Sfantul Arsenie Capadocianul

63
I ZlC

Transcript of Sfantul Arsenie Capadocianul

Page 1: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 1/63

I

ZlC

Page 2: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 2/63

"

. A,

SPANTUL ARSENIE '

CAPADOC IANUL

Page 3: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 3/63

I( opyrightPentru edipa d e f at a Ch ll ia •.Bu ne i.Ve st ir i" , S c h it uJ L ac u S f. Munte

Atho» , CHIC multumime S fi nt ei S ih as tri i a S f. E v an gh eli st lo an T eo lo gu l,

lie lu S u ro ti (G rc ci a) , p en tru . g en ero si ta te e e ll c are i- a f o t a ecr dat d r ep tul

tr u lu cc ri i ~ i c diU tri i in S im b a:ro m an ! a a cc st ei c ar p.

Chilia .Bunei - V e tid"Schitul Lacu, Sf: Munte Athos

1999 '

CUVIOSUl , PA IS IE AGH lOR lTUL

A .

SPANTUL ,ARSENIE

CAPADO'CIANUL II

..

II

TradJlcere din elena de leroschim, Stefan Lacoschitiotul

Page 4: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 4/63

7

HOTARAREA PA1R IARHALA ~I S INODALA APA TR I A R I-DE I ECU Iv fEN lCE DE o R A N D U J R E IN CEATA

SFJ;NTILOR A IE R OM O NA H UL UI A R SE N IE

CAPADOClANUL

tDIMITRIOS .

D IN M ILA LU I D UMN EZ EU , A RH IE PIS CO P AL

C ONsrA NT lN O PO LU LU I, N OUA ROMA. $1PATRlARH

ECUMENIC

Numdr de Protocol LlI

Pentru cei ee au trait tn aceastd viaJii in cuviosie si

sfintenie si, prin fapte ~i cuvinte, s-au ddruit pe sin' slujirii

din dragoste a aproapelui, pe unii ca acestia Biserica cea

Sianta a lui Hristos intotdeauna ~tie sa-i cinsteascd $; a w i

prosldveascd cu ,ca1ztiiri ~i laude ~i sa le ,ceara nlijio irea lo r

cea bineplacutd cdsre Preabunul Dumnezeu, pe n tnt ldsorea

pdcatelor ~i vindecarea botnavilon

Unul dintre acestia ~a ardtat \ t ieromonahul Arsenie,

originar din Farasa Capadociei, eel numit Capadocianul,

Page 5: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 5/63

care. din tantird vdrstd s-a inrolat in ceata monahilor din

Sianta Mdndstire a Cinstitului Inaintemergdtor din e areia

{Zinzi-Der,e) ~i care a primis acolo harul preotiei. Apoi, ,eu

inimi i smeriu i; ascul tdndde glasulBisericz ' i ce l -a c h ema t , si-ajenft:

viata sa de linistire ~i a venit Ia Farasa, unde, pentru 0

perioadd de mai bine de 50 de ani-a sfintit ..a (nvii/at #a intarit

in 'credinta si evlavia strdbunli pe poporul ortodox din acea

provincie indepdrtatii. Care popor; pe cdndavea el mai mult

de 80 de ani, l-a urmat si in pleearea din patria a. A adormitin Domnul in Kerkira in anul mdntuirii 1924. noiembrie 10.

Prea SfinJltul Mitropolit al Kasandrei; Stnesie, lIZ epistola catre

Siantul Sinod al Biserioii Greciei a consemnat ~ia eonfirmat

toate acestea, care s-au dovedit intocmai, cu credinta ~i

convingerea, nu numai a credinciosilor provinciei Farasa, ei

# a intregii pliniitiili ,Q credinctostlor eparhiei ale, despre

sfintenia sfdntului bdrba: #dorinta obsteascd a tuturor pentru

treeerea lui in ceata sftn/ilor. Noi, neinsemnatii, Impreund ell.

Prea SjinJiJiMitropolii, iubilifraJi In Duhul Sfant st impreund

slujitori, analizdnd cele trimise de Biserica Greciei Ii cele

tntocmite de Comisia noastrd canonicd ,# cercetdnd ell.

scumpdtate viata sfantii §i moartea cuvioasd a Cuvio ului

Ieromonah Arsenie Capadocianul, in intrunirea sinodald am

ho./lirat, potrivit tradifiilorob§,tegti ale Btserici i , s a difruim gi

acestuia cinstea ce apartine barbaJilor sfinJi.

De aceea, sub povdtuirea i inrdurirea Sfantului Duh,

hotdrdm §i legiferdm in chip sinodal, ca de acum inainte #intotdeauna, CuviosulIeromonah Arsenie Capadoctanul slifie

numarat ell.cuviosii gi SflnJii Bisericii, cinstit ~ipros/dlli! de

credtnciosi cu cdntart gi laude in 10'noiembrie, ziua fn care

a adormit in Domnul.

In urma acestora s-a alciitui: # prezenta Hotdrdre

" triarhaUi $i sinodalii tnscrisa ,p i sem"natii in Sfinlitul Codice

9

al Sfintei Biserici a lui Hristo de aiel, st trimisd tn tocma i si

neschimbatii Prea Sfintitului Mitropolit Sinesie al Kasandrei

spre a fi depusii in Arhiva Sfintei Sale Mitropolii.

in anul mdntuirii 1986; februarie 11,

indictionul al 9-Zea.

t Dimitrie I-ul, Patriarh al Constantinopolului,

hotdrdste

t Maxim al Sardelor

t Ieronimal Rodopolei

t Maxim al Stavropolei

t Hrisostom al Mirelor

t Gavriil al Kolonieit Evanghel al Pergheit Calinic al Listrei

t Constantin al Derkei1tanasie aTElenupolei

t Ioachim al Melitinei

t Yartolomeu al Filadelfiei

Page 6: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 6/63

10

Glas III

~ pl~~utA l U i . ~umne.:e~ pctrecand si va cinstitangaletorulUl flcandu-te, purtatorule de

Dumnezu Arseni ,te-ai aratat ~iprimitor a] daruluifacerii de minuni, tuturor dandu-Ie grabnic ajutor, Parinte

Cuvioase, pe Hristos Dumnezeu roaga-L, a nc dc1ruiascl noua

mare mila.

CONDAC

Glas IV, podobie: "Cel ce Te-ai inlitat pc cruce",

e floarea cea de curand rasadita a Kapadociei ~i

pe va~ul eel de mult pre] a] virtujitor; pe Sfintitul

Arseme sa it l i iudam; diei acosta ca un inger intrup petrecand, s-a £acut p~ltuturor Sfinplor, ell care se roaga

totdeauna lui Hristos, sa ne dhuiasca iertare de greseli, .

LA. MARlMURI

arimu-te pe tine, parta~ule al Cuviosilor

prin petrecerea In nevoinja cea stanti;

rnarimu-te pe tine tine Iauda monahilor si ap r 'o tilO ft a Kapadociei slava, Parinte Arsenic.

11

A A

INAINTE CUVA TARE1

Actiunea acestei ciirli se desfo$oarli in principal in comuna

Farasa din Capadocia, in Asia Mica. Actualmente situatd in Turcia,

Asia Mica focea parte din Grecia incti dea um aproape 2000 de

ani inainte de Iisus Hristos, ca ~i Crimeeo, Georgia 1i Armenia,

aflate in imprejurimile Mar- i i Negre. Colonizalu de greei. eo.Ju,

precum mdrturisesc Epistolele S/a'lltuiui Apostol Pavel cdtre

Galateni ,I Efeseni. patria primilor crestini, ca # aceea a celor

mai vestifi' Sftnli Parinll ai Bisericii Ortodoxe: Vasile eel Mare,

Grigore Teologul, loan Gurd de AUT; pe liingii mull; altii. Printre

eei mai populari sfinti greet numerosi sunt cei legati de Asia Midi

§I dintre acestia amintim pe Sfontul Gheorghe. Sfi in tl4l Nicolae #Sfilntul Haralambie. Asia Mica fumizii 0 mare parte a uriasei

bogaJi i a BizanJului. atal pe plan material cal $; spiritual, devenind

vest ita indeosebi datori td marilor asceti monahi care or-au nascut

§i nevoit aiei .

Aceste teritorii aufost treptat pierdute de Bizant, # in ce1edinurmd s-a intdmplat - pentru pdcatele crestinilor; Dumnezeu

ingiiduind cujudecdtile Sale neajunse si in/rico/ate - ceea cepiirea

de necrezut: fnsii§i /mparateasa Celli/ ilOf'iu cuceritdde turci in

1453 §i imparatul Constantin ,ui Xi-tea Paleologul cazu ca un erou

IAceasta prefatA - cu mici modificari nece are cititorului romin - a fost

crisa de W.J.Lily, laic ortodox englez viejuitor in Grecia, pentru editiaengleza a c!qii, aparu~ in 19 9, J i teluat! in editia franceza a clrJii, din1996 ,

Page 7: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 7/63

12

~'iimartir in luptele crdncene duse la porJile Ii pe zidurile cetdtii

ell puhoaiele de cotropitori.

Sub jugul aspru st crud al turd/or, crestinii trebuird sa

giiseasca in noua ~i cumplita lor situaJie 1 4 1 1 mod de Q trlii. Unit

se convertird fa Islamism, in vreme ce altii trliil'd ca si crestini

ti iinuil fl. Alli i refuzard orice contact cu ocupanti! alegdnd sa fie

marginalizati # sa dued 0 viala neciijitii si pfina de lipsuri. Un

numdr mare dintre ei primird martiriul pentru dragostea lui

Hristos, dupii ce rdbdard chin uri cumplite.

Acesti crestini, rdspdnditi tn diferite locuri ale Astei Mid

constituira un mic leagdn al Ortodoxiei; in calitate de Vajnic:'

mostenitori ai BizanJului if at Greciei. Una dintre aceste oaze

ortodoxe fu si obstea crestinilor din Farasa, care avu marea

binecuvdntare de a avea - in a 2-a jumiitate a secolutui al XlX-

lea # l-ul sfert al celui de al XX-lea - eel invii/litor, parinte

duhovnicesc # doctor al sufletelor # al trupurilor pe Sianlul

Arsenie. Un indiciu al uimitaarei lennitiili eu care ei lineau fa

identi tatea lor elendeste faptu! cd Sfi intui Arsenie diidea adesea

copiilor pe care it boteza prenumele Atena, Elefteriai sau

Elefterios4, spre a Ie aminti de Potria-Mamii fnrobiti i.

in cele din urmd ei trebuird s a se stabileascd in Grecia, in

virtutea tratatului de la Lausanne', din 1923.

Har/ufli de turci (precum se vede in numeroase pasaje alecdrt ii), jefuili de bunurile lor, ei tntreprinsers lunga cdldtorie fa

2 Cr~~ti~i care in mod oficial trecusera la Islamism, dar care e straduiau

~-~ltmlasca c re di nj a l or cr~tinii parand I a ar at ar e musu lr nanm3 Elefteria: cuvsnt grec m s e m n a n d libertate, .

4 l ef te ri o s: a d jec ti v I n semnAnd om liber.

S A ce t t Ia t aJ t, u rma re a innaogerii g r ec i lo r inAsi a. Mic~ p r evedea s chimbu l

de p pulatii: grecii loeuind in Asia Micatrebuira !mcarg~ in Grecia in

VI m e c e tu rc ii lo cu in d in G r ec ia t re b ui ra s l1 p le ce in Turcia. '

•13

capiitu! cdreia ajunser,a intr-o lara mai putin ospitalierd decal

bogatele lntinderi de piinuint pe care trebuiserd sii le pdrdseascd.

Resursele Greciei, stat fnca in formare, erau cu totul insuficiente

s p ,. ,e a primi un r nmu 'i r a l ii t de mare de .r,ejugia/i. Totusi se fiicurii

mari eforturi si acesti ni ipastui(i giisirii, in ciuda potrivniciilor.

puterea de a-s! reincepe s! reface viata.

in aces! context se nliscl i in 1840 viitorui S/ijnt Arsenie. El ~i

petrecu intreaga sa via/a in Farasa. pe care nu 0 paras; decdt

pentru a merge in cdteva randur; in pelerinoj in Tara Slanta,. far

apoi pentru aface indurerata ciilatorie spre Grecia, unde trecu la

cele vesnice fa patruzeci de zile dupii ce sosirii aici, precum de

a.ltfel Ii proorocise.

Aceastdcarte povesteste minunata sa viali i si se imparte in trei

piirli. in prima parte, autorul, Cuviosul Palsie Eznepidis,

povesteste cum a ajuns sd ° scrie, in ce chip fu mat intdi atra de

subiect - el fusese botezat de Sian/ttl Arsenie care 'ii prezisese

vii toarea chemare monahald ~precum ~i feiul in care adunii ~i

~aminii cu multd grijii datele culese inainte de a Ie asteme pe

hartie. Pentru aceastafllrii necesare mai multe ciiliitorii~ deaorece,

dupii cum Sfantu! Arsenie le vestise cu mull inainte de a pleca din

Capadocia, locuitorii Farasei fuseserd j'mpra~t;al; pri« fntreag.a

Grecie. In aceastd prima parte sunt mentionate §i primele aiarilUale Sfi intului dupii adormirea sa in Domnul.

Partea a doua a constitute biografia propriu~zisii a sfiintului,

o fnfi iJigare pe cat a lost cu putin/ii cron%gieli, a faptelor si

minunilor sale pand la sfariitul sdu in Kerkira, aducdndu-se la

luminiiatd: personali tateasa cat .J i lflerarea harului dumnezeesc

in el.

1n a treia parte sunt retatate numeroase mlnuni ale SJa.ntului

a ciiror natura .diferii de cele aratate in partea a doua, care se

Page 8: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 8/63

•14

referii indeosebila puterea de a tamadui si de a imobiliza, pe care

a primit-e de la Hristos.

Calea vietii asuoruluiacestei c ii rl i - Cuviosul Paisie Aghio.ritul

- se. aseamdna eu eele 0 numerost sfinti. precum # eu ceo a

Sfan~Jui Arsenie: ptirin/i evlaviosi, chemare timpurie spre a se

afierosi lui Dumnezeu, cdreia i-a rdspuns cu credinciosie, ascezd

asprd, apoi 0perioadd constdnd in 0 diirtu' din roadele dobiindite

prin luptli asceticd §i altora, in sfdr§it, minuni, intdlnir! cu Sjin/ii,

cu Maica Domnului, cu Hristos Insust. Prin acea tii carte,

Pdrimele Paisie ne ajutii s a ne apropiem de viata Sfiintu/ui Arsenie,

dar, prtn viau: sa sflintd, el ne .ajuta ii mat mult sa ne apropiem

de sfintenia Pdrintelu; Arsenie.

Stilul cdr-Jiieste intru totul deosebit. Un mod de exprimare cald

#firesc la care se adaugii un mare respect fatd de lucrurtle lui

Dumnezeu. Totodatiiest~ eu neputinlii s a nu zambeiti lectunlnd

unele dialoguri pline de un umorduhovnicesc de cea rna; aieasii

calitate.

Liisiim pe cititor sii constate st multe altele, din analiza carora

inte.leg.em cd ne ajliim pe nujin'ile um d maestru in arta de a povesti

ii ale unui poviifUitorduhovnieesc pli» de experientd, care itie s a. ne st imuleze interesul intr-un mod nespus de original .

W.ILily

15 august 1996

Prasnicu; Adormirii Ma.icii Damnului

• iI I

i I

,

, i, ,

II ' I

.,; .

Page 9: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 9/63

,rOJ ~'

lie X 'V

N i l IQ.

, .

- m m .ar - , e .obli

g

. a.f ie . .

fat. . ..d . l . e . .

P ' B r i n . t e - . l , e A rr.

s e . n i e , . atat, pentru numele lui ce mi l-a dat i m p r e u n a c u

sfintele lui binecuv.antiri atunci d.nd eram 10

coHmvitra, cat si mai tirziu, cand, mic £lind, sugeam din

putinelehiicarti, pe care le-a salvat bitranul Prodromes

Cort in .O,gID (a , lu i Hagqini),

Da r ca rt e- a,cea m ai pretioasaa sa pentrumine a fo st insU§l

Prcdromu, care a fost ,ieartea vie a Panntelui Arsenie, deoa-

rece acesta a pistrat tn memoria sa cur,ati toata viala cea sf'antii

a P,an.otelui. B,itranelul acesta a avut marea binecuvantare -

ci l iicautar,e~~iu rm a to ru l al sau in to ate - sacunoasca multe"

deoarece.jn afadi d e cele pe care le vedea, auzea ~im u lte, p e

care le povestea Pariatele in discutiile lor, adicadiferite intam-

p la n d in .viala lui. A§adar merge-am la cas a,l ui P r od romu , care

locuiaaproape de noi, num ai ea sa-w i pavesteasci ceva d esp rePirinteie Arsenic, iar eu, in curiozitatea mea copilareasca, il

intrebam mereu. Fireste, eram mic atunci ~i de aceea s-au

intipant eu mare u~urinla cuvintele lui ininim31. m ea ttagedl

de anmci, care inca nu se impietrise,

Arunci cand , m ai tirziu, a ieonomisit Dumnezeu sii"mi afludin nou, acum ca monah, la Konita, in Sfanta MinastEr,e

Stomiu, inanuI.l958, interesulmeu pentru Pmntele Arsenio

s-a marlt De aeeea treceam iar~i" ea s a aflu r o m multe, pela

bAtIanul Prcdromu care, dec§iera de 90 de ani" era. gata ~i

Page 10: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 10/63

18

neobosit, evlaviosul batranel, ea Mereu sa-mi povesteasca.

A~ fi cunoseut desigur mai multe § o i cu mal multe ama-

nunte, dar atunei nu mi-a treeut prin minte sa adun date pentru

viata lui. De unde sa ~tiu ca Parintele Arsenic '~idupaador-

mirea lui va face semnele (minuni si aparitii) pe care le-au

facut ~i Sflntiil Atunci Parintele, in 1958, era inca in cimitirul

Kerkire! fiindu-i seris numele pe placa monnantului sau. Multi

dintre satenii nostri aveau impresia di moastele Parintelui

Arsenic (Hagi efendi)ar fi intregi, ca ~i cele ale multo! Sfinti

si, din evlavie a-au indrAmit sa-l dezgroape. Dar nici nu era

e ll .put in~a ca sa se adune toti impreuna ca sa se gandeasca la

chestiunea dezgroparii lui, deoarece comuna noastrs, Farasa,

s-a impartit in mai multe partl ale Greciei, dupa proorocia lui.

Parintele spunea inca mai inainte de refugiu: "Cand Yom merge

in Gr,ecia, eomuna noastra se va imp3J1i inmulte parti ale ei;

se va face garman-sorman (talmes-balmes)"; precum deaseme-

nea spunea ~i despre sine: "Eu voi trii aurnai 40 de zileIn

Grecia si voi muri intr-o insula". I'ntr-adevar, asa S-3U ~i

petrecut toate. Iar satul nostru in asa fel s-a imparpt, incat

multerude nici chiar on se cunosc, nici D U ~tiu unul de alml

dsca mai trAie~te sau a murit.

AvfuId deci toate acestea in vedcre, am hota ra t s a merg

singur in Kerkira sl fac dezgroparea ,~ imutarea lui . .Nu stiuinsi ee era mai mare: e vla via s an obrsznicia mea. in tot timpuIelilatoriei r n a luptau ~i gindurile: tn cazul ci i voi gasi moastele

lui intregi, ce sa fae? Deoarece atunci era ,cunepuiinti sa ma

lase kerkireii sa-l iau. De faptul ca-l voi gasi eram sigur,

deoareee in 1945 fratii mei au ga s it marmintul lui ~i mi-au

trimis paman t de Ia el, pe care aruncandu-l pe trupul unui

consatean de-al nostru pecare l-au aflat neputrezit, s-a lacut

lh-ana. (Prodrome mi-a spus s a . facaceasta, precum ~imotivul

pe tru care nu putrezise trnpul consateanului nostru.)

19

A~adar in octombrie 1958 ajung in Kerkira, undeploua mereu.

I reotul cirnitirului mi-a spus sau s a yin alta data, sau a . astept

pin! ce se vor opri ploile, Dar eu J-am spus: "Voi veni maine

la cimitir ~,iPanntele va ajutau•

A douazi dimineata am pornit pe un potop de ploaie, dar

de cum am ajuns fa cimitir acea ploaie putemica a incetat deo-

data ~ia ieeit §,i soarele, Dezgroparea lui s-a filellt pe a vreme

buna, Preotul a facut §i un Tri aghion si, plecflnd ell moastele,

aceaploaie puternica a inceput di n nou, Atunci preotul mi-a

spus: .,Parintele a ficut minune!"

Am ajuns la betel. Am pus moastele pc perina ~i am

deschiscapaeul ca sa le privesc, rugandu-mi in genunchi,

Cand s-a innoptat ,am aprins lumina ea s3 vad siam continuat

sa m a rog, t n t r e 9 § i 10 seara, in timp ee rna rugam in genun-

chi, am auzit 0voce si.lbateca e a imi spune pe un ton amenia-fAtor:nee moaste sunt acestea?' - $1am mai simlit ca 0putere

se napuste~te asupra mea,fara sa vid cineeste, ci numai doua

maini negre ~i salbatice rna strangeau cu putere ca sa rna

sugrume. In clipa aceea, cand rna primejduiam - nu ~tiu cum. .mi-avenit - am strigat cu putere: uSfinte Arsenic, ajuti.-ma'!"

Imediat am simtit 0 aWi putere, ca a unui sportiv, cum apuca

acele doua tnfricosatoare maini ~i le arunca intr-o parte,

eliberandu-mj; Inima-mitnsa imi batea dulce si mi-amcontinuat rugaciunea eu mai multa evlavie fata de Pariatele

Arsenic, iar a doua zi am plecat spre Konita cu moa~ de lui.

Faptul acesta l-am spus atunci numai Ia dona persoane

duhovnicesti , deoareee m-am temut ca nu cumva s! afle mai

multi ~ifemeile, din evlavie t a r a di cemmant, s a inceapa apoiImpleteasca ~ibasme. u mal aveam aici 0lndoiala asupra

aptului c a Parintele Ar enie era sf'ant. Daca va trebui sau nu

va trebui s a f a ca , i~i minuni §i dupa moartea sa, asta nu rn-a

preocupat niciodata deoarece acestea sunt judecanlc lui

Page 11: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 11/63

Dumnezeu ~inualemele, Dumnezeu nu are nevoie de ajutorul

nostru pcntru implinirea faptelor Lui minunate, deoarcce este

Dumnezcu, Vedem incii si in Evanghelie ca Cea plina de har,

N! catoarea de Dumnezeu, nu a pregatit dcloe lumea (dcspre

cole minunate ale lui Dumnezeu - n. t.), ci a facut rabdarc pan!

atunci cWirl a binevoit tnsu~i Hristos s a le vorbeasca mal bine

p in minunile Sale. Daca Plirintele facu e un semn - doua la

dezgroparea lui, ele au fost numai pentru mine, ea a r n a

int!reasea ~i sl-mi alungemarea mea.trsndavie.Ceea ee trebuia sa fac eu era s a scriu toate cc le ~tiam

despre Nrintde Arsenie. in afarl de cele ce le-arn auzit de labatranul Prodromu, fireste, ~ide la pm-inti mei, trebuia sa adundate ~ide la ceilalti farasioti, care erau stabiliti in Konita si

in alte pirj;i ale Greciei, deoarece mai tarziu sa fi ~ivrut cineva

s a adune date DU ar mai fi fost eu putinta, eaci bitrfutii pleca

unul dupa altul la patria no astra cca vesnica. De pHd! in 1958,

csnd am dUB moastele Pfirintelui Arseaie In Konija, am gasit

in viala numai pecei doi Prodromi (Cortinoglu ~iEznepidis)

din vechii farasioti, precumsi patru bAtrfulele evlavioase, care

si acestea s-au invrednicit sa ia binecuvsntare de la moastele

lui.

tn ] 970 am mutat moastele Sflintului Arsenie dela Komta

la nou zidita Sihistrie a Sf'antului loan Teologul care sc alla

la Suroti, langA Salonie. Deoarece Biserica cimitirului nu era

inca zidita, ca s a se aseze moastele in gropnita, au fost puse

sub stanta Masa a Bisericii mari. Cheile de la cufar le avea

stareta Filoteia, intr-un plic iDChis,. cu porunca ca mmeni s a .

nu-I deschida, ci sa mi le dea numai mie, daca le-as fi cerut,

Moastelc au ramas netulburate in cutar tara sa le deranjeze

nimcni. Stareta ~i ecleeiarba credeau ,ca sunt vesminte, In . 1970

u pctrccut cateva fapte deosebite ..Parintele Arsenie s-a

tn t unci su r ri poi unei alteia - precum voi pune in ama~

21

nunt - ~i cand a aflat duhovnicnl, dupacea linistit spiritele

ca s a nu se smintea ca eclclaltc a luat legatura cu mine. J-am

raspuns s a ~eUisam toate lavoia lui Dumnezeu, t a ra s a se maifaca referire la ele. Dcci citcz cxactce s-a petrecut, precum

mi-au seris ~i Insesi, §i precum mi-au marturisit surorile si mai

thziu, cind ne-am intilnit. Mai intai -a. aratat sorei Vasiliki

Stalimeni, in felul urmator prccum rni-a povestit:

"Era a treia zi de Craciun intr-o duminica, pe 27 deeem-

brie 19'70, ~1precum eram adancitl in Liturghie, in timpulberuvicului, vad alaturi de preotul ce sc ruga in fata Sfintei

Mese un alt preot in vesminte albc ca sc roaga ~iface metanii

in dreapta Sfintei Mese. La inceput m-am mirat, ga,nd~nd: ce

se petrece ~i cand a venit al doilca preot?! Privesc din nou si-l

vld in . acelasi lee fiicand metanii continue, dar nemaiputand

rezista s a vad dumnezeiasca vedenie, m-am asezat in strana

ca s a nu cad".(Aeolo, 'exact in dreapta Sfintei Mese, dedesupt era cufarul

cu moastele Parintelui Arsenie).

