sesiunea de comunicari.doc

download sesiunea de comunicari.doc

of 13

Transcript of sesiunea de comunicari.doc

  • 8/10/2019 sesiunea de comunicari.doc

    1/13

    1

  • 8/10/2019 sesiunea de comunicari.doc

    2/13

    Papirus. Pergament. Hrtie. De la realitate laficiune;

    Liviu Rebreanu, autorul din spatele cortinei;

    Ficiune sau nu

    Papirus.Pergament.Hrtie!dev"r si adev"r artistic

    Papirusuleste un material asemntor cu hrtia, produs din planta Cyperus

    papyrus, pe care se scria n antichitate, n special n Egipt.

    2

  • 8/10/2019 sesiunea de comunicari.doc

    3/13

    Pergamentuleste opielede animalprelucrat special pentru a seputea scriepe ea. A fost folosit odinioar, n loc de hrtie.Hrtiaeste un material plan i sub ire, avnd ca element esen ial suprafa a sa pe care se poate scrie, ale crei dimensiuni sunt multmai mari dect grosimea sa.Fic iune lat. fictio, !nscocire"# este pre$entarea a ceva imaginar, care nuare numai o rela ie ndeprtat, vag cu realitatea, este ceva nesigur care s%arfi putut ntmpla aievea.

    arele romane ale literaturii romne, de e&emplu' ,,(on), ,,*adureaspan$uratilor) , ,,Adam si Eva) , opere ale lui +iviu ebreanu, gravitea$ n

    -urul unui smbure de adevr, iar noi, cititorii savurm fructul si n

    momentul n care a-ungem la smbure l aruncm fr a%i oferi nici cea maiscurt privire ,care s tre$easc in noi interes.Cea mai plau$ibila definitie pecare as putea sa o afirm in legatura cu literatura este aceea ca autorii preferasa ofere o straie de sarbatoare unei persoane sau unei intamplari pe care ava$ut%o intr%o $i o obisnuita si care povestita cu o sinceritate profunda riscasa nu atraga curio$itate si interes din partea citittorului. (n alta ordine de idei,lucrurile fac parte din realitate, dar sunt pre$entate diferit in functie deimaginatia bogata a autorului.Cu toate acestea, as dori sa pun accentulasupra intrebarii'Literaturae sau nu o minciuna frumos conturata

    Ei bine, ca i o masc, literatura ascunde i arat n acela i timp. /isimulea$ i deopotriv etalea$ adevruri despre fiin a uman ntr% un mod specific. E gre it s cutm numai idei ntr%o oper literar, dar credc nici scriitura singur nu d valoare unei cr i. 0tilul, construc ia,

    persona-ele, plus mi$a pe anumite valori estetice i umane dau msura uneiadevrate literaturi.Literaruleste ambiguu, inefabil, imposibil de locali$at ifi&at, ca i electronii care gravitea$ n -urul protonilor ' sunt, n acela i timp, pretutindeni n cuprinsul unei crea ii literare. /aca e sa privimliteratura din punct de vedere al definitiilor, am constata ca literatura esteeste arta compo$i iilor scrise. ermenul de literatur are diverse sensuri, nfunc ie de u$ul acestuia. 3n linii mari, poate desemna orice nregistraresimbolic, cuprin$nd totul de la imagini i sculpturi la scrisori. 4n n eles mai concentrat ar fi doar te&tul compus din litere sau simboluri

    precum hieroglife egiptene.4n sens chiar mai condensat este acela a unuite&t cu form fi$ic, precum hrtia sau alt form portabil, e&clu$ndinscrip iile sau mi-loacele media digitale. 0avantul i

    5

  • 8/10/2019 sesiunea de comunicari.doc

    4/13

    filosoful musulman (mam 6a7far al%0adi8 9:2%9;< d.=r# define teliteratura astfel' +iteratura este ve tmntul pe care cineva mbrac pe ceeace scrie sau spune astfel ncat s par mult mai atractiv, adugnd cliteratura este o bucat din via , creia i%a fost dat o direc ie i n eles, o

    interpretare artistic a lumii n func ie de observatorul acesteia. >recvent,te&tele fac literatura s traverse$e aceste grani e. >ormalistul rus oman6a?obson define te literatura ca fiind violen organi$at pentru un discurs

    banal, eviden ind ndeprtarea literaturii de vorbirea de $i cu $i. *ove tile ilustrate, te&tele mari, picturile rupestre i implicit monumentele, toate nacela i timp sau pe rnd au lrgit grani ele literaturii.@ihai >loarea,

    profesor romn, define te astfel' art al crei mi-loc este cuvntul scris. 3nsens curent, repre$int totalitatea operelor scrise ntr o limb sau n toatelimbile# cu valoare estetic. 3n sens restrns, mai ales n formularea

