Multd grijd il cuprinde pe cineva cAnd estechemat la palat de st lpAni torul sauconduc[torul patriei sale. Mai intAi sesocoteqt€ cum sd se prezinte mai in[elepteqte,mai curat qi mai bine. PlecAnd de acas[, pe

drum iqi face bine socoteald cum s[ seprezinte, s[ se miqte, s[ stea qi cum s[ grdiascd

inaintea mai-marelui s[u, pentru a-i bine-plicea qi a dobAndi cele de folos.

Cu o chibzuial[ mult mai mare trebuie a nepregiti noi, creqtinii drept-credinciogip[stori qi p[storifi, cAnd suntem chemali de

Dumnezeu la SfAnta Biseric[, PalatulDumnezeiri i, prin ingerii L!ti,- cu 'cdt

Dumnezeu e mult mai irare qi'nemirginit,

fali de stdpAnitorii aceqtia lumeqti Eitemporali.

Ce si facem gice nu trebuie

si facemin Sfinta Biserici

Protos. N icodim Mendile

Ce si facem Ei ce nu trebuiesi facem

in Sfinta Biserici

Carte tipdritX cu binecuv6ntareaPrea Sfinfitului Pirinte GALACTION,Episcopul Alexandriei gi Teleormanului

Prin dreapta credinli 9i fapte buneintrim in viala vegnici

Mari sunt isprdvile credinlei gide foarte mare trebuinfd faptele bune.Fiecare dintre noi, creqtinii ortodocgi -pdstori Ei pdstorili - pentru a dobAndiviala vegnicd, trebuie mai intAi sd neagonisim o credinld dreaptd, curdfitdde toate degertdciunile, superstifiile,idolatriile, erezitle... gi sd facem fap-te bune. Ceea ce-i calapodul pentruformarea gi facerea incdlfdmintelor,aceea-i dreapta credinld pentru bunaformare a cregtinului. Astfel, creqtinultrebuie.mai intAi a crede bine, dupdcare poate a face fapte bune sau aviepi cregtinegte. Credinfa se naqtedin auz: ,,Fdrd credinld - zice Sf. Ap.Paael - nu este cu putinld a bine-pldcea

lui Dumnezeu, cd trebuie cel ce se apro-pie de Dumnezeu, sd creadd cum cd este

Ei celor ce-L cautd pe DAnsuI este ddtd-tor de platd... Credinln este adeaerireacelor ndddjduite Ei doaedirea lucruilorcelor neudzute; cd tntru aceasta suntmdrturisili cei de demult..." (Evr. 11,6, 1).Astfel, adevdrata credinld or-todoxd, sobornicd qi apostolicd estea crede cu inima qi a mdrturisi cugura un Dumnezeu in trei fefe, adicd:

Credem intru unulDumnezeu, Tatdl atotfiitorul,Fdcdtorul cerului gi al pdmAntului,vdzutelor tuturor gi nevdzutelor.

Credem intru unul DomnIisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu,Unul-Ndscut, Care din Tatdl S-a

ndscut, mai inainte de tofi vecii;

Lumind din Lumind, Dumnezeu

adevdrat din Dumnezeu adevdrat,4

ndscut nu fdcut, Cel de o fiinldcu Tatdl prin Care toate s-au fdcut.

Credem intru Duhul Sfdnt,Domnul de viald fdcdtorul, Care dinTatdl purcede, Cel ce impreund cuTatdl 9i cu Fiul este inchinat gi mdrit,Care a grdit prin prooroci.

Credem intru una SfAntd,Soborniceascd qi ApostoleascdBisericd. Precum Dumnezeu cel ade-vdrat e numai unul aqa gi Biserica ceaadevdratd a Lui e numai una, nu maimulte. Cei care zic c6. toate religiilesunt bune sunt asemenea cu cei carezic cd. toli burefii (9i cei viermdnogi)sau buruienile (qi cele otrdvitoare) ceies din pdmAnt ar fi bune de mAncat.

Mdrturisim un botez intru ierta-rea pdcatelor. $i aga, agteptdm trviereamorplor qi viafa veacului ce va sd fie.

Privitor la agonisirea, Pdstra-rea qi folosirea dreptei credinfe ne fur-deamnd Mdntuitorul, zicdnd:,,Aveficredinld in Dumnezeu... credeti inDumnezeu gi in Mine credefl... Credef,in Evanghelie... gi Apostolul: ,,Aaindcredinld Ei bund cunoEtinfd, pe care uniilepddhnd-o au cdzut din credinfd"...,,Aafrnd taina credinlei tn cuget curat" ...(Ioan'1,4,'I.,; Mc. L, 15; Tim.'J.., 1.4, 3, 9).

Credinla dreaptd trebuie sdfie insotitd de fapte bune sau de vie-pire cregtineascd, fiindcd numai prinacestea doud omul devine creEtinadevdrat gi are nddejde tare de m6n-tuire vegnicd. Aceasta o adeverescDumnezeieEtile Scripturi zicdnd:,,Vedefi cd din fapte se indrepteazd omulqi nu numai din credinfd: Precum trupul

fdrd suflzt este mort, aEa Ei credinla firdfapte este moartd" (Iacov 2,24-26).

6

Agadar, pentru ca creqtinulsd devind, sd fie gi sd rdmAnd pldcutlui DumnezeLt, trebuie mai intAi sd-Siagoniseascd qi sd aibd o adevdratd cre-dinfd in Dumnezeu qi sd-gi indreptezedupd aceasta cugetele, cuvintele, fap-tele gi viaja sa.

Precum pdsdrile nu se pot ri-dica in zbor de pe pdmAnt in vd,z-duh numai cu o aripd, ci cu amAn-doud, aga gi oamenii, nu se pot apro-pia de Dumnezeu gi nu pot fi cuDumnezeu decAt numai prin acestedoud aripi: credinld dreaptd gi faptebune. Aceasta reiese clar din cuvin-telg MAntuitorului: ,,Nu tot cel ce-Mizice Mie, Doamne, Doamne, aa intra tn-. +tru Impdrdlia Cerurilor; ci acela ce faceaoia Tatdlui Meu Care este tn ceruri" ,adicd cele ardtate de El in predi-ca de pe munte (ly'rt.7,2'1,;6;7).in

7

intreg capitolul 25 de la Matei, El ne

dezvoltd destul de clar planul mAn-tuirii prin dreapta-credinfd 9i faptebune. Sf. Ap. Iacob, dupd ce araticlar cd credinla fdrd fapte e moartd,ca qi trupul fdrd suflet, adaugd': ,,Dtn

fapte @une) se tndrepteazd omul; iar nu

numai din uedinld" (Iac. 2, 24, 1'6-26)'

Sf. Ap. Pavel aratd cd faPtele bunesunt roadele Duhului, zicdnd: ,,RoadnDuhului este: dragostea, bucurin, pacea,tndelunga-rdbdare, bundtatea, facerea de

bine, credinfa, bhndefea, tnfrdnarea pof-telor. . . Fdchnd binele sd nu sldbim, cd Ia

areme aotn secera neostenind. Deci, pfrndcdnd aaem rreme, sd facem bine cdtretoli Ei mai akrtos, cdtre cei ai nogtri de

o credinfd. Domnul aa rdspldti fiecdrumdupd faptele lui... Nol toli trebuie sd ne

ardtdm tnnintea Diaanului lui Hristos,

ca sd ia fiecare dupd cum a fdcut, cele ceB

s-nu lucrnt prin trup, ori bine ori rdu"(Gal. 5, 22; 9, 9, 1.0;Rom. 2, 6; IICor. 5,10). Credinta dreaptd cu faptele bunesunt intr-o foarte strAnsd legdturd, caqi trupul cu sufletul.

Acestea lucreazd, mAnd inmAnd, ca aripile zburdtoarelor sau cacele doud lopeli ale barcagiilor. Barcaviefii noastre inainteazd cu spor inmAntuire la Impdrdtia lui Dumnezeunumai cAnd vAslim cu ceie doud lo-pefi: credinla 9i faptele bune.

Mul! din cei care aveau faptebune nu s-au putut mAntui qi n-au pu-tut intra in ImpArAfa lui Dumnezeu,pAnd n-au imbrdfiEat adevdrata cre-dinla (F.Ap. 10; 1'1.,11-15) qi EustatiePlachida - generalul roman (ViefileSfinflor, 20 sept). fuijderea gi cei ceau avut numai dreapta<redinfe nus-au mAntuitflrd fapte bune sau pAnd

9

*rold

ce n-au fdcut roade vrednice de pocd-infi (Exemple: Saul, Petru Vamequl,Cuvioasa Pelaghia Maria Egipteanca 9.a.).

Dreapta-credinfd 9i fapte-le bune se cuprind in lrei principalevirtuli teologice, adicd: in Credinld- Crezul; in Nddejde - RugdciuneaDomneascd - fericirile; qi in Dragoste- Dumnezeiegtile zece porunci, cudragostea de Dumnezeu qi de aproa-pele, cuprinse in Decalog gi in SfAntaEvanghelie. Aceste principale virtuliil ridicd pe om la treapta lui (Ps. 48,12,24), il invioreazd, il inaripe azd, il inal-td, il apropie qiJ unesc cu Dumnezeu,Creatorul sdu.

Dupd acestea, se poate ridicadin cdderile sale pe treapta demni-tdlii de om qi poate sd stea la nivelulinalt unde l-a aqezat Dumnezeu,prin agonisirea Ei folosirea cu succes

l o

a celor patru virtuli cardinale: in-telepciunea, dreptatea, cumpdtareaqi bdrbdlia sau tdria. Dumnezeu S-adescoperit pe Sine aleqilor Sdi, stAndpe un tron de patru Heruvimi, inBiserica Vechiului Testament gi depatru Serafimi, in Biserica NouluiTestament (Iez.1; Apoc. 4, 6).gi su-fletul omenesc care-i creat qi destinatde Dumnezeu a fi dupd chipul gi ase-mdnarea Sa are ca tron al statornicieisale, in tot binele vremelnic Ai veqnic,aceste patru virtuti, ca un scaun maiinalt cu patru picioare.

CAt timp sufletul are aceste pa-tru virtuti bine cunoscute, practicate,trdite, std foarte bine in cinstea deo-sebitd in care a fost gi este pus. Cdndvreuna sau mai multe din ele sldbesc,se gubrezesc sau lipsesc, sufleful ome-nesc se povArnegte spre cddere, se

---rd

prdbu$egte gi nu se poate ridica Petreapta demnitdfii lui, pdnd nu 9i leagonisegte, nu le pune in practicd qi nutrdieqte ln buna lor rAnduiald. Acestevirtufi strhlucite, absolut necesare 9ifoarte folositoare, sunt daruri ale luiDumnezeu, cu care El inzestreazd, pealegii Sdi, aEa cum gtie mai bine. Peacestea le putem agonisi, alimenta Eidezvolta prin rugdciuni fierbinf fdcu-te in Duh gi in Adevdr, prin participa-rea cu trup gi suflet in SfAnta Bisericd,in toate Duminicile gi Sdrbdtorile 9i indupi-amiaza zllelor sfinte, la cele qap-te laude, la Dumnezeiasca Liturghie,la Sfintele Taine, la trvdfdturile evan-ghelice, apostolice, la cele curat-or-todoxe, prin citirea sau ascultareaDumnezeiegtilor Scripturi in strdnsdlegdturd cu Mdrturisirea Ortodoxd,Cazaniile Bisericii, Vieflle Sfinfilor 9i

1 2

alte cdrf, sfinte, crezAnd gi viepinddupd invdfdtura lor cea mdntuitoare.

