Serie nouã, nr. 279-280 / ianuarie 2015 Revistă a … 279...Începutul unui an nou este, de...

16
Începutul unui an nou este, de asemenea, sfârºitul anului care tocmai a trecut. Ne bucu- rãm cã anul care s-a încheiat a adus o reînnoire în viaþa comunitarã. UUR a reuºit ºi în 2014 sã achiziþioneze un sediu în localitatea Micula, judeþul Satu Mare, iar în Timiºoara sã finalizeze Centrul de Perfec- þionare ºi Educare a Copiilor, secþia ucraineano- românã. Sunt edificii care extind patrimoniul imobiliar al UUR ºi trebuie sã facem tot ce ne stã în putinþã pentru o cât mai bunã eficientizare a lor. În permanenþã sunt administrate cu grijã ºi modernizate toate proprietãþile noastre imobi- liare în vederea perfecþionãrii activitãþii UUR. Ne bucurãm, de asemenea, cã, dupã un an de activitate a comunitãþii ucrainene în plan cultural, putem face un bilanþ pozitiv. Deºi comunitatea noastrã, treptat, se diminueazã, viaþa culturalã cunoaºte o amplificare ºi o diversifi- care care-i atestã vitalitatea. Tot mai mulþi ucraineni au întâm- pinat ºi au parcurs cu mândrie sãrbã- torile care ne definesc (Festivalul de colinde, datini ºi obiceiuri dupã stil vechi, Obiceiuri de Paºti la ucrainenii din România, Festivalul colindelor ucrainene pe stil nou). Festivalul Interetnic „Convieþuiri“, desfãºurat la 23 august 2014, în fru- mosul oraº bucovinean Câmpulung Moldovenesc de la poalele muntelui Rarãu, a fost o adevãratã sãrbãtoare a diversitãþii culturale ºi lingvistice. Au urcat pe scenã formaþiile etniilor ucraineanã, germanã ºi a ruºilor-lipoveni ca semn al fru- museþii pe care o reprezintã o asemenea bogãþie culturalã. Sala a fost plinã ºi cei prezenþi s-au bucurat de frumuseþea costumelor tradiþionale ºi de muzica atât de diversã prezentatã cu acest prilej. Tot anul trecut, în zonele locuite de ucrai - neni, am celebrat prin ample manifestãri cultu- rale împlinirea a 200 de ani de la naºterea poe- tului naþional al ucrainenilor. Conducerile UUR au atras toate segmentele de vârstã pentru a cin- sti memoria marelui poet. Cu acest prilej, prin preºedintele UUR, dl ªtefan Buciuta, a fost decernatã unor lideri ºi personalitãþi culturale prestigioase ale comunitãþii noastre medalia jubiliarã „200 de ani de la naºterea lui T.H. ªev- cenko“ a Consiliului Ucrainean Mondial de Coordonare din Kiev. A fost un gest de gratitu- dine faþã de cei care au contribuit la popu- larizarea operei lui Taras ªevcenko în România, la publicarea ºi traducerea poeziei ºevcenkiene. La Bucureºti, acelaºi eveniment, a fost cin- stit, la 26 noiembrie, printr-un concert extraor- dinar. Protagoniºtii concertului au fost laureaþii Festivalului Internaþional „Dolea“ din Kiev (2014), conduºi de compozitorul ºi interpretul de muzicã ucraineanã Marian Hadenko, artist al poporului din Ucraina. Au fost voci cum puþine existã în muzica actualã la nivel internaþional care au încântat un public de peste 200 de per- soane. La concert, a fost prezent ºi ambasadorul Ucrainei, Excelenþa Sa domnul Teofil Bauer. În sfârºit, în cadrul manifestãrilor dedicate celei de-a 200-a aniversãri a zilei de naºtere a lui Taras ªevcenko, ucrainenii din România au efectuat, în 2013-2014, patru excursii la mor- mântul marelui Cobzar din Kaniv. Au depus flori, au þinut un moment de reculegere, au ros- tit cuvinte emoþionante. Ultima excursie, din 11 octombrie 2014, s-a încheiat ºi cu Conferinþa Internaþionalã „Pe drumul spre Taras ªevcen- ko“, desfãºuratã în sala Muzeului Taras ªev- cenko din Kaniv. Au susþinut comunicãri: Ivan Draci, Alla Kendzera, Valentyn Sperkaci (Ucraina), Ion Robciuc (România) º.a. ªi în anul care a trecut, UUR a organizat programe speciale de educaþie (Sãrbãtoarea limbii materne, Concurs de recitare a poeziei ucrainene) pentru a atrage un numãr cât mai mare de copii ºi elevi spre studiul lim- bii ucrainene. Una dintre prioritãþi a fost, ºi con- tinuã sã fie, editarea de carte sub egida UUR. În 2014, intelectualii ucraineni au lansat în circulaþie cel mai mare numãr de cãrþi publicate într-un an, peste 20 de titluri. Sunt cãrþi din dome - niul beletristicii, folclorului, lingvisticii, muzicii, relaþiilor româno-ucrainene, care reuºesc sã convingã lumea cultu- ralã ºi ºtiinþificã din România ºi din alte þãri cã autorii lor sunt capabili sã producã valori remarcabile. Produsele noastre editoriale le-am popularizat la târgurile naþionale ºi internaþionale de carte (Târgul Internaþional „Gaudea- mus“, Salonul de Carte, Presã ºi Mu- zicã, Târgul Internaþional de Carte „Bookfest“), repere ale vieþii culturale româneºti. Cãrþile expuse la aceste târguri au atras nu numai vizitatori ucraineni, ci ºi ne- ucraineni, ceea ce a fãcut sã circule valorile gândirii ucrainene. Avem, de asemenea, o publi- cisticã ancoratã în actualitatea comunitarã pe toate planurile, realizatã de cele cinci reviste (Curierul ucrainean, Vilne slovo, Naº holos, Ukrainskyi visnyk, Dzvonyk). A fost o succintã trecere în revistã a princi- palelor acþiuni/proiecte realizate de UUR în 2014, dar numãrul este, în realitate, mult mai mare. Ion ROBCIUC La început de An Nou, 2015 Revistă a Uniunii Ucrainenilor din România Luptaţi şi veţi învinge! Serie nouã, nr. 279-280 / ianuarie 2015 Cu prilejul Anului Nou, 2015, Redacþia revistei „Curierul ucrai- nean“ transmite fiecãrui membru al comunitãþii în parte, precum ºi tuturor ucrainenilor un an bun ºi fericit, cu sãnãtate ºi prosperitate. Fie ca pacea sã se reverse asupra întregului popor ucrainean! Curierul ucrainean

