Seruri, imunoglobuline, vaccinuri
97
Seruri, Imunoglobuline,Vaccinu ri Epidemiologie LP Catedra Microbiologie si Epidemiologie UMF “Carol Davila” Asist Univ. Dr Monica Delia Teleman
description
curs epidemiologie
Transcript of Seruri, imunoglobuline, vaccinuri
Seruri ImunoglobulineVaccinuri
Epidemiologie LPCatedra Microbiologie si Epidemiologie
UMF ldquoCarol Davilardquo
Asist Univ Dr Monica Delia Teleman
Cuprins
1 Generalitati-SeruriImunoglobuline Vaccinuri2 Programul National de Imunizari (PNI)3 Vaccinul Hepatitic B4 Vaccinul Polio5 Vaccinul DTPa Masuri in plaga cu potential tetanigen6 Vaccinul ROR BCG Testarea PPD7 Investigatia epidemiologica in focarul de boli infectioase8 Masuri in caz de expunere profesionala la fluide
biologice9 Curatenia Dezinfectia Sterilizarea
Imunitate artificiala pasiva
bull Prin adm de preparate biologice
- seruri si
- imunoglobuline
bull contin Ac antibacterieni antivirali antitoxici
bull im de tip umoral - instalata rapid de scurta durata (pe perioada circulanta a Ac in singe)
Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
Def Seruri
- Solutii de Ac obtinute din serul animalelor mari (cai) in urma imunizarii cu antigene specifice
- Serul - purificat si concentrat prin metode fizice si chimice
Administrarea serurilor
Doza variaza- greutatea corporala (mlkgc) - varsta - forma clinica a bolii - scopul administrariiScop- Profilactic tetanos rabie ndash se adm in per de incubatie a
bolii - Tratament la debutul primelor simptome tetanos
difterie botulism antrax
bull T12 conc max Ac 3 - 5 zilebull Durata de protectie 10 - 16 zile
Administrare
bull IM ndash la nivelul m deltoid sau cvadriceps ndash asigura o rezorbtie buna cu instalare
rapida a rezistentei imune pasivebull SC - rar ndash rezorbtie mai lenta uneori in
scop profilacticbull IV ndash exceptional ndash doar in serviciile de
Terapie Intensivabull Intra-rahidian ndash exceptional in meningite
cloazonate
Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
1 Antitoxice ndash antidifteric antitetanic antibotulinic
2 Antibacteriene ndash contin Ac de tip aglutinine precipitine lizine opsonine bacteriotropine - serul antistreptococic
Clasificare (cont)
3 Mixte ndash cu actiune antitoxica si antibacteriana serul anticarbunos
4 Antivirale ndash serul antirabic
5 Antiveninoase ndash serul antiviperin
Serurile imune
Dezavantaje in utiliz seruri heterologeReactiile (accidentele) serice - reactii de sensibilizare - datorate proteinelor
straine speciei umane (alergene) - in special la persoanele cu teren atopic
Frecventa si intensitatea reactiilor serice (f)bull cantitatea de ser admbull reactivitatea organismului bull existenta unei sensibilizari anterioare ndash risc mai
mare la a doua adm de ser
Serurile imuneReactii serice
1Reactii serice imediate
a Reactia generala nespecifica- In prima ora de la adm serului- cauzata de pirogeni nespecifici nu este o
reactie alergica- Febra frison agitatie durere caldura la locul
adm- Evolutie favorabila dupa adm de simptomatice
(antitermice comprese locale)
Reactii serice imediate
b Socul anafilactic- Gravitate extrema imediat dupa inocularea serului- La persoane cu teren atopic sau care prezinta
sensibilizare prin adm anterioara de ser- Consecinta actiunii Ac rearginici tip IgE- Hipersensibilitate vasculara senzatie de caldura eruptie
urticariana edem glotic bronhospasm dispnee cianoza IRespA fenomene de soc periferic (hTA puls filiform)
- Necesita interventie medicala de urgenta adm de adrenalina SC HHS IV antihistaminice (ATI)
Reactii serice
2 Reactii serice tardivea Reactia de sensibilizare locala ndash
fenomenul Arthus ndash datorata complexelor imune circulante
- ca urmare a reinjectarii serului in acelasi loc la intervale scurte de timp (4-5 zile)
- Apare ca o reactie inflamatorie locala uneori cu evolutie spre gangrena si necroza
2 Reactii serice tardive
2b Reactia generala ndash Boala serului- Apare si la persoane fara sensibilizare anterioara- Ca urmare a formarii Ac anti-ser fata de proteinele
serului heterolog ndash formare de complexe imune Ag-Ac - se depun la nivelul vaselor mici
- Apare la 6-12 zile de la inocularea serului- Subfebrilitate eruptie urticariana efemera si
pruriginoasa edeme la nivelul fetei eventual edem glotic artralgii fenomene nervoase de tipul nevritelor periferice
- Necesita tratament antitermic analgezic antihistaminic- Stari grave ndash adm scurta de corticoizi Prednison 1
mgkgc
Reactii serice
PreventieA Anamneza bull persoane cu teren alergic (urticarie astm alergii
alimentare)bull persoane care au primit ser heterolog in trecut
(antidifteric antitetanic) bull expunere profesionala in laboratore unde se lucreaza
cu astfel de produse (seruri)B Testarea sensibilitatii bolnavului fata de ser cu dilutii
diferitea Testul conjunctival 1 pic de ser diluat in sacul
conjunctival conc 110 sau 1100 gt 30 min citire R + daca congestia conjunctivei oculare
- Nu la copii mici persoane cu afectiuni oculare
Testarea sensibilitatii - Seruri
b Testul cutanat- O pic de ser diluat conc 110 sau 1100 -
pielea decontaminata cu alcool peste care se efect cu un ac steril 2-3 scarificatii superficiale citire gt 30 min R + daca congestie locala (2-3 mm) in jurul liniilor de scarificare
c Testul intradermic- Inoculare strict id a 01 ml ser terapeutic diluat
1100 sau 11000 gt 30 min se citeste R + daca congestie locala de 2-5-10 mm +- edem uneori lipotimie hTA
Anamneza si Teste Negative
A Schema minimalabull Se injecteaza 025 ml ser dilutie 110 SC gt 30
min daca R neg se continua cu bull 025 ml ser nediluat SC citire gt 30 min Rndash in
lipsa reactieibull 1 ml ser nediluat SC gt 30 min in lipsa reactieibull IM - restul cantitatii de ser bull Daca apare o reactie locala sau generala dupa
una din administrari se trece la schema de desensibilizare treptata
Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
B Schema lenta tip Besredkabull Se adm ser purificatconcentra
Dilutie Cantitatea (ml) Cale de adm Intervale intre inj (min)
1100 02 sc 30
1100 04 sc 30
1100 06 sc 30
110 02 sc 30
110 04 sc 30
110 06 sc 30
Ser nediluat 02040610 sc 30
Ser nediluat Restul cantitatii IM 30
Administrare Ser
bull Doar
- In conditii de spitalizare
- Dupa testarea sensibilitatii fata de ser
- In prezenta trusei de urgenta antisoc
Seruri in utilizare
bull In SUA ndash serul antidifteric si antibotulinicbull In Romania ndash ser antirabic antidifteric antitetanic
anticarbunos (produse autohtone) ser antibotulinic si antiviperin (produse de import)
Ex Adm ser antidifteric - recoltarea unei probe de singe pentru testarea
anticorpilor antitoxici (titru protector 003 Ulml) +- testare la ser si eventual desensibilizareDozele - variaza in functie de forma clinica a bolii (10-
20000 UI - forme medii 40-60000 UI - forme grave)
Seruri ndash Limite de utilizare
bull Serurile nu pot neutraliza decit toxinele sau virusurile circulante nu si pe cele fixate in celule
bull adm trebuie sa fie cit mai rapida dupa momentul presupus infectant sau la debutul simptomatologiei
bull Protectie de scurta durata 2-3 saptamani
bull Risc crescut de reactii adverse
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
bull serurile pot fi inlocuite in practica de preparatele de tip IG
bull IG ndash SOLUTII DE ANTICORPI obtinute din plasma umana prelevata de la donatori
bull Sint produse purificate prin metoda de fractionare Cohn (debarasare de alte proteine prin fractionare la rece cu Etanol)
bull Livrate in conc proteica de 16 = conc 16X gt fata de nivelul sanguin circulant al Ac
IG - prezentare
bull Fiole cu lichid de aspect limpede fara depozit si flocoane
bull Pastrareconservare ndash la frigider 2-8 grade C
bull Adm ndash majoritatea IM rar- IV
bull Doza - functie (greutatea corporala)
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
Clasificare IG 1 IG totale standard (gamaglobuline)- obtinute din amestecuri de plasma- prelevate de la persoane sanatoase donatori adulti- Reflecta spectrul de infectii si imunizari prin care au trecut
persoanele donatoare- Utilizare in practicaIG totale antirujeola si antihepatita A
2 IG umane specifice- de la persoane trecute printr-o anumita infectie- persoane imunizate (vaccinate) anterior cu un anumit antigen- Utilizate in practica IG umane specifice antitetanice antirabice
antihepatita B antiherpetice
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
3 IG cu rol terapeutic - adm IV in
- terapia de substitutie a bolilor cu deficit imun (hipogamaglobulinemie infectia HIV)
- tratamentul bolilor autoimune (purpura trombocitopenica idiopatica)
- Tratamentul unor forme severe de boala (septicemii meningite pneumonii)
Imunoglobuline
Avantaje- Nu dau sensibilizare sau intoleranta eliminind
riscurile adm serului heterolog- Dozele pot fi repetate fara risc de sensibilizare- Nu prezinta risc de transmitere a virusurilor HIV
HCV HBV - datorita metodelor de obtinere si testare a donatorilor (studii SUA)
- Raman in circulatie timp mai indelungat conc max Timp frac12 [21-35] zile
- Durata de imunizare reziduala ndash asigura protectie pina la 14 saptamani
IG ndash Limite de utilizare
bull Eficacitatea IG este dependenta de precocitatea adm lor
bull ndash Recadm in primele zile dupa contactul infectant
bull Durata scurta a protectiei citeva luni comparativ cu vaccinurile
Indicatii de utilizare a IG Totale
Rec in scop bull Profilactic 1 Rujeola doza 02 ndash 04 mlkgc adm in primele 6 zile
dupa expunere - previn boala sau determina o evolutie atenuata a acesteia
- Durata de protectie 3-4 luniRec - gravide - persoane care prezinta CI la vaccinare- in colectivitati de copii nevaccinati imediat dupa aparitia
primului caz- contactii in focarul de rujeola care prezinta afectiuni
imunodeprimante
Indicatii de utilizare a IG Totale
2 Profilaxia Hep virale tip A doza 002 ndash 005 mlkgcbull Se adm inainte de expunere sau in primele 7-14 zile
dupa expunerebull Durata protectiei - aprox 3 luniRec- Copii expusi infectiei cu VHA cu varsta sub 2 ani- Contacti sexuali si de familie ai unui caz de Hep A- Persoane expuse infectiei cu VHA alergice la vaccinRA rar reactii locale usoare la locul de inoculare sau febra
usoara
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 1IG umane specifice antihepatita Ba Profilaxia hep B la nn din mame purtatoare de
AgHBs (adm IG in primele 12-24 h de la nastere impreuna cu prima doza de vaccin hepatitic B)
b Postexpunere- expuneri accidentaleprofesionale (personal
medical) la sange si derivate produse patologice adm IG in primele 72 H
- Contact sexual neprotejat cu o persoana infectata cu VHB ndash adm IG in primele 14 zile dupa expunere
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
2 IG specifice Antirabice- profilaxia postexpunere a rabiei- obtinute din singe recoltat de la persoane care au fost vaccinate cu
vaccin rabic- Rec persoanelor ce prezinta muscaturi cu potential rabigen
(muscaturi provocae de animale turbate animale salbatice muscaturi in zona capului a membrelor superioare a organelor genitale)
- Se adm o singura doza la inceputul tratamentului in max 24-72 ore dupa accident
- prin infiltrare in jurul plagii cind zona anatomica permite (jumatate de doza) iar restul IM
- Nu se amesteca in aceeasi seringa cu vaccinul- Doza este de 20 UIKgc - Durata protectiei ndash 21 zile
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 3 IG specifice Antivaricela- profilaxia infectiei cu virusul varicelo-zoosterianSe adm IM la persoane- care prezinta riscul de a dezvolta o forma severa de
varicela- celor cu afectiuni imunodeprimante- nn din mame care au prezentat semnesimptome de
varicela cu 5 zile inainte de nastere sau in primele 2 zile dupa nastere
- nn prematur expusi (contacti) si ai caror mame sunt nevaccinate
- gravide expuse infectiei
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 4 IG specifice Antitetanicebull Se adm in functie de gravitatea plagii bull dupa prelevarea unei probe de singe pentru
testarea Ac antitoxici bull doar persoanelor care au suferit politraumatisme
grave cu pierderi masive de singe bull persoanelor HIV pozitivebull NU se adm persoanelor cu plagi superficiale
Masuri in plaga cu potential tetanigen
Preventie si control
bull Toaleta plagii cu risc tetanigen
bull Indepartarea corpilor straini a tesuturilor devitalizate
bull Debridare drenaj irigare
bull Administrare de de ser antitetanic si vaccinare DT (in functie de imunizarea anterioara)
Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
Antecedente vaccinale
Masuri nespecifice Masuri specifice
Toaleta chirurgicala
a plagii
Adm Antibiotice
VTA (dT sau DT)
Ser antitetanic
sau IG specifice
Vaccinat complet si corect Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
05 ml (o doza) IM
Nu (da pt politraum si persoanelor
HIV + )
Nevaccinat sau vaccinat incomplet sau antecedente necunoscute
Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
Vaccinare de urgenta cu trei doze (la 14 z
interval)
+ revaccinare gt 1 an
DaIG 200-500
UAI
Se adm ser antitetanic sau IgG (dupa prelevarea unei probe de singe pentru testareaAc antitoxici) doar persoanelor care au suferit politraumatisme grave cu pierderi masive de singe si persoanelor HIV pozitivein functie de gravitatea plagii ndash nu se adm persoanelor cu plagi superficiale
Vaccinuri ndash Generalitati
bull Definitie - produse biologice care contin suspensii de virusuri sau bacterii
bull vii atenuate
bull inactivate (omorate)
bull fractiuni din acestea
- Adm cu scopul de a induce un raspuns imun protector (im Artificiala activa)
Ri primarRi primar RI RI secundarsecundar
IgGIgG
RIPRIPbull Perioada de latenta variabilaPerioada de latenta variabila
Intervalul de timp in care Ag esteIntervalul de timp in care Ag este captat analizat sinteza IgMIgGcaptat analizat sinteza IgMIgG Minima 7 zile de la vacc Minima 7 zile de la vacc (BCG 30 - 45 zile)(BCG 30 - 45 zile) Receptiv la infectia naturalaReceptiv la infectia naturala
bull Perioada de crestere lenta pana la un MxPerioada de crestere lenta pana la un Mx (4 zile ndash 4 saptamani)(4 zile ndash 4 saptamani)bull Perioada de scadere lenta pana laPerioada de scadere lenta pana la disparitie (6 ndash 12 luni)disparitie (6 ndash 12 luni)
Tit
ru A
cTit
ru A
c
Timp
RISRISbull Rapid fara latenta Rapid fara latenta (24 ndash 48 ore)(24 ndash 48 ore)
Chiar daca titrul Ac Chiar daca titrul Ac este nedecelabileste nedecelabil
bull Mai intens titrul mai inaltMai intens titrul mai inaltbull Direct in IgGDirect in IgGbull Persistenta Ac indelungataPersistenta Ac indelungata (ani)(ani)
Compozitia vaccinurilorbull Antigenul vaccinalbull Adjuvanti (pt anatoxine si antigene incomplete) ndash
substante incorporate in vaccin pt a creste capacitatea imunogena a antigenului vaccinal ndash scaderea costului
bull Prezervanti ndash reduc riscul de contaminare in special pt vacc in flacoane multidoza
bull Antibiotice ndash utiliz in vacc virale pt a impiedeca multiplicarea bacteriana ex Kanamicina si Neomicina (vacc rujeolic)
Compozitia vaccinurilor
bull Stabilizatori ndash maresc rezistenta Ag la temperaturi crescute (ex clorura de Mg sau sucroza pt vacc polio oral - VPO)
bull Indicatori de culoare (exfenol pt VPO)bull Substante rezultate din procesul de prod
(din mediul de crestere al Ag vaccinal) ndash ex drojdie de bere thiomersal(vacc Hep B) proteine de ou ndash vacc prep pe oua embrionate (vacc gripal)
Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
1 Reactii anafilactice la o prima doza a unui vaccin contraindica administrarea altor doze din acel vaccin
2 Reactiile anafilactice la componentele unui vaccin contraindica utilizarea acestuia
3 Boli cu evolutie clinica moderata sau severa cu sau fara febra
Vaccinuri ndash Contraindicatii false
bull Reactii locale blande sau moderate (durere eritem tumefactie) dupa o doza de vaccin administrat prin injectare
bull Boli acute cu evolutie blanda cu febra joasa sau fara febrabull Faza de convalescenta dupa boalabull Nn inainte de termenbull Expunere recenta la o boala infectioasabull Alergia la penicilina sau antecedente familiale
de astfel de alergii
Administrare vaccinuri
bull Oral (VPO dizenteric holeric)
bull Intradermic (BCG)
bull Subcutanat (rujeolic)
bull Intramuscular (VPI Hep B Hep A)
NU SE ADM NICIODATA IV
CALENDAR VACCINARIProgramul National de Imunizari (PNI)
VACCINURI OBLIGATORIIbull sunt gratuite programarea lor intra in atributiile
medicului de familieo Imediat dupa nastere in maternitatebull Hep B (primele 24 h) - Engerixbull BCG (primele 4 ndash 7 zile)o 2 luni simultanbull DTPa-VPI ndash HiBbull HepB
Programul National de Imunizari (PNI)
o 4 luni
bull DTPa-VPI-HiB1048707
o 6 luni simultan
bull DTPa-VPI-HiB
bull HepB
o 12 luni simultan
bull DTPa
bull VPI
bull ROR (rujeolic ndash urlian ndash rubeolic)
o 4 ani
bull DTPa
Programul National de Imunizari (PNI)
Programul National de Imunizari (PNI)
o 7 ani (cls I-a) campanii scolare
bull ROR
o 9 ani (cls a III-a) campanii scolare
bull VPI
o 14 ani (cls a VIII-a) campanii scolare
bull dT
bull Rubeolic (numai fetele)
Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
2 antigene inctivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (a)
antigene vii şi inactivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (b)
2 antigene vii Se păstrează un interval de 4 săptămacircni icircntre doze
Obtinerea unui Raspuns optim in Atc = necesita respectarea varstei si a intervalelor din caledarul national de vaccinariCind nu este posibil se va tine cont de recomandarile de mai sus
Sursa Plotkin SA Orenstein WA ndash Vaccines Third Edition
Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
Administrare simultana
Administrare separata
Combinatia Interval minim recomandat intre doze
Produs administrat Interval minim recomandat intre doze
Primul Secund
IG şi Ag inactivat
Poate fi adm simultan sau la orice interval
icircn locuri anatomice diferite
bullIGbullAg Inactivat
bullAg inactivatbullIG
Nici unul
Nici unul
IG şi Ag viu
Icircn general nu se administrează simultan
bullIGbullAg viu
bullAg viubullIG
6 luni
2 sapt
SAU
Administrare - Vaccinuri
bull DACA nu se pot respecta rec din PNI- Un interval mai lung intre doze nu reduce
concentratia finala de Anticorpi- Protectia optima se obtine dupa ce se adm
numarul de doze recomandate- Intreruperea schemei de vaccinare nu
impune reluarea intregii scheme de vaccinare sau adm unor doze suplimentare
VACCINURI FACULTATIVE
bull La recomandarea medicului de familie
o vaccinul gripal
o vaccin hepatitic A se recomanda inainte de inceperea gradinitei sau a scolii
o o vaccinul varicelos previne aparitia varicelei - cea mai usor transmisibila boala a copilariei
Hepatita B
bull boala infectioasa determinata de virusul hepatitei B (VHB) un virus ADN a carui gazda naturala este omul
bull virusul hepatitei B este extrem de rezistent in conditiile din afara gazdei Chiar dupa mai multe luni de la contaminare acele echipamentul medical sau stomatologic pot fi cauza de transmitere a hepatitei B
bull v Hep B este de cel putin 100 de ori mai infectios decacirct virusul HIV
bull mai multe particule virale prezente in sacircngele infectat bull s-a demonstrat transmiterea VHB si prin saliva spre
deosebire de virusul HIV
bull Sexuala
bull Parenterala
bull Perinatal
HBV Mod de Transmitere
Hepatita Bbull Dupa infectia acuta aproximativ 1-20 dintre adulti si peste 90
dintre sugari infectati esueaza in efortul de a se debarasa de virus - ramacircn Ag HBs seropozitivi pentru o perioada de peste sase luni intracircnd in categoria de purtatori cronici de VHB
bull Barbatii sunt mai expusi de a deveni purtatori cronici decacirct femeile
Cei care devin purtatori la vacircrsta adulta au un risc de 15-40 ori mai crescut de evolutie spre hepatopatie cronica si cancer primitiv hepatic
bull Studiile epidemiologice au demonstrat ca exista o corelatie semnificativa intre numarul de purtatori cronici dintr-o tara si incidenta cancerului hepatic
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
Prevalenta Ag HBs
8 - Mare 2-7 - Intermediara
lt2 - Joasa
Distributia geografica a prevalentei purtatorilor cronici de AgHBs
Impactul global al infecţiei VHB
WHO httpwwwwhointmediacentrefactsheetsfs204en
WER No 28 2004 79 253-264
Evolutia infectiei cu VHB
Infection
AsymptomaticSymptomatic
acute hepatitis B
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
3510
4881
272 257
144
6443
2615 06 0
0
5
10
15
20
25
30
lt1
1-4
5-9
10-1
4
15-1
9
20-2
4
25-3
4
35-4
4
45-5
4
55-6
4
65-7
4
75-8
4
85gt
Dr MOLNDr MOLNAacuteAacuteR B GR B Geacuteeacuteza za AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004
100000 pop din grupa de varsta
Infe
ctie
cro
nic
a (
)
Infect ie sin
mp
tom
at ica()
100100
Infectie simptomatica
Infectie cronica
Birt
h
1-6
mos
7-12
mos
1-4
yrs
Old
er
Chi
ldre
nan
d A
dul
ts
0
20
40
60
8080
60
40
20
0
Evolutia infectiei cu VHB in functie de Varsta de aparitie a infectiei acute
Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
Tipul infectiei
EvolutieVHB VHD
Infectie cronicalt 5 ani 30-90
gt 5 ani 1-20 50-90
Ciroza hepatica 2-10 50
Mortalitate prematura 15-25 15
Rolul im cu vaccin Hep B ndash prevenirea Cancerului hepaticPrimul vaccin in tratamentul cancerului
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in modaccidental la sacircnge Ag HBs pozitiv - se actioneaza
imediatbull Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina
alcool 70)bull probe de sacircnge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice bull imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B(IGHB)
ndash 006 mlkgc ndash primele 24 h maxim 72 hbull In acelasi timp ndash se incepe vaccinarea hep B bull vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Cuprins
1 Generalitati-SeruriImunoglobuline Vaccinuri2 Programul National de Imunizari (PNI)3 Vaccinul Hepatitic B4 Vaccinul Polio5 Vaccinul DTPa Masuri in plaga cu potential tetanigen6 Vaccinul ROR BCG Testarea PPD7 Investigatia epidemiologica in focarul de boli infectioase8 Masuri in caz de expunere profesionala la fluide
biologice9 Curatenia Dezinfectia Sterilizarea
Imunitate artificiala pasiva
bull Prin adm de preparate biologice
- seruri si
- imunoglobuline
bull contin Ac antibacterieni antivirali antitoxici
bull im de tip umoral - instalata rapid de scurta durata (pe perioada circulanta a Ac in singe)
Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
Def Seruri
- Solutii de Ac obtinute din serul animalelor mari (cai) in urma imunizarii cu antigene specifice
- Serul - purificat si concentrat prin metode fizice si chimice
Administrarea serurilor
Doza variaza- greutatea corporala (mlkgc) - varsta - forma clinica a bolii - scopul administrariiScop- Profilactic tetanos rabie ndash se adm in per de incubatie a
bolii - Tratament la debutul primelor simptome tetanos
difterie botulism antrax
bull T12 conc max Ac 3 - 5 zilebull Durata de protectie 10 - 16 zile
Administrare
bull IM ndash la nivelul m deltoid sau cvadriceps ndash asigura o rezorbtie buna cu instalare
rapida a rezistentei imune pasivebull SC - rar ndash rezorbtie mai lenta uneori in
scop profilacticbull IV ndash exceptional ndash doar in serviciile de
Terapie Intensivabull Intra-rahidian ndash exceptional in meningite
cloazonate
Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
1 Antitoxice ndash antidifteric antitetanic antibotulinic
2 Antibacteriene ndash contin Ac de tip aglutinine precipitine lizine opsonine bacteriotropine - serul antistreptococic
Clasificare (cont)
3 Mixte ndash cu actiune antitoxica si antibacteriana serul anticarbunos
4 Antivirale ndash serul antirabic
5 Antiveninoase ndash serul antiviperin
Serurile imune
Dezavantaje in utiliz seruri heterologeReactiile (accidentele) serice - reactii de sensibilizare - datorate proteinelor
straine speciei umane (alergene) - in special la persoanele cu teren atopic
Frecventa si intensitatea reactiilor serice (f)bull cantitatea de ser admbull reactivitatea organismului bull existenta unei sensibilizari anterioare ndash risc mai
mare la a doua adm de ser
Serurile imuneReactii serice
1Reactii serice imediate
a Reactia generala nespecifica- In prima ora de la adm serului- cauzata de pirogeni nespecifici nu este o
reactie alergica- Febra frison agitatie durere caldura la locul
adm- Evolutie favorabila dupa adm de simptomatice
(antitermice comprese locale)
Reactii serice imediate
b Socul anafilactic- Gravitate extrema imediat dupa inocularea serului- La persoane cu teren atopic sau care prezinta
sensibilizare prin adm anterioara de ser- Consecinta actiunii Ac rearginici tip IgE- Hipersensibilitate vasculara senzatie de caldura eruptie
urticariana edem glotic bronhospasm dispnee cianoza IRespA fenomene de soc periferic (hTA puls filiform)
- Necesita interventie medicala de urgenta adm de adrenalina SC HHS IV antihistaminice (ATI)
Reactii serice
2 Reactii serice tardivea Reactia de sensibilizare locala ndash
fenomenul Arthus ndash datorata complexelor imune circulante
- ca urmare a reinjectarii serului in acelasi loc la intervale scurte de timp (4-5 zile)
- Apare ca o reactie inflamatorie locala uneori cu evolutie spre gangrena si necroza
2 Reactii serice tardive
2b Reactia generala ndash Boala serului- Apare si la persoane fara sensibilizare anterioara- Ca urmare a formarii Ac anti-ser fata de proteinele
serului heterolog ndash formare de complexe imune Ag-Ac - se depun la nivelul vaselor mici
- Apare la 6-12 zile de la inocularea serului- Subfebrilitate eruptie urticariana efemera si
pruriginoasa edeme la nivelul fetei eventual edem glotic artralgii fenomene nervoase de tipul nevritelor periferice
- Necesita tratament antitermic analgezic antihistaminic- Stari grave ndash adm scurta de corticoizi Prednison 1
mgkgc
Reactii serice
PreventieA Anamneza bull persoane cu teren alergic (urticarie astm alergii
alimentare)bull persoane care au primit ser heterolog in trecut
(antidifteric antitetanic) bull expunere profesionala in laboratore unde se lucreaza
cu astfel de produse (seruri)B Testarea sensibilitatii bolnavului fata de ser cu dilutii
diferitea Testul conjunctival 1 pic de ser diluat in sacul
conjunctival conc 110 sau 1100 gt 30 min citire R + daca congestia conjunctivei oculare
- Nu la copii mici persoane cu afectiuni oculare
Testarea sensibilitatii - Seruri
b Testul cutanat- O pic de ser diluat conc 110 sau 1100 -
pielea decontaminata cu alcool peste care se efect cu un ac steril 2-3 scarificatii superficiale citire gt 30 min R + daca congestie locala (2-3 mm) in jurul liniilor de scarificare
c Testul intradermic- Inoculare strict id a 01 ml ser terapeutic diluat
1100 sau 11000 gt 30 min se citeste R + daca congestie locala de 2-5-10 mm +- edem uneori lipotimie hTA
Anamneza si Teste Negative
A Schema minimalabull Se injecteaza 025 ml ser dilutie 110 SC gt 30
min daca R neg se continua cu bull 025 ml ser nediluat SC citire gt 30 min Rndash in
lipsa reactieibull 1 ml ser nediluat SC gt 30 min in lipsa reactieibull IM - restul cantitatii de ser bull Daca apare o reactie locala sau generala dupa
una din administrari se trece la schema de desensibilizare treptata
Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
B Schema lenta tip Besredkabull Se adm ser purificatconcentra
Dilutie Cantitatea (ml) Cale de adm Intervale intre inj (min)
1100 02 sc 30
1100 04 sc 30
1100 06 sc 30
110 02 sc 30
110 04 sc 30
110 06 sc 30
Ser nediluat 02040610 sc 30
Ser nediluat Restul cantitatii IM 30
Administrare Ser
bull Doar
- In conditii de spitalizare
- Dupa testarea sensibilitatii fata de ser
- In prezenta trusei de urgenta antisoc
Seruri in utilizare
bull In SUA ndash serul antidifteric si antibotulinicbull In Romania ndash ser antirabic antidifteric antitetanic
anticarbunos (produse autohtone) ser antibotulinic si antiviperin (produse de import)
Ex Adm ser antidifteric - recoltarea unei probe de singe pentru testarea
anticorpilor antitoxici (titru protector 003 Ulml) +- testare la ser si eventual desensibilizareDozele - variaza in functie de forma clinica a bolii (10-
20000 UI - forme medii 40-60000 UI - forme grave)
Seruri ndash Limite de utilizare
bull Serurile nu pot neutraliza decit toxinele sau virusurile circulante nu si pe cele fixate in celule
bull adm trebuie sa fie cit mai rapida dupa momentul presupus infectant sau la debutul simptomatologiei
bull Protectie de scurta durata 2-3 saptamani
bull Risc crescut de reactii adverse
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
bull serurile pot fi inlocuite in practica de preparatele de tip IG
bull IG ndash SOLUTII DE ANTICORPI obtinute din plasma umana prelevata de la donatori
bull Sint produse purificate prin metoda de fractionare Cohn (debarasare de alte proteine prin fractionare la rece cu Etanol)
bull Livrate in conc proteica de 16 = conc 16X gt fata de nivelul sanguin circulant al Ac
IG - prezentare
bull Fiole cu lichid de aspect limpede fara depozit si flocoane
bull Pastrareconservare ndash la frigider 2-8 grade C
bull Adm ndash majoritatea IM rar- IV
bull Doza - functie (greutatea corporala)
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
Clasificare IG 1 IG totale standard (gamaglobuline)- obtinute din amestecuri de plasma- prelevate de la persoane sanatoase donatori adulti- Reflecta spectrul de infectii si imunizari prin care au trecut
persoanele donatoare- Utilizare in practicaIG totale antirujeola si antihepatita A
2 IG umane specifice- de la persoane trecute printr-o anumita infectie- persoane imunizate (vaccinate) anterior cu un anumit antigen- Utilizate in practica IG umane specifice antitetanice antirabice
antihepatita B antiherpetice
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
3 IG cu rol terapeutic - adm IV in
- terapia de substitutie a bolilor cu deficit imun (hipogamaglobulinemie infectia HIV)
- tratamentul bolilor autoimune (purpura trombocitopenica idiopatica)
- Tratamentul unor forme severe de boala (septicemii meningite pneumonii)
Imunoglobuline
Avantaje- Nu dau sensibilizare sau intoleranta eliminind
riscurile adm serului heterolog- Dozele pot fi repetate fara risc de sensibilizare- Nu prezinta risc de transmitere a virusurilor HIV
HCV HBV - datorita metodelor de obtinere si testare a donatorilor (studii SUA)
- Raman in circulatie timp mai indelungat conc max Timp frac12 [21-35] zile
- Durata de imunizare reziduala ndash asigura protectie pina la 14 saptamani
IG ndash Limite de utilizare
bull Eficacitatea IG este dependenta de precocitatea adm lor
bull ndash Recadm in primele zile dupa contactul infectant
bull Durata scurta a protectiei citeva luni comparativ cu vaccinurile
Indicatii de utilizare a IG Totale
Rec in scop bull Profilactic 1 Rujeola doza 02 ndash 04 mlkgc adm in primele 6 zile
dupa expunere - previn boala sau determina o evolutie atenuata a acesteia
- Durata de protectie 3-4 luniRec - gravide - persoane care prezinta CI la vaccinare- in colectivitati de copii nevaccinati imediat dupa aparitia
primului caz- contactii in focarul de rujeola care prezinta afectiuni
imunodeprimante
Indicatii de utilizare a IG Totale
2 Profilaxia Hep virale tip A doza 002 ndash 005 mlkgcbull Se adm inainte de expunere sau in primele 7-14 zile
dupa expunerebull Durata protectiei - aprox 3 luniRec- Copii expusi infectiei cu VHA cu varsta sub 2 ani- Contacti sexuali si de familie ai unui caz de Hep A- Persoane expuse infectiei cu VHA alergice la vaccinRA rar reactii locale usoare la locul de inoculare sau febra
usoara
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 1IG umane specifice antihepatita Ba Profilaxia hep B la nn din mame purtatoare de
AgHBs (adm IG in primele 12-24 h de la nastere impreuna cu prima doza de vaccin hepatitic B)
b Postexpunere- expuneri accidentaleprofesionale (personal
medical) la sange si derivate produse patologice adm IG in primele 72 H
- Contact sexual neprotejat cu o persoana infectata cu VHB ndash adm IG in primele 14 zile dupa expunere
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
2 IG specifice Antirabice- profilaxia postexpunere a rabiei- obtinute din singe recoltat de la persoane care au fost vaccinate cu
vaccin rabic- Rec persoanelor ce prezinta muscaturi cu potential rabigen
(muscaturi provocae de animale turbate animale salbatice muscaturi in zona capului a membrelor superioare a organelor genitale)
- Se adm o singura doza la inceputul tratamentului in max 24-72 ore dupa accident
- prin infiltrare in jurul plagii cind zona anatomica permite (jumatate de doza) iar restul IM
- Nu se amesteca in aceeasi seringa cu vaccinul- Doza este de 20 UIKgc - Durata protectiei ndash 21 zile
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 3 IG specifice Antivaricela- profilaxia infectiei cu virusul varicelo-zoosterianSe adm IM la persoane- care prezinta riscul de a dezvolta o forma severa de
varicela- celor cu afectiuni imunodeprimante- nn din mame care au prezentat semnesimptome de
varicela cu 5 zile inainte de nastere sau in primele 2 zile dupa nastere
- nn prematur expusi (contacti) si ai caror mame sunt nevaccinate
- gravide expuse infectiei
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 4 IG specifice Antitetanicebull Se adm in functie de gravitatea plagii bull dupa prelevarea unei probe de singe pentru
testarea Ac antitoxici bull doar persoanelor care au suferit politraumatisme
grave cu pierderi masive de singe bull persoanelor HIV pozitivebull NU se adm persoanelor cu plagi superficiale
Masuri in plaga cu potential tetanigen
Preventie si control
bull Toaleta plagii cu risc tetanigen
bull Indepartarea corpilor straini a tesuturilor devitalizate
bull Debridare drenaj irigare
bull Administrare de de ser antitetanic si vaccinare DT (in functie de imunizarea anterioara)
Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
Antecedente vaccinale
Masuri nespecifice Masuri specifice
Toaleta chirurgicala
a plagii
Adm Antibiotice
VTA (dT sau DT)
Ser antitetanic
sau IG specifice
Vaccinat complet si corect Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
05 ml (o doza) IM
Nu (da pt politraum si persoanelor
HIV + )
Nevaccinat sau vaccinat incomplet sau antecedente necunoscute
Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
Vaccinare de urgenta cu trei doze (la 14 z
interval)
+ revaccinare gt 1 an
DaIG 200-500
UAI
Se adm ser antitetanic sau IgG (dupa prelevarea unei probe de singe pentru testareaAc antitoxici) doar persoanelor care au suferit politraumatisme grave cu pierderi masive de singe si persoanelor HIV pozitivein functie de gravitatea plagii ndash nu se adm persoanelor cu plagi superficiale
Vaccinuri ndash Generalitati
bull Definitie - produse biologice care contin suspensii de virusuri sau bacterii
bull vii atenuate
bull inactivate (omorate)
bull fractiuni din acestea
- Adm cu scopul de a induce un raspuns imun protector (im Artificiala activa)
Ri primarRi primar RI RI secundarsecundar
IgGIgG
RIPRIPbull Perioada de latenta variabilaPerioada de latenta variabila
Intervalul de timp in care Ag esteIntervalul de timp in care Ag este captat analizat sinteza IgMIgGcaptat analizat sinteza IgMIgG Minima 7 zile de la vacc Minima 7 zile de la vacc (BCG 30 - 45 zile)(BCG 30 - 45 zile) Receptiv la infectia naturalaReceptiv la infectia naturala
bull Perioada de crestere lenta pana la un MxPerioada de crestere lenta pana la un Mx (4 zile ndash 4 saptamani)(4 zile ndash 4 saptamani)bull Perioada de scadere lenta pana laPerioada de scadere lenta pana la disparitie (6 ndash 12 luni)disparitie (6 ndash 12 luni)
Tit
ru A
cTit
ru A
c
Timp
RISRISbull Rapid fara latenta Rapid fara latenta (24 ndash 48 ore)(24 ndash 48 ore)
Chiar daca titrul Ac Chiar daca titrul Ac este nedecelabileste nedecelabil
bull Mai intens titrul mai inaltMai intens titrul mai inaltbull Direct in IgGDirect in IgGbull Persistenta Ac indelungataPersistenta Ac indelungata (ani)(ani)
Compozitia vaccinurilorbull Antigenul vaccinalbull Adjuvanti (pt anatoxine si antigene incomplete) ndash
substante incorporate in vaccin pt a creste capacitatea imunogena a antigenului vaccinal ndash scaderea costului
bull Prezervanti ndash reduc riscul de contaminare in special pt vacc in flacoane multidoza
bull Antibiotice ndash utiliz in vacc virale pt a impiedeca multiplicarea bacteriana ex Kanamicina si Neomicina (vacc rujeolic)
Compozitia vaccinurilor
bull Stabilizatori ndash maresc rezistenta Ag la temperaturi crescute (ex clorura de Mg sau sucroza pt vacc polio oral - VPO)
bull Indicatori de culoare (exfenol pt VPO)bull Substante rezultate din procesul de prod
(din mediul de crestere al Ag vaccinal) ndash ex drojdie de bere thiomersal(vacc Hep B) proteine de ou ndash vacc prep pe oua embrionate (vacc gripal)
Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
1 Reactii anafilactice la o prima doza a unui vaccin contraindica administrarea altor doze din acel vaccin
2 Reactiile anafilactice la componentele unui vaccin contraindica utilizarea acestuia
3 Boli cu evolutie clinica moderata sau severa cu sau fara febra
Vaccinuri ndash Contraindicatii false
bull Reactii locale blande sau moderate (durere eritem tumefactie) dupa o doza de vaccin administrat prin injectare
bull Boli acute cu evolutie blanda cu febra joasa sau fara febrabull Faza de convalescenta dupa boalabull Nn inainte de termenbull Expunere recenta la o boala infectioasabull Alergia la penicilina sau antecedente familiale
de astfel de alergii
Administrare vaccinuri
bull Oral (VPO dizenteric holeric)
bull Intradermic (BCG)
bull Subcutanat (rujeolic)
bull Intramuscular (VPI Hep B Hep A)
NU SE ADM NICIODATA IV
CALENDAR VACCINARIProgramul National de Imunizari (PNI)
VACCINURI OBLIGATORIIbull sunt gratuite programarea lor intra in atributiile
medicului de familieo Imediat dupa nastere in maternitatebull Hep B (primele 24 h) - Engerixbull BCG (primele 4 ndash 7 zile)o 2 luni simultanbull DTPa-VPI ndash HiBbull HepB
Programul National de Imunizari (PNI)
o 4 luni
bull DTPa-VPI-HiB1048707
o 6 luni simultan
bull DTPa-VPI-HiB
bull HepB
o 12 luni simultan
bull DTPa
bull VPI
bull ROR (rujeolic ndash urlian ndash rubeolic)
o 4 ani
bull DTPa
Programul National de Imunizari (PNI)
Programul National de Imunizari (PNI)
o 7 ani (cls I-a) campanii scolare
bull ROR
o 9 ani (cls a III-a) campanii scolare
bull VPI
o 14 ani (cls a VIII-a) campanii scolare
bull dT
bull Rubeolic (numai fetele)
Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
2 antigene inctivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (a)
antigene vii şi inactivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (b)
2 antigene vii Se păstrează un interval de 4 săptămacircni icircntre doze
Obtinerea unui Raspuns optim in Atc = necesita respectarea varstei si a intervalelor din caledarul national de vaccinariCind nu este posibil se va tine cont de recomandarile de mai sus
Sursa Plotkin SA Orenstein WA ndash Vaccines Third Edition
Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
Administrare simultana
Administrare separata
Combinatia Interval minim recomandat intre doze
Produs administrat Interval minim recomandat intre doze
Primul Secund
IG şi Ag inactivat
Poate fi adm simultan sau la orice interval
icircn locuri anatomice diferite
bullIGbullAg Inactivat
bullAg inactivatbullIG
Nici unul
Nici unul
IG şi Ag viu
Icircn general nu se administrează simultan
bullIGbullAg viu
bullAg viubullIG
6 luni
2 sapt
SAU
Administrare - Vaccinuri
bull DACA nu se pot respecta rec din PNI- Un interval mai lung intre doze nu reduce
concentratia finala de Anticorpi- Protectia optima se obtine dupa ce se adm
numarul de doze recomandate- Intreruperea schemei de vaccinare nu
impune reluarea intregii scheme de vaccinare sau adm unor doze suplimentare
VACCINURI FACULTATIVE
bull La recomandarea medicului de familie
o vaccinul gripal
o vaccin hepatitic A se recomanda inainte de inceperea gradinitei sau a scolii
o o vaccinul varicelos previne aparitia varicelei - cea mai usor transmisibila boala a copilariei
Hepatita B
bull boala infectioasa determinata de virusul hepatitei B (VHB) un virus ADN a carui gazda naturala este omul
bull virusul hepatitei B este extrem de rezistent in conditiile din afara gazdei Chiar dupa mai multe luni de la contaminare acele echipamentul medical sau stomatologic pot fi cauza de transmitere a hepatitei B
bull v Hep B este de cel putin 100 de ori mai infectios decacirct virusul HIV
bull mai multe particule virale prezente in sacircngele infectat bull s-a demonstrat transmiterea VHB si prin saliva spre
deosebire de virusul HIV
bull Sexuala
bull Parenterala
bull Perinatal
HBV Mod de Transmitere
Hepatita Bbull Dupa infectia acuta aproximativ 1-20 dintre adulti si peste 90
dintre sugari infectati esueaza in efortul de a se debarasa de virus - ramacircn Ag HBs seropozitivi pentru o perioada de peste sase luni intracircnd in categoria de purtatori cronici de VHB
bull Barbatii sunt mai expusi de a deveni purtatori cronici decacirct femeile
Cei care devin purtatori la vacircrsta adulta au un risc de 15-40 ori mai crescut de evolutie spre hepatopatie cronica si cancer primitiv hepatic
bull Studiile epidemiologice au demonstrat ca exista o corelatie semnificativa intre numarul de purtatori cronici dintr-o tara si incidenta cancerului hepatic
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
Prevalenta Ag HBs
8 - Mare 2-7 - Intermediara
lt2 - Joasa
Distributia geografica a prevalentei purtatorilor cronici de AgHBs
Impactul global al infecţiei VHB
WHO httpwwwwhointmediacentrefactsheetsfs204en
WER No 28 2004 79 253-264
Evolutia infectiei cu VHB
Infection
AsymptomaticSymptomatic
acute hepatitis B
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
3510
4881
272 257
144
6443
2615 06 0
0
5
10
15
20
25
30
lt1
1-4
5-9
10-1
4
15-1
9
20-2
4
25-3
4
35-4
4
45-5
4
55-6
4
65-7
4
75-8
4
85gt
Dr MOLNDr MOLNAacuteAacuteR B GR B Geacuteeacuteza za AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004
100000 pop din grupa de varsta
Infe
ctie
cro
nic
a (
)
Infect ie sin
mp
tom
at ica()
100100
Infectie simptomatica
Infectie cronica
Birt
h
1-6
mos
7-12
mos
1-4
yrs
Old
er
Chi
ldre
nan
d A
dul
ts
0
20
40
60
8080
60
40
20
0
Evolutia infectiei cu VHB in functie de Varsta de aparitie a infectiei acute
Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
Tipul infectiei
EvolutieVHB VHD
Infectie cronicalt 5 ani 30-90
gt 5 ani 1-20 50-90
Ciroza hepatica 2-10 50
Mortalitate prematura 15-25 15
Rolul im cu vaccin Hep B ndash prevenirea Cancerului hepaticPrimul vaccin in tratamentul cancerului
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in modaccidental la sacircnge Ag HBs pozitiv - se actioneaza
imediatbull Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina
alcool 70)bull probe de sacircnge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice bull imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B(IGHB)
ndash 006 mlkgc ndash primele 24 h maxim 72 hbull In acelasi timp ndash se incepe vaccinarea hep B bull vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Imunitate artificiala pasiva
bull Prin adm de preparate biologice
- seruri si
- imunoglobuline
bull contin Ac antibacterieni antivirali antitoxici
bull im de tip umoral - instalata rapid de scurta durata (pe perioada circulanta a Ac in singe)
Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
Def Seruri
- Solutii de Ac obtinute din serul animalelor mari (cai) in urma imunizarii cu antigene specifice
- Serul - purificat si concentrat prin metode fizice si chimice
Administrarea serurilor
Doza variaza- greutatea corporala (mlkgc) - varsta - forma clinica a bolii - scopul administrariiScop- Profilactic tetanos rabie ndash se adm in per de incubatie a
bolii - Tratament la debutul primelor simptome tetanos
difterie botulism antrax
bull T12 conc max Ac 3 - 5 zilebull Durata de protectie 10 - 16 zile
Administrare
bull IM ndash la nivelul m deltoid sau cvadriceps ndash asigura o rezorbtie buna cu instalare
rapida a rezistentei imune pasivebull SC - rar ndash rezorbtie mai lenta uneori in
scop profilacticbull IV ndash exceptional ndash doar in serviciile de
Terapie Intensivabull Intra-rahidian ndash exceptional in meningite
cloazonate
Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
1 Antitoxice ndash antidifteric antitetanic antibotulinic
2 Antibacteriene ndash contin Ac de tip aglutinine precipitine lizine opsonine bacteriotropine - serul antistreptococic
Clasificare (cont)
3 Mixte ndash cu actiune antitoxica si antibacteriana serul anticarbunos
4 Antivirale ndash serul antirabic
5 Antiveninoase ndash serul antiviperin
Serurile imune
Dezavantaje in utiliz seruri heterologeReactiile (accidentele) serice - reactii de sensibilizare - datorate proteinelor
straine speciei umane (alergene) - in special la persoanele cu teren atopic
Frecventa si intensitatea reactiilor serice (f)bull cantitatea de ser admbull reactivitatea organismului bull existenta unei sensibilizari anterioare ndash risc mai
mare la a doua adm de ser
Serurile imuneReactii serice
1Reactii serice imediate
a Reactia generala nespecifica- In prima ora de la adm serului- cauzata de pirogeni nespecifici nu este o
reactie alergica- Febra frison agitatie durere caldura la locul
adm- Evolutie favorabila dupa adm de simptomatice
(antitermice comprese locale)
Reactii serice imediate
b Socul anafilactic- Gravitate extrema imediat dupa inocularea serului- La persoane cu teren atopic sau care prezinta
sensibilizare prin adm anterioara de ser- Consecinta actiunii Ac rearginici tip IgE- Hipersensibilitate vasculara senzatie de caldura eruptie
urticariana edem glotic bronhospasm dispnee cianoza IRespA fenomene de soc periferic (hTA puls filiform)
- Necesita interventie medicala de urgenta adm de adrenalina SC HHS IV antihistaminice (ATI)
Reactii serice
2 Reactii serice tardivea Reactia de sensibilizare locala ndash
fenomenul Arthus ndash datorata complexelor imune circulante
- ca urmare a reinjectarii serului in acelasi loc la intervale scurte de timp (4-5 zile)
- Apare ca o reactie inflamatorie locala uneori cu evolutie spre gangrena si necroza
2 Reactii serice tardive
2b Reactia generala ndash Boala serului- Apare si la persoane fara sensibilizare anterioara- Ca urmare a formarii Ac anti-ser fata de proteinele
serului heterolog ndash formare de complexe imune Ag-Ac - se depun la nivelul vaselor mici
- Apare la 6-12 zile de la inocularea serului- Subfebrilitate eruptie urticariana efemera si
pruriginoasa edeme la nivelul fetei eventual edem glotic artralgii fenomene nervoase de tipul nevritelor periferice
- Necesita tratament antitermic analgezic antihistaminic- Stari grave ndash adm scurta de corticoizi Prednison 1
mgkgc
Reactii serice
PreventieA Anamneza bull persoane cu teren alergic (urticarie astm alergii
alimentare)bull persoane care au primit ser heterolog in trecut
(antidifteric antitetanic) bull expunere profesionala in laboratore unde se lucreaza
cu astfel de produse (seruri)B Testarea sensibilitatii bolnavului fata de ser cu dilutii
diferitea Testul conjunctival 1 pic de ser diluat in sacul
conjunctival conc 110 sau 1100 gt 30 min citire R + daca congestia conjunctivei oculare
- Nu la copii mici persoane cu afectiuni oculare
Testarea sensibilitatii - Seruri
b Testul cutanat- O pic de ser diluat conc 110 sau 1100 -
pielea decontaminata cu alcool peste care se efect cu un ac steril 2-3 scarificatii superficiale citire gt 30 min R + daca congestie locala (2-3 mm) in jurul liniilor de scarificare
c Testul intradermic- Inoculare strict id a 01 ml ser terapeutic diluat
1100 sau 11000 gt 30 min se citeste R + daca congestie locala de 2-5-10 mm +- edem uneori lipotimie hTA
Anamneza si Teste Negative
A Schema minimalabull Se injecteaza 025 ml ser dilutie 110 SC gt 30
min daca R neg se continua cu bull 025 ml ser nediluat SC citire gt 30 min Rndash in
lipsa reactieibull 1 ml ser nediluat SC gt 30 min in lipsa reactieibull IM - restul cantitatii de ser bull Daca apare o reactie locala sau generala dupa
una din administrari se trece la schema de desensibilizare treptata
Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
B Schema lenta tip Besredkabull Se adm ser purificatconcentra
Dilutie Cantitatea (ml) Cale de adm Intervale intre inj (min)
1100 02 sc 30
1100 04 sc 30
1100 06 sc 30
110 02 sc 30
110 04 sc 30
110 06 sc 30
Ser nediluat 02040610 sc 30
Ser nediluat Restul cantitatii IM 30
Administrare Ser
bull Doar
- In conditii de spitalizare
- Dupa testarea sensibilitatii fata de ser
- In prezenta trusei de urgenta antisoc
Seruri in utilizare
bull In SUA ndash serul antidifteric si antibotulinicbull In Romania ndash ser antirabic antidifteric antitetanic
anticarbunos (produse autohtone) ser antibotulinic si antiviperin (produse de import)
Ex Adm ser antidifteric - recoltarea unei probe de singe pentru testarea
anticorpilor antitoxici (titru protector 003 Ulml) +- testare la ser si eventual desensibilizareDozele - variaza in functie de forma clinica a bolii (10-
20000 UI - forme medii 40-60000 UI - forme grave)
Seruri ndash Limite de utilizare
bull Serurile nu pot neutraliza decit toxinele sau virusurile circulante nu si pe cele fixate in celule
bull adm trebuie sa fie cit mai rapida dupa momentul presupus infectant sau la debutul simptomatologiei
bull Protectie de scurta durata 2-3 saptamani
bull Risc crescut de reactii adverse
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
bull serurile pot fi inlocuite in practica de preparatele de tip IG
bull IG ndash SOLUTII DE ANTICORPI obtinute din plasma umana prelevata de la donatori
bull Sint produse purificate prin metoda de fractionare Cohn (debarasare de alte proteine prin fractionare la rece cu Etanol)
bull Livrate in conc proteica de 16 = conc 16X gt fata de nivelul sanguin circulant al Ac
IG - prezentare
bull Fiole cu lichid de aspect limpede fara depozit si flocoane
bull Pastrareconservare ndash la frigider 2-8 grade C
bull Adm ndash majoritatea IM rar- IV
bull Doza - functie (greutatea corporala)
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
Clasificare IG 1 IG totale standard (gamaglobuline)- obtinute din amestecuri de plasma- prelevate de la persoane sanatoase donatori adulti- Reflecta spectrul de infectii si imunizari prin care au trecut
persoanele donatoare- Utilizare in practicaIG totale antirujeola si antihepatita A
2 IG umane specifice- de la persoane trecute printr-o anumita infectie- persoane imunizate (vaccinate) anterior cu un anumit antigen- Utilizate in practica IG umane specifice antitetanice antirabice
antihepatita B antiherpetice
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
3 IG cu rol terapeutic - adm IV in
- terapia de substitutie a bolilor cu deficit imun (hipogamaglobulinemie infectia HIV)
- tratamentul bolilor autoimune (purpura trombocitopenica idiopatica)
- Tratamentul unor forme severe de boala (septicemii meningite pneumonii)
Imunoglobuline
Avantaje- Nu dau sensibilizare sau intoleranta eliminind
riscurile adm serului heterolog- Dozele pot fi repetate fara risc de sensibilizare- Nu prezinta risc de transmitere a virusurilor HIV
HCV HBV - datorita metodelor de obtinere si testare a donatorilor (studii SUA)
- Raman in circulatie timp mai indelungat conc max Timp frac12 [21-35] zile
- Durata de imunizare reziduala ndash asigura protectie pina la 14 saptamani
IG ndash Limite de utilizare
bull Eficacitatea IG este dependenta de precocitatea adm lor
bull ndash Recadm in primele zile dupa contactul infectant
bull Durata scurta a protectiei citeva luni comparativ cu vaccinurile
Indicatii de utilizare a IG Totale
Rec in scop bull Profilactic 1 Rujeola doza 02 ndash 04 mlkgc adm in primele 6 zile
dupa expunere - previn boala sau determina o evolutie atenuata a acesteia
- Durata de protectie 3-4 luniRec - gravide - persoane care prezinta CI la vaccinare- in colectivitati de copii nevaccinati imediat dupa aparitia
primului caz- contactii in focarul de rujeola care prezinta afectiuni
imunodeprimante
Indicatii de utilizare a IG Totale
2 Profilaxia Hep virale tip A doza 002 ndash 005 mlkgcbull Se adm inainte de expunere sau in primele 7-14 zile
dupa expunerebull Durata protectiei - aprox 3 luniRec- Copii expusi infectiei cu VHA cu varsta sub 2 ani- Contacti sexuali si de familie ai unui caz de Hep A- Persoane expuse infectiei cu VHA alergice la vaccinRA rar reactii locale usoare la locul de inoculare sau febra
usoara
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 1IG umane specifice antihepatita Ba Profilaxia hep B la nn din mame purtatoare de
AgHBs (adm IG in primele 12-24 h de la nastere impreuna cu prima doza de vaccin hepatitic B)
b Postexpunere- expuneri accidentaleprofesionale (personal
medical) la sange si derivate produse patologice adm IG in primele 72 H
- Contact sexual neprotejat cu o persoana infectata cu VHB ndash adm IG in primele 14 zile dupa expunere
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
2 IG specifice Antirabice- profilaxia postexpunere a rabiei- obtinute din singe recoltat de la persoane care au fost vaccinate cu
vaccin rabic- Rec persoanelor ce prezinta muscaturi cu potential rabigen
(muscaturi provocae de animale turbate animale salbatice muscaturi in zona capului a membrelor superioare a organelor genitale)
- Se adm o singura doza la inceputul tratamentului in max 24-72 ore dupa accident
- prin infiltrare in jurul plagii cind zona anatomica permite (jumatate de doza) iar restul IM
- Nu se amesteca in aceeasi seringa cu vaccinul- Doza este de 20 UIKgc - Durata protectiei ndash 21 zile
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 3 IG specifice Antivaricela- profilaxia infectiei cu virusul varicelo-zoosterianSe adm IM la persoane- care prezinta riscul de a dezvolta o forma severa de
varicela- celor cu afectiuni imunodeprimante- nn din mame care au prezentat semnesimptome de
varicela cu 5 zile inainte de nastere sau in primele 2 zile dupa nastere
- nn prematur expusi (contacti) si ai caror mame sunt nevaccinate
- gravide expuse infectiei
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 4 IG specifice Antitetanicebull Se adm in functie de gravitatea plagii bull dupa prelevarea unei probe de singe pentru
testarea Ac antitoxici bull doar persoanelor care au suferit politraumatisme
grave cu pierderi masive de singe bull persoanelor HIV pozitivebull NU se adm persoanelor cu plagi superficiale
Masuri in plaga cu potential tetanigen
Preventie si control
bull Toaleta plagii cu risc tetanigen
bull Indepartarea corpilor straini a tesuturilor devitalizate
bull Debridare drenaj irigare
bull Administrare de de ser antitetanic si vaccinare DT (in functie de imunizarea anterioara)
Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
Antecedente vaccinale
Masuri nespecifice Masuri specifice
Toaleta chirurgicala
a plagii
Adm Antibiotice
VTA (dT sau DT)
Ser antitetanic
sau IG specifice
Vaccinat complet si corect Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
05 ml (o doza) IM
Nu (da pt politraum si persoanelor
HIV + )
Nevaccinat sau vaccinat incomplet sau antecedente necunoscute
Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
Vaccinare de urgenta cu trei doze (la 14 z
interval)
+ revaccinare gt 1 an
DaIG 200-500
UAI
Se adm ser antitetanic sau IgG (dupa prelevarea unei probe de singe pentru testareaAc antitoxici) doar persoanelor care au suferit politraumatisme grave cu pierderi masive de singe si persoanelor HIV pozitivein functie de gravitatea plagii ndash nu se adm persoanelor cu plagi superficiale
Vaccinuri ndash Generalitati
bull Definitie - produse biologice care contin suspensii de virusuri sau bacterii
bull vii atenuate
bull inactivate (omorate)
bull fractiuni din acestea
- Adm cu scopul de a induce un raspuns imun protector (im Artificiala activa)
Ri primarRi primar RI RI secundarsecundar
IgGIgG
RIPRIPbull Perioada de latenta variabilaPerioada de latenta variabila
Intervalul de timp in care Ag esteIntervalul de timp in care Ag este captat analizat sinteza IgMIgGcaptat analizat sinteza IgMIgG Minima 7 zile de la vacc Minima 7 zile de la vacc (BCG 30 - 45 zile)(BCG 30 - 45 zile) Receptiv la infectia naturalaReceptiv la infectia naturala
bull Perioada de crestere lenta pana la un MxPerioada de crestere lenta pana la un Mx (4 zile ndash 4 saptamani)(4 zile ndash 4 saptamani)bull Perioada de scadere lenta pana laPerioada de scadere lenta pana la disparitie (6 ndash 12 luni)disparitie (6 ndash 12 luni)
Tit
ru A
cTit
ru A
c
Timp
RISRISbull Rapid fara latenta Rapid fara latenta (24 ndash 48 ore)(24 ndash 48 ore)
Chiar daca titrul Ac Chiar daca titrul Ac este nedecelabileste nedecelabil
bull Mai intens titrul mai inaltMai intens titrul mai inaltbull Direct in IgGDirect in IgGbull Persistenta Ac indelungataPersistenta Ac indelungata (ani)(ani)
Compozitia vaccinurilorbull Antigenul vaccinalbull Adjuvanti (pt anatoxine si antigene incomplete) ndash
substante incorporate in vaccin pt a creste capacitatea imunogena a antigenului vaccinal ndash scaderea costului
bull Prezervanti ndash reduc riscul de contaminare in special pt vacc in flacoane multidoza
bull Antibiotice ndash utiliz in vacc virale pt a impiedeca multiplicarea bacteriana ex Kanamicina si Neomicina (vacc rujeolic)
Compozitia vaccinurilor
bull Stabilizatori ndash maresc rezistenta Ag la temperaturi crescute (ex clorura de Mg sau sucroza pt vacc polio oral - VPO)
bull Indicatori de culoare (exfenol pt VPO)bull Substante rezultate din procesul de prod
(din mediul de crestere al Ag vaccinal) ndash ex drojdie de bere thiomersal(vacc Hep B) proteine de ou ndash vacc prep pe oua embrionate (vacc gripal)
Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
1 Reactii anafilactice la o prima doza a unui vaccin contraindica administrarea altor doze din acel vaccin
2 Reactiile anafilactice la componentele unui vaccin contraindica utilizarea acestuia
3 Boli cu evolutie clinica moderata sau severa cu sau fara febra
Vaccinuri ndash Contraindicatii false
bull Reactii locale blande sau moderate (durere eritem tumefactie) dupa o doza de vaccin administrat prin injectare
bull Boli acute cu evolutie blanda cu febra joasa sau fara febrabull Faza de convalescenta dupa boalabull Nn inainte de termenbull Expunere recenta la o boala infectioasabull Alergia la penicilina sau antecedente familiale
de astfel de alergii
Administrare vaccinuri
bull Oral (VPO dizenteric holeric)
bull Intradermic (BCG)
bull Subcutanat (rujeolic)
bull Intramuscular (VPI Hep B Hep A)
NU SE ADM NICIODATA IV
CALENDAR VACCINARIProgramul National de Imunizari (PNI)
VACCINURI OBLIGATORIIbull sunt gratuite programarea lor intra in atributiile
medicului de familieo Imediat dupa nastere in maternitatebull Hep B (primele 24 h) - Engerixbull BCG (primele 4 ndash 7 zile)o 2 luni simultanbull DTPa-VPI ndash HiBbull HepB
Programul National de Imunizari (PNI)
o 4 luni
bull DTPa-VPI-HiB1048707
o 6 luni simultan
bull DTPa-VPI-HiB
bull HepB
o 12 luni simultan
bull DTPa
bull VPI
bull ROR (rujeolic ndash urlian ndash rubeolic)
o 4 ani
bull DTPa
Programul National de Imunizari (PNI)
Programul National de Imunizari (PNI)
o 7 ani (cls I-a) campanii scolare
bull ROR
o 9 ani (cls a III-a) campanii scolare
bull VPI
o 14 ani (cls a VIII-a) campanii scolare
bull dT
bull Rubeolic (numai fetele)
Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
2 antigene inctivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (a)
antigene vii şi inactivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (b)
2 antigene vii Se păstrează un interval de 4 săptămacircni icircntre doze
Obtinerea unui Raspuns optim in Atc = necesita respectarea varstei si a intervalelor din caledarul national de vaccinariCind nu este posibil se va tine cont de recomandarile de mai sus
Sursa Plotkin SA Orenstein WA ndash Vaccines Third Edition
Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
Administrare simultana
Administrare separata
Combinatia Interval minim recomandat intre doze
Produs administrat Interval minim recomandat intre doze
Primul Secund
IG şi Ag inactivat
Poate fi adm simultan sau la orice interval
icircn locuri anatomice diferite
bullIGbullAg Inactivat
bullAg inactivatbullIG
Nici unul
Nici unul
IG şi Ag viu
Icircn general nu se administrează simultan
bullIGbullAg viu
bullAg viubullIG
6 luni
2 sapt
SAU
Administrare - Vaccinuri
bull DACA nu se pot respecta rec din PNI- Un interval mai lung intre doze nu reduce
concentratia finala de Anticorpi- Protectia optima se obtine dupa ce se adm
numarul de doze recomandate- Intreruperea schemei de vaccinare nu
impune reluarea intregii scheme de vaccinare sau adm unor doze suplimentare
VACCINURI FACULTATIVE
bull La recomandarea medicului de familie
o vaccinul gripal
o vaccin hepatitic A se recomanda inainte de inceperea gradinitei sau a scolii
o o vaccinul varicelos previne aparitia varicelei - cea mai usor transmisibila boala a copilariei
Hepatita B
bull boala infectioasa determinata de virusul hepatitei B (VHB) un virus ADN a carui gazda naturala este omul
bull virusul hepatitei B este extrem de rezistent in conditiile din afara gazdei Chiar dupa mai multe luni de la contaminare acele echipamentul medical sau stomatologic pot fi cauza de transmitere a hepatitei B
bull v Hep B este de cel putin 100 de ori mai infectios decacirct virusul HIV
bull mai multe particule virale prezente in sacircngele infectat bull s-a demonstrat transmiterea VHB si prin saliva spre
deosebire de virusul HIV
bull Sexuala
bull Parenterala
bull Perinatal
HBV Mod de Transmitere
Hepatita Bbull Dupa infectia acuta aproximativ 1-20 dintre adulti si peste 90
dintre sugari infectati esueaza in efortul de a se debarasa de virus - ramacircn Ag HBs seropozitivi pentru o perioada de peste sase luni intracircnd in categoria de purtatori cronici de VHB
bull Barbatii sunt mai expusi de a deveni purtatori cronici decacirct femeile
Cei care devin purtatori la vacircrsta adulta au un risc de 15-40 ori mai crescut de evolutie spre hepatopatie cronica si cancer primitiv hepatic
bull Studiile epidemiologice au demonstrat ca exista o corelatie semnificativa intre numarul de purtatori cronici dintr-o tara si incidenta cancerului hepatic
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
Prevalenta Ag HBs
8 - Mare 2-7 - Intermediara
lt2 - Joasa
Distributia geografica a prevalentei purtatorilor cronici de AgHBs
Impactul global al infecţiei VHB
WHO httpwwwwhointmediacentrefactsheetsfs204en
WER No 28 2004 79 253-264
Evolutia infectiei cu VHB
Infection
AsymptomaticSymptomatic
acute hepatitis B
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
3510
4881
272 257
144
6443
2615 06 0
0
5
10
15
20
25
30
lt1
1-4
5-9
10-1
4
15-1
9
20-2
4
25-3
4
35-4
4
45-5
4
55-6
4
65-7
4
75-8
4
85gt
Dr MOLNDr MOLNAacuteAacuteR B GR B Geacuteeacuteza za AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004
100000 pop din grupa de varsta
Infe
ctie
cro
nic
a (
)
Infect ie sin
mp
tom
at ica()
100100
Infectie simptomatica
Infectie cronica
Birt
h
1-6
mos
7-12
mos
1-4
yrs
Old
er
Chi
ldre
nan
d A
dul
ts
0
20
40
60
8080
60
40
20
0
Evolutia infectiei cu VHB in functie de Varsta de aparitie a infectiei acute
Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
Tipul infectiei
EvolutieVHB VHD
Infectie cronicalt 5 ani 30-90
gt 5 ani 1-20 50-90
Ciroza hepatica 2-10 50
Mortalitate prematura 15-25 15
Rolul im cu vaccin Hep B ndash prevenirea Cancerului hepaticPrimul vaccin in tratamentul cancerului
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in modaccidental la sacircnge Ag HBs pozitiv - se actioneaza
imediatbull Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina
alcool 70)bull probe de sacircnge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice bull imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B(IGHB)
ndash 006 mlkgc ndash primele 24 h maxim 72 hbull In acelasi timp ndash se incepe vaccinarea hep B bull vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
Def Seruri
- Solutii de Ac obtinute din serul animalelor mari (cai) in urma imunizarii cu antigene specifice
- Serul - purificat si concentrat prin metode fizice si chimice
Administrarea serurilor
Doza variaza- greutatea corporala (mlkgc) - varsta - forma clinica a bolii - scopul administrariiScop- Profilactic tetanos rabie ndash se adm in per de incubatie a
bolii - Tratament la debutul primelor simptome tetanos
difterie botulism antrax
bull T12 conc max Ac 3 - 5 zilebull Durata de protectie 10 - 16 zile
Administrare
bull IM ndash la nivelul m deltoid sau cvadriceps ndash asigura o rezorbtie buna cu instalare
rapida a rezistentei imune pasivebull SC - rar ndash rezorbtie mai lenta uneori in
scop profilacticbull IV ndash exceptional ndash doar in serviciile de
Terapie Intensivabull Intra-rahidian ndash exceptional in meningite
cloazonate
Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
1 Antitoxice ndash antidifteric antitetanic antibotulinic
2 Antibacteriene ndash contin Ac de tip aglutinine precipitine lizine opsonine bacteriotropine - serul antistreptococic
Clasificare (cont)
3 Mixte ndash cu actiune antitoxica si antibacteriana serul anticarbunos
4 Antivirale ndash serul antirabic
5 Antiveninoase ndash serul antiviperin
Serurile imune
Dezavantaje in utiliz seruri heterologeReactiile (accidentele) serice - reactii de sensibilizare - datorate proteinelor
straine speciei umane (alergene) - in special la persoanele cu teren atopic
Frecventa si intensitatea reactiilor serice (f)bull cantitatea de ser admbull reactivitatea organismului bull existenta unei sensibilizari anterioare ndash risc mai
mare la a doua adm de ser
Serurile imuneReactii serice
1Reactii serice imediate
a Reactia generala nespecifica- In prima ora de la adm serului- cauzata de pirogeni nespecifici nu este o
reactie alergica- Febra frison agitatie durere caldura la locul
adm- Evolutie favorabila dupa adm de simptomatice
(antitermice comprese locale)
Reactii serice imediate
b Socul anafilactic- Gravitate extrema imediat dupa inocularea serului- La persoane cu teren atopic sau care prezinta
sensibilizare prin adm anterioara de ser- Consecinta actiunii Ac rearginici tip IgE- Hipersensibilitate vasculara senzatie de caldura eruptie
urticariana edem glotic bronhospasm dispnee cianoza IRespA fenomene de soc periferic (hTA puls filiform)
- Necesita interventie medicala de urgenta adm de adrenalina SC HHS IV antihistaminice (ATI)
Reactii serice
2 Reactii serice tardivea Reactia de sensibilizare locala ndash
fenomenul Arthus ndash datorata complexelor imune circulante
- ca urmare a reinjectarii serului in acelasi loc la intervale scurte de timp (4-5 zile)
- Apare ca o reactie inflamatorie locala uneori cu evolutie spre gangrena si necroza
2 Reactii serice tardive
2b Reactia generala ndash Boala serului- Apare si la persoane fara sensibilizare anterioara- Ca urmare a formarii Ac anti-ser fata de proteinele
serului heterolog ndash formare de complexe imune Ag-Ac - se depun la nivelul vaselor mici
- Apare la 6-12 zile de la inocularea serului- Subfebrilitate eruptie urticariana efemera si
pruriginoasa edeme la nivelul fetei eventual edem glotic artralgii fenomene nervoase de tipul nevritelor periferice
- Necesita tratament antitermic analgezic antihistaminic- Stari grave ndash adm scurta de corticoizi Prednison 1
mgkgc
Reactii serice
PreventieA Anamneza bull persoane cu teren alergic (urticarie astm alergii
alimentare)bull persoane care au primit ser heterolog in trecut
(antidifteric antitetanic) bull expunere profesionala in laboratore unde se lucreaza
cu astfel de produse (seruri)B Testarea sensibilitatii bolnavului fata de ser cu dilutii
diferitea Testul conjunctival 1 pic de ser diluat in sacul
conjunctival conc 110 sau 1100 gt 30 min citire R + daca congestia conjunctivei oculare
- Nu la copii mici persoane cu afectiuni oculare
Testarea sensibilitatii - Seruri
b Testul cutanat- O pic de ser diluat conc 110 sau 1100 -
pielea decontaminata cu alcool peste care se efect cu un ac steril 2-3 scarificatii superficiale citire gt 30 min R + daca congestie locala (2-3 mm) in jurul liniilor de scarificare
c Testul intradermic- Inoculare strict id a 01 ml ser terapeutic diluat
1100 sau 11000 gt 30 min se citeste R + daca congestie locala de 2-5-10 mm +- edem uneori lipotimie hTA
Anamneza si Teste Negative
A Schema minimalabull Se injecteaza 025 ml ser dilutie 110 SC gt 30
min daca R neg se continua cu bull 025 ml ser nediluat SC citire gt 30 min Rndash in
lipsa reactieibull 1 ml ser nediluat SC gt 30 min in lipsa reactieibull IM - restul cantitatii de ser bull Daca apare o reactie locala sau generala dupa
una din administrari se trece la schema de desensibilizare treptata
Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
B Schema lenta tip Besredkabull Se adm ser purificatconcentra
Dilutie Cantitatea (ml) Cale de adm Intervale intre inj (min)
1100 02 sc 30
1100 04 sc 30
1100 06 sc 30
110 02 sc 30
110 04 sc 30
110 06 sc 30
Ser nediluat 02040610 sc 30
Ser nediluat Restul cantitatii IM 30
Administrare Ser
bull Doar
- In conditii de spitalizare
- Dupa testarea sensibilitatii fata de ser
- In prezenta trusei de urgenta antisoc
Seruri in utilizare
bull In SUA ndash serul antidifteric si antibotulinicbull In Romania ndash ser antirabic antidifteric antitetanic
anticarbunos (produse autohtone) ser antibotulinic si antiviperin (produse de import)
Ex Adm ser antidifteric - recoltarea unei probe de singe pentru testarea
anticorpilor antitoxici (titru protector 003 Ulml) +- testare la ser si eventual desensibilizareDozele - variaza in functie de forma clinica a bolii (10-
20000 UI - forme medii 40-60000 UI - forme grave)
Seruri ndash Limite de utilizare
bull Serurile nu pot neutraliza decit toxinele sau virusurile circulante nu si pe cele fixate in celule
bull adm trebuie sa fie cit mai rapida dupa momentul presupus infectant sau la debutul simptomatologiei
bull Protectie de scurta durata 2-3 saptamani
bull Risc crescut de reactii adverse
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
bull serurile pot fi inlocuite in practica de preparatele de tip IG
bull IG ndash SOLUTII DE ANTICORPI obtinute din plasma umana prelevata de la donatori
bull Sint produse purificate prin metoda de fractionare Cohn (debarasare de alte proteine prin fractionare la rece cu Etanol)
bull Livrate in conc proteica de 16 = conc 16X gt fata de nivelul sanguin circulant al Ac
IG - prezentare
bull Fiole cu lichid de aspect limpede fara depozit si flocoane
bull Pastrareconservare ndash la frigider 2-8 grade C
bull Adm ndash majoritatea IM rar- IV
bull Doza - functie (greutatea corporala)
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
Clasificare IG 1 IG totale standard (gamaglobuline)- obtinute din amestecuri de plasma- prelevate de la persoane sanatoase donatori adulti- Reflecta spectrul de infectii si imunizari prin care au trecut
persoanele donatoare- Utilizare in practicaIG totale antirujeola si antihepatita A
2 IG umane specifice- de la persoane trecute printr-o anumita infectie- persoane imunizate (vaccinate) anterior cu un anumit antigen- Utilizate in practica IG umane specifice antitetanice antirabice
antihepatita B antiherpetice
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
3 IG cu rol terapeutic - adm IV in
- terapia de substitutie a bolilor cu deficit imun (hipogamaglobulinemie infectia HIV)
- tratamentul bolilor autoimune (purpura trombocitopenica idiopatica)
- Tratamentul unor forme severe de boala (septicemii meningite pneumonii)
Imunoglobuline
Avantaje- Nu dau sensibilizare sau intoleranta eliminind
riscurile adm serului heterolog- Dozele pot fi repetate fara risc de sensibilizare- Nu prezinta risc de transmitere a virusurilor HIV
HCV HBV - datorita metodelor de obtinere si testare a donatorilor (studii SUA)
- Raman in circulatie timp mai indelungat conc max Timp frac12 [21-35] zile
- Durata de imunizare reziduala ndash asigura protectie pina la 14 saptamani
IG ndash Limite de utilizare
bull Eficacitatea IG este dependenta de precocitatea adm lor
bull ndash Recadm in primele zile dupa contactul infectant
bull Durata scurta a protectiei citeva luni comparativ cu vaccinurile
Indicatii de utilizare a IG Totale
Rec in scop bull Profilactic 1 Rujeola doza 02 ndash 04 mlkgc adm in primele 6 zile
dupa expunere - previn boala sau determina o evolutie atenuata a acesteia
- Durata de protectie 3-4 luniRec - gravide - persoane care prezinta CI la vaccinare- in colectivitati de copii nevaccinati imediat dupa aparitia
primului caz- contactii in focarul de rujeola care prezinta afectiuni
imunodeprimante
Indicatii de utilizare a IG Totale
2 Profilaxia Hep virale tip A doza 002 ndash 005 mlkgcbull Se adm inainte de expunere sau in primele 7-14 zile
dupa expunerebull Durata protectiei - aprox 3 luniRec- Copii expusi infectiei cu VHA cu varsta sub 2 ani- Contacti sexuali si de familie ai unui caz de Hep A- Persoane expuse infectiei cu VHA alergice la vaccinRA rar reactii locale usoare la locul de inoculare sau febra
usoara
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 1IG umane specifice antihepatita Ba Profilaxia hep B la nn din mame purtatoare de
AgHBs (adm IG in primele 12-24 h de la nastere impreuna cu prima doza de vaccin hepatitic B)
b Postexpunere- expuneri accidentaleprofesionale (personal
medical) la sange si derivate produse patologice adm IG in primele 72 H
- Contact sexual neprotejat cu o persoana infectata cu VHB ndash adm IG in primele 14 zile dupa expunere
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
2 IG specifice Antirabice- profilaxia postexpunere a rabiei- obtinute din singe recoltat de la persoane care au fost vaccinate cu
vaccin rabic- Rec persoanelor ce prezinta muscaturi cu potential rabigen
(muscaturi provocae de animale turbate animale salbatice muscaturi in zona capului a membrelor superioare a organelor genitale)
- Se adm o singura doza la inceputul tratamentului in max 24-72 ore dupa accident
- prin infiltrare in jurul plagii cind zona anatomica permite (jumatate de doza) iar restul IM
- Nu se amesteca in aceeasi seringa cu vaccinul- Doza este de 20 UIKgc - Durata protectiei ndash 21 zile
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 3 IG specifice Antivaricela- profilaxia infectiei cu virusul varicelo-zoosterianSe adm IM la persoane- care prezinta riscul de a dezvolta o forma severa de
varicela- celor cu afectiuni imunodeprimante- nn din mame care au prezentat semnesimptome de
varicela cu 5 zile inainte de nastere sau in primele 2 zile dupa nastere
- nn prematur expusi (contacti) si ai caror mame sunt nevaccinate
- gravide expuse infectiei
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 4 IG specifice Antitetanicebull Se adm in functie de gravitatea plagii bull dupa prelevarea unei probe de singe pentru
testarea Ac antitoxici bull doar persoanelor care au suferit politraumatisme
grave cu pierderi masive de singe bull persoanelor HIV pozitivebull NU se adm persoanelor cu plagi superficiale
Masuri in plaga cu potential tetanigen
Preventie si control
bull Toaleta plagii cu risc tetanigen
bull Indepartarea corpilor straini a tesuturilor devitalizate
bull Debridare drenaj irigare
bull Administrare de de ser antitetanic si vaccinare DT (in functie de imunizarea anterioara)
Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
Antecedente vaccinale
Masuri nespecifice Masuri specifice
Toaleta chirurgicala
a plagii
Adm Antibiotice
VTA (dT sau DT)
Ser antitetanic
sau IG specifice
Vaccinat complet si corect Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
05 ml (o doza) IM
Nu (da pt politraum si persoanelor
HIV + )
Nevaccinat sau vaccinat incomplet sau antecedente necunoscute
Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
Vaccinare de urgenta cu trei doze (la 14 z
interval)
+ revaccinare gt 1 an
DaIG 200-500
UAI
Se adm ser antitetanic sau IgG (dupa prelevarea unei probe de singe pentru testareaAc antitoxici) doar persoanelor care au suferit politraumatisme grave cu pierderi masive de singe si persoanelor HIV pozitivein functie de gravitatea plagii ndash nu se adm persoanelor cu plagi superficiale
Vaccinuri ndash Generalitati
bull Definitie - produse biologice care contin suspensii de virusuri sau bacterii
bull vii atenuate
bull inactivate (omorate)
bull fractiuni din acestea
- Adm cu scopul de a induce un raspuns imun protector (im Artificiala activa)
Ri primarRi primar RI RI secundarsecundar
IgGIgG
RIPRIPbull Perioada de latenta variabilaPerioada de latenta variabila
Intervalul de timp in care Ag esteIntervalul de timp in care Ag este captat analizat sinteza IgMIgGcaptat analizat sinteza IgMIgG Minima 7 zile de la vacc Minima 7 zile de la vacc (BCG 30 - 45 zile)(BCG 30 - 45 zile) Receptiv la infectia naturalaReceptiv la infectia naturala
bull Perioada de crestere lenta pana la un MxPerioada de crestere lenta pana la un Mx (4 zile ndash 4 saptamani)(4 zile ndash 4 saptamani)bull Perioada de scadere lenta pana laPerioada de scadere lenta pana la disparitie (6 ndash 12 luni)disparitie (6 ndash 12 luni)
Tit
ru A
cTit
ru A
c
Timp
RISRISbull Rapid fara latenta Rapid fara latenta (24 ndash 48 ore)(24 ndash 48 ore)
Chiar daca titrul Ac Chiar daca titrul Ac este nedecelabileste nedecelabil
bull Mai intens titrul mai inaltMai intens titrul mai inaltbull Direct in IgGDirect in IgGbull Persistenta Ac indelungataPersistenta Ac indelungata (ani)(ani)
Compozitia vaccinurilorbull Antigenul vaccinalbull Adjuvanti (pt anatoxine si antigene incomplete) ndash
substante incorporate in vaccin pt a creste capacitatea imunogena a antigenului vaccinal ndash scaderea costului
bull Prezervanti ndash reduc riscul de contaminare in special pt vacc in flacoane multidoza
bull Antibiotice ndash utiliz in vacc virale pt a impiedeca multiplicarea bacteriana ex Kanamicina si Neomicina (vacc rujeolic)
Compozitia vaccinurilor
bull Stabilizatori ndash maresc rezistenta Ag la temperaturi crescute (ex clorura de Mg sau sucroza pt vacc polio oral - VPO)
bull Indicatori de culoare (exfenol pt VPO)bull Substante rezultate din procesul de prod
(din mediul de crestere al Ag vaccinal) ndash ex drojdie de bere thiomersal(vacc Hep B) proteine de ou ndash vacc prep pe oua embrionate (vacc gripal)
Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
1 Reactii anafilactice la o prima doza a unui vaccin contraindica administrarea altor doze din acel vaccin
2 Reactiile anafilactice la componentele unui vaccin contraindica utilizarea acestuia
3 Boli cu evolutie clinica moderata sau severa cu sau fara febra
Vaccinuri ndash Contraindicatii false
bull Reactii locale blande sau moderate (durere eritem tumefactie) dupa o doza de vaccin administrat prin injectare
bull Boli acute cu evolutie blanda cu febra joasa sau fara febrabull Faza de convalescenta dupa boalabull Nn inainte de termenbull Expunere recenta la o boala infectioasabull Alergia la penicilina sau antecedente familiale
de astfel de alergii
Administrare vaccinuri
bull Oral (VPO dizenteric holeric)
bull Intradermic (BCG)
bull Subcutanat (rujeolic)
bull Intramuscular (VPI Hep B Hep A)
NU SE ADM NICIODATA IV
CALENDAR VACCINARIProgramul National de Imunizari (PNI)
VACCINURI OBLIGATORIIbull sunt gratuite programarea lor intra in atributiile
medicului de familieo Imediat dupa nastere in maternitatebull Hep B (primele 24 h) - Engerixbull BCG (primele 4 ndash 7 zile)o 2 luni simultanbull DTPa-VPI ndash HiBbull HepB
Programul National de Imunizari (PNI)
o 4 luni
bull DTPa-VPI-HiB1048707
o 6 luni simultan
bull DTPa-VPI-HiB
bull HepB
o 12 luni simultan
bull DTPa
bull VPI
bull ROR (rujeolic ndash urlian ndash rubeolic)
o 4 ani
bull DTPa
Programul National de Imunizari (PNI)
Programul National de Imunizari (PNI)
o 7 ani (cls I-a) campanii scolare
bull ROR
o 9 ani (cls a III-a) campanii scolare
bull VPI
o 14 ani (cls a VIII-a) campanii scolare
bull dT
bull Rubeolic (numai fetele)
Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
2 antigene inctivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (a)
antigene vii şi inactivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (b)
2 antigene vii Se păstrează un interval de 4 săptămacircni icircntre doze
Obtinerea unui Raspuns optim in Atc = necesita respectarea varstei si a intervalelor din caledarul national de vaccinariCind nu este posibil se va tine cont de recomandarile de mai sus
Sursa Plotkin SA Orenstein WA ndash Vaccines Third Edition
Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
Administrare simultana
Administrare separata
Combinatia Interval minim recomandat intre doze
Produs administrat Interval minim recomandat intre doze
Primul Secund
IG şi Ag inactivat
Poate fi adm simultan sau la orice interval
icircn locuri anatomice diferite
bullIGbullAg Inactivat
bullAg inactivatbullIG
Nici unul
Nici unul
IG şi Ag viu
Icircn general nu se administrează simultan
bullIGbullAg viu
bullAg viubullIG
6 luni
2 sapt
SAU
Administrare - Vaccinuri
bull DACA nu se pot respecta rec din PNI- Un interval mai lung intre doze nu reduce
concentratia finala de Anticorpi- Protectia optima se obtine dupa ce se adm
numarul de doze recomandate- Intreruperea schemei de vaccinare nu
impune reluarea intregii scheme de vaccinare sau adm unor doze suplimentare
VACCINURI FACULTATIVE
bull La recomandarea medicului de familie
o vaccinul gripal
o vaccin hepatitic A se recomanda inainte de inceperea gradinitei sau a scolii
o o vaccinul varicelos previne aparitia varicelei - cea mai usor transmisibila boala a copilariei
Hepatita B
bull boala infectioasa determinata de virusul hepatitei B (VHB) un virus ADN a carui gazda naturala este omul