Pregitiri in ajunul zilelor sfintepentru serbarea lor cu sfinlenie...

Multd grije il cuprinde pe ci-neva cAnd este chemat la palat destdpAnitorul sau conducdtorul pa-triei sale. Mai intAi se socoteqte cumsd se prezinte mai intelepfegte, maicurat qi mai bine. Ca un om cu bun-sim!, se spald bine peste tot corpul,igi piaptdnd pdrul capului, se imbra-cd in hainele cele mai curate. Observdbine ca incdlldmintea sd fie curdfitdde praf sau noroi. PlecAnd de acasd,pe drum iqi face bine socoteald cumsd se prezinte, sd se miqte, sd stea gicum sd grdiascd inaintea mai-mareluisdu, pentru a-i binepldcea gi a dobAn-di cele de folos. Cu o chibzuiald mult

t 3

mai mare trebuie a ne Pregiti noi'

cregtinii drept-credincioqi - phstori

9i pdstorifi, cAnd suntem chemali de

Dumnezeu la SfAnta Bisericd, Palatul

Durnnezeirii, prin ingerii Lui, cu cAt

Dumnezeu e mult mai mare 9i nemdr-

ginit, fafd de stipAnitorii aceqtia lumegti

gi temporali.Astfel, sAmbdth seara sau in aju-

nul sdrbdtorii, indati ce auzim sune-

tul toacei qi al clopotelor Bisericii, care

simbolizeazd glasul Arhangheluluigi vocea lui Dumnezeu (1 Tes. 7, 1'6;

ldt. 24,31; Ioan, 5, 25-29; 12, 28-46;

11.,41,-45) ce ne cheamh la sine pentru

rugdciune, trebuie sd incetdm lucrul,

oriunde am fi. Mergem apoi la SfAnta

Bisericd unde ascultdm Ceasul al IX-

lea, Vecernia gi Pavecernifa' Cei mai

depdrtafi de SfAnta Bisericd iqi citesc

ucolo pe loc aceste trei laude, duPdl 4

Ceaslov sau Mica Prdvdlioard. in lipsacdrtilor, precum gi negtiutorii de car-te, iqi fac rugdciunile pe care le qtiu, qiinchindciuni SAmbdta qi Duminica, dela Crdciun pAnd in ajunul Bobotezei,de ia Pagti pAnd la Vecernia dupdDuminica Mare qi in Praznicileimpdrdteqti, sau metanii cAnd se fac(vezi Triodul, Tipicul Mare pag. 504-507; Pravila Bisericeascd, Ierom. N.Sachelarie, pag. 200-206).

Seara trebuie a-gi face baie saua se spdla cdt mai bine. MAncareapentru zllele sfinte trebuie sd se pre-gdteascd in ajunul Duminicii sau sdr-bdtorii. Domnul a zis lui Moise: ,,latd,Eu le ao.i ploua phine din cer. Sd iasd gi sdadune tn fiecare zi c6t trebuie pentru o zi,ca sd-l cerc de ua pdEi sau nu dupd legeaMea.lar in ziua a Qasea sd adune dz doudori msi mult decit adunau in celelalte

zile, pentru o zi" . Fiecare aduna

mand dimineala cAt ii trebuia pentru

mAncat in ziuaaceea; cdci dacd se in-

fierbAnta soarele, ceea ce rdmAnea se

topea. Iar in ziua a gasea adunau de

doua ori mai mult: cdte doud omere

de fiecare.Dar unii din PoPor au ieqit sd

adune gi in ziua a gaPtea ql n-au ga-

sit. Atunci Domnul a zis cdtre Moise:

5,21.-22,27-29).Dacd credincioqii Vechiului

Testament aveau poruncd atAt de strictd

din partea lui Dumnezeu, datd Prin1 6

Moise, de a cinsti ziua de odihnd gi prinfaptul de anu aduna mand (pe care nicinu o gdseau) in acea zi, cu mult maimult sunt datori creqtinii a-gi gdti mAn-care pentru zilele de Duminicd qi sdrbd-tori din ajunul acestor zrle, canu cumvatn vremea Dumnezeiegtilor Liturghii gia predicii absolut trebuitoare sufletuluilor, ei sd se irnvdrteascd pe ldngd pAn-tecele oalelor, ca israielifii uEuratici dinpustiul Sinai pe lAngd mdncdruri, bdu-turi qi vifelul de aur, pentru care au cd-zrftin asculgul sabiei pierzdtoare (Ieg.32; 33, 1-6; Cor. 10, 74-2-3-5-6).

Seara mAncdm cAt se poate maicumpdtat. Facem ce mai avem de fdcutpentru a doua zi, apoi rugdciunile spresomn qi ne culcdm.

ToFi drept-credincioqii creq-tini, pdstori gi pdstorili, din vremeaSfinlilor Apostoli,

_a Sfinlilor Pdrinfi

t /

qi, dupi ddnqii, toti adeviralii creqtini

din toate vremurile qi cei din prezent'

s-au pdzit qi se feresc ca de cea mai

mare primejdie sufleteascd a merge/

in seaia zilelor sfinte 9i chiar in ori-

care zi la jocuri, baluri, serate, nunli,

onomastice insolite de petreceri anti-

creqtinegti qi felurite blestemdfii'

Se fereau a vorbi deqertdciuni,

vorbe putrede, convorbiri murdare,

cAntece curvegti. Ei se rugal4 cdntau

cAntece duhovniceqti, citeau in cdrlile

sfinte, bisericegti qi cugetau cu mul-

td sArguinld in legea Domnului prin

.ur" d-"t"neau fericiii 9i rodnici du-

hovnicegte (Ps. L, 1-3; Lc' 1'l', 28, 8, 28;

1 loan 1'4,2'l'-23; lac.11',21'-25; Apoc'

22,19).

'18

Pregitiri in zilele sfinte pentrumergerea la Sfinta Biserici

E bine de qtiut aceasta cd in di-mineala zilelor sfinte, fiecare binecre-dincios cregtin, sculAndu-se, se spali,se piaptdnd gi se primeneqte, imbrd-cAnd hainele cele mai curate, simplechiar, dar curate.

Apoi, aprinzdndu-qi cande-la sau lumAnarea inaintea SfintelorIcoane, tdrndiazd. cu tdmdie sau smir-nd, sfintitd de preotul Bisericii gi agaiqi citegte rugdciunile cele mai com-plete, dupd ceaslov sau cartea de ru-gdciuni. Se ingrijegte repejor de celetrebuincioase ale gospoddriei, de vitegi pdsdri. CAnd are vreme mai citeg-te din cdrfile sfinte din biblioteca cucdrfi religioase pe care trebuie s-oaibd in casa lui fiecare creqtin. igi cere

1 9

iertare de la cei cu care s-a certat' nu

de formd, ci duPd adevdr, Pentru a se

folosi.La vremea hotdrAtd, Pleacd Ia

Sfanta Bisericd, cAt mai curat la trup

qi sullet, oglindindu-qi curdienia su-

ileteascd in chip 9i irnbrdcb'minte' Pe

drum merge cuviincios, greind cu ev-

lavie din Dumnezeieqtile Scripturi'

din viefle 9i irrvdldturile Sfinfilor'

Proorociior, Apostolilor, Perinliloa

Mdrhrrisitorilor, Mucenicilor, Cuvioqilor

gi Drepflor, sau vorbind cu Dumnezeu

prin sfintele rugdciuni.Creqtinii mai infldcdrali se duc

la Bisericd inaintea venirii preotului'

pe care-l aqteaptd cu dragoste sfAn-

ia, ca oile pe phstorul lor' Creqtinii

sd nu cedeze ispitirii care adeseori ii

impiedicd a merge ia Sfdnta Bisericd'

Ddm aici o Pild5:20

Diavolul, prefdcut in bab6, iiiese lnainte unei fetile care merge labisericd, gi-i zice: ,,Unde te duci, fu,copll6?" ,,La SfAnta Bisericd, mdfugi-,5t" ,,Ei,la Bisericd! Ce-ai sd faci tu laBisericd? Acolo se duc oamenii mari,babele gi mognegii. Las-cd tu ai vremeqi de Bisericd. Ia vezi acolo in poienifd,ce mai hArjoand! Du-te de te joacd 9itu acolo". . . ,,Bine mai zici, mdtugicd!"

9i s-a dus fetifa la hArjoana copiilor,in loc de a se duce la SfAnta Bisericd,spre care plecase.

Se face fetila fatd mare gi pleacdiar la SfAnta Bisericd. Diavolul-babdii iese inainte gi o intreabd: ,,Undete duci, tu, fatd mare?! ,,La SfAntaBisericd, mdtugicd!" ,,Iatd., mai auziiuna! Fatd mare la Bisericd! Fetelemari, iatd-le cum sar in joc! Iatd-le,cum se indrdgostesc! Du-te qi tu cu

2 ' l

ele..." ,,Cd bine rrllan zici, mdtuqicd!

$i s-a intprs fata din calea Bisericii la

joc! . . .Dupd aceea se cdsdtoreqte,

ajunge femeie cu bdrbat 9i copii"'

Pleaca iar la SfAnta Bisericd. Diavolul-

babd ii iese inainte, zicdndu-i: ,,Undeai plecat, nevastd?" ,,Ld SfAnta

Biseiica, mdtuEicd!" ,,Ei, Bisericd! Ai

ldsat copiii singuri in casd sd ardd, ori

igi scot bchii, ori ies pe drum qi-i cal-

cd vitele, ii rup cAinii, bdrbatul cAnd

vine nu gbsegte mAncare, gi-apoi hu-

iet gi injurdturi... batei!... Intoarce-te

inapoi, cd dupd ce vei imbdtrAni, tot

la Bisericd vei fi!" ,,Cd bine rnai zici,

mhtugicd!" gi s-a inaPoiat acasd.

Ajunge nevasta babd betrane'

Pleacd iar la SfAnta Bisericd. Diavolul-

babd ii iese iar inainte, intrebAnd-o:

,,I-Jnde te duci, bab6?" ,,1a, la SfAnta22

Bisericd, mdfugicd!" ,,Id, mai auzliuna! Babd surdd, la Bisericd! D-apoi,ce-ai sd mai poti face tu la Bisericd,aqa surdd, gArbovitd, slabd Ei sfArgi-td de suferinfd? Te dor picioarele, ititremurd corpul! N-auzi nimic. Teapucd tusea, ba qi neputinlele gi smin-teqti atAta lume! Du-te inapoi acasd,cd dupd ce-i muri, tot la Bisericdvei fi!"... Baba s-a intors din caleaBisericii qi a stat acasd pAnd a murit,neagrd de pdcate. Vedefi? Iatd, aga acAqtigat 9i cAqtigd diavolul sumedeniide suflete creqtine de toate vArstele...Aqa a ingelat qi inqald diavolul pe tolicei care cedeazd ispitelor ldsAndu-seamdgili de ele. ,,Fititreji, privegheati,pentru cd potrivnicul vostru, diavo-lul, umbld, rdcnind ca un leu, cdutAndpe cine sd inghitd" (1 Petru 5, 8).