Aeeleiasi surori Vasiliki, is-a intamplat si altccva, §i scriu

si despre aceasta, asa cum ea iosa~i rni-a spu :

,~A doua oara, in 17 mai 1971, cram la privcghere eu -alte

doui surori ~i cind am inceput sa canHim acatistul Maicii

Domnului, la ultimele doua icoane se auzea 0p almodie eu 0

voce barbateasea in altar. La inccput am incetat sa mai cant,

ca s a r n a incredint'ez mai binc de cele cc sc auzeau, si surorile,crezandca am pierdut randul stihurilor, imi a r a l a r a unde amajuns. Eu U-8,m spus nimic, am dat numai din cap c s am

in;eles, si am continuat p a n a la far~itU.

Celeilalte surori, de care am arnintit, eclesiarhei (Maria

Panteloglu), precum ea in a ia spus, i ...au intimplat urmatoa-rele, nu in vedenie, asa eu i -3 intimplat lui Vasiliki, ci in

omn. Vedeacum iesea rnult fum din manastire, t a r a s a se

Page 12: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 12/63

2

in ltc flacari de foe, $i in timp ce toti erau nelinistiri, aude

spunandu-i-se: "Nu v.iinelinistiti, caci avind pe Arsenieacolo,

nu va lasa sa. ardi manastirea".

(Este adevarat eli in acele zile ucigasul de oameni, din

pizma. a ingramadit afara de manastire lemne ~i surcele -

clevetiri.ca sa faca rau).

In continuare is-au spus ~i urrnatoarele: "D e ee aveji ose-

mintele Parintelui Arsenie in atata negrija?" Maria, cu toate

'ci nu stia nimic, a raspuns: "Cum nu avem grija de ele, devreme ce le avem in altar ~i aprindem ~icandela?"

(lntr-adevar, atunci cufarul in care erau moastele era foarte

simplu),

Aceleiasi Marii is-a ararat si mai tarz-iu,. intr-o noapte, dupa

cc a aflat despre Sfintele Moaste, Nemaifiind altcineva in

Biserica, in vreme ce aprindea candelele, vede in U$8 mare a

Bi ericii un preot, care apoi a disparut dinaintea ochilor ei. Iar

alta. data, cand suferea mul din pricina durerilor marl de

riniehi, a chemat numele Parmtelui Arsenic ~i s-a taeut bine ..

Deci, dupa ce le-arn aflat pe toate acestea,am halarat .sl

adun, cit mai repede,cit mai multe date despre P4rintde

Arsenic ~isa-i seriu viata ..D in 1964 11 insa.rcinasem pe fratele

meu, Luca, din Konija, sa-mi adune ~i el date, ori prin con-

tactul lui personal cu ceilalti consateni ai nostri, ce sunt

imprastiati in alte p!rt1, ori prin ccrespcndenta.ca s a se aflesense.

Printre alti consateni, cele mai multe date le-a trimis

Prcotul Teodor Teodoridis pe careel insu~i le-aadunat in

Moshatu Atenei dela a1tii - deoarece pe cand se aflase in

Farasa cl era prea mio- si le-a trimis lui Luea. I'nsl acest

binccuvantat om pe langa faptul cA.a tacut despre cele mai

m u ltc m in un i, pe care Parintele Arsenie le-o facut in patria

tr fiind in viai!i afirrna nurnai ca citea bolnavilor ~i se

23

faceau bine. Dar ~imuIte date nuerau conforme cu realitatea,

A adaugat chiar ~i0in emnare hulitoarea doi farasioti, Clod

Luea acitit batta.Dului nostru tata cele scrise de Parintele

Teodor, b!tranul a clatinat din cap cand a auzit cateva lucruri

ciudate, i n . mod.fire e s-a mahnit atunci, deoarece Ilcuncsteafoarte bine pe Parintele Arsenie, caci, vreme de 24 de ani

neintrerupt, fiind primar in Farasa, avu e legatura directs cu

el, precum de obicei se intampla la ate, "parintele §i

primarul", dar si pentru faptul dt traiau atunci ub turci. Luca,deoarece l-a vazutpe b a t t a n nemultumit, a socotit de folos s3

scoati numai unele date din cele primite, ~i mile-a trimis,

Pe P'irintele Teodor l-am totaInit ~ieu personal inAigaleo,

preeum ~i pe cativa compatrioji ai mei in 1962, la Moshatu.

Adevarul cste c a i-am vazut pe cei mai mul t i mcmbri ai

asociatiei lor aratand 0mare nepasare f a t a de Parintele Arsenic~i n-am putut sa-mi explic aceasta atunci. De aceea am cerut

in m o d c on eret date de la primul colaborator al Asociatiei, sa-mi

seuna tot ce stie despre pari.ntel,e Arsenie, ~i acela mi-a

raspuns: "Pm-inte Paisie, n-ar trebui si spunem nimic despre

Plrintele Arsenie, ca s a seoatem in evident! pe Paisieal Il-lea,

compatriotul nostru, 'care a fost ~l Mitropolit al Cezareei, caastfel Asociatia noastra s a aiba mai mult prestigiu", Cand amauzit aceasta m-am minunat de modul atat de lumesc de

gandire al acestor oameni.

tn 1971 am mers la Konita ~i am aflat la Luca toate cele

scrise de Plirinteie Teodor ..Luandu-Ic, am trecut prin Atenasi

I-am mtalnit Ia Aigaleo, l-am multumit pentru datele sale, dar

i-am spus si nemulturnirile mete, pcntru eii a trecut sub tacere

minunile Parintelui, Acela a evitat ' a.-mi rispunda ~i, ca 0

eonclu:zle, nii-a dat bibliografia mitropolitului Paisie al II-lea.

Numai atunciam inteles cil Ascciatia farasiotilor de la

Moshato aves al e interese. I-am spus atuaci ace tea Parintelui

Page 13: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 13/63

24

'Ieodor si, mustrandu-lconstiiuja, mi-a fAgaduit d. de dataaceasta va aduna minunile pe care le-a lacut Parintele Arsenie

tn patria noastra ~imi le va trimite. (Dar inca nu mi-a trimis

nimie. So vede ca intSmpmi greutafi de la ceilalti), El in8u~ID

a povestit 0minune, pe care a vazut-o cu ochii lui, cu 0femeie

inddcita" pe care a gizduit-o in casa lui, § , i . care a fost tama-

duita de Hagi efendi (Parintele Arsenic),

inca ~iconducatorul Asociajiei, Avraam Psaropulos, cand

,8 fost ~iacela mustrat de con~tjinta, mi-a mirturisit 0 minunea Parintelui Arsenie, la care a fost martor ocular ~i e1, cu 0

femeie cre$tina oarba, careia, la sfar§itul Sfintei Litarghii, dupa

plecsreacredinciosilor ~i in prezenta dintir,efului Prodromu,

a epitropilor ~i a copiilor ce au ajutat, Parintele Arsenie i-a

citit. to timp ce ii citea Bvanghelia Inaintea Sfintelor Usi,

pentru 0clipa a aparut 0 lumina multicolora, caun curcubeu,

care a acoperit pe Parintele Arsenic ~ipe cea oarba.ce era in

genunchi, in elipa aceea a inceput savada,

Din tot duhul Asociatiei am inteles c a intentionat au tacutcele ale Parintelui Arsenic, ca sa nu Ilmicsoreze pe mitropoli-

tul Paisie al Il-lea care a avut 0 lucrare sociala ~i a actionat

numai cu mintea sa puternica. Parintele Arsenie insa avea

harul lui Dumnezeu prin lucrare dumnezeiasca ~i lucreaza ~i

aeum, iar oamenii nu pot Impiedica glasul lui Dumnezeu,Am plecat apoi mahnit de la Moshato ~i am facut 0

comparatie tutt,e oamenii Asociatiei ~.iceilahi farasioti pe care

i-am intalnit in Salonic, in 1947 ~i care aucoborat de prin

satele Dramei in timpul problemelor cu bulgarii. Se putea

distinge laacestia (din Drama) intreg aeel parfum rasaritean

alevlaviei pastrat inlauntrul marii lor simplitAp. Dintre acestia

loan Kirkalas, Meletie Kelekidis sialtii au oferit date prepoase

in legatura cu viata Parintelui Arsenic, pe care le-a adunat

Lazar Kelekidis ~imi le-a trimis in 1971. tn acelasi an am

25

treeut din nou pe acolo ell scopul sa adun mai multe mmilurH

d pre Parintele Arsenic. Din pac ate aproape toti batrinii

I urisera, iar eei tineri care venisera din parj;He noastre erau

aeum bitr§ni. Dintre acestia m-am in~tiintat c a unuleste ruda

eu Parintele Arsenie: iIcheama Prodromu Artidi sau Anitaliho

iocuieste in Drama ..Am mers in . Drama dar n-am aflat nici

macar pe copiii lor; acestia mai erau in viata, dar era a

impra~tiati.

In satul Hcristi din Drama am intalnitpentru prima data,in 1971; doi blitranei evlaviosi ~iminunati, pe Vasile Karopu-

los ~iMoise Koglanidi (a lui Paglu sau Chuti), care a fost ~iruda ell Pihintele Arsenie si, mai ales, a fost unul din in otitorii

lui incaHitoria tacuta pe jos, cand ne-am refugiat in Grecia,

De Is acestia doi am aflat iidespre ceilalti doi insolitori ai

Parintelui, Unul adormise deja (Sarandis Topuridis), iar

celalalt (Solomon Koskeridis) se afla la Paleohori din Pingheo,

~i ell el am intrat in . legaturilJ. prin corespondenta in 1917l. in

19'72, candam mers din nou in satele Dramei, I-am lotalnit,

~t de la elam aflat despre Anesti Karausoglu, care Iocuieste

in.Petrusa si care mil-a dat multe date valoroase ..De asemenea

am cunoscut in 1971, in Salonic, doi farasioti seriosi.cu evla-

vie ~i frica de Dumnezeu, care mi-au dat destule informajii;

onstantin Koulasi Simeon Karausoglu,De la Plati, de langa Salonic, am mers la Konita eu scopul

I iau carlile Parintelui Arsenic, pe care le avea in pastrare

imitrie, fiul lui Prodromu. Acolo am discutat ieu ucenici

i. Parintelui Arsenic, precum §i ell evlaviosnl Salldtet. Kiriac

eferidis. Din pic ate, din caqile Parintelui s-a pierdut un

a cicol eu prorociile lui, care r n a intere a mai mult, deoarecespunea despre multe, jn aCar,ade dezr,adl1cmaJiiea samlui nostru

, c ria, in general, desp re razboaie si nenorociri, tm'adue

minte ca~de pilda, in 1937. cand ne citea batranid Prodrome,

Page 14: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 14/63

2 ,6

spunea: "tn 1941 mieii de Pasti vor fi negri", Atunci noi toti

care am :auzit,am crezut c a oile vor fata miei negri in anulacela. Cind a inceput razboiul in 19401 ~i in 1 '941, cand am

facntaccl Pasti negruvatunci am inte1es proorocia lui.

Fascicolul acesta l-a avut cineva ca s a , . .I citeasca, darapoi, din

naivitate, 3, inccput sa rupa bucatele din el ~i Ie dadea ca

talisman bolnavilor din Farasa, care-i cereau ell evlavie putin

din hsrtiile lui Hagi efendi, ca sa aiba biaecuvantarea lui.

De asemenea m-am mabnit c a s-a pierdut arhiva tatiUuimeu. Cu siguranta c a ~ fi gasit ~i in ea date referitoare Ia

Phintele Arsenie, dar aceasta nu mi-a pagubit Iucrarea mea,

deoareceeram aprovizlonat deja, le u date din destul, Date

pentru care imi spunea gandul ca, pe cat vor fi rnai multe, se

va arata mai multi lumina, lumina care este adevarul, A m fost

ajutat de toti co sa fae intr-un fel alegerea celor mai bune date

~isa ramana graul eel curat in saculetul datelor biografice, sac

care a ltfe l a r fi rames ~iel inchis in CUIar asemcneacu celalalt

saculel,cu Sfintele Moaste ale parintelui. Prill cernere au sm-it

afaracateve "boabe de mizariche'" adica cele spuse despre

PArmtel,e Arsenie de catre cei ce nu l-au putut intelege pe

SBntul Parinte, sau care au creat eonfnzie in jurul persoanei

lui pacatuind astfel, desi poate nu cu intentie rea.

Marturiile pe care le-am adunat, Ie-am auzit mai ales deal cei simpli, de la oameni evlaviosi, Fireste, scopul meu nu

era s a fac 0 lucrare stiintifica, ci numai s a adun ceva din

bogatia sa duhovnieeasca, ca s a se hraneasca vreun suflet,

Daca a plouat sau a oins in ziua in care s-a naseut, sau daca

turcul cutareera din Ghiah-Ghiali, sau igdi, aceasta nu m-a

interesat, Precum voi spune ~imai jos, am seris viata Parintelui

Arsenie~i mai inainte, in . 1971, el l m ai pUPnc martur i i 'am dat-o

S f in te i M i 'i na s ti ri S t av ro n ik it a; . egumenului Vasile ~i!Pirintelui

Grigorie ca sa mi~o eorecteze.: E1 mi al\!lspus $9 . ramari .aa$3

27

cum este, numai s a adaug cateva explicatii si cum l-am

cunoscut pe Panntele Ar enie.Dupa ce amcompletat viata Parintelui Arsenie eu toate

marturiile si minunile ce le aveam, scriu acum ~iprima parte

a cartii, la care mi-eu corectat nurnai nesf8r~itele mele greseli

ortografice, ca s a nu e searbcasca cnitorii, Deoarece com-

portamentul Parint,elui Arsenic a lost rau interpretat de unii

oameni, care n u a ve au 0. luerare duhovniceasca profunda, voi

explica unele din sfintele lui ciudatenii.Am auzit de Ia un oarecare farasiot destul de tanar

spunand: .Acest Hagi efendi (Parintele Arsenic) a tleut multe

minuni in Varasia (Farasa) pe care le-arn vazut cu ochii mei,

Toti spuneau ctl rugaciunea lui gaurea ~ipiatra; $i crestinii ~iturcii i1 aveau de stant, deoareee le citea ~i-i faeea bine pe

bolnavii lor. Acestjanim (suflet al meu), s-ar putea si'i,fi fost

vreun vrajitor, deoarece dadea ~i mushades (talismane)".

Parintele Arsenic, asa cum voi arata in viaja lui, pe Hinga

alte harisme pe care s-a invrednicit s a le ia de la Dumnezeu,a luat ~i harisma s a dezlege sterpiciunea femeilor. Daca in

toate celelalte cazuri de boala prime a pe femei ~i citindu-lese flceau bine, in problema sterpiciunii trimetea bine-

cuvantarea scrisaintr-o birtie impiturita, pe care ele 0purtau

cu evlavie ca talisman, $i astfel le odihnea g.andul femei lor,Facea asta ca sa nu-l interpreteze faU oameaii, care nu puteau

gandi curat, Talismanul acesta i1 trimetea printr-o oarecare

persoana, rudi san cunoscut al familiei, Alte femei sterpe i~i

trimiteau broboadele lor ca s a le binecuvinteze Parintele

Arsenic, pe care le purtau apoicu evlavie § i dupa un annasteau, De asemeaea unele cereau de la Parintele Arsenic s aIe binecuvinteze 0 sfoaIa cu care sa li se dezlege sterpiciunea,

sau s a . primeasca usurare 'C U bine in na~,terea [or. Parintele le

trimiteaterastupl, adica fitiI sau sfoara ceruits, oele fdlo,s:ea:u

Page 15: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 15/63

28

pentru aprinderea candelelor lor.

Pe toate acestea, de care am spus, nefcricitul de mai sus

Ic considera vrajitorii ~i-l interpreta diu pc tantu! Parinte,

o femeie din Farasa, dintre femeiie tinere din Mosham

mi-a spus: .Este adevarat ea Parintelc Arsenie a facut multe

minuni in Farasa, pe care le-arn vazut cand eram micasi

despre mu~te am auzit de Ia parin~ii mei. Dar sa nu-mi spuneti

cil a fost $1 Stant~ deoarece in Kerkira, la spital, nu lasa sa-iomoare paduchii",

Aceasta B-a intamplat intr-adcvar, dar cand citi' orul va

ajunge Ia acest punctal biografiei sale. va vedea cat este de

nerllleptatit Sfantul Parinte in cazul acesta.

A m euzit de Ia farasiotii tineri spunand: ..Hagi efendi a

fost stant; sa avem bioecuvsntarea lui. in cornuna noas,td nu

era medic, el citea bolnavilor ~ise fiiccau bine. Am vazut

acestea cand eram mici ~ine aduceam aminte bine de ele, Dar

binecuvantatulesa ~ifoarte capricios, deoarece nu asculta nici

de na~"c i da~ca el orice nume voia: sau dadea nume caluga.-'

r es c s au e vre ie sc . N u lasa pe na s s a dea nurnele siantului marecare se sarbatorea.··.

Este adevarat acest lucre, dar faptuJ acesta ascundea inel

multe adevaruri mario Parintelc dadea singur numele care nu

se praznuiau, en scopnl s a taie multele petreceri ~i urprizece e faceau la "onomastice". De accea prefera nume care nu

se sir~~toreau, precum Av ra am , I sa ac , Iosif, Avercllie, Jordan,

etc; $~ in felul acesta s-au taiat chefurile la onomastici, care

aveauca ~an betii cu surprize erioase, deoarece tori aveau

anne la er, In felul acesta farasiotii au fast nevo,iJica fiecare

sa mearga la casa sa dupa Stanta Liturghie, in arbatori, pentru

ca nuaveau onomastici unde a m e arg a, D u pa ce se odihneau

pujin, .cci mai in varsta se adunau la casa Pari.otelui Arsenic

alaturi de chilia lui, care Ie povestee viata sfantuhri zilei,

29

parabola Evangheliei, sau povestiri din Veehiul Testament

despre Avraam, Isaac, Iacob, Iosif, pe care le povestea ca

istorii ~icare in fclul ace ta se intipareau mai bine. Cand vedea

pe unii batrini nelinistindu-se, ori de cate ori povestirea era

lunga - caci voiau s a fumeze - el tnsu~:i se ridica ~i le aduceatabac odrhnindu-i ..~i in felul ace ta aveau dispozitie s a stea~i sa asculte cu atentie, ca § i ci sa Ie povesteasca dupa aceea,

fiecare la casa sa, sau vecinilor lui, in locul basmelor in erile

cand se adunau. BUDUIPar in te a izbutit in felul acesta s a sefoloseasca crestinii de slirbiitori, jar nu a se vatame imba-

tindu-se ~ialtele asemenea Iacand.

Loeuitorii Farasei aveau toate bunatatile lui Dumnezeu,

Iamaerau toti la casele lor ~iaveau multe sarbatori, I n s a simici ~imari purtau anne, deoarece trebuia s a fie gata la fluie-rltura (seronal) sa alerge ~i sa-~i apere comuna de teti (turci

d.zvratiti). Politie nu era in zonaaceea, deoarece nu lc conve-

nea turcilor s a aiba, ca sa umble teti liberi. Acestia erau pu~i

de turcica sa distruga acele sase sate crestine ale Farasei, care

a format 0mica bucata de p a m a n t grecesc in Turcia.jnsa mult

intelep,tul Pirinte Arsenie a aflet ~ipentru acest ra u terapia lui..

tn F arasa s-au oprit onomasticile ~i petrecerile el l surprizele

lor ~iineet - ineet stapinea linistea, dragostea ~iunirea intre

ei. tncl~i zburdAlo icia t ineri lo r s-a folosit canalizandu-se spreIupta impotriva turcilor, Sf'antul Arsenie punea de multe ori

copiilor zburdalnici: nZburdilnicia voastra a se Indrepteimpotriva tetilor, ca sa DU calce in co m un a n oastra ". tntr-

adevar asa S-3 § i petrecut cu tineru, "Cind veneau letii", im i

povestea tatal meu, "alergau ~i multi copii zburdalnici.ca sA

se lupte ~i ei, ca si cum ar merge a se bata cu zapadl,

neputand sa-i opreasca".

Ganditi-v! deci, ce rAu ar fi flcuttur~li (tetii) dacaar fi

venit in Farasa si farasiotii ar fi umblat beti pe Ia onomastici

Page 16: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 16/63

30

luptandu-se intre ei, Cad aeestea erau prilejuri bune pentru

turci ca s a termine cu ei ~i pe Farasa s-o ncci ns te asca . .Pentru

e a turcii singuri niciodata n-ar fi putut manca pe greci, daca

grecii D U s-ar fimancat iatre ei.

Prin urmare, bine a ficut Parintcle ca el insu~i a dat nume

ce nu se sirbltoIeau, ~i ca nu asculta nici de nas. Dar, din:

pacate, nefericitii socoteau drept capriciu pcrsonalaeeasta in te-lepciune a Parintelui. I n afara.de numele batranc~tEce le dadea,care aveau acea adancime duhovniceasca pc care am vazut-o,

ceva aseminator tac,ea.~ila nume le f eme i es ti . Printre alte nume

dadea ~i nume ca: Ierusalima, Ghet imani, etc, prccum si

Alena. Parintele faces aceasta ca grecii care traiau in

depWilr:He Kapadociei sil nu uite capitala maicii lor, Greeia.

De acest felerau capriciile Parintelui Arsenic. precum ~i

altele de acest fel, care erau prefacute, cu scopul de a-si acoperi

virtutile sale; pentru ca Incercase sl prczmte oamenilor

contrariul flecarei virtuti ca sa evite admiratia lor. Va spun cusinceritate Ic a m-aumiscat aceste sfintc capricii ale lui, care

. se vor vedea in viata sa, mai mult decit multele sale minuni

sfinte pecare le-a :Bcutcu purerea lui Durnnezeu, deoareee

prin elc,adica s-o faca pe suparacio ul, sau pe Iacomul, etc,

i~i pastra curat sufletul sau de ochii oamcnilor ~i de laudele

desarte ale lor. Prefers sa ise spunl capricios, supiraciO's,nebun, dar nu stant.. Preeum arata lucrurile, P.irintele era ~ lielunul dintre Par·ntll profund nevoitori (asemeni vechilor capa-

docieni) cu virtuti mario rnsa Arsenic Capadocianul a izbutit

sa-§j acopere virtuple sale cu difcritc .mantale" exterioare ~i

oameniiexteriori nu I-auputut "vedea" ci I-au imerpretet io.

mod gresit, dupa "mantaleleH sale cxterioareccapriciile ~i

preficatoriile. pecare le vedeau la el.

. Parintele m ai purta ~ialte "mantale" aseman!t{)are, pe care

le purta pe dinafara, dar mainile mele duhovnicesti sunt para-

3 .1

lizate din pricina multelor mele pieate ~i,.pentru moment, nu

Ie pot da deoparte; ruga.ti-vi pentru. mine! S a r n a ierte Parmtelepentru asta ~ pentru c a i-a m in O Oa tnumele sau, p e c are mi I -a d at .

Aeesta este adevarul, Dar ~ifapml o a nu l-am imitat in nimic,

$i de~i m-am purtat fata de el ca un copil obraznic, m sa Parin-tele Arseeie eel ilra de rautate ca un urmator al lui Hristos

ce era, s-a ..razbunat" prin drago tea sa. S vede ca i~iadunase

vreme de mult i ani toata drago tea. sa, ca s a mi-o dea toataodata $i sa m a scuture ca sa-mi revin, eu, eel mult tdindav ~i

nesimpt.

Era in ziua Sfantului Teodor, 21 februaric 1971, de satn-

bata mortilor. Pentru prima oarl scriscsem viata sa, dupa. datele

pe care le aveam atunci, ~i 0 reciteamca nu cumva s a se fi

facut vreo gre$,eaUi 1 0 . traducerea din farasiota, asa cum Ie

auzisem de la batrani. Mai erau doua ore p a n a ee soarele avcas a apuna.tn vreme ceciteam m-a cercetat P'arEnteleArsenie

~i, preeum profesorul mangaie pe elevul care a scris bine

l ec ti a, l a fel a precedat ~iel, tn aeelasi timp mi-a lasat in inimlo.dulceati negraita ~i 0' bucurie cereasca, atat de mati m c a teraucu .n'eputinla de suportat, Am ie§it afara dincurtea ehiliei

mele s a ilstrig ca un nebun, deoarece credeam e a if voi afla.(Din fericire, in acel timpn-a venit nici un vizitater, caci ~i

acela s-ar fi speriat ~i nici ell nu i-as fi putut spune pricinaaeelei nebunii dumnezeiesti, ca sa-l linistesc), Uneori strigam

tare: "Pirintele meu, Parintele meu!" Alteori m ai incet:

.D um aezeul m eu, Dumnezeul meu, tine...mi :str§ns inima mea,

panl ce voi vedea ce se va petrece asta searal" Deoarece inima

mea de lutar fi fost cu neputinJa s a sufere acea mare dulceataparadisiaca, daca nu m-ar fi sprijinit Dumnezeu.

