Anu! II. Arad, Duminecă 26 Februarie (10 Martie) 1912. Nrul 46 ABONAMENTUL:

Pe un an . . 28 '— Cor. Pe jumătate an 1 4 ' — „ Pe 3 luni . . 7-— , Pe o lună . . 2-40 „

Pentru România ş i s trăinătate:

Pe nn a n . . 40 '— franci

T e l e f o n pentru oraş şi interurban

N r . 7 5 0 .

R E D A C Ţ I A şi A D M I N I S T R A Ţ I A : Strada Zrínyi Nrul 1 |

INSERŢIUNILE se primesc la adminis ­

traţie.

Mnlţ&mite publ ice şi Loc deschis costă şirul 20 fii.

Manuscriptele nu se î;i-napoiază.

S ă m â n ţ a : v â n t , - r e c o l t a : f u r t u n ă O apropiere, care ar putea să in­

tereseze mai multa lume, ne opreşte atenţia, în t r 'un ziar u n g u r e s c : „De câteori politica naţională maghiarâ nă­zuieşte în chip mai caraghios spre ţinta ei, de atâtea ori ies la iveală cu mai mul tă îndrăsneală şi năzuinţele separatiste. Cum începe maghia r imea să sprijinească pretenţ iuni naţionale, numai decât se pornesc şi agitatorii naţionalităţilor, iar dincolo de Drava se ivesc puternice năzuinţe de separa-fiune. A ş a au fost acestea în trecut, aşa sunt şi astăzi.. ." Urmează exem­ple, dela 1848 şi mai dincoace până în zilele noastre. . .

A m subliniat , în citaţia de mai sus, câteva cuvinte, câteva expresii , cari de s igur sunt impropri i . Nu e vorba, în adevăr , de năzuinţele pe cari le-ar u r m ă r i o politică „naţională maghiară" cuminte şi cumpănită , ci de aceea pe care o urmăreş te o or­bire şovinistă; n u sunt năzuinţe „se­paratiste" acelea cari se opun, cel pu­ţin din par tea naţionali tăţ i lor nema­ghiare din U n g a r i a propriu zisă, po­liticei de opres iune sub care gem, ci dimpotrivă sun t năzuinţe de consoli­dare a S ta tu lu i poliglot ungar , şi prin aceasta a imper iu lu i , a monarh ie i au-stro-ungare. In sfârşit, este impropriu ase numi „agitatori" urmăritorii ace­stor din u r m a năzuinţe, câtă vreme mult ma i potrivită nr fi aceasta po­

reclă pentru aceia cari, pr in politica lor agresivă şi opresivă, împiedecă unirea şi buna înţelegere dintre cetă­ţenii acestei ţări, a runcă sămânţa dis­cordiei şi a urei în t re dânşii .

încolo însă, observaţia este cât se poate de justă, — şi noi ne mi răm numa i de u n s ingur lucru: ce poate părea atât de curios, sau insolit, în aceasta, şoviniştilor noştri?. . .

Da, de câteori şovinismul îşi arată dinţii şi zugrăveşte pe toţi păreţii soarta ce are de gând să rezerve ce­lor mai mul ţ i din cetăţenii acestei ţări, acelora adecă, ce n ' au avut orbul noroc să se nască din părinţi maghiari , deatâtea ori, în modul cel ma i firesc, s'a observat, se observă şi se va ob­serva mereu, şi recrudescenţa împo­trivirii.

Mai mul t : în chip tot atât de fi­resc, se poate în tâmpla ca să se treacă dincolo chiar de simpla atitudine de împotrivire, şi să se u rmeze după un percept tactic care spune, că adesea cea mai bună apărare este atacul.... Şi atunci, fireşte iarăş, că va t rebui să te foloseşti, pent ru atac, mai ales de acele momente când adversaru l e ocupat cu forţele lui în altă parte.

Crâncenul adversar al popoarelor nemaghia re din Ungar ia , şovinizmul, fiind ocupat tocmai cu intenţia d'a făuri noui a rme pentru îngenunchia-rea şi zdrobirea lor totală, — ce alt

La telefon — Monolog comic pentru un tânăr —

De dr. Horia Pctra-Petrescu

Tânărul, de vre-o 2 5 de ani , îmbrăcat după ultima modă, s t ă la m a s ă şi are scoica de telefon .la ureche.

Pune sco ica la loc si sună nervos, i — „Âl lo ! Al lo!"

Tăcere. Al tă m â n u i r e nervoasă la te lefon. — AUo! Allo!. . .

da, domnişoară. . . Vreau u n u pe şase. . . Cum ? (mirat)

Se însoară ? Dar c ine -mi vorbeşte ? Pardon (râde), d o a m n a greşeşte! Aici e... (ochi mari , sat isfăcut de g luma ce o

ra spune). Minis tru] , minis trul de culte!. . .

(râde superior). Haiti!... a s fârş i t -o! s'a dus!... a! (nervos, gata

să sară) prea mul te aendre-ţi mai face şi te le fonul (cătrănit) Iţi vine să-i sfarămi nebun cu bastonu' ii scoică, şi sârmă. şi...

(gent i l ) C u m ? A... da! Ie rog... domnişoară.. . ascul tă mata : Se poate? Dă-mi repede: u n u pe şease....

(aşează scoica la loc . Se şterge cu bat ista şi fluieră ceva de trecere de vreme, cu degetele ară­tătoare în buzunarele j i letcei ) (tnciudit) A naibii p o v e s t e ! Ce m'apucase

Să-i dau întâlnire pe astăzi la nouă ?... (e chemat la telefon, duce urechea la scoică)

AUo! A l lo ! (tăcere. Pentru el). E cald, de-o să p louă. E bine, de nu, să ştii , m ă loveşte damblaua.

(adunându-ş i buzele) Să vezi . trai n ineaco! de-oiu prinde paraua. Didina e bună , iubeşte şi — pace.

(In scoică) Cum;?... Sună 'ntr 'una? N u v i n e ?

...Ei, drace! A l lo ! Allo!.. . Te rog domnişoară Aştept de un secol!... Parol, m ă omoară!

(mai l inişt i t) Cum?... A fost legătura odată, g r e ş i t ă ? Ei bine, acuma?. . . Mersi!

(aşează scoica la loc. Pentru sine.) Da' poc i tă

F i in ţă ! Ce bine-i că n'o am pe aici, 'n apropiere I-aş scoate toţ i d inţ i i ! a naibi i muiere ! Mai proastă fiinţă nu cred că ex i s tă Decât o astfel de te- le- fo-nis- tă!

(Isi răsuceşte o ţ igaretă. Soneria dela tolefon.) Al lo ! A l lo ! A, da... (dulce)

Did ina ? B o n Jour! Sărut ochişorii... O stai, te conjur! îmi pare un lucru grozav sacri leg

(cu g sturi muca l i t e la in imă) Că 'mi eşti prea departe. N u pot să în ţe l eg Că glasul tău...

Ce zici ?... P o t să priceapă ? Poftească!.. . Te super i? Dar c u m să înceapă Loc/odnicu-' ţi v o r b a ? Ei; ştii că ai h a z ?

au să facă deci, şi în această împre­jurare , acele popoare, decât să pr indă momentul , şi să-şi reia cu toată ener­gia, ce trebuie să le dea instinctul conservării chiar, dacă altceva n 'a r fi, ati tudinea de apărare , — eventual chiar de atac.

Tângui rea e în deosebi mare a-cuma faţă de cele ce se petrec „din­colo de Drava", unde în adevăr ma­nifestaţiile iau un caracter din ce în ce mai pronunţa t de desfacere de U n ­garia, de „separatism" care va să zică. Dar cine e de vină, dacă în cele din u r m ă aceste manifestări au ajuns aci, şi poate să treacă şi mai departe, până la tu rburăr i grave cari să zguduie în­seşi temeliile monarhie i habsburg ice? Nimic, şi n imeni altul, decât şovinis­mul maghiar , decât blestemata şi ne­norocita gospodărie care se încăpăţi-nează a se arăta m u m ă numai pentru o minoritate a populaţiei din „ţările coroanei S-tului Stefan", — iar pen­t ru majoritatea ei este ciumă înăbuşi­toare şi ucigătoare.

Vecinie adevărată rămâne vorba, că cine samănă vânt, culege furtună... Ce a sămănat pururea , ce samănă a-stăzi, şi ce îşi propune a sămăna încă, şi de aci nainte, şovinismul, g rando­mania şi porniri le t iranice ale manei de norocoşi ce s'a înstăpânit vremel­nic la conducerea destinelor acestui nenorocit stat polietnic? Nimica nici­odată altceva, decât vântul rece, ghiă-ţos, respingător al urei, al ameninţă­rilor, al apăsării... Ce alt vreţi dar ca să recolteze, decât şuierul şi mai stri-

...Cum ? Ai pete, roşeaţă, de plâns, pe obraz ? De ce plângi , drăguţă ?... Ha, ha, ştii că'mi placi ? Acelea-s romane de oameni b u r l a c i ! (în zeflemea) Ce suflete negre îţi dau să citeşti O astfel de carte?. . . Chiar m a m a ? G l u m e ş t i ? Atunci (ca şi când s-ar fi fript la buze) — se'nţe-

lege — că are dreptate. Fireşte, — i cu minte — Eu nu cunosc bine. Vrea alte romane ? Cu Pau l şi Virgine ? P e mâ ine primi-va un maldăr întreg. Dar (sent imental ) , dragă Didină, nu pot să'nţeleg...

(tăcere bruscă). Al lo ! Domnişoară , ei, ştii , are haz ? A c u m a 'ntrerupe !.... Să mori de necaz !

(tăcere). Al lo ! Da.... fireşte.... vorbesc. Mai mul te m i n u t e ? Ce-ţi p a s ă ? ! P l ă t e s c !

(cu altă faţă, dulceagă) Didino,... . iubita,.... tovarăşa m e a ! C u m ? (ochi seducători) Vrei pe de seară să mergi

[la Ş o s e a ? Prea bine!. . . . Ce h a i n ă ? Aici m ă pricep: Să iai (sentenţ ios) pălăria aceea cu crepe. Gigantică, şti i tu , de pare-un burete, Iar tu de subt dânsa un gureş — sticlete.. .

(Dă ochii peste cap). (Revine).

Ş i ha ina ? da, h a i n a 'n coloarea changeant. In ha ina aceea 'ţi stă bine...

U n an Privirea-ş într'una, cântarea-ş poeme, Pe lira 'mi măiastră.. . Cum? N u e vreme

P a g , *2. R O M A N U L Nr. 46—1118.

dent, şi mai ameninţător încă, al fur­tunii, care odată deslănţuită în toată furia ei, nu se va mai putea şti unde va avea să se opriască şi cu câte şi ce fel de pagube, pentru unii şi pentru alţii ?

Fur tuna m u r m u r ă acuma şi ame­ninţă să se ridice de peste Drava. Dar şovinismul face totul ca s'o stâr-niască şi de pr in alte părţi, de pretu­tindeni, dela câteşi patru colţurile ţării, s'o sgândăre şi s'o ridice ca un vâr­tej cuprinzând întreaga alcătuire fac­tice, din mijlocul căreia mâna de stă­pâni exaltaţi, înebuniţi, scrâşneşte, spu­megă — şi t remură .

„Ale tale dintru ale tale" — iată ce trebuie să-şi zică şovinismul ma­ghiar. Dar întrebarea cea mare, şi cea mai de actualitate acuma, es te : ce tre­buie să-şi zică alţii, mai înţelepţi, şi a căror răspundere nu este mai mică, ci poate chiar mai mare, faţă de primej­diile ce ameninţă alcătuirea aceasta de echilibru european dintre apus şi ră­sărit, — faţă de furtuna a cărei apro­piere toţi ce au urechi de auzit, nu pot să n'o audă.

Demisia guvernului şi contramandarea camerei. Din Budapesta ni-se anunţă: Şedinţa de ieri a camerei a fost de foarte scurtă durată şi era s tăpânită de o dispoziţ ie ceremonioasă, şi p o s o m o ­rită... La orele 11 a. m. preşedintele Nâvay des­chide şedinţa şi anunţă camerei, că primul-ministru voieşte să vorbească.

In mij locul unei atenţi i generale se ridică contele Khuen-Héderváry şi declară, că guvernul şi-a prezintat M. Sale monarhului demisia, pe care M. Sa a primit-o.

Propune deci, că din cauza schimbărei ce va obveni în guvernare, camera să fie contramandată pentru un timp scurt.

Návaii declară această propunere ca primită şi închide şedinţa. Alţi oratori nu s'au mai anun­ţat la cuvânt .

In culoare s tăpânea o dispoziţ ie foarte agi­tată, mai cu seamă Tisza şi Andrássy agi tau ve­hement pentru rezoluţie . In chest ia aceasta par­tidul guvernamental va ţ ine o şedinţă, în care frac­ţ iuni le Lukács şi Tisza pentru pr imadată vor sta faţă în faţă.

De vorbe frumoase? E t impul pierdut? B a nu! Dimpotr ivă! Da' ce? — s surdo —

— m u t ? (sentimental , fals)

Priveşte afară — e palidă luna, Părechi le 'nvită la visuri într'una.

(radios) Ha, ha; Ce pl imbare măreaţă, so l emnă Vom face deseară!... Cum? (prozaic)

Vorba-i nedemnă? N u se vorbeşte aşa 'n telefon? E vorba cu cine! Cer scuze... pardon!

(atent) Cum? Vine şi m a m a deseară cu noi?

(pentru sine) î m i vine să 'mi iau vorba

(oftează) pe dată 'n napoi

( sent imental ) Atunc i să luăm seama! Ah, dragă!

Did ină! Eşt i cea mai suavă, eşti cea mai d iv ină! Tu singură 'n v iaţă mi-ai fost arătarea...

(oprire bruscă) A naibii! Ce-i a s t a ? Pierdut-au răbdarea! (strigă) Ei, ce vrea să z i că? — Tăcere!

(dulce) asculţi ? (trântind scoia)

A, ce mai fiinţe s tupide! Inculţ i ! (o ia din nou)

Dar bin', domnişoară, să nu pot vorbi?! Ei, toate au margini! Ce z i c i? . . Saprist i !

(dulceag)

Se aşteaptă ciocniri de vederi agitate , al că­ror sfârşit va fi, că Tisza cu vre-o câţiva aderenţi vor părăsi partidul muticei.

* Ziarul „Neue Freie Presce" în numărul său

de ieri afirmă, că M. Sa va autoriza pe Lukács, care împreună cu partidul lui Justh vor rezolvi criza.

Insă afară de Lukács vor mai fî chemaţi în audienţă la M. Sa următori i : cont. Albin Csáky, L. Nâvay, cont. Ştefan Tisza şi probabil Colo-man Széli.

„Neue Freue Presse" publ ică următoarea l istă a noului minister:

Preşedinte: L. Lukács. Ministru de comerţ: cont. T. Batthyány.

„ „ interne: Fr. Kabos. „ „ just i ţ i e : Iul. Wlassics. „ „ instrucţ ie: cont. / . Zichy. „ „ agricultură: cont. B. Serényi.

Preşedintele camerei va fi, după ştirea zia­rului „N. Fr. Pr.", probabil Iuliu Justh.

D u p ă ştirile ce le primim, audienţele vor în ­cape de luni şi vor dura mai multe zile.

Răspunsul prim-ministrutui Stiirgh la in­terpelaţiile deputaţilor Schraffl şi Sustersic. In şedinţa de joi a parlamentului austriac prim-ministrul Stiirgh a răspuns Ia interpelaţi i le făcute de către deputatul Schraffl, din partea partidului creştin-social şi de către deputatul Sustersic, din din partea slavi lor de sud, cu privire la modifica­rea paragrafului 4 3 al proiectelor mil itare, în în ­ţelesul că, chemarea rezervişti lor şi rezerviştilor supletori să se poată face numai prin o hotărîre a parlamentului ungar:

Guvernul ces. reg., a spus pr imul-minis tru , a primit o notă autent ică din partea guvernului ungar, despre interpretarea plănuită a drepturilor coroanei, asigurate în legea austriacă din 3 0 mai , anul 1888 , şi corăspunzător aceste ia în articolul XVIII a legii ungare din acelaş an, cari privesc chemarea la serviciu act iv în t imp de pace a re­zervişti lor din anul prim şi a rezerviştilor suple­tori din cele trei c lase mai t inere. In chest ia pla­nului acestuia, considerând interesele de mare im­portanţă ale armatei comune , cari v in în legătură cu acesta, precum şi considerând, că în această chestie se vorbeşte şi de s i s temul de apărare, care este definit în legi şi înfiinţat prin decisiuni reci­proc obl igatoare şi prin consimţirea comună, — g u ­vernul a luat o at i tudine foarte corectă şi cons ide­rând starea actuală a chestiei trebuie să abstau de a întră mai departe îu amănunte , fiind aceasta contra tradiţ iuni lor de comunicare oficială între ambele guverne. Pe domnii interpelanţi şi onorata casă îi asigur, că guvernul ces. reg. ş i-a ţ inut de o datorie de a avea în procedura sa grija cea mai mare pentru interesele destoinic ie i puterii ar-

Allo!.. . da, duduie! Ar vrea, fermecată, poveşt i ca să-ţ i spuie, De lună, do stele, chiar inima mea...

(râde, bătându-ş i joc de cuvinte) . (revine)

Cânta-vom prilejul de sear'. la „Şosea". Birjaru' 'n căuciucu'-i ne-a duce,

Didină. F u g i - v o m de lume pe cai făr' de splină!...

(se laudă singur) De ce râzi ?... Ascultă. . . Te rog foarte mul t Ştii şi tu prea bine cum toate te-ascult , Ei, dă-mi escultare!.. Eugarea mea? . . .

I a t ă : Să- i umpl i la m a m a urechea cu vată. La ce să ne-asculte ? Aducerea-aminte Adeseori, dragă, te scoate din m i n t e . Mi-e mi lă de dânsa! Să vezi o s'o doară!

(Pentru sine) Da' bine-o să fie de-o tragem pe sfoară!!...

(Ascultă, vesel, cu ochii plini de bucurie) (Tare) Da... toate pe placu-ţ i : o masă la „Flora"?

Ideia-i genială — pe plac tuturora. (Se mângâie pe pântecej

Pe varză să fie bobocul de ra ţă? Şti i , meriţ i medalie!. . . Yom sta pe teraţă Şi muzica cântă duios — în surdină. ...Chiar gându' mă'ncântă, chiar gându', Did ină!

(Trăgând cu ochiul) ...Ce z i c i ? N e v o m duce apoi prin b o s c h e t e ? O mică pl imbare?. . . cu fraze cochete Eu braţul ţi-'oiu cere şi-aşa. amândoi .

mate a monarhiei şi pentru toate interesele Au­striei, cari sunt în legătură cu aceasta.

Provizoriul şi cercurile militare. După cer­curile mil itare din Viena provizoriul ar oferi urmă­toarele favoruri:

1. După provizoriu, urcarea contingentului pen­tru întreagă armata va fi numai de 33 ,000 feciori, iar după legea mi l i tară proiectată ar fi de 54,000 feciori.

2. In urma acestei împrejurări bugetul provi­zoriului mil i tar va fi mai mic decât a legii mili­tare proiectate.

3 . Provizoriul nu Introduce serviciul militar de doi ani, dar va oferi toate favorurile, cari ar intra în vigoare deodată cu legea militară pro­iectată.

4. Cercurile mil itare promit, că în caz, dacă cu ajutorul provizoriului cont ingentul trupelor se v a p u t e a complini corespunzător, atunci cea mai mare parte, poate chiar toţi din acei cari servesc în al treilea an. după doi ani şi jumătate vor fi conce­diaţi.

5. Cercurile mil i tare se provoacă la împreju­rarea, că în t impul provizoriului se va putea re­zolvi mul t mai uşor şi mai temein ic chestia sub­ofiţerilor, care este una dintre primele condiţii a plăsmuirii proiectelor militare.

* Situaţia politică îu Croaţia. De mai mult

t imp în Croaţia l in iş tea şi ordinea e restabilită. Se ştie că autorităţ i le pol i ţ ieneşt i din Zagreb luaseră măsuri extraordinare pentru a înăbuşi mişcările de orice natură ale croaţilor. Aceste autorităţi şi-au împl ini t cu atâta zel datoria ce l i-a impus stăpâ­nirea încât despre libertăţi de orice natură în Croa­ţia nu se mai putea vorbi. Presa fusese amuţită, l ibertatea de întrunire încălcată. Cetăţenii au eşit atunci în stradă. A curs şi sânge; vor fi ştiind ei pentruce. Acum e pace. Măsurile acele extraordinare nemai având rost acum, au fost retrase şi s'a re­stabi l i t astfel v iaţa normală.