23

in Sfinta Biserici intrim, ne

inchinim, st im gi ascult im cu evlavie

Dumnezeiasca Litu rghie

Mergdnd asffel 9i ajungdnd la

SfAnta Bisericd, ne scuturdm hainele de

praf ori zdpadd,, ne curifim incdlldmin-

tele de praf sau noroi. Astfel curdf,li

la suflet, trup Oi imbrXcdminte, intrdm

in Biserica lui Dumnezeu pdtrunqi de

fiorii evlaviei sfinte, dornici fiecare a

participa la intreaga slujbd a Bisericii,

zicdnd ,,Intra-voi in Casa Ta, inchina-

md-voi in Biserica Ta cea SfAntd intru

frica Ta. Doamne, povdtuieqte-md firtru

dreptatea Ta, iar fafd de vrdjmaqii mei,

lndrepteazd inaintea Ta calea mea".Prin SfAnta Bisericd mergem

uqor, fdrl a face tropdiald sau zgo-

mot, pentru a nu rupe inchinhtorilorfirul rugdciunii qi ascultdrii Sfintei

1 A

Slujbe. Toatd partea bdrbdteascd in-trd cu capul descoperit, iar partea fe-meiascd cu capul acoperit, imbrdcatecuviincios, acoperite peste tot corpul,dupd exemplul Maicii Domnului gi

al sfintelor femei (mironosile) fdcAn-du-qi fiecare SfAnta Cruce completdpe fafd. Bdrbalii merg inainte qi stauin naos, iar femeile se opresc in pro-naos, in urma bdrbalilor. Acolo (bdr-balii ln naos qi femeile in pronaos)fiecare se inchind la Sfintele Icoane.Fac inaintea fiecdrei Sfinte IcoanecAte doud inchindciuni, in Duminiciqi Praznice impdrdtegti, iar in sdrbd-torile sfintilor metanii (cugetAnd cutoatd.evlavia la MAntuitorul, MaicaDomnului sau la sfinfii infdliqali aco-Io), sdrutAnd chipul sfAnt nu pe fafd,ci la picioare sau la mAini. Apoi faco inchindciune sau metanie la icoana

25

MAntuitorului din CataPeteasmd, aMaicii Domnului, a hramului, qi lacelelalte Sfinte Icoane, dupd mdrimeasfinfilor ce-i in{d}igeaz6.. Dupd aceeatrec pe unde iese Preotul cu SfinteleDaruri, la Iconostasul mic, la MaicaDomnului sau la SfAnta Treime dinstrand. Nimeni n-are voie sd trea-cd printre Iconostasul mic Ai stranaMaicii Domnului, in afard de arhi-erei, preoti, diaconi qi de eclesiarhiatunci cAnd duc sfeqnicul cu lumindinaintea liturghisitorilor la ieqirea cucddelnifa, cu SfAnta Evanghelie gi cuSfintele Daruri. Apoi trece fiecare lalocul sdu, dupd vArstd sau demnitate,gi acolo in liniqte se roagd Domnuluiin duh gi adevdr, urmdrind cu atenfieqi ascultAnd cu toatd evlavia intreagaslujbd sfAntd. inchinarea pe la SfinteleIcoane din Catapeteasmd (bdrbalii in

2 6

naos qi femeile in pronaos) trebuie ase face inainte de venirea preotului qide inceperea slujbei. Cei venili dupddarea binecuvAntdrii se inchind qi eiin foarte mare linigte, fdrd tropdieli, invremea Miezonopticii sau a Utreniei.Dupd inceperea DumnezeieqtilorLiturghii nu-i iertat a se inchina pe laSfintele Icoane, ci numai la Iconostasori numai in mijlocul Bisericii, dupdcare cregtinul trece la locul sdu, linig-tit, stAnd cu toatd evlavia, pentru a nuintrerupe firul rugdciunilor sau ascul-tarea credincioqilor adunafi. i. acestscop nu-i iertat nici a mai sdruta mAnasau pe obraz pe altii in timpul SfinteiSlujbe, inai ales a Sfintei Liturghii.Fiecare e indatorat sd pdstreze linigteaqi buna-cuviinfd in tot timpul SfinteiSlujbe, sd nu tulbure sufletul celorlalli

2 7

inchindtori din SfAntul Locaq nici prin

imbrdcdminte (luxoase, duPd mod6,

zorzoane, seminuduri idolatre), nici

prin vorbdrii, rAsuri, semne, miqciri

sau prin alte atitudini care scandali-

zeaz6. Fiecare sd nu uitdm nici o clipd

cd suntem in SfAnta Bisericd, chiar ina-

intea lui Dumnezeu Care vede, aude

qi cunoaqte toate. Sd nu ldsdm mintea

a se abate de la Sfdnta Slujbe aiurea.

in momentele potrivite, ne inchindm

cu evlavie, fdcAndu-ne semnul Sfintei

Cruci drept qi complet pe fafd,, cobo-

rAm din strand sau filgenunchem dupd

rdnduiald. Cu toatd atenfia qi cu tot

gAndul, prin citire sau cAntare, luAnd

parte la intreaga slujbd bisericeascd,

cAgtigdm doud foloase: 1) timpul Pare a

trece mai repede, 2) cu vremea dobAn-

dim multe invdtdturi foarte folositoare

2B

din siujba religioasd, din cAntdri,din citirea laudelor, paremiilor, psal-milor, Apostolului, Sfintei Evanghelii,Cazaniei sau din predicd. Fiecare sdcaute a cunoagte cuprinsul tAlcuirilorbiblice 9i Viefile Sfintilor ce-i vede zu-grlvili pe catapeteasmd qi pe perefiiBisericii. Sd povdtuiascd cu toatd liniq-tea gi cu toatd blAndetea pe cei negtiu-tori, pentru a pdstra buna-rAnduiald inSfAnta Bisericd. inchindtorilor strdini,veniti in SfAnta Bisericd, sd le ardtdmmult respect gi dragoste sfAntd, bundvoie qi cuvAnt de zidire spirituald.

Toati partea femeiasci in SfintaBiserici si stea la locul ei, in pronaos

N-a fost qi nu este de iertatpentru nimic in lume pdrfii femeiegtia trece din pronaos, locul destinat

gederii lor, in naos, printre bdrbati,

ba chiar gi inaintea lor, lAngd catape-

teasmd. Se fdcea exceptie de Ia aceas-

ta numai pentru capetele incoronate,

dar de sthteau la locul lor, mai bine se

foloseau.Dumnezeu a fdcut mai intAi Pe

bdrbat cu suflet viu, duPd chiPul Sdu,

gi l-a destinat a deveni qi dupd asemd-

narea Sa. Pe bdrbat l-a adus qi I-a aqe-

zat instrdlucitul Paradis anume fdcut'

Pe bdrbat l-a Pus stdPAn in grd-

dina Raiului, ca s-o lucreze qi s-o pd-

zeasc6.. Bdrbatului i-a dat poruncd a

mAnca din toli pomii grddinii Raiului

qi l-a oprit sd mdnAnce din Pomulcunoqtintei binelui 9i riului. Privind

la bdrbatul creat singur, Dumnezeu

a zis:,,Nu e bine sd fie omul singur,

sd facem ajutor potrivit pentru el"'

Domnul Dumnezeu, ficAnd din PdmAnt30

toate fiarele, pdsdrile gi feluritele vie-tdli,le-a dus gi le-a trecut pe dinainteabdrbatului creat ca sd le vadd, sd le cu-noascd gi sd le pund nume gi aga ele aurdmas cu numele pus de Adam. Maipe urmd a creat-o pe femeie - Eva -

din coasta lui Adam, ca qi Bisericadin coasta lui Hristos (Fac. 2; Hron.pag.29). Deci, precum Biserica ceaadevdratd merge dupd Hristos qi nuinaintea Lui, ascultAnd-L in toate (Efs.5, 22-38), aga gi toatd partea femeias-cd sd stea in pronaos, locul destinatgederii lor gi sd nu se aqeze printrebdrbafi ca cele din cArciumi qi de pela pelreceri anticregtinegti. Toatd par-tea femeiascd in Biserica VechiuluiTestament qi Noului Testament,din vremile apostolice gi patristi-ce, a stat separatd de bdrbafi. SfAntaImpdrdteasd Elena 9i cdlugdrifele

3 1

din secolul IV stdteau separat cu te-

meile, in SfAnta Bisericd a Dornnului

(Constituliiie Apostolice, cartea a

il-u, .up.'57; Istoiia Bisericeascd a lui

Socrate, cartea I, cap' 17, Chiril' cate-

heze 8).Biserica lui Dumnezeu este

Ierusalimul Ceresc in care se pistrea-

zA buna-rAnduiald, nu Babilon Plin

de amestecare, confuzii qi neorAndu-

ieli. Cei ce fac neorAnduieli in SfAnta

Bisericd cad sub afurisenie (Can' 9

Apost, Ierom. Nicodim Sachelarie'

Pravila Bisericeascd, P' 111';

RAnduielile Monahale ale Cuviosului

Pahomie).Femeile qi feteie ce se ames-

tecd printre bdrbali provoacd. smin-

tealh, tulburdri, neorAnduieii urAte'

ce incarcd cu grele pdcate, care se re-

varsd asupra pdrinliior qi naqilor care

3 2

nu le-au invdtat buna-rAnduiald.Femeile qi fetele semidespuiate (curochia cu mAnecd scurtd sau fdrd mA-necd, cu decolteuri, imbrdcate in pan-taloni, cu capul gol) mergAnd printrebdrbati, la fiecare inchindciune faccAte o scend draconicd atrdgAnd asu-pra lor groazniceie urgii dumneze-ieqti (vezi Oglinda Duhovniceascd,p. 828-835, de autor).

Femeile gi fetele si nu viniimpodobite la Sfinta Biserici

Orice invdtdturd divind 9i bi-sericeascd aratd clar cd Dumnezeu arAnduit ca femeia sd fie supusd bdrba-tului ei in toate, aga cum Biserica estesupusd^Domnului Iisus Hristos (Ef.5, 14). In scopul acesta al mAntuirii,toatd partea femeiascd trebuie a im-brdtiqa cu toatd sdrguinta minunata

3 3

smerenie cu care s-au imPodobit

PreasfAnta Fecioard Maria 9i toate

sfintele fecioare qi femei din trecut'

,,Cd a cdutat Domnul spre srnerenta roa-

semidespuiate, cu caPul, mAinile

pieptul qi picioarele dezgolite, inzor-

zoiate cu deqertdciunile idoleqti (cer-

Dumnezeu qi pldcute dracilor' SfAntul

Apostol Petru, combdtAnd luxul qi

demonicele mode ale femeilor qi fe-

telor creqtine uquratice, Ie Poruncea:) t

,,Femeilor, plecafi-ad bdrbalilor ooEtri(in tot ce-i bun gi mAntuitor de suflet).Viala ztoastrd sd fre curatd. podoaba aoss-trd sd nu fre pe dinafard, in tmpletirea pd-rului, in podoabele de aur... Ei tn gdtelitecu haine; ci in omul dinduntru, tainic, alinimii, blknd Ei paEnic cnre e de mare pre!la Dumnezeu".

Aceasta poruncegte femei-lor gi SfAntul Apostol pavel, zicdnd:,,Femeile sd se roage imbrdcate cu-viincios (acoperite peste tot corpul,dupd chipul qi asemdnarea preasfinteiFecioare Maria gi a sfintelor femei), cusfiald qi curdtenie, impodobindu-senu cu impletiturile pdrului sau cuaur/ sau cu mdrgdritare sau cu hainescumpe/ ci cu fapte bune, cum gadebine femeilor ce se hdrdzesc evla-viei". ,,Femeile sd nu vorbeascd inBisericd" (1 Tim.2,9-12;1 Cor 14,94).