    !literatur de specialitate), repre$int totalitatea lucrrilor publicate ntr%undomeniu, bibliografia necesar aprofundrii unei probleme.amenii potpercepe o diferen ntre literatur i cteva forme cunoscute de proiecte scrise. ermenii fic iune literar i merit literar au a-utat mereu la diferen ierea celor dou proiecte individuale. /e e&emplu, aproape to i litera ii percep lucrrile lui Charles /ic?ens ca fiind literatur, iar uniicritici sunt de prere c lucrrile lui 6effrey Archer sunt nedemne deapartenen a la literatura engle$. Criticii pot e&clude lucrri dinliteratur, pe motive de nivel slab sintactico%gramatical, povestii necursiv,

    necredibil sau fr sens, sau persona-e nepotrivite sau neconvingtoare. i

    unele categorii de fic iune precum romanele tiin ifico%fantastice sau de dragoste pot fi e&cluse din literatur. dat cu apari ia unor formede modernism mai mult sau mai pu in radical, unii autori au scris n modinten ionat lucrri uneori total mpotriva ideii de literatur# care scontravin standardelor impuse de critici.

    Ceea ce mult lume nu Btie e c de la realitate la ficiune mai e doar unpas.(ntre biografia unui autor si opera literara creat de acesta se pot facemultiple cone&iuni. Aceste legturi le putem face cu uBurin Bi ntre

    biografia lui +iviu ebreanu si operele sale.

    D

  • 8/10/2019 sesiunea de comunicari.doc

    5/13

    iviu ebreanu s%a nscut la 29 noiembrie 1< fiind primul din cei 1Dcopii ai nv torului Fasile ebreanu i ai +udovici. 3n tinere e, mama era

    pasionat de teatru, fiind considerat "prim diletant"pe scena Gecleanuluide ba tin. Ambii prin i constituie modelele familiei =erdelea care apare n "Ion", "Rscoala", "Gorila",etc.3n anul 1H familia ebreanu s%a mutatn comuna @aieru, pe valea 0ome ului. *otrivit afirma iei scriitorului' ) n

    Maieru am trit cele mai frumoase i mai fericite zile ale vie ii mele. Pn ce, cnd s mplinesc zece ani, a trebuit s mer la !sud, la liceu.3nscrierile sale de sertar, la nceput n limba maghiar, i apoi n limba romn,multe amintiri din copilrie aduc pe oamenii acestor locuri n prim%plan./e i locali$ate n imaginarul *ripas identificat de cercettori cu *rislopul ncare ebreanu a locuit mai tr$iu#, unele episoade din romanul"Ion"au

  • 8/10/2019 sesiunea de comunicari.doc

    6/13

    pstrat cadrul toponimic i onomastic al @aierului #uibul visurilor, cummai este intitulat ntr%una din povestirile publicate de scriitor#.A urmat nanul 1H< dou clase la Iimna$iul grniceresc din Jsud. 3n 1H9 s%atransferat la coala de bie i din Gistri a $"Pol%ri fiu is&ola"', unde a urmatnc trei clase.3n anul 1H, ndrgostit fiind, liceanul de clasa a (F%a,scrie "ntia i ultima poezie" . >ascinat de o tnr actri dintr%o trupambulant ungureasc ingenua trupei, de care m%am ndrgostit nebune te#,scrie un vodevil dup modelul celui v$ut. @ai tr$iu, aflat n Gudapesta,cultivat, fr succes, acela i gen dramatic.3n 1H:: a nceput s urme$e

    coala eal 0uperioar de =onve$i din 0opron Kdenburg, n nord%vestul4ngariei, lng grani a cu Austria#. +a sfr itului anului (, a ob inut calificativul"eminent".Ca i la Gistri a, a manifestat o nclina ie deosebit

    pentru studiul limbilor strine. +a Gra ov, a aprut povestea Armeanulnegu tor i fiul su Iherghel, folclor prelucrat de Fasile ebreanu ntr%o

