16 Informa\ia zilei Miercuri 15 februarie 2012Mod[Se d` numai

cu Informa]ia zilei!

S`n`tate Frumuse]e&Anul VII Nr. 332 miercuri 15.02.2012I

Yoga este secretulcare o men\ine `nform[ la 53 de anipag. 8 - 9

AndieMacDowell

Alegerea rochiei este o de-cizie grea pentru viitoareaso\ie, astfel `nc]t `nainte de aalege rochia de mireas[ tre-buie s[ se \in[ cont ;i de sta-bilirea locului de desf[;urarea nun\ii< biserica ;i localul,chiar ;i de stilul ales pentrueveniment.

Anotimpul joac[ un rol impor-tant `n alegerea tipului de rochie.Nunta elegant[, desf[;urat[ `n ca-drul unor loca\ii `n stil ball roomva impune o rochie sofisticat[ pus[`n valoare ;i de bijuterii alese cuaten\ie. ~n anotimpul c[lduros sevor folosi materiale precum voal,jorjet, sifon,organza sau tul, iar iarnacu des[v]r;ire materiale mai dense,satin, tafta, etc.

Stilul ;i croialaRochia curg[toare- Bretele late

sau sub\iri care scot ̀ n eviden\[ bus-tul ;i g]tul, ;i se continu[ cu o fust[lejer[ care poate acoperiimperfec\iuni ale taliei sau ;oldurilor.Rochia este potrivit[ unei mirese ro-mantice.

Rochia tip C[ma;[ - Se reg[se;te`n mai multe forme, lejer[ (pentru apune ̀ n valoare o femeie plinu\[) saustr]mt[ (recomandat[ unei miresezvelte, cu talia sub\ire).

Rochia de bal - Corset mulat decorp, cu decolteu rotund, `n V saubasc[ ;i fust[ ampl[, evazat[, execu-tat[ din materiale vaporoase. Rochiase potrive;te perfect unei mirese cutalia sub\ire ;i ;olduri mai late, c]t ;iunei mirese mai plinu\e.

Rochia Tip A - Este o rochie cla-sic[, elegant[ ;i simpl[, cu corsajulbine definit ;i fusta `n forma litereiA, care se potrive;te aproape oric[ruitip de siluet[. Rochia confer[ elegan\[;i este preferat[ de miresele ̀ nclinatespre tradi\ie.

Rochia Imperial[ - Talia rochieieste plasat[ chiar sub bust ;i se con-tinu[ cu o fust[ dreapt[ sau tip A. Re-comandat[ siluetelor mignone, ro-chia creeaz[ senza\ia de `n[l\ime ;iconfer[ un aer extrem de sofisticat.

Rochie alb[ sau colorat[?Dac[ anul trecut s-a purtat ivoi-

re-ul, anul acesta se poart[ nuan\epu\in mai deosebite< roz foarte pal,bej sau chiar verde pal, bleu, etc.In-diferent dac[ opt[m pentru o rochiealb[ sau colorat[, ori o rochie cuu;oare accente de culoare, tonurilealese trebuie s[ se potriveasc[ cunuan\a natural[ a pielii precum ;icu culoarea p[rului, iar `n ziuanun\ii va trebui s[ acord[m o aten\iespecial[ machiajului.

DantelaDin trendurile anului 2012 nu

putea lipsi dantela, readus[ la lu-min[ de Kate Middleton. Rochii debal, siren[, `n linie A sau orice stil,toate put]nd fi realizate complet dindantel[ sau cu inser\ii gen m]neci,decolteu transparent din dantel[ oribretele c[zute pe um[r. M]necilepot fi lungi ;i mulate sau scurte ;ilargi, pot fi ale rochiei sau a unuibolero.

~n crea\iile designerilor Oscarde la Renata sau Alvina Valenta sepoate g[si acest detaliu readus lavia\[.

Tendin\e 2012Una dintre tendin\ele ;ocante ;i

extravagante ale acestui sezon o re-prezint[ fustele midi. Rochiile scur-te de mireas[ ;i cu tren[ foarte lung[sau medie, `n func\ie de preferin\e,sunt un must-have. Crea\iile pot fiaccesorizate cu o pereche de pantoficare s[ ias[ `n eviden\[, sau poatechiar o pereche colorat[ sau cizmede mireas[.

Vera Wang este sinonim cu ra-finament, exclusivism ;i elegan\[ ̀ nmaterie de rochii de nunt[. Rochiilecreatoarei nu sunt doar "rochii demireas[" ci opere de art[.

Colec\ia de prim[var[-var[ re-cent lansat[ la New York, i-a adusdoar laude ;i faim[ celebrei crea-toare. Modelele complexe ;i elegan-te satisfac chiar ;i cele maipreten\ioase nun\i. Vera ne propuneculori pastelate, gen portocaliu sauroz pal, coral ;i gri deschis ;i foartemult voal, elimin]nd vestitul voaldin colec\ia sa. Crea\ii doar pe unum[r, cu o fund[ delicat[ `n taliesau o floare extravagant[, Vera iesedin nou din tipar, rochiile reu;inds[ cucereasc[. Noile crea\ii scot laiveal[ o luminozitate ;i energie.

Flavia C[l[ianu

Sfaturi utile `n alegerea unei rochii de mireas[

Informa\ia zilei 3Miercuri 15 februarie 2012 Familie

Disciplinarea copiilor< limite ;i reguli

Limitele ̀ l direc\ioneaz[ pecopilul t[u ;i `l ajut[ s[ ating[obiectivele pe care tu ca p[rintele-ai propus pentru dezvolta-rea lui.

~\i dore;ti un copil care s[ evo-lueze ;i s[ devin[ un adult disciplinat,responsabil ;i atent. Pentru aceasta,copilul are nevoie de ocazii ̀ n care s[fac[ anumite alegeri ;i s[ se confruntecu anumite limite. Dac[ rela\ia ta cucopilul este una bun[, cresc ;anseleca acesta s[ accepte valorile ;i con-vingerile pe care i le propui ;i s[`n\eleag[ motivele pentru care `i li-mitezi comportamentul. Este mai di-ficil s[ influen\ezi un copil ̀ n perma-nen\[ criticat, corectat. ~n acestecondi\ii, copilul nu va dori s[ coope-reze cu p[rintele `n rezolvarea pro-blemelor, ba mai mult, `n timp, vaalege s[ i se opun[.

Regulile caseiUn bun `nceput pentru a stabili

limite este setul de "reguli ale casei".Un copil obi;nuit cu regulile casei vamanifesta frecvent ;i relativ u;orcomportamente care s[ satisfac[ ;ia;tept[rile celui mai exigent p[rinte.O regul[ bun[ precizeaz[ cu claritatecomportamentul a;teptat. Ar fi util

s[ scrii regulile ;i s[ le afi;ezi `ntr-unloc accesibil fiec[rui membru al fami-liei (de exemplu pe u;a frigiderului).

Regulile casei sunt utile din dou[puncte de vedere. ~n primul r]nd, eleexprim[ a;tept[rile pe care le ai ̀ n ceeace prive;te anumite comportamentespecifice ale copilului. De exemplu,dac[ copilul t[u obi;nuie;te s[`nt]rzie mult dup[ programul de;coal[ po\i s[ discu\i cu el despre oregul[ conform c[reia fiecare dintre

membrii familiei va veni zilnic directacas[ dup[ orele de ;coal[/serviciu.Regulile casei sunt utile de asemeneapentru c[ `l `nva\[ pe copil compor-tamente adecvate. De exemplu, dac[vrei s[-\i `nve\i copilul s[ fie respec-tuos ̀ n rela\ie cu ceilal\i, regulile potpreciza comportamente de felul< ba-tem la u;[ `nainte de a intra `n ca-mer[> cerem permisiunea `nainte dea ne ridica de la mas[> vorbim poli-ticos atunci c]nd ne adres[m celor-

lal\i. Stabile;te un num[r limitat dereguli, 5-7 reguli. Prea multe reguli`nseamn[ control sporit asupra vie\iicopilului. Regulile eficiente regle-menteaz[ doar acele situa\ii cu gradde risc pentru s[n[tatea, dezvoltarea;i siguran\a copilului ;i familiei talesau acelea `n care sentimentele ;idrepturile altor persoane ar putea figrav afectate.

Implic[ copilul To\i copiii se bazeaz[ pe p[rin\ii

lor pentru stabilirea limitelor ;i a re-gulilor, ̀ ns[ vor dori s[ aib[ un cuv]ntde spus `n formularea lor. Este im-portant s[ ascul\i ;i punctul de vedereal copilului cu privire la alegerea re-gulilor, dar ;i la stabilireaconsecin\elor ce decurg din neres-pectarea unei reguli.

Academia P[rin\ilor te `nva\[cum s[ procedezi astfel ̀ nc]t s[ creezic]t mai u;or un set de reguli cu co-pilul t[u ;i de asemenea consecin\elecare survin din nerespectarea lor, te`nva\[ s[ dezvol\i o rela\ie armo-nioas[ cu copilul, bazat[ pe comuni-care, `n\elegere, acceptare.

Pentru detalii ;i ̀ nscrieri poatefi contactat[ persoana care a avutacest[ ini\iativ[< psiholog RamonaGrad (www.psyadlerian.com,0742.707.468, 0770.589.991)

Unii dintre noi credem, ;ie total eronat, c[ iubirea sec];tig[ prin lucruri mari.

Descris[ `n termeni grandio;iprecum "dac[ m[ iube;ti mu\i ;imun\ii pentru mine" sau "`mi dai ;istelele de pe cer dac[ `ntr-adev[rsim\i c[ m[ iube;ti", iubirea pare s[fie la un nivel la care nu se prea poa-te ajunge.

Pe pagina sa de internet, gyor-gy-gaspar.blogspot.com, psihologulGyorgy Gaspar ne spune c[ de faptiubirea ar putea s[ induc[ astfel dedorin\e, dar de cele mai multe oriconstat[m c[ lucrurile m[runte`nsemn[ cel mai mult pentrumen\inerea st[rii de iubire. Dar hai-de\i s[ vedem ce sunt de fapt acestelucruri m[runte ̀ n opinia specialis-tului nostru<

Manifest[rile simboliceale iubirii

"Lucrurile m[runte implic[ ges-turi, atitudini, cuvinte sau orice ele-mente simbolice pe care le putemface zi de zi ;i care `n mod naturalexprim[ ceea ce sim\im fa\[ de per-soana iubit[.