Transcript of Serie nouã, nr. 279-280 / ianuarie 2015 Revistă a … 279...Începutul unui an nou este, de...

Page 1: Serie nouã, nr. 279-280 / ianuarie 2015 Revistă a … 279...Începutul unui an nou este, de asemenea, sfârºitul anului care tocmai a trecut. Ne bucu - rãm cã anul care s-a încheiat

Începutul unui an nou este, de asemenea,sfârºitul anului care tocmai a trecut. Ne bucu -rãm cã anul care s-a încheiat a adus o reînnoireîn viaþa comunitarã.

UUR a reuºit ºi în 2014 sã achiziþioneze unsediu în localitatea Micula, judeþul Satu Mare,iar în Timiºoara sã finalizeze Centrul de Per fec - þionare ºi Educare a Copiilor, secþia ucrai nea no-românã. Sunt edificii care extind pa trimoniulimobiliar al UUR ºi trebuie sã facem tot ce nestã în putinþã pentru o cât mai bunã eficientizarea lor.

În permanenþã sunt administrate cu grijã ºimodernizate toate proprietãþile noastre imobi -liare în vederea perfecþionãrii activitãþii UUR.

Ne bucurãm, de asemenea, cã, dupã un an deactivitate a comunitãþii ucrainene înplan cultu ral, putem face un bilanþpozitiv. Deºi comunitatea noastrã,treptat, se dimi nueazã, viaþa culturalãcunoaºte o am plificare ºi o diversifi-care care-i atestã vitalitatea.

Tot mai mulþi ucraineni au întâm -pinat ºi au parcurs cu mândrie sãrbã-torile care ne definesc (Festivalul decolinde, datini ºi obiceiuri dupã stilvechi, Obiceiuri de Paºti la ucraineniidin România, Festivalul colindelorucrainene pe stil nou).

Festivalul Interetnic „Convieþuiri“,desfãºurat la 23 august 2014, în fru-mosul oraº bucovinean CâmpulungMoldovenesc de la poalele munteluiRarãu, a fost o adevãratã sãrbãtoare adiversitãþii culturale ºi lingvistice. Auurcat pe scenã formaþiile etniilor ucrai neanã,germanã ºi a ruºilor-lipoveni ca semn al fru-museþii pe care o reprezintã o ase menea bogãþieculturalã. Sala a fost plinã ºi cei prezenþi s-aubucurat de frumuseþea costumelor tradiþionaleºi de muzica atât de diversã prezentatã cu acestprilej.

Tot anul trecut, în zonele locuite de ucrai -neni, am celebrat prin ample manifestãri cultu -rale împlinirea a 200 de ani de la naºterea poe -tului naþional al ucrainenilor. Conducerile UURau atras toate segmentele de vârstã pentru a cin-sti memoria marelui poet. Cu acest prilej, prin

preºedintele UUR, dl ªtefan Buciuta, a fostdecernatã unor lideri ºi personalitãþi culturaleprestigioase ale comunitãþii noastre medaliajubiliarã „200 de ani de la naºterea lui T.H. ªev-cenko“ a Consiliului Ucrainean Mondial deCoordonare din Kiev. A fost un gest de gratitu-dine faþã de cei care au contribuit la popu-larizarea operei lui Taras ªevcenko în România,la publicarea ºi traducerea poeziei ºevcenkiene.

La Bucureºti, acelaºi eveniment, a fost cin-stit, la 26 noiembrie, printr-un concert extraor-dinar. Protagoniºtii concertului au fost laureaþii

Festivalului Internaþional „Dolea“ din Kiev(2014), conduºi de compozitorul ºi interpretulde muzicã ucraineanã Marian Hadenko, artist alpoporului din Ucraina. Au fost voci cum puþine

existã în muzica actualã la nivel internaþionalcare au încântat un public de peste 200 de per-soane. La concert, a fost prezent ºi ambasadorulUcrainei, Excelenþa Sa domnul Teofil Bauer.

În sfârºit, în cadrul manifestãrilor dedicatecelei de-a 200-a aniversãri a zilei de naºtere alui Taras ªevcenko, ucrainenii din România auefectuat, în 2013-2014, patru excursii la mor-mântul marelui Cobzar din Kaniv. Au depusflori, au þinut un moment de reculegere, au ros-tit cuvinte emoþionante. Ultima excursie, din 11octombrie 2014, s-a încheiat ºi cu ConferinþaInter naþionalã „Pe drumul spre Taras ªevcen -

ko“, desfãºuratã în sala Muzeului Taras ªev -cenko din Kaniv. Au susþinut comunicãri: IvanDraci, Alla Kendzera, Valentyn Sperkaci(Ucrai na), Ion Robciuc (România) º.a.

ªi în anul care a trecut, UUR a organizatpro grame speciale de educaþie (Sãrbãtoarealimbii materne, Concurs de recitare a poezieiucrai nene) pentru a atrage un numãr cât mai

mare de copii ºi elevi spre studiul lim-bii ucrai nene.

