, admin­istrator, Vulturar Jozsef str. Plopilornr. 67 bl. P5 ap. 21. (246000)

• îmi ofer serviciile ca,bucătar,în G astronom ia Italiană, preparate culinare Pizza şi peşte, Spirit dinamic, prezenţă agreabilă, cunoscător a 3 limbi. Tel. 14-3510 între orele 17- 20.(246012) ...

• Transport i-3 persoane Viena- Insbrukk în 08. 04. Tel. 17-44-16. (246019) -

• A ngajăm fem eie pentru supraveghere doi copii (3 şi 4 ani) la domiciliul nostru. Informaţii str Arinilor nr. 19 ap. 15 sau ţel. 19-34- .00, Ţarcea. (246076) ‘ ,

• înscriu maşină pe 12 SJ. Tel. 1475-57. (244228) . -

Caut bun cunoscător al limbii engleze, pentru conversaţie. Ofer 1200 lei/oră. Tel 17-60-40 sau 16- 91-00. (249338)

ÎN C H IR IE R I

• Vînd 2 tractoare ruseşti cu rcm orcă de 6 tone, an fabricaţie 1993. Tel 21-21-38. (249344)

Vînd maşini dc făcut sifon tipBucurcşti, 2 tuburi mari dc bioxid,spălător cu 2 boxe de inox, toate învaloare dc 1.700.000 lei ncgociabil.T c ll 1-39-27. (249324)

j (J.'iit-K) .im in 'J IT îiel-jaioh|

• C aut de închiriat spaţiu cen­tra l 6-8 mp, cu telefon. Tel 19- 09-28.(249262)• Dau în chiric locuinţă, spaţiu

comcrcial şi birou. Tel 15-32-45.(249220)

• Caut chiric spaţiu. Tel 19-90-09.(249221) 1• Dauînchiricgarsonicră în cartierul Mănăştur. Tel 13-35-42. (249348)

: * Dau în chirie locuinţă. Str. Marinescu n r. 22. (246097)

• Caut garsonieră. Tel 13-12-29. (249273) ■ . •• Caut de închiriat apartament cu 1

cameră ^sau garsonieră cu telefon. Ofer 100.000 lei. Telefon 19-03-06 dupâ ora 13. (249282)• Medic, caut chirie, preţ rezonabil

Tel 14-24-44 orele Î7-21. (249342)• Caut de.închiriat garsonieră sau

apartament, zonă Mănăştur. Telefon ,19-63-20 după ora 17. (249354)

• Caut de închiriat dozator suc. Tel. 16-52-89 zilnic orele 20-23. (246008)

• Inginer serios caut cameră de închiriat. Tel. 14-64-23 dupăora 18. (2^5015) ■ ■ ,

• Caut de închiriat cameră sau garsonieră pe '3 luni cartier Grigorescu-Ghcorgheni. Tel. 18-09- 86 dupăora 18. (246051)

• Student caută urgent garsonieră sau apartament cu două camcre, mobilat şi telefon. Relaţii la tel. 11- 90-38. (246083) V

• Student caut garsonieră pentru închiriat. Ţel. 15-62-93, (244211)

.jitl.) "/iiw o ij A"

• Se cere a ju to r p e n tru reclădirea bisericii din Şutu, devastată de incendiu, în contul n r. 45106012 deschis la Banca Comercială T urda. (249116) ;

• SC “Siam” SRL vinde vitrine şi grupurifrigorifice economice, cu com ponentele din I ta lia . Modelele pot fi văzute în str. Ju p ite r nr. 3, ap. 17, tel/fax 19- 04-66. (248093)

1111

li

• Angajăm cu carte de muncă vînzătoare la tonetă. Tel 19-44- 54.(249307)

• C urăţătoria chimică SC Point SRL anunţă ongrata clientelă în cep e rea a c tiv ită ţi i de curăţătorie, pe str. Potaisa nr. 10. (246041)

• Angajăm lucrări de hidroizolaţi» executate la cald şi la rece, în condiţi* foarte avantajoase. Caut asociat c u capital pentru producţie de pîine p e vatră. Caut prin asociere sau închiriez spaţiu cu vad comercial p e n tru depozit de materiale de construcţii - : Angajăm contabil cu experienţă- Informaţii zilnic după ora 19 la t e l 16-37-01. (249266) ^: • Angajăm croitorese. V indem păm înt în Dîmbul Rotund. S tr - Constanţa nr. 1-3,.tel 19-38-67; 1 4 - 73-38. (249272)

• SC “Agromec” SA Gherla, s tr-- Clujului nr. 17 anunţă concurs p en tru ocuparea postului de şef contabil- Concursul se ţine la sediul unităţii îo .. data de 6 aprilie 1995, ora 9*; Informaţii la tel 24-17-74. (249299)

• Case de vacanţă, acoperiş," mansardâri, parchet. Tel 12-20-77. (249302) . ' . .• Angajăm contabilă care să lucreze

pe calculator, salarizare deosebită, ospătare, bucătărese, zidari, zug rav i,, lăcătuşi, vînzători pentru chioşcuri. • Tel 19-07-63 după ora 18. (249333)

• Angajăm zidar tînăr 25-35 an i. - Tel 12-20-77 zilnic după ora 15. (249339) ' \ ' '• “ArminMayerReisen‘‘transportă

persoane şi colete în Germania. V iza r de tranzit Austria se asigură gratis. Tel. 064/19-50-43. (245684) ■ ^

• Execut supraetajări din lemn p c case existente. Tel. 13-22-85\între. orele 18 şi 22. (245817) . ! \• Angâjezsecretară'agent contracte,'

operator. Tel. 19-57-15. (245840) ■; ,• Angajez şofer camion şi c o n ta b il:

Str. Baia Mare nr. 50. (246023) ,• Vînd SRL X I-1994. Tel. 12 -18-;

72. (246029) ;• Angajez în probă dc lu c ru

spălătorese. Informaţii str. Potaisa n r . 10, între orele 10-16. (246042)

• Angajăm agenţi vînzări c .u autoturism. Tel. 11-05-50. (246049)

• SC Continent anunţă c lien te la intenţia de majorare a adaosu lu i, comercial de la 0-100% începînd c u data de 4 aprilie 1995. (246078) V

• Transport marfă pînă la 5 to n e . Tel.'15-79-72, avantajos. (246084)

• Societatea comercială R estaurent Corvinul angajează: bucătar calificat;

- şi vînzător tonetă. Informaţii zilnic î n < str. Primăverii nr. 12 între orele 8 -15 . 1(244224) ’ 7 ^ ;;.- ; ^) • . Institut Proiect Cluj SA anun ţă concurs pentru ocuparea unui p o s t de econom ist la s e rv ic iu l contabilitate. Concursul va avea Iqc în data de 5 aprilie 1995. Informaţii latei. 19-95-81 int. 121. (244226)

• Lucrări tîmplărie. Tel. 13-31-43. (244232) vK

• Zugrăvesc ieftin. Tel. 12-19-20' (244247) ■' . ■ ; ': • Angajăm specialist electronist pentru activitate comercială. N ecesar operare PC. Tel. 16-12-16. (244264)

• Angajăm vînzătoare. Tel. 14-57- . 08.(244292) • ; 4

• Angajez bucătăreasă' şi primitor distribuitorcupermis conducereTel. - 15-77-66! (244307)

• Vînd şi închiriez jocuri dc noroc pocker. Tel. 14-42-13 şi 14-64 -50. (244249)

• Executăm ram e morminte şi monumente funerare în 3 rate lunar. Tel. 17-33-70. (244272)

• Firm ă vinde dozatoare Sie­mens, Bosch noi, 1400 DM/buc, garanţie service. Tel., 18-84-76. (244313 )., -

• HJaluzele plastic. Tel: 16-39- Ş^.j(244321^r> in (oO iMtotp»'

P IE R D E R I

• ; P ie rd u t c ă ţe a T ekel. A ducătorului recompensă mare. Str. K ovari nr. 22 (249327)

Răcean Maria pierdut chitanţăvam ală D acia 1310 nr. 14049Ungaria. O declar nulă. (249301) V : J. • Persa Florin pierdut carnet destudent. îl declar nul. (249309),; ‘• SC' “Miderom” SRL pierdut carte

de identitate VW seriaAnr. 0552943 ,eliberată la data de 29. 11. 1993. Sed 4 d a« ;ftWă.'(2499\7)!«“ 1 nil' •’. 1 »ooil<iTr) i ţ t a i i l M •

marţi 4 aprilie 1995 PUBUCITATE a d e v ă r u l c f i e

• 9 6 “Santa Rrod-Com” SRL Dej pierdut ştam pilele şi cecurile de bancă. Sc dcclară nule. (249320)

• SC “Simpaeom-Tcx” SRL Dej pierdut ştampilă. Sc declară nulă. (249321)

• Pierdut carnct de student pe numele Bolojan Dan. II dcclar nul. (249341) f• Pierdut cod fiscal cu nr. 5271965

îl declar nul. (244250)• Pierdut legitimaţie de serviciu pc

îumele HaverA na, eliberată dcR A T ' ir. 0 1 1 3 .0 dcclar nulă. (244252)

• ' Pierdut carnet dc student pe îumele Frătescu Ludmila. II dcclar iul. (244298)

• Pierdut carnct dc student pe îumele Popescu Mihail. II declar nul. 244320)

D E C E S E C O M E M O R Ă R I

• Zdrobiţi de durere şi în veci nemîngîiaţi, anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre soţii, mamă şj soacră LUCREŢIA TO A D ER E, care va răm îne veşnic vie în sufletele noastre îndo lia te . în m o rm în ta rea va avea Ioc miercuri, 5 aprilie ora14, din capela mare, C im itirul C e n tra l . D um nezeu s-o odihnească în pacc. îndoliata familie. (P)

• Cu adîncă durere în suflet anunţ încetarea din viaţă, după o lungă şi grea su fe rin ţă , a scu m p u lu i m eu so ţ, G U IA A LE X A N D R U , p e n s io n a r P T T R , în v îrs tă de ' 66 an i. în m o rm în ta re a va avea loc m iercuri, 5 aprilie, orele 13, în Someşeni, s tr Căpitan G rigore Ignat n r. 22. Amintirea lui va rămîne* veşnic în sufletul meu n e m în g îia t. S o ţia _ A n u ţa .(249251)

• Cu adîncă durere anunţăm că iubitul nostimi soţ, tată, frate, bunic, vecin DOLIAN IOSIF a încetat din viaţă la 2 aprilie, în vîrstă de68 ani. Înm orm întarea arc loc m arţi, 4 aprilie, ora 13, de la Capela M are din Cim itirul C en tra l. Fam ilia în d u re ra tă . (249288)

* Cu profundă durere anunţăm încetarea din viaţă a iu b itu lu i nostru ta tă , socru şi bunic , IV Ă N ESC U N IC O L A E . Dumnezeu să-l odihnească în pace! Înm orm întarea va avea loc m iercuri, 5 aprilie, o ra 13, de la Capela M are a Cim itirului C entral. Familia Dr. Cârstina. (249303)

• Un gînd pios, o lacrim ă, o a m in tire ce lu i c a re a fo s t NEGREA ALEXANDRU, iubit soţ, tată şi bunic, stins din viaţă fulgerător la 74 de ani. Nu te vom uita niciodată! Dorini în pace! Familiile îndoliate Negrea şi Socol. (249328)

* Cu profundă durere anunţăm încetarea din viaţă a celui care a fo s t p ic to r C O R N E L IU POPOVICI. Înm orm întarea va avea loc în Cim itirul C entral fn 4 aprilie, la orele 15. Familia îndurera tă . (249331)

• Cu inim ii^ îndurerate ne d espărţim de iu b itu l no stru unchi, carc a fost ca un ta tă

; p e n tru n o i, V E R D E Ş GHEORGHE, în al 84-lea an al vieţii. Înm orm întarea va avea loc ţn data de 4 aprilie, orele 14, de la C apela C im itiru lu i din Cordoş. Odihnească-se în pace. Familia T an ţa Ioan şi Susana, T an ţa . M ircea şi C r is t in a . (244009)

• în ziua dc 1 aprilie 1995, Ia vîrstă de 47 ani s-a stins din viaţă după o scurtă şi grea suferinţă iubitul nostru fiu, soţ şi : tată, M IT R U C R IŞA N . D rag ă M itru ţ, m ult prea devreme m-ai lă s a t cu in im a în d u r e r a tă . Drum ul pe care te-ai dus nu are întoarcere, ia r sufletul meu nu a re vindecare. Dumnezeu să 'ţe odihnească. în veci nemîngîiaţi m am a O niţa, soţia M aria, copiii C lau d iu şi S o rin . Înm orm întarea va avea loc în data de 4 aprilie, ora 13, de la ( ja p e la N ouă a C im itiru lu i M ănăştur. (246052)

• Cu siifletul îndu rera t ne luăm un ultim răm as bun de.la iubitul n o s tru g in e re şi c u m n a t, M ITRUŢ CRIŞAN, în vîrstă de 47 ani.. L-am iubit şi nu-I vom uita niciodată Dumnezeu să-l o d ih n e a sc ă în p ace S ocrii. D um itru cu M aria, cum natul M itru cu familia. (246053)

• Cu inimile îndurerate ne despărţim de m ult iubitul nostru fra te , unchi şi cum nat ing.M OLDO VAN IOAN, din Piteşti. Odihnească-se în pace. Familia, ' F lorin, L au ra şi Doina. (246059)

• Cu nem ărg in ită du rere anunţăm încetarea fulgerătoare din viaţă a iubitului nostru fiu,'* SĂLĂGEAN ION (NELUŢU), Janum ai 38 de ani. Chipul blînd şi sufletul nobil nu îl vom uita niciodată. înm orm intarea avea loc în data de 05. 04. 1995, ora 13, la Capela M ănăştur. T ata Ion şi m am a Viorica, în veci nem îngîiaţi. (246064) - '

• M oartea nemiloasă a smuls d in tre noi pe a noastră cum nată şi m ă tu şă M E SE ŞA N FLORICĂ din V ultureni. Fie-i ţji-fîna n ş o a ră . F lo a re a , A ugustin , A ugustin , C ălin şi Nina (244214)

* în tragicul accident de aviaţie din 31 m artie de la Baloteşti a p ierit şi cel care â fost m îndria şi

^lum ina v ie ţii n o a s tră DAN ANDREI GIURGIU. M am a şi ta ta . (244223) .