Aceste lucruri m[runte nu sunt`ntotdeauna rezultatul unor ac\iunianticipate, calculate, ci de cele maimulte ori sunt exprim[ri spontanea ceea ce sim\im sau ceea ce ne do-

rim s[ facem. Manifest[rile simbo-lice ale iubirii precum un s[rut, om]ng]iere a fe\ei ̀ n timp ce trecempe l]ng[ persoana iubit[, bra\ele`ncruci;ate `n timp ce travers[mstrada ori exprimarea unui z]mbetprietenos `n momente dificile suntac\iuni care de cele mai multe ori`nseamn[ pentru rela\ia de cuplumai mult dec]t cadourile scumpe ;ivacan\ele costisitoare.

Men\inerea fericirii umane

Astfel de gesturi simbolice potfi manifestate de mai multe ori pezi , ele exprim]nd profunzimea ;icontinuitatea iubirii fa\[ de persoa-na care ne e drag[. Deseori iubireaeste asociat[ cu fericirea, de unde ;ifaptul c[ gesturile m[runte contri-buie la expandarea fericirii. Acestegesturi ne lumineaz[ via\a ̀ n fiecarezi. Pe termen lung, ele contribuie lamen\inerea fericirii umane maimult dec]t cadourile explozive carene dau starea de fericire pentru c]te-va zile. Atunci c]nd iubirea este ex-primat[ ̀ n doze mici, dar frecvente,ea poate indica o stare mai profund[;i continu[ ;i are un impact mai ma-re ;i de durat[. Exprim[rile simbo-lice ale iubirii sunt importante pen-tru c[ au rostul de a confirma stareade bine", ne spune psihologul Gyor-gy Gaspar.

A consemnat Ioana Pop Vladimirescu

Iubire cu foc aprins[ zi de zi prin gesturi m[runte

2 Informa\ia zilei Miercuri 15 februarie 2012S[n[tate

Director general - D. P[curaruDirector editor - Ilie S[lceanuDirector revista Poesis - George Vulturescu

Redactor ;ef - Adriana ZahariaSecretar de redac\ie - Mihaela Ghi\[

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

Redac\ia Baia Mare<Str. 22 Decembrie nr. 18, Baia Mare

Telefon< 0262/212020e-mail< redactiabm@informatia-zilei.ro

www.informatia-zilei.ro

Cotidian al judetului Satu Mare,

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

~n “Magazinul Elixir” din Satu Mareg[si\i produse naturale Hypericum

str. Nichita St[nescu, tel< 0361.88.28.22De luni p]n[ vineri `ntre orele 8.00 - 20.00, s]mb[t[ `ntre orele 8.00 - 14.00

- fizioterapie - fitness neasistat- kinetoterapie - masaj de relaxare

- masaj medical - fitness asistat- masaj de remodelare corporal[ -saun[

- Gimnastic[ pentru gravide< mar\i ;i joi 17.30 - 19.00( 0745.02.12.66

- Masaj pentru gravide. ( 0361.88.28.22

KINETIC CENTER

Firma SC Hypericum Im-pex SRL func\ioneaz[ de 15 anipe pia\a produselor naturalede cea mai bun[ calitate, iar aziare un renume la nivel na\io-nal.

Detoxifiere colon

Compozi\ie< Psyllium, Semi\e de in,Vitamina E (alfa -tocoferoli), extractdin fructe de Goji.Ac\iuni< detoxifiant al colonului, la-xativ, antioxidant, vitaminizant.

T[r]\e de PsylliumT[r]\ele de Psyllium sunt reco-

mandate `n diaree ;i constipa\ie de-oarece ele au un rol de reglare.

~n diaree, mucilagiul de psylliumabsoarbe excesul de lichid din fecale;i ̀ ncetine;te eliminarea con\inutuluiintestinului. Mucilagiul absoarbe `nmod egal toxinele din surse externe(substan\ele cancerigene) ;i pe cele dinsurse interne (produse de bacteriile ;iparazi\ii intestinali). ~n acela;i timp,psyllium `ncurajeaz[ `nmul\irea bac-teriilor prietenoase, a;a cum sunt Lac-tobacillus acidophilous ;i bifidobacte-riile, care ajut[ la reglarea func\iei in-testinale. Se poate lua ̀ mpreun[ cu En-zimax, care este un probiotic complex.Indica\ii< combate constipa\ia, reducecolesterolul sangvin (dac[ se respect[un regim s[rac ̀ n gr[simi)> secundar<scade nivelul glucozei din s]nge (prinfaptul c[ nu permite absorb\ia ei `nintestin)> trateaz[ diareea< ajut[ ̀ n cazde colit[ ulceroas[ ;i sindrom al co-lonului iritabil.

Semin\e de inSemin\ele de in sunt cea mai bo-

gat[ surs[ vegetal[ de Omega 3, an-tioxidant bine-cunoscut deja pentrubeneficiile pe care le aduce inimii tale,sistemului osos, tensiunii arteriale ;iorganismului, per ansamblu. Con\in-utul mare de fibre din semin\ele dein stimuleaz[ digestia;i ajut[ la eliminareatoxinelor din orga-nism.

Un alt motiv pen-tru a consuma se-

min\e de in este c[ dimi-nueaz[ nivelul de coleste-rol din organism, efectullor fiind comparabil cu celal statinelor, medicamen-te utilizate de pacien\ii cuhipercolesterolemie.

~n cazul femeilorcare sunt la menopauz[,consumul de semin\e dein se poate dovedi foartebenefic, `ntruc]t acesteacon\in ni;te substan\easem[n[toare cu hormo-nii, ce sunt asociate cu unrisc mai sc[zut de cancerde s]n.

Vitamina E (alfa -tocoferolul)

Vitamina E, cu-noscut[ ;i sub denumireade vitamina fertilit[\ii, es-te o vitamin[ hiposolubil[cu rol antioxidant puter-nic care `mpiedic[ dete-riorarea celulelor de c[treradicalii liberi, stabiliz]ndmembranele celulelor ;i

`mbun[t[\ind func\ia imun[ lav]rstnici. Vitamina E previne bolilecardiovasculare ;i multe forme decancer ;i reduce riscul apari\iei cata-ractei. Rolul sau cel mai importanteste, `ns[, acela de a men\ine trofici-tatea aparatului germinativ. Are ;i unrol antiinfec\ios, antiscleros, ce se im-

plic[ ̀ n combaterea distrofiilor mus-culare ;i osoase. Vitamina E are rolulde a ̀ mpiedica oxidarea (r]ncezirea)acidului gras Omega 3 din semin\elede in.

Extract din fructe de GojiGoji este cel mai puternic anti-

oxidant dintre toate produsele ali-mentare existente `n lume. Este osurs[ puternic[ de vitamina Ccon\in]nd, per unitate, o cantitate devitamina C de 500 de ori mai maredec]t cea con\inut[ de portocale. Maimult dec]t at]t, este ;i o surs[ exce-lent[ de vitamina A, con\in]nd maimult caroten dec]t orice alt produsalimentar cunoscut p]n[ acum. Gojicon\ine 18 aminoacizi (mai multdec]t `n polen), 21 minerale ;i 29 deacizi gra;i diferi\i fiind ;i o surs[ideal[ de protein[.

Goji este un puternic antioxidant,recomandat `n insomnii, `n reglareacon\inutului de zah[r din s]nge ;i ̀ nhipertensiune. De asemenea, Goji`nt[re;te sistemul imunitar, este he-pato-protector ;i are propriet[\i anti-`mb[tr]nire.

Foarte important!Consulta\ii `n fitoterapie Prof. biolog Pop Maria

Program< Miercuri `ntre orele 14-17Informa\ii ;i program[ri la telefon< 0729993838Adresa< str. Drumul Careiului, nr. 4-6, Satu Mare

Produsul `l g[si\i `n Satu Mare la Magazin Elixir,

strada Careiului, nr. 4-6.Telefon< 0729993838.

Orar< de luni p]n[ vineri 9<00 - 17<00

S]mb[t[ 9<00 – 13<00Produse pot fi comandate

;i online, de pe www.hypericum-plant.ro

Informa\ii la telefon<0728998844

Informa\ia zilei 5Miercuri 15 februarie 2012 Cosmetic[

Vopseaua de p[r, de la culoareainofensiv[ la alergia cea rea

Un p[r frumos, o culoareperfect[... Dar oare e at]t desimplu `nc]t doar aplic]ndvopseaua putem s[ `l avem?

Situa\ia nu e tocmai a;a desimpl[ cum pare ;i dovad[ enum[rul mare de femei careajung la dermatologi cu fel ;i felde alergii cauzate de vopseaua dep[r pe care nu o testeaz[ `naintede a o folosi. Acelea;i statisticispun c[, pe c]t de inofensiv[ arp[rea, vopseaua de p[r e capabil[s[ provoace alergii din cele maigrave.

Un prospect ce merit[aten\ie

~n fiecare cutiu\[ cu vopsea,pe prospect e stipulat clar c[`nainte de a o folosi s[ o test[m.De ce oare? E simplu, fiindc[ nepoate pune chiar ;i via\a ̀ n peri-col, uneori reac\ia alergic[ ma-nifest]ndu-se nu doar la nivel lo-cal, ci ;i `n tot corpul. C]nd spu-nem nivel local ne referim laumfl[turi sau pete `n zona g]tu-lui, urechilor, fe\ei. De la o vop-sea de p[r care interac\ioneaz[

cu corpul nostru `ns[ e doar unpas p]n[ la ;oc anafilactic. Aces-tea sunt dou[ motive serioase ca-re ar trebui s[ ne pun[ pe g]nduri`nainte de a pune vopseaua `ncap.

72 de ore de pauz[ de la testare la aplicare

~n compozi\ia sa, vopseauade p[r are o serie de poten\ialialergeni. Tocmai din acest motiv,e indicat s[ o test[m `nainte deutilizare. Testarea se face fie peinteriorul cotului, fie la ceaf[ saupe o p[rticic[ mai mic[ a scal-pului. De regul[ e necesar s[a;tept[m 72 de ore, iar dac[ `naceast[ perioad[ nu a ap[rut ni-ciun semn, nicio problem[, pu-tem trece la vopsirea p[rului.

Speciali;tii sus\in c[ pro-voac[ alergii ̀ n general toate cu-lorile de vopsea, fiindc[ se poate`nt]mpla ;i la cea pentru p[rblond, dar ;i la cea pentru p[rbrunet. Cel mai periculos ingre-dient al vopselei se nume;te pa-rafenilendiamin[, a;a c[ mareaten\ie de-acum `nainte!