Una dintre prioritãþi a fost, ºi con-tinuã sã fie, editarea de carte sub egidaUUR. În 2014, intelectualii ucrai neniau lansat în circulaþie cel mai marenumãr de cãrþi publicate într-un an,peste 20 de titluri. Sunt cãrþi din do me -niul beletristicii, folclo rului, ling vis ti cii,muzicii, relaþiilor ro mâno-ucrai nene,care reuºesc sã con vingã lu mea cultu -ralã ºi ºtiinþificã din Ro mâ nia ºi dinalte þãri cã autorii lor sunt capabili sãproducã valori re mar cabile. Pro duselenoastre edito ria le le-am po pu la ri zat latârgurile na þio na le ºi inter na þio nale decarte (Târ gul Inter naþio nal „Gaudea -mus“, Salo nul de Carte, Pre sã ºi Mu -zicã, Târgul Inter naþional de Carte„Bookfest“), repere ale vieþii culturale

româneºti. Cãrþile expuse la aceste târguri auatras nu numai vizitatori ucrai neni, ci ºi ne -ucrai neni, ceea ce a fãcut sã circule valorilegân dirii ucrainene. Avem, de asemenea, o pu bli -cisticã ancoratã în actualitatea comunitarã petoate planurile, realizatã de cele cinci reviste(Cu rie rul ucrainean, Vilne slovo, Naº holos,Ukrain skyi visnyk, Dzvonyk).

A fost o succintã trecere în revistã a princi-palelor acþiuni/proiecte realizate de UUR în2014, dar numãrul este, în realitate, mult maimare.

Ion ROBCIUC

La început de An Nou, 2015

Revistă a Uniunii Ucrainenilor din România

Luptaţi şi veţi învinge!

Serie nouã, nr. 279-280 / ianuarie 2015

Cu prilejul Anului Nou, 2015,

Redacþia revistei „Curierul ucrai -

nean“ transmite fiecãrui membru

al comunitãþii în parte, precum ºi

tuturor ucrainenilor un an bun ºi

fericit, cu sãnãtate ºi prosperitate.

Fie ca pacea sã se reverse asupra

întregului popor ucrainean!

Curierul ucrainean

Page 2: Serie nouã, nr. 279-280 / ianuarie 2015 Revistă a … 279...Începutul unui an nou este, de asemenea, sfârºitul anului care tocmai a trecut. Ne bucu - rãm cã anul care s-a încheiat

2 curierul ucrainean

Strada radu Popescu, nr. 15, sector 1, Bucureçti

Telefon: 021.222.0724,Tel./fax: 021.222.0737

e-mail:[email protected]

redactor-çef:ion robciuc

redactori:Çtefan BuciutaKolea Kureliuk

Tehnoredactare:Çtefania Ganciu

Tiparul executat laTipografia

„S.c. SMarT orGanizaTion Srl“

curierul ucrainean

Responsabilitatea pentru opi niile ex pri mateîn paginile Curierului ucrai nean revine înexclusivitate autorilor. Redacþia nu-ºi asu mãobli ga þiile legate de conþinutul materia lelor ºinu retur neazã articolele nepublicate.

Agenda deputatului UUR v Agenda deputatului UUR

Sâmbãtã, 17 ianuarie 2015, domnul deputatIon Marocico, reprezentantul comunitãþiiucrainene, în Parlamentul României împreunãcu o echipã a postului TVR 1 - secþia Mino -ritãþi, au avut deosebita plãcere de a-i transmitecele mai alese gânduri ºi urãri domnuluiMykola Leasevici, la împlinirea vârstei de 101ani. Cu aceastã ocazie, în semn de recunoºtinþãºi apreciere, domnul deputat i-a înmânat sãrbã-toritului, din partea Uniunii Ucrainenilor dinRomânia, o plachetã jubiliarã.

Nãscut la 17 ianuarie 1914, la Coºniþa Micã,în Ucraina, într-o familie de intelectuali, poetul,prozatorul ºi compozitorul ucrainean MykolaLeasevici a trãit fiecare filã a istoriei din ultimasutã de ani pe propria-i piele, ºtiind ce înseam-nã douã rãzboaie mondiale, precum ºi regi mu -rile care au urmat. În 1920, a fost nevoit sã serefugieze cu familia în Basarabia, pentru ca din

1941 sã se stabileascã în România, îm preunã cusoþia ºi fiul.

Întreaga viaþã ºi-a dedicat-o scrisului. Atradus din operele cunoscuþilor poeþi, Tarasªev cenko ºi Mihai Eminescu, având o intensãcolaborare cu publicaþiile ucrainene din Româ -nia. Chiar ºi la vârsta pe care tocmai a împli ni t-o, Mykola Leasevici este un om plin de viaþã,cu simþul umorului, recitã cu patos din ªev cen -ko ºi continuã sã scrie. Domnia sa îºi doreºteca, în mãsura posibilului, Uniunea Ucrainenilordin România sã publice, pe baza materialelordeja transmise, o carte despre viaþa sa ºi a fami -liei sale, despre cum a vãzut ºi a simþit scriitorulregimurile politice prin care a trecut, despreper secuþia ucrainenilor de cãtre ruºi etc.

ªi pe aceastã cale, domnul deputat IonMarocico transmite poetului, prozatorului ºicom pozitorului Mykola Leasevici sãnãtate,bucurii, inspiraþie în arta scrisului, precum ºi„La mulþi ani!“

Ivan MAROCICO,deputat UUR

Potrivit site-ului AmbasadeiUcrainei în Ro -mâ nia, Pre ºe din -tele României,domnul KlausIo hannis, a sem-nat vineri, 16ianua rie a.c., încartea de condo -leanþe deschisã la Ambasada Ucrainei înRomânia în memoria victimelor atentatelor laadresa populaþiei civile comise de separatiºtii dinestul Ucrainei: „În aceste zile de grele încercãri,doresc sã transmit familiilor îndurerate, întregiinaþiuni ucrainene compasiunea mea ºi sentimen-tul de solidaritate al tuturor cetãþenilor români.