    colec ie pentru copii#. 3n 1H:2, dup abateri de la regulamentul colii, a fost retrogradat din func ia de chestor. +a sfr itul celui de%al doilea an de coal real, a primit doar distinc ia simpl. 3n cel de%al treilea an a pierdut i distinc ia simpl, din cau$a mediei sc$ute la "purtare". /in 1H:5 pn n1H:; a urmat Academia militar"Ludoviceum"din Gudapesta de i s%asim it atras de medicin, ale crei cursuri presupuneau cheltuieliinacceptabile pentru familia lui ebreanu#. /in nou, n primul an, a primitdistinc ia de eminent.+a 1 septembrie 1H:; a fost reparti$at ca sublocotenentla regimentul al doilea de honve$i regali din Iyula, n sud%estul 4ngariei.

    Aici, pe lng ndeletniciri ca$one, ebreanu a avut numeroase preocupriliterare' lecturi, conspecte, proiecte dramaturgice. 3ntre scriitorii e&cerpta iau fost clasici france$i, ru i, germani, italieni, engle$i, unguri. +a Gudapestai Iyula a scris i transcris cinci povestiri, n limba maghiar, din

    ciclul (zam%rl)tra $(cara marilor', satire cu caracter antica$on volumnepublicat#. 0ub presiunea unor ncurcturi bne ti, a fost for at s demisione$e din armatL n prealabil, scriind n "arest la domiciliu",s%ahotrt s se dedice literaturii 6ournal%ul surprinde acest moment#.+a 1noiembrie 1H:H a debutat n presa romneasc' la 0ibiu, nrevistaLuceafrul, condus de . Ioga i . sluanu, a aprut

    povestirea #odrea $Glasul inimii'. 3n aceea i revist, ebreanu a maipublicat nuvelele *filire1< decembrie 1H:#,Rfuial2 ianuarie 1H:H#

    i !evasta 1; iunie 1H11#.A nceput un nou -urnal de lector$(picuiri',aplecndu%se n mod deosebit asupra paginilor de critic i istorie literar dinFia a romneasc, apar innd, mai ales, lui Iarabet (brileanu. A revenit asupra amintirilor din copilrie, scrise la Iyula, de data aceasta sub influen alui Creang. A ncearcat s traduc dup o versiune german,

    ;

  • 8/10/2019 sesiunea de comunicari.doc

    7/13

    romanulRzboi i pace de olstoi.3n traducerea lui, revista ara noastr apublicat poemulMoartea oimanului de @. Ior?i. /in *rislop i%a trimis oscrisoare lui @ihail /ragomirescu, propunndu%i, spre publicare, o povestire.A scris nuvelaMnaprima variant a nuvelei crotitorul#, sub influen alecturilor din Anton *avlovici Cehov.+a D aprilie 1HDD fiind grav bolnav, s%aretras la Falea @are, fr s mai revad vreodat Gucure tiul un controlradiologic a semnalat, nc din ianuarie, opacitate suspect la plmnuldrept#. +a 9 iulie ebreanu scria n 6urnal'Perspective pu ine de salvare,dat fiind vrsta mea, c+istul din plmnul drept, emfizemul vec+i i bron ita cronic.+a 1 septembrie 1HDD la Falea @are, a ncetat din via la vrsta de

  • 8/10/2019 sesiunea de comunicari.doc

    8/13

    e 1D august1H19, autorul termin prima versiune a romanuluiIon. 3nnoiembrie 1H1H ncepe s transcrie romanulIon. *e data 2: noiembrie1H2:,

    M Apare romanulIon, prima capodoper din monumentala crea ie rebreniann timpul vie ii scriitorului, va fi retipritn 1H21, 1H25, 1H2