bull virusul hepatitei B este extrem de rezistent in conditiile din afara gazdei Chiar dupa mai multe luni de la contaminare acele echipamentul medical sau stomatologic pot fi cauza de transmitere a hepatitei B
bull v Hep B este de cel putin 100 de ori mai infectios decacirct virusul HIV
bull mai multe particule virale prezente in sacircngele infectat bull s-a demonstrat transmiterea VHB si prin saliva spre
deosebire de virusul HIV
bull Sexuala
bull Parenterala
bull Perinatal
HBV Mod de Transmitere
Hepatita Bbull Dupa infectia acuta aproximativ 1-20 dintre adulti si peste 90
dintre sugari infectati esueaza in efortul de a se debarasa de virus - ramacircn Ag HBs seropozitivi pentru o perioada de peste sase luni intracircnd in categoria de purtatori cronici de VHB
bull Barbatii sunt mai expusi de a deveni purtatori cronici decacirct femeile
Cei care devin purtatori la vacircrsta adulta au un risc de 15-40 ori mai crescut de evolutie spre hepatopatie cronica si cancer primitiv hepatic
bull Studiile epidemiologice au demonstrat ca exista o corelatie semnificativa intre numarul de purtatori cronici dintr-o tara si incidenta cancerului hepatic
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
Prevalenta Ag HBs
8 - Mare 2-7 - Intermediara
lt2 - Joasa
Distributia geografica a prevalentei purtatorilor cronici de AgHBs
Impactul global al infecţiei VHB
WHO httpwwwwhointmediacentrefactsheetsfs204en
WER No 28 2004 79 253-264
Evolutia infectiei cu VHB
Infection
AsymptomaticSymptomatic
acute hepatitis B
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
3510
4881
272 257
144
6443
2615 06 0
0
5
10
15
20
25
30
lt1
1-4
5-9
10-1
4
15-1
9
20-2
4
25-3
4
35-4
4
45-5
4
55-6
4
65-7
4
75-8
4
85gt
Dr MOLNDr MOLNAacuteAacuteR B GR B Geacuteeacuteza za AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004
100000 pop din grupa de varsta
Infe
ctie
cro
nic
a (
)
Infect ie sin
mp
tom
at ica()
100100
Infectie simptomatica
Infectie cronica
Birt
h
1-6
mos
7-12
mos
1-4
yrs
Old
er
Chi
ldre
nan
d A
dul
ts
0
20
40
60
8080
60
40
20
0
Evolutia infectiei cu VHB in functie de Varsta de aparitie a infectiei acute
Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
Tipul infectiei
EvolutieVHB VHD
Infectie cronicalt 5 ani 30-90
gt 5 ani 1-20 50-90
Ciroza hepatica 2-10 50
Mortalitate prematura 15-25 15
Rolul im cu vaccin Hep B ndash prevenirea Cancerului hepaticPrimul vaccin in tratamentul cancerului
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in modaccidental la sacircnge Ag HBs pozitiv - se actioneaza
imediatbull Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina
alcool 70)bull probe de sacircnge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice bull imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B(IGHB)
ndash 006 mlkgc ndash primele 24 h maxim 72 hbull In acelasi timp ndash se incepe vaccinarea hep B bull vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Administrarea serurilor
Doza variaza- greutatea corporala (mlkgc) - varsta - forma clinica a bolii - scopul administrariiScop- Profilactic tetanos rabie ndash se adm in per de incubatie a
bolii - Tratament la debutul primelor simptome tetanos
difterie botulism antrax
bull T12 conc max Ac 3 - 5 zilebull Durata de protectie 10 - 16 zile
Administrare
bull IM ndash la nivelul m deltoid sau cvadriceps ndash asigura o rezorbtie buna cu instalare
rapida a rezistentei imune pasivebull SC - rar ndash rezorbtie mai lenta uneori in
scop profilacticbull IV ndash exceptional ndash doar in serviciile de
Terapie Intensivabull Intra-rahidian ndash exceptional in meningite
cloazonate
Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
1 Antitoxice ndash antidifteric antitetanic antibotulinic
2 Antibacteriene ndash contin Ac de tip aglutinine precipitine lizine opsonine bacteriotropine - serul antistreptococic
Clasificare (cont)
3 Mixte ndash cu actiune antitoxica si antibacteriana serul anticarbunos
4 Antivirale ndash serul antirabic
5 Antiveninoase ndash serul antiviperin
Serurile imune
Dezavantaje in utiliz seruri heterologeReactiile (accidentele) serice - reactii de sensibilizare - datorate proteinelor
straine speciei umane (alergene) - in special la persoanele cu teren atopic
Frecventa si intensitatea reactiilor serice (f)bull cantitatea de ser admbull reactivitatea organismului bull existenta unei sensibilizari anterioare ndash risc mai
mare la a doua adm de ser
Serurile imuneReactii serice
1Reactii serice imediate
a Reactia generala nespecifica- In prima ora de la adm serului- cauzata de pirogeni nespecifici nu este o
reactie alergica- Febra frison agitatie durere caldura la locul
adm- Evolutie favorabila dupa adm de simptomatice
(antitermice comprese locale)
Reactii serice imediate
b Socul anafilactic- Gravitate extrema imediat dupa inocularea serului- La persoane cu teren atopic sau care prezinta
sensibilizare prin adm anterioara de ser- Consecinta actiunii Ac rearginici tip IgE- Hipersensibilitate vasculara senzatie de caldura eruptie
urticariana edem glotic bronhospasm dispnee cianoza IRespA fenomene de soc periferic (hTA puls filiform)
- Necesita interventie medicala de urgenta adm de adrenalina SC HHS IV antihistaminice (ATI)
Reactii serice
2 Reactii serice tardivea Reactia de sensibilizare locala ndash
fenomenul Arthus ndash datorata complexelor imune circulante
- ca urmare a reinjectarii serului in acelasi loc la intervale scurte de timp (4-5 zile)
- Apare ca o reactie inflamatorie locala uneori cu evolutie spre gangrena si necroza
2 Reactii serice tardive
2b Reactia generala ndash Boala serului- Apare si la persoane fara sensibilizare anterioara- Ca urmare a formarii Ac anti-ser fata de proteinele
serului heterolog ndash formare de complexe imune Ag-Ac - se depun la nivelul vaselor mici
- Apare la 6-12 zile de la inocularea serului- Subfebrilitate eruptie urticariana efemera si
pruriginoasa edeme la nivelul fetei eventual edem glotic artralgii fenomene nervoase de tipul nevritelor periferice
- Necesita tratament antitermic analgezic antihistaminic- Stari grave ndash adm scurta de corticoizi Prednison 1
mgkgc
Reactii serice
PreventieA Anamneza bull persoane cu teren alergic (urticarie astm alergii
alimentare)bull persoane care au primit ser heterolog in trecut
(antidifteric antitetanic) bull expunere profesionala in laboratore unde se lucreaza
cu astfel de produse (seruri)B Testarea sensibilitatii bolnavului fata de ser cu dilutii
diferitea Testul conjunctival 1 pic de ser diluat in sacul
conjunctival conc 110 sau 1100 gt 30 min citire R + daca congestia conjunctivei oculare
- Nu la copii mici persoane cu afectiuni oculare
Testarea sensibilitatii - Seruri
b Testul cutanat- O pic de ser diluat conc 110 sau 1100 -
pielea decontaminata cu alcool peste care se efect cu un ac steril 2-3 scarificatii superficiale citire gt 30 min R + daca congestie locala (2-3 mm) in jurul liniilor de scarificare
c Testul intradermic- Inoculare strict id a 01 ml ser terapeutic diluat
1100 sau 11000 gt 30 min se citeste R + daca congestie locala de 2-5-10 mm +- edem uneori lipotimie hTA
Anamneza si Teste Negative
A Schema minimalabull Se injecteaza 025 ml ser dilutie 110 SC gt 30
min daca R neg se continua cu bull 025 ml ser nediluat SC citire gt 30 min Rndash in
lipsa reactieibull 1 ml ser nediluat SC gt 30 min in lipsa reactieibull IM - restul cantitatii de ser bull Daca apare o reactie locala sau generala dupa
una din administrari se trece la schema de desensibilizare treptata
Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
B Schema lenta tip Besredkabull Se adm ser purificatconcentra
Dilutie Cantitatea (ml) Cale de adm Intervale intre inj (min)
1100 02 sc 30
1100 04 sc 30
1100 06 sc 30
110 02 sc 30
110 04 sc 30
110 06 sc 30
Ser nediluat 02040610 sc 30
Ser nediluat Restul cantitatii IM 30
Administrare Ser
bull Doar
- In conditii de spitalizare
- Dupa testarea sensibilitatii fata de ser
- In prezenta trusei de urgenta antisoc
Seruri in utilizare
bull In SUA ndash serul antidifteric si antibotulinicbull In Romania ndash ser antirabic antidifteric antitetanic
anticarbunos (produse autohtone) ser antibotulinic si antiviperin (produse de import)
Ex Adm ser antidifteric - recoltarea unei probe de singe pentru testarea
anticorpilor antitoxici (titru protector 003 Ulml) +- testare la ser si eventual desensibilizareDozele - variaza in functie de forma clinica a bolii (10-
20000 UI - forme medii 40-60000 UI - forme grave)
Seruri ndash Limite de utilizare
bull Serurile nu pot neutraliza decit toxinele sau virusurile circulante nu si pe cele fixate in celule
bull adm trebuie sa fie cit mai rapida dupa momentul presupus infectant sau la debutul simptomatologiei
bull Protectie de scurta durata 2-3 saptamani
bull Risc crescut de reactii adverse
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
bull serurile pot fi inlocuite in practica de preparatele de tip IG
bull IG ndash SOLUTII DE ANTICORPI obtinute din plasma umana prelevata de la donatori
bull Sint produse purificate prin metoda de fractionare Cohn (debarasare de alte proteine prin fractionare la rece cu Etanol)
bull Livrate in conc proteica de 16 = conc 16X gt fata de nivelul sanguin circulant al Ac
IG - prezentare
bull Fiole cu lichid de aspect limpede fara depozit si flocoane
bull Pastrareconservare ndash la frigider 2-8 grade C
bull Adm ndash majoritatea IM rar- IV
bull Doza - functie (greutatea corporala)
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
Clasificare IG 1 IG totale standard (gamaglobuline)- obtinute din amestecuri de plasma- prelevate de la persoane sanatoase donatori adulti- Reflecta spectrul de infectii si imunizari prin care au trecut
persoanele donatoare- Utilizare in practicaIG totale antirujeola si antihepatita A
2 IG umane specifice- de la persoane trecute printr-o anumita infectie- persoane imunizate (vaccinate) anterior cu un anumit antigen- Utilizate in practica IG umane specifice antitetanice antirabice
antihepatita B antiherpetice
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
3 IG cu rol terapeutic - adm IV in
- terapia de substitutie a bolilor cu deficit imun (hipogamaglobulinemie infectia HIV)
- tratamentul bolilor autoimune (purpura trombocitopenica idiopatica)
- Tratamentul unor forme severe de boala (septicemii meningite pneumonii)
Imunoglobuline
Avantaje- Nu dau sensibilizare sau intoleranta eliminind
riscurile adm serului heterolog- Dozele pot fi repetate fara risc de sensibilizare- Nu prezinta risc de transmitere a virusurilor HIV
HCV HBV - datorita metodelor de obtinere si testare a donatorilor (studii SUA)
- Raman in circulatie timp mai indelungat conc max Timp frac12 [21-35] zile
- Durata de imunizare reziduala ndash asigura protectie pina la 14 saptamani
IG ndash Limite de utilizare
bull Eficacitatea IG este dependenta de precocitatea adm lor
bull ndash Recadm in primele zile dupa contactul infectant
bull Durata scurta a protectiei citeva luni comparativ cu vaccinurile
Indicatii de utilizare a IG Totale
Rec in scop bull Profilactic 1 Rujeola doza 02 ndash 04 mlkgc adm in primele 6 zile
dupa expunere - previn boala sau determina o evolutie atenuata a acesteia
- Durata de protectie 3-4 luniRec - gravide - persoane care prezinta CI la vaccinare- in colectivitati de copii nevaccinati imediat dupa aparitia
primului caz- contactii in focarul de rujeola care prezinta afectiuni
imunodeprimante
Indicatii de utilizare a IG Totale
2 Profilaxia Hep virale tip A doza 002 ndash 005 mlkgcbull Se adm inainte de expunere sau in primele 7-14 zile
dupa expunerebull Durata protectiei - aprox 3 luniRec- Copii expusi infectiei cu VHA cu varsta sub 2 ani- Contacti sexuali si de familie ai unui caz de Hep A- Persoane expuse infectiei cu VHA alergice la vaccinRA rar reactii locale usoare la locul de inoculare sau febra
usoara
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 1IG umane specifice antihepatita Ba Profilaxia hep B la nn din mame purtatoare de
AgHBs (adm IG in primele 12-24 h de la nastere impreuna cu prima doza de vaccin hepatitic B)
b Postexpunere- expuneri accidentaleprofesionale (personal
medical) la sange si derivate produse patologice adm IG in primele 72 H
- Contact sexual neprotejat cu o persoana infectata cu VHB ndash adm IG in primele 14 zile dupa expunere
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
2 IG specifice Antirabice- profilaxia postexpunere a rabiei- obtinute din singe recoltat de la persoane care au fost vaccinate cu
vaccin rabic- Rec persoanelor ce prezinta muscaturi cu potential rabigen
(muscaturi provocae de animale turbate animale salbatice muscaturi in zona capului a membrelor superioare a organelor genitale)
- Se adm o singura doza la inceputul tratamentului in max 24-72 ore dupa accident
- prin infiltrare in jurul plagii cind zona anatomica permite (jumatate de doza) iar restul IM
- Nu se amesteca in aceeasi seringa cu vaccinul- Doza este de 20 UIKgc - Durata protectiei ndash 21 zile
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 3 IG specifice Antivaricela- profilaxia infectiei cu virusul varicelo-zoosterianSe adm IM la persoane- care prezinta riscul de a dezvolta o forma severa de
varicela- celor cu afectiuni imunodeprimante- nn din mame care au prezentat semnesimptome de
varicela cu 5 zile inainte de nastere sau in primele 2 zile dupa nastere
- nn prematur expusi (contacti) si ai caror mame sunt nevaccinate
- gravide expuse infectiei
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 4 IG specifice Antitetanicebull Se adm in functie de gravitatea plagii bull dupa prelevarea unei probe de singe pentru
testarea Ac antitoxici bull doar persoanelor care au suferit politraumatisme
grave cu pierderi masive de singe bull persoanelor HIV pozitivebull NU se adm persoanelor cu plagi superficiale
Masuri in plaga cu potential tetanigen
Preventie si control
bull Toaleta plagii cu risc tetanigen
bull Indepartarea corpilor straini a tesuturilor devitalizate
bull Debridare drenaj irigare
bull Administrare de de ser antitetanic si vaccinare DT (in functie de imunizarea anterioara)
Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
Antecedente vaccinale
Masuri nespecifice Masuri specifice
Toaleta chirurgicala
a plagii
Adm Antibiotice
VTA (dT sau DT)
Ser antitetanic
sau IG specifice
Vaccinat complet si corect Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
05 ml (o doza) IM
Nu (da pt politraum si persoanelor
HIV + )
Nevaccinat sau vaccinat incomplet sau antecedente necunoscute
Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
Vaccinare de urgenta cu trei doze (la 14 z
interval)
+ revaccinare gt 1 an
DaIG 200-500
UAI
Se adm ser antitetanic sau IgG (dupa prelevarea unei probe de singe pentru testareaAc antitoxici) doar persoanelor care au suferit politraumatisme grave cu pierderi masive de singe si persoanelor HIV pozitivein functie de gravitatea plagii ndash nu se adm persoanelor cu plagi superficiale
Vaccinuri ndash Generalitati
bull Definitie - produse biologice care contin suspensii de virusuri sau bacterii
bull vii atenuate
bull inactivate (omorate)
bull fractiuni din acestea
- Adm cu scopul de a induce un raspuns imun protector (im Artificiala activa)
Ri primarRi primar RI RI secundarsecundar
IgGIgG
RIPRIPbull Perioada de latenta variabilaPerioada de latenta variabila
Intervalul de timp in care Ag esteIntervalul de timp in care Ag este captat analizat sinteza IgMIgGcaptat analizat sinteza IgMIgG Minima 7 zile de la vacc Minima 7 zile de la vacc (BCG 30 - 45 zile)(BCG 30 - 45 zile) Receptiv la infectia naturalaReceptiv la infectia naturala
bull Perioada de crestere lenta pana la un MxPerioada de crestere lenta pana la un Mx (4 zile ndash 4 saptamani)(4 zile ndash 4 saptamani)bull Perioada de scadere lenta pana laPerioada de scadere lenta pana la disparitie (6 ndash 12 luni)disparitie (6 ndash 12 luni)
Tit
ru A
cTit
ru A
c
Timp
RISRISbull Rapid fara latenta Rapid fara latenta (24 ndash 48 ore)(24 ndash 48 ore)
Chiar daca titrul Ac Chiar daca titrul Ac este nedecelabileste nedecelabil
bull Mai intens titrul mai inaltMai intens titrul mai inaltbull Direct in IgGDirect in IgGbull Persistenta Ac indelungataPersistenta Ac indelungata (ani)(ani)
Compozitia vaccinurilorbull Antigenul vaccinalbull Adjuvanti (pt anatoxine si antigene incomplete) ndash
substante incorporate in vaccin pt a creste capacitatea imunogena a antigenului vaccinal ndash scaderea costului
bull Prezervanti ndash reduc riscul de contaminare in special pt vacc in flacoane multidoza
bull Antibiotice ndash utiliz in vacc virale pt a impiedeca multiplicarea bacteriana ex Kanamicina si Neomicina (vacc rujeolic)
Compozitia vaccinurilor
bull Stabilizatori ndash maresc rezistenta Ag la temperaturi crescute (ex clorura de Mg sau sucroza pt vacc polio oral - VPO)
bull Indicatori de culoare (exfenol pt VPO)bull Substante rezultate din procesul de prod
(din mediul de crestere al Ag vaccinal) ndash ex drojdie de bere thiomersal(vacc Hep B) proteine de ou ndash vacc prep pe oua embrionate (vacc gripal)
Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
1 Reactii anafilactice la o prima doza a unui vaccin contraindica administrarea altor doze din acel vaccin
2 Reactiile anafilactice la componentele unui vaccin contraindica utilizarea acestuia
3 Boli cu evolutie clinica moderata sau severa cu sau fara febra
Vaccinuri ndash Contraindicatii false
bull Reactii locale blande sau moderate (durere eritem tumefactie) dupa o doza de vaccin administrat prin injectare
bull Boli acute cu evolutie blanda cu febra joasa sau fara febrabull Faza de convalescenta dupa boalabull Nn inainte de termenbull Expunere recenta la o boala infectioasabull Alergia la penicilina sau antecedente familiale
de astfel de alergii
Administrare vaccinuri
bull Oral (VPO dizenteric holeric)
bull Intradermic (BCG)
bull Subcutanat (rujeolic)
bull Intramuscular (VPI Hep B Hep A)
NU SE ADM NICIODATA IV
CALENDAR VACCINARIProgramul National de Imunizari (PNI)
VACCINURI OBLIGATORIIbull sunt gratuite programarea lor intra in atributiile
medicului de familieo Imediat dupa nastere in maternitatebull Hep B (primele 24 h) - Engerixbull BCG (primele 4 ndash 7 zile)o 2 luni simultanbull DTPa-VPI ndash HiBbull HepB
Programul National de Imunizari (PNI)
o 4 luni
bull DTPa-VPI-HiB1048707
o 6 luni simultan
bull DTPa-VPI-HiB
bull HepB
o 12 luni simultan
bull DTPa
bull VPI
bull ROR (rujeolic ndash urlian ndash rubeolic)
o 4 ani
bull DTPa
Programul National de Imunizari (PNI)
Programul National de Imunizari (PNI)
o 7 ani (cls I-a) campanii scolare
bull ROR
o 9 ani (cls a III-a) campanii scolare
bull VPI
o 14 ani (cls a VIII-a) campanii scolare
bull dT
bull Rubeolic (numai fetele)
Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
2 antigene inctivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (a)
antigene vii şi inactivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (b)
2 antigene vii Se păstrează un interval de 4 săptămacircni icircntre doze
Obtinerea unui Raspuns optim in Atc = necesita respectarea varstei si a intervalelor din caledarul national de vaccinariCind nu este posibil se va tine cont de recomandarile de mai sus
Sursa Plotkin SA Orenstein WA ndash Vaccines Third Edition
Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
Administrare simultana
Administrare separata
Combinatia Interval minim recomandat intre doze
Produs administrat Interval minim recomandat intre doze
Primul Secund
IG şi Ag inactivat
Poate fi adm simultan sau la orice interval
icircn locuri anatomice diferite
bullIGbullAg Inactivat
bullAg inactivatbullIG
Nici unul
Nici unul
IG şi Ag viu
Icircn general nu se administrează simultan
bullIGbullAg viu
bullAg viubullIG
6 luni
2 sapt
SAU
Administrare - Vaccinuri
bull DACA nu se pot respecta rec din PNI- Un interval mai lung intre doze nu reduce
concentratia finala de Anticorpi- Protectia optima se obtine dupa ce se adm
numarul de doze recomandate- Intreruperea schemei de vaccinare nu
impune reluarea intregii scheme de vaccinare sau adm unor doze suplimentare
VACCINURI FACULTATIVE
bull La recomandarea medicului de familie
o vaccinul gripal
o vaccin hepatitic A se recomanda inainte de inceperea gradinitei sau a scolii
o o vaccinul varicelos previne aparitia varicelei - cea mai usor transmisibila boala a copilariei
Hepatita B
bull boala infectioasa determinata de virusul hepatitei B (VHB) un virus ADN a carui gazda naturala este omul
bull virusul hepatitei B este extrem de rezistent in conditiile din afara gazdei Chiar dupa mai multe luni de la contaminare acele echipamentul medical sau stomatologic pot fi cauza de transmitere a hepatitei B
bull v Hep B este de cel putin 100 de ori mai infectios decacirct virusul HIV
bull mai multe particule virale prezente in sacircngele infectat bull s-a demonstrat transmiterea VHB si prin saliva spre
deosebire de virusul HIV
bull Sexuala
bull Parenterala
bull Perinatal
HBV Mod de Transmitere
Hepatita Bbull Dupa infectia acuta aproximativ 1-20 dintre adulti si peste 90
dintre sugari infectati esueaza in efortul de a se debarasa de virus - ramacircn Ag HBs seropozitivi pentru o perioada de peste sase luni intracircnd in categoria de purtatori cronici de VHB
bull Barbatii sunt mai expusi de a deveni purtatori cronici decacirct femeile
Cei care devin purtatori la vacircrsta adulta au un risc de 15-40 ori mai crescut de evolutie spre hepatopatie cronica si cancer primitiv hepatic
bull Studiile epidemiologice au demonstrat ca exista o corelatie semnificativa intre numarul de purtatori cronici dintr-o tara si incidenta cancerului hepatic
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
Prevalenta Ag HBs
8 - Mare 2-7 - Intermediara
lt2 - Joasa
Distributia geografica a prevalentei purtatorilor cronici de AgHBs
Impactul global al infecţiei VHB
WHO httpwwwwhointmediacentrefactsheetsfs204en
WER No 28 2004 79 253-264
Evolutia infectiei cu VHB
Infection
AsymptomaticSymptomatic
acute hepatitis B
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
3510
4881
272 257
144
6443
2615 06 0
0
5
10
15
20
25
30
lt1
1-4
5-9
10-1
4
15-1
9
20-2
4
25-3
4
35-4
4
45-5
4
55-6
4
65-7
4
75-8
4
85gt
Dr MOLNDr MOLNAacuteAacuteR B GR B Geacuteeacuteza za AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004
100000 pop din grupa de varsta
Infe
ctie
cro
nic
a (
)
Infect ie sin
mp
tom
at ica()
100100
Infectie simptomatica
Infectie cronica
Birt
h
1-6
mos
7-12
mos
1-4
yrs
Old
er
Chi
ldre
nan
d A
dul
ts
0
20
40
60
8080
60
40
20
0
Evolutia infectiei cu VHB in functie de Varsta de aparitie a infectiei acute
Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
Tipul infectiei
EvolutieVHB VHD
Infectie cronicalt 5 ani 30-90
gt 5 ani 1-20 50-90
Ciroza hepatica 2-10 50
Mortalitate prematura 15-25 15
Rolul im cu vaccin Hep B ndash prevenirea Cancerului hepaticPrimul vaccin in tratamentul cancerului
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in modaccidental la sacircnge Ag HBs pozitiv - se actioneaza
imediatbull Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina
alcool 70)bull probe de sacircnge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice bull imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B(IGHB)
ndash 006 mlkgc ndash primele 24 h maxim 72 hbull In acelasi timp ndash se incepe vaccinarea hep B bull vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Administrare
bull IM ndash la nivelul m deltoid sau cvadriceps ndash asigura o rezorbtie buna cu instalare
rapida a rezistentei imune pasivebull SC - rar ndash rezorbtie mai lenta uneori in
scop profilacticbull IV ndash exceptional ndash doar in serviciile de
Terapie Intensivabull Intra-rahidian ndash exceptional in meningite
cloazonate
Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
1 Antitoxice ndash antidifteric antitetanic antibotulinic
2 Antibacteriene ndash contin Ac de tip aglutinine precipitine lizine opsonine bacteriotropine - serul antistreptococic
Clasificare (cont)
3 Mixte ndash cu actiune antitoxica si antibacteriana serul anticarbunos
4 Antivirale ndash serul antirabic
5 Antiveninoase ndash serul antiviperin
Serurile imune
Dezavantaje in utiliz seruri heterologeReactiile (accidentele) serice - reactii de sensibilizare - datorate proteinelor
straine speciei umane (alergene) - in special la persoanele cu teren atopic
Frecventa si intensitatea reactiilor serice (f)bull cantitatea de ser admbull reactivitatea organismului bull existenta unei sensibilizari anterioare ndash risc mai
mare la a doua adm de ser
Serurile imuneReactii serice
1Reactii serice imediate
a Reactia generala nespecifica- In prima ora de la adm serului- cauzata de pirogeni nespecifici nu este o
reactie alergica- Febra frison agitatie durere caldura la locul
adm- Evolutie favorabila dupa adm de simptomatice
(antitermice comprese locale)
Reactii serice imediate
b Socul anafilactic- Gravitate extrema imediat dupa inocularea serului- La persoane cu teren atopic sau care prezinta
sensibilizare prin adm anterioara de ser- Consecinta actiunii Ac rearginici tip IgE- Hipersensibilitate vasculara senzatie de caldura eruptie
urticariana edem glotic bronhospasm dispnee cianoza IRespA fenomene de soc periferic (hTA puls filiform)
- Necesita interventie medicala de urgenta adm de adrenalina SC HHS IV antihistaminice (ATI)
Reactii serice
2 Reactii serice tardivea Reactia de sensibilizare locala ndash
fenomenul Arthus ndash datorata complexelor imune circulante
- ca urmare a reinjectarii serului in acelasi loc la intervale scurte de timp (4-5 zile)
- Apare ca o reactie inflamatorie locala uneori cu evolutie spre gangrena si necroza
2 Reactii serice tardive
2b Reactia generala ndash Boala serului- Apare si la persoane fara sensibilizare anterioara- Ca urmare a formarii Ac anti-ser fata de proteinele
serului heterolog ndash formare de complexe imune Ag-Ac - se depun la nivelul vaselor mici
- Apare la 6-12 zile de la inocularea serului- Subfebrilitate eruptie urticariana efemera si
pruriginoasa edeme la nivelul fetei eventual edem glotic artralgii fenomene nervoase de tipul nevritelor periferice
- Necesita tratament antitermic analgezic antihistaminic- Stari grave ndash adm scurta de corticoizi Prednison 1
mgkgc
Reactii serice
PreventieA Anamneza bull persoane cu teren alergic (urticarie astm alergii
alimentare)bull persoane care au primit ser heterolog in trecut
(antidifteric antitetanic) bull expunere profesionala in laboratore unde se lucreaza
cu astfel de produse (seruri)B Testarea sensibilitatii bolnavului fata de ser cu dilutii
diferitea Testul conjunctival 1 pic de ser diluat in sacul
conjunctival conc 110 sau 1100 gt 30 min citire R + daca congestia conjunctivei oculare
- Nu la copii mici persoane cu afectiuni oculare
Testarea sensibilitatii - Seruri
b Testul cutanat- O pic de ser diluat conc 110 sau 1100 -
pielea decontaminata cu alcool peste care se efect cu un ac steril 2-3 scarificatii superficiale citire gt 30 min R + daca congestie locala (2-3 mm) in jurul liniilor de scarificare
c Testul intradermic- Inoculare strict id a 01 ml ser terapeutic diluat
1100 sau 11000 gt 30 min se citeste R + daca congestie locala de 2-5-10 mm +- edem uneori lipotimie hTA
Anamneza si Teste Negative
A Schema minimalabull Se injecteaza 025 ml ser dilutie 110 SC gt 30
min daca R neg se continua cu bull 025 ml ser nediluat SC citire gt 30 min Rndash in
lipsa reactieibull 1 ml ser nediluat SC gt 30 min in lipsa reactieibull IM - restul cantitatii de ser bull Daca apare o reactie locala sau generala dupa
una din administrari se trece la schema de desensibilizare treptata
Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
B Schema lenta tip Besredkabull Se adm ser purificatconcentra
Dilutie Cantitatea (ml) Cale de adm Intervale intre inj (min)
1100 02 sc 30
1100 04 sc 30
1100 06 sc 30
110 02 sc 30
110 04 sc 30
110 06 sc 30
Ser nediluat 02040610 sc 30
Ser nediluat Restul cantitatii IM 30
Administrare Ser
bull Doar
- In conditii de spitalizare
- Dupa testarea sensibilitatii fata de ser
- In prezenta trusei de urgenta antisoc
Seruri in utilizare
bull In SUA ndash serul antidifteric si antibotulinicbull In Romania ndash ser antirabic antidifteric antitetanic
anticarbunos (produse autohtone) ser antibotulinic si antiviperin (produse de import)
Ex Adm ser antidifteric - recoltarea unei probe de singe pentru testarea
anticorpilor antitoxici (titru protector 003 Ulml) +- testare la ser si eventual desensibilizareDozele - variaza in functie de forma clinica a bolii (10-
20000 UI - forme medii 40-60000 UI - forme grave)
Seruri ndash Limite de utilizare
bull Serurile nu pot neutraliza decit toxinele sau virusurile circulante nu si pe cele fixate in celule
bull adm trebuie sa fie cit mai rapida dupa momentul presupus infectant sau la debutul simptomatologiei
bull Protectie de scurta durata 2-3 saptamani
bull Risc crescut de reactii adverse
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
bull serurile pot fi inlocuite in practica de preparatele de tip IG
bull IG ndash SOLUTII DE ANTICORPI obtinute din plasma umana prelevata de la donatori
bull Sint produse purificate prin metoda de fractionare Cohn (debarasare de alte proteine prin fractionare la rece cu Etanol)
bull Livrate in conc proteica de 16 = conc 16X gt fata de nivelul sanguin circulant al Ac
IG - prezentare
bull Fiole cu lichid de aspect limpede fara depozit si flocoane
bull Pastrareconservare ndash la frigider 2-8 grade C
bull Adm ndash majoritatea IM rar- IV
bull Doza - functie (greutatea corporala)
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
Clasificare IG 1 IG totale standard (gamaglobuline)- obtinute din amestecuri de plasma- prelevate de la persoane sanatoase donatori adulti- Reflecta spectrul de infectii si imunizari prin care au trecut
persoanele donatoare- Utilizare in practicaIG totale antirujeola si antihepatita A
2 IG umane specifice- de la persoane trecute printr-o anumita infectie- persoane imunizate (vaccinate) anterior cu un anumit antigen- Utilizate in practica IG umane specifice antitetanice antirabice
antihepatita B antiherpetice
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
3 IG cu rol terapeutic - adm IV in
- terapia de substitutie a bolilor cu deficit imun (hipogamaglobulinemie infectia HIV)
- tratamentul bolilor autoimune (purpura trombocitopenica idiopatica)
- Tratamentul unor forme severe de boala (septicemii meningite pneumonii)
Imunoglobuline
Avantaje- Nu dau sensibilizare sau intoleranta eliminind
riscurile adm serului heterolog- Dozele pot fi repetate fara risc de sensibilizare- Nu prezinta risc de transmitere a virusurilor HIV
HCV HBV - datorita metodelor de obtinere si testare a donatorilor (studii SUA)
- Raman in circulatie timp mai indelungat conc max Timp frac12 [21-35] zile
- Durata de imunizare reziduala ndash asigura protectie pina la 14 saptamani
IG ndash Limite de utilizare
bull Eficacitatea IG este dependenta de precocitatea adm lor
bull ndash Recadm in primele zile dupa contactul infectant
bull Durata scurta a protectiei citeva luni comparativ cu vaccinurile
Indicatii de utilizare a IG Totale
Rec in scop bull Profilactic 1 Rujeola doza 02 ndash 04 mlkgc adm in primele 6 zile
dupa expunere - previn boala sau determina o evolutie atenuata a acesteia
- Durata de protectie 3-4 luniRec - gravide - persoane care prezinta CI la vaccinare- in colectivitati de copii nevaccinati imediat dupa aparitia
primului caz- contactii in focarul de rujeola care prezinta afectiuni
imunodeprimante
Indicatii de utilizare a IG Totale
2 Profilaxia Hep virale tip A doza 002 ndash 005 mlkgcbull Se adm inainte de expunere sau in primele 7-14 zile
dupa expunerebull Durata protectiei - aprox 3 luniRec- Copii expusi infectiei cu VHA cu varsta sub 2 ani- Contacti sexuali si de familie ai unui caz de Hep A- Persoane expuse infectiei cu VHA alergice la vaccinRA rar reactii locale usoare la locul de inoculare sau febra
usoara
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 1IG umane specifice antihepatita Ba Profilaxia hep B la nn din mame purtatoare de
AgHBs (adm IG in primele 12-24 h de la nastere impreuna cu prima doza de vaccin hepatitic B)
b Postexpunere- expuneri accidentaleprofesionale (personal
medical) la sange si derivate produse patologice adm IG in primele 72 H
- Contact sexual neprotejat cu o persoana infectata cu VHB ndash adm IG in primele 14 zile dupa expunere
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
2 IG specifice Antirabice- profilaxia postexpunere a rabiei- obtinute din singe recoltat de la persoane care au fost vaccinate cu
vaccin rabic- Rec persoanelor ce prezinta muscaturi cu potential rabigen
(muscaturi provocae de animale turbate animale salbatice muscaturi in zona capului a membrelor superioare a organelor genitale)
- Se adm o singura doza la inceputul tratamentului in max 24-72 ore dupa accident
- prin infiltrare in jurul plagii cind zona anatomica permite (jumatate de doza) iar restul IM
- Nu se amesteca in aceeasi seringa cu vaccinul- Doza este de 20 UIKgc - Durata protectiei ndash 21 zile
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 3 IG specifice Antivaricela- profilaxia infectiei cu virusul varicelo-zoosterianSe adm IM la persoane- care prezinta riscul de a dezvolta o forma severa de
varicela- celor cu afectiuni imunodeprimante- nn din mame care au prezentat semnesimptome de
varicela cu 5 zile inainte de nastere sau in primele 2 zile dupa nastere
- nn prematur expusi (contacti) si ai caror mame sunt nevaccinate
- gravide expuse infectiei
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 4 IG specifice Antitetanicebull Se adm in functie de gravitatea plagii bull dupa prelevarea unei probe de singe pentru
testarea Ac antitoxici bull doar persoanelor care au suferit politraumatisme
grave cu pierderi masive de singe bull persoanelor HIV pozitivebull NU se adm persoanelor cu plagi superficiale
Masuri in plaga cu potential tetanigen
Preventie si control
bull Toaleta plagii cu risc tetanigen
bull Indepartarea corpilor straini a tesuturilor devitalizate
bull Debridare drenaj irigare
bull Administrare de de ser antitetanic si vaccinare DT (in functie de imunizarea anterioara)
Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
Antecedente vaccinale
Masuri nespecifice Masuri specifice
Toaleta chirurgicala
a plagii
Adm Antibiotice
VTA (dT sau DT)
Ser antitetanic
sau IG specifice
Vaccinat complet si corect Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
05 ml (o doza) IM
Nu (da pt politraum si persoanelor
HIV + )
Nevaccinat sau vaccinat incomplet sau antecedente necunoscute
Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
Vaccinare de urgenta cu trei doze (la 14 z
interval)
+ revaccinare gt 1 an
DaIG 200-500
UAI
Se adm ser antitetanic sau IgG (dupa prelevarea unei probe de singe pentru testareaAc antitoxici) doar persoanelor care au suferit politraumatisme grave cu pierderi masive de singe si persoanelor HIV pozitivein functie de gravitatea plagii ndash nu se adm persoanelor cu plagi superficiale
Vaccinuri ndash Generalitati
bull Definitie - produse biologice care contin suspensii de virusuri sau bacterii
bull vii atenuate
bull inactivate (omorate)
bull fractiuni din acestea
- Adm cu scopul de a induce un raspuns imun protector (im Artificiala activa)
Ri primarRi primar RI RI secundarsecundar
IgGIgG
RIPRIPbull Perioada de latenta variabilaPerioada de latenta variabila
Intervalul de timp in care Ag esteIntervalul de timp in care Ag este captat analizat sinteza IgMIgGcaptat analizat sinteza IgMIgG Minima 7 zile de la vacc Minima 7 zile de la vacc (BCG 30 - 45 zile)(BCG 30 - 45 zile) Receptiv la infectia naturalaReceptiv la infectia naturala
bull Perioada de crestere lenta pana la un MxPerioada de crestere lenta pana la un Mx (4 zile ndash 4 saptamani)(4 zile ndash 4 saptamani)bull Perioada de scadere lenta pana laPerioada de scadere lenta pana la disparitie (6 ndash 12 luni)disparitie (6 ndash 12 luni)
Tit
ru A
cTit
ru A
c
Timp
RISRISbull Rapid fara latenta Rapid fara latenta (24 ndash 48 ore)(24 ndash 48 ore)
Chiar daca titrul Ac Chiar daca titrul Ac este nedecelabileste nedecelabil
bull Mai intens titrul mai inaltMai intens titrul mai inaltbull Direct in IgGDirect in IgGbull Persistenta Ac indelungataPersistenta Ac indelungata (ani)(ani)
Compozitia vaccinurilorbull Antigenul vaccinalbull Adjuvanti (pt anatoxine si antigene incomplete) ndash
substante incorporate in vaccin pt a creste capacitatea imunogena a antigenului vaccinal ndash scaderea costului
bull Prezervanti ndash reduc riscul de contaminare in special pt vacc in flacoane multidoza
bull Antibiotice ndash utiliz in vacc virale pt a impiedeca multiplicarea bacteriana ex Kanamicina si Neomicina (vacc rujeolic)
Compozitia vaccinurilor
bull Stabilizatori ndash maresc rezistenta Ag la temperaturi crescute (ex clorura de Mg sau sucroza pt vacc polio oral - VPO)
bull Indicatori de culoare (exfenol pt VPO)bull Substante rezultate din procesul de prod
(din mediul de crestere al Ag vaccinal) ndash ex drojdie de bere thiomersal(vacc Hep B) proteine de ou ndash vacc prep pe oua embrionate (vacc gripal)
Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
1 Reactii anafilactice la o prima doza a unui vaccin contraindica administrarea altor doze din acel vaccin
2 Reactiile anafilactice la componentele unui vaccin contraindica utilizarea acestuia
3 Boli cu evolutie clinica moderata sau severa cu sau fara febra
Vaccinuri ndash Contraindicatii false
bull Reactii locale blande sau moderate (durere eritem tumefactie) dupa o doza de vaccin administrat prin injectare
bull Boli acute cu evolutie blanda cu febra joasa sau fara febrabull Faza de convalescenta dupa boalabull Nn inainte de termenbull Expunere recenta la o boala infectioasabull Alergia la penicilina sau antecedente familiale
de astfel de alergii
Administrare vaccinuri
bull Oral (VPO dizenteric holeric)
bull Intradermic (BCG)
bull Subcutanat (rujeolic)
bull Intramuscular (VPI Hep B Hep A)
NU SE ADM NICIODATA IV
CALENDAR VACCINARIProgramul National de Imunizari (PNI)
VACCINURI OBLIGATORIIbull sunt gratuite programarea lor intra in atributiile
medicului de familieo Imediat dupa nastere in maternitatebull Hep B (primele 24 h) - Engerixbull BCG (primele 4 ndash 7 zile)o 2 luni simultanbull DTPa-VPI ndash HiBbull HepB
Programul National de Imunizari (PNI)
o 4 luni
bull DTPa-VPI-HiB1048707
o 6 luni simultan
bull DTPa-VPI-HiB
bull HepB
o 12 luni simultan
bull DTPa
bull VPI
bull ROR (rujeolic ndash urlian ndash rubeolic)
o 4 ani
bull DTPa
Programul National de Imunizari (PNI)
Programul National de Imunizari (PNI)
o 7 ani (cls I-a) campanii scolare
bull ROR
o 9 ani (cls a III-a) campanii scolare
bull VPI
o 14 ani (cls a VIII-a) campanii scolare
bull dT
bull Rubeolic (numai fetele)
Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
2 antigene inctivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (a)
antigene vii şi inactivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (b)
2 antigene vii Se păstrează un interval de 4 săptămacircni icircntre doze
Obtinerea unui Raspuns optim in Atc = necesita respectarea varstei si a intervalelor din caledarul national de vaccinariCind nu este posibil se va tine cont de recomandarile de mai sus
Sursa Plotkin SA Orenstein WA ndash Vaccines Third Edition
Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
Administrare simultana
Administrare separata
Combinatia Interval minim recomandat intre doze
Produs administrat Interval minim recomandat intre doze
Primul Secund
IG şi Ag inactivat
Poate fi adm simultan sau la orice interval
icircn locuri anatomice diferite
bullIGbullAg Inactivat
bullAg inactivatbullIG
Nici unul
Nici unul
IG şi Ag viu
Icircn general nu se administrează simultan
bullIGbullAg viu
bullAg viubullIG
6 luni
2 sapt
SAU
Administrare - Vaccinuri
bull DACA nu se pot respecta rec din PNI- Un interval mai lung intre doze nu reduce
concentratia finala de Anticorpi- Protectia optima se obtine dupa ce se adm
numarul de doze recomandate- Intreruperea schemei de vaccinare nu
impune reluarea intregii scheme de vaccinare sau adm unor doze suplimentare
VACCINURI FACULTATIVE
bull La recomandarea medicului de familie
o vaccinul gripal
o vaccin hepatitic A se recomanda inainte de inceperea gradinitei sau a scolii
o o vaccinul varicelos previne aparitia varicelei - cea mai usor transmisibila boala a copilariei
Hepatita B
bull boala infectioasa determinata de virusul hepatitei B (VHB) un virus ADN a carui gazda naturala este omul
bull virusul hepatitei B este extrem de rezistent in conditiile din afara gazdei Chiar dupa mai multe luni de la contaminare acele echipamentul medical sau stomatologic pot fi cauza de transmitere a hepatitei B
bull v Hep B este de cel putin 100 de ori mai infectios decacirct virusul HIV
bull mai multe particule virale prezente in sacircngele infectat bull s-a demonstrat transmiterea VHB si prin saliva spre
deosebire de virusul HIV
bull Sexuala
bull Parenterala
bull Perinatal
HBV Mod de Transmitere
Hepatita Bbull Dupa infectia acuta aproximativ 1-20 dintre adulti si peste 90
dintre sugari infectati esueaza in efortul de a se debarasa de virus - ramacircn Ag HBs seropozitivi pentru o perioada de peste sase luni intracircnd in categoria de purtatori cronici de VHB
bull Barbatii sunt mai expusi de a deveni purtatori cronici decacirct femeile
Cei care devin purtatori la vacircrsta adulta au un risc de 15-40 ori mai crescut de evolutie spre hepatopatie cronica si cancer primitiv hepatic
bull Studiile epidemiologice au demonstrat ca exista o corelatie semnificativa intre numarul de purtatori cronici dintr-o tara si incidenta cancerului hepatic
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
Prevalenta Ag HBs
8 - Mare 2-7 - Intermediara
lt2 - Joasa
Distributia geografica a prevalentei purtatorilor cronici de AgHBs
Impactul global al infecţiei VHB
WHO httpwwwwhointmediacentrefactsheetsfs204en
WER No 28 2004 79 253-264
Evolutia infectiei cu VHB
Infection
AsymptomaticSymptomatic
acute hepatitis B
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
3510
4881
272 257
144
6443
2615 06 0
0
5
10
15
20
25
30
lt1
1-4
5-9
10-1
4
15-1
9
20-2
4
25-3
4
35-4
4
45-5
4
55-6
4
65-7
4
75-8
4
85gt
Dr MOLNDr MOLNAacuteAacuteR B GR B Geacuteeacuteza za AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004
100000 pop din grupa de varsta
Infe
ctie
cro
nic
a (
)
Infect ie sin
mp
tom
at ica()
100100
Infectie simptomatica
Infectie cronica
Birt
h
1-6
mos
7-12
mos
1-4
yrs
Old
er
Chi
ldre
nan
d A
dul
ts
0
20
40
60
8080
60
40
20
0
Evolutia infectiei cu VHB in functie de Varsta de aparitie a infectiei acute
Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
Tipul infectiei
EvolutieVHB VHD
Infectie cronicalt 5 ani 30-90
gt 5 ani 1-20 50-90
Ciroza hepatica 2-10 50
Mortalitate prematura 15-25 15
Rolul im cu vaccin Hep B ndash prevenirea Cancerului hepaticPrimul vaccin in tratamentul cancerului
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in modaccidental la sacircnge Ag HBs pozitiv - se actioneaza
imediatbull Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina
alcool 70)bull probe de sacircnge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice bull imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B(IGHB)
ndash 006 mlkgc ndash primele 24 h maxim 72 hbull In acelasi timp ndash se incepe vaccinarea hep B bull vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
1 Antitoxice ndash antidifteric antitetanic antibotulinic
2 Antibacteriene ndash contin Ac de tip aglutinine precipitine lizine opsonine bacteriotropine - serul antistreptococic
Clasificare (cont)
3 Mixte ndash cu actiune antitoxica si antibacteriana serul anticarbunos
4 Antivirale ndash serul antirabic
5 Antiveninoase ndash serul antiviperin
Serurile imune
Dezavantaje in utiliz seruri heterologeReactiile (accidentele) serice - reactii de sensibilizare - datorate proteinelor
straine speciei umane (alergene) - in special la persoanele cu teren atopic
Frecventa si intensitatea reactiilor serice (f)bull cantitatea de ser admbull reactivitatea organismului bull existenta unei sensibilizari anterioare ndash risc mai
mare la a doua adm de ser
Serurile imuneReactii serice
1Reactii serice imediate
a Reactia generala nespecifica- In prima ora de la adm serului- cauzata de pirogeni nespecifici nu este o
reactie alergica- Febra frison agitatie durere caldura la locul
adm- Evolutie favorabila dupa adm de simptomatice
(antitermice comprese locale)
Reactii serice imediate
b Socul anafilactic- Gravitate extrema imediat dupa inocularea serului- La persoane cu teren atopic sau care prezinta
sensibilizare prin adm anterioara de ser- Consecinta actiunii Ac rearginici tip IgE- Hipersensibilitate vasculara senzatie de caldura eruptie
urticariana edem glotic bronhospasm dispnee cianoza IRespA fenomene de soc periferic (hTA puls filiform)
- Necesita interventie medicala de urgenta adm de adrenalina SC HHS IV antihistaminice (ATI)
Reactii serice
2 Reactii serice tardivea Reactia de sensibilizare locala ndash
fenomenul Arthus ndash datorata complexelor imune circulante
- ca urmare a reinjectarii serului in acelasi loc la intervale scurte de timp (4-5 zile)
- Apare ca o reactie inflamatorie locala uneori cu evolutie spre gangrena si necroza
2 Reactii serice tardive
2b Reactia generala ndash Boala serului- Apare si la persoane fara sensibilizare anterioara- Ca urmare a formarii Ac anti-ser fata de proteinele
serului heterolog ndash formare de complexe imune Ag-Ac - se depun la nivelul vaselor mici
- Apare la 6-12 zile de la inocularea serului- Subfebrilitate eruptie urticariana efemera si
pruriginoasa edeme la nivelul fetei eventual edem glotic artralgii fenomene nervoase de tipul nevritelor periferice
- Necesita tratament antitermic analgezic antihistaminic- Stari grave ndash adm scurta de corticoizi Prednison 1
mgkgc
Reactii serice
PreventieA Anamneza bull persoane cu teren alergic (urticarie astm alergii
alimentare)bull persoane care au primit ser heterolog in trecut
(antidifteric antitetanic) bull expunere profesionala in laboratore unde se lucreaza
cu astfel de produse (seruri)B Testarea sensibilitatii bolnavului fata de ser cu dilutii
diferitea Testul conjunctival 1 pic de ser diluat in sacul
conjunctival conc 110 sau 1100 gt 30 min citire R + daca congestia conjunctivei oculare
- Nu la copii mici persoane cu afectiuni oculare
Testarea sensibilitatii - Seruri
b Testul cutanat- O pic de ser diluat conc 110 sau 1100 -
pielea decontaminata cu alcool peste care se efect cu un ac steril 2-3 scarificatii superficiale citire gt 30 min R + daca congestie locala (2-3 mm) in jurul liniilor de scarificare
c Testul intradermic- Inoculare strict id a 01 ml ser terapeutic diluat
1100 sau 11000 gt 30 min se citeste R + daca congestie locala de 2-5-10 mm +- edem uneori lipotimie hTA
Anamneza si Teste Negative
A Schema minimalabull Se injecteaza 025 ml ser dilutie 110 SC gt 30
min daca R neg se continua cu bull 025 ml ser nediluat SC citire gt 30 min Rndash in
lipsa reactieibull 1 ml ser nediluat SC gt 30 min in lipsa reactieibull IM - restul cantitatii de ser bull Daca apare o reactie locala sau generala dupa
una din administrari se trece la schema de desensibilizare treptata
Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
B Schema lenta tip Besredkabull Se adm ser purificatconcentra
Dilutie Cantitatea (ml) Cale de adm Intervale intre inj (min)
1100 02 sc 30
1100 04 sc 30
1100 06 sc 30
110 02 sc 30
110 04 sc 30
110 06 sc 30
Ser nediluat 02040610 sc 30
Ser nediluat Restul cantitatii IM 30
Administrare Ser
bull Doar
- In conditii de spitalizare
- Dupa testarea sensibilitatii fata de ser
- In prezenta trusei de urgenta antisoc
Seruri in utilizare
bull In SUA ndash serul antidifteric si antibotulinicbull In Romania ndash ser antirabic antidifteric antitetanic
anticarbunos (produse autohtone) ser antibotulinic si antiviperin (produse de import)
Ex Adm ser antidifteric - recoltarea unei probe de singe pentru testarea
anticorpilor antitoxici (titru protector 003 Ulml) +- testare la ser si eventual desensibilizareDozele - variaza in functie de forma clinica a bolii (10-
20000 UI - forme medii 40-60000 UI - forme grave)
Seruri ndash Limite de utilizare
bull Serurile nu pot neutraliza decit toxinele sau virusurile circulante nu si pe cele fixate in celule
bull adm trebuie sa fie cit mai rapida dupa momentul presupus infectant sau la debutul simptomatologiei
bull Protectie de scurta durata 2-3 saptamani
bull Risc crescut de reactii adverse
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
bull serurile pot fi inlocuite in practica de preparatele de tip IG
bull IG ndash SOLUTII DE ANTICORPI obtinute din plasma umana prelevata de la donatori
bull Sint produse purificate prin metoda de fractionare Cohn (debarasare de alte proteine prin fractionare la rece cu Etanol)
bull Livrate in conc proteica de 16 = conc 16X gt fata de nivelul sanguin circulant al Ac
IG - prezentare
bull Fiole cu lichid de aspect limpede fara depozit si flocoane
bull Pastrareconservare ndash la frigider 2-8 grade C
bull Adm ndash majoritatea IM rar- IV
bull Doza - functie (greutatea corporala)
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
Clasificare IG 1 IG totale standard (gamaglobuline)- obtinute din amestecuri de plasma- prelevate de la persoane sanatoase donatori adulti- Reflecta spectrul de infectii si imunizari prin care au trecut
persoanele donatoare- Utilizare in practicaIG totale antirujeola si antihepatita A
2 IG umane specifice- de la persoane trecute printr-o anumita infectie- persoane imunizate (vaccinate) anterior cu un anumit antigen- Utilizate in practica IG umane specifice antitetanice antirabice
antihepatita B antiherpetice
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
3 IG cu rol terapeutic - adm IV in
- terapia de substitutie a bolilor cu deficit imun (hipogamaglobulinemie infectia HIV)
- tratamentul bolilor autoimune (purpura trombocitopenica idiopatica)
- Tratamentul unor forme severe de boala (septicemii meningite pneumonii)
Imunoglobuline
Avantaje- Nu dau sensibilizare sau intoleranta eliminind
riscurile adm serului heterolog- Dozele pot fi repetate fara risc de sensibilizare- Nu prezinta risc de transmitere a virusurilor HIV
HCV HBV - datorita metodelor de obtinere si testare a donatorilor (studii SUA)
- Raman in circulatie timp mai indelungat conc max Timp frac12 [21-35] zile
- Durata de imunizare reziduala ndash asigura protectie pina la 14 saptamani
IG ndash Limite de utilizare
bull Eficacitatea IG este dependenta de precocitatea adm lor
bull ndash Recadm in primele zile dupa contactul infectant
bull Durata scurta a protectiei citeva luni comparativ cu vaccinurile
Indicatii de utilizare a IG Totale
Rec in scop bull Profilactic 1 Rujeola doza 02 ndash 04 mlkgc adm in primele 6 zile
dupa expunere - previn boala sau determina o evolutie atenuata a acesteia
- Durata de protectie 3-4 luniRec - gravide - persoane care prezinta CI la vaccinare- in colectivitati de copii nevaccinati imediat dupa aparitia
primului caz- contactii in focarul de rujeola care prezinta afectiuni
imunodeprimante
Indicatii de utilizare a IG Totale
2 Profilaxia Hep virale tip A doza 002 ndash 005 mlkgcbull Se adm inainte de expunere sau in primele 7-14 zile
dupa expunerebull Durata protectiei - aprox 3 luniRec- Copii expusi infectiei cu VHA cu varsta sub 2 ani- Contacti sexuali si de familie ai unui caz de Hep A- Persoane expuse infectiei cu VHA alergice la vaccinRA rar reactii locale usoare la locul de inoculare sau febra
usoara
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 1IG umane specifice antihepatita Ba Profilaxia hep B la nn din mame purtatoare de
AgHBs (adm IG in primele 12-24 h de la nastere impreuna cu prima doza de vaccin hepatitic B)
b Postexpunere- expuneri accidentaleprofesionale (personal
medical) la sange si derivate produse patologice adm IG in primele 72 H
- Contact sexual neprotejat cu o persoana infectata cu VHB ndash adm IG in primele 14 zile dupa expunere
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
2 IG specifice Antirabice- profilaxia postexpunere a rabiei- obtinute din singe recoltat de la persoane care au fost vaccinate cu
vaccin rabic- Rec persoanelor ce prezinta muscaturi cu potential rabigen
(muscaturi provocae de animale turbate animale salbatice muscaturi in zona capului a membrelor superioare a organelor genitale)
- Se adm o singura doza la inceputul tratamentului in max 24-72 ore dupa accident
- prin infiltrare in jurul plagii cind zona anatomica permite (jumatate de doza) iar restul IM
- Nu se amesteca in aceeasi seringa cu vaccinul- Doza este de 20 UIKgc - Durata protectiei ndash 21 zile
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 3 IG specifice Antivaricela- profilaxia infectiei cu virusul varicelo-zoosterianSe adm IM la persoane- care prezinta riscul de a dezvolta o forma severa de
varicela- celor cu afectiuni imunodeprimante- nn din mame care au prezentat semnesimptome de
varicela cu 5 zile inainte de nastere sau in primele 2 zile dupa nastere
- nn prematur expusi (contacti) si ai caror mame sunt nevaccinate
- gravide expuse infectiei
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 4 IG specifice Antitetanicebull Se adm in functie de gravitatea plagii bull dupa prelevarea unei probe de singe pentru
testarea Ac antitoxici bull doar persoanelor care au suferit politraumatisme
grave cu pierderi masive de singe bull persoanelor HIV pozitivebull NU se adm persoanelor cu plagi superficiale
Masuri in plaga cu potential tetanigen
Preventie si control
bull Toaleta plagii cu risc tetanigen
bull Indepartarea corpilor straini a tesuturilor devitalizate
bull Debridare drenaj irigare
bull Administrare de de ser antitetanic si vaccinare DT (in functie de imunizarea anterioara)
Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
Antecedente vaccinale
Masuri nespecifice Masuri specifice
Toaleta chirurgicala
a plagii
Adm Antibiotice
VTA (dT sau DT)
Ser antitetanic
sau IG specifice
Vaccinat complet si corect Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
05 ml (o doza) IM
Nu (da pt politraum si persoanelor
HIV + )
Nevaccinat sau vaccinat incomplet sau antecedente necunoscute
Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
Vaccinare de urgenta cu trei doze (la 14 z
interval)
+ revaccinare gt 1 an
DaIG 200-500
UAI
Se adm ser antitetanic sau IgG (dupa prelevarea unei probe de singe pentru testareaAc antitoxici) doar persoanelor care au suferit politraumatisme grave cu pierderi masive de singe si persoanelor HIV pozitivein functie de gravitatea plagii ndash nu se adm persoanelor cu plagi superficiale
Vaccinuri ndash Generalitati
bull Definitie - produse biologice care contin suspensii de virusuri sau bacterii
bull vii atenuate
bull inactivate (omorate)
bull fractiuni din acestea
- Adm cu scopul de a induce un raspuns imun protector (im Artificiala activa)
Ri primarRi primar RI RI secundarsecundar
IgGIgG
RIPRIPbull Perioada de latenta variabilaPerioada de latenta variabila
Intervalul de timp in care Ag esteIntervalul de timp in care Ag este captat analizat sinteza IgMIgGcaptat analizat sinteza IgMIgG Minima 7 zile de la vacc Minima 7 zile de la vacc (BCG 30 - 45 zile)(BCG 30 - 45 zile) Receptiv la infectia naturalaReceptiv la infectia naturala
bull Perioada de crestere lenta pana la un MxPerioada de crestere lenta pana la un Mx (4 zile ndash 4 saptamani)(4 zile ndash 4 saptamani)bull Perioada de scadere lenta pana laPerioada de scadere lenta pana la disparitie (6 ndash 12 luni)disparitie (6 ndash 12 luni)
Tit
ru A
cTit
ru A
c
Timp
RISRISbull Rapid fara latenta Rapid fara latenta (24 ndash 48 ore)(24 ndash 48 ore)
Chiar daca titrul Ac Chiar daca titrul Ac este nedecelabileste nedecelabil
bull Mai intens titrul mai inaltMai intens titrul mai inaltbull Direct in IgGDirect in IgGbull Persistenta Ac indelungataPersistenta Ac indelungata (ani)(ani)
Compozitia vaccinurilorbull Antigenul vaccinalbull Adjuvanti (pt anatoxine si antigene incomplete) ndash
substante incorporate in vaccin pt a creste capacitatea imunogena a antigenului vaccinal ndash scaderea costului
bull Prezervanti ndash reduc riscul de contaminare in special pt vacc in flacoane multidoza
bull Antibiotice ndash utiliz in vacc virale pt a impiedeca multiplicarea bacteriana ex Kanamicina si Neomicina (vacc rujeolic)
Compozitia vaccinurilor
bull Stabilizatori ndash maresc rezistenta Ag la temperaturi crescute (ex clorura de Mg sau sucroza pt vacc polio oral - VPO)
bull Indicatori de culoare (exfenol pt VPO)bull Substante rezultate din procesul de prod
(din mediul de crestere al Ag vaccinal) ndash ex drojdie de bere thiomersal(vacc Hep B) proteine de ou ndash vacc prep pe oua embrionate (vacc gripal)
Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
1 Reactii anafilactice la o prima doza a unui vaccin contraindica administrarea altor doze din acel vaccin
2 Reactiile anafilactice la componentele unui vaccin contraindica utilizarea acestuia
3 Boli cu evolutie clinica moderata sau severa cu sau fara febra
Vaccinuri ndash Contraindicatii false
bull Reactii locale blande sau moderate (durere eritem tumefactie) dupa o doza de vaccin administrat prin injectare
bull Boli acute cu evolutie blanda cu febra joasa sau fara febrabull Faza de convalescenta dupa boalabull Nn inainte de termenbull Expunere recenta la o boala infectioasabull Alergia la penicilina sau antecedente familiale
de astfel de alergii
Administrare vaccinuri
bull Oral (VPO dizenteric holeric)
bull Intradermic (BCG)
bull Subcutanat (rujeolic)
bull Intramuscular (VPI Hep B Hep A)
NU SE ADM NICIODATA IV
CALENDAR VACCINARIProgramul National de Imunizari (PNI)
VACCINURI OBLIGATORIIbull sunt gratuite programarea lor intra in atributiile
medicului de familieo Imediat dupa nastere in maternitatebull Hep B (primele 24 h) - Engerixbull BCG (primele 4 ndash 7 zile)o 2 luni simultanbull DTPa-VPI ndash HiBbull HepB
Programul National de Imunizari (PNI)
o 4 luni
bull DTPa-VPI-HiB1048707
o 6 luni simultan
bull DTPa-VPI-HiB
bull HepB
o 12 luni simultan
bull DTPa
bull VPI
bull ROR (rujeolic ndash urlian ndash rubeolic)
o 4 ani
bull DTPa
Programul National de Imunizari (PNI)
Programul National de Imunizari (PNI)
o 7 ani (cls I-a) campanii scolare
bull ROR
o 9 ani (cls a III-a) campanii scolare
bull VPI
o 14 ani (cls a VIII-a) campanii scolare
bull dT
bull Rubeolic (numai fetele)
Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
2 antigene inctivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (a)
antigene vii şi inactivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (b)
2 antigene vii Se păstrează un interval de 4 săptămacircni icircntre doze
Obtinerea unui Raspuns optim in Atc = necesita respectarea varstei si a intervalelor din caledarul national de vaccinariCind nu este posibil se va tine cont de recomandarile de mai sus
Sursa Plotkin SA Orenstein WA ndash Vaccines Third Edition
Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
Administrare simultana
Administrare separata
Combinatia Interval minim recomandat intre doze
Produs administrat Interval minim recomandat intre doze
Primul Secund
IG şi Ag inactivat
Poate fi adm simultan sau la orice interval
icircn locuri anatomice diferite
bullIGbullAg Inactivat
bullAg inactivatbullIG
Nici unul
Nici unul
IG şi Ag viu
Icircn general nu se administrează simultan
bullIGbullAg viu
bullAg viubullIG
6 luni
2 sapt
SAU
Administrare - Vaccinuri
bull DACA nu se pot respecta rec din PNI- Un interval mai lung intre doze nu reduce
concentratia finala de Anticorpi- Protectia optima se obtine dupa ce se adm
numarul de doze recomandate- Intreruperea schemei de vaccinare nu
impune reluarea intregii scheme de vaccinare sau adm unor doze suplimentare
VACCINURI FACULTATIVE
bull La recomandarea medicului de familie
o vaccinul gripal
o vaccin hepatitic A se recomanda inainte de inceperea gradinitei sau a scolii
o o vaccinul varicelos previne aparitia varicelei - cea mai usor transmisibila boala a copilariei
Hepatita B
bull boala infectioasa determinata de virusul hepatitei B (VHB) un virus ADN a carui gazda naturala este omul
bull virusul hepatitei B este extrem de rezistent in conditiile din afara gazdei Chiar dupa mai multe luni de la contaminare acele echipamentul medical sau stomatologic pot fi cauza de transmitere a hepatitei B
bull v Hep B este de cel putin 100 de ori mai infectios decacirct virusul HIV
bull mai multe particule virale prezente in sacircngele infectat bull s-a demonstrat transmiterea VHB si prin saliva spre
deosebire de virusul HIV
bull Sexuala
bull Parenterala
bull Perinatal
HBV Mod de Transmitere
Hepatita Bbull Dupa infectia acuta aproximativ 1-20 dintre adulti si peste 90
dintre sugari infectati esueaza in efortul de a se debarasa de virus - ramacircn Ag HBs seropozitivi pentru o perioada de peste sase luni intracircnd in categoria de purtatori cronici de VHB
bull Barbatii sunt mai expusi de a deveni purtatori cronici decacirct femeile
Cei care devin purtatori la vacircrsta adulta au un risc de 15-40 ori mai crescut de evolutie spre hepatopatie cronica si cancer primitiv hepatic
bull Studiile epidemiologice au demonstrat ca exista o corelatie semnificativa intre numarul de purtatori cronici dintr-o tara si incidenta cancerului hepatic
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
Prevalenta Ag HBs
8 - Mare 2-7 - Intermediara
lt2 - Joasa
Distributia geografica a prevalentei purtatorilor cronici de AgHBs
Impactul global al infecţiei VHB
WHO httpwwwwhointmediacentrefactsheetsfs204en
WER No 28 2004 79 253-264
Evolutia infectiei cu VHB
Infection
AsymptomaticSymptomatic
acute hepatitis B
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
3510
4881
272 257
144
6443
2615 06 0
0
5
10
15
20
25
30
lt1
1-4
5-9
10-1
4
15-1
9
20-2
4
25-3
4
35-4
4
45-5
4
55-6
4
65-7
4
75-8
4
85gt
Dr MOLNDr MOLNAacuteAacuteR B GR B Geacuteeacuteza za AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004
100000 pop din grupa de varsta
Infe
ctie
cro
nic
a (
)
Infect ie sin
mp
tom
at ica()
100100
Infectie simptomatica
Infectie cronica
Birt
h
1-6
mos
7-12
mos
1-4
yrs
Old
er
Chi
ldre
nan
d A
dul
ts
0
20
40
60
8080
60
40
20
0
Evolutia infectiei cu VHB in functie de Varsta de aparitie a infectiei acute
Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
Tipul infectiei
EvolutieVHB VHD
Infectie cronicalt 5 ani 30-90
gt 5 ani 1-20 50-90
Ciroza hepatica 2-10 50
Mortalitate prematura 15-25 15
Rolul im cu vaccin Hep B ndash prevenirea Cancerului hepaticPrimul vaccin in tratamentul cancerului
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in modaccidental la sacircnge Ag HBs pozitiv - se actioneaza
imediatbull Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina
alcool 70)bull probe de sacircnge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice bull imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B(IGHB)
ndash 006 mlkgc ndash primele 24 h maxim 72 hbull In acelasi timp ndash se incepe vaccinarea hep B bull vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Clasificare (cont)
3 Mixte ndash cu actiune antitoxica si antibacteriana serul anticarbunos
4 Antivirale ndash serul antirabic
5 Antiveninoase ndash serul antiviperin
Serurile imune
Dezavantaje in utiliz seruri heterologeReactiile (accidentele) serice - reactii de sensibilizare - datorate proteinelor
straine speciei umane (alergene) - in special la persoanele cu teren atopic
Frecventa si intensitatea reactiilor serice (f)bull cantitatea de ser admbull reactivitatea organismului bull existenta unei sensibilizari anterioare ndash risc mai
mare la a doua adm de ser
Serurile imuneReactii serice
1Reactii serice imediate
a Reactia generala nespecifica- In prima ora de la adm serului- cauzata de pirogeni nespecifici nu este o
reactie alergica- Febra frison agitatie durere caldura la locul
adm- Evolutie favorabila dupa adm de simptomatice
(antitermice comprese locale)
Reactii serice imediate
b Socul anafilactic- Gravitate extrema imediat dupa inocularea serului- La persoane cu teren atopic sau care prezinta
sensibilizare prin adm anterioara de ser- Consecinta actiunii Ac rearginici tip IgE- Hipersensibilitate vasculara senzatie de caldura eruptie
urticariana edem glotic bronhospasm dispnee cianoza IRespA fenomene de soc periferic (hTA puls filiform)
- Necesita interventie medicala de urgenta adm de adrenalina SC HHS IV antihistaminice (ATI)
Reactii serice
2 Reactii serice tardivea Reactia de sensibilizare locala ndash
fenomenul Arthus ndash datorata complexelor imune circulante
- ca urmare a reinjectarii serului in acelasi loc la intervale scurte de timp (4-5 zile)
- Apare ca o reactie inflamatorie locala uneori cu evolutie spre gangrena si necroza
2 Reactii serice tardive
2b Reactia generala ndash Boala serului- Apare si la persoane fara sensibilizare anterioara- Ca urmare a formarii Ac anti-ser fata de proteinele
serului heterolog ndash formare de complexe imune Ag-Ac - se depun la nivelul vaselor mici
- Apare la 6-12 zile de la inocularea serului- Subfebrilitate eruptie urticariana efemera si
pruriginoasa edeme la nivelul fetei eventual edem glotic artralgii fenomene nervoase de tipul nevritelor periferice
- Necesita tratament antitermic analgezic antihistaminic- Stari grave ndash adm scurta de corticoizi Prednison 1
mgkgc
Reactii serice
PreventieA Anamneza bull persoane cu teren alergic (urticarie astm alergii
alimentare)bull persoane care au primit ser heterolog in trecut
(antidifteric antitetanic) bull expunere profesionala in laboratore unde se lucreaza
cu astfel de produse (seruri)B Testarea sensibilitatii bolnavului fata de ser cu dilutii
diferitea Testul conjunctival 1 pic de ser diluat in sacul
conjunctival conc 110 sau 1100 gt 30 min citire R + daca congestia conjunctivei oculare
- Nu la copii mici persoane cu afectiuni oculare
Testarea sensibilitatii - Seruri
b Testul cutanat- O pic de ser diluat conc 110 sau 1100 -
pielea decontaminata cu alcool peste care se efect cu un ac steril 2-3 scarificatii superficiale citire gt 30 min R + daca congestie locala (2-3 mm) in jurul liniilor de scarificare
c Testul intradermic- Inoculare strict id a 01 ml ser terapeutic diluat
1100 sau 11000 gt 30 min se citeste R + daca congestie locala de 2-5-10 mm +- edem uneori lipotimie hTA
Anamneza si Teste Negative
A Schema minimalabull Se injecteaza 025 ml ser dilutie 110 SC gt 30
min daca R neg se continua cu bull 025 ml ser nediluat SC citire gt 30 min Rndash in
lipsa reactieibull 1 ml ser nediluat SC gt 30 min in lipsa reactieibull IM - restul cantitatii de ser bull Daca apare o reactie locala sau generala dupa
una din administrari se trece la schema de desensibilizare treptata
Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
B Schema lenta tip Besredkabull Se adm ser purificatconcentra
Dilutie Cantitatea (ml) Cale de adm Intervale intre inj (min)
1100 02 sc 30
1100 04 sc 30
1100 06 sc 30
110 02 sc 30
110 04 sc 30
110 06 sc 30
Ser nediluat 02040610 sc 30
Ser nediluat Restul cantitatii IM 30
Administrare Ser
bull Doar
- In conditii de spitalizare
- Dupa testarea sensibilitatii fata de ser
- In prezenta trusei de urgenta antisoc
Seruri in utilizare
bull In SUA ndash serul antidifteric si antibotulinicbull In Romania ndash ser antirabic antidifteric antitetanic
anticarbunos (produse autohtone) ser antibotulinic si antiviperin (produse de import)
Ex Adm ser antidifteric - recoltarea unei probe de singe pentru testarea
anticorpilor antitoxici (titru protector 003 Ulml) +- testare la ser si eventual desensibilizareDozele - variaza in functie de forma clinica a bolii (10-
20000 UI - forme medii 40-60000 UI - forme grave)
Seruri ndash Limite de utilizare
bull Serurile nu pot neutraliza decit toxinele sau virusurile circulante nu si pe cele fixate in celule
bull adm trebuie sa fie cit mai rapida dupa momentul presupus infectant sau la debutul simptomatologiei
bull Protectie de scurta durata 2-3 saptamani
bull Risc crescut de reactii adverse
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
bull serurile pot fi inlocuite in practica de preparatele de tip IG
bull IG ndash SOLUTII DE ANTICORPI obtinute din plasma umana prelevata de la donatori
bull Sint produse purificate prin metoda de fractionare Cohn (debarasare de alte proteine prin fractionare la rece cu Etanol)
bull Livrate in conc proteica de 16 = conc 16X gt fata de nivelul sanguin circulant al Ac
IG - prezentare
bull Fiole cu lichid de aspect limpede fara depozit si flocoane
bull Pastrareconservare ndash la frigider 2-8 grade C
bull Adm ndash majoritatea IM rar- IV
bull Doza - functie (greutatea corporala)
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
Clasificare IG 1 IG totale standard (gamaglobuline)- obtinute din amestecuri de plasma- prelevate de la persoane sanatoase donatori adulti- Reflecta spectrul de infectii si imunizari prin care au trecut
persoanele donatoare- Utilizare in practicaIG totale antirujeola si antihepatita A
2 IG umane specifice- de la persoane trecute printr-o anumita infectie- persoane imunizate (vaccinate) anterior cu un anumit antigen- Utilizate in practica IG umane specifice antitetanice antirabice
antihepatita B antiherpetice
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
3 IG cu rol terapeutic - adm IV in
- terapia de substitutie a bolilor cu deficit imun (hipogamaglobulinemie infectia HIV)
- tratamentul bolilor autoimune (purpura trombocitopenica idiopatica)
- Tratamentul unor forme severe de boala (septicemii meningite pneumonii)
Imunoglobuline
Avantaje- Nu dau sensibilizare sau intoleranta eliminind
riscurile adm serului heterolog- Dozele pot fi repetate fara risc de sensibilizare- Nu prezinta risc de transmitere a virusurilor HIV
HCV HBV - datorita metodelor de obtinere si testare a donatorilor (studii SUA)
- Raman in circulatie timp mai indelungat conc max Timp frac12 [21-35] zile
- Durata de imunizare reziduala ndash asigura protectie pina la 14 saptamani
IG ndash Limite de utilizare
bull Eficacitatea IG este dependenta de precocitatea adm lor
bull ndash Recadm in primele zile dupa contactul infectant
bull Durata scurta a protectiei citeva luni comparativ cu vaccinurile
Indicatii de utilizare a IG Totale
Rec in scop bull Profilactic 1 Rujeola doza 02 ndash 04 mlkgc adm in primele 6 zile
dupa expunere - previn boala sau determina o evolutie atenuata a acesteia
- Durata de protectie 3-4 luniRec - gravide - persoane care prezinta CI la vaccinare- in colectivitati de copii nevaccinati imediat dupa aparitia
primului caz- contactii in focarul de rujeola care prezinta afectiuni
imunodeprimante
Indicatii de utilizare a IG Totale
2 Profilaxia Hep virale tip A doza 002 ndash 005 mlkgcbull Se adm inainte de expunere sau in primele 7-14 zile
dupa expunerebull Durata protectiei - aprox 3 luniRec- Copii expusi infectiei cu VHA cu varsta sub 2 ani- Contacti sexuali si de familie ai unui caz de Hep A- Persoane expuse infectiei cu VHA alergice la vaccinRA rar reactii locale usoare la locul de inoculare sau febra
usoara
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 1IG umane specifice antihepatita Ba Profilaxia hep B la nn din mame purtatoare de
AgHBs (adm IG in primele 12-24 h de la nastere impreuna cu prima doza de vaccin hepatitic B)
b Postexpunere- expuneri accidentaleprofesionale (personal
medical) la sange si derivate produse patologice adm IG in primele 72 H
- Contact sexual neprotejat cu o persoana infectata cu VHB ndash adm IG in primele 14 zile dupa expunere
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
2 IG specifice Antirabice- profilaxia postexpunere a rabiei- obtinute din singe recoltat de la persoane care au fost vaccinate cu
vaccin rabic- Rec persoanelor ce prezinta muscaturi cu potential rabigen
(muscaturi provocae de animale turbate animale salbatice muscaturi in zona capului a membrelor superioare a organelor genitale)
- Se adm o singura doza la inceputul tratamentului in max 24-72 ore dupa accident
- prin infiltrare in jurul plagii cind zona anatomica permite (jumatate de doza) iar restul IM
- Nu se amesteca in aceeasi seringa cu vaccinul- Doza este de 20 UIKgc - Durata protectiei ndash 21 zile
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 3 IG specifice Antivaricela- profilaxia infectiei cu virusul varicelo-zoosterianSe adm IM la persoane- care prezinta riscul de a dezvolta o forma severa de
varicela- celor cu afectiuni imunodeprimante- nn din mame care au prezentat semnesimptome de
varicela cu 5 zile inainte de nastere sau in primele 2 zile dupa nastere
- nn prematur expusi (contacti) si ai caror mame sunt nevaccinate
- gravide expuse infectiei
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 4 IG specifice Antitetanicebull Se adm in functie de gravitatea plagii bull dupa prelevarea unei probe de singe pentru
testarea Ac antitoxici bull doar persoanelor care au suferit politraumatisme
grave cu pierderi masive de singe bull persoanelor HIV pozitivebull NU se adm persoanelor cu plagi superficiale
Masuri in plaga cu potential tetanigen
Preventie si control
bull Toaleta plagii cu risc tetanigen
bull Indepartarea corpilor straini a tesuturilor devitalizate
bull Debridare drenaj irigare
bull Administrare de de ser antitetanic si vaccinare DT (in functie de imunizarea anterioara)
Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
Antecedente vaccinale
Masuri nespecifice Masuri specifice
Toaleta chirurgicala
a plagii
Adm Antibiotice
VTA (dT sau DT)
Ser antitetanic
sau IG specifice
Vaccinat complet si corect Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
05 ml (o doza) IM
Nu (da pt politraum si persoanelor
HIV + )
Nevaccinat sau vaccinat incomplet sau antecedente necunoscute
Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
Vaccinare de urgenta cu trei doze (la 14 z
interval)
+ revaccinare gt 1 an
DaIG 200-500
UAI
Se adm ser antitetanic sau IgG (dupa prelevarea unei probe de singe pentru testareaAc antitoxici) doar persoanelor care au suferit politraumatisme grave cu pierderi masive de singe si persoanelor HIV pozitivein functie de gravitatea plagii ndash nu se adm persoanelor cu plagi superficiale
Vaccinuri ndash Generalitati
bull Definitie - produse biologice care contin suspensii de virusuri sau bacterii
bull vii atenuate
bull inactivate (omorate)
bull fractiuni din acestea
- Adm cu scopul de a induce un raspuns imun protector (im Artificiala activa)
Ri primarRi primar RI RI secundarsecundar
IgGIgG
RIPRIPbull Perioada de latenta variabilaPerioada de latenta variabila
Intervalul de timp in care Ag esteIntervalul de timp in care Ag este captat analizat sinteza IgMIgGcaptat analizat sinteza IgMIgG Minima 7 zile de la vacc Minima 7 zile de la vacc (BCG 30 - 45 zile)(BCG 30 - 45 zile) Receptiv la infectia naturalaReceptiv la infectia naturala
bull Perioada de crestere lenta pana la un MxPerioada de crestere lenta pana la un Mx (4 zile ndash 4 saptamani)(4 zile ndash 4 saptamani)bull Perioada de scadere lenta pana laPerioada de scadere lenta pana la disparitie (6 ndash 12 luni)disparitie (6 ndash 12 luni)
Tit
ru A
cTit
ru A
c
Timp
RISRISbull Rapid fara latenta Rapid fara latenta (24 ndash 48 ore)(24 ndash 48 ore)
Chiar daca titrul Ac Chiar daca titrul Ac este nedecelabileste nedecelabil
bull Mai intens titrul mai inaltMai intens titrul mai inaltbull Direct in IgGDirect in IgGbull Persistenta Ac indelungataPersistenta Ac indelungata (ani)(ani)
Compozitia vaccinurilorbull Antigenul vaccinalbull Adjuvanti (pt anatoxine si antigene incomplete) ndash
substante incorporate in vaccin pt a creste capacitatea imunogena a antigenului vaccinal ndash scaderea costului
bull Prezervanti ndash reduc riscul de contaminare in special pt vacc in flacoane multidoza
bull Antibiotice ndash utiliz in vacc virale pt a impiedeca multiplicarea bacteriana ex Kanamicina si Neomicina (vacc rujeolic)
Compozitia vaccinurilor
bull Stabilizatori ndash maresc rezistenta Ag la temperaturi crescute (ex clorura de Mg sau sucroza pt vacc polio oral - VPO)
bull Indicatori de culoare (exfenol pt VPO)bull Substante rezultate din procesul de prod
(din mediul de crestere al Ag vaccinal) ndash ex drojdie de bere thiomersal(vacc Hep B) proteine de ou ndash vacc prep pe oua embrionate (vacc gripal)
Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
1 Reactii anafilactice la o prima doza a unui vaccin contraindica administrarea altor doze din acel vaccin
2 Reactiile anafilactice la componentele unui vaccin contraindica utilizarea acestuia
3 Boli cu evolutie clinica moderata sau severa cu sau fara febra
Vaccinuri ndash Contraindicatii false
bull Reactii locale blande sau moderate (durere eritem tumefactie) dupa o doza de vaccin administrat prin injectare
bull Boli acute cu evolutie blanda cu febra joasa sau fara febrabull Faza de convalescenta dupa boalabull Nn inainte de termenbull Expunere recenta la o boala infectioasabull Alergia la penicilina sau antecedente familiale
de astfel de alergii
Administrare vaccinuri
bull Oral (VPO dizenteric holeric)
bull Intradermic (BCG)
bull Subcutanat (rujeolic)
bull Intramuscular (VPI Hep B Hep A)
NU SE ADM NICIODATA IV
CALENDAR VACCINARIProgramul National de Imunizari (PNI)
VACCINURI OBLIGATORIIbull sunt gratuite programarea lor intra in atributiile
medicului de familieo Imediat dupa nastere in maternitatebull Hep B (primele 24 h) - Engerixbull BCG (primele 4 ndash 7 zile)o 2 luni simultanbull DTPa-VPI ndash HiBbull HepB
Programul National de Imunizari (PNI)
o 4 luni
bull DTPa-VPI-HiB1048707
o 6 luni simultan
bull DTPa-VPI-HiB
bull HepB
o 12 luni simultan
bull DTPa
bull VPI
bull ROR (rujeolic ndash urlian ndash rubeolic)
o 4 ani
bull DTPa
Programul National de Imunizari (PNI)
Programul National de Imunizari (PNI)
o 7 ani (cls I-a) campanii scolare
bull ROR
o 9 ani (cls a III-a) campanii scolare
bull VPI
o 14 ani (cls a VIII-a) campanii scolare
bull dT
bull Rubeolic (numai fetele)
Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
2 antigene inctivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (a)
antigene vii şi inactivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (b)
2 antigene vii Se păstrează un interval de 4 săptămacircni icircntre doze
Obtinerea unui Raspuns optim in Atc = necesita respectarea varstei si a intervalelor din caledarul national de vaccinariCind nu este posibil se va tine cont de recomandarile de mai sus
Sursa Plotkin SA Orenstein WA ndash Vaccines Third Edition
Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
Administrare simultana
Administrare separata
Combinatia Interval minim recomandat intre doze
Produs administrat Interval minim recomandat intre doze
Primul Secund
IG şi Ag inactivat
Poate fi adm simultan sau la orice interval
icircn locuri anatomice diferite
bullIGbullAg Inactivat
bullAg inactivatbullIG
Nici unul
Nici unul
IG şi Ag viu
Icircn general nu se administrează simultan
bullIGbullAg viu
bullAg viubullIG
6 luni
2 sapt
SAU
Administrare - Vaccinuri
bull DACA nu se pot respecta rec din PNI- Un interval mai lung intre doze nu reduce
concentratia finala de Anticorpi- Protectia optima se obtine dupa ce se adm
numarul de doze recomandate- Intreruperea schemei de vaccinare nu
impune reluarea intregii scheme de vaccinare sau adm unor doze suplimentare
VACCINURI FACULTATIVE
bull La recomandarea medicului de familie
o vaccinul gripal
o vaccin hepatitic A se recomanda inainte de inceperea gradinitei sau a scolii
o o vaccinul varicelos previne aparitia varicelei - cea mai usor transmisibila boala a copilariei
Hepatita B
bull boala infectioasa determinata de virusul hepatitei B (VHB) un virus ADN a carui gazda naturala este omul
bull virusul hepatitei B este extrem de rezistent in conditiile din afara gazdei Chiar dupa mai multe luni de la contaminare acele echipamentul medical sau stomatologic pot fi cauza de transmitere a hepatitei B
bull v Hep B este de cel putin 100 de ori mai infectios decacirct virusul HIV
bull mai multe particule virale prezente in sacircngele infectat bull s-a demonstrat transmiterea VHB si prin saliva spre
deosebire de virusul HIV
bull Sexuala
bull Parenterala
bull Perinatal
HBV Mod de Transmitere
Hepatita Bbull Dupa infectia acuta aproximativ 1-20 dintre adulti si peste 90
dintre sugari infectati esueaza in efortul de a se debarasa de virus - ramacircn Ag HBs seropozitivi pentru o perioada de peste sase luni intracircnd in categoria de purtatori cronici de VHB
bull Barbatii sunt mai expusi de a deveni purtatori cronici decacirct femeile
Cei care devin purtatori la vacircrsta adulta au un risc de 15-40 ori mai crescut de evolutie spre hepatopatie cronica si cancer primitiv hepatic
bull Studiile epidemiologice au demonstrat ca exista o corelatie semnificativa intre numarul de purtatori cronici dintr-o tara si incidenta cancerului hepatic
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
Prevalenta Ag HBs
8 - Mare 2-7 - Intermediara
lt2 - Joasa
Distributia geografica a prevalentei purtatorilor cronici de AgHBs
Impactul global al infecţiei VHB
WHO httpwwwwhointmediacentrefactsheetsfs204en
WER No 28 2004 79 253-264
Evolutia infectiei cu VHB
Infection
AsymptomaticSymptomatic
acute hepatitis B
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
3510
4881
272 257
144
6443
2615 06 0
0
5
10
15
20
25
30
lt1
1-4
5-9
10-1
4
15-1
9
20-2
4
25-3
4
35-4
4
45-5
4
55-6
4
65-7
4
75-8
4
85gt
Dr MOLNDr MOLNAacuteAacuteR B GR B Geacuteeacuteza za AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004
100000 pop din grupa de varsta
Infe
ctie
cro
nic
a (
)
Infect ie sin
mp
tom
at ica()
100100
Infectie simptomatica