Cind s-a innoptat ~i nadcjdile mi s-au spulberat - caci

socoteam ca-I voi regasi - am privitcatre cer, Ceea ce rn-a

facut s a r n a adun in chilie, a fost amintirea zilei fniUlarii

Page 17: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 17/63

32

Domnului. in timp ce vreme de patruzeci de zile Domnul 0

cerceta pe Maica Sasi pe ucenicii Siii,.pentru oclipa, in ziua

inaltarii ei 1 1 va d ea dispare in ceruri inaintea ochilor lor. S idupa ce am intrat in chilie,am simtit dulceata aceea toata

noaptea, Dar aceasta m-a pus pe ganduri. Nu cumva Bunul

Dumnezeu a trimis pe Parintele Arsenie ca prin aceasta

dulceata paradisiaca sa-mi r,asplateasea in aceasta viata, pentru

cele cinei - sase metanii pe care le-arn facut ca monah, - c~ta

vreme - pacatele mele sunt multe ~imari? Nu stiu. De aceea,v.a rog, sa va rugati ca, pentru dragostea lui Hristos sa rna

miluia c a Dumnezeu,Mi s-a aratat ~:i pentru a dona oara bunul Palinte, cu

diferentl,ca era noaptea, Is.priveghere, Era pe 29 martie 1'971,

la pomenireacuviosilor mucenici Varahisie §i 1 0 . 0 3 1 " in ajunul

Duminicii Floriilor, in timp ce ziceam rugaciunea asezat, 1 8

miezul noptii - n-am simpt daca m-a luat somnul sau eram

treaz - am vamt un eamp nes:mr~it de grau gata de seceris ~i

multi lueratori ce secerau cu buna voie, tara sa-i supraveghezenimeni, Alaturi era un mormant mare care se intindea de la

uncapat panAl lacelalalt al campului aceluia, De asemenea,

in cealaIta parte a campuIui,era .0 eladire, unde sta:~eauni~te

telefonisti si un ofiterera cu ei §i-i supravcghea. Ofiterul iesea

din cand in candafara. ~i faeea observatii celoree no secerauzicandu-le:

~De ce nu secerati, cand ~titi d. va va pU\t i Hristos?

In ace! ogor mare am avut ~ieu 0bUc ati ca m i ca de secerat,

precum ~i in cladirea Transmisiunilor aveam un mic birou

unde imi desfasuram munca mea de raspundere. De aceea

seceram putin ~i apoi alergam la birou s a transmit semnalele

ee seadunasera ..Cand am mers la birou am aflat pe ofilerul

acela ~ezand ~itransmitand el semnalele mele, Lucrul acesta

rn-a pu in . incurca.tura, pentru ca.nu indrazneam nici sa-i spun

33

s a se ridiee ~i s a continui eu, nici nu gaseam lucru cuviincios

sa plee §i sa-l las pe el sa se oboseasca pentru treburile mele.

De aceea am hotara.t s a stau in picioare cu respect p a n a ce vatermina, dupa care sa plec iara~i sa secer, Lucrul aeesta s-a

repetat de mai multe ori. Odata iar,a~i, pe cand alergam la

birou, am vazut pe acel ofiter stand afarasi tadind observatii

celor ce nu secerau, spunandu-le aceleasi cuvinte:

- De ce nu secerati, cand ~titic a v a. va plati Hristos?Deoarece m-am temut s a nu r n a certe ~ipe mine, i-am spus

cu frica:

- Iertati-ma, am numai 0jurnatate de plWnan si nu pot lucra

mai mult.

El mi-a raspuns:

- Stiu ca ai jumatate de plaman, dar ceea ce ml face sate

iubesc mai mult este faptul ca nu primesti mandate (postale),

Eu te urmaresc ~i la Posta,

Apoi ofiterul acela r n a ia intr-o ma~ina ciudata, care alergacu 0 viteza fulgeratoare pe deasupra pamantului, fara s a aibaniei roti, nici aripi, Cum stateam asa in picioare, aproape unul

de altul, in masina, rn-a intrebat de unde sunt ~i cum r n anumesc. Fiind ofiter, am considerat etl e bine sa-i SpUD datele

mele de mirean, ~i am raspuns:

- Mi numesc Arsenic ~i m-am nascut in Farasa Kapa-dokiei. -

S i acela mi-a spus:- Si eu sunt din Farasa, din neamul Taparilor,

Dupacare rn-a intrebat din nou:

- Pe Hagi efendi il cunosti?

~Cum sa nu-l cunosc? i-am raspuns. $ ,i de cum i-am spus

cuvintele acestea, ofiterul si-a schimbat inIati~area sa si, inain-

tea mea a aparut Parintele Arsenievcare rn-a imbrati~at ~i rn-a

sarutat,

Page 18: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 18/63

34

Dar n-am apucat bine s a r n a bucur de el, cand a strigat eu

voce tare:_ Statie, static! Si masina aceca -a april. Iar Parintele

Arsenie mi-a spus:_ Tu vei cobori aid. Eu voicobori la Tcsalonic, deoarece

locuiesc aeolo in apropiere.

p a : r t e 4 « _

vta~ s f A n t u b d A r s e n . f e

( H J l 8 f t I e n d 1 )

Page 19: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 19/63

37

~IVIATA SFANTULUI ARSENIE

(_HAGIEFENDI)

uviosuI Parinte Arsenic s-a nascut in jurul anului

1~.40 in F ar asa sa u Var,asia in ~atul K~lahori, ~n~ld in c ele s as e s ate c re stin e ale tinutului Fara eE d ID

Kapadocbia. Parintii lui erau bogati in virtuti ~imijlocii A n

bunuri materiale. 'Iatal lui a fost dascal ( invAtAtor)~isc numca

Elefterie (sau Hagieleftene, de la faptul eA s-a inchinat la fin-

tele Locuri), Numele lui era Anitalihos sau Artidis (porecla).

M am a lui se numea Varvara din neamul frantuzului, eu porecla

Tapari. Ei au avut doi copii, Vlasie si Teodor (Sf'antul Arsenic),

care au r amas orfani din fr ag ed a v ar stA , caci parintii lor au

murit, mai intai tatal siapoi m am a lor. Pc orfani i-a ingrijit

sora mamei lor, care locuia in Farasa.

intr-o zi Vlasie a indemnat ipc micul Teodor ~j au mersla ogorul parintHor lor, care era aproape de torcntul Evcasi.

Trecand torentul, curentul d ie ,apa I-a luat pe Tcodor ,~ i Vlasie

I-a rugat pe Sfantul Gheorghe, al carui paraclisera acolo

aproape.1n timp ce Vlasie plangea $i ruga p Sfantul sa-l ajute

- caci i[mustra si constiinta tiinddi din pricina lu i se primej-

duia fratele sau - deodata vedcalaturi de el pe Teodor, care,

bucuros, ii povesteste cumcincva calare, ca un calugar, l-a

rapit din torent, l-a pus pe calul Au~i l-a seo afara. De atunei

inainte Teodor spunea cl §i el va deveni calugar. Dumnezeu

Page 20: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 20/63

38

a iconomisit in felul aeesta ca de mic el sa se indrepte in

directia cea buna. Yntamplarea aceasta a.influentat inca §i pe

Vlasie care ~j el s-a daruit, in felul lui. lui Durnnezeu,

slavoslovindu-L ca dascal de muzica bizantina ajungand in

cdc din urma la Constantinopol.

Pe Teodor, dupa ce a mai crescut putin matu~a sa I-a trimis

din Farasa la Nigdi, ca sa invete carte. Acolo locuia §i sora

tatalui sau, care era invalatoare §i care avea sa-l pov!tuiasca.

Cand si-a terminat studiile laNigdi, matusa lui, invatAtoarea,vazandu-l foarte inteligent, s-a ingrijit ca, impreuna cu rudele

ce se aflau la Smirna, sa-l: ajute sa-$i continue acolo studii mar

inalte. .

La Farasa, cand venea in vacanta, Teodor adunacopiii in

casa lui parinteasca si-i invata carte dincele cc stia el, purtan-

du-se cu asprirne ca nu cumva aceia s a prindii indrazneaIa.Copiii erau foarte salbateci, deoarece vedeau dascal numai

acolo unde era serniluna turceasca, (Adica foarte :rar - D. ed.

gr.). Venind Teodor in vacante s a se odihneasca, el se odihnea

invatand slove pe eopii.

Odata insa, cand a venit in Farasa, din pacate n-a ramas

aproape deloc, ei numai putine zilc, deoarece matusa lui voia

sa-Ilina in sat ~i sa-l insoare. l-a tacut cbiar ~icunostiinta taraca sa stie el.

1ntr-o zi matu~a sa Ii spune:

- I-amspus lui Vasiliki, mea luiAbarogli, c a vreau s a ne-o facemnodi, dar n-a vrut. Ci mi-a spus: "Este bun Teodor, invatat,

de farnilie buna, dar el este calugar, Sa iau un calugar?" Cand

Teodor a auzit aceasta, s-a mahnit muU pentru cele facute de

matu~a lui, si i-areprosat: HBine,.m a t u ~ a , chiar ~i eei strainiau inteles ca voi deveni calugar, ~i tu n-ai prieeput asta?"

aceea Teodor nu pierdu vrernea si a doua zi pleca la

mirna La Smirna, in afara de limba greacaa Jnvatat armeana

Page 21: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 21/63

41

si turca, precum si putina franccza.

Cand ~i-a terrninat studiile a venit din nul

luat ramas bun de la matusa sa, prccurn : ; ; i d I

din Nigdi, si apoi a plecat Ia Cezarcca. Ave

a intrat in Sfanta Manastire a F lavianilor (

(Miimistire situataiangii ordseiul Flaviana, la J

Cezareea, unde incepu viata monahalii Sfdntul

de a se face schimbul de populatie aces t orasel ra

spiritual al Asiei Mid unde trdia 0 importantd cOI",u,"'.II.elena - n. ed. gr.) a Sfantului Inaintemergator, un

votul monahal numindu-se Arsenic. Din pac ate

bucurat mult de liniste deoarece in vremea aceca

marturulor lui Kortincglu - mitropolitul Paisic al II-I

inca. traia ~i avea mare nevoie de dascali, la hirotonit di

si l-a trimis la Farasa, ca sa-i invete carte pe copiii pir it i

acolo.

Asadar, diaconul Arsenie vine in local sa u natal ~i incIucrarea sa cu d.vna. dumnezeiasca, ca sa alunge intuneri ul

ne~tiintei de carte. Pricina acestui intuneric erau turcii, deoar -

ce acele 6 sate crestine ale Farasei, care ccnstituiau 0 mic

bucata de pama:nt grecesccei le vedeau eu ochi cal. De acee

si-a continuat lucrarea sa eu mare discernamant, cu toate cl

era t a n a r . A pregatit 0 sala pentru scoala, iar in loc de banci,au intins pc jos piei de capra sau de oaie cu lana lor, de p

care copiii iagenunchiati urmareau lectiile. Yntr-accst chip

inte1ept n-a iritat pe turci, chiar daca se intarnpla sa-i vada a

pe copii, caci credeau ca aceia se roaga. De cele mai mult

ori Parintele ii aduna pe copii la Biserieuta Maicii Domnului

(Ia Kanti) cc era sus, intr-o pestera, ~ m pe care 0 avca ca p

scoala ascunsa, (invaliitura fiind interzisa copiilor crestini

timpul suipdnirii strdine, acestia alergau eara la his ri I

mdndstiri ca sa invete s a scrie si s a citeasca In chula o U

Page 22: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 22/63

42

pantilor - n. ed. gr.).

Tipicul acesta I-a urmat si mai tarziu adic! sa se pazeasca

de turci, cu toate ca s-a dat 0 oarecarc libcrtate crestinilor, de-

oarecc atunci turcii au fost presati de Ru ia ortodoxa, Dar la

Farasa era aproape intotdcauna acecasi fric~\ deoarec era

aruncata in adaacurile Kapadociei,

Cam p a u a la a130-lea an al varstei ale a invatat ea diacon.

Apoi a fost hirotonit preot in Cezareea, dandu-i-se titlul de

arhimandrit si binecuvantarea de a fiduhovnic, Din Cezareea,

dupa hirotonia sa, a mers mai intai sa e inchine la Sfintele

L oc ur i, d up a c ar e s-a inters In . Farasa De atunci f ar as io ti i i -a u s pu s

Hagi efendi. Activitatea sa duhovniccasca a inceput s a semareasca si sa se intinda. Era nevoie sa faca coleetesi in satele

apropiate, precum ~i in orasele mai mdepartatc. fn a . scopul

lui principal era ca prin aceste colecte a intre in Iegaturacucrestinii greci, care traiau amestecati in sate impreuna cu

turcii, ~i sa-i intareasca in acei ani grei.

Ccea ce a ajutat mai mult ~ia intm-it pe crestinii infrico~ati

sa raman a statornici in credinta lor n-au fest numai cuvintele

lui lntaritcare, ci ~i lucrarile minunate, pe care le vedeau ca

Ie face Parintele Arsenie, dcoarece avea din belsug harul dum-

nezeiesc ~itamaduia sufletele ~itrupurile oamenilor indurerati.

Cand vedeau uncle ea acestea crestinii deveneau mai credin-ciosi, deoarece vedeau putereacea mare a credintei noastre,

Turcii, care si ei le vedeau, nu se faceau crestini, dar iacetau

oarecum sa mai muste pe crestini, Este adevib'at c.aParintele,

pe un d e trecea si-i aduceau bolnavi ca s a le citeasca, niciodatanu cerceta daca bolnavul este crestin sau turc, ci de ce boala

ufera, ca s a afle rugaciunca potrivita, Atunci, cand ell harul

lui Dumnezeu tamaduia pe vreun bolnav, facea pe turci s ainJclcaga marea valoare a Ortodoxiei noastre ~j sa 0respecte.

Odata, pe cand strabatea satele il~preUna ell cantarctul sau,

ctIu'r;:4>

p 2 2o: lctIc ; : :ctI

(I)

~v

§~

e r : : l«I

£ ~~ ct Ic, -. . . . . . .Q) . . . ." B

Q)

la>0

c : , ) . -U

t)(.I

• s;;, ~

~0.(.I

'0

C, _

i.L .

Page 23: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 23/63

45

Prodrome, a trecut ~i prin sand Sinasos. Turcii satului I-au

impiedicatpe Parintelc saintre in [egaturacu crestinii. Parin-

tele Arsenic n-a vorbit deloc, ci a spus numai atit lui Prodro-

mu: "Hai s a plecam sive! vedea pe turci cum alearga s a neajunga.'~ Dupa 0jumatate de ora. de mers de Ia sat, Hagi efendi

a ingenunchiat ~i ridicsndu-si maini le spre cer incepu sa semage. S i desi era vreme buna intr-o dipa s-au adunat nodi

~i a inceput 0 ploaie-potop eu un vant puternic, iar satul

Sinasos se cutremuraeu totul, Turcii indata si-au inleles

greseala lor si au trimis doi vestitori caHiTi ea s a - r u ajunga ..Iarcind i-au ajuns au cazut la picioarcle lui Hag. cfendi ~i i-au

cerut iertare in numele intregului sat Atunei Parintele Paisie

i-a iertat si s-a intors in Sinasos, A lnsemnat satnl eu semnul

Sfintei Crud in cele patru piirp ale orizontului si Indata au

incetat toate ~ w s-a fi·cut vreme buna

Ostenindu-se mult cuaceasta mare ascultarc a sa, de a

invafa pe copiii sfintele slove, ilcand ciUitorii scurte ~ilungi,

lara sa se lipseasca nici de indatoriUe preotiei ~iale calugaricl,

se simtea totusi odihnitcaad vedea · c a ceilalti erau odihniti ~ m

ajutati, E l avea mubii dragoste faja de Dumnezeu si fala de

chipul SAu, de om. ~i nu fati de sine, deoarece atunci cand

vedea multi durere ~i constrsngere turceasca, dragostea n .

scotea afari d e sinesi af3 .f ,ad in sa tu l

s a u~i imbfiltj~a ~i satele

din imprejurimi.

Deoarece Parintele avea 0, mare sensibilitate ortodoxa •.

simpea foarte profund responsabilitatea fatA,de turma sa ~i

priveghea cum s a 0 paz'cascii si de lupii imbd,ca~i in piei de

oaie, de protestanti, care faceaupropaganda in Rasirit prin

invalatorii lor pe care iirimeteau s a falca.prozcluism, De aceeaParintele a fost nevoit s a ia treiajutoare Ia ~coaJja.pe cei mai

invatali am satului, ca dascali, neprimind pe nimeni dinafara.

Daca la inceput aveau frica mal mari e fat! de turd ~i scoala 0

Page 24: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 24/63

46

aveau ca 0 scoala ascunsa, mai tj,rziu frica de protestanti a

devenit mai mare, deoarece ei voiau ' ~ intineze credinta

ortodoxa a copiilor.

Odata au trimis pe un dascal protestant care,abi.a ajuns in

Farasa,a intrebat de casa protestantului Koup i-care era

platit sa faca prozelitism - ca sa-~i descarcc lucrurile sale si

s a ramana lael. Cand Parintele a aflat dcsprc d cal a mers

indata si, intilnindu-l. i-a zis: "Sa pled rcpcdo, asa cum esti

eu lucrurile tale, inainte de a Ie descarca, pcntru ca in Farasanu vrem un alt protestant. Ne ajunge eel pe care it avem si pe

turcul ce e aid de multi ani". Dupa ace a ta Parintele a spus

~i in Biserica: "Cine va spune:«Buna ziua», lui Koupsi, sa

stie ca nu va putrezi". Aceasta era singura olutic ca s a izolezeviespea, pe Koupsi, careaduna mcreu, mai ale' po tineri, ca

sa verse in sufletele lor fragede otrava raUicirii lu i i- i intarata

s a judeee pe Hagi efendi cl alungl pe inv~wttor~, ca. s a lasepecopii :tad. carte. Nemaivorbind nirncni cu Koupsi , accsta a

fest nevoit sa-~ipriceapa ratacirea sa. A mer deci la Parintele

Arsenie, i-a cerut iertare '~i a revcnit in turrna a ~iacesta.

Astfel a stricat viesparul protestantilor.

Mai mare "rau au facut protestanjii in poporul ortodox al

Rasaritului decat turcii, deoarcce tu .cii marturiseau ca sunt

turci ~icrestinii ortodocsi se lndepartau de ei, in timp ceprotestantii se prezentau ell Evanghelia ~i atrageau pe cei

simpli in ratacirea lor, distrugand suflete. Parintele invata pe

copH In felul epocii aceleia, folosind ~i 0 asceza potrivita

pentru copii, ca s a le mareasca barbatia, dar, in paralel s a lesmereasca patimile lor. De multe ori era nevoit chiar s a alunge

de Ia scoala pe unii copii, care erau foarte marl si zburdalnici,

care pu.rtau anne ~inu faceau aseultare. De aceea era nevoit

a nu primeasca nici fete Ia scoala, spunand: .Fetele a invejelovele gospodariei".

47

Din pacate, Atana ie Lebidis, necunoscand toate acestea,

ilnedreptateste -pe Parintele Arsenie prin cele ce scrie, ci Ii

alunga pe dascali, etc. in manuscrisul sau "Oespre civilizatia

si dezvoltarca intelectuala a capadocienilor", la pagina 4.08,

el spune urmatoarele;

"Pdrinteie Arsenie ieromonahul, care inca trdieste, se

nevoia mull pentru patria .a, deoarece cutreiera diferite locuri

#fiicea Biserica loe de sin axe {aduniiri}, 0 1 - ; de elite ort voia

el; invdta copiii satului, darpe

unii adeseaifalunga ca uncapricios ~i supariieios ce era .$ ; IHI-i fiisa in pace pe

inviitiitorii dinafarii. dar era religios in toatii de iivdr~iy,ea",

Oeci pe toate acestea, pe care Parintele le-a trait,cumpa-

tatea Ortodoxiei, evlavia si ,treligiozitatea in toata dcsavar-

sirea", el le transmitea si ucenicilor lui. Copiilor Ie vorbca ~i

d es pr e r ug ac iu ne a m i ntii. D oa m ne , I is us c H r is to as e, m i lu ic stc -m a "

sau: "in numele lu i Hristos ~i al Ma ic ii D o mnu lu i" : iar cand

vreodata greseau sau pateau ceva, i-a invalat sa spuna: .,Amgresit, Dumnezeul meu!" Lespunea s a taie bucatclc din coarde

de"vie, sa le insire pe 0 al a ~i sa faca un ~irag (ca 0mctanic),

pe care s a numere rugaciunile sau metaniilc respective. pc care

le avea fiecare drept canon. S i astfel curate si mintea copiilorcu rugaciunea netnceesta, Mai tirziu au inceput s a mcarga ~i

cei mai in varsta Ia casa Parintelui A T enic, unde ii fatuia §iascultau catehezele lui Cand se adunau batraneii la oa a Parin-

telui iarna, prima lui grija era sa aprinda carninul !? i apoi, cum

s-a spus si rnai sus, le povestea din parabola vangheliei sau

din viata Sfantului zilei sau din Vechiul Testarne 1. Dupa

aceasta batranii mergeau la cascle lor sau la casele vecinilor,

undo sc adunau ~i le povesteau cele auzite copiilor lor in lac

de basme.si astfel toti se foloseau duhovniceste.

A tradus multe pericope din Evanghelie in dialectul

farasiot, ca sa poata inlelege Evanghelia ~i farasiotii. in Bise-

Page 25: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 25/63

48

dca citea mai intii Evanghelia in greceste, apoi in dialectul

farasiot si apoi in turceste.

Toti farasiotii, chiar si cei d in s ate le invccinate. 11 aveau

la mare evlavie pc Hagi efendi, in afara de caliva betivi ~i

trantori, deoarece el nu voia sa vada pe eel anatos c a s t a r a r asa Iucreze, Caci in Farasa pe langa faptul c~ purtau arme,

ave au vin din belsug si se creau problcme serioase, de la

certuri pana la capete sparte, care trebuiau doftoricite, jnsa in

Farasa si in imprejurul ei nu exista medic, ci numai insu~i

Parintele Arsenic, care era mvatator ~i doctor al ufletelor si

al trupurilor, Fireste di nu le dadea retete medicalc bolnavilor,

ci le citea 0 rugaciune pomvita ~ise faceau bine. Cei ce aveau

vreun bolnav si nu-l puteau transporta la chilia a fie ca era

foarte gray, fie datorita distaatei mari, trimiteau la Hagi efendi

ceva din imbrscamintea bolnavului ca s a ocitcasca, pe careParintele citindu-o le-o trimitea inapoi. Bolnavul 0 purta eu

evlavie si credinta ~i se tamadu~a. De multe ori, ca s a leodihneasca gandul, le trimitea rugaciunea sensa pe 0 hartie,

pe care 0 purtau impaturitii ca pe un talisman.

Deoarece cazurile de boala erau multe si uneori in

Molitfelnic nu gasea rugaciunea potrivi~a a luat si psalmi din

Psaltire folosindu-i ~i pe ei, De obicei Evanghelia 0 citea

numai incazuri foarte grave, precum la orbi, muti, paraliticisi demonizati. Cand vedea pe cineva bolnav trupestc, care era

in acelasi timp si bolnav duhovniceste, nu-l tamaduia indata,

ci tncet-tncet, Iispunea sa vina ~isa revina piaa ce il vindeca~iduhovniceste, ~idupa aceea 11facea bine ~i trupeste in mod

minunat, 1 8 ultima rugaciune. Bani nu primea niciodata, nici

macaI nu-i Iua in mana. Obisnuia sa spuna: "Cr,edinta noastra

nue vinde".

De pilda, odatii au adus oturcoaica taniirii, abia casiitorita,

din a r t u Tahirudelor, ]egata cu lanturi L a Hagi efendi ea sa-i

49

citcasca. Fiindca in acea zi era inchis, rudele acelui suflet

chinuit au rugat pe epitropi samijioceasea ca sa-i primeascadeoarecc, desi 0 aveau Iegata, n-o mai puteau stapani, Parintele

i-a primit ~i a ticut emn 8-0 dezlege. Cum au dezlegat-o,

indracita s-a repezit 1 8 Parintele Arsenie, l-a prins de un pieior

~i I-a muscat, Cum tinea Evanghclia ca a - i citeasca, n-adcschis-o ci numaia lovit-o usor de trei eli pe cap ~idiavolula fugit lndata din femeie, care a inccput dupa aceea s a p H in ga

sis asirute cuevlavie piciorul eel muscat al P'arintelui. De

asemenea si tatal ei a cazut siel la picioarclc lui ~i~l ruga sa

prirneasca tot chesul (punga) lui si spunea:

- 1-ai pe toti! Ai ta i sa fie, pentru ea mi-ai mantuit copilul,

Parintele l-a ridicat ~i i-a spus:

- Tine-ti banii tai! Credinta noastra nu c vinde.

Nici daruri nu primea, Odata, unui turc ce i-a adus doua

animale incarcate cu bahtis (daruri) pentru ca femeia lui cea

stearpa dobandise doi copii cu talismanul ce iIa trimis Hagi

efendi, i-a ficut 0 a sp r a ob se rv a ti e cu u rma t oa re le euv in te ra b l- ai

sataci in satul tau? Ce mi le aduci pe aces tea aici? Ca sa-tispun aferim (bravo)? Eu nu adun daruri",

in Bisericaerau 0 firida in care unii Bisan de buna voie

bani pentru araei, iar saracii singuri mergeau si luau cat ~veau

nevoie, Se temeau a . ia mai mult, ca. s a nu-i pedepseascaDumnezeu. Prescurile Bisericii le trimitea pe ascuns, noaptea,

la familiile nefericite prin cantaretu! Prodromu. La cei lenesi

nu dadea niciodata.