* Lacrimi şi nem ărginită durere la fu lg e ră to a re a tre c e re în nefiinţă a scumpei noastre soţii, m a m ă , . c u m n a tă , m ă tu şă , NICOLAU ANA, suflet blînd şi nobil ce ne va lum ina veşnic a m in tir i le . U ltim om agiu şi înhum area în C im itirul Cordoş m iercuri 5. IV» orele 13, 30. Dumnezeu să o odihnească în p ace . S o ţu l N elu şi C ris ti . (244285) >

• Cu in im ile în d u re ra te , colectivul G răd in iţe i n r. 63, copiii şi părin ţii acestora anunţă încetarea fulgerătoare din viaţă a e d u c a to a re i ■ TUSS AI MAGDALENA la num ai 46 ani.A fost un exemplu de dăruire şi b u n ă ta te su fle tea scă .O d ih n e a sc ă -se înpaceiC oIectivul G răd in iţe i şi Comitetul de părin ţi. (244303)

* Cu durere în suflet şi regret nc luăm răm as bun de la fratele şi u n c h iu l n o s tru GUIA ALEXANDRU. Sîntem alături dc so fia lu i A na . F ra te le G heorghe, Alin, Cristi şi Lucica, nepoţii. (244304)

* Cu adîncă durere anunţăm încetarea din v ia ţi a unchiului nostru GUIA ALEXANDRU. N e p o tu l D o ru C h ic in a ş cu fam ilia. (244305)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea fulgerătoare din viaţă a iubitei noastre soţie, mam ă, b u n ică şi so a c ră T U SSA I1 MAGDALENA în vîrstă de 46" ■ani. Înm orm întarea are Ioc la Capela M ănăştur în data de 05.04. 1995 o ra 12__F am iliaîndurerată . (244316)

• Ne despărţim cu regret de cel mai bun verişor, unchfşi prieten G U IA A LE X A N D R U şi ne alăturăm suferinţei stimatei soţii Nuţa, în aceste clipe grele prin care trece. A urica, N uţa, Călin, Simona şi M itru. (249249)

• Cu m are durere anunţăm stingerea din viaţă a scumpului n o s tru u n c h i, G UIA A LE X A N D R U . N im eni şi niciodată nu-1 va putea înlocui în sufletele hoaS tre . S întem a lă tu r i de scu m p a n o a s tră m ătuşă, Aiţuţa. Ilie, M ariana, Dana şi M ihăiţă. (249250)

• Sîntem alături de scumpa noastră soră şi cum natăîn marca durere pricinuită de m oartea, so ţu lu i ci d ra g , G UIA ALEXANDRU. Nu îl vom uita n ic io d a tă . F am ilia M o ra r .(249252)

•vUltim omagiu bunului vecin N EG R E A A LE X A N D R U . C on d o lean ţe fam ilie i. Fam . M untean şi Nicula. (249258)

• Suntem alături de M arja şi copii în aceste momente grele, la despărţirea de soţul şi tatăl drag, CRIŞAN DUMITRU. Familiile S în tă m ă r ia n \ Io an şi C u ica Gheorghe. (249259)

• Cu du rere în suflet, ne despărţim de naşul nostrird raş, C R IŞA N D U M IT R U . Dumnezeu să-I odihnească în pace. Finii xO naţ Ioan şi A nuţa (249264) '

• Sîntem alături de colega noastră Boros Terez în durerea pricinuită dc pierderea mamei. Colegii. (249287)

• Cu deosebită compasiune p re z e n tă m co n d o lea n ţe le noastre doam nei învă ţă toare T rană ţJv ia , la decesul.mamei sale. Colegii de la Liceul “Nicolae Bălcescu” . (249290)

• Sîntem alătu ri de colega n o a s tră C o rn e lia M arin în m a rea d u re re p ric in u ită de decesu l m am ei sa le şi-i transm item în treaga noastră compasiune. Colegii din Centrul

•M ilitar Judeţen şi Statul M ajor de. Protecţie Civilă. (249296)

• Sîntem alături de colega noastră M aria Sfara în m area d u re re pric inu ită de decesul m am ei sale şi tra n sm ite n în treaga noastră compasiune. Colegii din S ta tu l M ajo r de Protecţie Civilă Judeţean, M u­n ic ip a l şi C e n tru l M ili ta r

' Judeţean Cluj. (249297)

• La trecerea în nefiinţă a iu b i tu lu i lo r p ă r in te , IV Ă N E SC U N IC O L A E , exp rim ăm fam iliei îndo lia te în treaga noastră compasiune, asociindu-ne la d u re rea lor. Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Ciuj-Napoca. (249298)

( * Întreaga noastră compasiune fam ilie i B riscan lo sif, g reu încercată prin dispariţia mamei şi bunicii dragi. Vecinii. (249300)

» Sincere condoleanţe familiei ing ,T ran â p e n tru p ierderea suferită. Colectivul Complexului “Agrosem” C luj. (249314)

• G înduri frumoase, lacrimi şi. flo ri p e n tru d rag a n o asfră colegă LUCREŢIA TOADERE, pe care o conducem pe drum ul eternităţii, rugîndu-I pe bunul Dumnezeu s-o odihnească în pace. Familiei îndoliate sincere condo lean ţe . C o lectivu l SC Complex M ărăşti. (249318)

• în aceste momente grele, cauzate de trecerea din acestă viaţă a dragului nostru ginereşi cum nat DAN, sîntem alături de familia îndurerată. V aleria şi Dana. (249322)

• Un ultim omagiu'celei care a fost TOADERE LUCREŢIA, fostă contabilă şefă Ia ICSAP Cluj. Odihnească-se în pace. S a la r ia ţ i i de la SC “ A rta C ulinară” SA Cluj. (249329)

• Suntem alături de prietenii noştri famlia Lilrana şi Ionică

.Săbăciag şi îm părtăşim toată durerea lor la despărţirea de nepreţuita lor mam ă. Familiile Popovici, Popa, C âm pean şi Feştilă. (245997)

• Cu profundă recunoştinţă aduc m u lţu m iri co n d u cerii Inspectoratului Slivic Cluj şi colegilor.de muncă pen tru tot sprijinul acordat în momentele de grea încercare pricinuite de trecerea în etern itate a mult iubitului, GEO CHIOREANU. Mulţumesc tu tu ro r acelora care prin prezenţă şi flori au fost a lături de mine. Elena Aron. (246006)

• Suntem alătu ri de nepoata şi mătuşa noastră T rană Livia în aceste clipe grele pricinuite de p ie rd e re a m am ei d ra g i , VEREŞIU FLORIŢA. Familiile Furcovici şi Sitaru. (246010)

• Sincere condoleanţe naşilor p rof dr."C ârstina D um itru şi Rodica Elena la decesul socrului ec. IV ĂN ESCU JS IC O L A E . F in ii B u d u şan T h e o d o r ţşi Dorina cu fam. Aflorei (246024)

• Regretăm profund dispariţia p rem atură din viaţă a bunului n o s tru coleg , C R IŞA N D U M IT R U . S in ce re c o n d o lea n ţe şi to a tă compasiunea noastră familiei înd o lia te . Colegii de la SC Mecanica M arius SA. (246030)

• îm părtăşim m area durere*a familiei F lorin M oldovan, la pierderea fratelui iubit. Sincere condoleanţe. Familia Berindea. (246060)

• Lacrimi şi flori pentru un suflet nobil şi un chip blînd cum nu mai este. Un ultim săru t celui care a fost pentru noi, NELUŢU SĂLĂGEAN, care la cei 38 ani ne-a părăsit pentru totdeauna. Iu b i ta lu i so ră R o d ica şi prietenul lui Dan, care nu tc vor uita niciodată. (246065)

• Dragă CORNEL, noi nu te vom uita niciodată. Radu, Doina şi Roxana Boroş. (246068)

• Sincere condoleanţe colegei noastre H ristca M ihaela, la trecerea în eternitate a dragei sa le b u n ic i, C IO R B E A OLIM PIA. Colectivul Serviciu­lu i In v e s tiţii P a tr im o n iu . (246079)

• D rag i Florin, sîntem alături de tine tn g reau a p ie rd e re p ric in iu ti dc m oartea fratelui d ra g . A lex an d ro , M ih a i şi M arius. (246081)

• . Sîntem alături de doamna profesoară Giurgiu Simina, în m area d u re re p ric in u ită de m oartea ta tălu i drag. Sincere c o n d o lea n ţe . d in p a r te a colectivului clasei a V lI-a B. (246087) '

• Un ultim omagiu colcgului nostru KATONA TIBOR. Sin­c e re ' c o n d o lea n ţe fam ilie i îndurerate. Colegii din Atelierul Sculârie, Tehnofrig. (246094)

• Sîntem ală tu ri de cplcga noastră Crişan M aria în aceste clipe grele, la pierderea soţului m u lt iu b i t. C o leg ii de la m agazinul “F lora” (246106)

• Colectivul blocului operator al Institutului Oncologic, Ciuj- N apoca p re z in tă s in cere c o n d o le a n ţe co legei T ussa i M agda, la decesul mamei dragi. (246109)

• C o lectivu l In s titu tu lu i O nco log ic C iu j-N ap o ca , transm ite condoleanţe^ colegei T ussa i M agda , la p ie rd e rea mamei dragi. (246110)

* S in cc re co n d o lea n ţe doamnelor Popovici, la stingerea p rem atu ră din viaţă a fiului, respectiv soţului, bunul nostru p r ie te n p ic to ru l C O R N E L P O P O V IC I. F am . C ă lian(244215) .

• Sincere condoleanţe familiei Moldovan la pierderea mamei, soacrei şibunicei dragi. Asociaţia de locatari str. G rădinarilor 14.(244216)

• Colectivul C atedrei de M an­agement din cadrul Facultăţii dc Ştiinţe Economice este a lă tu ri de familia Prof. Univ. Dr. Aurel G iurgiu în nem ărginita durere pricinuită de dispariţia tragică a unicului fiu ing. DAN GIURGIU. Sincere condoleanţe. (244222) ̂

• Sincere condoleanţe familiei celui care a fost locatarul nostru N E G R E A A L E C SA N D R U . Asociaţia de locatari bloc C3 A bator. (244231)

* C o lec tiv u l C lin ic ii de. O rtopedie, şi T raum ato log ie , exprim ă sincere condoleanţe familiei doctorului Socol T raian pen tru pierderea grea suferită. (244236)

* S u n tem re c u n o s c ă to ri rudelor, prietenilor, colegilor şi tu tu ro r celor care au fost a lături de noi în ceasul despărţirii de d ra g u l n o s tru FL O R E S C U TRA IA N . F am ilia în d o lia tă . (244241)

* C olectivul C a ted re i de C on tab ilita te este a lă tu r i de îndurerata familie Prof. Univ. Dr. Aurel Ioan G iurgiu,în aceste ' momente "grele, transm iţîndu-i sincere condoleanţe. (244243)

• Colectivul Catedrei de Finanţe este alături de îndurerata familie P ro f. U niv. D r. A ure l Io a n . Giurgiu în aceste grele momente, t r a n s m iţîn d u - i s in ce re condoleanţe. (244244)

• Colectivul Catedrei de Limbi M oderne Aplicate a Facultăţii de Ştiinţe Economice este a lături dc d is tin su l p ro feso r d o c to r A urel G iurg iu în m om entele grele prin care trece, pricinuite dc pierderea fiului drag. (244246)

* S incere co n do lean ţe şi în treaga compasiune colegului no stru M oldovan T iberiu la trecerea în nefiinţă a tatălui său. Colegii din cadrul atelierului de proiectare P2 Unirea. (244253)

• B iroul Consiliului Profesoral, personalul didactic, personalul a d m in is tr a t iv şi- s tu d e n ţii Facultăţii de Ştiinţe Economicc a Universităţii “Babeş-Balyai” C iuj-N apoca, sunt a lă tu ri de distinsa familie Prof. Univ. Dr. A urel Ioan G iurgiu în accstc clipe triste şi dureroase pricinuite de pierderea fiului d rag . Sincere condoleanţe şi în treaga noastră compasiune îndureratei familii. (244259) ... ■"

• S incere condo lean ţe şr în treag a noastră com pasiune m ult încerca te i fam ilii Prof. Univ. Dr. Aurel G iurgiu în aces­te triste şi dureroase momente. Prom oţia 1969 a Facultăţii de Ş tiin ţe Econom ice d in C iuj- Napoca. (244260)

• Sentim ente în d o lia te şi g înduri de compasiune pentru Agneta şi Florin M unteănu Ia p ie rd e re a b u n u lu i lo r ta tă . F a m ilia C o rn e liu C ochec i. (244280) •

• Sinccre condoleanţe dragei noastre tanti Mili şi prietenilor noştri Delia şi Traian Socol.Nelu şi C arm en Jucan . (244284)

• Un ultim omagiu celei care a fost TOADERE LUCREŢIA şi condoleanţe familicL Colectivul C om pletului Someş C afe Bar SRL C luj (244287)--- ------— -----— ------>---- — -------

• Un ultim omagiu» unchiului nostru GUIA ALEXANDRU.- ţie - iţă r în a uşoară.N epotul Gigi şi C orina din Zalău. (244306) -

• Un ultim omagiu celui care a fo s t ' IO N E SC U A D R IA N . Violeta, A lexandra şi George. (244309)

• Un ultim om agia fostului nostru coleg, maistru SZIKSZAI IU LIU . Colegii din C en tra la G rup 4 instalaţii. (244310)

•”în 4 aprilie seîm plinesc 10 ani decînd a plecat fu lgerător dintre noi scum pa noastră soră, CHIŞ MARTA, născută Fizeşan, din C ătina Dumnezeu s-o ierte şi să se odihnească în pace. F ra ţii losif, M ircea, Anisia cu familiile?* (249128)

• Un pios om agiu celei care a fost LUNCAN MARIA, Ia 13 an i de la t r i s ta d e sp ă r ţire . Familia. (249319)

• Doi ani de la trecerea în nefiin! ă a soţiei şi mamei de o deosebită ■ g e n e ro z ita te şi n o b le ţe sufletească, BÎRDOG ELENA. Veşnică va fi am intirea ei. Dormi în pace suflet d rag . Fam ilia. (246047)

• Se îm plineşte nn an de zile de la m o artea scum pei noastre m am ă, so a ţră şi bnnicâ GHIC M ARIA JEN IC A . Odihnească- se în pace. Fam ilia Clrişan Gelu, M arian a , M ir io a ra şi G ina. (244297)

• Se împlinesc şase ani de cînd ne-a părăsit iubitul nostru frate, c u m n a t şi u n ch i B O C O Ş AUGUSTIN. Nn te vom uita niciodată..Puiu, Luci şi Diana. (244322)

• Vom p&stra în suflet un loc dc lumini şi vcşnică ncuitarc, chipului drag al ccici carc a fost scumpa noastră fiic i, soră şi cumnată, RODICA POPA, dc la a cărci dispariţie sc împlinesc azi, şase ani. Părinţii, Ticâ, Mariana, Dorin. (246090)

A D E V Ă R U Ld e C l u j SPORT marţi 4 aprilie 1995 1 2 ]

Divizia naţională «te (otbal

"remize”, Sîmbătă, 1 aprilie a fost "ziua păcălelilor ".Bilanţ sl3b pentru oaspeţi: doar "remize”, Ia Braşov, Constanţa şi S ib iu (u ltim a fiind mai sem nifica tivă , ”B ătrîna Doamnă” obţinînd un punct foarterpreţios în tentativa de a evita retrogradarea sau... barajul). Bilanţul putea fi de cinci, dar la Ploieşti, bistriţenii au fosf’ păcăliţi” de două penalty -u ri ia r la B ucureşti, ”U” ti fost "păcălită” de arbitrul C. Toma (Piatra Neamţ) care a p re lung it partida cu 4 m inu te ,-p înâ ce Sportul Studenţesc a marcat, in extremis, golul victoriei (pentru clu jen i "m etoda” are an tecedente^ ' cînd 'to t în

-"prelungiri”, în tur, în partida ou FC Naţional, gazdele au obţinut egalitatea). Pe scurt despre partidele etapei cu numărul 22. .