Ioana V.

Ai tot auzit de creme anti-rid care fac minuni, reclamelesunt la tot pasul ;i ̀ nc[ nu ;tiide fapt de ce e ̀ n stare o astfelde crem[? Noi `\i propunems[ faci cuno;tin\[ cu pro-priet[\ile cremei antirid pen-tru a afla cum ac\ioneaz[ eade fapt atunci c]nd e aplicat[zilnic.

~n primul r]nd trebuie s[ ;ti\ic[ o crem[ de acest gen atenueaz[ridurile cu p]n[ la 25, poate 30 deprocente, dar nu le face s[ dispar[.Totu;i, face mult mai mult dec]to crem[ antivergeturi, de exem-plu. Asta `n condi\iile `n careaplic[m crema `n fiecare zi, adic[urm[m programul de cosmetic[perfect, cum scrie la carte.

Unii spun c[ printre cele mai

eficiente creme anti - ̀ mb[tr]nirese num[r[ cele bazate pe deriva\ide vitamina A, `n combina\ie cucolagenul. De fapt, aceste creme

stimuleaz[ producerea colagenu-lui, substan\[ ce d[ fermitate te-nului nostru.

Expun]ndu-ne mult la soare,

dar ;i `naint]nd `n v]rst[, distru-gem fibrele de colagen, adic[ lereducem semnificativ num[rul.~n acest moment putem interveniaplic]nd sear[ de sear[ crema an-tirid, care ajut[ pielea s[ devin[mai t]n[r[, mai rezistent[.

Ridurile fine de expresiedispar ca prin minune!

Eficient[ este ;i crema antiridcare e bogat[ ̀ n antioxidan\i, elas-tin[ ;i colagen ori cea pe baz[ devitamina A. Dac[ utiliz[m o astfelde crem[ din momentul `n carevedem c[ au ap[rut acele ridurifine de expresie le putem facechiar s[ dispar[. Semnele c[ pieleanoastr[ are o anumit[ v]rst[ potfi ;i ele reduse dac[ folosim cremeanti - ̀ mb[tr]nire ̀ n fiecare sear[.

Theodora Vladimirescu

Propriet[\ile cremei antirid ;i rolul compu;ilor s[i

4 Informa\ia zilei Miercuri 15 februarie 2012Re\ete

Mod de preparare<

Ciupercile se cur[\[, iar codi\elese taie m[runt. Ceapa m[run\it[ depr[je;te `n ulei, se adaug[ codi\elede ciuperci, iar c]nd ;i acestea s-aupr[jit se adaug[ 2 ou[ b[tute ̀ n prea-labil. C]nd toat[ compozi\ia s-apr[jit se las[ s[ se r[ceasc[ pu\in, seadaug[ un ou crud, pesmetul ;i con-dimente, dup[ gust. Se amestec[ bi-ne ;i cu aceast[ compozi\ie se umple

ciupercile. Se a;eaz[ pe o tav[c[ptu;it[ cu h]rtie de copt, se pre-sar[ cu ca;caval ;i `n cuptorulpre`nc[lzit se pr[jesc circa 10-12 mi-nute. Se poate orna cu brocoli ;i cufrunze de p[trunjel.

E. Laczko

Ciuperci umplute

Ingrediente<

12 buc[\i de ciuperci champig-non, cu diametrul de circa 7-8cm, 3 ou[, o ceap[, 2 liguri depesmet, 5-6 linguri de ulei, 100g de ca;caval r[zuit, sare, piper,

oregano.

Mod de preparare<

100 g de zah[r se caramelizeaz[,se stinge cu 200 ml de lapte ;i sefierbe p]n[ c]nd caramelul setope;te. Se amestec[ g[lbenu;urile,cu restul de zah[r, cu zah[rul vani-lat, cu f[ina ;i cu restul de lapte,p]n[ la omogenizare. Se amestec[cu caramelul preparat anterior ;i se

fierbe pe aburi, p]n[ c]nd se ob\ineo past[ destul de consistent[. Setoarn[ ̀ n forme umezite cu ap[, iardup[ r[cire se r[stoarn[ pe farfurie.Se serve;te cu miere, sirop de cara-mel, toping de ciocolat[, sau ornatcu fri;c[.

E.L.

Crem[ simpl[ de caramel

Ingrediente<

200 g de zah[r, 1 l de lapte, 4 g[lbe-nu;uri de ou[, un zah[r vanilat, o

lingur[ mare de f[in[.

Mod de preparare<

Ceapa se feliaz[ ;i se pr[je;teu;or ̀ n ulei. Rasolul cur[\at ;i sp[latse taie buc[\i ;i se pr[je;te u;or `nuleiul ̀ n care a fost pr[jit[ ceapa. Sefolose;te inclusiv osul. Ceapa sepoate arunca, sau se poate fierbemai departe ̀ n sup[. C]nd carnea aprins o crust[ alb[, se stinge cu circa

2,5 l de ap[ ;i se fierbe la foc foartemic circa 2 ore. Se adaug[ zarzava-turile ;i condimentele, apoi tot a;a,la foc foarte mic se mai fierbe p]n[c]nd toate ingredientele se ̀ nmoaie.Se ia de pe foc, se las[ s[ se limpe-zeasc[, se strecoar[ ;i se separ[ in-gredientele. T[i\eii sau g[lu;tele sefierb separat, ̀ n ap[ s[rat[ ;i se stre-coar[. La servire se a;eaz[ ̀ n farfuriezarzavaturile, carnea, t[i\eii, apoisupa fierbinte. Se poate orna cup[trunjel verde sau ardei iute.

Eva L.

Sup[ de rasol de vit[

Ingrediente<

Un kg de rasol de vit[, circa 800 gde zarzavaturi ;i legume (morcovi,p[trunjei, p[st]rnac, \elin[, gulie,conopid[, maz[re, eventual p[st[i,brocoli, sau c]teva frunze devarz[), un ardei gras, o ceap[ dem[rimea unui ou, 2-3 linguri deulei, sare, piper, t[i\ei pentru sup[

sau g[lu;te din gri;.

Meniul s[pt[m]niiSup[ deas[ de morcovi

Ingrediente necesare<600 grame demorcovi, o ceap[, 4 cartofi mari, 1/2linguri\[ de zah[r, sare, unt proasp[tde m[rimea unei nuci, ap[ ;i con-dimente.Modul de preparare< pentru aceast[sup[ se poate folosi zeama `n careau fiert alte zarzavaturi, dar nu esteo condi\ie obligatorie. Morcoviicur[\a\i ;i t[ia\i felii sub\iri se`n[bu;e `n pu\in unt sau chiar `nulei.

C]nd au `nceput s[ se `nmoaie,se adaug[ sarea, eventual o linguri\[de zah[r, c]teva frunze de verdea\[,cartofii t[ia\i cubule\e, dup[ care setoarn[ ap[ sau zeama men\ionat[mai sus p]n[ ce acoper[ ingredien-tele. Se las[ la fiert sub capac p]n[ cese ̀ nmoaie zarzavatul ;i catofii. Apoise strecoar[, iar ingredientele se trecprin sit[ sau se dau cu mixerul. Apoipasta ob\inut[ se pune ̀ n zeam[ ;i selas[ ca s[ dea c]teva clocote. Supa se

las[ mai deas[ ;i se serve;te cu p]inepr[jit[ `n unt sau ulei.

Budinc[ de carne

Ingredinete necesare< 500 grame decarne macr[, o ceap[, o felie de p]ine,dou[ linguri de unt, o lingur[ de f[in[,1/2 cea;c[ de zeam[ de carne sau ap[,300 grame de cartofi, sare, piper, ver-dea\[ ;i dou[ linguri de pesmet.Modul de preparare< carnea se d[prin ma;ina de tocat, `mpreun[ cuceapa ;i miezul de la felia de p]ine`nmuiat[ ;i stoars[. ~ntr-o tigaie sepune unt sau ulei ;i se las[ s[ se`ncing[, dup[ care se adaug[ carnea.Imediat ce a `nceput s[ se rume-neasc[, se presar[ cu pu\in[ f[in[.Apoi se stinge cu pu\in[ zeam[ decarne. Se pune apoi ̀ ntr-un vas ter-morezistent ̀ n straturi - pesmet, car-ne, cartofi, carne, condiment ;.a.,apoi se pune pu\in unt sau ulei pestecompozi\ie ;i se \ine c]teva minute`n cuptor la foc potrivit. Poate fi ser-vit[ ;i cu sos de ro;ii.

Ioan A.

6 Informa\ia zilei Miercuri 15 februarie 2012Remedii naturiste

Mierea de tei este un sedativ natural

Uleiul de ficat de rechin fortific[ organismulRechinii sunt pe;ti

pr[d[tori care au ap[rutacum peste 400 de milioanede ani ;i de atunci nu s-auschimbat prea mult.

Rezisten\i la infec\ii, r[nile lorse vindec[ rapid, tr[iesc cu 25 deani mai mult dec]t oamenii. Doarun rechin din 25000 se`mboln[ve;te de cancer.Scandinavii folosesc uleiul de ficatde rechin de sute de ani ̀ mpotrivaoboselii ;i pentru vindecarea r[ni-lor.

Compu;i bioactivi

Acest ulei con\ine 3 compu;ibioactivi valoro;i pentru s[n[tate.Unul se g[se;te ;i `n laptele ma-tern, ̀ n m[duva osoas[ dar ̀ n ule-iul de ficat de rechin este `ntr-oconcentra\ie de 1000 de ori maimare.

Efectele terapeutice sunt mul-tiple< prelungesc via\a suferinzilorde cancer, ajut[ la diminuareaefectelor negative ale radiotera-piei, reduc intensitatea infec\iilorvirale, alergiilor, sinuzitelor, r[ce-lilor ;i gripei.

Consumul lui u;ureaz[ sim-ptomele psoriazisului, astmuluibron;ic, bron;itelor ;i artritelor,stimuleaz[ produc\ia de leucocite,sus\in func\ia hepatic[ ;i purifi-carea organismului, duce la sc[de-rea nivelului colesterolului r[u.

Concluzii

Uleiul de ficat de rechin, princompu;ii bioactivi `nt[re;te siste-mul imunitar al organismului, de-toxific[, normalizeaz[ aciditateasanguin[, ̀ mbun[t[\e;te oxigenareacelulelor (inclusiv a celulelor ner-voase), contribuind la `mbun[-t[\irea activit[\ii intelectuale. Ate-nueaz[ oboseala ;i durerile de cap,ajut[ sistemul limfatic ;i hr[ne;tepielea, red]ndu-i fermitatea ;i elas-ticitatea.