România condamnã ferm atacurile asupracivililor, victime inocente ale unui conflictsângeros.

Reînnoim apelul la dialog ºi la gãsirea uneisoluþii politice care sã evite grelele pierderi devieþi omeneºti.

România a sprijinit, sprijinã ºi va sprijiniîntotdeauna Ucraina, vecinã ºi prietenã, indepen-dentã ºi suveranã, aspiraþiile sale europene ºieuroatlantice“.

România condamnã ferm atacurileasupra civililor, victime inocente

ale unui conflict sângeros

Comunicat de presã

În perioada 8-10 ianuarie 2015, cu ocaziasãrbãtoririi Crãciunului pe stil vechi, domnuldeputat Ion Marocico, reprezentantul UniuniiUcrainenilor din România în Parlamentul Ro -mâ niei, a participat, împreunã cu domnul HlebaIura, preºedintele filialei Timiº a UniuniiUcrainenilor din România, la mai multe acþiunispecifice sãrbãtorilor de iarnã, desfãºurate îndiverse localitãþi din judeþul Timiº.

Astfel, în ziua de 8 ianuarie a.c., la iniþiativadomnului Niorba Ioan ºi a Comitetului UUR-filiala Timiº, a fost organizatã o acþiune cari-tabilã în vederea sprijinirii cu alimente necesarepentru perioada sãrbãtorilor a domnului Arde -lean Paul din comuna Maºloc judeþul Timiº. Laacest moment au fost prezenþi, pe lângã domniiIon Marocico ºi Hleba Iura, numeroºi vecini ºipreºedintele organizaþiei locale Maºloc a UUR.

Programul aceleiaºi zile a continuat la noulsediu al UUR din localitatea Remetea Micã cuo searã de colinde bisericeºti ºi muzicã tradi -þionalã ucraineanã la care au participat domnulBartha Francisc, primarul comunei Maºloc ºipreotul paroh al Bisericii Ortodoxe Ucrainenedin Remetea Micã. Cu aceastã ocazie, noulsediu din Remetea Micã a fost dotat, prin ama-bilitatea Uniunii Ucrainenilor din România, cuo staþie de amplificare pentru o mai bunã sono -rizare, un foto-copiator ºi un aparat foto.

În ziua de 9 ianuarie a.c., domnii Ion Maro -cico ºi Hleba Iura au primit tradiþionala colindãbisericeascã în interpretarea Corului BisericiiOrtodoxe Ucrainene din Timiºora ºi a grupuluiformat din preotul paroh Popovici Cristian ºipreoþii misionari Aniºoreac Vasile ºi Ruºneac

Iura, iar în ziua de 10 ianuarie a.c. au luat parte,în localitatea Criciova, la un Concert de colindeucrainene susþinute de diverse grupuri ºi an sam -bluri din zonã. La acþiunea organizatã deProtopopiatul Ortodox Ucrainean din Lugoj, aumai fost prezenþi preoþii ortodocºi ucrainenicare aparþin de acest Protopopiat, membrii fon -da tori ai Uniunii Ucrainenilor din Banat, pre-cum ºi ucraineni din alte þãri, care au revenitacasã cu ocazia sãrbãtorilor de iarnã ºi care audorit în mod deosebit sã ia parte la acest festival.

La sfârºitul acestei manifestãri, credincioºiiBisericii Ortodoxe Ucrainene din Criciova auorganizat o agapã frãþeascã, prilej cu care a fostþinut un moment de reculegere în memoriaregretaþilor Semeniuc Iura ºi Rusnac Andrei,membrii fondatori ai Uniunii Ucrainenilor dinBanat, care au trecut la cele veºnice, iar mem-brilor fondatori din zona Lugoj prezenþi le-afost înmânatã o plachetã jubiliarã reprezentând25 de ani de la înfiinþarea Uniunii Ucrainenilordin Banat. Astfel de plachete jubiliare urmeazãa fi înmânate ºi celorlalþi membri fondatori dinzonele Timiºoara, Deta, Sânnicolau Mare. Încontext, a fost marcatã ºi împlinirea a 15 ani dela înfiinþarea filialei Timiº a Uniunii Ucrai ne -nilor din România. Nu în ultimul rând, domniiIon Marocico ºi Hleba Iura au acordat diplomejubiliare cu ocazia împlinirii vârstei de 80 deani domnilor Pãuliº Vasile ºi Belea Petru.

Pentru implicarea deosebitã în organizareaacestei acþiuni, domnul deputat Ion Marocicotransmite mulþumiri organizatorilor, colidãto-rilor, preoþilor ºi pãrintelui Albiciuc Ilie, pro-topopul ortodox ucrainean de Lugoj.

Ivan MAROCICO,deputat UUR

Comunicat de presã

Am aflat cu tristeþe ºi profundã indignaredespre tirul de artilerie executat de rebeliiproruºi asupra unui autobuz ce transporta per-soane civile, produs în ziua de 13 ianuarie a.c.,la un punct de control din apropierea localitãþiiBuhas, din sud-vestul regiunii Doneþk, soldatcu nu mai puþin de 12 morþi ºi 16 rãniþi, prin -tre care ºi copii.