3 5

Sf. Ioan Gurd de Aur, tdlcuindacest loc scripturistic, zice: ,,Hainelefemeilor creqtine sd fie potrivite petrup din toate pdrlile cu orAnduiald,dupd buna-cuviinfd, iar nu cu megte-guguri (mode demonice, idolatre, se-minuduri) spre a atrage curiozitatea.Aceea este podoaba adevdratd,, iaraceasta este podoaba falsd. Ce spui,femeie? Tu te apropii sh te rogi luiDumnezeu infdguratd cu aurdrii, cuimpletituri, cu pdrul umflat deasu-pra frunfii, ca unele pdsdri demonicesau sdlbatice, cu cArlionli in pdr. Nucumva ai venit aici (in Bisericd) poa-te sd joci? Nu cumva sd iei parte la onuntd lumeascd? Nu cumva sd ei par-te la vreo pomp5? Acolo (la petrecerianticregtineqti, nunfi lumegti, pompeomeneqti) igi au loc aurdriile, imple-titurile gi cdrlionfii, acolo luxul; ... iar

36

aici (in Biserica lui Dumnezeu qi chiarln orice loc, dacd vrei sd fii pldcut Lui)nu-i trebuinfd de nimic din acestea. Aivenit aici ca sd te rogi lui Dumnezeupentru pdcatele cu care L-ai mAniat,sd-I ceri iertare qi sd-L faci fie milos-tiv? Apoi, pentru ce te-ai impodobitaga? Pentru ce ai venit astfel impo-dobitd? Cum vei putea ofta? Cumvei putea plAnge? Cum vei putea a teruga cu sArguinfd gi cu lacrimi cAndtu vii aici impodobitd cu astfel demaimuldreli? De vei pldnge, lacrimiletale vor provoca rAs celor ce te vdd,fiindcd cea care ldcrimeazd nu trebu-ie sd fie impodobitd cu aurdrii. Asta-iadevdratd scend teatrald gi ipocrizie,ca din acelaqi cuget, de unde ambi-

lia a zdmislit acest lux de pe tine, sdvergi lacrimi. Aruncd la o parte aceaipocrizie, fiindcd Dumnezeu nu Se

3 7

amdge$te. Asemenea pdpuqdrii sunt

ale mimilor (clovnilor) qi ale celor din

orchestrd, ale celor de pe scena teatru-lui (ale anticreqfinilor). Unei femei cu

rAnduiald, acestea nu i se potrivesc".

,,Femeie - strigd agezdminteleapostolice - dacd voiegti sd fii credin-cioasd gi binepldcutd lui Dumnezeu,nu te gdti ca sd placi altor bdrbali, nupurta bucle sau imbrdcdminte sauincdlldminte ca desfrAnatele, ca sdatragi pe cei ce se amdgesc cu astfelde lucruri, cd deqi nu vei face aces-te fapte ruginoase sPre a pdcdtui, cinumai spre impodobirea ta, totugi,cu chipul acesta nu vei scdPa de Pe-deapsa viitoare, pentru cd ai smintitpe al!ii... Cregtinelor, nu urmati fe-meilor rele,.. Nu vd sulimenifi (schi-monosifi cu pudrd, ruj, machiai) falape care v-a fdcut-o Dumnezeu pentru

38

cd la voi nu este nimic care sd aibdtrebuintd de gdteald, deoarece <toatecdte le-a fdcut Dumnezeu sunt foar-te frumoase" (Fac.

'1,, 31). O gdteald,

sulimeneald, peste mdsura a ceea ceeste frumos qi foarte bun, batjocores-te podoaba Artistulu i" (AqezdrninteleApostolice, cartea 1, cap.8). E o mareobrdznicie qi nebunie ca creatura sd sesemeteascd a corecta pe Creator, ne-dAndu-qi seama cd schimonoseqtesau stricd chipul lui Dumnezeu celviu, pus in sufletul lor, qi umbros infelele lor.

39

Femeile impodobite gi sul imenitesunt mai picitoase dec6t

desfrAnatele publiceNi se istorisegte cd pe vremea

SfAntului Ioan Gurd de Aur, ca gi inprezent, femeile umblau aga luxos,gi deguchiat imbrdcate, incAt cresti-nii mai intelepti se ruginau cAnd Ievedeau. SfAntul Pdrinte le infiera cucuvinte grele, silindu-le a se abatede la acel groaznic pdcat. El ne aratd

acestea (femeile gi fetele impodobiteqi sulimenite) igi aratd imoralitateain public, chiar 9i in SfAnta Bisericd.Deqi acebtea poate nu vorbesc desprefapte necurate qi nici nu le fac, totugi,prin imbrdcdmintea lor neruginatd, ie

aseamdnd cu ucigagii care ucid bdrba-tii, trupegte gi sufletegte.

Intr-o zi de sdrbdtoare, Sf.Ambrozie vdzu o femeie tAndrd su-limenitd gi imbrdcatd fdrd ruEine,asemenea unui idol, care mergea

$ebite la SfAnta Bisericd. Sfdntul mi-rAndu-se a intrebat-o: ,,fJnde te duci,femeie?" Aceea i-a rdspuns inlepat:,,La Bisericd!" Sfdntul, vd,zdnd-o cdvrea sd intre aqa in SfAnta Bisericd,i-a zis:,,Privindu-fi fardarea, hainele,zorzoanele qi felul de a te ardta aqa,omul ar crede cd tu alergi la joc sau lateatru gi nicidecum la SfAnta Bisericd!Pleacd de aici, femeie pdcdtoasd! Fugila casa ta qi plAnge-fi desfrdul tdu! Numai veni aici cu idolul acestor dequ-chiate impodobiri, sd-!i bati joc deDumnezeu qi Biserica Lui gi prin

4 1

neruqinatul tdu suflet, sd duci in pier-zare gi-n iad gi alte suflete nevinova_te!"

Altd datd, acest Sfant pdrinte,trfierdnd diavoleasca patimd a impo-dobirii gi farddrii femeilor gi fetelordin vremea sa, zicea: ,,Femeia impo-dobitd e casa tuturor dracilor din iad-.

Unii birbali, in loc de a rimAne dupichipul ce l i s-a dat de Dumnezeu, ie

necijesc a se asemina femeilorPdcdtuiesc mult, astfel, Ei bdr_

batii care se impodobesc Ai-gi schimo-nosesc felele, aruncAndu-qi la gunoipodoaba bdrbdteascd, nelinAnd s"u_ma de Cuvdntul lui Dumnezeu gi altrimigilor Sdi care zice: ,,Sd,nu vd stri_cafi bdrbile voastre! Sd nu vd radeficolturile bdrbii! preolii sd nu_$i tunddmarginea O^rOn

o',r(Levit. 19, 27; 2,

L5). Acestea reies gi din Agezdmintele

Apostolice, care hotdrdsc: ,,Nu te gdti

.n huitt" alese, cu pantaloni gi incdl-

lSminte aleasd, nici nu purta inele de

aur in deget cdci acestea sunt dovezi

ale unei vieli desfrAnate.'." Nu se

cade a ingriji prea mult pdrul capului,

nici al ldia sd cadd pe frunte, nici al

bii qi mustdlilor cdci: ,,Sd nu vd radeli

barba" - zici:ealegea - (Lev. 19,27;2L,

5) deoarece Dumnezeu Creatorul a

fdcut ca aceasta (lipsa de barbd) sd fie

potrivitd pentru femei; iar pentru bdr-

baji, ajudecat-o nepotrivith' Tu, deci,

care faci aceasta din dorinla de a pld-

cea, impotrivindu-te Legii, te vei face

urAcioJinaintea lui Dumnezeu, Care43

te-a sddit dupd chipul Sdu. Hristoseste capul fiecdrui bdrbat gi bdrbatule cap femeii... Fiecare sd rdmAnd luiDumnezeu in starea in care a fostcreat (1 Cor. 1'J-, 3; 7, 20-24; Fac.'1., 26-27;2,7-21-25; vezi qi Pidalion).

Diavoli i zugrivesc in mintea inchini-tori lor uguratici felurite degert iciuni

Renumitii Sfinfi Pdrinfi aiBisericii lui Dumnezeu ii numescpe diavoli, ztgravi qi incepdtori; iarndlucirile le numesc poduri (umbld-toare) pe care demonii, trecAnd pestehotarele stdpAnirii omenegti nestrd-juite, impreund se amestecd cu sufle-tul fdcAndu-l locag neroditoarelor in-telegeri pdtimage (Sf. Calist, Filocalia,cap.64). Cei ce-gi lasd mintea lor plan-gd diavolilor, sd zugrdveascd ce vor eipe ea, de nu gi-o voor qterge qi curdta

prin roade vrednice de pocdintd., in-datd ce vor ieqi din trup vor fi oprilide ei la vdmile vdzduhului, cercetali

9i doborAli in iad. Astfel, dupd vede-niile unor Sfinli Pdrinfi, abia unuidintr-o mie de preoli se mAn-tuieqte (Sf. Ioan Gurd de Aur) Si,dintre cregtini, din zece mii, abiaunul se ia de inger, dupd iegirea dintrup (Cuv. Nicon; pr. Bucevschi).Privitor la aceste zugrdviri diavolegti,avem multe exemple ingrozitoarein Vielile Sfinlilor, Istoria qi picturaBisericeascd; etc.

OdinioarX, diavolul s-adus la uqa Cuviosului MacarieAlexandrinul, indemnAndu-l a mergecu el la rugdciune, spunAndu-i cd fdrdei (diavolii) nu se face nici o adunaremonahiceascd qi nici o cAntare biseri-ceascd. SfAntul, certAnd pe diavol

45

gi rugAndu-se lui Dumnezeu sd-idescopere adevdrul, s-a dus la SfAntaBisericd in timpul slujbei de la mie-zul nopfii. DeschizAndu-i Dumnezeuochii bine-vdzdtori, SfAntul a vdzutniqte copii mici de arapi, negri, um-blAnd repede incoace gi incolo printrepdrinfi gi frati, de parcd zburau prinSfAnta Bisericd. Pe cAnd unul din pd-rinti sau frati citea psalmii gi ceilaltigedeau gi ascultau, vede cd arapiiaceia mititei gi iufi gedeau fiecaredin ei pe lAngd cei ce nu ascultau qirddeau sau dormitau. CAnd unii dinarapii aceia se atingeau cu amAndouddegetele de ochii cuiva, indatd ador-mea. CAnd igi puneau degetele pe bu-zele cuiva, acela imediat cdsca. Iutiiarapi mititei umblau inaintea unorain asemdndri femeieqti. inaintea al-tora se fdceau

;: lucreazd ceva,

ospdteazd, joacd, cAntd lumeqte, pe-trec anticregtinegte, se mdnie, iufesc,viclenesc... qi aceia vorbeau, rAdeau,fdceau felurite neorAnduieli din celeauzite, vdzute gi simfite inaintea as-cultdtorilor Sfintei Slujbe. Ceea cendluceau in amintirile pdrinfilor qifralTlor, aceia cugetau in inimile lor.CAnd algi arapi incepeau sd facd altendluciri pdcdtoase inaintea unora dinascultdtorii Sfintei Slujbe, erau goniliindatd cu oarecare putere gi aruncajicu capul in jos, incAt nu mai culezaua mai sta inaintea acelor puternici du-hovnicegti, nici a merge aldturi. Pe alliinchinitori qi ascultdtori mai neputin-ciogi care luau aminte la rugdciunesau la citirile sfinte, diavolii se suiaugi stdteau pe grumazli gi pe spatelelor (ca pdsdrile pe momdi, care cAndvdd cd nu se migcd, stau pe ele gi

le murddresc) gi ii batjocoreau. Adoua zi SfAntul Macarie, mdrturisin-du-i pe toti, a vdzut cd gAndurile dela rugdciunea fiecdruia erau chipurilepe care diavolul, ca printr-un filmcinematografic grditor, le zugrdvisepe planqele minfii lor, batjocorindu-i.Iatd qi astea sunt unfel de gustdrele cucare diavolul amdgegte Ei alimenteazdcu pdcate sufletele inchindtorilor ugu-ratici, chiar gi in SfAnta Bisericd.