Pe pia\[ se g[se;te `n form[ li-chid[ c]t ;i sub forma de capsule,`n concentra\ii diferite. Relativ re-cent a ap[rut extractul pur de Squa-lene sub form[ de capsule. Demen\ionat c[ uleiul de ficat de re-chin este contraindicat femeilor`ns[rcinate ;i celor care urmeaz[ untratament cu anticoagulante.

Pentru informa\ii suplimentarev[ pute\i adresa ing. chimst MirceaGeorgescu, tel. 0721202752.

Text prelucrat de V. Shibata

Mierea de tei este o mierecu arom[ puternic[ de tei, cureflexe luminoase galbene -portocalii. Este o miere carecristalizeaz[ u;or, mai alesdac[ este \inut[ la rece.

Ea este colectat[ de albine din ro-ua florilor de tei. Aceast[ miere estefoarte c[utat[ datorit[ calit[\ilor de-osebite pe care le are. Rom]nia de\inecea mai mare suprafa\[ de p[dure detei din toat[ Europa.

Propriet[\iMierea de tei are propriet[\i anti-

microbiale ;i anti-inflamatorii. Esteutilizat[ ̀ n tratarea crampelor ;i a bo-lilor renale ;i foarte frecvent ̀ n tratareaguturaiului ;i a r[celii, a tusei ;i airita\iilor g]tului, pentru c[ dizolv[mucus-ul ;i cur[\[ g]tul. Este reco-mandat[ ca remediu `mpotriva obo-selii, stresului, insomniei, fiind un cal-mant al sistemului nervos. Mierea esteconsiderat[ de speciali;ti ca fiind unbun sedativ natural.

Mierea de tei este trecut[ `n cate-goria celor mai bune ;i celor mai apre-ciate sorturi de miere, bogat[ ̀ n vita-mine (mai ales vitamina B1 (thiami-na)) ;i aminoacizi, `n sedimentul ei

granulele de polen ajung]nd p]n[ la70-80 %.

Indica\ii terapeuticeMedicina popular[ recomand[

mierea ;i `n tratamentul bolilor deinim[, dar nu `n cantit[\i mari ;i cuceai fierbinte. Folosirea zilnic[, vremede una-dou[ luni a mierii de albine

va duce la `mbun[t[\irea general[ abolnavilor, la normalizareacompozi\iei s]ngelui ;i la cre;tereahemoglobinei. ~n stenocardie, bolna-vii vor lua, de trei ori pe zi, c]te o lin-gur[ din urm[torul amestec< 100 gsuc de aloe, 300 g miere, 500 g nucipisate ;i sucul de la una-dou[ l[m]i.

Pentru bolnavii de TBC, medi-cina popular[ recomand[ mierea cu

lapte, sau cu diferite gr[simi (unt, un-tur[ de g]sc[) ;i aloe< 100 g miere,100 g unt, 100 g untur[ de g]sc[, 15g aloe ;i 10 g cacao se pun pe foc, f[r[a le fierbe. Se va lua c]te o lingur[din acest amestec, cu un pahar delapte cald, de dou[ ori pe zi (dimi-nea\a ;i seara).

~n caz de r[celi, mierea (se reco-mand[ mai ales miere de tei) se valua, de asemenea, cu lapte cald (o lin-gur[ de miere la un pahar de lapte),cu suc de l[m]ie (sucul de la 1/2l[m]ie la 100 g miere). ~n caz de grip[se va prepara urm[torul amestec< us-turoi dat pe r[z[toare ;i amestecat cumiere (propor\ie 1 la 1). Se ia c]te olingur[ de amestec (cu pu\in[ ap[c[ldu\[) seara, `nainte de culcare.

~n afec\iunile sistemului nervosse recomand[ c]te 30 g de miere, detrei ori pe zi. Un bun tonic ;i stimu-lant al sistemului nervos ;i endocrinse prepar[ din aloe, miere ;i suc del[m]ie. Se iau 75 g frunze de aloe, setoac[ ;i se pun `ntr-un vas de sticl[.Se adaug[ 125 g de miere, se omoge-nizeaz[, dup[ care se adaug[ 50 g sucde l]m]ie. Se las[ la macerat cincizile, dup[ care se ia c]te o lingur[ deamestec, de trei ori pe zi.

Text selectat ;i prelucrat de Ioan A.

Informa\ia zilei 7Miercuri 15 februarie 2012 Mama ;i copilul

Factori de risc `n apari\iadepresiei postpartum

Vitaminele au un rolhot[râtor `n dezvoltarea fi-zic[ a copiilor, a;adar acesteanu trebuie s[ lipseasc[ sub ni-cio form[ din alimenta\ia zil-nic[ a micu\ilor.

Vitamina A joac[ un rolesen\ial `n `mbun[t[\irea vederii;i a dezvolt[rii osoase. Ca multealte vitamine ;i aceasta ajut[ la`nt[rirea sistemului imunitar ;i laprotejarea de infec\ii ;i de boli. Fa-vorizeaz[ cre;terea ;i dezvoltarea\esuturilor din organism, inclusivp[rul, unghiile ;i pielea.

Printre alimentele care furni-zeaz[ copilului vitamina A senum[r[ morcovul, cartoful dulce,spanacul, pepenele galben, caisele,ardeiul gras ro;u, mango, broccoli,maz[rea, piersicile sau papaya.

Fructe ;i legume bogate`n vitamina C

Vitamina C ajut[ la reparareacelulelor organismului, a globule-lor ro;ii din sânge ;i a \esuturilor.Are rolul de a men\ine s[n[tateagingiilor celui mic ;i de a `nt[rivasele de sânge. Vitamina Cgr[be;te procesul de vindecare ;i\ine infec\iile la distan\[.

Exist[ o mul\ime de surse ali-mentare din care copilul poate be-neficia de aceast[ vitamin[< citrice,kiwi, papaya, broccoli, pepene gal-ben, c[p;uni, mango, ro;ie, spa-nac, grapefruit roz, banana.

Vitamina D este administrat[al[turi de calciu. Ajut[ la absorb\iamineralelor `n organism ;i la`nt[rirea din\ilor ;i oaselor. Con-tribuie din plin la procesul de

cre;tere a copiilor ;i favorizeaz[dezvoltarea masei osoase. Eafunc\ioneaz[ ;i ca hormon cu rol

`n `nt[rirea sistemului imunitar,producerea de insulin[ sau `n re-generarea celular[. Aceast[ vita-min[ este destul de greu de ob\in-ut din alimente. Pu\inele produsecare o con\in sunt somonul, iaur-tul ;i sucul fortifiat sau g[lbenu;ulde ou. Mai exist[ ;i alte preparatecare sunt `mbog[\ite cu vitaminaD ;i care pot fi date copiilor.

Vitamina E este esen\ial[ `nprotejarea celulelor de ac\iunearadicalilor liberi. Ajut[ la regene-rarea celular[ ;i ̀ nt[re;te sistemulimunitar. Intervine ;i la nivelulproceselor celulare.

Pentru ca organismul copiilors[ asimileze vitamina E, ace;tiatrebuie s[ m[nânce alimente camigdale pr[jite, semin\e de floareasoarelui, unt de migdale, spanac,broccoli, ulei de soia, mango.

Adriana G.

Rolul vitaminelor `n dezvoltarea copiilor

Depresia postpartum estecea mai frecvent[ problem[de s[n[tate dup[ na;tere ;iapare la 1 din 9 femei.

În primele 3 luni dup[ na;tere,14,5% dintre femei manifest[ unepisod depresiv major, în timp ce10-20% dintre mame manifest[depresie pe parcursul perioadeipostpartum, sunt datele Organi-za\iei Mondiale a S[n[t[\ii. Maimulte informa\ii despre semnele;i factorii de risc ̀ n apari\ia depre-siei de dup[ na;tere ne-au fost ofe-rite de moa;a Paula Cosma, de la:coala Mamelor din Satu Mare.

Printre factorii de risc pentrudepresia postpartum se num[r[<istoric de depresie, alte problemede s[n[tate mental[, sindromulpremenstrual> sensibilitate la mo-dific[ri hormonale> sarcin[ nepla-nificat[> na;terea copilului mai de-vreme sau na;terea copilului cudefecte congenitale> boli în perioa-da sarcinii>dificult[\i maritale,mam[ singur[> lipsa suportului so-cial> dificult[\i financiare. De ase-menea pot s[ intervin[ ;i al\i fac-tori de stres. Astfel, anumiteschimb[ri `n via\a personal[,`mboln[virea, moartea unei per-

soane apropiate etc pot s[ conduc[la apari\ia depresiei postpartum.

Simptomatologie

Exist[ mai multe semne careindic[ prezen\a depresiei postpar-tum. Un prim semnal ̀ l constituiest[rile emo\ionale, precum depri-mare sau furie care apar ̀ n generalla 1-2 luni de la na;terea copilului.De asemenea, apar sentimentelede triste\e, `ndoial[, vin[, neaju-torare sau neputin\[ care se inten-sific[ de la o s[pt[m]n[ la alta ;i`mpiedic[ activitatea eficient[ amamei. Un alt semnal este acelac[ persoana nu mai este capabil[s[ aib[ grij[ de sine sau de copil,`nt]mpin[ dificult[\i `n a-;i ducela bun sf]r;it sarcinile tipice deacas[ sau de la locul de munc[.Pot s[ apar[ ;i schimb[ri de apetitsau o preocupare ;i o `ngrijoraremai intens[ pentru copil sau chiarinvers, lipsa interesului pentru celmic.

La unele persoane poate s[apar[ anxietatea, atacurile de pa-nic[ sau teama de a r[m]ne sin-gur[ cu copilul, teama de a nu-iface r[u copilului, g]nduri de au-tor[nire sau suicid.

Cauze de natur[ emo\ional[

Apari\ia depresiei postpartumpoate s[ aib[ ;i cauze de natur[emo\ional[. ~ndoiala cu privire lasarcin[, sarcina neplanificat[,schimb[ri impredictible, nea;tep-tate `n rutina personal[ ;i de cu-plu, sentimente de pierdere aso-ciate na;terii copilului, pierderea

vechii identit[\i, imagine corpo-ral[) pot s[ constituie oric]nd cau-ze ale depresiei. Chiar ;idificult[\ile ̀ nt]mpinate ̀ n al[pta-re care o fac pe mam[ s[ se simt[vinovat[ sau presiunea de a aveagrij[ corect sau ̀ ntr-un fel de copilsunt tot at]tea cauze `n apari\iadepresiei postpartum. Speciali;tiiprecizeaz[ c[ mai sunt ;i o seriede cauze de ordin fizic cum ar fi<sc[derea brusc[ a cantit[\ii de es-trogen ;i progesteron, sc[dereacantit[\ii de hormoni tiroidieni,lipsa somnului sau a odihnei.