Partidul sârb independent şi coaliţia croată au ţ inut eri seară o şedinţă secretă în care s'a dis­cutat s i tuaţ ia pol i t ică, pregătirea alegerilor şi or­ganizarea generală a partidelor. Grupul opoziţional, aşa n u m i t partidul centrului , încă n'a hotărît ati­tudinea sa faţă de ban. D u m i n e c a viitoare va a-duce hotărîre definitivă în această chestiune.

•X-

Situaţia critică a guvernului austriac. Zia­rul oficios din Fraga al partidului cehilor radicali este informat din cercurile parlamentare austriaee, că situaţia guvernului Stiirgh este foarte critică şi că în curând va trebui şi el să demisioneze. Ca ur­maş a lui Stiirgh se aminteşte deja baronul Beck, fost prim-ministru austriac şi baronul Haynonld, actualul ministru austriac de interne.

Pe drumuri pierdute căuta-vom trifoi...? ...A, iartă, greşala! Trifoi nu se poate,

(Cu patos fals) Da' stele pe bolta cerească, pe toate Cu ochii la ele, le-'om număra. . .

(Trecere bruscă) Iară se 'ncurcă!... Ce vrei D t a ? Cu care 'ndrăsneală încerci să vorbeşt i?

( îngă lbeneş te . Ii joacă scoica în mână) ...Ce z i c i ? (resolut) E minciunâl...

Aşa să trăieşti? Nu-i crede Didină! Infamă! Minciună!

(Pentru s ine) S'a dus! A m sfecl i t -o! De-a3um noapte bună!

(Tonul obraznic de mai 'nainte) Ei bine, m a d a m ă — i-auzi obrăzare S-asculţ i conversaţ ia! . . . Cum?. . . Eşti în chemare!

(pentru sine, sdrobit) E Aglaea, (în s lujbă?) o st iu după g l a s ! De -acuma te luptă ! Nici mort nu mă las !

(tare) C u m ? Ce ş t i i ? De t o a t e ? Ţi-am fost amorez? Acuma la banii Didini i -antentez ?

(ca muşcat) Se poate-o mai gravă, perfidă minciună ?

(rugător Didinei) N u crede ! — palavre ! Femeia-i nebună !

(tăcere) Da. dragă Did ină ! Nu- i crede ! Nu-i crede !

(Aglaei) Cum ?.. Zici că din cerîuri chiar Domnul ne vede?

Nr. 4 6 — 1 9 1 2 . R O M A N U L Pag. 3.

Revoluţie?. . . Pe când oligarhia noastră maghiară

abuzând de răbdarea popoarelor de asupra cărora îşi saltă nebuneşte calul, oferă spec­tacolul ridicolei parodii de revendicări glu­meţe şi de formule prosteşti, din cea mai extremă parte a occidentului auropean un mare cutremur social se anunţă. Este sgu-dnirea ce o provoacă în acest moment, for­midabila grevă a celor 1.000.000 de lucră­tori mineri englezi, care prin întorsătura ce o poate lua dintr'un moment într'altul, poate să producă urmări de importanţă co­vârşitoare, nu numai pentru regatul Brita­nic, dar şi pentru statele de pe continen­tul european, ştiut fiind că o asemenea transformare radicală în vieaţa politico-so-cială a unei mari naţiuni nu se poate pe­trece niciodată fără a provoca mişcări co­relative şi analoage în afară de hota­rele ei.

Intr 'unul din numerile trecute ale „Românului" ne-am ocupat de această grevă.

Am arătat atunci în linii generale mo­tivele conflictului dintre mineri şi pa­troni.

Lucrătorii revendică dreptul unui mi­nim de salar pe care vor ei să-1 fixeze. Bazaţi pe puternica lor organizaţie şi pe fondurile însemnate de cari dispun, ei au notificat clin primul moment, că cea mai mică tergiversare din partea adversă va aduce greva.

* Guvernul englez care-şi dădea seamă

de urmările catastrofale ale acestei greve, a intervenit energic încă din primul mo­ment între cele două părţi preconizând o formulă care să ţie seamă de interesele amânduror părţilor.

El a recunoscut dreptatea revedicaţii-lor muncitorilor mineri cu condiţiunea că

Bine, să vadă !... (Didinei , vrând să păstreze tonul Ido mai 'nainte)

Când ieşi la şosea ? (Aglaei)

Te dă la o parte! Să taci ! (Didinei)

S'ar putea S'aduci pentru t ine şi şalul caşmir ? Iţi stă de m i n u n e ! Aşa te admir!

(tăcere) Cura poate să-ţi cadă cuvinte le greu ? Cum ?... N u vii de seară'?... Dar ştii tu că eu 0 lună întreagă v isam întâlnirea ? ... Ce zici ? E minc iună ?... îmi vrei răst ignirea ?

(dureros, prefăcut) N'ai inimă, suflet!

(Aglaei) Să taci!

(Didinei) Nici nobleţe!

... De mult obsorvat-ai că tai feţo-feţe ? Că n'am altă ţ intă făr" doar zestrea ta ? Se poate?..! Didină! (desolat)

Iubita mea! A! Nu-i crede nebunii! N u v e z i ? E s m i n t i t ă ! ,...E ultima-ţi vorbă ?... (furios)

Pământu ' m ă 'nghită! (Aglaei, furios, ameninţând)

f i-'oiu rupe eu conciu ! (dulce, cu u l t ima speranţă de scăpare)

Didină! Când v i i? . . . (Nici un răspuns. Aşteaptă. Zadarnic. Aruncă scoica pe masă. îşi bagă mani le în buzunar, amărît şi fluieră a pagubă. Apoi după un

târziu) ...S'a dus zestrişoara de-o sută de mii...u

Sulina, Sept. 1 9 1 1 .

minimul de salar să fie stabilit de eomi-siuni mixte din partea lucrătorilor şi a pa­tronilor împreună cu reprezintanţi ai gu­vernului care vor avea dreptul a hotărî în caz de contraversă. In acelaş timp a cerut, că aceste comisiuni să funcţioneze perma­nent spre a nu se produce în viitor ase­menea evenimente.

A voit cu alte cuvinte să introducă arbitrajul obligator. Lucrătorii nu au voit să facă nici o concesie, susţinând cu tărie, că salarul minim să fie admis aşa cum l-au făcut ei şi nu altfel. In faţa acestei atitu­dini înţelegerea neputându-se face, greva a izbucnit; peste 1,000.000 de lucrători au părăsit lucrul.

Pe lângă aceşti lucrători au mai noti­ficat că se vor pune în grevă şi lucrătorii industriei transportului în caz când se vor transporta cărbuni din alte ţări, spre a se face faţă trebuinţelor publicului, sau in caz când se vor transporta trupe militare împotriva minerilor.

Cu chipul acesta întreaga viaţă naţio­nală a Angliei este suspendată. In afară de 1.000.000 de lucrători, care au părăsit lu­crul din liberă voinţă şi care fiind pregă­tiţi pentru aceasta nu vor avea de suferit mult, vor fi aruncaţi pe drumuri încă 3.000.000 de lucrători dela diferite indu­strii în legătură cu cărbunele.

Cu chipul acesta o imensă armată de neactivi şi de muritori de foame se află astăzi pe solul marei Britanii.

In şedinţa de marţi a camerei comu­nelor, primul ministru Asquit a făcut decla­raţii privitoare la demersurile sale.

Premierul englez a declarat fără în­conjur ca intervenţia sa nu a reuşit. Nego­cierile nu sunt întrerupte, a declarat As-quith, dar se află într 'un impas. Timpul este un factor vital în asemenea împreju­rări. Cu timpul se va opera o apropiere şi va fi posibilă poate şi o acomodare. Aştep­tând el nu remâne neactiv. Munca acuma a încetat în uzine. Urmările acestei opriri a activităţii ţării sunt pentru prosperitatea ei naţională şi chiar pentru viaţa cotidiană a majorităţii, sunt cel puţin aşa de formi­dabile cât s'au putut bănui dela început şi ele cresc în fiece moment. Apoi ministrul cerând camerei să se mulţămească numai cu aceste declaraţii a spus :

„Deplâng mai mul t ca orice altă persoană că sforţările noastre de până acuma nu au putut îm­piedeca o catastrofă naţională, dar declar şi cor tuturora, în aceasta incintă, fără deosebire de par­tid, să se mul ţumească cu această declaraţie. De­clar cá fie că e vorba de guvern sau de vre-unul din partidele acestui conflict, sau dintre cei care le sfătuesc, sau dintre cei care au vre-o influenţă asupra lor, răsponsabil i tăţ i le acelora care, având în puterea lor mijloace de a face ceva pentru a micşora gravitatea teribilei ca lamităţ i naţionale , nu ar exerci ta aceasta putere în toată înt inderea sa. vor fi responsabi l i tăţ i ce vor atârna greu pe ei în istorie".

*

Cuvintele primului ministru au provo­cat o adâncă impresie asupra Angliei. Toate ziarele privesc situaţia cu cea mai mare în­grijorare, „limes'' marele organ conservator sfătueşte toate partidele să se unească îm­potriva anarchiei unei singure clase sociale care primejdueşte viaţa naţională. |

„Daily Chronicle" Organ liberal comen­tează situaţia în următorii termeni:

„Dacă ieaderii muncitori lor nu se grăbesc să adereze Ia un agajament cât mai curând, ferul va întră în sufletul naţ iuni i şi urmările vor fi de aşa natură cum lucrătorii nu le vor fi aşteptat nici odată. N a ţ i u n e a va decide ca asemenea lucruri să nu se mai producă niciodată, şi c ine şt ie dacă, în mânia sa, va putea alege cele mai bune metoade pentru a-şi realiza botărîrea:

Ziarul „Obserwer" preconizează ca mă­sură de represiune împotriva lucrătorilor în-flămânzirea lor prin refuzarea vânzării de articole alimentare în regimea grevistă. lai­ca soluţie preconizează sistemul coproprie-tăţii în care şi lucrătorul să fie interesat la venitul minelor.

„Pali Mall gazette" scrie: Exista în toată ţara o remarcabilă mişcare de revoltă contra anarchiei care ne ameninţă în toate clasele sociale. Suntem sătui de a fi în voia unei minorităţi zgomotoase ca aceia a su-fragetelor sau a unei minorităţi tiranice ca aceia a Trade Uniunilor.'1

Organul conservator preconizează câteva soluţii:

1. Arbitrajul obligator. 2. Dreptul s tatului de a pune m â n a »pe fondurile Trade Uniuni lor când sunt în contra comunităţ i i . 3 . A fi considerate ca complot împotriva s iguranţei statului toate grevele care, ca aceia a minerilor sau a căilor ferate de anul trecut, ameninţă s iguranţa statului . 4 . Supre-s iunea dreptului de propagandă pacinică printre lucrătorii nesindicaţi şi care nu voiesc să părăsească lucrul.

* De altă parte însă se ridică glasuri

simpatice şi în favoarea lucrătorilor. Se vorbeşte de naţionalizarea minelor adică de a trece din posesia particularilor în a statu­lui ceeace ar fi un pas imens spre societa­tea socialistă, şi care ar constitui un pre­cedent foarte primejdios pentru toate ma­rile întreprinderi industriale. Alţii vorbesc de acordarea dreptului de salar minim la toate categoriile de lucrători.

Şi pe când acest haos de opinii se sbate, întreaga vieaţă naţională ameninţa să fie desfiinţată. Toate industriile îşi în­chid rând pe rând atelierele. Armata muri­torilor de foame creşte, trenurile nu mai circulă, teatrele nu mai sunt luminate, me­najerele cari încălzesc cu cărbuni încep să-1 cumpere cu preţuri enorme, de treiori mai mari decât cele de până acum...

Lumea se întreabă ce va fi? Ce va fi? Situaţia a fost în chip foarte potrivit

caracterizată de ministrul de răsboi Haldane care încă la începutul grevei a declarat în­tr 'un discurs, că, nici odată Anglia dela In­vincibila Armada încoace nu a trecut prin-tr'o mai mare primejdie...

Acesta e cuvântul uneia din cele mai importante personalităţi ale Angliei...

De Invincibila Armada au scăpat-o pe Anglia valurile mării, cine însă o va scăpa de furtuna aceasta internă?

Cum se vor isprăvi lucrurile? Calma-se-va aceasta criză, ori vom azista

la o revoluţie nemai văzută tocmai în ţara clasică a conservatismului şi a evoluţiei lente?...

Răspunsul îl va da ziua de mâne. Oricare ar fi el însă, nu trebuie uitat

că, dacă asemenea incendii se pot produce în Anglia, unde nu se cruţă nimic pentru a le preveni, ce poate fi într'o ţară ca Un­garia noastră unde dimpotrivă nu se cruţă nimic pentru a le înteţi? Şi unde în locul unor bărbaţi ca Asquith şi o cameră ca cea

Pag. 4. R O M Â N U L Nr. 46—1912.

engleză, avem un parlament în care cali-mările asvârlite şi ciomegele ţin locul ori­cărei argumentări?...

A n a r h i a d i n C h i n a . Devastări le şi tâlhării le în Ş a n t u n g cont inuă încă. In părţile nordice e o armată de o sută mi i chinezi bine armaţi în faţă a 7 mii răsvrătiţi . Dacă tulburările vor cont inua armata chineză va pune în mare primejdie portu­rile. E dorinţa tuturor ca Japonia să tr imită trupe.

Un vas de răsboiu francez a transportat pe ţărm la Toku mulţ i marinari. Tot aşa un cruci­şător american va transporta acolo sâmbătă două sute marinari.

Partidele din China au încheiat un compro­mis în înţelesul căruia guvernul din N a n k i n g se va dizolva, iar noul guvern va avea sediul în Peking.

Pek ingül va fi recunoscut de capitala repu­blice).

* D i n T u r c i a . (Parlamentarii români .şi alege­

rile). Corespondentul din Constant inopol al ziaru­lui bucureştean „L'Independance Roumaino" vor­bind de plecarea fostului deputat român d. dr. Fi l ip Mişea, în provincie pentru campania e lecto­rală, spune, că un mare număr din membrii parti­dului „Uniune şi Progres" al juni lor turci, a ţ inut să-şi arate s impat ia faţă de eminentul bărbat po­l i t ic aromân, salutându-1 la plecare. Aceasta arată s impat ia deosebită, de care conaţ ionalul nostru se bucură în cercurile pol i t ice o tomane .

P â n ă acuma trei sangiacuri i-au oferit să-1 aleagă ca reprezentant în parlamentul otoman. A-ceasta este o dovadă, că servicii le, cari le-a adus dis t insul bărbat pol it ic cauzei l iberale în to t t i m ­pul cât a stat în parlament, sunt bine apreciate nu numai în sânul partidului , ci şi în masa popo­rului.

Graţie acestei bune înţelegeri dintre condu­cătorii pol it ic i ai nouei Turcii şi fraţii noştri din Macedonia e locul să sperăm, că v o m eşi cu suc­ces din campania electorală, care s'a deschis .

* G r e c i i ş i b u l g a r i i . D e câtva t imp se vor­

beşte mereu, că între aceste două popoare a ur­m a t o înţelegere cum nu a ex is ta t nic iodată dela venirea poporului bulgar în Europa.

Se ştie, că dela aşezarea bulgarilor d in­colo de Dunăre ceeace s'a în tâmpla t cu vre-o 2 secoli îna inte de venirea unguri lor noştri aci, s'a deschis o duşmănia de moarte între greci şi bul­gari, care cu toată robia ce l i -au impus-o turcii t imp de 4 secole s'a păstrat până în zi lele noastre.

îna inte se certau pe stăpânirea părţilor din sudul Balcanului până la mare, acuma se cearta pe moştenirea imperiului turc.

De o vreme însă versiuni diferite voiesc să acrediteze părerea, că această duşmănie ar fi dis­părut, graţie juni lor turci, care prin energica di­rectivă ce au imprimat polit icei interne ale ţării, i -a făcut să-şi puie pofta în cui pentru mul tă vreme faţă cu moştenirea. Astfel s'a exploatat mai mai întâ iu v iz i ta prinţului moşteni tor al Greciei la Sofia cu ocazia serbărilor pentru majoratul prin­ţului Boris. Apoi s'a pus în circulaţie svonuri cu o contraviz i tă a regelui Ferdinand în Grecia. A c u m în urmă s'a afirmat, că cu ocazia slujbei în onoa­rea ortodoxiei la biserica din Fanar, patriarhul ar fi pomeni t şi pe ţarul Ferdinand în rugăciuni le sale pentru suveranii ortodoxi . Acuma se dovedeşte că svonuri le acestea s'au pus intenţ ionat în circu­laţie spre a impresiona pe turci făcându-i să crează într'o m i n u n e imaginară a elementului bulgar şi grecizant în faţa junilor turci cu ocazia ale­gerilor.

* M i l l e r a n d d e s p r e a r m a t ă . Ministrul de răs­

boiu francez Millerand a spus la banchetul presei militare, între altele, următoarele:

„Nu de geaba a trecut 4 0 de ani dela înfrân­gerea noastră. Jertfele populaţ iunei pentru armată n'au fost nefolositoare. Fără a fi nemodeşt i . putem şi trebuie să spunem, că avem încredere în armata noastră.

Poporul a arătat în zi lele neuitate ale anului din urmă, că a şt iut să rămâie l iniştit , de oarece era sigur de tăria armatei".

Ministrul a încheiat , arătând, că programul aviaţ iunei mil itare trebuie să fie executat cât mai urgent posibil , şi a rugat presa să sprijine

toate chest iuni le referitoare la pregătirea de răsboiu.

J e r t f a i n c i d e n t u l u i d i n t r e I t a l i a ş i F r a n ţ a . Din Roma se telegrafiază: Ziarele anunţă, că Tittoni, ambasadorul Italiei la Paris nu se va mai reîntoarce în postul său. Deşi se declară, că starea sanitară a ambasadorului Tittoni lasă mul t de do­rit, to tuş domneşte părerea generală, că Tittoni va demis iona în urma incidentelor din t impul din urmă dintre Franţa şi Italia.

* S i t u a ţ i a î n M e x i c o . Din Chihuahua se a-

nunţă, că Emi l io Vasco Gomez a fo?t proclamat de prezident provizorie.

Din W a s h i n g t o n se telegrafiază: Şeful s ta tu­lui major, majorul-general W o o d a prezentat gu­vernului un proiect pentru mobi l izarea a 1 0 0 , 0 0 0 soldaţi americani la graniţa Mexicului .

Zi de zi americanii , mai cu seamă femeile şi copii i , părăsesc teritoriul republicei Mexico.

C h e s t i i l e c o l o n i a l e d i n t r e F r a n ţ a ş i K e l g i a . Ziarul „Matin" aduce şirea, că regele Albert al Belg ie i cu ocaz iunea reîntoarcerii sale din Africa de sud se va opri în Paris, şi va viz i ta pe prezi­dentul Fal l ieres . Scopul acestei v iz i te este pertrac­tarea asupra mai multor chesti i coloniale . Regele Albert cu ocaziunea aceasta va avea o convorbire şi cu prim-ministrul Poincarré şi cu ministrul co­lonii lor asupra chestiei actuale, care priveşte^ Congo.

* G r e v a d i n A n g l i a . Uriaşa grevă a mineri lor

din Angl ia •— după ştirile ce sosesc azi — pare a se rezolva pe cale pacinică. Guvernul ca şi pro­prietarii de mine, îngrijaţi de urmările ce a avut chiar până acum greva şi ce ar avea de ar mai continua, încearcă acum toate modal i tăţ i le ca să se facă pace. Cei mai mulţ i dintre proprietari au primit deja condiţ iuni le de pace formulate de gu­vern. Cei din W a l e s încă n'au renunţat la punctul lor de vedere, nu se vor mai împotrivi însă în ­dată ce guvernul va interveni serios pentru legife­rarea min imulu i de plată.

In Lens societatea mineri lor a dat o procla­maţ ie în chest iunea declarării grevei pe ziua de 1 4 martie n. Se spune în proclamaţie , că pens iu­nea lucrătorilor e mică şi etatea de 5 5 ani, care îndreptăţeşte a primi pensia, e prea mare, fiindcă numai puţ in dintre ei o pot atinge.

D in aceste mot ive societatea în numele tu ­turor muncitori lor a pretins ca lucrătorii să pri­mească o pensie de 7;50 franci şi în urma unui serviciu de 25 ani. Văduvele şi orfanii să primea­scă ca pensie jumătatea sumei .

In afară de acestea au prezentat autorităţi lor un plan de lege pentru munca de 8 ore pe zi, contra scumpetei necesităţi lor de trai şi stabil irea min imulu i de plată.