Yntr-o zi a m e rs u n le ne s ~ibetiv laPi rint ele Arsen ie ~ii -a ce ru t

prescuri. Parintele, care era inchilia sa, Ii d a 0 turta de orez

si-i spune:

- Eu din astea mananc.

Lenesul n-a primit-o, ci insista sa-i dea prescura, Atunci

Parintele ii spunecu asprirne:

Page 26: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 26/63

50

- Nu ti-e rusinc tic, voinie sanato§' de 45 de ani, sa stai

toati ziua ~isa cugeti cele diavolesti, s a te Imbeti ~i sa cer-sesti?

Apoi a : spus cantaretului Prodromu:

- Mergi la Biserica, ia 3 - 4 prescuri idu-te la rau, Daca

va veni acolo Ienesul, s a ile dai,A spus ~i lenesului spre a-i sili a puna in miscare masina

sa intepeni ta:

- Mergi Ia diu ca sa le iei de acolo, si s a prinzi si peste, caeste din belsug.

Din p ac a te lenesul s-a ingrcuiat sa mearga, Darceea ce a

fast mai diu e c.a umbla prin sat si spunea: .Acest Hagi efendi

este foarte zgarcit, Fiindca el nu m a n a n e a prescuri, Ie lasa sa

sc mucegaiasca, dupa care il trimite pe Prodromu ~i le arunca

eu sacii in rau, in loc s a le imparta."Fireste, Parintele se bucura cand n cleveteau pe nedrept

Asta mult l-a ajutat, deoarece ~i el insusi inccrcase s a faca de

multe ori intentional uncle fapte, ca sa evite laudele oamenilor,

Cu toate ca facea si din acestea, oamenii lntregii eparhii,

crestini ~i chiar turci, it considcrau s,tant.

D. Loucopulos in: "Cultul popular al farasiotilor", la

pagina 54, spune urmatoarele, prccum povesteste Elisabeta

Koscheridu:,~m avut in satul nostru un tc inar care a de ve n it i n vi il ii to r ,

apoi preot ... fiicea intotdeauna privegheri # rugdciuni ...

Postea mereu ....era om sfant ~i rugiiciunea Iuiputea strdbate

# prin piatrd. Dacd se imbolndvea cineva, stdtea aldturi de

el ~iflicea metanii ~i rugdciunt cdtre Dumnezeu ... Numele lui

este Hag; efendi".

in limp ce fata de altii era iubitor, fali de sine Parinteleera foarte aspru si, din multa sa dragoste, facea el metanii ~i

po tiri peotru altii, ce nu puteau. Ca duhovnic de obicei nu

51

dadea canoane oarnenilor, ci numai incerca sa-i aduca in

simtirea pacatului, d u p a care e m in~i~i din filotimie cereau s a

fad nevointa sau rnilostenii au altfel de fapte bune care-i

indemna sprc pocainta. Cand vcdca vreun copil lndracit sau

paralitic ~iintclcgca c a p arin tii lu i crau de vina, atunci dadea

canon parin~Uor ' 11fie cu grija, dupa cc mai intii le t amAduia

copilul, Odata au adu un copil paralitic la Hagi efendi, care

mat inti] a citit copilului, Dupa cc s-a facut binc a . dat canon

parintilor copilului, deoarecc prin harisma pc car a avea a

descoperitca aceiaau fost vinovati ca fiul lor S-c ni cut

paralitic.

De asemenea, , a U a . d a t a au adus un indracit din Sinaso Ia

Pariatele Arsenie. Parintele, lndata cc l-a privit, a spus parin-

filor lui sa-l dezlege imediat, Aceia insa e temeau sa-l dczlcge,

Parintele le-a spus din nou:

._.Dezlegati-l repede.

Atunci rudele copilului chinuit au spus:

- S a avem binecuvantarea ta, Hagi efendi, dar tanaru) e ·te

nebun ~i ne va face rau. Noi toti ne-am lnfricosat cand l-am

legat cu lamuri.

Acela insa le-a repetat:

- Dezlegati-l si nu vii temeti!

Dezlegandu-l, diavolul a fugit indata ~i copilul facandu-scbine s-a apropiat de Parintele Arsenic ~i s-a asezat alaturi de

el ca un rniel curnintc, Dupa aceea Parintelea datcanon si

acestor parinli sa posteasca 40 de zile, asa cum se posteste in

post, deoarece a descoperit c a desi au fost pricina nasterii

copilului indradt, I-au lasat flamand intentionat sa slabeasca,

ca in felul acesta sa-l poata stapani, chinuind astfel pc nedrcpt

faptura cea nevinovata,

Pe bolnavi ii aducea de obicei in casa sa, care era gata a .cadi. Alaturi avea ~.~0 alta chilie, de 0 persoana, care nu ave

Page 27: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 27/63

-----_-

52

dusumea de scandura, ci paman t . lntr~un colt al €hihei avea

doua toale impaturite pe care Ie de paturea cand voia sa se

cdihneasca putin, intinzand unul pe paman! ~i celalalt peste

sine. (Cum dormeasi cat dormea pentru dragostea lui Hristos,

Dumnezeu 0 stie, Care i1 va si rasplatt), in par ea de rasarit a

chiliei sale avea un iconostas cu destule icoanc unde ardea

necontenit 0candela. Jos in fata iconostasului avea 0pielc pe

care ingenunchea cand se ruga. sau cand citea, Avea si un alt

raft cu carti; Noul si Vechiul Testament, Vietile fintilor ~idiferite cart i patristice, precum si minunile Maicii Domnului,

pe care 0 avea la mare evlavie.

Co toate c a chilia lui se afla in rnij locul lumii, a reusi t s atraiasca si afara de -lume. La asta, precum ~i la ispravile lui

dumnezeiesti, mult I-au ajutat cele doua zile in care dimaDca

inchis in chilia sa si se ruga, zile care au rodit arunci mai mult

duhovniceste, deoarece au sfintit si lucrarea celorlalte zile ~i

ne hranesc incontinuare ~i pe noi cu roadele dumnezeiesti ale

Parintelui, r n afara de alte nevointe duhovnicesti avea ca tipic

ca miercurea $i vinerea s a stea inchis in chil ia sa, nevoindu-se si

rugandu-se. Aceste doua zile ilt ineau inlauntrul pragului

chiliei lui. Cand se intampla sa vina vreun bolnav de departe,

care nu stia tipicul sau § o i batea in u$l, Parintele deschidea,

dar nu vorbea. Prin semne afla suferinta bolnavului, Ii aflarugaciunea potrivita, 0 citea si se facea bine, Alteori bateau,

dar nu deschidea, Negresit se afla in contemplatie duhovni-

ceases. Precum arata Iucrurile, in aceste zile in care statea

inchis nu atragea numai el dumnezeiestile puteri ceresti cand

se ruga, ci ~i peel 11atrageau puterile mgere$ti spre ceruri.

Farasiotii nu-l deranjau in aceste doua zile, ci bolnavii

trcceau numai pe langa chilia lui $1 luau pamant de sub pragul

usii lui" cu care ungandu-si partea trupnlui lor ce suferea se

f c - u bine. 0 fcmcie din Farasa care si-a pus pamant de sub

53

pragul usi ilui Hagi efendi pe mana sa anchilozata si s- a

vindecat a spus urmatoarclc: "tn tara noastra, nu stiam ce

inseamna medic, ci alergam la Hagi efendi. in Grecia am aflat

doctori , dar dad! vom pune bastinasilor des pre ei, H se va

parea lucru ciudat",

Chilia lui Hagi efendi aduna toata durerea oamcnilor

indurerati.

Cand era in chilie Parintcle obisnuia sa aiba pe spate un

sac rupt. Multi farasioti Ii puncau sa-l arunce, deoareceveneausi oameni oficiali ca . a - I vada, dar Parintele nu-i

asculta, ci le spunea: ••Nu pot scoatc sacul acosta, deoarece 11

am ca amintire de la m a m a mea". Se vcdc ca Parintele

ascundea vreo taina astfel, Peate e ruga . ,in sac ~i cenu~a'"

deoarece jos, sub iconostasul lui era de obicei cenusa impras-

tiata, pe care unii 0 vedeau pe ascuns, cum a fast ~i dint~retul

sau manat de 0 curiozitate buna, tn felul accsta, Parintele

Arsenie, ea un cersetor bun,cu sacul in spate ~i eu rndinile

intinse spre Dumnezeu era iDtotdeauna plin de binecuvantarile

lui Dumnezeu si i~i hranea copiii sai. De altfel chilia sa era

ordonata deoarece 0 avea ~i ca biscricuta, Ramasi tele din

cadelnita sa le punea in camin ca sa arda, si i~i punea alta

tamaie. Unii turci bolnavi, care se con iderau pe ci ncvrednici

s a ceara de la Hagi efendi s a . Ie citeasca, ccreau din cenusacadelni tei ce 0 arunca incamin, pc care 0 puneau in apa si

bandu-o se faceau bine.

Dupa toate minunileacestea pc care oamenii vedeau ca

le face Parintele Arsenie cu harul lui Dumnezeu, era firesc sa

fie cinstit ca un sfant, precum si era. ~i totu itoate acesteal-au

adus pe Parintele intr-o situatie dificmi siHndu-l sa. intre intr-o

alta nevointa, mai mare, ca sa - ia cundA sfinjenia sa ~isa fugade Iaudele oamenilor, Peate ca a nu se vatame de mandrie,

sau ca nu cumva laudele oamenilor sa-iraspUiteasca nevointele

Page 28: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 28/63

54

ale in aceasta viala desarta, Singura olutie era sa fad. din

cand in cand ~i pe "nebunul pentru Hri to' U~~sa apara, prin

ciudateniile prefacute, contrar acelora ce lc fic·ea. Ca sa nu i

se spuna bland Facea pe maniosul, Ca sa nu ise spuna postitor,

facea pe lacomul, precum si altele multe asernanatoare ..Cand

cineva li spunea "Tn esti Sfant", Parin tele iiraspundea:

"Neamul tau nu e ncam bun". Cand acela auzea aceasta, ca-i

cleveteste neamul in felul acesta direct, nu-i convenea ~i alta

data nu mai spunea di Parintele Arsenie este sfant, ci eA:ar fi

stant daca ar avea 0' comportare mai buna. De multe ori, cand

voia s a faca pe suparatul nu reusea bine, deoarece zambea pe

sub sprancenele sale coborate, Incer,ca s . a convinga sj cu

cuvintc pe ceilalti cit este om pacatos si cu multe patimi,

spunand: "lata, asa sunteum r n a vedeti, Ce, credeti di sunt

stant?"

I n special f a t a de femei parea mai aspru ~i mai capricios,

deoarece acestea il aveau la mai multa evlavie ~iseintreceau

ca nebunele care s8-1 Ingrijeasca prima si sa-i aduca de

mancare. Cand vreo femeie ii aducea mane are, odata li zicea

,cu asprime ca este pu~ina~i n-o primeste, ahAdata, to t asa, ii

spunea ca nu e bine pregatira si 0alunga. Sarmanel femei si-

au facut parereaca Hagi efendieste foarte capricios, dar ~i

foarte Slant.Odaia, o femeie i-a trimis msncare intr-un sufertas. Parin-

tete cum 8 vazut pc copilul care aadus-o, 1-8 tntrebat:

- Ce-i asta?

- Mancare, a raspuns copilul, Mi-a dat mama s a v a aduc.Parintele a faeut pe suparatul ~i a SpUS copilului:

- Cc sa-mi ajunga un suferras? Mie, ca sa rn a satur, nu-miajung nici saptc ufertase ca acesta,

'and i-a adu din nou rnancare intr-un vas mare, Hagi

.fcndi lridlcnt capaeal.chipurile s a vada daca e b ine pregatita,

55

a strambat din nas si a spus copilului:- UfJ Mancarea asta 5-0 lei si a 0 rnananci eu mama-tal

Astfel mult smeritul Parinte folo ca nebunia, ca sa-si aco-

pere sfintenia sa,~iastfel si-a asigurat linistea ca sa-si continue

nevointa sa calugareasca, pc care nimcni nu 0' poate inlelege

eu usurinta.

Hrana obisnuita a Parintelui crau turtclc de orz, pe care le

cocea singur pe 0 tabla. Dcaccca si unii farasioti ii spuneau

arpatzi, care in turca inseanma orzar. Cocca astfel de turte in

fiecare luna, si cand voia s a manancc lc inmuia, Cateodatafierbea ouba (un fel de iarba), macris, ceapa salbatica si din

cand in cand, arpacas, Gusta § i din toate cclclaltc alimente, ~i

un anumit fel de maneare de dulce n-o rnanca timp de un an,

uneori peste, alteori produse din laptc. Came, in mod firesc

nu manca. Cand insa se intampla sa se gascasca la vreo rna 8

nu vorbea, ci manoa putin, ell discernamant - cand era

dezlegare - ca . sa nu mahneasca ~isa nu nclinistcasca gazdcle.

Farasiotii in aeeste cazuri prcgatcau intotdcauna altccva,

deoarece ~tia~ ea dupa aceea se va nevoi in chilic, ncband apa

pentru imbucaturHe de carne ce le-a rnancat din dragoste,

Nevointa sacea cu discernamant era totdcauna din drago te

fata de ceilalti ~i de smerenie fa~a de sine. Totusi, pc cat a

incercat Parintele s a se ascunda, nu i-a fost usor s-o faca,

deoarece oamenii l-au avut ani de zilc alaturi de ci. i n toateposturile, si in fiecare miercuri, vincri si luni, care este

inebi:nata ingerilor, nu bea nici macar apa p a n a la apusul

soarelui.

Tipicul slujbelor luie:ra urmatorul: La toatc marile sarba-

tori facea pnvegheri de toata noaptca; pc care le incepea la

apusul soarelui si le sfarsea la d. dritul lui. De obicei Ie facea

in Bisericuta Maicii Domnului au : mntului loan GUr8 de

Aur, numai cu cantarelul Prodrornu. Afara numai daca

Page 29: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 29/63

- --- - -- -

- --- -- . =~ - ;---------~~~-= - - - -- .. --~-- - - - -~-- --

56

mtalneau pe drum vreun om care suferea de eeva putea merge

Si acela, II luau cu ei la priveghere deto'atl noaptea ~i tl

vindeea de cum ajungeau 1a bisericuta, ca s a lavosloveasca

~iel, Odata, cand a mers Parintelecu cantarle~lla Sffintui loan

Gura de Aur, au intalnit 0 femeie muta pe care au luat-o cu

ei Impreuna eu cei ce 0 insojeau, si abia ajunsi la bisericuta

i-a citit Evanghelia si muta a inceput indata li . vorbeasca si

s a slaveasca toti pe Dumnezeu. fn celelalte zile pravila se laces

de obicei in chilie sau in Biserica Cuviosilor muceniciV:arasihie si Iona, 0 incepea la ora 9 ~i0 termina la ora 3

dimineaja, dupa care se odihneau 2 - 3 ore. De multe on in

zilele de fand mergea ~i la uncle bisericute mai apropiate si

slujea, dupa ce se odihnea putin. Vecemiile le facea de obicei

in Biserica Sfintilor mucenici ..

Odata mergand la vecernie, in timp ce a descuiat usa

Bisericii, vede 0 Femeie, a carei fala stralucea, ca iese din

Biserica ~i dispare de dinaintea sa si a celor ce erau Impreuna

ell el (Unul dintre aceia era si Solomon Koskeridis). Hagi

efendi a spus ca era Maica Domnului.

La privegherile de toata noaptea ce le faceala bisericutele

indepartate, niciodata nu lua vreun animal, oricar de departe

ar fi fost, ci mergea totdeauoa pe jos ~ipe toam durata prive-

gher ii s ta te a in p ic io ar e, D e m u lte o ri 1 1r ug a c an ta re fu l sa stea$~el putin pe magarul ce illuau cand mergeau la bisericutele

indepartate, dar Parintele nu primea niciodata, pcntru c a aveatipic ca in toata viata lui sa nu stea pe animal, oricat de lungaar fi fost distants. Caci si la Ierusalim, unde a fost de 5 ori amers die fiecare data. cinci zile pe jos pana. 1 3 Mersina, ca sa

ia aporul, Sensibilitatea mare a Parintelui nu suferea s ab ea e a animalele si s a se odihneasca pe sine..Nu ajungea

c: mer ea:pe jos, ci obisnuia a mearga si descul], Cand se

uprnph de oameui, incalta pentru putin indilJarHe sale, iar

Page 30: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 30/63

. - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - ~ - = - - _ - . : : - : - - - - -- - - -

S9

cand se departa, le scotea ~i le baga in traista ..

Odata, p e ,e an d e aU U occ a la Ierusalirn mergand pe jos de

la Adana. a fast gazduit in casa unci femei din Farasa, Hagi-

Cristina. Piciosrele lu i Hagi efendi se umflasera din pricina

calatoriei lungi ~i a mersului dcscul], ~inu mai incapeau in

incaltanle lui. Des i era ata t de obosit de dureroasa sa dilatorie,nu s-a odihnit in pat, ci pe dusumca, caci, dupa ,t'c a plecat,

au aflat cearceafurile curateprecum te-a pus" dar bojite cu

ma in H c lu i, A facut asta, cs s a so bucure femcia ,e a s-a odihnit,

dar in acelasi timp sa-siascunda ~incvointa sa. in a oameniicare aveau evlavie si dub de nevomta, il intelegeau de cele

mai multe o n pe Parintele Arsenic,

Alta data, dupa ce a facut 0. caUi~orielunga pcntru 0colceta

impreuna cucintareJul sau ~iis-au umflat picioarclc, Pro-

dromu l-a rugat sa stea sicl putin pe magaru§ul ee-l avcau cu

ei; dar a fost cu neputinll sa-l convinga ~i i-a spus lui Pro-

dromu: "Tu s a sezi pe el ~i s a nu te nelinistesti pentru mine.

Dumnezeu a dat animalcle ca s a odihneasca pe cameni. Nu

teaita la mine, eu sunt calug,ar. Hristos a facut toate dlatoriilepe jos, si numai odataa seznt pe animal. la Florii, fiindca

atunci trebuia, Eu, care sunt mai rau ~i decat magarnl, cum

s a sed peel?"

Inima smerita a Parintelui Arsenie s-a umphrt de dragostefa.ti. de Dumnezeu ~i fa~a de oameni, si prea plinul dragostei

sale se varsa si peste animale, pe care le iubea ~ipe ele maimult ca pe sine, preferand s a . oboseasca el ~i nu ele, Desi

Parintele er a alat de sensibil chiar fala d ie animale, totnsi

incerca s a . faca pe severul f a t a . de femei, ca s a nu-l adore, intin " ce IW , . ntri - "': -ace .. -'- aa se- s'bila cac' altaies] .-.mp aun c l~l r_n_a lnlm s. _D_l __ , 11a le!11re

n-a aflat. Astfela izbutit s a ddeasca. in ceilalti parlerea

potrivnica dl este aspru, supadkios, capricios. M,crita sa. axat

!ilWalte doua din capriciile sale harrsm atice. .

Page 31: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 31/63

60

Intr-o zi, 0 femeie l-a vizut pe Parintele Arsenic in timp

ceacesta i~i cocea turtele sale de orz pe tabla. Femeii is-a

mcut mila de el si a insistat sa continue ea sa le coaca. Dar

Parintelei-a spus:

- Du-te acum, ~i luna viitoare, cand lmi vor trebui, sa vii

si-ti dan laina,. ca sa le fad acasa la tine,

Dec i , dupa 0 luna, femeia a mers la chilia Parintelui ca sa

ia faina, Parintele a luat saculetul si-i spuse eu asprime femeii:

- Numara ~i tu pumnii de fainape care Ji-i voi da, ca sanu avcm dupa accea istorii. Si incepe: unu, doi, trei,' etc, Catipumni de laina ai luat, atatea turte sa-mi aduci, Ia seama bine

s a nu-mi furi din faina.

Sarrnana femeie a luat faina ~i a plecat infrico~ata, r a r a sastie planurile Parintelui. Dupa ce le-a copt, le-a adus 1a

Parintele, care indata ce a vazut-o i-a spus:

- Nu cumva mi-ai furat din mina?

- Nu, a raspuns aceea,

Dupa ce le-a numarat si a aflat numarul turtelor corect ii

spu.ne:

- Ce mi-ai facut?Si cu lipsa, si arse mi l e- ai . a dus , Mai

bine mi Ie coceam singur,

Altadata, 0 femeie l-a vazut pe Parintele Arsenieca duce

apa cu bardaca ~i l-a rugat s-o lase sa-i care ea a p a . atat cat iitrebuia. Parintele, <;as a seape si de aceasta, care insista mult,ii spuse:

- Eu vreau un om care sa-micare mereu, p a n a va apune

oarele, Tu pop aceasta? -

Aceea i-a raspuns:

- Sa am parte de binecuvantarea ta, dar nu pot atatea are,

p ntru c a am casa ~icopii mici,

- Du-te la copiii tai, i-a pus Parintele, ca sa nu pJanga,'.1 I ru e rost.

~---------.- -

61

Dar 0 vecina a acelei femei auzind acestea i~asa copi-lasul ee-l avea la 0 al~. femeie ~i alerga eu bucurie s a careapa Parintelui Arsenic. Parintele, neputand s a a faca s a plecein alt chip, Ii dadu bardacelc spunandu-i:

- S a cari apa mereu si s-o vcrsi afara in curte, pe pietre.

Femeia, dupa ce a Iacut catcva drumuri au napadit-o

gandurile ~i a mers la Parintele spunsndu-i:

- Parinte, sa am parte de binecuvantarca ta dar vad ca m a

obosesc in zadar. Am lasat pe preaiubitul meu fiu pe mainistraine ca s a te ajut, dar tumi-ai spus s a arunc ap a pe pietre.

Atunci Parintele iispuse:

- Mie imi trebuie api ca s a lnmoi accste pictre, Daca nu

poti cara, du-te acasa si ia-ticopilul ce l-ai lasat in maini

stearne, deoarece nu e bine sa planga, sarmanul.

Prodromu, care s-a intiimpbt sa urmareasca toata cena

aceasta, a spus Parintelui:

- Parinte, sa am binecuvantareata, lasa fcmcilc a-Iislujeasca, mai ales ca se bucura pentru lucrul aecsta.

Dar Parintele i-a raspuns:

- Asculta, Prodrome, daca a~ fi vrut s a rnA.slujcasea

femeile, m-as fi facut preot de mir si mi-ar fi slujit prcoteasa.

Calugarul pe care-l slujesc femeile, nu este calugar, •

Astfel Sfantul Parinte, eu inteligentele lui ncbunii a alungatpe femeile care voiau sa-l slujea ea din evlavic.

De multe ori, cand vedea pe unii oamcni ca-l cinstesc dupa

fiecare minune ee facea, le spunea eu asprirne: .Ei, ce credeti?

C a sunt Siant? Si eu sunt un om pacatos ~imai rau dec a t voi.Nu r n a vedeti eum r n a supar? Dad. vcdeti ca se fac minuni,

Hristos Ie face. Eu numai intind msinilc i-L rog.'

Multi care se intamplau 5a-l vada pe Parmte~e Arsenie cum

i~i iniHta mainile sale ~i-L ruga pe Dumnezeu, strigand in

rugaciune: ,.Dumnezeul meul", puneau: "Ai fi spus ca ise

Page 32: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 32/63

_"======--=. --:.-- •

--. -

62

rupea inima in eeasul acela ~i ca-L prindea pe Hristos de

picioare si nu-L lasa,.daea nu-i Implinea cererea sa".

Parintele Arsenic ineerea mereu s a c ascunda, dar harul

lui Dumaezeu, care locuia in el, mereu iltrada, chiar si

departe.

Patriarbul scaunului ecumenic i1 avea la evlavie pe Hagi

efendi ~ide multe ori ii scria s a se roage pentru scaunul patri-

. arhal, iar Parintele Arsenie lua pe Prodromu si faceau prive-

gh eri de toa ta noaptea, precum am spu , 1aMaica Domnuluisi la Sfantul loan Gura d e A Uf.

..Odata, la pomenirea Sfantului Haralambie - spunea

Prodromu - am mers la bisericuta Maicii Domnulni s a facernpriveghere de toata noaptea .. Cand am ajuns la laude, a iesit

~i Hagi efendi din altar, ca sAcantam tmprcuna. Cantand la

aceiasi strana, vad deodata un batran eu parol alb la cealalta

strana, care era garbov si se sprijinea in toiagul sau, ~i amineeput s a tremur de evlavie. Parintele Arsenic vazandu-ma ea

tremur, rn-a intrebat:- Ti-e frig? '

l-am spus ."nu" ~i i-am ad.tat pe blitranul ell parul alb ee

era decealalta parte. Hagi efendi nu s-a tulburat deloc ~i i-a

vorbit in turceste:

@Veniti sa cantam impreuna!Batranul fnsa a- a raspuns,ci numai ne-a mcut scmn sa

continuant noi singuri. Deoareee eu nu mai eram atent la carte,

ci priveam pe furis la Bltranul ecela ~i mintea mea era la el,

aeeasta a prieinuit 0 intrerupere ~ieel cu parul alb a fost nevoit

s a pIece. Plecand, l-am vazut disparand in micul vas cu

aghiazma, care s-a impra~tiat in Biserica, Parintele Arsenie a

pu el. acel Blttan en parul alb a fost Sfantul Haralambie.

Am terminat ~iSfanta Liturghie, dupa care am mers in sat

si am povestit Intamplarea. Atunci multi farasioti au alergat

63

la Biserica in urma minunii Sfantului".