Un alt lucru care merit[ re\in-ut este acela c[ depresia postpar-tum nu este rela\ionat[ cu v]rstamamei sau cu num[rul de copiipe care `l are. Particularit[\i aledepresiei cu debut postpartum< fe-meile ascund modul în care sesimt dup[ na;tere, se simt vinovatesau ru;inate de modul în care sesimt, familia, partenerii nu iau înserios starea emo\ional[ a femeiicare a n[scut.

Pentru program[ri la cursuri, dar ;ipentru ̀ ntreb[ri ̀ n leg[tur[ cu serviciileoferite de :coala Mamelor, v[ pute\iadresa moa;ei Paula Cosma la num[rulde telefon 0745 021 266 sau pute\i vizitasite-ul www.scoala-mamelor.ro.

8 Informa\ia zilei Miercuri 15 februarie 2012Vedete Informa\ia zilei 9Miercuri 15 februarie 2012 Vedete

Andie MacDowell - Yoga este secretulcare o men\ine `n form[ la 53 de ani

De mul\i ani de zile nez]mbe;te frumos din reclamela produse cosmetice anti-`mb[tr]nire ;i pentru podoa-ba capilar[ cu binecunoscutulslogan “Pentru c[ merit!”. Sim-te oare presiunea constant[ dea avea tot timpul un p[r per-fect aranjat ;i un ten curat, f[r[riduri? „Nici vorb[. ~n timpulliber `mi place s[ adopt unlook natural.”

Dup[ dou[ c[snicii e;uate ̀ i vi-ne greu s[ se imagineze cu un iubital[turi. „Sunt foarte ocupat[ cu co-piii mei – Justin de 24 de ani, Ra-iney de 21 ;i Sarah Margret de 16ani. Iar `n ultimul timp am lucratdestul de mult.” ~n prezent apare`n serialul „Jane By Design” trans-pus `n nemiloasa lume a modeinew-yorkeze. „Este foarte binescris, dar cred c[ a; fi fericit[ ;idac[ nu a; munci. Acum e o pe-rioad[ `n care copiii mei pleac[ lastudii ;i neav]nd pe cineva ̀ n via\amea simt nevoia s[ muncesc. Nuc[ a; fi disperat[ s[ g[sesc ;i alteproiecte. Ar fi chiar frumos s[ ammai mult timp pentru yoga.”

Via\a ei nu s-a derulat `ntr-unun ritm tocmai lent – ̀ n 2011 a avutun rol ̀ n remake-ul produc\iei cla-sice din 1984 „Footloose” ;i a`ncheiat film[rile la o alt[ pelicul[- „Mighty Fine”, `n care joac[al[turi de fiica ei Rainey. „~n filmsunt c[s[torit[ cu un b[rbat bipolarcare se r[zbun[ pe fiica noastr[, iareu nu reu;esc s[ o protejez. Rolula fost deosebit de solicitant.”

A avut o copil[rie dificil[

Actri\a a trecut ;i ea prin multegreut[\i `n calitate de fiic[ care atrebuit s[ aib[ grij[ de mama ei al-coolic[ dup[ ce a fost p[r[sit[ deso\ pe c]nd Andie avea 6 ani. „Ma-ma a murit c]nd eu aveam 23 deani. Ea avea 53. Au fost perioade`n care m-am torturat `n leg[tur[cu ceea ce a; fi putut face. Mamamea a murit din cauza unui atac decord. Ru;inea a fost ceea ce a pus-o la p[m]nt. Nu ;i-a revenit dup[ce tat[l meu ne-a p[r[sit. Daraceast[ experien\[ m-a transformat`n ceea ce sunt acum – o persoan[independent[, motivat[ ;i care ;tiece vrea. M-a ̀ nv[\at s[ nu m[ bazezpe nimeni altcineva dec]t pe mine

`ns[mi.”Andie a crescut al[turi de cele

trei surori ̀ ntr-un or[;el din Caro-lina de Sud ;i s-a mutat `napoi cu10 ani `n urm[. „Am fost s[raci.Nu mergeam la cinema, dar m[ ui-

tam la televizor ;i-mi d[deam sea-ma c[ ;i dup[ ce deveneai adult pu-teai s[ pretinzi c[ e;ti altcineva.”

Modellingul a fost o etap[ pre-merg[toare actoriei, iar pentru ro-lul Jane din filmul cu Tarzan

„Greystoke” (1984) produc[torii aufost nevoi\i s[-i dubleze vocea dincauza accentului ei sudist. ~n acela;ian l-a `nt]lnit pe primul ei so\ ;itat[l copiilor ei, modelul Paul Qual-ley. Au divor\at `n 1999 ;i doi ani

mai t]rziu s-a c[s[torit cu cel carea fost `ndr[gostit de ea pe vremealiceului, dar c[snicia lor a duratdoar trei ani.

Decizia de a se muta din LosAngeles mai aproape de familia ei

a luat-o pentru ca fetele ;i fiul eis[-;i cunoasc[ m[tu;ile ;i veri;orii.„Copiii mei nu ar fi avut ocazia s[-;i cunoasc[ rudeniile dac[ nu ne-am fi mutat acolo. Cred c[ a fost odecizie foarte bun[.”

Nu o sperie `naintarea `n v]rst[

„M[ simt mult mai bine acum.Am ajuns ̀ n stadiul ̀ n care ;tiu cinesunt ;i nu `ncerc s[ fiu altcineva.

M[ simt puternic[, iar asta `\i d[mult[ stim[ de sine.” :i fizicul oajut[ foarte mult. „~mi place s[ facmi;care `n fiecare zi. Alerg, merg`n drume\ii, lucrez pe aparate ;i nusunt obsedat[ de m]ncare. Regulamea este s[ nu te la;i s[ treci de oanumit[ greutate. Dac[ iei 3 kilo-grame trebuie s[ te opre;ti `naintes-o iei razna.”Perspectivele ei s-au schimbatodat[ cu v]rsta, iar s[ arate bine numai este o prioritate major[. „Vreaus[ fiu s[n[toas[ pentru mine, s[ fiual[turi de copiii mei ;i s[ m[ bucurde via\[. E chiar o u;urare s[ po\is[ te g]nde;ti la propria persoan[`n acest mod.”

Trucurile de machiaj ale lui Andie pentru femeile peste 50 de ani

- “Folose;te un ruj hidratant – bu-zele tale nu mai sunt at]t de plineca `n trecut.”- “Trebuie s[ aplici pu\in[ pudr[

translucid[ sub ochi> `ns[ nu puneprea mult[. Multe femei nu o folo-sesc deloc ;i cred c[ le luce;te preamult acea zon[ a fe\ei.”- “Onduleaz[-\i `nt]i genele cu

cle;ti;orul special ;i abia apoiadaug[ pu\in rimel.”- “Folose;te `ntotdeauna creion

special de spr]ncene pentru a um-ple golurile.”

“Yoga m-a ajutat pe toate planurile”

Andie a ̀ nceput s[ practice yo-ga cu 25 de ani ̀ n urm[, ̀ n timp ceera ̀ ns[rcinat[ ;i a continuat apro-fund]nd prin studierea textelorvechi ;i practicarea medicinei ayur-vedice. “Yoga m-a ajutat cu modulde a privi via\a ;i felul `n care inte-rac\ionez cu oamenii. M-a f[cut maicon;tient[ de multe lucruri, maiconcentrat[ pe ceea ce e important,m-a ajutat s[ iau decizii mai bune ;is[ fiu st[p]n[ pe mine.”

Ea `ncorporeaz[ at]t aspectelefizice, c]t ;i cele spirituale. “Nu ;tiuce m-a; face f[r[ ea. Yoga este sanc-tuarul meu zilnic. ~mi aleg ;i c]teo zi `n care nu vorbesc deloc. Amnevoie de o astfel de experien\[,mai ales dup[ perioadele intensede film[ri.” Practic[ mai multe sti-luri de yoga, dar se simte `n modspecial ata;at[ de anusara, care sebazeaz[ pe axioma „Deschide-\iinima ;i iube;te-te pe tine `nsu\i.”

Informa\ia zilei 11Miercuri 15 februarie 2012 Diet[

Dieta disociat[ ;i pierderearapid[ a kilogramelor `n plus

~n ultimii ani, tot maimulte femei `ncearc[ s[ aib[o talie de viespe, o greutateideal[, un corp frumos indi-ferent de v]rst[. Foarte multedintre reprezentantele sexu-lui frumos apeleaz[ la cunos-cutele diete disociate, `n di-verse forme sau perioade.

Dietele disociate se spune c[ajut[ corpul s[ sl[beasc[ destul demult ;i `ntr-un timp relativ scurt,iar `n func\ie de voin\a fiec[reiadintre noi, efectul de yo-yo ̀ ;i facesau nu sim\it[ prezen\a la finali-zarea regimului.

Ideea de baz[ a dietei disociateeste s[ consum[m la o mas[ ali-mente din aceea;i grup[. Dac[ es-te urmat[ pas cu pas, cum scrie lacarte, ne ajut[ s[ sl[bim foarte re-pede. Exist[ o mul\ime de variante`n cazul dietelor disociate, cea maiurmat[ fiind cea care presupuneconsumul unei singure grupe dealimente ̀ ntr-o singur[ zi. A;adar,c]nd e zi de carne vom consuma

numai carne slab[ de puiori de curcan, f iefiart[, fie preparat[la gr[tar. ~n ziuade legume vomm]nca oricefel de legume,except]ndcartofii, tota;a, la abursau la gr[tar.Ziua delactate e ;iea una `ncare e din cealege.

Evident,consum[m lac-tate cu un con\inutmic de gr[sime.

Schimbarea obice-iurilor alimentare

Pot exista ;i zile `n carem]nc[m doar orez, doar carne depe;te sau doar fructe. ~n aceast[din urm[ situa\ie, uit[m de bana-ne ;i mergem pe varianta fructelor

dep[dure

dac[ eposibil, as-

ta fiindc[ suntbogate `n antioxidan\i.