  • 8/10/2019 sesiunea de comunicari.doc

    9/13

    media$a conflictul dintre (on si Fasile, in care !biata Ana nu este decat ovictima tragica. 0inuciderea sotiei nu%i tre$este regrete sau constiintavinovatiei, pentru ca in Ana, iar apoi in *etrisor, fiul lor, nu vede decatgarantia proprietatii pamanturilor. Jici moartea copilului nu%l opreste dindrumurile lui dupa >lorica, maritata acum cu Ieorge, astfel cade$nodamantul este previ$ibil. Ieorge il omoara pe (on si este arestat,>lorica ramane singura, iar averea lui (on revine bisericii.(n celalalt plan,rivalitatea dintre preot si invatator-asile Rebreanu -n. /456d. /0/1, estetat"l pro(atoruluiLiviu Rebreanu.)ste numit inv""tor %n Prislop.7nromanele lui Rebreanu a fost prototipul %nv" "torului Herdelea. .pentruautoritate in sat este defavorabila celui din urma. El are familie' sotie, un

    baiat, poetul visator itu, si doua fete de maritat, dar fara $estre, +aura siIhighi. (n plus, casa si%o $idise pe lotul bisericii, cu invoirea preotului. Cumrelatiile dintre ei se degradea$a, pornind de la atitudinea lor fata de faptele

    lui (on, invatatorul se simte amenintat. @arturisirea lui (on ca invatatorul i%ascris -alba determina conflictul celui din urma cu autoritatile austro%ungare si

    problemele sale de constiinta nationala. Accepta inutil compromisul,votandu%l pe candidatul maghiar la alegeri.*reotul Gelciug este un caractertare. amas vaduv inca de tanar, se dedica total comunitatii. Fisul sau de aconstrui o biserica noua in sat este urmarit cu tenacitate, iar romanul seincheie cu petrecerea poporului prile-uita de sfintirea bisericii.

    ncepe prima versiune integral a romanuluiPdurea sp-nzura ilor pe careo va termina la 29 iunie 1H22. 3ntre < iulie 19 noiembrie 1H22va ranscrieromanulPdurea sp-nzura ilor . AparePdurea sp-nzura ilor . Cartea va

    primi @arele premiu al romanului.2are parte din operele lui Liviu Rebreanu sunt inspirate de diversepersona*e sau locuri de care s'a b"tut scriitorul de'a lungul vieii. )ste &ica(ul romanului 8P"durea 9pn(urailor+, la care a lucrat %ntrerupt timpde patru ani, &i care a fost inspirat tocmai de e:ecuia fratelui s"u )mil,aflat pe front.

    !0pn$urarea fratelui meu, ofier n armata austro%ungar, la IhimeB, ca

    !de$ertor), de ctre unguri mi%a sugerat ideea *durii 0pn$urailor.Fi$iunea tragic a !pdurii) mi%a fost inoculat de o serie de fotografiitrimise de Cehoslovacia la +iga Jaiunilor, fotografii ce repre$entau pdurile!trdtorilor de patrie), cehoslovaci spn$urai de armata austro%ungar

    pentru !trdare) M pentru iubirea patriei lor adevrate,) /rama lui Emilebreanu ncepe n 1H19, cnd regimentul su este trimis s lupte pe frontulromnesc. 3n 12%15 mai 1H19, Emil este acu$at de crim, de de$ertare Bi

    H

    http://ro.wikipedia.org/wiki/1862http://ro.wikipedia.org/wiki/1914http://ro.wikipedia.org/wiki/1862http://ro.wikipedia.org/wiki/1914
  • 8/10/2019 sesiunea de comunicari.doc

    10/13

    spiona-, fiind condamnat la moarte. Cu o sear nainte s fie acu$at a prsitinfirmeria brig$ii, unde, se pare i se stabilise domiciliu obligatoriu, cuintenia s treac linia frontului. 0entina este comunicat printr%un ordin algeneralului Narg, nume pe care l Bi foloseBte +iviu ebreanu n romanul*durea 0pn$urailor.Emil este e&ecutat prin spn$urtoare la IhimeB%*alanca n data de 1D mai. +iviu ebreanu afl de moartea fratelui su abiadoi ani mai tr$iu, n 1H1H, chiar n anul n care ncepe o prim redactare aromanului *durea 0pn$urailor, roman pe care%l avea n minte nc de cndfratele su i trimitea scrisori n care i descria atmosfera de pe front.