F .C . B raşov - S teau a 1-1. După o repriză albă, campionii au deschis scorul prin Militaru (60), gazdele reuşind să egaleze prin Vase (79, din penalty). Bun şi un punct cînd s ta i: pe vulcanul din subsolul clasamentului. - ' -

Dinamo - F.C. A rgeş Dacia 4-0 .T rupa lui Remus Vlad şi-a luat o revanşă netă pentru înfrîngerea din tur, prin golurile marcate de M.Savu (5), M.Ivan (50 şi 88) şi Mateuţ (80). Piteştenii se remarcă prin uşurinţa cu care încasează goluri, cele 33 primite pînă acum, situînd formaţia din Trivale pe locul 13.. Universitatea Craiova - F.C .M aram ureş 6-1. Galop de sănătate pentru studenţii din Bănie şi scorul etapei prin golurile marcate de Craioveanu (.14, 35 şi 85, primul din penalty), R.Niculescu (21), Stîngă (43) şi C ristescu (45). C e-i drept, "m asacru l” stfferit de băimărenii lui Ion Sdrobiş s-ă datorat şi faptului că din minutul 18 F.C.Maramureş a evoluat în inferioritate numerică, Kemenes recepţionînd un-^-roşu”. Golul de onoare al bâimărenilor l-a marcat Ghindă (41).

Spo rtu l S tudenţesc - ”U” 1-0. în momentul cînd de pe celelalte stadioane se facea bilanţul anunţîn- du-se, finalurile de partide, crainicul-reportrer R.T., în cea de-a cineea intervenţie a in tra t brusc "în direct” anunţînd câ în minutul 94’(al patrulea din prelungirile dictate de arbitrul C-.Toma) Vochin a m arcat golul victoriei pentru studenţii din Capitală, după care partida a luat sfîrş it. Cam tard ivă v ictoria pentru Sportul Studenţesc, egală cu un piramidon la un picior de lemn.

R a p id - E lec tro p u te re 1-0. Debut pentru Sorin C îrţu în calitate de cîrm aci principal al garniturii giule'ştene. Succes la lim ită prin golu l m arcat de Constantinovici (39) şi multe ratări la ambele porţi (mai multe la cea a craiovenilor unde s-a remarcat Rinder

prin intervenţiile sale salutare).Petrolul - G loria 3-2. Meci de infarct: 1-0 pentru

"găzari” (Pîrlog, min.25); 1-1 (C.Popa, noua achiziţie care în minutul 56 a materializat o pasă de larZegreanu urcat în atac); 1-2 (Safta, la o fază similară a golului anterior, în min.70); 2-2 şi 3-2 (goluri date de Toader, ambele prin două penaltyuri acordate "găzarilor” de arbitrul Fl.Chivulete). La bistriţeni patru absenţe de marcă: Mironaş, Balaur, Ilie Lazăr şi Răduţă (motivul nu-1 ştim).

F.C. Inter - UTA 0-0. Iureşul sibian ita putu perfora defensiva arădană şi "Bătrîna Doamnă” a cucerit un punct dc aur. '

F .C . F â ru l - F .C . N aţional 1-1. Dinu a marcat pentru constănţeni (38), "bancarii” reuşind să egaleze prin Stancu (86), victoria gazdelor transformîndu-se în "remiză”.

Oţelul - Ceahlăul 3-1. în ”campania(de primăvară”, eficientă şi la obiect,’gâlăţcnii au mai adăugat 3 puncte, victoria fiindu-le uşurată de faptul câ din minutul 12

, nemţenii au jucat în inferioritate numerică (Axinia II primînd un "roşu”). Succesul a fost parafat în prima repriză prin golurile marcate de Luţă (34), Cornea (37) şi Vali Ştefan (44). Cu om în minus, nemţenii au redus din handicap prin Murariu, (84, dar era prea tîrz iu ).,

Clasamentul1. Steaua ‘22 14 ' 6 2 43-14 482. Univ. Craiova 22 , 13 4. 5 50-22 433. Dinamo 22 12 3 7- 40-26 394. F.C.Naţional . 22 1 1 ' 4 7, 46-34 37-5: Rapid * 22 11 3 8 29-25 366. Petrolul 22 10 5 t 31-26 357. F.C.Argeş 22 11 2 9 27-33 ■ 35'8. Ceahlăul 22 9 5 8 32-31 329. Inter Sibiu 22 10 2 10 32-35 ; 32ÎO.’F.C.Farul , 22. 9 5 8 29-32 3211.Oţelul Galaţi .22 8 7 ' 7- .3 4 -3 2 3 i12.”U”Cluj 22 9 4 9 26-26 3113.Gloria 22 9 3 10 ''40 -38 -• 3014.F.C.Braşov 22 ■ 5"" 8 9 21-32 ; .2315.U.T.Arad 22 4 7 11 15-39 19;”16. Electroputere 2 2 , 5 3 14 16-30 18'17.Sp.Studenţesc 22 \ 3 f : 12 15-30 ; 1618.FC Maramureş22 . 3 -6, 13 22-43 ' 15

E tapa a 23-a-(sîm bătă, 8 aprilie): FC Naţional - Rapid (1-2), Electroputere - FC Inter (0-4) U.T.Arad - Sp.Studenţesc (1-1), Ceahlăul - FC Farul (1 -3), FC A rgeş: P e tro lu l"^0-5), G loria-O ţelu l (0-0), FC Maramureş - Dinamo (0-2), Steaua - Universitatea Craiova ( f - l , derbyul etapei) şi ”U” - FC Braşov (0- 1). în paranteze rezultatele din tur.

-' ■ Victor Roman

D i v i z i a B d e s o t b a l '

lSeria a 4-a, Etapa a 24-a^ Conjudeţeana noastră, echipa sticlarilor din Turda, continuă lupta pentru a evita retrogradarea. Duminică, ea a învins pe ocupanta locului 3, AS Sighetu, mai clar decît o arată scorul, v ictorie care o saltă un loc în clasament Acum situaţia la "adevăr” a candidatelor la părăsirea diviziei B cste A vîntul (-19), CPL (-19), Cavnic (-12), Pecica (-7), Oaşul (-5) şi Sticla (-7). Deci şanse sînt, ele trebuind valorificate.

Rezultatele etapei: Minerul Cavnic - Olimpia Satu Mare 1-2, CPL Arad - Parîngul Lonea l - l , Laminorul Zalău - AS Paroşeni Vulcan 2-0, Metalurgistul Cugir - West Petrom Pecica 6-0, Avfhtul Reghin - Minerul Sărmâşag 1-3; Minerul Uricani - Chijnica Tîm âveni 3-2, Motorul IMA Arad - Minaur Zlatna 0-2, Minerul Lupeni - Olimpia Salonta 3-0, Sticla Arişul Turda - AS Sighetul Marmaţiei 2-0, Oaşul Negreşti Oaş - FC Arad

.2 -0 . ; ; r ̂ Clasamentul' i

Etapa viitoare (duminică 9 aprilie): Olimpia Satu-Mare - CPL (2-1), Parîngul - Laminorul (0- 3), AS Paroşeni - Metalurgistul (0-4) West Petrom- Avîntul (1-6), SănnăşagUricani (0-2), Chimica- IMA (.1-4), Minaur - Lupeni (1-3), Olimpia

■ Salonta - Sticla (0-0), AS Sighetu - Oaşul (2-2), FCArad - Minerul Cavnic (1-0). în paranteze rezultatele din tur..

' Eugen Hang

A gresorul lu i Selesz a fost

condam nat la doi ân i do în ch iso a re

Agresorul cunoscutei tenismene Monica Selesz, germanul Guenther Parche, a fost condamnat luni, de. un tribunal din Hamburg, la doi ani închisoare cu suspendare - informează France Presse şi Reuter.

Tanca a făcut dreptate

Unirea - Metrom 1-0 (0-0)„M inutul 90 al partidei, ta n c a execută impecabil

penalty-uJ dictat de arbitru, faeîndu-i pe braşoveni să "m uşte” gazonul de disperare! Ce a. fost însă pînă în acest minut? în primul rînd o partidă de mare luptă, gazdele dorindu-şi cu ardoare v ic to ria , oaspeţii baricadîndu-se în apărare, aşteptînd încă din primul minut... floierul final. Dejenii au făcut totul pentru a înscric, dar.au primit o replică puternică, braşovenii fiind practic, timp de 89 de m inute, de'rietrecut în apărare. Replica lor a fost foarte puternică, dar după cum am subliniat, doar în apărare, pentru că puţinele contraatacuri pe care le-au avut pe parcursul meciului nu s-au soldat nici măcar cu uii şut pe spaţiul porţii. Jocul de ”betonare” al apărării a stînjenit acţiunile ofensive, formaţia dejeană reuşind de puţine ori să pună în real pericol poarta braşoveană. Prin urmare, în cea m ai m are parte a tim pulu i s-a ju ca t în tre centrul terenului şi careul de 16 metri braşovean.

în m inutul 2 C ostică O lariu a şutat puţin peste transversală. Cîteva minute mai tîrziu, Tanca execută im pecabil o lovitură liberă de la aproxim ativ 25 de metri, portarul Măsar respinge cu greu în faţă, de unde un apărător braşovean degajează în corner. Pînă în m inutu l 58 nu am mai notat nici o fază cît de cît pericu loasă. în acest m inut în sâ , F lorin M anea expediază de la 3 metri balonul cu capul, dar Măsar

respinge,cu un reflex formidabil. Douâ minute m a tîrziu, acelaşi Florin M anca pătrunde în c a r e u ^ s t cosit de un apărător, arbitrul are o primă inţenţied

a fluiera penalty, dar, venit din spate, Pîrvu co.ntinu faza şutînd pe lîngă poartă. în rtiin.70, Ghiţă Albu, a fk uşor la teral s tînga în careu l braşovean, ş u te a z milimetric pe lîngă poartă. Şi în sfîrşit, în minutul 9C cînd spectatorii se şi împăcaserâ cu ideea unei "rem ize’ Sălâjean centrează de pe stînga în careul o a sp e ţii01 Fărcaş se înalţă peste întreaga apărare şi trimite cu c a p t spre poartă. Iniţial am fost tentat să cred că va fi o tn in g fără;probleme pentru portarul braşovean. Mocanu, c a r. prin plasament îşi "masca” propriul portar, r e s p in g ' balonul cu mîna şi centralul C.Rusu nu a ezitat şi a a ră ta ferm punctul de la 11 metri. A executa un p e n a lty *'■ ultimul minut de joc, cînd scorul este egâl, nu e s t e < sarcină uşoară. Să-l lăsăm deci pe Marius T a n c a -s ; povestească: ”Am potrivit mingea şi mi-am luat p u ţ i ' elan. în toată viaţa mea de fotbalist am ratat un s i n g u 11 metri. Era culmea sâ o fac acum a d o u i oară. A i executat finuţ, la semiînălţime. Portarul pornise d e j : în celălalt colţ” . Imediat după gol arbitrul a f l u ie r a sfîrşitul partidei. ' ' ' ; .< ■

Formaţiile: Unirea: Ceclân-Estinca, T rich ineci,P raţ; (58 Pîrvu),Fărcaş, Dos&n - Olariu, .Tanca Zâne, (8 ? Sălăjan) - A lbu, M anea; M etrom : M ă s a r -N e a g u Mocanu, Gîta, Luca (86 Rosenblum), S eitz-M ire io iu Dîrvărean, Bona-Decu, Clinei. A arbitrat bine C .R u s i (Focşani), ajutat la tuşe de D .Badea (B ucurcşti) Ş C.Fecioru (Buzău). ~ v :

1 M ihai H ossu

D iv iz ia A de fo tb a l

.1-S e ria I: B ră ilen ii a u d e tro n a t pe FC S e lena

S e ria a I l-a : ”P o li” T im işo a ra fO p u n c te for

Etapa cu numărul 22 a fost marcată, în scria I, de detronarea fostului lider; FC-Selena* dc către Dacia Unirea Brăila care a preluat şefia clasamentului graţie golaverajului mai bun; în seria a Il-a, "Poli” Timişoara îşi continuă, seniorial, parcursul de regularitate, avînd acum 10 puncte for faţă de următoarele două clasate. .Bilanţul general al.etapei: 14 victorii ale gazdelor, 3 "remize” şi o. singurâVictorie a oaspeţilor, 37 goluri marcate de gazde şi numai 8 de oaspeţi (defalcare pe scrii; 18-2, respectiv 19-6). Rezultatele.