Nutri\ioni;tii nu accept[ aceast[diet[ disociat[, recomand]nd unaechilibrat[ care ne ajut[ s[ sl[bim;i s[ ne schimb[m `n acela;i timpobiceiurile alimentare `n bine.

Ioana Pop Vladimirescu

Numero;i oameni asociaz[consumul de soia cu fel ;i felde diete de sl[bit sau chiar cuvegetarianismul. Alimentul –minune a fost ̀ ns[ descoperit`n urm[ cu mai bine de cincimii de ani ;i ̀ n timp cercetateac\iunile majore pe care aces-ta le are asupra s[n[t[\ii.

Consum]nd soia, se parec[ reu;im s[ ajut[m corpul s[scad[ nivelul colesterolului, `lsprijinim `n lupta `mpotriva os-teoporozei sau `n prevenireaapari\iei cancerului.

Surs[ echilibrat[ de aminoacizi

~n comer\, soia se poate g[sisub diferite forme, de la lactate lapreparate care pot face minuni `nfarfurie sau pot `mbog[\i oriceplatou festiv. E bine de ;tiut c[ soiaeste una dintre pu\inele vegetalecare con\ine o surs[ echilibrat[ deaminoacizi.

O m]ncare s[n[toas[

Mergem mai departe ;i ajun-gem ;i la dieta de sl[bire.Adopt]nd una bazat[ pe consu-mul de soia reu;im s[ aducem unechilibru ̀ n regimul alimentar, ̀ ncondi\iile `n care hr[nitorul ali-ment ne ofer[ aproape tot ceea ceavem nevoie. Combina\iile zilnicecu soia sunt nenum[rate. Putem

sl[bi prepar]nd soia `n di-ferse moduri, de la ;ni\ele labr]nz[, lapte sau chiar sarmale ;ialte bun[t[\i. Pe l]ng[ acest fel dem]ncare vom alege legume ;ifructe proaspete ;i `ntr-un timprelativ scurt vom constata nu doarc[ am reu;it s[ sc[p[m de kilo-gramele `n plus, ci ne ;i sim\imbine `n pielea noastr[.

Theodora Vladimirescu

Soia ;i ac\iunile sale majore

Cui;oarele ;i antioxidan\ii naturali

Cui;oarele au efecte minunate;i benefice pentru s[n[tatea noastr[,iar speciali;tii sunt de p[rere c[ elear putea ̀ nlocui cu mare succes an-tioxidan\ii sintetici ce sunt utiliza\ipentru ca alimentele procesate s[reziste.

Un studiu recent scoate `n evi-den\[ faptul c[ aceste minuni alenaturii, cui;oarele, con\in cei maiputernici antioxidan\i naturali. Gus-tul iute am[rui al cui;oarelor con-tribuie la potolirea senza\iei de sete.Acestea mai pot `nlocui la g[tit sa-rea. Se pot l[uda cu propriet[\i an-tiseptice ;i ̀ n acela;i timp reprezint[o surs[ important[ de fibre, vitami-na C, calciu, magneziu sau mangan.

Partea bun[, mai ales dac[ avemprobleme cu digestia, e c[ ajut[ `nacest proces. Astfel, persoanele careau oscila\ii semnificative ̀ n greutatedatorate unei digestii de proast[ ca-litate, ar trebui s[ ̀ ;i ̀ ndrepte aten\iaasupra propriet[\ilor pe care cui;oa-rele le au la acest capitol.

Theodora V.

Atac asupra gr[simiide pe abdomen

Am vorbit `n r]ndurile de maisus de s[n[tate ;i continu[m s[ ne`ndrept[m aten\ia tot asupra acestuicapitol, \intind de data aceasta lamiere ;i scor\i;oar[.

At]t mierea, c]t ;i scor\i;oara,sunt recunoscute datorit[ beneficii-lor pe care le aduc s[n[t[\ii tocmaiprin valorile nutri\ionale pe care leau. Unii speciali;ti consider[ c[ odiet[ bazat[ pe miere cu scor\i;oar[este indicat[ `n cazul `n care dorims[ sc[p[m de kilogramele `n plus.

Amestec]nd mierea cuscor\i;oara practic ajut[m corpul s[elimine depozitele de gr[sime. Unfoarte bun antioxidant este mierea.Scor\i;oara are la r]ndul s[u omul\ime de propriet[\i demne deluat `n considerare, contribuind deexemplu la eliminarea zah[rului`nainte ca acesta s[ se transforme ̀ ngr[sime.

‘Atacul’ combina\iei de miere cuscor\i;oar[ este ̀ ndreptat ̀ n specialasupra gr[simii de pe abdomen.

Ioana V.

10 Informa\ia zilei Miercuri 15 februarie 2012Sport

PrimaGym v[ invit[ joi la“Spinning and spinracing Day”

~n data de 16 februarie2012 PrimaGym te invit[ la uneveniment plin de adrenalin[.~ncep]nd cu ora 18.00 va avealoc “Ziua Spinning ;i Spinra-cing”.

Timp de 3 ore pute\i ̀ ncerca celemai tari antrenamente pe biciclete,cu efecte speciale de lumini, antrenorispecializa\i ;i distrac\ie la maxim.

Ce trebuie s[ ;ti\i despre spinracing

Este un tip de antrenament totalbody care dureaz[ 55 de minute, cu`nc[lzire ;i relaxare. Spinracingul fo-lose;te biciclete sta\ionare,oblig]ndu-i astfel pe bicicli;ti la unefort intens. Instructorul areun rol foarte important, deoareceacesta este cel care dozeaz[ viteza ;irezisten\a aparatului pentru a cre;tepulsul inimii. Antrenorul v[ va spunec]nd s[ pedala\i cu vitez[, c]nd s[pedala\i u;or sau c]nd este timpul s[

lua\i o mic[ pauz[. Este un antrena-ment foarte eficient pentru ardereagr[similor ;i nu numai. La ora de tipspinracing se lucreaz[ at]t pentru ar-dere c]t ;i pentru zonele musculare.

~n timpul antrenamentului despinrancing v[ pute\i controla inten-sitatea cu care lucra\i, respira\ia ;iconcentrarea. Foarte important estefaptul c[ orele de tip spinracing pot

fi frecventate ̀ ncep]nd de la copii de12 ani p]n[ la persoane `n v]rst[.Aceast[ form[ de mi;care este bene-fic[ indiferent de v]rst[ ;i greutate, ;inu afecteaz[ nicio articula\ie a cor-pului! Femeile `ns[rcinate p]n[ `n 6luni pot face acest tip de antrenament,cu acordul medicului.

Spinracigul, ca orice tip de mi;ca-re, are scopul de a te sc[pa de stress,

depresie, cre;te `ncrederea `n sine.Mai mult, acesta cre;te puterea demunc[ ;i rezisten\a la efort, contro-leaz[ greutatea ;i creez[ o \inut[ fru-moas[ pentru corp.

Mai multe informa\ii g[si\i pe www.primagym.ro

sau la telefoanele 0361 884 947sau 0728 555 590.

V. Shibata

Nu doar `nv[\atul face copiii mai de;tep\i ci ;i sportul~n ciuda numeroaselor date

care arat[ c[ exerci\iile regu-late sunt benefice pentru cre-ierul unui adult, atunci c]ndeste vorba de copiii care mergla ;coal[, persist[ ideea c[sportivii sunt mai `nce\i laminte.

Imaginea conduc[torului echipeide fotbal contrasteaz[ cu cea ac];tig[torului concursului de mate-matic[. ~n fond, cele dou[ tipuri ne-cesit[ talente care sunt aparent incom-patibile< for\[ fizic[ versus inteligen\[.Alergatul ;i jocul cu mingea par, `ncel mai bun caz, tangen\iale adev[ra-tului efort de `nv[\are ;i, `n cel mair[u caz, o distragere de la acesta.

Sport versus `nv[\atP[rin\ii, profesorii ;i cei care ela-

boreaz[ politicile educa\ionale au pus`n opozi\ie educa\ia fizic[ cu studiul;colar, de;i pe de alt[ parte,tr]mbi\eaz[ c[ exerci\iile fizice re-prezint[ antidotul obezit[\ii ;i als[n[t[\ii precare. ~ncep]nd cu pe-rioada pre;colar[ ;i continu]nd `nfazele ulterioare, profesorii ̀ i ̀ ncura-

jeaz[ pe copii s[ fie mai degrab[lini;ti\i, dec]t zglobii. ~n multe ;coliau fost reduse orele de educa\ie fizic[pentru a face loc celor trei R (Rea-ding, wRiting, and aRithmetic, ̀ n tra-ducere - citit, scris, aritmetic[). Iar

atunci c]nd notele la testele standar-dizate reprezint[ prioritatea zero pen-tru p[rin\i, politicieni ;i al\i deciden\idin sistemul educa\ional, profesoriise pot sim\i presa\i s[ `i `ndrepte peelevi spre \eluri academice ;i s[ `i`ndep[rteze de cele sportive.

Avantajele exerci\iilor fizice

~ns[, din ce `n ce mai multe do-vezi sugereaz[ c[ o asemenea abor-dare este eronat[. Timpul petrecutcu jocurile ̀ n aer liber sau practic]ndun sport `n echip[ `i poate ajuta pecopii s[ se concentreze mai bine ;i s[`;i `mbun[t[\easc[ performan\ele;colare. Studii recente au eviden\iato leg[tur[ `ntre performan\a cogni-tiv[ a elevilor ;i parametrii s[n[t[\iifizice, cum ar fi capacitatea aerobic[,capacitatea inimii, a pl[m]nilor ;i avaselor de s]nge de a sus\ine efortulfizic intens ;i indicele masei corpo-rale, care reflect[ raportul dintregreutate ;i `n[l\ime. Mai mult dec]tat]t, includerea copiilor ̀ n programede exerci\ii fizice pare s[ `i ajute s[exceleze ̀ n sarcinile academice. Cer-cet[torii ne dezv[luie, de asemenea,cum exerci\iile dezvolt[ capacit[\ilepsihice, favoriz]nd realizarea unor

conexiuni noi `ntre neuronii cere-brali.