Toate aceste pretenziuni guvernul ca şi pro­prietarii de mine, de silă vor trebui să le ac­cepte. Lucrătorii au înţeles, că numai cu forţa îşi vor putea câşt iga drepturile ce l i-se cuvin şi de aceea n'au stat m ul t la târguiala. In faţa nemă­suratei puteri, ce reprezintă lucrătorii şi care s'a manifestat prin oprirea fabricelor, prin întreruperea circulaţiei trenurilor, ceeace pentru Angl ia e o ade­vărată primejdie; guvernul, ca şi proprietarii de mine au văzut , că sunt mul t mai slabi şi dacă n'au cedat încă pe toată linia, vor face aceasta cât de curând.

înv ingerea va fi deci a lucrătorilor. Această învingere e îndreptăţită.

— Ziarul „Românul" şi foaia poporală „Poporul Ko­mára" se află de vânzare în Bucureşt i la librăria „Neamul Ro­mânesc" şi la Mihail Ylad proprie­tarul chioşcului de cărţi şi ziare, Calea Uri cita.

Motivele căderii lui Khuen

— Un glas unguresc disperat — Arad, 9 martie n.

Ziarul „Alkotmány" din Budapesta, organul partidului poporal, a trimes un re­dactor la Viena ca să cerceteze cu micros­copul motivele prăbuşirei baracei zidită după chipul şi asemănarea marelui vulpoi cont. Khuen Héderváry. Şi, dupăcum se va ve­dea mai la vale, osteneala acestui cercetă­tor n'a fost zadarnică, căci, iată, în primul articol de ieri al ziarului său el descrie, pentru edificarea cetitorilor acestui ziar, toate „motivele" cari au pricinuit căderea ruşinoasă a guvernului unguresc.

îndureratul patriot declară că, criza isbucnită şi care din cauza demisiei con­telui Khuen a devenit acută, este mult mai gravă decât se pare la prima vedere.

Motivele adevărate cari au pricinuit căderea contelui Khuen nu sunt a se căuta în pactul făcut cu partidul kossuthist în chestia rezerviştilor, spune autorul articolului lui „Alkotmány", ci mult mai adânc, în faptul, că în chestia dreptului elec­toral primul-ministru, contele Khuen-Héder-váry, n'a voit să lucreze după placul prie­tenilor lui din Viena şi n'a voit să joace după melodia cântată de radicalii din Un­garia. Dar aceasta numai la aparenţă. Căci cont. Khuen, spune autorul, luase în pro­gramul lui şi a declarat mai de multeori în parlament, că dânsul este aderentul su­fragiului universal, egal şi — cu oarecari restrângeri — secret, însă numai sub con-diţiunea, că acest drept electoral să asi­gure supremaţia naturală şi istorică a un­gurilor şi influenţa potrivită a clasei inte­lectuale asupra vieţii parlamentare.

„Anumite cercuri politice din Viena nu s'au putut însă împăca cu un astfel de drept electoral, care să fie o garantă pu­ternică a regatului independent maghiar. Ace­ste cercuri, conduse de o ură neîmpăcată în contra a tot ce este maghiar, au voit ca prin cel mai radical drept electoral să dea frâu liber socialiştilor internaţionali, dar mai cu seama naţionalităţilor, asupra acestui regat independent maghiar; ele voim deadrepkil prăbuşirea internă a statului ma­ghiar. .."

Câtă laşitate şi obrăznicie din partea unui organ pretins poporal! Va să zică, M. Sale monarhului nu-i estejpermis să iubea­scă egal pe toate popoarele de sub ocâr-muirea Sa, acordându-le drepturi şi liber­tăţi egale, — dupăcum au şi datorii şi sarcini egale — pentrucă prin aceasta el voieşte prăbuşirea statului ungar.

Dar să lăsăm să urmeze văicărelile descreerate ale lui „Alkotmány":

„In serviciul acestei pol i t ice nebune, stau azi în Ungaria, afară de grupul ultraist al naţionali­tăţilor, şi aşanumiţ i i maghiari, cari nu mai trebu­iesc arătaţi cu degetul , dar a căror afinitate spi­rituală, sent imenta lă şi pol i t ică cu ziarul „Reich-post" n imic nu o dovedeşte mai bine decât faptul, că şi ei serbează deja în persoana lui LadislauLukács pe urmaşul contelui Khuen-Héderváry. Interesanta grupare: în Austriafcreştinii-sociali germani, boemii, s lovacii şi croaţii , în Ungaria anumiţi maghiari iar lângă oi naţ ional i tăţ i le ultraiste, social-demo-craţii, l igele francmasone, sociologii şi croaţii. Im­perialiştii austriaci şi internaţionalii din Ungaria, catol ici i austriaci şi francmasonii din Ungaria în­tr'o s ingură tabără, având o singură armă, un sin­gur scop: distrugerea statului naţional independent maghiar. (Teribil! N. R.) Iar coroana acestei alianţe

Nr. 4 6 — 1 9 1 2 . R O M A N U L P a g . 5 .

o formează acea g e n e r a ţ i e a c o r p u l u i ofi ţeri lor d in armata c o m u n ă , c r e s c u t ă în sp i r i t u l z i a re lo r ,,Mi-Utiirzeitung" şi „Damcrs A rmeezeitung", foar te neputincioasă Ia m a n e v r e , da r cu a t â t m a i e ro ică în poli t ică, n o t a n d u m : în po l i t i ca a n t i m a g h i a r ă . .

Or i câ t de b i z a r ă ar a p a r e : n e b u n i i „ G e s a m m t -monarchie"- i cari vor s'o z idea scă pe ca lea t r i a Hamului p r in d i s t r u g e r e a d u a l i s m u l u i , or i p r i n fe­deralism, zic, aceş t i n e b u n i a u c â ş t i g a t o in f luenţă primejdioasă în Viena şi p r a c t i c ă u n j oc p r i m e j ­dios cu v r â s t a de m o ş n e a g a r ege lu i şi cu b u n ă -credinţa celor d in a n t u r a j u l t r o n u l u i . P o l i t i c a acea ­sta n e b u n ă a p r i c i n u i t şi c ă d e r e a lui K h u e n - H é d e r -váry. A c e a s t ă pol i t ică p r i n t r ' u n p r o v i z o r i u m i l i t a r dubios şi cu a j u t o r u l lui Aut i ' enberg vo ieş te să p r i ­cinuiască c ă d e r e a def in i t ivă a re fo rmei m i l i t a r e , numai p e n t r u ac -ea , p e n t r u c ă d u p ă c r e d i n ţ a lor numai p r i n t r ' o n o u ă t r ă g ă n a r e a re fo rmei m i l i t a r e se poa te g răb i i n t r o d u c e r e a u n u i d r e p t e lec tora l după p l a c u l lor în I 'ngar ia . . . "

Pe cei dela ..Alkotmány'' se înţelege îi doare căderea contelui Khuen. Nu facem noi constatarea ci însăs faptele petrecute de-un timp încoace în Ungaria dovedesc, că aici trebuie să vină cheia. care să deschidă largi porţile drepturilor ce i-se cuvin poporului. Dar faptele acestea mai dovedesc şi aceea că drepturile poporului strivesc nu numai pe duşmanii lor ci şi pe prietenii lor falşi şi tirani.

Să vină deci sufragiul universal, egal, secret şi după comune, cu ajutorul căruia poporul să taie din rădăcini pomul putred care de peste o mie de ani a ţinut în umbră şi în negru întunerec milioanele ace­stei ţări nefericite.

Aceasta este dorinţa noastră!

Statornicia. /Und numai durata sentimentului 4 a simţământului, nu e nici lăudabilă, nici doje-mbilă; lucruri ce nici cernu nici luăm.

* Căinţa, c mai mult teama de răul comis ţi

de ce naşte din el, decât căinţă. La, Ilochifoncold.

Scrisoare din Roma Papa P i u a l X - l e a ş i r o m â n i t . P r e s a i t a l i a n ă şi m e d i a ţ i u n e a P u t e r i l o r p e n t r u p a c e . T u r b u -

r ă r i l e s t u d e n ţ e ş t i d i n N e a p o l e .

Z i l e l e t r e c u t e , f o s t u l a t a ş a t m i l i t a r a l Iî<>-mânie i l a R o m a , d. L t C o l o n e l Y l ă d e s e u , a fost p r i m i t î n a u d i e n ţ ă , î m p r e u n ă c u s o ţ : a d-salc, d e p a p a P i u al X - J e a . î n d a t ă c e c o m ­patrioţii n o ş t r i s ' au a p r o p i a t d e t r o n u l a p o s ­tolic, S a n c t i t a t e a S a l e - a s p u s u r m ă t o a r e l e c u v i n t e :

- - - V o i s u n i «ţi r o m â n i , a ş a d a r s u n t e ţ i d e viţă r o m a n ă c a şi n o i i t a l i e n i i .

A p o i a r u g a t p e o f i ţ e ru l n o s t r u s ă - i s p u n ă câte c e v a d e s p r e r o m â n i , i a r la d e s p ă r ţ i r e l e - a dat a s t f e l b i n e c u v â n t a r e a :

— V ă b i n e c u v î n t e z p e vo i , p e r u d e l e voastre şi p e a m i c i i v o ş t r i in censul dorit de voi

D e o s ă p t ă m â n ă î n c o a c e p r e s a i t a l i a n ă n u se o c u p ă d e a l t c e v a d e c â t d e s v o n u l c ă m a r i l e Puteri e u r o p e n e d u p ă i n i ţ i a t i v a H u s i é i a r fi h o ­tărît s ă i n t e r v i n ă p e n t r u t e r m i n a r e a r ă s b o i u l u i i talo-turc. T r e b u i e î n s ă s ă c o n s t a t ă m c ă p r e s a italiană s 'a î n ş e l a t g r o z a v a s u p r a r o s t u l u i a-acestei i n t e r v e n i r i ş i a l u a t d r e p t o r e a l i t a t e ceea ee n u e d e c â t o d o r i n ţ ă p r o p r i e . A n u m e , s'a c r ezu t ş i s e c r e d e î n c ă a c i d e m u l ţ i c ă P u ­terile i n t e r v e n i n d , v o r faee p r e s i u n e la C o n ­stant inopol , i m p u n â n d t u r c i l o r c o n d i ţ i i l e d e pace a le i t a l i e n i l o r , în p r i m u l r â n d r e c u n o a ş ­terea s u v e r a n i t ă ţ i i d e p l i n e a I t a l i e i in N o r d u l Africei. O r i a c e s t l u c r u n u s ' a î n t â m p l a t ş i n u se poate î n t â m p l a c ă c i a r î n s e m n a o c ă l c a r e a neutralităţii d i n p a r t e a P u t e r i l o r , c a r i n u p o t părtini p e u n u l d i n b e l i g e r a n ţ i . M e d i a ţ i u n e a s e reduce la o i n t e r o g a r e p l a t o n i c ă , a tâ t . a g u v e r ­nului d i n C o n s t a n t i n o p o l , c â t ş i a c e l u i d i n

R o m a , a s u p r a i n t e n ţ i i l o r l o r ş i d u p ă c e v o r s o s i r ă s p u n s u r i l e , r e s p e c t i v e s e v a v e d e a d a c ă e c u p u t i n ţ ă s ă s e g ă s e a s c ă u n t e r e n d e î n ţ e l e g e r e .

Tu a c e s t s e n s a ş i a p ă r u t u n c o m u n i c a t a l d - l u i P o i n e a r é , p r i m u l - m i n i s t r u ş i m i n i s t r u d e e x t e r n e a l F r a n ţ e i , p r e c u m şi m a i m u l t e n o t e o f i c ioa se g e r m a n e . D a r o a s t f e l d e m e d i a ţ i u n e p l a t o n i c ă şi a b s o l u t n e u t r a l ă n u s a t i s f a c e d e l o c o p i n i a p u b l i c ă d e a c i , c a r e î n c e p e s ă fie î n g r i -j a t ă d e l u n g i r e a r ă s b o i u l u i ş i n ă d ă j d u i a c ă t u r c i i v o r fi s i l i ţ i d e E u r o p a ( d e o a r e ce i t a l i e n i i n u s u n t l ă s a ţ i s ă - i s i l e a s c ă ei) e a s ă î n c e t e z e r ă s b o i u l . I n u n e l e c e r c u r i d i p l o m a t i c e d e a i c i s e g ă s e ş t e s t r a n i e a c e a s t ă p r e t e n ţ i e a I t a l i e i ş i s e p u n e î n t r e b a r e a : — O a r e g u v e r n u l i t a l i a n c â n d s ' a h o t ă r î t s ă f a c ă r ă s b o i u l , s ' a a d r e s a t E u r o p e i , c a s ă a i b ă a c u m d r e p t u l s ă c e a r ă i n ­t e r v e n ţ i a e i ?

D a r i t a l i e n i i a r p u t e a l a r î n d u l l o r r e p l i c a : — D e c e a t u n c i n u n e l ă s a ţ i s ă d u c e m

r ă z b o i u l c u m ş t i m şi c u m p u t e m n o i , a t a c â n d p e t u r e i în i n i m a i m p e r i u l u i l o r ' ? X i - s e i m p u n e s ă c r u ţ ă m T u r c i a e u r o p a n ă ş i î n s c h i m b r ă z b o i u l d i n A f r i c a n e s l c e ş t e finanţele ş i n e r ă ­p e ş t e o m u l ţ i m e d e o a m e n i !

S e c r e d e , că i t a l i a n u v a m a i r ă b d a mul t , a c e a s ă s i t u a ţ i e i n g r a t ă ş i c ă in c u r i n d l i o t a ei p u t e r n i c ă v a d a o l o v i t u r ă v i t a l ă T u r c i e i , fie la S a l o n i c , fie c h i a r f o r ţ â n d D a r d a n e l e . P â n ă a -t u n c i î n s ă , s e i m p u n e c o n s t a t a r e a , c ă d i p l o m a -t i c e ş t e I t a l i a n u p r e a s t ă b i n e şi c ă d i n t r e p u ­t e r i l e m a r i n u m a i R u s i a îi ia a p ă r a r e a c u c ă l ­d u r ă şi a r fi d i s p u s ă s ă f a c ă u n p a s e n e r g i c l a C o n s t a n t i n o p o l , d a r c ă c e l e l a l t e s t a t e o t r a t e a z ă p e u n p i c i o r e g a l c u T u r c i a .

P a X e a p o l e s t u d e n ţ i i d e t o a t e g r a d e l e s e ţ i n d e m a n i f e s t a ţ i i s g o m o t o a s e cu t o t n e a s t â m ­p ă r u l v â r s t e i ş i firei l o r d e m e r i d i o n a l i . C e i u n i ­v e r s i t a r i s u n t s u p ă r a ţ i c ă r e c t o r u l n u l e - a m a i a c o r d a t a n u l a c e s t a s e z i u n e a f a c u l t a t i v ă î n m a r ­t i e i a r ee i s e c u n d a r i f i i n d c ă s ' a s u p r i m a t d r e p t u l lor d e a o p t a ( i n t r ' u n a d i n s e c ţ i i ) î n t r e l i m b a e l e n ă ş i m a t e m a t i c ă . D o a c i î n t r u n i r i d e p r o ­t e s t a r e , g r e v e , m a n i f e s a ţ i i c o n t r a p r o f e s o r i l o r , d e v a s t a r e a ş c o l i l o r e t c .

E x e m p l u l ce l r ă u l - a u d a t u n i v e r s i t a r i i c a r i , d u p ă ce a u c e r u t î n t r ' o î n t r u n i r e d e m i s i a r e c t o r u l u i şi a c o n z i l i u l u i a c a d e m i c s ' a u d e d a t l a a d e v ă r a t e a c t e d o v a n d a l i s m , n ă v ă l i n d c u f o r ţ a în u n i v e r s i t a t e , u n d e a u s p a r t f e r e s t r e l e , a u r u p t p u p i t r e l e şi c a t e d r e l e , s c o ţ â n d fe l d e fel d e s t r i g ă t e c o n t r a a u t o r i t ă ţ i l o r ş c o l a r e .

Cu m u l t ă g r e u t a t e p o l i ţ i a ş i a r m a t a a u p u t u t r e s t a b i l i o r d i n e a . E l e v i i ş c o a l e l o r s e c u n ­d a r e a u i m i t a t e x e m p l u l î n a i n t a ş i l o r lo r şi s ' a u p u s şi ei în g r e v ă , — a u n ă v ă l i t î n l i c e e l e r e s ­p e c t i v e s i a u r e p e t a t s c e n e d e v a n d a l i s m d e m a i s u s in d a u n a c l ă d i r i l o r ş c o l a r e .

F a p t e l e d e l a N e a p o l e a u f o s t a d u s e î n d i s ­c u ţ i a C a m e r e i i t a l i e n e , p r i n t r ' o i n t e r p e l a r e a d e ­p u t a t u l u i S a l a n d r a , c a r e a c e r u t m i n i s t r u l u i d e i n s t r u c ţ i e , C r e d a r o , s ă i a m ă s u r i e n e r g i c e . I a r d. C r e d a r o n u s ' a l ă s a t m u l t a ş t e p t a t ş i a d e ­c l a r a t î n d a t ă , i n a p l a u z e l e u n a n i m e a l o C a m e ­r e i , c ă a o r d o n a t î n c h i d e r e a u n i v e r s i t ă ţ i i d i n X e a p o l e p e t i m p d e o l u n ă d e z i l e ş i p r e l u n ­g i r e a a n u l u i ş c o l a r p â n ă l a "20 I u l i e .

In c a z u l c â n d d e z o r d i n e l e s ' a r r e p e t a , u n i ­v e r s i t a t e a v a fi î n c h i s ă p e t o t r e s t u l a n u l u i , i a r s t u d e n ţ i i v o r p i e r d e u n a n .

M ă s u r i s e v e r e a n a l o a g e v o r ii l u a t e f a ţ ă d o e l e v i i s e c u n d a r i .

E locul aci s ă s p u n e m , c ă d i n n e f e r i c i r e , o m a r e n e d i s e i p l i n â d o m n e ş t e î n ş c o l i l e i t a l i e n e , d e t o a t e g r a d e l e . S t u d e n ţ i i i t a l i e n i , — m a i a l e s în. u n i v e r s i t ă ţ i l e s u d i c e , d e l a R o m a în j o s - s e ţ i n t o t t i m p u l d e m a n i f e s t a ţ i i . P e n t r u cel m a i m i c p r e t e x t s i l e s c p e p r o f e s o r i s ă s u s p e n d e c u r s u r i l e ; c e r t o t d e a u n a s e s i u n i e x t r a o r d i n a r e d e e x a m e n e ; a u v a c a n ţ e i n t e r m i n a b i l e ( d e ş i c u r s u r i l e î n c e p în n o e m v r i e şi t e r m i n ă î n m a i u , — s u n t t ă i a t e d o t r e i l u n g i v a c a n ţ i i , d e C r ă ­c i u n , d e c a r n e v a l ş i d e P a ş t e ) ş i c â n d îi c a u ţ i p e l a c u r s u r i n u - i g ă s e ş t i n i c i o d a t ă .

Ce i d e l i c e u n u - s m a i b u n i . B o a l a a c e ­s t o r a o p o l i t i c a . E i s u n t c o n s t i t u i ţ i î n s o c i e t ă ţ i ş i u n i u n i c l e r i c a l e or i a n t i c l e r i c a l o , s o c i a l i s t e , r e p u b l i c a n e , m o n a r h i s t e ş i c h i a r a n a r h i s t e ! N u fac n i c i u n s e c r e t d i n s o c i e t ă ţ i l e l o r ; d i m p o t r i v ă a n u n ţ ă p r i n z i a r e z i l e l e , c â n d s e î n t r u n e s c .

C â n d s u n t a l e g e r i p o l i t i c e o r i c o m u n a l e , s e a g i t ă ş i e i şi fac p r o p a g a n d ă e l e c t o r a l ă , p u b l i c ă m a ­n i f e s t e e t e , *

Ş i a c e s t l u c r u î n I t a l i a p a r e ce l m a i n a ­t u r a l d i n l u m e ş i n ' a m a u z i t p â n ă a c u m , c ă v r e u n l e g i u i t o r s ' a r fi g â n d i t s ă i a m i n o r i l o r d i n l i c e e d r e p t u l d e a f a c e p o l i t i c ă ! I n a s e m e n e a c o n d i ţ i i , n u m a i e n i c i o m i r a r e , c ă s e p r o d u c t u r b u r ă r i c a c e l e d i n N e a p o l e !

Roma, m a r t i e 1 9 1 2 . Tiberinus.