• SE R IA I : "P o li” Iaşi - Po iana C îm pina 3-0 (neprezentare), FC Acord Focşani - FC Selena Bacău 1-1. (şi elevii focşăneni s-au răzbunat pe fostul lor profesor,- C. Orac, "remiza” obţinută detronîndu-i pe băcăuani de pe primul loc), Dacia Unirea Brăila - FC' Bucovina.Suceava 2-0 (şi marşul îndrăcit de urmărire al brâilenilor le-a adus prim ul loc, deocamdată ”la, m ustaţă”), Portul Constanţa - Rocar Bucureşti 1-0, Dacia Piteşti - Cetatea Tg. Neamţ 1-0, Flacăra Moreni - FC Constant Galaţi 3-1, Metalul Plopeni - Steaua Mizil 0-0, Callatis Mangalia - FC Vîlcea R.Vîlcea 4-1 şi Faur Bucureşti - Gloria Buzău 3-1. Ordinea în clasament: Dacia Unirea 49 (golaveraj 52-11), Selena 49 (45-16), "Poli” Iaşi 40, Cetatea’38, Dacia Piteşti 35, Bucovina 35, Plopeni 32, Poiana 32, Portul 30, Faur 29, Gloria Buzău 29, Acord 28, Mizil 27^ Constant 27, Flacăra 25, Rocar 25, Vîlcea 23 şi Callatis 14_puncte. ^ /

© SERIA A 2-A: CSM Reşiţa - Jiul Petroşani 3-0 (succes parafat în prima repriză prin golurile marcate de Marinescu, Stroia şi Doană), ASA Tg.Mureş - Unirea Alba-Iulia 0-0 (exact ca şi în tur), ICIM Braşov - Gaz Metan Mediaş 3-1 (Dudău din 11 metri, Ghindaru şi' Keresztes, respectiv Şomfalean - autorii golurilor), ”Poli” Timişoara - IELIF Craiova 5-0 (goluri date de

Călin în min. 45 şi 68, Roco, Băban şi Contra m m in .75 , 78 şi 88, ultimul din 11 metri), Unirea Dej - M e tro m 1 Braşov 1-0 (amănunte în cronică), FC Bihor O r a d e a - CFR Ciuj-Napoca 3-1 (Sălăjan, V.Pop şi B undea a u marcat pgntru orădeni, Iepure pentru clujeni), A rm ă tu ră Zalău - Gloria Reşiţa 1-1 (Mariş, respectiv Marcu a u t o r i golurilor), Phoenix; Baia Mare - CFR.Timişoara O (am bele goluri sem nate O tim an în min.78 ş i - 8 5 ) Tractorul - Corviiiur3-l (derbyul etapei, care m e n ţ i r u

, deschisă lupta pentru locul secund care dă d re p tu l li baraj; M. Gheorghe, din 11 metri, Isăilă şi P e tru ş a< marcat pentru braşoveni, Mitrică pentru h u n e d o re n i)

s C lasam entul .

1. ”Polt” Timişoara 22 .16 4 2; 57-15 5 22. Corvinul Hunedoara 22 ,13 3 6 52-23 ; 4 23. Tractorul Brăşov 22 13 3 6 33-19 4 24. ÂSA Tg. Mureş 22 10 5 7 32-26 3 55. CFR Timişoara 22 10 5 .- 7 27-26 : 3 56. Jiul Petroşani 22 11 0 11 34-35 3 31. Gloria Reşiţa 22 10 3 9 25-27 3 38. FC Bihor Oradea 22. "10. 2 10 31-30 3 29. Gaz Metan Mediaş 22 9 4 * 9 29-20 ; 3 110.Unirea A.Iulia 22 9 4 9. 22-19 ' 3 111.Metrom Braşov 22 10 T 11 22-24 3 112. CSM Reşiţa 22 8 7 7 19-23 3 113.Unirea Dej . 22 9 3 10 30-29 3 014.ICIM Braşov 22 9 2 11 25-25 2 91'5.IELIF Craiova 22 8 3 J1 31-34 2 716.CFR Cluj-Nâpoca 6 4 -12 26-45 2217.Phoenix B.Mare 22 4 5 13 10-42 1718.Armătura Zalău 22 ■2. 4 16 L4-57 1G

Etapa a 23-a (sîmbătă 8 aprilie): CFR C lu j-N apoc - U nirea Dej (1-2), M eţnyn - "Poli” (1-3), I E L I F Phoenix'(O-O), Gloria Reşiţa - FC Bihor (0-3), U n i r e Alba Iulia -C SM Reşiţa (0-1), Jiul - Armătura ( 3 - 2 ' Gaz Metan -A SA (1-3), Corvinul - ICIM (0-1) şi C F ] Timişoara - Tractorul (0-2). în paranteze rezultatele d i Tur. '■

Rom eo V. C îr ţa n

1. M inaur.Zlatna 242. Parîngul l o n e a 243. AS Sighetu • .'244. Olimpia S.Mafe 245. M etalurgistul 24 -6. Chimica 247. Olimpia Salonta 248. Laminorul 249. Minerul Uricani . 2410.AS Paroşeni * 24 11.IM A Arad 2412. Minerul Lupcni 2413.FC Arad 2414.Mincrul Sărmâşag 24 15.0aşul Negreşti 24-

■ 16.Sticla Aricşul 2417.West Petrom 2418.Minerul Cavnic 2419.CPL Arad 2420.AvJntul 24

18 13 13 1313 0 '1 1

3 2

1 54 7-3 81 10

121212 1 12 1 13 1 1 1 2 11 1 10 312-1099865

9 10 11 1110 11 12 11 11 13 13 13 13 16 17

70-22 52-30 45-23 , 54-3741-28 47-3631-3335-3442-4541-3642-33 40-46 40-47 29-4132-6136-42 31-52 26-34 26-44 23-59

554342 '40393938 .373736*35343333*312929272017

x Echipc penalizate cu cîte 4 punctc

D iv iz ia C d e f o t b a l

Etapa a 20-a

O a s p e ţ i i n - a u c u c e r i t

n i c i u n p u n c t !în prem ieri pentru acest campionat, oaspeţilor nu

le-a-revenit n ici un punct. A ceasta s-a datorat şi echipelor C ondor T ehnofrig , M otorul IRA şi' Metalurgistul, care în calitate de gazde, au obţinut v ictorii în faţa unor adversari m ai b in a clasaţi. Fruntaşele clasamentului au realizat victorii scontate, cu menţiunea câ liderul, Ind. Sîrmei, a surclasat pe ASA Victoria, o echipă de fnîhte a seriei.

Rezultatele etapei: Cimentul Turda - CONSAUR Cj- N. 3-1 (5-0), Ind: Sîrmei Cp. Turzii - ASA Victoria Someşeni 5-1 (3-0), Clujana Cj.N. - CFR II Cj.N. 4 - 0 (5-2), Condor Tehnofrig Cj.N. - Arieşul Cp.Turzii 2-1 (3-1), Motorul IR A ^j.N . - ASA Electroceramica Turda 1-0 (0-8), Metalurgistul Cj.N. - Minerul Ocna Dej 2-1 (1-0), Minerul Aghireş - ”U” CUG Cj.N. 1-0 (2-2), Olimpia Gherla - DROMEX Cj.N. 2-1 (4-0). în paranteze sînt trecute rezultatele dintre echipele de juniori.

Clasamentul

1. Ind. Sîrmei 20 16 22. Olimpia 2 0 1 6 13. Clujana 204. Aghireş . 205. AŞA Victoria 20.6. Cimentul 207. DROMEX 20 8 'O cna Dej - 209. ”U” CUG 2010.Arieşul 20,11.Consaur 20 '6 -3 1112.ASA Electroceramica 20 6 113.Condor Tehnofrig 20 5 314.Metalurgistul 20 4 2 15.IRA _ 20 4 1 16.CFR II 20 2 f

345 7 2

8 2 7 4 6 ' 3

70-2061-1461-1847-2036-2135-1536-24 28-32 45-32 32-43 21-34 26-55 31-51 25-44 23-72 14-96

5049454038373526252121191814137

Etapa viitoare (vineri, 7 aprilie): CONSAUR - Ind. Sîrmei (1-3), AŞA Victoria - Clujana (0-2), CFR II - Condor Tehnofrig (0-4), Arieşul - IRA (0-2), ASA Electroceramica - M etalurgistul (2-2), Ocna Dej - Aghireş (0-1), Dromex - Cimentul (0-0), ”U” CUG - Olimpia (1-3). în paranteze - rezultatele din tur. ;

Eugen Hang

Incidente l a i G uim ares i

Un număr de 15 persoane au fo s t rănite şi alte două arestate, dum inică seara, ca urmare a incidentelor dintre suporterii echipelor portugheze de fotbal Guimares şi F.C. Porto.

Potrivit presei sportive lusitane, suporterii lu i F.C. Porto au forţat-., intrarea pe stadion, dedîndu-se la acte de vandalism . Ei i-au 4atacat p e suporterii locali, m otiv pentru care partida a început cu o întîrziere de 15 minute.

Incidentele au continuat şi după" începerea jocului, iar fotbaliştii oaspeţi - nu au putut părăsi stadionul pînă la primele ore ale dimineţii de luni.

Au fost distruse mai multe maşini ş i .magazine, poliţia opcrînd două arestâriîn rîndul suporterilor locali.

13 marţi 4 aprilie 1995 SPORT A D E V Ă R U L ,gfle O l u j

C a m p iâ n a tc lc N a ţ io n a le d c b a s c h e t

*̂1 S t a g i u n e a s e î n c h e i e a z i

fi d a tă , în p a r t id a cu n r .5 , p rogram ată azi (de la ora 17) la

*" T îrg o v işte . S itu a ţie id e n tic ă în disputa pentru locurile 3-4 (A cro - B .C .A rad 2 -2 0 si 5-6 (S om eş D e j - F a rte c B raŞov 2 -2 ) , partidele decis ive fiind găzduite de C apitală şi m unicipiul Dej. în c o n tin u a re - c la s a m e n tu l se prezintă astfel: 7. Rapid, 8. Crişul, 9 . S p o r tu l S tu d e n ţe sc , 10. U n iv e rs ita te a C ra io v a , 11. O lim p ia B u cu reşti, 12. V ilm ar R m . V îlc e a . A u re tro g ra d a t O lim p ia si V ilm ar.

C lasam en tu l fin a l al D iviziei- m a s c u lin e A : 1. C S U -F o re s t

[n s e a ra de a z i, u lt im e le ;unoscute, în speţă cam pioana rece rii fe m in in e p re c u m şi linea u rm ătoare lo r 5 c lasa te , ată clarificate, ed iţia cu nr.46 C am pionatelo r N a ţio n a le de chet va deveni istorie, inala fetelor, începută în Sala

orturilor “H oria D em ian” , cu na victorii ale studentelorde la ’ Dacia Felix ACSA (77-69 si 5 8 ), a c o n tin u a t s îm b ă tă şi

m in ică la T îrgovişte, unde în a a 2500 de spectatori, gazdele ţe lu l T îrg o v işte ) au c îş tig a t

60 si 65-54) partidele cu nr.3 1. La scorul de 2-2, decizia va

S ib iu , 2 . S te a u a , 3. “ U ” S .M .Invest C luj, 4. D inam o, 5. E lb a T im işo a ra , 6 . F a r u l , -7. SO CED B ucureşti, 8 . R apid , 9.

•P ro g re su l P lo ie ş t i , 10. W es t P e tro m A ra d , 11. S p o rtu l S tudenţesc, 12. U n iv :L ic .B ihor O radea. A u re trog rada t Sportu l S tudenţesc şi L ic. B ihor.

în in te n ţia d e a p re lu n g i a c tiv i ta te a c o m p e tiţ io n a lă a d iv iz io n a re lo r A şi B (d u p ă încetarea întrecerilor respective), F .R .B aschet o rganizează “C upa fe d e ra ţie i” . A c e a s ta v a în cep e după 15 aprilie , ia r da ta p rec isă v a fi cu n o scu tă d u p ă ce v o r fi prim ite înscrierile a căror term en lim ită este 5 .aprilie.

(M .I.R ) .

h a ”U” SM la un pas de o mare victorie

R o m r a d ia to a r e B f t is o v - ” U ” SRH 3-2 (-10, -10,8,10,10)

î i ’

p a c ă băie ţii ”U ” A rd a f dau sem ne de oboseală , |io tiv a te după un parcurs plin , cu m ulte reuşite), a lte le ” U ” SM s în t în m în ă în a c e s t f in a l de u |m pionat, anun ţînd o ca lifica re de m u lt dorită .

S îm bătă, 1 aprilie , la B raşov, în p rim a în tîln ire n m a n şa I a p la y -o ff -u li ii fe m in in , ” U ” SM in te a -F ra n c iu c -S tă n e sc u /S a v u ) -( D ra g o s te / ărgineanu - Sasu - M ilitaru/Florescu) ă avu t cea ii bună evoluţie înţr-un m eci susţinut în deplasare faţa unei echipe braşovene cotată printre favorite, ujencele şi-au adjudecat fară drept de apel primele uă seturi, au condus cu 5-10 în setul IV, pe fondul ui spec taco l vo le ibalistic ex traord inar! A unui îitraj im pecabil a l b rigăzii bucureştene M arian im a te - M ugur N ico lau" D ar şi p e fo n d u l unei îerii braşovene ostile clujencelor, ga lerie lipsită tălr-plăy de la prima la ultima m inge (obscenităţi, ■

ju ră tu r i , a ru n c a re c u m o n e d e în ju c ă to a re le

noastre).P ro g ram u l p la y -o ff-u lu i m ascu lin şi fem in in

pen tru z iu a de m iercuri, 5 aprilie, este im nâtorul: o ra 17.30: ”U ” A r d a f - ’TJ” C raiova (m ); ora 19: ”U ” SM - R om rad ia toare B raşov.

D iv iz ia ” B ” : C on is C luj - G răn iceru l S ighetu M annaţiei 2 - 3 (10, -9 ,1 1 , -3, -15). M eciul în sine, contînd pen tru etapa a X V II-a, penultim a la băieţi, n e -a co n v in s c ă ş i 'e ch ip e le ”m ic i” se p o t opune favoritelor, că jo cu l pe care îl practică n u este unul d e circum stanţă, c i m odem , alert, spectaculos. A u c îş tiga t oaspeţii d ar greu , v icto ria putînd aparţine la fe l de b in e şi c lu jen ilo r prof.V asu .

Iţe le în se ria a 'lI -a -” B” vo r fi d escu rca te ab ia dum inică, 9 aprilie, la ...Hunedoara; Unde o victorie a ISC T urzii, la zero desigur, ar trim ite în turneul I de ca lifica re ech ipa turdeană.

v D em . Sofron

Succes după succes

Constructorul Gherla • UTA Arad 2 5 3 5 -2 3 2 7 (6 4 )

Echipa feminină de popice din Gherla obţine succes după succes în returul acestui campionat. Dupâ cc au învins, în deplasare, cunoscuta formaţie Voinţa Tg.Muceş, fetele de pe Someş pe arena proprie^din parcul oraşului, le-au întîlnit, la sfîrşitul săptâmînii trecute,pe'textilistele din Arad, o mai veche cunoştinţă din eşaloanele competiţionale inferioare. C ontinuînd şirul v ic to riilo r din ultimele etape, gazdele s-au dovedit din nou net superioare adversarelor, cîştigînd cu scorul 2535 - 2327 (6- 0), care ne scuteşte de orice alte comentarii. Cele niai bune rezultate au fost obţinute de ludita Berciu - 451 (!) p.d., Rodica Sălăgean - 422 p.d. şi Marinela Istici - 420 p.d., în timp ce de la UTA s-a remarcat doar Şuţu - 406 p.d.