La persoanele adulte, exerci\iileaerobice regulate sunt asociate cu`mbun[t[\irea capacit[\ilor intelec-tuale ;i, ̀ n timp, cu o rat[ mai sc[zut[a declinului cognitiv ;i un risc mairedus de demen\[. Speciali;tii ̀ n psi-hologia dezvolt[rii sugereaz[ demult[ vreme c[ la copii exist[ o co-rela\ie `ntre dezvoltarea fizic[ ;i ceamental[. ~n primii ani de via\[, agi-litatea creeaz[ abilitatea< prin mani-pularea obiectelor, cum sunt `ntre-rup[toarele sau fermoarele, copiii`ntre doi ;i cinci ani `;i formeaz[ obaz[ de cuno;tin\e despre lumeareal[. De exemplu, un micu\ careconstruie;te cu cuburi sau se folose;tede unelte simple c];tig[ experien\[`n rela\ia cu legile de baz[ ale fizicii<atunci c]nd cuburile sunt pusestr]mb, copilul ̀ nva\[ c[ turnul lui sed[r]m[> dac[ las[ ciocanul s[ cad[,descoper[ c[ se poate r[ni la picior.

~ns[, de;i beneficiile cognitive alemanipul[rii juc[riilor ;i diferitelorunelte sunt bine-cunoscute, doar `nultimul deceniu cercet[torii au desco-perit o conexiune ̀ ntre activitatea fizic[mai intens[ ;i intelectul copiilor.

Daniel C.

12 Informa\ia zilei Miercuri 15 februarie 2012Stil

|inutele vestimentare pentrubirou `ntre decen\[ ;i respect~ntotdeauna stilul office

`nseamn[ pentru femei un altfel de abordare a modei, dar;i a propriei personalit[\i.

Niciodat[ ̀ n \inutele pe ca-re le vei purta la serviciu nuvei putea fi tu ̀ nsu\i. Faptul c[lucrezi ̀ ntr-un loc unde ai co-legi ;i ;efi, `\i restric\ioneaz[stilul de `mbr[c[minte. Fiec[ e;ti adepta unor \inute pop,etno sau vintage, nu `ncercaaceste stiluri la serviciu. Dac[dori\i s[ fi\i tratate cu respect ;i s[fi\i competitive, trebuie s[ ;ti\i c[imaginea conteaz[ foarte mult.Felul `n care v[ `mbr[ca\i tre-buie s[ arate clien\ilor ;i cola-boratorilor dar ;i colegilor c[le purta\i respect.

Reguli pentru o \inut[ officeexemplar[

Chiar dac[ este recomandat s[ave\i \inute decente, cu bun gust,cel mai important este s[ nu l[sa\iprea mult[ piele la vedere. Este vor-ba desigur despre lungimea fustei,despre ad]ncimea decolteului dar;i despre lipsa m]necilor, nereco-mandat[ chiar dac[ este var[. Toateacestea nu `nseamn[ c[ trebuie s[adopt[m un stil insipid care s[ ne`mb[tr]neasc[. Orice \inut[ for-mal[, clasic[ sau sobr[ poate fi per-sonalizat[ cu ajutorul accesoriilor.O e;arf[ original[, un batic, ori opo;et[ pot da oric[rei \inute o anu-mit[ tent[ personal[.

Opta\i la birou pentru rochiisarafan, fuste drepte iar `n cazulbluzi\elor, materialele pot fi mai va-poroase f[r[ `ns[ a fi foarte trans-parente. Din garderob[ nu trebuies[ lipseasc[ blazerul, care poate fi ̀ ndiverse culori, f[r[ a dep[;i limitabunului sim\, dac[ nu vre\i s[ ar[ta\ica ni;te papagali exotici.

Costumele insipide, ;terse, f[r[form[ ;i culoare nu mai sunt o op\iu-ne. Evita\i s[ v[ ̀ mbr[ca\i ̀ n jachetede costum lungi ;i pantaloni largi.

Evita\i \inutele excentrice

Chiar dac[ v[ plac, chiar dac[sunte\i `nc[ t]n[r[, nu este cazul s[veni\i la birou cu blugi t[ia\i ;i in-scrip\ii grafice pe haine. ~n timpulliber pute\i s[ v[ `mbr[ca\i cumdori\i. La birou nu sunt indicate pier-cing-urile ;i tatuajele. Aproape to\iangajatorii au reticen\e c]nd vine

vorba despre aceste ex-centricit[\i. Este cazul s[ v[ g]ndi\iserios `nainte de a lua decizia de av[ face tatuaje `n locuri vizibile saude a v[ monta un piercing. Sunt fir-me importante care chiar stipuleaz[`n fi;a postului interzicerea acestora,din respect fa\[ de clien\i.

|inuta ne`ngrijit[, p[rul dezor-donat spun multe despre persoanata, inclusiv faptul c[ sunte\i negli-jent[. Evita\i s[ pleca\i la birou a;a,oric]t a\i fi de gr[bit[ sau presat[de evenimente. O prezen\[ ̀ ngrijit[,curat[ ;i agreabil[ este de dorit, `norice loc ;i `n orice situa\ie.

Nu purta\i haine sau accesoriicu marca la vedere, e de prost gust!Dac[ ave\i tendin\a de a purta ac-cesorii de marc[, alege\i-le ̀ n a;a fel

`nc]t acestea s[ fie c]t mai pu\in os-tentative. Nu este foarte indicat s[v[ `mbr[ca\i `n culori \ip[toare labirou. Chiar dac[ sunt sezoane c]ndse poart[ mult astfel de culori ca ci-clamen, neon sau auriu, nu sunt re-comandate la costume. Opta\i pen-tru aceste culori la accesorii ;i nu lapiesele de baz[. C]nd vine vorba derochii, costume sau pantaloni, ale-ge\i culori sobre de la negru, bleu-marin, multiplele nuan\e de gri saucrem ori maron care se potrivesc ̀ naproape orice situa\ie.

Aten\ie la machiaj!

Dac[ ̀ \i pigmentezi \inuta cu unpic de culoare, exact at]t c]t trebuie,vei ob\ine o doz[ de ;arm. :i dac[

te aranjeaz[ foarte bine sau dac[ `\iplace s[ experimentezi, machiajulstrident este strict interzis la birou.Acesta este mai potrivit pentru se-rile de distrac\ie. Stilul ofiice cere camachiajul fie foarte simplu. Ave\i la`ndem]n[ tonurile naturale ;i culo-rile pastelate. Un machiaj corectpentru zi presupune un corector ;ifond de ten, mascara ;i un ruj decent`n culori bl]nde.

Este foarte bine s[ ̀ n\elege\i me-diul `n care lucra\i, cerin\ele firmei;i valorile pe care compania ̀ ncearc[s[ le promoveze. Cunosc]nd acestelucruri va trebui s[ adopta\i aceststil ;i ̀ n ceea ce prive;te look-ul, nunumai presta\ia profesional[ pentrucare ai fost angajat[.

V. S.

Informa\ia zilei 13Miercuri 15 februarie 2012 Fitness

Ne antren[m static f[r[ un efort prea mare!

Dac[ ai fostal[turi de noi ;is[pt[m]na trecut[ai aflat c[ `nurm[toareles[pt[m]ni, `ndrumatede antrenoarea KerekesEmoke, vom face o mul\imede exerci\ii statice. Sunt ex-traordinare p]n[ la urm[aceste exerci\ii, mai ales c[ nupresupun un efort ie;it dincomun, dar rezultatele se simt`ntr-un timp scurt.

Pentru o stare de bine, un corpfrumos ;i s[n[tos, sunte\i invitates[ trece\i pragul Centrului de ae-robic Fitland situat `n municipiulSatu Mare, pe strada R]ndunele-lor nr. 3. Mai multe detalii despreprograme, orar ;i echip[ desco-peri\i pe www.fitland.ro. Iar acum,putem trece la treab[!

1. St]nd dep[rtat, bra\ele

`ntinse lateral, trunchiul aplecat(imaginea 1). Men\inem pozi\iatimp de un minut.

2. St]nd, bra\ele le avem ̀ ntin-

se lateral, piciorul drept ridicat totlateral (imaginea 2). Men\inempozi\ia timp de un minut, apoi re-lu[m exerci\iul ;i pe partea cea-

lalt[ a corpului. 3. St]nd, picioarele u;or

dep[rtate, genunchii `ndoi\i, dars[ nu fie `ntr-o pozi\ie mai `n fa\[ca glezna (imaginea 3). Men\inem

pozi\ia timp de dou[ minute. 4. R[m]nem `n pozi\ia

pe care am avut-o ̀ nainte;i ridic[m piciorul drept,care trebuie s[ fie ̀ n con-tinuarea trunchiului

(imaginea 4). Men\inempozi\ia timp de dou[ mi-

nute, dup[ care facemla fel ;i pe partea

cealalt[ a corpu-lui.

5.Culcat dorsal,

m]inile la ceaf[,trunchiul ridicat, picioarele ridi-cate. Tragem genunchiul st]ng

spre um[rul drept (imaginea 5).Men\inem pozi\ia timp de dou[minute ;i apoi repet[m exerci\iulpe partea cealalt[ a corpului.

Ioana Pop Vladimirescu

1 2

3 4

5

Informa\ia zilei 15Miercuri 15 februarie 2012 Carier[

Eviden\iaz[-te `ntr-un interviu de grup

Exist[ ;i interviurile degrup, angajatorii `;i pot damai u;or seama care dintrepersoanele chemate ar fi in-dicate pentru job-ul pe care-l ofer[. S[ ;tii `ns[ c[ angaja-torul nu ̀ \i va fi dedicat 100%.Exist[ riscul s[ fii u;or inhi-bat de ceilal\i participan\i lainterviu ;i s[ devii invizibil.

~n acest num[r S[n[tate&Fru-muse\e ̀ \i oferim c]teva sfaturi carete-ar putea ajuta s[ c];tigi un job laun interviu de grup.

Fii punctual!

Dac[ angajatorul te-a chemat lao anumit[ or[, ar fi indicat s[ ajungila adresa oferit[, cu aproximativ 15minute mai devreme. Angajatorul`;i va da seama c[ `\i dore;ti cuadev[rat jobul respectiv ;i c[ e;ti opersoan[ serioas[ ;i punctual[. Aigrij[ s[ nu ajungi mai repede cu 2ore, deoarece ;efii vor avea impresiac[ nu ai altceva mai bun de f[cut, arputea fi un punct negru. La fel, s[nu ̀ nt]rzii ;i s[ crezi c[ po\i intra ̀ nsal[ neobservat. Nu vei face dec]ts[ te pui ̀ ntr-o postur[ jenant[ ;i s[`i la;i angajatorului impresia c[ e;titotal neprofesionist.

Ob\ine aten\ia angajatorului`mp[rt[;ind detalii personale care`\i eviden\iaz[ capacit[\ile ;i pasiu-nile. De multe ori, `ntr-un interviude grup participan\ilor li se cere s[ofere o scurt[ prezentare despre si-ne. Preg[te;te-te `n avans, prezint[experien\e relevante ;i aspecte uni-ce, care te fac perfect pentru loculde munc[ respectiv.