Infectie cronica
Birt
h
1-6
mos
7-12
mos
1-4
yrs
Old
er
Chi
ldre
nan
d A
dul
ts
0
20
40
60
8080
60
40
20
0
Evolutia infectiei cu VHB in functie de Varsta de aparitie a infectiei acute
Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
Tipul infectiei
EvolutieVHB VHD
Infectie cronicalt 5 ani 30-90
gt 5 ani 1-20 50-90
Ciroza hepatica 2-10 50
Mortalitate prematura 15-25 15
Rolul im cu vaccin Hep B ndash prevenirea Cancerului hepaticPrimul vaccin in tratamentul cancerului
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in modaccidental la sacircnge Ag HBs pozitiv - se actioneaza
imediatbull Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina
alcool 70)bull probe de sacircnge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice bull imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B(IGHB)
ndash 006 mlkgc ndash primele 24 h maxim 72 hbull In acelasi timp ndash se incepe vaccinarea hep B bull vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Serurile imune
Dezavantaje in utiliz seruri heterologeReactiile (accidentele) serice - reactii de sensibilizare - datorate proteinelor
straine speciei umane (alergene) - in special la persoanele cu teren atopic
Frecventa si intensitatea reactiilor serice (f)bull cantitatea de ser admbull reactivitatea organismului bull existenta unei sensibilizari anterioare ndash risc mai
mare la a doua adm de ser
Serurile imuneReactii serice
1Reactii serice imediate
a Reactia generala nespecifica- In prima ora de la adm serului- cauzata de pirogeni nespecifici nu este o
reactie alergica- Febra frison agitatie durere caldura la locul
adm- Evolutie favorabila dupa adm de simptomatice
(antitermice comprese locale)
Reactii serice imediate
b Socul anafilactic- Gravitate extrema imediat dupa inocularea serului- La persoane cu teren atopic sau care prezinta
sensibilizare prin adm anterioara de ser- Consecinta actiunii Ac rearginici tip IgE- Hipersensibilitate vasculara senzatie de caldura eruptie
urticariana edem glotic bronhospasm dispnee cianoza IRespA fenomene de soc periferic (hTA puls filiform)
- Necesita interventie medicala de urgenta adm de adrenalina SC HHS IV antihistaminice (ATI)
Reactii serice
2 Reactii serice tardivea Reactia de sensibilizare locala ndash
fenomenul Arthus ndash datorata complexelor imune circulante
- ca urmare a reinjectarii serului in acelasi loc la intervale scurte de timp (4-5 zile)
- Apare ca o reactie inflamatorie locala uneori cu evolutie spre gangrena si necroza
2 Reactii serice tardive
2b Reactia generala ndash Boala serului- Apare si la persoane fara sensibilizare anterioara- Ca urmare a formarii Ac anti-ser fata de proteinele
serului heterolog ndash formare de complexe imune Ag-Ac - se depun la nivelul vaselor mici
- Apare la 6-12 zile de la inocularea serului- Subfebrilitate eruptie urticariana efemera si
pruriginoasa edeme la nivelul fetei eventual edem glotic artralgii fenomene nervoase de tipul nevritelor periferice
- Necesita tratament antitermic analgezic antihistaminic- Stari grave ndash adm scurta de corticoizi Prednison 1
mgkgc
Reactii serice
PreventieA Anamneza bull persoane cu teren alergic (urticarie astm alergii
alimentare)bull persoane care au primit ser heterolog in trecut
(antidifteric antitetanic) bull expunere profesionala in laboratore unde se lucreaza
cu astfel de produse (seruri)B Testarea sensibilitatii bolnavului fata de ser cu dilutii
diferitea Testul conjunctival 1 pic de ser diluat in sacul
conjunctival conc 110 sau 1100 gt 30 min citire R + daca congestia conjunctivei oculare
- Nu la copii mici persoane cu afectiuni oculare
Testarea sensibilitatii - Seruri
b Testul cutanat- O pic de ser diluat conc 110 sau 1100 -
pielea decontaminata cu alcool peste care se efect cu un ac steril 2-3 scarificatii superficiale citire gt 30 min R + daca congestie locala (2-3 mm) in jurul liniilor de scarificare
c Testul intradermic- Inoculare strict id a 01 ml ser terapeutic diluat
1100 sau 11000 gt 30 min se citeste R + daca congestie locala de 2-5-10 mm +- edem uneori lipotimie hTA
Anamneza si Teste Negative
A Schema minimalabull Se injecteaza 025 ml ser dilutie 110 SC gt 30
min daca R neg se continua cu bull 025 ml ser nediluat SC citire gt 30 min Rndash in
lipsa reactieibull 1 ml ser nediluat SC gt 30 min in lipsa reactieibull IM - restul cantitatii de ser bull Daca apare o reactie locala sau generala dupa
una din administrari se trece la schema de desensibilizare treptata
Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
B Schema lenta tip Besredkabull Se adm ser purificatconcentra
Dilutie Cantitatea (ml) Cale de adm Intervale intre inj (min)
1100 02 sc 30
1100 04 sc 30
1100 06 sc 30
110 02 sc 30
110 04 sc 30
110 06 sc 30
Ser nediluat 02040610 sc 30
Ser nediluat Restul cantitatii IM 30
Administrare Ser
bull Doar
- In conditii de spitalizare
- Dupa testarea sensibilitatii fata de ser
- In prezenta trusei de urgenta antisoc
Seruri in utilizare
bull In SUA ndash serul antidifteric si antibotulinicbull In Romania ndash ser antirabic antidifteric antitetanic
anticarbunos (produse autohtone) ser antibotulinic si antiviperin (produse de import)
Ex Adm ser antidifteric - recoltarea unei probe de singe pentru testarea
anticorpilor antitoxici (titru protector 003 Ulml) +- testare la ser si eventual desensibilizareDozele - variaza in functie de forma clinica a bolii (10-
20000 UI - forme medii 40-60000 UI - forme grave)
Seruri ndash Limite de utilizare
bull Serurile nu pot neutraliza decit toxinele sau virusurile circulante nu si pe cele fixate in celule
bull adm trebuie sa fie cit mai rapida dupa momentul presupus infectant sau la debutul simptomatologiei
bull Protectie de scurta durata 2-3 saptamani
bull Risc crescut de reactii adverse
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
bull serurile pot fi inlocuite in practica de preparatele de tip IG
bull IG ndash SOLUTII DE ANTICORPI obtinute din plasma umana prelevata de la donatori
bull Sint produse purificate prin metoda de fractionare Cohn (debarasare de alte proteine prin fractionare la rece cu Etanol)
bull Livrate in conc proteica de 16 = conc 16X gt fata de nivelul sanguin circulant al Ac
IG - prezentare
bull Fiole cu lichid de aspect limpede fara depozit si flocoane
bull Pastrareconservare ndash la frigider 2-8 grade C
bull Adm ndash majoritatea IM rar- IV
bull Doza - functie (greutatea corporala)
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
Clasificare IG 1 IG totale standard (gamaglobuline)- obtinute din amestecuri de plasma- prelevate de la persoane sanatoase donatori adulti- Reflecta spectrul de infectii si imunizari prin care au trecut
persoanele donatoare- Utilizare in practicaIG totale antirujeola si antihepatita A
2 IG umane specifice- de la persoane trecute printr-o anumita infectie- persoane imunizate (vaccinate) anterior cu un anumit antigen- Utilizate in practica IG umane specifice antitetanice antirabice
antihepatita B antiherpetice
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
3 IG cu rol terapeutic - adm IV in
- terapia de substitutie a bolilor cu deficit imun (hipogamaglobulinemie infectia HIV)
- tratamentul bolilor autoimune (purpura trombocitopenica idiopatica)
- Tratamentul unor forme severe de boala (septicemii meningite pneumonii)
Imunoglobuline
Avantaje- Nu dau sensibilizare sau intoleranta eliminind
riscurile adm serului heterolog- Dozele pot fi repetate fara risc de sensibilizare- Nu prezinta risc de transmitere a virusurilor HIV
HCV HBV - datorita metodelor de obtinere si testare a donatorilor (studii SUA)
- Raman in circulatie timp mai indelungat conc max Timp frac12 [21-35] zile
- Durata de imunizare reziduala ndash asigura protectie pina la 14 saptamani
IG ndash Limite de utilizare
bull Eficacitatea IG este dependenta de precocitatea adm lor
bull ndash Recadm in primele zile dupa contactul infectant
bull Durata scurta a protectiei citeva luni comparativ cu vaccinurile
Indicatii de utilizare a IG Totale
Rec in scop bull Profilactic 1 Rujeola doza 02 ndash 04 mlkgc adm in primele 6 zile
dupa expunere - previn boala sau determina o evolutie atenuata a acesteia
- Durata de protectie 3-4 luniRec - gravide - persoane care prezinta CI la vaccinare- in colectivitati de copii nevaccinati imediat dupa aparitia
primului caz- contactii in focarul de rujeola care prezinta afectiuni
imunodeprimante
Indicatii de utilizare a IG Totale
2 Profilaxia Hep virale tip A doza 002 ndash 005 mlkgcbull Se adm inainte de expunere sau in primele 7-14 zile
dupa expunerebull Durata protectiei - aprox 3 luniRec- Copii expusi infectiei cu VHA cu varsta sub 2 ani- Contacti sexuali si de familie ai unui caz de Hep A- Persoane expuse infectiei cu VHA alergice la vaccinRA rar reactii locale usoare la locul de inoculare sau febra
usoara
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 1IG umane specifice antihepatita Ba Profilaxia hep B la nn din mame purtatoare de
AgHBs (adm IG in primele 12-24 h de la nastere impreuna cu prima doza de vaccin hepatitic B)
b Postexpunere- expuneri accidentaleprofesionale (personal
medical) la sange si derivate produse patologice adm IG in primele 72 H
- Contact sexual neprotejat cu o persoana infectata cu VHB ndash adm IG in primele 14 zile dupa expunere
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
2 IG specifice Antirabice- profilaxia postexpunere a rabiei- obtinute din singe recoltat de la persoane care au fost vaccinate cu
vaccin rabic- Rec persoanelor ce prezinta muscaturi cu potential rabigen
(muscaturi provocae de animale turbate animale salbatice muscaturi in zona capului a membrelor superioare a organelor genitale)
- Se adm o singura doza la inceputul tratamentului in max 24-72 ore dupa accident
- prin infiltrare in jurul plagii cind zona anatomica permite (jumatate de doza) iar restul IM
- Nu se amesteca in aceeasi seringa cu vaccinul- Doza este de 20 UIKgc - Durata protectiei ndash 21 zile
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 3 IG specifice Antivaricela- profilaxia infectiei cu virusul varicelo-zoosterianSe adm IM la persoane- care prezinta riscul de a dezvolta o forma severa de
varicela- celor cu afectiuni imunodeprimante- nn din mame care au prezentat semnesimptome de
varicela cu 5 zile inainte de nastere sau in primele 2 zile dupa nastere
- nn prematur expusi (contacti) si ai caror mame sunt nevaccinate
- gravide expuse infectiei
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 4 IG specifice Antitetanicebull Se adm in functie de gravitatea plagii bull dupa prelevarea unei probe de singe pentru
testarea Ac antitoxici bull doar persoanelor care au suferit politraumatisme
grave cu pierderi masive de singe bull persoanelor HIV pozitivebull NU se adm persoanelor cu plagi superficiale
Masuri in plaga cu potential tetanigen
Preventie si control
bull Toaleta plagii cu risc tetanigen
bull Indepartarea corpilor straini a tesuturilor devitalizate
bull Debridare drenaj irigare
bull Administrare de de ser antitetanic si vaccinare DT (in functie de imunizarea anterioara)
Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
Antecedente vaccinale
Masuri nespecifice Masuri specifice
Toaleta chirurgicala
a plagii
Adm Antibiotice
VTA (dT sau DT)
Ser antitetanic
sau IG specifice
Vaccinat complet si corect Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
05 ml (o doza) IM
Nu (da pt politraum si persoanelor
HIV + )
Nevaccinat sau vaccinat incomplet sau antecedente necunoscute
Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
Vaccinare de urgenta cu trei doze (la 14 z
interval)
+ revaccinare gt 1 an
DaIG 200-500
UAI
Se adm ser antitetanic sau IgG (dupa prelevarea unei probe de singe pentru testareaAc antitoxici) doar persoanelor care au suferit politraumatisme grave cu pierderi masive de singe si persoanelor HIV pozitivein functie de gravitatea plagii ndash nu se adm persoanelor cu plagi superficiale
Vaccinuri ndash Generalitati
bull Definitie - produse biologice care contin suspensii de virusuri sau bacterii
bull vii atenuate
bull inactivate (omorate)
bull fractiuni din acestea
- Adm cu scopul de a induce un raspuns imun protector (im Artificiala activa)
Ri primarRi primar RI RI secundarsecundar
IgGIgG
RIPRIPbull Perioada de latenta variabilaPerioada de latenta variabila
Intervalul de timp in care Ag esteIntervalul de timp in care Ag este captat analizat sinteza IgMIgGcaptat analizat sinteza IgMIgG Minima 7 zile de la vacc Minima 7 zile de la vacc (BCG 30 - 45 zile)(BCG 30 - 45 zile) Receptiv la infectia naturalaReceptiv la infectia naturala
bull Perioada de crestere lenta pana la un MxPerioada de crestere lenta pana la un Mx (4 zile ndash 4 saptamani)(4 zile ndash 4 saptamani)bull Perioada de scadere lenta pana laPerioada de scadere lenta pana la disparitie (6 ndash 12 luni)disparitie (6 ndash 12 luni)
Tit
ru A
cTit
ru A
c
Timp
RISRISbull Rapid fara latenta Rapid fara latenta (24 ndash 48 ore)(24 ndash 48 ore)
Chiar daca titrul Ac Chiar daca titrul Ac este nedecelabileste nedecelabil
bull Mai intens titrul mai inaltMai intens titrul mai inaltbull Direct in IgGDirect in IgGbull Persistenta Ac indelungataPersistenta Ac indelungata (ani)(ani)
Compozitia vaccinurilorbull Antigenul vaccinalbull Adjuvanti (pt anatoxine si antigene incomplete) ndash
substante incorporate in vaccin pt a creste capacitatea imunogena a antigenului vaccinal ndash scaderea costului
bull Prezervanti ndash reduc riscul de contaminare in special pt vacc in flacoane multidoza
bull Antibiotice ndash utiliz in vacc virale pt a impiedeca multiplicarea bacteriana ex Kanamicina si Neomicina (vacc rujeolic)
Compozitia vaccinurilor
bull Stabilizatori ndash maresc rezistenta Ag la temperaturi crescute (ex clorura de Mg sau sucroza pt vacc polio oral - VPO)
bull Indicatori de culoare (exfenol pt VPO)bull Substante rezultate din procesul de prod
(din mediul de crestere al Ag vaccinal) ndash ex drojdie de bere thiomersal(vacc Hep B) proteine de ou ndash vacc prep pe oua embrionate (vacc gripal)
Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
1 Reactii anafilactice la o prima doza a unui vaccin contraindica administrarea altor doze din acel vaccin
2 Reactiile anafilactice la componentele unui vaccin contraindica utilizarea acestuia
3 Boli cu evolutie clinica moderata sau severa cu sau fara febra
Vaccinuri ndash Contraindicatii false
bull Reactii locale blande sau moderate (durere eritem tumefactie) dupa o doza de vaccin administrat prin injectare
bull Boli acute cu evolutie blanda cu febra joasa sau fara febrabull Faza de convalescenta dupa boalabull Nn inainte de termenbull Expunere recenta la o boala infectioasabull Alergia la penicilina sau antecedente familiale
de astfel de alergii
Administrare vaccinuri
bull Oral (VPO dizenteric holeric)
bull Intradermic (BCG)
bull Subcutanat (rujeolic)
bull Intramuscular (VPI Hep B Hep A)
NU SE ADM NICIODATA IV
CALENDAR VACCINARIProgramul National de Imunizari (PNI)
VACCINURI OBLIGATORIIbull sunt gratuite programarea lor intra in atributiile
medicului de familieo Imediat dupa nastere in maternitatebull Hep B (primele 24 h) - Engerixbull BCG (primele 4 ndash 7 zile)o 2 luni simultanbull DTPa-VPI ndash HiBbull HepB
Programul National de Imunizari (PNI)
o 4 luni
bull DTPa-VPI-HiB1048707
o 6 luni simultan
bull DTPa-VPI-HiB
bull HepB
o 12 luni simultan
bull DTPa
bull VPI
bull ROR (rujeolic ndash urlian ndash rubeolic)
o 4 ani
bull DTPa
Programul National de Imunizari (PNI)
Programul National de Imunizari (PNI)
o 7 ani (cls I-a) campanii scolare
bull ROR
o 9 ani (cls a III-a) campanii scolare
bull VPI
o 14 ani (cls a VIII-a) campanii scolare
bull dT
bull Rubeolic (numai fetele)
Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
2 antigene inctivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (a)
antigene vii şi inactivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (b)
2 antigene vii Se păstrează un interval de 4 săptămacircni icircntre doze
Obtinerea unui Raspuns optim in Atc = necesita respectarea varstei si a intervalelor din caledarul national de vaccinariCind nu este posibil se va tine cont de recomandarile de mai sus
Sursa Plotkin SA Orenstein WA ndash Vaccines Third Edition
Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
Administrare simultana
Administrare separata
Combinatia Interval minim recomandat intre doze
Produs administrat Interval minim recomandat intre doze
Primul Secund
IG şi Ag inactivat
Poate fi adm simultan sau la orice interval
icircn locuri anatomice diferite
bullIGbullAg Inactivat
bullAg inactivatbullIG
Nici unul
Nici unul
IG şi Ag viu
Icircn general nu se administrează simultan
bullIGbullAg viu
bullAg viubullIG
6 luni
2 sapt
SAU
Administrare - Vaccinuri
bull DACA nu se pot respecta rec din PNI- Un interval mai lung intre doze nu reduce
concentratia finala de Anticorpi- Protectia optima se obtine dupa ce se adm
numarul de doze recomandate- Intreruperea schemei de vaccinare nu
impune reluarea intregii scheme de vaccinare sau adm unor doze suplimentare
VACCINURI FACULTATIVE
bull La recomandarea medicului de familie
o vaccinul gripal
o vaccin hepatitic A se recomanda inainte de inceperea gradinitei sau a scolii
o o vaccinul varicelos previne aparitia varicelei - cea mai usor transmisibila boala a copilariei
Hepatita B
bull boala infectioasa determinata de virusul hepatitei B (VHB) un virus ADN a carui gazda naturala este omul
bull virusul hepatitei B este extrem de rezistent in conditiile din afara gazdei Chiar dupa mai multe luni de la contaminare acele echipamentul medical sau stomatologic pot fi cauza de transmitere a hepatitei B
bull v Hep B este de cel putin 100 de ori mai infectios decacirct virusul HIV
bull mai multe particule virale prezente in sacircngele infectat bull s-a demonstrat transmiterea VHB si prin saliva spre
deosebire de virusul HIV
bull Sexuala
bull Parenterala
bull Perinatal
HBV Mod de Transmitere
Hepatita Bbull Dupa infectia acuta aproximativ 1-20 dintre adulti si peste 90
dintre sugari infectati esueaza in efortul de a se debarasa de virus - ramacircn Ag HBs seropozitivi pentru o perioada de peste sase luni intracircnd in categoria de purtatori cronici de VHB
bull Barbatii sunt mai expusi de a deveni purtatori cronici decacirct femeile
Cei care devin purtatori la vacircrsta adulta au un risc de 15-40 ori mai crescut de evolutie spre hepatopatie cronica si cancer primitiv hepatic
bull Studiile epidemiologice au demonstrat ca exista o corelatie semnificativa intre numarul de purtatori cronici dintr-o tara si incidenta cancerului hepatic
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
Prevalenta Ag HBs
8 - Mare 2-7 - Intermediara
lt2 - Joasa
Distributia geografica a prevalentei purtatorilor cronici de AgHBs
Impactul global al infecţiei VHB
WHO httpwwwwhointmediacentrefactsheetsfs204en
WER No 28 2004 79 253-264
Evolutia infectiei cu VHB
Infection
AsymptomaticSymptomatic
acute hepatitis B
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
3510
4881
272 257
144
6443
2615 06 0
0
5
10
15
20
25
30
lt1
1-4
5-9
10-1
4
15-1
9
20-2
4
25-3
4
35-4
4
45-5
4
55-6
4
65-7
4
75-8
4
85gt
Dr MOLNDr MOLNAacuteAacuteR B GR B Geacuteeacuteza za AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004
100000 pop din grupa de varsta
Infe
ctie
cro
nic
a (
)
Infect ie sin
mp
tom
at ica()
100100
Infectie simptomatica
Infectie cronica
Birt
h
1-6
mos
7-12
mos
1-4
yrs
Old
er
Chi
ldre
nan
d A
dul
ts
0
20
40
60
8080
60
40
20
0
Evolutia infectiei cu VHB in functie de Varsta de aparitie a infectiei acute
Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
Tipul infectiei
EvolutieVHB VHD
Infectie cronicalt 5 ani 30-90
gt 5 ani 1-20 50-90
Ciroza hepatica 2-10 50
Mortalitate prematura 15-25 15
Rolul im cu vaccin Hep B ndash prevenirea Cancerului hepaticPrimul vaccin in tratamentul cancerului
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in modaccidental la sacircnge Ag HBs pozitiv - se actioneaza
imediatbull Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina
alcool 70)bull probe de sacircnge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice bull imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B(IGHB)
ndash 006 mlkgc ndash primele 24 h maxim 72 hbull In acelasi timp ndash se incepe vaccinarea hep B bull vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Serurile imuneReactii serice
1Reactii serice imediate
a Reactia generala nespecifica- In prima ora de la adm serului- cauzata de pirogeni nespecifici nu este o
reactie alergica- Febra frison agitatie durere caldura la locul
adm- Evolutie favorabila dupa adm de simptomatice
(antitermice comprese locale)
Reactii serice imediate
b Socul anafilactic- Gravitate extrema imediat dupa inocularea serului- La persoane cu teren atopic sau care prezinta
sensibilizare prin adm anterioara de ser- Consecinta actiunii Ac rearginici tip IgE- Hipersensibilitate vasculara senzatie de caldura eruptie
urticariana edem glotic bronhospasm dispnee cianoza IRespA fenomene de soc periferic (hTA puls filiform)
- Necesita interventie medicala de urgenta adm de adrenalina SC HHS IV antihistaminice (ATI)
Reactii serice
2 Reactii serice tardivea Reactia de sensibilizare locala ndash
fenomenul Arthus ndash datorata complexelor imune circulante
- ca urmare a reinjectarii serului in acelasi loc la intervale scurte de timp (4-5 zile)
- Apare ca o reactie inflamatorie locala uneori cu evolutie spre gangrena si necroza
2 Reactii serice tardive
2b Reactia generala ndash Boala serului- Apare si la persoane fara sensibilizare anterioara- Ca urmare a formarii Ac anti-ser fata de proteinele
serului heterolog ndash formare de complexe imune Ag-Ac - se depun la nivelul vaselor mici
- Apare la 6-12 zile de la inocularea serului- Subfebrilitate eruptie urticariana efemera si
pruriginoasa edeme la nivelul fetei eventual edem glotic artralgii fenomene nervoase de tipul nevritelor periferice
- Necesita tratament antitermic analgezic antihistaminic- Stari grave ndash adm scurta de corticoizi Prednison 1
mgkgc
Reactii serice
PreventieA Anamneza bull persoane cu teren alergic (urticarie astm alergii
alimentare)bull persoane care au primit ser heterolog in trecut
(antidifteric antitetanic) bull expunere profesionala in laboratore unde se lucreaza
cu astfel de produse (seruri)B Testarea sensibilitatii bolnavului fata de ser cu dilutii
diferitea Testul conjunctival 1 pic de ser diluat in sacul
conjunctival conc 110 sau 1100 gt 30 min citire R + daca congestia conjunctivei oculare
- Nu la copii mici persoane cu afectiuni oculare
Testarea sensibilitatii - Seruri
b Testul cutanat- O pic de ser diluat conc 110 sau 1100 -
pielea decontaminata cu alcool peste care se efect cu un ac steril 2-3 scarificatii superficiale citire gt 30 min R + daca congestie locala (2-3 mm) in jurul liniilor de scarificare
c Testul intradermic- Inoculare strict id a 01 ml ser terapeutic diluat
1100 sau 11000 gt 30 min se citeste R + daca congestie locala de 2-5-10 mm +- edem uneori lipotimie hTA
Anamneza si Teste Negative
A Schema minimalabull Se injecteaza 025 ml ser dilutie 110 SC gt 30
min daca R neg se continua cu bull 025 ml ser nediluat SC citire gt 30 min Rndash in
lipsa reactieibull 1 ml ser nediluat SC gt 30 min in lipsa reactieibull IM - restul cantitatii de ser bull Daca apare o reactie locala sau generala dupa
una din administrari se trece la schema de desensibilizare treptata
Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
B Schema lenta tip Besredkabull Se adm ser purificatconcentra
Dilutie Cantitatea (ml) Cale de adm Intervale intre inj (min)
1100 02 sc 30
1100 04 sc 30
1100 06 sc 30
110 02 sc 30
110 04 sc 30
110 06 sc 30
Ser nediluat 02040610 sc 30
Ser nediluat Restul cantitatii IM 30
Administrare Ser
bull Doar
- In conditii de spitalizare
- Dupa testarea sensibilitatii fata de ser
- In prezenta trusei de urgenta antisoc
Seruri in utilizare
bull In SUA ndash serul antidifteric si antibotulinicbull In Romania ndash ser antirabic antidifteric antitetanic
anticarbunos (produse autohtone) ser antibotulinic si antiviperin (produse de import)
Ex Adm ser antidifteric - recoltarea unei probe de singe pentru testarea
anticorpilor antitoxici (titru protector 003 Ulml) +- testare la ser si eventual desensibilizareDozele - variaza in functie de forma clinica a bolii (10-
20000 UI - forme medii 40-60000 UI - forme grave)
Seruri ndash Limite de utilizare
bull Serurile nu pot neutraliza decit toxinele sau virusurile circulante nu si pe cele fixate in celule
bull adm trebuie sa fie cit mai rapida dupa momentul presupus infectant sau la debutul simptomatologiei
bull Protectie de scurta durata 2-3 saptamani
bull Risc crescut de reactii adverse
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
bull serurile pot fi inlocuite in practica de preparatele de tip IG
bull IG ndash SOLUTII DE ANTICORPI obtinute din plasma umana prelevata de la donatori
bull Sint produse purificate prin metoda de fractionare Cohn (debarasare de alte proteine prin fractionare la rece cu Etanol)
bull Livrate in conc proteica de 16 = conc 16X gt fata de nivelul sanguin circulant al Ac
IG - prezentare
bull Fiole cu lichid de aspect limpede fara depozit si flocoane
bull Pastrareconservare ndash la frigider 2-8 grade C
bull Adm ndash majoritatea IM rar- IV
bull Doza - functie (greutatea corporala)
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
Clasificare IG 1 IG totale standard (gamaglobuline)- obtinute din amestecuri de plasma- prelevate de la persoane sanatoase donatori adulti- Reflecta spectrul de infectii si imunizari prin care au trecut
persoanele donatoare- Utilizare in practicaIG totale antirujeola si antihepatita A
2 IG umane specifice- de la persoane trecute printr-o anumita infectie- persoane imunizate (vaccinate) anterior cu un anumit antigen- Utilizate in practica IG umane specifice antitetanice antirabice
antihepatita B antiherpetice
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
3 IG cu rol terapeutic - adm IV in
- terapia de substitutie a bolilor cu deficit imun (hipogamaglobulinemie infectia HIV)
- tratamentul bolilor autoimune (purpura trombocitopenica idiopatica)
- Tratamentul unor forme severe de boala (septicemii meningite pneumonii)
Imunoglobuline
Avantaje- Nu dau sensibilizare sau intoleranta eliminind
riscurile adm serului heterolog- Dozele pot fi repetate fara risc de sensibilizare- Nu prezinta risc de transmitere a virusurilor HIV
HCV HBV - datorita metodelor de obtinere si testare a donatorilor (studii SUA)
- Raman in circulatie timp mai indelungat conc max Timp frac12 [21-35] zile
- Durata de imunizare reziduala ndash asigura protectie pina la 14 saptamani
IG ndash Limite de utilizare
bull Eficacitatea IG este dependenta de precocitatea adm lor
bull ndash Recadm in primele zile dupa contactul infectant
bull Durata scurta a protectiei citeva luni comparativ cu vaccinurile
Indicatii de utilizare a IG Totale
Rec in scop bull Profilactic 1 Rujeola doza 02 ndash 04 mlkgc adm in primele 6 zile
dupa expunere - previn boala sau determina o evolutie atenuata a acesteia
- Durata de protectie 3-4 luniRec - gravide - persoane care prezinta CI la vaccinare- in colectivitati de copii nevaccinati imediat dupa aparitia
primului caz- contactii in focarul de rujeola care prezinta afectiuni
imunodeprimante
Indicatii de utilizare a IG Totale
2 Profilaxia Hep virale tip A doza 002 ndash 005 mlkgcbull Se adm inainte de expunere sau in primele 7-14 zile
dupa expunerebull Durata protectiei - aprox 3 luniRec- Copii expusi infectiei cu VHA cu varsta sub 2 ani- Contacti sexuali si de familie ai unui caz de Hep A- Persoane expuse infectiei cu VHA alergice la vaccinRA rar reactii locale usoare la locul de inoculare sau febra
usoara
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 1IG umane specifice antihepatita Ba Profilaxia hep B la nn din mame purtatoare de
AgHBs (adm IG in primele 12-24 h de la nastere impreuna cu prima doza de vaccin hepatitic B)
b Postexpunere- expuneri accidentaleprofesionale (personal
medical) la sange si derivate produse patologice adm IG in primele 72 H
- Contact sexual neprotejat cu o persoana infectata cu VHB ndash adm IG in primele 14 zile dupa expunere
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
2 IG specifice Antirabice- profilaxia postexpunere a rabiei- obtinute din singe recoltat de la persoane care au fost vaccinate cu
vaccin rabic- Rec persoanelor ce prezinta muscaturi cu potential rabigen
(muscaturi provocae de animale turbate animale salbatice muscaturi in zona capului a membrelor superioare a organelor genitale)
- Se adm o singura doza la inceputul tratamentului in max 24-72 ore dupa accident
- prin infiltrare in jurul plagii cind zona anatomica permite (jumatate de doza) iar restul IM
- Nu se amesteca in aceeasi seringa cu vaccinul- Doza este de 20 UIKgc - Durata protectiei ndash 21 zile
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 3 IG specifice Antivaricela- profilaxia infectiei cu virusul varicelo-zoosterianSe adm IM la persoane- care prezinta riscul de a dezvolta o forma severa de
varicela- celor cu afectiuni imunodeprimante- nn din mame care au prezentat semnesimptome de
varicela cu 5 zile inainte de nastere sau in primele 2 zile dupa nastere
- nn prematur expusi (contacti) si ai caror mame sunt nevaccinate
- gravide expuse infectiei
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 4 IG specifice Antitetanicebull Se adm in functie de gravitatea plagii bull dupa prelevarea unei probe de singe pentru
testarea Ac antitoxici bull doar persoanelor care au suferit politraumatisme
grave cu pierderi masive de singe bull persoanelor HIV pozitivebull NU se adm persoanelor cu plagi superficiale
Masuri in plaga cu potential tetanigen
Preventie si control
bull Toaleta plagii cu risc tetanigen
bull Indepartarea corpilor straini a tesuturilor devitalizate
bull Debridare drenaj irigare
bull Administrare de de ser antitetanic si vaccinare DT (in functie de imunizarea anterioara)
Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
Antecedente vaccinale
Masuri nespecifice Masuri specifice
Toaleta chirurgicala
a plagii
Adm Antibiotice
VTA (dT sau DT)
Ser antitetanic
sau IG specifice
Vaccinat complet si corect Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
05 ml (o doza) IM
Nu (da pt politraum si persoanelor
HIV + )
Nevaccinat sau vaccinat incomplet sau antecedente necunoscute
Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
Vaccinare de urgenta cu trei doze (la 14 z
interval)
+ revaccinare gt 1 an
DaIG 200-500
UAI
Se adm ser antitetanic sau IgG (dupa prelevarea unei probe de singe pentru testareaAc antitoxici) doar persoanelor care au suferit politraumatisme grave cu pierderi masive de singe si persoanelor HIV pozitivein functie de gravitatea plagii ndash nu se adm persoanelor cu plagi superficiale
Vaccinuri ndash Generalitati
bull Definitie - produse biologice care contin suspensii de virusuri sau bacterii
bull vii atenuate
bull inactivate (omorate)
bull fractiuni din acestea
- Adm cu scopul de a induce un raspuns imun protector (im Artificiala activa)
Ri primarRi primar RI RI secundarsecundar
IgGIgG
RIPRIPbull Perioada de latenta variabilaPerioada de latenta variabila
Intervalul de timp in care Ag esteIntervalul de timp in care Ag este captat analizat sinteza IgMIgGcaptat analizat sinteza IgMIgG Minima 7 zile de la vacc Minima 7 zile de la vacc (BCG 30 - 45 zile)(BCG 30 - 45 zile) Receptiv la infectia naturalaReceptiv la infectia naturala
bull Perioada de crestere lenta pana la un MxPerioada de crestere lenta pana la un Mx (4 zile ndash 4 saptamani)(4 zile ndash 4 saptamani)bull Perioada de scadere lenta pana laPerioada de scadere lenta pana la disparitie (6 ndash 12 luni)disparitie (6 ndash 12 luni)
Tit
ru A
cTit
ru A
c
Timp
RISRISbull Rapid fara latenta Rapid fara latenta (24 ndash 48 ore)(24 ndash 48 ore)
Chiar daca titrul Ac Chiar daca titrul Ac este nedecelabileste nedecelabil
bull Mai intens titrul mai inaltMai intens titrul mai inaltbull Direct in IgGDirect in IgGbull Persistenta Ac indelungataPersistenta Ac indelungata (ani)(ani)
Compozitia vaccinurilorbull Antigenul vaccinalbull Adjuvanti (pt anatoxine si antigene incomplete) ndash
substante incorporate in vaccin pt a creste capacitatea imunogena a antigenului vaccinal ndash scaderea costului
bull Prezervanti ndash reduc riscul de contaminare in special pt vacc in flacoane multidoza
bull Antibiotice ndash utiliz in vacc virale pt a impiedeca multiplicarea bacteriana ex Kanamicina si Neomicina (vacc rujeolic)
Compozitia vaccinurilor
bull Stabilizatori ndash maresc rezistenta Ag la temperaturi crescute (ex clorura de Mg sau sucroza pt vacc polio oral - VPO)
bull Indicatori de culoare (exfenol pt VPO)bull Substante rezultate din procesul de prod
(din mediul de crestere al Ag vaccinal) ndash ex drojdie de bere thiomersal(vacc Hep B) proteine de ou ndash vacc prep pe oua embrionate (vacc gripal)
Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
1 Reactii anafilactice la o prima doza a unui vaccin contraindica administrarea altor doze din acel vaccin
2 Reactiile anafilactice la componentele unui vaccin contraindica utilizarea acestuia
3 Boli cu evolutie clinica moderata sau severa cu sau fara febra
Vaccinuri ndash Contraindicatii false
bull Reactii locale blande sau moderate (durere eritem tumefactie) dupa o doza de vaccin administrat prin injectare
bull Boli acute cu evolutie blanda cu febra joasa sau fara febrabull Faza de convalescenta dupa boalabull Nn inainte de termenbull Expunere recenta la o boala infectioasabull Alergia la penicilina sau antecedente familiale
de astfel de alergii
Administrare vaccinuri
bull Oral (VPO dizenteric holeric)
bull Intradermic (BCG)
bull Subcutanat (rujeolic)
bull Intramuscular (VPI Hep B Hep A)
NU SE ADM NICIODATA IV
CALENDAR VACCINARIProgramul National de Imunizari (PNI)
VACCINURI OBLIGATORIIbull sunt gratuite programarea lor intra in atributiile
medicului de familieo Imediat dupa nastere in maternitatebull Hep B (primele 24 h) - Engerixbull BCG (primele 4 ndash 7 zile)o 2 luni simultanbull DTPa-VPI ndash HiBbull HepB
Programul National de Imunizari (PNI)
o 4 luni
bull DTPa-VPI-HiB1048707
o 6 luni simultan
bull DTPa-VPI-HiB
bull HepB
o 12 luni simultan
bull DTPa
bull VPI
bull ROR (rujeolic ndash urlian ndash rubeolic)
o 4 ani
bull DTPa
Programul National de Imunizari (PNI)
Programul National de Imunizari (PNI)
o 7 ani (cls I-a) campanii scolare
bull ROR
o 9 ani (cls a III-a) campanii scolare
bull VPI
o 14 ani (cls a VIII-a) campanii scolare
bull dT
bull Rubeolic (numai fetele)
Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
2 antigene inctivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (a)
antigene vii şi inactivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (b)
2 antigene vii Se păstrează un interval de 4 săptămacircni icircntre doze
Obtinerea unui Raspuns optim in Atc = necesita respectarea varstei si a intervalelor din caledarul national de vaccinariCind nu este posibil se va tine cont de recomandarile de mai sus
Sursa Plotkin SA Orenstein WA ndash Vaccines Third Edition
Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
Administrare simultana
Administrare separata
Combinatia Interval minim recomandat intre doze
Produs administrat Interval minim recomandat intre doze
Primul Secund
IG şi Ag inactivat
Poate fi adm simultan sau la orice interval
icircn locuri anatomice diferite
bullIGbullAg Inactivat
bullAg inactivatbullIG
Nici unul
Nici unul
IG şi Ag viu
Icircn general nu se administrează simultan
bullIGbullAg viu
bullAg viubullIG
6 luni
2 sapt
SAU
Administrare - Vaccinuri
bull DACA nu se pot respecta rec din PNI- Un interval mai lung intre doze nu reduce
concentratia finala de Anticorpi- Protectia optima se obtine dupa ce se adm
numarul de doze recomandate- Intreruperea schemei de vaccinare nu
impune reluarea intregii scheme de vaccinare sau adm unor doze suplimentare
VACCINURI FACULTATIVE
bull La recomandarea medicului de familie
o vaccinul gripal
o vaccin hepatitic A se recomanda inainte de inceperea gradinitei sau a scolii
o o vaccinul varicelos previne aparitia varicelei - cea mai usor transmisibila boala a copilariei
Hepatita B
bull boala infectioasa determinata de virusul hepatitei B (VHB) un virus ADN a carui gazda naturala este omul
bull virusul hepatitei B este extrem de rezistent in conditiile din afara gazdei Chiar dupa mai multe luni de la contaminare acele echipamentul medical sau stomatologic pot fi cauza de transmitere a hepatitei B
bull v Hep B este de cel putin 100 de ori mai infectios decacirct virusul HIV
bull mai multe particule virale prezente in sacircngele infectat bull s-a demonstrat transmiterea VHB si prin saliva spre
deosebire de virusul HIV
bull Sexuala
bull Parenterala
bull Perinatal
HBV Mod de Transmitere
Hepatita Bbull Dupa infectia acuta aproximativ 1-20 dintre adulti si peste 90
dintre sugari infectati esueaza in efortul de a se debarasa de virus - ramacircn Ag HBs seropozitivi pentru o perioada de peste sase luni intracircnd in categoria de purtatori cronici de VHB
bull Barbatii sunt mai expusi de a deveni purtatori cronici decacirct femeile
Cei care devin purtatori la vacircrsta adulta au un risc de 15-40 ori mai crescut de evolutie spre hepatopatie cronica si cancer primitiv hepatic
bull Studiile epidemiologice au demonstrat ca exista o corelatie semnificativa intre numarul de purtatori cronici dintr-o tara si incidenta cancerului hepatic
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
Prevalenta Ag HBs
8 - Mare 2-7 - Intermediara
lt2 - Joasa
Distributia geografica a prevalentei purtatorilor cronici de AgHBs
Impactul global al infecţiei VHB
WHO httpwwwwhointmediacentrefactsheetsfs204en
WER No 28 2004 79 253-264
Evolutia infectiei cu VHB
Infection
AsymptomaticSymptomatic
acute hepatitis B
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
3510
4881
272 257
144
6443
2615 06 0
0
5
10
15
20
25
30
lt1
1-4
5-9
10-1
4
15-1
9
20-2
4
25-3
4
35-4
4
45-5
4
55-6
4
65-7
4
75-8
4
85gt
Dr MOLNDr MOLNAacuteAacuteR B GR B Geacuteeacuteza za AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004
100000 pop din grupa de varsta
Infe
ctie
cro
nic
a (
)
Infect ie sin
mp
tom
at ica()
100100
Infectie simptomatica
Infectie cronica
Birt
h
1-6
mos
7-12
mos
1-4
yrs
Old
er
Chi
ldre
nan
d A
dul
ts
0
20
40
60
8080
60
40
20
0
Evolutia infectiei cu VHB in functie de Varsta de aparitie a infectiei acute
Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
Tipul infectiei
EvolutieVHB VHD
Infectie cronicalt 5 ani 30-90
gt 5 ani 1-20 50-90
Ciroza hepatica 2-10 50
Mortalitate prematura 15-25 15
Rolul im cu vaccin Hep B ndash prevenirea Cancerului hepaticPrimul vaccin in tratamentul cancerului
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in modaccidental la sacircnge Ag HBs pozitiv - se actioneaza
imediatbull Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina
alcool 70)bull probe de sacircnge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice bull imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B(IGHB)
ndash 006 mlkgc ndash primele 24 h maxim 72 hbull In acelasi timp ndash se incepe vaccinarea hep B bull vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Reactii serice imediate
b Socul anafilactic- Gravitate extrema imediat dupa inocularea serului- La persoane cu teren atopic sau care prezinta
sensibilizare prin adm anterioara de ser- Consecinta actiunii Ac rearginici tip IgE- Hipersensibilitate vasculara senzatie de caldura eruptie
urticariana edem glotic bronhospasm dispnee cianoza IRespA fenomene de soc periferic (hTA puls filiform)
- Necesita interventie medicala de urgenta adm de adrenalina SC HHS IV antihistaminice (ATI)
Reactii serice
2 Reactii serice tardivea Reactia de sensibilizare locala ndash
fenomenul Arthus ndash datorata complexelor imune circulante
- ca urmare a reinjectarii serului in acelasi loc la intervale scurte de timp (4-5 zile)
- Apare ca o reactie inflamatorie locala uneori cu evolutie spre gangrena si necroza
2 Reactii serice tardive
2b Reactia generala ndash Boala serului- Apare si la persoane fara sensibilizare anterioara- Ca urmare a formarii Ac anti-ser fata de proteinele
serului heterolog ndash formare de complexe imune Ag-Ac - se depun la nivelul vaselor mici
- Apare la 6-12 zile de la inocularea serului- Subfebrilitate eruptie urticariana efemera si
pruriginoasa edeme la nivelul fetei eventual edem glotic artralgii fenomene nervoase de tipul nevritelor periferice
- Necesita tratament antitermic analgezic antihistaminic- Stari grave ndash adm scurta de corticoizi Prednison 1
mgkgc
Reactii serice
PreventieA Anamneza bull persoane cu teren alergic (urticarie astm alergii
alimentare)bull persoane care au primit ser heterolog in trecut
(antidifteric antitetanic) bull expunere profesionala in laboratore unde se lucreaza
cu astfel de produse (seruri)B Testarea sensibilitatii bolnavului fata de ser cu dilutii
diferitea Testul conjunctival 1 pic de ser diluat in sacul
conjunctival conc 110 sau 1100 gt 30 min citire R + daca congestia conjunctivei oculare
- Nu la copii mici persoane cu afectiuni oculare
Testarea sensibilitatii - Seruri
b Testul cutanat- O pic de ser diluat conc 110 sau 1100 -
pielea decontaminata cu alcool peste care se efect cu un ac steril 2-3 scarificatii superficiale citire gt 30 min R + daca congestie locala (2-3 mm) in jurul liniilor de scarificare
c Testul intradermic- Inoculare strict id a 01 ml ser terapeutic diluat
1100 sau 11000 gt 30 min se citeste R + daca congestie locala de 2-5-10 mm +- edem uneori lipotimie hTA
Anamneza si Teste Negative
A Schema minimalabull Se injecteaza 025 ml ser dilutie 110 SC gt 30
min daca R neg se continua cu bull 025 ml ser nediluat SC citire gt 30 min Rndash in
lipsa reactieibull 1 ml ser nediluat SC gt 30 min in lipsa reactieibull IM - restul cantitatii de ser bull Daca apare o reactie locala sau generala dupa
una din administrari se trece la schema de desensibilizare treptata
Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
B Schema lenta tip Besredkabull Se adm ser purificatconcentra
Dilutie Cantitatea (ml) Cale de adm Intervale intre inj (min)
1100 02 sc 30
1100 04 sc 30
1100 06 sc 30
110 02 sc 30
110 04 sc 30
110 06 sc 30
Ser nediluat 02040610 sc 30
Ser nediluat Restul cantitatii IM 30
Administrare Ser
bull Doar
- In conditii de spitalizare
- Dupa testarea sensibilitatii fata de ser
- In prezenta trusei de urgenta antisoc
Seruri in utilizare
bull In SUA ndash serul antidifteric si antibotulinicbull In Romania ndash ser antirabic antidifteric antitetanic
anticarbunos (produse autohtone) ser antibotulinic si antiviperin (produse de import)
Ex Adm ser antidifteric - recoltarea unei probe de singe pentru testarea
anticorpilor antitoxici (titru protector 003 Ulml) +- testare la ser si eventual desensibilizareDozele - variaza in functie de forma clinica a bolii (10-
20000 UI - forme medii 40-60000 UI - forme grave)
Seruri ndash Limite de utilizare
bull Serurile nu pot neutraliza decit toxinele sau virusurile circulante nu si pe cele fixate in celule
bull adm trebuie sa fie cit mai rapida dupa momentul presupus infectant sau la debutul simptomatologiei
bull Protectie de scurta durata 2-3 saptamani
bull Risc crescut de reactii adverse
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
bull serurile pot fi inlocuite in practica de preparatele de tip IG
bull IG ndash SOLUTII DE ANTICORPI obtinute din plasma umana prelevata de la donatori
bull Sint produse purificate prin metoda de fractionare Cohn (debarasare de alte proteine prin fractionare la rece cu Etanol)
bull Livrate in conc proteica de 16 = conc 16X gt fata de nivelul sanguin circulant al Ac
IG - prezentare
bull Fiole cu lichid de aspect limpede fara depozit si flocoane
bull Pastrareconservare ndash la frigider 2-8 grade C
bull Adm ndash majoritatea IM rar- IV
bull Doza - functie (greutatea corporala)
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
Clasificare IG 1 IG totale standard (gamaglobuline)- obtinute din amestecuri de plasma- prelevate de la persoane sanatoase donatori adulti- Reflecta spectrul de infectii si imunizari prin care au trecut
persoanele donatoare- Utilizare in practicaIG totale antirujeola si antihepatita A
2 IG umane specifice- de la persoane trecute printr-o anumita infectie- persoane imunizate (vaccinate) anterior cu un anumit antigen- Utilizate in practica IG umane specifice antitetanice antirabice
antihepatita B antiherpetice
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
3 IG cu rol terapeutic - adm IV in
- terapia de substitutie a bolilor cu deficit imun (hipogamaglobulinemie infectia HIV)
- tratamentul bolilor autoimune (purpura trombocitopenica idiopatica)
- Tratamentul unor forme severe de boala (septicemii meningite pneumonii)
Imunoglobuline
Avantaje- Nu dau sensibilizare sau intoleranta eliminind
riscurile adm serului heterolog- Dozele pot fi repetate fara risc de sensibilizare- Nu prezinta risc de transmitere a virusurilor HIV
HCV HBV - datorita metodelor de obtinere si testare a donatorilor (studii SUA)
- Raman in circulatie timp mai indelungat conc max Timp frac12 [21-35] zile
- Durata de imunizare reziduala ndash asigura protectie pina la 14 saptamani
IG ndash Limite de utilizare
bull Eficacitatea IG este dependenta de precocitatea adm lor
bull ndash Recadm in primele zile dupa contactul infectant
bull Durata scurta a protectiei citeva luni comparativ cu vaccinurile
Indicatii de utilizare a IG Totale
Rec in scop bull Profilactic 1 Rujeola doza 02 ndash 04 mlkgc adm in primele 6 zile
dupa expunere - previn boala sau determina o evolutie atenuata a acesteia
- Durata de protectie 3-4 luniRec - gravide - persoane care prezinta CI la vaccinare- in colectivitati de copii nevaccinati imediat dupa aparitia
primului caz- contactii in focarul de rujeola care prezinta afectiuni
imunodeprimante
Indicatii de utilizare a IG Totale
2 Profilaxia Hep virale tip A doza 002 ndash 005 mlkgcbull Se adm inainte de expunere sau in primele 7-14 zile
dupa expunerebull Durata protectiei - aprox 3 luniRec- Copii expusi infectiei cu VHA cu varsta sub 2 ani- Contacti sexuali si de familie ai unui caz de Hep A- Persoane expuse infectiei cu VHA alergice la vaccinRA rar reactii locale usoare la locul de inoculare sau febra
usoara
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 1IG umane specifice antihepatita Ba Profilaxia hep B la nn din mame purtatoare de
AgHBs (adm IG in primele 12-24 h de la nastere impreuna cu prima doza de vaccin hepatitic B)
b Postexpunere- expuneri accidentaleprofesionale (personal
medical) la sange si derivate produse patologice adm IG in primele 72 H
- Contact sexual neprotejat cu o persoana infectata cu VHB ndash adm IG in primele 14 zile dupa expunere
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
2 IG specifice Antirabice- profilaxia postexpunere a rabiei- obtinute din singe recoltat de la persoane care au fost vaccinate cu
vaccin rabic- Rec persoanelor ce prezinta muscaturi cu potential rabigen
(muscaturi provocae de animale turbate animale salbatice muscaturi in zona capului a membrelor superioare a organelor genitale)
- Se adm o singura doza la inceputul tratamentului in max 24-72 ore dupa accident
- prin infiltrare in jurul plagii cind zona anatomica permite (jumatate de doza) iar restul IM
- Nu se amesteca in aceeasi seringa cu vaccinul- Doza este de 20 UIKgc - Durata protectiei ndash 21 zile
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 3 IG specifice Antivaricela- profilaxia infectiei cu virusul varicelo-zoosterianSe adm IM la persoane- care prezinta riscul de a dezvolta o forma severa de
varicela- celor cu afectiuni imunodeprimante- nn din mame care au prezentat semnesimptome de
varicela cu 5 zile inainte de nastere sau in primele 2 zile dupa nastere
- nn prematur expusi (contacti) si ai caror mame sunt nevaccinate
- gravide expuse infectiei
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 4 IG specifice Antitetanicebull Se adm in functie de gravitatea plagii bull dupa prelevarea unei probe de singe pentru
testarea Ac antitoxici bull doar persoanelor care au suferit politraumatisme
grave cu pierderi masive de singe bull persoanelor HIV pozitivebull NU se adm persoanelor cu plagi superficiale
Masuri in plaga cu potential tetanigen
Preventie si control
bull Toaleta plagii cu risc tetanigen
bull Indepartarea corpilor straini a tesuturilor devitalizate
bull Debridare drenaj irigare
bull Administrare de de ser antitetanic si vaccinare DT (in functie de imunizarea anterioara)
Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
Antecedente vaccinale
Masuri nespecifice Masuri specifice
Toaleta chirurgicala
a plagii
Adm Antibiotice
VTA (dT sau DT)
Ser antitetanic
sau IG specifice
Vaccinat complet si corect Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
05 ml (o doza) IM
Nu (da pt politraum si persoanelor
HIV + )
Nevaccinat sau vaccinat incomplet sau antecedente necunoscute
Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
Vaccinare de urgenta cu trei doze (la 14 z
interval)
+ revaccinare gt 1 an
DaIG 200-500
UAI
Se adm ser antitetanic sau IgG (dupa prelevarea unei probe de singe pentru testareaAc antitoxici) doar persoanelor care au suferit politraumatisme grave cu pierderi masive de singe si persoanelor HIV pozitivein functie de gravitatea plagii ndash nu se adm persoanelor cu plagi superficiale
Vaccinuri ndash Generalitati
bull Definitie - produse biologice care contin suspensii de virusuri sau bacterii
bull vii atenuate
bull inactivate (omorate)
bull fractiuni din acestea
- Adm cu scopul de a induce un raspuns imun protector (im Artificiala activa)
Ri primarRi primar RI RI secundarsecundar
IgGIgG
RIPRIPbull Perioada de latenta variabilaPerioada de latenta variabila
Intervalul de timp in care Ag esteIntervalul de timp in care Ag este captat analizat sinteza IgMIgGcaptat analizat sinteza IgMIgG Minima 7 zile de la vacc Minima 7 zile de la vacc (BCG 30 - 45 zile)(BCG 30 - 45 zile) Receptiv la infectia naturalaReceptiv la infectia naturala
bull Perioada de crestere lenta pana la un MxPerioada de crestere lenta pana la un Mx (4 zile ndash 4 saptamani)(4 zile ndash 4 saptamani)bull Perioada de scadere lenta pana laPerioada de scadere lenta pana la disparitie (6 ndash 12 luni)disparitie (6 ndash 12 luni)
Tit
ru A
cTit
ru A
c
Timp
RISRISbull Rapid fara latenta Rapid fara latenta (24 ndash 48 ore)(24 ndash 48 ore)
Chiar daca titrul Ac Chiar daca titrul Ac este nedecelabileste nedecelabil
bull Mai intens titrul mai inaltMai intens titrul mai inaltbull Direct in IgGDirect in IgGbull Persistenta Ac indelungataPersistenta Ac indelungata (ani)(ani)
Compozitia vaccinurilorbull Antigenul vaccinalbull Adjuvanti (pt anatoxine si antigene incomplete) ndash
substante incorporate in vaccin pt a creste capacitatea imunogena a antigenului vaccinal ndash scaderea costului
bull Prezervanti ndash reduc riscul de contaminare in special pt vacc in flacoane multidoza
bull Antibiotice ndash utiliz in vacc virale pt a impiedeca multiplicarea bacteriana ex Kanamicina si Neomicina (vacc rujeolic)
Compozitia vaccinurilor
bull Stabilizatori ndash maresc rezistenta Ag la temperaturi crescute (ex clorura de Mg sau sucroza pt vacc polio oral - VPO)
bull Indicatori de culoare (exfenol pt VPO)bull Substante rezultate din procesul de prod
(din mediul de crestere al Ag vaccinal) ndash ex drojdie de bere thiomersal(vacc Hep B) proteine de ou ndash vacc prep pe oua embrionate (vacc gripal)
Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
1 Reactii anafilactice la o prima doza a unui vaccin contraindica administrarea altor doze din acel vaccin
2 Reactiile anafilactice la componentele unui vaccin contraindica utilizarea acestuia
3 Boli cu evolutie clinica moderata sau severa cu sau fara febra
Vaccinuri ndash Contraindicatii false
bull Reactii locale blande sau moderate (durere eritem tumefactie) dupa o doza de vaccin administrat prin injectare
bull Boli acute cu evolutie blanda cu febra joasa sau fara febrabull Faza de convalescenta dupa boalabull Nn inainte de termenbull Expunere recenta la o boala infectioasabull Alergia la penicilina sau antecedente familiale
de astfel de alergii
Administrare vaccinuri
bull Oral (VPO dizenteric holeric)
bull Intradermic (BCG)
bull Subcutanat (rujeolic)
bull Intramuscular (VPI Hep B Hep A)
NU SE ADM NICIODATA IV
CALENDAR VACCINARIProgramul National de Imunizari (PNI)
VACCINURI OBLIGATORIIbull sunt gratuite programarea lor intra in atributiile
medicului de familieo Imediat dupa nastere in maternitatebull Hep B (primele 24 h) - Engerixbull BCG (primele 4 ndash 7 zile)o 2 luni simultanbull DTPa-VPI ndash HiBbull HepB
Programul National de Imunizari (PNI)
o 4 luni
bull DTPa-VPI-HiB1048707
o 6 luni simultan
bull DTPa-VPI-HiB
bull HepB
o 12 luni simultan
bull DTPa
bull VPI
bull ROR (rujeolic ndash urlian ndash rubeolic)
o 4 ani
bull DTPa
Programul National de Imunizari (PNI)
Programul National de Imunizari (PNI)
o 7 ani (cls I-a) campanii scolare
bull ROR
o 9 ani (cls a III-a) campanii scolare
bull VPI
o 14 ani (cls a VIII-a) campanii scolare
bull dT
bull Rubeolic (numai fetele)
Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
2 antigene inctivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (a)
antigene vii şi inactivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (b)
2 antigene vii Se păstrează un interval de 4 săptămacircni icircntre doze
Obtinerea unui Raspuns optim in Atc = necesita respectarea varstei si a intervalelor din caledarul national de vaccinariCind nu este posibil se va tine cont de recomandarile de mai sus
Sursa Plotkin SA Orenstein WA ndash Vaccines Third Edition
Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
Administrare simultana
Administrare separata
Combinatia Interval minim recomandat intre doze
Produs administrat Interval minim recomandat intre doze
Primul Secund
IG şi Ag inactivat
Poate fi adm simultan sau la orice interval
icircn locuri anatomice diferite
bullIGbullAg Inactivat
bullAg inactivatbullIG
Nici unul
Nici unul
IG şi Ag viu
Icircn general nu se administrează simultan
bullIGbullAg viu
bullAg viubullIG
6 luni
2 sapt
SAU
Administrare - Vaccinuri
bull DACA nu se pot respecta rec din PNI- Un interval mai lung intre doze nu reduce
concentratia finala de Anticorpi- Protectia optima se obtine dupa ce se adm
numarul de doze recomandate- Intreruperea schemei de vaccinare nu
impune reluarea intregii scheme de vaccinare sau adm unor doze suplimentare
VACCINURI FACULTATIVE
bull La recomandarea medicului de familie
o vaccinul gripal
o vaccin hepatitic A se recomanda inainte de inceperea gradinitei sau a scolii
o o vaccinul varicelos previne aparitia varicelei - cea mai usor transmisibila boala a copilariei
Hepatita B
bull boala infectioasa determinata de virusul hepatitei B (VHB) un virus ADN a carui gazda naturala este omul
bull virusul hepatitei B este extrem de rezistent in conditiile din afara gazdei Chiar dupa mai multe luni de la contaminare acele echipamentul medical sau stomatologic pot fi cauza de transmitere a hepatitei B
bull v Hep B este de cel putin 100 de ori mai infectios decacirct virusul HIV
bull mai multe particule virale prezente in sacircngele infectat bull s-a demonstrat transmiterea VHB si prin saliva spre
deosebire de virusul HIV
bull Sexuala
bull Parenterala
bull Perinatal
HBV Mod de Transmitere
Hepatita Bbull Dupa infectia acuta aproximativ 1-20 dintre adulti si peste 90
dintre sugari infectati esueaza in efortul de a se debarasa de virus - ramacircn Ag HBs seropozitivi pentru o perioada de peste sase luni intracircnd in categoria de purtatori cronici de VHB
bull Barbatii sunt mai expusi de a deveni purtatori cronici decacirct femeile
Cei care devin purtatori la vacircrsta adulta au un risc de 15-40 ori mai crescut de evolutie spre hepatopatie cronica si cancer primitiv hepatic
bull Studiile epidemiologice au demonstrat ca exista o corelatie semnificativa intre numarul de purtatori cronici dintr-o tara si incidenta cancerului hepatic
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
Prevalenta Ag HBs
8 - Mare 2-7 - Intermediara
lt2 - Joasa
Distributia geografica a prevalentei purtatorilor cronici de AgHBs
Impactul global al infecţiei VHB
WHO httpwwwwhointmediacentrefactsheetsfs204en
WER No 28 2004 79 253-264
Evolutia infectiei cu VHB
Infection
AsymptomaticSymptomatic
acute hepatitis B
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
3510
4881
272 257
144
6443
2615 06 0
0
5
10
15
20
25
30
lt1
1-4
5-9
10-1
4
15-1
9
20-2
4
25-3
4
35-4
4
45-5
4
55-6
4
65-7
4
75-8
4
85gt
Dr MOLNDr MOLNAacuteAacuteR B GR B Geacuteeacuteza za AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004
100000 pop din grupa de varsta
Infe
ctie
cro
nic
a (
)
Infect ie sin
mp
tom
at ica()
100100
Infectie simptomatica
Infectie cronica
Birt
h
1-6
mos
7-12
mos
1-4
yrs
Old
er
Chi
ldre
nan
d A
dul
ts
0
20
40
60
8080
60
40
20
0
Evolutia infectiei cu VHB in functie de Varsta de aparitie a infectiei acute
Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
Tipul infectiei
EvolutieVHB VHD
Infectie cronicalt 5 ani 30-90
gt 5 ani 1-20 50-90
Ciroza hepatica 2-10 50
Mortalitate prematura 15-25 15
Rolul im cu vaccin Hep B ndash prevenirea Cancerului hepaticPrimul vaccin in tratamentul cancerului
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in modaccidental la sacircnge Ag HBs pozitiv - se actioneaza
imediatbull Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina
alcool 70)bull probe de sacircnge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice bull imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B(IGHB)
ndash 006 mlkgc ndash primele 24 h maxim 72 hbull In acelasi timp ndash se incepe vaccinarea hep B bull vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Reactii serice
2 Reactii serice tardivea Reactia de sensibilizare locala ndash
fenomenul Arthus ndash datorata complexelor imune circulante
- ca urmare a reinjectarii serului in acelasi loc la intervale scurte de timp (4-5 zile)
- Apare ca o reactie inflamatorie locala uneori cu evolutie spre gangrena si necroza
2 Reactii serice tardive
2b Reactia generala ndash Boala serului- Apare si la persoane fara sensibilizare anterioara- Ca urmare a formarii Ac anti-ser fata de proteinele
serului heterolog ndash formare de complexe imune Ag-Ac - se depun la nivelul vaselor mici
- Apare la 6-12 zile de la inocularea serului- Subfebrilitate eruptie urticariana efemera si
pruriginoasa edeme la nivelul fetei eventual edem glotic artralgii fenomene nervoase de tipul nevritelor periferice
- Necesita tratament antitermic analgezic antihistaminic- Stari grave ndash adm scurta de corticoizi Prednison 1
mgkgc
Reactii serice
PreventieA Anamneza bull persoane cu teren alergic (urticarie astm alergii
alimentare)bull persoane care au primit ser heterolog in trecut
(antidifteric antitetanic) bull expunere profesionala in laboratore unde se lucreaza
cu astfel de produse (seruri)B Testarea sensibilitatii bolnavului fata de ser cu dilutii
diferitea Testul conjunctival 1 pic de ser diluat in sacul
conjunctival conc 110 sau 1100 gt 30 min citire R + daca congestia conjunctivei oculare
- Nu la copii mici persoane cu afectiuni oculare
Testarea sensibilitatii - Seruri
b Testul cutanat- O pic de ser diluat conc 110 sau 1100 -
pielea decontaminata cu alcool peste care se efect cu un ac steril 2-3 scarificatii superficiale citire gt 30 min R + daca congestie locala (2-3 mm) in jurul liniilor de scarificare
c Testul intradermic- Inoculare strict id a 01 ml ser terapeutic diluat
1100 sau 11000 gt 30 min se citeste R + daca congestie locala de 2-5-10 mm +- edem uneori lipotimie hTA
Anamneza si Teste Negative
A Schema minimalabull Se injecteaza 025 ml ser dilutie 110 SC gt 30
min daca R neg se continua cu bull 025 ml ser nediluat SC citire gt 30 min Rndash in
lipsa reactieibull 1 ml ser nediluat SC gt 30 min in lipsa reactieibull IM - restul cantitatii de ser bull Daca apare o reactie locala sau generala dupa
una din administrari se trece la schema de desensibilizare treptata
Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
B Schema lenta tip Besredkabull Se adm ser purificatconcentra
Dilutie Cantitatea (ml) Cale de adm Intervale intre inj (min)
1100 02 sc 30
1100 04 sc 30
1100 06 sc 30
110 02 sc 30
110 04 sc 30
110 06 sc 30
Ser nediluat 02040610 sc 30
Ser nediluat Restul cantitatii IM 30
Administrare Ser
bull Doar
- In conditii de spitalizare
- Dupa testarea sensibilitatii fata de ser
- In prezenta trusei de urgenta antisoc
Seruri in utilizare
bull In SUA ndash serul antidifteric si antibotulinicbull In Romania ndash ser antirabic antidifteric antitetanic
anticarbunos (produse autohtone) ser antibotulinic si antiviperin (produse de import)
Ex Adm ser antidifteric - recoltarea unei probe de singe pentru testarea
anticorpilor antitoxici (titru protector 003 Ulml) +- testare la ser si eventual desensibilizareDozele - variaza in functie de forma clinica a bolii (10-
20000 UI - forme medii 40-60000 UI - forme grave)
Seruri ndash Limite de utilizare
bull Serurile nu pot neutraliza decit toxinele sau virusurile circulante nu si pe cele fixate in celule
bull adm trebuie sa fie cit mai rapida dupa momentul presupus infectant sau la debutul simptomatologiei
bull Protectie de scurta durata 2-3 saptamani
bull Risc crescut de reactii adverse
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
bull serurile pot fi inlocuite in practica de preparatele de tip IG
bull IG ndash SOLUTII DE ANTICORPI obtinute din plasma umana prelevata de la donatori
bull Sint produse purificate prin metoda de fractionare Cohn (debarasare de alte proteine prin fractionare la rece cu Etanol)
bull Livrate in conc proteica de 16 = conc 16X gt fata de nivelul sanguin circulant al Ac
IG - prezentare
bull Fiole cu lichid de aspect limpede fara depozit si flocoane
bull Pastrareconservare ndash la frigider 2-8 grade C
bull Adm ndash majoritatea IM rar- IV
bull Doza - functie (greutatea corporala)
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
Clasificare IG 1 IG totale standard (gamaglobuline)- obtinute din amestecuri de plasma- prelevate de la persoane sanatoase donatori adulti- Reflecta spectrul de infectii si imunizari prin care au trecut
persoanele donatoare- Utilizare in practicaIG totale antirujeola si antihepatita A
2 IG umane specifice- de la persoane trecute printr-o anumita infectie- persoane imunizate (vaccinate) anterior cu un anumit antigen- Utilizate in practica IG umane specifice antitetanice antirabice
antihepatita B antiherpetice
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
3 IG cu rol terapeutic - adm IV in
- terapia de substitutie a bolilor cu deficit imun (hipogamaglobulinemie infectia HIV)
- tratamentul bolilor autoimune (purpura trombocitopenica idiopatica)
- Tratamentul unor forme severe de boala (septicemii meningite pneumonii)
Imunoglobuline
Avantaje- Nu dau sensibilizare sau intoleranta eliminind
riscurile adm serului heterolog- Dozele pot fi repetate fara risc de sensibilizare- Nu prezinta risc de transmitere a virusurilor HIV
HCV HBV - datorita metodelor de obtinere si testare a donatorilor (studii SUA)
- Raman in circulatie timp mai indelungat conc max Timp frac12 [21-35] zile
- Durata de imunizare reziduala ndash asigura protectie pina la 14 saptamani
IG ndash Limite de utilizare
bull Eficacitatea IG este dependenta de precocitatea adm lor
bull ndash Recadm in primele zile dupa contactul infectant
bull Durata scurta a protectiei citeva luni comparativ cu vaccinurile
Indicatii de utilizare a IG Totale
Rec in scop bull Profilactic 1 Rujeola doza 02 ndash 04 mlkgc adm in primele 6 zile
dupa expunere - previn boala sau determina o evolutie atenuata a acesteia
- Durata de protectie 3-4 luniRec - gravide - persoane care prezinta CI la vaccinare- in colectivitati de copii nevaccinati imediat dupa aparitia
primului caz- contactii in focarul de rujeola care prezinta afectiuni
imunodeprimante
Indicatii de utilizare a IG Totale
2 Profilaxia Hep virale tip A doza 002 ndash 005 mlkgcbull Se adm inainte de expunere sau in primele 7-14 zile
dupa expunerebull Durata protectiei - aprox 3 luniRec- Copii expusi infectiei cu VHA cu varsta sub 2 ani- Contacti sexuali si de familie ai unui caz de Hep A- Persoane expuse infectiei cu VHA alergice la vaccinRA rar reactii locale usoare la locul de inoculare sau febra
usoara
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 1IG umane specifice antihepatita Ba Profilaxia hep B la nn din mame purtatoare de
AgHBs (adm IG in primele 12-24 h de la nastere impreuna cu prima doza de vaccin hepatitic B)
b Postexpunere- expuneri accidentaleprofesionale (personal
medical) la sange si derivate produse patologice adm IG in primele 72 H
- Contact sexual neprotejat cu o persoana infectata cu VHB ndash adm IG in primele 14 zile dupa expunere
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
2 IG specifice Antirabice- profilaxia postexpunere a rabiei- obtinute din singe recoltat de la persoane care au fost vaccinate cu
vaccin rabic- Rec persoanelor ce prezinta muscaturi cu potential rabigen
(muscaturi provocae de animale turbate animale salbatice muscaturi in zona capului a membrelor superioare a organelor genitale)
- Se adm o singura doza la inceputul tratamentului in max 24-72 ore dupa accident
- prin infiltrare in jurul plagii cind zona anatomica permite (jumatate de doza) iar restul IM
- Nu se amesteca in aceeasi seringa cu vaccinul- Doza este de 20 UIKgc - Durata protectiei ndash 21 zile
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 3 IG specifice Antivaricela- profilaxia infectiei cu virusul varicelo-zoosterianSe adm IM la persoane- care prezinta riscul de a dezvolta o forma severa de
varicela- celor cu afectiuni imunodeprimante- nn din mame care au prezentat semnesimptome de
varicela cu 5 zile inainte de nastere sau in primele 2 zile dupa nastere
- nn prematur expusi (contacti) si ai caror mame sunt nevaccinate
- gravide expuse infectiei
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 4 IG specifice Antitetanicebull Se adm in functie de gravitatea plagii bull dupa prelevarea unei probe de singe pentru
testarea Ac antitoxici bull doar persoanelor care au suferit politraumatisme
grave cu pierderi masive de singe bull persoanelor HIV pozitivebull NU se adm persoanelor cu plagi superficiale
Masuri in plaga cu potential tetanigen
Preventie si control
bull Toaleta plagii cu risc tetanigen
bull Indepartarea corpilor straini a tesuturilor devitalizate
bull Debridare drenaj irigare
bull Administrare de de ser antitetanic si vaccinare DT (in functie de imunizarea anterioara)
Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
Antecedente vaccinale
Masuri nespecifice Masuri specifice
Toaleta chirurgicala
a plagii
Adm Antibiotice
VTA (dT sau DT)
Ser antitetanic
sau IG specifice
Vaccinat complet si corect Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
05 ml (o doza) IM
Nu (da pt politraum si persoanelor
HIV + )
Nevaccinat sau vaccinat incomplet sau antecedente necunoscute
Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
Vaccinare de urgenta cu trei doze (la 14 z
interval)
+ revaccinare gt 1 an
DaIG 200-500
UAI
Se adm ser antitetanic sau IgG (dupa prelevarea unei probe de singe pentru testareaAc antitoxici) doar persoanelor care au suferit politraumatisme grave cu pierderi masive de singe si persoanelor HIV pozitivein functie de gravitatea plagii ndash nu se adm persoanelor cu plagi superficiale
Vaccinuri ndash Generalitati
bull Definitie - produse biologice care contin suspensii de virusuri sau bacterii
bull vii atenuate
bull inactivate (omorate)
bull fractiuni din acestea
- Adm cu scopul de a induce un raspuns imun protector (im Artificiala activa)
Ri primarRi primar RI RI secundarsecundar
IgGIgG
RIPRIPbull Perioada de latenta variabilaPerioada de latenta variabila
Intervalul de timp in care Ag esteIntervalul de timp in care Ag este captat analizat sinteza IgMIgGcaptat analizat sinteza IgMIgG Minima 7 zile de la vacc Minima 7 zile de la vacc (BCG 30 - 45 zile)(BCG 30 - 45 zile) Receptiv la infectia naturalaReceptiv la infectia naturala
bull Perioada de crestere lenta pana la un MxPerioada de crestere lenta pana la un Mx (4 zile ndash 4 saptamani)(4 zile ndash 4 saptamani)bull Perioada de scadere lenta pana laPerioada de scadere lenta pana la disparitie (6 ndash 12 luni)disparitie (6 ndash 12 luni)
Tit
ru A
cTit
ru A
c
Timp
RISRISbull Rapid fara latenta Rapid fara latenta (24 ndash 48 ore)(24 ndash 48 ore)
Chiar daca titrul Ac Chiar daca titrul Ac este nedecelabileste nedecelabil
bull Mai intens titrul mai inaltMai intens titrul mai inaltbull Direct in IgGDirect in IgGbull Persistenta Ac indelungataPersistenta Ac indelungata (ani)(ani)
Compozitia vaccinurilorbull Antigenul vaccinalbull Adjuvanti (pt anatoxine si antigene incomplete) ndash
substante incorporate in vaccin pt a creste capacitatea imunogena a antigenului vaccinal ndash scaderea costului
bull Prezervanti ndash reduc riscul de contaminare in special pt vacc in flacoane multidoza
bull Antibiotice ndash utiliz in vacc virale pt a impiedeca multiplicarea bacteriana ex Kanamicina si Neomicina (vacc rujeolic)
Compozitia vaccinurilor
bull Stabilizatori ndash maresc rezistenta Ag la temperaturi crescute (ex clorura de Mg sau sucroza pt vacc polio oral - VPO)
bull Indicatori de culoare (exfenol pt VPO)bull Substante rezultate din procesul de prod
(din mediul de crestere al Ag vaccinal) ndash ex drojdie de bere thiomersal(vacc Hep B) proteine de ou ndash vacc prep pe oua embrionate (vacc gripal)
Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
1 Reactii anafilactice la o prima doza a unui vaccin contraindica administrarea altor doze din acel vaccin
2 Reactiile anafilactice la componentele unui vaccin contraindica utilizarea acestuia
3 Boli cu evolutie clinica moderata sau severa cu sau fara febra
Vaccinuri ndash Contraindicatii false
bull Reactii locale blande sau moderate (durere eritem tumefactie) dupa o doza de vaccin administrat prin injectare
bull Boli acute cu evolutie blanda cu febra joasa sau fara febrabull Faza de convalescenta dupa boalabull Nn inainte de termenbull Expunere recenta la o boala infectioasabull Alergia la penicilina sau antecedente familiale
de astfel de alergii
Administrare vaccinuri
bull Oral (VPO dizenteric holeric)
bull Intradermic (BCG)
bull Subcutanat (rujeolic)
bull Intramuscular (VPI Hep B Hep A)
NU SE ADM NICIODATA IV
CALENDAR VACCINARIProgramul National de Imunizari (PNI)
VACCINURI OBLIGATORIIbull sunt gratuite programarea lor intra in atributiile
medicului de familieo Imediat dupa nastere in maternitatebull Hep B (primele 24 h) - Engerixbull BCG (primele 4 ndash 7 zile)o 2 luni simultanbull DTPa-VPI ndash HiBbull HepB
Programul National de Imunizari (PNI)
o 4 luni
bull DTPa-VPI-HiB1048707
o 6 luni simultan
bull DTPa-VPI-HiB
bull HepB
o 12 luni simultan
bull DTPa
bull VPI
bull ROR (rujeolic ndash urlian ndash rubeolic)
o 4 ani
bull DTPa
Programul National de Imunizari (PNI)
Programul National de Imunizari (PNI)
o 7 ani (cls I-a) campanii scolare
bull ROR
o 9 ani (cls a III-a) campanii scolare
bull VPI
o 14 ani (cls a VIII-a) campanii scolare
bull dT
bull Rubeolic (numai fetele)
Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
2 antigene inctivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (a)
antigene vii şi inactivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (b)
2 antigene vii Se păstrează un interval de 4 săptămacircni icircntre doze
Obtinerea unui Raspuns optim in Atc = necesita respectarea varstei si a intervalelor din caledarul national de vaccinariCind nu este posibil se va tine cont de recomandarile de mai sus
Sursa Plotkin SA Orenstein WA ndash Vaccines Third Edition
Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
Administrare simultana
Administrare separata
Combinatia Interval minim recomandat intre doze
Produs administrat Interval minim recomandat intre doze
Primul Secund
IG şi Ag inactivat
Poate fi adm simultan sau la orice interval
icircn locuri anatomice diferite
bullIGbullAg Inactivat
bullAg inactivatbullIG
Nici unul
Nici unul
IG şi Ag viu
Icircn general nu se administrează simultan
bullIGbullAg viu
bullAg viubullIG
6 luni
2 sapt
SAU
Administrare - Vaccinuri
bull DACA nu se pot respecta rec din PNI- Un interval mai lung intre doze nu reduce
concentratia finala de Anticorpi- Protectia optima se obtine dupa ce se adm
numarul de doze recomandate- Intreruperea schemei de vaccinare nu
impune reluarea intregii scheme de vaccinare sau adm unor doze suplimentare
VACCINURI FACULTATIVE
bull La recomandarea medicului de familie
o vaccinul gripal
o vaccin hepatitic A se recomanda inainte de inceperea gradinitei sau a scolii
o o vaccinul varicelos previne aparitia varicelei - cea mai usor transmisibila boala a copilariei
Hepatita B
bull boala infectioasa determinata de virusul hepatitei B (VHB) un virus ADN a carui gazda naturala este omul
bull virusul hepatitei B este extrem de rezistent in conditiile din afara gazdei Chiar dupa mai multe luni de la contaminare acele echipamentul medical sau stomatologic pot fi cauza de transmitere a hepatitei B
bull v Hep B este de cel putin 100 de ori mai infectios decacirct virusul HIV
bull mai multe particule virale prezente in sacircngele infectat bull s-a demonstrat transmiterea VHB si prin saliva spre
deosebire de virusul HIV
bull Sexuala
bull Parenterala
bull Perinatal
HBV Mod de Transmitere
Hepatita Bbull Dupa infectia acuta aproximativ 1-20 dintre adulti si peste 90
dintre sugari infectati esueaza in efortul de a se debarasa de virus - ramacircn Ag HBs seropozitivi pentru o perioada de peste sase luni intracircnd in categoria de purtatori cronici de VHB
bull Barbatii sunt mai expusi de a deveni purtatori cronici decacirct femeile
Cei care devin purtatori la vacircrsta adulta au un risc de 15-40 ori mai crescut de evolutie spre hepatopatie cronica si cancer primitiv hepatic
bull Studiile epidemiologice au demonstrat ca exista o corelatie semnificativa intre numarul de purtatori cronici dintr-o tara si incidenta cancerului hepatic
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
Prevalenta Ag HBs
8 - Mare 2-7 - Intermediara
lt2 - Joasa
Distributia geografica a prevalentei purtatorilor cronici de AgHBs
Impactul global al infecţiei VHB
WHO httpwwwwhointmediacentrefactsheetsfs204en
WER No 28 2004 79 253-264
Evolutia infectiei cu VHB
Infection
AsymptomaticSymptomatic
acute hepatitis B
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
3510
4881
272 257
144
6443
2615 06 0
0
5
10
15
20
25
30
lt1
1-4
5-9
10-1
4
15-1
9
20-2
4
25-3
4
35-4
4
45-5
4
55-6
4
65-7
4
75-8
4
85gt
Dr MOLNDr MOLNAacuteAacuteR B GR B Geacuteeacuteza za AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004
100000 pop din grupa de varsta
Infe
ctie
cro
nic
a (
)
Infect ie sin
mp
tom
at ica()
100100
Infectie simptomatica
Infectie cronica
Birt
h
1-6
mos
7-12
mos
1-4
yrs
Old
er
Chi
ldre
nan
d A
dul
ts
0
20
40
60
8080
60
40
20
0
Evolutia infectiei cu VHB in functie de Varsta de aparitie a infectiei acute
Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
Tipul infectiei
EvolutieVHB VHD
Infectie cronicalt 5 ani 30-90
gt 5 ani 1-20 50-90
Ciroza hepatica 2-10 50
Mortalitate prematura 15-25 15
Rolul im cu vaccin Hep B ndash prevenirea Cancerului hepaticPrimul vaccin in tratamentul cancerului
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in modaccidental la sacircnge Ag HBs pozitiv - se actioneaza
imediatbull Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina
alcool 70)bull probe de sacircnge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice bull imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B(IGHB)
ndash 006 mlkgc ndash primele 24 h maxim 72 hbull In acelasi timp ndash se incepe vaccinarea hep B bull vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
2 Reactii serice tardive
2b Reactia generala ndash Boala serului- Apare si la persoane fara sensibilizare anterioara- Ca urmare a formarii Ac anti-ser fata de proteinele
serului heterolog ndash formare de complexe imune Ag-Ac - se depun la nivelul vaselor mici
- Apare la 6-12 zile de la inocularea serului- Subfebrilitate eruptie urticariana efemera si
pruriginoasa edeme la nivelul fetei eventual edem glotic artralgii fenomene nervoase de tipul nevritelor periferice
- Necesita tratament antitermic analgezic antihistaminic- Stari grave ndash adm scurta de corticoizi Prednison 1
mgkgc
Reactii serice
PreventieA Anamneza bull persoane cu teren alergic (urticarie astm alergii
alimentare)bull persoane care au primit ser heterolog in trecut
(antidifteric antitetanic) bull expunere profesionala in laboratore unde se lucreaza
cu astfel de produse (seruri)B Testarea sensibilitatii bolnavului fata de ser cu dilutii
diferitea Testul conjunctival 1 pic de ser diluat in sacul
conjunctival conc 110 sau 1100 gt 30 min citire R + daca congestia conjunctivei oculare
- Nu la copii mici persoane cu afectiuni oculare
Testarea sensibilitatii - Seruri
b Testul cutanat- O pic de ser diluat conc 110 sau 1100 -
pielea decontaminata cu alcool peste care se efect cu un ac steril 2-3 scarificatii superficiale citire gt 30 min R + daca congestie locala (2-3 mm) in jurul liniilor de scarificare
c Testul intradermic- Inoculare strict id a 01 ml ser terapeutic diluat
1100 sau 11000 gt 30 min se citeste R + daca congestie locala de 2-5-10 mm +- edem uneori lipotimie hTA
Anamneza si Teste Negative
A Schema minimalabull Se injecteaza 025 ml ser dilutie 110 SC gt 30
min daca R neg se continua cu bull 025 ml ser nediluat SC citire gt 30 min Rndash in
lipsa reactieibull 1 ml ser nediluat SC gt 30 min in lipsa reactieibull IM - restul cantitatii de ser bull Daca apare o reactie locala sau generala dupa
una din administrari se trece la schema de desensibilizare treptata
Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
B Schema lenta tip Besredkabull Se adm ser purificatconcentra
Dilutie Cantitatea (ml) Cale de adm Intervale intre inj (min)
1100 02 sc 30
1100 04 sc 30
1100 06 sc 30
110 02 sc 30
110 04 sc 30
110 06 sc 30
Ser nediluat 02040610 sc 30
Ser nediluat Restul cantitatii IM 30
Administrare Ser
bull Doar
- In conditii de spitalizare
- Dupa testarea sensibilitatii fata de ser
- In prezenta trusei de urgenta antisoc
Seruri in utilizare
bull In SUA ndash serul antidifteric si antibotulinicbull In Romania ndash ser antirabic antidifteric antitetanic
anticarbunos (produse autohtone) ser antibotulinic si antiviperin (produse de import)
Ex Adm ser antidifteric - recoltarea unei probe de singe pentru testarea
anticorpilor antitoxici (titru protector 003 Ulml) +- testare la ser si eventual desensibilizareDozele - variaza in functie de forma clinica a bolii (10-
20000 UI - forme medii 40-60000 UI - forme grave)
Seruri ndash Limite de utilizare
bull Serurile nu pot neutraliza decit toxinele sau virusurile circulante nu si pe cele fixate in celule
bull adm trebuie sa fie cit mai rapida dupa momentul presupus infectant sau la debutul simptomatologiei
bull Protectie de scurta durata 2-3 saptamani
bull Risc crescut de reactii adverse
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
bull serurile pot fi inlocuite in practica de preparatele de tip IG
bull IG ndash SOLUTII DE ANTICORPI obtinute din plasma umana prelevata de la donatori
bull Sint produse purificate prin metoda de fractionare Cohn (debarasare de alte proteine prin fractionare la rece cu Etanol)
bull Livrate in conc proteica de 16 = conc 16X gt fata de nivelul sanguin circulant al Ac
IG - prezentare
bull Fiole cu lichid de aspect limpede fara depozit si flocoane
bull Pastrareconservare ndash la frigider 2-8 grade C
bull Adm ndash majoritatea IM rar- IV
bull Doza - functie (greutatea corporala)
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
Clasificare IG 1 IG totale standard (gamaglobuline)- obtinute din amestecuri de plasma- prelevate de la persoane sanatoase donatori adulti- Reflecta spectrul de infectii si imunizari prin care au trecut
persoanele donatoare- Utilizare in practicaIG totale antirujeola si antihepatita A
2 IG umane specifice- de la persoane trecute printr-o anumita infectie- persoane imunizate (vaccinate) anterior cu un anumit antigen- Utilizate in practica IG umane specifice antitetanice antirabice
antihepatita B antiherpetice
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
3 IG cu rol terapeutic - adm IV in
- terapia de substitutie a bolilor cu deficit imun (hipogamaglobulinemie infectia HIV)
- tratamentul bolilor autoimune (purpura trombocitopenica idiopatica)
- Tratamentul unor forme severe de boala (septicemii meningite pneumonii)
Imunoglobuline
Avantaje- Nu dau sensibilizare sau intoleranta eliminind
riscurile adm serului heterolog- Dozele pot fi repetate fara risc de sensibilizare- Nu prezinta risc de transmitere a virusurilor HIV
HCV HBV - datorita metodelor de obtinere si testare a donatorilor (studii SUA)
- Raman in circulatie timp mai indelungat conc max Timp frac12 [21-35] zile
- Durata de imunizare reziduala ndash asigura protectie pina la 14 saptamani
IG ndash Limite de utilizare
bull Eficacitatea IG este dependenta de precocitatea adm lor
bull ndash Recadm in primele zile dupa contactul infectant
bull Durata scurta a protectiei citeva luni comparativ cu vaccinurile
Indicatii de utilizare a IG Totale
Rec in scop bull Profilactic 1 Rujeola doza 02 ndash 04 mlkgc adm in primele 6 zile