Dupa intamplarea aceasta Hagi efendi s-a inchis in chilia

sa 40 de zile spunand e a nu are dispozitie buna, Unii sateni

credeau cii este bolnav, iar alJii spuneau cl s-ar fi infrieosat

de intamplarea aceasta,

tn repctate randuri i-au facut propuneri de episcop, dar tot-

deanna refuza pretextand ea. nu trebuie sa se faca, caci este

manics. Celor care l-au injeles caeste bland, le spunea: "Nu

rna fac, pentru ea rn a tern de mandrie, Cu ca t muntii sunt maiinalti, eu atat aduna mai mult zgomot", $,i patriarhul Ierusali-

mului a vrut sa-l faca episeopsi a pus pe fratele Parintelui,

pe Vlasie, sa-l roage sa primeasca, dar Parintele Arsenic n-a

primit, A preferat saeullui sar~e pe spate, ee ascundea impa-ratia lui Dumnezeu, care se sala~luja inlauntrul sutletului sau

smerit, in locul sacosului arhieresccelui de mult pre], Dar

fiindca nu voia s a mahneasca pe patriarh, a primit s a fie numitexarh al Sfantului Mormdnt, ca sa ajute pe inehinatori si pe

exarhul tinumlui sau, I~ica sa nu rnahncasca pe mitropolitul .

Cezareii., care ilprctuia si-l iubea mult.

Vedeti, virtutea nu ' e poate ascunde, oricat arvrea cineva,

precum nici soarele nu se astupa. eu sita deoarece prin giiurile

ei vor treee destule raze. La fel s-a petrecut ~ieu Siant1!l P a -

rinte. Oricat s-ar fi ascuns, insa multe din virtutile sale s-auvadit oamenilor. Multe sunt indiciile referitoare la viaja sa

sraota_, cat ~i la multele sale minuni, care arata sfinjcnia a.

Multi batrani farasioti au adormit, dar traiesc inca destui din

cei tineri, care ~i ei au fast martori ocnlari la rnulte fapte .•ce

SIC vor arata la sFar$itul cartii,

Ornul eel binecuvantat al lui Dumnezcu Hagi efendi, pe

l a n g a alte harisme a avut ~iharisma prorociei. A fost instiintatde Dumnczcu en multi ani inainte cavor pleca in Grecia ~i Le

spunea farasiotilor a nu sc avante in chcltuieli, sa faca

Page 33: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 33/63

64

cconomii pentru drum.

Cu un an inainte de expatrierea lor a rners 0 femeie la P a -rintele Arsenie ~i i-a spus;

- S a am binecuvantarea ta Hagi efendi, a m auzit c a anulacesta ne vor ridica,

Dar Parintele Arsenie i-a spus:

- Linisteste-te § i ia-ti inca treburile tale, deoarcce vom mai

sta un an.

Cand a' trecutanul acela, a ajun ~i vestea cea dureroasa,ca s a se pregateasca. repede pentru drum. Fireste, scoaterea din

case a fost foarte amara, dar bunul Parinte $i asta a indulcit-o,

spunandu-Ie c a se iatorc iarasi la rnaica Grecia. Totii farasiotiiau inceput imediat prcgatirile lor, precum §i Parintele pe ale

lui. A botezat mai intai pe copiii nebotczati, precum § i pe un

copil al primarului, cand s-au lntamplat urmatoarele. Parinpi

copilului voiau sa-i dea numele bunicuiui, Hristu. insaParintele Arsenie n-a fest de acord, deoarcce voia si el Sa-I

dea numele lui, si a spus parinlilor:

- Voi bine vreti sa lasali urmas eu numele bunicului, Dar

eu oare nu vreau s a las un calugar eu numele men?

Se intoarce spre Da§i i si-i spune:

- Arsenie sa-i spuil

Copilul acesta intr-adevar de mie a voit s a se faca calugar,precum S-3~ifacut, Ori bmecuvsntarea lui a lucrat, ori a vazut

asta eu harisma mai Inainte vederii. Amandoua aeestea arata

pe omul eel sfilnt

Deci, dupa botezul copiilorco saptamana a sapat ~i a

ascuns Sfintele vase, ea sii nu se intineze de turci, unele

inlauntrul Bisericii Cuviosilor mueenici Varasihiesi Iona, iar

altelc n cimitir, Era fireste ell neputinta de a le loa eu ei,

dcoaree pe animale erau pusi copiii ditc doi mtr-o lada, sau

ifoarte batranisi alimentele cu lucrurile de prima nevoie

65

pentru 0 calatorie lunga.

Ca un puin.te mubitor -a ingrijit sa-~i aranjeze eopiii, pre-

cum si copiii s-au ingrijit sa-l odihncas ca putin, fie ,i trupeste,

in acea dureroasa plecare a lor. De aceeaau pregatit un animal

cumiate, ca sa D U se oboseasca, dar cu nici un chip'n-a primit,

Atunci sfatul batranilor a fest nevoit sa numeasca trei flacai

tari ~ievlaviosi 'care sil-1 in_sotcase~:Moise Koglanidi, Solo-

mon Koskeridi ~iSarandi Toburidi desi Parintele Arsenie nu

avea nevoie de aparare omeneascs, dcoarece el insusi era unflAciiu duhovnieesc care impaJ1ea.putcri dumnezeiesti, precum

se va arata si 1n continuarea cal§:toriei sale.

Plecarea a avut lac la 14 august 1924, deoarece turcii au

venit mai devreme ~j i-au seas din case, Adormirea Maicii

Domnului au praznuit ..o in primul sat unde s-au oprit, la

Abghiavoudes (Ghiah-Ghiali). P,anntele Arsenic ca un pa tor

bu n urmarea indeaproape turma sa cea fuganta. Cu toatc c!

se facea un sehimb, turcii erau ca intotdeauna asemenea unor

viespi rele,

•De la Ahghiavoudes Parintele s-a iators iara~i 1a Farasa,

60 de kilo .etri a mers pe jos (30 plus 30), ca s a scoata SfintcleMoaste ale Sf'antuiui loan Gura de Aur de la Sfiinta Masa a

Bisericii Sfintilor Varasahie ~iIona, pe care le uitase; fara s a

ia pe cineva dintre Insotitorii ai, ca sAnu-i oboseasca, dupacare s-a inters la o turma sa ee..l a~tepta cu neliniste, La Ahghia-

vudes stapfinirea turceasca i-a dat un jandann ea sa-l pazea ea

~isA-Ipredea viu la Nigdw.Mergand de la Enehil spre Ulagats,

au intalnit un ture calare, foarte salbatec.carc-i spuse jandar-

mului:

- Ce-l mail tii pe asta (se referea ]aPmntele Arsenie) ~i

nu-l arunci undeva, ca s a termini?Unul din ceitrei flacii s-a infrico~at ea nu cumva sl1-ifaca

vreun rau P,arintelui, §, i i-a spus ca a . le puna turcilor ,eaeste

Page 34: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 34/63

persoana oficiala ~i sa fie eu luare aminte, Dar Parintele i-a

raspuns: "Se spun astfel de lueruri? Haide, inaintati!",· ~i si-au

continuat drumulJor .. Turcul n-a apucat sa faca nici 20 de

metri, povesteste Moise Koglanidis, ci a cazut jos de pe calul

lui. Caad jandarmul a vazut asta, i-a spus Parintelui Arsenie.

- Sen sin Aziz! (Ttl esti Sfantl)

Dinclipa aceea jandarrnul se purta cu mare evlavie. Dupa

aceea Hagi efendi a spus tinerilor: Joea nu-l blestemasern, si

cazu de pe cal".La Nigdi nu-l asteptau numai farasiotii, ci ~imulp locuitori

bolnaviai ora~lui. 'ca sa-itemaduiasca, auzind catrece pe

acolo, Printre altiiera ~i0 femeie indracita,. fiica unui bogit~,

ce avea un diavol infrico~at Parintele viz and c a alearga multidin curiozitate tn urma acestui sutlet chinuit, care faeea ne-

oranduieli, i-a alungat pe top ~i a spus tatalui ei s a 0aduca a

doua zi. intr-adevar, a adus-o. $i dupa ce Parintele i-a citit

Evanghelia, diavolul a fugit imediat ~i s-a Bcut bine, Tatal

fetei, din recunostinja, si-a seas punga ~i ruga pe Parintele

Arsenie sa.o primeasca, dar n-a primit sub nici un chip..Aeela

insiinsista, crezand ci se va lndraci din nou fiica lui daca DU

va lua banii, Vazind deci insistenta sa, Parintele Arsenie versa

banii pe prunant ~i spuse: "Daca vrei ca fiica ta sa nu pa~easca

nimic aWi data, lmparte-i eu mainile tale la saraci." Atunci

acela a impartit el singurcu bucurie banii sal.

Oricine poate vedea ca desi se aflau in acea p a r a ire ome-

neasca, pe drumul suferintei, Parintele Arsenie continua totusi

:safie unit cu Dumnezeu, revarsand mereu harul dumnezeiesc

,if3.cand ~i pecei din jurul lui s a simta siguranta dumne-

zeia ca. .

Farasiotii, vazand pe Parintele Arsenic ca dupa 0calatorie

chinuitoare pc jos de cinci zile, voieste sa-~i continue tipicul

sau cu ioate ea era de 83 de ani, l-an pus cu ila tntr-o carufA,

67

ca s a a ib a b inecuvan ta re a l ui impreuna e u e i, H a gi e fe nd i n -a incetat

sa-i mangaie ~iin. continuare, deoarece trebuia sa-i pregatessca

S 3 . primeasca in mod lini~tit atat de partirea intre ei, cat ~i

propria luiplecare spre eealalta viata. Le-a adus aminte de

toate cele ce Ie spunea In patti a lor: "Cand vom merge in

Grecia, satul nostru se va impra~tia in multe parti ale ei si va

deveni garman-torman (talmes - balmc )". De asemenea le

spunea: "Cand vom merge in Grecia cu 0'1trai numai 40 de

zile ~i voi mud intr-o insula",Chipul sau sfant raspaDdea mereu har ~imangaiere ~iin

corabie ..Fata sa stralucea de sclipirea a cctica ce semana cu

culoarea gutuii coapte, S~.aimaterializat din pricina nevoinjelor

duhovnicesti mai presus de fire ce le-a facut pent.ru dragostea

lui Hristos, precum ~i din pricina multor osteneli facute din

dragoste pentru turma sa, pe Care a pastorit ..o 55 de ani ca un

bun pastor. Ceea ce a obosit mai mult intO'ti acesti ani pe

Parintele Arsenie, neobositul si bunul lucrator in Via lui

Ijristos n-a fostatat munca, cat paza in veghe a viei, dcoarcce

Farasaera intr-un loc foarte iadepartat, iar in jurul ei erau

fiarele s~nbatice (tetii), care se napusteau mercu a rupa gardul~i s a intre ca sa 0, distruga, Bunul Dumaezeu, viizand toata

aceasta agonie mare, a dezradacinat vitele si le-a luat impreuna

cu Vierul; vitele sa le resadeasca in via Sa cca mare din Grecia,

iar pe Vier sa-l ia alaturi de BI, a se odihneasca,

in eorabie, fiecare familie intr-adevir constituia 0 legatura

de coarde de vie si Parintele eel iubitor se ingnjea de ele cu

multasa dragoste, Fiindca vedca pe unii di tateau tlamanzi,

nemancand din mancarea ce le-o taeeau - deoarece nuera de

post, ci :tacuta cu untura ~ le spunea: u cautati acum post,

ci mancati ce se aft! in cazan, C and v.a Yeti aranja, atunei sa

reincepeti din nou posturilc voastre". A co. iel din saculejul

sau 0 turta de orz si incepand s a rnanance, le-a spus: "Nu v a

Page 35: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 35/63

o X

uitati la mine, caci eu sunt cslugar".

Dupl. multe peripetii corabia a ajuns latarm, ~a Sfiintul

Iheorghe din Pireu, ~iacolo unde au pa$it pe pamant ~eces~.

au praznuit bucurosi. Acea mare zi era inaltarea Sfintei Cruel,

14 septembrie 1924. Au r amas trei saptamani in azil. ta SfintulGheorghe, dupa care au plecat in continuare Ia Kerkira, unde

s-au instalat provizoriu incastrul (cetatea) Kerkirei.

Acolo m s a H s gi e fe nd i s -a i mbol ni vi t §i f ar a si ot ii mu l t s -au

nelinistit de aceasta. F r o - a voia lui I-au dus la spitalul civil, casa nu se mai ,chinuiasca~i el In. castro. Pirintele 0-;3voit s a . sedesparta de ei in nici un chip si-i ruga eu lacrimi: "Lasafi-masa m or langa voi!" Aceia insa din dragoste nu l-au ascultat,

deoarece credeau di-§,i va reveni in spitalcu ingrijir 'ea ce ise

va da ~i~a ilvo r avca in con tinuare a l lUur ide ei , cu toate ca le-aspus de muite ori de mai tnainte: .,tn Grecia voitrai numai

40 de zile",Apropiindu-se zilele, trebuia fireste sa plece la cer si sa-i

ajute de acoio mai mult, f imndca avea indrlzn.eala la Dumne-

zeu, A trait doua saptamani in castrul Kerkirei ~i a slujit de

doua ori acolo Dumnezeeasca Liturghie, in Sf'anta Biserica a

Siantului Gheorghe. A mai trait inca 0 saptamina in spital

u nd e fa ra sio ti i 1 1 v iz ita u nelinistiti,

intr-o zi cand Prodromu I-a vizitst din nou, i-a cerut

hainele ca s a ile spele, Parintele a spus:

_Ce sa Ie spelilNu maine, ci pcimaine voi intra in p a m a n t .Prodromu n-a inteles si-i spune din nou:

_ Da-mi-le sa le spa!, mai ales e a acum esti bolnav ~i

ba:tran._ Fiindca sunt ba.tran, nu mai sunt ciilugar? A raspuns

Parintele. .Era un adevarat eMugar.

tn ziua aceia Prodromu a vazu r un padu chc cs. umbla pe

69

el ~i l-a prius cam in ascun , deoarece erau $i altii, Hagi efendi

a strigat taretc.Nu-l omori, iracul de ell" Si l-a luat indata

din mana lui, l-a bagat in hainelc sale ,ii-a spus: "Lasa-l ~i

pe el sli manance pulioa carne, fiindca acum a atlat prilejul

sa se apropie de mine. Ce? Numai viermii a-mi mAilancetottrupul?"

A aruncat apoi 0 privire tuturor vizita oriIor si le-a spus:

.,Sufletul, de suflet sa va ingrijiji mai mult inu de trup, care

va merge in pamant si-l vor minea viermii",Aceasta a fost ultima sa predica eu eel mai adanc sens al

vietH.

Cand ceilalti au plecat § i a ramas numai Prodrornu, Parin-

tele i-a spus: uVmo s a ne luam ramas bun, Prodrome, pentru

ca poimaine plec spre cealalta viata. Ieri la amiaza a venit

Maica Domnului si mi-a spus aceasta. $i m-a dus ~i in iantul

Munte ~i am vazut manastirde, pecare mult am dorit sA.le vad,

dar nu m-am invrednicjt. Ce sa-Ii povestesc, Prodrome? Ce

multe manastiri are Sfantul Munte! Ce biserici mari! Ce

maretie!"

Apoi dupa aceasta ii spuse: "Sa nu tc mahne§ti ca fcmeia

ta va. muri dumiaiea, dupa 8 zile. S i femeia lui Stefan Kara-murtidis, Almalia, va muri §i ea dupa 13 zile",

Intr-adevar asa -a §i facut.

Candau treeut sicele doua zile ale lui §i a venit "poi-

maine", in care zicea ca pleaca, adevaratul rob alhii Dum-

nezeu, Parintele Arsenie, dupa ce mai intai s-a impart~it a

plecat la viata cea adev!rata ali.tud de Hristos, In clipa aceean-a fost nici un farasiot alaturi de el. N u voia sa fie cineva

langa el; ca s a nu-l distraga din nesecata lui rugaciune.

Acesta a fost Parintele Arsenic!

Singur, mic, numai cu ocrotirca lui Dumnezeu!

Singur, mare, daruit numai lui Dumnezeu § Ii chipului Siu!

Page 36: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 36/63

Page 37: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 37/63

72

",",C})£) ul.P·an.iau.tre~ut de 1 ~ adormirea 1 .ui, ~inim;ni nu

l://~ 'indraznea, din evlavie, sa-l dezgroape. Cand se

adunau farasiotii evlaviosi se tntrebau unul pe altul: ..Nu

cumva Hagi efendi s-a aratat cuiva?" (ca sa,~lscoata). Aveau

impresia ca sfintele lui moaste sunt intregi.Atunci cand, dupa

34 de ani s-a Iacut deshumarea sa, § i au aflat ,ca nu s-a aflattrupul intreg, ci numai sfintele lui oseminte, atunci s-au smintit

multi ~i spuneau: ,.Daca Hagi efendi nu -a sfintit cu atata

nevointa '~i cu atlt de multe minuni ce a Iacut, atunci nimeni

fi....

nu se poate s nfl. . '.. '. .Era firesc sA gand'casca in felul acesta farasiotii eel mal

credinciosi, care ,au avut mare evlavie impreunata. ell mare

simplitate, deoarece viata Parintelui 'era siant! ~i imparta~ea

harul lui Dumnezeu mereu, in chip minunat, ca un generator

duhovnicesc, care e misca de dragostea cea cuprinzatoare ~i

mare a lui Dumnezeu, bar daruit nu numai crestinilor, ci ~i

turcilor, si marturisit de credinciosi ~i necredinciosi.

Puterea lui facatoare de minuni este marturisita ~i de 0

femeie din Farasa, acum martora a lui Iehova,ce locuieste in

Paagheo, care povesteste unele din minunile Parintelui Arsenic

pe care le-a vazut ell ochiiei, tn satul Palleoho~i din,P~~eo,

traie~te Solomon Koskeridis, care a.fost unul din eel trei 1OS0-

~itori ai sa i la plecarea din Capadocia. El spune urma~

toarele...Cand duceau la Hagi efendi vreun bolnav ca 83-1

citeasca, bolnavul se facea sanatos doua sute la suta, numai

cand Ii citea. La Farasa nu aveam medic. Hagi efendi era

medicul nostrusi ne tamaduia eu 0 rugaciune ce ne-o citea.

in fara de farasioti, veneau si din satele ~iorasele invecinate.

73

Veneau bolnavi chiar de la evasechir (Neapole), de la Irkoup

(Procopi), de la Sinaso ~i din alte paqi.

Ispravile dumnezeiesti ale Pariatelui Arsenie sunt multe

si la fiecare vizitaracuta. la alti cuno 'ciiton ai Parintelui (fara-

sioti) trebuie s a se scrie cat,e un caiet nou, Aceasta lucrare du-

hovniceasca a sa n-a fost in una sau doua zile, ci vreme de

cincizeci ~i cinci de ani intrcgi a fiicut lucrul acesta In Farasa;

s a citeasca bolnavilor ~i s a se faca bine cu harul lui Hristos,La ultima mea vizita in satele Dramei, inima mea s-a

tulburat si ardeam de dorinta s a vizitez si Farasa, La 29

octombrie 1972, desi imi era, foarte greu, Dumnczeu m-a

invrednicit, si-I sunt recunoscator $i pentru aceasta, s a vizitezFarasa impreuni. cuegumenul Sfintei Manastiri Stavronichita,

arhimandritul Vasile,

Cand am ajun ' la Cezareea, cautam ell nerabdare sa aflam

F arasa pe harta, dar nu ex ista pe aceasta Un turc, p e c are l-am

intrebat, ne-a spus urmatearele: .Am euzit demult de Para a,

cAe ra un sat marc si ingrjjlt, canderau crestini in el, Cand

Insa.au plecatcrestinri, au venit turcii din Grecia, care, dupa

ce au goHt casele ~ile-an mardarit, au plecat, Acolo la Farasa,

cand emu crestini, era ~iun Papas (preot) stant, la care duccau

bolnavii si le cite a § .i se m.ceau bine. Chilia lui.era farmacie ....

Dupi- ce ne-amorientat oarecum, a doua zi am ajuns IaGhiah-Giali (Ahghiavudes) la 100 kilometri sud de Cczareea.

In timp ce Parintele Vasile s-a ingrijit de 0masina ca sa ne

continuant drumul doi turci b3trini, care stateau in fata unui

magazin, mi-au spus s a stau. M-au intrebat de undc yin ~iundemerg, daca sunt preot, iar eu le-am spus cele despre scopul

cah\todei mele. Unul din turci mi-a spus urrnatoarele: ..Acolo

la Farasa a fast un Aziz Papas (Preot 8tant). n chema Hagi

efendi si-i aduceau de peste t.otbolnavi ~i,'citindu-le, se faceau

bine. M-au dus si pe mine caci aveam capui stramb, si ~ni-a

Page 38: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 38/63

-~--- .

~~-

74

citit ~i m-am facut bine", ~i mi-a aratat sicu capul sau cum a

fest intors catre spate ~icum a revenit Ia locul lui.

A venit dupa aeeea Parintele Vasile si amcontinuat cala-

toria noastra, Am facut Inca 30 dekilometri i'nspre sud si am

ajuns Ia Farasa (in total de la Cezareea 13'0 de kilometri). Si-

tuatia Farasei era exact cum ne-a descris-o turcul din Cezareea.

Din 380 de familii crestine, care au trait aici si au plecat in

1924, locuiau acolo acum numai 70 de familii turcesti intre

ruine. Biserica autransformat-o in gearnie. Auaflat subsolul- ascunzatoare al bisericii, Toti turcii erau refugiati din Grecia.

Numai doi tineri erau ba~tina§i dintr-o familie turceasca ce

locuia in Farasa, De la unul care-si aducea aminte §i de limba

farasiaca am iincer,cat sa aflu unde a fostchilia Parintelui

Arsenie,

Acest drum lung Farasa - Cezareea (260 de kilometri dus-

tntors) S:mntul Pm-inte it facea de doua-trci ori pe an CD Exarh.

Prin urmare, cum sa on se induioseze Bunul Dumnezeu

~i s a nu-i dea din belsug harul Sau ca s a faca minuni?

Page 39: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 39/63

p a r t e a . 4treta II

Page 40: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 40/63

79

MlNUNILE SFANTULUI ARSE IE

c4vand in .vede,e,'o~u:neli~ cele mai presu,s de fireale Cuviosului Pannte ~l toata dragostea sace

a avut-o pentru fume, pe care a ajutat-o omencste

si dumnezeieste (ell minuni), am considerat, ea datJorieobliga-

torie,sa seriu unele din minunile lui cunoscute spre slava lui

Dumnezeusi din evlavie f a t a de Sfantul Parinte, ca s a mic orezputiQ.nerecuaostinta mea.

Minunile Sfilntului pe care le-au povestit farasiojii vechi

si noi, sunt numai unele din cele ce le-a lucrat harul lui Dum-

nezcu la arstare, §i nu se puteau face in ascun , ciei viata

ascunsa a Parintelui Arsenic ne este cu desavir§ire necunos-

cuta, Cei care l-au urmaritcu mai multi evlavie ~i interes i~i

aduc aminte de de in intregime (Chez ~i numele lor ca ,a se (

pomeneasca). Fireste. se pomene c in taina ~inumele tuturor

farasiotilor care mi-au povestit $i ei diferite minuni, dar nu Ie tvoi caa petoate, ca cititorii sa nu oboseasca, in mod special )

am omisvindecarile acelorasi boli care . -au facut la mai multi

oameni, Insa aproape toate datele au fost confirmate ~i de

spusele cantaretului Prodromu Kortsinoglu, care a fast ~i

codicele biografiei harismatieului Hagi efendi,

Page 41: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 41/63

---- -

80

_CiiJus pe 0stanca, inlauntru intr-o pestera, era 0bisericuta

l7. a Maicii Domnului. Farasiotii au facut In afara stAncii

o terasa de scanduri pentru mai multa largime. Ca s~ ajunga

pana acolo trebuiau sa urce 40 de trepte sapate in staoc~ ~i

altele 120 ce erau facut din scanduri. La aceasta bisericutaa

mers sa.slujeasca oarecand ca de obicei Parintele Arsenie eu

Prodromu. Cand s-a terminat Sfanta Liturghie, Parintele a ie~it

p utin p e terasa, Calcand pe 0 scandura, aceea s-a desprins din

cuie si Parintele a cazut in prapastie. Un t a r a n , ce .1-a VB.zut

din cealalta parte ca a cazut ~i-a Iasat boii in jug ~i a alergats a adune - preeumcrezuse - trupul zdrobit al Parintelui.

Prodromu n-a priceput nimic pentru e a era inBiserica §i facea

curatenie. Caned a ajuns acolo jos, in prllpastie, a vazut trupul

Parintelui Arsenic intreg, dar nemiscat.

A intins mana sa-l miste, dar Parintele i-a spas: "Nu rna

atingel N-am nimic!'

Parintele a r~mas nemiscat nu pentru ca s-a lovit, ci datori-

ta mariiernotiice 0 incercase, deoareee in timp cecadea in

prapastie, I-a luat inbrate 0Femeie, l-a coborst p a n a jos $1l-a 1l&atacolo. S~a simlit pe sine, in momentul acela, precum lnsu§i

spunea, ca ~i cum ar fi fost un prune in bratele maicii sale.

Dupa emotia aceea -a ridieat ~ia urcat cele 160 de trepte.care

aveau 50 de metri inaltime, mergsnd iara~iin

bisericuta MaiciiDomnului, unde i-a povestit lui Prodromu ce s-a intimplat.