In etapa următoare a superligii feminine, în oraşul de sub Tîmpa va avea loc derbiul seriei a 11-a dintre Metrom Braşov şi C onstructorul Gherla. în vederea acestei întîlniri, decisive în lupta pentru cîştigarea s e r ie i ,s p o r t iv e le din urbea someşeană se pregătesc cu multă seriozita te , ; ele \ efectu înd antrenamente zilnice pe, vechea arenă din parc, unde în acest campionat, toate 'echipele vizitatoare au fost învinse!

(SZ.Cs.)

Î n p a g in a S P O R T d e m îin e

• Dupâ minutul 90 •M ihai Leu» Invincibil!• Divizia ”A” 2 la polo• Prelim inarii C.M. pentru leftul naţional de volei juniori.

Prin prezenţa în meciul cu ilia din sferturile de finală ale upei Davis, tenismanii, nericani Pete Sampras şi ndre Agassi au îndeplinit, indiţiile de participare la icurile Olimpice de la Atlanta. Pentru a putea fi prezent Ia limpiadă, «un tenisman ebuie să fi jucat în Cupa

Sampras şi Agassi au îndeplinit condiţiile pentru Olimpiadă

Davis cel puţin doi ani din sâ fie în 1995 sau 1996. 'ultimii patru: 1993,1994,1995, în afară de cei doi, din echipa1996.0 condiţie suplimentară Statelor Unite doar Jim Couri-prevede ca unul din cei doi ani er, Todd Martin, Jared Palmer

şi Richey Reneberg au îndeplinit condiţiile de participare la Jocurile Olimpice.

Sampras, Courier şi Michael Chang au fost prezenţi şi la Olimpiada de Ia Barcelona, dar ău fost eliminaţi înaintea sferturilor de finală.

în articolul "Bilanţ şi Obiective viitor, (apărut în ziarul nostru în

imărul din 14 martie a.c.) referitor activitatea Comisiei Judeţene de ientare, am tra ta t doar partea ipcrioarâ a ... icebergulu i, zultatele m erito rii, frum oase Jţinute de clujenii practicanţi ai estei discipline sportive. Domnul u d o v ic B inder, p reşed in te le >misiei judeţene airiintite, ne-a zvăluit, însă, şi partea nevăzută şi a mai îngrijorătoare a situaţiei,

âgînd un serios semnal de alarmă upra viitorului disciplinei. Bucuria succeselor semnalate în ticolul anterior a fost puternic n b rită de sem nalele to t mai itemice ale declinului. Din rapor- 1 comisiei a rezultat concluzia tris- că o activitate sportivă de largă

udienţă - practicată în arena natu- • ilă a pădurilor, în aenxl puternic zonat, accesib ilă de Ia v îrstă opilâriei şi pînă la cea înaintată de upă pensionare - este condamnată ■ i Cluj la o moarte lentă dar sigură.

F iind vorba de o ac tiv ita te portiv£ ce se desfăşoară departe de Unica clasică a stadioanelor şi sălilor •e sport, orientarea are handicapu) c a fi foarte puţin cunoscută. Cu xcepţia o fic ia lilo r şi uneori a lembrilor de fam ilie, întrecerile rientariştilor se bucură de prezenţa u ţin ilor specta to ri, m em brii de amilie şi eventualii turişti care la. iodul întîm plâtor sc aflau lă faţa icului cu vreun prilej de concurs, c confundă alergarea în regim d t’i<

orientare - deşi efortu l fizic este susţinut cu o solicitare intelectuală’ intensă - cu "drum eţia tem atică” specifică m odului de a fi privită orientarea turistică din urmă cu 30' de an i. A cest m od de g înd ire şi apreciere a acestei discipline, spor­tive, din păcate, a devenit un fel de "literă de evanghelie” pentru o serie de funcţionari câre sîn t j>uşi sâ "distribuie” fondurile asociaţiilor sportive, pentru ei judecata simplistă constînd în a pune. un sem n de

substanţial primit din partea "Armatei (prin dl. general Lateş şi maiorul I.Crişan) şi a d-nei M aria Fârcaş, adm inistratoarea cabanei Făget - Pădure prin o rgan izarea a m ai .m ultor com petiţii în cond iţii excelen te , a ju to ru lu i deosebit acordat de dl. Tibgriu Meteş de" la "S alvare” ' T u tu ro ra , com isia le adresează calde mulţumiri. Aplauze cuvenite şi m ulţum iri adresate tehnicienilor inimoşi, deşi puţini la număr, care prin-spiritul de sacrificiu

d e a l a r m ăegalita te în tre o alergare contra- cronom etru p6 trasee dificile prin păduri cu un turism... distractiv.

D acă anul trecu t s-au ob ţinu t rezu lta te frum oase^ no tab ile , în co n frun tă rile cu ca rac te r local, n a ţional şi in ternaţional, m eritul principal revine modului cum din- tr-un buget în g răd it, D irecţia judeţeană de tineret şi sport (prin doamna directoare Iulia Băluţiu şi m etod is tu l P eter Szekernyes) a sp r ijin it o rien tarea spo rtivă , s trăd an iilo r deoseb ite p'entru m enţinerea activităţii;*sprijinului

. * nuri.!-

exem plar şi dăruirea totală şi-au adus contribuţia la reuşitele anului trecut şi al celor anteriori: ei fac lucrările de teren (m arcarea traseelor), realizează hărţile speciale, se ocupă de pregătirea fizică generală tehnică şi tactică la toate nivclelfe de performanţă. Pe umerii lor, a acestor inimoşi anonimi stă şi o rgan izarea în acest an, în luna august, a ediţiei jubiliare a "Cupei C lu ju lu i” ,'în trecere la care şi-au anun ţa t p artic iparea o serie de spo rtiv i din stră inăta te . Tot din rîndul lor a selecţionat Federaţia

Rom ână de O rientare tehn icien i pentru organizarea în Rom ânia a Campionatului Mondial de juniori, ediţia 1996, şi sîntem siguri că îşi vor e ta la priceperea şi pasiunea pentru o deplină reuşită. _

Am etalat toate acestea revenind la "semnalul de alarmş” : oare pînâ cînd va suporta bugetul fam iliilor acestor mari sufletişti o asemenea "risipă” de timp şi energie, pentru ac tiv ită ţi obşteşti? în rău tă ţirea

- generală a situaţiei financiare îi va obliga şi pe ei să se "orienteze’ spre munci plătite. Pînă cînd se va merge cu cerşitul pentru găsirea de fonduri, m ediocre dar abso lu t necesare dep lasării spo rtiv ilo r la d iferite competiţii interne şi peste hotare? P înă cînd vor trebu i să suporte sportivii să-şi ia mîncare ”în traistă” de-acasă? în acest context care va fi soarta acestei discipline sportive?' . Oprirea declinului şi revigorarea activităţii de orientare sportivă este posib ilă . Cu o cond iţie : să fie cunospută şi apreciată Ia adevărata ei valoare, foa te câ atunci se vor îngrăm ădi şi sponsorii, d îndu-şi seama că investesc într-un domeniu care d inco lo de ob ţinerea unor rezultate de valoare pe pUn intern şi in ternaţional con tribu ie la îm bunătăţirea stării de sănătate a ce lo r care practică o rien tarea sportivă. Stimaţi agenţi economici şi proprietari de societăţi comerciale: a ju taţi cu inim ă largă* această disciplină sportivă. ~

Victor Rom an

"Vreau să-mi demonstrez <fă încă mai pot juca fotbal"

•D ia log cu Mircea Munteanii, ex-(ASA, Steaua, ”U”, CFR), actualmente jucător la FC Veszprem - Ungaria*

R e p o rte r - B ine te -am g ă s it, oco li ca p în ă acum , n im ic nu-iM ircea ! Ce m ai fac i, cam te -a i im posibil. Fotbalul m aghiar esteacom odat? ’ > mult sub nivelul celui românesc. Se

M.M . - Bine ai venit, Cristi! E atît joacă mai rudimentar, mai ”pe vînă”de bine să-ţi întîlneşti prietenii între cum se zice . N u ex istă jucător}atîţia străini. Nu pentru că nu m-aş deosebit de tehnici, dar au q condiţiefi acomodat, sau aş fi singur. Dc fizică de excepţie. -*bine de rău am pe cei doi colegi Rep.-- Despre colegii de echipă constânţeni cu care formez a ta c u l. şi a tm osfera de la club?echipei Veszprem, iar acum, o datâ M .M . - O dată cei doi rom âni,cu tine, au ven it şi so ţia m ea şi Ionel Melenco şi M arian C lae, cuMirciulică, băiatul meu. Cred că-mi care formez un atac 100%-românesc, va fi mult mai uşor acum, inclusiv / i a r restul nişte băieţi extraordinari:în joc. ' ' "; La fel ca şi conducerea, de altfel.

R ep . - C îtev a d e ta lii p e n tr u A tm osfera este extraordinară, iarc it i to r i . O d a tă , c îtev a d e s p re condiţiile de excepţie.pa lm aresu l tău .'■ M .M . - Să nu-i spunem ch iar palmares. Am peste 200 de jocuri în primul eşalon al ţârii, şi peste 100

Rep. - în altă ord ine de idei, de ce c rez i tu că a i fă c u t tu ş a în u ltim a vrem e cînd jucai lă CFR? ■

M .M . - Cred că ţine de»psihic. E u ;în actuala Divizie ”A”, peste 60 de llacă nu joc, nu mă ambiţionez. Şi < goluri în fosta Divizie Naţională şi a lipsit şi impulsionarea.30 -de partide jucate la loturile de tineret şi olimpic. Am jucat la ASÂ, clubul care m-a lansat, la Steaua, ”U” şi CFR. Mă consider clujean prin adopţiune şi îmi pare râu că ani

Rep, - Şi o ultim ă în trebare . Cu. c e a i im p re s io n ă t aici. la V eszprem ?

M .M . - în p rim ul r înd , cu prestaţiile m ele. Jocul îm i iese şi

părăsit vremelnic Clujul, dar vine o _ toată lum ea e mulţum ită de mine. vreme cînd te gîndeşti la viitor şi la Dar probabil şi- faptul că am fost siguranţa lui. A fost o ocazie unică coleg de echipă la loturile de tineret pen tru mine să jo c în U ngaria şi cu Iasko , M usznay, B urchel, n-am ratat-o . E un prile j bun sa B elodedici, Rotariu, M esaroş, cu m ulţum esc pe această cale d -lu i care am participatHît turneele din Mircea Bălaş, preşedintele asociaţiei T hailanda şi C hina. în '8 4 , în sportive ”C FR ” care m-â a ju ta t Thailanda, la un turneu cu 10 echipe deoseb it de m ult în -această problemă.

Rep. - Dă şi cîteva am ăn u n te '85 , la tu rn eu l "M arelu i Zid despre noua ta echipă . .. .ch inezesc” am c îş ţiga t finala cu

M .M .-FC Veszprem e o echipă prima echipă a Chinei. , .Rep. - M ircea, îţi mulţum esc şi

îţi dorim succes..M .M . - Mulţumesc.

partic ipan te , am p ic rdu t jcu,2-0 finala cu echipa Thailandci, iar în

de liga a Il-a, în seria a Il-a a acestui campionat. Ocupâ locul 9 cu 27 de puncte, dar deşi pare ciudat sperăm în promovare, prin ocuparea locului 2 la sfîrşitul returului. Condiţia însă, este de a cîştigă toate meciurile.

Rep. - Şi crezi că.este posibil?M .M . - Dacă norocul nu ne va

Cristian Bara: P.S. în im aginea de sus-Mircea Munteanu (al doilea diri stînga), pe vremea cînd era titular de drept al... băncii de rezerve.-

" T r o f e u l D r a c u l a " , c e a m a i m a r e

c o m p e t i ţ i e d i n i s t o r i a F e i l e r a ţ i e i •

R o m â n e d e M o t o c i c l i s mFederaţia română de Motociclism aeroportu lu i B ăneasa, au fost

va organiza împreună cu firma Tora invitate numeroase personalităţi dinMotor, unica distribuitoare de auto- v ia ţa acestu i sport, şi anumemobile şi m otociclete Honda, un .p reşed in te le Federaţieiinteresai# concurs internaţional de In ternaţionale de M otociclism ,motpciclism viteză denumit "Trofeul preşedintele Uniunii Europene deDracula", ce se va desfăşura în zilele Motociclism, precum şi alţi invitaţide 10 şi 11 iun ie p e -p is ta de seamă ale altor federaţii afiliateaeroportului Băneasa. ‘ celor două foruri.

Reprezentantul firmei Honda în O datâ cu o rgan izarea acestui România s-a oferit sâ susţină mate*~- concurs, a luat fiinţă şi Fundaţiarial şi financiar "Trofeul Dracula”, M oto C lub R om ân, la in iţia tivacea mai mare competiţie moto din is to ria Federaţie i R om âne de M otociclism , dotată cu prem ii în valoare de 35.000 dolari.

La acest concurs vpr participa sportiv i din în treaga lum e, iar popularizarea acestei în trecerea început deja să se facă prin diferite •reviste de specialitate din Italia , Franţa, Germania etc.

Sn zilele de concurs , pc p is ta

federaţie i şi a unor oam eni de afaceri, cu acordu l A dunării generale şi a M inisteru lu i Tineretului şi Sportului, în id e e a ' dezvoltării activităţii specifice, prin care tinerele talente ale acestui sport ' să fie sp rijin ite cu m ateria le şi echipamente sportive, precum şi de a asigura cheltuielile dc participare la C am pionatele : Europene' şi Mondiale.

A D E V A R U L ECONOMIA marţi, 4 aprilie 1995

Ş i b ir o u r ile de Sortă de m uncă se p r iv a tizea ză

Dt. Ghiţâ Aurclian, patronul firmei ” R abcll” SRL, este persoana carc a înfiinţat prima bursă dc mărfuri din R om ânia . Cum c o n d iţi ilc pen tru funcţionarea bursei dc mărfuri în ţara n o a s tră în că nu s în t co ap tc , ş i-a reprofilat activitatea într-un domeniu cu to tu l nou, d c lo c în c e rc a t dc întreprinzătorii particulari: selecţia ţ i p lasa rea fo rţe i dc m uncă. Din informaţiile pc carc lc deţinem, accst j;en de activitatc este, deocamdată, un unicat în dom eniul privat. Cum şi-a c a lc u la t dl. G h iţă o b ţin e rea profitului?

R elativ sim plu: persoanele carc-**

barmani, meseni specifice economici în tranziţie. Dar'căUtăm şi tîmplari, lăcătu şi, su d o ri, frezo ri, stic la ri, confecţioncri textile, contabili ş.a.