dupa expunere - previn boala sau determina o evolutie atenuata a acesteia
- Durata de protectie 3-4 luniRec - gravide - persoane care prezinta CI la vaccinare- in colectivitati de copii nevaccinati imediat dupa aparitia
primului caz- contactii in focarul de rujeola care prezinta afectiuni
imunodeprimante
Indicatii de utilizare a IG Totale
2 Profilaxia Hep virale tip A doza 002 ndash 005 mlkgcbull Se adm inainte de expunere sau in primele 7-14 zile
dupa expunerebull Durata protectiei - aprox 3 luniRec- Copii expusi infectiei cu VHA cu varsta sub 2 ani- Contacti sexuali si de familie ai unui caz de Hep A- Persoane expuse infectiei cu VHA alergice la vaccinRA rar reactii locale usoare la locul de inoculare sau febra
usoara
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 1IG umane specifice antihepatita Ba Profilaxia hep B la nn din mame purtatoare de
AgHBs (adm IG in primele 12-24 h de la nastere impreuna cu prima doza de vaccin hepatitic B)
b Postexpunere- expuneri accidentaleprofesionale (personal
medical) la sange si derivate produse patologice adm IG in primele 72 H
- Contact sexual neprotejat cu o persoana infectata cu VHB ndash adm IG in primele 14 zile dupa expunere
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
2 IG specifice Antirabice- profilaxia postexpunere a rabiei- obtinute din singe recoltat de la persoane care au fost vaccinate cu
vaccin rabic- Rec persoanelor ce prezinta muscaturi cu potential rabigen
(muscaturi provocae de animale turbate animale salbatice muscaturi in zona capului a membrelor superioare a organelor genitale)
- Se adm o singura doza la inceputul tratamentului in max 24-72 ore dupa accident
- prin infiltrare in jurul plagii cind zona anatomica permite (jumatate de doza) iar restul IM
- Nu se amesteca in aceeasi seringa cu vaccinul- Doza este de 20 UIKgc - Durata protectiei ndash 21 zile
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 3 IG specifice Antivaricela- profilaxia infectiei cu virusul varicelo-zoosterianSe adm IM la persoane- care prezinta riscul de a dezvolta o forma severa de
varicela- celor cu afectiuni imunodeprimante- nn din mame care au prezentat semnesimptome de
varicela cu 5 zile inainte de nastere sau in primele 2 zile dupa nastere
- nn prematur expusi (contacti) si ai caror mame sunt nevaccinate
- gravide expuse infectiei
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 4 IG specifice Antitetanicebull Se adm in functie de gravitatea plagii bull dupa prelevarea unei probe de singe pentru
testarea Ac antitoxici bull doar persoanelor care au suferit politraumatisme
grave cu pierderi masive de singe bull persoanelor HIV pozitivebull NU se adm persoanelor cu plagi superficiale
Masuri in plaga cu potential tetanigen
Preventie si control
bull Toaleta plagii cu risc tetanigen
bull Indepartarea corpilor straini a tesuturilor devitalizate
bull Debridare drenaj irigare
bull Administrare de de ser antitetanic si vaccinare DT (in functie de imunizarea anterioara)
Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
Antecedente vaccinale
Masuri nespecifice Masuri specifice
Toaleta chirurgicala
a plagii
Adm Antibiotice
VTA (dT sau DT)
Ser antitetanic
sau IG specifice
Vaccinat complet si corect Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
05 ml (o doza) IM
Nu (da pt politraum si persoanelor
HIV + )
Nevaccinat sau vaccinat incomplet sau antecedente necunoscute
Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
Vaccinare de urgenta cu trei doze (la 14 z
interval)
+ revaccinare gt 1 an
DaIG 200-500
UAI
Se adm ser antitetanic sau IgG (dupa prelevarea unei probe de singe pentru testareaAc antitoxici) doar persoanelor care au suferit politraumatisme grave cu pierderi masive de singe si persoanelor HIV pozitivein functie de gravitatea plagii ndash nu se adm persoanelor cu plagi superficiale
Vaccinuri ndash Generalitati
bull Definitie - produse biologice care contin suspensii de virusuri sau bacterii
bull vii atenuate
bull inactivate (omorate)
bull fractiuni din acestea
- Adm cu scopul de a induce un raspuns imun protector (im Artificiala activa)
Ri primarRi primar RI RI secundarsecundar
IgGIgG
RIPRIPbull Perioada de latenta variabilaPerioada de latenta variabila
Intervalul de timp in care Ag esteIntervalul de timp in care Ag este captat analizat sinteza IgMIgGcaptat analizat sinteza IgMIgG Minima 7 zile de la vacc Minima 7 zile de la vacc (BCG 30 - 45 zile)(BCG 30 - 45 zile) Receptiv la infectia naturalaReceptiv la infectia naturala
bull Perioada de crestere lenta pana la un MxPerioada de crestere lenta pana la un Mx (4 zile ndash 4 saptamani)(4 zile ndash 4 saptamani)bull Perioada de scadere lenta pana laPerioada de scadere lenta pana la disparitie (6 ndash 12 luni)disparitie (6 ndash 12 luni)
Tit
ru A
cTit
ru A
c
Timp
RISRISbull Rapid fara latenta Rapid fara latenta (24 ndash 48 ore)(24 ndash 48 ore)
Chiar daca titrul Ac Chiar daca titrul Ac este nedecelabileste nedecelabil
bull Mai intens titrul mai inaltMai intens titrul mai inaltbull Direct in IgGDirect in IgGbull Persistenta Ac indelungataPersistenta Ac indelungata (ani)(ani)
Compozitia vaccinurilorbull Antigenul vaccinalbull Adjuvanti (pt anatoxine si antigene incomplete) ndash
substante incorporate in vaccin pt a creste capacitatea imunogena a antigenului vaccinal ndash scaderea costului
bull Prezervanti ndash reduc riscul de contaminare in special pt vacc in flacoane multidoza
bull Antibiotice ndash utiliz in vacc virale pt a impiedeca multiplicarea bacteriana ex Kanamicina si Neomicina (vacc rujeolic)
Compozitia vaccinurilor
bull Stabilizatori ndash maresc rezistenta Ag la temperaturi crescute (ex clorura de Mg sau sucroza pt vacc polio oral - VPO)
bull Indicatori de culoare (exfenol pt VPO)bull Substante rezultate din procesul de prod
(din mediul de crestere al Ag vaccinal) ndash ex drojdie de bere thiomersal(vacc Hep B) proteine de ou ndash vacc prep pe oua embrionate (vacc gripal)
Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
1 Reactii anafilactice la o prima doza a unui vaccin contraindica administrarea altor doze din acel vaccin
2 Reactiile anafilactice la componentele unui vaccin contraindica utilizarea acestuia
3 Boli cu evolutie clinica moderata sau severa cu sau fara febra
Vaccinuri ndash Contraindicatii false
bull Reactii locale blande sau moderate (durere eritem tumefactie) dupa o doza de vaccin administrat prin injectare
bull Boli acute cu evolutie blanda cu febra joasa sau fara febrabull Faza de convalescenta dupa boalabull Nn inainte de termenbull Expunere recenta la o boala infectioasabull Alergia la penicilina sau antecedente familiale
de astfel de alergii
Administrare vaccinuri
bull Oral (VPO dizenteric holeric)
bull Intradermic (BCG)
bull Subcutanat (rujeolic)
bull Intramuscular (VPI Hep B Hep A)
NU SE ADM NICIODATA IV
CALENDAR VACCINARIProgramul National de Imunizari (PNI)
VACCINURI OBLIGATORIIbull sunt gratuite programarea lor intra in atributiile
medicului de familieo Imediat dupa nastere in maternitatebull Hep B (primele 24 h) - Engerixbull BCG (primele 4 ndash 7 zile)o 2 luni simultanbull DTPa-VPI ndash HiBbull HepB
Programul National de Imunizari (PNI)
o 4 luni
bull DTPa-VPI-HiB1048707
o 6 luni simultan
bull DTPa-VPI-HiB
bull HepB
o 12 luni simultan
bull DTPa
bull VPI
bull ROR (rujeolic ndash urlian ndash rubeolic)
o 4 ani
bull DTPa
Programul National de Imunizari (PNI)
Programul National de Imunizari (PNI)
o 7 ani (cls I-a) campanii scolare
bull ROR
o 9 ani (cls a III-a) campanii scolare
bull VPI
o 14 ani (cls a VIII-a) campanii scolare
bull dT
bull Rubeolic (numai fetele)
Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
2 antigene inctivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (a)
antigene vii şi inactivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (b)
2 antigene vii Se păstrează un interval de 4 săptămacircni icircntre doze
Obtinerea unui Raspuns optim in Atc = necesita respectarea varstei si a intervalelor din caledarul national de vaccinariCind nu este posibil se va tine cont de recomandarile de mai sus
Sursa Plotkin SA Orenstein WA ndash Vaccines Third Edition
Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
Administrare simultana
Administrare separata
Combinatia Interval minim recomandat intre doze
Produs administrat Interval minim recomandat intre doze
Primul Secund
IG şi Ag inactivat
Poate fi adm simultan sau la orice interval
icircn locuri anatomice diferite
bullIGbullAg Inactivat
bullAg inactivatbullIG
Nici unul
Nici unul
IG şi Ag viu
Icircn general nu se administrează simultan
bullIGbullAg viu
bullAg viubullIG
6 luni
2 sapt
SAU
Administrare - Vaccinuri
bull DACA nu se pot respecta rec din PNI- Un interval mai lung intre doze nu reduce
concentratia finala de Anticorpi- Protectia optima se obtine dupa ce se adm
numarul de doze recomandate- Intreruperea schemei de vaccinare nu
impune reluarea intregii scheme de vaccinare sau adm unor doze suplimentare
VACCINURI FACULTATIVE
bull La recomandarea medicului de familie
o vaccinul gripal
o vaccin hepatitic A se recomanda inainte de inceperea gradinitei sau a scolii
o o vaccinul varicelos previne aparitia varicelei - cea mai usor transmisibila boala a copilariei
Hepatita B
bull boala infectioasa determinata de virusul hepatitei B (VHB) un virus ADN a carui gazda naturala este omul
bull virusul hepatitei B este extrem de rezistent in conditiile din afara gazdei Chiar dupa mai multe luni de la contaminare acele echipamentul medical sau stomatologic pot fi cauza de transmitere a hepatitei B
bull v Hep B este de cel putin 100 de ori mai infectios decacirct virusul HIV
bull mai multe particule virale prezente in sacircngele infectat bull s-a demonstrat transmiterea VHB si prin saliva spre
deosebire de virusul HIV
bull Sexuala
bull Parenterala
bull Perinatal
HBV Mod de Transmitere
Hepatita Bbull Dupa infectia acuta aproximativ 1-20 dintre adulti si peste 90
dintre sugari infectati esueaza in efortul de a se debarasa de virus - ramacircn Ag HBs seropozitivi pentru o perioada de peste sase luni intracircnd in categoria de purtatori cronici de VHB
bull Barbatii sunt mai expusi de a deveni purtatori cronici decacirct femeile
Cei care devin purtatori la vacircrsta adulta au un risc de 15-40 ori mai crescut de evolutie spre hepatopatie cronica si cancer primitiv hepatic
bull Studiile epidemiologice au demonstrat ca exista o corelatie semnificativa intre numarul de purtatori cronici dintr-o tara si incidenta cancerului hepatic
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
Prevalenta Ag HBs
8 - Mare 2-7 - Intermediara
lt2 - Joasa
Distributia geografica a prevalentei purtatorilor cronici de AgHBs
Impactul global al infecţiei VHB
WHO httpwwwwhointmediacentrefactsheetsfs204en
WER No 28 2004 79 253-264
Evolutia infectiei cu VHB
Infection
AsymptomaticSymptomatic
acute hepatitis B
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
3510
4881
272 257
144
6443
2615 06 0
0
5
10
15
20
25
30
lt1
1-4
5-9
10-1
4
15-1
9
20-2
4
25-3
4
35-4
4
45-5
4
55-6
4
65-7
4
75-8
4
85gt
Dr MOLNDr MOLNAacuteAacuteR B GR B Geacuteeacuteza za AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004
100000 pop din grupa de varsta
Infe
ctie
cro
nic
a (
)
Infect ie sin
mp
tom
at ica()
100100
Infectie simptomatica
Infectie cronica
Birt
h
1-6
mos
7-12
mos
1-4
yrs
Old
er
Chi
ldre
nan
d A
dul
ts
0
20
40
60
8080
60
40
20
0
Evolutia infectiei cu VHB in functie de Varsta de aparitie a infectiei acute
Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
Tipul infectiei
EvolutieVHB VHD
Infectie cronicalt 5 ani 30-90
gt 5 ani 1-20 50-90
Ciroza hepatica 2-10 50
Mortalitate prematura 15-25 15
Rolul im cu vaccin Hep B ndash prevenirea Cancerului hepaticPrimul vaccin in tratamentul cancerului
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in modaccidental la sacircnge Ag HBs pozitiv - se actioneaza
imediatbull Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina
alcool 70)bull probe de sacircnge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice bull imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B(IGHB)
ndash 006 mlkgc ndash primele 24 h maxim 72 hbull In acelasi timp ndash se incepe vaccinarea hep B bull vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Reactii serice
PreventieA Anamneza bull persoane cu teren alergic (urticarie astm alergii
alimentare)bull persoane care au primit ser heterolog in trecut
(antidifteric antitetanic) bull expunere profesionala in laboratore unde se lucreaza
cu astfel de produse (seruri)B Testarea sensibilitatii bolnavului fata de ser cu dilutii
diferitea Testul conjunctival 1 pic de ser diluat in sacul
conjunctival conc 110 sau 1100 gt 30 min citire R + daca congestia conjunctivei oculare
- Nu la copii mici persoane cu afectiuni oculare
Testarea sensibilitatii - Seruri
b Testul cutanat- O pic de ser diluat conc 110 sau 1100 -
pielea decontaminata cu alcool peste care se efect cu un ac steril 2-3 scarificatii superficiale citire gt 30 min R + daca congestie locala (2-3 mm) in jurul liniilor de scarificare
c Testul intradermic- Inoculare strict id a 01 ml ser terapeutic diluat
1100 sau 11000 gt 30 min se citeste R + daca congestie locala de 2-5-10 mm +- edem uneori lipotimie hTA
Anamneza si Teste Negative
A Schema minimalabull Se injecteaza 025 ml ser dilutie 110 SC gt 30
min daca R neg se continua cu bull 025 ml ser nediluat SC citire gt 30 min Rndash in
lipsa reactieibull 1 ml ser nediluat SC gt 30 min in lipsa reactieibull IM - restul cantitatii de ser bull Daca apare o reactie locala sau generala dupa
una din administrari se trece la schema de desensibilizare treptata
Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
B Schema lenta tip Besredkabull Se adm ser purificatconcentra
Dilutie Cantitatea (ml) Cale de adm Intervale intre inj (min)
1100 02 sc 30
1100 04 sc 30
1100 06 sc 30
110 02 sc 30
110 04 sc 30
110 06 sc 30
Ser nediluat 02040610 sc 30
Ser nediluat Restul cantitatii IM 30
Administrare Ser
bull Doar
- In conditii de spitalizare
- Dupa testarea sensibilitatii fata de ser
- In prezenta trusei de urgenta antisoc
Seruri in utilizare
bull In SUA ndash serul antidifteric si antibotulinicbull In Romania ndash ser antirabic antidifteric antitetanic
anticarbunos (produse autohtone) ser antibotulinic si antiviperin (produse de import)
Ex Adm ser antidifteric - recoltarea unei probe de singe pentru testarea
anticorpilor antitoxici (titru protector 003 Ulml) +- testare la ser si eventual desensibilizareDozele - variaza in functie de forma clinica a bolii (10-
20000 UI - forme medii 40-60000 UI - forme grave)
Seruri ndash Limite de utilizare
bull Serurile nu pot neutraliza decit toxinele sau virusurile circulante nu si pe cele fixate in celule
bull adm trebuie sa fie cit mai rapida dupa momentul presupus infectant sau la debutul simptomatologiei
bull Protectie de scurta durata 2-3 saptamani
bull Risc crescut de reactii adverse
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
bull serurile pot fi inlocuite in practica de preparatele de tip IG
bull IG ndash SOLUTII DE ANTICORPI obtinute din plasma umana prelevata de la donatori
bull Sint produse purificate prin metoda de fractionare Cohn (debarasare de alte proteine prin fractionare la rece cu Etanol)
bull Livrate in conc proteica de 16 = conc 16X gt fata de nivelul sanguin circulant al Ac
IG - prezentare
bull Fiole cu lichid de aspect limpede fara depozit si flocoane
bull Pastrareconservare ndash la frigider 2-8 grade C
bull Adm ndash majoritatea IM rar- IV
bull Doza - functie (greutatea corporala)
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
Clasificare IG 1 IG totale standard (gamaglobuline)- obtinute din amestecuri de plasma- prelevate de la persoane sanatoase donatori adulti- Reflecta spectrul de infectii si imunizari prin care au trecut
persoanele donatoare- Utilizare in practicaIG totale antirujeola si antihepatita A
2 IG umane specifice- de la persoane trecute printr-o anumita infectie- persoane imunizate (vaccinate) anterior cu un anumit antigen- Utilizate in practica IG umane specifice antitetanice antirabice
antihepatita B antiherpetice
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
3 IG cu rol terapeutic - adm IV in
- terapia de substitutie a bolilor cu deficit imun (hipogamaglobulinemie infectia HIV)
- tratamentul bolilor autoimune (purpura trombocitopenica idiopatica)
- Tratamentul unor forme severe de boala (septicemii meningite pneumonii)
Imunoglobuline
Avantaje- Nu dau sensibilizare sau intoleranta eliminind
riscurile adm serului heterolog- Dozele pot fi repetate fara risc de sensibilizare- Nu prezinta risc de transmitere a virusurilor HIV
HCV HBV - datorita metodelor de obtinere si testare a donatorilor (studii SUA)
- Raman in circulatie timp mai indelungat conc max Timp frac12 [21-35] zile
- Durata de imunizare reziduala ndash asigura protectie pina la 14 saptamani
IG ndash Limite de utilizare
bull Eficacitatea IG este dependenta de precocitatea adm lor
bull ndash Recadm in primele zile dupa contactul infectant
bull Durata scurta a protectiei citeva luni comparativ cu vaccinurile
Indicatii de utilizare a IG Totale
Rec in scop bull Profilactic 1 Rujeola doza 02 ndash 04 mlkgc adm in primele 6 zile
dupa expunere - previn boala sau determina o evolutie atenuata a acesteia
- Durata de protectie 3-4 luniRec - gravide - persoane care prezinta CI la vaccinare- in colectivitati de copii nevaccinati imediat dupa aparitia
primului caz- contactii in focarul de rujeola care prezinta afectiuni
imunodeprimante
Indicatii de utilizare a IG Totale
2 Profilaxia Hep virale tip A doza 002 ndash 005 mlkgcbull Se adm inainte de expunere sau in primele 7-14 zile
dupa expunerebull Durata protectiei - aprox 3 luniRec- Copii expusi infectiei cu VHA cu varsta sub 2 ani- Contacti sexuali si de familie ai unui caz de Hep A- Persoane expuse infectiei cu VHA alergice la vaccinRA rar reactii locale usoare la locul de inoculare sau febra
usoara
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 1IG umane specifice antihepatita Ba Profilaxia hep B la nn din mame purtatoare de
AgHBs (adm IG in primele 12-24 h de la nastere impreuna cu prima doza de vaccin hepatitic B)
b Postexpunere- expuneri accidentaleprofesionale (personal
medical) la sange si derivate produse patologice adm IG in primele 72 H
- Contact sexual neprotejat cu o persoana infectata cu VHB ndash adm IG in primele 14 zile dupa expunere
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
2 IG specifice Antirabice- profilaxia postexpunere a rabiei- obtinute din singe recoltat de la persoane care au fost vaccinate cu
vaccin rabic- Rec persoanelor ce prezinta muscaturi cu potential rabigen
(muscaturi provocae de animale turbate animale salbatice muscaturi in zona capului a membrelor superioare a organelor genitale)
- Se adm o singura doza la inceputul tratamentului in max 24-72 ore dupa accident
- prin infiltrare in jurul plagii cind zona anatomica permite (jumatate de doza) iar restul IM
- Nu se amesteca in aceeasi seringa cu vaccinul- Doza este de 20 UIKgc - Durata protectiei ndash 21 zile
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 3 IG specifice Antivaricela- profilaxia infectiei cu virusul varicelo-zoosterianSe adm IM la persoane- care prezinta riscul de a dezvolta o forma severa de
varicela- celor cu afectiuni imunodeprimante- nn din mame care au prezentat semnesimptome de
varicela cu 5 zile inainte de nastere sau in primele 2 zile dupa nastere
- nn prematur expusi (contacti) si ai caror mame sunt nevaccinate
- gravide expuse infectiei
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 4 IG specifice Antitetanicebull Se adm in functie de gravitatea plagii bull dupa prelevarea unei probe de singe pentru
testarea Ac antitoxici bull doar persoanelor care au suferit politraumatisme
grave cu pierderi masive de singe bull persoanelor HIV pozitivebull NU se adm persoanelor cu plagi superficiale
Masuri in plaga cu potential tetanigen
Preventie si control
bull Toaleta plagii cu risc tetanigen
bull Indepartarea corpilor straini a tesuturilor devitalizate
bull Debridare drenaj irigare
bull Administrare de de ser antitetanic si vaccinare DT (in functie de imunizarea anterioara)
Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
Antecedente vaccinale
Masuri nespecifice Masuri specifice
Toaleta chirurgicala
a plagii
Adm Antibiotice
VTA (dT sau DT)
Ser antitetanic
sau IG specifice
Vaccinat complet si corect Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
05 ml (o doza) IM
Nu (da pt politraum si persoanelor
HIV + )
Nevaccinat sau vaccinat incomplet sau antecedente necunoscute
Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
Vaccinare de urgenta cu trei doze (la 14 z
interval)
+ revaccinare gt 1 an
DaIG 200-500
UAI
Se adm ser antitetanic sau IgG (dupa prelevarea unei probe de singe pentru testareaAc antitoxici) doar persoanelor care au suferit politraumatisme grave cu pierderi masive de singe si persoanelor HIV pozitivein functie de gravitatea plagii ndash nu se adm persoanelor cu plagi superficiale
Vaccinuri ndash Generalitati
bull Definitie - produse biologice care contin suspensii de virusuri sau bacterii
bull vii atenuate
bull inactivate (omorate)
bull fractiuni din acestea
- Adm cu scopul de a induce un raspuns imun protector (im Artificiala activa)
Ri primarRi primar RI RI secundarsecundar
IgGIgG
RIPRIPbull Perioada de latenta variabilaPerioada de latenta variabila
Intervalul de timp in care Ag esteIntervalul de timp in care Ag este captat analizat sinteza IgMIgGcaptat analizat sinteza IgMIgG Minima 7 zile de la vacc Minima 7 zile de la vacc (BCG 30 - 45 zile)(BCG 30 - 45 zile) Receptiv la infectia naturalaReceptiv la infectia naturala
bull Perioada de crestere lenta pana la un MxPerioada de crestere lenta pana la un Mx (4 zile ndash 4 saptamani)(4 zile ndash 4 saptamani)bull Perioada de scadere lenta pana laPerioada de scadere lenta pana la disparitie (6 ndash 12 luni)disparitie (6 ndash 12 luni)
Tit
ru A
cTit
ru A
c
Timp
RISRISbull Rapid fara latenta Rapid fara latenta (24 ndash 48 ore)(24 ndash 48 ore)
Chiar daca titrul Ac Chiar daca titrul Ac este nedecelabileste nedecelabil
bull Mai intens titrul mai inaltMai intens titrul mai inaltbull Direct in IgGDirect in IgGbull Persistenta Ac indelungataPersistenta Ac indelungata (ani)(ani)
Compozitia vaccinurilorbull Antigenul vaccinalbull Adjuvanti (pt anatoxine si antigene incomplete) ndash
substante incorporate in vaccin pt a creste capacitatea imunogena a antigenului vaccinal ndash scaderea costului
bull Prezervanti ndash reduc riscul de contaminare in special pt vacc in flacoane multidoza
bull Antibiotice ndash utiliz in vacc virale pt a impiedeca multiplicarea bacteriana ex Kanamicina si Neomicina (vacc rujeolic)
Compozitia vaccinurilor
bull Stabilizatori ndash maresc rezistenta Ag la temperaturi crescute (ex clorura de Mg sau sucroza pt vacc polio oral - VPO)
bull Indicatori de culoare (exfenol pt VPO)bull Substante rezultate din procesul de prod
(din mediul de crestere al Ag vaccinal) ndash ex drojdie de bere thiomersal(vacc Hep B) proteine de ou ndash vacc prep pe oua embrionate (vacc gripal)
Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
1 Reactii anafilactice la o prima doza a unui vaccin contraindica administrarea altor doze din acel vaccin
2 Reactiile anafilactice la componentele unui vaccin contraindica utilizarea acestuia
3 Boli cu evolutie clinica moderata sau severa cu sau fara febra
Vaccinuri ndash Contraindicatii false
bull Reactii locale blande sau moderate (durere eritem tumefactie) dupa o doza de vaccin administrat prin injectare
bull Boli acute cu evolutie blanda cu febra joasa sau fara febrabull Faza de convalescenta dupa boalabull Nn inainte de termenbull Expunere recenta la o boala infectioasabull Alergia la penicilina sau antecedente familiale
de astfel de alergii
Administrare vaccinuri
bull Oral (VPO dizenteric holeric)
bull Intradermic (BCG)
bull Subcutanat (rujeolic)
bull Intramuscular (VPI Hep B Hep A)
NU SE ADM NICIODATA IV
CALENDAR VACCINARIProgramul National de Imunizari (PNI)
VACCINURI OBLIGATORIIbull sunt gratuite programarea lor intra in atributiile
medicului de familieo Imediat dupa nastere in maternitatebull Hep B (primele 24 h) - Engerixbull BCG (primele 4 ndash 7 zile)o 2 luni simultanbull DTPa-VPI ndash HiBbull HepB
Programul National de Imunizari (PNI)
o 4 luni
bull DTPa-VPI-HiB1048707
o 6 luni simultan
bull DTPa-VPI-HiB
bull HepB
o 12 luni simultan
bull DTPa
bull VPI
bull ROR (rujeolic ndash urlian ndash rubeolic)
o 4 ani
bull DTPa
Programul National de Imunizari (PNI)
Programul National de Imunizari (PNI)
o 7 ani (cls I-a) campanii scolare
bull ROR
o 9 ani (cls a III-a) campanii scolare
bull VPI
o 14 ani (cls a VIII-a) campanii scolare
bull dT
bull Rubeolic (numai fetele)
Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
2 antigene inctivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (a)
antigene vii şi inactivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (b)
2 antigene vii Se păstrează un interval de 4 săptămacircni icircntre doze
Obtinerea unui Raspuns optim in Atc = necesita respectarea varstei si a intervalelor din caledarul national de vaccinariCind nu este posibil se va tine cont de recomandarile de mai sus
Sursa Plotkin SA Orenstein WA ndash Vaccines Third Edition
Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
Administrare simultana
Administrare separata
Combinatia Interval minim recomandat intre doze
Produs administrat Interval minim recomandat intre doze
Primul Secund
IG şi Ag inactivat
Poate fi adm simultan sau la orice interval
icircn locuri anatomice diferite
bullIGbullAg Inactivat
bullAg inactivatbullIG
Nici unul
Nici unul
IG şi Ag viu
Icircn general nu se administrează simultan
bullIGbullAg viu
bullAg viubullIG
6 luni
2 sapt
SAU
Administrare - Vaccinuri
bull DACA nu se pot respecta rec din PNI- Un interval mai lung intre doze nu reduce
concentratia finala de Anticorpi- Protectia optima se obtine dupa ce se adm
numarul de doze recomandate- Intreruperea schemei de vaccinare nu
impune reluarea intregii scheme de vaccinare sau adm unor doze suplimentare
VACCINURI FACULTATIVE
bull La recomandarea medicului de familie
o vaccinul gripal
o vaccin hepatitic A se recomanda inainte de inceperea gradinitei sau a scolii
o o vaccinul varicelos previne aparitia varicelei - cea mai usor transmisibila boala a copilariei
Hepatita B
bull boala infectioasa determinata de virusul hepatitei B (VHB) un virus ADN a carui gazda naturala este omul
bull virusul hepatitei B este extrem de rezistent in conditiile din afara gazdei Chiar dupa mai multe luni de la contaminare acele echipamentul medical sau stomatologic pot fi cauza de transmitere a hepatitei B
bull v Hep B este de cel putin 100 de ori mai infectios decacirct virusul HIV
bull mai multe particule virale prezente in sacircngele infectat bull s-a demonstrat transmiterea VHB si prin saliva spre
deosebire de virusul HIV
bull Sexuala
bull Parenterala
bull Perinatal
HBV Mod de Transmitere
Hepatita Bbull Dupa infectia acuta aproximativ 1-20 dintre adulti si peste 90
dintre sugari infectati esueaza in efortul de a se debarasa de virus - ramacircn Ag HBs seropozitivi pentru o perioada de peste sase luni intracircnd in categoria de purtatori cronici de VHB
bull Barbatii sunt mai expusi de a deveni purtatori cronici decacirct femeile
Cei care devin purtatori la vacircrsta adulta au un risc de 15-40 ori mai crescut de evolutie spre hepatopatie cronica si cancer primitiv hepatic
bull Studiile epidemiologice au demonstrat ca exista o corelatie semnificativa intre numarul de purtatori cronici dintr-o tara si incidenta cancerului hepatic
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
Prevalenta Ag HBs
8 - Mare 2-7 - Intermediara
lt2 - Joasa
Distributia geografica a prevalentei purtatorilor cronici de AgHBs
Impactul global al infecţiei VHB
WHO httpwwwwhointmediacentrefactsheetsfs204en
WER No 28 2004 79 253-264
Evolutia infectiei cu VHB
Infection
AsymptomaticSymptomatic
acute hepatitis B
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
3510
4881
272 257
144
6443
2615 06 0
0
5
10
15
20
25
30
lt1
1-4
5-9
10-1
4
15-1
9
20-2
4
25-3
4
35-4
4
45-5
4
55-6
4
65-7
4
75-8
4
85gt
Dr MOLNDr MOLNAacuteAacuteR B GR B Geacuteeacuteza za AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004
100000 pop din grupa de varsta
Infe
ctie
cro
nic
a (
)
Infect ie sin
mp
tom
at ica()
100100
Infectie simptomatica
Infectie cronica
Birt
h
1-6
mos
7-12
mos
1-4
yrs
Old
er
Chi
ldre
nan
d A
dul
ts
0
20
40
60
8080
60
40
20
0
Evolutia infectiei cu VHB in functie de Varsta de aparitie a infectiei acute
Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
Tipul infectiei
EvolutieVHB VHD
Infectie cronicalt 5 ani 30-90
gt 5 ani 1-20 50-90
Ciroza hepatica 2-10 50
Mortalitate prematura 15-25 15
Rolul im cu vaccin Hep B ndash prevenirea Cancerului hepaticPrimul vaccin in tratamentul cancerului
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in modaccidental la sacircnge Ag HBs pozitiv - se actioneaza
imediatbull Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina
alcool 70)bull probe de sacircnge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice bull imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B(IGHB)
ndash 006 mlkgc ndash primele 24 h maxim 72 hbull In acelasi timp ndash se incepe vaccinarea hep B bull vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Testarea sensibilitatii - Seruri
b Testul cutanat- O pic de ser diluat conc 110 sau 1100 -
pielea decontaminata cu alcool peste care se efect cu un ac steril 2-3 scarificatii superficiale citire gt 30 min R + daca congestie locala (2-3 mm) in jurul liniilor de scarificare
c Testul intradermic- Inoculare strict id a 01 ml ser terapeutic diluat
1100 sau 11000 gt 30 min se citeste R + daca congestie locala de 2-5-10 mm +- edem uneori lipotimie hTA
Anamneza si Teste Negative
A Schema minimalabull Se injecteaza 025 ml ser dilutie 110 SC gt 30
min daca R neg se continua cu bull 025 ml ser nediluat SC citire gt 30 min Rndash in
lipsa reactieibull 1 ml ser nediluat SC gt 30 min in lipsa reactieibull IM - restul cantitatii de ser bull Daca apare o reactie locala sau generala dupa
una din administrari se trece la schema de desensibilizare treptata
Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
B Schema lenta tip Besredkabull Se adm ser purificatconcentra
Dilutie Cantitatea (ml) Cale de adm Intervale intre inj (min)
1100 02 sc 30
1100 04 sc 30
1100 06 sc 30
110 02 sc 30
110 04 sc 30
110 06 sc 30
Ser nediluat 02040610 sc 30
Ser nediluat Restul cantitatii IM 30
Administrare Ser
bull Doar
- In conditii de spitalizare
- Dupa testarea sensibilitatii fata de ser
- In prezenta trusei de urgenta antisoc
Seruri in utilizare
bull In SUA ndash serul antidifteric si antibotulinicbull In Romania ndash ser antirabic antidifteric antitetanic
anticarbunos (produse autohtone) ser antibotulinic si antiviperin (produse de import)
Ex Adm ser antidifteric - recoltarea unei probe de singe pentru testarea
anticorpilor antitoxici (titru protector 003 Ulml) +- testare la ser si eventual desensibilizareDozele - variaza in functie de forma clinica a bolii (10-
20000 UI - forme medii 40-60000 UI - forme grave)
Seruri ndash Limite de utilizare
bull Serurile nu pot neutraliza decit toxinele sau virusurile circulante nu si pe cele fixate in celule
bull adm trebuie sa fie cit mai rapida dupa momentul presupus infectant sau la debutul simptomatologiei
bull Protectie de scurta durata 2-3 saptamani
bull Risc crescut de reactii adverse
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
bull serurile pot fi inlocuite in practica de preparatele de tip IG
bull IG ndash SOLUTII DE ANTICORPI obtinute din plasma umana prelevata de la donatori
bull Sint produse purificate prin metoda de fractionare Cohn (debarasare de alte proteine prin fractionare la rece cu Etanol)
bull Livrate in conc proteica de 16 = conc 16X gt fata de nivelul sanguin circulant al Ac
IG - prezentare
bull Fiole cu lichid de aspect limpede fara depozit si flocoane
bull Pastrareconservare ndash la frigider 2-8 grade C
bull Adm ndash majoritatea IM rar- IV
bull Doza - functie (greutatea corporala)
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
Clasificare IG 1 IG totale standard (gamaglobuline)- obtinute din amestecuri de plasma- prelevate de la persoane sanatoase donatori adulti- Reflecta spectrul de infectii si imunizari prin care au trecut
persoanele donatoare- Utilizare in practicaIG totale antirujeola si antihepatita A
2 IG umane specifice- de la persoane trecute printr-o anumita infectie- persoane imunizate (vaccinate) anterior cu un anumit antigen- Utilizate in practica IG umane specifice antitetanice antirabice
antihepatita B antiherpetice
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
3 IG cu rol terapeutic - adm IV in
- terapia de substitutie a bolilor cu deficit imun (hipogamaglobulinemie infectia HIV)
- tratamentul bolilor autoimune (purpura trombocitopenica idiopatica)
- Tratamentul unor forme severe de boala (septicemii meningite pneumonii)
Imunoglobuline
Avantaje- Nu dau sensibilizare sau intoleranta eliminind
riscurile adm serului heterolog- Dozele pot fi repetate fara risc de sensibilizare- Nu prezinta risc de transmitere a virusurilor HIV
HCV HBV - datorita metodelor de obtinere si testare a donatorilor (studii SUA)
- Raman in circulatie timp mai indelungat conc max Timp frac12 [21-35] zile
- Durata de imunizare reziduala ndash asigura protectie pina la 14 saptamani
IG ndash Limite de utilizare
bull Eficacitatea IG este dependenta de precocitatea adm lor
bull ndash Recadm in primele zile dupa contactul infectant
bull Durata scurta a protectiei citeva luni comparativ cu vaccinurile
Indicatii de utilizare a IG Totale
Rec in scop bull Profilactic 1 Rujeola doza 02 ndash 04 mlkgc adm in primele 6 zile
dupa expunere - previn boala sau determina o evolutie atenuata a acesteia
- Durata de protectie 3-4 luniRec - gravide - persoane care prezinta CI la vaccinare- in colectivitati de copii nevaccinati imediat dupa aparitia
primului caz- contactii in focarul de rujeola care prezinta afectiuni
imunodeprimante
Indicatii de utilizare a IG Totale
2 Profilaxia Hep virale tip A doza 002 ndash 005 mlkgcbull Se adm inainte de expunere sau in primele 7-14 zile
dupa expunerebull Durata protectiei - aprox 3 luniRec- Copii expusi infectiei cu VHA cu varsta sub 2 ani- Contacti sexuali si de familie ai unui caz de Hep A- Persoane expuse infectiei cu VHA alergice la vaccinRA rar reactii locale usoare la locul de inoculare sau febra
usoara
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 1IG umane specifice antihepatita Ba Profilaxia hep B la nn din mame purtatoare de
AgHBs (adm IG in primele 12-24 h de la nastere impreuna cu prima doza de vaccin hepatitic B)
b Postexpunere- expuneri accidentaleprofesionale (personal
medical) la sange si derivate produse patologice adm IG in primele 72 H
- Contact sexual neprotejat cu o persoana infectata cu VHB ndash adm IG in primele 14 zile dupa expunere
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
2 IG specifice Antirabice- profilaxia postexpunere a rabiei- obtinute din singe recoltat de la persoane care au fost vaccinate cu
vaccin rabic- Rec persoanelor ce prezinta muscaturi cu potential rabigen
(muscaturi provocae de animale turbate animale salbatice muscaturi in zona capului a membrelor superioare a organelor genitale)
- Se adm o singura doza la inceputul tratamentului in max 24-72 ore dupa accident
- prin infiltrare in jurul plagii cind zona anatomica permite (jumatate de doza) iar restul IM
- Nu se amesteca in aceeasi seringa cu vaccinul- Doza este de 20 UIKgc - Durata protectiei ndash 21 zile
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 3 IG specifice Antivaricela- profilaxia infectiei cu virusul varicelo-zoosterianSe adm IM la persoane- care prezinta riscul de a dezvolta o forma severa de
varicela- celor cu afectiuni imunodeprimante- nn din mame care au prezentat semnesimptome de
varicela cu 5 zile inainte de nastere sau in primele 2 zile dupa nastere
- nn prematur expusi (contacti) si ai caror mame sunt nevaccinate
- gravide expuse infectiei
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 4 IG specifice Antitetanicebull Se adm in functie de gravitatea plagii bull dupa prelevarea unei probe de singe pentru
testarea Ac antitoxici bull doar persoanelor care au suferit politraumatisme
grave cu pierderi masive de singe bull persoanelor HIV pozitivebull NU se adm persoanelor cu plagi superficiale
Masuri in plaga cu potential tetanigen
Preventie si control
bull Toaleta plagii cu risc tetanigen
bull Indepartarea corpilor straini a tesuturilor devitalizate
bull Debridare drenaj irigare
bull Administrare de de ser antitetanic si vaccinare DT (in functie de imunizarea anterioara)
Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
Antecedente vaccinale
Masuri nespecifice Masuri specifice
Toaleta chirurgicala
a plagii
Adm Antibiotice
VTA (dT sau DT)
Ser antitetanic
sau IG specifice
Vaccinat complet si corect Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
05 ml (o doza) IM
Nu (da pt politraum si persoanelor
HIV + )
Nevaccinat sau vaccinat incomplet sau antecedente necunoscute
Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
Vaccinare de urgenta cu trei doze (la 14 z
interval)
+ revaccinare gt 1 an
DaIG 200-500
UAI
Se adm ser antitetanic sau IgG (dupa prelevarea unei probe de singe pentru testareaAc antitoxici) doar persoanelor care au suferit politraumatisme grave cu pierderi masive de singe si persoanelor HIV pozitivein functie de gravitatea plagii ndash nu se adm persoanelor cu plagi superficiale
Vaccinuri ndash Generalitati
bull Definitie - produse biologice care contin suspensii de virusuri sau bacterii
bull vii atenuate
bull inactivate (omorate)
bull fractiuni din acestea
- Adm cu scopul de a induce un raspuns imun protector (im Artificiala activa)
Ri primarRi primar RI RI secundarsecundar
IgGIgG
RIPRIPbull Perioada de latenta variabilaPerioada de latenta variabila
Intervalul de timp in care Ag esteIntervalul de timp in care Ag este captat analizat sinteza IgMIgGcaptat analizat sinteza IgMIgG Minima 7 zile de la vacc Minima 7 zile de la vacc (BCG 30 - 45 zile)(BCG 30 - 45 zile) Receptiv la infectia naturalaReceptiv la infectia naturala
bull Perioada de crestere lenta pana la un MxPerioada de crestere lenta pana la un Mx (4 zile ndash 4 saptamani)(4 zile ndash 4 saptamani)bull Perioada de scadere lenta pana laPerioada de scadere lenta pana la disparitie (6 ndash 12 luni)disparitie (6 ndash 12 luni)
Tit
ru A
cTit
ru A
c
Timp
RISRISbull Rapid fara latenta Rapid fara latenta (24 ndash 48 ore)(24 ndash 48 ore)
Chiar daca titrul Ac Chiar daca titrul Ac este nedecelabileste nedecelabil
bull Mai intens titrul mai inaltMai intens titrul mai inaltbull Direct in IgGDirect in IgGbull Persistenta Ac indelungataPersistenta Ac indelungata (ani)(ani)
Compozitia vaccinurilorbull Antigenul vaccinalbull Adjuvanti (pt anatoxine si antigene incomplete) ndash
substante incorporate in vaccin pt a creste capacitatea imunogena a antigenului vaccinal ndash scaderea costului
bull Prezervanti ndash reduc riscul de contaminare in special pt vacc in flacoane multidoza
bull Antibiotice ndash utiliz in vacc virale pt a impiedeca multiplicarea bacteriana ex Kanamicina si Neomicina (vacc rujeolic)
Compozitia vaccinurilor
bull Stabilizatori ndash maresc rezistenta Ag la temperaturi crescute (ex clorura de Mg sau sucroza pt vacc polio oral - VPO)
bull Indicatori de culoare (exfenol pt VPO)bull Substante rezultate din procesul de prod
(din mediul de crestere al Ag vaccinal) ndash ex drojdie de bere thiomersal(vacc Hep B) proteine de ou ndash vacc prep pe oua embrionate (vacc gripal)
Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
1 Reactii anafilactice la o prima doza a unui vaccin contraindica administrarea altor doze din acel vaccin
2 Reactiile anafilactice la componentele unui vaccin contraindica utilizarea acestuia
3 Boli cu evolutie clinica moderata sau severa cu sau fara febra
Vaccinuri ndash Contraindicatii false
bull Reactii locale blande sau moderate (durere eritem tumefactie) dupa o doza de vaccin administrat prin injectare
bull Boli acute cu evolutie blanda cu febra joasa sau fara febrabull Faza de convalescenta dupa boalabull Nn inainte de termenbull Expunere recenta la o boala infectioasabull Alergia la penicilina sau antecedente familiale
de astfel de alergii
Administrare vaccinuri
bull Oral (VPO dizenteric holeric)
bull Intradermic (BCG)
bull Subcutanat (rujeolic)
bull Intramuscular (VPI Hep B Hep A)
NU SE ADM NICIODATA IV
CALENDAR VACCINARIProgramul National de Imunizari (PNI)
VACCINURI OBLIGATORIIbull sunt gratuite programarea lor intra in atributiile
medicului de familieo Imediat dupa nastere in maternitatebull Hep B (primele 24 h) - Engerixbull BCG (primele 4 ndash 7 zile)o 2 luni simultanbull DTPa-VPI ndash HiBbull HepB
Programul National de Imunizari (PNI)
o 4 luni
bull DTPa-VPI-HiB1048707
o 6 luni simultan
bull DTPa-VPI-HiB
bull HepB
o 12 luni simultan
bull DTPa
bull VPI
bull ROR (rujeolic ndash urlian ndash rubeolic)
o 4 ani
bull DTPa
Programul National de Imunizari (PNI)
Programul National de Imunizari (PNI)
o 7 ani (cls I-a) campanii scolare
bull ROR
o 9 ani (cls a III-a) campanii scolare
bull VPI
o 14 ani (cls a VIII-a) campanii scolare
bull dT
bull Rubeolic (numai fetele)
Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
2 antigene inctivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (a)
antigene vii şi inactivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (b)
2 antigene vii Se păstrează un interval de 4 săptămacircni icircntre doze
Obtinerea unui Raspuns optim in Atc = necesita respectarea varstei si a intervalelor din caledarul national de vaccinariCind nu este posibil se va tine cont de recomandarile de mai sus
Sursa Plotkin SA Orenstein WA ndash Vaccines Third Edition
Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
Administrare simultana
Administrare separata
Combinatia Interval minim recomandat intre doze
Produs administrat Interval minim recomandat intre doze
Primul Secund
IG şi Ag inactivat
Poate fi adm simultan sau la orice interval
icircn locuri anatomice diferite
bullIGbullAg Inactivat
bullAg inactivatbullIG
Nici unul
Nici unul
IG şi Ag viu
Icircn general nu se administrează simultan
bullIGbullAg viu
bullAg viubullIG
6 luni
2 sapt
SAU
Administrare - Vaccinuri
bull DACA nu se pot respecta rec din PNI- Un interval mai lung intre doze nu reduce
concentratia finala de Anticorpi- Protectia optima se obtine dupa ce se adm
numarul de doze recomandate- Intreruperea schemei de vaccinare nu
impune reluarea intregii scheme de vaccinare sau adm unor doze suplimentare
VACCINURI FACULTATIVE
bull La recomandarea medicului de familie
o vaccinul gripal
o vaccin hepatitic A se recomanda inainte de inceperea gradinitei sau a scolii
o o vaccinul varicelos previne aparitia varicelei - cea mai usor transmisibila boala a copilariei
Hepatita B
bull boala infectioasa determinata de virusul hepatitei B (VHB) un virus ADN a carui gazda naturala este omul
bull virusul hepatitei B este extrem de rezistent in conditiile din afara gazdei Chiar dupa mai multe luni de la contaminare acele echipamentul medical sau stomatologic pot fi cauza de transmitere a hepatitei B
bull v Hep B este de cel putin 100 de ori mai infectios decacirct virusul HIV
bull mai multe particule virale prezente in sacircngele infectat bull s-a demonstrat transmiterea VHB si prin saliva spre
deosebire de virusul HIV
bull Sexuala
bull Parenterala
bull Perinatal
HBV Mod de Transmitere
Hepatita Bbull Dupa infectia acuta aproximativ 1-20 dintre adulti si peste 90
dintre sugari infectati esueaza in efortul de a se debarasa de virus - ramacircn Ag HBs seropozitivi pentru o perioada de peste sase luni intracircnd in categoria de purtatori cronici de VHB
bull Barbatii sunt mai expusi de a deveni purtatori cronici decacirct femeile
Cei care devin purtatori la vacircrsta adulta au un risc de 15-40 ori mai crescut de evolutie spre hepatopatie cronica si cancer primitiv hepatic
bull Studiile epidemiologice au demonstrat ca exista o corelatie semnificativa intre numarul de purtatori cronici dintr-o tara si incidenta cancerului hepatic
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
Prevalenta Ag HBs
8 - Mare 2-7 - Intermediara
lt2 - Joasa
Distributia geografica a prevalentei purtatorilor cronici de AgHBs
Impactul global al infecţiei VHB
WHO httpwwwwhointmediacentrefactsheetsfs204en
WER No 28 2004 79 253-264
Evolutia infectiei cu VHB
Infection
AsymptomaticSymptomatic
acute hepatitis B
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
3510
4881
272 257
144
6443
2615 06 0
0
5
10
15
20
25
30
lt1
1-4
5-9
10-1
4
15-1
9
20-2
4
25-3
4
35-4
4
45-5
4
55-6
4
65-7
4
75-8
4
85gt
Dr MOLNDr MOLNAacuteAacuteR B GR B Geacuteeacuteza za AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004
100000 pop din grupa de varsta
Infe
ctie
cro
nic
a (
)
Infect ie sin
mp
tom
at ica()
100100
Infectie simptomatica
Infectie cronica
Birt
h
1-6
mos
7-12
mos
1-4
yrs
Old
er
Chi
ldre
nan
d A
dul
ts
0
20
40
60
8080
60
40
20
0
Evolutia infectiei cu VHB in functie de Varsta de aparitie a infectiei acute
Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
Tipul infectiei
EvolutieVHB VHD
Infectie cronicalt 5 ani 30-90
gt 5 ani 1-20 50-90
Ciroza hepatica 2-10 50
Mortalitate prematura 15-25 15
Rolul im cu vaccin Hep B ndash prevenirea Cancerului hepaticPrimul vaccin in tratamentul cancerului
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in modaccidental la sacircnge Ag HBs pozitiv - se actioneaza
imediatbull Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina
alcool 70)bull probe de sacircnge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice bull imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B(IGHB)
ndash 006 mlkgc ndash primele 24 h maxim 72 hbull In acelasi timp ndash se incepe vaccinarea hep B bull vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Anamneza si Teste Negative
A Schema minimalabull Se injecteaza 025 ml ser dilutie 110 SC gt 30
min daca R neg se continua cu bull 025 ml ser nediluat SC citire gt 30 min Rndash in
lipsa reactieibull 1 ml ser nediluat SC gt 30 min in lipsa reactieibull IM - restul cantitatii de ser bull Daca apare o reactie locala sau generala dupa
una din administrari se trece la schema de desensibilizare treptata
Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
B Schema lenta tip Besredkabull Se adm ser purificatconcentra
Dilutie Cantitatea (ml) Cale de adm Intervale intre inj (min)
1100 02 sc 30
1100 04 sc 30
1100 06 sc 30
110 02 sc 30
110 04 sc 30
110 06 sc 30
Ser nediluat 02040610 sc 30
Ser nediluat Restul cantitatii IM 30
Administrare Ser
bull Doar
- In conditii de spitalizare
- Dupa testarea sensibilitatii fata de ser
- In prezenta trusei de urgenta antisoc
Seruri in utilizare
bull In SUA ndash serul antidifteric si antibotulinicbull In Romania ndash ser antirabic antidifteric antitetanic
anticarbunos (produse autohtone) ser antibotulinic si antiviperin (produse de import)
Ex Adm ser antidifteric - recoltarea unei probe de singe pentru testarea
anticorpilor antitoxici (titru protector 003 Ulml) +- testare la ser si eventual desensibilizareDozele - variaza in functie de forma clinica a bolii (10-
20000 UI - forme medii 40-60000 UI - forme grave)
Seruri ndash Limite de utilizare
bull Serurile nu pot neutraliza decit toxinele sau virusurile circulante nu si pe cele fixate in celule
bull adm trebuie sa fie cit mai rapida dupa momentul presupus infectant sau la debutul simptomatologiei
bull Protectie de scurta durata 2-3 saptamani
bull Risc crescut de reactii adverse
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
bull serurile pot fi inlocuite in practica de preparatele de tip IG
bull IG ndash SOLUTII DE ANTICORPI obtinute din plasma umana prelevata de la donatori
bull Sint produse purificate prin metoda de fractionare Cohn (debarasare de alte proteine prin fractionare la rece cu Etanol)
bull Livrate in conc proteica de 16 = conc 16X gt fata de nivelul sanguin circulant al Ac
IG - prezentare
bull Fiole cu lichid de aspect limpede fara depozit si flocoane
bull Pastrareconservare ndash la frigider 2-8 grade C
bull Adm ndash majoritatea IM rar- IV
bull Doza - functie (greutatea corporala)
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
Clasificare IG 1 IG totale standard (gamaglobuline)- obtinute din amestecuri de plasma- prelevate de la persoane sanatoase donatori adulti- Reflecta spectrul de infectii si imunizari prin care au trecut
persoanele donatoare- Utilizare in practicaIG totale antirujeola si antihepatita A
2 IG umane specifice- de la persoane trecute printr-o anumita infectie- persoane imunizate (vaccinate) anterior cu un anumit antigen- Utilizate in practica IG umane specifice antitetanice antirabice
antihepatita B antiherpetice
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
3 IG cu rol terapeutic - adm IV in
- terapia de substitutie a bolilor cu deficit imun (hipogamaglobulinemie infectia HIV)
- tratamentul bolilor autoimune (purpura trombocitopenica idiopatica)
- Tratamentul unor forme severe de boala (septicemii meningite pneumonii)
Imunoglobuline
Avantaje- Nu dau sensibilizare sau intoleranta eliminind
riscurile adm serului heterolog- Dozele pot fi repetate fara risc de sensibilizare- Nu prezinta risc de transmitere a virusurilor HIV
HCV HBV - datorita metodelor de obtinere si testare a donatorilor (studii SUA)
- Raman in circulatie timp mai indelungat conc max Timp frac12 [21-35] zile
- Durata de imunizare reziduala ndash asigura protectie pina la 14 saptamani
IG ndash Limite de utilizare
bull Eficacitatea IG este dependenta de precocitatea adm lor
bull ndash Recadm in primele zile dupa contactul infectant
bull Durata scurta a protectiei citeva luni comparativ cu vaccinurile
Indicatii de utilizare a IG Totale
Rec in scop bull Profilactic 1 Rujeola doza 02 ndash 04 mlkgc adm in primele 6 zile
dupa expunere - previn boala sau determina o evolutie atenuata a acesteia
- Durata de protectie 3-4 luniRec - gravide - persoane care prezinta CI la vaccinare- in colectivitati de copii nevaccinati imediat dupa aparitia
primului caz- contactii in focarul de rujeola care prezinta afectiuni
imunodeprimante
Indicatii de utilizare a IG Totale
2 Profilaxia Hep virale tip A doza 002 ndash 005 mlkgcbull Se adm inainte de expunere sau in primele 7-14 zile
dupa expunerebull Durata protectiei - aprox 3 luniRec- Copii expusi infectiei cu VHA cu varsta sub 2 ani- Contacti sexuali si de familie ai unui caz de Hep A- Persoane expuse infectiei cu VHA alergice la vaccinRA rar reactii locale usoare la locul de inoculare sau febra
usoara
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 1IG umane specifice antihepatita Ba Profilaxia hep B la nn din mame purtatoare de
AgHBs (adm IG in primele 12-24 h de la nastere impreuna cu prima doza de vaccin hepatitic B)
b Postexpunere- expuneri accidentaleprofesionale (personal
medical) la sange si derivate produse patologice adm IG in primele 72 H
- Contact sexual neprotejat cu o persoana infectata cu VHB ndash adm IG in primele 14 zile dupa expunere
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
2 IG specifice Antirabice- profilaxia postexpunere a rabiei- obtinute din singe recoltat de la persoane care au fost vaccinate cu
vaccin rabic- Rec persoanelor ce prezinta muscaturi cu potential rabigen
(muscaturi provocae de animale turbate animale salbatice muscaturi in zona capului a membrelor superioare a organelor genitale)
- Se adm o singura doza la inceputul tratamentului in max 24-72 ore dupa accident
- prin infiltrare in jurul plagii cind zona anatomica permite (jumatate de doza) iar restul IM
- Nu se amesteca in aceeasi seringa cu vaccinul- Doza este de 20 UIKgc - Durata protectiei ndash 21 zile
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 3 IG specifice Antivaricela- profilaxia infectiei cu virusul varicelo-zoosterianSe adm IM la persoane- care prezinta riscul de a dezvolta o forma severa de
varicela- celor cu afectiuni imunodeprimante- nn din mame care au prezentat semnesimptome de
varicela cu 5 zile inainte de nastere sau in primele 2 zile dupa nastere
- nn prematur expusi (contacti) si ai caror mame sunt nevaccinate
- gravide expuse infectiei
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 4 IG specifice Antitetanicebull Se adm in functie de gravitatea plagii bull dupa prelevarea unei probe de singe pentru
testarea Ac antitoxici bull doar persoanelor care au suferit politraumatisme
grave cu pierderi masive de singe bull persoanelor HIV pozitivebull NU se adm persoanelor cu plagi superficiale
Masuri in plaga cu potential tetanigen
Preventie si control
bull Toaleta plagii cu risc tetanigen
bull Indepartarea corpilor straini a tesuturilor devitalizate
bull Debridare drenaj irigare
bull Administrare de de ser antitetanic si vaccinare DT (in functie de imunizarea anterioara)
Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
Antecedente vaccinale
Masuri nespecifice Masuri specifice
Toaleta chirurgicala
a plagii
Adm Antibiotice
VTA (dT sau DT)
Ser antitetanic
sau IG specifice
Vaccinat complet si corect Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
05 ml (o doza) IM
Nu (da pt politraum si persoanelor
HIV + )
Nevaccinat sau vaccinat incomplet sau antecedente necunoscute
Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
Vaccinare de urgenta cu trei doze (la 14 z
interval)
+ revaccinare gt 1 an
DaIG 200-500
UAI
Se adm ser antitetanic sau IgG (dupa prelevarea unei probe de singe pentru testareaAc antitoxici) doar persoanelor care au suferit politraumatisme grave cu pierderi masive de singe si persoanelor HIV pozitivein functie de gravitatea plagii ndash nu se adm persoanelor cu plagi superficiale
Vaccinuri ndash Generalitati
bull Definitie - produse biologice care contin suspensii de virusuri sau bacterii
bull vii atenuate
bull inactivate (omorate)
bull fractiuni din acestea
- Adm cu scopul de a induce un raspuns imun protector (im Artificiala activa)
Ri primarRi primar RI RI secundarsecundar
IgGIgG
RIPRIPbull Perioada de latenta variabilaPerioada de latenta variabila
Intervalul de timp in care Ag esteIntervalul de timp in care Ag este captat analizat sinteza IgMIgGcaptat analizat sinteza IgMIgG Minima 7 zile de la vacc Minima 7 zile de la vacc (BCG 30 - 45 zile)(BCG 30 - 45 zile) Receptiv la infectia naturalaReceptiv la infectia naturala
bull Perioada de crestere lenta pana la un MxPerioada de crestere lenta pana la un Mx (4 zile ndash 4 saptamani)(4 zile ndash 4 saptamani)bull Perioada de scadere lenta pana laPerioada de scadere lenta pana la disparitie (6 ndash 12 luni)disparitie (6 ndash 12 luni)
Tit
ru A
cTit
ru A
c
Timp
RISRISbull Rapid fara latenta Rapid fara latenta (24 ndash 48 ore)(24 ndash 48 ore)
Chiar daca titrul Ac Chiar daca titrul Ac este nedecelabileste nedecelabil
bull Mai intens titrul mai inaltMai intens titrul mai inaltbull Direct in IgGDirect in IgGbull Persistenta Ac indelungataPersistenta Ac indelungata (ani)(ani)
Compozitia vaccinurilorbull Antigenul vaccinalbull Adjuvanti (pt anatoxine si antigene incomplete) ndash
substante incorporate in vaccin pt a creste capacitatea imunogena a antigenului vaccinal ndash scaderea costului
bull Prezervanti ndash reduc riscul de contaminare in special pt vacc in flacoane multidoza
bull Antibiotice ndash utiliz in vacc virale pt a impiedeca multiplicarea bacteriana ex Kanamicina si Neomicina (vacc rujeolic)
Compozitia vaccinurilor
bull Stabilizatori ndash maresc rezistenta Ag la temperaturi crescute (ex clorura de Mg sau sucroza pt vacc polio oral - VPO)
bull Indicatori de culoare (exfenol pt VPO)bull Substante rezultate din procesul de prod
(din mediul de crestere al Ag vaccinal) ndash ex drojdie de bere thiomersal(vacc Hep B) proteine de ou ndash vacc prep pe oua embrionate (vacc gripal)
Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
1 Reactii anafilactice la o prima doza a unui vaccin contraindica administrarea altor doze din acel vaccin
2 Reactiile anafilactice la componentele unui vaccin contraindica utilizarea acestuia
3 Boli cu evolutie clinica moderata sau severa cu sau fara febra
Vaccinuri ndash Contraindicatii false
bull Reactii locale blande sau moderate (durere eritem tumefactie) dupa o doza de vaccin administrat prin injectare
bull Boli acute cu evolutie blanda cu febra joasa sau fara febrabull Faza de convalescenta dupa boalabull Nn inainte de termenbull Expunere recenta la o boala infectioasabull Alergia la penicilina sau antecedente familiale
de astfel de alergii
Administrare vaccinuri
bull Oral (VPO dizenteric holeric)
bull Intradermic (BCG)
bull Subcutanat (rujeolic)
bull Intramuscular (VPI Hep B Hep A)
NU SE ADM NICIODATA IV
CALENDAR VACCINARIProgramul National de Imunizari (PNI)
VACCINURI OBLIGATORIIbull sunt gratuite programarea lor intra in atributiile
medicului de familieo Imediat dupa nastere in maternitatebull Hep B (primele 24 h) - Engerixbull BCG (primele 4 ndash 7 zile)o 2 luni simultanbull DTPa-VPI ndash HiBbull HepB
Programul National de Imunizari (PNI)
o 4 luni
bull DTPa-VPI-HiB1048707
o 6 luni simultan
bull DTPa-VPI-HiB
bull HepB
o 12 luni simultan
bull DTPa
bull VPI
bull ROR (rujeolic ndash urlian ndash rubeolic)
o 4 ani
bull DTPa
Programul National de Imunizari (PNI)
Programul National de Imunizari (PNI)
o 7 ani (cls I-a) campanii scolare
bull ROR
o 9 ani (cls a III-a) campanii scolare
bull VPI
o 14 ani (cls a VIII-a) campanii scolare
bull dT
bull Rubeolic (numai fetele)
Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
2 antigene inctivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (a)
antigene vii şi inactivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (b)
2 antigene vii Se păstrează un interval de 4 săptămacircni icircntre doze
Obtinerea unui Raspuns optim in Atc = necesita respectarea varstei si a intervalelor din caledarul national de vaccinariCind nu este posibil se va tine cont de recomandarile de mai sus
Sursa Plotkin SA Orenstein WA ndash Vaccines Third Edition
Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
Administrare simultana
Administrare separata
Combinatia Interval minim recomandat intre doze
Produs administrat Interval minim recomandat intre doze
Primul Secund
IG şi Ag inactivat
Poate fi adm simultan sau la orice interval
icircn locuri anatomice diferite
bullIGbullAg Inactivat
bullAg inactivatbullIG
Nici unul
Nici unul
IG şi Ag viu
Icircn general nu se administrează simultan
bullIGbullAg viu
bullAg viubullIG
6 luni
2 sapt
SAU
Administrare - Vaccinuri
bull DACA nu se pot respecta rec din PNI- Un interval mai lung intre doze nu reduce
concentratia finala de Anticorpi- Protectia optima se obtine dupa ce se adm
numarul de doze recomandate- Intreruperea schemei de vaccinare nu
impune reluarea intregii scheme de vaccinare sau adm unor doze suplimentare
VACCINURI FACULTATIVE
bull La recomandarea medicului de familie
o vaccinul gripal
o vaccin hepatitic A se recomanda inainte de inceperea gradinitei sau a scolii
o o vaccinul varicelos previne aparitia varicelei - cea mai usor transmisibila boala a copilariei
Hepatita B
bull boala infectioasa determinata de virusul hepatitei B (VHB) un virus ADN a carui gazda naturala este omul
bull virusul hepatitei B este extrem de rezistent in conditiile din afara gazdei Chiar dupa mai multe luni de la contaminare acele echipamentul medical sau stomatologic pot fi cauza de transmitere a hepatitei B
bull v Hep B este de cel putin 100 de ori mai infectios decacirct virusul HIV
bull mai multe particule virale prezente in sacircngele infectat bull s-a demonstrat transmiterea VHB si prin saliva spre
deosebire de virusul HIV
bull Sexuala
bull Parenterala
bull Perinatal
HBV Mod de Transmitere
Hepatita Bbull Dupa infectia acuta aproximativ 1-20 dintre adulti si peste 90
dintre sugari infectati esueaza in efortul de a se debarasa de virus - ramacircn Ag HBs seropozitivi pentru o perioada de peste sase luni intracircnd in categoria de purtatori cronici de VHB
bull Barbatii sunt mai expusi de a deveni purtatori cronici decacirct femeile
Cei care devin purtatori la vacircrsta adulta au un risc de 15-40 ori mai crescut de evolutie spre hepatopatie cronica si cancer primitiv hepatic
bull Studiile epidemiologice au demonstrat ca exista o corelatie semnificativa intre numarul de purtatori cronici dintr-o tara si incidenta cancerului hepatic
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
Prevalenta Ag HBs
8 - Mare 2-7 - Intermediara
lt2 - Joasa
Distributia geografica a prevalentei purtatorilor cronici de AgHBs
Impactul global al infecţiei VHB
WHO httpwwwwhointmediacentrefactsheetsfs204en
WER No 28 2004 79 253-264
Evolutia infectiei cu VHB
Infection
AsymptomaticSymptomatic
acute hepatitis B
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
3510
4881
272 257
144
6443
2615 06 0
0
5
10
15
20
25
30
lt1
1-4
5-9
10-1
4
15-1
9
20-2
4
25-3
4
35-4
4
45-5
4
55-6
4
65-7
4
75-8
4
85gt
Dr MOLNDr MOLNAacuteAacuteR B GR B Geacuteeacuteza za AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004
100000 pop din grupa de varsta
Infe
ctie
cro
nic
a (
)
Infect ie sin
mp
tom
at ica()
100100
Infectie simptomatica
Infectie cronica
Birt
h
1-6
mos
7-12
mos
1-4
yrs
Old
er
Chi
ldre
nan
d A
dul
ts
0
20
40
60
8080
60
40
20
0
Evolutia infectiei cu VHB in functie de Varsta de aparitie a infectiei acute
Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
Tipul infectiei
EvolutieVHB VHD
Infectie cronicalt 5 ani 30-90
gt 5 ani 1-20 50-90
Ciroza hepatica 2-10 50
Mortalitate prematura 15-25 15
Rolul im cu vaccin Hep B ndash prevenirea Cancerului hepaticPrimul vaccin in tratamentul cancerului
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in modaccidental la sacircnge Ag HBs pozitiv - se actioneaza
imediatbull Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina
alcool 70)bull probe de sacircnge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice bull imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B(IGHB)
ndash 006 mlkgc ndash primele 24 h maxim 72 hbull In acelasi timp ndash se incepe vaccinarea hep B bull vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
B Schema lenta tip Besredkabull Se adm ser purificatconcentra
Dilutie Cantitatea (ml) Cale de adm Intervale intre inj (min)
1100 02 sc 30
1100 04 sc 30
1100 06 sc 30
110 02 sc 30
110 04 sc 30
110 06 sc 30
Ser nediluat 02040610 sc 30
Ser nediluat Restul cantitatii IM 30
Administrare Ser
bull Doar
- In conditii de spitalizare
- Dupa testarea sensibilitatii fata de ser
- In prezenta trusei de urgenta antisoc
Seruri in utilizare
bull In SUA ndash serul antidifteric si antibotulinicbull In Romania ndash ser antirabic antidifteric antitetanic
anticarbunos (produse autohtone) ser antibotulinic si antiviperin (produse de import)
Ex Adm ser antidifteric - recoltarea unei probe de singe pentru testarea
anticorpilor antitoxici (titru protector 003 Ulml) +- testare la ser si eventual desensibilizareDozele - variaza in functie de forma clinica a bolii (10-
20000 UI - forme medii 40-60000 UI - forme grave)
Seruri ndash Limite de utilizare
bull Serurile nu pot neutraliza decit toxinele sau virusurile circulante nu si pe cele fixate in celule
bull adm trebuie sa fie cit mai rapida dupa momentul presupus infectant sau la debutul simptomatologiei
bull Protectie de scurta durata 2-3 saptamani
bull Risc crescut de reactii adverse
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
bull serurile pot fi inlocuite in practica de preparatele de tip IG
bull IG ndash SOLUTII DE ANTICORPI obtinute din plasma umana prelevata de la donatori
bull Sint produse purificate prin metoda de fractionare Cohn (debarasare de alte proteine prin fractionare la rece cu Etanol)
bull Livrate in conc proteica de 16 = conc 16X gt fata de nivelul sanguin circulant al Ac
IG - prezentare
bull Fiole cu lichid de aspect limpede fara depozit si flocoane
bull Pastrareconservare ndash la frigider 2-8 grade C
bull Adm ndash majoritatea IM rar- IV
bull Doza - functie (greutatea corporala)
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
Clasificare IG 1 IG totale standard (gamaglobuline)- obtinute din amestecuri de plasma- prelevate de la persoane sanatoase donatori adulti- Reflecta spectrul de infectii si imunizari prin care au trecut
persoanele donatoare- Utilizare in practicaIG totale antirujeola si antihepatita A
2 IG umane specifice- de la persoane trecute printr-o anumita infectie- persoane imunizate (vaccinate) anterior cu un anumit antigen- Utilizate in practica IG umane specifice antitetanice antirabice
antihepatita B antiherpetice
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
3 IG cu rol terapeutic - adm IV in
- terapia de substitutie a bolilor cu deficit imun (hipogamaglobulinemie infectia HIV)
- tratamentul bolilor autoimune (purpura trombocitopenica idiopatica)
- Tratamentul unor forme severe de boala (septicemii meningite pneumonii)
Imunoglobuline
Avantaje- Nu dau sensibilizare sau intoleranta eliminind
riscurile adm serului heterolog- Dozele pot fi repetate fara risc de sensibilizare- Nu prezinta risc de transmitere a virusurilor HIV
HCV HBV - datorita metodelor de obtinere si testare a donatorilor (studii SUA)
- Raman in circulatie timp mai indelungat conc max Timp frac12 [21-35] zile
- Durata de imunizare reziduala ndash asigura protectie pina la 14 saptamani
IG ndash Limite de utilizare
bull Eficacitatea IG este dependenta de precocitatea adm lor
bull ndash Recadm in primele zile dupa contactul infectant
bull Durata scurta a protectiei citeva luni comparativ cu vaccinurile
Indicatii de utilizare a IG Totale
Rec in scop bull Profilactic 1 Rujeola doza 02 ndash 04 mlkgc adm in primele 6 zile
dupa expunere - previn boala sau determina o evolutie atenuata a acesteia
- Durata de protectie 3-4 luniRec - gravide - persoane care prezinta CI la vaccinare- in colectivitati de copii nevaccinati imediat dupa aparitia
primului caz- contactii in focarul de rujeola care prezinta afectiuni
imunodeprimante
Indicatii de utilizare a IG Totale
2 Profilaxia Hep virale tip A doza 002 ndash 005 mlkgcbull Se adm inainte de expunere sau in primele 7-14 zile
dupa expunerebull Durata protectiei - aprox 3 luniRec- Copii expusi infectiei cu VHA cu varsta sub 2 ani- Contacti sexuali si de familie ai unui caz de Hep A- Persoane expuse infectiei cu VHA alergice la vaccinRA rar reactii locale usoare la locul de inoculare sau febra
usoara
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 1IG umane specifice antihepatita Ba Profilaxia hep B la nn din mame purtatoare de
AgHBs (adm IG in primele 12-24 h de la nastere impreuna cu prima doza de vaccin hepatitic B)
b Postexpunere- expuneri accidentaleprofesionale (personal
medical) la sange si derivate produse patologice adm IG in primele 72 H
- Contact sexual neprotejat cu o persoana infectata cu VHB ndash adm IG in primele 14 zile dupa expunere
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
2 IG specifice Antirabice- profilaxia postexpunere a rabiei- obtinute din singe recoltat de la persoane care au fost vaccinate cu
vaccin rabic- Rec persoanelor ce prezinta muscaturi cu potential rabigen
(muscaturi provocae de animale turbate animale salbatice muscaturi in zona capului a membrelor superioare a organelor genitale)
- Se adm o singura doza la inceputul tratamentului in max 24-72 ore dupa accident
- prin infiltrare in jurul plagii cind zona anatomica permite (jumatate de doza) iar restul IM
- Nu se amesteca in aceeasi seringa cu vaccinul- Doza este de 20 UIKgc - Durata protectiei ndash 21 zile
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 3 IG specifice Antivaricela- profilaxia infectiei cu virusul varicelo-zoosterianSe adm IM la persoane- care prezinta riscul de a dezvolta o forma severa de
varicela- celor cu afectiuni imunodeprimante- nn din mame care au prezentat semnesimptome de
varicela cu 5 zile inainte de nastere sau in primele 2 zile dupa nastere
- nn prematur expusi (contacti) si ai caror mame sunt nevaccinate
- gravide expuse infectiei
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 4 IG specifice Antitetanicebull Se adm in functie de gravitatea plagii bull dupa prelevarea unei probe de singe pentru
testarea Ac antitoxici bull doar persoanelor care au suferit politraumatisme
grave cu pierderi masive de singe bull persoanelor HIV pozitivebull NU se adm persoanelor cu plagi superficiale
Masuri in plaga cu potential tetanigen
Preventie si control
bull Toaleta plagii cu risc tetanigen
bull Indepartarea corpilor straini a tesuturilor devitalizate
bull Debridare drenaj irigare
bull Administrare de de ser antitetanic si vaccinare DT (in functie de imunizarea anterioara)
Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
Antecedente vaccinale
Masuri nespecifice Masuri specifice
Toaleta chirurgicala
a plagii
Adm Antibiotice
VTA (dT sau DT)
Ser antitetanic
sau IG specifice
Vaccinat complet si corect Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
05 ml (o doza) IM
Nu (da pt politraum si persoanelor
HIV + )
Nevaccinat sau vaccinat incomplet sau antecedente necunoscute
Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
Vaccinare de urgenta cu trei doze (la 14 z
interval)
+ revaccinare gt 1 an
DaIG 200-500
UAI
Se adm ser antitetanic sau IgG (dupa prelevarea unei probe de singe pentru testareaAc antitoxici) doar persoanelor care au suferit politraumatisme grave cu pierderi masive de singe si persoanelor HIV pozitivein functie de gravitatea plagii ndash nu se adm persoanelor cu plagi superficiale
Vaccinuri ndash Generalitati
bull Definitie - produse biologice care contin suspensii de virusuri sau bacterii
bull vii atenuate
bull inactivate (omorate)
bull fractiuni din acestea
- Adm cu scopul de a induce un raspuns imun protector (im Artificiala activa)
Ri primarRi primar RI RI secundarsecundar
IgGIgG
RIPRIPbull Perioada de latenta variabilaPerioada de latenta variabila
Intervalul de timp in care Ag esteIntervalul de timp in care Ag este captat analizat sinteza IgMIgGcaptat analizat sinteza IgMIgG Minima 7 zile de la vacc Minima 7 zile de la vacc (BCG 30 - 45 zile)(BCG 30 - 45 zile) Receptiv la infectia naturalaReceptiv la infectia naturala
bull Perioada de crestere lenta pana la un MxPerioada de crestere lenta pana la un Mx (4 zile ndash 4 saptamani)(4 zile ndash 4 saptamani)bull Perioada de scadere lenta pana laPerioada de scadere lenta pana la disparitie (6 ndash 12 luni)disparitie (6 ndash 12 luni)
Tit
ru A
cTit
ru A
c
Timp
RISRISbull Rapid fara latenta Rapid fara latenta (24 ndash 48 ore)(24 ndash 48 ore)
Chiar daca titrul Ac Chiar daca titrul Ac este nedecelabileste nedecelabil
bull Mai intens titrul mai inaltMai intens titrul mai inaltbull Direct in IgGDirect in IgGbull Persistenta Ac indelungataPersistenta Ac indelungata (ani)(ani)
Compozitia vaccinurilorbull Antigenul vaccinalbull Adjuvanti (pt anatoxine si antigene incomplete) ndash
substante incorporate in vaccin pt a creste capacitatea imunogena a antigenului vaccinal ndash scaderea costului
bull Prezervanti ndash reduc riscul de contaminare in special pt vacc in flacoane multidoza
bull Antibiotice ndash utiliz in vacc virale pt a impiedeca multiplicarea bacteriana ex Kanamicina si Neomicina (vacc rujeolic)
Compozitia vaccinurilor
bull Stabilizatori ndash maresc rezistenta Ag la temperaturi crescute (ex clorura de Mg sau sucroza pt vacc polio oral - VPO)
bull Indicatori de culoare (exfenol pt VPO)bull Substante rezultate din procesul de prod
(din mediul de crestere al Ag vaccinal) ndash ex drojdie de bere thiomersal(vacc Hep B) proteine de ou ndash vacc prep pe oua embrionate (vacc gripal)
Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
1 Reactii anafilactice la o prima doza a unui vaccin contraindica administrarea altor doze din acel vaccin
2 Reactiile anafilactice la componentele unui vaccin contraindica utilizarea acestuia
3 Boli cu evolutie clinica moderata sau severa cu sau fara febra
Vaccinuri ndash Contraindicatii false
bull Reactii locale blande sau moderate (durere eritem tumefactie) dupa o doza de vaccin administrat prin injectare
bull Boli acute cu evolutie blanda cu febra joasa sau fara febrabull Faza de convalescenta dupa boalabull Nn inainte de termenbull Expunere recenta la o boala infectioasabull Alergia la penicilina sau antecedente familiale
de astfel de alergii
Administrare vaccinuri
bull Oral (VPO dizenteric holeric)
bull Intradermic (BCG)
bull Subcutanat (rujeolic)
bull Intramuscular (VPI Hep B Hep A)
NU SE ADM NICIODATA IV
CALENDAR VACCINARIProgramul National de Imunizari (PNI)
VACCINURI OBLIGATORIIbull sunt gratuite programarea lor intra in atributiile
medicului de familieo Imediat dupa nastere in maternitatebull Hep B (primele 24 h) - Engerixbull BCG (primele 4 ndash 7 zile)o 2 luni simultanbull DTPa-VPI ndash HiBbull HepB
Programul National de Imunizari (PNI)
o 4 luni
bull DTPa-VPI-HiB1048707
o 6 luni simultan
bull DTPa-VPI-HiB
bull HepB
o 12 luni simultan
bull DTPa
bull VPI
bull ROR (rujeolic ndash urlian ndash rubeolic)
o 4 ani
bull DTPa
Programul National de Imunizari (PNI)
Programul National de Imunizari (PNI)
o 7 ani (cls I-a) campanii scolare
bull ROR
o 9 ani (cls a III-a) campanii scolare
bull VPI
o 14 ani (cls a VIII-a) campanii scolare
bull dT
bull Rubeolic (numai fetele)
Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
2 antigene inctivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (a)
antigene vii şi inactivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (b)
2 antigene vii Se păstrează un interval de 4 săptămacircni icircntre doze
Obtinerea unui Raspuns optim in Atc = necesita respectarea varstei si a intervalelor din caledarul national de vaccinariCind nu este posibil se va tine cont de recomandarile de mai sus
Sursa Plotkin SA Orenstein WA ndash Vaccines Third Edition
Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
Administrare simultana
Administrare separata
Combinatia Interval minim recomandat intre doze
Produs administrat Interval minim recomandat intre doze
Primul Secund
IG şi Ag inactivat
Poate fi adm simultan sau la orice interval
icircn locuri anatomice diferite
bullIGbullAg Inactivat
bullAg inactivatbullIG
Nici unul
Nici unul
IG şi Ag viu
Icircn general nu se administrează simultan
bullIGbullAg viu
bullAg viubullIG
6 luni
2 sapt
SAU
Administrare - Vaccinuri
bull DACA nu se pot respecta rec din PNI- Un interval mai lung intre doze nu reduce
concentratia finala de Anticorpi- Protectia optima se obtine dupa ce se adm
numarul de doze recomandate- Intreruperea schemei de vaccinare nu
impune reluarea intregii scheme de vaccinare sau adm unor doze suplimentare
VACCINURI FACULTATIVE
bull La recomandarea medicului de familie
o vaccinul gripal
o vaccin hepatitic A se recomanda inainte de inceperea gradinitei sau a scolii
o o vaccinul varicelos previne aparitia varicelei - cea mai usor transmisibila boala a copilariei
Hepatita B
bull boala infectioasa determinata de virusul hepatitei B (VHB) un virus ADN a carui gazda naturala este omul
bull virusul hepatitei B este extrem de rezistent in conditiile din afara gazdei Chiar dupa mai multe luni de la contaminare acele echipamentul medical sau stomatologic pot fi cauza de transmitere a hepatitei B
bull v Hep B este de cel putin 100 de ori mai infectios decacirct virusul HIV
bull mai multe particule virale prezente in sacircngele infectat bull s-a demonstrat transmiterea VHB si prin saliva spre
deosebire de virusul HIV
bull Sexuala
bull Parenterala
bull Perinatal
HBV Mod de Transmitere
Hepatita Bbull Dupa infectia acuta aproximativ 1-20 dintre adulti si peste 90
dintre sugari infectati esueaza in efortul de a se debarasa de virus - ramacircn Ag HBs seropozitivi pentru o perioada de peste sase luni intracircnd in categoria de purtatori cronici de VHB
bull Barbatii sunt mai expusi de a deveni purtatori cronici decacirct femeile
Cei care devin purtatori la vacircrsta adulta au un risc de 15-40 ori mai crescut de evolutie spre hepatopatie cronica si cancer primitiv hepatic
bull Studiile epidemiologice au demonstrat ca exista o corelatie semnificativa intre numarul de purtatori cronici dintr-o tara si incidenta cancerului hepatic
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
Prevalenta Ag HBs
8 - Mare 2-7 - Intermediara
lt2 - Joasa
Distributia geografica a prevalentei purtatorilor cronici de AgHBs
Impactul global al infecţiei VHB
WHO httpwwwwhointmediacentrefactsheetsfs204en
WER No 28 2004 79 253-264
Evolutia infectiei cu VHB
Infection
AsymptomaticSymptomatic
acute hepatitis B
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
3510
4881
272 257
144
6443
2615 06 0
0
5
10
15
20
25
30
lt1
1-4
5-9
10-1
4
15-1
9
20-2
4
25-3
4
35-4
4
45-5
4
55-6
4
65-7
4
75-8
4
85gt
Dr MOLNDr MOLNAacuteAacuteR B GR B Geacuteeacuteza za AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004
100000 pop din grupa de varsta
Infe
ctie
cro
nic
a (
)
Infect ie sin
mp
tom
at ica()
100100
Infectie simptomatica
Infectie cronica
Birt
h
1-6
mos
7-12
mos
1-4
yrs
Old
er
Chi
ldre
nan
d A
dul
ts
0
20
40
60
8080
60
40
20
0
Evolutia infectiei cu VHB in functie de Varsta de aparitie a infectiei acute
Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
Tipul infectiei
EvolutieVHB VHD
Infectie cronicalt 5 ani 30-90
gt 5 ani 1-20 50-90
Ciroza hepatica 2-10 50
Mortalitate prematura 15-25 15
Rolul im cu vaccin Hep B ndash prevenirea Cancerului hepaticPrimul vaccin in tratamentul cancerului
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in modaccidental la sacircnge Ag HBs pozitiv - se actioneaza
imediatbull Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina
alcool 70)bull probe de sacircnge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice bull imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B(IGHB)
ndash 006 mlkgc ndash primele 24 h maxim 72 hbull In acelasi timp ndash se incepe vaccinarea hep B bull vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Administrare Ser
bull Doar
- In conditii de spitalizare
- Dupa testarea sensibilitatii fata de ser
- In prezenta trusei de urgenta antisoc
Seruri in utilizare
bull In SUA ndash serul antidifteric si antibotulinicbull In Romania ndash ser antirabic antidifteric antitetanic
anticarbunos (produse autohtone) ser antibotulinic si antiviperin (produse de import)
Ex Adm ser antidifteric - recoltarea unei probe de singe pentru testarea
anticorpilor antitoxici (titru protector 003 Ulml) +- testare la ser si eventual desensibilizareDozele - variaza in functie de forma clinica a bolii (10-
20000 UI - forme medii 40-60000 UI - forme grave)
Seruri ndash Limite de utilizare
bull Serurile nu pot neutraliza decit toxinele sau virusurile circulante nu si pe cele fixate in celule
bull adm trebuie sa fie cit mai rapida dupa momentul presupus infectant sau la debutul simptomatologiei
bull Protectie de scurta durata 2-3 saptamani
bull Risc crescut de reactii adverse
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
bull serurile pot fi inlocuite in practica de preparatele de tip IG
bull IG ndash SOLUTII DE ANTICORPI obtinute din plasma umana prelevata de la donatori
bull Sint produse purificate prin metoda de fractionare Cohn (debarasare de alte proteine prin fractionare la rece cu Etanol)
bull Livrate in conc proteica de 16 = conc 16X gt fata de nivelul sanguin circulant al Ac
IG - prezentare
bull Fiole cu lichid de aspect limpede fara depozit si flocoane
bull Pastrareconservare ndash la frigider 2-8 grade C
bull Adm ndash majoritatea IM rar- IV
bull Doza - functie (greutatea corporala)
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
Clasificare IG 1 IG totale standard (gamaglobuline)- obtinute din amestecuri de plasma- prelevate de la persoane sanatoase donatori adulti- Reflecta spectrul de infectii si imunizari prin care au trecut
persoanele donatoare- Utilizare in practicaIG totale antirujeola si antihepatita A
2 IG umane specifice- de la persoane trecute printr-o anumita infectie- persoane imunizate (vaccinate) anterior cu un anumit antigen- Utilizate in practica IG umane specifice antitetanice antirabice
antihepatita B antiherpetice
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
3 IG cu rol terapeutic - adm IV in
- terapia de substitutie a bolilor cu deficit imun (hipogamaglobulinemie infectia HIV)
- tratamentul bolilor autoimune (purpura trombocitopenica idiopatica)
- Tratamentul unor forme severe de boala (septicemii meningite pneumonii)
Imunoglobuline
Avantaje- Nu dau sensibilizare sau intoleranta eliminind
riscurile adm serului heterolog- Dozele pot fi repetate fara risc de sensibilizare- Nu prezinta risc de transmitere a virusurilor HIV
HCV HBV - datorita metodelor de obtinere si testare a donatorilor (studii SUA)
- Raman in circulatie timp mai indelungat conc max Timp frac12 [21-35] zile
- Durata de imunizare reziduala ndash asigura protectie pina la 14 saptamani
IG ndash Limite de utilizare
bull Eficacitatea IG este dependenta de precocitatea adm lor
bull ndash Recadm in primele zile dupa contactul infectant
bull Durata scurta a protectiei citeva luni comparativ cu vaccinurile
Indicatii de utilizare a IG Totale
Rec in scop bull Profilactic 1 Rujeola doza 02 ndash 04 mlkgc adm in primele 6 zile