Acela fiind preocupat cu aranjarea bisericii nu observase

nimic, Taraaul a mers dupa aceea la Farasa ~i a vestit celepetrecute.

n/J n turc din satul Telelides a spurcat aghiazma de la

~ Sfantul loan Gura-de-Aur, iar Sfiintul, ca sa-l invele

pu~ min te , l -a pedepsi t ~iis-a intorscapul inspre spate. L-auadus

si pe ella Hagi efendi, CR sa-i citeasca si sa se fadi bine. Parin-

81

tele in8a l-a linut 0 s ap ta m a na . ta ra sa-i citeasca. Cantaretul

sau, vazand ei tine pe ture 0 sa.ptamani, s-a mirat ~i a spus

Parintelui Arsenic:

~Sa am binecuvantarea ta, dar de ce-l tii pe tureul acesta

o saptAmana. in vreme ce eltora, bolnavi mai gray dec a t el,numai ee le citeai ~i se faceau bine indata.- h ;in sa fadi canon" deoarece accstaare cap greu ~i

netrcbnic, Daca-l voi face bine, va merge ia:ra~i s,a-~i bage

capul sa n eel chel in aghiazma,

Cand s~a sf'ar~it siptAmana i-a eitit, i,s-a intors capul la

10cu1sau, ~i Parintele i-a facut observatie: .,Altldata, cand vei

vedea lucrurile crestinilor, sa te inehini lor de departe ~,i sa 0

iei la sanatoasa."

,.....,nestis .~arau~oglU i~iadu~e amint~ c s un oar~car~t _ _ . : . ; ? O preot din Soti, ceavea sotia stearpa, a adus latHagi

efendi 0 hainaa preotesei 88.-iciteasca, ca s a dobandeasca

copii. Parintele Arsenie, dupace i-a citit pe ea, a spus preo-

tului: Preoteasa ta va naste 0 fata; sa 0numesti Eva". Precum

s-a ~i flcut.

/?9 d.~taau .a . dus de la Tel.elides la Hagi efendi, intr-o zi d~

liZ·miercun, 0 musulmaaa oerba eu numele Fatma ca sl-oo

citeasca ~i s a se faca bine, Eiindca era inchis, insojitorii oarbeiau batot inusachiliei luidestul t imp , ~inedeschizsndau l~t~ afara

~i au mers la odihnA. in ceasul acela 0 femeie din sat, ,cirela

i-a anchilozat mana, a mers Ia chilia lui Hagi efendi $i a luatpamant de sub pragul usii, cu care frecandu-~i mana s-a Bcut

bine. (Asa faceau toti faresiojii in aceste zile ,cand era tnchis,

si nu-l deranjau). Clnd a vazut-o pc oarba, a intrebat-o de ce

asteapta, iar aceea i-a spus pricina Atune! sateanca i-a spus:

- Ce stai ~i pierai timpul? Nustii cs Hagi efendi nu

Page 42: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 42/63

X 2dcschide miercurea ~ivinerea? Ia pamant de la pragul u§ii lui

~iungeti ochii ~i te vei face bine, asa cum facem toti in aceste

ziic cand ne Imbolnsvim.

Sateanca a plecat la treaba ei. Musulmana, desi la inceput

s-a mirat de eeea ce auzise, dupa aceea insa a inceput sa caute

pragul usii si, aflandu-l, a luat pamant, a inceput sa-si frece

ochii eu el ~iindata a ineeput sa vada ca prin ceata, De bucurie

a Iuat 0piatra ~ia inceput s a bata ca 0nebuna in usa Parintelui

Arsenie, care a deschis si, vazand c a este musulrnana, desi nuvorbea in ziua aceea, a facut pogoramant si a intrebat-o cevrea, I-a spus motivul 'iParmtele a luat Evanghelia, i-a citit

~i indatl i-a venit tcata lumina ochilor ei. Atunci aceea, de

mare bucurie, a C8ZUt la picioarele lui ~i is-a inchinat cuevlavie, dar Parintele a certat-o ~i i-a spus:

- Daca vrei a te inchini, inchina-te lui Hri tos, care li-a

dat lumina, ~i nu mie.

Dupa aceasta femeia bucuroasa a plecat sa-i caute peinsotitorii ei, ~i au plecat apoi spre satul lor.

'(/\ i~ ~el~iri a~.ad~s .la Hag~ ~fendi 0 fe~ewle leproasa~ careia r-a citit ~I i-a curatit lepra. Si, dupa cum

povestea Prodromu Kartisinoglu, fata ei era ginga~a. ca fataunui copil.

_ r : z : arasiol~i d!n ~ram~ ~are. s-au sta?il~t.in Tesa~onic aul...)l.J povesnt ca doi Sehi (mtii stataton al neamului musul-

manilor si vrajitori) din Hatzi-Pechtes l-au vizitat pe Parintele

Arsenie. Parintel'e i-a primit ~i le-a fli.cut ~i cafea Sehn tosaau inceput sa-i puni intrcbari neghioabe si ametitoare, ce

aduceau numai durere de cap. Parintele, ca sa se debaraseze

de ei, le-a spus:

- Nu va potasculta, deoarece rna doare capul. Aceia Insa

83

n-au injeles ~i unul dintre ei a spus Parintelui:

- Parinte Efendi, i~i vom face un talisman pe care, deca-l

vei purta, In toata viata ta nu te va durea eapul.

Parintele le-a spus atunci cu asprime:

- Am mai multi putere, d,ecat a voastri § i eu puterea lui

Hristos pot sa fac sa nu va mi cati deloc din Iocul in care stati,

l-a lasat indata$ia mers alaturi, in chilia sa. Cand si-au

te rm in at ca fea ua seh ii a u v rut s a p le ce , d ar innici un chip n-au pu tut

s a se rniste din locul unde stateau, deoarece e simteau legaji

cu 0 legatura nevazuta, Atunci au fost nevoiti sa-l strige peParintele Arsenie, ca sa-i dezlege. Parintele a mers imediat,

dar nu le-a vorbit nimic, ci Du ma . le-a facut semn s a plece ..Doar asa au putut sa se destepeneasca de Ia locurile lor, Sehii

si-au inteles greseala lor § .i i-au eerut iertare Parintelui

s pu nfin du -i d in mers:

- Parinte Efendi, iarta-ne. Puterea ta este mare, pentru c ao iei din mareata credinta, Noi lucram ell satana.

.,.-.....Wi data, povesteau aceiasi, Ia pomenirea Siantului

~ loan Gura-de-Anr, dupa Sfanta Liturghie credinciosii

s-au asezat sa manance langa Biserica, Acolo, la Sfintuj loan

Gura-de-Aur era un izvor de aghiazma care iesea din belsug

din gaura unei stanci si care cadea apoiincascada de us

inraul Zemanti. Uneori izvorul se tragea mapei cu totul si e

pierdea. I n timp ce oamenii mancau, 0femeie -3ridicat ~i a

mers sa ia pUfina apa, In clipa aceea apa se tragea inapoi ~i

femeia a alergat la Hagi efendi sa-i spunl aceasta Hagi efendi

a luat Evangheliasi a mers la gaura di n stand~"a.ingenunch.eat

sia citit putin, dupa care apa imediat a revenit,

Aceasta s-a; intamplat de multe ori. Apa e retragea si reve-

nea din nou dupa 0 buna bucata de vreme. Atanasie Levidis

spune ca aeest fenomen ,.flux. si reflux" era firesc. tnsa robul

Page 43: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 43/63

lui Dumnezeu Hagi efendi ruga pe Stapanul sau, Dumnezeu,

~iAccla i.-o aducea cand voia, fara sa astepte.

_'C'iiJ imeon Karausoglu i~i aduce aminte urmatorul fapt.

l7' 0 cercheza (musulmana) a rugat pe Prodromu lui

Ka.palus sa-i aduca un talisman de la Hagi efendi, deoarece

era stearpa, iar barbatulei era gata sa 0 lase din pricina asta.

Lui Prodromu i-a fost mila de ea, deoarece era ~i orfana si

singura, iru-a nici 0rudenie, si lasandu-~i treaba a venit in sat.Deoarece era cam tarziu cand a ajuns n-a indr,aznit sa mearga

el insusi la Parimele, ci a spus oarecarui epitrop sa mearga la

el. Epitropul a mers ~i a luat un talisman, adica rugaciunea

pe care i-ar fi citit-o in cazul ei, scrisa pe 0 hartie. Fimdca

~tia ci cercheza era bogata - barbatul ei era marc crescator

de animale - a fost biruit de lacomie si, luand rugaciunea

Parintelui Arsenic, ce era impaturita, a inf3~urat-o cu 0

insemnare de-a lui, unde scrise s a setrimita piei, b r a n z a , carneetc. chipurilecerute de Hagi efendi. Le-a dat dupa aceea lui

Prodromu ~i acela, tara s a stie nimic, a doua zi a mers ~ile-a dat

cerchezei ell ale carei terenuri se invecina. Aceea purta eu

evlavie talismanul, iar insemnarea Iuand-o i-a tr imis

epitropului cele ee-i scrisese crezand ea acela le va duce

Parintelui Arsenie. Anul urmetor cercheza a dobandit un copil~i a trimis in continuare multe lucruri epitropului, tara ca

Parintele sa stie eeva.

Dupa doi ani a aflat, l-a chemat peacel epitrop si i-a fscut

observatii. Epitropul insa. In loe s a ceara iertare, din plicate

nu recunostea, Atunci Parintele Arsenic i-a spus:

- E mai bine s a plate~ti in aceasta vial-a, dccat sa te osan-

desti, Deaceea, din clipa aceasta, s a se umple trupul tau debube ~isa te manince atata limp cal ai mancat ~i tu branza si

carn a cerchezei,

85

Din cIipa aceea trupul epitropului s-a umplut de bube si

de 0. mancarime mare. tnsa, D-8, putut suporta mancarirnea, si

mergand la Parintele Arsenie i-a eerut icrtare, Aeela l-a iertat,

i-a citit si s-a vindecat,

_12) anaghiotis al1ui Entzarapidi, cand era de 20 de ani

c . . 9 O - a innebunit din pricina unei fete de care s-a indra-

gostit. Nebunia lui era foarte gravl ~i nu-l puteau lega, tn cele

din urrna fratele lui, impreuna cu altii, l-au Iegat in vreme cedormea ~il-au dus la Hagi efendi, Indata. ee Phintelc a deschis

usa chiliei sale, ea sa vada cine bate ~i ce vrea nebunul, eu

toate ea era legat eu lanturi, s-a napustit asupra Parintelui

Arsenic ca sa-l loveasca eu mainile sale legate eu lanturi. Inclipa aceea Hagi efcndi a spus:

- Doamne Iisuse Hristoase! $~apoi:

- tnapoi, satano!

Nebunul s-a strans indata ca un ghern. Apoi Parmtele a loot

Evanghelia, i-a citit ~is-a facut bine pe locoApoi si-a interoeiat

si familie.

(Aceasta mi-au povestit-o farasiotii din imprejurimilc

Dramei.)

~ sia Karamuratidu, cand era tanara casatoriti, purta '0

liZ broboada colorate de smima, Parintele Arsenic in rope-

tate randuri i-a facur observatii.ca sa 0 lepede ~isa poarte una

modesta, precum purtau toate femeile din Farasa, dar aceea nu

l-a ascultat, intr-o zi cud a vazut-o din nou el l ea i-a spus eu

asprime:

- Nu voiesc boli franJUze~ti in Farasa, Daca nu asculti sA

stiica pruncii pe care ii vei naste, dupa ce se vor boteza iiivor plcca ingerasi si nu te vei bucura de nici unul.

Din plicate, nici acum nu l-a ascultat, ci numai dupa ce i-a

Page 44: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 44/63

x

plccat doi ingerasi, a aruncat broboada cea pestrita si a mers

la Pa_rinte~eArsenic cersndu-si iertare, Iar Parintele, dupa ce

8 iertat-o i-a spus: -

- Du-te acum cu binecuvantarea Domnului ~i pe primul

copil ee-l vei naste, care va fi baiat, it vom nurni Arsenie, iar

pe al doilea, care va fi fata, 0 vom numi Irina.

Precum s-a si facut,

~CtiJ\ te!~Koglanidu povestestediau adus in cas a eiCJ· parintcasca un turc m ut in vMsta de 30 de ani, ~i

tatal ei l-a luat ~i f-a dus la Parintele Arsenie, ca sa-i citeasca

~i sA.se fadl. bine. ~ntimp ce Hagi efendi iicitea Evanghelia,

inainte de a termina, mutul a inceput s a vorbeasca. Apoi l-auadus iara~i lacasa sa pe mutul care acum vorbea. A doua zi

rudele lui l-au luat ~i au plecat.

_C'@ otiria Hristo~oridu a povestit c a pe 0 turcoaica oarba,

c..7 pe nume Menama, au adus-o la Parintele Arsenic. care

i-a citit ~i i-a revenit lumina ochilor ei .

. / .?)), data au venit trei turei sa-l"p~adepe Hagiefendi, AuzindWei merge multa lume la Panntele Arsenie e] au crezut

- -

ca are multi bani. Parintele insa nici n-a pus vreodata manape bani. Talharii au mers intr-o miercuri, ca sa-I afle negresit

in chilie, dcoarece au aflat ca miercurea si vinerea sta inchis

in chilia sa. Doi dintre ei au ramas afara, iar altreilea, dupa

ce a intratpe fereastra, a deschis usachiliei Parintelui $[ a p~it

cu un picior mauntru. invremea aceea Parintele Arsenie i~i

citea pravila de noapte si, cand a auzit zgomot, a aruncat 0

privire spre u~a exact in clips. cand hOfUIpasea ell piciorul

inlauntrul chiliei sale. Acca privire a Parintelui Arsenie, ai fi

pu cl a fost un curent electric. caci l-a injepenit asa cum se

87

afla, inarmat cu cutite ~i pistoale, cu un picior inauntru si eu

celalalt afara, Parintele, dupa ce i-a aruncat privirea aceea, si-a

continuat pravila a netulburat. In a ceilalti doi hoti, ce erauafara, au incepul s a se nelinistea c~, dccarece eel dinauntru

intarzia ~i se lumina de ziua; a a ca au intrat ~i ei inauntru.

Cand I-au vazut pe prietenul lor nerni cat, cu un picior

inauntrulchiliei ~ieu celalalt afara in holul ingust, ia cuprins

frica. Atunci au inceput sa-l roage pe Parintele Arsenie sa-l

ierte si sa-l dezlege pe prietenullor dc a ca ]cgaturi nevazuta.

Parintele, lara sa-~iintrerupa pravila a i-a facut scmn s a plece~i astfel a putut sa. se dezlege ~i au plcc at. Turcii au martunsit

dupa. aceea ~i celorlahi turci ce au patit §i spuncau: .

- Arnan, aman ! S a nu mergeti sa-l furati pe Hagi efcndil

(Aceaste rni-au povestit-o farasiojii din Salonic),

_C'@ imeon Karausoglu a povestit c a loan Karausoglu a avut

c.J .un ogor ce se afla dincolo de paraclisul inchlnat SfantuluiGheorghe. I ntr-o z i c aa d a mers la ogorul s au , a . af la t u n zid ce

ingradea 0bucata de pimant daramat ~i un trup omenesc dcz-

g rop at , c ar e fusese ingropat in capul zidului, Trupul acosta ome-

nesc era neputrezit ~i se vedea ci a fast ingropat de multi ani,

deoarece lmbracamintea sa era de epoca veche. loan a mer

. infrico~at la Hagi efendi ~i ia spus ce a vazut, Parintele a pomitimediat intr-acolo, fiind urmat ~i de alti farasioti. Indata ce S-3

apropiat Parintele si a vazut trupul neputrezit, le-a spus eelor

de fata s a sape un mormant in vreme ceel citea rugaciuni de

dezl eg ar e d ea sup ra trupului n ep utre zit. C an d a u tenninat mor-

mantul, l-aa ingropat dio nou ,~ iau p le ca t, P ie drum.la mtoarcere,

Parintele Arsenie le-a spus: •.Nu v a nelini~ltiti, dupi trei rile veti

vedea ca. va putrezi",

Uttr-adevar, cand au mers, dupa trei zile, pimantul coborase

mult si se vedea mormantul groapa, pentru c! a putrezit tot

Page 45: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 45/63

trupul ~iau dimas numai oasele.

""",C})sE) oise Koglanidis a povestit eli un ture din satul

~f~- Ahghiavudcs a pradat Biserica §i in afara de toate

sfintele vase, a luat si imbracarnintile de argint ale Evanghe-

liilor, iar Evangheliile le-a aruncat jos. Toata Farasa s-a tulbu-

rat. Cand au vazut Evangheliile aruncate, iOOspunea primarul,

toti au incereat sa-l aile pe acest ture necurat, Parintele Arsenie

insa nu s-a tulburat deloc, § i le-a spus ~i celorlalti s a nu senelinisteasca, deoarece talharul va veni singur tarandu-~i

picioarele, Dupa cateva zile il aduc pe talhar la Hagi efendi

ca sa-iciteasca ~i 83-1 vindece, deoarece, pe linga. faptul ca

s-a indraeit a si paralizat de la mijloc in jos si picioarele ~iIe

tara. A inapoiat Sfintele Vase pe care le-a furat. $i de atunciD U mai putea fura,caei Parintele Arsenie nu l-a vindecat pe

loc, ei I-a lasat 0 bucata de timp asa cum era,ca sa ia pilda

turcii ~i s a , respecte Biserica noastra .. intI-adevar, s-au

infrico~at tojiturcii din imprejurimi. Plecand ill 1924, i~iaduce

aminte Vasile Karopulos ca, trecand prin Ahghiavudes,

Parintele Arsenic i-a citit talharului si la vindecat de diavol side paralizie.

~ _17.) rodromu Eznepidis a povestit cii odata au venit multiC£:£)- turci (teti) in sat (Farasa) ~is-a inmmplat ca el sa fie

bolnav la pat zvarcolindu-se ca. un peste de niste friguri

puternice. Cand I-au tnstiintat nu stia ce s a faca, aflandu-seintr-o situatie dificila ca primar, de care depindea soarta

satului. Atuncia spus celor ce erau in jurullui sa-l ia, asa cum

era, ~i sa-l duca LaHagi efendi, Ceeace s-a ~i facut. Hagi

efendi, cand l-a vazut in aceasta stare ~iafland ca au venit tetii,

.0-3. mai Iuat cartea sa-i citeasca, ci, tara sa piarda deloc timp,

a luat un candilocher (lumanare subtire pentru aprins candela),

89

I-a binecuvantat, l-a impaturit In mana sa. cea dreapta si i-a

spus: "Fugi, voinicule, cu bineeuvantarea lui Hristos ~ialunga

pe turci ca s a nu intre in satul nostru",Indata s-a facut bine CD bmeeuvantarea sa, a adunat voini-

cii satului si aaluagat pe turci, tara ca S a li se pricinuiascanici 0 rana,

r--. __4cel8$l povestea iara~i ca alta data au venit iara~i multi

c__:.;?Oturci (teti) sa intre in Farasa ..Barbatii lipseau din sat,

unii fiind la ogoarele lor tndepartate, altiierau in catatorie.

Atunci a fost nevoit sa adune pecopiii cei mici numai ca sa

se arate ca. sunt multi, dupa care i-a alungat pc copii porun-

cindu-Ie sa se ascunda. Caliva batrani care mai erau s-au

imprastiat si ei, r a m a n a n d el singur, hotidlt rna. bine s a moaradecat d vada peteti in sat. I s-au terminal cartusele ~i turcii

l-au prins viu. Dupa ce l-au legat bine, l-au dus acasa la el ~i

l-an urcat pe teras a , acolo unde i-au ridicat spanzuratoarea,

Acolo l-au chinuit ca sa le dea tot ce are, dupa care voiau sa

termine cu el. in clipa aceea, pe cand 11chinuiau, aici el nu

stia C \Jm de i-a venit sa spuns turcilor: "Tot ceea ce am, este

Ia Hagi efendi",

Turcii nupierd vremea, ~iH due la Parintele Arsenie. Cand

Parintele a deschis u~a ~i a vazut aceasta scena, s-a infuriat ~ia inceput sa-i certe pe turci pentru ce l-au legat ~is3:-1dezlege

degraba, Le-a spus inca § i "tical.o~ide turci", Capitanullor s-a

maniat si ~i-a tras hangerul ca sa-l taie pe Hagi efendi, Atunci

Hagi efendi ii spune capitanului turc:

~Coboara-ti mana uscati tot acuml

Si 0, minune! Mana turcului a cazut anchilozat! injos, §i

bangerul i-a cazut pe pamant. Candceilalti turci din ceata au

vazut aceasta, au inceput sa tremure de frica, iar capitanul lor

11ruga cu planset pe Parintele Arsenic sa-i vindece mana sa.

Page 46: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 46/63

90

Parintele Arsenic i-a faeut semnul Sfintei Cruci pe m a n a ~i i-a

indecat-o. Si dupa ce au dezlegat pe primar i-a certat s a numai cake In sat. Si intr-adevar, din ceata aceca nimeni n-a mai

calcar in Farasa,

,-.,. --A'nestis.Karauso?l~ pov..,est,eac.i o,data a mers l~ !lagiL/?Oefendl 0 turcoaica muta din Amdmudes, a Carel limba

is-a tras tnauntru din pricina suparalii mari, a plansului si a

suspinelor ei, deoarece niste necunoscuti i-au furat fiica si nu

stia daca au necinstit-o numai, sau au ~i omorat-o. Pe aceastamama muta 0 gazduia incasa lui Hechimi care era aproape

de casa lui Hagi efendi si acolo l-au chemat s a mearga sa-iciteasca. A mcrs indata ~i i-a citit si muta a inceput sa

vorbeasca ca ~imai inainte.

r--. . ..4'cel~i a povestit dl un mare fabricant din Adana, pe

L/?Onume Kosma Simionidis, avea femeia stearpa ~i a

trim is la H a gi e fe nd i a ham! d e-a e i, c a sa -i c it easca , A citit-o, i-a

trimis-o si, dupa ce a imbracat-o, In anul urmator femeia a

nascur.

_C'fi) te.f~ z a . haro~ulos a.pove~titca. alta data au mers patru

l7curzl la Hag] efendica sa-l prade.

In acea vreme Parintele statea pe piele si citea. A vazut

pe hoti cum au deschis usa sa, dar nu le-a vorbit deloc. Aceia

au intrat in chilie ~i cautau in dreapta ~i in staaga crezand c avor gasi lire, Parintele Arsenie i~i continua citirea sa, tara s a

le vorbeasca ..Dupa ce in cele din urma n-au gasit nimic, hotii

au vrut sa plece ~i unul din curzi a luat cele doua toale ,ce leavea Parintele impaturite intr-un colt, (Acestea erau toata

averea lui), Dar ce-au pifjt? Voind s a plece, nu mai puteaugasi usa s a iasa, ca si cum ar fiorbit. Umblau roata prin chilie,

Ruinele cetatuii.

Page 47: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 47/63

93

dar nu vedeau usa, Fiindca n deranjau pe Parintele Arsenie ~i

nu putea citi, le-a aratat usa ca sa iasa, dar aceia nu 0 puteau

vedea ! ? i continuau s a se invirtl prin chil ie. Atunci Parintele

se ridica, apuca pe unul dintre kurzi si-i spuse:

- lata usa pe unde ie hofii i e due A n iad.

Numai atunei au putut pleca, pocaindn-se ~icerand iertare,

Parintele Arsenic i-a iertat ~i aceia au plceat. Dup a aceea au

spus si celorlalti kurzi ceca ce au parit:

- Aman, amant La Hagi efendi dj, nu merget i s a fura.p..pentru ca desi yeti intra in chilia sa, dar d u p a aceea nu veti

mai putea afla usa ca s a plecati ..

_C'£P' olomon Koskeridis a povestit c a au adus 0 turcoaica

Vparalizata la Hagiefendi, carand-o intr-un tot careia

citindu-i indata s-a tacut bine.

r'\ 0 oan ~rkalas, a poves~it ca odata au venit.mai mul~iturd

~ (teti) la Farasa si, dupace au prms pe ascuns

doisprezeee barbap instarip ai satului au i~tiintat familiile lo r

s a le duca 500 lire de aur, did altfel it vor taia, De asemenea

au instiintat pe farasioti ca cea mai midi miscare a lor va fi

In defavoarea celor legati, deoarece mai intai ii vor taia pe

acestia, apoi vor incepe lupta, Toata Farasa s-a tulburat atunci.Unii alergau sa-i tina in frau pe tinerii satului sa D U faca vreo

nebunie si sa-i loveascs, iaraitii, fernei si copii au alergat la

Hagi efendi, care era singura lor nadejde pentru ca turcii erau

multi $1inarmali. Se spunea ca.erau in jur de 380. Indata ee a

aflat Psrmtele Arsenie a mel'S la biserica $i a spus epitropilor

sa-i dea toti banii din pangar care erau in jur de 50 de lire.

Asadar Parintele Ii lua eu el ~i impreuna. cu doi bitrani urea

la locul unde era tetii $i eeru s a vada pe capitanul 10f, care avenit bucuros crezand e a au adus cele 500 de lire.

Page 48: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 48/63

De cum l-a vazut pe capitanul lor, Parintele Arsenie a

inccput 8-1eerte eu urmatoarelecuvinte:

- Nu te temi de Dumnezeu? Nu fi-e rusine deloc? De unde

s gascasca 500 de lire acesti oameni saraci? ~i mai spuneti

ca 0 sa iitaiati, daca nu va vor da baniil '

Lua apoi punga eu galbenii bisericii, iiarunca inaintea lo r

$i Ie spuse:

- Luati-i pe acestia pentru osteneala ce a t- facut ~i aducetirepede pe oamenii mei, pentru ea alt fel va voi taia eu pietre

pe lo c pe toti,

La aeestecuvinte ale sale: "va voi taia pietre' (va VOl face

stana de piatra) totii turcii au ramas pe lac nemiscati ca

statuile, Dupa putin - stand aceia ca niste marmure - Parintele

le spuse din nou:

- Aduceti-rni repede pe oamenii mei $i plecati de aid!