- Cum v-aţi făcut publicitate?- Exclusiv prin presă. Firmele care

ne caută sînt în majoritate particulare (numai Elmct-ul nc-a solicitat, dintre firmele cu capital dc stat). Avem deja 50 dc locuri dc muncă vacante şi.nu le putem ocupa.

- Totuşi, numărul şomerilor este foarte mare. Cum se explică faptul câ oferta de forţă de muncă este foarte redusă?

D estul dc puţină lume ştie decaută un loc de m uncă sînt luate. în - faptul că existăm şi cc anume faccmevidenţă pe calculator, completează formularul cu datele personale şi achită cheltuiala cu sumă dc 1.000 dc Ici. Dacă sc află o firmă interesată în angajarea persoanei respective, accasta este invitată la firmă pentru a i se lua un interviu de angajare, in cazul obţinerii slujbei, sc'angajează să plătească firmei Izabell 20.000 de Ici din primul salariu (persoanele cu

sau avem de gînd să facem. La noi în ţară încă nu s-a reuşit sâ fie pus omul potrivit la locul potrivit. Apoi, am constatat din propria experienţă ,câ lumea nu ştie să-şi vîndâ propria calificare. Sînt profesionişti buni carc ratează un post din prea multă modestie. Sînt şi persoane care ştiu să se prezinte foarte bine, cu mult peste performanţa lor profesională.

handicap sîn t scu tite dc accastâ- jjjgj jm ne-am Obişnuit cu ideea câplată). Dc cealaltă parte, societăţile câre caută personal fac o ccrcrc dc angajare de personal, după carc pot consulta, la sediul firmei, baza dc date şi pot viziona interviurile video luate. Consultarea bazei dc date şi vizionarea in terviurilor video sc tarifează cu 5.000 dc le i, iar

: furnizarea datelor despre o persoană aleasă şi fixarea în tîln irii pentru decizia finală mai ebstă 5.000 dc Ici. Din sumele încasate, firma "Izabell” îşi plăteşte salariaţii (patru la număr),

; cheltu ielile obişnuite (telefon, consum abile, curcnt c lcc tric) şi chiria. Profitul este la limita minimă.

- D-le G hiţă, aveţi multe locuri de muncă vacan te '& f j

- - Nu s în tijn u ltc , ' sînt \_doar divc'rsificatcrAVem nevoie dc ref­erent cultural: - sportiv; agenţi im obiliari, agenţi de vîhzâri, vîiizători de calculatoare, secretare,

şi piaţa forţei de muncă este supusă regulilor pieţei.

- Apropo de p iaţă , nu este mic p re ţu i fo rţe i de muncă p lă tit de particu lari?

- Eu aş zicc câ preţul forţei de muncă este ccl real. Un patron, atunci cind angajează personal, sc gîndeşte, probabil, la un salariu mediu, undeva Ia 200.000 dc Ici. Dar cînd vede câ oferta este maj marc dccît ccrcrca, scade preţul. Precum şi atunci cînd arc norocul dc un salariat foarte bun, arc grijă să şi-l şi păstreze, mărindu-i salariul şt oferindu-i avantaje materiale.ş - Ce şanse credeţi:, că - a re

' în treprinderea dvs? r,:v.Firesc, am pornit dclla idcca că

va avea succes.'S iguranţa, nu mi-o poate oferi nimeni altcineva, dccît cu şi angajaţii mei. Vom mai vedea.

M .SÂNG EO RZAN

M e i i î n t r e p r i n z ă t o r i p r o t e s t e a z ă

■ . , f a l ă d e L e g e a 2 7Taxele şi impozitele impuse micilor întreprinzători dc Legea 27 din

1-994 vor fâlimcntâ mica privatizare, lâsînd,farâ scrviciu milioane dc oameni, au afirmat reprezentanţii Uftiunii N aţionale a Patronilor din Rom ânia,UN PR, şi ai Ligii Patronatului din cap itală , organizatorii mitingului de,protest cc s-a desfăşurat, ieri, în Piaţa Unirii din Capitală. Dc laapariţia în 1994 a Legii 27 privind impozitele şi taxele locale şi a H.G. 506 care stabileşte normele de aplicare a acestei legi, patronii din cclc douâ organizaţii, au făcut numeroase demersuri la guvern, preşedinţie şi parlament arătînd că aplicarea taxelor, cuprinse între 800 Şi 1200 Ici/ mp/zi, micilor întreprinzători este ncconstituţională. Pînă acum nu au avut niciun succcs. La mitingul ide ieri au participat 200-300 de reprezentanţi ai patronilor. Preşedintele UNPR, Ştefan Chclariu, a prccizat câ.dacă nici manifestarea dc ieri nu va duce la rezolvarea problemelor, în limamai va fi organizat un miting la care vor participa toţi membri UNPR. :

‘ ' ___• l~x:

Toate privatizările , m ari şi m ici, au un încep u t. Cam aşa arată m ica privatizare l a ... Turda. , .

Foto: N. PETCU

inLuni, 3 aprilie, ora 11,10, portarul Băncii Naţionale,

sucursala C luj, blochează s ingura uşă de acces şi interzice intrarea şi ieşirea clienţilor băncilor. Spunem' băncilor, pentru că în imobilul din Piaţa Unirii îşi mai au sediile sucursalele B ăncii A grico le , BRD, BC. Motivul "sechestrului”? Unei persoane fizico ce urma să depună 500,000 la Banca Comercială i-au dispărut banii, descoperind faptul abia la ghişeul dc depunere. Urmarea: alertă la pază,- stoparea accesului în şi din bănci, fără cxplicaţii în legătură cu durata reţinerii şi legătura dintre furtul presupus de la BCR şi clienţii a . patru bănci.

La ora 11,40 sîntem anunţaţi o ficial că ni sc va permite accesul după sosirea unui cchipaj dc la poliţie, mandatat să facă controlul şi, eventual, sâ descopcrc făptaşul: Lumea din interior, peste 200 dc persoane dupâ

estimările proprii, plus alte cîteva zeci din stradă îşi exprimă nemulţumirea prin vociferări şi injcctive la adresa paznicului şi a subofiţerilor jandarmi însărcinaţi cu paza băncii.

Sosirea echipajului de poliţie am cctnsemn'at-o la ora 12, moment în cari: se permite ieşirea din bancă, dupâ efectuarea controlului corporal. După verificarea cîtorva zeci dc persoane, este permis acccsul liber în şi din bancă, fără a ni se da explicaţii (dacâ s-a descopcrit sau nu autorul furtului în caz că a fost aşa ccva).

în loc dc concluzii, formulez o întrebare: dacă luăm în considerare ora pierdută dc cca 250 dc persoane, avînd ca bază de calcul salariul mediu pe economie, pierderea înregistrată dc noi, sechestraţii,' este mai marc decît paguba doamnei. Este corcct aşa? ,

l (M .O .)

c CADRAN ECONOMIC JStudii de fezabilitate pentru

metroul bucuresteanContractul de finanţare a două

studii de fezabilitate privind- modernizarea metroului bucureştean va fi semnat astăzi, la se d iu l ' M inisterului Transportului. Contractul prevede finanţarea dc , câtrc A genţia de Dezvoltare şi Comerţ a Statelor Unite - TDA r a studiului privind sistem ul de eliberare;ăytomatâ a biletelor pentru calea fertftâ, în valoare de 257.913 dolari şi a studiului de reabilitare a sistemului de ventilaţie din metrou, „ în valoare de 76.142 dolari. Creditul oferit de TDA este neramburşabil.-

Demisii la Banca Barings

. Pcter B arings, p reşed in te le băncii britanice Barings, şi Andrew Tuckey, vicepreşedintele aceleaşi instituţii bancare, şi-au anunţat luni dem isia , a anunţat, la Londra, Internationale Nedelanden Group (ING), grupul olandez carc a preluat Barings, anunţă AFP.

Aceste demisii erau aşteptate în City (centrul lumii afacerilor din L ondra), dupâ pierderile masive suferite de banca Barings, la sfîrşitul luh ii februarie a .c ., pc pieţele aşiaticc. : •. . . , "J. / ] ’} ,

Pavilon naţional al• »

României la Tîrgul de la Hanovra

R om ân ia p a rtic ip ă cu u n p a ­v il io n n a ţ io n a l la -'‘T îrg u l

' In ternaţional cu ca rac te r tehnic, c a r e a r e loc la H a n o v ra , în p e rio ad a 3-8 ap rilie a.c.'

F irm ele ro m ân eşti expun , cu această ocazie, o gam ă varia tă de p ro d u s e , în t r e c a re m a ş in i- u n e lte , m o to a re e le c tr ic e , a rm ă tu r i in d u s tria le , ru lm en ţi, co rp u r i dc ilum inat.

DST - Drepturi speciale de l i - -.monedă artificială creată de ÎL M onetar Internaţional scrvii- mijloc de plată între băncile ce! şi ca rezerve valutare. Valoai|; de schimb este calculată z i l i publicată. De la 1 ianuarie 191, coşul de valute carc constituie'3 de calcul pentru DST e? următoarea compoziţie: 42% dt9 american, 19 la sută marca gerrf 15 la sută yenul japonez, 12 M francul francez, 12 la s u t îi sterlină. s

B a z a rPreţul aurul . în scădere:După o perioadă de "stabilii:

(în ju ru l sum ei de 20.000^ di. gram ul dc aur), preţul m e ta l galben a început să scadă ia r . j

C om ercianţii din zona "Pş Unirii vindeau, luni, aurul c u 1]mii de lei gramul, iar lă cum pi o fereau 12-13 mii lei p e g.| Comercianţi din zona respecţi)* dcciarat că din ce în ce măi rt{ lume vinde, nu cumpără a u r . S dus vremurile cînd ccrcrea cr» dc m arc înc ît 'dom nii ro m consoartele aveau mîna p în ă li încărcată cu bijuterii tu rceşti!

C a m e ra d e Com erţ ş i I n d m

C o l c o d o r

Vad bun în Germai1 ‘ pupă discffţiile purtate la si CCl^ClU j' cu « rep rezen tan t Societăţii dc Cooperare E cono In ternaţională a landu lu i B: Wurttenberg, a fost pus la d is p celor interesaţi un formular d e | dc firmă carc, o dată com p ic trimis la Stuttgart, va fi in c i t tr^o bază de date pusă la la d is p firm elo r germ ane c a re .< parteneri în România. 'V'.vi'-

Clujul are o piaţă bui

Surse autorizate ne-au declar firma elveţiană Zcpptcr a rc la' o piaţă dc desfacere fo a r te b. vînzările fiind în crcştcrc. D c i firma respecţi va a introdus p e j noile produse promise anterior; num itu l sistem V aesy (p ro . pentru gătit în mediile fam ilial condiţii dc vid).

Program ul o fe rte i publicc zonale a F.P.P. nr.1 Banat-Crişana este, la Cluj, în plină desfăşurare. Coada din faţa Bancpost tinde să devină o perm anenţă, mai cu seamă câ oferta FPP 1 (30 la sută din capitalul social a patru societăţi clujcnc:”N apochim ” , ERS - CUG, "C ârboch im ” şi "T ehnofrig”) a răm as singura ofertă locală pentru clu jcn i, cclc laltc patru fonduri ale proprietăţii private oferind acţiuni dc la socictăţilc comcrcialc din zonele în carc sc află FPP-urilc sau din zonele apropiate. Or, cum Clujul nu arc nici un FPP (deşi ar fi putut să aibă), clu jcn ii pot cumpăra acţiuni in propriul oraş numai la cclc patru socictăţi su s-. menţionate.

Cu toate câ am scris, adesea, despre piaţa carnctelor cu ccrti- ficatc dc proprietate, cu toate câ s-a făcut o campanie intensă dc publicitate în toată niass-media, m ulţi posesori dc carnctc au rămas nedumeriţi asupra felului în carc pot sâ utilizeze accstc

h îrtii dc va loare . Din acest considerent, am petrecut, luni, cîteva timp la sediul din Piaţa Muzeului al FPP Banat-Crişana, singurul carc ' arc deschisă filia lă proprie în municipiul CIuj-Napoca. Aici au venit oameni cu diverse neclarităţi, pc carc am înccrcat să lc sistem atizăm şi să lc dăm un răspuns, în idcca că nelămuririle sînt specifice mai multor persoane.

• în C Iuj-N apoca pot fi achiziţionate acţiun i dc la patru societăţi comerciale. Cci ce doresc să cumpere acţiuni la socictăţi din alte judeţe, pot facc accst lucru, cu condiţia sâ se deplaseze . la sucursalele Bancpost din judeţele, respective. ;

• V aloarea unui carnct cu ccle cinci ccrtificatc dc proprietate recunoscută dc FPP 1 (ca şi dc

’• Cci care au partic ipat la ' privatizare prin metoda MEBO sau prin alte metode de privatizare a societăţilor cu capital dc stat p o t; deveni acţionari prin oferta publică zonală. ' '

• C arnetul cu ccrtifica tc dc - proprietate este-imprimatul primit în 1991 carc cuprinde cinci ccrti­ficatc de proprietate pentru ficcarc din ccle cinci fonduri ale proprietăţii

funcţionării bursei dc valori) ctc.‘• Cu un carnct ciii ccrtificatc pot

fi obţinute: 30 d e -ac ţiu n i la "Tehnofrig" sau J’Napochjrij”, 33 de acţiuni la "Cârbochim ” şi 34 de acţiuni la ERS - CUG.:̂ ‘ 7> • ; ;

- • O ferta este dcsch isâ^u tu fo r deţinătorilor dc carnctc cu ccrtificatc de proprietate, carc au depăşit vîfeta - majoratului.. ' , .

>- '■ ' 'x x x '

A glom eraţie la subscrierea de acţiuni:

A c ţ i u n i l e d e t a " N a p o c h im c e te m a i s o l i c i t a t e

9 9

• La actuala ofertă publică s t schimbă cîtc un carnct cu ccrtificatc dc proprietate complct; carnctclc incomplctc nu pot fi utilizate.

• Ficcarc persoană arc dreptul sâ cumpere acţiuni în schimbul unui carnct cu ccrtificatc complct numai

' dc la o socictatc comercială.

cclc laltc patru fonduri) este dc875.000 dc Ici. Cci carc participă la programul ofertei publicc nu mai behefitfiază dc cuponul nominal cuvenit în baza Legii privatizării accclcratc, aflată în stadiul ultim, fiind aprobată dc ambele camcrc ale parlamentului. •

private,• Persoanele carc intră în posesia

acţiunilor la o societate comercială dobîndcsc calitatca dc acţionar, iu avantajele pc carc lc presupune accst statut: încasarea dc dividende, vînzarea acţiunilor şi eotarca acestora la bursă (în perspectiva

Pînă sîmbătă scara, din cele cca 14:000 dc carnctc cu ccrtificatc de proprietate cc pot fi schimbatc în cadrul ofertei dc la Bancpost Cluj, au fost subscrisc 3.300 de carnctc.