dupa expunere - previn boala sau determina o evolutie atenuata a acesteia
- Durata de protectie 3-4 luniRec - gravide - persoane care prezinta CI la vaccinare- in colectivitati de copii nevaccinati imediat dupa aparitia
primului caz- contactii in focarul de rujeola care prezinta afectiuni
imunodeprimante
Indicatii de utilizare a IG Totale
2 Profilaxia Hep virale tip A doza 002 ndash 005 mlkgcbull Se adm inainte de expunere sau in primele 7-14 zile
dupa expunerebull Durata protectiei - aprox 3 luniRec- Copii expusi infectiei cu VHA cu varsta sub 2 ani- Contacti sexuali si de familie ai unui caz de Hep A- Persoane expuse infectiei cu VHA alergice la vaccinRA rar reactii locale usoare la locul de inoculare sau febra
usoara
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 1IG umane specifice antihepatita Ba Profilaxia hep B la nn din mame purtatoare de
AgHBs (adm IG in primele 12-24 h de la nastere impreuna cu prima doza de vaccin hepatitic B)
b Postexpunere- expuneri accidentaleprofesionale (personal
medical) la sange si derivate produse patologice adm IG in primele 72 H
- Contact sexual neprotejat cu o persoana infectata cu VHB ndash adm IG in primele 14 zile dupa expunere
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
2 IG specifice Antirabice- profilaxia postexpunere a rabiei- obtinute din singe recoltat de la persoane care au fost vaccinate cu
vaccin rabic- Rec persoanelor ce prezinta muscaturi cu potential rabigen
(muscaturi provocae de animale turbate animale salbatice muscaturi in zona capului a membrelor superioare a organelor genitale)
- Se adm o singura doza la inceputul tratamentului in max 24-72 ore dupa accident
- prin infiltrare in jurul plagii cind zona anatomica permite (jumatate de doza) iar restul IM
- Nu se amesteca in aceeasi seringa cu vaccinul- Doza este de 20 UIKgc - Durata protectiei ndash 21 zile
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 3 IG specifice Antivaricela- profilaxia infectiei cu virusul varicelo-zoosterianSe adm IM la persoane- care prezinta riscul de a dezvolta o forma severa de
varicela- celor cu afectiuni imunodeprimante- nn din mame care au prezentat semnesimptome de
varicela cu 5 zile inainte de nastere sau in primele 2 zile dupa nastere
- nn prematur expusi (contacti) si ai caror mame sunt nevaccinate
- gravide expuse infectiei
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 4 IG specifice Antitetanicebull Se adm in functie de gravitatea plagii bull dupa prelevarea unei probe de singe pentru
testarea Ac antitoxici bull doar persoanelor care au suferit politraumatisme
grave cu pierderi masive de singe bull persoanelor HIV pozitivebull NU se adm persoanelor cu plagi superficiale
Masuri in plaga cu potential tetanigen
Preventie si control
bull Toaleta plagii cu risc tetanigen
bull Indepartarea corpilor straini a tesuturilor devitalizate
bull Debridare drenaj irigare
bull Administrare de de ser antitetanic si vaccinare DT (in functie de imunizarea anterioara)
Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
Antecedente vaccinale
Masuri nespecifice Masuri specifice
Toaleta chirurgicala
a plagii
Adm Antibiotice
VTA (dT sau DT)
Ser antitetanic
sau IG specifice
Vaccinat complet si corect Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
05 ml (o doza) IM
Nu (da pt politraum si persoanelor
HIV + )
Nevaccinat sau vaccinat incomplet sau antecedente necunoscute
Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
Vaccinare de urgenta cu trei doze (la 14 z
interval)
+ revaccinare gt 1 an
DaIG 200-500
UAI
Se adm ser antitetanic sau IgG (dupa prelevarea unei probe de singe pentru testareaAc antitoxici) doar persoanelor care au suferit politraumatisme grave cu pierderi masive de singe si persoanelor HIV pozitivein functie de gravitatea plagii ndash nu se adm persoanelor cu plagi superficiale
Vaccinuri ndash Generalitati
bull Definitie - produse biologice care contin suspensii de virusuri sau bacterii
bull vii atenuate
bull inactivate (omorate)
bull fractiuni din acestea
- Adm cu scopul de a induce un raspuns imun protector (im Artificiala activa)
Ri primarRi primar RI RI secundarsecundar
IgGIgG
RIPRIPbull Perioada de latenta variabilaPerioada de latenta variabila
Intervalul de timp in care Ag esteIntervalul de timp in care Ag este captat analizat sinteza IgMIgGcaptat analizat sinteza IgMIgG Minima 7 zile de la vacc Minima 7 zile de la vacc (BCG 30 - 45 zile)(BCG 30 - 45 zile) Receptiv la infectia naturalaReceptiv la infectia naturala
bull Perioada de crestere lenta pana la un MxPerioada de crestere lenta pana la un Mx (4 zile ndash 4 saptamani)(4 zile ndash 4 saptamani)bull Perioada de scadere lenta pana laPerioada de scadere lenta pana la disparitie (6 ndash 12 luni)disparitie (6 ndash 12 luni)
Tit
ru A
cTit
ru A
c
Timp
RISRISbull Rapid fara latenta Rapid fara latenta (24 ndash 48 ore)(24 ndash 48 ore)
Chiar daca titrul Ac Chiar daca titrul Ac este nedecelabileste nedecelabil
bull Mai intens titrul mai inaltMai intens titrul mai inaltbull Direct in IgGDirect in IgGbull Persistenta Ac indelungataPersistenta Ac indelungata (ani)(ani)
Compozitia vaccinurilorbull Antigenul vaccinalbull Adjuvanti (pt anatoxine si antigene incomplete) ndash
substante incorporate in vaccin pt a creste capacitatea imunogena a antigenului vaccinal ndash scaderea costului
bull Prezervanti ndash reduc riscul de contaminare in special pt vacc in flacoane multidoza
bull Antibiotice ndash utiliz in vacc virale pt a impiedeca multiplicarea bacteriana ex Kanamicina si Neomicina (vacc rujeolic)
Compozitia vaccinurilor
bull Stabilizatori ndash maresc rezistenta Ag la temperaturi crescute (ex clorura de Mg sau sucroza pt vacc polio oral - VPO)
bull Indicatori de culoare (exfenol pt VPO)bull Substante rezultate din procesul de prod
(din mediul de crestere al Ag vaccinal) ndash ex drojdie de bere thiomersal(vacc Hep B) proteine de ou ndash vacc prep pe oua embrionate (vacc gripal)
Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
1 Reactii anafilactice la o prima doza a unui vaccin contraindica administrarea altor doze din acel vaccin
2 Reactiile anafilactice la componentele unui vaccin contraindica utilizarea acestuia
3 Boli cu evolutie clinica moderata sau severa cu sau fara febra
Vaccinuri ndash Contraindicatii false
bull Reactii locale blande sau moderate (durere eritem tumefactie) dupa o doza de vaccin administrat prin injectare
bull Boli acute cu evolutie blanda cu febra joasa sau fara febrabull Faza de convalescenta dupa boalabull Nn inainte de termenbull Expunere recenta la o boala infectioasabull Alergia la penicilina sau antecedente familiale
de astfel de alergii
Administrare vaccinuri
bull Oral (VPO dizenteric holeric)
bull Intradermic (BCG)
bull Subcutanat (rujeolic)
bull Intramuscular (VPI Hep B Hep A)
NU SE ADM NICIODATA IV
CALENDAR VACCINARIProgramul National de Imunizari (PNI)
VACCINURI OBLIGATORIIbull sunt gratuite programarea lor intra in atributiile
medicului de familieo Imediat dupa nastere in maternitatebull Hep B (primele 24 h) - Engerixbull BCG (primele 4 ndash 7 zile)o 2 luni simultanbull DTPa-VPI ndash HiBbull HepB
Programul National de Imunizari (PNI)
o 4 luni
bull DTPa-VPI-HiB1048707
o 6 luni simultan
bull DTPa-VPI-HiB
bull HepB
o 12 luni simultan
bull DTPa
bull VPI
bull ROR (rujeolic ndash urlian ndash rubeolic)
o 4 ani
bull DTPa
Programul National de Imunizari (PNI)
Programul National de Imunizari (PNI)
o 7 ani (cls I-a) campanii scolare
bull ROR
o 9 ani (cls a III-a) campanii scolare
bull VPI
o 14 ani (cls a VIII-a) campanii scolare
bull dT
bull Rubeolic (numai fetele)
Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
2 antigene inctivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (a)
antigene vii şi inactivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (b)
2 antigene vii Se păstrează un interval de 4 săptămacircni icircntre doze
Obtinerea unui Raspuns optim in Atc = necesita respectarea varstei si a intervalelor din caledarul national de vaccinariCind nu este posibil se va tine cont de recomandarile de mai sus
Sursa Plotkin SA Orenstein WA ndash Vaccines Third Edition
Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
Administrare simultana
Administrare separata
Combinatia Interval minim recomandat intre doze
Produs administrat Interval minim recomandat intre doze
Primul Secund
IG şi Ag inactivat
Poate fi adm simultan sau la orice interval
icircn locuri anatomice diferite
bullIGbullAg Inactivat
bullAg inactivatbullIG
Nici unul
Nici unul
IG şi Ag viu
Icircn general nu se administrează simultan
bullIGbullAg viu
bullAg viubullIG
6 luni
2 sapt
SAU
Administrare - Vaccinuri
bull DACA nu se pot respecta rec din PNI- Un interval mai lung intre doze nu reduce
concentratia finala de Anticorpi- Protectia optima se obtine dupa ce se adm
numarul de doze recomandate- Intreruperea schemei de vaccinare nu
impune reluarea intregii scheme de vaccinare sau adm unor doze suplimentare
VACCINURI FACULTATIVE
bull La recomandarea medicului de familie
o vaccinul gripal
o vaccin hepatitic A se recomanda inainte de inceperea gradinitei sau a scolii
o o vaccinul varicelos previne aparitia varicelei - cea mai usor transmisibila boala a copilariei
Hepatita B
bull boala infectioasa determinata de virusul hepatitei B (VHB) un virus ADN a carui gazda naturala este omul
bull virusul hepatitei B este extrem de rezistent in conditiile din afara gazdei Chiar dupa mai multe luni de la contaminare acele echipamentul medical sau stomatologic pot fi cauza de transmitere a hepatitei B
bull v Hep B este de cel putin 100 de ori mai infectios decacirct virusul HIV
bull mai multe particule virale prezente in sacircngele infectat bull s-a demonstrat transmiterea VHB si prin saliva spre
deosebire de virusul HIV
bull Sexuala
bull Parenterala
bull Perinatal
HBV Mod de Transmitere
Hepatita Bbull Dupa infectia acuta aproximativ 1-20 dintre adulti si peste 90
dintre sugari infectati esueaza in efortul de a se debarasa de virus - ramacircn Ag HBs seropozitivi pentru o perioada de peste sase luni intracircnd in categoria de purtatori cronici de VHB
bull Barbatii sunt mai expusi de a deveni purtatori cronici decacirct femeile
Cei care devin purtatori la vacircrsta adulta au un risc de 15-40 ori mai crescut de evolutie spre hepatopatie cronica si cancer primitiv hepatic
bull Studiile epidemiologice au demonstrat ca exista o corelatie semnificativa intre numarul de purtatori cronici dintr-o tara si incidenta cancerului hepatic
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
Prevalenta Ag HBs
8 - Mare 2-7 - Intermediara
lt2 - Joasa
Distributia geografica a prevalentei purtatorilor cronici de AgHBs
Impactul global al infecţiei VHB
WHO httpwwwwhointmediacentrefactsheetsfs204en
WER No 28 2004 79 253-264
Evolutia infectiei cu VHB
Infection
AsymptomaticSymptomatic
acute hepatitis B
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
3510
4881
272 257
144
6443
2615 06 0
0
5
10
15
20
25
30
lt1
1-4
5-9
10-1
4
15-1
9
20-2
4
25-3
4
35-4
4
45-5
4
55-6
4
65-7
4
75-8
4
85gt
Dr MOLNDr MOLNAacuteAacuteR B GR B Geacuteeacuteza za AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004
100000 pop din grupa de varsta
Infe
ctie
cro
nic
a (
)
Infect ie sin
mp
tom
at ica()
100100
Infectie simptomatica
Infectie cronica
Birt
h
1-6
mos
7-12
mos
1-4
yrs
Old
er
Chi
ldre
nan
d A
dul
ts
0
20
40
60
8080
60
40
20
0
Evolutia infectiei cu VHB in functie de Varsta de aparitie a infectiei acute
Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
Tipul infectiei
EvolutieVHB VHD
Infectie cronicalt 5 ani 30-90
gt 5 ani 1-20 50-90
Ciroza hepatica 2-10 50
Mortalitate prematura 15-25 15
Rolul im cu vaccin Hep B ndash prevenirea Cancerului hepaticPrimul vaccin in tratamentul cancerului
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in modaccidental la sacircnge Ag HBs pozitiv - se actioneaza
imediatbull Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina
alcool 70)bull probe de sacircnge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice bull imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B(IGHB)
ndash 006 mlkgc ndash primele 24 h maxim 72 hbull In acelasi timp ndash se incepe vaccinarea hep B bull vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Seruri in utilizare
bull In SUA ndash serul antidifteric si antibotulinicbull In Romania ndash ser antirabic antidifteric antitetanic
anticarbunos (produse autohtone) ser antibotulinic si antiviperin (produse de import)
Ex Adm ser antidifteric - recoltarea unei probe de singe pentru testarea
anticorpilor antitoxici (titru protector 003 Ulml) +- testare la ser si eventual desensibilizareDozele - variaza in functie de forma clinica a bolii (10-
20000 UI - forme medii 40-60000 UI - forme grave)
Seruri ndash Limite de utilizare
bull Serurile nu pot neutraliza decit toxinele sau virusurile circulante nu si pe cele fixate in celule
bull adm trebuie sa fie cit mai rapida dupa momentul presupus infectant sau la debutul simptomatologiei
bull Protectie de scurta durata 2-3 saptamani
bull Risc crescut de reactii adverse
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
bull serurile pot fi inlocuite in practica de preparatele de tip IG
bull IG ndash SOLUTII DE ANTICORPI obtinute din plasma umana prelevata de la donatori
bull Sint produse purificate prin metoda de fractionare Cohn (debarasare de alte proteine prin fractionare la rece cu Etanol)
bull Livrate in conc proteica de 16 = conc 16X gt fata de nivelul sanguin circulant al Ac
IG - prezentare
bull Fiole cu lichid de aspect limpede fara depozit si flocoane
bull Pastrareconservare ndash la frigider 2-8 grade C
bull Adm ndash majoritatea IM rar- IV
bull Doza - functie (greutatea corporala)
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
Clasificare IG 1 IG totale standard (gamaglobuline)- obtinute din amestecuri de plasma- prelevate de la persoane sanatoase donatori adulti- Reflecta spectrul de infectii si imunizari prin care au trecut
persoanele donatoare- Utilizare in practicaIG totale antirujeola si antihepatita A
2 IG umane specifice- de la persoane trecute printr-o anumita infectie- persoane imunizate (vaccinate) anterior cu un anumit antigen- Utilizate in practica IG umane specifice antitetanice antirabice
antihepatita B antiherpetice
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
3 IG cu rol terapeutic - adm IV in
- terapia de substitutie a bolilor cu deficit imun (hipogamaglobulinemie infectia HIV)
- tratamentul bolilor autoimune (purpura trombocitopenica idiopatica)
- Tratamentul unor forme severe de boala (septicemii meningite pneumonii)
Imunoglobuline
Avantaje- Nu dau sensibilizare sau intoleranta eliminind
riscurile adm serului heterolog- Dozele pot fi repetate fara risc de sensibilizare- Nu prezinta risc de transmitere a virusurilor HIV
HCV HBV - datorita metodelor de obtinere si testare a donatorilor (studii SUA)
- Raman in circulatie timp mai indelungat conc max Timp frac12 [21-35] zile
- Durata de imunizare reziduala ndash asigura protectie pina la 14 saptamani
IG ndash Limite de utilizare
bull Eficacitatea IG este dependenta de precocitatea adm lor
bull ndash Recadm in primele zile dupa contactul infectant
bull Durata scurta a protectiei citeva luni comparativ cu vaccinurile
Indicatii de utilizare a IG Totale
Rec in scop bull Profilactic 1 Rujeola doza 02 ndash 04 mlkgc adm in primele 6 zile
dupa expunere - previn boala sau determina o evolutie atenuata a acesteia
- Durata de protectie 3-4 luniRec - gravide - persoane care prezinta CI la vaccinare- in colectivitati de copii nevaccinati imediat dupa aparitia
primului caz- contactii in focarul de rujeola care prezinta afectiuni
imunodeprimante
Indicatii de utilizare a IG Totale
2 Profilaxia Hep virale tip A doza 002 ndash 005 mlkgcbull Se adm inainte de expunere sau in primele 7-14 zile
dupa expunerebull Durata protectiei - aprox 3 luniRec- Copii expusi infectiei cu VHA cu varsta sub 2 ani- Contacti sexuali si de familie ai unui caz de Hep A- Persoane expuse infectiei cu VHA alergice la vaccinRA rar reactii locale usoare la locul de inoculare sau febra
usoara
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 1IG umane specifice antihepatita Ba Profilaxia hep B la nn din mame purtatoare de
AgHBs (adm IG in primele 12-24 h de la nastere impreuna cu prima doza de vaccin hepatitic B)
b Postexpunere- expuneri accidentaleprofesionale (personal
medical) la sange si derivate produse patologice adm IG in primele 72 H
- Contact sexual neprotejat cu o persoana infectata cu VHB ndash adm IG in primele 14 zile dupa expunere
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
2 IG specifice Antirabice- profilaxia postexpunere a rabiei- obtinute din singe recoltat de la persoane care au fost vaccinate cu
vaccin rabic- Rec persoanelor ce prezinta muscaturi cu potential rabigen
(muscaturi provocae de animale turbate animale salbatice muscaturi in zona capului a membrelor superioare a organelor genitale)
- Se adm o singura doza la inceputul tratamentului in max 24-72 ore dupa accident
- prin infiltrare in jurul plagii cind zona anatomica permite (jumatate de doza) iar restul IM
- Nu se amesteca in aceeasi seringa cu vaccinul- Doza este de 20 UIKgc - Durata protectiei ndash 21 zile
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 3 IG specifice Antivaricela- profilaxia infectiei cu virusul varicelo-zoosterianSe adm IM la persoane- care prezinta riscul de a dezvolta o forma severa de
varicela- celor cu afectiuni imunodeprimante- nn din mame care au prezentat semnesimptome de
varicela cu 5 zile inainte de nastere sau in primele 2 zile dupa nastere
- nn prematur expusi (contacti) si ai caror mame sunt nevaccinate
- gravide expuse infectiei
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 4 IG specifice Antitetanicebull Se adm in functie de gravitatea plagii bull dupa prelevarea unei probe de singe pentru
testarea Ac antitoxici bull doar persoanelor care au suferit politraumatisme
grave cu pierderi masive de singe bull persoanelor HIV pozitivebull NU se adm persoanelor cu plagi superficiale
Masuri in plaga cu potential tetanigen
Preventie si control
bull Toaleta plagii cu risc tetanigen
bull Indepartarea corpilor straini a tesuturilor devitalizate
bull Debridare drenaj irigare
bull Administrare de de ser antitetanic si vaccinare DT (in functie de imunizarea anterioara)
Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
Antecedente vaccinale
Masuri nespecifice Masuri specifice
Toaleta chirurgicala
a plagii
Adm Antibiotice
VTA (dT sau DT)
Ser antitetanic
sau IG specifice
Vaccinat complet si corect Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
05 ml (o doza) IM
Nu (da pt politraum si persoanelor
HIV + )
Nevaccinat sau vaccinat incomplet sau antecedente necunoscute
Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
Vaccinare de urgenta cu trei doze (la 14 z
interval)
+ revaccinare gt 1 an
DaIG 200-500
UAI
Se adm ser antitetanic sau IgG (dupa prelevarea unei probe de singe pentru testareaAc antitoxici) doar persoanelor care au suferit politraumatisme grave cu pierderi masive de singe si persoanelor HIV pozitivein functie de gravitatea plagii ndash nu se adm persoanelor cu plagi superficiale
Vaccinuri ndash Generalitati
bull Definitie - produse biologice care contin suspensii de virusuri sau bacterii
bull vii atenuate
bull inactivate (omorate)
bull fractiuni din acestea
- Adm cu scopul de a induce un raspuns imun protector (im Artificiala activa)
Ri primarRi primar RI RI secundarsecundar
IgGIgG
RIPRIPbull Perioada de latenta variabilaPerioada de latenta variabila
Intervalul de timp in care Ag esteIntervalul de timp in care Ag este captat analizat sinteza IgMIgGcaptat analizat sinteza IgMIgG Minima 7 zile de la vacc Minima 7 zile de la vacc (BCG 30 - 45 zile)(BCG 30 - 45 zile) Receptiv la infectia naturalaReceptiv la infectia naturala
bull Perioada de crestere lenta pana la un MxPerioada de crestere lenta pana la un Mx (4 zile ndash 4 saptamani)(4 zile ndash 4 saptamani)bull Perioada de scadere lenta pana laPerioada de scadere lenta pana la disparitie (6 ndash 12 luni)disparitie (6 ndash 12 luni)
Tit
ru A
cTit
ru A
c
Timp
RISRISbull Rapid fara latenta Rapid fara latenta (24 ndash 48 ore)(24 ndash 48 ore)
Chiar daca titrul Ac Chiar daca titrul Ac este nedecelabileste nedecelabil
bull Mai intens titrul mai inaltMai intens titrul mai inaltbull Direct in IgGDirect in IgGbull Persistenta Ac indelungataPersistenta Ac indelungata (ani)(ani)
Compozitia vaccinurilorbull Antigenul vaccinalbull Adjuvanti (pt anatoxine si antigene incomplete) ndash
substante incorporate in vaccin pt a creste capacitatea imunogena a antigenului vaccinal ndash scaderea costului
bull Prezervanti ndash reduc riscul de contaminare in special pt vacc in flacoane multidoza
bull Antibiotice ndash utiliz in vacc virale pt a impiedeca multiplicarea bacteriana ex Kanamicina si Neomicina (vacc rujeolic)
Compozitia vaccinurilor
bull Stabilizatori ndash maresc rezistenta Ag la temperaturi crescute (ex clorura de Mg sau sucroza pt vacc polio oral - VPO)
bull Indicatori de culoare (exfenol pt VPO)bull Substante rezultate din procesul de prod
(din mediul de crestere al Ag vaccinal) ndash ex drojdie de bere thiomersal(vacc Hep B) proteine de ou ndash vacc prep pe oua embrionate (vacc gripal)
Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
1 Reactii anafilactice la o prima doza a unui vaccin contraindica administrarea altor doze din acel vaccin
2 Reactiile anafilactice la componentele unui vaccin contraindica utilizarea acestuia
3 Boli cu evolutie clinica moderata sau severa cu sau fara febra
Vaccinuri ndash Contraindicatii false
bull Reactii locale blande sau moderate (durere eritem tumefactie) dupa o doza de vaccin administrat prin injectare
bull Boli acute cu evolutie blanda cu febra joasa sau fara febrabull Faza de convalescenta dupa boalabull Nn inainte de termenbull Expunere recenta la o boala infectioasabull Alergia la penicilina sau antecedente familiale
de astfel de alergii
Administrare vaccinuri
bull Oral (VPO dizenteric holeric)
bull Intradermic (BCG)
bull Subcutanat (rujeolic)
bull Intramuscular (VPI Hep B Hep A)
NU SE ADM NICIODATA IV
CALENDAR VACCINARIProgramul National de Imunizari (PNI)
VACCINURI OBLIGATORIIbull sunt gratuite programarea lor intra in atributiile
medicului de familieo Imediat dupa nastere in maternitatebull Hep B (primele 24 h) - Engerixbull BCG (primele 4 ndash 7 zile)o 2 luni simultanbull DTPa-VPI ndash HiBbull HepB
Programul National de Imunizari (PNI)
o 4 luni
bull DTPa-VPI-HiB1048707
o 6 luni simultan
bull DTPa-VPI-HiB
bull HepB
o 12 luni simultan
bull DTPa
bull VPI
bull ROR (rujeolic ndash urlian ndash rubeolic)
o 4 ani
bull DTPa
Programul National de Imunizari (PNI)
Programul National de Imunizari (PNI)
o 7 ani (cls I-a) campanii scolare
bull ROR
o 9 ani (cls a III-a) campanii scolare
bull VPI
o 14 ani (cls a VIII-a) campanii scolare
bull dT
bull Rubeolic (numai fetele)
Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
2 antigene inctivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (a)
antigene vii şi inactivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (b)
2 antigene vii Se păstrează un interval de 4 săptămacircni icircntre doze
Obtinerea unui Raspuns optim in Atc = necesita respectarea varstei si a intervalelor din caledarul national de vaccinariCind nu este posibil se va tine cont de recomandarile de mai sus
Sursa Plotkin SA Orenstein WA ndash Vaccines Third Edition
Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
Administrare simultana
Administrare separata
Combinatia Interval minim recomandat intre doze
Produs administrat Interval minim recomandat intre doze
Primul Secund
IG şi Ag inactivat
Poate fi adm simultan sau la orice interval
icircn locuri anatomice diferite
bullIGbullAg Inactivat
bullAg inactivatbullIG
Nici unul
Nici unul
IG şi Ag viu
Icircn general nu se administrează simultan
bullIGbullAg viu
bullAg viubullIG
6 luni
2 sapt
SAU
Administrare - Vaccinuri
bull DACA nu se pot respecta rec din PNI- Un interval mai lung intre doze nu reduce
concentratia finala de Anticorpi- Protectia optima se obtine dupa ce se adm
numarul de doze recomandate- Intreruperea schemei de vaccinare nu
impune reluarea intregii scheme de vaccinare sau adm unor doze suplimentare
VACCINURI FACULTATIVE
bull La recomandarea medicului de familie
o vaccinul gripal
o vaccin hepatitic A se recomanda inainte de inceperea gradinitei sau a scolii
o o vaccinul varicelos previne aparitia varicelei - cea mai usor transmisibila boala a copilariei
Hepatita B
bull boala infectioasa determinata de virusul hepatitei B (VHB) un virus ADN a carui gazda naturala este omul
bull virusul hepatitei B este extrem de rezistent in conditiile din afara gazdei Chiar dupa mai multe luni de la contaminare acele echipamentul medical sau stomatologic pot fi cauza de transmitere a hepatitei B
bull v Hep B este de cel putin 100 de ori mai infectios decacirct virusul HIV
bull mai multe particule virale prezente in sacircngele infectat bull s-a demonstrat transmiterea VHB si prin saliva spre
deosebire de virusul HIV
bull Sexuala
bull Parenterala
bull Perinatal
HBV Mod de Transmitere
Hepatita Bbull Dupa infectia acuta aproximativ 1-20 dintre adulti si peste 90
dintre sugari infectati esueaza in efortul de a se debarasa de virus - ramacircn Ag HBs seropozitivi pentru o perioada de peste sase luni intracircnd in categoria de purtatori cronici de VHB
bull Barbatii sunt mai expusi de a deveni purtatori cronici decacirct femeile
Cei care devin purtatori la vacircrsta adulta au un risc de 15-40 ori mai crescut de evolutie spre hepatopatie cronica si cancer primitiv hepatic
bull Studiile epidemiologice au demonstrat ca exista o corelatie semnificativa intre numarul de purtatori cronici dintr-o tara si incidenta cancerului hepatic
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
Prevalenta Ag HBs
8 - Mare 2-7 - Intermediara
lt2 - Joasa
Distributia geografica a prevalentei purtatorilor cronici de AgHBs
Impactul global al infecţiei VHB
WHO httpwwwwhointmediacentrefactsheetsfs204en
WER No 28 2004 79 253-264
Evolutia infectiei cu VHB
Infection
AsymptomaticSymptomatic
acute hepatitis B
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
3510
4881
272 257
144
6443
2615 06 0
0
5
10
15
20
25
30
lt1
1-4
5-9
10-1
4
15-1
9
20-2
4
25-3
4
35-4
4
45-5
4
55-6
4
65-7
4
75-8
4
85gt
Dr MOLNDr MOLNAacuteAacuteR B GR B Geacuteeacuteza za AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004
100000 pop din grupa de varsta
Infe
ctie
cro
nic
a (
)
Infect ie sin
mp
tom
at ica()
100100
Infectie simptomatica
Infectie cronica
Birt
h
1-6
mos
7-12
mos
1-4
yrs
Old
er
Chi
ldre
nan
d A
dul
ts
0
20
40
60
8080
60
40
20
0
Evolutia infectiei cu VHB in functie de Varsta de aparitie a infectiei acute
Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
Tipul infectiei
EvolutieVHB VHD
Infectie cronicalt 5 ani 30-90
gt 5 ani 1-20 50-90
Ciroza hepatica 2-10 50
Mortalitate prematura 15-25 15
Rolul im cu vaccin Hep B ndash prevenirea Cancerului hepaticPrimul vaccin in tratamentul cancerului
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in modaccidental la sacircnge Ag HBs pozitiv - se actioneaza
imediatbull Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina
alcool 70)bull probe de sacircnge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice bull imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B(IGHB)
ndash 006 mlkgc ndash primele 24 h maxim 72 hbull In acelasi timp ndash se incepe vaccinarea hep B bull vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Seruri ndash Limite de utilizare
bull Serurile nu pot neutraliza decit toxinele sau virusurile circulante nu si pe cele fixate in celule
bull adm trebuie sa fie cit mai rapida dupa momentul presupus infectant sau la debutul simptomatologiei
bull Protectie de scurta durata 2-3 saptamani
bull Risc crescut de reactii adverse
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
bull serurile pot fi inlocuite in practica de preparatele de tip IG
bull IG ndash SOLUTII DE ANTICORPI obtinute din plasma umana prelevata de la donatori
bull Sint produse purificate prin metoda de fractionare Cohn (debarasare de alte proteine prin fractionare la rece cu Etanol)
bull Livrate in conc proteica de 16 = conc 16X gt fata de nivelul sanguin circulant al Ac
IG - prezentare
bull Fiole cu lichid de aspect limpede fara depozit si flocoane
bull Pastrareconservare ndash la frigider 2-8 grade C
bull Adm ndash majoritatea IM rar- IV
bull Doza - functie (greutatea corporala)
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
Clasificare IG 1 IG totale standard (gamaglobuline)- obtinute din amestecuri de plasma- prelevate de la persoane sanatoase donatori adulti- Reflecta spectrul de infectii si imunizari prin care au trecut
persoanele donatoare- Utilizare in practicaIG totale antirujeola si antihepatita A
2 IG umane specifice- de la persoane trecute printr-o anumita infectie- persoane imunizate (vaccinate) anterior cu un anumit antigen- Utilizate in practica IG umane specifice antitetanice antirabice
antihepatita B antiherpetice
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
3 IG cu rol terapeutic - adm IV in
- terapia de substitutie a bolilor cu deficit imun (hipogamaglobulinemie infectia HIV)
- tratamentul bolilor autoimune (purpura trombocitopenica idiopatica)
- Tratamentul unor forme severe de boala (septicemii meningite pneumonii)
Imunoglobuline
Avantaje- Nu dau sensibilizare sau intoleranta eliminind
riscurile adm serului heterolog- Dozele pot fi repetate fara risc de sensibilizare- Nu prezinta risc de transmitere a virusurilor HIV
HCV HBV - datorita metodelor de obtinere si testare a donatorilor (studii SUA)
- Raman in circulatie timp mai indelungat conc max Timp frac12 [21-35] zile
- Durata de imunizare reziduala ndash asigura protectie pina la 14 saptamani
IG ndash Limite de utilizare
bull Eficacitatea IG este dependenta de precocitatea adm lor
bull ndash Recadm in primele zile dupa contactul infectant
bull Durata scurta a protectiei citeva luni comparativ cu vaccinurile
Indicatii de utilizare a IG Totale
Rec in scop bull Profilactic 1 Rujeola doza 02 ndash 04 mlkgc adm in primele 6 zile
dupa expunere - previn boala sau determina o evolutie atenuata a acesteia
- Durata de protectie 3-4 luniRec - gravide - persoane care prezinta CI la vaccinare- in colectivitati de copii nevaccinati imediat dupa aparitia
primului caz- contactii in focarul de rujeola care prezinta afectiuni
imunodeprimante
Indicatii de utilizare a IG Totale
2 Profilaxia Hep virale tip A doza 002 ndash 005 mlkgcbull Se adm inainte de expunere sau in primele 7-14 zile
dupa expunerebull Durata protectiei - aprox 3 luniRec- Copii expusi infectiei cu VHA cu varsta sub 2 ani- Contacti sexuali si de familie ai unui caz de Hep A- Persoane expuse infectiei cu VHA alergice la vaccinRA rar reactii locale usoare la locul de inoculare sau febra
usoara
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 1IG umane specifice antihepatita Ba Profilaxia hep B la nn din mame purtatoare de
AgHBs (adm IG in primele 12-24 h de la nastere impreuna cu prima doza de vaccin hepatitic B)
b Postexpunere- expuneri accidentaleprofesionale (personal
medical) la sange si derivate produse patologice adm IG in primele 72 H
- Contact sexual neprotejat cu o persoana infectata cu VHB ndash adm IG in primele 14 zile dupa expunere
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
2 IG specifice Antirabice- profilaxia postexpunere a rabiei- obtinute din singe recoltat de la persoane care au fost vaccinate cu
vaccin rabic- Rec persoanelor ce prezinta muscaturi cu potential rabigen
(muscaturi provocae de animale turbate animale salbatice muscaturi in zona capului a membrelor superioare a organelor genitale)
- Se adm o singura doza la inceputul tratamentului in max 24-72 ore dupa accident
- prin infiltrare in jurul plagii cind zona anatomica permite (jumatate de doza) iar restul IM
- Nu se amesteca in aceeasi seringa cu vaccinul- Doza este de 20 UIKgc - Durata protectiei ndash 21 zile
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 3 IG specifice Antivaricela- profilaxia infectiei cu virusul varicelo-zoosterianSe adm IM la persoane- care prezinta riscul de a dezvolta o forma severa de
varicela- celor cu afectiuni imunodeprimante- nn din mame care au prezentat semnesimptome de
varicela cu 5 zile inainte de nastere sau in primele 2 zile dupa nastere
- nn prematur expusi (contacti) si ai caror mame sunt nevaccinate
- gravide expuse infectiei
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 4 IG specifice Antitetanicebull Se adm in functie de gravitatea plagii bull dupa prelevarea unei probe de singe pentru
testarea Ac antitoxici bull doar persoanelor care au suferit politraumatisme
grave cu pierderi masive de singe bull persoanelor HIV pozitivebull NU se adm persoanelor cu plagi superficiale
Masuri in plaga cu potential tetanigen
Preventie si control
bull Toaleta plagii cu risc tetanigen
bull Indepartarea corpilor straini a tesuturilor devitalizate
bull Debridare drenaj irigare
bull Administrare de de ser antitetanic si vaccinare DT (in functie de imunizarea anterioara)
Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
Antecedente vaccinale
Masuri nespecifice Masuri specifice
Toaleta chirurgicala
a plagii
Adm Antibiotice
VTA (dT sau DT)
Ser antitetanic
sau IG specifice
Vaccinat complet si corect Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
05 ml (o doza) IM
Nu (da pt politraum si persoanelor
HIV + )
Nevaccinat sau vaccinat incomplet sau antecedente necunoscute
Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
Vaccinare de urgenta cu trei doze (la 14 z
interval)
+ revaccinare gt 1 an
DaIG 200-500
UAI
Se adm ser antitetanic sau IgG (dupa prelevarea unei probe de singe pentru testareaAc antitoxici) doar persoanelor care au suferit politraumatisme grave cu pierderi masive de singe si persoanelor HIV pozitivein functie de gravitatea plagii ndash nu se adm persoanelor cu plagi superficiale
Vaccinuri ndash Generalitati
bull Definitie - produse biologice care contin suspensii de virusuri sau bacterii
bull vii atenuate
bull inactivate (omorate)
bull fractiuni din acestea
- Adm cu scopul de a induce un raspuns imun protector (im Artificiala activa)
Ri primarRi primar RI RI secundarsecundar
IgGIgG
RIPRIPbull Perioada de latenta variabilaPerioada de latenta variabila
Intervalul de timp in care Ag esteIntervalul de timp in care Ag este captat analizat sinteza IgMIgGcaptat analizat sinteza IgMIgG Minima 7 zile de la vacc Minima 7 zile de la vacc (BCG 30 - 45 zile)(BCG 30 - 45 zile) Receptiv la infectia naturalaReceptiv la infectia naturala
bull Perioada de crestere lenta pana la un MxPerioada de crestere lenta pana la un Mx (4 zile ndash 4 saptamani)(4 zile ndash 4 saptamani)bull Perioada de scadere lenta pana laPerioada de scadere lenta pana la disparitie (6 ndash 12 luni)disparitie (6 ndash 12 luni)
Tit
ru A
cTit
ru A
c
Timp
RISRISbull Rapid fara latenta Rapid fara latenta (24 ndash 48 ore)(24 ndash 48 ore)
Chiar daca titrul Ac Chiar daca titrul Ac este nedecelabileste nedecelabil
bull Mai intens titrul mai inaltMai intens titrul mai inaltbull Direct in IgGDirect in IgGbull Persistenta Ac indelungataPersistenta Ac indelungata (ani)(ani)
Compozitia vaccinurilorbull Antigenul vaccinalbull Adjuvanti (pt anatoxine si antigene incomplete) ndash
substante incorporate in vaccin pt a creste capacitatea imunogena a antigenului vaccinal ndash scaderea costului
bull Prezervanti ndash reduc riscul de contaminare in special pt vacc in flacoane multidoza
bull Antibiotice ndash utiliz in vacc virale pt a impiedeca multiplicarea bacteriana ex Kanamicina si Neomicina (vacc rujeolic)
Compozitia vaccinurilor
bull Stabilizatori ndash maresc rezistenta Ag la temperaturi crescute (ex clorura de Mg sau sucroza pt vacc polio oral - VPO)
bull Indicatori de culoare (exfenol pt VPO)bull Substante rezultate din procesul de prod
(din mediul de crestere al Ag vaccinal) ndash ex drojdie de bere thiomersal(vacc Hep B) proteine de ou ndash vacc prep pe oua embrionate (vacc gripal)
Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
1 Reactii anafilactice la o prima doza a unui vaccin contraindica administrarea altor doze din acel vaccin
2 Reactiile anafilactice la componentele unui vaccin contraindica utilizarea acestuia
3 Boli cu evolutie clinica moderata sau severa cu sau fara febra
Vaccinuri ndash Contraindicatii false
bull Reactii locale blande sau moderate (durere eritem tumefactie) dupa o doza de vaccin administrat prin injectare
bull Boli acute cu evolutie blanda cu febra joasa sau fara febrabull Faza de convalescenta dupa boalabull Nn inainte de termenbull Expunere recenta la o boala infectioasabull Alergia la penicilina sau antecedente familiale
de astfel de alergii
Administrare vaccinuri
bull Oral (VPO dizenteric holeric)
bull Intradermic (BCG)
bull Subcutanat (rujeolic)
bull Intramuscular (VPI Hep B Hep A)
NU SE ADM NICIODATA IV
CALENDAR VACCINARIProgramul National de Imunizari (PNI)
VACCINURI OBLIGATORIIbull sunt gratuite programarea lor intra in atributiile
medicului de familieo Imediat dupa nastere in maternitatebull Hep B (primele 24 h) - Engerixbull BCG (primele 4 ndash 7 zile)o 2 luni simultanbull DTPa-VPI ndash HiBbull HepB
Programul National de Imunizari (PNI)
o 4 luni
bull DTPa-VPI-HiB1048707
o 6 luni simultan
bull DTPa-VPI-HiB
bull HepB
o 12 luni simultan
bull DTPa
bull VPI
bull ROR (rujeolic ndash urlian ndash rubeolic)
o 4 ani
bull DTPa
Programul National de Imunizari (PNI)
Programul National de Imunizari (PNI)
o 7 ani (cls I-a) campanii scolare
bull ROR
o 9 ani (cls a III-a) campanii scolare
bull VPI
o 14 ani (cls a VIII-a) campanii scolare
bull dT
bull Rubeolic (numai fetele)
Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
2 antigene inctivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (a)
antigene vii şi inactivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (b)
2 antigene vii Se păstrează un interval de 4 săptămacircni icircntre doze
Obtinerea unui Raspuns optim in Atc = necesita respectarea varstei si a intervalelor din caledarul national de vaccinariCind nu este posibil se va tine cont de recomandarile de mai sus
Sursa Plotkin SA Orenstein WA ndash Vaccines Third Edition
Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
Administrare simultana
Administrare separata
Combinatia Interval minim recomandat intre doze
Produs administrat Interval minim recomandat intre doze
Primul Secund
IG şi Ag inactivat
Poate fi adm simultan sau la orice interval
icircn locuri anatomice diferite
bullIGbullAg Inactivat
bullAg inactivatbullIG
Nici unul
Nici unul
IG şi Ag viu
Icircn general nu se administrează simultan
bullIGbullAg viu
bullAg viubullIG
6 luni
2 sapt
SAU
Administrare - Vaccinuri
bull DACA nu se pot respecta rec din PNI- Un interval mai lung intre doze nu reduce
concentratia finala de Anticorpi- Protectia optima se obtine dupa ce se adm
numarul de doze recomandate- Intreruperea schemei de vaccinare nu
impune reluarea intregii scheme de vaccinare sau adm unor doze suplimentare
VACCINURI FACULTATIVE
bull La recomandarea medicului de familie
o vaccinul gripal
o vaccin hepatitic A se recomanda inainte de inceperea gradinitei sau a scolii
o o vaccinul varicelos previne aparitia varicelei - cea mai usor transmisibila boala a copilariei
Hepatita B
bull boala infectioasa determinata de virusul hepatitei B (VHB) un virus ADN a carui gazda naturala este omul
bull virusul hepatitei B este extrem de rezistent in conditiile din afara gazdei Chiar dupa mai multe luni de la contaminare acele echipamentul medical sau stomatologic pot fi cauza de transmitere a hepatitei B
bull v Hep B este de cel putin 100 de ori mai infectios decacirct virusul HIV
bull mai multe particule virale prezente in sacircngele infectat bull s-a demonstrat transmiterea VHB si prin saliva spre
deosebire de virusul HIV
bull Sexuala
bull Parenterala
bull Perinatal
HBV Mod de Transmitere
Hepatita Bbull Dupa infectia acuta aproximativ 1-20 dintre adulti si peste 90
dintre sugari infectati esueaza in efortul de a se debarasa de virus - ramacircn Ag HBs seropozitivi pentru o perioada de peste sase luni intracircnd in categoria de purtatori cronici de VHB
bull Barbatii sunt mai expusi de a deveni purtatori cronici decacirct femeile
Cei care devin purtatori la vacircrsta adulta au un risc de 15-40 ori mai crescut de evolutie spre hepatopatie cronica si cancer primitiv hepatic
bull Studiile epidemiologice au demonstrat ca exista o corelatie semnificativa intre numarul de purtatori cronici dintr-o tara si incidenta cancerului hepatic
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
Prevalenta Ag HBs
8 - Mare 2-7 - Intermediara
lt2 - Joasa
Distributia geografica a prevalentei purtatorilor cronici de AgHBs
Impactul global al infecţiei VHB
WHO httpwwwwhointmediacentrefactsheetsfs204en
WER No 28 2004 79 253-264
Evolutia infectiei cu VHB
Infection
AsymptomaticSymptomatic
acute hepatitis B
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
3510
4881
272 257
144
6443
2615 06 0
0
5
10
15
20
25
30
lt1
1-4
5-9
10-1
4
15-1
9
20-2
4
25-3
4
35-4
4
45-5
4
55-6
4
65-7
4
75-8
4
85gt
Dr MOLNDr MOLNAacuteAacuteR B GR B Geacuteeacuteza za AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004
100000 pop din grupa de varsta
Infe
ctie
cro
nic
a (
)
Infect ie sin
mp
tom
at ica()
100100
Infectie simptomatica
Infectie cronica
Birt
h
1-6
mos
7-12
mos
1-4
yrs
Old
er
Chi
ldre
nan
d A
dul
ts
0
20
40
60
8080
60
40
20
0
Evolutia infectiei cu VHB in functie de Varsta de aparitie a infectiei acute
Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
Tipul infectiei
EvolutieVHB VHD
Infectie cronicalt 5 ani 30-90
gt 5 ani 1-20 50-90
Ciroza hepatica 2-10 50
Mortalitate prematura 15-25 15
Rolul im cu vaccin Hep B ndash prevenirea Cancerului hepaticPrimul vaccin in tratamentul cancerului
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in modaccidental la sacircnge Ag HBs pozitiv - se actioneaza
imediatbull Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina
alcool 70)bull probe de sacircnge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice bull imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B(IGHB)
ndash 006 mlkgc ndash primele 24 h maxim 72 hbull In acelasi timp ndash se incepe vaccinarea hep B bull vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
bull serurile pot fi inlocuite in practica de preparatele de tip IG
bull IG ndash SOLUTII DE ANTICORPI obtinute din plasma umana prelevata de la donatori
bull Sint produse purificate prin metoda de fractionare Cohn (debarasare de alte proteine prin fractionare la rece cu Etanol)
bull Livrate in conc proteica de 16 = conc 16X gt fata de nivelul sanguin circulant al Ac
IG - prezentare
bull Fiole cu lichid de aspect limpede fara depozit si flocoane
bull Pastrareconservare ndash la frigider 2-8 grade C
bull Adm ndash majoritatea IM rar- IV
bull Doza - functie (greutatea corporala)
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
Clasificare IG 1 IG totale standard (gamaglobuline)- obtinute din amestecuri de plasma- prelevate de la persoane sanatoase donatori adulti- Reflecta spectrul de infectii si imunizari prin care au trecut
persoanele donatoare- Utilizare in practicaIG totale antirujeola si antihepatita A
2 IG umane specifice- de la persoane trecute printr-o anumita infectie- persoane imunizate (vaccinate) anterior cu un anumit antigen- Utilizate in practica IG umane specifice antitetanice antirabice
antihepatita B antiherpetice
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
3 IG cu rol terapeutic - adm IV in
- terapia de substitutie a bolilor cu deficit imun (hipogamaglobulinemie infectia HIV)
- tratamentul bolilor autoimune (purpura trombocitopenica idiopatica)
- Tratamentul unor forme severe de boala (septicemii meningite pneumonii)
Imunoglobuline
Avantaje- Nu dau sensibilizare sau intoleranta eliminind
riscurile adm serului heterolog- Dozele pot fi repetate fara risc de sensibilizare- Nu prezinta risc de transmitere a virusurilor HIV
HCV HBV - datorita metodelor de obtinere si testare a donatorilor (studii SUA)
- Raman in circulatie timp mai indelungat conc max Timp frac12 [21-35] zile
- Durata de imunizare reziduala ndash asigura protectie pina la 14 saptamani
IG ndash Limite de utilizare
bull Eficacitatea IG este dependenta de precocitatea adm lor
bull ndash Recadm in primele zile dupa contactul infectant
bull Durata scurta a protectiei citeva luni comparativ cu vaccinurile
Indicatii de utilizare a IG Totale
Rec in scop bull Profilactic 1 Rujeola doza 02 ndash 04 mlkgc adm in primele 6 zile
dupa expunere - previn boala sau determina o evolutie atenuata a acesteia
- Durata de protectie 3-4 luniRec - gravide - persoane care prezinta CI la vaccinare- in colectivitati de copii nevaccinati imediat dupa aparitia
primului caz- contactii in focarul de rujeola care prezinta afectiuni
imunodeprimante
Indicatii de utilizare a IG Totale
2 Profilaxia Hep virale tip A doza 002 ndash 005 mlkgcbull Se adm inainte de expunere sau in primele 7-14 zile
dupa expunerebull Durata protectiei - aprox 3 luniRec- Copii expusi infectiei cu VHA cu varsta sub 2 ani- Contacti sexuali si de familie ai unui caz de Hep A- Persoane expuse infectiei cu VHA alergice la vaccinRA rar reactii locale usoare la locul de inoculare sau febra
usoara
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 1IG umane specifice antihepatita Ba Profilaxia hep B la nn din mame purtatoare de
AgHBs (adm IG in primele 12-24 h de la nastere impreuna cu prima doza de vaccin hepatitic B)
b Postexpunere- expuneri accidentaleprofesionale (personal
medical) la sange si derivate produse patologice adm IG in primele 72 H
- Contact sexual neprotejat cu o persoana infectata cu VHB ndash adm IG in primele 14 zile dupa expunere
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
2 IG specifice Antirabice- profilaxia postexpunere a rabiei- obtinute din singe recoltat de la persoane care au fost vaccinate cu
vaccin rabic- Rec persoanelor ce prezinta muscaturi cu potential rabigen
(muscaturi provocae de animale turbate animale salbatice muscaturi in zona capului a membrelor superioare a organelor genitale)
- Se adm o singura doza la inceputul tratamentului in max 24-72 ore dupa accident
- prin infiltrare in jurul plagii cind zona anatomica permite (jumatate de doza) iar restul IM
- Nu se amesteca in aceeasi seringa cu vaccinul- Doza este de 20 UIKgc - Durata protectiei ndash 21 zile
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 3 IG specifice Antivaricela- profilaxia infectiei cu virusul varicelo-zoosterianSe adm IM la persoane- care prezinta riscul de a dezvolta o forma severa de
varicela- celor cu afectiuni imunodeprimante- nn din mame care au prezentat semnesimptome de
varicela cu 5 zile inainte de nastere sau in primele 2 zile dupa nastere
- nn prematur expusi (contacti) si ai caror mame sunt nevaccinate
- gravide expuse infectiei
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 4 IG specifice Antitetanicebull Se adm in functie de gravitatea plagii bull dupa prelevarea unei probe de singe pentru
testarea Ac antitoxici bull doar persoanelor care au suferit politraumatisme
grave cu pierderi masive de singe bull persoanelor HIV pozitivebull NU se adm persoanelor cu plagi superficiale
Masuri in plaga cu potential tetanigen
Preventie si control
bull Toaleta plagii cu risc tetanigen
bull Indepartarea corpilor straini a tesuturilor devitalizate
bull Debridare drenaj irigare
bull Administrare de de ser antitetanic si vaccinare DT (in functie de imunizarea anterioara)
Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
Antecedente vaccinale
Masuri nespecifice Masuri specifice
Toaleta chirurgicala
a plagii
Adm Antibiotice
VTA (dT sau DT)
Ser antitetanic
sau IG specifice
Vaccinat complet si corect Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
05 ml (o doza) IM
Nu (da pt politraum si persoanelor
HIV + )
Nevaccinat sau vaccinat incomplet sau antecedente necunoscute
Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
Vaccinare de urgenta cu trei doze (la 14 z
interval)
+ revaccinare gt 1 an
DaIG 200-500
UAI
Se adm ser antitetanic sau IgG (dupa prelevarea unei probe de singe pentru testareaAc antitoxici) doar persoanelor care au suferit politraumatisme grave cu pierderi masive de singe si persoanelor HIV pozitivein functie de gravitatea plagii ndash nu se adm persoanelor cu plagi superficiale
Vaccinuri ndash Generalitati
bull Definitie - produse biologice care contin suspensii de virusuri sau bacterii
bull vii atenuate
bull inactivate (omorate)
bull fractiuni din acestea
- Adm cu scopul de a induce un raspuns imun protector (im Artificiala activa)
Ri primarRi primar RI RI secundarsecundar
IgGIgG
RIPRIPbull Perioada de latenta variabilaPerioada de latenta variabila
Intervalul de timp in care Ag esteIntervalul de timp in care Ag este captat analizat sinteza IgMIgGcaptat analizat sinteza IgMIgG Minima 7 zile de la vacc Minima 7 zile de la vacc (BCG 30 - 45 zile)(BCG 30 - 45 zile) Receptiv la infectia naturalaReceptiv la infectia naturala
bull Perioada de crestere lenta pana la un MxPerioada de crestere lenta pana la un Mx (4 zile ndash 4 saptamani)(4 zile ndash 4 saptamani)bull Perioada de scadere lenta pana laPerioada de scadere lenta pana la disparitie (6 ndash 12 luni)disparitie (6 ndash 12 luni)
Tit
ru A
cTit
ru A
c
Timp
RISRISbull Rapid fara latenta Rapid fara latenta (24 ndash 48 ore)(24 ndash 48 ore)
Chiar daca titrul Ac Chiar daca titrul Ac este nedecelabileste nedecelabil
bull Mai intens titrul mai inaltMai intens titrul mai inaltbull Direct in IgGDirect in IgGbull Persistenta Ac indelungataPersistenta Ac indelungata (ani)(ani)
Compozitia vaccinurilorbull Antigenul vaccinalbull Adjuvanti (pt anatoxine si antigene incomplete) ndash
substante incorporate in vaccin pt a creste capacitatea imunogena a antigenului vaccinal ndash scaderea costului
bull Prezervanti ndash reduc riscul de contaminare in special pt vacc in flacoane multidoza
bull Antibiotice ndash utiliz in vacc virale pt a impiedeca multiplicarea bacteriana ex Kanamicina si Neomicina (vacc rujeolic)
Compozitia vaccinurilor
bull Stabilizatori ndash maresc rezistenta Ag la temperaturi crescute (ex clorura de Mg sau sucroza pt vacc polio oral - VPO)
bull Indicatori de culoare (exfenol pt VPO)bull Substante rezultate din procesul de prod
(din mediul de crestere al Ag vaccinal) ndash ex drojdie de bere thiomersal(vacc Hep B) proteine de ou ndash vacc prep pe oua embrionate (vacc gripal)
Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
1 Reactii anafilactice la o prima doza a unui vaccin contraindica administrarea altor doze din acel vaccin
2 Reactiile anafilactice la componentele unui vaccin contraindica utilizarea acestuia
3 Boli cu evolutie clinica moderata sau severa cu sau fara febra
Vaccinuri ndash Contraindicatii false
bull Reactii locale blande sau moderate (durere eritem tumefactie) dupa o doza de vaccin administrat prin injectare
bull Boli acute cu evolutie blanda cu febra joasa sau fara febrabull Faza de convalescenta dupa boalabull Nn inainte de termenbull Expunere recenta la o boala infectioasabull Alergia la penicilina sau antecedente familiale
de astfel de alergii
Administrare vaccinuri
bull Oral (VPO dizenteric holeric)
bull Intradermic (BCG)
bull Subcutanat (rujeolic)
bull Intramuscular (VPI Hep B Hep A)
NU SE ADM NICIODATA IV
CALENDAR VACCINARIProgramul National de Imunizari (PNI)
VACCINURI OBLIGATORIIbull sunt gratuite programarea lor intra in atributiile
medicului de familieo Imediat dupa nastere in maternitatebull Hep B (primele 24 h) - Engerixbull BCG (primele 4 ndash 7 zile)o 2 luni simultanbull DTPa-VPI ndash HiBbull HepB
Programul National de Imunizari (PNI)
o 4 luni
bull DTPa-VPI-HiB1048707
o 6 luni simultan
bull DTPa-VPI-HiB
bull HepB
o 12 luni simultan
bull DTPa
bull VPI
bull ROR (rujeolic ndash urlian ndash rubeolic)
o 4 ani
bull DTPa
Programul National de Imunizari (PNI)
Programul National de Imunizari (PNI)
o 7 ani (cls I-a) campanii scolare
bull ROR
o 9 ani (cls a III-a) campanii scolare
bull VPI
o 14 ani (cls a VIII-a) campanii scolare
bull dT
bull Rubeolic (numai fetele)
Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
2 antigene inctivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (a)
antigene vii şi inactivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (b)
2 antigene vii Se păstrează un interval de 4 săptămacircni icircntre doze
Obtinerea unui Raspuns optim in Atc = necesita respectarea varstei si a intervalelor din caledarul national de vaccinariCind nu este posibil se va tine cont de recomandarile de mai sus
Sursa Plotkin SA Orenstein WA ndash Vaccines Third Edition
Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
Administrare simultana
Administrare separata
Combinatia Interval minim recomandat intre doze
Produs administrat Interval minim recomandat intre doze
Primul Secund
IG şi Ag inactivat
Poate fi adm simultan sau la orice interval
icircn locuri anatomice diferite
bullIGbullAg Inactivat
bullAg inactivatbullIG
Nici unul
Nici unul
IG şi Ag viu
Icircn general nu se administrează simultan
bullIGbullAg viu
bullAg viubullIG
6 luni
2 sapt
SAU
Administrare - Vaccinuri
bull DACA nu se pot respecta rec din PNI- Un interval mai lung intre doze nu reduce
concentratia finala de Anticorpi- Protectia optima se obtine dupa ce se adm
numarul de doze recomandate- Intreruperea schemei de vaccinare nu
impune reluarea intregii scheme de vaccinare sau adm unor doze suplimentare
VACCINURI FACULTATIVE
bull La recomandarea medicului de familie
o vaccinul gripal
o vaccin hepatitic A se recomanda inainte de inceperea gradinitei sau a scolii
o o vaccinul varicelos previne aparitia varicelei - cea mai usor transmisibila boala a copilariei
Hepatita B
bull boala infectioasa determinata de virusul hepatitei B (VHB) un virus ADN a carui gazda naturala este omul
bull virusul hepatitei B este extrem de rezistent in conditiile din afara gazdei Chiar dupa mai multe luni de la contaminare acele echipamentul medical sau stomatologic pot fi cauza de transmitere a hepatitei B
bull v Hep B este de cel putin 100 de ori mai infectios decacirct virusul HIV
bull mai multe particule virale prezente in sacircngele infectat bull s-a demonstrat transmiterea VHB si prin saliva spre
deosebire de virusul HIV
bull Sexuala
bull Parenterala
bull Perinatal
HBV Mod de Transmitere
Hepatita Bbull Dupa infectia acuta aproximativ 1-20 dintre adulti si peste 90
dintre sugari infectati esueaza in efortul de a se debarasa de virus - ramacircn Ag HBs seropozitivi pentru o perioada de peste sase luni intracircnd in categoria de purtatori cronici de VHB
bull Barbatii sunt mai expusi de a deveni purtatori cronici decacirct femeile
Cei care devin purtatori la vacircrsta adulta au un risc de 15-40 ori mai crescut de evolutie spre hepatopatie cronica si cancer primitiv hepatic
bull Studiile epidemiologice au demonstrat ca exista o corelatie semnificativa intre numarul de purtatori cronici dintr-o tara si incidenta cancerului hepatic
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
Prevalenta Ag HBs
8 - Mare 2-7 - Intermediara
lt2 - Joasa
Distributia geografica a prevalentei purtatorilor cronici de AgHBs
Impactul global al infecţiei VHB
WHO httpwwwwhointmediacentrefactsheetsfs204en
WER No 28 2004 79 253-264
Evolutia infectiei cu VHB
Infection
AsymptomaticSymptomatic
acute hepatitis B
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
3510
4881
272 257
144
6443
2615 06 0
0
5
10
15
20
25
30
lt1
1-4
5-9
10-1
4
15-1
9
20-2
4
25-3
4
35-4
4
45-5
4
55-6
4
65-7
4
75-8
4
85gt
Dr MOLNDr MOLNAacuteAacuteR B GR B Geacuteeacuteza za AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004
100000 pop din grupa de varsta
Infe
ctie
cro
nic
a (
)
Infect ie sin
mp
tom
at ica()
100100
Infectie simptomatica
Infectie cronica
Birt
h
1-6
mos
7-12
mos
1-4
yrs
Old
er
Chi
ldre
nan
d A
dul
ts
0
20
40
60
8080
60
40
20
0
Evolutia infectiei cu VHB in functie de Varsta de aparitie a infectiei acute
Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
Tipul infectiei
EvolutieVHB VHD
Infectie cronicalt 5 ani 30-90
gt 5 ani 1-20 50-90
Ciroza hepatica 2-10 50
Mortalitate prematura 15-25 15
Rolul im cu vaccin Hep B ndash prevenirea Cancerului hepaticPrimul vaccin in tratamentul cancerului
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in modaccidental la sacircnge Ag HBs pozitiv - se actioneaza
imediatbull Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina
alcool 70)bull probe de sacircnge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice bull imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B(IGHB)
ndash 006 mlkgc ndash primele 24 h maxim 72 hbull In acelasi timp ndash se incepe vaccinarea hep B bull vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
IG - prezentare
bull Fiole cu lichid de aspect limpede fara depozit si flocoane
bull Pastrareconservare ndash la frigider 2-8 grade C
bull Adm ndash majoritatea IM rar- IV
bull Doza - functie (greutatea corporala)
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
Clasificare IG 1 IG totale standard (gamaglobuline)- obtinute din amestecuri de plasma- prelevate de la persoane sanatoase donatori adulti- Reflecta spectrul de infectii si imunizari prin care au trecut
persoanele donatoare- Utilizare in practicaIG totale antirujeola si antihepatita A
2 IG umane specifice- de la persoane trecute printr-o anumita infectie- persoane imunizate (vaccinate) anterior cu un anumit antigen- Utilizate in practica IG umane specifice antitetanice antirabice
antihepatita B antiherpetice
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
3 IG cu rol terapeutic - adm IV in
- terapia de substitutie a bolilor cu deficit imun (hipogamaglobulinemie infectia HIV)
- tratamentul bolilor autoimune (purpura trombocitopenica idiopatica)
- Tratamentul unor forme severe de boala (septicemii meningite pneumonii)
Imunoglobuline
Avantaje- Nu dau sensibilizare sau intoleranta eliminind
riscurile adm serului heterolog- Dozele pot fi repetate fara risc de sensibilizare- Nu prezinta risc de transmitere a virusurilor HIV
HCV HBV - datorita metodelor de obtinere si testare a donatorilor (studii SUA)
- Raman in circulatie timp mai indelungat conc max Timp frac12 [21-35] zile
- Durata de imunizare reziduala ndash asigura protectie pina la 14 saptamani
IG ndash Limite de utilizare
bull Eficacitatea IG este dependenta de precocitatea adm lor
bull ndash Recadm in primele zile dupa contactul infectant
bull Durata scurta a protectiei citeva luni comparativ cu vaccinurile
Indicatii de utilizare a IG Totale
Rec in scop bull Profilactic 1 Rujeola doza 02 ndash 04 mlkgc adm in primele 6 zile
dupa expunere - previn boala sau determina o evolutie atenuata a acesteia
- Durata de protectie 3-4 luniRec - gravide - persoane care prezinta CI la vaccinare- in colectivitati de copii nevaccinati imediat dupa aparitia
primului caz- contactii in focarul de rujeola care prezinta afectiuni
imunodeprimante
Indicatii de utilizare a IG Totale
2 Profilaxia Hep virale tip A doza 002 ndash 005 mlkgcbull Se adm inainte de expunere sau in primele 7-14 zile
dupa expunerebull Durata protectiei - aprox 3 luniRec- Copii expusi infectiei cu VHA cu varsta sub 2 ani- Contacti sexuali si de familie ai unui caz de Hep A- Persoane expuse infectiei cu VHA alergice la vaccinRA rar reactii locale usoare la locul de inoculare sau febra
usoara
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 1IG umane specifice antihepatita Ba Profilaxia hep B la nn din mame purtatoare de
AgHBs (adm IG in primele 12-24 h de la nastere impreuna cu prima doza de vaccin hepatitic B)
b Postexpunere- expuneri accidentaleprofesionale (personal
medical) la sange si derivate produse patologice adm IG in primele 72 H
- Contact sexual neprotejat cu o persoana infectata cu VHB ndash adm IG in primele 14 zile dupa expunere
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
2 IG specifice Antirabice- profilaxia postexpunere a rabiei- obtinute din singe recoltat de la persoane care au fost vaccinate cu
vaccin rabic- Rec persoanelor ce prezinta muscaturi cu potential rabigen
(muscaturi provocae de animale turbate animale salbatice muscaturi in zona capului a membrelor superioare a organelor genitale)
- Se adm o singura doza la inceputul tratamentului in max 24-72 ore dupa accident
- prin infiltrare in jurul plagii cind zona anatomica permite (jumatate de doza) iar restul IM
- Nu se amesteca in aceeasi seringa cu vaccinul- Doza este de 20 UIKgc - Durata protectiei ndash 21 zile
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 3 IG specifice Antivaricela- profilaxia infectiei cu virusul varicelo-zoosterianSe adm IM la persoane- care prezinta riscul de a dezvolta o forma severa de
varicela- celor cu afectiuni imunodeprimante- nn din mame care au prezentat semnesimptome de
varicela cu 5 zile inainte de nastere sau in primele 2 zile dupa nastere
- nn prematur expusi (contacti) si ai caror mame sunt nevaccinate
- gravide expuse infectiei
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 4 IG specifice Antitetanicebull Se adm in functie de gravitatea plagii bull dupa prelevarea unei probe de singe pentru
testarea Ac antitoxici bull doar persoanelor care au suferit politraumatisme
grave cu pierderi masive de singe bull persoanelor HIV pozitivebull NU se adm persoanelor cu plagi superficiale
Masuri in plaga cu potential tetanigen
Preventie si control
bull Toaleta plagii cu risc tetanigen
bull Indepartarea corpilor straini a tesuturilor devitalizate
bull Debridare drenaj irigare
bull Administrare de de ser antitetanic si vaccinare DT (in functie de imunizarea anterioara)
Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
Antecedente vaccinale
Masuri nespecifice Masuri specifice
Toaleta chirurgicala
a plagii
Adm Antibiotice
VTA (dT sau DT)
Ser antitetanic
sau IG specifice
Vaccinat complet si corect Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
05 ml (o doza) IM
Nu (da pt politraum si persoanelor
HIV + )
Nevaccinat sau vaccinat incomplet sau antecedente necunoscute
Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
Vaccinare de urgenta cu trei doze (la 14 z
interval)
+ revaccinare gt 1 an
DaIG 200-500
UAI
Se adm ser antitetanic sau IgG (dupa prelevarea unei probe de singe pentru testareaAc antitoxici) doar persoanelor care au suferit politraumatisme grave cu pierderi masive de singe si persoanelor HIV pozitivein functie de gravitatea plagii ndash nu se adm persoanelor cu plagi superficiale
Vaccinuri ndash Generalitati
bull Definitie - produse biologice care contin suspensii de virusuri sau bacterii
bull vii atenuate
bull inactivate (omorate)
bull fractiuni din acestea
- Adm cu scopul de a induce un raspuns imun protector (im Artificiala activa)
Ri primarRi primar RI RI secundarsecundar
IgGIgG
RIPRIPbull Perioada de latenta variabilaPerioada de latenta variabila
Intervalul de timp in care Ag esteIntervalul de timp in care Ag este captat analizat sinteza IgMIgGcaptat analizat sinteza IgMIgG Minima 7 zile de la vacc Minima 7 zile de la vacc (BCG 30 - 45 zile)(BCG 30 - 45 zile) Receptiv la infectia naturalaReceptiv la infectia naturala
bull Perioada de crestere lenta pana la un MxPerioada de crestere lenta pana la un Mx (4 zile ndash 4 saptamani)(4 zile ndash 4 saptamani)bull Perioada de scadere lenta pana laPerioada de scadere lenta pana la disparitie (6 ndash 12 luni)disparitie (6 ndash 12 luni)
Tit
ru A
cTit
ru A
c
Timp
RISRISbull Rapid fara latenta Rapid fara latenta (24 ndash 48 ore)(24 ndash 48 ore)
Chiar daca titrul Ac Chiar daca titrul Ac este nedecelabileste nedecelabil
bull Mai intens titrul mai inaltMai intens titrul mai inaltbull Direct in IgGDirect in IgGbull Persistenta Ac indelungataPersistenta Ac indelungata (ani)(ani)
Compozitia vaccinurilorbull Antigenul vaccinalbull Adjuvanti (pt anatoxine si antigene incomplete) ndash
substante incorporate in vaccin pt a creste capacitatea imunogena a antigenului vaccinal ndash scaderea costului
bull Prezervanti ndash reduc riscul de contaminare in special pt vacc in flacoane multidoza
bull Antibiotice ndash utiliz in vacc virale pt a impiedeca multiplicarea bacteriana ex Kanamicina si Neomicina (vacc rujeolic)
Compozitia vaccinurilor
bull Stabilizatori ndash maresc rezistenta Ag la temperaturi crescute (ex clorura de Mg sau sucroza pt vacc polio oral - VPO)
bull Indicatori de culoare (exfenol pt VPO)bull Substante rezultate din procesul de prod
(din mediul de crestere al Ag vaccinal) ndash ex drojdie de bere thiomersal(vacc Hep B) proteine de ou ndash vacc prep pe oua embrionate (vacc gripal)
Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
1 Reactii anafilactice la o prima doza a unui vaccin contraindica administrarea altor doze din acel vaccin
2 Reactiile anafilactice la componentele unui vaccin contraindica utilizarea acestuia
3 Boli cu evolutie clinica moderata sau severa cu sau fara febra
Vaccinuri ndash Contraindicatii false
bull Reactii locale blande sau moderate (durere eritem tumefactie) dupa o doza de vaccin administrat prin injectare
bull Boli acute cu evolutie blanda cu febra joasa sau fara febrabull Faza de convalescenta dupa boalabull Nn inainte de termenbull Expunere recenta la o boala infectioasabull Alergia la penicilina sau antecedente familiale
de astfel de alergii
Administrare vaccinuri
bull Oral (VPO dizenteric holeric)
bull Intradermic (BCG)
bull Subcutanat (rujeolic)
bull Intramuscular (VPI Hep B Hep A)
NU SE ADM NICIODATA IV
CALENDAR VACCINARIProgramul National de Imunizari (PNI)
VACCINURI OBLIGATORIIbull sunt gratuite programarea lor intra in atributiile
medicului de familieo Imediat dupa nastere in maternitatebull Hep B (primele 24 h) - Engerixbull BCG (primele 4 ndash 7 zile)o 2 luni simultanbull DTPa-VPI ndash HiBbull HepB
Programul National de Imunizari (PNI)
o 4 luni
bull DTPa-VPI-HiB1048707
o 6 luni simultan
bull DTPa-VPI-HiB
bull HepB
o 12 luni simultan
bull DTPa
bull VPI
bull ROR (rujeolic ndash urlian ndash rubeolic)
o 4 ani
bull DTPa
Programul National de Imunizari (PNI)
Programul National de Imunizari (PNI)
o 7 ani (cls I-a) campanii scolare
bull ROR
o 9 ani (cls a III-a) campanii scolare
bull VPI
o 14 ani (cls a VIII-a) campanii scolare
bull dT
bull Rubeolic (numai fetele)
Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
2 antigene inctivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (a)
antigene vii şi inactivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (b)
2 antigene vii Se păstrează un interval de 4 săptămacircni icircntre doze
Obtinerea unui Raspuns optim in Atc = necesita respectarea varstei si a intervalelor din caledarul national de vaccinariCind nu este posibil se va tine cont de recomandarile de mai sus
Sursa Plotkin SA Orenstein WA ndash Vaccines Third Edition
Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
Administrare simultana
Administrare separata
Combinatia Interval minim recomandat intre doze
Produs administrat Interval minim recomandat intre doze
Primul Secund
IG şi Ag inactivat
Poate fi adm simultan sau la orice interval
icircn locuri anatomice diferite
bullIGbullAg Inactivat
bullAg inactivatbullIG
Nici unul
Nici unul
IG şi Ag viu
Icircn general nu se administrează simultan
bullIGbullAg viu
bullAg viubullIG
6 luni
2 sapt
SAU
Administrare - Vaccinuri
bull DACA nu se pot respecta rec din PNI- Un interval mai lung intre doze nu reduce
concentratia finala de Anticorpi- Protectia optima se obtine dupa ce se adm
numarul de doze recomandate- Intreruperea schemei de vaccinare nu
impune reluarea intregii scheme de vaccinare sau adm unor doze suplimentare
VACCINURI FACULTATIVE
bull La recomandarea medicului de familie
o vaccinul gripal
o vaccin hepatitic A se recomanda inainte de inceperea gradinitei sau a scolii
o o vaccinul varicelos previne aparitia varicelei - cea mai usor transmisibila boala a copilariei
Hepatita B
bull boala infectioasa determinata de virusul hepatitei B (VHB) un virus ADN a carui gazda naturala este omul
bull virusul hepatitei B este extrem de rezistent in conditiile din afara gazdei Chiar dupa mai multe luni de la contaminare acele echipamentul medical sau stomatologic pot fi cauza de transmitere a hepatitei B
bull v Hep B este de cel putin 100 de ori mai infectios decacirct virusul HIV
bull mai multe particule virale prezente in sacircngele infectat bull s-a demonstrat transmiterea VHB si prin saliva spre
deosebire de virusul HIV
bull Sexuala
bull Parenterala
bull Perinatal
HBV Mod de Transmitere
Hepatita Bbull Dupa infectia acuta aproximativ 1-20 dintre adulti si peste 90
dintre sugari infectati esueaza in efortul de a se debarasa de virus - ramacircn Ag HBs seropozitivi pentru o perioada de peste sase luni intracircnd in categoria de purtatori cronici de VHB
bull Barbatii sunt mai expusi de a deveni purtatori cronici decacirct femeile
Cei care devin purtatori la vacircrsta adulta au un risc de 15-40 ori mai crescut de evolutie spre hepatopatie cronica si cancer primitiv hepatic
bull Studiile epidemiologice au demonstrat ca exista o corelatie semnificativa intre numarul de purtatori cronici dintr-o tara si incidenta cancerului hepatic
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
Prevalenta Ag HBs
8 - Mare 2-7 - Intermediara
lt2 - Joasa
Distributia geografica a prevalentei purtatorilor cronici de AgHBs
Impactul global al infecţiei VHB
WHO httpwwwwhointmediacentrefactsheetsfs204en
WER No 28 2004 79 253-264
Evolutia infectiei cu VHB
Infection
AsymptomaticSymptomatic
acute hepatitis B
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
3510
4881
272 257
144
6443
2615 06 0
0
5
10
15
20
25
30
lt1
1-4
5-9
10-1
4
15-1
9
20-2
4
25-3
4
35-4
4
45-5
4
55-6
4
65-7
4
75-8
4
85gt
Dr MOLNDr MOLNAacuteAacuteR B GR B Geacuteeacuteza za AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004
100000 pop din grupa de varsta
Infe
ctie
cro
nic
a (
)
Infect ie sin
mp
tom
at ica()
100100
Infectie simptomatica
Infectie cronica
Birt
h
1-6
mos
7-12
mos
1-4
yrs
Old
er
Chi
ldre
nan
d A
dul
ts
0
20
40
60
8080
60
40
20
0
Evolutia infectiei cu VHB in functie de Varsta de aparitie a infectiei acute
Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
Tipul infectiei
EvolutieVHB VHD
Infectie cronicalt 5 ani 30-90
gt 5 ani 1-20 50-90
Ciroza hepatica 2-10 50
Mortalitate prematura 15-25 15
Rolul im cu vaccin Hep B ndash prevenirea Cancerului hepaticPrimul vaccin in tratamentul cancerului
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in modaccidental la sacircnge Ag HBs pozitiv - se actioneaza
imediatbull Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina
alcool 70)bull probe de sacircnge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice bull imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B(IGHB)
ndash 006 mlkgc ndash primele 24 h maxim 72 hbull In acelasi timp ndash se incepe vaccinarea hep B bull vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
Clasificare IG 1 IG totale standard (gamaglobuline)- obtinute din amestecuri de plasma- prelevate de la persoane sanatoase donatori adulti- Reflecta spectrul de infectii si imunizari prin care au trecut
persoanele donatoare- Utilizare in practicaIG totale antirujeola si antihepatita A
2 IG umane specifice- de la persoane trecute printr-o anumita infectie- persoane imunizate (vaccinate) anterior cu un anumit antigen- Utilizate in practica IG umane specifice antitetanice antirabice
antihepatita B antiherpetice
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
3 IG cu rol terapeutic - adm IV in
- terapia de substitutie a bolilor cu deficit imun (hipogamaglobulinemie infectia HIV)
- tratamentul bolilor autoimune (purpura trombocitopenica idiopatica)
- Tratamentul unor forme severe de boala (septicemii meningite pneumonii)
Imunoglobuline
Avantaje- Nu dau sensibilizare sau intoleranta eliminind
riscurile adm serului heterolog- Dozele pot fi repetate fara risc de sensibilizare- Nu prezinta risc de transmitere a virusurilor HIV
HCV HBV - datorita metodelor de obtinere si testare a donatorilor (studii SUA)
- Raman in circulatie timp mai indelungat conc max Timp frac12 [21-35] zile
- Durata de imunizare reziduala ndash asigura protectie pina la 14 saptamani
IG ndash Limite de utilizare
bull Eficacitatea IG este dependenta de precocitatea adm lor
bull ndash Recadm in primele zile dupa contactul infectant
bull Durata scurta a protectiei citeva luni comparativ cu vaccinurile
Indicatii de utilizare a IG Totale
Rec in scop bull Profilactic 1 Rujeola doza 02 ndash 04 mlkgc adm in primele 6 zile
dupa expunere - previn boala sau determina o evolutie atenuata a acesteia
- Durata de protectie 3-4 luniRec - gravide - persoane care prezinta CI la vaccinare- in colectivitati de copii nevaccinati imediat dupa aparitia
primului caz- contactii in focarul de rujeola care prezinta afectiuni
imunodeprimante
Indicatii de utilizare a IG Totale
2 Profilaxia Hep virale tip A doza 002 ndash 005 mlkgcbull Se adm inainte de expunere sau in primele 7-14 zile
dupa expunerebull Durata protectiei - aprox 3 luniRec- Copii expusi infectiei cu VHA cu varsta sub 2 ani- Contacti sexuali si de familie ai unui caz de Hep A- Persoane expuse infectiei cu VHA alergice la vaccinRA rar reactii locale usoare la locul de inoculare sau febra
usoara
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 1IG umane specifice antihepatita Ba Profilaxia hep B la nn din mame purtatoare de
AgHBs (adm IG in primele 12-24 h de la nastere impreuna cu prima doza de vaccin hepatitic B)
b Postexpunere- expuneri accidentaleprofesionale (personal
medical) la sange si derivate produse patologice adm IG in primele 72 H
- Contact sexual neprotejat cu o persoana infectata cu VHB ndash adm IG in primele 14 zile dupa expunere
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
2 IG specifice Antirabice- profilaxia postexpunere a rabiei- obtinute din singe recoltat de la persoane care au fost vaccinate cu
vaccin rabic- Rec persoanelor ce prezinta muscaturi cu potential rabigen
(muscaturi provocae de animale turbate animale salbatice muscaturi in zona capului a membrelor superioare a organelor genitale)
- Se adm o singura doza la inceputul tratamentului in max 24-72 ore dupa accident
- prin infiltrare in jurul plagii cind zona anatomica permite (jumatate de doza) iar restul IM
- Nu se amesteca in aceeasi seringa cu vaccinul- Doza este de 20 UIKgc - Durata protectiei ndash 21 zile
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 3 IG specifice Antivaricela- profilaxia infectiei cu virusul varicelo-zoosterianSe adm IM la persoane- care prezinta riscul de a dezvolta o forma severa de
varicela- celor cu afectiuni imunodeprimante- nn din mame care au prezentat semnesimptome de
varicela cu 5 zile inainte de nastere sau in primele 2 zile dupa nastere
- nn prematur expusi (contacti) si ai caror mame sunt nevaccinate
- gravide expuse infectiei
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 4 IG specifice Antitetanicebull Se adm in functie de gravitatea plagii bull dupa prelevarea unei probe de singe pentru
testarea Ac antitoxici bull doar persoanelor care au suferit politraumatisme
grave cu pierderi masive de singe bull persoanelor HIV pozitivebull NU se adm persoanelor cu plagi superficiale
Masuri in plaga cu potential tetanigen
Preventie si control
bull Toaleta plagii cu risc tetanigen
bull Indepartarea corpilor straini a tesuturilor devitalizate
bull Debridare drenaj irigare
bull Administrare de de ser antitetanic si vaccinare DT (in functie de imunizarea anterioara)
Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
Antecedente vaccinale
Masuri nespecifice Masuri specifice
Toaleta chirurgicala
a plagii
Adm Antibiotice
VTA (dT sau DT)
Ser antitetanic
sau IG specifice
Vaccinat complet si corect Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
05 ml (o doza) IM
Nu (da pt politraum si persoanelor
HIV + )
Nevaccinat sau vaccinat incomplet sau antecedente necunoscute
Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
Vaccinare de urgenta cu trei doze (la 14 z
interval)
+ revaccinare gt 1 an
DaIG 200-500
UAI
Se adm ser antitetanic sau IgG (dupa prelevarea unei probe de singe pentru testareaAc antitoxici) doar persoanelor care au suferit politraumatisme grave cu pierderi masive de singe si persoanelor HIV pozitivein functie de gravitatea plagii ndash nu se adm persoanelor cu plagi superficiale
Vaccinuri ndash Generalitati
bull Definitie - produse biologice care contin suspensii de virusuri sau bacterii
bull vii atenuate
bull inactivate (omorate)
bull fractiuni din acestea
- Adm cu scopul de a induce un raspuns imun protector (im Artificiala activa)
Ri primarRi primar RI RI secundarsecundar
IgGIgG
RIPRIPbull Perioada de latenta variabilaPerioada de latenta variabila
Intervalul de timp in care Ag esteIntervalul de timp in care Ag este captat analizat sinteza IgMIgGcaptat analizat sinteza IgMIgG Minima 7 zile de la vacc Minima 7 zile de la vacc (BCG 30 - 45 zile)(BCG 30 - 45 zile) Receptiv la infectia naturalaReceptiv la infectia naturala
bull Perioada de crestere lenta pana la un MxPerioada de crestere lenta pana la un Mx (4 zile ndash 4 saptamani)(4 zile ndash 4 saptamani)bull Perioada de scadere lenta pana laPerioada de scadere lenta pana la disparitie (6 ndash 12 luni)disparitie (6 ndash 12 luni)
Tit
ru A
cTit
ru A
c
Timp
RISRISbull Rapid fara latenta Rapid fara latenta (24 ndash 48 ore)(24 ndash 48 ore)
Chiar daca titrul Ac Chiar daca titrul Ac este nedecelabileste nedecelabil
bull Mai intens titrul mai inaltMai intens titrul mai inaltbull Direct in IgGDirect in IgGbull Persistenta Ac indelungataPersistenta Ac indelungata (ani)(ani)
Compozitia vaccinurilorbull Antigenul vaccinalbull Adjuvanti (pt anatoxine si antigene incomplete) ndash
substante incorporate in vaccin pt a creste capacitatea imunogena a antigenului vaccinal ndash scaderea costului
bull Prezervanti ndash reduc riscul de contaminare in special pt vacc in flacoane multidoza
bull Antibiotice ndash utiliz in vacc virale pt a impiedeca multiplicarea bacteriana ex Kanamicina si Neomicina (vacc rujeolic)
Compozitia vaccinurilor
bull Stabilizatori ndash maresc rezistenta Ag la temperaturi crescute (ex clorura de Mg sau sucroza pt vacc polio oral - VPO)
bull Indicatori de culoare (exfenol pt VPO)bull Substante rezultate din procesul de prod
(din mediul de crestere al Ag vaccinal) ndash ex drojdie de bere thiomersal(vacc Hep B) proteine de ou ndash vacc prep pe oua embrionate (vacc gripal)
Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
1 Reactii anafilactice la o prima doza a unui vaccin contraindica administrarea altor doze din acel vaccin
2 Reactiile anafilactice la componentele unui vaccin contraindica utilizarea acestuia
3 Boli cu evolutie clinica moderata sau severa cu sau fara febra
Vaccinuri ndash Contraindicatii false
bull Reactii locale blande sau moderate (durere eritem tumefactie) dupa o doza de vaccin administrat prin injectare
bull Boli acute cu evolutie blanda cu febra joasa sau fara febrabull Faza de convalescenta dupa boalabull Nn inainte de termenbull Expunere recenta la o boala infectioasabull Alergia la penicilina sau antecedente familiale
de astfel de alergii
Administrare vaccinuri
bull Oral (VPO dizenteric holeric)
bull Intradermic (BCG)
bull Subcutanat (rujeolic)
bull Intramuscular (VPI Hep B Hep A)
NU SE ADM NICIODATA IV
CALENDAR VACCINARIProgramul National de Imunizari (PNI)
VACCINURI OBLIGATORIIbull sunt gratuite programarea lor intra in atributiile
medicului de familieo Imediat dupa nastere in maternitatebull Hep B (primele 24 h) - Engerixbull BCG (primele 4 ndash 7 zile)o 2 luni simultanbull DTPa-VPI ndash HiBbull HepB
Programul National de Imunizari (PNI)
o 4 luni
bull DTPa-VPI-HiB1048707
o 6 luni simultan
bull DTPa-VPI-HiB
bull HepB
o 12 luni simultan
bull DTPa
bull VPI
bull ROR (rujeolic ndash urlian ndash rubeolic)
o 4 ani
bull DTPa
Programul National de Imunizari (PNI)
Programul National de Imunizari (PNI)
o 7 ani (cls I-a) campanii scolare
bull ROR
o 9 ani (cls a III-a) campanii scolare
bull VPI
o 14 ani (cls a VIII-a) campanii scolare
bull dT
bull Rubeolic (numai fetele)
Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
2 antigene inctivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (a)
antigene vii şi inactivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (b)
2 antigene vii Se păstrează un interval de 4 săptămacircni icircntre doze
Obtinerea unui Raspuns optim in Atc = necesita respectarea varstei si a intervalelor din caledarul national de vaccinariCind nu este posibil se va tine cont de recomandarile de mai sus
Sursa Plotkin SA Orenstein WA ndash Vaccines Third Edition
Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
Administrare simultana
Administrare separata
Combinatia Interval minim recomandat intre doze
Produs administrat Interval minim recomandat intre doze
Primul Secund
IG şi Ag inactivat
Poate fi adm simultan sau la orice interval
icircn locuri anatomice diferite
bullIGbullAg Inactivat
bullAg inactivatbullIG
Nici unul
Nici unul
IG şi Ag viu
Icircn general nu se administrează simultan
bullIGbullAg viu
bullAg viubullIG
6 luni
2 sapt
SAU
Administrare - Vaccinuri
bull DACA nu se pot respecta rec din PNI- Un interval mai lung intre doze nu reduce