În numele comunitãþii ucrainene din Româ -nia, cât ºi al meu personal, condamn astfel deacþiuni ºi doresc sã transmit întreaga noastrãcompasiune familiilor îndurerate, precum ºiregretul profund pentru pierderile de vieþi

ome neºti, care au cãzut, fãrã a avea vreo vinã,victime ale acestui atac. Consider cã, de laînceputul conflictului, numãrul victimelor estedeja mult prea mare, iar astfel de tragedii nuvor duce în niciun caz la o detensionare a si -tua þiei, ci dimpotrivã, vor accentua ºi mai multstarea de insecuritate.

Totodatã, îmi exprim solidaritatea cupoporul ucrainean, precum ºi totala susþinerepentru gãsirea unor soluþii paºnice, care sã rea-ducã pacea în regiunea esticã ºi sã asigure uni-tatea, suveranitatea ºi integritatea teritorialã aUcrainei.

Ivan MAROCICO,deputat UUR

Comunicat de presã

Page 3: Serie nouã, nr. 279-280 / ianuarie 2015 Revistă a … 279...Începutul unui an nou este, de asemenea, sfârºitul anului care tocmai a trecut. Ne bucu - rãm cã anul care s-a încheiat

curierul ucrainean 3

stimaþi prieteni,

Vã felicitãm cãlduros cu prilejul AnuluiNou!

În pofida faptului cã anul 2014 a fost extremde dificil, am reuºit sã realizãm imposibilul -sã rezistãm tuturor necazurilor care au apãrut îndrumul nostru.

Fie ca în anul viitor sã vã însoþeascã doarreuºitele ºi sã vã ocoleascã toate relele.

Vã dorim pace, înþelegere ºi putere de amunci cu tenacitate în numele viitorului plin deizbânzi al Statului Ucrainean!

Glorie Ucrainei!Cu stimã,

Mychailo RATUªnyI,Preºedintele UVKR

stimaþi prieteni,

Consiliul Mondial al Serviciului Public alCongresului Mondial al Ucrainenilor transmitecele mai bune urãri ierarhilor BisericilorUcrainene, Guvernului Ucrainei, Forþelor Ar -ma te ale Ucrainei, consiliilor de conducere aleorganizaþiilor ucrainene ºi întregului poporucrainean din Ucraina ºi din afara ei cu prilejulCrãciunului ºi al Anului Nou. Fie ca NaºtereaDomnului sã constituie pentru voi o sursã deputere, înþelepciune, optimism ºi încredere înbunele intenþii ºi iniþiative.

Vã dorim din inimã ca luminata sãrbãtoare aCrãciunului ºi Anului Nou sã vã aducã pace,liniºte, bunãstare ºi numai bine. Fie ca binecu-vântarea Pruncului lui Dumnezeu sã se reverseasupra pãmântului ucrainean ºi sã împlineascãsperanþa poporului ucrainean cã prin unitate ºieforturi comune îl va învinge pe duºman.Apãrã-l, Doamne, pe fiecare ostaº ucrainean ºiadu-l acasã viu ºi sãnãtos.

Sãrbãtori fericite ºi vesele tuturor!Hristos s-a nãscut! Slãviþi-L!

Iryna VAªCIUK,Preºedinta CMsP,Toronto, Canada

Mult stimate domnule redactor-ºef, Ion Robciuc,

Vã transmit urãri de bine, prosperitate,bucurie, sãnãtate ºi o dulce ºi necesarã binecu-vântare din partea cerului divin! Anul Nou,2015 sã vã dãruiascã toate florile lumii înfrunte cu crinii Dumneavoastrã preferaþi cu totparfumul lor care sã vã þinã în tinereþe ºi fru-museþe veºnicã.

La mulþi ani, domnule redactor-ºef!

Mihai VOLOªCIUC, poet

Domnului ªtefan Buciuta,preºedintele Uniunii Ucrainenilor

din România

Am deosebita onoare sã vã felicit cu prilejulNoului An 2015 ºi al Crãciunului.

Fie ca anul care se apropie sã vã aducã paceºi numai bine, dragoste ºi respect faþã de aproa -pele vostru, sã fie un an al intenþiilor curate ºifaptelor bune, sã fie bogat în noi realizãri ºi înevenimente plãcute.

Vã doresc tuturor multã sãnãtate ºi încredereîn propãºirea þãrii noastre. Fie ca sã se realizezesperanþele voastre, iar în cãminele voastre sãpãtrundã reuºitele ºi belºugul. Vã doresc succe -se profesionale ºi personale, realizarea þelurilorpe care vi le-aþi propus ºi bunãstare.

Cu stimã,

Iaroslav Dumyn,primar al oraºului Rachiv-Ucraina

stimatã comunitate ucraineanã,

În numele colectivului Ambasadei Ucraineiîn România ºi al meu personal vã felicit cuprilejul Crãciunului ºi al Anului Nou, 2015!

Crãciunul ºi Anul Nou se serbeazã, în modtradiþional, în familie. Fie ca ele sã marchezeînceputul unui an nou plin de succese care sã fiebun ºi paºnic pentru noi toþi.

Vã doresc ca astãzi sã rãsune cele mai buneurãri, iar minunea naºterii Domnului sã devinão parte a bunei Dvs. dispoziþii pentru tot anul.

Multã sãnãtate, belºug, prosperitate în fami-lie, cãldurã ºi dragoste în sufletele ºi inimilevoastre.

Pace ºi fericire divinã fiecãrui cãmin!Cu stimã,

Teofil BAUER,Ambasadorul Ucrainei în România

Crãciun fericit ºi sãrbãtori frumoase pe stilvechi!

Un an 2015 excelent!

Rodica PRECUPEþU,ºef serviciu al DRI

Dragi ucraineni,

Uniunea Ucrainenilor din România-filialaTimiº ureazã tuturor ucrainenilor un An Noufericit, multã sãnãtate, bucurii, prosperitate ºirealizãri pe toate planurile!