Cclc mai solicitatc acţiuni au fost epic de la "Napochim”, urmînd, în o rdine, cclc ale societăţilo r

« com crcialc r "C ârb o ch im "Tehnofrig” Si EfcS-CţîGÎ

Ieri seară, la Bancpoşt,coai '% ct^ci^inţa;vintrareâ.,'fiţ£unt

băncii făcindu-sc după ycch i• m etodă a-\ n sc rie rji: pe t a b e 1 'u rm ată dc strigarea n u m e lu i’ prenumelui. •., >. * ■

Deşi numărukcclor că rcd o rc să ia acţiuni pc ca rn c tc lc <

. ccrtificatclo dc proprietate ci constant măre,.nelămuriţi sădi sînt chiar şi-n faţa băncii. A ceşl sc "docum entează’" d e ţ în sc risu rile din geam iritrebîndu-i pc ; .eo leg ii ( aştep tare despre m odul t obţinere a acţiunilor. - ’.v'

Piaţa ncorganizatâ a carneţel,! cu ccrtificatc dc proprietate, c â ; cea organizată, rămîne subroge! capriciului. în piaţă, romii o fc | carnctc cu 25 - 35 dc mii dc U şi cumpără cu 15 - 20 dc mii. L socictatc de valori m ob iliar "Acţionarul”, ieri,carnetul cu ccl cinci ccrtifica tc sc vindea c35.000 dc Ici.

(M.S.)

V-

7 3 . marţi 4 aprilie 1995 EVENIMENT A D E V A R U Ld e C i t i i

Kent: ultimul spion în viaţă•isnsiderat pînă acum,un trădător,

r t ^ u l supravieţuitor âl "Orchestrei i j j va pune într-o nouă lumină c|^ ^ -ia celebrei reţele de spioni L>£^2tici în timpul celui de-al doilea

« i mondial prin publicarea, în a memoriilor sale.

cs in a t° l i Gurevici, în vîrstă de 82 j^gtini, mai cunoscut sub numele său

> ficat "K ent”,trăieşte uitat de 1*4 c în apartam entul său de la j^jEeria Sankt Petersburgului. "Nu- ;XŢ nimic statului, nici decoraţii şi

medalii, vreau doar restabilirea

r:'»/'arului”, a declarat el AFP. După e l e ani de tăcere forţată din cauza - i id a m n ă ti i sale ca "trădător de

I;ac3 ie”i reabilitarea sa oficială în f -1 i-a permis în sfîrşit să răspundă

|* .iu z a ţi i le ce i s-au adus.K-& cartea "M emoriile ultim ului t r r to r al Orchestrei roşii” Anatoli d ţijev ic i prezintă o altă versiune s; î t cea.a scriitorului francez Gilles

au lt (în câre L .Trepper este :entat ca marele şef al reţelei, iar evici - drept trădător care şi-a lut camarazii). Cartea, care nu găsit pînă acum un editor în ,* va apărea în Franţa, în aceste

ţU ^ a începutul războiului, "Kent” s ;<3 agen t de contrainform aţii îri l i lg i a . în decembrie 1941, membrii harchestrei roşii” sînt demascaţi şi l i s t a ţ i de Gestapo. "Kent" reuşeşte ă şcapeT declanşînd acuzaţiile lui

e ş p p e o ^ r in s , la^rîndul său ,.la j r iş i tu l lui,1942,”l^ent” susţine câ I» *cvenit;M oscov$de arestarea sa ’r < iă â 'prim it ordin sâ procedeze jfctfet îneît să se creadă că a lrccu t

_ 5

t K - — ;

de partea duşm anului. El trim ite mesajele naziştilor pînă în 1944, data Ia care afirmă că‘a reuşit să-l convertească pe ofiţeru l germ an

. însărcinat cu dosarul său. Presimţind prăbuşirea apropiată a celui de-al treilea Reieh, comandantul Heinz P annw kz s-a lă sa t convins în schimbul vieţii şi a libertăţii sale. E l; trebuia să-i furnizeze timp de un ăn lui "K en t” inform aţii stra teg ice

■ capitale pentru sovietici. Im ediat /d u p ă sosirea tor la M oscova, înurmă capitulării naziştilor, Gurevici ş i■ Pannw itz s în t'-co n d u ş i la

- Lubianka, sediul KGB.1 "Kent” va ieşi de acolo dupâ 18 luni, fiind acuzat de trădare şi condamnat la 20 de ani de lagăr, Ia fel ca Pannwitz şi

‘.alţi supravieţuitori ai "O rchestrei' •; roşii” , deveniţi martori incomozi ai

incom petenţei S ta tu lu i M ajor■ sovietic ce nu a ţinut seama de multe din informaţiile, furnizate de ei.

în afară de'posibilitatea de a se apăra; reabilitarea oficială i-a permis să-şi rcgăseascâ'fiul, Mihail, născut în 1944 şi care trăieşte în Spania. în

. 1945, regimul îl înştiinţase câ fiul său a murit, iar Mihail nu cunoştea adevărata identitate a tatălui său.

în prezent, pregătirile în,vederea 'celei de-a 50-a aniversări a victoriei. asupra Germaniei naziste aU început fără nici o recunoaştere oficială a

's e rv ic ii lo r sale. Şi o n o tă de amărăciune străbate vocea.bătrînuiui spion cînd evocă:”această patrie pe

' care o iubesc atît; în care puteam de ‘ nenumărate ori să nu mă mai întorc,

dar pe care nu m-âm putut hotărî să o părăsesc”.'

V î l I l a r i i d i n p ă d u r e a F ă g e t(Z o ld i Aurel, Hărăstăşan Adrian şi Zoldi Liviu de profesie tîlhari de .►■ciru mare au fost arestaţi şi condamnaţi pentru săvîrşirea măi multor ^M ârii făcute ziua în amiaza marc. Ei acţionau în zona pădurii Făget şi

sapropierea cartierului Mănăştur. înarmaţi cu; ciomege şi cuţite atacau t - jnod deosebit femeile şi minorii sustrăgîndu-le bijuterii din aur, bani

îm brăcăm inte. i .» - * C e i 3 borfaşi au întîlnit în pădurea Făget un grup de studente şi sub fr ie n in ţa re a bîtelor şi cuţitelor le-au somat sâ se oprească, au aşezat ■■•ctimcle în genunchi (uîridu-le cu forţa bijuteriile, banii şi o scurtă de)^f -V;

P e varianta Zorilor • Mănăştur, au atacat doi minori, i-au lisat fară bani, rM n e şi adidaşi.( -'Valoarea to ta li a bunurilor sustrase de la victime depăşeşte un milion O»-Ici. ■Î P cn tru faptele lor, Tribunalul C luj, prin sentinţa 1334/95, a hotărît p*îidamnarea celor trei tîlhari la: Zoldi Aurel la 9 ani şi 6 luni închisoare, » w d recidivist, H irăstişan Adrian la 7 ani şi 9 luni,' iar Zoldi Liviu la 6 * » i şi 6 luni închisoare. *

Vasile M OLDOVANiuesAiMwm m w m vm o Pim&Ps &twk9 6 W 9 9 G A b O M N i i ,

Pm9 M PfftMA AMTetSIG R S 9 S Ţ I « 4 £

sm nut siwr MAtstoÎ N C A U O M M I I . . .

d e s e n oi. v ie a i j . ToMutefr

B e ţ iaCurta V asile, directorul Băncii

"Dacia Felix" - sucursala Dej, a fost arestat la 2 mai 1994, pentru luare dc m ită. Cum a ajuns la Penitenciarul de la Gherla?, Simplu.O spunea chiar inculpatul în timpul cercetărilor. O expresie carc o repeta mereu: "Am fost p rins de beţia . cîştigului". Dar să vedem ce a făcut? Incu lpatu l C .V ., p ro fitînd de atribuţiile ce îi reveneau în calitate / de director, negocia,cu solicitanţii acordarea unor credite, încheia cu . ei contracte de credit, semnînd ca director din partea băncii. . . .

în cursul discuţiilor preliminare cu c lien ţii,, pen tru - acordarea îm p ru m u tu rilo r ' a "cerut , unor solicitatori de credite, majoritatea patroni de firme din municipiu Dej, ce urmau să-şi depună banii primiţi la "Caritas", sâ ia împrumut sume suplimentare, faţă de suma iniţial solicitată. Bani pe care aceştia să-i depună în "circuitul de întrajutorare

"C aritas” în num ele lui, a unor prieteni sau rude apropiate.

Peste 6 m ilioane de le i, un te lev izo r co lor, w isky "Joh-nny W alker", p ă lin c iş i alte bunuri a p retins "directorul" C-V. pentru aprobarea în "procedură de urgenţă" dc împrumuturi de la cei care urmau să-şi depună banii la "Caritas". Banii ''îm prum utaţi" trebuiau restitu iţi conform înţelegerilor în momentul în care se ridicau cîştigurile de la "C aritas". Dar . C .V. u ită de înţelegerea avută, rămîne cu zeci de m ilioane de lei, iar păgub iţii cu creditele neplâtite la bancă.

Instan ţa judecă to rească a Tribunalului Cluj a considerat că

. sînt întrunite elem entele privind săvîrşirea infracţiunii de luare de m ită şi a; ho tărît condam narea inculptatului Curta Vasile la 5 ani închisoare, cu executarea pedepsei în Penitenciarul Gherla.

Vasile M O LD O VAN

" E x p e r i e n ţ a ” s e c î ş t i g ă d i n t i n e r e ţ eAlături de şomerii zilelor noastre,

cu to t m ai m ulte g reu tăţi se confruntă şi minorii. Mai ales peritru- cei care din diferite motive şi-au în trerup t stud iile şcolare, este o adevărată povară viaţa cotidiană. D esigur, problem e avem fiecare' dintre noi, însă calea cea mai bună este munca cinstită.Necazul e că nu toţi semenii noştri gîndesc aşa; Unii “ mai recurg şi la alte mijloace de..; supravieţuire. Chiar şi minorele fură, mai nou. ^

Exemplul tinerei de lâ 'k n i din Cîmpia Turzii; Carmen Moldovan, iste elcovent în această privinţă. Avînd doar cinci clase terminate,

m inora de pe Arieş s-a apucat de furt. ”Terenul”ales au fost locuinţele lăsate deschise. V ăzînd uşile ... îm bie toare , a in tra t în căm inele cetăţenilor fară nici o jenă şi ruşine, Iuînd cu ea tot ce a picat în mînă. într-un loc, însă,mşa a fost... închisă după ea. De acolo a ieşit condusă de poliţişti. V; • Pentru comiterea furtului în dauna avutului privat a fost condusă, la Penitenciar,'unde uşa celulei nu va* mai rămîne deschisă. Dimpotrivă. Zi şi noapte va fi păzităţLa doar; 16 ani împliniţi^ minora Carmen Moldovan şi-a cîştgat o experienţă amară.

. Sz.Cs.

închisoare pentru concubinajUn cuplu b ritan ic ce tră ia în

concubinaj a fost condamnat la un an închisoare în Em iratele Arabe U nite. 'F em eia a fosl* închisă împreună cu cci trei copii, după ce a fost declarată vinovată de adulter.-' de câtrc un tribunal al Principatului C harajah . D upă tre i z ile a fost eliberaţi pc cauţiune;- în aşteptarea sen tin ţe i defin itiv e , ce: vă fi p ro n u n ţa ţi în urm a recursu lu i. Yvonne şi prietenul ci, Pcter Warde,

. pilot de elicopter, au fost arestaţi de Politia religioasă a principatului C hara jah , după Ce foştu l so ţ al Y vonnei a declarat câ procedura d iv o rţu lu i nu a -fo s t, ' d e fapt, în c h e ia ţi . A restarea Y v onnei a intervenit Ia şase săptămîni dup i ce ea diduse naştere celui de-al treilea cop il,- care a fo s t şi e l înch is

; împreună cu mania sa şi cu cei doi fraţi, In v îrsti de cinci ţ i şapte ani.

4 ir ia » v d U ■ p r a n p t m t î n g r a iMinistrul rus al apăiirii, Pavel Graciov, l-a promovat în grad pe liderul

ultranţionalist rus, Vladimir Jirinovski, de la gradul de căpitan la cel de locotcnent-colonel în rezervi, au relatat agenţiile dc presă ruse^ preluate de AFP. -

Captură de uraniu la KievForţele de ordine ucrainiene au

arestat la Kiev doi foşti militari ruşi, avînd asupra lor şase kilograme de uraniu (U-235 şi U -238) pe care in ten ţionau să' le v îndă unor intermediari, ce urmau la rîndul lor sâ scoată substanţele din Ucraina.

Potrivit declaraţiilor şefului-ad- junc t al Departam entului m iliţiei ucrainiene pentru lupta împotrivă crimei organizate, Mihail Sodovoi, uraniul respectiv se utilizează drept

combustibil nuclear la reactoarele unor centrale atomoelectrice, cum ar fl cea de la C ernob îl, şi ale submarinelor. în urma analizelor de laborator, pe lîngă U-235 şi U-238, în recipiente s-au găsit mici cantităţi de radiu şi paladiu . Substanţele respective prezintă pericolul unor surse de radiaţii alfa, beta şi gamma. C ercetătorii sînt de părere că, în anumite condiţii, în orice moment, se poate declanşa o reacţie în lanţ.

Captură de droguriPeste trei tone de canabis, îri valoare de cel puţin zece milioane de lire

sterline (15 milioane dolari), la preţul pieţei, au fost confiscate dc vameşii britanici la bordul a două nave-interceptate în largul coastelor sud-vcstice ale ţării. Spectaculoasa captură reprezintă punctul culm inant al unei operaţiuni desfăşurate în urmă cu două luni şi în timpul căreia navele suspcctatc de transporturi ilegale au fost urmărite între Marea Britanic, Portugalia şi Maroc. ' ,

î n c e p u t u l u n e i n o i g e n e r a ţ i i

D A C I A R 2 5 3A ţi aflat? C onstructo rii de la

Colibaşi lansează un nou m odelde Dacie. Deocamdată n-are decît un cod: R şi un num ăr: 523. A fost

muncă grea, de ani şi ani de zile. Proiectări şi reproiectări, modificări şi încercări... Actul de naştere este semnat de câtre :

Dr.ing. Constantin Stroe; Dir.Gen; "Automobile DACIA" SA

Dr.ing. Dorin Coman, Dir.Gen. CESAR SA

ing, Şandru Viorel,- Dir. Program CESAR SA”

1 p lng. Costicâ Mihâescu, 1 | | Dir.Teh."Automobile DACIA" SA ţ

lată-1 şi pe noul născut

Cinci uşi, tracţiune pc faţi, motor în transversali. In tabelul de mai jos g is tţi şi alte caracteristici ale primului automobil proiectat şi realizat în întregime în România d u p i ’89. Ceea ce este realmente im portant e c i, îh condiţiile unei stabilizîri a inflaţiei, noul model de Dacie va costa înte 9 şi 10 milioane de le i. ~ :

Model Standard TLMotor/nr. cilindri L4 IA 'Cilindree (cmc) l.397<ohc) 1.587 (ohc)Alezaj x curşi (mm) 76x-77 7 6 x * 7Putcre/tiuatie (CP/rpm) 65/5.500 75/5.000 ' 'Cuplu maxim/turaţie (Nm/rpm) 93/3.500 122/3.000Lungime x lăţime x înilţim e (mm) 4 .030*1 :340x1 .395Ampatamcnt (mm) - 2.475 -Masa la gol (kg) 910 930 'Consum: la 90 km/h (l/100km) 6 5,9 .