Cronica femenină Onorate domnule Redactori

V ă z â n d că î m b r ă ţ o ş a ţ i cu b u c u r i e l uc ră r i , car i d i s c u t ă c h e s t i u n i f emen ine , îmi i au voe şi eu, a vă t r i m i t e un a r t i co laş , ca re se p o a t e n u m i o c o n t i n u a r e a a r t i co lu lu i d in „ C r o n i c a f e m e n i n ă ' ' a n u m ă r u l u i 2 8 a. c : „Ceva desp re c o r e s p o n d e n ţ ă " , s e m n a t de O m b r a .

Ar t i co lu l „Ceva desp re c o r e s p o n d e n ţ ă " d in n n m ă r u l 2 8 al „ R o m â n u l u i " es te u n a r t i co l d r ă g u ţ şi i n s t r u c t i v , m i - e t e a m ă însă , că eu deşi voi s p u n e ceva m a i g ingaş , n 'o să-1 p o t t i c lu i a ş a b ine , ca să m ă î n ţ e l n a g ă sufletele acele n e v i n o v a t e , c ă r o r a le s u n ă aces te î n d e m n u r i b inevo i toa re , şi ce e m a i m u l t să m ă î n ţ e l e a g ă şi cei car i s u n t r e s p o n z a b i l i de e d u c a ţ i a lo r : — p ă r i n ţ i i .

D a r în fine iub i t e le c e t i t oa r e să p r i m e a s c ă cu i n d u l g e n ţ ă scr isul m e u . şi cele care d in n e p r e c u -g e t a r e au comis în c o r e s p o n d e n ţ ă g r e şa l a de sp re ca re voi să vorbesc , să n u - s e supe re , ci se r e v i n ă a'şi e x a m i n a fiecare s i n g u r ă fapta , şi aşi p r o p u n e sus şi t a r e că nu vor m a i c o m i t e aşa ceva. E u îmi ţ i n de d a t o r i n t a să dec la r din capu l locu lu i , că n u m a i d in î n d e m n c u r a t şi d in d r a g o s t e a de n e a m ce n u t r e s c p e n t r u so r ioa re l e me le r o m â n e , m ' a m decis a g r ă i şi eu ce a m o b s e r v a t la fe t i ţe le n o a ­s t re , şi ca să nu lungesc m u l t ă v o r b ă i a t ă s p u n :

C u n o s c fet i ţe de r o m â n car i în l ipsă de su ­p r a v e g h e r e , s 'au în m o n o t o n i a de la s a t e se a p u c ă şi sc r iu t i ne r i l o r scr i sor i de d r a g o s t e . B a ce e m a i du re ros , că nici nu n u m a i la u n u l , ci la m a i m u l ţ i de o d a t ă , şi î n c ă ce e şi m a i du re ros , că a b e a d u p ă s c h i m b u l de vre -o câ t eva scr isor i se t i t u l e a z ă n u ­m a i d e c â t „per t u " .

Şi c u n o s c m a m e de acele, ca re în loc de a in te rz ice fe t i ţe lor sa le c o r e s p o n d e n ţ a cu t ine r i i , î ncă le s f â tueş t e să scr ie la m a i m u l ţ i d e o d a t ă , ea să a ibe de u n d e alege.

A p u c ă t u r a aceas ta , c a r ea n u m a i o n e s t ă n u se p o a t e n u m i şi c a r ea n u m a i clasei a ş a z isă a se rv i -to r imi i să p o a t e i e r t a şi nici de c u m ace lo ra cari le p lace a se n u m ă r a în ş i ru l c lasei cu l t e — a m c o m b ă t u t - o cu t o a t ă ene rg ia , u n d e n u m a i mi s'a d a t ocaz iune , d a r d u r e r e , cu foar te p u ţ i n r e s u l t a t .

M 'am decis d a r să o c o m b a t şi în scr is , şi o r i c â t de r ă u va du rea , t o t u - ş i a d e v ă r u l t r e b u e s p u s — că, — sunt foarte multe fete de român, cari fie din neştiinţă, fie din cochetărie, scriu tine­rilor scrisori de dragoste.

Şi i a t ă m a i s p u n şi aceea, că foar te m u l t e fete nu ţ in s e a m ă de aceea ce scr iu — p e n t r u că e d u c a ţ i a s a u l ipseş te de to t , SFOI că e p rea m o ­de rnă , — d u p ă c u m s'a m a i s p u s a c e a s t a t o t în „ c ron i ca f e m e n i n ă " de la „ R o m â n u l " .

Azi c reş te re b u n ă a re o fa tă ca re ş t ie b ine j uca . şi care c u n o a ş t e t o a t e a p u c ă t u r i l e p re făcă to ­r ie i ; — azi n u se cresc M e l e să a ibă i n i m a şi m o ­des t i a — n u m a i să c u n o a s c ă m o d a şi c o c h e t ă r i a .

D a r o v o r b ă d o m n i l o r ! — D o m n i l o r c a n d a l a ţ i de c ă să to r i e n u lua ţ i de so ţ ie fete car i v 'au scris ep i s to le de d r a g o s t e î n a i n t e de l o g o d n ă ! Ee r i ţ i - vă de fetele cari vă scr iu pe furiş, că aceea ca re cu­t ează azi să înşe le pe m a m a , pe e d u c a t o a r e a ei, vă va î n şe l a m â n e - p o i m â n e pe d - v o a s t r â c â n d veţ i fi b ă r b a ţ i i lor.

N u o cuv i inc ios nici d in p a r t e a t i ne r i l o r car i sc r iu scrisori de d r a g o s t e fetelor t i n e r e î n d a t ă d u p ă c u n o ş t i n ţ a , b a î n c ă m u l ţ i să i n d i g n e a z ă că n u le-a r e spuns . şi n u v r e a u să ţ i n ă con t de b u n a c u v i i n ţ ă . că nu-i permis să scrie fetele tinerilor — nici ch i a r i l u s t r a t ă , fără p o a t e în o soc i e t a t e u n d e şi p ă r i n ţ i i ei a u subscr i s , şi s a l u t u l m e r g e d in p a r t e a m a i m u l t o r a .

Cu t o a t e aces t ea las să u r m e z e c â t e v a î n t r e ­băr i c ă t r ă iub i t e l e c e t i t o a r e în aces t senz :

1. E s t e fa tă cu e d u c a ţ i e b u n ă şi p u r t a r e co­r e c t ă aceea, ca re d e c l a r ă a m o r pes t e amor , în e-p i s to le î nch i se şi pe d e a s u p r a la m a i m u l ţ i t i ne r i d e o d a t ă ? E p e r m i s a ş a c e v a ?

2. Ce căsn ic ie l i n i ş t i t ă v a d u c e aceea t o ţ i e ,

Pag. 6. R O M A N U L Nr. 46-1912.

Litere - Arie - Stiinie 9 »

despre trecutul căreia, bărbatul va afla azi una, m â n e alta ?

3. Las la buna judecată a iubitelor cetitoare, întru cât sunt poate prea severă ori n u ?

Lugoj , la 2 8 faur 1 9 1 2 .

„Marchiza de Sévigné".

Doi Vlaicu. Te miri că Vlaicu din Braşov „pactează" ? Să nu te miri de loc, ai mintea trează! Căci Vlaicu din Binţinţi i-e concurent, De sboară el, stăpân peste curent, Cu gând semeţ, cu cârma cătră soare, De ce cârteşti de vrea şi-al nost să... sboare ?!

Braşoveanul.

Scrisoare din Yiena Sunt cele dintâi zi le frumoase de primăvară.

Parcurile încep să se îmbrace în verde şi muguri i crapă pe creangă. Şi cât de c iudate sunt parcurile cu felinarele aprinse în nopţi le ploioase. Ce stranii par asfalturile negre şi lucii . A veni t primăvara şi cu ea mult ip le le distracţ.i ale locuitori lor m a ­rilor oraşe. Se pun la cale excurs iuni , aşa c u m le ş t iu face numai nemţi i atât de pas ionaţ i pentru sporturi. E primăvară şi e atâta voie bună şi dor de viaţă în mul ţ imea care roieşte pe străzi. Rar doar mai vezi prin parcuri câte-un visător pal id şi sărman care trece nepăsător printre lume, ca automobi le le prin curtea împăratului . Nic icând al­tădată , decât primăvara, nu s imţi subl imul mai în ­rudit cu banalul şi bucuria mai aproape de tri-steţă şi pot spune cu drept cuvânt, că sunt unii oameni pentru cari primăvara e anot impul cel mai bogat în torturi şi nemulţămiri . Le aminteş te poate vr'un vis ne împl in i t ori t inereţea perdută fără rost. Şi c ine oare n'are dreptul să se îndu­ioşeze?!

„O! primavera g ioventu dell 'anno, O! g ioventü primavera della v i ta"!

Aşa cânta odată pl in de duioşie un di­v in poet.

De câteva săptămâni ţ ine afişul „Die ver­schenkte Frau" de Eugen d'Albert ce se joacă la Opera Imperială. Eugen d'Albert e o celebritate muzicală . A dat lumii opere de-o înaltă valoare artistică, d. ex. Tiefland, Kain, Abreise ş. a. Opera „Die verschenkte Frau" nu se ridică la înă l ţ imea celorlalte. Criticii muzical i nu sunt mul ţumiţ i cu ea. Textul e slab şi muz ica nu ajunge la valoarea clasică a celor anterioare, ci e mai mul t o muzică de operetă.

Admirabil ş i-a executa t rolul vest i ta cântă­reaţă Guthei l -Schoder.

Opera a fost dirigiată de Bruno Walter. Pentru cultura muzica lă cât mai intensă sunt

la Viena aşa numite le concerte populare. Aranja­torii acestor concerte desvoaltă o act ivitate rod­nică. In anul acesta serbându-se în toată Europa centenarul lui Franz Liszt , în Viena s'au aranjat în memoria lui numeroase serate muzicale . Afară de acestea, la concertele populare s'au cântat în -tr'una şi se cântă încă bucăţi de ale geniulului pianist . Ca se facă adevărată şcoală cu publicul , concertele populare execută săptămâni de-arândul compoziţ i i de ale unui singur autor. Aşa a fost în săptămâna trecută executate numai bucăţi din Bee thowen .

Vienezii au norocul să asculte pe cei mai mari artişti ai lumii . S'a anunţat în săptămâni le trecute venirea la Viena a marelui poet belgian Emi l Verheeren şi acum se anunţă concertul fran­cezului Isaye unul dintre cei mai mari viol inişt i ai vremii.

Viena 7 martie 1 9 1 2 . I s a y e .

„Să nu vinzi scump, dar să târgueşti ieftin". Acesta este secretul succesului nostru.

Cui li t rebuiesc dar

TUNUL MOŢILOR. Cete s tau la sfat argaţii. Ce-o mai f i?. . . E rău!... zic alţi i N'auziţ i în depărtare Colo pe la Dealul mare Ce de vuet — alergare! — Vin spre noi să ştiţi . . . Turbaţii , Să fim una dar ca fraţii! Moş Gavrilă cruce-şi face. „Lasă, vie câţi le place!" „Că doar v o m griji noi bine „Să-i pr imim cum se cuvine. „Ori vi-e frică?.. . Tiu, piei drace! „Atunci dară fiţi pe pace!"

„Oameni buni cunoaşte-ţ i tunul ? De-am avea trei batăr unul!... Glăsuia Avram tribunul". „Să trăiţi cu bucurie!" Zice baciu Vaselie. „Ca tunar în cătănie A m umblat eu tot cu tunul Şi-1 cunosc bată-1 Crăciunul" „Ei, şi ce doreşti a spune ?..." Ce să spun ?... Doară-i minune Să faci tun ?... Luam-ar dracii De nu-1 fac eu cu ortacii!... Şi din ce ?... ori nu-s Copacii N'avem doage tari şi bune ?... N'aven cercuri de alune?. . ." „De-ar tuna toţi Smeri* 'n tyire** Că g l u m e ţ mai eşti din fire!... „Ce g lumeţ ?... Ori crezi că-mi vine Să g lumesc acum ?... Ei bine!... D'apoi măi, — veniţ i cu mine Să v'arăt"... Şi pleacă unii Alţi i rîd — zicând : „Nebuni i"! „Să vedem"! răspund tribunii! Ce-a mai fost — de ce v'aş spune ? Ştiţ i că-n vremile străbune Ce tunuri avură Moţii Şi veţi şti doară cu toţi i Cine-a fost Avram şi soţii.

Maria Cioban.

O conferinţă la liceul din Năsăud.

„Dante Alighieri". ...A cincia serată publică... Lume multă, ce

abia aşteaptă să se ivească conferenţiarul. Pe masă stă bustul lui Dante.. .

Dupăce corul elevilor din cl. VIII-a, cântă, condus de tânărul compozi tor L. Nicorescu, — apare s impaticul conferenţiar, d. profesor Vasile Bichigean...

...Cu voce sonoră începe să cetească frumoasa disertaţie despre „Dante Alghieri". — Spune, că este un fenomen cu totul neobicinuit , ca o naţiune, chiar la începutul formării literaturii, ba chiar a l imbii, — să producă pe cel mai mare poet al său, pe Dante . El a făcut din pământul Italiei, p ă m â n ­tul clasic al artelor şi şti inţelor, sub vraja cuvin­telor lui, generaţi i le următoare, au realizat idealul subl im al marelui poet „unitatea naţională a Italiei".

îna inte de naşterea lui Dante , în Italia era un haos... un amestec vag de cultură antică pă­gână, cu ideomele culturii creştine, ce atunci se plămădia. Elemente le poeziei păgâne, cu zeii şi ro-mant ic i smul cântecelor, cari preamăriau iubirea, v i ­tejia şi cavalerismul medieval , toate aceste mărgă­ritare poetice, cari circulau prin toată Italia, cân­tate de trubaduri, — aşteptau pe un nou H o m e -

* în munţ i i Apuseni s» zice smerii în loc de smeii . ** a se ceti tyre, t ine.

Să cerceteze pe

Székely és Réti fabricanţi de mobile

Marosvásárhely, Széchenyi tér nr. 47

ros, care să le adune, să le închege într'o operă monumenta lă , într'o măreaţă epopee naţională.

...Orizontul pol it ic era încărcat de nouri gtoi. Carol de Anjou, voia să ocupe regatul celor dona Sicil i i , — asasinatele , erau la ordinea zilei şi pe lângă toate acestea erupse şi Vezuvul.

Ordinea, era sdruncinată şi mai mult prin neînţelegeri le dintre ghelfi şi ghibelini. Ghelfii re­prezentau partida burghezimei , iar ghibelinii erau apărătorii nobil imii şi a drepturilor papismnlui. Ghelfii erau protejaţi de împărat, iar ghibelinii de papa.

Dante, încă făcea parte din partida ghelfilor şi chiar luase parte la sângeroasa luptă dela Corn-paldino (dintre florentini şi aretini).

...In 8 mai 1 2 6 5 s'a născut Dante în Florenţa. A fost o zi de sărbătoare, naşterea lui pen­

tru toată Italia. Juneţ ia ş i -a petrecut-o în Florenţa, sub îngrijirea educatorului său Brunetto Latini. Pentru dascălul său, Dante a avut o mare dragoste şi după Beatrice şi Guido, a fost cea mai iubita fiinţă.

După lupta dela „Campaldino, între nobilii mari ai Florenţei şi între nobi l imea de rând se născură neînţelegeri şi Dante , cu toate că făcea parte — după famil ie — din nobili i mari. se ală­tură la partidul „Albilor" — unde era şi iubitul său priet in „Guido Cavalcanti".

— Carol de Valois, intră în Florenţa — stra­dele se înroşiră de sângele cetăţenilor şi partida „Albilor" fu sdrobită, casa lui Dante dărâmată şi el tr imis în exi l .

In d imineaţa de 2 8 ianuarie, Dante plecă în' ex i l şi înainte de a părăsi Florenţa, merse la mor­mântu l Beatricei şi sărutând marmura rece, care acoperea fiinţa scumpă z ise: „Dă-le tu, lespede, din parte-mi, rămas bun rămăşiţelor scumpe pe cari le ascunzi".

Şi p lângând plecă din Florenţa... ca să n'o mai vadă niciodată.

...A col indat toată Italia, peregrinând dela un protector la altul... însă nicăiri n'a aflat o inimi caldă... o in imă care să înţe leagă durerea unui su­flet rănit...

Exi lul , a fost cea mai grea parte din vieaţa lui Dante, însuş spune în „Infern^ -•- „ce greu e a urca scările străinilor şi ce amară e pânea exi lului".

— In durerea sa, Dante se aprofundează in lumea ideală, în lumea veciniciei dispreţuind lumea reală. El ştia, că nu va mai vedea patria iubită... de aceia, el îşi creiă o lume senină... o lume stră­lucitoare de o lumină divină... vedea Infernul, Pur­gatorul şi Paradisul. . . şi lumea aceasta care trăia, care palpită în fantázia, în sufletul poetului.,, a luat fiinţă în „Divina Comedie".

In pribegia sa a lucrat necontenit la această măreaţă operă, care e mândria Italiei.

— Dante visa, că imperiul roman se va re­naşte şi Roma va deveni iarăşi, capitala lumii. Astfel, când Henric VH-lea veni la 1310 şi se în­corona cu coroana de fier a Lombardier — crezu, că v isul său se va putea realiza, şi astfel scrise vest ita proclamaţie , cătră naţ iunea romană, îndem­nând-o la luptă.

Prin moartea lui f lenric (1313) — cade şi mai mult în disgraţie şi când Florenţa admite am-nestie generală, el e chemat ca într'un chip umi­litor, să-şi ceară iertare... Dante răspunse, că dacă nu poate să se întoarcă în mod onorific pentru el, nu se va întoarce niciodată!. . .

Doborît de dureri, Dante muri în 13 sept. 1321 şi după dorinţa lui, pe patul morţii fu îmbrăcat cu rasa de călugăr şi înmormântat în biserica Fran­ciscanilor.

înmormântarea a fost grandioasă, pe monu­m e n t fu aşezată coroana de laur, a poeţilor... iar pe piatră, se gravă epitaful scris de el însuşi.

Chiar în interesul lui propriu.

A l e g e r e m a r e în tril-sour i p e n t r u mirese,

Vânzare în rate fără ridicare de preţ.

mobile frumoase, ieftine şi bune

Nr. 46—1912. R O M A N U L Pag. 7.

...Opera principală alui Dante, e: „Divina Co-tdie", în care şi-a pus to t sufletul... to t focul ge-iloi său. Forma, sau cadrul în care e scrisă, e ii mult teologică, însă conţ inutul e mai mul t toric şi politic.

Divina comedie , este şi o epopee naţională, á în ea Dante, dă expresiune idealului , pe care •l'a format despre renaşterea vechii glorii a Italiei, iram la jumătatea vieţi i noastr' ajuns, tosem într'un codru de z iuă nepătruns n laturi m'abătusem din drumul m e u cel drept"

...Astfel începe Dante Infernul.. . Spune, că se látuse dela calea adevărului. . . şi se sbătea în co­li plin de întunerec al patimilor.. .

...Vergilius, îl încurajează şi-i spune, că a ve-I la îndemnul Beatricei , — să-1 scape... să-1 că-izească... Astfel, însoţ i t de Vergil ius ajunge la iticoşata poartă a infernului, pe care era scris: ,Prin mine se ajunge în ja ln ica cetate, Prin mine se ajunge la chinuri necurmate, Prin mine se ajunge la osândită g inte" .

Infernul lui Dante , e înfăţ işat prin o Inie uriaşă, cu gura în jos. . . Aici vede pe Dido, «patra, Francesca de Rimini, Elena, Semiramis pe papa Atanasie, pe Bonifaciu VIII etc.

In Div ina Comedie, — Dante pune pe toţ i •i l'au iubit, s'au I a u urît, astfel pune pe papii, i s'au luptat pentru câşt igarea puterii lumeşti , Filippo Argenti , căruia încă la plecarea sa în 1 îi promisese ; că se vor revedea în Infern, iar iste toţi p lanează figura luminoasă a Beatricei!.. .

Divina comedie e o epopee... o v iz iune trans-identală... Dupăce Dante pierdu pe fiinţa iubită... Beatrice şi dupăce şi patria îl exilase.. . sufletul nu şi-a mai aflat nici o mângâiere în lumea

•asta... ... Adâncit cu sufletul într'o lume ideală... în

nea transcendentală. . . el nu mai are nimic în el ce r lega de lumea reală!...

Astfel se concepe planul, „Divinei Comedii". Materialul „Divinei Comedii", era cunoscut

toţi., era materialul poet ic cel mai popular, din îl mediu. Credinţele religioase, legendele şi mi ­ttle romantice păgâne, contopite într'o formă etică şi cântate de trubadurii Italiei, — iată ma­jáiul „Divinei Comedii".