O istorioard arabd ne grdiegtecd diavolii intreburnleazd cinci de-gete infernale pentru ruperea dinBiserica lui Dumnezeu gi prdbuqireain iadul vremelnic Ai veqnic a cregti-nilor uguratici. Astfel, cu doud de-gete le acopereau ochii ca sd nu cu-noascd pe Dumnezeu din mdreataScripturd a universului, in care totulvestegte existenla, Atotputernicia,

Atotintelepciunea, purtarea Lui degrije qi conlucrarea Lui. Le impiedicdprivirile sd nu vadd lumina SfintelorEvanghelii qi a mAntuirii. Cu cele-lalte doud degete astupd urechile sdnu audd CuvAntul lui Dumnezeu gichemdrile mAntuirii. Degetul al cin-cilea, satana il pune lacdt pe buzelepdcdtoqilor robifi asffel, zicAnduJe:,,Venifi cu tofii dupd mine, fdrd niciun cuvAnt de impotrivire!" in felulacesta, Satana a atras multe suflete lniad.

Diavoli i scot afari pe unii cregtini dinSfinta Biserici

' O ispitd groaznicd ndvdleg-

te adesea asupra inchindtorilor intimpul Sfintelor Slujbe qi mai ales alDumnezeiegtilor Liturghii. Unii vd-zdtori cu duhul au vd,zut pe diavoli

in chip de arapi negri, zburAnd PrinSfAnta Bisericd pe deasupra inchind-

torilor gi aruncAnd scai peste ei. $i cei

de care se prindeau scaii iegeau af.ard.Sf. Iban Gurd de Aur zice cd'

cei ce ies afari din Sfdnta Bisericd maiinainte de sdvdrgirea DumnezeiegtilorLiturghii (fdrd mare nevoie sau cauzdbinecuvAntatd) se aseamdnd lui IudaIscarioteanul care, plecAnd de la Cinacea de Taini, s-a cufundat in intune-ricul noptii, s-a prdbugit din DarulApostoliei. Allii au vdzut pe diavoliimbrdfigAnd pe cei ce vorbeau qi rA-deau, stAnd pe spatele gi dupd gruma-jii lor (Vezi: Proloagele, AdeverireaSfintei invieri, Explicarea celor 7Laude; Explicarea Sfintei Liturghii,de aut.).

Cei ce vorbesc, rid Ei facneorinduieli in Sfinta Biserici

picituiesc groaznic, pribu gindu-secu Babilonulin infern

Taberele ispitelor nivdlescca norii ldcustelor asupra omenirii.Acestea vdzAndu-le, MAntuitorulzice; ,,Yai lumii pentru sminteli, cdsmintelile trebuie sd vind. Dar vaiacelora prin care vine sminteala, cdmai de folos ar fi fost lor sd-gi spAn-zure o piatrd de moard de grumaz gisd se arunce in mare, decAt si smin-teascd pe unul dintre acegti mai micicare cred in Mine. Dacd ochiul tdu celdrept te smintegte, scoate-lgi-l aruncdde la tine! Dach mAna ta cea dreaptdsau piciorul teu cel drept te sminteg-te, taie-le gi aruncd-le de la tine. Cdmai de folos ifi este sd pierzi unul din

50 5 1

mbdularele tale, decdt cu tot trupul sh

fii aruncat in gheene" (Mt. 5,29,30;

18,6-9; Mc. 9, 42-50;Lc.17,22; Rom'

8,5-13; L Cor. 11,13).Dacd blestemul acesta rostit

asupra celor ce aduc altora smintea-la in felurite locuri qi vremi e aga de

groaznic, socotifi cu cAt mar groaz-nic ,ru fi acest blestem dumnezeiescacelora care vin qi in Biserica Lui, sd

provoace sminteli inchindtorilor!!!Noi, toli cregtinii - pdstori qi pdstorifi- ne adundm aici, in Sfdnta Bisericd,sd ne curdtim de Pdcate; sd ne lumi-

ndm ca ingerii, sd nu ne intunecdmca dracii. Sd ne intAlnim cu El aici, in

casa Lui, sd ne rugdm Lui Pentru ier-

tarea pdcatelor sdvArqite, pentru a ne

ajuta in viitor, spre a-I mulpmi pen-

tru toate binefacerile, iar nu pentru

a ne intAlni aici unii cu al;ii, a vorbi,

a rAde qi a face felurite neorAnduieli,bucurdnd pe draci. Cei ce fac acesteamai adaugd incd altd sarcind de pdca-te peste pdcatele cu care au venit sdse ugureze de ele. Tofi cei care dauBisericii lui Dumnezeu o altd destina-

!ie, potrivnicd destinafiei ei sfinte qilumindtoare de suflet, prin vorbdriaaceea, prin rAsul acela, hasmodiile gineorAnduielile acelea, iqi dau lor altddestinalie contrard mAntuirii. Vrefi sivd ardt? Ascultali!

Iatd., a intrat aici cutare qi cu-tare persoand, parte bdrbdteascd saufemeiascd. Grija ei nu e sd asculteCuvAntul lui Dumnezeu, ca sd semAntuiascd de cel rdu, ci ca sd se pundin evidenfd,, sd, atragd privirile tuturorspre ea. Privegte cum, prin gesturileei, prin pagi gi prin toate migcdrile eise silegte a se ardta rnai grozavd, mai

53

respectabile, mai fanfaroand decAt

celelalte Persoane. Grija ei nu-i alta

decdt: Oare a vdzut-o X sau Y? Oare

a admirat-o? Oare a fost ea frumos

impodobitd? DuPd ce umbld de colo

pdnd colo prin SfAnta Bisericd, luAn-

du-qi locul qi stAnd, imediat ii curg in

minte, puhoi, grijile viefii. MAndria

ii stdpAnegte sufletul 9i-9i cautd Pere-chea; cam asemenea/ cu care si vor-

beascd, sd rddd, sd se destindd, sd se

mai distreze. $i aga auzi acolo vor-

bindu-se de politicd, dincolo de

negustorie, de gosPoddrie, dincolo

de vrdjmdqie, neinlelegeri gi alte de-

gertdciuni. Diaconul sau preotul stri-

gd'. ,,Sd ludm-aminte cu inlelepciu-

ne!" Ei vorbesc. Citepl zice: ,,Acesteazice Domnul!" Ei vorbesc qi rAd' Un

cleric citeqte Apostolul cu invdtdturile

lui lumindtoare - ei vorbesc ori rdd'f +

Diaconul sau preotul citeqte SfAnta

Evanghelie, ale cdrei cuvinte dum-

nezeiegti mAntuitoare sufletelor, ie-qite din gura Liturghisitorului, le iau

ingerii luminafi, unul dupd altul, qi le

duc sus, in indlfimile ceregti, inaintea

lui Dumneze! - ei vorbesc, vo-o-rbescgi rd-A-Ad! Cuvintele acestea sfinte,prooroceqti, apostolegti, dumneze-iegti, nu le rosteEte citetul, diaconul,preotul sau arhiereul, in cinstea lor,

ci in cinstea lui Dumnezelr, ai Cdrui

slujitori sunt, qi spre mdntuirea sufle-

telor noastre.

Trebuie si-L ascultim pe Dumnezeu'mai

mult decit pe oameniOamenii tofi, gi mari, 9i mici,

trebuie sd asculte de Dumnezeu.in fiecare zi vd, citim qi vd aducem

aminte qi la cunoqtinld epistola lui

Dumnezeu, cuvintele Lui cele foartefolositoare gi mdntuitoare. Acesteatrebuie primite gi folosite, nu neglija-te. Ia inchipuifi-vd cd ar veni cinevade la inalta stdpAnire lumeascd, aiciin SfAnta Bisericd, ridicdnd cu mAnain sus o hArtie scrisd qi scuturAnd-o invdzul vostru gi spunAndu-vd cd-i tri-mis de stdpAnire sd v-o aducd la cu-noqtinld! Oare nu v-ali intoarce tofi lacel trimis? Oare n-afi asculta ce grd-iegte el dupd acea hArtie? Oare n-atilua seama la cele pe care le spune,fdrd sd mai poruncim noi, liturghisi-torii? Oare n-afi face tdcere? Eu credcd da. Adeseori am vdzut fdcAndu-seliniqte mormdntald cdnd a venit cine-va gi a citit vreo hArtie de la stdpAni-rea lumeascd. $i cAnd vine Proorocul,Apostolul qi Dumnezeu - Omul IisusHristos de ne grdiegte despre cele din

56

cerud, noi sd nu fim cu luare-amintela cele ce ni se spun? Unii cdrtesc cdnd

aud pe cineva predicAnd in SfAnta

Bisericd. Dar iat6, toatd slujba Sfintei

Biserici este predicd, rugdciune gi la-

udd. Multe din SfAnta Scripturd sunt

ardtate acolo. Auditorii insd cer dez-

mierddri, predici frumoase, incdn-

tdtoare, impletite cu meqtequg. Oare

Pavel cu predici incAntdtoare a intors

neamurile pdgdne la Hristos? Oare

cu fald a propovdduit Petru cel necdr-

turar? Dar noi, zic mulfl - nu gtim cele

scrise in SfAnta Scripturd. De ce nu qtifi

din Sfintele Scripturi dacd qtigi multe

altele? Oare nu din lenevirea aceea cd

nu le ascultagi qi nu le citifi? Oare aces-

tea s-au citit in Sfdnta Bisericd in limbi

necunoscute? Nu s-au citit intotdeau-

na in romdneqte? Lenea qi nepldcerea

de a auziCuvdntul lui Dumnezeu ne-au5 7

finut gi ne fin in intuneric Ai in um-bra mortii, tr care ldncezim.