La mulþi ani 2015!

Gheorghe HLEBApreºedintele UUR - filiala Timiº

Dragi ucraineni,

În numele Consiliului Uniunii Ucrainenilordin România ºi al meu personal vã adresez celemai frumoase gânduri ºi cele mai calde urãri cuocazia Crãciunului ºi a Anului Nou!

Fie ca în Anul Nou sã aveþi parte de multãcãldurã sufletescã, bucurii, multã sãnãtate ºiputere de muncã.

La mulþi ani tuturor ucrainenilor!

ªtefan Buciuta,preºedintele UUR

stimate domnule redactor-ºef,Ion Robciuc,

Urmãresc cu regularitate ,,Curierul ucrai -nean“. Doresc din tot sufletul întregului colec-tiv redacþional Crãciun fericit ºi Anul Nou,2015 cu multã sãnãtate, realizãri ºi bucurii!

La mulþi ani 2015!

Decebal Alexandru sEUL, scriitor

Domnului ªtefan Buciuta,preºedintele Uniunii Ucrainenilor

din România

Asociaþia Italienilor din România –RO.AS.IT. vã ureazã sãrbãtori pline de bucurii!Fie ca anul care vine sã aducã liniºte, sãnãtateºi realizãri sub zodia pãcii!

Ioana GROsARU,preºedinte RO.As.IT.

Dragi ucraineni,

La ceas de sãrbãtoare, am deosebita plãcerede a vã adresa cele mai sincere gânduri de bineîmpreunã cu urãri de sãnãtate, bucurii ºiîmpliniri atât în plan personal, cât ºi în cel pro-fesional.

Vã doresc Crãciun fericit ºi un An Nou maibun ºi mai liniºtit!

La mulþi ani!

Ion MAROCICO,deputat UUR

Dragi prieteni,

Vã mulþumim pentru sprijinul acordat înanul 2014.

Vã dorim pace ºi prosperitate în Noul An!

Pavlo KLIMKInMinistru al Afacerilor Externe al Ucrainei

Mesaje de felicitare adresate uurcu prilejul cråciunului çi anului nou

Dragii mei ucraineni ºi simpatizanþi ai ucrainenilor,

Mã bucur sã vã pot transmite pe aceastã caleurãri de multe bucurii ºi toate cele bune cuocazia sfintelor sãrbãtori ale Crãciunului,Anului Nou ºi ale Bobotezei, care sã vã aducãrealizãri minunate ºi satisfacþii în Noul An2015.

La mulþi ani, ucraineni! Mnohaia i blahaia lita!Cu stimã,

Iaroslava-Oresea COLOTELO,vicepreºedinte al UUR

Page 4: Serie nouã, nr. 279-280 / ianuarie 2015 Revistă a … 279...Începutul unui an nou este, de asemenea, sfârºitul anului care tocmai a trecut. Ne bucu - rãm cã anul care s-a încheiat

curierul ucrainean4

(Continuare în pagina 5)

PLANUL DE ACÞIUNI/PROIECTE CULTURALE ALE UUR PE ANUL 2015

Page 5: Serie nouã, nr. 279-280 / ianuarie 2015 Revistă a … 279...Începutul unui an nou este, de asemenea, sfârºitul anului care tocmai a trecut. Ne bucu - rãm cã anul care s-a încheiat

curierul ucrainean 5

PLANUL DE ACÞIUNI/PROIECTE CULTURALE ALE UUR PE ANUL 2015

• Fraseniuc Eusebie, colaborator al ziarului „Curierul ucrainean“,s-a nãscut la 1 ianuarie 1947,

• Albiciuc Gheorghe, preot, s-a nãscut la 9 ianuarie 1950,• Robciuc Ion, profesor, prim-vicepreºedinte al UUR, s-a nãscut la

11 ianuarie 1936,• Voloºciuc Mihai, poet ucrainean, s-a nãscut la 12 ianuarie 1934,• Cernencu Dumitru, preºedintele filialei Tulcea a UUR, s-a nãscut la

16 ianuarie 1956,• Leasevici Nicolae, poet, prozator ºi compozitor, s-a nãscut la 17 ia -

nuarie 1914,• Semeniuc Nicolae, secretar al Comitetului filialei Satu Mare a

UUR, s-a nãscut la 19 ianuarie 1945,• Petreþchi Geta, dirijor al corului „Vocile Ronei“, s-a nãscut la 23

ianuarie 1966,• Micolaiciuc Gavrilã, preºedinte al filialei Arad a UUR, s-a nãscut

la 28 ianuarie 1952.

*

La multi ani pentru cei aniversaþi!La mulþi ani în Noul An 2015! Foarte mulþi oameni importanþi din cadrul UUR ºi colaboratori ai

ziarelor noastre sunt nãscuþi în aceastã primã lunã a anului, lunã cânducrainenii sunt în pline sãrbãtori ale Crãciunului, Anului Nou ºiBobotezei. Aº enumera doar pe câþiva: Dumitru Cernencu din Tulcea,Geta Petreþchi, Gheorghe Albiciuc din Maramureº, Nicolae Semeniucdin Satu Mare, Gavrilã Micolaiciuc din Arad ºi mulþi alþii pe care dorescsã-i felicit ºi sã le urez ca Anul Nou 2015 sã le aducã roade bogate ºibucurii pe drumul vieþii. Mare parte dintre cei nãscuþi în ianuarie,fãcând parte din zodia Capricornului (ca ºi mine, de altfel), se remarcãprin seriozitate, muncã asiduã ºi multã abnegaþie. Ne bucurãm sã-i avemprintre noi, sã le ascultãm sfaturile, sã colaborãm cu ei, mai ales, peplanul propãºirii culturii ucrainene în România.