... Dupăce a azistat la toate chinurile îngro-oare, s'a urcat pe spinarea unui delfin — în 'iradis". — ELI constă din 7 planeţi , peste care întinde ceriul statelor fixe şi bolta de cristal,

toate acestea le mişcă „empireum" şi peste ite e „Divinitatea", — încunjurată de 9 cercuri îngeri. Fericiţ i i locuiesc în empireum, dar se

t vedea în oricare dintre cele 9 cercuri. Ei nu miesc în palate de pietre scumpe, ci constă în lucruri: 1. Să vadă fiinţa lui Dumnezeu , 2. s'o |eleagă, 3 . să afle desfătare în aceasta.

Din Paradis , se înal ţă însoţ i t de Beatrice, — Lună, unde spiritele se reflectează ca de pe o

acă sau de pe suprafaţa apei l inişt ite. Ajunge în „Mercur11 unde spiritele sunt nişte

lini, do aici ajunge în Venus, de aici apoi, în me — unde spiritele sunt făclii strânse în c u ­mi concentrice. (Aici e Sf. Torna de Aquino) .

In Marte sunt cei căzuţ i în răsboaie. (Carol Imare). In Jupiter, sunt cei iubitori de dreptate sunt aşezaţi în litere, din cari reiese fraza: „Di­

fit inslitiam qui inilicatis lerram". ... In Saturnus sunt fericiţii pentru vieaţa lor

mtemplativă, — în formă de schintei . ce urcă şi jboară pe o scară de aur.

...Din planeta Vl l -a sboară în ceriul stelelor ie. în care vede conduetul triumfal al lui Hris-». Sfântul Petru îi spune lui Dante, să înfiereze i acela care-i ocupă locul pe pământ , ps pontifi-tle roman.

însoţit de Beatrice merge în al 9- lea cer, ire e de cristal... aici vede punctul luminos , care însăşi divinitatea.

Ajunge apoi în empireum, unde vede raza wească, pe care o formează drepţi i în jurul cer­ului de lumină, care e lumina gloriei lui D u m -îezen. Ocupă şi el loc în cerc şi l ângă el stă

Bernardin. El rugă pe Preacurata să-i facă posi­bilă vederea lumini i lumini lor Iui Dumnezeu .

Dorinţa i-se împlini şi el se s imţi lovit în suflet, ca de-un trăsnet....

* ...In această operă se petrece marea tragedie ,

a mântuir i i omulu i din păcat. Trei m o m e n t e prin­cipale formează D. Corn: Istoria lui Dante , a lege­rea îndreptării sufletului genului omenesc şi lupta pentru idealele pol i t ice ale poetului !.. In ea aflăm viaţa şi amorul subl im al poetului , apoi descrierea moravurilor din epoca sa, şi aşa în cadrul des­crierii întră şi problema cea mai mare, cu care s'a ocupat evul med iu ; raportul dintre popă şi împărat. II vedem pe Dante ca îndrăgostit. . . el iubeşte, însă iubirea lui e divină... nimic lumesc, n imic omenesc nu e îr. dragostea lui... Când se 'ntâlneşte Dante cu Beatrice... vorbele ei, au o putere fascinantă a-sup ia lui... îl fac sase pocăiască depl in.

Aici avem apoteozarea cea mai măreaţă, ce-a putut să-o compună vre-odată un poet, despre iubita sa...

. . .Acesta e Dante şi „Div ina Comedie" e opera sa... ceeace îl face pe Dante, mare e fantázia sa puternică.. . însoţ i tă de arta deosebită de-aşi preda gândirile... apoi o s imţire caldă... care vibrează din versurile atât de muzicale. . .

...O însuşire a st i lului e intenz i tatea şi p las­t ic itatea descrierilor... cari sunt tot atâtea tablouri vii de-o putere sugest ivă extraordinară....

Conferenţiarul apoi încheie exc lamând: „Onoriame l'altissimo poeto !„ Să ne'nchinâm marelui poet !

II-Boicza, o martie n. 1912 . Nicu Braica

G l u m ă Un nemeş maghiar dă se treacă cu trăsura

pe un pod, pe care hadea Ion înaintase o bună bu­cată trăgând un urechiat de căpăstru.

— Dă-te la o parte, zise nobilul maghiar, cu n'am obiceiu să aştept trecerea măgarilor!

— Eu dimpotrivă-i aştept, zise badea Ion întorcându-se înapoi şi lăsând podul liber.

Plecarea contelui Khuen Budapesta, 8 martie n.

Azi contele Khuen-Iléderváry a anunţat şi camerei, că guvernul a demisionat şi, că M. Sa monarhul a primit această demisie. Camera a luat aceasta la cunoştinţă şi fără discuţie a primit şi propunerea în chestia contramandărei camerei.

Conferinţa miniştrilor. Dppă şedinţa camerei membri i cabinetului

s'au prezintat la primid-ministru cont. Khuen-Hé-derváry, cu care au avut o lungă convorbire. Mai târziu s'a prezintat şi preşedintele partidului munce i şi conte le Şt. Tisza,

Nouă rezisteută naţională \ Sub acest t i t lu „Az Est" scrie, că Şt. Tisza

face mari sforţări în scopul organizărei unei re­z is tenţe naţionale . Adevăratul scop al neas tâmpă­ratului conte ar fi însă cu totul a l tul : organizarea unui bloc puternic în contra sufragiului universal şi în contra acelora, cari luptă pentru câştigarea acestui drept electoral.

S i l inţe zadarnice, deoarece duşmani i drep­turilor poporului şi parlamentul actual ş i -au trăit traiul.

N u m i t u l ziar îşi încheie articolul astfel: „Contele Khuen ş i -a tras consecinţe le istorice

ale scandatelor polit icei ungureşt i şi a plecat. A

rămas însă partidul munce i şi neastâmpăratul lui şef, Ştefan Tisza, care a creiat acea raritate vred­nică de un panopt icum, că a pus parlamentul nu­m i t al poporului ca un front reacţionar în faţa s imţeminte lor democratice ale tronului .

N imeni nu o spune aceasta, probabil că ni ­meni nu cutează să o spună, dar fiecare şt ie şi cu ­noaşte, de?pre ce este vorba. Este vorba despre a-ceea, că acela, care va avea cel mai mare rol în monarhie să nu permită înstăpânirea unor astfel de năzuinţe , cari odată l'ar putea împiedeca ori ză­dărnici în acţ iunea Iui. Este vorba despre moşte ­nitorul tronului , care a găs i t de bine şi înţelept , că ţara, al cărei rege va fi el, să aibă un adevă­rat par lament al poporului şi o astfel de armată, în corpul căreia să nu se poată icui fraze numite const i tuţ ionale fără rost.

Moştenitorul tronului voieşte , că mi l ioane le poporului să ducă o v iaţă cinstită, să poată şi să aibă prilejul să lucreze. Iată, deci, aceasta este î n ­semnătatea sufragiului universal, egal şi secret, care vine, pentrucă trebue să vină, chiar dacă ni l'ar impune pe acesta cu deasila".

„Duelul Tisza-Lukács" In numărul său de ieri „Neue Freie Presse"

publ ică sub t i t lul de mai sus un articol în formă de convorbire, în care arată mot ive le căderii con­telui Khuen Héderváry.

In criza actuală, scrie „N. Fr. P." pactul cu partidul kossuthis t este numai un mot iv ori mai bine zis , o scuză. Adevăratul mot iv este lupta care decurge între Şt. Tisza şeful partidului muncei , şi între ministrul de finanţe, Lad. Lukács.

Tisza vede, că L. Lukács are perspective fa­vorabile şi ştie, că venirea unui cabinet-Lukăcs î n ­seamnă înaintarea partidului justhist . Un alt nă­caz mare care'l chinue pe nobi lul conte este, că acest cabinet vine cu un program în care se cu ­prinde şi rezolvirea chestiei dreptului electoral.

Că cine va învinge , aceasta se va dovedi ime­diat după venirea pe teren a nounumitu lu i prim-ministru.

Răspuns la o declaraţie şi o scrisoare

Societăţi de temperanţă Scrisoare unui învăţător

Statul, cu toate că are câştiguri de pe urma acestui viţiu al cetăţenilor săi, nu poate să aibă altă atitudine faţă de o atât de lăudabilă iniţiativă decât aceea de a sprijini şi răsplăti pe iniţiator. Legământul nu poate să aibă o sancţiune judecătorea­scă. Credem că e suficientă ruşinea de a-şi fi călcat cuvântul şi boicotul sătenilor cari au rămas credincioşi legământului lor. Mai suntem de părerea că societatea de tempe­ranţă trebuie întemeiată nu numai pentru că jidanul d-voastră dă mai mult gaz de­cât vin muşteriilor săi şi fiindcă şi-a per­mis să încerce mituirea fruntaşilor satului ca să-i facă complici la otrăvirea sătenilor, ci noi suntem de părere că această socie­tate trebuie întemeiată neapărat, chiar dacă jidanul d-voastră iubit v'ar servi cu vin de Tokaj gratis.

— Şi iată pentru ce: a) Fiindcă d-ta ca învăţător român, eşti dator să lucrezi pe orice teren pentru ridicarea poporului nostru (aici suntem de acord), b) Negoţul străin, şi cu atât mai vârtos cel jidovesc — şi încă mai vârtos negoţul de care e vorba — trebuie să fie alungat din satele

r • j "l • recomand onor. public H i î n i O r O S L l l p r O p r i U s a privească expoziţia aranjată ca gust, corespunzătoare de crăcin din cele mai moderne obiecte pentru ornamente şi de folos, în depozit foarte mare. Hare d e p o z i t î n r a m e p e n t r u f o t o g r a f i i , p e

«ari l e p r e g ă t i s e c u p r e ţ i e f t i n . = z z

F I S C H E R M O R comerciant de lămpi de por­celan şi obiecte pentru ornament.

A r a d , Piaţa Andrássy Nr. 20. Telefon pentru oraş şl comitat Nr. 5G8»

Pag. 8. R O M A N U L

1

noastre. Prin urmare mergi înainte. Dacă în o asemenea chestie preotul satului, îţi stă în cale şi iarăş dacă nu-ţi dă ajutorul cuvenit, dă-1 în seama noastră!

Pe d-ta, te vom apăra până în ceh' din urmă.

Onorată Redacţie! In numărul 41 a. c. al preţuitului ziar „Ro­

mânul" a apărut o informaţie sub titlul „ Oravi-ţani rătăciţi", în care strecurându-se din întâm­plare şi numele meu printre cei rătăciţi, vă rog ca, pentru orientarea publicului, să binevoiţi a publica următoarea:

Declaraţie. N u m e l e m e u a a juns î n t r e cei î n ş i r a ţ i în co­

m i t e t u l a r a n j a t o r a l pe t rece re i j i doveş t i fă ră voia şi ş t i r e a m e a . Nici p r i n g â n d n u m i - a d a t să m ă anga jez la u n ro l a t â t de t r i s t şi fiindcă n i c i c â n d n u a m a v u t — şi n u a m d a t i n a de a p a r t i c i p a la astfel de pe t recer i , n ic i la p e t r e c e r e a d in c h e s t i u n e n u a m l u a t p a r t e .

Oraviţa, la 7 m a r t i e 1 9 1 2 . E m i l I 'crseca

c a n d . adv .

Ne bucurăm că măcar unul din cele <S—10 nume reuşeşte să se strecoare afară din jidovita tovărăşie, înjghebată ca să dea Banatului (fruncea !) o sinagogă în plus. Ne permitem totuşi să facem la declaraţia dlui Perseca observarea că d-sa era mai câşti­gat păşind în publicitate imediat după a-pariţia informaţiei în „Oravicza és Vidéke''. Asta pentru opinia publică românească. Iar cu cel care şi-a permis să-1 treacă, fără ştirea d-sale între arunjatorii petrecerii ji-dano-maghiare să-şi tragă seama. N'are decât să-1 ia de urechi!

Sărbătorirea lui Jean Richepin in România

De c â t e v a zile se află în B u c u r e ş t i ce lebru l a c a d e m i c i a n f rancez J e a n R i c h e p i n s t r ă l u c i t u l c â n ­t ă r e ţ al cerşe tor i lor , al v a g a b o n z i l o r şi al vie ţ i i de boem, ca re în ace laş t i m p es te şi u n u l d in cele m a i v igu roase t a l e n t e a le F r a n ţ e i .

Viz i ta m a r e l u i sc r i i to r f rancez a fost p e n t r u s o c i e t a t e a şi i n t e l e c t u a l i t a t e a b u c u r e ş t e a n ă pr i le j p e n t r u cele m a i vii d e m o n s t r a ţ i i de s i m p a t i e fa ţă de F r a n ţ a şi fa ţă de c u l t u r a f ranceză .

Şi cu aces t pr i le j s 'a d o v e d i t că în i n i m a r o m â n i l o r r ă s u n ă m a i î n a i n t e şi m a i p r e s u s de t o a t e s i m p a t i i l e fa ţă de F r a n ţ a şi fa ţă de l a t i ­n i t a t e .

O r i c â t d i r e c ţ i a s p i r i t u l u i p u b l i c ar fi inf luen­ţ a t ă de c u l t u r a n e m ţ e a s c ă , o r i ca re ar fi locul ce c u g e t a r e a g e r m a n ă î ncepe să-1 ocupe în R o m â n i a , suf letul r o m â n e s c , v a î n c l i n a vec in ie î n t r ' a eo lo u n d e îl c h i a m ă însuş i c o n s t i t u ţ i a l a t i n ă a rase i n o a s t r e .

A c e a s t a s'a doved i t şi cu pr i le ju l vizi tei lui J e a n R i c h e p i n î n R o m â n i a , ca re es te o n e s f â r ş i t ă s ă r b ă t o a r e .

î n c e p â n d cu p a l a t u l , p e r s o n a l i t ă ţ i l e pol i t ice şi c u l t u r a l e de p r i m a i r a n g , z ia re , ce rcur i l e l i t e ra re şi a r t i s t i ce , soc ie tă ţ i l e d r a m a t i c e , soc ie tă ţ i l e c u l t u ­ra lo , t o a t e ţ i n să-şi m a n i f e s t e s i m p a t i a fa ţă de oaspe le f rancez, să- i ofere b a n c h e t e , să-ş i e x p r i m e e n t u z i a s m u l ş i d r a g o s t e a n e m ă r g i n i t ă f a ţ ă de ge ­n e r o a s a F r a n ţ ă , c a m p i o a n a cea m a i m a r e a m o ş t e ­n i r i i c u l t u r a l e l a t ine , c a r e a găs i t r e p r e z e n t a n ţ i a t â t de d e v o t a ţ i la gu r i l e D u n ă r i i .

J e a n Richep in a ţ i n u t în ţ a r ă m a i m u l t e confe r in ţe , î n t r e ca re u n a a s u p r a epopee i N a p o l i o -n i e n e .

In c u v i n t e s c â n t e i e t o a r e şi cu o n e î n t r e c u t ă b o g ă ţ i e de idei, d i s t insu l poe t a făcu t a p o t e o z a m a r e l u i î m p ă r a t , p e ca re l 'a defini t u n erou m e d i ­t e r a n e a n .

A m a i vo rb i t t o t la A t e n e u de sp re c â n t e c u l i c r ş - tor i lor , şi a l u a t apo i c u v â n t u l Ia difer i te le iiH'f.e. ce s 'au d a t în o n o a r e a lui , a c c e n t u â n d n e ­c o n t e n i t ide ia c ivi l izaţ ie i m e d i t e r a n e e şi a c u l t u r i i l a t i ne .

R e z u m ă m aci c â t e v a p a s a g i i d in d i s cu r su l ro s t i t la b a n c h e t u l ce i-s 'a d a t de S i n d i c a t u l prese i r o m â n e .

E u s u n t c u m m ' a n u m i t u n z ia r p a r i z i a n v a ­g a b o n d u l conferen ţe i şi ca a t a r e m ă si lesc a r ă s ­p â n d i i ub i r ea fa ţă de F r a n ţ a . Clasele s u p e r i o a r e au p r e t u t i n d e n i u n n ive l egal . D u p ă e logiu l a u d i t o r u l u i s ă u şi a p u b l i c u l u i a t â t de î n ţ e l e g ă t o r a l A t h e n e u l u i defineşte c u g e t a r e a f ranceză l ă m u r i t ă , p r e v ă z ă t o a r e , p l ă c u t ă . Revine a s u p r a t h e m e i c ivi l iza­ţ iei m e d i t e r a n e e t e m ă . care , p r e c u m a dec la ra t , îi es te a t â t de s c u m p ă , a e x a l t a t c u l t u r a l a t i n ă a m a b i l ă m a i p r e sus de toa t e , î m p o t r i v a că re i a n i c i o d a t ă n u va p u t e a să p reva leze o a n u m i t ă ş t i i n ţ ă i m p e ­r ioasă şi e x a c t ă .

A m i n t e ş t e u n c u v â n t d in „C ic lopu l " lui Esc l iy le : „Ulise, î n t r e b â n d pe Ciclop, u n d e se află. acela , i-a r ă s p u n s : Te găseş t i î n t r ' o ţ a r ă . u n d e n u se d a n s e a z ă , vo ind să a r a t e m o n o t o n i a vieţ i i de aco lo" .

Ei b ine , F r a n ţ a , zice poe tu l , es te o ţ a r ă u n d e t o n t ă l u m e a d a n ţ e a z ă . ad i că o ţ a r ă . î n ca re g â n ­d i rea a re ar ip i , u n d e ea se p o a t e l a n s a în spa ţ i i n e m ă r g i n i t e ca v u l t u r u l .

C iv i l i za ţ i a m e d i t e r a n e e n u va per i şi d a c ă v r e o d a t ă în F r a n ţ a , m o ş t e n i t o a r e a cu l tu r i i l a t ine , d u p ă c e va fi l u p t a t p â n ă la m o a r t e p e n t r u a o apă ra , va s u c o m b a s u b g r e u t a t e , a l te p o p o a r e l a t ine , s u n t c a r e vor l u a s t i n d a r d u l i d e a l u l u i m e d i t e r a n e a n , d a r va l ăsa în i s to r i a m e n i r i i u r m e neş te r se ale t recere i bale l u m i n o a s e .

Astfel o v iz i tă m e n i t ă să t r e a c ă fără a fi o b ­s e r v a t ă şi ca re de s igu r a şa a r fi răma-3 dacă n u ar fi fost v o r b ă de o p e r s o n a l i t a t e l a t i nă , s'a t r a n s ­fo rma t î n t r ' o t r i u m f a l ă m a n i f e s t a ţ i e fa ţă de c u l t u r a l a t ină , ca re n u p o a t e s ă r ă m â i e fără a a t r a g e a t e n ţ i a lumi i c u l t u r a l e f ranceze de obice iu a t â t de ind i fe ren tă , p r iv i to r la m a r e l e r eze rvo r de s i m p a t i e CÎ-1 a u la gur i l e D u n ă r i i şi p e n t r u a că ru i conse rva re nu m a i fac n imic de la o v r e m e .

L i o c d e s c h i s ( P e n t r u cele c u p r i n s e în r u b r i c a aceas ta , r euac ţ i u n e a

nu p r i m e ş t e r ă s p u n d e r e a ) .

Onorată Rcdacţiune!

R o g să b inevo i ţ i a da loc în p r e ţ u i t u l d-t.re z ia r u r m ă t o a r e l o r r â n d u r i :

P r e o t u l d. I. A. Musca la î n v i n o v ă ţ i r e a f ăcu tă de m i n e în nr. 19 d in „ R o m á n u l " nu găseş t e d e m n a r ă s p u n d e , fiind a facerea şi a şa d a t ă la r ezo lva ­rea j u d e c ă t o r i e i . Co rec t ! Deci la r evede re d-le p ă r i n t e !

N u în ţ e l eg a t u n c i p e n t r u c e ai c o l i n d a t d o u ă zile d e a r â n d u l cu 2 m e m b r i d in c o m i t e t î n t r e g s a t u l de la casă la casă p r in p loa ie şi viscol ca să cerşeş t i i s că l i t u r i la d e c l a r a ţ i a i n s i n u a t ă ce o faci p r in i scă l i tu r i l e o a m e n i l o r i nconş t i i de ce a u f ă c u t ? !

E s a u nu a d e v ă r a t că a d o a u a zi — d u p ă ce b ie ţ i i o a m e n i au aflat despre ce e v o r b a a u veni t cu d r o a i a la casa d u m n a a t a l e să-ş i r evoace i s că l i t u r i l e? !

P e n t r u c o n f o r m i t a t e i a t ă şi ce zic ei.

Declaraţie. Subscrişii am dat iscăliturile noastre la ce­

rerea d-lui Ioan A. Musca numai pe aceea că n'a jucat în birtul jidovului, cum ne-a spus d. părinte că ar 11 publicat în ziar de d. Moldooan. Noi alte nu ştim nimic.