RAsetele in Sfinta Biserici sunturdciune inaintea lui Dumnezeu

Sminteald mare qi stricdciunemultd e rAsul gi vorbdria in Bisericd.Cdnd vedem unele persoane vorbindin timpul Sfintelor Slujbe, ne vedemsiliti a striga cu Proorocii gi cu Sf. IoanGurd de Aur: ,,Fald de desfrhnatd s-aftcut fala ta, ftrd ruEine ai fost cdtretoli. . . despuiere gi pedeapsd grea te urmd-reEte. Vai, cum cetatea aceea credincioasda ajuns o desfrinafi! Era plind de o lu-minatd judecatd Ei dreptatea locuia tn ea.Acum, insd, e plind de ucigaEi. Argintuls-a preficut in zgurd (aorbiile bune tnrele, putrede) gi uinul ales e amestecat cuapd (airtutea cu aiciile, sfinlenia cu de-Eertdciunile). Conducdtorii calcd legea

5B

sfintd, qi concetdlenii sunt hofi..." (Is. 1,21, -28 ; 3, L6-28 ; 48, 2-3 ; ler . 2, 22-26; L3,22-27; Mih. 1., 44; Naum. 3, 5; Os. 1;2). Tu stai in SfAnta Bisericd rdzAnd,ca gi femeile de pe scend? Aceasta ardsturnat toful pe dos! Aceasta a ni-micit totul. Cele sfinte ale noastre audevenit de rAs, nimic nu este statornicdin parte-ne, nimic serios, ci o pdcd-toasd purtare de glumefi Ei lumegti!Aceasta n-o grdiesc cdtre birbafii qifemeile din lume... cd Biserica e plindde rizilic (dispre!, infruntare gi ocard).Iatd, cineva spune o glumd. Aceastaindatd provoacd rAs printre inchindto-rii din SfAnta Bisericd. E dureros cAndvezi cd cei mai mul;i nu mai conte-nesc a rAde, chiar in timpul rugdciu-nilor gi al Dumnezeieqtilor Liturghii.Pretutindeni joacd diavolul, pe tofii-a impleticit la un loc (in vorbdrii,

t9

rAs gi hasmodii) 9i pe toli ii stdpAneg-te. Hristos este necinstit, alungat ginici intr-o parte nu este in Bisericd..." Mdscdriciunile - strigd Apostolul -aorba iebuneascd gi glumirea nici sd seafb lntre uoi! (Efs.S, 4) qi tu rAzi inBiserica Domnului? R-A-A-zi mereuEi-!i inveselegti fa!a, tu care egti singu-ratic? Tu, care egti rdstignit gi frebuiesd plAngi, rdzl? Auzit-ai tu zicAnd peMAntuitorul undeva sd, rdzl? Nicdieri!De multe ori il vedem pe ̂ El mAh-nindu-Se 9i plAngAnd. Iatd, Il vedemplAngAnd pe zidurile Ierusalimului.S-a tulburat cAnd avd,zut pe Iuda vAn-zdtorul la Cind cu El. CAnd a sculat peLazdr din mormAnt a plAns. $i tu rAziin Biserica Lui? CAnd cineva nu se in-tristeazd pentru pdcatele aproapelui,e vrednic de invinovdlire, cu atAt maimult cei care nu-gi plAng pdcatele lor.

60

Vremea aceasta este de jale, mAhni-re, de mortificare, de robie, de luptd,de iconomisire, de facerea roadelorvrednice de pocdinld, de pldns pdca-tele gi tt 16,21? Nu-!i aminteqti cum afost certatd Sarra pentru cd a rAs? (Fac.18, 1-15). Cei care rAdefi in SfAntaBisericd, n-alr auzit pe MAntuitorulzicdnd: ,,Vai aoud care rfldefi acum, cdoefi plinge gi ad aeli thngui" (Lc. 6,25,comp. Is. 65, 13-15) gi tu rAzi, agonisin-du-!i blestemul? Oare Psalmistul zicecd a rAs? Nu, ci: ,,Ostenit-am tntru sus-pinul meu" (Ps. 6, 7) qi tu rAziinSfAntaBisericd? Asta-i nebunie, sminteald!Preotul lui Dumnezeu se ostenegteinelland rugdciunile credinciogilor cumireasma tdmAilor (Ap". 5,8;8,3, 4)inaintea Lui gi tu 16,21? Nu te sfiegti?Nu te temi? Cand intri lntr-un palat im-pdrdtesc ifi potrivegti pagii, privirile,

61

gesturile qi toate celelalte migcdri, canu cumva sd te arunce af.atd', ori sd teintemnileze. $i aici, in SfAnta Bisericd,in cele ceregti, unde Dumnezeu e def.afd, rdzi? Aji venit aici sd vd rugali 9irAdefi? Afi intrat aici pentru a cddeainaintea Lui, a vd curdla de pdcatelevoastre qi faceli asta rdzAnd? Femeie!ili acoperi capul in chip de supuneregi smerenie gi r6,zi in Biserica luiDumnezeu? (Omil. V cdtre Evrei). Ceice vorbesc, rdd qi fac neordnduieli inSfdnta Bisericd gi-n Sfdntul Altar for-meazd spiritualmente curtea de afarda Bisericii, scoasd af.ard' 9i nemdsuratd,destinati cdlcdrii neamurilor, primej-duirilor, pierzdrli. Fericifi sunt inchi-ndtorii cu trup qi suflet in duh qi ade-vdr ce f.ormeazd. Altarul 9i Biserica.Aceqtia devin pururi fericili (Apoc' 1L,1-2, 19, 1.-9, 7 ; 2l; 22;Ps. L, 1-3: Ic. 11', 28).

62

Convorbirile, rAsul gi neorAnduieliletrebuiesc scoase din Sfinta Biserici

Dumnezeu Iisus Hristos,Sfinfii Apostoli, Sfinfii PdrinliApostolici gi Patristici hotdrdsc a fipace ln SfAnta Bisericd. Astfel, vedemcd Mdntuitorul, pe cei ce huiau cunegoful in Bisericd i-a scos cu biciulafard,, neldsAnd nici vas a purta cinevaprin Bisericd, zicAnd: ,,Luati acestea deaici. Nu facefi casa Tatdlui Meu, casd denegustoriet" (Ioan 2,'1.6-17; Mt.21., L2-L3; Mc. 1'1.,15-17; Lc.19, aQ. Sf. Ap.Pavel sfdtuiegte ca in Bisericd toate sdse facd (numai) dupd buna-cuviinfd 9ibuna-rAnduiald, ca adunarea credin-ciogilor inchindtori sd se zideascd. Sdnu se facd vorbdrie peste rAnduiald,ca nu cumva cei intrati pentru a as-culta s6, zicd, despre ei: ,,Nebuni!" sau

lile din SfAnta Bisericd pun sub afu-

de metanii. De cAte ori au vorbit sau

au rds, atdtea sute de metanii sd f acd''

rAdeau in SfAnta Bisericd" ' Dacd s-ar

fi intAmplat ca in vremea cAntdrilor

sau a rugdciunilor, sau in timPul64

cuvdntdrilor sd vorbeascd cineva sausd rAdd, imediat era pedepsit sd-gi des-facd cingdtoarea (ca un dezmdtat) 9i,plecAndu-gi capul gi mAinile in jos, sdstea inaintea SfAntului Altar, unde eramustrat de staretul mdndstirii, de celmai mare. Aceeagi pedeapsd se apli-ca gi in trapeza obgteascd, cAnd frafiistdteau la masd. Cei pe care n-aveacine ii pedepsi puneau asuprdJe bles-teme groaznice (Regulile Monahaleale Cuv. Pahomie 8,3-1.,121). Prin vor-bdria din afara bisericii se dd loc dia-volului, dar cu cAt mai mult prin vor-bdria, rAsul dinduntrul ei (RAnduielileCuv. Benedict cap. 43). Trebuie sd seqtie gi aceasta ca fratii sd nu facd im-preund vorbire in strdnile bisericii.Cdci dacd omul std cu fricd, cu toatdsimtirea in sine qi cu cucernicie inain-tea unui stdpdnitor pdmdntesc, ca

65

nu cumva sa se Porneasce asuPre-i.cu

"r". "i"t, t" tdt mai vArtos inaintea

;:il."ili ffia'ut'i P"T",#:inosffu se cuvlne sd stdm cu tnca qr

:;;;;;'i" i" biserica e1 farl *':;

;;*; a vorbi cdffe cineva/ cl sa

avem mintea atlntita la cAntiri' la

r"-tit""iqi la citiri' ca sd nu 9ci1am;;3;; ;o'bi"d' t dzdnd' dormind' c6-

utAnd incoace gi-n

Dumnezeu nu e dumnezeul neorAn-

duielilor, ci al PiBisericile Sfintilor t

Tes. 5,23)' Asdel'

suri, hasmodii 9iin timPul sfintei S

fa!6 de lemn, tu t uu

gdrgdrilele fald de cereale, ca microbiibolilor molipsitoare fafd de oameniice-i primesc in corpul lor. Cum oame-nii robugti, prin anumite doctorii, injec-

f,i se curild de microbi, distrugAndu-i,gi copacii prin vijelie se curdld de uscd-turile lor, aqa gi Biserica, prin puterealui Hristos se curdfd de acegti parazif,.

Adevdralii cregtini gi adevira-tele cregtine, care au atentie incordatdgi in duh gi adevdr se roagd fierbintelui Dumnezen, izvorul tufuror bund-tdlilor, ascultAnd slujba qi CuvAntulDomnului, sunt asemenea harniceloralbine intelepte, care cu multd linigtegi osArdie igi adund ceara gi miereade prin anumite flori, incdrcAndu-giaripile qi picioarele, pentru a o ducela stupul lor. Uguraticii, cregtini gicregtine, care fac vorbdrii goale, rAs,neorAnduieli gi tulburdri in SfAnta

o /

Biserici sunt asemenea feluritelor

mlqte ordinare care' alerg^"d ,1tl*rrtdatii in murddrii, prin gu-noale qr

hoituri, tulburd vdzdu-hul cu bAzAitul

i.t ""f"f"sitor

9i primeidio:' 9yt1ldboala dalacului sau veninul telunte-

lor jivine in oameni qi in alte viet6li'

eceqtia, de nu se vor indrePta' aiufg

." *"ffi allii, iucdria dracilor 9i osAn-

diti pe veci. Sa pistrdmbuna-rAnduia-

laiipacea in bisericile lui Dumnezeu'

cd se Prea Poate'^ in Biserica Sf' Casian cu 800 de

inchindtori in timpul stujbelor sfin-

te, nu se auzea altceva decAt glasul

iif"frlt f-iturghisitori, al citetului qi

al corului.Un Preot teolog' intr-o,Pre-

dicd linuta ir, Bit"tica PoPa ChiP-

Bucureqti, sPunea ci' intr-o bisericd

mare din aPus, cu mii de inchindtori'6B

se pdstra o linigte aga de mare, incAtse auzea ugoara bdtaie a ceasornicelordin buzunare.

Fiilor gi fiicelor!Luali seama cAnd mergefi in

biserica lui Dumnezert. E mai bine sdascultati decAt sd aducefi jertfa nebu-nilor (convorbiri, rAs, neorAnduieli)cdci ei nu gtiu decAt sd facd rdu (Ecl.4,In.