Numai atunci s-au putut elibera de acea leg.a. tura nevazuta ,

ce 0 simteau, au dezlegat pecei 12 farasioti $i au plecat infri-

cosati de impietnrea ee au patit-o, ta ra sa se mai apiece sa ianici macar cele 50 de lire, care era impra$tiate pe pamant.

Dupa aceea Parintele Arsenie a spus celor dezlegati;

- A dunati b anii B isericii $1 h aideti sa mergem.

~i s-au inters in sa t bucurosi.

/Y"_/triac Seferidis, citetul Parietelui Arsenic a povestit ca

L71J' odata a u ad us 0 turcoaica indracita, legata cu lanturi,

din Telelides, care avea un diavol infi1co~at. Aceea se numea

T etevi, ca reia H ag i efendi i-a citit d in Ev a nghel ie ~i a alungat

pe diavolul din ea $i s-a facut indatii bine.

,-...celasi povesteste c a alta data au dus la Farasa, de lal_/1() Sissi pe fiul unum ofiter turc ce era indracit, fndata ce

95

i-a citit Hagi efendi Evanghelia, s-a facut bine ~istatea linistit

ca un miel, eel care mai lnaintc i~irupea hainele si fata cu

unghiile sale.

,_"_d l .t~.data iar~§i~rcH au mat Sfm~ele ':ase ale Biseri~

l___./?() ' en..Farasiotii s-au tulburat ~l au mcercat s a II

gaseasca pe hoti, Hagi efendi insa le-a spu lini tit: "Nu va

nelinistiti, veti vedea c .a s tan tu ] Gheorghe lc va aduce inapoi."

A tunci cand talharii au ajuns la K ozan- Tag hi, desi era ziua

si cerul senin, a cazut deodata 0 intunec.imc ciudata inaintca

lor, fiindu-le cu neputinla S a mearga mai departe, Inci} si raulFerahtin, ce le statea Inainte, DU pu teau 8 3-1 treaca. ( ,ceast!

ciudata intunecime a vazut-o si Antonie Stavridi din ZUe-ul

Kapadociei). tntelegand atunci tilharii caace t fe no m en c iu da t

e te de Ia Dumnezeu, sau inters spre Fara a sa aduca Sfintele

Vase inapoi, D upa ce au facut 0 bucata de drum catrc Farasa,

si intunecimea aceea a disparutauconsiderat accasta ca fiind

norocul lo r ~i s-au intors iata~i cu animalele tn carcate S pI"~

satul.lor, De cum s-au Inters spre satul [o r au sim tit cum cineva

nevazut a tneeput sa-i bati,. ~i i-a adus asa intr-o f ug a p an a la

Farasa. A u ajuns eu S fm t le Vase furate la Farasa si au inceput

s a strig e la fa ra sio ti s a vina s a descarce re pe de lu cru rilc , p cn tru

ea ei nu puteau, cadell

mainile i~iaparau capetele de loviturilecare le primeau nevazut,

,-.. Jnesti~ Kar~~soglua p.o~,esHt cii, atuncw, clnd i-au

l___./?()omorat turcii pe armem (m 1915), au venit la Farasa

ca Ia 300 de insi cu scopul de a pdida~i a om ori, H agi efendi

a adunat femeile ~i cop iiisi a mers la biscricuta Maicii Dom-

nului $i se ruga ..Turcii n-au putut intra in .at deoarece nu i-alasat Sf'antul loan Gura-de-Aur, Caci a aparut Sf'antul pe podul

undetrebuiau satreaca, si si-a intins mainile impiedicandu-i

Page 49: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 49/63

96

s~ inainteze. (Deasupra vaii raului era bisericuta Sfantului),

Tureii s-au infricosat si au fugit cand l-au vazut pe Sfantul c aIi izgoneste, nelasandu-i sa treaca peste podul raului Zemanti.

Capitanul cetei cand a vazut pe Sfilntulca nu-i lasa sa treadi

a zis: ..Hai s a . fugim repede, pentru ca Sfantul loan Gura-de-

Aur nu ne lasa sa trecem",

(25J an d Parintele Arsenie a mers pentru a cincea oara la

~ locurile Sfinte, 0 femeie, cu numele Sofia. a intrat pe

fereastra in chilia sa nu ca s a fure,ci ca s a se razbune, deoare-ce i-a facut observatii aspre pentru niste neoranduieli ce le-a

raeut in vista d. Barbatulei ramanandafarl,. Sofia a intrat

inauntru si n-a lasat nimic in picioare, ci pe toate le-a aruncat

la pamant, pan! si Crucea si Evangheliace le avea in chilie.

Unii zic e a si-ar fi facut ~j nevoile pe pielea unde ingenunchea

~i se ruga Parintele inaintea iconostasului.

Cand a venit Parintele Arsenie de la Sfintele loeuri ~i a

vazut ee s-a lntimplat, s-a mdhnit foarte mult pentru sufletul

aeesta ~i0 cheama in repetate randuri sa vina la el, dar aceean-a dat nici 0 importanta vorbelor sale. tn cele din urma a mersprimarul, a luat-o eu forta ~I a dus-o la Hagi efendi, care, de

cum a vazut-o, i-a spus:

- Ce a fost ceeace ai facut? Nici lH1 ture necredincios o-ar fifacut asta, s a arunee Evanghelia si Crucea pe jos.

Sofia tnsa, din pacate, in loc sl se pocaiasca si sa cearaiertare a scos Iimba si a inceput sa-l cleveteasca cu nerusinare

pe Parintele Arsenie,

Atunci Parintele i-a zis:

- 0 astfel de minte ee 0ai, fiica, mai bine era sa nu 0mai

ai, deoarece te va duee in iad. De aceea voi ruga pe Hristos

. a ti-a ia, ea sa fii judecata eel pupn ca nebuna si sa se mantu-ia c a ufletul tau in felul acesta.

. , C .

~'

8v

Page 50: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 50/63

99

fntr-adevar. din clipa aceea is-a luat mintea Sofiei si din

t iara cum era, a devenit ca un prune, ca un copil wa rautate,

z§.mbind mereu eu nevinovatie. A trait destui ani siaici in

Greeia.

Fapta aceasta ecunoscuta de toti farasiotii, iar unii n-au

fost de acord cu Parintele Arsenic, crezand ea a blestemat-o.

Dar, asa cum mi-a povestit primarul si altii, si precum eu

insumi vad, nu numai ca n-a blestemat-o, ci in felul acesta a

binecuvantat-o §i ia asigurat raiul pentru ca acolo intra numaiaile si nu caprele salbatice. Parerea aceasta au avut-o toti

farasiotii seriosi, ca Hagi efendi a mantuit-o pe Sofia in felul

acesta.

r-.... . .. .4m.ali~Elefteriadu (cu t?ate ca acu~ a devenit mart~r

'L/?Oal lui Iehova) a povestrt ca, atuncicand era de 8 ani,

i~iaminteste ea mergea la moara ~ia viizut opt oamenieum 0

aduceau pe femeia lui Agadoku din satul Telelides la Hagi

efendi, deoarece se indraeise. Dupace Parintele Arsenie i-a

citit.a fugit diavolul si s-a facut femeiaca un miel. Tatal

indracitei, plin de bucurie Ii spuse lui Hagi efendi:

- Ia toata averea mea, pentru c a mi-ai facut binecepilul,Dar Hagi efendi i-a raspuns:

- Credinta noastra nu se vinde. Averea s a fi-o tii pentrutine. Dar daca vrei s a fad un binevzideste un pod, san adu

pa aeolo unde nu este ~i oamenii sufera ..

Dupa aceea Agadokos (barbatul ei) a zidit un pod de piatri.

»» da...~, preeu_mpovesteste :,a~il~ Kar~pou[oSt aua~us lau : z Hagi efendi un turc caruia 1 s-a strambat capul mspre

l eapta ~i a ramas asa. Turcul acesta era talhar ~i varsa mult

, ge ~i aceasta is-a intamplat. se pare, din ingaduinta lui

lumnezeu, pentru ca. numai asa l-a oprit de la talhariile si

Page 51: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 51/63

10 0

crimcle ce le facea, A umblat pe la multi doctori dar n-a aflat

vindeeare, A venit dupa aceea la Hagi efendi; dupa ce i-a citit,

i-a revenit capul la locul lui. Dar i-a facut si mustrari aspre

pentru viata lui cea reasi i-a dat si canon lui si intregii familii

pentru e a toti erau fiare si nu oameni.

,..........4eeIa~i a povestitca au dus la Hagi efendi 0 femeie

t.__/1()leproasa din satul Telelides, eu numele Antza. Hagi

efendi i-a cit i t Evanghetia si is-a tamaduit lepra indata.

_f!) avriil KO..tsinO~lU (al,doilea citet al Parintelui Arsenie)

CY a povestit urmatoarele:

"Am mers 0 data lmpreuna ell Hagi efendi si eu unchiul

meu Prodromu, la Sfantul loan Gura-de-Aur s a facem Sfanta

Liturghie. I n timp ce Hagi efendi se pregatea (se lmbraea cu

vesmintele sale), eu am mers la Aghiazma sa iau apa pentru

Sfanta Liturghie, Cum am ajuns la Aghiazma, in clipa aceea

apa se retragea si am alergat Ia Hagi efendi care a venit Indat!

cu cartea la subsoara, caci pe drum i~i lega cordoanele de Ia

manecute. Indata ce a citit Ia gaura stancii apa a inceput sa

tune ~isa vina, Am luat apa si am plecat la Sfanta Liturghie".

".-.....Amalia Elefteriadu (iehovista acum) povesteste cum cat.__/1()Hagi efendi spunea de mai inainte ca vom merge in

Grecia ~i cii el va trai acolo numai patruzeci de zile, Un

oarecare farasiot, cand l-a auzit pe Hagi efendi l-a intrebat:

- Cine esti to de le stii pe acestea? Dumnezeu?

Atunci Hagi efendi a raspuns:

- Sunt un rob credincios a lui Dumnezeu ~i le stiu,

_CiiJ im e on K ara uso glu a povestit c a odata a.mers la Farasa

Dun taJhar turc, care a mtret in Biserica in ziua Invierii,

101

fiind inceputa Sfanta Liturghie, Hagi efendi, de cum l-a vazut

inarmat si cu atata neobrazare, l-a iD~tiintat prin cineva s a iasarepcdc afara. Talharul m s a n-a dat nici 0 important! celor zise,

dar nici Parintele nu i-a mal zis nimic.ci a continuat netulburat

Sfanta Liturghie, Cand in a a icsit din altar eu sfintele, la in-

trarea cea mare, turcul a inceput a tremure pe loc, t a r a s apoata iesi afarii, cacm.se imtca legat cu 0 legatura. nevazuta,

A patit asta cand l-a vazut pe Parintelc Arsenic cu Sfintele

daruri, ca nu p~e~te pe p.amant, ci merge prin aer, Dupa ce aintrat eu Sfintele in altar, Parintele i-a ficut scmnturcului sa.

plece. Numai atunci turcul s-a simtiteliberat §i a iesit afara

din Biserica tremurand, dupa care a cazut la pamant ca mort

intr-un coil.

Dupa ce s-a terminat Sfanta Liturghie ~i toata lumea s-a

impra~tiat pe la casele lor, un epitrop I-a vazu t pe talhar cazut

jos intr-un coif si i-a spus lui Hagi efendi:

- S a am binecuvantarea ta, dar turcula cazut acolo la

pamant ca mort.

~ Bine, i-a spus Parintele.

Cand a terminat siel in altar ~ia iesit, a mers si l-a ridicat

~inumai asa S-3pututtine pe picioarele sale. Dupa ce i-a f8.cut

observatii aspre, a spus epitropului:

- Da-i cinci bani, flindca azi sunt Pastile.

Dupa aceea a plccat vindecat, d ar ~icutremurat si, adunan-

du-i pe toti turcii (tetii) cc ineonjurasera satulau plecat infri-cosaji. .

_ __ f/ .) irintele Arsenic a mers de multe ori s a se mchine lac_go~ Sfintele Locuri. Ne sunt cunoscute numai cinci , c a l a -torii. Cand a mers a treia oara, s-a intimplat UD . fapt minunat

in Biserica Invierii, pe care l-au spus d ua aeeea inFarasa cei

ce au fost impreuna ell Parintele.

Page 52: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 52/63

102

"tn vremea Sfintei Liturghii, dupa iesirea cu Sfintele

Daruri, slujindsi Hagi efendi cu multi preoti ~i arhierei, a

tralucit fata lui Hagi efendi si ne-au intrebat" - spuneau

farasiotii ce au fost Ia Sfintele Locuri - "Iceilalfi preoti si1 le

spunem eeva despre viata ce 0 duce Hagi efendi al nostru",

Faptul acesta l-am auzit de la bi1tranul Prodromu ~i de Ia

alti farasioti bi1trani, dar nu m-am interesat de faptele din

locuri Indepartate, facandu-sc atat de multe chiar in Farasa.

in 1971, intamp,liUor, intr-o discutie, am auzit despre faptulacesta de la batranul Iosif Neoschitiotul (actualmente la

Manastirea Vatoped), fapt pe care ell-a citit in cartea Parintelui

Joachim Spetieris, ",Despre Dumnezeiasca imparta~ire", unde

se spune ca a fast si aeela tmpreuna-Iiturgbjsitor, Dupa ce am

cititeu insumi un exemplar al clrtii, am incercat sa aflu dad.traiesc fiii acelor farasioti care au fost impreuaa eu Parintele

Arsenic in acea calatorie. Dupa tipiculce-I avea Parintele

Arsenie, s a mearga la fiecare 10 ani la Sfintele Locuri, ~i

deoarece prima data. a mers dupa hirotonia sa in preot (cam

in l870), am socotit ca cea intru care s-a intimp.lat faptul

acestatrebme sa fie a treia cali1torie, adica in jurullui 1890.

Faptul aeesta este cunoscut chiar ~i eelor din satul Horisti

(Moise Koglanidis, Vasile Karopulos, etc) ~idin satul Petrusa

(Anestis Karausoglu, etc) din zona Dramei.Din extrasuleare urmeaza povestirii minunilor Parintelui

Arsenic, poate int,elegeoricine c a ~iacesta iese din mireazmaduhovniceasca a lui Hagi efendi.

Extras din cartea "Despre Dumnezeiasca tmparta,ire",

a Piriintelui Ieaehlm Spef;ieris,ed. a nI~a;K. Rodi, Atena"1937),•

.. In a doua dummied dupii Duminica Ortodoxtei, inBiserica lnvierii din Ierusalim liturghisitor era Patriarhul

Nicodim, impreund liturghisitori 6 arhierei, 12 ierodiaconi ~i

103

peste 40 de preoti. Mulli dintre preoti erau din Rdsiir.it, din

Rusia si din alte piirJi. Eram si eu intre preotii liturghisitori.

Dupii Intrarea cea mare, cdnd patriarhul rostea rugdciunea

si binecuvdnta ~fintele Daruri unuia dintre preotii liturghi-

sitori i-a strdlucit fa/a, Iucru ce mi-a fiicut 0' vie impresie.

Preotul acesta s a fi avut vdrsta de 70 de ani. Am intrebat pe

alii preoti: Cine este preotul acesta? Mi-au rdspuns cd e din

Kapadocia # a venit s a se inchine. Am intrebat ~i dupd Sjdnta

Liturghie:- Au venit ~i altii din locul acela de unde este preotul

acesta?

- Da, mi-au rdspuns, au venit # alJi inchinatDri impreundcu el.

Atunci am spus unui ierodiacon:

- Terog, du-te ~icheamd pe unul sau dol fnchindtori care

au venit impreund cu preotul acela.

Ierodiaconul i-a chemat ~iau venit trei.

- Sunteti din locul de unde este ~ipreotul care a liturghisit

azi? - i-am tntrebat.

- Da, au rdspuns aceta. Suntemdin acelasi loc #preotulacesta este al nostru.

- Ce via/a are? - ii intreb din nou. Este preot bun?

Iar aceia mi-au rdspuns:- Este un om sfdnt, face minuni, incd: numai de citeste unu:

bolnav se face bine. $i nu numai no! fI avem de' slant" dar iiturcii, deoarece $i IDrleface minuni ~ile vindecd balnavii.: ' '.

Pentru nematerialnicul om al lui Dumnezeu, Psrintele

Arsenie, lucrau legile duhovnicesti, Desi traia a cuns ~ifugea

de slavele lumii, l-atradat harul lui Dumnezeu.

Page 53: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 53/63

l O o t

a n a aiei viola $i minunile Parintelui Arsenie se

refera la epoca in careel a trait in Kapadocia.

Dar imi spune gandul di cea mai mare lucrare

dumnezeiascaa Sfiintului Parinte abea acum incepe, ~i deja a

inceput dupa adormirea sa in Grecia, d u pa ce s-au odihnit

putin mul t -os ten i te le sale oase sfinte 1 'npamantul binecuvantat

al Insulei Kerkira". Asa cum am spus mai sus, inca din 1970,

de la primele lui aratiri, Uimaduie~te continuu. Sta.ntul Parinte

Arsenie, pana azi a vindecat pe multi de diferite boli,cand

aceia l-au chemat cu credinta si evlavie. Nu vorbesc eu despre

aceste minuni, ci aceia ce s-au vindecat le pot marturisi din

recunostinta fala de Sf'ant si spre slava lui Dumnezeu.

Harul lui Dumnezeu nu este un bazin a Carol apa se imputi-

neaza ~i apoi se goleste, ci un izvor nesecat,

Este firesc, ered, sa ajute mal mult acum decst a ajutat

atunci cand a trait pe pamant, deoarece acum se ai1a. lang!

Tatal Cel ceresc si, ca un fiu al Sau, ell indrazneala ce a ca~-

tigat-o de mai inainte, poate primi si mai mult har pre a veni

degraba la oamenii indurerati, pentru a-i ajuta dsndu-levindecarea potrivita ..

Marea lui nevoinja de mai inainte pentru dragostea lui

Hristos, impreuna cu mare a lui dragoste si smerenie, i-au

pricinuit 0mare sporire duhovniceasca, incat acum poate zbura

.) Insula Kerkira este numita "pamant binecuvantat'', deoarece aiel se aflA

fntregi ~i nestricate Sfintele moaste ale Sfantului Ierarh Spiridon,

Arhiepi copul Trimitundei,

105

ingereste bucurandu-se, caci ajuta astfel mai mul t i oameni

indurerati si astfel se slaveste mai mult numele lui Dumnezeu.

Acum Hagi efendi (Parintele Arsenie) nu alearga cu

picioarele si nu se oboseste, ca saajunga la bolnavi, sa le

citeasca rugaciunea potrivita ~j sa-i vindece, ci zboara user ca

un Inger de la un capat al lumii la altul si poate ajunge la toti

credinciosii care Ilcheama ell evla ie,

Page 54: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 54/63

an ntele A rsenie a p ro po vad uit O rto do xia d re pt,

p rin v ia ta I U E ortodoxa .

Si-a topit in nevointa trupul sa u prin fierban-

~eaIadragostei faf! de Dumnezeu si a topit sufletele prin harul

eel dumnezeiesc,A crezut eu tarie~i a vindeeat multi credinciosi si necre-

dinciosi.

Putiae cuvinte, multe minuni.

A trait muite experienje mai presus de fire ~ . ia ascunsm ultel .

lnliuntrul cojii sale tari a ascuns dulcele sau rod duhov-

mcesc.

Parinte foarte aspru cu sine, dar ~iParinte foarte milostiv

fata de eopiii lui. Nu-i loveacu Iegea, cicu miirimea de suflet,

cu sensullegii.

Ca liturghisitor al Celui Prea ina It nu calca pe pamant ~i

ca. lmpreuna-liturghisitor stralucea in lumel

Dumnezeu l-a slavit pentru cit necontenit, prin viata sa

sf'antasi el apreeslavit numele lui Dumnezeu, Caruia I secuvine toata slava in veci. Amin.

107

recum am pu si mai SU, expunerea vietii

I S fantului A rsenic. m inunilc pe care le-a facut eu

arul lui D um nezeu sunt t ar a. f 'a ri it . ~i la fiecare

vizita a sa eel ce merge la farasioti trcbuie it aibi ua caietnou pentru seris. Din pricina aceasta m-am mirgmit la ccle

absolut necesare, Dar fiindca am vazut trci - patru dintre

f sp tel e Cuviosutu i Arsenie ca.difera oarecurn d e c elc c e le -a rn seris,

am considerat ea e bine i1 le · c riu ~i pe accstca, in completare,

pentru le,l aeeste cazur i poate ne VOT ajuta in vrcrnurile grele

ee le traim,

Aceste date, la inceput, mi le-a trimis pe 0 caseta niste

crestini evlaviosi din Ghianita, ce le auzi er a de la 0 femeie

din Farasa de 90 dew, numita Agata, stabilita la Ghianita,

Fireste, dupa ace ea am v iz it at -o insumi in 1 9 82 . lu cr u c e r n- a ajutat

nespus sa-m i am intesc m ulte d in cele ce auzeam pc cand cram

mic . $i dupii Iceam lu at le ga tm a s ic u a lli b a r b a t i s er io s i, m - am a se za t

§ i le-arn seris.

~. data Parintele Arsenic a merslmpreuna eu alti sateni it

UZ slujeasca la ."Sfantul" (Sfentul Arhanghel Mihail),

Bisericuta aceasta era departe de sat ca la 0 o r a ~i jumatate.Acolo in apropiere multi farasioti iiavcau ogoarele lor si

state au pe lac toata perioada de vara, p a D a la transul roadelor.

D u pa ce P arinte le a term inat S fanta Liturgh ie a luat aghiazma

~l a lnceput sii stropeasca ogoarele. Unii dintre lllchinatori iI

urmau, iar a1tii ramasesera H inga bisericuja, asezati la umbra .

unui copac, Copaculacela avea pe ramurile lui ate ~i fii~ii

Page 55: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 55/63

JlIM

legale de oamenii suparati rnai mult decat frunze. Atunci cand

so imbolnaveau oamenii ce locuiau acolo, [anga ogoarele lor,

fiindca nu le era usor s a rnearga la Hagi efcndi, la Farasa, cacicrau departe, iar biserica nu era totdeauna deschisa - fiind

proprictatea comunei 0 incuiau ca sa nu 0 profaneze turcii -

mergeau si se rugau afara lang.a bisericuta Arhanghelului

Mihail. Taiau 0 Ia~ie sau 0 ata din haina ce era pe partea de

trup bolnava ~i 0 legau de copac punand: "Sfinte, ia-rni

durerea. Tu esti Sfant ~ipoji", Si Arhanghelui Mihail vindecainda.ta pe sufennzii crcdinciosi,

totre inchinatorii ee stateau, precum am spus, jos sub

umbraacelui copac, era ~i un farasiot bogat, care locuia in

Batoum sicare a venit sa-~i viziteze locul natal dupa multi

ani. Departarea indehmgata' de petria sa l-a indepartat, din

pacate, si de Dumnezeu ~i se exprima cu obraznicie fa~a de

Hristos si de Biserica noastra. Afari de teoriile lui neghioabe,

eu care ranea pe ceilaiti cornpatrioti ai sa i simpli, a spus siunui tinar sa ta .•e copacul de care am pomenit, numindu-i pe

ceilalti pelerini inapoiati, etc. Tanarul n-a pierdut timpul, ci a

tnceput sa-l taie, darceilalti l-au impiedieat.

lntre timp s-a inters ~iParintele Arsenie de la Aghiazma

si s-a mahnit mult pentru riul Ic e l-a facut acest om ateu

sufletelor credinciosilor, Si i-a spus cu asprirne:- 'lie voi trimite aeolo de unde ai venit, Anastasie!'

Si lndepartanda-se Parintele a inceput s a se roage. Deodata

se ridica un varte] putemic, care l-a in~urat pe Anastasie ~i

a disparut, Rudele lu i s-au necajit si s-au intristat, dar Parintele

Arsenic le-a linistit:

- N u v a mahniti , Anastasie este bine la magazinul lui unde

facenegot,

De atunci au trecut multi ani tara sa aiba vreo veste despre

el deoarece aceta se rusiaa sa vina in contact cu consatenii IDuL

109

Odata, intamplator, doi farasioti trecand prin Tokati (langa

Sevastia), au vazut pe firma unui magazm numele ..Anastasie

Bartopoulos". Au ramas mirati, deoarece si-au adus aminte de

cuvintcle lui Hagi efcndi. Dupa InUUnirea aceasta, nepotului

lui Anastasie Bartopulo .Panaghioti is-a Iacut dor de Farasa

si a venit cu ceilalti doi consateni a m lui. i n s a . din pacate, ~i

acesta era vatamat de unchiul sau si nu ercdea. $i acesta a

inceput sa faca rau cu teoriilc lui atci tc.

Odata, pe cand Parintele Ar enie trccca prin centrul satului~itoti s-au sculat mergsnd CD evlavic I ia blnccuvsntarea lui,

acela nu numai ea nu s-a sculat, ci iiironiza pe ceilalti si

spunea ca fac ca batranele ce alearga in urma prcotilor, etc.