concentratia finala de Anticorpi- Protectia optima se obtine dupa ce se adm
numarul de doze recomandate- Intreruperea schemei de vaccinare nu
impune reluarea intregii scheme de vaccinare sau adm unor doze suplimentare
VACCINURI FACULTATIVE
bull La recomandarea medicului de familie
o vaccinul gripal
o vaccin hepatitic A se recomanda inainte de inceperea gradinitei sau a scolii
o o vaccinul varicelos previne aparitia varicelei - cea mai usor transmisibila boala a copilariei
Hepatita B
bull boala infectioasa determinata de virusul hepatitei B (VHB) un virus ADN a carui gazda naturala este omul
bull virusul hepatitei B este extrem de rezistent in conditiile din afara gazdei Chiar dupa mai multe luni de la contaminare acele echipamentul medical sau stomatologic pot fi cauza de transmitere a hepatitei B
bull v Hep B este de cel putin 100 de ori mai infectios decacirct virusul HIV
bull mai multe particule virale prezente in sacircngele infectat bull s-a demonstrat transmiterea VHB si prin saliva spre
deosebire de virusul HIV
bull Sexuala
bull Parenterala
bull Perinatal
HBV Mod de Transmitere
Hepatita Bbull Dupa infectia acuta aproximativ 1-20 dintre adulti si peste 90
dintre sugari infectati esueaza in efortul de a se debarasa de virus - ramacircn Ag HBs seropozitivi pentru o perioada de peste sase luni intracircnd in categoria de purtatori cronici de VHB
bull Barbatii sunt mai expusi de a deveni purtatori cronici decacirct femeile
Cei care devin purtatori la vacircrsta adulta au un risc de 15-40 ori mai crescut de evolutie spre hepatopatie cronica si cancer primitiv hepatic
bull Studiile epidemiologice au demonstrat ca exista o corelatie semnificativa intre numarul de purtatori cronici dintr-o tara si incidenta cancerului hepatic
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
Prevalenta Ag HBs
8 - Mare 2-7 - Intermediara
lt2 - Joasa
Distributia geografica a prevalentei purtatorilor cronici de AgHBs
Impactul global al infecţiei VHB
WHO httpwwwwhointmediacentrefactsheetsfs204en
WER No 28 2004 79 253-264
Evolutia infectiei cu VHB
Infection
AsymptomaticSymptomatic
acute hepatitis B
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
3510
4881
272 257
144
6443
2615 06 0
0
5
10
15
20
25
30
lt1
1-4
5-9
10-1
4
15-1
9
20-2
4
25-3
4
35-4
4
45-5
4
55-6
4
65-7
4
75-8
4
85gt
Dr MOLNDr MOLNAacuteAacuteR B GR B Geacuteeacuteza za AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004
100000 pop din grupa de varsta
Infe
ctie
cro
nic
a (
)
Infect ie sin
mp
tom
at ica()
100100
Infectie simptomatica
Infectie cronica
Birt
h
1-6
mos
7-12
mos
1-4
yrs
Old
er
Chi
ldre
nan
d A
dul
ts
0
20
40
60
8080
60
40
20
0
Evolutia infectiei cu VHB in functie de Varsta de aparitie a infectiei acute
Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
Tipul infectiei
EvolutieVHB VHD
Infectie cronicalt 5 ani 30-90
gt 5 ani 1-20 50-90
Ciroza hepatica 2-10 50
Mortalitate prematura 15-25 15
Rolul im cu vaccin Hep B ndash prevenirea Cancerului hepaticPrimul vaccin in tratamentul cancerului
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in modaccidental la sacircnge Ag HBs pozitiv - se actioneaza
imediatbull Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina
alcool 70)bull probe de sacircnge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice bull imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B(IGHB)
ndash 006 mlkgc ndash primele 24 h maxim 72 hbull In acelasi timp ndash se incepe vaccinarea hep B bull vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
ImunoglobulinoprofilaxiaImunoglobulinoterapia
3 IG cu rol terapeutic - adm IV in
- terapia de substitutie a bolilor cu deficit imun (hipogamaglobulinemie infectia HIV)
- tratamentul bolilor autoimune (purpura trombocitopenica idiopatica)
- Tratamentul unor forme severe de boala (septicemii meningite pneumonii)
Imunoglobuline
Avantaje- Nu dau sensibilizare sau intoleranta eliminind
riscurile adm serului heterolog- Dozele pot fi repetate fara risc de sensibilizare- Nu prezinta risc de transmitere a virusurilor HIV
HCV HBV - datorita metodelor de obtinere si testare a donatorilor (studii SUA)
- Raman in circulatie timp mai indelungat conc max Timp frac12 [21-35] zile
- Durata de imunizare reziduala ndash asigura protectie pina la 14 saptamani
IG ndash Limite de utilizare
bull Eficacitatea IG este dependenta de precocitatea adm lor
bull ndash Recadm in primele zile dupa contactul infectant
bull Durata scurta a protectiei citeva luni comparativ cu vaccinurile
Indicatii de utilizare a IG Totale
Rec in scop bull Profilactic 1 Rujeola doza 02 ndash 04 mlkgc adm in primele 6 zile
dupa expunere - previn boala sau determina o evolutie atenuata a acesteia
- Durata de protectie 3-4 luniRec - gravide - persoane care prezinta CI la vaccinare- in colectivitati de copii nevaccinati imediat dupa aparitia
primului caz- contactii in focarul de rujeola care prezinta afectiuni
imunodeprimante
Indicatii de utilizare a IG Totale
2 Profilaxia Hep virale tip A doza 002 ndash 005 mlkgcbull Se adm inainte de expunere sau in primele 7-14 zile
dupa expunerebull Durata protectiei - aprox 3 luniRec- Copii expusi infectiei cu VHA cu varsta sub 2 ani- Contacti sexuali si de familie ai unui caz de Hep A- Persoane expuse infectiei cu VHA alergice la vaccinRA rar reactii locale usoare la locul de inoculare sau febra
usoara
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 1IG umane specifice antihepatita Ba Profilaxia hep B la nn din mame purtatoare de
AgHBs (adm IG in primele 12-24 h de la nastere impreuna cu prima doza de vaccin hepatitic B)
b Postexpunere- expuneri accidentaleprofesionale (personal
medical) la sange si derivate produse patologice adm IG in primele 72 H
- Contact sexual neprotejat cu o persoana infectata cu VHB ndash adm IG in primele 14 zile dupa expunere
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
2 IG specifice Antirabice- profilaxia postexpunere a rabiei- obtinute din singe recoltat de la persoane care au fost vaccinate cu
vaccin rabic- Rec persoanelor ce prezinta muscaturi cu potential rabigen
(muscaturi provocae de animale turbate animale salbatice muscaturi in zona capului a membrelor superioare a organelor genitale)
- Se adm o singura doza la inceputul tratamentului in max 24-72 ore dupa accident
- prin infiltrare in jurul plagii cind zona anatomica permite (jumatate de doza) iar restul IM
- Nu se amesteca in aceeasi seringa cu vaccinul- Doza este de 20 UIKgc - Durata protectiei ndash 21 zile
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 3 IG specifice Antivaricela- profilaxia infectiei cu virusul varicelo-zoosterianSe adm IM la persoane- care prezinta riscul de a dezvolta o forma severa de
varicela- celor cu afectiuni imunodeprimante- nn din mame care au prezentat semnesimptome de
varicela cu 5 zile inainte de nastere sau in primele 2 zile dupa nastere
- nn prematur expusi (contacti) si ai caror mame sunt nevaccinate
- gravide expuse infectiei
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 4 IG specifice Antitetanicebull Se adm in functie de gravitatea plagii bull dupa prelevarea unei probe de singe pentru
testarea Ac antitoxici bull doar persoanelor care au suferit politraumatisme
grave cu pierderi masive de singe bull persoanelor HIV pozitivebull NU se adm persoanelor cu plagi superficiale
Masuri in plaga cu potential tetanigen
Preventie si control
bull Toaleta plagii cu risc tetanigen
bull Indepartarea corpilor straini a tesuturilor devitalizate
bull Debridare drenaj irigare
bull Administrare de de ser antitetanic si vaccinare DT (in functie de imunizarea anterioara)
Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
Antecedente vaccinale
Masuri nespecifice Masuri specifice
Toaleta chirurgicala
a plagii
Adm Antibiotice
VTA (dT sau DT)
Ser antitetanic
sau IG specifice
Vaccinat complet si corect Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
05 ml (o doza) IM
Nu (da pt politraum si persoanelor
HIV + )
Nevaccinat sau vaccinat incomplet sau antecedente necunoscute
Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
Vaccinare de urgenta cu trei doze (la 14 z
interval)
+ revaccinare gt 1 an
DaIG 200-500
UAI
Se adm ser antitetanic sau IgG (dupa prelevarea unei probe de singe pentru testareaAc antitoxici) doar persoanelor care au suferit politraumatisme grave cu pierderi masive de singe si persoanelor HIV pozitivein functie de gravitatea plagii ndash nu se adm persoanelor cu plagi superficiale
Vaccinuri ndash Generalitati
bull Definitie - produse biologice care contin suspensii de virusuri sau bacterii
bull vii atenuate
bull inactivate (omorate)
bull fractiuni din acestea
- Adm cu scopul de a induce un raspuns imun protector (im Artificiala activa)
Ri primarRi primar RI RI secundarsecundar
IgGIgG
RIPRIPbull Perioada de latenta variabilaPerioada de latenta variabila
Intervalul de timp in care Ag esteIntervalul de timp in care Ag este captat analizat sinteza IgMIgGcaptat analizat sinteza IgMIgG Minima 7 zile de la vacc Minima 7 zile de la vacc (BCG 30 - 45 zile)(BCG 30 - 45 zile) Receptiv la infectia naturalaReceptiv la infectia naturala
bull Perioada de crestere lenta pana la un MxPerioada de crestere lenta pana la un Mx (4 zile ndash 4 saptamani)(4 zile ndash 4 saptamani)bull Perioada de scadere lenta pana laPerioada de scadere lenta pana la disparitie (6 ndash 12 luni)disparitie (6 ndash 12 luni)
Tit
ru A
cTit
ru A
c
Timp
RISRISbull Rapid fara latenta Rapid fara latenta (24 ndash 48 ore)(24 ndash 48 ore)
Chiar daca titrul Ac Chiar daca titrul Ac este nedecelabileste nedecelabil
bull Mai intens titrul mai inaltMai intens titrul mai inaltbull Direct in IgGDirect in IgGbull Persistenta Ac indelungataPersistenta Ac indelungata (ani)(ani)
Compozitia vaccinurilorbull Antigenul vaccinalbull Adjuvanti (pt anatoxine si antigene incomplete) ndash
substante incorporate in vaccin pt a creste capacitatea imunogena a antigenului vaccinal ndash scaderea costului
bull Prezervanti ndash reduc riscul de contaminare in special pt vacc in flacoane multidoza
bull Antibiotice ndash utiliz in vacc virale pt a impiedeca multiplicarea bacteriana ex Kanamicina si Neomicina (vacc rujeolic)
Compozitia vaccinurilor
bull Stabilizatori ndash maresc rezistenta Ag la temperaturi crescute (ex clorura de Mg sau sucroza pt vacc polio oral - VPO)
bull Indicatori de culoare (exfenol pt VPO)bull Substante rezultate din procesul de prod
(din mediul de crestere al Ag vaccinal) ndash ex drojdie de bere thiomersal(vacc Hep B) proteine de ou ndash vacc prep pe oua embrionate (vacc gripal)
Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
1 Reactii anafilactice la o prima doza a unui vaccin contraindica administrarea altor doze din acel vaccin
2 Reactiile anafilactice la componentele unui vaccin contraindica utilizarea acestuia
3 Boli cu evolutie clinica moderata sau severa cu sau fara febra
Vaccinuri ndash Contraindicatii false
bull Reactii locale blande sau moderate (durere eritem tumefactie) dupa o doza de vaccin administrat prin injectare
bull Boli acute cu evolutie blanda cu febra joasa sau fara febrabull Faza de convalescenta dupa boalabull Nn inainte de termenbull Expunere recenta la o boala infectioasabull Alergia la penicilina sau antecedente familiale
de astfel de alergii
Administrare vaccinuri
bull Oral (VPO dizenteric holeric)
bull Intradermic (BCG)
bull Subcutanat (rujeolic)
bull Intramuscular (VPI Hep B Hep A)
NU SE ADM NICIODATA IV
CALENDAR VACCINARIProgramul National de Imunizari (PNI)
VACCINURI OBLIGATORIIbull sunt gratuite programarea lor intra in atributiile
medicului de familieo Imediat dupa nastere in maternitatebull Hep B (primele 24 h) - Engerixbull BCG (primele 4 ndash 7 zile)o 2 luni simultanbull DTPa-VPI ndash HiBbull HepB
Programul National de Imunizari (PNI)
o 4 luni
bull DTPa-VPI-HiB1048707
o 6 luni simultan
bull DTPa-VPI-HiB
bull HepB
o 12 luni simultan
bull DTPa
bull VPI
bull ROR (rujeolic ndash urlian ndash rubeolic)
o 4 ani
bull DTPa
Programul National de Imunizari (PNI)
Programul National de Imunizari (PNI)
o 7 ani (cls I-a) campanii scolare
bull ROR
o 9 ani (cls a III-a) campanii scolare
bull VPI
o 14 ani (cls a VIII-a) campanii scolare
bull dT
bull Rubeolic (numai fetele)
Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
2 antigene inctivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (a)
antigene vii şi inactivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (b)
2 antigene vii Se păstrează un interval de 4 săptămacircni icircntre doze
Obtinerea unui Raspuns optim in Atc = necesita respectarea varstei si a intervalelor din caledarul national de vaccinariCind nu este posibil se va tine cont de recomandarile de mai sus
Sursa Plotkin SA Orenstein WA ndash Vaccines Third Edition
Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
Administrare simultana
Administrare separata
Combinatia Interval minim recomandat intre doze
Produs administrat Interval minim recomandat intre doze
Primul Secund
IG şi Ag inactivat
Poate fi adm simultan sau la orice interval
icircn locuri anatomice diferite
bullIGbullAg Inactivat
bullAg inactivatbullIG
Nici unul
Nici unul
IG şi Ag viu
Icircn general nu se administrează simultan
bullIGbullAg viu
bullAg viubullIG
6 luni
2 sapt
SAU
Administrare - Vaccinuri
bull DACA nu se pot respecta rec din PNI- Un interval mai lung intre doze nu reduce
concentratia finala de Anticorpi- Protectia optima se obtine dupa ce se adm
numarul de doze recomandate- Intreruperea schemei de vaccinare nu
impune reluarea intregii scheme de vaccinare sau adm unor doze suplimentare
VACCINURI FACULTATIVE
bull La recomandarea medicului de familie
o vaccinul gripal
o vaccin hepatitic A se recomanda inainte de inceperea gradinitei sau a scolii
o o vaccinul varicelos previne aparitia varicelei - cea mai usor transmisibila boala a copilariei
Hepatita B
bull boala infectioasa determinata de virusul hepatitei B (VHB) un virus ADN a carui gazda naturala este omul
bull virusul hepatitei B este extrem de rezistent in conditiile din afara gazdei Chiar dupa mai multe luni de la contaminare acele echipamentul medical sau stomatologic pot fi cauza de transmitere a hepatitei B
bull v Hep B este de cel putin 100 de ori mai infectios decacirct virusul HIV
bull mai multe particule virale prezente in sacircngele infectat bull s-a demonstrat transmiterea VHB si prin saliva spre
deosebire de virusul HIV
bull Sexuala
bull Parenterala
bull Perinatal
HBV Mod de Transmitere
Hepatita Bbull Dupa infectia acuta aproximativ 1-20 dintre adulti si peste 90
dintre sugari infectati esueaza in efortul de a se debarasa de virus - ramacircn Ag HBs seropozitivi pentru o perioada de peste sase luni intracircnd in categoria de purtatori cronici de VHB
bull Barbatii sunt mai expusi de a deveni purtatori cronici decacirct femeile
Cei care devin purtatori la vacircrsta adulta au un risc de 15-40 ori mai crescut de evolutie spre hepatopatie cronica si cancer primitiv hepatic
bull Studiile epidemiologice au demonstrat ca exista o corelatie semnificativa intre numarul de purtatori cronici dintr-o tara si incidenta cancerului hepatic
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
Prevalenta Ag HBs
8 - Mare 2-7 - Intermediara
lt2 - Joasa
Distributia geografica a prevalentei purtatorilor cronici de AgHBs
Impactul global al infecţiei VHB
WHO httpwwwwhointmediacentrefactsheetsfs204en
WER No 28 2004 79 253-264
Evolutia infectiei cu VHB
Infection
AsymptomaticSymptomatic
acute hepatitis B
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
3510
4881
272 257
144
6443
2615 06 0
0
5
10
15
20
25
30
lt1
1-4
5-9
10-1
4
15-1
9
20-2
4
25-3
4
35-4
4
45-5
4
55-6
4
65-7
4
75-8
4
85gt
Dr MOLNDr MOLNAacuteAacuteR B GR B Geacuteeacuteza za AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004
100000 pop din grupa de varsta
Infe
ctie
cro
nic
a (
)
Infect ie sin
mp
tom
at ica()
100100
Infectie simptomatica
Infectie cronica
Birt
h
1-6
mos
7-12
mos
1-4
yrs
Old
er
Chi
ldre
nan
d A
dul
ts
0
20
40
60
8080
60
40
20
0
Evolutia infectiei cu VHB in functie de Varsta de aparitie a infectiei acute
Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
Tipul infectiei
EvolutieVHB VHD
Infectie cronicalt 5 ani 30-90
gt 5 ani 1-20 50-90
Ciroza hepatica 2-10 50
Mortalitate prematura 15-25 15
Rolul im cu vaccin Hep B ndash prevenirea Cancerului hepaticPrimul vaccin in tratamentul cancerului
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in modaccidental la sacircnge Ag HBs pozitiv - se actioneaza
imediatbull Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina
alcool 70)bull probe de sacircnge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice bull imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B(IGHB)
ndash 006 mlkgc ndash primele 24 h maxim 72 hbull In acelasi timp ndash se incepe vaccinarea hep B bull vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Imunoglobuline
Avantaje- Nu dau sensibilizare sau intoleranta eliminind
riscurile adm serului heterolog- Dozele pot fi repetate fara risc de sensibilizare- Nu prezinta risc de transmitere a virusurilor HIV
HCV HBV - datorita metodelor de obtinere si testare a donatorilor (studii SUA)
- Raman in circulatie timp mai indelungat conc max Timp frac12 [21-35] zile
- Durata de imunizare reziduala ndash asigura protectie pina la 14 saptamani
IG ndash Limite de utilizare
bull Eficacitatea IG este dependenta de precocitatea adm lor
bull ndash Recadm in primele zile dupa contactul infectant
bull Durata scurta a protectiei citeva luni comparativ cu vaccinurile
Indicatii de utilizare a IG Totale
Rec in scop bull Profilactic 1 Rujeola doza 02 ndash 04 mlkgc adm in primele 6 zile
dupa expunere - previn boala sau determina o evolutie atenuata a acesteia
- Durata de protectie 3-4 luniRec - gravide - persoane care prezinta CI la vaccinare- in colectivitati de copii nevaccinati imediat dupa aparitia
primului caz- contactii in focarul de rujeola care prezinta afectiuni
imunodeprimante
Indicatii de utilizare a IG Totale
2 Profilaxia Hep virale tip A doza 002 ndash 005 mlkgcbull Se adm inainte de expunere sau in primele 7-14 zile
dupa expunerebull Durata protectiei - aprox 3 luniRec- Copii expusi infectiei cu VHA cu varsta sub 2 ani- Contacti sexuali si de familie ai unui caz de Hep A- Persoane expuse infectiei cu VHA alergice la vaccinRA rar reactii locale usoare la locul de inoculare sau febra
usoara
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 1IG umane specifice antihepatita Ba Profilaxia hep B la nn din mame purtatoare de
AgHBs (adm IG in primele 12-24 h de la nastere impreuna cu prima doza de vaccin hepatitic B)
b Postexpunere- expuneri accidentaleprofesionale (personal
medical) la sange si derivate produse patologice adm IG in primele 72 H
- Contact sexual neprotejat cu o persoana infectata cu VHB ndash adm IG in primele 14 zile dupa expunere
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
2 IG specifice Antirabice- profilaxia postexpunere a rabiei- obtinute din singe recoltat de la persoane care au fost vaccinate cu
vaccin rabic- Rec persoanelor ce prezinta muscaturi cu potential rabigen
(muscaturi provocae de animale turbate animale salbatice muscaturi in zona capului a membrelor superioare a organelor genitale)
- Se adm o singura doza la inceputul tratamentului in max 24-72 ore dupa accident
- prin infiltrare in jurul plagii cind zona anatomica permite (jumatate de doza) iar restul IM
- Nu se amesteca in aceeasi seringa cu vaccinul- Doza este de 20 UIKgc - Durata protectiei ndash 21 zile
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 3 IG specifice Antivaricela- profilaxia infectiei cu virusul varicelo-zoosterianSe adm IM la persoane- care prezinta riscul de a dezvolta o forma severa de
varicela- celor cu afectiuni imunodeprimante- nn din mame care au prezentat semnesimptome de
varicela cu 5 zile inainte de nastere sau in primele 2 zile dupa nastere
- nn prematur expusi (contacti) si ai caror mame sunt nevaccinate
- gravide expuse infectiei
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 4 IG specifice Antitetanicebull Se adm in functie de gravitatea plagii bull dupa prelevarea unei probe de singe pentru
testarea Ac antitoxici bull doar persoanelor care au suferit politraumatisme
grave cu pierderi masive de singe bull persoanelor HIV pozitivebull NU se adm persoanelor cu plagi superficiale
Masuri in plaga cu potential tetanigen
Preventie si control
bull Toaleta plagii cu risc tetanigen
bull Indepartarea corpilor straini a tesuturilor devitalizate
bull Debridare drenaj irigare
bull Administrare de de ser antitetanic si vaccinare DT (in functie de imunizarea anterioara)
Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
Antecedente vaccinale
Masuri nespecifice Masuri specifice
Toaleta chirurgicala
a plagii
Adm Antibiotice
VTA (dT sau DT)
Ser antitetanic
sau IG specifice
Vaccinat complet si corect Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
05 ml (o doza) IM
Nu (da pt politraum si persoanelor
HIV + )
Nevaccinat sau vaccinat incomplet sau antecedente necunoscute
Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
Vaccinare de urgenta cu trei doze (la 14 z
interval)
+ revaccinare gt 1 an
DaIG 200-500
UAI
Se adm ser antitetanic sau IgG (dupa prelevarea unei probe de singe pentru testareaAc antitoxici) doar persoanelor care au suferit politraumatisme grave cu pierderi masive de singe si persoanelor HIV pozitivein functie de gravitatea plagii ndash nu se adm persoanelor cu plagi superficiale
Vaccinuri ndash Generalitati
bull Definitie - produse biologice care contin suspensii de virusuri sau bacterii
bull vii atenuate
bull inactivate (omorate)
bull fractiuni din acestea
- Adm cu scopul de a induce un raspuns imun protector (im Artificiala activa)
Ri primarRi primar RI RI secundarsecundar
IgGIgG
RIPRIPbull Perioada de latenta variabilaPerioada de latenta variabila
Intervalul de timp in care Ag esteIntervalul de timp in care Ag este captat analizat sinteza IgMIgGcaptat analizat sinteza IgMIgG Minima 7 zile de la vacc Minima 7 zile de la vacc (BCG 30 - 45 zile)(BCG 30 - 45 zile) Receptiv la infectia naturalaReceptiv la infectia naturala
bull Perioada de crestere lenta pana la un MxPerioada de crestere lenta pana la un Mx (4 zile ndash 4 saptamani)(4 zile ndash 4 saptamani)bull Perioada de scadere lenta pana laPerioada de scadere lenta pana la disparitie (6 ndash 12 luni)disparitie (6 ndash 12 luni)
Tit
ru A
cTit
ru A
c
Timp
RISRISbull Rapid fara latenta Rapid fara latenta (24 ndash 48 ore)(24 ndash 48 ore)
Chiar daca titrul Ac Chiar daca titrul Ac este nedecelabileste nedecelabil
bull Mai intens titrul mai inaltMai intens titrul mai inaltbull Direct in IgGDirect in IgGbull Persistenta Ac indelungataPersistenta Ac indelungata (ani)(ani)
Compozitia vaccinurilorbull Antigenul vaccinalbull Adjuvanti (pt anatoxine si antigene incomplete) ndash
substante incorporate in vaccin pt a creste capacitatea imunogena a antigenului vaccinal ndash scaderea costului
bull Prezervanti ndash reduc riscul de contaminare in special pt vacc in flacoane multidoza
bull Antibiotice ndash utiliz in vacc virale pt a impiedeca multiplicarea bacteriana ex Kanamicina si Neomicina (vacc rujeolic)
Compozitia vaccinurilor
bull Stabilizatori ndash maresc rezistenta Ag la temperaturi crescute (ex clorura de Mg sau sucroza pt vacc polio oral - VPO)
bull Indicatori de culoare (exfenol pt VPO)bull Substante rezultate din procesul de prod
(din mediul de crestere al Ag vaccinal) ndash ex drojdie de bere thiomersal(vacc Hep B) proteine de ou ndash vacc prep pe oua embrionate (vacc gripal)
Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
1 Reactii anafilactice la o prima doza a unui vaccin contraindica administrarea altor doze din acel vaccin
2 Reactiile anafilactice la componentele unui vaccin contraindica utilizarea acestuia
3 Boli cu evolutie clinica moderata sau severa cu sau fara febra
Vaccinuri ndash Contraindicatii false
bull Reactii locale blande sau moderate (durere eritem tumefactie) dupa o doza de vaccin administrat prin injectare
bull Boli acute cu evolutie blanda cu febra joasa sau fara febrabull Faza de convalescenta dupa boalabull Nn inainte de termenbull Expunere recenta la o boala infectioasabull Alergia la penicilina sau antecedente familiale
de astfel de alergii
Administrare vaccinuri
bull Oral (VPO dizenteric holeric)
bull Intradermic (BCG)
bull Subcutanat (rujeolic)
bull Intramuscular (VPI Hep B Hep A)
NU SE ADM NICIODATA IV
CALENDAR VACCINARIProgramul National de Imunizari (PNI)
VACCINURI OBLIGATORIIbull sunt gratuite programarea lor intra in atributiile
medicului de familieo Imediat dupa nastere in maternitatebull Hep B (primele 24 h) - Engerixbull BCG (primele 4 ndash 7 zile)o 2 luni simultanbull DTPa-VPI ndash HiBbull HepB
Programul National de Imunizari (PNI)
o 4 luni
bull DTPa-VPI-HiB1048707
o 6 luni simultan
bull DTPa-VPI-HiB
bull HepB
o 12 luni simultan
bull DTPa
bull VPI
bull ROR (rujeolic ndash urlian ndash rubeolic)
o 4 ani
bull DTPa
Programul National de Imunizari (PNI)
Programul National de Imunizari (PNI)
o 7 ani (cls I-a) campanii scolare
bull ROR
o 9 ani (cls a III-a) campanii scolare
bull VPI
o 14 ani (cls a VIII-a) campanii scolare
bull dT
bull Rubeolic (numai fetele)
Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
2 antigene inctivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (a)
antigene vii şi inactivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (b)
2 antigene vii Se păstrează un interval de 4 săptămacircni icircntre doze
Obtinerea unui Raspuns optim in Atc = necesita respectarea varstei si a intervalelor din caledarul national de vaccinariCind nu este posibil se va tine cont de recomandarile de mai sus
Sursa Plotkin SA Orenstein WA ndash Vaccines Third Edition
Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
Administrare simultana
Administrare separata
Combinatia Interval minim recomandat intre doze
Produs administrat Interval minim recomandat intre doze
Primul Secund
IG şi Ag inactivat
Poate fi adm simultan sau la orice interval
icircn locuri anatomice diferite
bullIGbullAg Inactivat
bullAg inactivatbullIG
Nici unul
Nici unul
IG şi Ag viu
Icircn general nu se administrează simultan
bullIGbullAg viu
bullAg viubullIG
6 luni
2 sapt
SAU
Administrare - Vaccinuri
bull DACA nu se pot respecta rec din PNI- Un interval mai lung intre doze nu reduce
concentratia finala de Anticorpi- Protectia optima se obtine dupa ce se adm
numarul de doze recomandate- Intreruperea schemei de vaccinare nu
impune reluarea intregii scheme de vaccinare sau adm unor doze suplimentare
VACCINURI FACULTATIVE
bull La recomandarea medicului de familie
o vaccinul gripal
o vaccin hepatitic A se recomanda inainte de inceperea gradinitei sau a scolii
o o vaccinul varicelos previne aparitia varicelei - cea mai usor transmisibila boala a copilariei
Hepatita B
bull boala infectioasa determinata de virusul hepatitei B (VHB) un virus ADN a carui gazda naturala este omul
bull virusul hepatitei B este extrem de rezistent in conditiile din afara gazdei Chiar dupa mai multe luni de la contaminare acele echipamentul medical sau stomatologic pot fi cauza de transmitere a hepatitei B
bull v Hep B este de cel putin 100 de ori mai infectios decacirct virusul HIV
bull mai multe particule virale prezente in sacircngele infectat bull s-a demonstrat transmiterea VHB si prin saliva spre
deosebire de virusul HIV
bull Sexuala
bull Parenterala
bull Perinatal
HBV Mod de Transmitere
Hepatita Bbull Dupa infectia acuta aproximativ 1-20 dintre adulti si peste 90
dintre sugari infectati esueaza in efortul de a se debarasa de virus - ramacircn Ag HBs seropozitivi pentru o perioada de peste sase luni intracircnd in categoria de purtatori cronici de VHB
bull Barbatii sunt mai expusi de a deveni purtatori cronici decacirct femeile
Cei care devin purtatori la vacircrsta adulta au un risc de 15-40 ori mai crescut de evolutie spre hepatopatie cronica si cancer primitiv hepatic
bull Studiile epidemiologice au demonstrat ca exista o corelatie semnificativa intre numarul de purtatori cronici dintr-o tara si incidenta cancerului hepatic
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
Prevalenta Ag HBs
8 - Mare 2-7 - Intermediara
lt2 - Joasa
Distributia geografica a prevalentei purtatorilor cronici de AgHBs
Impactul global al infecţiei VHB
WHO httpwwwwhointmediacentrefactsheetsfs204en
WER No 28 2004 79 253-264
Evolutia infectiei cu VHB
Infection
AsymptomaticSymptomatic
acute hepatitis B
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
3510
4881
272 257
144
6443
2615 06 0
0
5
10
15
20
25
30
lt1
1-4
5-9
10-1
4
15-1
9
20-2
4
25-3
4
35-4
4
45-5
4
55-6
4
65-7
4
75-8
4
85gt
Dr MOLNDr MOLNAacuteAacuteR B GR B Geacuteeacuteza za AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004
100000 pop din grupa de varsta
Infe
ctie
cro
nic
a (
)
Infect ie sin
mp
tom
at ica()
100100
Infectie simptomatica
Infectie cronica
Birt
h
1-6
mos
7-12
mos
1-4
yrs
Old
er
Chi
ldre
nan
d A
dul
ts
0
20
40
60
8080
60
40
20
0
Evolutia infectiei cu VHB in functie de Varsta de aparitie a infectiei acute
Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
Tipul infectiei
EvolutieVHB VHD
Infectie cronicalt 5 ani 30-90
gt 5 ani 1-20 50-90
Ciroza hepatica 2-10 50
Mortalitate prematura 15-25 15
Rolul im cu vaccin Hep B ndash prevenirea Cancerului hepaticPrimul vaccin in tratamentul cancerului
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in modaccidental la sacircnge Ag HBs pozitiv - se actioneaza
imediatbull Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina
alcool 70)bull probe de sacircnge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice bull imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B(IGHB)
ndash 006 mlkgc ndash primele 24 h maxim 72 hbull In acelasi timp ndash se incepe vaccinarea hep B bull vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
IG ndash Limite de utilizare
bull Eficacitatea IG este dependenta de precocitatea adm lor
bull ndash Recadm in primele zile dupa contactul infectant
bull Durata scurta a protectiei citeva luni comparativ cu vaccinurile
Indicatii de utilizare a IG Totale
Rec in scop bull Profilactic 1 Rujeola doza 02 ndash 04 mlkgc adm in primele 6 zile
dupa expunere - previn boala sau determina o evolutie atenuata a acesteia
- Durata de protectie 3-4 luniRec - gravide - persoane care prezinta CI la vaccinare- in colectivitati de copii nevaccinati imediat dupa aparitia
primului caz- contactii in focarul de rujeola care prezinta afectiuni
imunodeprimante
Indicatii de utilizare a IG Totale
2 Profilaxia Hep virale tip A doza 002 ndash 005 mlkgcbull Se adm inainte de expunere sau in primele 7-14 zile
dupa expunerebull Durata protectiei - aprox 3 luniRec- Copii expusi infectiei cu VHA cu varsta sub 2 ani- Contacti sexuali si de familie ai unui caz de Hep A- Persoane expuse infectiei cu VHA alergice la vaccinRA rar reactii locale usoare la locul de inoculare sau febra
usoara
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 1IG umane specifice antihepatita Ba Profilaxia hep B la nn din mame purtatoare de
AgHBs (adm IG in primele 12-24 h de la nastere impreuna cu prima doza de vaccin hepatitic B)
b Postexpunere- expuneri accidentaleprofesionale (personal
medical) la sange si derivate produse patologice adm IG in primele 72 H
- Contact sexual neprotejat cu o persoana infectata cu VHB ndash adm IG in primele 14 zile dupa expunere
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
2 IG specifice Antirabice- profilaxia postexpunere a rabiei- obtinute din singe recoltat de la persoane care au fost vaccinate cu
vaccin rabic- Rec persoanelor ce prezinta muscaturi cu potential rabigen
(muscaturi provocae de animale turbate animale salbatice muscaturi in zona capului a membrelor superioare a organelor genitale)
- Se adm o singura doza la inceputul tratamentului in max 24-72 ore dupa accident
- prin infiltrare in jurul plagii cind zona anatomica permite (jumatate de doza) iar restul IM
- Nu se amesteca in aceeasi seringa cu vaccinul- Doza este de 20 UIKgc - Durata protectiei ndash 21 zile
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 3 IG specifice Antivaricela- profilaxia infectiei cu virusul varicelo-zoosterianSe adm IM la persoane- care prezinta riscul de a dezvolta o forma severa de
varicela- celor cu afectiuni imunodeprimante- nn din mame care au prezentat semnesimptome de
varicela cu 5 zile inainte de nastere sau in primele 2 zile dupa nastere
- nn prematur expusi (contacti) si ai caror mame sunt nevaccinate
- gravide expuse infectiei
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 4 IG specifice Antitetanicebull Se adm in functie de gravitatea plagii bull dupa prelevarea unei probe de singe pentru
testarea Ac antitoxici bull doar persoanelor care au suferit politraumatisme
grave cu pierderi masive de singe bull persoanelor HIV pozitivebull NU se adm persoanelor cu plagi superficiale
Masuri in plaga cu potential tetanigen
Preventie si control
bull Toaleta plagii cu risc tetanigen
bull Indepartarea corpilor straini a tesuturilor devitalizate
bull Debridare drenaj irigare
bull Administrare de de ser antitetanic si vaccinare DT (in functie de imunizarea anterioara)
Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
Antecedente vaccinale
Masuri nespecifice Masuri specifice
Toaleta chirurgicala
a plagii
Adm Antibiotice
VTA (dT sau DT)
Ser antitetanic
sau IG specifice
Vaccinat complet si corect Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
05 ml (o doza) IM
Nu (da pt politraum si persoanelor
HIV + )
Nevaccinat sau vaccinat incomplet sau antecedente necunoscute
Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
Vaccinare de urgenta cu trei doze (la 14 z
interval)
+ revaccinare gt 1 an
DaIG 200-500
UAI
Se adm ser antitetanic sau IgG (dupa prelevarea unei probe de singe pentru testareaAc antitoxici) doar persoanelor care au suferit politraumatisme grave cu pierderi masive de singe si persoanelor HIV pozitivein functie de gravitatea plagii ndash nu se adm persoanelor cu plagi superficiale
Vaccinuri ndash Generalitati
bull Definitie - produse biologice care contin suspensii de virusuri sau bacterii
bull vii atenuate
bull inactivate (omorate)
bull fractiuni din acestea
- Adm cu scopul de a induce un raspuns imun protector (im Artificiala activa)
Ri primarRi primar RI RI secundarsecundar
IgGIgG
RIPRIPbull Perioada de latenta variabilaPerioada de latenta variabila
Intervalul de timp in care Ag esteIntervalul de timp in care Ag este captat analizat sinteza IgMIgGcaptat analizat sinteza IgMIgG Minima 7 zile de la vacc Minima 7 zile de la vacc (BCG 30 - 45 zile)(BCG 30 - 45 zile) Receptiv la infectia naturalaReceptiv la infectia naturala
bull Perioada de crestere lenta pana la un MxPerioada de crestere lenta pana la un Mx (4 zile ndash 4 saptamani)(4 zile ndash 4 saptamani)bull Perioada de scadere lenta pana laPerioada de scadere lenta pana la disparitie (6 ndash 12 luni)disparitie (6 ndash 12 luni)
Tit
ru A
cTit
ru A
c
Timp
RISRISbull Rapid fara latenta Rapid fara latenta (24 ndash 48 ore)(24 ndash 48 ore)
Chiar daca titrul Ac Chiar daca titrul Ac este nedecelabileste nedecelabil
bull Mai intens titrul mai inaltMai intens titrul mai inaltbull Direct in IgGDirect in IgGbull Persistenta Ac indelungataPersistenta Ac indelungata (ani)(ani)
Compozitia vaccinurilorbull Antigenul vaccinalbull Adjuvanti (pt anatoxine si antigene incomplete) ndash
substante incorporate in vaccin pt a creste capacitatea imunogena a antigenului vaccinal ndash scaderea costului
bull Prezervanti ndash reduc riscul de contaminare in special pt vacc in flacoane multidoza
bull Antibiotice ndash utiliz in vacc virale pt a impiedeca multiplicarea bacteriana ex Kanamicina si Neomicina (vacc rujeolic)
Compozitia vaccinurilor
bull Stabilizatori ndash maresc rezistenta Ag la temperaturi crescute (ex clorura de Mg sau sucroza pt vacc polio oral - VPO)
bull Indicatori de culoare (exfenol pt VPO)bull Substante rezultate din procesul de prod
(din mediul de crestere al Ag vaccinal) ndash ex drojdie de bere thiomersal(vacc Hep B) proteine de ou ndash vacc prep pe oua embrionate (vacc gripal)
Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
1 Reactii anafilactice la o prima doza a unui vaccin contraindica administrarea altor doze din acel vaccin
2 Reactiile anafilactice la componentele unui vaccin contraindica utilizarea acestuia
3 Boli cu evolutie clinica moderata sau severa cu sau fara febra
Vaccinuri ndash Contraindicatii false
bull Reactii locale blande sau moderate (durere eritem tumefactie) dupa o doza de vaccin administrat prin injectare
bull Boli acute cu evolutie blanda cu febra joasa sau fara febrabull Faza de convalescenta dupa boalabull Nn inainte de termenbull Expunere recenta la o boala infectioasabull Alergia la penicilina sau antecedente familiale
de astfel de alergii
Administrare vaccinuri
bull Oral (VPO dizenteric holeric)
bull Intradermic (BCG)
bull Subcutanat (rujeolic)
bull Intramuscular (VPI Hep B Hep A)
NU SE ADM NICIODATA IV
CALENDAR VACCINARIProgramul National de Imunizari (PNI)
VACCINURI OBLIGATORIIbull sunt gratuite programarea lor intra in atributiile
medicului de familieo Imediat dupa nastere in maternitatebull Hep B (primele 24 h) - Engerixbull BCG (primele 4 ndash 7 zile)o 2 luni simultanbull DTPa-VPI ndash HiBbull HepB
Programul National de Imunizari (PNI)
o 4 luni
bull DTPa-VPI-HiB1048707
o 6 luni simultan
bull DTPa-VPI-HiB
bull HepB
o 12 luni simultan
bull DTPa
bull VPI
bull ROR (rujeolic ndash urlian ndash rubeolic)
o 4 ani
bull DTPa
Programul National de Imunizari (PNI)
Programul National de Imunizari (PNI)
o 7 ani (cls I-a) campanii scolare
bull ROR
o 9 ani (cls a III-a) campanii scolare
bull VPI
o 14 ani (cls a VIII-a) campanii scolare
bull dT
bull Rubeolic (numai fetele)
Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
2 antigene inctivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (a)
antigene vii şi inactivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (b)
2 antigene vii Se păstrează un interval de 4 săptămacircni icircntre doze
Obtinerea unui Raspuns optim in Atc = necesita respectarea varstei si a intervalelor din caledarul national de vaccinariCind nu este posibil se va tine cont de recomandarile de mai sus
Sursa Plotkin SA Orenstein WA ndash Vaccines Third Edition
Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
Administrare simultana
Administrare separata
Combinatia Interval minim recomandat intre doze
Produs administrat Interval minim recomandat intre doze
Primul Secund
IG şi Ag inactivat
Poate fi adm simultan sau la orice interval
icircn locuri anatomice diferite
bullIGbullAg Inactivat
bullAg inactivatbullIG
Nici unul
Nici unul
IG şi Ag viu
Icircn general nu se administrează simultan
bullIGbullAg viu
bullAg viubullIG
6 luni
2 sapt
SAU
Administrare - Vaccinuri
bull DACA nu se pot respecta rec din PNI- Un interval mai lung intre doze nu reduce
concentratia finala de Anticorpi- Protectia optima se obtine dupa ce se adm
numarul de doze recomandate- Intreruperea schemei de vaccinare nu
impune reluarea intregii scheme de vaccinare sau adm unor doze suplimentare
VACCINURI FACULTATIVE
bull La recomandarea medicului de familie
o vaccinul gripal
o vaccin hepatitic A se recomanda inainte de inceperea gradinitei sau a scolii
o o vaccinul varicelos previne aparitia varicelei - cea mai usor transmisibila boala a copilariei
Hepatita B
bull boala infectioasa determinata de virusul hepatitei B (VHB) un virus ADN a carui gazda naturala este omul
bull virusul hepatitei B este extrem de rezistent in conditiile din afara gazdei Chiar dupa mai multe luni de la contaminare acele echipamentul medical sau stomatologic pot fi cauza de transmitere a hepatitei B
bull v Hep B este de cel putin 100 de ori mai infectios decacirct virusul HIV
bull mai multe particule virale prezente in sacircngele infectat bull s-a demonstrat transmiterea VHB si prin saliva spre
deosebire de virusul HIV
bull Sexuala
bull Parenterala
bull Perinatal
HBV Mod de Transmitere
Hepatita Bbull Dupa infectia acuta aproximativ 1-20 dintre adulti si peste 90
dintre sugari infectati esueaza in efortul de a se debarasa de virus - ramacircn Ag HBs seropozitivi pentru o perioada de peste sase luni intracircnd in categoria de purtatori cronici de VHB
bull Barbatii sunt mai expusi de a deveni purtatori cronici decacirct femeile
Cei care devin purtatori la vacircrsta adulta au un risc de 15-40 ori mai crescut de evolutie spre hepatopatie cronica si cancer primitiv hepatic
bull Studiile epidemiologice au demonstrat ca exista o corelatie semnificativa intre numarul de purtatori cronici dintr-o tara si incidenta cancerului hepatic
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
Prevalenta Ag HBs
8 - Mare 2-7 - Intermediara
lt2 - Joasa
Distributia geografica a prevalentei purtatorilor cronici de AgHBs
Impactul global al infecţiei VHB
WHO httpwwwwhointmediacentrefactsheetsfs204en
WER No 28 2004 79 253-264
Evolutia infectiei cu VHB
Infection
AsymptomaticSymptomatic
acute hepatitis B
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
3510
4881
272 257
144
6443
2615 06 0
0
5
10
15
20
25
30
lt1
1-4
5-9
10-1
4
15-1
9
20-2
4
25-3
4
35-4
4
45-5
4
55-6
4
65-7
4
75-8
4
85gt
Dr MOLNDr MOLNAacuteAacuteR B GR B Geacuteeacuteza za AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004
100000 pop din grupa de varsta
Infe
ctie
cro
nic
a (
)
Infect ie sin
mp
tom
at ica()
100100
Infectie simptomatica
Infectie cronica
Birt
h
1-6
mos
7-12
mos
1-4
yrs
Old
er
Chi
ldre
nan
d A
dul
ts
0
20
40
60
8080
60
40
20
0
Evolutia infectiei cu VHB in functie de Varsta de aparitie a infectiei acute
Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
Tipul infectiei
EvolutieVHB VHD
Infectie cronicalt 5 ani 30-90
gt 5 ani 1-20 50-90
Ciroza hepatica 2-10 50
Mortalitate prematura 15-25 15
Rolul im cu vaccin Hep B ndash prevenirea Cancerului hepaticPrimul vaccin in tratamentul cancerului
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in modaccidental la sacircnge Ag HBs pozitiv - se actioneaza
imediatbull Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina
alcool 70)bull probe de sacircnge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice bull imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B(IGHB)
ndash 006 mlkgc ndash primele 24 h maxim 72 hbull In acelasi timp ndash se incepe vaccinarea hep B bull vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Indicatii de utilizare a IG Totale
Rec in scop bull Profilactic 1 Rujeola doza 02 ndash 04 mlkgc adm in primele 6 zile
dupa expunere - previn boala sau determina o evolutie atenuata a acesteia
- Durata de protectie 3-4 luniRec - gravide - persoane care prezinta CI la vaccinare- in colectivitati de copii nevaccinati imediat dupa aparitia
primului caz- contactii in focarul de rujeola care prezinta afectiuni
imunodeprimante
Indicatii de utilizare a IG Totale
2 Profilaxia Hep virale tip A doza 002 ndash 005 mlkgcbull Se adm inainte de expunere sau in primele 7-14 zile
dupa expunerebull Durata protectiei - aprox 3 luniRec- Copii expusi infectiei cu VHA cu varsta sub 2 ani- Contacti sexuali si de familie ai unui caz de Hep A- Persoane expuse infectiei cu VHA alergice la vaccinRA rar reactii locale usoare la locul de inoculare sau febra
usoara
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 1IG umane specifice antihepatita Ba Profilaxia hep B la nn din mame purtatoare de
AgHBs (adm IG in primele 12-24 h de la nastere impreuna cu prima doza de vaccin hepatitic B)
b Postexpunere- expuneri accidentaleprofesionale (personal
medical) la sange si derivate produse patologice adm IG in primele 72 H
- Contact sexual neprotejat cu o persoana infectata cu VHB ndash adm IG in primele 14 zile dupa expunere
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
2 IG specifice Antirabice- profilaxia postexpunere a rabiei- obtinute din singe recoltat de la persoane care au fost vaccinate cu
vaccin rabic- Rec persoanelor ce prezinta muscaturi cu potential rabigen
(muscaturi provocae de animale turbate animale salbatice muscaturi in zona capului a membrelor superioare a organelor genitale)
- Se adm o singura doza la inceputul tratamentului in max 24-72 ore dupa accident
- prin infiltrare in jurul plagii cind zona anatomica permite (jumatate de doza) iar restul IM
- Nu se amesteca in aceeasi seringa cu vaccinul- Doza este de 20 UIKgc - Durata protectiei ndash 21 zile
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 3 IG specifice Antivaricela- profilaxia infectiei cu virusul varicelo-zoosterianSe adm IM la persoane- care prezinta riscul de a dezvolta o forma severa de
varicela- celor cu afectiuni imunodeprimante- nn din mame care au prezentat semnesimptome de
varicela cu 5 zile inainte de nastere sau in primele 2 zile dupa nastere
- nn prematur expusi (contacti) si ai caror mame sunt nevaccinate
- gravide expuse infectiei
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 4 IG specifice Antitetanicebull Se adm in functie de gravitatea plagii bull dupa prelevarea unei probe de singe pentru
testarea Ac antitoxici bull doar persoanelor care au suferit politraumatisme
grave cu pierderi masive de singe bull persoanelor HIV pozitivebull NU se adm persoanelor cu plagi superficiale
Masuri in plaga cu potential tetanigen
Preventie si control
bull Toaleta plagii cu risc tetanigen
bull Indepartarea corpilor straini a tesuturilor devitalizate
bull Debridare drenaj irigare
bull Administrare de de ser antitetanic si vaccinare DT (in functie de imunizarea anterioara)
Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
Antecedente vaccinale
Masuri nespecifice Masuri specifice
Toaleta chirurgicala
a plagii
Adm Antibiotice
VTA (dT sau DT)
Ser antitetanic
sau IG specifice
Vaccinat complet si corect Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
05 ml (o doza) IM
Nu (da pt politraum si persoanelor
HIV + )
Nevaccinat sau vaccinat incomplet sau antecedente necunoscute
Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
Vaccinare de urgenta cu trei doze (la 14 z
interval)
+ revaccinare gt 1 an
DaIG 200-500
UAI
Se adm ser antitetanic sau IgG (dupa prelevarea unei probe de singe pentru testareaAc antitoxici) doar persoanelor care au suferit politraumatisme grave cu pierderi masive de singe si persoanelor HIV pozitivein functie de gravitatea plagii ndash nu se adm persoanelor cu plagi superficiale
Vaccinuri ndash Generalitati
bull Definitie - produse biologice care contin suspensii de virusuri sau bacterii
bull vii atenuate
bull inactivate (omorate)
bull fractiuni din acestea
- Adm cu scopul de a induce un raspuns imun protector (im Artificiala activa)
Ri primarRi primar RI RI secundarsecundar
IgGIgG
RIPRIPbull Perioada de latenta variabilaPerioada de latenta variabila
Intervalul de timp in care Ag esteIntervalul de timp in care Ag este captat analizat sinteza IgMIgGcaptat analizat sinteza IgMIgG Minima 7 zile de la vacc Minima 7 zile de la vacc (BCG 30 - 45 zile)(BCG 30 - 45 zile) Receptiv la infectia naturalaReceptiv la infectia naturala
bull Perioada de crestere lenta pana la un MxPerioada de crestere lenta pana la un Mx (4 zile ndash 4 saptamani)(4 zile ndash 4 saptamani)bull Perioada de scadere lenta pana laPerioada de scadere lenta pana la disparitie (6 ndash 12 luni)disparitie (6 ndash 12 luni)
Tit
ru A
cTit
ru A
c
Timp
RISRISbull Rapid fara latenta Rapid fara latenta (24 ndash 48 ore)(24 ndash 48 ore)
Chiar daca titrul Ac Chiar daca titrul Ac este nedecelabileste nedecelabil
bull Mai intens titrul mai inaltMai intens titrul mai inaltbull Direct in IgGDirect in IgGbull Persistenta Ac indelungataPersistenta Ac indelungata (ani)(ani)
Compozitia vaccinurilorbull Antigenul vaccinalbull Adjuvanti (pt anatoxine si antigene incomplete) ndash
substante incorporate in vaccin pt a creste capacitatea imunogena a antigenului vaccinal ndash scaderea costului
bull Prezervanti ndash reduc riscul de contaminare in special pt vacc in flacoane multidoza
bull Antibiotice ndash utiliz in vacc virale pt a impiedeca multiplicarea bacteriana ex Kanamicina si Neomicina (vacc rujeolic)
Compozitia vaccinurilor
bull Stabilizatori ndash maresc rezistenta Ag la temperaturi crescute (ex clorura de Mg sau sucroza pt vacc polio oral - VPO)
bull Indicatori de culoare (exfenol pt VPO)bull Substante rezultate din procesul de prod
(din mediul de crestere al Ag vaccinal) ndash ex drojdie de bere thiomersal(vacc Hep B) proteine de ou ndash vacc prep pe oua embrionate (vacc gripal)
Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
1 Reactii anafilactice la o prima doza a unui vaccin contraindica administrarea altor doze din acel vaccin
2 Reactiile anafilactice la componentele unui vaccin contraindica utilizarea acestuia
3 Boli cu evolutie clinica moderata sau severa cu sau fara febra
Vaccinuri ndash Contraindicatii false
bull Reactii locale blande sau moderate (durere eritem tumefactie) dupa o doza de vaccin administrat prin injectare
bull Boli acute cu evolutie blanda cu febra joasa sau fara febrabull Faza de convalescenta dupa boalabull Nn inainte de termenbull Expunere recenta la o boala infectioasabull Alergia la penicilina sau antecedente familiale
de astfel de alergii
Administrare vaccinuri
bull Oral (VPO dizenteric holeric)
bull Intradermic (BCG)
bull Subcutanat (rujeolic)
bull Intramuscular (VPI Hep B Hep A)
NU SE ADM NICIODATA IV
CALENDAR VACCINARIProgramul National de Imunizari (PNI)
VACCINURI OBLIGATORIIbull sunt gratuite programarea lor intra in atributiile
medicului de familieo Imediat dupa nastere in maternitatebull Hep B (primele 24 h) - Engerixbull BCG (primele 4 ndash 7 zile)o 2 luni simultanbull DTPa-VPI ndash HiBbull HepB
Programul National de Imunizari (PNI)
o 4 luni
bull DTPa-VPI-HiB1048707
o 6 luni simultan
bull DTPa-VPI-HiB
bull HepB
o 12 luni simultan
bull DTPa
bull VPI
bull ROR (rujeolic ndash urlian ndash rubeolic)
o 4 ani
bull DTPa
Programul National de Imunizari (PNI)
Programul National de Imunizari (PNI)
o 7 ani (cls I-a) campanii scolare
bull ROR
o 9 ani (cls a III-a) campanii scolare
bull VPI
o 14 ani (cls a VIII-a) campanii scolare
bull dT
bull Rubeolic (numai fetele)
Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
2 antigene inctivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (a)
antigene vii şi inactivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (b)
2 antigene vii Se păstrează un interval de 4 săptămacircni icircntre doze
Obtinerea unui Raspuns optim in Atc = necesita respectarea varstei si a intervalelor din caledarul national de vaccinariCind nu este posibil se va tine cont de recomandarile de mai sus
Sursa Plotkin SA Orenstein WA ndash Vaccines Third Edition
Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
Administrare simultana
Administrare separata
Combinatia Interval minim recomandat intre doze
Produs administrat Interval minim recomandat intre doze
Primul Secund
IG şi Ag inactivat
Poate fi adm simultan sau la orice interval
icircn locuri anatomice diferite
bullIGbullAg Inactivat
bullAg inactivatbullIG
Nici unul
Nici unul
IG şi Ag viu
Icircn general nu se administrează simultan
bullIGbullAg viu
bullAg viubullIG
6 luni
2 sapt
SAU
Administrare - Vaccinuri
bull DACA nu se pot respecta rec din PNI- Un interval mai lung intre doze nu reduce
concentratia finala de Anticorpi- Protectia optima se obtine dupa ce se adm
numarul de doze recomandate- Intreruperea schemei de vaccinare nu
impune reluarea intregii scheme de vaccinare sau adm unor doze suplimentare
VACCINURI FACULTATIVE
bull La recomandarea medicului de familie
o vaccinul gripal
o vaccin hepatitic A se recomanda inainte de inceperea gradinitei sau a scolii
o o vaccinul varicelos previne aparitia varicelei - cea mai usor transmisibila boala a copilariei
Hepatita B
bull boala infectioasa determinata de virusul hepatitei B (VHB) un virus ADN a carui gazda naturala este omul
bull virusul hepatitei B este extrem de rezistent in conditiile din afara gazdei Chiar dupa mai multe luni de la contaminare acele echipamentul medical sau stomatologic pot fi cauza de transmitere a hepatitei B
bull v Hep B este de cel putin 100 de ori mai infectios decacirct virusul HIV
bull mai multe particule virale prezente in sacircngele infectat bull s-a demonstrat transmiterea VHB si prin saliva spre
deosebire de virusul HIV
bull Sexuala
bull Parenterala
bull Perinatal
HBV Mod de Transmitere
Hepatita Bbull Dupa infectia acuta aproximativ 1-20 dintre adulti si peste 90
dintre sugari infectati esueaza in efortul de a se debarasa de virus - ramacircn Ag HBs seropozitivi pentru o perioada de peste sase luni intracircnd in categoria de purtatori cronici de VHB
bull Barbatii sunt mai expusi de a deveni purtatori cronici decacirct femeile
Cei care devin purtatori la vacircrsta adulta au un risc de 15-40 ori mai crescut de evolutie spre hepatopatie cronica si cancer primitiv hepatic
bull Studiile epidemiologice au demonstrat ca exista o corelatie semnificativa intre numarul de purtatori cronici dintr-o tara si incidenta cancerului hepatic
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
Prevalenta Ag HBs
8 - Mare 2-7 - Intermediara
lt2 - Joasa
Distributia geografica a prevalentei purtatorilor cronici de AgHBs
Impactul global al infecţiei VHB
WHO httpwwwwhointmediacentrefactsheetsfs204en
WER No 28 2004 79 253-264
Evolutia infectiei cu VHB
Infection
AsymptomaticSymptomatic
acute hepatitis B
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
3510
4881
272 257
144
6443
2615 06 0
0
5
10
15
20
25
30
lt1
1-4
5-9
10-1
4
15-1
9
20-2
4
25-3
4
35-4
4
45-5
4
55-6
4
65-7
4
75-8
4
85gt
Dr MOLNDr MOLNAacuteAacuteR B GR B Geacuteeacuteza za AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004
100000 pop din grupa de varsta
Infe
ctie
cro
nic
a (
)
Infect ie sin
mp
tom
at ica()
100100
Infectie simptomatica
Infectie cronica
Birt
h
1-6
mos
7-12
mos
1-4
yrs
Old
er
Chi
ldre
nan
d A
dul
ts
0
20
40
60
8080
60
40
20
0
Evolutia infectiei cu VHB in functie de Varsta de aparitie a infectiei acute
Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
Tipul infectiei
EvolutieVHB VHD
Infectie cronicalt 5 ani 30-90
gt 5 ani 1-20 50-90
Ciroza hepatica 2-10 50
Mortalitate prematura 15-25 15
Rolul im cu vaccin Hep B ndash prevenirea Cancerului hepaticPrimul vaccin in tratamentul cancerului
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in modaccidental la sacircnge Ag HBs pozitiv - se actioneaza
imediatbull Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina
alcool 70)bull probe de sacircnge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice bull imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B(IGHB)
ndash 006 mlkgc ndash primele 24 h maxim 72 hbull In acelasi timp ndash se incepe vaccinarea hep B bull vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Indicatii de utilizare a IG Totale
2 Profilaxia Hep virale tip A doza 002 ndash 005 mlkgcbull Se adm inainte de expunere sau in primele 7-14 zile
dupa expunerebull Durata protectiei - aprox 3 luniRec- Copii expusi infectiei cu VHA cu varsta sub 2 ani- Contacti sexuali si de familie ai unui caz de Hep A- Persoane expuse infectiei cu VHA alergice la vaccinRA rar reactii locale usoare la locul de inoculare sau febra
usoara
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 1IG umane specifice antihepatita Ba Profilaxia hep B la nn din mame purtatoare de
AgHBs (adm IG in primele 12-24 h de la nastere impreuna cu prima doza de vaccin hepatitic B)
b Postexpunere- expuneri accidentaleprofesionale (personal
medical) la sange si derivate produse patologice adm IG in primele 72 H
- Contact sexual neprotejat cu o persoana infectata cu VHB ndash adm IG in primele 14 zile dupa expunere
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
2 IG specifice Antirabice- profilaxia postexpunere a rabiei- obtinute din singe recoltat de la persoane care au fost vaccinate cu
vaccin rabic- Rec persoanelor ce prezinta muscaturi cu potential rabigen
(muscaturi provocae de animale turbate animale salbatice muscaturi in zona capului a membrelor superioare a organelor genitale)
- Se adm o singura doza la inceputul tratamentului in max 24-72 ore dupa accident
- prin infiltrare in jurul plagii cind zona anatomica permite (jumatate de doza) iar restul IM
- Nu se amesteca in aceeasi seringa cu vaccinul- Doza este de 20 UIKgc - Durata protectiei ndash 21 zile
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 3 IG specifice Antivaricela- profilaxia infectiei cu virusul varicelo-zoosterianSe adm IM la persoane- care prezinta riscul de a dezvolta o forma severa de
varicela- celor cu afectiuni imunodeprimante- nn din mame care au prezentat semnesimptome de
varicela cu 5 zile inainte de nastere sau in primele 2 zile dupa nastere
- nn prematur expusi (contacti) si ai caror mame sunt nevaccinate
- gravide expuse infectiei
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 4 IG specifice Antitetanicebull Se adm in functie de gravitatea plagii bull dupa prelevarea unei probe de singe pentru
testarea Ac antitoxici bull doar persoanelor care au suferit politraumatisme
grave cu pierderi masive de singe bull persoanelor HIV pozitivebull NU se adm persoanelor cu plagi superficiale
Masuri in plaga cu potential tetanigen
Preventie si control
bull Toaleta plagii cu risc tetanigen
bull Indepartarea corpilor straini a tesuturilor devitalizate
bull Debridare drenaj irigare
bull Administrare de de ser antitetanic si vaccinare DT (in functie de imunizarea anterioara)
Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
Antecedente vaccinale
Masuri nespecifice Masuri specifice
Toaleta chirurgicala
a plagii
Adm Antibiotice
VTA (dT sau DT)
Ser antitetanic
sau IG specifice
Vaccinat complet si corect Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
05 ml (o doza) IM
Nu (da pt politraum si persoanelor
HIV + )
Nevaccinat sau vaccinat incomplet sau antecedente necunoscute
Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
Vaccinare de urgenta cu trei doze (la 14 z
interval)
+ revaccinare gt 1 an
DaIG 200-500
UAI
Se adm ser antitetanic sau IgG (dupa prelevarea unei probe de singe pentru testareaAc antitoxici) doar persoanelor care au suferit politraumatisme grave cu pierderi masive de singe si persoanelor HIV pozitivein functie de gravitatea plagii ndash nu se adm persoanelor cu plagi superficiale
Vaccinuri ndash Generalitati
bull Definitie - produse biologice care contin suspensii de virusuri sau bacterii
bull vii atenuate
bull inactivate (omorate)
bull fractiuni din acestea
- Adm cu scopul de a induce un raspuns imun protector (im Artificiala activa)
Ri primarRi primar RI RI secundarsecundar
IgGIgG
RIPRIPbull Perioada de latenta variabilaPerioada de latenta variabila
Intervalul de timp in care Ag esteIntervalul de timp in care Ag este captat analizat sinteza IgMIgGcaptat analizat sinteza IgMIgG Minima 7 zile de la vacc Minima 7 zile de la vacc (BCG 30 - 45 zile)(BCG 30 - 45 zile) Receptiv la infectia naturalaReceptiv la infectia naturala
bull Perioada de crestere lenta pana la un MxPerioada de crestere lenta pana la un Mx (4 zile ndash 4 saptamani)(4 zile ndash 4 saptamani)bull Perioada de scadere lenta pana laPerioada de scadere lenta pana la disparitie (6 ndash 12 luni)disparitie (6 ndash 12 luni)
Tit
ru A
cTit
ru A
c
Timp
RISRISbull Rapid fara latenta Rapid fara latenta (24 ndash 48 ore)(24 ndash 48 ore)
Chiar daca titrul Ac Chiar daca titrul Ac este nedecelabileste nedecelabil
bull Mai intens titrul mai inaltMai intens titrul mai inaltbull Direct in IgGDirect in IgGbull Persistenta Ac indelungataPersistenta Ac indelungata (ani)(ani)
Compozitia vaccinurilorbull Antigenul vaccinalbull Adjuvanti (pt anatoxine si antigene incomplete) ndash
substante incorporate in vaccin pt a creste capacitatea imunogena a antigenului vaccinal ndash scaderea costului
bull Prezervanti ndash reduc riscul de contaminare in special pt vacc in flacoane multidoza
bull Antibiotice ndash utiliz in vacc virale pt a impiedeca multiplicarea bacteriana ex Kanamicina si Neomicina (vacc rujeolic)
Compozitia vaccinurilor
bull Stabilizatori ndash maresc rezistenta Ag la temperaturi crescute (ex clorura de Mg sau sucroza pt vacc polio oral - VPO)
bull Indicatori de culoare (exfenol pt VPO)bull Substante rezultate din procesul de prod
(din mediul de crestere al Ag vaccinal) ndash ex drojdie de bere thiomersal(vacc Hep B) proteine de ou ndash vacc prep pe oua embrionate (vacc gripal)
Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
1 Reactii anafilactice la o prima doza a unui vaccin contraindica administrarea altor doze din acel vaccin
2 Reactiile anafilactice la componentele unui vaccin contraindica utilizarea acestuia
3 Boli cu evolutie clinica moderata sau severa cu sau fara febra
Vaccinuri ndash Contraindicatii false
bull Reactii locale blande sau moderate (durere eritem tumefactie) dupa o doza de vaccin administrat prin injectare
bull Boli acute cu evolutie blanda cu febra joasa sau fara febrabull Faza de convalescenta dupa boalabull Nn inainte de termenbull Expunere recenta la o boala infectioasabull Alergia la penicilina sau antecedente familiale
de astfel de alergii
Administrare vaccinuri
bull Oral (VPO dizenteric holeric)
bull Intradermic (BCG)
bull Subcutanat (rujeolic)
bull Intramuscular (VPI Hep B Hep A)
NU SE ADM NICIODATA IV
CALENDAR VACCINARIProgramul National de Imunizari (PNI)
VACCINURI OBLIGATORIIbull sunt gratuite programarea lor intra in atributiile
medicului de familieo Imediat dupa nastere in maternitatebull Hep B (primele 24 h) - Engerixbull BCG (primele 4 ndash 7 zile)o 2 luni simultanbull DTPa-VPI ndash HiBbull HepB
Programul National de Imunizari (PNI)
o 4 luni
bull DTPa-VPI-HiB1048707
o 6 luni simultan
bull DTPa-VPI-HiB
bull HepB
o 12 luni simultan
bull DTPa
bull VPI
bull ROR (rujeolic ndash urlian ndash rubeolic)
o 4 ani
bull DTPa
Programul National de Imunizari (PNI)
Programul National de Imunizari (PNI)
o 7 ani (cls I-a) campanii scolare
bull ROR
o 9 ani (cls a III-a) campanii scolare
bull VPI
o 14 ani (cls a VIII-a) campanii scolare
bull dT
bull Rubeolic (numai fetele)
Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
2 antigene inctivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (a)
antigene vii şi inactivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (b)
2 antigene vii Se păstrează un interval de 4 săptămacircni icircntre doze
Obtinerea unui Raspuns optim in Atc = necesita respectarea varstei si a intervalelor din caledarul national de vaccinariCind nu este posibil se va tine cont de recomandarile de mai sus
Sursa Plotkin SA Orenstein WA ndash Vaccines Third Edition
Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
Administrare simultana
Administrare separata
Combinatia Interval minim recomandat intre doze
Produs administrat Interval minim recomandat intre doze
Primul Secund
IG şi Ag inactivat
Poate fi adm simultan sau la orice interval
icircn locuri anatomice diferite
bullIGbullAg Inactivat
bullAg inactivatbullIG
Nici unul
Nici unul
IG şi Ag viu
Icircn general nu se administrează simultan
bullIGbullAg viu
bullAg viubullIG
6 luni
2 sapt
SAU
Administrare - Vaccinuri
bull DACA nu se pot respecta rec din PNI- Un interval mai lung intre doze nu reduce
concentratia finala de Anticorpi- Protectia optima se obtine dupa ce se adm
numarul de doze recomandate- Intreruperea schemei de vaccinare nu
impune reluarea intregii scheme de vaccinare sau adm unor doze suplimentare
VACCINURI FACULTATIVE
bull La recomandarea medicului de familie
o vaccinul gripal
o vaccin hepatitic A se recomanda inainte de inceperea gradinitei sau a scolii
o o vaccinul varicelos previne aparitia varicelei - cea mai usor transmisibila boala a copilariei
Hepatita B
bull boala infectioasa determinata de virusul hepatitei B (VHB) un virus ADN a carui gazda naturala este omul
bull virusul hepatitei B este extrem de rezistent in conditiile din afara gazdei Chiar dupa mai multe luni de la contaminare acele echipamentul medical sau stomatologic pot fi cauza de transmitere a hepatitei B
bull v Hep B este de cel putin 100 de ori mai infectios decacirct virusul HIV
bull mai multe particule virale prezente in sacircngele infectat bull s-a demonstrat transmiterea VHB si prin saliva spre
deosebire de virusul HIV
bull Sexuala
bull Parenterala
bull Perinatal
HBV Mod de Transmitere
Hepatita Bbull Dupa infectia acuta aproximativ 1-20 dintre adulti si peste 90
dintre sugari infectati esueaza in efortul de a se debarasa de virus - ramacircn Ag HBs seropozitivi pentru o perioada de peste sase luni intracircnd in categoria de purtatori cronici de VHB
bull Barbatii sunt mai expusi de a deveni purtatori cronici decacirct femeile
Cei care devin purtatori la vacircrsta adulta au un risc de 15-40 ori mai crescut de evolutie spre hepatopatie cronica si cancer primitiv hepatic
bull Studiile epidemiologice au demonstrat ca exista o corelatie semnificativa intre numarul de purtatori cronici dintr-o tara si incidenta cancerului hepatic
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
Prevalenta Ag HBs
8 - Mare 2-7 - Intermediara
lt2 - Joasa
Distributia geografica a prevalentei purtatorilor cronici de AgHBs
Impactul global al infecţiei VHB
WHO httpwwwwhointmediacentrefactsheetsfs204en
WER No 28 2004 79 253-264
Evolutia infectiei cu VHB
Infection
AsymptomaticSymptomatic
acute hepatitis B
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
3510
4881
272 257
144
6443
2615 06 0
0
5
10
15
20
25
30
lt1
1-4
5-9
10-1
4
15-1
9
20-2
4
25-3
4
35-4
4
45-5
4
55-6
4
65-7
4
75-8
4
85gt
Dr MOLNDr MOLNAacuteAacuteR B GR B Geacuteeacuteza za AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004
100000 pop din grupa de varsta
Infe
ctie
cro
nic
a (
)
Infect ie sin
mp
tom
at ica()
100100
Infectie simptomatica
Infectie cronica
Birt
h
1-6
mos
7-12
mos
1-4
yrs
Old
er
Chi
ldre
nan
d A
dul
ts
0
20
40
60
8080
60
40
20
0
Evolutia infectiei cu VHB in functie de Varsta de aparitie a infectiei acute
Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
Tipul infectiei
EvolutieVHB VHD
Infectie cronicalt 5 ani 30-90
gt 5 ani 1-20 50-90
Ciroza hepatica 2-10 50
Mortalitate prematura 15-25 15
Rolul im cu vaccin Hep B ndash prevenirea Cancerului hepaticPrimul vaccin in tratamentul cancerului
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in modaccidental la sacircnge Ag HBs pozitiv - se actioneaza
imediatbull Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina
alcool 70)bull probe de sacircnge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice bull imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B(IGHB)
ndash 006 mlkgc ndash primele 24 h maxim 72 hbull In acelasi timp ndash se incepe vaccinarea hep B bull vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 1IG umane specifice antihepatita Ba Profilaxia hep B la nn din mame purtatoare de
AgHBs (adm IG in primele 12-24 h de la nastere impreuna cu prima doza de vaccin hepatitic B)
b Postexpunere- expuneri accidentaleprofesionale (personal
medical) la sange si derivate produse patologice adm IG in primele 72 H
- Contact sexual neprotejat cu o persoana infectata cu VHB ndash adm IG in primele 14 zile dupa expunere
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
2 IG specifice Antirabice- profilaxia postexpunere a rabiei- obtinute din singe recoltat de la persoane care au fost vaccinate cu
vaccin rabic- Rec persoanelor ce prezinta muscaturi cu potential rabigen
(muscaturi provocae de animale turbate animale salbatice muscaturi in zona capului a membrelor superioare a organelor genitale)
- Se adm o singura doza la inceputul tratamentului in max 24-72 ore dupa accident
- prin infiltrare in jurul plagii cind zona anatomica permite (jumatate de doza) iar restul IM
- Nu se amesteca in aceeasi seringa cu vaccinul- Doza este de 20 UIKgc - Durata protectiei ndash 21 zile
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 3 IG specifice Antivaricela- profilaxia infectiei cu virusul varicelo-zoosterianSe adm IM la persoane- care prezinta riscul de a dezvolta o forma severa de
varicela- celor cu afectiuni imunodeprimante- nn din mame care au prezentat semnesimptome de
varicela cu 5 zile inainte de nastere sau in primele 2 zile dupa nastere
- nn prematur expusi (contacti) si ai caror mame sunt nevaccinate
- gravide expuse infectiei
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 4 IG specifice Antitetanicebull Se adm in functie de gravitatea plagii bull dupa prelevarea unei probe de singe pentru
testarea Ac antitoxici bull doar persoanelor care au suferit politraumatisme
grave cu pierderi masive de singe bull persoanelor HIV pozitivebull NU se adm persoanelor cu plagi superficiale
Masuri in plaga cu potential tetanigen
Preventie si control
bull Toaleta plagii cu risc tetanigen
bull Indepartarea corpilor straini a tesuturilor devitalizate
bull Debridare drenaj irigare
bull Administrare de de ser antitetanic si vaccinare DT (in functie de imunizarea anterioara)
Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
Antecedente vaccinale
Masuri nespecifice Masuri specifice
Toaleta chirurgicala
a plagii
Adm Antibiotice
VTA (dT sau DT)
Ser antitetanic
sau IG specifice
Vaccinat complet si corect Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
05 ml (o doza) IM
Nu (da pt politraum si persoanelor
HIV + )
Nevaccinat sau vaccinat incomplet sau antecedente necunoscute
Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
Vaccinare de urgenta cu trei doze (la 14 z
interval)
+ revaccinare gt 1 an
DaIG 200-500
UAI
Se adm ser antitetanic sau IgG (dupa prelevarea unei probe de singe pentru testareaAc antitoxici) doar persoanelor care au suferit politraumatisme grave cu pierderi masive de singe si persoanelor HIV pozitivein functie de gravitatea plagii ndash nu se adm persoanelor cu plagi superficiale
Vaccinuri ndash Generalitati
bull Definitie - produse biologice care contin suspensii de virusuri sau bacterii
bull vii atenuate
bull inactivate (omorate)
bull fractiuni din acestea
- Adm cu scopul de a induce un raspuns imun protector (im Artificiala activa)
Ri primarRi primar RI RI secundarsecundar
IgGIgG
RIPRIPbull Perioada de latenta variabilaPerioada de latenta variabila
Intervalul de timp in care Ag esteIntervalul de timp in care Ag este captat analizat sinteza IgMIgGcaptat analizat sinteza IgMIgG Minima 7 zile de la vacc Minima 7 zile de la vacc (BCG 30 - 45 zile)(BCG 30 - 45 zile) Receptiv la infectia naturalaReceptiv la infectia naturala
bull Perioada de crestere lenta pana la un MxPerioada de crestere lenta pana la un Mx (4 zile ndash 4 saptamani)(4 zile ndash 4 saptamani)bull Perioada de scadere lenta pana laPerioada de scadere lenta pana la disparitie (6 ndash 12 luni)disparitie (6 ndash 12 luni)
Tit
ru A
cTit
ru A
c
Timp
RISRISbull Rapid fara latenta Rapid fara latenta (24 ndash 48 ore)(24 ndash 48 ore)
Chiar daca titrul Ac Chiar daca titrul Ac este nedecelabileste nedecelabil
bull Mai intens titrul mai inaltMai intens titrul mai inaltbull Direct in IgGDirect in IgGbull Persistenta Ac indelungataPersistenta Ac indelungata (ani)(ani)
Compozitia vaccinurilorbull Antigenul vaccinalbull Adjuvanti (pt anatoxine si antigene incomplete) ndash
substante incorporate in vaccin pt a creste capacitatea imunogena a antigenului vaccinal ndash scaderea costului
bull Prezervanti ndash reduc riscul de contaminare in special pt vacc in flacoane multidoza
bull Antibiotice ndash utiliz in vacc virale pt a impiedeca multiplicarea bacteriana ex Kanamicina si Neomicina (vacc rujeolic)
Compozitia vaccinurilor
bull Stabilizatori ndash maresc rezistenta Ag la temperaturi crescute (ex clorura de Mg sau sucroza pt vacc polio oral - VPO)
bull Indicatori de culoare (exfenol pt VPO)bull Substante rezultate din procesul de prod
(din mediul de crestere al Ag vaccinal) ndash ex drojdie de bere thiomersal(vacc Hep B) proteine de ou ndash vacc prep pe oua embrionate (vacc gripal)
Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
1 Reactii anafilactice la o prima doza a unui vaccin contraindica administrarea altor doze din acel vaccin
2 Reactiile anafilactice la componentele unui vaccin contraindica utilizarea acestuia
3 Boli cu evolutie clinica moderata sau severa cu sau fara febra
Vaccinuri ndash Contraindicatii false
bull Reactii locale blande sau moderate (durere eritem tumefactie) dupa o doza de vaccin administrat prin injectare
bull Boli acute cu evolutie blanda cu febra joasa sau fara febrabull Faza de convalescenta dupa boalabull Nn inainte de termenbull Expunere recenta la o boala infectioasabull Alergia la penicilina sau antecedente familiale
de astfel de alergii
Administrare vaccinuri
bull Oral (VPO dizenteric holeric)
bull Intradermic (BCG)
bull Subcutanat (rujeolic)
bull Intramuscular (VPI Hep B Hep A)
NU SE ADM NICIODATA IV
CALENDAR VACCINARIProgramul National de Imunizari (PNI)
VACCINURI OBLIGATORIIbull sunt gratuite programarea lor intra in atributiile
medicului de familieo Imediat dupa nastere in maternitatebull Hep B (primele 24 h) - Engerixbull BCG (primele 4 ndash 7 zile)o 2 luni simultanbull DTPa-VPI ndash HiBbull HepB
Programul National de Imunizari (PNI)
o 4 luni
bull DTPa-VPI-HiB1048707
o 6 luni simultan
bull DTPa-VPI-HiB
bull HepB
o 12 luni simultan
bull DTPa
bull VPI
bull ROR (rujeolic ndash urlian ndash rubeolic)
o 4 ani
bull DTPa
Programul National de Imunizari (PNI)
Programul National de Imunizari (PNI)
o 7 ani (cls I-a) campanii scolare
bull ROR
o 9 ani (cls a III-a) campanii scolare
bull VPI
o 14 ani (cls a VIII-a) campanii scolare
bull dT
bull Rubeolic (numai fetele)
Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
2 antigene inctivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (a)
antigene vii şi inactivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (b)
2 antigene vii Se păstrează un interval de 4 săptămacircni icircntre doze
Obtinerea unui Raspuns optim in Atc = necesita respectarea varstei si a intervalelor din caledarul national de vaccinariCind nu este posibil se va tine cont de recomandarile de mai sus
Sursa Plotkin SA Orenstein WA ndash Vaccines Third Edition
Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
Administrare simultana
Administrare separata
Combinatia Interval minim recomandat intre doze
Produs administrat Interval minim recomandat intre doze
Primul Secund
IG şi Ag inactivat
Poate fi adm simultan sau la orice interval
icircn locuri anatomice diferite
bullIGbullAg Inactivat
bullAg inactivatbullIG
Nici unul
Nici unul
IG şi Ag viu
Icircn general nu se administrează simultan
bullIGbullAg viu
bullAg viubullIG
6 luni
2 sapt
SAU
Administrare - Vaccinuri
bull DACA nu se pot respecta rec din PNI- Un interval mai lung intre doze nu reduce
concentratia finala de Anticorpi- Protectia optima se obtine dupa ce se adm
numarul de doze recomandate- Intreruperea schemei de vaccinare nu
impune reluarea intregii scheme de vaccinare sau adm unor doze suplimentare
VACCINURI FACULTATIVE
bull La recomandarea medicului de familie
o vaccinul gripal
o vaccin hepatitic A se recomanda inainte de inceperea gradinitei sau a scolii
o o vaccinul varicelos previne aparitia varicelei - cea mai usor transmisibila boala a copilariei
Hepatita B
bull boala infectioasa determinata de virusul hepatitei B (VHB) un virus ADN a carui gazda naturala este omul
bull virusul hepatitei B este extrem de rezistent in conditiile din afara gazdei Chiar dupa mai multe luni de la contaminare acele echipamentul medical sau stomatologic pot fi cauza de transmitere a hepatitei B
bull v Hep B este de cel putin 100 de ori mai infectios decacirct virusul HIV
bull mai multe particule virale prezente in sacircngele infectat bull s-a demonstrat transmiterea VHB si prin saliva spre
deosebire de virusul HIV
bull Sexuala
bull Parenterala
bull Perinatal
HBV Mod de Transmitere
Hepatita Bbull Dupa infectia acuta aproximativ 1-20 dintre adulti si peste 90
dintre sugari infectati esueaza in efortul de a se debarasa de virus - ramacircn Ag HBs seropozitivi pentru o perioada de peste sase luni intracircnd in categoria de purtatori cronici de VHB
bull Barbatii sunt mai expusi de a deveni purtatori cronici decacirct femeile
Cei care devin purtatori la vacircrsta adulta au un risc de 15-40 ori mai crescut de evolutie spre hepatopatie cronica si cancer primitiv hepatic
bull Studiile epidemiologice au demonstrat ca exista o corelatie semnificativa intre numarul de purtatori cronici dintr-o tara si incidenta cancerului hepatic
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
Prevalenta Ag HBs
8 - Mare 2-7 - Intermediara
lt2 - Joasa
Distributia geografica a prevalentei purtatorilor cronici de AgHBs
Impactul global al infecţiei VHB
WHO httpwwwwhointmediacentrefactsheetsfs204en
WER No 28 2004 79 253-264
Evolutia infectiei cu VHB
Infection
AsymptomaticSymptomatic
acute hepatitis B
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
3510
4881
272 257
144
6443
2615 06 0
0
5
10
15
20
25
30
lt1
1-4
5-9
10-1
4
15-1
9
20-2
4
25-3
4
35-4
4
45-5
4
55-6
4
65-7
4
75-8
4
85gt
Dr MOLNDr MOLNAacuteAacuteR B GR B Geacuteeacuteza za AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004
100000 pop din grupa de varsta
Infe
ctie
cro
nic
a (
)
Infect ie sin
mp
tom
at ica()
100100
Infectie simptomatica
Infectie cronica
Birt
h
1-6
mos
7-12
mos
1-4
yrs
Old
er
Chi
ldre
nan
d A
dul
ts
0
20
40
60
8080
60
40
20
0
Evolutia infectiei cu VHB in functie de Varsta de aparitie a infectiei acute
Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
Tipul infectiei
EvolutieVHB VHD
Infectie cronicalt 5 ani 30-90
gt 5 ani 1-20 50-90
Ciroza hepatica 2-10 50
Mortalitate prematura 15-25 15
Rolul im cu vaccin Hep B ndash prevenirea Cancerului hepaticPrimul vaccin in tratamentul cancerului
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in modaccidental la sacircnge Ag HBs pozitiv - se actioneaza
imediatbull Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina
alcool 70)bull probe de sacircnge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice bull imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B(IGHB)
ndash 006 mlkgc ndash primele 24 h maxim 72 hbull In acelasi timp ndash se incepe vaccinarea hep B bull vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
2 IG specifice Antirabice- profilaxia postexpunere a rabiei- obtinute din singe recoltat de la persoane care au fost vaccinate cu
vaccin rabic- Rec persoanelor ce prezinta muscaturi cu potential rabigen
(muscaturi provocae de animale turbate animale salbatice muscaturi in zona capului a membrelor superioare a organelor genitale)
- Se adm o singura doza la inceputul tratamentului in max 24-72 ore dupa accident
- prin infiltrare in jurul plagii cind zona anatomica permite (jumatate de doza) iar restul IM
- Nu se amesteca in aceeasi seringa cu vaccinul- Doza este de 20 UIKgc - Durata protectiei ndash 21 zile
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 3 IG specifice Antivaricela- profilaxia infectiei cu virusul varicelo-zoosterianSe adm IM la persoane- care prezinta riscul de a dezvolta o forma severa de
varicela- celor cu afectiuni imunodeprimante- nn din mame care au prezentat semnesimptome de
varicela cu 5 zile inainte de nastere sau in primele 2 zile dupa nastere
- nn prematur expusi (contacti) si ai caror mame sunt nevaccinate
- gravide expuse infectiei
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 4 IG specifice Antitetanicebull Se adm in functie de gravitatea plagii bull dupa prelevarea unei probe de singe pentru
testarea Ac antitoxici bull doar persoanelor care au suferit politraumatisme
grave cu pierderi masive de singe bull persoanelor HIV pozitivebull NU se adm persoanelor cu plagi superficiale
Masuri in plaga cu potential tetanigen
Preventie si control
bull Toaleta plagii cu risc tetanigen
bull Indepartarea corpilor straini a tesuturilor devitalizate
bull Debridare drenaj irigare
bull Administrare de de ser antitetanic si vaccinare DT (in functie de imunizarea anterioara)
Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
Antecedente vaccinale
Masuri nespecifice Masuri specifice
Toaleta chirurgicala
a plagii
Adm Antibiotice
VTA (dT sau DT)
Ser antitetanic
sau IG specifice
Vaccinat complet si corect Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
05 ml (o doza) IM
Nu (da pt politraum si persoanelor
HIV + )
Nevaccinat sau vaccinat incomplet sau antecedente necunoscute
Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
Vaccinare de urgenta cu trei doze (la 14 z
interval)
+ revaccinare gt 1 an
DaIG 200-500
UAI
Se adm ser antitetanic sau IgG (dupa prelevarea unei probe de singe pentru testareaAc antitoxici) doar persoanelor care au suferit politraumatisme grave cu pierderi masive de singe si persoanelor HIV pozitivein functie de gravitatea plagii ndash nu se adm persoanelor cu plagi superficiale
Vaccinuri ndash Generalitati
bull Definitie - produse biologice care contin suspensii de virusuri sau bacterii
bull vii atenuate
bull inactivate (omorate)
bull fractiuni din acestea
- Adm cu scopul de a induce un raspuns imun protector (im Artificiala activa)
Ri primarRi primar RI RI secundarsecundar
IgGIgG
RIPRIPbull Perioada de latenta variabilaPerioada de latenta variabila
Intervalul de timp in care Ag esteIntervalul de timp in care Ag este captat analizat sinteza IgMIgGcaptat analizat sinteza IgMIgG Minima 7 zile de la vacc Minima 7 zile de la vacc (BCG 30 - 45 zile)(BCG 30 - 45 zile) Receptiv la infectia naturalaReceptiv la infectia naturala