O o v o s d i a, la 10 februar ie 1912. — Suciu George . Ta rna r Ion, Cra iu Vasilie, Popa Alexandru, Ion Pe t ca . I o a n Gligor . S tefan Csok, h u p Iosiny.

Aud? Aşa că-i cam jenant? Dar cine şi unde a sus/iuut că d-ta ai jucat

în birtul jidovului?! Da, am zis că poţi juca, e dar chestie de gust şi „de gustibus non est dhpu-tandum".

G o v o ş d i a , în f eb rua r i e 1 9 1 2 .

( ' e o r g e Moldova».

INFORMAŢIUN1 Arad, 10 Mar t i e n. 1912.

Câte gazete sunt pe lume J „Handelsblad v a n A n t w e r p e n " p u b l i c ă o s t a t i s t i c ă despre presa m o n d i a l ă . In f r u n t e a t ă r i l o r ^ e u r o p e n e s tă , fireşte, Germania c i m a i m u l t decâ t 10 ,000 de publicaţii, car i d a u pes te 0 (şase) m i l i a r d e de n u m e r e la an. U r m e a z ă Franţa cu 9 0 0 0 . Monarhia aiistro-ungarâ n u m ă r ă 5 6 0 0 ; Anglia 4 4 0 0 ; Italia 3 0 0 0 ; Spania 2 0 0 0 . Colosul dela nord, deşi a re pes t e 100 mili­o a n e locui tor i , ary t o t n u m a i a t â t e a gaze t e cât şi ţ i r i l e de jos , a d e c ă 2 0 0 0 . De n o t a t însă . că în ul­t imi i 20 de ani n u m ă r u l p u b l i c a ţ i i l o r ruseşt i s'a î n t r e i t . Belgia a re pes te 2 2 0 0 de pub l i ca ţ i i , dintre car i une le cu t i ra j foa r t e m a r e de pes te 100,000 de a b o n a m e n t e m u l ţ u m i t ă m i c u l u i c o n t i g e n t de a-n a l b a b e ţ i ( 2 % ) ; b a c o t i d i a n u l ca to l ic „ b e Patr io te" , care a p a r e z i ln ic în t re i edi ţ i i , a re pes te 200.000 de a b o n e n ţ i d in c a u z a p r e ţ u l u i r e d u s de 10 franci. E lve ţ i a cu a le ei 3 ' / . , m i l i o a n e de locu i to r i posedă 1 2 0 0 de z ia re , d i n t r e car i 8 0 0 g e r m a n e , 8 5 0 fran­ceze şi 5 5 i ta l iene . D a n e m a r c a î n t r e c e Elveţ ia , căci deşi are n u m a i t re i m i l i o a n e de locu i to r i , numără t o tu ş i la 1 4 5 0 de foi; Ş v e d i a 1 0 0 0 ; Norvegia şi România 6 0 0 ; T u r c i a 3 0 0 ; Grec ia 1 5 0 ; Bulgaria. Serb ia . P o r t u g a l i a şi L u x e m b u r g au m a i puţin ca 100 .

De s ine în ţe les că l u m e a n o u ă (America) ia şi în p r i v i n ţ a a c e a s t a p r o p o r ţ i i cu m u l t m a i uriaşe:

In s t a t e l e u n i t e n o r d - a m e r i c a n e a p a r în anul 1908 , 2 1 4 3 5 de g a z e t e . In C a n a d a 1 2 0 0 ; America c e n t r a l ă şi de sud n u m a i pe j u m ă t a t e a t â t a .

In As ia japonezii s u n t . şi î n aceas t ă privinţă, cei m a i p u t e r n i c i . Ei posed pes t e 2 0 0 0 de publi­ca ţ i i , d i n t r e cari une l e , c u m este de e x e m p l u „Schi-S c h i - S i m p o " a p a r în câ t e 4 0 0 . 0 0 0 e x e m p l a r e , — pe când î n v e c i n a t ă C h i n ă cu t o t u l are n u m a i 2 0 0 ; va să z ică t o t c a m d o u ă m i i i o a n e de o a m e n i o gazetă; I n d i a 1 8 0 0 ; A u s t r a l i a 1000 . E g i p t u l , Alger ia şi I I -n i u n e a s u d - a f r i c a n ă c â t e 100 de foi. Desp re Abi­s inia , Marocco . Congo , U n g a n d a e tc . t a ce s ta t is t ica .

I s l a n d a r e l a t i v s t ă m a i b ino d e c â t t oa t e , căci p e n t r u cei 8 0 . 0 0 0 de locu i to r i ai săi a re 30 de z iare .

De r e g r e t a t e n u m a i faptu l că a c e a s t ă uriaşa p u t e r e m o n d i a l ă au a c a p a r a t - o a p r o a p e cu desăvâr­şire j i d a n i i şi p ă g â n i i m o d e r n i , a d e c ă necredincioşii .

Cetitor.

Dramă de cinematograf din viaţă. Aceia, ca r i ce rce t ează r e g u l a t r o p r e z e n t a ţ i u n i l e de cine­m a t o g r a f şi n ' au l ă s a t să t r e a c ă n e v ă z u t ă nici o s e n z a ţ i e de c inematogra f , de b u n ă şea rnă îşi vor aduce a m i n t e de o r o m a n t i c ă d r a m ă de c inemato­graf, î n t â m p l a t ă în l u m e a a r t i ş t i lo r . î n t r e eroii cu­t e z ă t o r i la t r a p e z . A c e a s t ă î n t â m p l a r e foar te fan­t a s t i c ă s'a î n t â m p l a t a c u m a p e a r e n a ci rcului Si-dol i în l o c a l i t a t e a Deîn iee .

S t a r t u l c i r cu lu i e r a o p e r e c h e de a r t i ş t i ger­m a n i . B ă r b a t u l , foar te f rumos şi de o p u t e r e atle­t ică, F r a n z K a n n , făcea la t r a p e z p r o d u c ţ i i cari pu­n e a u pub l i cu l în u i m i r e . P a r t n e r a lui . Josefina K r a m m e r , o i n t e r e s a n t ă f r u n m s e ţ ă g e r m a n ă , făcea şi ea p r o d u c ţ i i foa r te î n d r ă s n e ţ e şi i scus i t e pe un sul a t â r n ă t o r . Josef ina se î n a m o r a s e în frumosul K a n u .

î n t r ' o s ea r ă pe c â n d se p r o d u c e a u în faţa u n u i p u b l i c n u m ă r o s . î n t r ' u n m o m e n t îngroz i to r un

I n g r ă d i n a d e i a r n ă a „ H o t e -I n l n - î • P / w i i » . ' l l " c o n d u s ă î n s P i r i t modern gă-I ULI U L L I d l 8 e ş t e Onor. Publ ic ?;uuturi şi bucătăr ia care îndestuleşte cele mai ( U L i o a s c dretensiuni . După t ea t ru cină caldă. -

Pentru cununii şi banclieturi săli separate. Zilnic t a ra f tle ţigani de p r imu l rang. In cafenea după t ea t ru cină exquisit.

Cu d e o s e b i t ă s t i m ă :

Ä U G U S T I N C S E E M Á K h o t e l i e r » .

Nr. 46—1912.

Nr. 46—1912 . R O M A N U L Pag. 9.

ştreang dela sul se desfăcu -i nefericita păreche căzu pe arena circului dela o înă l ţ ime aproape ca de două etaje.

Kann suferi rănirt grave în cădere, iar artista muri imediat . Publ icul privea cu spaimă îngrozi­toarea catastrofa.

Reprezentaţ ia fu imediat suspendată . La vro-o câteva zi le s'a găsi t , că nenorocirea

a fost pric inuită din mot ive de gelozie . Nenoroci ta artistă avea adecă o soră, care şi ea era foarte în­amorată în Kann şi de m u l t ă vreme era geloasă pe soră-sa Josefina. Amândouă surorile se certau zilnic, pentrucă a m â n d o u ă voiau să câşt ige la fel iubirea lui Kann.

In sfârşit sora Josefînei iscodi modul d iavo­lesc, că înainte de a se începe reprezentaţ ia sa desfacă adecă să s lăbească ştreangul care lega o parte a trapezului.

In modul acesta s'a în tâmplat o dramă de cinematograf t ipică, însă deastădată nu pe pânză, ci în real itatea crudă.

A u f f e n b e r g Ia M a j . S a . Din Viena ni se te-legrafiază: Azi Maj. Sa a primit în audienţă pe ministrul comun de răsboiu, cav. M. Aujj'enbercj, şi pe Geon/i, ministrul apărării ţărti . Audienţa a-ceasta este în legătură cu proiectul în chest ia re-zolvirei provizoriului . Sehcmua, şeful s tatului major nu s'a prezintat în audienţă, fiindcă el petrece în Berlin în scopul ca să informeze al iata despre re-zolvirea provizoriului .

A p u c ă t u r a i s t e a ţ ă a u n e i f e t e a m o r e z a t ă . Atotputernicul amor a învăţat pe o frumoasă şi gingaşă fetiţă americană, Miss Gladys Glodenninge, să se folosească de o apucătură isteaţă neobici­nuită. Şi anume, frumoasa americană a îmbrăcat haine de bărbat voind în felul acesta să se prezinte înaintea comisiei de recrutare din oraşul Dawer, în statul Colorado, cu scopul, ca să fie înrolată în ar­mată şi, deci, să ajungă în regimentul din S a n -Francisco. unde servea şi mirele ei. Zis şi f ă c u t . Insă la asentare a dat de un mare năcaz, fiindcă strajameşterul, care făcea parte din comis ia de re­crutare, o provocă să desbraco toate „tundrele", ceea ce ea, fireşte, nu putea s'o facă. După ce însă „coconasul" 1 Johnston văzu. că s'a isprăvit cu g luma, se sperie, şi începu să p lângă şi astfel se dovedi apucătura fetiţei amorezate.

Dar soldaţi i americani im se prea lasă a fi influenţaţi de sent imenta l i sm şi dacă c ineva vine în faţa comis iunei de recrutare, apoi. zău, nu scapă aşa de uşor de sub măsură.

Mireasa amorezată fu înrolată ca îngrijitoare pentru spitalul mil itar din San-Francisco şi ime­diat o şi expediară aci.

Ea primi cu bucurie această dispoziţ ie mi­litară, fiindcă ea credea că înmodul acesta mai uşor şi de mai multe-ori va putea întâlni pe alesul in imei ei...

Cazul acesta îl povesteşte ziarul „Republ ican" din Dawer care mai spune şi aceea, că drăgălaşa

F O I Ţ A Z I A R U L U I „ R O M Â N U L " .

NICOLAE GOGOL

Suflete moarte ( R O M A N )

T i a d . de Senior

(4(1) — u r m a r e —

— Eu iram ce să fac cu un armăsar, n'am herghelie.

Ci aşteaptă să m ă expl ic : n'ai să-mi numeri deocamdată decât trei mii de ruble, iar pe cele­lalte o mi ie rni-le vei plăti rna târziu.

— N u - m i trebuie armăsar, nu-mi trebuie. Păstrează-ţi armăsarul .

— Ei da, te în ţe leg! iapa cea roibă ţ i -a furat ochii.

•— N u - m i trebuie nici iapă. — Pentru iapă şi pentru calul cel sur pe

care l-ai văzut în oraş la droşca mea deschisă, îţi iau două mii de ruble, nu mai mult , no-am în­ţeles i J

— Eu n'am nici o l i p s ă de cai.

americană îşi împl ineşte foarte conşt i inţ ios rolul de îngrijitoare în spitalul mil itar din San-Francisco.

Donatiune. Marele binefăcător al neamului românesc d. Vasile Strocscu, a b inevoit să dăru­iască comunei bisericeşti Oarda-de-jos (tr. prot. Alba-Iul ia) s u m a de 2 0 0 coroane.

Pentru aceasta în numele parohienilor mei expr im i lustrului binefăcător profunde mulţămiri . ioan Handa, paroh.

Cea mai grasă păreche din lume este fără în ­doială Samui l Chesley Drew din Dover (America) şi nevasta lui. Greutatea lui nu-i mai mică nici mai mare decât de 4 5 7 fonti; nevasta lui e cu m ul t mai uşoară, ea are o greutate numai de 2 7 8 fonti. O mai curioasă călătorie de nuntă, ca a lor poate nici unde n'a mai fost. Cu o trăsură mare bine întărită, la care trăgeau doi boi zdraveni a călătorit vo in ica păreche o mare parte a Americei .

Humor englez. Vântul suflă v io lent ; un domn bătrân şi mi los aruncă un ban de nikel în pălă­ria unui cerşitor orb care zgribura de frig la col­ţul unei străzi. Milosul domn însă a aruncat banul încât era să cadă jos, pe lângă pălărie, dar cerşi-torul orb cu o mişcare îndemânat ică l'a prins.

— „Ce, doar d-ta nu eşti orb ?" strigă furios bătrânul domn.

— „Nu", zise cerşi torul, „eu ţin numai locul prietenului meu , până când se mai odihneşte pu­ţin. Dar el, domnule , e orb, s'a născut orb".

— »Dar unde se odihneşte e l ? " întrebă bi-nenefăcătorul bătrân, care nu înţe legea destul de bine povestea cerşitorului.

— „O, el s'a dus peste drum în c inema­tograf''.

— „Mi se pare noi eram rivali într'o afacere de amor" z ise A. către B.

— „Şi d-ta ai ieşit învingător". — „Ba, din contră, eu am luat fata de ne­

vastă".

Descoperirea polului sudic. D in Crist iania ca şi din Londra se primeşte ştirea senzaţ ională că Amundsen Roald renumitul explorator o at ins polul sudic şi acum se întoarce cu corabia sa spre casă. Totodată Amundsen declară că e de credinţă că şi căpitanul Scot ar fi at ins polul sudic. Lipsesc încă rapoarte amănunţ i te aşa că nu se poate şti precis care dintre tx-i doi exploratori ar fi ajuns la polul sudic .

O te legramă din Crist iania aduce la cunoş­t inţă că prima ştire despre descoperirea polului sudic a primit-o fratele lui Amundsen .

Era noaptea târziu când fratele lui A m u n d ­sen a primit această ştire, totuşi regele 1-a chie-m a t în audienţă imediat după primirea telegramei . E părere generală că expedi ţ ia lui Amundsen ar fi succes .

Un raport amănunţ i t nu s'a tr imis până acum fiindcă Amundsen are contract cu două

— Atunci îi vinzi . Eu îţ i garantez că la cel dintâi târg capeţi întreit.

— Dacă-i aşa dute mai bine însuţ i la cel mai apropiat târg, şi vei avea şase mii de ruble în loc de doauă,

— Eu şt iu foarte bine că le pot avea însumi, dar vreau ca să câşt igi tu asta.

Cicikof mul ţămi gazdei sale pentru atâta bună-voinţă , dar refuză scurt ca să cumpere calul cel su" şi iapa cea roibă, cum refuzase armăsarul.

— Ei bine, o să -mi cumperi câni. Iţi v ind cu un preţ aşa de scăzut. Ce bucurie să vezi nişte brudastai ') ştii tu, cu mustăţ i şi cu părul sburlit, cu nişte oase incovoiate ca la nici o alta rasă; îţi v ine să nu-ţ i crezi nici ochilor nici manilor, un­ghi i le băgate înăuntru şi laba adunată de tot . N u lasă nici cea mai mică urmă după ei.

— Câni! mie care nu vânez niciodată!. . . — Ce are a face? Eu vreau ca să ai câni.

De altfel, ascultă, dacă nu vrei sa ai câni să-mi cumperi flaşneta, e un instrument minunat . Mă costă cincisprezece sute de ruble, pe onoarea m e a ; ţ i -o dau cu nouă sute.

— Şi ce vrei tu să fac cu o flaşnetă ? Da, dacă aş fi unul din calicii aceia de germani, care să tară pe drumuri ca să capete câteva groşiţe în­vârtind de mâner.

'j Iirudastaia e o specie de câne de v â n ă t o a r e de o c u r ă ţ e n i e d e s ă v â r ş i t ă . l]care n ' a r e poa te soţ în a fară de Rus ia .

ziare din Copenhaga ca să dea acelora mai întâi raportul amănunţ i t al expediţ ie i .

Cât de curând prin urmare se va şti precis rezultatul expediţ ie i .

Cât valorează un deget al lui Kubelik. Faimosu l v io lonis t Kubelik are să trimită o recla-maţ ie foarte curioasă companie i de asigurări „Lloyd" din Londra.

Aceas ta companie ar fi as igurat cele 10 de­gete ale artistului pentru suma de 2 3 5 . 0 0 0 de do ­lari. A c u m a rănindu-se accidetal la un deget şi neputând cânta pentru câteva săptămâni Kubelik, pretinde dela campania de asigurare a 10-a parte din s u m ă adică 2 3 . 5 0 0 de dolari sau 1 1 7 . 5 0 0 coroane.

Un medic american descoperind greutatea sufletului. Doctorul american Mac Dougal l a gă­sit greutatea sufletului, care de a l tcum, se şt ie nu se poate vedea. Pe un pacient , care era în agonie, î l a-şeză pe un căpătâiu uşor de lemn, cu 3 ore şi 4 0 minute mai nainte de aş da sufletul, iar sub căpă­tâ iu un cântar, care arăta foarte minuţ ios cea mai mică schimbare în greutate, In m o m e n t u l când pa ­cientul îşi dădea sufletul, cântarul arătă o pier­dere în greutatea corpului de 4 uncie , (cam 21 grame).

îmbărbătat de succesul încercării acesteia, doc­torul a cont inuat experienţele şi a găs i t că, în m o ­mentu l morţi i corpul omenesc sufere o pierdere în greutate de 1 5 — 3 2 grame. A făcut apoi experi­mente şi cu câni, dar aci n'a putut observa nici o schimbare în m o m e n t u l morţii . Şi din aceasta doftorul „scrutător al sufletului omenesc" face concluzia, că animalele n'au suflet şi că, sufletul omului e greu ca ş i -o scrisoare, pe care poş ta o duce numai cu 10 fii.

Hoţii urmăriţi în aeroplan. Po l i ţ ia ameri­cană ţ inând în seamă că înt inderea teritorului Statelor-Unite , ca şi configuraţia solului cu p ă d u ­rile lui imense, a munţi lor şi păsurilor inaccesibi le sunt atâtea e lemente cari favorisează fuga hoţ i lor şi a bandiţ i lor cari jefuesc lumea, a găs i t folositor să recurgă la aeroplan pentru a descoperi ascun-zătorile acelor criminali . Spre acest sfârşit mai mulţ i agenţi de pol i ţ ie perfect exersaţ i percurg acum teritorul american, în toate sensurile, m a i ales în statele dela periferie care sunt mai puţ in populate şi pl ine de păduri. Pol i ţa i i aviatori pre­văzuţ i cu ochiane puternice cercetează pământul peste care sboară, după aceea previn prin fir te le­grafic armata, arătând locul de ascunzătoare al bandiţi lor. Această metodă dă rezultate frumoase.

Eduard al VII-lea şi minerii. Cu prilejul grevei minere se povesteşte următoarea faptă a precedentului rege al Angl ie i Eduard al VII-lea. Pe când Eduard era încă prinţ de Galles şi încă tânăr, dorind să se ini ţ ieze în tainele industriei minelor, s'a dus să v iz i teze în compania precepto-

— A h ! asta-i cu totul alt soi de flaşnetă; Germanii n<au flaşnetă de lemn de acaju ca să meargă la cerşit; asta ar fi prin s ine însuş i o avere pentru ei. Vreau să ţ i -o mai arăt odată.

Aici Nozdref prinse pe Cicikof de braţ, îşi împl ini datoria să-1 târe în camera vecină, iar a-cesta binevoi să caute a-şi conserva, din picioare, echil ibrul pe podeala casei, şi şt i ind ce fel de flaş­netă este, trebui să se resemneze să asculte încă odată de alde Malbruck pleacă la răsboiu. „Dacă vrei să nu plăteşt i în bani gata toate cele nouă sute de ruble, u i te ce-i de făcut: eu îţi dau flaş­neta şi to t ce am ca suflete moarte , iar t u îmi dai brişcă ta şi trei sute de ruble pe deasupra. Dă m â n a !

— Superbă c o m b i n a ţ i e ! Iar eu am să merg călare purtând flaşneta la subsuară, nu-i a ş a ?

— De fel. Eu, ca prieten, îţi dau o altă brişcă. Haide la magaz ie să ţ i -o arăt. N'ai decât să-i dai culoare pe placul t ă u şi un lustru, şi ai o brişcă în adevăr del ic ioasă.

— Ce pl ict is i tor este afurisitul ăsta de o m ! uf, nu mai pot ! — gândi Cicikof.