Parintele i-a aruncat 0privire si a mers mai la 0 parte sa facarugaciune, ca Dumnezeo s a lucreze pentru folosul suflctului

lui. Dupa putin timp Panaghiotis a inceput a se tavalcasca pe

pamint Satenii la inceput n-au tnteles; credeau c a . acosta i~ibate joe de ei cum fac metanii, si-i spun: "Seoall su ,

Panaghiotil Ce sunt neoranduielile ce le fad ca un copil mie

~j iti murdaresti hainele?" Dupa aceea insa au intclcs c a l-aparasit harul dumnezeiesc pentru comportamentul sau obraznic

~i s-a Indracit. Au mers irnediat Ia Hagi efendi ~i i-au spus,

La care el a zis:

- Sa-mi aduceti hainele lui s a citesc asupra lor, ca a nuv a sfa{iie. Si s a ~titi c a pe viitor va fi jumatate nebun ta r a ' afaca insa rau $i neoranduieli, Mai tarziu va merge la ogorul

Sall sa are ~iva dormi acolo cu scopul sa ave mai mult, Darin

noaptea aceea vor trece tetii pe acolo si-l vor omori §i in felul

acesta se va mantui sufletul sau,:lntr-adevar, dupa cativa ani s-a petreeutcum a pu Hagi

efendi.

Page 56: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 56/63

11 0

/?)Idata 0 femeie din Farasa a cazut in deznadejde, deoarece

1(j2 'barbatul ei a murit la putini ani dup.a ciisatoria lor, ~ide

ac ea ea nu mai voia sa-~i vada nici satul, nici pe oamenii lui,

traind in pester] si hranindu-se Cll buruieni, pentru ca ~i ea

contribuise Ia moartea barbatului ei. Cam dupa trei ani a venit

la Panntele Arsenic, de nerecunoscut din pricinaacelei rele

patimiri, si-i spuse:

- Hagiefendi, sa am binecuvantarea ta, tu intorci lumea

pe dos. Pe Vasilica al meu nu-l poti aduce? It i este greu?Piiriotele i-a spus:

- Fuca, foarte aspru ai petrecut doliul tau. Daca vrei ip daubinecuvantare sa te recasateresti.

- N u, eu vreau s3 .-1 vad pe Vasilica al meu! - a raspuns

aceea, Daeima voi sinucide te vei mihni?

Parintele Arsenie insa a rugat-o cu durere:

_ .SA .D U faciasta, fiiei, caci ifi vei d a s uf le ta l d ia vc lilo r!

insa aceea spunea aceleasi cuvinte fiind tulburata, AtuneiParintde a liaistit-o ,~,ii-a spus sa. mearg;l 10 pe~tera undea

stat si acolo Ii va aparea Vasilica, ca sa-l vada ~isa se impace

eu ,et lar Plrintele facea mereu rugaciune eu durere,

De cum a ajuns in pestera, i-a aparut in vedenie Vasilidi

~i i-a spusr i.Criminalo, si aiciai venit?Stiu cine te-a trimis!

Hagi efendi, care are mare indrazoeala la Dumnezeu". Femeiasa i-a cerut iertare pocaita ~i, dupa ee a . primit-e, Vasilica a

disparut iarasi, iar ea s-a intors linistita in sat si a trait in pace

§ i in . pocaio,i.

Desi vicleanul a Impins-o s a fiepricina mortii barbatului

ei, ~itotel a adus..o dupa aceea la deznadejde ca sa se sinucida,

Bunul Dumnezeu insa n-a Iasat sa se piarda sufletul ei, pentru

robul sau eredincios, Arsenic.

11 1

J ' ? : : v data, 1a pomenirea Sfiintului Constantin, a mers Hagi

u : z efendi din sat la bisericuja Sfantului pentru priveghere.

Abea numai A n amurg a reusit s a porneascacu 5 iuchinatori,

ell Prodromu Kartinoglu, Hagi-Hristu, Hagi-Mina, eu Pro-

dromu Eznepidis ~i eu Hristoforidis pentru ca dupa cum am

aflat, u n b oln av l-a chemat in tr-o p ar te , m a raltu l Intr-alta, di n

aIt motiv, nelasandu-i ragaz. Pana sa iasa din sat s-a innoptat

si rnergeau eu greu, de aceea inso$itorH s,ii au inceput sa

murmure.

- Ce ati pa~it? - iiintreba Parintele Arsenic,

- Binecuvantarea ta sl 0 avem, Hagi efendl, dar nu vedem

- i-au raspuns aceia,

- Binecuvantatilor, nu vedeti Crucea cea luminoa i 1 , . care

merge inamtea voa tr6? - le-a spus p,a.rinte~e.

- Nu, au raspuns inchinatorii,

lntr-adevar nu vedeau nimic, ei numai Hagi cfendi vedea

Crucea cea luminoasa, Apoi le-a spus:

- Veniti aproape, ~ine~i-va de mana mea.~i astfel, mergand dupa Parintele Arsenie au ajuns la

S:ffintulConstantin unde au facut priveghere de toata noaptea

~i apoi Sianta Liturghie. Dupa aceea au iesit bucurosi afara

la loc verde, iar dupa ce au maneat eei in v,arsta discutau, in.

timp ce tinerii cantau cantAri religioase danssnd, Dcodata ins!bucuria li s-a transformat io manie, cand au observat c6 se

apropie ocompanie de dezertori din armata turca care faceau

marl talharii, fiindsi bine lnarmati. Ace§t ia erau mai rw ca

tetii, Femeile ~i copiii au inceput sa planga si a boceasca ~i

sa-l inconjeare pe Hagi efendi, Cei bitrani au mastrat pe

pupnii tineri ai satului, rugandu-i s a se stapanea di si sa nntrag,a co pustile, ca s a nu iasa dupa aceea vreun macel,

Spuneau deasemenea femeilor ~i copiilor s a se ascunda si sarlmana numai bitranii ~ w batranele. !nsa Parintele Arsenie i-a

Page 57: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 57/63

112

linistit, pentru ca, mici ~i mari, toti se tulburasera .. El a spus:

- Nu v a temeti. Lasati-i s a se apropie!Farasiotii s-au simtit tn siguranta la auzul cuvintelor lui

Hagi efendi §i s-au linistit, Cand s-au apropiat aceia destnl de

aproape, Parintele Arsenie a ridicat mana ~i le-a spus:

- De Dumnezeu s a fiti blestemati si de mine legati.

Totiau ramas nemiscati aeolo unde se aflau, la aceste

cuvinte rostite de cl, Atunci talharfi au inceput s a se caiasca~isa-I roage pe Parintele Arsenie

s aIi ierte.

- Iarta-nel Sa avem binecuvantarea ta, recunoastem c asuntem niste ucigasi, Dezleaga-ne, ca s a venim s a luam bine-

cuvantare de la tine si de acum inainte s a ne facem oameni

buni,

Atunci Hagi efendi i-a dezlegat ~i le-a spus:

_Aruncatiarmelel Noi nu avem nevoie de arme! ~i veniti.. ,

aicuVeneau fiecare la rand : ; ; i i~idepuneau armelc, dupa care

au cazut la picioarele Parmtelui Arsenic eu totii cerand iertare

cu plangere. in acelasi timpplangeau si femeile si copiii de

bucurie siernotie, Prodromu Eznepidis era suparat deoarece

batranii n-au lasat pe putinii tineri ai satului s a se lupte euturcii, deoarece ~i el voia s a e rafuiasca cu ei. Nu s-a putut

abtine ~ia luat pe unul de cap ~ia inceput sa-i dea, Bunul Hagiefendi l-a scos din mainile primarului, spunaod: .Af'eterime"

(in turca: lasa-l) , Dupaaceea satenii au adunat armele, le-au

mcarcet pe mulari si le-a predat la eomandamentul turcesc din

Berek (satul Sf'antul Constantin),

Unii dintre dezertorii acestia, pe l inga.ea s-au pocait ~i si-an

schimbat viata, au devenit si crestini in ascuns ~iau plecat eu

crestinii in 1924 in ascuns si au venit in Greeia. Iar eel ce a

mane at bataie de la Prodromu Eznepidis s-a mcu t crestin si

din Suleiman s-a numit Elefterie. A venit si acesta pe ascuns

lt3

atunci eu Schimbarea ~i -a stabilit la Ghianita. in anul ~982inca traia. Avea mai mult de 90 de ani ~i-l strigau Turcolefterie.

{]/Jna din femeile musulmanului ee locuia in Farasa si-a

~ exprimat dorinja s a fie botczata de mama doamnei

Agata, care mi-a dat ace te date. l-a spus de pre aceasta

Parintelui Arseniesi Parintele a incuvdntat sa 0 aduca ascuns

in casaei, s a 0 catehizeze ~i sa sc faca na~a a ci. Dupa

catehizare a bote-zat-o~ia numit-o Elcftcria. S-a imparta~itnumai de 3 - 4 ori, ~i asta in ascuns traind ca si crestinii eei

ascunsi. Din clipa in care s-a botezat Elefteria s-a prcfacut

bolnava ~.iastfel n-a spurcat Stan1u~Botez ca turcul, barbatul

ei, FHndca iiera greu in mediul necredincios al easci ei, Bunul

Dumnezeu a eliberat-o repede ~ia luat-o alaturi de El. Deodata

s-a imbolnavit ~i a stat putine zile la pat. A ccrut sarmana sa

seimpArta~easc.a. dar Ii eragreu sa mearga la Hagi efcndi,

precum ~imai greu iie a lui Hagi efendi sa mcarga la casa ei

si sa 0 imparta~eaca ea pe 0crestina ascunsa. Bunul Parinte

in a a-a Iasat-o neimp~ita. A luat un mar foarte mic, a facut

0' gaur-i mica inel, a pus i.nauntru putio din Sfintele Tainc ~ ma astupat din nou gaura marului. Apoi a spus nasei ei s amearga s a 0 cerceteze si s a gaseasca prilej bun sa-i dea s a se

imparta~easca .. Nasa ei a luat marul. cu evlavie ~i bucurie inmiwnile sale '~icu ele Inerucisate pe piept a rners s a 0 cerceteze,

Elefteria ea 0 nou-luminata cum era, a intuit asta si eu f a t atransfigurata i-a spus: ,Jiri tos, uf1etul meu", desi nu-i trecuse

prin minte ca Da~ae i i-ar putea aduee Sf3nta Paine. Aceea a

scos apoi marul ~ii-a dat, ~i astfcl binecuvantatul suflct s-aimpartii~jt.

Dup3 Sianta tmparta~anie i~idadu cu pace ufletul sau lui

Hristos, Atunci na~a ei alergatulburata Ia Parintele Arsenic

si iispuse:

Page 58: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 58/63

- Hagi efendi, sit am binecuvantarea ta, dar Blefteria

moare. Ce se va intamplaacum? 0 vor spina turcoaicele?

- Nu te nenni~ti, i-a spns el,

Dar aeeea iara~i a inccput din nou:B Ce seva 'intampla Hagi efendi?

~Lasa, ise va soeoti ca. o baie, a ri.SPUDS, Pirint,ele.

N8§a ei e ra ne lini~ ti ta pcntru asta, pentru ,e a musulmanii

considera ca botez baia Ic e 0 fac mormlui ~i cred ei ise iarti

toate pacate.ie ce le-a recut in viali. Pireste, aceasta e 0in~e~are

~i inca mare.

Fiind,ea nasa ei mereu ilnecajlca pe PArintele Arsenic io

privintaasta, Parinte~'c a fest nevoit sa~i spuna;~ ~Ei, ce erezi? Dare, voi lasa pe turcoaice s a spele pe aceea

pe care am botezat-o?

~i facea neiucetat rugaciune pentru El,efteria.

Ce se intampHi? in toate zilele acelea, mainil,e tuturor

turcoaicelor ce au vrut s a spele trupul cre§tin.lei moarteau

ramas int,epenit'e. Astfel incat turcii a u fast nevoiti sa 0.

iOgJoape tn cimitirul turcesc fir,l ;s a .0 spele,

Hagi efendi i-a citit de departe slujba inmormantirii $i

continua s a se mage. ~i iata ca.se petrecu ~, i altceva,

Blefteria a inecput sa se erate in fiecsre noaptein easa ei

~,iell manie sa rastoarne toate Iuer ur il e d in eosa,isa.le spunij:- De ce r n a cbiDUi~iaid. in iad, in . cimitirul vostru? Sa m a

seoateti repedede aicisi . s a r n a dueeji la casa mea, la cimitirulcre,tinilor.

Lucrul acesta 8-;8 faeut zile de-a randul" p a n a ce familia

turceasea nu a mai putut rabda ~]au mers la Parintele Arsenic

~i i-au spus:

- Hagi efendm,sa avem binecirventarea ta, suferim m ult in

casa noa t r a de la femeia cea m.oan!. Numai tuveiafla sea-pare. Mereu, infiecaee noapte ne chinuie~te § .i neintoarce casa

114 11 5

cu susul In jos ~~ne spune s a 0 tngropam in eimitirul vostru.

P:arintele a spus atunci turcului, barbatalui ei;

- Ce r n a tn.trebi pe mine? Eu sunt grcc ~] tu turc . . F a . ce. ,vreu

- Nu, Hagiefendi, DU vreau sa fae nirnic tara bine-

c uv an ta re a (La ,a s pu s acela

Atunci Parintele Arsenic i-a spus:

- j 1 i \' 10m f ac e u n pogo lim fu lt Dezgropati-o voi si aduccji-o sa

o ingropam DOi. Intr-o margine a. cimitirului nostru. Asa s-a ~i

fiicutDupa aceea E~efteria a ,aparut bucuroasa in casa turccasca

~i le-a spus:

- Sa tdliti 0 mie deanil Acum mlaflu in rai in lumina si

bunatatHe l ui Dumne .z eu .

.Io.felul acesta dumnezeiesc, ih carea lucrat Hagi efcndi,

a domesticit pe barbarH turd ~ m i-a pus pe ganduri prin lucrarca

v,adita a eredintei celei dreptea ere~tinitor ~iastfc1 a aparat

in ,a~eiani grel, pecredinciosi de cei necredinciosi ca sa nu

le creeze probleme. s . a avem parte de binecuvantarea lui.

Amin.

Page 59: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 59/63

II)

unul Dumnezeu s a odihneasca ~i sufletele

credinciosilor acelor care au tinnt cu evlavie

traditiile Sfintilor Pm-inp ai Bisericii noastre,

pastrandtn memoria lor curata viata ~i petrecerea Stantului

lor Parinte Arsenie din Kapadocia i~iastfel daruindu-le eelor

mai tineri! Celor vii, care au daruit aceste date, mai multe sau

mai putine, ~i au ajutat a se scrie viata lui, Sfintul Parinte s aIe dea mereu binecuvantarea sa cea bogata.

Amin. .

117

iN.LOC DE POSTFATA

Privit dintr-un ungh,i de vedere de primordiald

insemndtate, veacul al XX-lea de fa Nasterea Mdntuitorului

Hristo este ~i acela in care ostile intunericului nu au

precupetit nici un efort, tactioi; , s ,trategie sau mestesugire spre

a-l transforma in veacul cOIJ/uziilot' axeologice, valorice. Prin

extremde numeroase slugi alent alese fi minutios scolite fn

labirintele sale infemale, dibac; pregii ti te in a insela, amdgi,

imoxica ~i ziiplici pe cat mai multi ~mat ales dintre eel simpli

fi ,inca fragUi #neinterneiaJi in ale cre 'd 'in~le i ,?Jre a-i arunca

in priipiistiile liira fund ale necredintei, mincinoaselor ~i

relelor credinte, neoidolatriei ~ineopliganatii/ii - iadul a Intins

omenird mai mult« ~imat sofisucate curse, capcane ~i latur!deed! oricdnd; Nu putini dintre acestt slugoi at diavolului celui

uciga~ de oameni . t tata al mineiunti, unii chiar foarte

inle.lepJi in riiutate. S-QU trlidui,t din rasp uteri, ,Ii loveasca

in inima credintei poporului lui Dumnezeu: in faptele ~i

lucriirile cele m ai p resu de fire; CQvariind au clzimband

rdnduiala firii •. intr-un cuvdnt, in minunile siivar~ite de

Mcmtuitorul Hristo . de Prea urata Sa Maica , de ingeri #de sfinfi.

[mpotrtva acestora, lmpdratul eel nebiruit al bine-

Page 60: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 60/63

1 1 X

cuvdntatei Sale osti ceresti Ii piimdntqti, Domnul nostru Iisus

Hristos, a chemat la lucru pe ogorul ~i in via Bisericii Sale

,dreptliivitoare lucrdtori oslirdnici. smerili Ii r:avnUori spre ae i cusi in toatd fapta cea bunii, vrednicd de mirare Ii de

lauda. Unii dintre acestia, dupa ce au pariis;t cu desQ.wirlire

toate cele inveselitoare ale acestei lumi, dovedind in silvar-

sirea lucriirii lor 0 iubire neostoitd de osteneald, pocdinlii

smeritii; rugiiciune adiin'ca Ii fierbinte, statomicie .neclintitd

$i vitejeascd fndelunga rdbdare au primit de /a $'tiutorul

inimilor iiPuitorul de nevoinJii chiar #po turi de comanda;entre acest! ale# intre alesi se numiirii ii S/antul Arsenie

Capadocianul, Noul foedtor de minuni, precum §i biograful

ii urmiitorul minunatei sale vieti, Cuvio ul Paisie Agbioritul.

Din inima sa mare, smeritd $i ptind de rara virtute a

reeunoltiinlei, Pdrintele Paisie ,aizvodit ji aceasta opera pUna

de 0' alea [i mireazmd du ho vn ic ea sc d ~ a treia c an e ajunge in

mdinile cititorulu» romdn - ca un prinos deadanca mul/umire

adus maYieluisiiu compatno: capadocian it jarasiat. Siantul

Arsenie, boteziitor al siiu ~i inainte viizdtor al chemdri! sale

de sus In fngereseul cin monahal.

Lectura atentil a celor trei marl capitole ale ,lucriirii de

fatii. lasd un gust de 0 dulceatd cereascd in gurile noastre

liiuntrice. de gand~prill. care tragem duh,. clicio hranlid'uhov-

nicea cd deopotriva intiiritoare, pli icuta # insiinii to#toar;€

arareori se mai aflii la autorti de literaturii a gh io gr afic ii a i

acestut sfdr~.it de veac "grozav", cum l-a caracterizat in

proorocirile sale Cuviosul grec Agatanghei (sec. XIII) ..

Partea tntdia ni-l injalijeazti - in implitatea stilului sdu

auu de firesc, smertt # de un farmec inconfundabi.l - pe

Cuviosul Pat ie ca un vrednic urmdtor al mull iubitorilor de

'fil~I)'# sfin1ire Cuvia~i Serapion de Tmuis ~i Simeon Mata-

- =-_ --

119'

frastul. fntr-adeviir, ,g,andul nt se fnjioarii c,umplit daeli s tam

$i cumpdnim ciifiIrii un cdutdtor si cercetdtor de competenta,

tenacitatea # acrtvia Piirintelui Paisie, a Comoard, 0Cetate

si 0Lumina duhovnicea cd precum este S lan tu l Arsenie, arftputut riimdne pe veci necunoscutd binecredincio ului popor

ortodox de pretutindeni, ascunsd sub obroacele uitarU,

nepasarii Ii meschiniiriei omenesti. si ale vicleniei, pizmei #riiutalii diavolesti. Me ajul ce ni se transmite in aceste vremuri

ednd prea mulJi (Ii chiar cu Y o ; i , e # ,eu jliin/iil) nesocotim

sfatul Piirintilor egipteni de a nu pune ceea ce este "sublucru", pe te ceea ce este "lueru" ne apare in toatd evidenta

so. lumineasd: a pun« activitatea social-filantropocii mai

presu de idealul sfinteniei ii de cei ee au viirsat sudori,

lacrimi ~i s6nge din inimi indU1lerate i': incutremurate spre a

si-l insulf prin intreaga . 1 0 . 1 ' j i . i 7 : l l i i # v.iajii este eel 'f laipiigubitor # f n tr is ti it or l uc r u pentru B is er ic a l ui H r is to s. Incii

o·data Cuviosu/ Raisie neface dovada (daed vreunii mai aveau

nevoie de ea!) gradului ii mii urii in care si-a insusit celebrul

afo~ism at lui Aristotel: "Prieten imi este Platon, dar mai

priete« fmi este adevi irul" .

Partea a doua si a treia ne captiveazd pan i l intr-auit, incdt

amupm de uimire vlizdnd pan i i tn tru ca t poate ji Dumnezeu

de minulult tntru Sjinlii Sd;,. cat sunt de nesfdrsite .~i

imprevizibile modalitiitile in care $i~afiicut minunate toate

voile Sale' int,,, diinJi;, dupa dumnezeescul psalmist. Este eu

putinld ca ln secolul al XX-lea, al marilor apostazii, al ratiunii

truf£1/es i gaunoase in marea ei ujidenJii de sine sa .~emat

.savarleas,ca minuni ca in vremurile apostolice ~i post-

apostolice, ale singurilar mari fiieiitori de minuni Nicolae ji

Spiridon, ale purtiitorilor de Dumnezeu ~v'iaclitoril'or de

minuni mucenici ~i Cuvios: din gldograjiile ii Paterlcelevremurilor dinainte? Mult incercata Intru piitimiri, ades

Page 61: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 61/63

12 0

rastignita gi pururea inviata Ortodoxie greacd ner,iispunde

afirmativ, pundndu-ne inainte pe fii ei eel binecuvdntat: Iialesi.

Dupii cum in partea fntdia Cuviosul Paisie ne-a ararat

cum se demonteazd intdia cursii a vriijmasului, 'de laextrema

de jos, (a indolentei, ineriiilor si socoteiilor usuratice §i

marunfeleomene§ti incurcate prin §iretlicuri diavolesti), prin

tot ce scrie tn Viala §;Minrmile Sfantului Arsenie, Cuviosul

Paisie ne arata Ii cam carear trebu; safie ,fniil/imile §llIcizetei

dllllOVl;Jicesti. pe care atle/ii lui Hristos doritori de cununilenevestejite ale sfintenie; sunt datori sa le depa§eascii. I n acestfel, ca un Pdrinte iubitor §i prea grijuliu, el ne izbii.v~te ii

de capcana neprietenului de la ex tre ma de sus, aceea a pro-

nun/arilor priptte, aexaltdrilor usuratice # copildresti ale

celor ce ar dort s a facli,de s-ar putea.§i canonizdri peste

noapte, adiiugdnd fa groaznica ispitii: aetuala a in:flaJiei

cuwlntulu. i . pe a cee a, c u m ult mai d e t em u. t~a in fla /ie t d e s fin Ji

afla/i numai in capetele infierbdntate de temperatura demo-

nieii a idolatriei duhovnicesti ale celor ce nici nu cunosc

indeajuns toate criteriile de canonizare a le o rt od ox ie i, p re cum

gi durata acestor eautari , §i nici nu au 0preocupare tatomicd

de a pune inceputul ee l bun al s fi n li ri i v ie /i i lor.

I n inckeierea r;dndurilor de faJii, pe care recitindu-le nu

ni se par ,decat nilte btiiguieli, potrivite numai unor tncepi i tori

asemenea noua, nu putem s a nu reamintim ultimele cuvin:te,

pe care sfantul A . I ' ; en ie le-a rostit in a cea sui via /a de pe pa tul

sufefintet sale pdstoritilor siii.: «Sujletu.i, . de s,uflet sa v a' il lgrij i/ i mai mule §i nu de fn"p, care va merge in piim an t #-1

VOl 'mdnca viemdi;» Cine a avut fericitul prilej de a e inchina

la sfinteie moaste ale marelui farasiot in Biserica Sthastriei

de la Suroti,.a WJzut co. ele au uimitoarea culoare (chiar si

pentru niste oseminte sfinlitel) ariiiniu aprins, asemdndtoare

12 J

roeilor de pe muntele Sinai, unde S-a pogordt Dumnezeu.

Cum dar nu vom aldtura # nevrednicele noastre glasuri

celor ale milioanelor de crestini binecredinciosi, care zi ) f O i

noapte strigd, eel';multumesc ~i laudd pe acest Nou Moisi, pe

Noul fiicdtor de minuni al Ortodoxiei ~i al lumii lui Dumnezeu:

«Sfinte Ptirim« Ar.-enie, priveste din inliLJimileceresti cdtre

noi;fit tai cei necredinciosi, puJin credinciosi, reci, cdldicei,

mult piiciito# Ii cumpUt fn~elali de vicleniile trupesti, lumesti

si diavolesti, Ii cuprinzdndu-ne pe tali in vdrtejul sfintit al prea

putemicelor tale rugaciuni. strdmutd-ne §f pe noi in fericitaviala de veci, cdreia te-ai flcut ales mostenitot; co. imprez.rni i

cu tine s a sldvim pe Prea Sjfinta Treime, pe Tatdl, pe Fiulli

pe Sfilntul Duh, in nesfdrli/ii veci. Amin.»

6 august 1999

La Praznicul Schimbarii la J a J a a Domnuiui,

Dumnezeului si Mtintuitorului nostru Iisus Hristos,

Editorii

Page 62: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 62/63

CUPRlNS

Actu! patriarhal privitor fa canonizarea Siantului Arsenie

Capadocianul .

Troparul, condacul ~imegalinaria Sfantului Arsenie .

inaintecuvantare .

Partea lntaia .•

Partea a 2-a:

Viata SiantuluiArsenie Capadocianul (Hagiefendi). . . . .. 35

Par te a a . 3- a:

Minunile Sf'antului Arsenic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 77

1n loc de postfata . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . ... . . . . . . . .. 119

12 3

7

10

11

15

-- - _ - ---- ------

Page 63: Sfantul Arsenie Capadocianul

8/4/2019 Sfantul Arsenie Capadocianul

http://slidepdf.com/reader/full/sfantul-arsenie-capadocianul 63/63

•e

apa

docia-

nul

No-

ul

faca-"torde•

ml•nunt