bull Perioada de crestere lenta pana la un MxPerioada de crestere lenta pana la un Mx (4 zile ndash 4 saptamani)(4 zile ndash 4 saptamani)bull Perioada de scadere lenta pana laPerioada de scadere lenta pana la disparitie (6 ndash 12 luni)disparitie (6 ndash 12 luni)
Tit
ru A
cTit
ru A
c
Timp
RISRISbull Rapid fara latenta Rapid fara latenta (24 ndash 48 ore)(24 ndash 48 ore)
Chiar daca titrul Ac Chiar daca titrul Ac este nedecelabileste nedecelabil
bull Mai intens titrul mai inaltMai intens titrul mai inaltbull Direct in IgGDirect in IgGbull Persistenta Ac indelungataPersistenta Ac indelungata (ani)(ani)
Compozitia vaccinurilorbull Antigenul vaccinalbull Adjuvanti (pt anatoxine si antigene incomplete) ndash
substante incorporate in vaccin pt a creste capacitatea imunogena a antigenului vaccinal ndash scaderea costului
bull Prezervanti ndash reduc riscul de contaminare in special pt vacc in flacoane multidoza
bull Antibiotice ndash utiliz in vacc virale pt a impiedeca multiplicarea bacteriana ex Kanamicina si Neomicina (vacc rujeolic)
Compozitia vaccinurilor
bull Stabilizatori ndash maresc rezistenta Ag la temperaturi crescute (ex clorura de Mg sau sucroza pt vacc polio oral - VPO)
bull Indicatori de culoare (exfenol pt VPO)bull Substante rezultate din procesul de prod
(din mediul de crestere al Ag vaccinal) ndash ex drojdie de bere thiomersal(vacc Hep B) proteine de ou ndash vacc prep pe oua embrionate (vacc gripal)
Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
1 Reactii anafilactice la o prima doza a unui vaccin contraindica administrarea altor doze din acel vaccin
2 Reactiile anafilactice la componentele unui vaccin contraindica utilizarea acestuia
3 Boli cu evolutie clinica moderata sau severa cu sau fara febra
Vaccinuri ndash Contraindicatii false
bull Reactii locale blande sau moderate (durere eritem tumefactie) dupa o doza de vaccin administrat prin injectare
bull Boli acute cu evolutie blanda cu febra joasa sau fara febrabull Faza de convalescenta dupa boalabull Nn inainte de termenbull Expunere recenta la o boala infectioasabull Alergia la penicilina sau antecedente familiale
de astfel de alergii
Administrare vaccinuri
bull Oral (VPO dizenteric holeric)
bull Intradermic (BCG)
bull Subcutanat (rujeolic)
bull Intramuscular (VPI Hep B Hep A)
NU SE ADM NICIODATA IV
CALENDAR VACCINARIProgramul National de Imunizari (PNI)
VACCINURI OBLIGATORIIbull sunt gratuite programarea lor intra in atributiile
medicului de familieo Imediat dupa nastere in maternitatebull Hep B (primele 24 h) - Engerixbull BCG (primele 4 ndash 7 zile)o 2 luni simultanbull DTPa-VPI ndash HiBbull HepB
Programul National de Imunizari (PNI)
o 4 luni
bull DTPa-VPI-HiB1048707
o 6 luni simultan
bull DTPa-VPI-HiB
bull HepB
o 12 luni simultan
bull DTPa
bull VPI
bull ROR (rujeolic ndash urlian ndash rubeolic)
o 4 ani
bull DTPa
Programul National de Imunizari (PNI)
Programul National de Imunizari (PNI)
o 7 ani (cls I-a) campanii scolare
bull ROR
o 9 ani (cls a III-a) campanii scolare
bull VPI
o 14 ani (cls a VIII-a) campanii scolare
bull dT
bull Rubeolic (numai fetele)
Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
2 antigene inctivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (a)
antigene vii şi inactivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (b)
2 antigene vii Se păstrează un interval de 4 săptămacircni icircntre doze
Obtinerea unui Raspuns optim in Atc = necesita respectarea varstei si a intervalelor din caledarul national de vaccinariCind nu este posibil se va tine cont de recomandarile de mai sus
Sursa Plotkin SA Orenstein WA ndash Vaccines Third Edition
Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
Administrare simultana
Administrare separata
Combinatia Interval minim recomandat intre doze
Produs administrat Interval minim recomandat intre doze
Primul Secund
IG şi Ag inactivat
Poate fi adm simultan sau la orice interval
icircn locuri anatomice diferite
bullIGbullAg Inactivat
bullAg inactivatbullIG
Nici unul
Nici unul
IG şi Ag viu
Icircn general nu se administrează simultan
bullIGbullAg viu
bullAg viubullIG
6 luni
2 sapt
SAU
Administrare - Vaccinuri
bull DACA nu se pot respecta rec din PNI- Un interval mai lung intre doze nu reduce
concentratia finala de Anticorpi- Protectia optima se obtine dupa ce se adm
numarul de doze recomandate- Intreruperea schemei de vaccinare nu
impune reluarea intregii scheme de vaccinare sau adm unor doze suplimentare
VACCINURI FACULTATIVE
bull La recomandarea medicului de familie
o vaccinul gripal
o vaccin hepatitic A se recomanda inainte de inceperea gradinitei sau a scolii
o o vaccinul varicelos previne aparitia varicelei - cea mai usor transmisibila boala a copilariei
Hepatita B
bull boala infectioasa determinata de virusul hepatitei B (VHB) un virus ADN a carui gazda naturala este omul
bull virusul hepatitei B este extrem de rezistent in conditiile din afara gazdei Chiar dupa mai multe luni de la contaminare acele echipamentul medical sau stomatologic pot fi cauza de transmitere a hepatitei B
bull v Hep B este de cel putin 100 de ori mai infectios decacirct virusul HIV
bull mai multe particule virale prezente in sacircngele infectat bull s-a demonstrat transmiterea VHB si prin saliva spre
deosebire de virusul HIV
bull Sexuala
bull Parenterala
bull Perinatal
HBV Mod de Transmitere
Hepatita Bbull Dupa infectia acuta aproximativ 1-20 dintre adulti si peste 90
dintre sugari infectati esueaza in efortul de a se debarasa de virus - ramacircn Ag HBs seropozitivi pentru o perioada de peste sase luni intracircnd in categoria de purtatori cronici de VHB
bull Barbatii sunt mai expusi de a deveni purtatori cronici decacirct femeile
Cei care devin purtatori la vacircrsta adulta au un risc de 15-40 ori mai crescut de evolutie spre hepatopatie cronica si cancer primitiv hepatic
bull Studiile epidemiologice au demonstrat ca exista o corelatie semnificativa intre numarul de purtatori cronici dintr-o tara si incidenta cancerului hepatic
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
Prevalenta Ag HBs
8 - Mare 2-7 - Intermediara
lt2 - Joasa
Distributia geografica a prevalentei purtatorilor cronici de AgHBs
Impactul global al infecţiei VHB
WHO httpwwwwhointmediacentrefactsheetsfs204en
WER No 28 2004 79 253-264
Evolutia infectiei cu VHB
Infection
AsymptomaticSymptomatic
acute hepatitis B
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
3510
4881
272 257
144
6443
2615 06 0
0
5
10
15
20
25
30
lt1
1-4
5-9
10-1
4
15-1
9
20-2
4
25-3
4
35-4
4
45-5
4
55-6
4
65-7
4
75-8
4
85gt
Dr MOLNDr MOLNAacuteAacuteR B GR B Geacuteeacuteza za AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004
100000 pop din grupa de varsta
Infe
ctie
cro
nic
a (
)
Infect ie sin
mp
tom
at ica()
100100
Infectie simptomatica
Infectie cronica
Birt
h
1-6
mos
7-12
mos
1-4
yrs
Old
er
Chi
ldre
nan
d A
dul
ts
0
20
40
60
8080
60
40
20
0
Evolutia infectiei cu VHB in functie de Varsta de aparitie a infectiei acute
Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
Tipul infectiei
EvolutieVHB VHD
Infectie cronicalt 5 ani 30-90
gt 5 ani 1-20 50-90
Ciroza hepatica 2-10 50
Mortalitate prematura 15-25 15
Rolul im cu vaccin Hep B ndash prevenirea Cancerului hepaticPrimul vaccin in tratamentul cancerului
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in modaccidental la sacircnge Ag HBs pozitiv - se actioneaza
imediatbull Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina
alcool 70)bull probe de sacircnge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice bull imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B(IGHB)
ndash 006 mlkgc ndash primele 24 h maxim 72 hbull In acelasi timp ndash se incepe vaccinarea hep B bull vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 3 IG specifice Antivaricela- profilaxia infectiei cu virusul varicelo-zoosterianSe adm IM la persoane- care prezinta riscul de a dezvolta o forma severa de
varicela- celor cu afectiuni imunodeprimante- nn din mame care au prezentat semnesimptome de
varicela cu 5 zile inainte de nastere sau in primele 2 zile dupa nastere
- nn prematur expusi (contacti) si ai caror mame sunt nevaccinate
- gravide expuse infectiei
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 4 IG specifice Antitetanicebull Se adm in functie de gravitatea plagii bull dupa prelevarea unei probe de singe pentru
testarea Ac antitoxici bull doar persoanelor care au suferit politraumatisme
grave cu pierderi masive de singe bull persoanelor HIV pozitivebull NU se adm persoanelor cu plagi superficiale
Masuri in plaga cu potential tetanigen
Preventie si control
bull Toaleta plagii cu risc tetanigen
bull Indepartarea corpilor straini a tesuturilor devitalizate
bull Debridare drenaj irigare
bull Administrare de de ser antitetanic si vaccinare DT (in functie de imunizarea anterioara)
Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
Antecedente vaccinale
Masuri nespecifice Masuri specifice
Toaleta chirurgicala
a plagii
Adm Antibiotice
VTA (dT sau DT)
Ser antitetanic
sau IG specifice
Vaccinat complet si corect Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
05 ml (o doza) IM
Nu (da pt politraum si persoanelor
HIV + )
Nevaccinat sau vaccinat incomplet sau antecedente necunoscute
Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
Vaccinare de urgenta cu trei doze (la 14 z
interval)
+ revaccinare gt 1 an
DaIG 200-500
UAI
Se adm ser antitetanic sau IgG (dupa prelevarea unei probe de singe pentru testareaAc antitoxici) doar persoanelor care au suferit politraumatisme grave cu pierderi masive de singe si persoanelor HIV pozitivein functie de gravitatea plagii ndash nu se adm persoanelor cu plagi superficiale
Vaccinuri ndash Generalitati
bull Definitie - produse biologice care contin suspensii de virusuri sau bacterii
bull vii atenuate
bull inactivate (omorate)
bull fractiuni din acestea
- Adm cu scopul de a induce un raspuns imun protector (im Artificiala activa)
Ri primarRi primar RI RI secundarsecundar
IgGIgG
RIPRIPbull Perioada de latenta variabilaPerioada de latenta variabila
Intervalul de timp in care Ag esteIntervalul de timp in care Ag este captat analizat sinteza IgMIgGcaptat analizat sinteza IgMIgG Minima 7 zile de la vacc Minima 7 zile de la vacc (BCG 30 - 45 zile)(BCG 30 - 45 zile) Receptiv la infectia naturalaReceptiv la infectia naturala
bull Perioada de crestere lenta pana la un MxPerioada de crestere lenta pana la un Mx (4 zile ndash 4 saptamani)(4 zile ndash 4 saptamani)bull Perioada de scadere lenta pana laPerioada de scadere lenta pana la disparitie (6 ndash 12 luni)disparitie (6 ndash 12 luni)
Tit
ru A
cTit
ru A
c
Timp
RISRISbull Rapid fara latenta Rapid fara latenta (24 ndash 48 ore)(24 ndash 48 ore)
Chiar daca titrul Ac Chiar daca titrul Ac este nedecelabileste nedecelabil
bull Mai intens titrul mai inaltMai intens titrul mai inaltbull Direct in IgGDirect in IgGbull Persistenta Ac indelungataPersistenta Ac indelungata (ani)(ani)
Compozitia vaccinurilorbull Antigenul vaccinalbull Adjuvanti (pt anatoxine si antigene incomplete) ndash
substante incorporate in vaccin pt a creste capacitatea imunogena a antigenului vaccinal ndash scaderea costului
bull Prezervanti ndash reduc riscul de contaminare in special pt vacc in flacoane multidoza
bull Antibiotice ndash utiliz in vacc virale pt a impiedeca multiplicarea bacteriana ex Kanamicina si Neomicina (vacc rujeolic)
Compozitia vaccinurilor
bull Stabilizatori ndash maresc rezistenta Ag la temperaturi crescute (ex clorura de Mg sau sucroza pt vacc polio oral - VPO)
bull Indicatori de culoare (exfenol pt VPO)bull Substante rezultate din procesul de prod
(din mediul de crestere al Ag vaccinal) ndash ex drojdie de bere thiomersal(vacc Hep B) proteine de ou ndash vacc prep pe oua embrionate (vacc gripal)
Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
1 Reactii anafilactice la o prima doza a unui vaccin contraindica administrarea altor doze din acel vaccin
2 Reactiile anafilactice la componentele unui vaccin contraindica utilizarea acestuia
3 Boli cu evolutie clinica moderata sau severa cu sau fara febra
Vaccinuri ndash Contraindicatii false
bull Reactii locale blande sau moderate (durere eritem tumefactie) dupa o doza de vaccin administrat prin injectare
bull Boli acute cu evolutie blanda cu febra joasa sau fara febrabull Faza de convalescenta dupa boalabull Nn inainte de termenbull Expunere recenta la o boala infectioasabull Alergia la penicilina sau antecedente familiale
de astfel de alergii
Administrare vaccinuri
bull Oral (VPO dizenteric holeric)
bull Intradermic (BCG)
bull Subcutanat (rujeolic)
bull Intramuscular (VPI Hep B Hep A)
NU SE ADM NICIODATA IV
CALENDAR VACCINARIProgramul National de Imunizari (PNI)
VACCINURI OBLIGATORIIbull sunt gratuite programarea lor intra in atributiile
medicului de familieo Imediat dupa nastere in maternitatebull Hep B (primele 24 h) - Engerixbull BCG (primele 4 ndash 7 zile)o 2 luni simultanbull DTPa-VPI ndash HiBbull HepB
Programul National de Imunizari (PNI)
o 4 luni
bull DTPa-VPI-HiB1048707
o 6 luni simultan
bull DTPa-VPI-HiB
bull HepB
o 12 luni simultan
bull DTPa
bull VPI
bull ROR (rujeolic ndash urlian ndash rubeolic)
o 4 ani
bull DTPa
Programul National de Imunizari (PNI)
Programul National de Imunizari (PNI)
o 7 ani (cls I-a) campanii scolare
bull ROR
o 9 ani (cls a III-a) campanii scolare
bull VPI
o 14 ani (cls a VIII-a) campanii scolare
bull dT
bull Rubeolic (numai fetele)
Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
2 antigene inctivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (a)
antigene vii şi inactivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (b)
2 antigene vii Se păstrează un interval de 4 săptămacircni icircntre doze
Obtinerea unui Raspuns optim in Atc = necesita respectarea varstei si a intervalelor din caledarul national de vaccinariCind nu este posibil se va tine cont de recomandarile de mai sus
Sursa Plotkin SA Orenstein WA ndash Vaccines Third Edition
Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
Administrare simultana
Administrare separata
Combinatia Interval minim recomandat intre doze
Produs administrat Interval minim recomandat intre doze
Primul Secund
IG şi Ag inactivat
Poate fi adm simultan sau la orice interval
icircn locuri anatomice diferite
bullIGbullAg Inactivat
bullAg inactivatbullIG
Nici unul
Nici unul
IG şi Ag viu
Icircn general nu se administrează simultan
bullIGbullAg viu
bullAg viubullIG
6 luni
2 sapt
SAU
Administrare - Vaccinuri
bull DACA nu se pot respecta rec din PNI- Un interval mai lung intre doze nu reduce
concentratia finala de Anticorpi- Protectia optima se obtine dupa ce se adm
numarul de doze recomandate- Intreruperea schemei de vaccinare nu
impune reluarea intregii scheme de vaccinare sau adm unor doze suplimentare
VACCINURI FACULTATIVE
bull La recomandarea medicului de familie
o vaccinul gripal
o vaccin hepatitic A se recomanda inainte de inceperea gradinitei sau a scolii
o o vaccinul varicelos previne aparitia varicelei - cea mai usor transmisibila boala a copilariei
Hepatita B
bull boala infectioasa determinata de virusul hepatitei B (VHB) un virus ADN a carui gazda naturala este omul
bull virusul hepatitei B este extrem de rezistent in conditiile din afara gazdei Chiar dupa mai multe luni de la contaminare acele echipamentul medical sau stomatologic pot fi cauza de transmitere a hepatitei B
bull v Hep B este de cel putin 100 de ori mai infectios decacirct virusul HIV
bull mai multe particule virale prezente in sacircngele infectat bull s-a demonstrat transmiterea VHB si prin saliva spre
deosebire de virusul HIV
bull Sexuala
bull Parenterala
bull Perinatal
HBV Mod de Transmitere
Hepatita Bbull Dupa infectia acuta aproximativ 1-20 dintre adulti si peste 90
dintre sugari infectati esueaza in efortul de a se debarasa de virus - ramacircn Ag HBs seropozitivi pentru o perioada de peste sase luni intracircnd in categoria de purtatori cronici de VHB
bull Barbatii sunt mai expusi de a deveni purtatori cronici decacirct femeile
Cei care devin purtatori la vacircrsta adulta au un risc de 15-40 ori mai crescut de evolutie spre hepatopatie cronica si cancer primitiv hepatic
bull Studiile epidemiologice au demonstrat ca exista o corelatie semnificativa intre numarul de purtatori cronici dintr-o tara si incidenta cancerului hepatic
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
Prevalenta Ag HBs
8 - Mare 2-7 - Intermediara
lt2 - Joasa
Distributia geografica a prevalentei purtatorilor cronici de AgHBs
Impactul global al infecţiei VHB
WHO httpwwwwhointmediacentrefactsheetsfs204en
WER No 28 2004 79 253-264
Evolutia infectiei cu VHB
Infection
AsymptomaticSymptomatic
acute hepatitis B
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
3510
4881
272 257
144
6443
2615 06 0
0
5
10
15
20
25
30
lt1
1-4
5-9
10-1
4
15-1
9
20-2
4
25-3
4
35-4
4
45-5
4
55-6
4
65-7
4
75-8
4
85gt
Dr MOLNDr MOLNAacuteAacuteR B GR B Geacuteeacuteza za AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004
100000 pop din grupa de varsta
Infe
ctie
cro
nic
a (
)
Infect ie sin
mp
tom
at ica()
100100
Infectie simptomatica
Infectie cronica
Birt
h
1-6
mos
7-12
mos
1-4
yrs
Old
er
Chi
ldre
nan
d A
dul
ts
0
20
40
60
8080
60
40
20
0
Evolutia infectiei cu VHB in functie de Varsta de aparitie a infectiei acute
Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
Tipul infectiei
EvolutieVHB VHD
Infectie cronicalt 5 ani 30-90
gt 5 ani 1-20 50-90
Ciroza hepatica 2-10 50
Mortalitate prematura 15-25 15
Rolul im cu vaccin Hep B ndash prevenirea Cancerului hepaticPrimul vaccin in tratamentul cancerului
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in modaccidental la sacircnge Ag HBs pozitiv - se actioneaza
imediatbull Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina
alcool 70)bull probe de sacircnge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice bull imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B(IGHB)
ndash 006 mlkgc ndash primele 24 h maxim 72 hbull In acelasi timp ndash se incepe vaccinarea hep B bull vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Indicatii de utilizare a IG umane specifice
bull 4 IG specifice Antitetanicebull Se adm in functie de gravitatea plagii bull dupa prelevarea unei probe de singe pentru
testarea Ac antitoxici bull doar persoanelor care au suferit politraumatisme
grave cu pierderi masive de singe bull persoanelor HIV pozitivebull NU se adm persoanelor cu plagi superficiale
Masuri in plaga cu potential tetanigen
Preventie si control
bull Toaleta plagii cu risc tetanigen
bull Indepartarea corpilor straini a tesuturilor devitalizate
bull Debridare drenaj irigare
bull Administrare de de ser antitetanic si vaccinare DT (in functie de imunizarea anterioara)
Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
Antecedente vaccinale
Masuri nespecifice Masuri specifice
Toaleta chirurgicala
a plagii
Adm Antibiotice
VTA (dT sau DT)
Ser antitetanic
sau IG specifice
Vaccinat complet si corect Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
05 ml (o doza) IM
Nu (da pt politraum si persoanelor
HIV + )
Nevaccinat sau vaccinat incomplet sau antecedente necunoscute
Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
Vaccinare de urgenta cu trei doze (la 14 z
interval)
+ revaccinare gt 1 an
DaIG 200-500
UAI
Se adm ser antitetanic sau IgG (dupa prelevarea unei probe de singe pentru testareaAc antitoxici) doar persoanelor care au suferit politraumatisme grave cu pierderi masive de singe si persoanelor HIV pozitivein functie de gravitatea plagii ndash nu se adm persoanelor cu plagi superficiale
Vaccinuri ndash Generalitati
bull Definitie - produse biologice care contin suspensii de virusuri sau bacterii
bull vii atenuate
bull inactivate (omorate)
bull fractiuni din acestea
- Adm cu scopul de a induce un raspuns imun protector (im Artificiala activa)
Ri primarRi primar RI RI secundarsecundar
IgGIgG
RIPRIPbull Perioada de latenta variabilaPerioada de latenta variabila
Intervalul de timp in care Ag esteIntervalul de timp in care Ag este captat analizat sinteza IgMIgGcaptat analizat sinteza IgMIgG Minima 7 zile de la vacc Minima 7 zile de la vacc (BCG 30 - 45 zile)(BCG 30 - 45 zile) Receptiv la infectia naturalaReceptiv la infectia naturala
bull Perioada de crestere lenta pana la un MxPerioada de crestere lenta pana la un Mx (4 zile ndash 4 saptamani)(4 zile ndash 4 saptamani)bull Perioada de scadere lenta pana laPerioada de scadere lenta pana la disparitie (6 ndash 12 luni)disparitie (6 ndash 12 luni)
Tit
ru A
cTit
ru A
c
Timp
RISRISbull Rapid fara latenta Rapid fara latenta (24 ndash 48 ore)(24 ndash 48 ore)
Chiar daca titrul Ac Chiar daca titrul Ac este nedecelabileste nedecelabil
bull Mai intens titrul mai inaltMai intens titrul mai inaltbull Direct in IgGDirect in IgGbull Persistenta Ac indelungataPersistenta Ac indelungata (ani)(ani)
Compozitia vaccinurilorbull Antigenul vaccinalbull Adjuvanti (pt anatoxine si antigene incomplete) ndash
substante incorporate in vaccin pt a creste capacitatea imunogena a antigenului vaccinal ndash scaderea costului
bull Prezervanti ndash reduc riscul de contaminare in special pt vacc in flacoane multidoza
bull Antibiotice ndash utiliz in vacc virale pt a impiedeca multiplicarea bacteriana ex Kanamicina si Neomicina (vacc rujeolic)
Compozitia vaccinurilor
bull Stabilizatori ndash maresc rezistenta Ag la temperaturi crescute (ex clorura de Mg sau sucroza pt vacc polio oral - VPO)
bull Indicatori de culoare (exfenol pt VPO)bull Substante rezultate din procesul de prod
(din mediul de crestere al Ag vaccinal) ndash ex drojdie de bere thiomersal(vacc Hep B) proteine de ou ndash vacc prep pe oua embrionate (vacc gripal)
Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
1 Reactii anafilactice la o prima doza a unui vaccin contraindica administrarea altor doze din acel vaccin
2 Reactiile anafilactice la componentele unui vaccin contraindica utilizarea acestuia
3 Boli cu evolutie clinica moderata sau severa cu sau fara febra
Vaccinuri ndash Contraindicatii false
bull Reactii locale blande sau moderate (durere eritem tumefactie) dupa o doza de vaccin administrat prin injectare
bull Boli acute cu evolutie blanda cu febra joasa sau fara febrabull Faza de convalescenta dupa boalabull Nn inainte de termenbull Expunere recenta la o boala infectioasabull Alergia la penicilina sau antecedente familiale
de astfel de alergii
Administrare vaccinuri
bull Oral (VPO dizenteric holeric)
bull Intradermic (BCG)
bull Subcutanat (rujeolic)
bull Intramuscular (VPI Hep B Hep A)
NU SE ADM NICIODATA IV
CALENDAR VACCINARIProgramul National de Imunizari (PNI)
VACCINURI OBLIGATORIIbull sunt gratuite programarea lor intra in atributiile
medicului de familieo Imediat dupa nastere in maternitatebull Hep B (primele 24 h) - Engerixbull BCG (primele 4 ndash 7 zile)o 2 luni simultanbull DTPa-VPI ndash HiBbull HepB
Programul National de Imunizari (PNI)
o 4 luni
bull DTPa-VPI-HiB1048707
o 6 luni simultan
bull DTPa-VPI-HiB
bull HepB
o 12 luni simultan
bull DTPa
bull VPI
bull ROR (rujeolic ndash urlian ndash rubeolic)
o 4 ani
bull DTPa
Programul National de Imunizari (PNI)
Programul National de Imunizari (PNI)
o 7 ani (cls I-a) campanii scolare
bull ROR
o 9 ani (cls a III-a) campanii scolare
bull VPI
o 14 ani (cls a VIII-a) campanii scolare
bull dT
bull Rubeolic (numai fetele)
Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
2 antigene inctivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (a)
antigene vii şi inactivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (b)
2 antigene vii Se păstrează un interval de 4 săptămacircni icircntre doze
Obtinerea unui Raspuns optim in Atc = necesita respectarea varstei si a intervalelor din caledarul national de vaccinariCind nu este posibil se va tine cont de recomandarile de mai sus
Sursa Plotkin SA Orenstein WA ndash Vaccines Third Edition
Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
Administrare simultana
Administrare separata
Combinatia Interval minim recomandat intre doze
Produs administrat Interval minim recomandat intre doze
Primul Secund
IG şi Ag inactivat
Poate fi adm simultan sau la orice interval
icircn locuri anatomice diferite
bullIGbullAg Inactivat
bullAg inactivatbullIG
Nici unul
Nici unul
IG şi Ag viu
Icircn general nu se administrează simultan
bullIGbullAg viu
bullAg viubullIG
6 luni
2 sapt
SAU
Administrare - Vaccinuri
bull DACA nu se pot respecta rec din PNI- Un interval mai lung intre doze nu reduce
concentratia finala de Anticorpi- Protectia optima se obtine dupa ce se adm
numarul de doze recomandate- Intreruperea schemei de vaccinare nu
impune reluarea intregii scheme de vaccinare sau adm unor doze suplimentare
VACCINURI FACULTATIVE
bull La recomandarea medicului de familie
o vaccinul gripal
o vaccin hepatitic A se recomanda inainte de inceperea gradinitei sau a scolii
o o vaccinul varicelos previne aparitia varicelei - cea mai usor transmisibila boala a copilariei
Hepatita B
bull boala infectioasa determinata de virusul hepatitei B (VHB) un virus ADN a carui gazda naturala este omul
bull virusul hepatitei B este extrem de rezistent in conditiile din afara gazdei Chiar dupa mai multe luni de la contaminare acele echipamentul medical sau stomatologic pot fi cauza de transmitere a hepatitei B
bull v Hep B este de cel putin 100 de ori mai infectios decacirct virusul HIV
bull mai multe particule virale prezente in sacircngele infectat bull s-a demonstrat transmiterea VHB si prin saliva spre
deosebire de virusul HIV
bull Sexuala
bull Parenterala
bull Perinatal
HBV Mod de Transmitere
Hepatita Bbull Dupa infectia acuta aproximativ 1-20 dintre adulti si peste 90
dintre sugari infectati esueaza in efortul de a se debarasa de virus - ramacircn Ag HBs seropozitivi pentru o perioada de peste sase luni intracircnd in categoria de purtatori cronici de VHB
bull Barbatii sunt mai expusi de a deveni purtatori cronici decacirct femeile
Cei care devin purtatori la vacircrsta adulta au un risc de 15-40 ori mai crescut de evolutie spre hepatopatie cronica si cancer primitiv hepatic
bull Studiile epidemiologice au demonstrat ca exista o corelatie semnificativa intre numarul de purtatori cronici dintr-o tara si incidenta cancerului hepatic
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
Prevalenta Ag HBs
8 - Mare 2-7 - Intermediara
lt2 - Joasa
Distributia geografica a prevalentei purtatorilor cronici de AgHBs
Impactul global al infecţiei VHB
WHO httpwwwwhointmediacentrefactsheetsfs204en
WER No 28 2004 79 253-264
Evolutia infectiei cu VHB
Infection
AsymptomaticSymptomatic
acute hepatitis B
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
3510
4881
272 257
144
6443
2615 06 0
0
5
10
15
20
25
30
lt1
1-4
5-9
10-1
4
15-1
9
20-2
4
25-3
4
35-4
4
45-5
4
55-6
4
65-7
4
75-8
4
85gt
Dr MOLNDr MOLNAacuteAacuteR B GR B Geacuteeacuteza za AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004
100000 pop din grupa de varsta
Infe
ctie
cro
nic
a (
)
Infect ie sin
mp
tom
at ica()
100100
Infectie simptomatica
Infectie cronica
Birt
h
1-6
mos
7-12
mos
1-4
yrs
Old
er
Chi
ldre
nan
d A
dul
ts
0
20
40
60
8080
60
40
20
0
Evolutia infectiei cu VHB in functie de Varsta de aparitie a infectiei acute
Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
Tipul infectiei
EvolutieVHB VHD
Infectie cronicalt 5 ani 30-90
gt 5 ani 1-20 50-90
Ciroza hepatica 2-10 50
Mortalitate prematura 15-25 15
Rolul im cu vaccin Hep B ndash prevenirea Cancerului hepaticPrimul vaccin in tratamentul cancerului
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in modaccidental la sacircnge Ag HBs pozitiv - se actioneaza
imediatbull Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina
alcool 70)bull probe de sacircnge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice bull imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B(IGHB)
ndash 006 mlkgc ndash primele 24 h maxim 72 hbull In acelasi timp ndash se incepe vaccinarea hep B bull vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Masuri in plaga cu potential tetanigen
Preventie si control
bull Toaleta plagii cu risc tetanigen
bull Indepartarea corpilor straini a tesuturilor devitalizate
bull Debridare drenaj irigare
bull Administrare de de ser antitetanic si vaccinare DT (in functie de imunizarea anterioara)
Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
Antecedente vaccinale
Masuri nespecifice Masuri specifice
Toaleta chirurgicala
a plagii
Adm Antibiotice
VTA (dT sau DT)
Ser antitetanic
sau IG specifice
Vaccinat complet si corect Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
05 ml (o doza) IM
Nu (da pt politraum si persoanelor
HIV + )
Nevaccinat sau vaccinat incomplet sau antecedente necunoscute
Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
Vaccinare de urgenta cu trei doze (la 14 z
interval)
+ revaccinare gt 1 an
DaIG 200-500
UAI
Se adm ser antitetanic sau IgG (dupa prelevarea unei probe de singe pentru testareaAc antitoxici) doar persoanelor care au suferit politraumatisme grave cu pierderi masive de singe si persoanelor HIV pozitivein functie de gravitatea plagii ndash nu se adm persoanelor cu plagi superficiale
Vaccinuri ndash Generalitati
bull Definitie - produse biologice care contin suspensii de virusuri sau bacterii
bull vii atenuate
bull inactivate (omorate)
bull fractiuni din acestea
- Adm cu scopul de a induce un raspuns imun protector (im Artificiala activa)
Ri primarRi primar RI RI secundarsecundar
IgGIgG
RIPRIPbull Perioada de latenta variabilaPerioada de latenta variabila
Intervalul de timp in care Ag esteIntervalul de timp in care Ag este captat analizat sinteza IgMIgGcaptat analizat sinteza IgMIgG Minima 7 zile de la vacc Minima 7 zile de la vacc (BCG 30 - 45 zile)(BCG 30 - 45 zile) Receptiv la infectia naturalaReceptiv la infectia naturala
bull Perioada de crestere lenta pana la un MxPerioada de crestere lenta pana la un Mx (4 zile ndash 4 saptamani)(4 zile ndash 4 saptamani)bull Perioada de scadere lenta pana laPerioada de scadere lenta pana la disparitie (6 ndash 12 luni)disparitie (6 ndash 12 luni)
Tit
ru A
cTit
ru A
c
Timp
RISRISbull Rapid fara latenta Rapid fara latenta (24 ndash 48 ore)(24 ndash 48 ore)
Chiar daca titrul Ac Chiar daca titrul Ac este nedecelabileste nedecelabil
bull Mai intens titrul mai inaltMai intens titrul mai inaltbull Direct in IgGDirect in IgGbull Persistenta Ac indelungataPersistenta Ac indelungata (ani)(ani)
Compozitia vaccinurilorbull Antigenul vaccinalbull Adjuvanti (pt anatoxine si antigene incomplete) ndash
substante incorporate in vaccin pt a creste capacitatea imunogena a antigenului vaccinal ndash scaderea costului
bull Prezervanti ndash reduc riscul de contaminare in special pt vacc in flacoane multidoza
bull Antibiotice ndash utiliz in vacc virale pt a impiedeca multiplicarea bacteriana ex Kanamicina si Neomicina (vacc rujeolic)
Compozitia vaccinurilor
bull Stabilizatori ndash maresc rezistenta Ag la temperaturi crescute (ex clorura de Mg sau sucroza pt vacc polio oral - VPO)
bull Indicatori de culoare (exfenol pt VPO)bull Substante rezultate din procesul de prod
(din mediul de crestere al Ag vaccinal) ndash ex drojdie de bere thiomersal(vacc Hep B) proteine de ou ndash vacc prep pe oua embrionate (vacc gripal)
Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
1 Reactii anafilactice la o prima doza a unui vaccin contraindica administrarea altor doze din acel vaccin
2 Reactiile anafilactice la componentele unui vaccin contraindica utilizarea acestuia
3 Boli cu evolutie clinica moderata sau severa cu sau fara febra
Vaccinuri ndash Contraindicatii false
bull Reactii locale blande sau moderate (durere eritem tumefactie) dupa o doza de vaccin administrat prin injectare
bull Boli acute cu evolutie blanda cu febra joasa sau fara febrabull Faza de convalescenta dupa boalabull Nn inainte de termenbull Expunere recenta la o boala infectioasabull Alergia la penicilina sau antecedente familiale
de astfel de alergii
Administrare vaccinuri
bull Oral (VPO dizenteric holeric)
bull Intradermic (BCG)
bull Subcutanat (rujeolic)
bull Intramuscular (VPI Hep B Hep A)
NU SE ADM NICIODATA IV
CALENDAR VACCINARIProgramul National de Imunizari (PNI)
VACCINURI OBLIGATORIIbull sunt gratuite programarea lor intra in atributiile
medicului de familieo Imediat dupa nastere in maternitatebull Hep B (primele 24 h) - Engerixbull BCG (primele 4 ndash 7 zile)o 2 luni simultanbull DTPa-VPI ndash HiBbull HepB
Programul National de Imunizari (PNI)
o 4 luni
bull DTPa-VPI-HiB1048707
o 6 luni simultan
bull DTPa-VPI-HiB
bull HepB
o 12 luni simultan
bull DTPa
bull VPI
bull ROR (rujeolic ndash urlian ndash rubeolic)
o 4 ani
bull DTPa
Programul National de Imunizari (PNI)
Programul National de Imunizari (PNI)
o 7 ani (cls I-a) campanii scolare
bull ROR
o 9 ani (cls a III-a) campanii scolare
bull VPI
o 14 ani (cls a VIII-a) campanii scolare
bull dT
bull Rubeolic (numai fetele)
Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
2 antigene inctivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (a)
antigene vii şi inactivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (b)
2 antigene vii Se păstrează un interval de 4 săptămacircni icircntre doze
Obtinerea unui Raspuns optim in Atc = necesita respectarea varstei si a intervalelor din caledarul national de vaccinariCind nu este posibil se va tine cont de recomandarile de mai sus
Sursa Plotkin SA Orenstein WA ndash Vaccines Third Edition
Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
Administrare simultana
Administrare separata
Combinatia Interval minim recomandat intre doze
Produs administrat Interval minim recomandat intre doze
Primul Secund
IG şi Ag inactivat
Poate fi adm simultan sau la orice interval
icircn locuri anatomice diferite
bullIGbullAg Inactivat
bullAg inactivatbullIG
Nici unul
Nici unul
IG şi Ag viu
Icircn general nu se administrează simultan
bullIGbullAg viu
bullAg viubullIG
6 luni
2 sapt
SAU
Administrare - Vaccinuri
bull DACA nu se pot respecta rec din PNI- Un interval mai lung intre doze nu reduce
concentratia finala de Anticorpi- Protectia optima se obtine dupa ce se adm
numarul de doze recomandate- Intreruperea schemei de vaccinare nu
impune reluarea intregii scheme de vaccinare sau adm unor doze suplimentare
VACCINURI FACULTATIVE
bull La recomandarea medicului de familie
o vaccinul gripal
o vaccin hepatitic A se recomanda inainte de inceperea gradinitei sau a scolii
o o vaccinul varicelos previne aparitia varicelei - cea mai usor transmisibila boala a copilariei
Hepatita B
bull boala infectioasa determinata de virusul hepatitei B (VHB) un virus ADN a carui gazda naturala este omul
bull virusul hepatitei B este extrem de rezistent in conditiile din afara gazdei Chiar dupa mai multe luni de la contaminare acele echipamentul medical sau stomatologic pot fi cauza de transmitere a hepatitei B
bull v Hep B este de cel putin 100 de ori mai infectios decacirct virusul HIV
bull mai multe particule virale prezente in sacircngele infectat bull s-a demonstrat transmiterea VHB si prin saliva spre
deosebire de virusul HIV
bull Sexuala
bull Parenterala
bull Perinatal
HBV Mod de Transmitere
Hepatita Bbull Dupa infectia acuta aproximativ 1-20 dintre adulti si peste 90
dintre sugari infectati esueaza in efortul de a se debarasa de virus - ramacircn Ag HBs seropozitivi pentru o perioada de peste sase luni intracircnd in categoria de purtatori cronici de VHB
bull Barbatii sunt mai expusi de a deveni purtatori cronici decacirct femeile
Cei care devin purtatori la vacircrsta adulta au un risc de 15-40 ori mai crescut de evolutie spre hepatopatie cronica si cancer primitiv hepatic
bull Studiile epidemiologice au demonstrat ca exista o corelatie semnificativa intre numarul de purtatori cronici dintr-o tara si incidenta cancerului hepatic
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
Prevalenta Ag HBs
8 - Mare 2-7 - Intermediara
lt2 - Joasa
Distributia geografica a prevalentei purtatorilor cronici de AgHBs
Impactul global al infecţiei VHB
WHO httpwwwwhointmediacentrefactsheetsfs204en
WER No 28 2004 79 253-264
Evolutia infectiei cu VHB
Infection
AsymptomaticSymptomatic
acute hepatitis B
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
3510
4881
272 257
144
6443
2615 06 0
0
5
10
15
20
25
30
lt1
1-4
5-9
10-1
4
15-1
9
20-2
4
25-3
4
35-4
4
45-5
4
55-6
4
65-7
4
75-8
4
85gt
Dr MOLNDr MOLNAacuteAacuteR B GR B Geacuteeacuteza za AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004
100000 pop din grupa de varsta
Infe
ctie
cro
nic
a (
)
Infect ie sin
mp
tom
at ica()
100100
Infectie simptomatica
Infectie cronica
Birt
h
1-6
mos
7-12
mos
1-4
yrs
Old
er
Chi
ldre
nan
d A
dul
ts
0
20
40
60
8080
60
40
20
0
Evolutia infectiei cu VHB in functie de Varsta de aparitie a infectiei acute
Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
Tipul infectiei
EvolutieVHB VHD
Infectie cronicalt 5 ani 30-90
gt 5 ani 1-20 50-90
Ciroza hepatica 2-10 50
Mortalitate prematura 15-25 15
Rolul im cu vaccin Hep B ndash prevenirea Cancerului hepaticPrimul vaccin in tratamentul cancerului
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in modaccidental la sacircnge Ag HBs pozitiv - se actioneaza
imediatbull Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina
alcool 70)bull probe de sacircnge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice bull imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B(IGHB)
ndash 006 mlkgc ndash primele 24 h maxim 72 hbull In acelasi timp ndash se incepe vaccinarea hep B bull vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
Antecedente vaccinale
Masuri nespecifice Masuri specifice
Toaleta chirurgicala
a plagii
Adm Antibiotice
VTA (dT sau DT)
Ser antitetanic
sau IG specifice
Vaccinat complet si corect Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
05 ml (o doza) IM
Nu (da pt politraum si persoanelor
HIV + )
Nevaccinat sau vaccinat incomplet sau antecedente necunoscute
Da
Penic G (sau Eritromicina) urmata de Moldamin
Vaccinare de urgenta cu trei doze (la 14 z
interval)
+ revaccinare gt 1 an
DaIG 200-500
UAI
Se adm ser antitetanic sau IgG (dupa prelevarea unei probe de singe pentru testareaAc antitoxici) doar persoanelor care au suferit politraumatisme grave cu pierderi masive de singe si persoanelor HIV pozitivein functie de gravitatea plagii ndash nu se adm persoanelor cu plagi superficiale
Vaccinuri ndash Generalitati
bull Definitie - produse biologice care contin suspensii de virusuri sau bacterii
bull vii atenuate
bull inactivate (omorate)
bull fractiuni din acestea
- Adm cu scopul de a induce un raspuns imun protector (im Artificiala activa)
Ri primarRi primar RI RI secundarsecundar
IgGIgG
RIPRIPbull Perioada de latenta variabilaPerioada de latenta variabila
Intervalul de timp in care Ag esteIntervalul de timp in care Ag este captat analizat sinteza IgMIgGcaptat analizat sinteza IgMIgG Minima 7 zile de la vacc Minima 7 zile de la vacc (BCG 30 - 45 zile)(BCG 30 - 45 zile) Receptiv la infectia naturalaReceptiv la infectia naturala
bull Perioada de crestere lenta pana la un MxPerioada de crestere lenta pana la un Mx (4 zile ndash 4 saptamani)(4 zile ndash 4 saptamani)bull Perioada de scadere lenta pana laPerioada de scadere lenta pana la disparitie (6 ndash 12 luni)disparitie (6 ndash 12 luni)
Tit
ru A
cTit
ru A
c
Timp
RISRISbull Rapid fara latenta Rapid fara latenta (24 ndash 48 ore)(24 ndash 48 ore)
Chiar daca titrul Ac Chiar daca titrul Ac este nedecelabileste nedecelabil
bull Mai intens titrul mai inaltMai intens titrul mai inaltbull Direct in IgGDirect in IgGbull Persistenta Ac indelungataPersistenta Ac indelungata (ani)(ani)
Compozitia vaccinurilorbull Antigenul vaccinalbull Adjuvanti (pt anatoxine si antigene incomplete) ndash
substante incorporate in vaccin pt a creste capacitatea imunogena a antigenului vaccinal ndash scaderea costului
bull Prezervanti ndash reduc riscul de contaminare in special pt vacc in flacoane multidoza
bull Antibiotice ndash utiliz in vacc virale pt a impiedeca multiplicarea bacteriana ex Kanamicina si Neomicina (vacc rujeolic)
Compozitia vaccinurilor
bull Stabilizatori ndash maresc rezistenta Ag la temperaturi crescute (ex clorura de Mg sau sucroza pt vacc polio oral - VPO)
bull Indicatori de culoare (exfenol pt VPO)bull Substante rezultate din procesul de prod
(din mediul de crestere al Ag vaccinal) ndash ex drojdie de bere thiomersal(vacc Hep B) proteine de ou ndash vacc prep pe oua embrionate (vacc gripal)
Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
1 Reactii anafilactice la o prima doza a unui vaccin contraindica administrarea altor doze din acel vaccin
2 Reactiile anafilactice la componentele unui vaccin contraindica utilizarea acestuia
3 Boli cu evolutie clinica moderata sau severa cu sau fara febra
Vaccinuri ndash Contraindicatii false
bull Reactii locale blande sau moderate (durere eritem tumefactie) dupa o doza de vaccin administrat prin injectare
bull Boli acute cu evolutie blanda cu febra joasa sau fara febrabull Faza de convalescenta dupa boalabull Nn inainte de termenbull Expunere recenta la o boala infectioasabull Alergia la penicilina sau antecedente familiale
de astfel de alergii
Administrare vaccinuri
bull Oral (VPO dizenteric holeric)
bull Intradermic (BCG)
bull Subcutanat (rujeolic)
bull Intramuscular (VPI Hep B Hep A)
NU SE ADM NICIODATA IV
CALENDAR VACCINARIProgramul National de Imunizari (PNI)
VACCINURI OBLIGATORIIbull sunt gratuite programarea lor intra in atributiile
medicului de familieo Imediat dupa nastere in maternitatebull Hep B (primele 24 h) - Engerixbull BCG (primele 4 ndash 7 zile)o 2 luni simultanbull DTPa-VPI ndash HiBbull HepB
Programul National de Imunizari (PNI)
o 4 luni
bull DTPa-VPI-HiB1048707
o 6 luni simultan
bull DTPa-VPI-HiB
bull HepB
o 12 luni simultan
bull DTPa
bull VPI
bull ROR (rujeolic ndash urlian ndash rubeolic)
o 4 ani
bull DTPa
Programul National de Imunizari (PNI)
Programul National de Imunizari (PNI)
o 7 ani (cls I-a) campanii scolare
bull ROR
o 9 ani (cls a III-a) campanii scolare
bull VPI
o 14 ani (cls a VIII-a) campanii scolare
bull dT
bull Rubeolic (numai fetele)
Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
2 antigene inctivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (a)
antigene vii şi inactivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (b)
2 antigene vii Se păstrează un interval de 4 săptămacircni icircntre doze
Obtinerea unui Raspuns optim in Atc = necesita respectarea varstei si a intervalelor din caledarul national de vaccinariCind nu este posibil se va tine cont de recomandarile de mai sus
Sursa Plotkin SA Orenstein WA ndash Vaccines Third Edition
Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
Administrare simultana
Administrare separata
Combinatia Interval minim recomandat intre doze
Produs administrat Interval minim recomandat intre doze
Primul Secund
IG şi Ag inactivat
Poate fi adm simultan sau la orice interval
icircn locuri anatomice diferite
bullIGbullAg Inactivat
bullAg inactivatbullIG
Nici unul
Nici unul
IG şi Ag viu
Icircn general nu se administrează simultan
bullIGbullAg viu
bullAg viubullIG
6 luni
2 sapt
SAU
Administrare - Vaccinuri
bull DACA nu se pot respecta rec din PNI- Un interval mai lung intre doze nu reduce
concentratia finala de Anticorpi- Protectia optima se obtine dupa ce se adm
numarul de doze recomandate- Intreruperea schemei de vaccinare nu
impune reluarea intregii scheme de vaccinare sau adm unor doze suplimentare
VACCINURI FACULTATIVE
bull La recomandarea medicului de familie
o vaccinul gripal
o vaccin hepatitic A se recomanda inainte de inceperea gradinitei sau a scolii
o o vaccinul varicelos previne aparitia varicelei - cea mai usor transmisibila boala a copilariei
Hepatita B
bull boala infectioasa determinata de virusul hepatitei B (VHB) un virus ADN a carui gazda naturala este omul
bull virusul hepatitei B este extrem de rezistent in conditiile din afara gazdei Chiar dupa mai multe luni de la contaminare acele echipamentul medical sau stomatologic pot fi cauza de transmitere a hepatitei B
bull v Hep B este de cel putin 100 de ori mai infectios decacirct virusul HIV
bull mai multe particule virale prezente in sacircngele infectat bull s-a demonstrat transmiterea VHB si prin saliva spre
deosebire de virusul HIV
bull Sexuala
bull Parenterala
bull Perinatal
HBV Mod de Transmitere
Hepatita Bbull Dupa infectia acuta aproximativ 1-20 dintre adulti si peste 90
dintre sugari infectati esueaza in efortul de a se debarasa de virus - ramacircn Ag HBs seropozitivi pentru o perioada de peste sase luni intracircnd in categoria de purtatori cronici de VHB
bull Barbatii sunt mai expusi de a deveni purtatori cronici decacirct femeile
Cei care devin purtatori la vacircrsta adulta au un risc de 15-40 ori mai crescut de evolutie spre hepatopatie cronica si cancer primitiv hepatic
bull Studiile epidemiologice au demonstrat ca exista o corelatie semnificativa intre numarul de purtatori cronici dintr-o tara si incidenta cancerului hepatic
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
Prevalenta Ag HBs
8 - Mare 2-7 - Intermediara
lt2 - Joasa
Distributia geografica a prevalentei purtatorilor cronici de AgHBs
Impactul global al infecţiei VHB
WHO httpwwwwhointmediacentrefactsheetsfs204en
WER No 28 2004 79 253-264
Evolutia infectiei cu VHB
Infection
AsymptomaticSymptomatic
acute hepatitis B
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
3510
4881
272 257
144
6443
2615 06 0
0
5
10
15
20
25
30
lt1
1-4
5-9
10-1
4
15-1
9
20-2
4
25-3
4
35-4
4
45-5
4
55-6
4
65-7
4
75-8
4
85gt
Dr MOLNDr MOLNAacuteAacuteR B GR B Geacuteeacuteza za AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004
100000 pop din grupa de varsta
Infe
ctie
cro
nic
a (
)
Infect ie sin
mp
tom
at ica()
100100
Infectie simptomatica
Infectie cronica
Birt
h
1-6
mos
7-12
mos
1-4
yrs
Old
er
Chi
ldre
nan
d A
dul
ts
0
20
40
60
8080
60
40
20
0
Evolutia infectiei cu VHB in functie de Varsta de aparitie a infectiei acute
Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
Tipul infectiei
EvolutieVHB VHD
Infectie cronicalt 5 ani 30-90
gt 5 ani 1-20 50-90
Ciroza hepatica 2-10 50
Mortalitate prematura 15-25 15
Rolul im cu vaccin Hep B ndash prevenirea Cancerului hepaticPrimul vaccin in tratamentul cancerului
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in modaccidental la sacircnge Ag HBs pozitiv - se actioneaza
imediatbull Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina
alcool 70)bull probe de sacircnge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice bull imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B(IGHB)
ndash 006 mlkgc ndash primele 24 h maxim 72 hbull In acelasi timp ndash se incepe vaccinarea hep B bull vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Vaccinuri ndash Generalitati
bull Definitie - produse biologice care contin suspensii de virusuri sau bacterii
bull vii atenuate
bull inactivate (omorate)
bull fractiuni din acestea
- Adm cu scopul de a induce un raspuns imun protector (im Artificiala activa)
Ri primarRi primar RI RI secundarsecundar
IgGIgG
RIPRIPbull Perioada de latenta variabilaPerioada de latenta variabila
Intervalul de timp in care Ag esteIntervalul de timp in care Ag este captat analizat sinteza IgMIgGcaptat analizat sinteza IgMIgG Minima 7 zile de la vacc Minima 7 zile de la vacc (BCG 30 - 45 zile)(BCG 30 - 45 zile) Receptiv la infectia naturalaReceptiv la infectia naturala
bull Perioada de crestere lenta pana la un MxPerioada de crestere lenta pana la un Mx (4 zile ndash 4 saptamani)(4 zile ndash 4 saptamani)bull Perioada de scadere lenta pana laPerioada de scadere lenta pana la disparitie (6 ndash 12 luni)disparitie (6 ndash 12 luni)
Tit
ru A
cTit
ru A
c
Timp
RISRISbull Rapid fara latenta Rapid fara latenta (24 ndash 48 ore)(24 ndash 48 ore)
Chiar daca titrul Ac Chiar daca titrul Ac este nedecelabileste nedecelabil
bull Mai intens titrul mai inaltMai intens titrul mai inaltbull Direct in IgGDirect in IgGbull Persistenta Ac indelungataPersistenta Ac indelungata (ani)(ani)
Compozitia vaccinurilorbull Antigenul vaccinalbull Adjuvanti (pt anatoxine si antigene incomplete) ndash
substante incorporate in vaccin pt a creste capacitatea imunogena a antigenului vaccinal ndash scaderea costului
bull Prezervanti ndash reduc riscul de contaminare in special pt vacc in flacoane multidoza
bull Antibiotice ndash utiliz in vacc virale pt a impiedeca multiplicarea bacteriana ex Kanamicina si Neomicina (vacc rujeolic)
Compozitia vaccinurilor
bull Stabilizatori ndash maresc rezistenta Ag la temperaturi crescute (ex clorura de Mg sau sucroza pt vacc polio oral - VPO)
bull Indicatori de culoare (exfenol pt VPO)bull Substante rezultate din procesul de prod
(din mediul de crestere al Ag vaccinal) ndash ex drojdie de bere thiomersal(vacc Hep B) proteine de ou ndash vacc prep pe oua embrionate (vacc gripal)
Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
1 Reactii anafilactice la o prima doza a unui vaccin contraindica administrarea altor doze din acel vaccin
2 Reactiile anafilactice la componentele unui vaccin contraindica utilizarea acestuia
3 Boli cu evolutie clinica moderata sau severa cu sau fara febra
Vaccinuri ndash Contraindicatii false
bull Reactii locale blande sau moderate (durere eritem tumefactie) dupa o doza de vaccin administrat prin injectare
bull Boli acute cu evolutie blanda cu febra joasa sau fara febrabull Faza de convalescenta dupa boalabull Nn inainte de termenbull Expunere recenta la o boala infectioasabull Alergia la penicilina sau antecedente familiale
de astfel de alergii
Administrare vaccinuri
bull Oral (VPO dizenteric holeric)
bull Intradermic (BCG)
bull Subcutanat (rujeolic)
bull Intramuscular (VPI Hep B Hep A)
NU SE ADM NICIODATA IV
CALENDAR VACCINARIProgramul National de Imunizari (PNI)
VACCINURI OBLIGATORIIbull sunt gratuite programarea lor intra in atributiile
medicului de familieo Imediat dupa nastere in maternitatebull Hep B (primele 24 h) - Engerixbull BCG (primele 4 ndash 7 zile)o 2 luni simultanbull DTPa-VPI ndash HiBbull HepB
Programul National de Imunizari (PNI)
o 4 luni
bull DTPa-VPI-HiB1048707
o 6 luni simultan
bull DTPa-VPI-HiB
bull HepB
o 12 luni simultan
bull DTPa
bull VPI
bull ROR (rujeolic ndash urlian ndash rubeolic)
o 4 ani
bull DTPa
Programul National de Imunizari (PNI)
Programul National de Imunizari (PNI)
o 7 ani (cls I-a) campanii scolare
bull ROR
o 9 ani (cls a III-a) campanii scolare
bull VPI
o 14 ani (cls a VIII-a) campanii scolare
bull dT
bull Rubeolic (numai fetele)
Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
2 antigene inctivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (a)
antigene vii şi inactivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (b)
2 antigene vii Se păstrează un interval de 4 săptămacircni icircntre doze
Obtinerea unui Raspuns optim in Atc = necesita respectarea varstei si a intervalelor din caledarul national de vaccinariCind nu este posibil se va tine cont de recomandarile de mai sus
Sursa Plotkin SA Orenstein WA ndash Vaccines Third Edition
Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
Administrare simultana
Administrare separata
Combinatia Interval minim recomandat intre doze
Produs administrat Interval minim recomandat intre doze
Primul Secund
IG şi Ag inactivat
Poate fi adm simultan sau la orice interval
icircn locuri anatomice diferite
bullIGbullAg Inactivat
bullAg inactivatbullIG
Nici unul
Nici unul
IG şi Ag viu
Icircn general nu se administrează simultan
bullIGbullAg viu
bullAg viubullIG
6 luni
2 sapt
SAU
Administrare - Vaccinuri
bull DACA nu se pot respecta rec din PNI- Un interval mai lung intre doze nu reduce
concentratia finala de Anticorpi- Protectia optima se obtine dupa ce se adm
numarul de doze recomandate- Intreruperea schemei de vaccinare nu
impune reluarea intregii scheme de vaccinare sau adm unor doze suplimentare
VACCINURI FACULTATIVE
bull La recomandarea medicului de familie
o vaccinul gripal
o vaccin hepatitic A se recomanda inainte de inceperea gradinitei sau a scolii
o o vaccinul varicelos previne aparitia varicelei - cea mai usor transmisibila boala a copilariei
Hepatita B
bull boala infectioasa determinata de virusul hepatitei B (VHB) un virus ADN a carui gazda naturala este omul
bull virusul hepatitei B este extrem de rezistent in conditiile din afara gazdei Chiar dupa mai multe luni de la contaminare acele echipamentul medical sau stomatologic pot fi cauza de transmitere a hepatitei B
bull v Hep B este de cel putin 100 de ori mai infectios decacirct virusul HIV
bull mai multe particule virale prezente in sacircngele infectat bull s-a demonstrat transmiterea VHB si prin saliva spre
deosebire de virusul HIV
bull Sexuala
bull Parenterala
bull Perinatal
HBV Mod de Transmitere
Hepatita Bbull Dupa infectia acuta aproximativ 1-20 dintre adulti si peste 90
dintre sugari infectati esueaza in efortul de a se debarasa de virus - ramacircn Ag HBs seropozitivi pentru o perioada de peste sase luni intracircnd in categoria de purtatori cronici de VHB
bull Barbatii sunt mai expusi de a deveni purtatori cronici decacirct femeile
Cei care devin purtatori la vacircrsta adulta au un risc de 15-40 ori mai crescut de evolutie spre hepatopatie cronica si cancer primitiv hepatic
bull Studiile epidemiologice au demonstrat ca exista o corelatie semnificativa intre numarul de purtatori cronici dintr-o tara si incidenta cancerului hepatic
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
Prevalenta Ag HBs
8 - Mare 2-7 - Intermediara
lt2 - Joasa
Distributia geografica a prevalentei purtatorilor cronici de AgHBs
Impactul global al infecţiei VHB
WHO httpwwwwhointmediacentrefactsheetsfs204en
WER No 28 2004 79 253-264
Evolutia infectiei cu VHB
Infection
AsymptomaticSymptomatic
acute hepatitis B
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
3510
4881
272 257
144
6443
2615 06 0
0
5
10
15
20
25
30
lt1
1-4
5-9
10-1
4
15-1
9
20-2
4
25-3
4
35-4
4
45-5
4
55-6
4
65-7
4
75-8
4
85gt
Dr MOLNDr MOLNAacuteAacuteR B GR B Geacuteeacuteza za AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004
100000 pop din grupa de varsta
Infe
ctie
cro
nic
a (
)
Infect ie sin
mp
tom
at ica()
100100
Infectie simptomatica
Infectie cronica
Birt
h
1-6
mos
7-12
mos
1-4
yrs
Old
er
Chi
ldre
nan
d A
dul
ts
0
20
40
60
8080
60
40
20
0
Evolutia infectiei cu VHB in functie de Varsta de aparitie a infectiei acute
Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
Tipul infectiei
EvolutieVHB VHD
Infectie cronicalt 5 ani 30-90
gt 5 ani 1-20 50-90
Ciroza hepatica 2-10 50
Mortalitate prematura 15-25 15
Rolul im cu vaccin Hep B ndash prevenirea Cancerului hepaticPrimul vaccin in tratamentul cancerului
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in modaccidental la sacircnge Ag HBs pozitiv - se actioneaza
imediatbull Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina
alcool 70)bull probe de sacircnge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice bull imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B(IGHB)
ndash 006 mlkgc ndash primele 24 h maxim 72 hbull In acelasi timp ndash se incepe vaccinarea hep B bull vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Ri primarRi primar RI RI secundarsecundar
IgGIgG
RIPRIPbull Perioada de latenta variabilaPerioada de latenta variabila
Intervalul de timp in care Ag esteIntervalul de timp in care Ag este captat analizat sinteza IgMIgGcaptat analizat sinteza IgMIgG Minima 7 zile de la vacc Minima 7 zile de la vacc (BCG 30 - 45 zile)(BCG 30 - 45 zile) Receptiv la infectia naturalaReceptiv la infectia naturala
bull Perioada de crestere lenta pana la un MxPerioada de crestere lenta pana la un Mx (4 zile ndash 4 saptamani)(4 zile ndash 4 saptamani)bull Perioada de scadere lenta pana laPerioada de scadere lenta pana la disparitie (6 ndash 12 luni)disparitie (6 ndash 12 luni)
Tit
ru A
cTit
ru A
c
Timp
RISRISbull Rapid fara latenta Rapid fara latenta (24 ndash 48 ore)(24 ndash 48 ore)
Chiar daca titrul Ac Chiar daca titrul Ac este nedecelabileste nedecelabil
bull Mai intens titrul mai inaltMai intens titrul mai inaltbull Direct in IgGDirect in IgGbull Persistenta Ac indelungataPersistenta Ac indelungata (ani)(ani)
Compozitia vaccinurilorbull Antigenul vaccinalbull Adjuvanti (pt anatoxine si antigene incomplete) ndash
substante incorporate in vaccin pt a creste capacitatea imunogena a antigenului vaccinal ndash scaderea costului
bull Prezervanti ndash reduc riscul de contaminare in special pt vacc in flacoane multidoza
bull Antibiotice ndash utiliz in vacc virale pt a impiedeca multiplicarea bacteriana ex Kanamicina si Neomicina (vacc rujeolic)
Compozitia vaccinurilor
bull Stabilizatori ndash maresc rezistenta Ag la temperaturi crescute (ex clorura de Mg sau sucroza pt vacc polio oral - VPO)
bull Indicatori de culoare (exfenol pt VPO)bull Substante rezultate din procesul de prod
(din mediul de crestere al Ag vaccinal) ndash ex drojdie de bere thiomersal(vacc Hep B) proteine de ou ndash vacc prep pe oua embrionate (vacc gripal)
Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
1 Reactii anafilactice la o prima doza a unui vaccin contraindica administrarea altor doze din acel vaccin
2 Reactiile anafilactice la componentele unui vaccin contraindica utilizarea acestuia
3 Boli cu evolutie clinica moderata sau severa cu sau fara febra
Vaccinuri ndash Contraindicatii false
bull Reactii locale blande sau moderate (durere eritem tumefactie) dupa o doza de vaccin administrat prin injectare
bull Boli acute cu evolutie blanda cu febra joasa sau fara febrabull Faza de convalescenta dupa boalabull Nn inainte de termenbull Expunere recenta la o boala infectioasabull Alergia la penicilina sau antecedente familiale
de astfel de alergii
Administrare vaccinuri
bull Oral (VPO dizenteric holeric)
bull Intradermic (BCG)
bull Subcutanat (rujeolic)
bull Intramuscular (VPI Hep B Hep A)
NU SE ADM NICIODATA IV
CALENDAR VACCINARIProgramul National de Imunizari (PNI)
VACCINURI OBLIGATORIIbull sunt gratuite programarea lor intra in atributiile
medicului de familieo Imediat dupa nastere in maternitatebull Hep B (primele 24 h) - Engerixbull BCG (primele 4 ndash 7 zile)o 2 luni simultanbull DTPa-VPI ndash HiBbull HepB
Programul National de Imunizari (PNI)
o 4 luni
bull DTPa-VPI-HiB1048707
o 6 luni simultan
bull DTPa-VPI-HiB
bull HepB
o 12 luni simultan
bull DTPa
bull VPI
bull ROR (rujeolic ndash urlian ndash rubeolic)
o 4 ani
bull DTPa
Programul National de Imunizari (PNI)
Programul National de Imunizari (PNI)
o 7 ani (cls I-a) campanii scolare
bull ROR
o 9 ani (cls a III-a) campanii scolare
bull VPI
o 14 ani (cls a VIII-a) campanii scolare
bull dT
bull Rubeolic (numai fetele)
Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
2 antigene inctivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (a)
antigene vii şi inactivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (b)
2 antigene vii Se păstrează un interval de 4 săptămacircni icircntre doze
Obtinerea unui Raspuns optim in Atc = necesita respectarea varstei si a intervalelor din caledarul national de vaccinariCind nu este posibil se va tine cont de recomandarile de mai sus
Sursa Plotkin SA Orenstein WA ndash Vaccines Third Edition
Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
Administrare simultana
Administrare separata
Combinatia Interval minim recomandat intre doze
Produs administrat Interval minim recomandat intre doze
Primul Secund
IG şi Ag inactivat
Poate fi adm simultan sau la orice interval
icircn locuri anatomice diferite
bullIGbullAg Inactivat
bullAg inactivatbullIG
Nici unul
Nici unul
IG şi Ag viu
Icircn general nu se administrează simultan
bullIGbullAg viu
bullAg viubullIG
6 luni
2 sapt
SAU
Administrare - Vaccinuri
bull DACA nu se pot respecta rec din PNI- Un interval mai lung intre doze nu reduce
concentratia finala de Anticorpi- Protectia optima se obtine dupa ce se adm
numarul de doze recomandate- Intreruperea schemei de vaccinare nu
impune reluarea intregii scheme de vaccinare sau adm unor doze suplimentare
VACCINURI FACULTATIVE
bull La recomandarea medicului de familie
o vaccinul gripal
o vaccin hepatitic A se recomanda inainte de inceperea gradinitei sau a scolii
o o vaccinul varicelos previne aparitia varicelei - cea mai usor transmisibila boala a copilariei
Hepatita B
bull boala infectioasa determinata de virusul hepatitei B (VHB) un virus ADN a carui gazda naturala este omul
bull virusul hepatitei B este extrem de rezistent in conditiile din afara gazdei Chiar dupa mai multe luni de la contaminare acele echipamentul medical sau stomatologic pot fi cauza de transmitere a hepatitei B
bull v Hep B este de cel putin 100 de ori mai infectios decacirct virusul HIV
bull mai multe particule virale prezente in sacircngele infectat bull s-a demonstrat transmiterea VHB si prin saliva spre
deosebire de virusul HIV
bull Sexuala
bull Parenterala
bull Perinatal
HBV Mod de Transmitere
Hepatita Bbull Dupa infectia acuta aproximativ 1-20 dintre adulti si peste 90
dintre sugari infectati esueaza in efortul de a se debarasa de virus - ramacircn Ag HBs seropozitivi pentru o perioada de peste sase luni intracircnd in categoria de purtatori cronici de VHB
bull Barbatii sunt mai expusi de a deveni purtatori cronici decacirct femeile
Cei care devin purtatori la vacircrsta adulta au un risc de 15-40 ori mai crescut de evolutie spre hepatopatie cronica si cancer primitiv hepatic
bull Studiile epidemiologice au demonstrat ca exista o corelatie semnificativa intre numarul de purtatori cronici dintr-o tara si incidenta cancerului hepatic
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
Prevalenta Ag HBs
8 - Mare 2-7 - Intermediara
lt2 - Joasa
Distributia geografica a prevalentei purtatorilor cronici de AgHBs
Impactul global al infecţiei VHB
WHO httpwwwwhointmediacentrefactsheetsfs204en
WER No 28 2004 79 253-264
Evolutia infectiei cu VHB
Infection
AsymptomaticSymptomatic
acute hepatitis B
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
3510
4881
272 257
144
6443
2615 06 0
0
5
10
15
20
25
30
lt1
1-4
5-9
10-1
4
15-1
9
20-2
4
25-3
4
35-4
4
45-5
4
55-6
4
65-7
4
75-8
4
85gt
Dr MOLNDr MOLNAacuteAacuteR B GR B Geacuteeacuteza za AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004
100000 pop din grupa de varsta
Infe
ctie
cro
nic
a (
)
Infect ie sin
mp
tom
at ica()
100100
Infectie simptomatica
Infectie cronica
Birt
h
1-6
mos
7-12
mos
1-4
yrs
Old
er
Chi
ldre
nan
d A
dul
ts
0
20
40
60
8080
60
40
20
0
Evolutia infectiei cu VHB in functie de Varsta de aparitie a infectiei acute
Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
Tipul infectiei
EvolutieVHB VHD
Infectie cronicalt 5 ani 30-90
gt 5 ani 1-20 50-90
Ciroza hepatica 2-10 50
Mortalitate prematura 15-25 15
Rolul im cu vaccin Hep B ndash prevenirea Cancerului hepaticPrimul vaccin in tratamentul cancerului
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in modaccidental la sacircnge Ag HBs pozitiv - se actioneaza
imediatbull Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina
alcool 70)bull probe de sacircnge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice bull imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B(IGHB)
ndash 006 mlkgc ndash primele 24 h maxim 72 hbull In acelasi timp ndash se incepe vaccinarea hep B bull vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Compozitia vaccinurilorbull Antigenul vaccinalbull Adjuvanti (pt anatoxine si antigene incomplete) ndash
substante incorporate in vaccin pt a creste capacitatea imunogena a antigenului vaccinal ndash scaderea costului
bull Prezervanti ndash reduc riscul de contaminare in special pt vacc in flacoane multidoza
bull Antibiotice ndash utiliz in vacc virale pt a impiedeca multiplicarea bacteriana ex Kanamicina si Neomicina (vacc rujeolic)
Compozitia vaccinurilor
bull Stabilizatori ndash maresc rezistenta Ag la temperaturi crescute (ex clorura de Mg sau sucroza pt vacc polio oral - VPO)
bull Indicatori de culoare (exfenol pt VPO)bull Substante rezultate din procesul de prod
(din mediul de crestere al Ag vaccinal) ndash ex drojdie de bere thiomersal(vacc Hep B) proteine de ou ndash vacc prep pe oua embrionate (vacc gripal)
Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
1 Reactii anafilactice la o prima doza a unui vaccin contraindica administrarea altor doze din acel vaccin
2 Reactiile anafilactice la componentele unui vaccin contraindica utilizarea acestuia
3 Boli cu evolutie clinica moderata sau severa cu sau fara febra
Vaccinuri ndash Contraindicatii false
bull Reactii locale blande sau moderate (durere eritem tumefactie) dupa o doza de vaccin administrat prin injectare
bull Boli acute cu evolutie blanda cu febra joasa sau fara febrabull Faza de convalescenta dupa boalabull Nn inainte de termenbull Expunere recenta la o boala infectioasabull Alergia la penicilina sau antecedente familiale
de astfel de alergii
Administrare vaccinuri
bull Oral (VPO dizenteric holeric)
bull Intradermic (BCG)
bull Subcutanat (rujeolic)
bull Intramuscular (VPI Hep B Hep A)
NU SE ADM NICIODATA IV
CALENDAR VACCINARIProgramul National de Imunizari (PNI)
VACCINURI OBLIGATORIIbull sunt gratuite programarea lor intra in atributiile
medicului de familieo Imediat dupa nastere in maternitatebull Hep B (primele 24 h) - Engerixbull BCG (primele 4 ndash 7 zile)o 2 luni simultanbull DTPa-VPI ndash HiBbull HepB
Programul National de Imunizari (PNI)
o 4 luni
bull DTPa-VPI-HiB1048707
o 6 luni simultan
bull DTPa-VPI-HiB
bull HepB
o 12 luni simultan
bull DTPa
bull VPI
bull ROR (rujeolic ndash urlian ndash rubeolic)
o 4 ani
bull DTPa
Programul National de Imunizari (PNI)
Programul National de Imunizari (PNI)
o 7 ani (cls I-a) campanii scolare
bull ROR
o 9 ani (cls a III-a) campanii scolare
bull VPI
o 14 ani (cls a VIII-a) campanii scolare
bull dT
bull Rubeolic (numai fetele)
Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
2 antigene inctivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (a)
antigene vii şi inactivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (b)
2 antigene vii Se păstrează un interval de 4 săptămacircni icircntre doze
Obtinerea unui Raspuns optim in Atc = necesita respectarea varstei si a intervalelor din caledarul national de vaccinariCind nu este posibil se va tine cont de recomandarile de mai sus
Sursa Plotkin SA Orenstein WA ndash Vaccines Third Edition
Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
Administrare simultana
Administrare separata
Combinatia Interval minim recomandat intre doze
Produs administrat Interval minim recomandat intre doze
Primul Secund
IG şi Ag inactivat
Poate fi adm simultan sau la orice interval
icircn locuri anatomice diferite
bullIGbullAg Inactivat
bullAg inactivatbullIG
Nici unul
Nici unul
IG şi Ag viu
Icircn general nu se administrează simultan
bullIGbullAg viu
bullAg viubullIG
6 luni
2 sapt
SAU
Administrare - Vaccinuri
bull DACA nu se pot respecta rec din PNI- Un interval mai lung intre doze nu reduce
concentratia finala de Anticorpi- Protectia optima se obtine dupa ce se adm
numarul de doze recomandate- Intreruperea schemei de vaccinare nu
impune reluarea intregii scheme de vaccinare sau adm unor doze suplimentare
VACCINURI FACULTATIVE
bull La recomandarea medicului de familie
o vaccinul gripal
o vaccin hepatitic A se recomanda inainte de inceperea gradinitei sau a scolii
o o vaccinul varicelos previne aparitia varicelei - cea mai usor transmisibila boala a copilariei
Hepatita B
bull boala infectioasa determinata de virusul hepatitei B (VHB) un virus ADN a carui gazda naturala este omul
bull virusul hepatitei B este extrem de rezistent in conditiile din afara gazdei Chiar dupa mai multe luni de la contaminare acele echipamentul medical sau stomatologic pot fi cauza de transmitere a hepatitei B
bull v Hep B este de cel putin 100 de ori mai infectios decacirct virusul HIV
bull mai multe particule virale prezente in sacircngele infectat bull s-a demonstrat transmiterea VHB si prin saliva spre
deosebire de virusul HIV
bull Sexuala
bull Parenterala
bull Perinatal
HBV Mod de Transmitere
Hepatita Bbull Dupa infectia acuta aproximativ 1-20 dintre adulti si peste 90
dintre sugari infectati esueaza in efortul de a se debarasa de virus - ramacircn Ag HBs seropozitivi pentru o perioada de peste sase luni intracircnd in categoria de purtatori cronici de VHB
bull Barbatii sunt mai expusi de a deveni purtatori cronici decacirct femeile
Cei care devin purtatori la vacircrsta adulta au un risc de 15-40 ori mai crescut de evolutie spre hepatopatie cronica si cancer primitiv hepatic
bull Studiile epidemiologice au demonstrat ca exista o corelatie semnificativa intre numarul de purtatori cronici dintr-o tara si incidenta cancerului hepatic
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
Prevalenta Ag HBs
8 - Mare 2-7 - Intermediara
lt2 - Joasa
Distributia geografica a prevalentei purtatorilor cronici de AgHBs
Impactul global al infecţiei VHB
WHO httpwwwwhointmediacentrefactsheetsfs204en
WER No 28 2004 79 253-264
Evolutia infectiei cu VHB
Infection
AsymptomaticSymptomatic
acute hepatitis B
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
3510
4881
272 257
144
6443
2615 06 0
0
5
10
15
20
25
30
lt1
1-4
5-9
10-1
4
15-1
9
20-2
4
25-3
4
35-4
4
45-5
4
55-6
4
65-7
4
75-8
4
85gt
Dr MOLNDr MOLNAacuteAacuteR B GR B Geacuteeacuteza za AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004
100000 pop din grupa de varsta
Infe
ctie
cro
nic
a (
)
Infect ie sin
mp
tom
at ica()
100100
Infectie simptomatica
Infectie cronica
Birt
h
1-6
mos
7-12
mos
1-4
yrs
Old
er
Chi
ldre
nan
d A
dul
ts
0
20
40
60
8080
60
40
20
0
Evolutia infectiei cu VHB in functie de Varsta de aparitie a infectiei acute
Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
Tipul infectiei
EvolutieVHB VHD
Infectie cronicalt 5 ani 30-90
gt 5 ani 1-20 50-90
Ciroza hepatica 2-10 50
Mortalitate prematura 15-25 15
Rolul im cu vaccin Hep B ndash prevenirea Cancerului hepaticPrimul vaccin in tratamentul cancerului
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in modaccidental la sacircnge Ag HBs pozitiv - se actioneaza
imediatbull Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina
alcool 70)bull probe de sacircnge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice bull imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B(IGHB)
ndash 006 mlkgc ndash primele 24 h maxim 72 hbull In acelasi timp ndash se incepe vaccinarea hep B bull vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Compozitia vaccinurilor
bull Stabilizatori ndash maresc rezistenta Ag la temperaturi crescute (ex clorura de Mg sau sucroza pt vacc polio oral - VPO)
bull Indicatori de culoare (exfenol pt VPO)bull Substante rezultate din procesul de prod
(din mediul de crestere al Ag vaccinal) ndash ex drojdie de bere thiomersal(vacc Hep B) proteine de ou ndash vacc prep pe oua embrionate (vacc gripal)
Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
1 Reactii anafilactice la o prima doza a unui vaccin contraindica administrarea altor doze din acel vaccin
2 Reactiile anafilactice la componentele unui vaccin contraindica utilizarea acestuia
3 Boli cu evolutie clinica moderata sau severa cu sau fara febra
Vaccinuri ndash Contraindicatii false
bull Reactii locale blande sau moderate (durere eritem tumefactie) dupa o doza de vaccin administrat prin injectare
bull Boli acute cu evolutie blanda cu febra joasa sau fara febrabull Faza de convalescenta dupa boalabull Nn inainte de termenbull Expunere recenta la o boala infectioasabull Alergia la penicilina sau antecedente familiale
de astfel de alergii
Administrare vaccinuri
bull Oral (VPO dizenteric holeric)
bull Intradermic (BCG)
bull Subcutanat (rujeolic)
bull Intramuscular (VPI Hep B Hep A)
NU SE ADM NICIODATA IV
CALENDAR VACCINARIProgramul National de Imunizari (PNI)
VACCINURI OBLIGATORIIbull sunt gratuite programarea lor intra in atributiile
medicului de familieo Imediat dupa nastere in maternitatebull Hep B (primele 24 h) - Engerixbull BCG (primele 4 ndash 7 zile)o 2 luni simultanbull DTPa-VPI ndash HiBbull HepB
Programul National de Imunizari (PNI)
o 4 luni
bull DTPa-VPI-HiB1048707
o 6 luni simultan
bull DTPa-VPI-HiB
bull HepB
o 12 luni simultan
bull DTPa
bull VPI
bull ROR (rujeolic ndash urlian ndash rubeolic)
o 4 ani
bull DTPa
Programul National de Imunizari (PNI)
Programul National de Imunizari (PNI)
o 7 ani (cls I-a) campanii scolare
bull ROR
o 9 ani (cls a III-a) campanii scolare
bull VPI
o 14 ani (cls a VIII-a) campanii scolare
bull dT
bull Rubeolic (numai fetele)
Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
2 antigene inctivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (a)
antigene vii şi inactivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (b)
2 antigene vii Se păstrează un interval de 4 săptămacircni icircntre doze
Obtinerea unui Raspuns optim in Atc = necesita respectarea varstei si a intervalelor din caledarul national de vaccinariCind nu este posibil se va tine cont de recomandarile de mai sus
Sursa Plotkin SA Orenstein WA ndash Vaccines Third Edition
Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
Administrare simultana
Administrare separata
Combinatia Interval minim recomandat intre doze
Produs administrat Interval minim recomandat intre doze
Primul Secund
IG şi Ag inactivat
Poate fi adm simultan sau la orice interval
icircn locuri anatomice diferite
bullIGbullAg Inactivat
bullAg inactivatbullIG
Nici unul
Nici unul
IG şi Ag viu
Icircn general nu se administrează simultan
bullIGbullAg viu
bullAg viubullIG
6 luni
2 sapt
SAU
Administrare - Vaccinuri
bull DACA nu se pot respecta rec din PNI- Un interval mai lung intre doze nu reduce
concentratia finala de Anticorpi- Protectia optima se obtine dupa ce se adm
numarul de doze recomandate- Intreruperea schemei de vaccinare nu
impune reluarea intregii scheme de vaccinare sau adm unor doze suplimentare
VACCINURI FACULTATIVE
bull La recomandarea medicului de familie
o vaccinul gripal
o vaccin hepatitic A se recomanda inainte de inceperea gradinitei sau a scolii
o o vaccinul varicelos previne aparitia varicelei - cea mai usor transmisibila boala a copilariei
Hepatita B
bull boala infectioasa determinata de virusul hepatitei B (VHB) un virus ADN a carui gazda naturala este omul
bull virusul hepatitei B este extrem de rezistent in conditiile din afara gazdei Chiar dupa mai multe luni de la contaminare acele echipamentul medical sau stomatologic pot fi cauza de transmitere a hepatitei B
bull v Hep B este de cel putin 100 de ori mai infectios decacirct virusul HIV
bull mai multe particule virale prezente in sacircngele infectat bull s-a demonstrat transmiterea VHB si prin saliva spre
deosebire de virusul HIV
bull Sexuala
bull Parenterala
bull Perinatal
HBV Mod de Transmitere
Hepatita Bbull Dupa infectia acuta aproximativ 1-20 dintre adulti si peste 90
dintre sugari infectati esueaza in efortul de a se debarasa de virus - ramacircn Ag HBs seropozitivi pentru o perioada de peste sase luni intracircnd in categoria de purtatori cronici de VHB
bull Barbatii sunt mai expusi de a deveni purtatori cronici decacirct femeile
Cei care devin purtatori la vacircrsta adulta au un risc de 15-40 ori mai crescut de evolutie spre hepatopatie cronica si cancer primitiv hepatic
bull Studiile epidemiologice au demonstrat ca exista o corelatie semnificativa intre numarul de purtatori cronici dintr-o tara si incidenta cancerului hepatic
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
Prevalenta Ag HBs
8 - Mare 2-7 - Intermediara
lt2 - Joasa
Distributia geografica a prevalentei purtatorilor cronici de AgHBs
Impactul global al infecţiei VHB
WHO httpwwwwhointmediacentrefactsheetsfs204en
WER No 28 2004 79 253-264
Evolutia infectiei cu VHB
Infection
AsymptomaticSymptomatic
acute hepatitis B
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
3510
4881
272 257
144
6443
2615 06 0
0
5
10
15
20
25
30
lt1
1-4
5-9
10-1
4
15-1
9
20-2
4
25-3
4
35-4
4
45-5
4
55-6
4
65-7
4
75-8
4
85gt
Dr MOLNDr MOLNAacuteAacuteR B GR B Geacuteeacuteza za AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004
100000 pop din grupa de varsta
Infe
ctie
cro
nic
a (
)
Infect ie sin
mp
tom
at ica()
100100
Infectie simptomatica
Infectie cronica
Birt
h
1-6
mos
7-12
mos
1-4
yrs
Old
er
Chi
ldre
nan
d A
dul
ts
0
20
40
60
8080
60
40
20
0
Evolutia infectiei cu VHB in functie de Varsta de aparitie a infectiei acute
Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
Tipul infectiei
EvolutieVHB VHD
Infectie cronicalt 5 ani 30-90
gt 5 ani 1-20 50-90
Ciroza hepatica 2-10 50
Mortalitate prematura 15-25 15
Rolul im cu vaccin Hep B ndash prevenirea Cancerului hepaticPrimul vaccin in tratamentul cancerului
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in modaccidental la sacircnge Ag HBs pozitiv - se actioneaza
imediatbull Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina
alcool 70)bull probe de sacircnge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice bull imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B(IGHB)
ndash 006 mlkgc ndash primele 24 h maxim 72 hbull In acelasi timp ndash se incepe vaccinarea hep B bull vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
1 Reactii anafilactice la o prima doza a unui vaccin contraindica administrarea altor doze din acel vaccin
2 Reactiile anafilactice la componentele unui vaccin contraindica utilizarea acestuia
3 Boli cu evolutie clinica moderata sau severa cu sau fara febra
Vaccinuri ndash Contraindicatii false
bull Reactii locale blande sau moderate (durere eritem tumefactie) dupa o doza de vaccin administrat prin injectare
bull Boli acute cu evolutie blanda cu febra joasa sau fara febrabull Faza de convalescenta dupa boalabull Nn inainte de termenbull Expunere recenta la o boala infectioasabull Alergia la penicilina sau antecedente familiale
de astfel de alergii
Administrare vaccinuri
bull Oral (VPO dizenteric holeric)
bull Intradermic (BCG)
bull Subcutanat (rujeolic)
bull Intramuscular (VPI Hep B Hep A)
NU SE ADM NICIODATA IV
CALENDAR VACCINARIProgramul National de Imunizari (PNI)
VACCINURI OBLIGATORIIbull sunt gratuite programarea lor intra in atributiile
medicului de familieo Imediat dupa nastere in maternitatebull Hep B (primele 24 h) - Engerixbull BCG (primele 4 ndash 7 zile)o 2 luni simultanbull DTPa-VPI ndash HiBbull HepB
Programul National de Imunizari (PNI)
o 4 luni
bull DTPa-VPI-HiB1048707
o 6 luni simultan
bull DTPa-VPI-HiB
bull HepB
o 12 luni simultan
bull DTPa
bull VPI
bull ROR (rujeolic ndash urlian ndash rubeolic)
o 4 ani
bull DTPa
Programul National de Imunizari (PNI)
Programul National de Imunizari (PNI)
o 7 ani (cls I-a) campanii scolare
bull ROR
o 9 ani (cls a III-a) campanii scolare
bull VPI
o 14 ani (cls a VIII-a) campanii scolare
bull dT
bull Rubeolic (numai fetele)
Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
2 antigene inctivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (a)
antigene vii şi inactivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (b)
2 antigene vii Se păstrează un interval de 4 săptămacircni icircntre doze
Obtinerea unui Raspuns optim in Atc = necesita respectarea varstei si a intervalelor din caledarul national de vaccinariCind nu este posibil se va tine cont de recomandarile de mai sus
Sursa Plotkin SA Orenstein WA ndash Vaccines Third Edition
Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
Administrare simultana
Administrare separata
Combinatia Interval minim recomandat intre doze
Produs administrat Interval minim recomandat intre doze
Primul Secund
IG şi Ag inactivat
Poate fi adm simultan sau la orice interval
icircn locuri anatomice diferite
bullIGbullAg Inactivat
bullAg inactivatbullIG
Nici unul
Nici unul
IG şi Ag viu
Icircn general nu se administrează simultan
bullIGbullAg viu
bullAg viubullIG
6 luni
2 sapt
SAU
Administrare - Vaccinuri
bull DACA nu se pot respecta rec din PNI- Un interval mai lung intre doze nu reduce
concentratia finala de Anticorpi- Protectia optima se obtine dupa ce se adm
numarul de doze recomandate- Intreruperea schemei de vaccinare nu
impune reluarea intregii scheme de vaccinare sau adm unor doze suplimentare
VACCINURI FACULTATIVE
bull La recomandarea medicului de familie
o vaccinul gripal
o vaccin hepatitic A se recomanda inainte de inceperea gradinitei sau a scolii
o o vaccinul varicelos previne aparitia varicelei - cea mai usor transmisibila boala a copilariei
Hepatita B
bull boala infectioasa determinata de virusul hepatitei B (VHB) un virus ADN a carui gazda naturala este omul
bull virusul hepatitei B este extrem de rezistent in conditiile din afara gazdei Chiar dupa mai multe luni de la contaminare acele echipamentul medical sau stomatologic pot fi cauza de transmitere a hepatitei B
bull v Hep B este de cel putin 100 de ori mai infectios decacirct virusul HIV
bull mai multe particule virale prezente in sacircngele infectat bull s-a demonstrat transmiterea VHB si prin saliva spre
deosebire de virusul HIV
bull Sexuala
bull Parenterala
bull Perinatal
HBV Mod de Transmitere
Hepatita Bbull Dupa infectia acuta aproximativ 1-20 dintre adulti si peste 90
dintre sugari infectati esueaza in efortul de a se debarasa de virus - ramacircn Ag HBs seropozitivi pentru o perioada de peste sase luni intracircnd in categoria de purtatori cronici de VHB
bull Barbatii sunt mai expusi de a deveni purtatori cronici decacirct femeile
Cei care devin purtatori la vacircrsta adulta au un risc de 15-40 ori mai crescut de evolutie spre hepatopatie cronica si cancer primitiv hepatic