Deoarece domnul prof. dr. Ion Robciuc, redactor-ºef al ziarului„Curierul ucrainean“, la data de 11 ianuarie îºi aniverseazã ziua denaºtere, þin în mod deosebit ca în numele familiei mele, în numele meupersonal ºi al marii familii ucrainene pe care o reprezint în Bucureºti,prin filiala UUR, sã-i adresez calde urãri de sãnãtate, putere de muncã,respect din partea comunitãþii de care, de altfel se bucurã din plin, ºimulte împliniri pe plan familial ºi profesional!

Urez, totodatã, ca în acest an al aniversãrii UUR, la 25 de ani de laînfiinþare, sã reuºim sã ne mobilizãm cum se cuvine sub sceptrul preºed-intelui UUR ºi sã demonstrãm cã comunitatea ucraineanã este puter-nicã, demnã ºi mai are multe de oferit societãþii ºi culturii ucrainene!

Mulþumim pentru ceea ce faceþi în acest sens, domnule redactor-ºefºi preºedinte al Comisiei de Culturã a UUR, Ion Robciuc, ºi celoraniversaþi.

Iaroslava COLOTELO,vicepreºedinte al UUR

La mulþi ani sãrbãtoriþilor nãscuþi în luna ianuarie

Page 6: Serie nouã, nr. 279-280 / ianuarie 2015 Revistă a … 279...Începutul unui an nou este, de asemenea, sfârºitul anului care tocmai a trecut. Ne bucu - rãm cã anul care s-a încheiat

56 curierul ucrainean

Ultima lunã din an se numeºte decembrie. Îndecursul unui an sunt multe sãrbãtori. Uneledintre ele sunt dedicate unor sfinþi degrabãajutãtori, cãtre care curg, anual, milioane deoameni. Dar în preajma Crãciunului, peste totîn lume, omenirea trãieºte taina unui miracol cenu poate fi explicat. Un miracol ce se repetã cuaceeaºi emoþie, an de an. Pânã la Anul Nou,care este o cu totul altfel de sãrbãtoare decâtCrãciunul, trãim sub imperiul unei bucurii uri-aºe, care ne întãreºte ºi ne transformã. Dupãsãrbãtori ne întoarcem la grijile mãrunte de zicu zi. Sãrbãtoarea Sfintelor Paºti este ºi ea pu -ternicã, ºi totuºi nimic nu egaleazã profunzimeaºi strãlucirea Crãciunului. Un motiv cu sigu-ranþã este decorul minunat al iernilor încãrcatede ninsori ºi zãpezi pline de strãluciri ºi liniºtesufleteascã. Adevãrata bucurie a Crãciunului,dincolo de taina religioasã pe care o ascunde,constã în faptul cã o construim personal, cumâinile noastre, cã ne facem un dar care neatinge ºi sufletul. Coroniþa de brad de la uºã, casemn cã acolo e aºteptatã naºterea lui Hristos,ne împodobeºte ºi inima. Lumânãrile aprinse înbrad, beteala legatã pe crengi cuprind gânduri,dorinþe, suspine ºi aºteptãri. Transformãm cu

mâinile noastre în realitate Crãciunul, dar ºi cuinima, cu amintirile copilãriei, cu dorinþa de acrea bucurie ºi de a le dovedi celor dragi cã-iiubim. Crãciunul îmi aminteºte de aniicopilãriei, de frumosul ce poate aduce tinereþea.Îmi aduc aminte de casa pãrinteascã (care acumnu mai este), primenitã cu podoabe speciale,care dupã trecerea sãrbãtorilor de iarnã eraupuse la pãstrare pentru anul ce vine, oalespãlate cu leºie, casa strãlucind de curãþenie,mirosul cozonacilor, a pâinii coapte în cuptor,mirosul mâncãrurilor specifice sãrbãtorilor,umblatul cu colinde. Vecinul nostru, un gospo-dar renumit, Mateiciuc Ilie (Liþio) ºi Maria, erapreferatul nostru, al copiilor pentru cã acestaera generos cu colindãtorii. Simbolul Crãciu -nului este bradul, familia adunatã în jurul lui,cadourile puse sub brad, de unde copiii îi iau cumari emoþii. Eu, personal, am prefe rat brãduþ înghiveci. Cu câþiva ani în urmã am sãdit unul, de

Crãciun îl împodobesc, iar în casã folosesccrenguþe de brad, pe care la fel le împodobescºi le privesc ca pe o minune, bucurându-mã demireasma lor minunatã. Pentru cã nu pot supor-ta sã vãd brazi tãiaþi, abandonaþi peste tot încazul când nu sunt vânduþi. Nu este normal cabrazii sã fie tãiaþi de oricine, scoºi la vânzare,„pe sub mânã“ la preþuri derizorii, în ultimulmoment. Fiind în Italia, am întrebat pe un sil-vicultor ce amendã primeºte cineva dacã taie,de capul lui, un copac în pãdure. Ce amendã,puºcãria îl aºteaptã! Acesta a fost rãspunsulitalianului. Cumpãraþi ºi dvs., dragi cititori, ocrenguþã de brad, puneþi-o pe masã ºi priviþi-ocu drag, bucurându-vã de verdele ei delicat ºide mireasma ei minunatã. Aprindeþi o lumânarepentru cã aceastã mare sãrbãtoare ca sã existetrebuie mirositã ºi atinsã.

Aº dori sã fiu prima care sã vã ureze, în pragde sãrbãtori, sã rãmâneþi mereu acelaºi colectiv,sã aveþi parte numai de succese ºi împliniri atâtpe plan profesional, cât ºi familial! La mulþiani!