Vorbiriile gi r6sul din Bisericd atragurgii le divine

Unicul Dumnezeu, preamd-rit in ceruri gi pe pdmdnt, a poruncitcredinciogilor Sdi a-I face locag sfAnt(biseiica), unde sd asculte cuvAntulLui, pentru a se face mai buni, mai cu-rati, mai plini de Duh Dumnezeiesc.Dumnezeu a rAnduit ca aici, in SfAntaBisericd, sd ne lntdlnim cu El, sd I ne

69

rugem, sa ne PlAngem Picatele' si-I

."r""* ajutorui, sd-I mul9u*iT-p"l-

ou Ui.,"fucerile primite (Ieg' 25'- 8)'

..O.ftii Mei - zice El - vor fi deschiqi

qi".".h"f" Mele vor asculta rugdciu-

nile acelora care se vor ruga in^acest

io., in duh qi in adevdr" (3 iTP' ?'^2:3'{,"ii-si, 2Par. 6,12-42;7 ' 103;12-16;i""i,zg-2-4). sfintele Biserici sunt lo-

caquri alese, sfintite 9i destinate anu-

me pentru rugdciune' alimentarea cu

Ct"a"t"f lui Dumnezeu qi impdrtdqi-

rea noastrd cu sfinieniile Lui'

Aici e locul und'e' in vremurile

de grele cumpene, cregtinii aleargd''

pentru a nu Preri truP:U* ?t-:"1*

ieqte. in vremurile acestea cand nu-

i;;i; bodoginelile, vorbirea qi rdsul

fr"io*ittdln majoritatea biserilllor'

ture orld" sd Priveascd DumnezelJ'

,rraniu, de nelegiuirile noastre' ca si70

Se milostiveascd spre noi? CAnd ochiiSdi vdd aici, in bisericile Sale, neorAn-duieli, tulburdri, atacdri, muqcdturi,rAsuri umIlate... qi urechile Lui audvorbdrii, bodogdneli, infruntdri dug-mdnoase, amestecate cu rugdciuni,cAntdri, paremii, citiri din Apostol,Sfdnta Evanghelie qi cuvAnt, unde sdmai fugim de mAnia Lui? Unde sd maindddjduim a afla mila Lui? Unde sd semai uite Dumnezeu pentru a Se mi-lostivi qi a nu arunca biciul Siu de foc,fulgere gi trdsnete peste noi, pdcdto-gii? Sd priveascd in lumea mare, undeoamenii se ucid unii pe altri, cagi cumai ucide un pui de gdind? La femeilecare-gi ucid bdrbatii cu otravd, cum aiaddpa un cdldtor cu un pahar de apdrece? La bdrbafii befi care vin acasd canigte sdlbdticiuni, schilodindu-gi dinbatei femeia qi copilaqii? La mamele

71

denaturate care, avortdndu-gi prun-

cri, ii aruncd la gunoi, cum ai

arunca niqte pisici sau cdtei fdrd ochi?

La copiii inddritnici, cruz| care in loc

de a ajuta, iqi pdrdsesc, batjocoresc qi

tortureazd pdrinfii bAftani, slabi qi ne-

putincioqi? Sd priveascd la mulflmea

gurilor de iad, la cdrciumi, la nuntile

gi onomasticele cu jocuri, cAntece cur-

vegti, unde cregtinii petrec anticreqti-

negte, idolatrizdndu-se? Sd priveasci

acolo unde dXnfuiesc minciunile, vi-

cleniile, ingeldciunile, acolo unde urA-

cioasa patimd a bef,ei 9i a cortegiului

de blestemiFi lndobitoceqte pe oamenigi pe femei? Sd priveascd la judecdtorii

gi tribunalele unde-s apdrdri cu rduta-

te, invinovdfiri 9i minciuni tn mdrtu-

risiri, ingeldciuni ln apdriri, jurdminte

strAmbe? Acolo unde inimile se umfld

de patima urii, unde-s preff,cdtorii: in72

fajd dulceald de vorbe, otravd in dorin-

!d?! Unde sd mai priveascd Dumnezeu,pentru a-$i potoli mAnia dreaptd? inlargul lumii? Va-a-ai! Acolo va vedeacurdtia inimilor disprepitd gi obrdzni-ciile aplaudate in toate pdrtile!

Oriunde se va uita Dumnezeu,va simti aprinzdndu-I-se dreaptamAnie gi fulgere infocate vor izbuc-ni trdsnind cu mare putere asupraomenirii pdcdtoase. Iatd, aEa de marigi cumplite sunt nelegiuirile omeniriicare predomind pdmdntul! Destul semAnie Dumnezeu cAnd priveqte ome-nirea lnvrdjbindu-se aga de groaznic.Oare . sd-L mai silim gi noi, creqtinii,cu vorbdriile, rAsetele, neorAnduie-lile qi tulburdrile noastre a Se mAniacdnd privegte in SfAnta Bisericd?Astfel de pdcate au prdbugit cetateaIerusalimului cu Templul SfAnt sub

73

robia babilonienilor, romanilor qi tur-

cilor. De asemenea qi strdlucita impd-

rdfie a bizantinilor cu puternica cetate

sfdntd a Cpnstantinopolului qi lumina-

ta catedrald patriarhald SfAnta Sofia qi

alte ldcaguri sfinte, sub robia turcilor.Sd pdstrdm sfinlenia bisericilor

cu buna lor rAnduiald ca sd nu murim,ci sd trhim (2 Lege 30, 10). ,,Pentru ce

mori, casa lui Israel, cdci Eu nu aoiescmoarten celui ce moare - zice DomnulDumnezeu - tntoarcefi-ad la Mine 6itrdifi" (Iez. 18, 2, 3, 23).

Bisericile moarte mortifici sufletele,iar cele vi i le viazi

Hdrnicia spirituald viazd mot-

lii (Ioan 5, 29,15) iar lenevirea spiri-tuald cu neorAnduielile ei morfficd qi

sufletele vii. Acesta e un adevdr crud,

dar foarte grditor. in bisericile moarte74

(pline de huiet vorbdrii, rAs, neorAn-duieli) trebuie sd duci un rdzboi peviafd gi pe moarte, ca sd pofi via gi rd-mAne viu traintea lui DumnezeLr: ,,Dei se pare cuiva cd e infelept, nebun sdse facd,^ca sd fie inlelept" (1 Cor. 3,18).

In lara Aquitaniei, cu multi aniinaintea noastrd, era un nobil gi viteazdomnitor, anume Walter. El a intratin multe rd,zboaie, a luptat eroic qi aiegit biruitor. Aproape intreaga vialdqi-a petrecut-o in rdzboate qi arme.

ImbdtrAnind, ajunse la cunoq-finla cd pacea veritabild, adevdratd,,nu este inrd,zboaie,lAngd arme, ci nu-mai cAt mai aproape de Dumnezeu.Intr-o bund zi, hotdrdn-du-se a viefuinumai pentru mAnfuire, lud drumulpribegiei qi porni in lumea mare ca sdcaute locul adevdratei pdci gi linigtiri,unde sd-gi afle mAnfuirea sufletului

75

sdu. in acest scoP inalt, el Plecd sd

afle pe oamenii aceia care slujesc lui

Dumnezeu cu tot devotamentul, in

toati vremea.Pentru a afla qi cunoaqte cu

adevdrat pe creqtinii aceia qi ldcaqul

sfAnt unde sd se poatd mdntui, in-

trebuinld mijlocul acesta cam ciudat:

a legat in vArful toiagului sdu cdliva

clopofei. Astfel intra el in multe bise-

rici in vremea serviciului religios, pe

cAnd oamenii se rugau qi slujeau in

ele. inaintAnd pAnd in mijlocul bise-

ricii, lovind cu putere toiagul de cA-

teva ori pe pdmdnt, clopoleii sunau.

$i pribeagul domn a vdzut cd inchi-

ndtorii aceia ldsau rugdciunile, uitau

pe Dumnezeu gi iqi aruncau privirile

ia dAnsul. in inchindtorii aceia vedea

el implinindu-se cuvdntul Domnului:

,,Poporul acesta numai cubuzele Md cin-steEte, iar inima lui este departe de Mine"(Mt. 15,8).

Dupd o alergare in multe bise-rici, schituri qi mdndstiri, a ajuns la omdndstire (Novalese) in Munfii Alpi.Acolo se aflau la rugdciune pdrinliigi frafii impreund cu luminatul lorstare!. Intrd in Biserici. Aici in zadara lovit el toiagul de pdmAnt qi a su-nat clopojeii, cd nimeni n-a privit lael. Toli adevdrafii cregtini gi starefullor au rdmas cufundali in rugdciune.Nimeni n-a luat cunogtinld de venirealui. BdtrAnul domn s-a bucurat foartemult, cd a aflat ceea ce cduta. Acolos-a slmlit el foarte fericit, acesta fiindadevdratul sfAnt locag al pdcii, gtiindcd in locul unde omul se roagd luiDumnezeu cu duhul gi cu adevdrul,acolo se revarsd cu imbelgugare Darul

7 7

Lui. Acolo a rdmas gi s-a mAntuit. Deaici vedem clar cd rugdciunile noas-tre, pentru a fi primite de Dumnezeugi folositoare, trebuie sd fie vii, umile,stdruitoare gi pline de credinld.

Mintea, inima qi toatd voinlanoastrd sd fie pdtrunsd de adevdrulcuvintelor, rugdciunilor ce le facem.Astfel, precum focul zugrdvit fdrd cdl-durd gi lumind nu e foc, omul mort,lipsit de suflet, nu e om adevdrat agagi rugdciurrile fdcute cu rdceald gi curisipirea gAndurilor nu-s rugdciuni.Rugdciunile reci ingheald pe buze gicad ca nigte lepdddturi, ca fumul jert-fei lui Cain, inainte de a se lndlfa laceruri.

78

Bisericile vii i i fac pe cregtiniiintunecati ingeri luminali

Oamenii, oricAt de intunecafiar fi ei, cAnd intrd in SfAnta Bisericd deascultd cuvAntul lui Dumnezeu gi cuhotdrAre statornicd il pizesc, se lumi-neazd,gi devin fericili nu vremelnic, civeqnic.

Bisericile sunt casa luiDumnezeu. Totul in ele aratd slavalui Dumnezeu (Ps. 17,5). Pentru a sefolosi pe ei ingiqi qi pe alfii, tofi cregti-nii - pdstori gi pdstorili - trebuie sd seroage gi sd pdstreze linigtea in ele, cutoatd evlavia. Numai astfel Bisericava putea transforma pe pdcdtogii in-tunecali in cregtini luminafi.

Avva Pavel cel (numit) Simplu(t 341. d. Hs.), ucenicul SfAntuluiAntonie cel Mare, s-a dus odatd la o

mdndstire pentru cercetare, sfdtuire

gi folosul Cdlugarilor. Dupd obignu-

ita vorbire cu ei, cdlugdrii au intrat

in SfAnta Bisericd, la SfAnta Slujbe'

Fericitul Pavel a rdmas af.atd',la uqa

Sfintei Biserici,luAnd seama la fiecare

din cei ce veneau 9i intrau in SfAnta

Bisericd. Cu Darul lui Dumnezeu cu

care era inzestrat el, vedea fala fiec6-

rui suflet cum intra in SfAnta Bisericd,

cum iegea qi cdt se folosea, aqa cum ne

vedem noi fala unii altora. Privind el

pe adevdralii cdlugdri qi mireni care

.rett"ut gi intrau cu fala veseld, inge-

rul fiecdruia bucurAndu-se de el, iatd

cd vede un creqtin negru qi intunecat

peste tot corpul. Dracii il trdgeau de

amAndoud phrlile de un cdpdstru pus

in nasul lui. Iar SfAntui sdu Inger pi-

zitor de la Botez mergea departe dupd

dAnsul, posomorAt qi trist.BO

Cuviosul Pavel vdzAndu-l aga,a inceput a plAnge, bdtAndu-qi pieptulindurerat, dupd acel suflet pe care-lvdzuse aga de nefericit. Cei celvedeau pldngAnd aga nemAngAiatil intrebau de ce plAnge cu atAta amar.El, ferindu-se sd le rdspundd, se dd-dea deoparte tAnguindu-se pentru celpe care-l vdzuse aga.

SfArgindu-se slujba, inchindto-rii au inceput a iegi unii dupd altii dinSfAnta Bisericd. SfAntul Pavel priveacu multd atentie pe fiecare, gtiind cuma intrat, sd vadd cum iese: folosit oripegubit.