bull Studiile epidemiologice au demonstrat ca exista o corelatie semnificativa intre numarul de purtatori cronici dintr-o tara si incidenta cancerului hepatic
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
Prevalenta Ag HBs
8 - Mare 2-7 - Intermediara
lt2 - Joasa
Distributia geografica a prevalentei purtatorilor cronici de AgHBs
Impactul global al infecţiei VHB
WHO httpwwwwhointmediacentrefactsheetsfs204en
WER No 28 2004 79 253-264
Evolutia infectiei cu VHB
Infection
AsymptomaticSymptomatic
acute hepatitis B
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
3510
4881
272 257
144
6443
2615 06 0
0
5
10
15
20
25
30
lt1
1-4
5-9
10-1
4
15-1
9
20-2
4
25-3
4
35-4
4
45-5
4
55-6
4
65-7
4
75-8
4
85gt
Dr MOLNDr MOLNAacuteAacuteR B GR B Geacuteeacuteza za AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004
100000 pop din grupa de varsta
Infe
ctie
cro
nic
a (
)
Infect ie sin
mp
tom
at ica()
100100
Infectie simptomatica
Infectie cronica
Birt
h
1-6
mos
7-12
mos
1-4
yrs
Old
er
Chi
ldre
nan
d A
dul
ts
0
20
40
60
8080
60
40
20
0
Evolutia infectiei cu VHB in functie de Varsta de aparitie a infectiei acute
Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
Tipul infectiei
EvolutieVHB VHD
Infectie cronicalt 5 ani 30-90
gt 5 ani 1-20 50-90
Ciroza hepatica 2-10 50
Mortalitate prematura 15-25 15
Rolul im cu vaccin Hep B ndash prevenirea Cancerului hepaticPrimul vaccin in tratamentul cancerului
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in modaccidental la sacircnge Ag HBs pozitiv - se actioneaza
imediatbull Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina
alcool 70)bull probe de sacircnge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice bull imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B(IGHB)
ndash 006 mlkgc ndash primele 24 h maxim 72 hbull In acelasi timp ndash se incepe vaccinarea hep B bull vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Vaccinuri ndash Contraindicatii false
bull Reactii locale blande sau moderate (durere eritem tumefactie) dupa o doza de vaccin administrat prin injectare
bull Boli acute cu evolutie blanda cu febra joasa sau fara febrabull Faza de convalescenta dupa boalabull Nn inainte de termenbull Expunere recenta la o boala infectioasabull Alergia la penicilina sau antecedente familiale
de astfel de alergii
Administrare vaccinuri
bull Oral (VPO dizenteric holeric)
bull Intradermic (BCG)
bull Subcutanat (rujeolic)
bull Intramuscular (VPI Hep B Hep A)
NU SE ADM NICIODATA IV
CALENDAR VACCINARIProgramul National de Imunizari (PNI)
VACCINURI OBLIGATORIIbull sunt gratuite programarea lor intra in atributiile
medicului de familieo Imediat dupa nastere in maternitatebull Hep B (primele 24 h) - Engerixbull BCG (primele 4 ndash 7 zile)o 2 luni simultanbull DTPa-VPI ndash HiBbull HepB
Programul National de Imunizari (PNI)
o 4 luni
bull DTPa-VPI-HiB1048707
o 6 luni simultan
bull DTPa-VPI-HiB
bull HepB
o 12 luni simultan
bull DTPa
bull VPI
bull ROR (rujeolic ndash urlian ndash rubeolic)
o 4 ani
bull DTPa
Programul National de Imunizari (PNI)
Programul National de Imunizari (PNI)
o 7 ani (cls I-a) campanii scolare
bull ROR
o 9 ani (cls a III-a) campanii scolare
bull VPI
o 14 ani (cls a VIII-a) campanii scolare
bull dT
bull Rubeolic (numai fetele)
Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
2 antigene inctivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (a)
antigene vii şi inactivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (b)
2 antigene vii Se păstrează un interval de 4 săptămacircni icircntre doze
Obtinerea unui Raspuns optim in Atc = necesita respectarea varstei si a intervalelor din caledarul national de vaccinariCind nu este posibil se va tine cont de recomandarile de mai sus
Sursa Plotkin SA Orenstein WA ndash Vaccines Third Edition
Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
Administrare simultana
Administrare separata
Combinatia Interval minim recomandat intre doze
Produs administrat Interval minim recomandat intre doze
Primul Secund
IG şi Ag inactivat
Poate fi adm simultan sau la orice interval
icircn locuri anatomice diferite
bullIGbullAg Inactivat
bullAg inactivatbullIG
Nici unul
Nici unul
IG şi Ag viu
Icircn general nu se administrează simultan
bullIGbullAg viu
bullAg viubullIG
6 luni
2 sapt
SAU
Administrare - Vaccinuri
bull DACA nu se pot respecta rec din PNI- Un interval mai lung intre doze nu reduce
concentratia finala de Anticorpi- Protectia optima se obtine dupa ce se adm
numarul de doze recomandate- Intreruperea schemei de vaccinare nu
impune reluarea intregii scheme de vaccinare sau adm unor doze suplimentare
VACCINURI FACULTATIVE
bull La recomandarea medicului de familie
o vaccinul gripal
o vaccin hepatitic A se recomanda inainte de inceperea gradinitei sau a scolii
o o vaccinul varicelos previne aparitia varicelei - cea mai usor transmisibila boala a copilariei
Hepatita B
bull boala infectioasa determinata de virusul hepatitei B (VHB) un virus ADN a carui gazda naturala este omul
bull virusul hepatitei B este extrem de rezistent in conditiile din afara gazdei Chiar dupa mai multe luni de la contaminare acele echipamentul medical sau stomatologic pot fi cauza de transmitere a hepatitei B
bull v Hep B este de cel putin 100 de ori mai infectios decacirct virusul HIV
bull mai multe particule virale prezente in sacircngele infectat bull s-a demonstrat transmiterea VHB si prin saliva spre
deosebire de virusul HIV
bull Sexuala
bull Parenterala
bull Perinatal
HBV Mod de Transmitere
Hepatita Bbull Dupa infectia acuta aproximativ 1-20 dintre adulti si peste 90
dintre sugari infectati esueaza in efortul de a se debarasa de virus - ramacircn Ag HBs seropozitivi pentru o perioada de peste sase luni intracircnd in categoria de purtatori cronici de VHB
bull Barbatii sunt mai expusi de a deveni purtatori cronici decacirct femeile
Cei care devin purtatori la vacircrsta adulta au un risc de 15-40 ori mai crescut de evolutie spre hepatopatie cronica si cancer primitiv hepatic
bull Studiile epidemiologice au demonstrat ca exista o corelatie semnificativa intre numarul de purtatori cronici dintr-o tara si incidenta cancerului hepatic
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
Prevalenta Ag HBs
8 - Mare 2-7 - Intermediara
lt2 - Joasa
Distributia geografica a prevalentei purtatorilor cronici de AgHBs
Impactul global al infecţiei VHB
WHO httpwwwwhointmediacentrefactsheetsfs204en
WER No 28 2004 79 253-264
Evolutia infectiei cu VHB
Infection
AsymptomaticSymptomatic
acute hepatitis B
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
3510
4881
272 257
144
6443
2615 06 0
0
5
10
15
20
25
30
lt1
1-4
5-9
10-1
4
15-1
9
20-2
4
25-3
4
35-4
4
45-5
4
55-6
4
65-7
4
75-8
4
85gt
Dr MOLNDr MOLNAacuteAacuteR B GR B Geacuteeacuteza za AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004
100000 pop din grupa de varsta
Infe
ctie
cro
nic
a (
)
Infect ie sin
mp
tom
at ica()
100100
Infectie simptomatica
Infectie cronica
Birt
h
1-6
mos
7-12
mos
1-4
yrs
Old
er
Chi
ldre
nan
d A
dul
ts
0
20
40
60
8080
60
40
20
0
Evolutia infectiei cu VHB in functie de Varsta de aparitie a infectiei acute
Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
Tipul infectiei
EvolutieVHB VHD
Infectie cronicalt 5 ani 30-90
gt 5 ani 1-20 50-90
Ciroza hepatica 2-10 50
Mortalitate prematura 15-25 15
Rolul im cu vaccin Hep B ndash prevenirea Cancerului hepaticPrimul vaccin in tratamentul cancerului
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in modaccidental la sacircnge Ag HBs pozitiv - se actioneaza
imediatbull Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina
alcool 70)bull probe de sacircnge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice bull imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B(IGHB)
ndash 006 mlkgc ndash primele 24 h maxim 72 hbull In acelasi timp ndash se incepe vaccinarea hep B bull vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Administrare vaccinuri
bull Oral (VPO dizenteric holeric)
bull Intradermic (BCG)
bull Subcutanat (rujeolic)
bull Intramuscular (VPI Hep B Hep A)
NU SE ADM NICIODATA IV
CALENDAR VACCINARIProgramul National de Imunizari (PNI)
VACCINURI OBLIGATORIIbull sunt gratuite programarea lor intra in atributiile
medicului de familieo Imediat dupa nastere in maternitatebull Hep B (primele 24 h) - Engerixbull BCG (primele 4 ndash 7 zile)o 2 luni simultanbull DTPa-VPI ndash HiBbull HepB
Programul National de Imunizari (PNI)
o 4 luni
bull DTPa-VPI-HiB1048707
o 6 luni simultan
bull DTPa-VPI-HiB
bull HepB
o 12 luni simultan
bull DTPa
bull VPI
bull ROR (rujeolic ndash urlian ndash rubeolic)
o 4 ani
bull DTPa
Programul National de Imunizari (PNI)
Programul National de Imunizari (PNI)
o 7 ani (cls I-a) campanii scolare
bull ROR
o 9 ani (cls a III-a) campanii scolare
bull VPI
o 14 ani (cls a VIII-a) campanii scolare
bull dT
bull Rubeolic (numai fetele)
Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
2 antigene inctivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (a)
antigene vii şi inactivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (b)
2 antigene vii Se păstrează un interval de 4 săptămacircni icircntre doze
Obtinerea unui Raspuns optim in Atc = necesita respectarea varstei si a intervalelor din caledarul national de vaccinariCind nu este posibil se va tine cont de recomandarile de mai sus
Sursa Plotkin SA Orenstein WA ndash Vaccines Third Edition
Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
Administrare simultana
Administrare separata
Combinatia Interval minim recomandat intre doze
Produs administrat Interval minim recomandat intre doze
Primul Secund
IG şi Ag inactivat
Poate fi adm simultan sau la orice interval
icircn locuri anatomice diferite
bullIGbullAg Inactivat
bullAg inactivatbullIG
Nici unul
Nici unul
IG şi Ag viu
Icircn general nu se administrează simultan
bullIGbullAg viu
bullAg viubullIG
6 luni
2 sapt
SAU
Administrare - Vaccinuri
bull DACA nu se pot respecta rec din PNI- Un interval mai lung intre doze nu reduce
concentratia finala de Anticorpi- Protectia optima se obtine dupa ce se adm
numarul de doze recomandate- Intreruperea schemei de vaccinare nu
impune reluarea intregii scheme de vaccinare sau adm unor doze suplimentare
VACCINURI FACULTATIVE
bull La recomandarea medicului de familie
o vaccinul gripal
o vaccin hepatitic A se recomanda inainte de inceperea gradinitei sau a scolii
o o vaccinul varicelos previne aparitia varicelei - cea mai usor transmisibila boala a copilariei
Hepatita B
bull boala infectioasa determinata de virusul hepatitei B (VHB) un virus ADN a carui gazda naturala este omul
bull virusul hepatitei B este extrem de rezistent in conditiile din afara gazdei Chiar dupa mai multe luni de la contaminare acele echipamentul medical sau stomatologic pot fi cauza de transmitere a hepatitei B
bull v Hep B este de cel putin 100 de ori mai infectios decacirct virusul HIV
bull mai multe particule virale prezente in sacircngele infectat bull s-a demonstrat transmiterea VHB si prin saliva spre
deosebire de virusul HIV
bull Sexuala
bull Parenterala
bull Perinatal
HBV Mod de Transmitere
Hepatita Bbull Dupa infectia acuta aproximativ 1-20 dintre adulti si peste 90
dintre sugari infectati esueaza in efortul de a se debarasa de virus - ramacircn Ag HBs seropozitivi pentru o perioada de peste sase luni intracircnd in categoria de purtatori cronici de VHB
bull Barbatii sunt mai expusi de a deveni purtatori cronici decacirct femeile
Cei care devin purtatori la vacircrsta adulta au un risc de 15-40 ori mai crescut de evolutie spre hepatopatie cronica si cancer primitiv hepatic
bull Studiile epidemiologice au demonstrat ca exista o corelatie semnificativa intre numarul de purtatori cronici dintr-o tara si incidenta cancerului hepatic
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
Prevalenta Ag HBs
8 - Mare 2-7 - Intermediara
lt2 - Joasa
Distributia geografica a prevalentei purtatorilor cronici de AgHBs
Impactul global al infecţiei VHB
WHO httpwwwwhointmediacentrefactsheetsfs204en
WER No 28 2004 79 253-264
Evolutia infectiei cu VHB
Infection
AsymptomaticSymptomatic
acute hepatitis B
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
3510
4881
272 257
144
6443
2615 06 0
0
5
10
15
20
25
30
lt1
1-4
5-9
10-1
4
15-1
9
20-2
4
25-3
4
35-4
4
45-5
4
55-6
4
65-7
4
75-8
4
85gt
Dr MOLNDr MOLNAacuteAacuteR B GR B Geacuteeacuteza za AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004
100000 pop din grupa de varsta
Infe
ctie
cro
nic
a (
)
Infect ie sin
mp
tom
at ica()
100100
Infectie simptomatica
Infectie cronica
Birt
h
1-6
mos
7-12
mos
1-4
yrs
Old
er
Chi
ldre
nan
d A
dul
ts
0
20
40
60
8080
60
40
20
0
Evolutia infectiei cu VHB in functie de Varsta de aparitie a infectiei acute
Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
Tipul infectiei
EvolutieVHB VHD
Infectie cronicalt 5 ani 30-90
gt 5 ani 1-20 50-90
Ciroza hepatica 2-10 50
Mortalitate prematura 15-25 15
Rolul im cu vaccin Hep B ndash prevenirea Cancerului hepaticPrimul vaccin in tratamentul cancerului
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in modaccidental la sacircnge Ag HBs pozitiv - se actioneaza
imediatbull Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina
alcool 70)bull probe de sacircnge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice bull imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B(IGHB)
ndash 006 mlkgc ndash primele 24 h maxim 72 hbull In acelasi timp ndash se incepe vaccinarea hep B bull vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
CALENDAR VACCINARIProgramul National de Imunizari (PNI)
VACCINURI OBLIGATORIIbull sunt gratuite programarea lor intra in atributiile
medicului de familieo Imediat dupa nastere in maternitatebull Hep B (primele 24 h) - Engerixbull BCG (primele 4 ndash 7 zile)o 2 luni simultanbull DTPa-VPI ndash HiBbull HepB
Programul National de Imunizari (PNI)
o 4 luni
bull DTPa-VPI-HiB1048707
o 6 luni simultan
bull DTPa-VPI-HiB
bull HepB
o 12 luni simultan
bull DTPa
bull VPI
bull ROR (rujeolic ndash urlian ndash rubeolic)
o 4 ani
bull DTPa
Programul National de Imunizari (PNI)
Programul National de Imunizari (PNI)
o 7 ani (cls I-a) campanii scolare
bull ROR
o 9 ani (cls a III-a) campanii scolare
bull VPI
o 14 ani (cls a VIII-a) campanii scolare
bull dT
bull Rubeolic (numai fetele)
Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
2 antigene inctivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (a)
antigene vii şi inactivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (b)
2 antigene vii Se păstrează un interval de 4 săptămacircni icircntre doze
Obtinerea unui Raspuns optim in Atc = necesita respectarea varstei si a intervalelor din caledarul national de vaccinariCind nu este posibil se va tine cont de recomandarile de mai sus
Sursa Plotkin SA Orenstein WA ndash Vaccines Third Edition
Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
Administrare simultana
Administrare separata
Combinatia Interval minim recomandat intre doze
Produs administrat Interval minim recomandat intre doze
Primul Secund
IG şi Ag inactivat
Poate fi adm simultan sau la orice interval
icircn locuri anatomice diferite
bullIGbullAg Inactivat
bullAg inactivatbullIG
Nici unul
Nici unul
IG şi Ag viu
Icircn general nu se administrează simultan
bullIGbullAg viu
bullAg viubullIG
6 luni
2 sapt
SAU
Administrare - Vaccinuri
bull DACA nu se pot respecta rec din PNI- Un interval mai lung intre doze nu reduce
concentratia finala de Anticorpi- Protectia optima se obtine dupa ce se adm
numarul de doze recomandate- Intreruperea schemei de vaccinare nu
impune reluarea intregii scheme de vaccinare sau adm unor doze suplimentare
VACCINURI FACULTATIVE
bull La recomandarea medicului de familie
o vaccinul gripal
o vaccin hepatitic A se recomanda inainte de inceperea gradinitei sau a scolii
o o vaccinul varicelos previne aparitia varicelei - cea mai usor transmisibila boala a copilariei
Hepatita B
bull boala infectioasa determinata de virusul hepatitei B (VHB) un virus ADN a carui gazda naturala este omul
bull virusul hepatitei B este extrem de rezistent in conditiile din afara gazdei Chiar dupa mai multe luni de la contaminare acele echipamentul medical sau stomatologic pot fi cauza de transmitere a hepatitei B
bull v Hep B este de cel putin 100 de ori mai infectios decacirct virusul HIV
bull mai multe particule virale prezente in sacircngele infectat bull s-a demonstrat transmiterea VHB si prin saliva spre
deosebire de virusul HIV
bull Sexuala
bull Parenterala
bull Perinatal
HBV Mod de Transmitere
Hepatita Bbull Dupa infectia acuta aproximativ 1-20 dintre adulti si peste 90
dintre sugari infectati esueaza in efortul de a se debarasa de virus - ramacircn Ag HBs seropozitivi pentru o perioada de peste sase luni intracircnd in categoria de purtatori cronici de VHB
bull Barbatii sunt mai expusi de a deveni purtatori cronici decacirct femeile
Cei care devin purtatori la vacircrsta adulta au un risc de 15-40 ori mai crescut de evolutie spre hepatopatie cronica si cancer primitiv hepatic
bull Studiile epidemiologice au demonstrat ca exista o corelatie semnificativa intre numarul de purtatori cronici dintr-o tara si incidenta cancerului hepatic
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
Prevalenta Ag HBs
8 - Mare 2-7 - Intermediara
lt2 - Joasa
Distributia geografica a prevalentei purtatorilor cronici de AgHBs
Impactul global al infecţiei VHB
WHO httpwwwwhointmediacentrefactsheetsfs204en
WER No 28 2004 79 253-264
Evolutia infectiei cu VHB
Infection
AsymptomaticSymptomatic
acute hepatitis B
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
3510
4881
272 257
144
6443
2615 06 0
0
5
10
15
20
25
30
lt1
1-4
5-9
10-1
4
15-1
9
20-2
4
25-3
4
35-4
4
45-5
4
55-6
4
65-7
4
75-8
4
85gt
Dr MOLNDr MOLNAacuteAacuteR B GR B Geacuteeacuteza za AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004
100000 pop din grupa de varsta
Infe
ctie
cro
nic
a (
)
Infect ie sin
mp
tom
at ica()
100100
Infectie simptomatica
Infectie cronica
Birt
h
1-6
mos
7-12
mos
1-4
yrs
Old
er
Chi
ldre
nan
d A
dul
ts
0
20
40
60
8080
60
40
20
0
Evolutia infectiei cu VHB in functie de Varsta de aparitie a infectiei acute
Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
Tipul infectiei
EvolutieVHB VHD
Infectie cronicalt 5 ani 30-90
gt 5 ani 1-20 50-90
Ciroza hepatica 2-10 50
Mortalitate prematura 15-25 15
Rolul im cu vaccin Hep B ndash prevenirea Cancerului hepaticPrimul vaccin in tratamentul cancerului
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in modaccidental la sacircnge Ag HBs pozitiv - se actioneaza
imediatbull Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina
alcool 70)bull probe de sacircnge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice bull imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B(IGHB)
ndash 006 mlkgc ndash primele 24 h maxim 72 hbull In acelasi timp ndash se incepe vaccinarea hep B bull vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Programul National de Imunizari (PNI)
o 4 luni
bull DTPa-VPI-HiB1048707
o 6 luni simultan
bull DTPa-VPI-HiB
bull HepB
o 12 luni simultan
bull DTPa
bull VPI
bull ROR (rujeolic ndash urlian ndash rubeolic)
o 4 ani
bull DTPa
Programul National de Imunizari (PNI)
Programul National de Imunizari (PNI)
o 7 ani (cls I-a) campanii scolare
bull ROR
o 9 ani (cls a III-a) campanii scolare
bull VPI
o 14 ani (cls a VIII-a) campanii scolare
bull dT
bull Rubeolic (numai fetele)
Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
2 antigene inctivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (a)
antigene vii şi inactivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (b)
2 antigene vii Se păstrează un interval de 4 săptămacircni icircntre doze
Obtinerea unui Raspuns optim in Atc = necesita respectarea varstei si a intervalelor din caledarul national de vaccinariCind nu este posibil se va tine cont de recomandarile de mai sus
Sursa Plotkin SA Orenstein WA ndash Vaccines Third Edition
Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
Administrare simultana
Administrare separata
Combinatia Interval minim recomandat intre doze
Produs administrat Interval minim recomandat intre doze
Primul Secund
IG şi Ag inactivat
Poate fi adm simultan sau la orice interval
icircn locuri anatomice diferite
bullIGbullAg Inactivat
bullAg inactivatbullIG
Nici unul
Nici unul
IG şi Ag viu
Icircn general nu se administrează simultan
bullIGbullAg viu
bullAg viubullIG
6 luni
2 sapt
SAU
Administrare - Vaccinuri
bull DACA nu se pot respecta rec din PNI- Un interval mai lung intre doze nu reduce
concentratia finala de Anticorpi- Protectia optima se obtine dupa ce se adm
numarul de doze recomandate- Intreruperea schemei de vaccinare nu
impune reluarea intregii scheme de vaccinare sau adm unor doze suplimentare
VACCINURI FACULTATIVE
bull La recomandarea medicului de familie
o vaccinul gripal
o vaccin hepatitic A se recomanda inainte de inceperea gradinitei sau a scolii
o o vaccinul varicelos previne aparitia varicelei - cea mai usor transmisibila boala a copilariei
Hepatita B
bull boala infectioasa determinata de virusul hepatitei B (VHB) un virus ADN a carui gazda naturala este omul
bull virusul hepatitei B este extrem de rezistent in conditiile din afara gazdei Chiar dupa mai multe luni de la contaminare acele echipamentul medical sau stomatologic pot fi cauza de transmitere a hepatitei B
bull v Hep B este de cel putin 100 de ori mai infectios decacirct virusul HIV
bull mai multe particule virale prezente in sacircngele infectat bull s-a demonstrat transmiterea VHB si prin saliva spre
deosebire de virusul HIV
bull Sexuala
bull Parenterala
bull Perinatal
HBV Mod de Transmitere
Hepatita Bbull Dupa infectia acuta aproximativ 1-20 dintre adulti si peste 90
dintre sugari infectati esueaza in efortul de a se debarasa de virus - ramacircn Ag HBs seropozitivi pentru o perioada de peste sase luni intracircnd in categoria de purtatori cronici de VHB
bull Barbatii sunt mai expusi de a deveni purtatori cronici decacirct femeile
Cei care devin purtatori la vacircrsta adulta au un risc de 15-40 ori mai crescut de evolutie spre hepatopatie cronica si cancer primitiv hepatic
bull Studiile epidemiologice au demonstrat ca exista o corelatie semnificativa intre numarul de purtatori cronici dintr-o tara si incidenta cancerului hepatic
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
Prevalenta Ag HBs
8 - Mare 2-7 - Intermediara
lt2 - Joasa
Distributia geografica a prevalentei purtatorilor cronici de AgHBs
Impactul global al infecţiei VHB
WHO httpwwwwhointmediacentrefactsheetsfs204en
WER No 28 2004 79 253-264
Evolutia infectiei cu VHB
Infection
AsymptomaticSymptomatic
acute hepatitis B
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
3510
4881
272 257
144
6443
2615 06 0
0
5
10
15
20
25
30
lt1
1-4
5-9
10-1
4
15-1
9
20-2
4
25-3
4
35-4
4
45-5
4
55-6
4
65-7
4
75-8
4
85gt
Dr MOLNDr MOLNAacuteAacuteR B GR B Geacuteeacuteza za AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004
100000 pop din grupa de varsta
Infe
ctie
cro
nic
a (
)
Infect ie sin
mp
tom
at ica()
100100
Infectie simptomatica
Infectie cronica
Birt
h
1-6
mos
7-12
mos
1-4
yrs
Old
er
Chi
ldre
nan
d A
dul
ts
0
20
40
60
8080
60
40
20
0
Evolutia infectiei cu VHB in functie de Varsta de aparitie a infectiei acute
Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
Tipul infectiei
EvolutieVHB VHD
Infectie cronicalt 5 ani 30-90
gt 5 ani 1-20 50-90
Ciroza hepatica 2-10 50
Mortalitate prematura 15-25 15
Rolul im cu vaccin Hep B ndash prevenirea Cancerului hepaticPrimul vaccin in tratamentul cancerului
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in modaccidental la sacircnge Ag HBs pozitiv - se actioneaza
imediatbull Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina
alcool 70)bull probe de sacircnge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice bull imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B(IGHB)
ndash 006 mlkgc ndash primele 24 h maxim 72 hbull In acelasi timp ndash se incepe vaccinarea hep B bull vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
o 12 luni simultan
bull DTPa
bull VPI
bull ROR (rujeolic ndash urlian ndash rubeolic)
o 4 ani
bull DTPa
Programul National de Imunizari (PNI)
Programul National de Imunizari (PNI)
o 7 ani (cls I-a) campanii scolare
bull ROR
o 9 ani (cls a III-a) campanii scolare
bull VPI
o 14 ani (cls a VIII-a) campanii scolare
bull dT
bull Rubeolic (numai fetele)
Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
2 antigene inctivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (a)
antigene vii şi inactivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (b)
2 antigene vii Se păstrează un interval de 4 săptămacircni icircntre doze
Obtinerea unui Raspuns optim in Atc = necesita respectarea varstei si a intervalelor din caledarul national de vaccinariCind nu este posibil se va tine cont de recomandarile de mai sus
Sursa Plotkin SA Orenstein WA ndash Vaccines Third Edition
Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
Administrare simultana
Administrare separata
Combinatia Interval minim recomandat intre doze
Produs administrat Interval minim recomandat intre doze
Primul Secund
IG şi Ag inactivat
Poate fi adm simultan sau la orice interval
icircn locuri anatomice diferite
bullIGbullAg Inactivat
bullAg inactivatbullIG
Nici unul
Nici unul
IG şi Ag viu
Icircn general nu se administrează simultan
bullIGbullAg viu
bullAg viubullIG
6 luni
2 sapt
SAU
Administrare - Vaccinuri
bull DACA nu se pot respecta rec din PNI- Un interval mai lung intre doze nu reduce
concentratia finala de Anticorpi- Protectia optima se obtine dupa ce se adm
numarul de doze recomandate- Intreruperea schemei de vaccinare nu
impune reluarea intregii scheme de vaccinare sau adm unor doze suplimentare
VACCINURI FACULTATIVE
bull La recomandarea medicului de familie
o vaccinul gripal
o vaccin hepatitic A se recomanda inainte de inceperea gradinitei sau a scolii
o o vaccinul varicelos previne aparitia varicelei - cea mai usor transmisibila boala a copilariei
Hepatita B
bull boala infectioasa determinata de virusul hepatitei B (VHB) un virus ADN a carui gazda naturala este omul
bull virusul hepatitei B este extrem de rezistent in conditiile din afara gazdei Chiar dupa mai multe luni de la contaminare acele echipamentul medical sau stomatologic pot fi cauza de transmitere a hepatitei B
bull v Hep B este de cel putin 100 de ori mai infectios decacirct virusul HIV
bull mai multe particule virale prezente in sacircngele infectat bull s-a demonstrat transmiterea VHB si prin saliva spre
deosebire de virusul HIV
bull Sexuala
bull Parenterala
bull Perinatal
HBV Mod de Transmitere
Hepatita Bbull Dupa infectia acuta aproximativ 1-20 dintre adulti si peste 90
dintre sugari infectati esueaza in efortul de a se debarasa de virus - ramacircn Ag HBs seropozitivi pentru o perioada de peste sase luni intracircnd in categoria de purtatori cronici de VHB
bull Barbatii sunt mai expusi de a deveni purtatori cronici decacirct femeile
Cei care devin purtatori la vacircrsta adulta au un risc de 15-40 ori mai crescut de evolutie spre hepatopatie cronica si cancer primitiv hepatic
bull Studiile epidemiologice au demonstrat ca exista o corelatie semnificativa intre numarul de purtatori cronici dintr-o tara si incidenta cancerului hepatic
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
Prevalenta Ag HBs
8 - Mare 2-7 - Intermediara
lt2 - Joasa
Distributia geografica a prevalentei purtatorilor cronici de AgHBs
Impactul global al infecţiei VHB
WHO httpwwwwhointmediacentrefactsheetsfs204en
WER No 28 2004 79 253-264
Evolutia infectiei cu VHB
Infection
AsymptomaticSymptomatic
acute hepatitis B
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
3510
4881
272 257
144
6443
2615 06 0
0
5
10
15
20
25
30
lt1
1-4
5-9
10-1
4
15-1
9
20-2
4
25-3
4
35-4
4
45-5
4
55-6
4
65-7
4
75-8
4
85gt
Dr MOLNDr MOLNAacuteAacuteR B GR B Geacuteeacuteza za AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004
100000 pop din grupa de varsta
Infe
ctie
cro
nic
a (
)
Infect ie sin
mp
tom
at ica()
100100
Infectie simptomatica
Infectie cronica
Birt
h
1-6
mos
7-12
mos
1-4
yrs
Old
er
Chi
ldre
nan
d A
dul
ts
0
20
40
60
8080
60
40
20
0
Evolutia infectiei cu VHB in functie de Varsta de aparitie a infectiei acute
Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
Tipul infectiei
EvolutieVHB VHD
Infectie cronicalt 5 ani 30-90
gt 5 ani 1-20 50-90
Ciroza hepatica 2-10 50
Mortalitate prematura 15-25 15
Rolul im cu vaccin Hep B ndash prevenirea Cancerului hepaticPrimul vaccin in tratamentul cancerului
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in modaccidental la sacircnge Ag HBs pozitiv - se actioneaza
imediatbull Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina
alcool 70)bull probe de sacircnge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice bull imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B(IGHB)
ndash 006 mlkgc ndash primele 24 h maxim 72 hbull In acelasi timp ndash se incepe vaccinarea hep B bull vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Programul National de Imunizari (PNI)
o 7 ani (cls I-a) campanii scolare
bull ROR
o 9 ani (cls a III-a) campanii scolare
bull VPI
o 14 ani (cls a VIII-a) campanii scolare
bull dT
bull Rubeolic (numai fetele)
Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
2 antigene inctivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (a)
antigene vii şi inactivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (b)
2 antigene vii Se păstrează un interval de 4 săptămacircni icircntre doze
Obtinerea unui Raspuns optim in Atc = necesita respectarea varstei si a intervalelor din caledarul national de vaccinariCind nu este posibil se va tine cont de recomandarile de mai sus
Sursa Plotkin SA Orenstein WA ndash Vaccines Third Edition
Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
Administrare simultana
Administrare separata
Combinatia Interval minim recomandat intre doze
Produs administrat Interval minim recomandat intre doze
Primul Secund
IG şi Ag inactivat
Poate fi adm simultan sau la orice interval
icircn locuri anatomice diferite
bullIGbullAg Inactivat
bullAg inactivatbullIG
Nici unul
Nici unul
IG şi Ag viu
Icircn general nu se administrează simultan
bullIGbullAg viu
bullAg viubullIG
6 luni
2 sapt
SAU
Administrare - Vaccinuri
bull DACA nu se pot respecta rec din PNI- Un interval mai lung intre doze nu reduce
concentratia finala de Anticorpi- Protectia optima se obtine dupa ce se adm
numarul de doze recomandate- Intreruperea schemei de vaccinare nu
impune reluarea intregii scheme de vaccinare sau adm unor doze suplimentare
VACCINURI FACULTATIVE
bull La recomandarea medicului de familie
o vaccinul gripal
o vaccin hepatitic A se recomanda inainte de inceperea gradinitei sau a scolii
o o vaccinul varicelos previne aparitia varicelei - cea mai usor transmisibila boala a copilariei
Hepatita B
bull boala infectioasa determinata de virusul hepatitei B (VHB) un virus ADN a carui gazda naturala este omul
bull virusul hepatitei B este extrem de rezistent in conditiile din afara gazdei Chiar dupa mai multe luni de la contaminare acele echipamentul medical sau stomatologic pot fi cauza de transmitere a hepatitei B
bull v Hep B este de cel putin 100 de ori mai infectios decacirct virusul HIV
bull mai multe particule virale prezente in sacircngele infectat bull s-a demonstrat transmiterea VHB si prin saliva spre
deosebire de virusul HIV
bull Sexuala
bull Parenterala
bull Perinatal
HBV Mod de Transmitere
Hepatita Bbull Dupa infectia acuta aproximativ 1-20 dintre adulti si peste 90
dintre sugari infectati esueaza in efortul de a se debarasa de virus - ramacircn Ag HBs seropozitivi pentru o perioada de peste sase luni intracircnd in categoria de purtatori cronici de VHB
bull Barbatii sunt mai expusi de a deveni purtatori cronici decacirct femeile
Cei care devin purtatori la vacircrsta adulta au un risc de 15-40 ori mai crescut de evolutie spre hepatopatie cronica si cancer primitiv hepatic
bull Studiile epidemiologice au demonstrat ca exista o corelatie semnificativa intre numarul de purtatori cronici dintr-o tara si incidenta cancerului hepatic
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
Prevalenta Ag HBs
8 - Mare 2-7 - Intermediara
lt2 - Joasa
Distributia geografica a prevalentei purtatorilor cronici de AgHBs
Impactul global al infecţiei VHB
WHO httpwwwwhointmediacentrefactsheetsfs204en
WER No 28 2004 79 253-264
Evolutia infectiei cu VHB
Infection
AsymptomaticSymptomatic
acute hepatitis B
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
3510
4881
272 257
144
6443
2615 06 0
0
5
10
15
20
25
30
lt1
1-4
5-9
10-1
4
15-1
9
20-2
4
25-3
4
35-4
4
45-5
4
55-6
4
65-7
4
75-8
4
85gt
Dr MOLNDr MOLNAacuteAacuteR B GR B Geacuteeacuteza za AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004
100000 pop din grupa de varsta
Infe
ctie
cro
nic
a (
)
Infect ie sin
mp
tom
at ica()
100100
Infectie simptomatica
Infectie cronica
Birt
h
1-6
mos
7-12
mos
1-4
yrs
Old
er
Chi
ldre
nan
d A
dul
ts
0
20
40
60
8080
60
40
20
0
Evolutia infectiei cu VHB in functie de Varsta de aparitie a infectiei acute
Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
Tipul infectiei
EvolutieVHB VHD
Infectie cronicalt 5 ani 30-90
gt 5 ani 1-20 50-90
Ciroza hepatica 2-10 50
Mortalitate prematura 15-25 15
Rolul im cu vaccin Hep B ndash prevenirea Cancerului hepaticPrimul vaccin in tratamentul cancerului
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in modaccidental la sacircnge Ag HBs pozitiv - se actioneaza
imediatbull Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina
alcool 70)bull probe de sacircnge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice bull imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B(IGHB)
ndash 006 mlkgc ndash primele 24 h maxim 72 hbull In acelasi timp ndash se incepe vaccinarea hep B bull vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
2 antigene inctivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (a)
antigene vii şi inactivate Pot fi administrate simultan sau la orice interval icircntre doze (b)
2 antigene vii Se păstrează un interval de 4 săptămacircni icircntre doze
Obtinerea unui Raspuns optim in Atc = necesita respectarea varstei si a intervalelor din caledarul national de vaccinariCind nu este posibil se va tine cont de recomandarile de mai sus
Sursa Plotkin SA Orenstein WA ndash Vaccines Third Edition
Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
Administrare simultana
Administrare separata
Combinatia Interval minim recomandat intre doze
Produs administrat Interval minim recomandat intre doze
Primul Secund
IG şi Ag inactivat
Poate fi adm simultan sau la orice interval
icircn locuri anatomice diferite
bullIGbullAg Inactivat
bullAg inactivatbullIG
Nici unul
Nici unul
IG şi Ag viu
Icircn general nu se administrează simultan
bullIGbullAg viu
bullAg viubullIG
6 luni
2 sapt
SAU
Administrare - Vaccinuri
bull DACA nu se pot respecta rec din PNI- Un interval mai lung intre doze nu reduce
concentratia finala de Anticorpi- Protectia optima se obtine dupa ce se adm
numarul de doze recomandate- Intreruperea schemei de vaccinare nu
impune reluarea intregii scheme de vaccinare sau adm unor doze suplimentare
VACCINURI FACULTATIVE
bull La recomandarea medicului de familie
o vaccinul gripal
o vaccin hepatitic A se recomanda inainte de inceperea gradinitei sau a scolii
o o vaccinul varicelos previne aparitia varicelei - cea mai usor transmisibila boala a copilariei
Hepatita B
bull boala infectioasa determinata de virusul hepatitei B (VHB) un virus ADN a carui gazda naturala este omul
bull virusul hepatitei B este extrem de rezistent in conditiile din afara gazdei Chiar dupa mai multe luni de la contaminare acele echipamentul medical sau stomatologic pot fi cauza de transmitere a hepatitei B
bull v Hep B este de cel putin 100 de ori mai infectios decacirct virusul HIV
bull mai multe particule virale prezente in sacircngele infectat bull s-a demonstrat transmiterea VHB si prin saliva spre
deosebire de virusul HIV
bull Sexuala
bull Parenterala
bull Perinatal
HBV Mod de Transmitere
Hepatita Bbull Dupa infectia acuta aproximativ 1-20 dintre adulti si peste 90
dintre sugari infectati esueaza in efortul de a se debarasa de virus - ramacircn Ag HBs seropozitivi pentru o perioada de peste sase luni intracircnd in categoria de purtatori cronici de VHB
bull Barbatii sunt mai expusi de a deveni purtatori cronici decacirct femeile
Cei care devin purtatori la vacircrsta adulta au un risc de 15-40 ori mai crescut de evolutie spre hepatopatie cronica si cancer primitiv hepatic
bull Studiile epidemiologice au demonstrat ca exista o corelatie semnificativa intre numarul de purtatori cronici dintr-o tara si incidenta cancerului hepatic
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
Prevalenta Ag HBs
8 - Mare 2-7 - Intermediara
lt2 - Joasa
Distributia geografica a prevalentei purtatorilor cronici de AgHBs
Impactul global al infecţiei VHB
WHO httpwwwwhointmediacentrefactsheetsfs204en
WER No 28 2004 79 253-264
Evolutia infectiei cu VHB
Infection
AsymptomaticSymptomatic
acute hepatitis B
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
3510
4881
272 257
144
6443
2615 06 0
0
5
10
15
20
25
30
lt1
1-4
5-9
10-1
4
15-1
9
20-2
4
25-3
4
35-4
4
45-5
4
55-6
4
65-7
4
75-8
4
85gt
Dr MOLNDr MOLNAacuteAacuteR B GR B Geacuteeacuteza za AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004
100000 pop din grupa de varsta
Infe
ctie
cro
nic
a (
)
Infect ie sin
mp
tom
at ica()
100100
Infectie simptomatica
Infectie cronica
Birt
h
1-6
mos
7-12
mos
1-4
yrs
Old
er
Chi
ldre
nan
d A
dul
ts
0
20
40
60
8080
60
40
20
0
Evolutia infectiei cu VHB in functie de Varsta de aparitie a infectiei acute
Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
Tipul infectiei
EvolutieVHB VHD
Infectie cronicalt 5 ani 30-90
gt 5 ani 1-20 50-90
Ciroza hepatica 2-10 50
Mortalitate prematura 15-25 15
Rolul im cu vaccin Hep B ndash prevenirea Cancerului hepaticPrimul vaccin in tratamentul cancerului
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in modaccidental la sacircnge Ag HBs pozitiv - se actioneaza
imediatbull Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina
alcool 70)bull probe de sacircnge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice bull imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B(IGHB)
ndash 006 mlkgc ndash primele 24 h maxim 72 hbull In acelasi timp ndash se incepe vaccinarea hep B bull vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
Administrare simultana
Administrare separata
Combinatia Interval minim recomandat intre doze
Produs administrat Interval minim recomandat intre doze
Primul Secund
IG şi Ag inactivat
Poate fi adm simultan sau la orice interval
icircn locuri anatomice diferite
bullIGbullAg Inactivat
bullAg inactivatbullIG
Nici unul
Nici unul
IG şi Ag viu
Icircn general nu se administrează simultan
bullIGbullAg viu
bullAg viubullIG
6 luni
2 sapt
SAU
Administrare - Vaccinuri
bull DACA nu se pot respecta rec din PNI- Un interval mai lung intre doze nu reduce
concentratia finala de Anticorpi- Protectia optima se obtine dupa ce se adm
numarul de doze recomandate- Intreruperea schemei de vaccinare nu
impune reluarea intregii scheme de vaccinare sau adm unor doze suplimentare
VACCINURI FACULTATIVE
bull La recomandarea medicului de familie
o vaccinul gripal
o vaccin hepatitic A se recomanda inainte de inceperea gradinitei sau a scolii
o o vaccinul varicelos previne aparitia varicelei - cea mai usor transmisibila boala a copilariei
Hepatita B
bull boala infectioasa determinata de virusul hepatitei B (VHB) un virus ADN a carui gazda naturala este omul
bull virusul hepatitei B este extrem de rezistent in conditiile din afara gazdei Chiar dupa mai multe luni de la contaminare acele echipamentul medical sau stomatologic pot fi cauza de transmitere a hepatitei B
bull v Hep B este de cel putin 100 de ori mai infectios decacirct virusul HIV
bull mai multe particule virale prezente in sacircngele infectat bull s-a demonstrat transmiterea VHB si prin saliva spre
deosebire de virusul HIV
bull Sexuala
bull Parenterala
bull Perinatal
HBV Mod de Transmitere
Hepatita Bbull Dupa infectia acuta aproximativ 1-20 dintre adulti si peste 90
dintre sugari infectati esueaza in efortul de a se debarasa de virus - ramacircn Ag HBs seropozitivi pentru o perioada de peste sase luni intracircnd in categoria de purtatori cronici de VHB
bull Barbatii sunt mai expusi de a deveni purtatori cronici decacirct femeile
Cei care devin purtatori la vacircrsta adulta au un risc de 15-40 ori mai crescut de evolutie spre hepatopatie cronica si cancer primitiv hepatic
bull Studiile epidemiologice au demonstrat ca exista o corelatie semnificativa intre numarul de purtatori cronici dintr-o tara si incidenta cancerului hepatic
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
Prevalenta Ag HBs
8 - Mare 2-7 - Intermediara
lt2 - Joasa
Distributia geografica a prevalentei purtatorilor cronici de AgHBs
Impactul global al infecţiei VHB
WHO httpwwwwhointmediacentrefactsheetsfs204en
WER No 28 2004 79 253-264
Evolutia infectiei cu VHB
Infection
AsymptomaticSymptomatic
acute hepatitis B
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
3510
4881
272 257
144
6443
2615 06 0
0
5
10
15
20
25
30
lt1
1-4
5-9
10-1
4
15-1
9
20-2
4
25-3
4
35-4
4
45-5
4
55-6
4
65-7
4
75-8
4
85gt
Dr MOLNDr MOLNAacuteAacuteR B GR B Geacuteeacuteza za AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004
100000 pop din grupa de varsta
Infe
ctie
cro
nic
a (
)
Infect ie sin
mp
tom
at ica()
100100
Infectie simptomatica
Infectie cronica
Birt
h
1-6
mos
7-12
mos
1-4
yrs
Old
er
Chi
ldre
nan
d A
dul
ts
0
20
40
60
8080
60
40
20
0
Evolutia infectiei cu VHB in functie de Varsta de aparitie a infectiei acute
Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
Tipul infectiei
EvolutieVHB VHD
Infectie cronicalt 5 ani 30-90
gt 5 ani 1-20 50-90
Ciroza hepatica 2-10 50
Mortalitate prematura 15-25 15
Rolul im cu vaccin Hep B ndash prevenirea Cancerului hepaticPrimul vaccin in tratamentul cancerului
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in modaccidental la sacircnge Ag HBs pozitiv - se actioneaza
imediatbull Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina
alcool 70)bull probe de sacircnge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice bull imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B(IGHB)
ndash 006 mlkgc ndash primele 24 h maxim 72 hbull In acelasi timp ndash se incepe vaccinarea hep B bull vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Administrare - Vaccinuri
bull DACA nu se pot respecta rec din PNI- Un interval mai lung intre doze nu reduce
concentratia finala de Anticorpi- Protectia optima se obtine dupa ce se adm
numarul de doze recomandate- Intreruperea schemei de vaccinare nu
impune reluarea intregii scheme de vaccinare sau adm unor doze suplimentare
VACCINURI FACULTATIVE
bull La recomandarea medicului de familie
o vaccinul gripal
o vaccin hepatitic A se recomanda inainte de inceperea gradinitei sau a scolii
o o vaccinul varicelos previne aparitia varicelei - cea mai usor transmisibila boala a copilariei
Hepatita B
bull boala infectioasa determinata de virusul hepatitei B (VHB) un virus ADN a carui gazda naturala este omul
bull virusul hepatitei B este extrem de rezistent in conditiile din afara gazdei Chiar dupa mai multe luni de la contaminare acele echipamentul medical sau stomatologic pot fi cauza de transmitere a hepatitei B
bull v Hep B este de cel putin 100 de ori mai infectios decacirct virusul HIV
bull mai multe particule virale prezente in sacircngele infectat bull s-a demonstrat transmiterea VHB si prin saliva spre
deosebire de virusul HIV
bull Sexuala
bull Parenterala
bull Perinatal
HBV Mod de Transmitere
Hepatita Bbull Dupa infectia acuta aproximativ 1-20 dintre adulti si peste 90
dintre sugari infectati esueaza in efortul de a se debarasa de virus - ramacircn Ag HBs seropozitivi pentru o perioada de peste sase luni intracircnd in categoria de purtatori cronici de VHB
bull Barbatii sunt mai expusi de a deveni purtatori cronici decacirct femeile
Cei care devin purtatori la vacircrsta adulta au un risc de 15-40 ori mai crescut de evolutie spre hepatopatie cronica si cancer primitiv hepatic
bull Studiile epidemiologice au demonstrat ca exista o corelatie semnificativa intre numarul de purtatori cronici dintr-o tara si incidenta cancerului hepatic
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
Prevalenta Ag HBs
8 - Mare 2-7 - Intermediara
lt2 - Joasa
Distributia geografica a prevalentei purtatorilor cronici de AgHBs
Impactul global al infecţiei VHB
WHO httpwwwwhointmediacentrefactsheetsfs204en
WER No 28 2004 79 253-264
Evolutia infectiei cu VHB
Infection
AsymptomaticSymptomatic
acute hepatitis B
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
3510
4881
272 257
144
6443
2615 06 0
0
5
10
15
20
25
30
lt1
1-4
5-9
10-1
4
15-1
9
20-2
4
25-3
4
35-4
4
45-5
4
55-6
4
65-7
4
75-8
4
85gt
Dr MOLNDr MOLNAacuteAacuteR B GR B Geacuteeacuteza za AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004
100000 pop din grupa de varsta
Infe
ctie
cro
nic
a (
)
Infect ie sin
mp
tom
at ica()
100100
Infectie simptomatica
Infectie cronica
Birt
h
1-6
mos
7-12
mos
1-4
yrs
Old
er
Chi
ldre
nan
d A
dul
ts
0
20
40
60
8080
60
40
20
0
Evolutia infectiei cu VHB in functie de Varsta de aparitie a infectiei acute
Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
Tipul infectiei
EvolutieVHB VHD
Infectie cronicalt 5 ani 30-90
gt 5 ani 1-20 50-90
Ciroza hepatica 2-10 50
Mortalitate prematura 15-25 15
Rolul im cu vaccin Hep B ndash prevenirea Cancerului hepaticPrimul vaccin in tratamentul cancerului
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in modaccidental la sacircnge Ag HBs pozitiv - se actioneaza
imediatbull Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina
alcool 70)bull probe de sacircnge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice bull imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B(IGHB)
ndash 006 mlkgc ndash primele 24 h maxim 72 hbull In acelasi timp ndash se incepe vaccinarea hep B bull vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
VACCINURI FACULTATIVE
bull La recomandarea medicului de familie
o vaccinul gripal
o vaccin hepatitic A se recomanda inainte de inceperea gradinitei sau a scolii
o o vaccinul varicelos previne aparitia varicelei - cea mai usor transmisibila boala a copilariei
Hepatita B
bull boala infectioasa determinata de virusul hepatitei B (VHB) un virus ADN a carui gazda naturala este omul
bull virusul hepatitei B este extrem de rezistent in conditiile din afara gazdei Chiar dupa mai multe luni de la contaminare acele echipamentul medical sau stomatologic pot fi cauza de transmitere a hepatitei B
bull v Hep B este de cel putin 100 de ori mai infectios decacirct virusul HIV
bull mai multe particule virale prezente in sacircngele infectat bull s-a demonstrat transmiterea VHB si prin saliva spre
deosebire de virusul HIV
bull Sexuala
bull Parenterala
bull Perinatal
HBV Mod de Transmitere
Hepatita Bbull Dupa infectia acuta aproximativ 1-20 dintre adulti si peste 90
dintre sugari infectati esueaza in efortul de a se debarasa de virus - ramacircn Ag HBs seropozitivi pentru o perioada de peste sase luni intracircnd in categoria de purtatori cronici de VHB
bull Barbatii sunt mai expusi de a deveni purtatori cronici decacirct femeile
Cei care devin purtatori la vacircrsta adulta au un risc de 15-40 ori mai crescut de evolutie spre hepatopatie cronica si cancer primitiv hepatic
bull Studiile epidemiologice au demonstrat ca exista o corelatie semnificativa intre numarul de purtatori cronici dintr-o tara si incidenta cancerului hepatic
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
Prevalenta Ag HBs
8 - Mare 2-7 - Intermediara
lt2 - Joasa
Distributia geografica a prevalentei purtatorilor cronici de AgHBs
Impactul global al infecţiei VHB
WHO httpwwwwhointmediacentrefactsheetsfs204en
WER No 28 2004 79 253-264
Evolutia infectiei cu VHB
Infection
AsymptomaticSymptomatic
acute hepatitis B
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
3510
4881
272 257
144
6443
2615 06 0
0
5
10
15
20
25
30
lt1
1-4
5-9
10-1
4
15-1
9
20-2
4
25-3
4
35-4
4
45-5
4
55-6
4
65-7
4
75-8
4
85gt
Dr MOLNDr MOLNAacuteAacuteR B GR B Geacuteeacuteza za AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004
100000 pop din grupa de varsta
Infe
ctie
cro
nic
a (
)
Infect ie sin
mp
tom
at ica()
100100
Infectie simptomatica
Infectie cronica
Birt
h
1-6
mos
7-12
mos
1-4
yrs
Old
er
Chi
ldre
nan
d A
dul
ts
0
20
40
60
8080
60
40
20
0
Evolutia infectiei cu VHB in functie de Varsta de aparitie a infectiei acute
Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
Tipul infectiei
EvolutieVHB VHD
Infectie cronicalt 5 ani 30-90
gt 5 ani 1-20 50-90
Ciroza hepatica 2-10 50
Mortalitate prematura 15-25 15
Rolul im cu vaccin Hep B ndash prevenirea Cancerului hepaticPrimul vaccin in tratamentul cancerului
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in modaccidental la sacircnge Ag HBs pozitiv - se actioneaza
imediatbull Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina
alcool 70)bull probe de sacircnge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice bull imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B(IGHB)
ndash 006 mlkgc ndash primele 24 h maxim 72 hbull In acelasi timp ndash se incepe vaccinarea hep B bull vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Hepatita B
bull boala infectioasa determinata de virusul hepatitei B (VHB) un virus ADN a carui gazda naturala este omul
bull virusul hepatitei B este extrem de rezistent in conditiile din afara gazdei Chiar dupa mai multe luni de la contaminare acele echipamentul medical sau stomatologic pot fi cauza de transmitere a hepatitei B
bull v Hep B este de cel putin 100 de ori mai infectios decacirct virusul HIV
bull mai multe particule virale prezente in sacircngele infectat bull s-a demonstrat transmiterea VHB si prin saliva spre
deosebire de virusul HIV
bull Sexuala
bull Parenterala
bull Perinatal
HBV Mod de Transmitere
Hepatita Bbull Dupa infectia acuta aproximativ 1-20 dintre adulti si peste 90
dintre sugari infectati esueaza in efortul de a se debarasa de virus - ramacircn Ag HBs seropozitivi pentru o perioada de peste sase luni intracircnd in categoria de purtatori cronici de VHB
bull Barbatii sunt mai expusi de a deveni purtatori cronici decacirct femeile
Cei care devin purtatori la vacircrsta adulta au un risc de 15-40 ori mai crescut de evolutie spre hepatopatie cronica si cancer primitiv hepatic
bull Studiile epidemiologice au demonstrat ca exista o corelatie semnificativa intre numarul de purtatori cronici dintr-o tara si incidenta cancerului hepatic
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
Prevalenta Ag HBs
8 - Mare 2-7 - Intermediara
lt2 - Joasa
Distributia geografica a prevalentei purtatorilor cronici de AgHBs
Impactul global al infecţiei VHB
WHO httpwwwwhointmediacentrefactsheetsfs204en
WER No 28 2004 79 253-264
Evolutia infectiei cu VHB
Infection
AsymptomaticSymptomatic
acute hepatitis B
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
3510
4881
272 257
144
6443
2615 06 0
0
5
10
15
20
25
30
lt1
1-4
5-9
10-1
4
15-1
9
20-2
4
25-3
4
35-4
4
45-5
4
55-6
4
65-7
4
75-8
4
85gt
Dr MOLNDr MOLNAacuteAacuteR B GR B Geacuteeacuteza za AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004
100000 pop din grupa de varsta
Infe
ctie
cro
nic
a (
)
Infect ie sin
mp
tom
at ica()
100100
Infectie simptomatica
Infectie cronica
Birt
h
1-6
mos
7-12
mos
1-4
yrs
Old
er
Chi
ldre
nan
d A
dul
ts
0
20
40
60
8080
60
40
20
0
Evolutia infectiei cu VHB in functie de Varsta de aparitie a infectiei acute
Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
Tipul infectiei
EvolutieVHB VHD
Infectie cronicalt 5 ani 30-90
gt 5 ani 1-20 50-90
Ciroza hepatica 2-10 50
Mortalitate prematura 15-25 15
Rolul im cu vaccin Hep B ndash prevenirea Cancerului hepaticPrimul vaccin in tratamentul cancerului
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in modaccidental la sacircnge Ag HBs pozitiv - se actioneaza
imediatbull Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina
alcool 70)bull probe de sacircnge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice bull imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B(IGHB)
ndash 006 mlkgc ndash primele 24 h maxim 72 hbull In acelasi timp ndash se incepe vaccinarea hep B bull vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
bull Sexuala
bull Parenterala
bull Perinatal
HBV Mod de Transmitere
Hepatita Bbull Dupa infectia acuta aproximativ 1-20 dintre adulti si peste 90
dintre sugari infectati esueaza in efortul de a se debarasa de virus - ramacircn Ag HBs seropozitivi pentru o perioada de peste sase luni intracircnd in categoria de purtatori cronici de VHB
bull Barbatii sunt mai expusi de a deveni purtatori cronici decacirct femeile
Cei care devin purtatori la vacircrsta adulta au un risc de 15-40 ori mai crescut de evolutie spre hepatopatie cronica si cancer primitiv hepatic
bull Studiile epidemiologice au demonstrat ca exista o corelatie semnificativa intre numarul de purtatori cronici dintr-o tara si incidenta cancerului hepatic
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
Prevalenta Ag HBs
8 - Mare 2-7 - Intermediara
lt2 - Joasa
Distributia geografica a prevalentei purtatorilor cronici de AgHBs
Impactul global al infecţiei VHB
WHO httpwwwwhointmediacentrefactsheetsfs204en
WER No 28 2004 79 253-264
Evolutia infectiei cu VHB
Infection
AsymptomaticSymptomatic
acute hepatitis B
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
3510
4881
272 257
144
6443
2615 06 0
0
5
10
15
20
25
30
lt1
1-4
5-9
10-1
4
15-1
9
20-2
4
25-3
4
35-4
4
45-5
4
55-6
4
65-7
4
75-8
4
85gt
Dr MOLNDr MOLNAacuteAacuteR B GR B Geacuteeacuteza za AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004
100000 pop din grupa de varsta
Infe
ctie
cro
nic
a (
)
Infect ie sin
mp
tom
at ica()
100100
Infectie simptomatica
Infectie cronica
Birt
h
1-6
mos
7-12
mos
1-4
yrs
Old
er
Chi
ldre
nan
d A
dul
ts
0
20
40
60
8080
60
40
20
0
Evolutia infectiei cu VHB in functie de Varsta de aparitie a infectiei acute
Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
Tipul infectiei
EvolutieVHB VHD
Infectie cronicalt 5 ani 30-90
gt 5 ani 1-20 50-90
Ciroza hepatica 2-10 50
Mortalitate prematura 15-25 15
Rolul im cu vaccin Hep B ndash prevenirea Cancerului hepaticPrimul vaccin in tratamentul cancerului
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in modaccidental la sacircnge Ag HBs pozitiv - se actioneaza
imediatbull Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina
alcool 70)bull probe de sacircnge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice bull imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B(IGHB)
ndash 006 mlkgc ndash primele 24 h maxim 72 hbull In acelasi timp ndash se incepe vaccinarea hep B bull vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Hepatita Bbull Dupa infectia acuta aproximativ 1-20 dintre adulti si peste 90
dintre sugari infectati esueaza in efortul de a se debarasa de virus - ramacircn Ag HBs seropozitivi pentru o perioada de peste sase luni intracircnd in categoria de purtatori cronici de VHB
bull Barbatii sunt mai expusi de a deveni purtatori cronici decacirct femeile
Cei care devin purtatori la vacircrsta adulta au un risc de 15-40 ori mai crescut de evolutie spre hepatopatie cronica si cancer primitiv hepatic
bull Studiile epidemiologice au demonstrat ca exista o corelatie semnificativa intre numarul de purtatori cronici dintr-o tara si incidenta cancerului hepatic
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
Prevalenta Ag HBs
8 - Mare 2-7 - Intermediara
lt2 - Joasa
Distributia geografica a prevalentei purtatorilor cronici de AgHBs
Impactul global al infecţiei VHB
WHO httpwwwwhointmediacentrefactsheetsfs204en
WER No 28 2004 79 253-264
Evolutia infectiei cu VHB
Infection
AsymptomaticSymptomatic
acute hepatitis B
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
3510
4881
272 257
144
6443
2615 06 0
0
5
10
15
20
25
30
lt1
1-4
5-9
10-1
4
15-1
9
20-2
4
25-3
4
35-4
4
45-5
4
55-6
4
65-7
4
75-8
4
85gt
Dr MOLNDr MOLNAacuteAacuteR B GR B Geacuteeacuteza za AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004
100000 pop din grupa de varsta
Infe
ctie
cro
nic
a (
)
Infect ie sin
mp
tom
at ica()
100100
Infectie simptomatica
Infectie cronica
Birt
h
1-6
mos
7-12
mos
1-4
yrs
Old
er
Chi
ldre
nan
d A
dul
ts
0
20
40
60
8080
60
40
20
0
Evolutia infectiei cu VHB in functie de Varsta de aparitie a infectiei acute
Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
Tipul infectiei
EvolutieVHB VHD
Infectie cronicalt 5 ani 30-90
gt 5 ani 1-20 50-90
Ciroza hepatica 2-10 50
Mortalitate prematura 15-25 15
Rolul im cu vaccin Hep B ndash prevenirea Cancerului hepaticPrimul vaccin in tratamentul cancerului
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in modaccidental la sacircnge Ag HBs pozitiv - se actioneaza
imediatbull Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina
alcool 70)bull probe de sacircnge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice bull imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B(IGHB)
ndash 006 mlkgc ndash primele 24 h maxim 72 hbull In acelasi timp ndash se incepe vaccinarea hep B bull vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Prevalenta Ag HBs
8 - Mare 2-7 - Intermediara
lt2 - Joasa
Distributia geografica a prevalentei purtatorilor cronici de AgHBs
Impactul global al infecţiei VHB
WHO httpwwwwhointmediacentrefactsheetsfs204en
WER No 28 2004 79 253-264
Evolutia infectiei cu VHB
Infection
AsymptomaticSymptomatic
acute hepatitis B
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
3510
4881
272 257
144
6443
2615 06 0
0
5
10
15
20
25
30
lt1
1-4
5-9
10-1
4
15-1
9
20-2
4
25-3
4
35-4
4
45-5
4
55-6
4
65-7
4
75-8
4
85gt
Dr MOLNDr MOLNAacuteAacuteR B GR B Geacuteeacuteza za AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004
100000 pop din grupa de varsta
Infe
ctie
cro
nic
a (
)
Infect ie sin
mp
tom
at ica()
100100
Infectie simptomatica
Infectie cronica
Birt
h
1-6
mos
7-12
mos
1-4
yrs
Old
er
Chi
ldre
nan
d A
dul
ts
0
20
40
60
8080
60
40
20
0
Evolutia infectiei cu VHB in functie de Varsta de aparitie a infectiei acute
Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
Tipul infectiei
EvolutieVHB VHD
Infectie cronicalt 5 ani 30-90
gt 5 ani 1-20 50-90
Ciroza hepatica 2-10 50
Mortalitate prematura 15-25 15
Rolul im cu vaccin Hep B ndash prevenirea Cancerului hepaticPrimul vaccin in tratamentul cancerului
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in modaccidental la sacircnge Ag HBs pozitiv - se actioneaza
imediatbull Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina
alcool 70)bull probe de sacircnge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice bull imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B(IGHB)
ndash 006 mlkgc ndash primele 24 h maxim 72 hbull In acelasi timp ndash se incepe vaccinarea hep B bull vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Impactul global al infecţiei VHB
WHO httpwwwwhointmediacentrefactsheetsfs204en
WER No 28 2004 79 253-264
Evolutia infectiei cu VHB
Infection
AsymptomaticSymptomatic
acute hepatitis B
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
3510
4881
272 257
144
6443
2615 06 0
0
5
10
15
20
25
30
lt1
1-4
5-9
10-1
4
15-1
9
20-2
4
25-3
4
35-4
4
45-5
4
55-6
4
65-7
4
75-8
4
85gt
Dr MOLNDr MOLNAacuteAacuteR B GR B Geacuteeacuteza za AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004
100000 pop din grupa de varsta
Infe
ctie
cro
nic
a (
)
Infect ie sin
mp
tom
at ica()
100100
Infectie simptomatica
Infectie cronica
Birt
h
1-6
mos
7-12
mos
1-4
yrs
Old
er
Chi
ldre
nan
d A
dul
ts
0
20
40
60
8080
60
40
20
0
Evolutia infectiei cu VHB in functie de Varsta de aparitie a infectiei acute
Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
Tipul infectiei
EvolutieVHB VHD
Infectie cronicalt 5 ani 30-90
gt 5 ani 1-20 50-90
Ciroza hepatica 2-10 50
Mortalitate prematura 15-25 15
Rolul im cu vaccin Hep B ndash prevenirea Cancerului hepaticPrimul vaccin in tratamentul cancerului
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in modaccidental la sacircnge Ag HBs pozitiv - se actioneaza
imediatbull Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina
alcool 70)bull probe de sacircnge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice bull imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B(IGHB)
ndash 006 mlkgc ndash primele 24 h maxim 72 hbull In acelasi timp ndash se incepe vaccinarea hep B bull vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Evolutia infectiei cu VHB
Infection
AsymptomaticSymptomatic
acute hepatitis B
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
ResolvedImmune
Chronic infection
AsymptomaticCirrhosis
Liver cancer
Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
3510
4881
272 257
144
6443
2615 06 0
0
5
10
15
20
25
30
lt1
1-4
5-9
10-1
4
15-1
9
20-2
4
25-3
4
35-4
4
45-5
4
55-6
4
65-7
4
75-8
4
85gt
Dr MOLNDr MOLNAacuteAacuteR B GR B Geacuteeacuteza za AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004
100000 pop din grupa de varsta
Infe
ctie
cro
nic
a (
)
Infect ie sin
mp
tom
at ica()
100100
Infectie simptomatica
Infectie cronica
Birt
h
1-6
mos
7-12
mos
1-4
yrs
Old
er
Chi
ldre
nan
d A
dul
ts
0
20
40
60
8080
60
40
20
0
Evolutia infectiei cu VHB in functie de Varsta de aparitie a infectiei acute
Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
Tipul infectiei
EvolutieVHB VHD
Infectie cronicalt 5 ani 30-90
gt 5 ani 1-20 50-90
Ciroza hepatica 2-10 50
Mortalitate prematura 15-25 15
Rolul im cu vaccin Hep B ndash prevenirea Cancerului hepaticPrimul vaccin in tratamentul cancerului
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in modaccidental la sacircnge Ag HBs pozitiv - se actioneaza
imediatbull Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina
alcool 70)bull probe de sacircnge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice bull imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B(IGHB)
ndash 006 mlkgc ndash primele 24 h maxim 72 hbull In acelasi timp ndash se incepe vaccinarea hep B bull vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
3510
4881
272 257
144
6443
2615 06 0
0
5
10
15
20
25
30
lt1
1-4
5-9
10-1
4
15-1
9
20-2
4
25-3
4
35-4
4
45-5
4
55-6
4
65-7
4
75-8
4
85gt
Dr MOLNDr MOLNAacuteAacuteR B GR B Geacuteeacuteza za AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004AMR-Societatea Romacircnă de Epidemiologie 10 dec 2004
100000 pop din grupa de varsta
Infe
ctie
cro
nic
a (
)
Infect ie sin
mp
tom
at ica()
100100
Infectie simptomatica
Infectie cronica
Birt
h
1-6
mos
7-12
mos
1-4
yrs
Old
er
Chi
ldre
nan
d A
dul
ts
0
20
40
60
8080
60
40
20
0
Evolutia infectiei cu VHB in functie de Varsta de aparitie a infectiei acute
Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
Tipul infectiei
EvolutieVHB VHD
Infectie cronicalt 5 ani 30-90
gt 5 ani 1-20 50-90
Ciroza hepatica 2-10 50
Mortalitate prematura 15-25 15
Rolul im cu vaccin Hep B ndash prevenirea Cancerului hepaticPrimul vaccin in tratamentul cancerului
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in modaccidental la sacircnge Ag HBs pozitiv - se actioneaza
imediatbull Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina
alcool 70)bull probe de sacircnge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice bull imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B(IGHB)
ndash 006 mlkgc ndash primele 24 h maxim 72 hbull In acelasi timp ndash se incepe vaccinarea hep B bull vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Infe
ctie
cro
nic
a (
)
Infect ie sin
mp
tom
at ica()
100100
Infectie simptomatica
Infectie cronica
Birt
h
1-6
mos
7-12
mos
1-4
yrs
Old
er
Chi
ldre
nan
d A
dul
ts
0
20
40
60
8080
60
40
20
0
Evolutia infectiei cu VHB in functie de Varsta de aparitie a infectiei acute
Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
Tipul infectiei
EvolutieVHB VHD
Infectie cronicalt 5 ani 30-90
gt 5 ani 1-20 50-90
Ciroza hepatica 2-10 50
Mortalitate prematura 15-25 15
Rolul im cu vaccin Hep B ndash prevenirea Cancerului hepaticPrimul vaccin in tratamentul cancerului
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in modaccidental la sacircnge Ag HBs pozitiv - se actioneaza
imediatbull Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina
alcool 70)bull probe de sacircnge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice bull imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B(IGHB)
ndash 006 mlkgc ndash primele 24 h maxim 72 hbull In acelasi timp ndash se incepe vaccinarea hep B bull vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
Tipul infectiei
EvolutieVHB VHD
Infectie cronicalt 5 ani 30-90
gt 5 ani 1-20 50-90
Ciroza hepatica 2-10 50
Mortalitate prematura 15-25 15
Rolul im cu vaccin Hep B ndash prevenirea Cancerului hepaticPrimul vaccin in tratamentul cancerului
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in modaccidental la sacircnge Ag HBs pozitiv - se actioneaza
imediatbull Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina
alcool 70)bull probe de sacircnge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice bull imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B(IGHB)
ndash 006 mlkgc ndash primele 24 h maxim 72 hbull In acelasi timp ndash se incepe vaccinarea hep B bull vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
Persoana anterior nevaccinata expusa in modaccidental la sacircnge Ag HBs pozitiv - se actioneaza
imediatbull Spalare cu apa si sapun + sol antiseptice (Betadina
alcool 70)bull probe de sacircnge de la persoana expusa in vederea
investigatiilor serologice bull imunizarea pasiva cu Ig specifice antihepatita B(IGHB)
ndash 006 mlkgc ndash primele 24 h maxim 72 hbull In acelasi timp ndash se incepe vaccinarea hep B bull vaccinarea se va continuata in functie de rezultatele
testelor serologice
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Partener sexual al unui caz de hepatita B
bull Profilaxia se va aplica in primele 14 zile de la contactul infectant
bull Adm de Ig umane specifice (IgHB) 006 mlkgc
bull Concomitent se incepe vaccinarea cu vaccin Hep B schema 016
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
Nn din mame purtatoare de VHB
bull ndash adm de IG umane specifice anti HepB (100UI ndash 05 ml) la 12-24 h de la nastere
bull impreuna cu prima doza de vaccin HepB
bull in locuri anatomice diferite
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Hepatita B ndash Indicatii vaccinarebull De importanta majora - vaccinarea grupelor populationale cu
risc crescutbull personalul medical bull personalul si clientii institutionalizati bull pacientii care primesc frecvent produse de sacircnge bull calatorii in zone cu inalta endemicitatebull persoane ce practica sexul in scop comercial homosexualibull utilizatorii de droguri
Vaccinarea grupelor de risc nu va duce la controlul infectiei ndashnecesitatea vaccinarii la nastere in tarile cu prevalenta
intermediara si crescuta a portajului de AgHbs +
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- La persoanele imunizate anterior daca titrul seric este inadecvat (sub 10mUIml) se efectueaza o vaccinare completa cu 3 doze de vaccin
bull Administrarea de imunoglobuline nu diminueaza
proprietatile imunogene ale vaccinuluibull cele doua produse se administreaza in locuri
anatomice diferite
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Vaccinul Hep B
bull Primele vaccinuri contra hepatitei B au fost vaccinuri plasmatice
bull Acestea contin antigenul de suprafata al VHB Ag HBs preluat din plasma purtatorilor cronici de virus si purificat
bull In prezent se folosesc vaccinuri realizate prin inginerie genetica
bull ENGERIX ndash utilizat in schema de vaccinari obligatorii a tuturor nou-nascutilor la noi in tara
bull Introducerea in 1995 a vaccinului hepatitic B in Romania a dus la scaderea numarului de cazuri manifeste clinic ale infectiei acute de la 25 cazuri la sub 15 cazuri la 100000 locuitori
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
NN
nn din mama AgHBs +nn din mama AgHBs +
Hep-BHep-BHBIGHBIG
Hep-BHep-B Hep-BHep-B
1 L1 L 6 L6 L
NN 2 L2 L 6 L6 L
PNIPNI DTPDTPVPIVPIJiBJiBHep-BHep-B
DTPDTPVPIVPIHiBHiBHep-BHep-B
Hep-BHep-B
Scheme de vaccinare in HepB
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
00 1 L1 L 6 L6 L
00 1 L1 L 2 L2 L 12 L12 L
Schema standardSchema standard
Schema rapida (accident expunere profesionala)Schema rapida (accident expunere profesionala)
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Vaccinul hepatitic Bbull ADM - in tesut muscular si nu in tesut gras bull in regiunea deltoidiana pentru adulti si in regiunea anterolaterala a
coapsei pentru nou-nascuti bull Titrurile de anticorpi tind sa fie mai scazute cacircnd vaccinul este
administrat in tesutul gras al regiunii fesiere bull Administrarea subcutanata este indicata numai la pacientii cu
tendinta de sacircngerare severa precum hemofilicii bull Dupa imunizarea cu schema 01 2 luni se recomanda un rapel la 12
luni dupa prima doza Testarea titrului Ac gt cel putin opt ani bull Dupa schema de vaccinare 0 1 6 luni sau 0 2 6 luni - testare titru
gt cinci ani de la vaccinarea primara
bull Prin prevenirea infectiei se asigura prevenirea cirozei hepatice si a cancerului hepatic doua boli severe cu prognostic incert
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
Include persoanelepacientii bull imunodepresie (eg hemodializati) bull ce au fost vaccinati in alt loc anatomic decat cel
recomandat (mm fesieri) bull Nn din mame purtatoare de AgHBs + bull Cadre medicale ce vin in contact cu sangederivatibull Parteneri sexuali a unei persoane cu Hep B cronica
Testare se va efectua la 1-2 luni dupa a 3-a doza de vaccin Hep B
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Vaccinul Hep B
- Se considera eficientprotector un titru de anticorpi de gt10miliUIml
- Ofera protectie de lunga durata- Aprox 5 - raspuns imun neprotector (factori de risc
obezitate fumat sex masculin virsta gt 45 ani)- Raspunsul imun variaza cu virsta- la copii si adulti tineri raspunsul im protector apare la
gt95 din persoanele ce au primit 3 doze vaccinale - la 90 a celor de varsta gt 40 ani si la - 65-75 la gt 60 de ani
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
Siguranţă
-reacţie locală - durere la locul injecţiei ( 3 - 20)
-reacţii sistemice (20) uşoare
-complicaţiile sunt foarte rare (soc anafilactic 1 caz la 600000 doze
- nu a fost demonstrata in practica existenta unei legaturi intre vacc hep B si aparitia unor boli autoimune scleroza in placi autism (OMS)
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Evolutia Infectiei cu HCV
100 Persoane
Vindecare (15)
15
Cronica (85)
85
Ciroza (17)Stabil (68)
80
75
Stabil (13)Mortalitate
(4)
25
Timp
20
Indicatie pentru transplant de ficat
3 din populatia globala infectata cu VHC4 milioane cazuri cu infectie cronica VHC
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Hepatita C masuri de prevenire
Persoanele infectate cu virusul hepatitei Cbull Prezinta potentialul de a transmite infectiabull Taieturile si leziunile pielii trebuie acoperitebull Trebuie sa cunoasca faptul ca au potentialul
de a transmite infectia prin contact sexual si perinatalndash Nu exista suficiente evidente pentru a recomanda
evitarea sarcinii si alaptarea
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C NUtrebuie sabull Doneze sange organe tesuturi spermabull Utilizeze in comun articole de uz personal
(ex periuta de dinti aparat de ras)
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
bull Vaccin viu atenuat trivalent ndash bull Adm oral 02 ml (2 pic)bull produce niveluri ridicate ale im atit la nivel local (IgA
secretorii)( mucoasa orofaringiana si intestinala unde virusul se inmulteste) precum si la nivel sistemic (im umorala IgM IgG) ndash contribuie la stoparea circulatiei virusurilor salbatice
bull Raspunsul im protector (Ac seroneutralizanti) ndash la 1-3 zile dupa vaccinare
bull Relativ mai ieftinbull Poate fi adm de voluntari necalificati medical cu instruire
minima Dezavantajrezistenta scazuta la temperaturi ridicate (tari
tropicale) ndash mutatii virale revenirea la neurovirulenta
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
1 caz la 1 milion doze administrate mai mare dupa prima doza 1 caz la 750000 doze distribuite (T Hovi 2004)
OMS La nivel mondial anual apar 250-500 cazuri PPAV
Primo-vaccinarea Risc 68x
Risc 3800 X vs imunocompetenti
gt 7-10 ani
Prevost DR et al Pediatr Adolesc Med 1994148479-85 CDC Statement sept 18 1996 (22)
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Factorii care cresc riscul de PPAV
bull Imunodeficienţa (ereditară sau dobacircndită)
bull Febra (la vaccinare sau icircn primele 2-3 săptămacircni după vaccinare)
bull Traumatisme musculare inclusiv injecţii im
bull Riscul cel mai mare este la nevaccinaţi (primovaccinaţi)
bull VAPP pot apărea atacirct la recipienţii de vaccin cacirct şi la contacţii nevaccinaţi ai acestora
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
VPO prevenirea paraliziei polio
- provocata prin injectii IM bull Dupa adm VPO sunt interzise injectiile IM
extractii dentare interventii chirurgicale pe o durata de gt 30 zile
bull Pt orice trat parenteral in aceasta perioada se va utiliza calea de adm IV
bull Adm unui alt vaccin se face fie concomitent fie la un interval de 30 zile de VPO (vaccin polio oral)
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
VPO (Sabin) ndashContraindicatii
bull - nu se adm pacientilor infectati HIVbull Contactilor de familie cu un infectat HIVbull Pacienti cu imunodeficiente cunoscute si contactilor de familie ai
acestoraPrecautiibull Graviditate si la varsta adulta se adm doar daca este necesara
protectia imediatabull La pacienti cu diaree ce au primit vaccinul se mai adm o doza
vaccinala dupa 4 saptamanibull Pacienti ce prezinta varsaturi in primele 30 min ndash se repeta adm
vaccinului in aceeasi sedintabull Sugari alaptati la san - adm vaccinului intre mese ndash la 2 ore interval
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
bull 95 - in tari industrializatebull 90 in tari subdezvoltate datorata circulatiei
intense a altor enterovirusuri ce intra in competitie pentru Rc de la nivel intestinal frecventa mai crescuta a sd diareic
bull Durata im postvaccinale - lunga (boala absenta la adultii si adolescentii vaccinati ) ndash populatii izolate de eschimosi ndash evid Ac la gt 40 ani de la vaccinarea VPO
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
bull Poliovirusuri inactivate (omorate)
bull Adm IMbull Nu blocheaza efectiv
inmultirea poliovirusului la nivel intestinal
bull ineficient pt eradicarea poliomielitei
bull Adm necesita prezenta unui cadru medical
bull De 4 X mai scumpbull Avantaj Termostabil
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- pacientii cu imunodeficiente inclusiv HIV precum si contactilor acestora
- calatori in zone endemice sau in care evolueaza o epidemie de poliomielita cu virus salbatic
- In Romania la copii institutionalizati pentru evitarea PPAV
- vaccinarea adultilor personal de laborator ce lucreaza cu tulpini salbatice personal medical ce vine in contact cu pacientii ce excreta virus polio viu salbatic persoane nevaccinate ce vin in contact cu copii excretori de tulpini vaccinale
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
VPI (Salk)
bull ContraindicatiiPrecautii - Reactii anafilactice grave la o doza de
vaccin- Anafilaxie la Streptomicina Neomicina
Polimixina B- Nu se amesteca cu alte vaccinuri in
seringabull RA rare ndash 05-15 durere locala eritem
tumefactie
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
bull 100 ca raspuns imun dupa ge 2 doze vaccinale VPI
bull Ac seroneutralizanti persista 10-18 ani la gt 95 din cei vaccinati cu 3 sau 4 doze
bull Studii OMS au demonstrat seroconversia si conc Ac cea mai mare in cazul vaccinari secventiale (3 doze VPI si 4 doze VPO)
bull Hemofilicii au raspuns vaccinal slab
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
bull VPI este icircnregistrat icircn Romacircnia din 1992
bull Icircn 1992-1994 s-a organizat o vaccinare combinată VPI + VPO icircn judeţul Dolj cu rezultate excelente
bull De peste 10 ani copiii din leagăne (centre de plasament) sunt vaccinaţi cu VPI
bull 2009 - PNI adm la 24612 luni si revaccinare la 9 ani (cls III-a)
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Comparaţie icircntre VPO şi VPICaracteristici VPO VPI
Cale de administrare Orală Parenterală
Previne paralizia DA DA
Imunitate umorală DA DA
Imunitate intestinală DA Minimă
Durata immunităţii Lungă Lungă
Imunitate de grup DA DA
(fecaloral) (oraloral)
Excreţie de virus DA NU
Imunizare prin contact DA NU
Mutaţii la om DA NU
Paralizii sechelare Rare NU
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea I Saliva animalului turbat sau suspect de turbare a venit in contact cu escoriatii recente (lt 24 h)
Gravitatea II Contactul salivei animalului cu escoriatii recente localizate la fata gat sau organe genitale Muscaturi superficiale si zgirieturi localizate la trunchi sau membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
Vaccinare numai in cazul aparitiei turbarii clinice la animal sau a confirmarii prin laborator
Suspect de turbare
Se incepe vaccinarea care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Vaccinare completa cu 5 doze in z 0 3 714 28
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea III Muscaturi sau zgarieturi superficiale localizate la fata gat sau maini sau organe genitale muscaturi sau zgarieturi multiple si superficiale sau mici si profunde localizate la memebrele inferioare si trunchi
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic
- vaccinare numai daca la animal se confirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
Masuri in plagacu potential rabigen (III) (MS)
Gradul de gravitate al leziunilor
Starea de sanatate a animalului in momentul agresiunii
Profilaxia specifica
Gravitatea IV Leziuni produse de animale salbatice sau muscaturi produse de animale turbate localizate la cap Gat sau maiini muscaturi multiple si profunde localizate la trunchi si membrele inferioare
Sanatos in momentul atacului
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca se infirma diagnosticul
Suspect de turbare
-Ser antirabic +
- vaccinare care se va intrerupe a 5-a zi daca animalul ramane sanatos sau laboratorul infirma diagnosticul
Turbat omorat si neexaminat necunoscut
Sero-vaccinare completa
Salbatic omorat si trimis la laborator pentru diagnostic (ex histologic al creierului)
Ser si vaccinare care se intrerupe daca s-a inlaturat orice suspiciune de turbare
- Seruri ImunoglobulineVaccinuri
- Cuprins
- Imunitate artificiala pasiva
- Seruri imune (SeroprofilaxiaSeroterapia)
- Administrarea serurilor
- Administrare
- Clasificarea serurilor - in functie de modul de actiune
- Clasificare (cont)
- Serurile imune
- Serurile imune Reactii serice
- Reactii serice imediate
- Reactii serice
- 2 Reactii serice tardive
- Reactii serice Preventie
- Testarea sensibilitatii - Seruri
- Anamneza si Teste Negative
- Anamneza sau Teste Pozitive ndash Desensibilizare Treptata
- Administrare Ser
- Seruri in utilizare
- Seruri ndash Limite de utilizare
- Imunoglobulinoprofilaxia Imunoglobulinoterapia
- IG - prezentare
- Slide 23
- Slide 24
- Imunoglobuline
- IG ndash Limite de utilizare
- Indicatii de utilizare a IG Totale
- Slide 28
- Indicatii de utilizare a IG umane specifice
- Slide 30
- Slide 31
- Slide 32
- Masuri in plaga cu potential tetanigen
- Masuri in plaga cu potential tetanigen Ord MS nr IM 67301995
- Vaccinuri ndash Generalitati
- Slide 36
- Compozitia vaccinurilor
- Slide 38
- Vaccinuri ndash Contraindicatii adevarate
- Vaccinuri ndash Contraindicatii false
- Administrare vaccinuri
- Slide 42
- Slide 43
- CALENDAR VACCINARI Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Programul National de Imunizari (PNI)
- Ghid pentru spatierea adm de vaccinuri inactivate si vii
- Ghid pentru spaţierea administrării de imunoglobuline şi vaccinuri
- Administrare - Vaccinuri
- VACCINURI FACULTATIVE
- Hepatita B
- Slide 53
- Slide 54
- Slide 55
- Slide 56
- Evolutia infectiei cu VHB
- Hepatita virală B ndash incidenta pe grupe de vacircrstă ndashRomacircnia 2004
- Slide 59
- Slide 60
- Slide 61
- Evolutia clinica in infectia cu VHB VHD
- Profilaxia infectiei cu VHB dupa expunere percutana sau permucoasa la sange
- Hepatita B ndash Profilaxia specifica a infectiei
- Slide 65
- Hepatita B ndash Indicatii vaccinare
- Slide 67
- Vaccinul Hep B
- Scheme de vaccinare in HepB
- Slide 70
- Vaccinul hepatitic B
- Vaccinul Hepatitic B Testare postvacinala
- Slide 73
- Vaccinul hepatitic B Imunogenicitate şi reactogenicitate
- Evolutia Infectiei cu HCV
- Hepatita C masuri de prevenire
- Slide 77
- Slide 78
- Slide 79
- Slide 80
- Slide 81
- VPO (Sabin) ndash Avantaje vs Dezavantaje
- Slide 83
- Factorii care cresc riscul de PPAV
- VPO prevenirea paraliziei polio
- VPO (Sabin) ndash Contraindicatii
- VPO (Sabin) Eficacitate vaccinala
- Slide 88
- VPI (Salk) Avantaje - Dezavantaje
- VPI (Salk)Recomandari de vaccinare
- VPI (Salk)
- VPI (Salk) Eficacitate vaccinala
- Experienţa utilizării VPI icircn Romacircnia
- Comparaţie icircntre VPO şi VPI
- Masuri in plaga cu potential rabigen(MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (II) (MS)
- Masuri in plaga cu potential rabigen (III) (MS)
-