    /e asemnea, la fel ca cele doua romane pre$entate, romanul ,,Adam si Eva)repre$inta o intamplare , o trire, o amintire a autorului care este transpus in

    planul ficional.omanul tratea$a mitul reincarnarii, conform caruiasufletului omului isi alege un trup de 9 ori pana va a-unge la purificare.oata aceasta purificare consta, in romanul lui ebreanu, in gasireasufletului pereche, adica implinirea pe parte sentimentala#Prete:tul romanului Adam si Evae scena traita prin septembrie /0/4, la

    $asi. Pe strada Lapusneanu, pe o rapaiala de ploaie, am intalnit o femeiecu umbrela. Din departare m'au uimit ocii ei ver(i, mari, parca speriati,care ma priveau cu o mirare ce simteam ca trebuie sa fie in ocii mei.Femeia mi se parea cunoscuta, desi imi dadeam perfect seama ca n'ammai va(ut' < niciodata. Din toata infatisarea ei intelegeam ca si ea aveaaceeasi impresie. !m trecut privindu'ne cu bucurie si curio(itate, ca sicand ne'am fi reva(ut dupa o vremem indelungata. =u ne'am oprit insa,

    desi am fi dorit amandoi. >mbrela ii alunecase intr'o parte. Din figura eitotusi n'am retinut decat ocii si mai mult privirea. Dupa ce am facutcativa pasi, mi'a parut rau ca nu m'am oprit si am intors capul. Facuse siea aceiasi miscare, indemnata, desigur, de acelasi imbold. Pe urma adisparut pentru totdeauna!ceasta este scena. )ra primul ca( pentrumine de acel de*a vu, despre care vorbesc teosofii si toti adeptii mistici aireincarnarii. 2a simteam fericit si miscat.-9e (ice ca omul numai candimbatraneste incepe sa'si puna intrebari asupra inceputului si sfarsitului.

    Daca e asa, eu am inceputr sa imbatranesc foarte de timpuriu$n orice

    ca(, mie, mie din tot ce'am scris pana acum,Adam si Eva

    mi'e cartea ceamai draga. Poate pentru ca intr'insa e mai multa speranta, daca nu ciarmangaiere, pentru ca intr'insa viata omului e deasupra inceputului sisfarsitului pamantesc, in sfarsit, pentru ca Adam si Evae cartea ilu(iiloreterne+

    1:

  • 8/10/2019 sesiunea de comunicari.doc

    11/13

    Am ales , aBadar, un autor cunoscut Bi ndrgit de foarte muli cititori, pentrua putea ilustra pe ba$a celor mai cunoscute opere ale acestuia trecerea de larealitate la ficiune, de la profan la sacru si pentru a putea face cone&iuniintre biografia autorului Bi creaia centrat pe fundalul adevrului.Ca sconclu$ione$,in spatele definiiilor Btiinifice ale literaturii, ale realitii siale ficiunii, st vi$iunea autorului asupra lumii n care cuvntea$./in

    punctul meu de vedere, literature este o minciuna verosimil , plcutconturat, care ,,ascunde) adevruri , accesibile de altfel tuturor.

    3ntocmit de' =aidu @ihaela% Jorina Clasa a%Oa ( , CJ0

    11

  • 8/10/2019 sesiunea de comunicari.doc

    12/13

    P/(C(JA /E E@EJ( +(EA(deMihaela Marin,Carmen Nedelcu*Rmanul rmnesc !n interviuri, Aurel 0asu, @ariana Fartic@inerva, 1H

    *"criitri rmni din seclul ##$ udor Fianu, editura @inerva 1H9H

    *Istria literaturii rmne, (. Jegoiescu, editura @inerva 1HH2

    * Papirus$ pergament$hartie$(oana Costa, editura =umanitas

    *%iviu Re&reanu$ '(urnal'* ))).)iipedia.rg

    12

    http://www.all.ro/autori/mihaela-marin/http://www.all.ro/autori/carmen-nedelcu/http://www.google.ro/search?hl=ro&tbo=p&tbm=bks&q=inauthor:%22Aurel+Sasu%22http://www.google.ro/search?hl=ro&tbo=p&tbm=bks&q=inauthor:%22Mariana+Vartic%22http://ocarteofraza.unspe.com/2009/09/liviu-rebreanu-jurnal.htmlhttp://www.all.ro/autori/mihaela-marin/http://www.all.ro/autori/carmen-nedelcu/http://www.google.ro/search?hl=ro&tbo=p&tbm=bks&q=inauthor:%22Aurel+Sasu%22http://www.google.ro/search?hl=ro&tbo=p&tbm=bks&q=inauthor:%22Mariana+Vartic%22http://ocarteofraza.unspe.com/2009/09/liviu-rebreanu-jurnal.html
  • 8/10/2019 sesiunea de comunicari.doc

    13/13

    15