• / 10 .20 Iernai (1/lOOicm) 8Jurban 8,8 8,8 '

Acceleraţie 0-100 km/h (s) . 18 ' 17^Viteza maximi (km/h) 150 : 160

_ ................. ' ■Completaţi talonul de mai jos şi trimiteţi-1 pc adresa redacţiei.

' D upi 6 luni, corespondenţii care vor acumula cele m ai multe puncte, vor participa la tragerea la sorţi. Sponsorii anunţi premii atrăgătoare.Numele ................ ................... ;..... ...............................

^Prenumele .................. ...................... ............................Bl seria ........... n r . ................................................Eliberat la . . . . .r .. ............. ........................... ....................A dresa ............ .............................................

a) □ b) □ c) O

rC uponnr.s!C reşterea tem peraturii în anvelopă este de term inată de

următoarele cauze:a) rulajul cu viteză mare;b) rulajul, autovehicolului supraîncărcat;c) rulajul cu presiunea mai mică decît cea indicată dc fabricant. P rim irea cupoanelor : separat sau cum ulat - p înâ la 1

septembrie a.c. t • ^

Rubrică realizată de Cristian BARA şi Radu VIDAm

a d e v ă r u lc B e C l u i ULTIMA ORĂ marţi, 4 aprilie 1995 Mi

Bomba n-a fost pusă■ w m ■ © ' w . Traian Chebeleu despre tratatul româno-ungar

Ieri, la ora 17,15 am aflat de la domnul locotenent- colonel Ioan Crişan, comandantul Poliţiei judiciare că în ju ru l orei 15,00 o fem eie a sunat, anunţînd că la P rim ăria m un icip iu lu i C iuj-N apoca urm ează să explodeze o bombă. .

Politia a luat toate măsurile de evacuare a clădirii, asigurind condiţii speciale de ordine şi circulaţie pe un lafg perimetru. ' —

Echipa de specialişti, condusă de dl. maior Laurenţiu Cîmpean a făcut testele necesare descoperirii bombei. Cu cîteva minute înaintea începerii unei şedinţe a Consiliului municipal, poliţiştii au ridicat starea de situaţie specială, perm iţînd in trarea în clădire şi circulaţia rutieră pe arterele din preajma Primăriei.

Radu V ID A ' Foto N.PETCU .

Oaspeţi la "Asklepyos”: Joi, 6 . aprilie, O rganizaţia Studenţească de Ajutor Mcdico-Social "A sklepyos” va prim i'v izita unei delegaţii germane conduse de doamna Barbara Sîamm, ministrul bavarez al M uncii şi Protecţiei Sociale. Din delegaţie fece parte şi domnul, Hans

■ Brennsteinner care^în cursul anului trecut, a donat organizaţiei o maşină în valoare de 15 m ilioane lei şi importante cantităţi de medicamente. Vizita face parte dintr-o colaborare de

; 3 ani în domeniul ajutorului social- umanitar, ministrul bavarez fiind unul dintre cei mai importanţi susţinători ai farmaciei "Asklepyos”. Pe lîngă dezvoltarea acestui proiect, se va discută şi despre alte posibilităţi de colaborare. '• ;.v. ■

Vicepreşedinte, Sebastian OLŢEAN

In premiera absoluta în uiuj-iiapoca; stilistul Giorgio Biondi

Timp de două zile, vineri 7 aprilie unui brevet nou pentru tehnica deşi simbătă 8 aprilie, se va afla în Cluj- preparare a vopselelor Se păr.Napoca stilistul Casei Armâni Giorgio t Domnul Biondi va susţine vineri 7Biondi. Un nume foarte cunoscut, aprilie, demonstraţia de coafură şiddţnnul Giorgio Biondi coajînd tratament a părului, la parterul

_m$nechine celebre. Ca să dăm cîteva supermagazinului "Central", iarnume, Cindy Crawford, Naomi sîmbătă, 8 aprilie, ora 10, la NightTCampbell, Claudia Schiffer. Bar Hotel "Napoca”, o demonstraţie

Programul domnului Biondi în ■ numai pentru specialiştii , şiCiuj-Napoca este'destul de încărcat: profesioniştii din Ciuj-Napoca. întrevineri, 7 aprilie, ora 10.45, în sala de_ VIP-urile prezentei domnul Angeloprotocol (etaj IV), a supermagazinului Pavero, patron al firm ei"C entral” o conferinţă de presă, 'D.A.S. Trading ' Project, uniclansarea, în premieră naţională, a distribuitor în România a linieiliniei cosmetice profesionale de profesionale "Gonespian", domnul îngrijire şi tratament a p ă r u l u i Ma r i u s Maier, director general al SC"Gonespian", linie profesională "Central" SA, domnulAngelo Casali,'

folosită şi de manechinele amintite; patron ai firmei producătoare'demonstraţii de coafură şi tratamente^ "Gonespian-., 1 , Nde îngrijirea părului,-prin prezentarea _ Dem . Sofrpn

i y

în opinia purtătorului de cuvînt al P reşed in ţie i, Traian C hebeleu, conţinută în Declaraţia difuzată la conferinţa de presă de luni, evoluţia în plan politic, de după Conferinţa de la Paris pentru Pactu l de Stabilitate în Europa a confirm at justeţea poziţiei României "care nu s-a lăsat antrenată în tr-o acţiune precipitată, de semnare a unui tratat politic româno-ungar cu elemente de ordin formal şi echivoc, de natura să pună în d iscu ţie ş î să lezeze ordinea constituţională şi elemente esenţiale ale suveranităţii de stat” .

în context, T.Chebeleu a reliefat "gradul semnificativ de sprijin de care s-a bucurat poziţia guvernului

în cadrul negocierilor de elaborare a Tratatului în rîndul forţelor politice româneşti, inclusiv al formaţiunilor de opoziţie”. O ”notă discordantă”, "s ingu ra” de a ltfe l, au făcut-o declaraţiile lui Adrian Severin,”care pare a vorbi în numele Partidului Democrat” , poziţia, în general, a P .D . fiind apreciatâ”de-neînţeles pentru un om politic cu formaţiune ju r id ică , aşa cum este dom nul Severin”. > -,/■

Chebeleu şi-a manifestat sur derea asupra sursei de infern d-lui Severin, ”iar descrierea vorbirii este o pură fabulaţie”, s-a pus n ic i un moment în convo rb ire , problema ve dom nului Horn la Bucureşti atît mai puţin a unui refuz din p preşedintelui României, în cont în care este de notorietate crepe ta te rînduri, p re şed itlRom âniei şi-a exprimat d is jJ

în legătură eu a firm aţiile lui b ilitatea de a se întîlni cu c o lA.Severin referitoare la conţinutul câtorii Ungariei, oriunde şi o r iJconvorbirilor telefonice din ajunul pen tru d iscu tarea şi c la r if ic iC onferin ţei de la Paris.' d in tre problemelor care se pun în releipreşedintele Iliescu şi prem ierul dintre cele douâ state”, a preşIU ngariei, am basadorul- T raian - ambasadorul Traian Chebeleu!

Chebeleu ■ Criza din televiziune creată în mod artificial

.Preşedintele României consideră criza din televiziune ca fiind creată şi amplificată în mod artificial şi părîn d a fî legată de. "p s ih o za electorală” a declarat purtătorul de cuvînt Traian C hebeleu, luni, la Conferinţa de presă. _

Ion Iliescu apreciază că au fost

de sindicatul de televiziune, atunci cînd a desemnat candidaţi din afara televiziunii,'atunci cînd a intrat în p e rtra c tă ri cu s in d ica tu l, în condiţiile în care acesta nu avea nici o atribuţie legală în materie. In fine, a patra greşeală s-ar fi făcut de către com isiile parlam entare.

comise mai multe ilegalităţi, a spus care au accep ta t p ro p u n eri deTraian Chebeleu. Prima dintre ele candidaturi din afara televiziunii,ar aparţine,în opinia lui Ion Iliescu, în aceste condiţii;' preşedintelechiar sindicatului din televiziune, Iliescu consideră că singuru l încare s-a r fi am estecat în tr-o m ăsură să lăm urească s itu a ţiaproblem ă în care nu avea nici o creată este P arlam en tu l, a spusa tr ib u ţie legală. Cea de-a doua Traian Chebneleu.încălcare a legii ar fi fost făcută tot (Rom pres)

E r o a r e d e a t e r i z a r eA'vionul privat care îl transportă . Boutros Ghali a fost surprins de

pe secretarul general al O .N .U . decorul insolit care l-a întîmpinat IaBoutros-Boutroi Ghali, în turneul a te r iz a rex în d uşa av ionu lu i s-a

'pe care-1 facc îp ţâri din America; deschis, în locul gărzii de onoare, alCentrală a aterizat, duminică, nu pe covorului roşu şi a delegaţiei oficialeaeroportul capitalei guatem aleze a văzu t o luxurian tă vegetaţieunde era aşteptat cu toate onorurile trop ica lă şi c îţiva so ldaţi. Uncuvenite înaltei sale funcţii, ci'pe purtător de cuvînt al ONU a explicat pista bazei jTiilitare de la San Jose la : misterioasa aterizare printr-o.eroare, cca 120 km de Ciudat de Guatemala, au informat agenţiile Reuter, EFE şi France Presse.

de navigaţie , p ilo tu l/'p rim ind instrucţiuni greşite.

A v ia ţ ie : la T im işo a il s i t u a t i a e s t a t i o n a r l

* • ■ MLa o ra ‘13,00, aeronava B / l

111 a companiei TAROM cal trebuie să execute cursa normal Bucureşti - Paris se mai afla în J pe aeroportul din Timişoara s t l supraveghere. Nava a aterizat f ora 9,29 şi au fost luate toat. măsurile de evacuare şi proteja- a pasagerilor, a suprayeghei; navei în vederea cercet&r acesteia . Acţiunea opririi di cursă a navei a fost ordona: datorită unui telefon anonim cu că în navă s-ar afla o bom b, Aeroportul Timişoara este înch tehnic pentru orice fel de z b o r .! aşteaptă comisia de specialişti cercetarea unor astfel fenomene. Mai este de precizat aeroportul cel mai apropiat i Timişoara, cel din Arad, este; c asemenea, închis tehnic dato ri unorylucfări de m odernizare

"pistei. Cel mai apropiat acrope de T im işoara este cel d e Caransebeş.

Se-conturează douâ varian t fie continuarea cursei spre Pari fie reîn toarcerea , navei- B ucureşti. La ora 13,40 s redeschis aeroportul mternaţion Timişoara. Aeronava BAC 111 s va reîntoarce la Bucureşti,: far pasageri, aceştia urm înd a îm barcaţi pe o altă aeronavă ( destinaţia Paris. . - î,-;'

‘ Afirmarea tinerimii române în confrun tările na ţionale şi

' internaţionale din diferite domenii « constitu ie deja u n .su b iec t pe..

m arg inea .căru ia a curs-m ultă ; cerneală, dar relevarea faptului că

im portanţei culturale a urbei noastre şi de valoros centru al ştiinţei chimiei.

în im aginile surprinse dc fotoreporterul nostru N ico lae : PETCU - momente din timpul

Ţ V p ţ H T . - . - r r — ------------

togl l l l® LwM:-

W P

111i i l l i l

olimpiadele reprezintă ocazia de festivităţilor de premiere ă celorevaluare a nivelului de pregătire mai buni tineri, chimişti ai ţării,a elevilor, la cea mai înaltă cotă a desfăşurate vineri, 31 martie a.c.,

; performanţei şcolarc, de afirmare , la Ciuj-Napoca, premiere făcută■ a e lem en te lo r de excepţie în de d-na prof. dr. Lum'iriiţa

privinţa pregătirii lor vocaţionale,• VLÂDESCU' . ; preşed in tacredem câ *nu' e s te 'n ic ic în d * Comisiei'nkţionale de organizare’suficientă. Dacâ în numărul nostru a Olimpiadei de Chimie şi d-nul

i de sîmbâtâ-luni(l-3 aprilie 1995) G hcorghc FUNAR - prim arul; vă prezentam rezu lta te le m unicip iu lu i C iuj-N apoca.'; Olimpiadei Naţionale de Chimie^ Persistă însâ regretul câ numele' - revenim, astăzi, cu precizarea că Clujului nu a fost pomenit dccît

alegerea C lu ju lu i ca loc de o singură dată...1: ; .desfăşurare a etapei finale nu a " . ' .fost întâmplătoare, tocmai datorită M.BOCU

CASA DE EDITURĂ

S.R.L.

Automată prin S.C .nr.128/1991, judecătoria Quj-Napoca, înmatriculată la Oficiul

Registrului Comerţului judeţului Cluj,Gub nr. J / 1 2 /3 0 8 /1 9 9 1 din 22.03.1991

cod fiscal: 204469

Secretar de redacţie de serviciu: Maria Sângeorzân

COLEGIUL DE REDACŢIE: ILIE CALIAN (redactor şef); DAN REBREANU (redactor şef adjunct); VALER CHIOREANU

(redactor şef adjunct); MARIA SÂNGEORZAN, NICOLAE VEREŞ (secretari dc redacţie); NICOLAE PETCU, RADU VIDA

' TIPARUL EXECUTAT LA S.C. "George Bariţiu" tei. 193642, 193097

REDACŢIA: Ciuj-Napoca, sfr. Napoca 16 jTelefoane: Publicitate: tel-fax: 117.304; Contabilitate: 117.307

Redactor şef, redactori şefi adjuncţi: 111.032; Secretari de redacţie: 117.418; Redactori: 117.490 şi 117.507

Telex: 31.444; fax: 192.828