Şi se hotărî să respingă cü încăpăţ inare toate brişcele, toate floşnetele, armăsarii şi caii, cu toată nes imţ i ta încovoitură a coastelor acestora şi la­bele lor adunate, cari nu lasă nici o urmă.

— Brişcă, orga şi sufletele moarte la un loc... s fânt !

Pag. 10. R O M A N U L Nr. 46—1912.

rului său marile mine de cărbuni din Durham. După ce a parcurs dela un capăt la altul districtul minier şi a vorbit mul t cu asprii lucrători, prinţul voi să se scoboare în m i n e .

Prinţul a străbătut în mai mul te galerii, as ­cultând atent txpl icaţ i i l e tehnice ale inginerilor, apoi luă o sapă din m â n a unui miner şi desprinse oarecare cant i tate de cărbune, care a fost trimis le palatul din Buckingham. Combust ibi lul a servit două zi le pentru încălz i tul odăii reginei Victoria. Iar sapa regală se păstrează în m u z e u l din Buc­kingham.

Mişearea studenţească în Croaţia. Printre s tudenţ i i de toate gradele din Croaţia s'a pornit o puternică mişcare contra regimului de teroare al guvernului . Elevii g imnaziu lu i superior din Susak, ai şcoalei comerciale au ţ inut eri o întrunire, în care au hotărît să cont inue greva pornită d in m o ­t ive naţ ionale polit ice. Grevişti lor li-s'au alăturat acum elevii mul tor inst i tute aşa că mişcarea lor e generală. Demonstraţ i i le de stradă curg una după alta. Studenţ i i întonând imne naţ ionale demon­strează sgomotos contra regimului actual. Direc­torul g imnaz iu lu i superior din Susak a dat către părinţii studenţi lor, ca şi către acei la cari locuiesc studenţi i , ca să-i îndemne să se abţ ină dela de­monstraţ ie . Directorul însă n'a primit nici un răspuns până acum.

Mişcarea studenţi lor ca şi orice mişcare ce e îndreptată contra regimului de guvern din Croaţia găseşte aprobarea tuturor. Cu atât mai puţ in va putea deci c ineva să îndemne pe s tudenţ i de a se l inişt i când aceşt ia din convingerea că îşi împl inesc cea mai mare şi mai sfântă datorie naţională. Prin felul c u m s'a procedat în Croaţia, s'a făcut mai m u l t propagandă naţională-croată, decât s'ar fi înă­buşi t anumite aspiraţiuni.

Acele aspiraţiuni vor fi de aci înainte — m u l ţ u m i t ă duşmani lor lor — mul t mai conşt iente şi cu mai m u l t ă înverşunare urmărite.

Audiţie muzicală în palatul dela Cotro-ceni. In sa lonul de muz ică dela palatul Cotroceni, în România , a avut loc, miercuri d. a., o audiţ ie muzicală .

A u cântat d-şoarele Anghel fiicele d-lui Anghel , fost prefect de Prahova, bucăţi din Schubert, Brahms şi Bei ini . D. Montaque Syrett, a cântat arii din Sul l ivan şi Cowen. D-ra Bă lănescu a cân­tat din Aida, cu mul t succes. D-na Triteanu a cântat din Wagner .

Acompaniamentu l a fost sus ţ inut cu u n suc ­ces desăvârşit de către d. profesor Alfred Glattner, acompaniator dela conservator.

L a audiţ ie au az is tat AA. LL. regale princi­pesa Maria, principesele El isabeta şi Mărioara şi prineipele Nicolae , d-nele Dîssescu, Take Ionescu, Haret ţ i mai mul te alte doamne din e l i ta bucu-reşteană.

— B a de fel! — zise Cicikof. — eu n u vreau.

— Şi pentru ce nu vrei ? — N u vreau pur şi s implu fiindcă nu vreau,

şi mot ivu l acesta e destul.

— Poft im, u i te cum eşti t u ! aşa în nici un chip, ca t ine, c ineva nu poate , cum se petrece în to tdeauna între buni prieteni şi camarazi, facă schimb.. . D e fapt, eu sunt acela care s \ i î n ­şelat , sunt oameni cu două feţe; nsta-i uşor de cunoscut .

— Ei da, nu sunt dobitoc de tot, asta-i. Ju­decă s ingur: avere-aş eu cel mai mic bun sim ; , să cumpăr lucruri de cari n'am nici o trebuinţa ?

— Aşa-i , nu-ţi u i ta cuvântu l ; te cunosc eu acuma bine , ai fost în totdeauna un moji-d. . . Ei bine, ascultă, facem o mică bancă, vrei? îmi pun toţ i morţi i pe o carte şi flaşneta cu morţii , hai ?

— A ş ! a juca la bancă înseamnă să te azar-dezi în necunoscut , — zise Cicikof.

Şi în aceeaş cl ipă el aruncă pieziş o privire atenta asupra cărţilor de joc, pe cari gazda sa le ţ inea de mul tă vreme în mâni . Tăietura colţurilor şi împestri ţătura de pe dosul cărţilor îi păreau suspecte .

— N e c u n o s c u t u l ? unde ţ i -e n e c u n o s c u t u l ? N u - i n imic necunoscut aici! să ai numai norocul pe partea ta şi câşt igi la nesfârşit. U i te o carte...

h! ce noroc! zise el începând a împărţi cărţile ca - ţ i aţâţ» tovarăşul, ce noroc! dar ce noroc!!! Ş i

Rec lamă bună! T o ţ i a c e i a cari a u d e a n u n ţ a t , s ă c e t e a s c ă z i a r u l - p r o s p e c t - c ă l i n d a r al b i r o u l u i d e î n t r e p r i n d e r i p e n t r u a n u n ţ u r i , al ui I u l i u s L e o p o l d î n B u d a p e s t a b u l e v a r d u l E l i s a b e t a ( E r z s é b e t k ö r ú t ) nr . 4 1 . , a p ă r u t a c u m p e a n u l 1 9 1 2 c u u n c o n ţ i n u t î n a d e v ă r i n s t r u c t i v ş i f o ­lo s i tor . R e c l a m a c e a m a i c u s u c e s s e p o a t e f a c e p r i n b irou l lu i I u l i u s L e o p o l d , care l u c r ă c u p u t e r i b u n e ş i în tro d irec ţ i e m o d e r n ă , c u m s e p o a t e v e d e a în m o d s t ră luc i t d i n s cr i sor i l e d e r e c u n o ş t i n ţ ă a a n u n ţ ă t o r i l o r m a r i , care s u n t p u ­b l i c a t e i n p r o s p e c t . P r i n o a c t i v i t a t e i s c u s i t ă şi i n d i v i d u a l ă f o l o s i n d u - s e d e e s p e r i n ţ e l e ş i î n v ă ţ ă ­tur i l e f ă c u t e t i m p d e m a i m u l ţ i ani , p r i n v a l o ­r i zarea i n t e l i g e n ţ i i ş i a ş t in ţe i , p r i n o m u n c ă g r a b n i c ă , s i r g u i n c i o a s ă ş i c o n ş t i e n ţ o a s ă i -a s u c e s lu i I u l i u L e o p o l d , ca t o a t e f irmele m a i m a r i d i n ţară şi d in s t r ă i n ă t a t e s ă - ş i c o n c e n t r e z e a n u n ­ţur i le î n b iroul lu i .

3 4 d e a n i î n s e r v i c i u l î n g r i j i r i i b o l n a v i l o r ! Keleti I. firma d i n B u d a p e s t a ( I V . K o r o n a h e r c e g u. 17.) fabr ica p e n t r u i n s t r u m e n t e m e d i c a l e d e c h i r u r g i e ş i d e b a n d a j e , care a tâ t î n pa tr i e câ t ş i î n s t r ă i n ă t a t e s e b u c u r ă d e ce l m a i b u n r e ­n u m e , î n a n u l a c e s t a a p ă ş i t î n a l 3 4 - l e a a n d e e x i s t e n ţ ă . F i r m a d i n c a u z a a c e s t u i i n c i d e n t î n s e ­m n a t p e n t r u ea , a e l ibera t u n c a t a l o g b o g a t în f iguri f i ind l a h i g i e n a , s ă n ă t a t e a ş i f r u m s e ţ e a t r u p u l u i , p r e c u m ş i l a î n g r j i r e a b o l n a v i l o r d e m a r e f o l o s i n ţ ă , î n t i m p u l p r e z e n t ce l m a i pract ic , iar p e d e a s u p r a are u n c o n ţ i n u t i n t e r e s a n t care la or i c ine — l a cerere — îl t r i m i t e g r a t i s ş i f rancat .

R e c o m a n d ă m on . noş tr i ce t i tor i c u c e a m a i m a r e c ă l d u r ă firma s u s a m i n t i t ă , ca c e l m a i c ins t i t ş i m a i s o l i d i s v o r d e c u m p ă r a r e . F u r n i -s o r u l c e s a r r e g e s c d e l e g ă t u r i p a t e n t a t e p e n t r u v ă t ă m ă t u r i , t o t f e l u l d e l e g ă t u r i , l e g ă t u r i p e n t r u p â n t e c e , m a ş i n i p e n t r u î n d r e p t a r e a t rupu lu i , p i c i o a r e art i f ic ia le , m â n i art i f ic ia le , c o r s e t e ar ­t i s t i ce , i n s t r u m e n t e e l ec t r i ce d e v i n d e c a r e , căru ţă p e n t r u b o l n a v i , ar t i c le p e n t r u c o z m e t i c ă , d e c ă l ă ­tor i e ş i m a s a j i , t o t f e l u l d e b a n d a g e p e n t r u î n g r i ­j i r e a b o l n a v i l o r .

D e v i z a s u s n u m i t e i firme e : S e r v i c i u l i u t e ş i p r o m p t , a p l a n a r e s p e c i a l ă , pre ţur i d e fabr ică a v a n t a j o a s e . C e l e m a i p e r f e c t e o b i e c t e d i n p a ­tr ie . D a c ă cereţi c a t a l o a g e v ă r u g ă m s ă scr ie ţ i că u n d e aţ i ce t i t a n u n ţ u l .

N-iinai s ă m â n ţ a Mauthner c u m p ă r ă cej c e j u d e c ă b i n e , e c o n o m i i car i î ş i î n ţ e l e g i n t e ­r e s u l şi g r ă d i n a r i i c u o a r e c a r e e x p e r i e n ţ ă c h i a r ş i a t u n c i c â n d a l t e l e ar fi m a i i e f t i n e , c ă c i d i n p r a c t i c ă s e ş t i e c ă a c e a s t a n u ar p u t e a s ă fie d e c â t î n d e t r i m e n t u l s e m i n ţ e l o r ş i s p r e p a g u b a c u m p ă r ă t o r i l o r .

c u m îţ i m a i p ică! A leo ! a leo! a leo! ui te b lăs tăma-tu l de nouă pe care m i - a m pierdut în bălc iu tot ce puteam pierde. A v e a m presimţirea, că a m să fiu vândut , şi cu toate astea, închizând ochii , m ă gân-diam în m i n e : „Pe toţ i dracii; v inde-mă, ruinea-ză-mă, afurisitul de nouă!..."

In vreme ce Nozdref îşi povestea păţania din târg şi se deda la mica sa manoperă, Porphiri a-duse o sticlă. Dar Cicikof refuză v inul ca şi jocul în cărţi.

— Cum se face că tu vreai să joc i ? — zise Nozdref.

— N u sunt dispus; şi apoi, mărturisesc, în genere, n u - m i place jocul în cărţi.

— Cum se face că ţ ie nu-ţ i place jocul în cărţi ?

— N u - m i place, şi atât to t — răspunse Ci­cikof ridicând din umeri .

— Ei bine, atunci nu eşti vre-o marfă de p r e ţ .

— Aşa a m fost creat, aşa a m rămas.

— Eşt i o puş lamă, iată ceeace e demonstrat . Gândiam m a i nainte , că eşti un o m destul de cum se cade. Cineva nu-ţi poate vorbi c u m vorbeşti unui egal al său; n'ai o cl ipă de avânt şi nici umbră de sinceritate. Eşti un alt Sabakevic i , un calic, un urâcios ca el.

— Şi pentruce mă i n z u l ţ i ? sunt eu atâta de v inovat , că n'am gus t de joc ? Vinde-mi sufletele

O U R I O S I T A Ţ I B a l o n u l f a n t o m ă . Englez i i afirmă că au

găsit mij locul să asurzească zgomotu l motorului dela balon, făcându-1 să treacă prin aer aşa fel ca să nu fie auzit. N u rămânea decât să se găsească mijlocul , prin care aceasta maş ină să devie invi­zibi lă şi atunci am fi avut o adevărată fantomă aeriană.

Ei bine acum iarăşi un englez, baronul de Koenne, zice că a găs i t şi acet mijloc de a face balonul invizibil . Şi anume întrebuinţând pentru acoperemânt o căptuşală de chrominium, meta l uşor şi strălucitor care reflecta întotdeauna coloraţiunea mediului său.

Cu toate că ideia este foarte ingenioasă to­tuşi ea nu poate însă garanta întotdeauna invizibi-l itatea. Pe vreme de soare balonul va străluci aşa-fel încât va fi şi mai v iz ibi l decât celelalte ba­loane. Dar pe vreme de nori, e probabil că are balonul fantomă.

Bibliografie A a p ă r u t : „ S ă p t ă m â n a p o l i t i c ă ş i c u l t u r a l ă " anul II

nr. 11 cu următorul cuprins: In. C. li . Mircea, Agi ta ţ iuni tendenţ ioase . Un

contribuabil , Recensământu l general din 1 9 1 0 . dr. D. Tatuşescu, Conferinţa sanitară dela Paris (IV.) Red. „Tinerimea română" şi 2 4 ianuarie. V. V. Haneş , Parabole le poetului S tamat iad . Cronicar, Evenimente pol i t ice , — Interne. — Externe . Su­p l iment din scrierile inedite ale lui Ştefan D. Grecianu: Genealogi i le documentate ale famili i lor boiereşti . — (Băzeşti) (urmare). Cărţi. S. Mehe­dinţ i ; Către noua generaţie. — N. Moisescu: Şcoa la veche şi şcoala nouă. — Căpitan Nică. Is­toricul şcoalei mil itare de infanterie. — Ilustraţi i: I. P. S. Arhiepiscop Konon Avramescu Donici , ros­t ind cuvântarea de mul ţumire după alegerea I. P. S. Sale Mitropolit Primat , în şedinţa marelui, colegiu, întrunit în sala adunărei deputaţi lor, la 14 fearuarie 1 9 1 2 . Bucureşti .

P O Ş T A R E D A C Ţ I E I

I. B. în B. S'a primit corespondenţa despre care aminteşt i , dar fiind cam întârziată nu s'a putut publica. Pentru ceeace ne tr imiţ i azi, îţi m u l ţ u m i m .

„Lumina". — Suntem informaţi, că în scurtă vreme acest ziar îşi va face apariţia. Va fi un ziar independent; un ziar de cultură şi de informaţii folositoare publicului românesc. 11 aşteptăm.

Redactor r e s p o n s a b i l : Atanasiu Hălmăgian.

ta le moarte , v inde-mi- le , dacă ai in imă ; 5 hotărî şti un preţ de vânzare pentru ceeace nu mai este.

— O să ai pe dracu, dobi toeule! Eu aveam de gând să-ţ i dau sufletele mele moarte po nimic, acuma nu le dau nici nu le joc. Promite -mi trei ţări, şi n'o să le ai. Iată un pendant nesuferit! spre pildă, iată o secătură! D in cl ipa asta nu mai vreau să mai am vre-o legătură cu tine. Hei, Por­phiri! mergi de spune la grăjdar să nu dea ovăs la caii lui... n'au decât se mul ţumească cu fân.

Cicikof nu s'ar fi aşteptat cu nici un chip la o concluziune ca aceasta. Nozdref adaugă adresân-du-se către e l : „Aş vrea din to t sufletul m e u să nu te fi cunoscut n ic iodată"!

Era acum, pe cum se vede, neînţelegere între gazdă şi oaspe, dar nu ruptură; proba e că după expl icaţ iuni le acestea ei au c inat împreună. Dar nu se arătă nici unul din vinuri le acelea cu nume savante ; s ingura s t ic lă care fu pusă pe masă între cei doi meseni purta pe st ic luţă numele de vin de Cipru; conţ inutul era un vin straşnic de prost.

După cină, Nozdref zise lui Cicikof, luându-1 într'o odaie lăturalnică, unde i se pregătise un pat : „Uite-ţ i patul: dar nu vreau să-ţi poftesc noapte bună; n u faci!" Şi^ieşi .

(Va u r m a . )

N r . 4 6 — 1 9 1 2 . R O M A N U L Pag. M

Dr. Rosenberg 1 Miksa, advocat şi-a desch i s

cancelarie advocaţială in Vârseţ, strada Reşedinţei nr. 3 4

Un milion de viţă de vie pentru altoit ,,Ri-paria-Portalis" (Glorie de Mant-pellier) se află de vânzare la preotul P e t r u Pel le din Miniş

(comit. Arad.)

GREŞESC FOARTE MULT aceia c a r i î n c o n t r a r o u m e i , p o d a g r o i , î n ţ e p ă ­turilor, s fâş ie r i lor , d u r e r i l o r d e s p i n a r e şi s p a t e , durer i d e oaso otc. î n l o c u l

REPARATORULUI lui Kriegner î n t r e b u i n ţ e a z ă imita ţ i i .

R e c o m a n d ă m u r g e n t o r i că ru i s u f e r i n d do r e u m ă şi t u t u r o r ace lo ra , ca r i su fe r de boa le amint i te m a i s u s s a u de r e c o a l ă şi c u r e n t e , c ă imediat s ă î n t r e b u i n ţ e z e ve r i t ab i l u l

R E P A R A T O R K

a

r i e ^ e r

care se p r e g ă t e ş t e e x c l u s i v în

farmacia K r i e g n e r Budapesté, Kálvin-tér, deci s ă s e t r im i t ă sc r i so r i l e do c o m a n d ă . P r e ­ţul u n e i s t iclo mic i 1 cor. , o s t ic lă m a r o 2 cor .

Cu poşta 5 st ic le mic i f r anco 5 cor. , s a u 3 st icle m a r i 6 c o r o a n e .

A c e s t m e d i c a m e n t v e c h i u e x c e l e n t es te mai b u n d e c â t o r i c a r e sp i r t , d e o a r e c e el d u p ă o s i n g u r ă f r eca re v i n d e c ă şi n u n u m a i a l ină durer i le , ci d u p ă c â t e v a zile ele şi î n c e t e a z ă .

Caut

un candidat de advocat pentru cancelaria mea advocaţială, cu plată staverită după înţelegere reciprocă.

Dr. Aurel Grozda, adv. Körösbökóny (Buteni).

(corn. Arad).

Se caută

un candidat de advocat în cancelaria dlui Dr. Vasile Avramescu M.-Radna.

Parfumurile cele mai mo derne şi totfelul de cos-: metice să găsesc la :

= drogéria =

n - 1 1

bine asortate „ A n g y a l "

Török Andor ra Arad, Andrássy-tér 20.

/O • • • • • • • 0\ FISCHER TESTVÉREK

fabrică de rolete , îngrăd i tur i , site, : : role te de oţel şi m a t r a ţ e : :

A R A D , József föhereeg-ut nrul 18. F a b r i c a : Kossuth-utca 45.

Recomandă în atenţia on. public tot­felul de lucruri de branşe, cari se află în magazinul firmei, cu preţuri ieftine.

îngrădituri dela 30 fii, in sus metru • Catalog l a dorinţă gra tui t .

Telefon 5 5 7 .

Cine voieşte 9

rachie curată să se adreseze direct la firma cea

mai mare românească

Creciun & Voda din Lugoş,

care dispune de căzănării mari proprii în Bănat şi Ardeal.

m

mm l i

M A X I M I . V U L C U fabricant de : maşini :

A R A D , Strada X l á S Z l Ó n - n i l 5—6- Telefon nr. 6 0 8 .

Schimbarea locomobilelor de t r ee ra t , să umble singure, o efeptuesc în p re ţu r i modera te , după sis temele cele ma i p rac ­tice şi cunoscute cu lanţ , cu roate şi cu

t ransmission.

Totfelul de maşin i pen t ru agr icul tor i , p r e c u m : pluguri , grape, maş in i de semănat , de tă ia t nu t re ţ , de secerat, băţoase complete de t r ee r a t cu a b u r i : Motor de oleiu b r u t sau cu benzină. Mai depar te instalez totfelul de mor i cu abur , motoare sau mori de apă, joagăre sau ferestreu, ţ ig lăr ie şi a l te s tabi l imente mechanicc-tehnice după cele ma i noui şi ma i moderne şi bine recunoscute sis teme. Á se adresa la firma M A X I M I . V Ü L C U Arad, s t rada Fábián László, ( lângă gara mare) . : : :

Se caută o maşină de 10 ori de 12 puter i de cai spre cumpăra re .