~ntr-un astfel de interviu estemai greu s[ `\i faci vocea auzit[, to-tu;i `ncearc[ s[ dai r[spunsuri po-trivite la momentele oportune. Dac[se ridic[ o problem[, se pun diverse

`ntreb[ri iar angajatorul `ntreab[dac[ sunt nel[muriri, nu ezita s[vorbe;ti. Nu pune orice `ntrebare,g]nde;te-te `nainte dac[ are rost s[le adresezi.

Fii sociabil, vorbe;te cu ceilal\i

Totu;i, dac[ ajungi mai devremenu sta `ntr-un col\, intr[ `n contactcu recep\ionera, cu persoanele careau venit la interviu sau chiar cu an-gajatorul, dac[ ;tii care e. Celelaltepersoane vor fi stinghere, tu te vei

remarca prin aceast[ sociabilitatenatural[. Dup[ ce scapi de interviu,`ncearc[ s[ discu\i cu angajatorul ;is[ `i mul\ume;ti pentru ocazia ofe-rit[, dar ;i s[ `i aminte;ti c[ `\idore;ti foarte mult jobul.

Dac[ nu ai ocazia s[ vorbe;ti cuel, `i po\i trimite o scrisoare demul\umire `n momentul `n careajungi acas[. ~n acest sens, ̀ ncearc[s[ faci rost de cartea sa de vizit[, s[nu trimi\i mailul la persoanele dela resurse umane. Desigur, ai grij[s[ fii `mbr[cat modern, dar decent.

Ionu\ B.

G]nde;te-te la un loc de munc[ pentru var[E;ti student, elev ;i dore;ti

s[ c];tigi c]\iva bani ̀ n perioa-da de vacan\[? ~n acest caz artrebui s[ te g]nde;ti de peacum la un loc de munc[ pecare l-ai putea practica varacare vine.

Orienteaz[-te c[tre o slujb[ desezon. Fiind t]n[r ai foarte multe;anse, mai ales dac[ st[p]ne;ti maimulte limbi str[ine.

Speciali;tii `n resurse umanespun c[ cele mai multe posibilit[\ide a g[si de lucru temporar sunt `ndomeniul HoReCa (hoteluri, restau-rante, cafenele). Un job temporarpoate fi atractiv pentru tineri, maiales c[ se poate combina lucrul cudistrac\ia. Angajatorii care au acti-vitate intens[ vara, caut[ personaldispus s[ lucreze pentru c]teva luni.

Vara se caut[ ghizi, `nso\itori,v]nz[tori de `nghe\at[, supraveghe-tori la piscin[ ;i parcuri de distrac\ii,baby sitter, animatori de grupuri. Maisunt programe precum Work andTravel pentru diverse \[ri, cum ar fiGrecia, SUA, unde pot lucra ̀ n joburisimilare. Alte op\iuni< s[ `mpar\i

pliante pe strad[, s[ fii operator desondaje, taxator de parcare.

Salarizare

Salariile nu sunt extraordinare laastfel de locuri de munc[. Se c];tig[`ntre 500 ;i maximum 1.000 de lei,

la care se adaug[ ̀ ns[ bac;i;urile. Unghid priceput poate s[ ob\in[ ̀ ns[ ;i50 de euro pe zi, iar `n buzunareleunui chelner talentat ar putea intra;i 5.000 de lei lunar. Timp de trei lunide astfel de munc[ salveaz[ financiaralte trei luni. Un alt avantaj pe care`l ofer[ este cel al dezvolt[rii perso-nale. Pe l]ng[ banii ob\inu\i, expe-rien\a mai poate fi trecut[ ̀ n CV, ast-fel c[ aceasta duce la dezvoltareaunor abilit[\i precum comunicareasau negocierea. Cei care lucreaz[ pes-te hotare ̀ ;i ̀ mbun[t[\esc vizibil cu-no;tin\ele de limbi str[ine.

La acest capitol, avantaje, mai potfi trecute ;i internshipurile oferitecelor cu studii superioare, cu o durat[de trei luni. La fel, sunt utile `n dez-voltarea personal[, mai ales c[ vorc]nt[ri greu `n fa\a unor viitori an-gajatori.

I.B.

14 Informa\ia zilei Miercuri 15 februarie 2012Cas[ ;i gr[din[

Sc[pa\i de umezeala din cas[ cu ajutorul unui dezumidificator

A venit iarna, iar dife-ren\a mare de temperatur[dintre interior ;i exterior estede vin[ pentru umezealacrescut[ din case.

Vestea proast[ este c[, dac[l[s[m umezeala s[-;i fac[ de cap,s-ar putea s[ te confrun\i ̀ n cur]ndcu mucegaiul. O cas[ cu umezeal[atrage dup[ sine degradareazugr[velii, pere\ilor dar ;i`mboln[viri precum alergii, reu-matism ;i multe alte necazuri. So-lu\ia este simpl[< achizi\ionareaunui dezumidificator de aer.

Avantajele aparatului

Dezumidificatorul este dispo-zitivul care regleaz[ nivelul umi-dit[\ii din cas[, absorbind vaporiide ap[ din aerul interioarelor. Deexemplu, la o temperatur[ de 20 de

grade Celsius, un metru cub de aerpoate re\ine aproximativ 18 gramede ap[. Aceasta ar reprezenta o sta-re de satura\ie, ca fiind 100% umi-ditate.

Un grad ridicat de umiditate fa-ce o cas[ imposibil de locuit, mi-rosul `ncepe s[ fie cel caracteristicde mucegai. Sistemul respirator arede suferit deoarece aerul umed res-pirat este de vin[ pentru dezvolta-rea unor afec\iuni respiratorii ;ipulmonare, mai ales la copii ;ib[tr]ni.

Cum func\ioneaz[ dezumidificatorul?

Suprafa\a rece a pere\ilor ;i aco-peri;ului reac\ioneaz[ la aerul calddin interior, cre]nd condensul. De-zumidificatorul are rolul de a ab-sorbi ace;ti vapori de ap[ care re-zult[ `n exces.

Dac[ ai hot[r]t s[ cumperi un

dezumidificator, caut[ unul care aremai multe trepte de reglare a umi-dit[\ii relative. Acesta trebuie s[ aib[senzor. Nu face economie c]ndcumperi acest aparat, deoarece elpoate influen\a starea de s[n[tate ;icomfortul ̀ ntregii familii. Cere\i in-dica\ii v]nz[torului.

Dezumidificatorul se alege `nfunc\ie de suprafa\a camerei ̀ n careva func\iona acesta. Se m[soar[ su-prafa\a podelei, dar ;i ̀ n[l\imea pe-re\ilor pentru a avea toate indiciilenecesare achizi\ion[rii unui astfelde aparat. De exemplu, la o camer[de 42 mp, un dezumidificator vaputea colecta ̀ ntre 6 ;i 7 litri de ap[pe zi.

Consumul electric al dezumi-dificatorului este asem[n[tor cu celal unui frigider, deci trebuie luat `ncalcul ;i acest aspect c]nd tehot[r[;ti s[ cumperi un dezumidi-ficator.

V. Shibata

Feng Shui, culorile ;i utilizarea lor `n locuin\eArta Feng Shui se bazeaz[

pe combinarea armonioas[ aelementelor din natur[ cu sco-pul de a ob\ine un echilibru`ntre lumea ̀ nconjur[toare ;ist[rile noastre interioare.

Pe lâng[ principiile pe careaceast[ art[ oriental[ le sus\ine, odeosebit[ importan\[ o au ;i culorile.`n arta Feng Shui, fiecare culoare re-prezint[ o anumit[ energie, carepoate fi feminin[ sau masculin[, ac-tiv[ sau pasiv[ ;i poate apar\ine unuianumit punct cardinal, anotimp sauchiar parte a corpului uman. Atuncicând se amenajeaz[ un spa\iu, se iau`n considerare mai multe aspecte<materialele, pozi\ia geografic[, for-ma spa\iului respectiv, lumina na-tural[ ;i cea artificial[, cât ;i forma;i dimensiunile pieselor de mobilier.~n Feng Shui, fiecare culoare ̀ n parteare o semnifica\ie ;i poate fi folosit[`ntr-o anumit[ zon[.

Semnifica\ia culorilor

Albastrul reprezint[ elementulap[ ;i este o culoare Yin. Acesta sem-nific[ sinceritate, inspira\ie, creati-vitate, ̀ n\elepciune ;i are capacitatea

de a elimina st[rile de tensiune,`ndemnând la contemplare ;i medi-ta\ie.

Este o culoare a iubirii ;i a inte-ligen\ei ;i se utilizeaz[ ̀ n zonele foar-te c[lduroase, cu scopul de a creasenza\ia de r[coare. Se recomand[folosirea acestuia ̀ n birou sau ̀ n baiedar niciodat[ pe tavan ori pe aco-peri;. Speciali;tii `n Feng Shui con-sider[ c[ apa, ajuns[ ̀ n punctul ma-xim, `ncepe s[ curg[ descendent ;idistruge tot ce se afl[ sub ea. CuloareYang, ro;ul stimuleaz[ cel mai bine

fluxul chi-ului. Aceast[ culoare pu-ternic[ apar\ine elementului foc ;ise folose;te `n partea de sud a lo-cuin\ei, ̀ n ̀ nc[peri ̀ n care au loc ac-tivit[\i antrenante. De asemenea, sefolose;te `n zona de intrare `n lo-cuin\[, `ntrucât `mpiedic[ energias[ intre `n cas[, dar ;i `n buc[t[rie,`n cantit[\i mai reduse, stimulândapetitul. Ro;ul simbolizeaz[ pasiu-nea ;i afectivitatea ;i este asociat cufuria ;i for\a.

Un reprezentant al elementuluilemn este culoarea verde. Aceasta

este o culoare care alung[ stresul ;ialte probleme emo\ionale ;i stimu-leaz[ dezvoltarea ;i dinamismul.

Totodat[, verdele este asociat cupacea, prosperitatea, `n\elegerea ;ivindecarea ;i se potrive;te ̀ n ̀ nc[pe-rile aflate `n zona de est ;i sud-est alocuin\ei, acolo unde este concentratnorocul ̀ n dragoste, s[n[tate ;i pros-peritate. Se poate folosi `n dormi-toare ;i se evit[ ̀ n living, unde exist[mult[ energie Yang care provine dela televizor.

Adriana G.