'Iatd cd vede gi pe bdtrAnul ace-la intunecat la trup cd iese din SfAntaBisericd luminat la fafd,, alb la trup qicu ingerul pdzitor mergAnd uproup"de el, bucurAndu-se foarte, iar draciifoarte departe mergAnd dupd dAnsul.

l 1

Atunci SfAntul Pavel' shrind de bu-

curi", binecuvAnta Pe Dlmnez11 1t';;i;;"-t" Pe o Piatra inaltd' a strigat:",,f,)rii qi oiaryiiucrurile Domnului cfrt'sunt

de"tnfricoEate gi de toatd.spdiman-

turea urednice! Venili Ei uedefr P: :"."aoiegte ca tofi oamenii sd se mantulos-

,A' ii n cunoEtinfa adeadrului sd aind!

irii'ii ti", in'htnd* si sd cddem ta Et

ii ra'rin*: Tu singur Poli sd ndici Pd-';r;;;;-(i",. 6s, 2,i ri*. 2, 4; Ps' 14,

;j.-A"t'i"d acestea oamenii' au aler-

gat toli cu mare sArguinld 1P1"uP"te dansul, vrAnd sd audh mai bine ce

""iu ta le spund' Ad'unAndu-se toti'

SfAntul le-a povestit ceea ce vdzuse

i;-l;;;t"a inchindtorilor in Sfanta

nis"ri"a qi la ieqirea lor', in acelaqi

timP a rugat Pe omul acela sd sPund

tuturor catzapentru care Dumnezeu

i-a diruit o aSa grabnicd schimbare82

minunatd. Omul, vdzAndu-se vddit,a povestit inaintea fufuror, cu toatdindrdzneala: ,,Eu sunt un om pdcdtos.Multd vreme am viefuit in desfrAnarepAnd acum. Astd,zi, intrAnd in SfAntaBisericd a lui Dumnezeu, am auzit ci-findu-se din proorocirea lui Isaia incare Dumnezeu ne grdia printr-insul:,,Spdlati-a d, curdfifi-ad, scoateli uicleEu-guile din inimib ooastre tnaintea ochilorMei. inadfafi-ad a face bine. gi de aor fipdcatele aoastre ca mohorhciunea, ca zd-pada Ie uoi albi. gi de aeli area Ei md aefiasculta, bundtdlile pdmilntului aeli mhn-ca" (Is.1,1,6-20). Auzind eu, desfrAna-fuI, cuvAntul Prorocului, m-am umilitin sufletul meu zicAnd:

,,Dumnezeule, Care ai venit pelume sd mdntuiegti pe picdtoqi qi aifdgdduit aceasta prin proorocul Tdu,rogu-Te, implinegte aceasta gi in mine,

83

nevrednicul qi picdtosul, cd nu voi mai

savarqi p[catui acesta qi ip voi sluji in

curatti gtiinle. Primeqte-mi pe mme

care mA'pocdiesc ai cad inainlea Ta qi

md depditez de tot Pdcatul!" C: 1*:*fdsdduinte 9i hotdrAri am le$rt oln

SfXnta Bisericd dupd sdvArqirea Sfintei

Slujbe, aqa cum am fost vdzu{''Tlata adunarea credincioqilor'

auzind aceasta, a strigat cu glas inalt

c6tre Dumnezeu zicdnd: ,'Cdt s-au

mdrit lucrurile Tale, Doamne' toate

intru intelePciune le-ai fdcufl"

Au nu zece s-au curilat?Dar cei noui unde sunt?Yhzut-ai cum Mdntuitorul i-a

vindecat de leprd pe cei zece leproqi

qi i-a dat sdndloqi familiilor lor? Iatd

tot aqa qi pe noi to!i, care ne-am creq-

tinat prin SfAntul Bofez, MirungereB4

gi SfAnta impdrtdganie, ne-a vindecatde groaz-nica leprd a pdcatului strd_mosesc gi de cele proprii gi ne_a redatmoqtenirea Raiului. Dar, vai, precumatunci noud din leprogii vindecatinu s-au intors sd dea mulgumire luiDumnezeu pentru vindecaiea lor, agagi in vremurile noastre, maioritateapurtdtorilor de nume cregtine lipsescde la implinirea datoriei ior qi u mrrl_pmirii lnaintea lui Dumnezeu, pen_tru binefacerile primite, chiar cand seadund sau stau in Sfdnta Lui Bisericd.

CAnd Domnul privegte in casaLui 9i vede pe mulgi hoindrind cumintea aiurea, vorbind, rAzdnd, fd_cAndu-gi semne, tulburdri qi feluriteneorAnduieli qi numai pulin stAndcum se cuvine, strigd indignat la noica Ei la aceia: ,,Au nu ,rri ltoyi cr"q_tinii prin SfAntul Botez) s_au iurdfit?

B5

Dar cei noud (malYl) unde sunt? Nu

s-nu aflat sd se tntoarcd gi sd dea slaad lui

Dumnezeu?".

Picatul dormirii in Sfinta Biserici

NePutincioqi 9i nePricePufi

sunt cregtinii aceia care dormiteazd'

in SfAnta Bisericd. Aceasta provine

uneori din oboseald, alteori din cau-

za vreunei boli' Adeseori insd vine

din lenevire, indiferentism religios'

de la diavolul. Un frate, dormitdnd in

SfAnta Bisericd din multi lenevire qi

lene, pe cAnd ceilalli cdntau Utrenia'

dupd rAnduiald a vdzt;t in vis PeStepanul Hristos, rdstignit pe Cruce'

intorcAndu-$i ochii de la monahul

somnorbs, qi zicdndu-i: ,,Slugd lene-

gd qi trdndavi! Tu nu egti vrednic- sh

mlvezi in fald., sornnoros fiind qi

87

Nu vi aiunge lumea largi Pentruvorbirii, rAs gi biut?

Iscusitul APostol doieneape cregtinii din Corint Pentru une-

ie neorAnduieli Pe care le fdceau in

Bisericile lor, zicdnd: ,,Oare nu aueli

cnse in care sd milncafi Ei sd befi? Sau

defdimali Biserica lui Dumnezeu? Eu nu

ai laud pentru aceasta" (1 Cor. 'l'4,26)'

Aqa qi noi, preolii Bisericii, ne vedemsiligi a striga: ,,Purtdtori ai NeamuluiDomnului Hristos! Nu vd mai ajungcasele, ogrd,zlle, locurile voastre, um-brele copacilor, cdrdrile, drumurile,tdrgurile, lumea largd', pentru vor-

bdrii, rdsuri, miqcdri, somn, mAncat,bdut 9i alte neorAnduieli? Ce? Ali maivenit cu ele 9i aici? Disprepifi Bisericalui Dumn ezeu? Noi nu vd lduddmpentru aceasta. Aceasta vd despoaie

de Darul lui Dumnezeu qi vd alungdin osAndd".

Privili gi vedeli cAtd intinderede pdmAnt a ldsat Dumnezeu, de la obisericd la alta, pentru feluritele tre-buinfe omenegti 9i cAt de pulin spafiu,din loc in loc, gi-a oprit penfn_rSine,unde sd ne intAlnim mai multigor cuEl qi sd scdpdm de primejdii 9i pier-zare. Aceste locaguri sfinte, sfinfiteLui, sunt niqte addposturi, locuri descdpare, cetdli de salvare care trebu-ie respectate cu toate rAnduielile lorsfinte pentru a ne folosi (Num. 35,9-29;2-10; Is. N.20).

Acestea cunoscAndu-le, nimenisd nu'mai cuteze a disprefui SfinteleBiserici cu vorbiri e, rds,neorAnduieli,mAncat 9i bdut.

Mai intii si ne hrinim Pe noi cu

cuvintul lui Dumnezeu 9i

, apoi pe alt i i

Mulli creqtini ai vremurilor

noastre, cAnd aud citindu-se in Bisericd

Paremiile, Psaltirea, Apostolul, SfAnta

Evanghelie, Cazanra qi mai ales

Predica, in loc de a-qi lua fiecare pen-

tru sine, in loc de a se socoti fiecare vi-

novat, le tot potrivesc pentru al}ii, le

aruncd asupra unora qi altora. Parcd-ivdd tot impdrlind gi-i aud gopotind:

,,O! ce bine se potrivegte cuvAntulacesta la cutare bogdtan care-i plin

de viclegug qi iubitor de avutii. Tare

bine se mai potriveqte cuvAntul aces-

ta la cutare befivan! CuvAntul celdlalt

parcd-i anume fdcut pentru cutare fe-

meie luxoasd, care vrea sd intreacd

pe toate celelalte in lux, mode gipodoabe. Cum lipsegte cutare gi cu-tare femeie sd audd acest cuvAnt careparcd e citit anume pentru ele". $i aga,unii goptesc intr-una ink-un fel, alliiin alt fel, impdrtind cele ce se citesc Aise vorbesc aici, numai altora. E foarteprimejdios pentru aceia care se suie inscaun de judecatd gi osAndire asuprasemenilor lor, netinAnd seama cd prinaceasta se inrudesc cu diavolul, pArA-gul lui Dumnezeu gi al oamenilor. Sedespoaie de darul lui Dumnezeu gi setransformd din creEtini in anticreqtini(Hronograf p. 27-28; Pateric, cap. 15,6,8,70. ) .

Adeseori slujba bisericii, citiri-le gi predica, ori par greoaie, ori nepld-cute, incurcate, sau prea lungi, uneoriii coplegegte somnul sau felurite griji

9 1

roada dbritd (Mt' 13,19; Mc' 4,1'4-15)'

92

Cupr i ns

Prin dreapta credinti gi fapte buneintrdm in viafa vegnicd.... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .3

Pregdtiri in ajunul zilelor sfintepentru serbarea lor cu sfin;enie. . ..........13

Pregdtiri in zilele sfinte pentrumergerea la SfAnta Bisericd....................19

ln Sfanta Bisericd intrim, netrchindm, stdm gi ascultem cu evlavieDumnezeiasca Litur ghie................ .........24

Femeile gi fetele sd nu vindimpodobite la Sfdnta Bisericd.................33

Unii birbali, in loc de a rimAne dupdchipul ce li s-a dat de Dumnezeu, senecdjesc a se asemina femeilor ..............42

93

Diavolii zugrdvesc in mintea

imchindtoril'or uguratici felurite

degertdciuni """"44

Diavolii sc6t afard pe unii cregtini

din Sfdnta Bisericd""' """""'49

Cei ce votbesc, rAd 9i fac

neorAnduieli in SfAnta Biserici

pdcdtuiesc groazric,prdbuqindu-se !i" g"bil.dl te infern"" """'51

Trebuie sd-L ascultdm peDumnezeu 55mai mult decdt Pe oameru

RAsetele irn Sfdnta Bisericd sunt

"ti.i""" inaintea lui Dumnezeu" " " " "'58

Convorbirile, rAsul 9i neordnduielile

trebuiesc scoase din Sfdnta

Bisericd... . . """"" '63

Vorbdriile 9i rAsul din Bisericd' atrag

urgiile divine....'." """"""""'69

94

Bisericile moarte mortificd sufletele,iar cele vi i le viazd . . . . . . . . . . . . . . . .74

Bisericile vii fi fac pe cregtiniiirrtuneca! ingeri luminaf, .... ...................79

Au nu zece s-au curdtat?Dar cei noud unde sunt?.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .84

PXcatul dormirii in SfdntaBiser icX.. . . . . . . . . . . . . . .86

Nu vd ajunge lumea largd pentruvorbir i i , rAs gi bdut?.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .88

Mai irtAi sd ne hrdnim pe noi cucuvAntul lui Dumnezeu gi apoipe al f i . . . . . . . . . . . . . . . . . .90

95