Pag. 12. R O M A N U L KTr. 4 6 - 1 9 1 2

C Ă R Ă M I D Ă se capătă la jos subscrisul , în fabrica de cărămidă din apropierea găre i

K X R L E A N T A L Florián-utca 6 b szám.

I I

I I

BINETH IGNÁCZ ARAD, Szabadság-tér nr. 15.

Atrag atenţiunea on. public şi recomand magazinul meu bogat asortat cu tot felul de pielării din patrie şi străinătate. Comandele din provinţă se execută prompt şi conştiinţios. Pregătesc părţi supe­rioare moderne pentru ghete.

Telefon nr. 828.

Pentru sezonul de Paşti şi Rusalii! :: Recomand magazinul meu bogat asortat in :: pălării de bărbaţi, albituri, cravate şi miţe,

r i i i i i i i i i i i i i

Mare asort iment de pălării de băieţi pe lângă preţuri f ixate. Totdeodată recomand

= atelierul meu de blănărie == pentru toate lucrările ce cad în branşa aceasta pe lângă serviciul cel mai prompt. i i i i i

Cu s t i m ă :

I 0 A N B Á L I N T „ J Á N O S " Timişoara-Fabric. Palatul oraşului.

1 8 7 8 — 1 9 1 2 F a b r i c a de i n s t r u m e n t e c h i r u r g i c a l e - m e d i c a l e şi b a n ­daje a firmei d in B u d a p e s t a (IV. K o r o n a h e r c e g - u . 17)

işi va serba aniversarea existării sale de 34 ani. F i r m a cu o c a z i u u e a a c e a s t a va eda u n

Catalog iubilar ilustrat bogat şi fără p ă r e c h e în felul său , curo v a da toa te or ien­t ă r i l e de lipsă in specia l , t . i tea aceas ta , c o n ţ i n e cele m a i m o d e r n e n o u t ă ţ i cu exp l ică r i l e de l ip i ă şi cu o î m p ă r ţ e a l ă d u p ă spec ia l i t a t e . Se t r i m i t e o r i ş i cu i — la ce re re — grat is şi fără spese de poştă .

Ârticlii principali şi specialităţile firmei: Articlii de g u m ă higienice . Bandaje pentru vătămătură (brev. c e s . şi reg . ) Maşinării pentru îndreptarea corpului. Mâni şi picioare artificiale, corsete , cingă­

toare de foaie şi proptitoare pentru piept şi pentru îndreptarea spatelor.

Ciorapi. , d e ' g u m ă , instrumente e lectrothera-pentice, căruţe pentru morboşi de împins şi scaune-c lose te de chilie.

Articlii cosmetici , de călătorie, de message şi manicurc, cari sunt trebuincios! (a îngriji­rea morboşi lor şi corespunzător pentru co­moditatea lor.

Principiul de comerţ al ei este: o servire p r o m p t ă şi repede , o rezo lv i re d e spec ia l i t a t e a co-n iande lo r , p r e ţ u r i de fabr ică convenab i l e , cea mai

perfectă industrie din patr ie !

R PRIMA FABRICA de MOBILA în VARŞEŢ LE ONU. SCHULZ

P R O P R I E T A R :

Văduva HUGO A P F E L B A U M

GEL MAI MARE DEPOSIT DE MOBILA ÍN UNGARIA DE SUD.

CALITATE PRIMĂ! - PRODUCERI PROPRII P R E T U R I M O D E R A T E .

1

V Â R Ş E T STR. KUDRITZER

L

No. 11 şi 16. (TÂRGUL LEMNELOR). - ÎNTEMEIATĂ LA 1865

J

Ut • • » • • • s u • • • : : : • • • s t : • • •

• • i

sss

K S

REDUCERE COLOSALA ÎN PREŢ P E N T R U ANUL-NOU. DACĂ VOIEŞTI SĂ

C U M P E R I I E F T I N , C E R C E T E A Z Ă NUMAI DECÂT MAGAZINUL P E N T R U P A R D I S E I E DE D A M E A LUI

S C H W A R T Z B E R G E R MANÓ A R A D , STR. VÖSÖSMARTY Nr. 3. UNDE P O Ţ I CUMPĂRA P E LÂNGĂ P R E Ţ U R I L E C E L E MAI I E F T I N E PAR­D I S E I E P E N T E U DAME ŞI COPII , DUPĂ MODA CEA MAI NOUĂ, PRECUM SI A L T E A R T I C O L E DE BLĂNĂRIE .

• • • • i ; t

• • • sss • • > : : t

• • *

i u Hi fft * * a « « • SSS

i : s

• • • . • • • • • • •#• • • • • • •«• • • • • • • • • • • • • • • • • • -»• •« t • •••••••••••••••• >••••*>•• •••••••

G Y A P J A S L A J O S maestru zidar diplomat

ARAD, str. I l l é s nr. 38. (Casa proprie).

Primeşte ori-ce lucrări : în branşa aceasta. :

Face şi execută planuri de zidiri pe lângă preţu-turile cele mai moderate.

GHEORGHE CIOROGARIU MAESTRU TÂMPLAR.

L U G O J , STRADA ATANASÍOVIC) No. 10. (Casa proprie) .

îşi recomanda atelierul bine asortat cu materiale uscate, întreprinde şi execută tot felul de lucrări aparţinător acestei branşe, aranjamente interne şi lucru pentru edificii ori unde, şi în ori ce stil, cu : : : preţuri moderate. : : :

I o i n

Oi

E a> S « <u u Oi "O v O.

O

'3 E

o a O)

•a

o o. 3

IAAI

Licitaţie concesionată de autorităţi

ARAD, (Palatul teatrului). Telefon nr. 10.

Vinde în cantităţi mari şi pe preţuri foarte re­duse articole de

calitate bună Cu bani gata va avea rara ocaziune a-şi procura orice pe pre­ţuri ce se vor stabili prin învoială obiec­

tele ce ar dori.

Săptămâna aceasta daii-dele şi cordele ce au mai rămas'.

Vânzarea uu va ţinea decât scurt timp.

•o a s

g, 23 metri pânză o — O - 5 0 , 7—7 50. I

Calitate corespunzătoare ori cărui scop.

Şifonuri Schroll de toate calită­ţile, albituri pentru masă, má­saié şi şervete cu preţuri scăzute.

Pardesiu pentru dame 7 5 0 — 9 50 f i S e g ă s e s c d e t o a t e culor i le .

Pelerine pentru fete î ncepând d e l a 2 -50 fi.

Rog priviţi galantarele mele.

N s

Nr. 4 6 — 1 9 1 2 . R O M Â N U L P a g . 1 3

A N U N Ţ . Aduc la cunoştinţa foştilor mei muşterii, on. public

şi tuturor acelora, cari m'au- cunoscut sub numele de SEE-LINGER M. ANDOR, că mi-am maghiarizat numele de fa­milie în AR ALI şi sub această nouă firmă am deschis o prăvălie' de ciobotărie în strada Salacz nr. 1 în localităţile Rónay Jenő, dela care am cumpărat depozitul şi atelierul. Noua prăvălie am reînoit-o cu marfă indigenă, americană şi engleză, vânzând marfa veche, luată dela Rónay în preţul fabricei. Ţin în depozit orice ghete de domni, dame şi copii, ghete de bal, papuci şi pantofi.

Cu stimă: Aradi (Seelinger) M. Andor

str. Salacz nr. 1.

Recomandăm

= atelierul (salonul) nostru de croitorie = bine aranjat cu tot felul de stofe moderne atât din pa,trie?

cât şi străinătate precum: engleze, franceze şi scoţiene, în depozit mare, lucru solid şi punctuos pe lângă preţuri moderate.

Ou. domni din provinţă să binevoiască a ne aviza prin o carte poştală, noi în spesele noastre, vom călători la locul ehemat. Rugăm binevoitorul sprijin al inteliginţei române.

Cu deosebită stimă:

PETR1CAŞ Şi ANCA m a e ş t r i c r o i t o r i .

CLUJ, strada Kossuth Lajos, nr. 24 etaj. I.

V ^ Primul deposit pomânesc de

al profesorului de muzică T. POPOVICIîn S iMiu strada Cisnădiei nr. 7 (vis-â-vis de otelul „împăratul roman"), aranjat cu instrumente din cele mai bune fabrici. împache­tarea şi transportul sunt gratuite.

Prospecte şi informaţii se dau gratuit.

:RJI •TATATATATATATATATATATATATB

OU atelier de măsărie! Am onoare a aduce la cunoştinţa on. public, că în

Arad, s t rada Wesselényi nr. i mi -am deschis un atelier de t âmplă r i e pen t ru zidir i şi mobi le .

Primesc spre efectuare: lucrări pentru zidiri, mo­bile, portale şi aranjamente de prăvălii corespunzătoare pentru timpul prezent în executare modernă, pe lângă preţurile cele mai moderate.

Cerând sprijinul on. public semnez cu toată stima:

IOAN PAPP, măsar de mobile şi zidiri. ARAD, strada Wesselényi nr. 1.

I • • • • •

La tipografia „CONCORDIA" din Arad, strada Zrinyi nr. l|a se află de vânzare frumosul ro­man, scris de marele filo-român BJÖRNSTJERNE : : : BJÖRNSON : : :

; „ M A R Y Traducere liberă de HOREA PETRA-PETRESCU.

Preţul unui exemplar 1 cor. + 10 fileri porto. La comande de 10 exemplare se expedează franco. : : Pentru România şi străinătate 1-20 Lei + 20 bani porto.

Dacă suferi în dureri de stomac, dacă eşti lipsit de apetit, dacă ţi-e rea mistuirea sau dacă ai dureri cari provin din aseasta, cum sunt dureri de dinţi, sgârciuri, arsuri, apăsare în stomac, iritaţie de vomare, greaţă, răgăieli, etc.

foloseşte:

Purgativul de fiere (epehajtő) de Rozsnyai,

care e cel mai bun mijloc pentru vindecare în vreme scurtă, chiar şi în cele mai neglijate cazuri

de boală.

O sticlă costă 40 flleri; o duzină 4 coroane

80 flleri.

Se capătă la singurul preparator

Farmacia

ROZSNYAY M A R A D .

• I 1 • I •

14. R O M A N U L Nr. 46-1912

o = ©

I = ©

SS ©

©

<8 «-

« f i

«HI © «3

OB« ©

'S ©

CS

SS ©

t i

400 d e c o r a ţ i u n i ş i 36 p r e m i i de s t a t , = 0 Motoare „OTTO" o p a l

Locomobile de benzin şi Garnituri de trierat cu motoare complecte. Motoare de sine mişcătoare. Mo­toare de ulei brut şi gaz sugător

constmeşte în cele mai bune condiţiuni

LAXGEN & WOLF FABRICĂ DE MOTOARE.

Filiala : Timişoapa-Iosefin,

Stada Bonnaz Mo. XS2.

Cereţi gra t is cataloage şi p r e ţu r i c u r e n t e !

Se caută reprezentanţ i sol izi!

Ö P

© p

0 0

=

© 3.

»SB

©

p

Peste 106.500 bucăţi funcţionează în toată lumea!

Fabricat de ;primuX pang.

Chezăşie pentru funcţiune sigură.

Cel mai nou sistem de maşini de treerat cu abur sau motor, construcţie patentă.

Motoare cu olei brut şi motoare sugătoare cu gaz, presiune mare ,

sistem Diesel.

Despărţământ pentru tot felul de maşini agronomice. Maşini de abur, de treerat, secerat, cosât, sămânat etc. în cea mai

solidă executare.

Kovárik F. és J . prossnitzi gép- és motorgyár r.-társ. fióktelepe.

Budapest, V., Szabadság-tér. Nr. 14.

S m m m i i t

s

Capital social Goi*. 1.200.000.

Telefon Nr. 188. Post sparoassa mag. 29,349.

Banca generală de asigurare societate pe acţii in Sibiiu—Nagyszeben.

este p r ima bancă de as igurare românească, În­fiinţată de ins t i tu te le fiinanciare (băncile) române

' din T r a n s i l v a n i a şi U n g a r i a .

Prezidentul diecţiunii: PARTENIU GOSMA, direotorul exeoutiv al „Albinei" şi prezidentul „Solidarităţii".

„Banca generală de asigurare" Sx'fä^: r ă r i contra focului şi a s igurăr i a supra vieţii In toate combinaţiunile. Mai departe mijloceşte: as igurăr i contra spargerilor, contra accidentelor şi contra grindinei.

Toate aceste asigurări „Banca generală de asigurare" : le face în condiţiunile cele mai favorabile. :

Asigurările se pot face prin orice bancă românească, precum şi la agenţii şi bărbaţii de încredere ai societăţii. — Pros­pecte, tarife şi informaţiuni se dau gratis şi imediat. — Persoanele cunoscute ca acvizitori buni şi cu legături —

pot fi primite oricând în serviciul societăţii.

„Banca generală de a s i g u r a r e " dă informaţiuni gra tu i te în orice afaceri de as igurare fără deo-bire că aceste afar i sunt făcute la ea sau la

a l tă societate de as igurare .

Cel interesaţi să se athv . < u încredere la:

„ l E S a x x o a genei?, d i e asigunape" Sibiiu—Nagyszeben. (Edificiul „Albinei").

Arme de vânătoare s i s t e m. Novotny ,

J

s i s t e m

Frommer, Browning, Steyr-Pieper. Floberte şi pistoale, gramofoane do tot soiul, violine, flaute, tamburine, ghitare, cimbale, eitere, harmonice. Binocluri şi ocliianc originale franceze, ochiane cu prisme sistemul cel mai nou, aparate de fotografiat, candelabre, mobile de aramă, du­lapuri de ghiaţă, cabale, cuptoare, aparate mo­dern de ras, jamantane de piele veritabilă, non plus ultra în eleganţă şi durabilitate de toată mă­rimea, jente de mână, precum şi tot felul de articole de sport cu preţurile cele mai ieftine şi de calitatea cea mai excelentă

se pot cumpăra pe rate lunare minimale în conteurent semestral sau anual dela

99 66 Societate pe acţii pen t ru mărfur i comerciale şi ar t icole de sport.

BUDAPESTA VII. Bulevardul Elisabeta No. 48. Sox>ieţi româneşte!

Liste de preţuri trimitem gratis şi franco oricui despre oricare articol.

Hr. 46—1912 . R O M Â N U L Pag. 15.

Institut de asigurare ardelean

" SIBIIU, str. Cisnădiei 5. EdLificiil© ppopmi.

Asigurări împotriva focului, pentru edificii, recolte, mărfuri, maşini, mobile, etc. pe lângă premii recunoscute

de cele ma i favorabile condicii.

Asigurări asupra vieţii (pentru învăţători şi preoţi români gr.-or. şi gr.-cat. dela aşezămintele confesionale cu avantag'ii deosebite), pe cazul morţii şi cu termen fix, cu plătire simplă sau duplä a capitalului, asigurări de penziune şi de participare la câştig, asigurări de zestre (copii), pentru serviciul militar, asigurări pe spese de înmormântare.

Asigurări de accidente corporale, contra infracţiei (furt prin spargere), şi alte nenorociri întâmplătoare.

Asigurări contra grindinei (de piatră). Asigurări de pagubă la apaducte. 1910 K. 5,003.540-78

4,834.801-12 119,830.992-

Sumale plăt i te pent ru pagube de foc p â n ă la finea anului Capitale as igura te pe v ia ţ ă achi ta te . . . . S t a r ea as igurăr i lor cu sfi i ţ i i ui anului 1910 | v ia ţă Fondur i de în temeiare şi de rezervă

11,020.266-— 2,204.317-—

Prospecte în combinaţiile cele mai variate se trimit şi se dau gratuit orice infor­maţii în birourile direcţiunei, str. Cisnădiei nr. 5, la agentura principală în Arad,

Braşov şi Cluj precum şi la toate agenturile locale.

Persoane versate in aciiisiţii, cari au legături bune, se primesc in serviciul institutului cu condiţii favorabile.

Atelierul tipografic al zia- Anunţă cu a-rului „Românul" şi a foii dânc respect o-poporale a partidului na- noratului pu-ţional român din Ungaria, blic românesc

„Poporul Român". intrarea sa în ac t iv i ta te

serviciul cultural al neamului, stând la dispo­ziţia comitetului nostru naţional. Provăzută cu aranjament tehnic modern, care tinta să execute lucrări alese si

ale tipografiei.

• • • T T • T • • T • • T T • T T T • • • T T

• A • A A A A A A A A A A

• • T • T • • •

•

• •

• •

Pag. 16 R O M A N U L Nr. 46 -1912.

Librăria Diecezană

Ie • • A • 1

A R A D , strada Deák Ferencz nrul 35. — Telefon nrul 266.

Mare deposit de recvizite şi cărţi bisericeşti

Potire de bronz aurit 25 cm. înalt cu dis-36-— cui aurit Cor.

Potire cu paharul şi discul din argint curat şi aurite . . . , . â 80 si 100 cor.

Potire din argint curat întregi cu disc şi aurit dela 200 - 3 0 0 cor.

Cutie pentru mir la sfânt, botez din argint China 26 Cor.

Cutie pentru sfânta cuminecătură la morboşi din argint China cor. 30*—

Candele din alpaca a 6-50, 7-50, 8-50, 1 2 , 15, 24 şi 30 cor. bucata

Cădelniţe din alpaca a 18, 2 2 , 24, 3 0 şi 5 0 cor. bucata

Vase pentru apă Şi Vin din cristal cu tava al­paca cor. 7*—, cu vasele şi tava din alpaca cor. 22.

CrUCJ pe altar cu piedestal din lemn, fru­mos lucrate â 4 cor., din argint China cu D-nul Hristos gravat în cruce şi cu decoruri aurite cor. 12*50 şi 20 cor. buc. din argint China cu D. Hristos în Email şi cu decoruri aurite 16—32 cor., şi 40 cor. bucata.

Linguriţă pentru sfânta cuminecătură din bronz aurit cor. 4, din argint curat şi aurită c. 9.

Copie din bronz aurită cor. 4, din argint cu­rat aurită cor.^13.

Disc cu steluţă din bronz aurit cor. 15. steluţa separat 6.50 diSCUl separat cor. 9*50 Disc cu steluţă din argint curat şi aurit cor. 30

Fesnice pe altar cu 2 lumini din bronz aurit cor 30, CU 3 lumini din argint cor. 60.

Feşnice înaintea altarujujjpu lumini din lemn tare frumos lucrate^ cu decoruri aurite şi argintate 150 cm. înalte păr, cor. 100,

TetrapOd frumOS lUCrat, cu decoruri aurite şi argintate cor. 30.

ChiVOt din lemn frumos lucrate cu decoruri aurite cor. 100.

Litier din alpaca foarte frumos cor. 130. Ripide din lemn frumOS lucrate şi aurite a

20—24 şi 30 cor. bucata. Ripide din aramă frumos lucrate ă 50—60 cor. buc.

Candelabre (policandre) pentru biserica din bronz curat şi aurite, foarte frumoase pentru 12 lumini ă cor. 110—120—140 Şi 220 cor. buc. Pentru 24 lumini şi cu prisme cristal â 200—260 cor. Cu 36 lumini â 300—400 cor. Cu 48-60-72 şi 90 lumini ä 1000—1400 cor.

Ornate (odăjdii) bisericeşti în toate execuţiu-nile 145—1000 cor.

Prapori in toate mărimile şi colorile dorite dela 70—100—1000 cor.

Pălării preoţeşti 10 cor. bucata Brâne preoţeşti metrul a 10—15 cor.

PrăzniCâre execuţie foarte frumoasă lucrate, pe lemn de tei conform prescrierei bi-sericei noastre â coroane 9 bucata, pe pleu cu rame aurite GOT. 9.

Cărţi bisericeşti. Apostolul cu litere latine legat simplu cor. 9'50

„ legat în piele roşie cu copcii „ 11'50 Motivelnicul cu litere cirile legat . . „ 5 — Motivelnic cu litere latine şi legat în

piele cu copcii cor. 13'50 Evanghelie cu litere latine leg. în piele

roşie cu copcii cor. 25 '— Legată în catifea roşie cu cei 4 evan-ghelişti la colţuri şi în mijloc cu răstig­nirea Domnului cor.110'—

Octoieh m a r e cu litere latine legat în piele cu copcii cor. 27'—

Mineile pe 12 luni în 12 volume cu li­tere latine, fiecare legat separat în piele şi cu copcii cor.186'—

Tl'iOŰul împreună cu strajnicul cu litere latine legată în piele roşie cu copcii . cor. 27'—

l i I • i t • A i Á

• •