Artemizia GHEORGHI

Decembrie

Activitatea derulatã în ziua de 12 decembrie 2014 la restaurantulMillenium ºi organizatã de Centrul Municipal de Culturã Arad ºi AsociaþiaEDUCATIO, a avut drept obiectiv crearea deschiderii spre învãþarea tradi -þiilor comunitãþii, sãrbãtorirea Crãciunului, prin interacþiuni în mediul non-formal.

Elevi ºi profesori din ºase ºcoli din municipiul ºi judeþul Arad au partici-pat la o activitate de învãþare autenticã a ceea ce înseamnã sã trãieºti împre-unã, gãsind acele modalitãþi prin care fiecare sã fie preþuit pentru ceea este, sãfie valorizat ºi respectat. Este de apreciat ºi lãudat efortul profesorilor ºielevilor de la ªcoala Gimnazialã „Iosif Moldovan“ Arad, ªcoala Gimnazialã

„Caius Iacob“ Arad, ªcoala Gimnazialã „Aurel Vlaicu“ Arad, ªcoala Gim -nazialã Tîrnova, Liceul „Adam Muller Guttennbrunn“ Arad ºi Liceul „JozefGregor Tajovsky“ Nãdlac care au transformat aceastã întâlnire într-un eveni-ment de succes. Au rãsunat colinde româneºti, germane, maghiare, ucraineneºi slovace. Copiii, îmbrãcaþi în frumoase porturi populare specifice etniilor, aufost mândri de cultura pe care o reprezintã ºi au venit în contact ºi cu elementedin cultura celorlalþi.

În cadrul atelierelor organizate s-au lucrat podoabe pentru Pomul deCrãciun, s-au decorat felicitãri, coroniþa de Advent ºi turtã dulce, s-au trans-mis mesaje, s-au creat alte obiecte specifice sãrbãtoririi Crãciunului: brãduþi,suporturi pentru lumânãri, tablouri pe sticlã, fulgi de zãpadã. Au fost puse laun loc talent, imaginaþie, abilitãþi. Niciodatã un Pom de Crãciun nu a fost„îmbrãcat“ mai frumos într-o asemenea atmosferã de pace ºi bucurie!

Acest eveniment nu ne face sã spunem decât: ferice de ºcoala ºi elevii careau asemenea dascãli, ferice de comunitatea care se va bucura de copiii cres-cuþi pentru o lume în care diversitatea este singura ei constantã.

Anna HAnþIG

CrăCiunul tuturorLa sediul organizaþiei locale Tîrnova a Uniunii Ucrainenilor

din România are loc, an de an, în preajma sfintelor sãrbãtori deCrãciun o searã de colinde ucrainene.

Dedicat datinilor strãmoºeºti, acest festival organizat de UUR-filiala Arad este un dar din suflet pentru suflet, pentru locuitoriicomunei Tîrnova ºi nu numai.

Sediul UUR-filiala Arad din localitatea Tîrnova a fost plin înseara zilei de sâmbãtã, 20 decembrie 2014, iar colindãtorii îmbrã-caþi în costume populare au fost ºi ei numeroºi.

Au colindat în jurul bradului împodobit, colindãtori însoþiþi dedoamna director, prof. Sorina Pasca, ºi de un grup de profesori aiªcolii Gimnaziale Tîrnova PJ, elevi de la ªcoala Primarã Dudîmpreunã cu grupul „Lileia“ conduºi de dna prof. Anna Hanþig.

Din comuna Beliu, satul Vasile Goldiº, colindãtorii au fost con-duºi de Iasmina Veciunca, elevã în clasa a IX-a la Grupul ªcolarBeliu.

O surprizã placutã ne-au fãcut Alexandra Hanþig, elevã în clasaa IX-a ºi Ana Miculaiciuc, membrã a Organizaþiei locale Tîrnovaa UUR, care au interpretat mai multe colinde vechi spre sur-prinderea invitaþilor.

Colindele au fost ascultate cu mare drag de toþi cei prezenþi, iarseara s-a încheiat cu o masã festivã oferitã de UUR-filiala Arad ºicu urãri de „Sãrbãtori fericite!“.

Cristian ªtefan HAnþIG

Colindãtori de la ªcoala Gimnazialã Tîrnova

COLINDE UCRAINENE LA TÎRNOVA

Page 7: Serie nouã, nr. 279-280 / ianuarie 2015 Revistă a … 279...Începutul unui an nou este, de asemenea, sfârºitul anului care tocmai a trecut. Ne bucu - rãm cã anul care s-a încheiat

7curierul ucrainean

Luna decembrie poate fi consideratã, dinpunct de vedere cultural, cea mai activã din ancu toate cã e cea mai friguroasã ºi geroasã.Oamenii se pregãtesc pentru marea sãrbãtoare aNaºterii Mântuitorului.

Încã de la începutul postului Crãciunului în -cep repetiþiile la colinde ºi la alte obiceiuri, undeparticipã copiii, tinerii ºi chiar cei mai în vârstã.

La Negostina, judeþul Suceava, în cadrulOrganizaþiei locale a UUR, vremea colindelor aînceput. Minunate au fost sãrbãtorile Crã ciunuluidin acest an. Bunul Dumnezeu ne-a creat unpeisaj autentic de iarnã, atmosfera era una debasm, iar temperatura a fost prielnicã zilelor dincalendar. În ajunul Crã ciunului, chiarde la orele amiezii, pornesc la colindatcei mici ºi primesc rãsplata cuvenitã,care este cea mai mare bucurie a lor.Cei care au colindat în limba ucrai -neanã au fost rãsplãtiþi dublu ºi nu aufost puþini. Copiii învaþã colindeleucrainene acasã, dar ºi la ºcoalã.Seara au pornit irozii ucrai neni, adicãcei mai mãriºori (12-17 ani), iarnoaptea merg flãcãii pe la fete cu mu -zicã ºi colinde specifice, cu de di caþiispeciale. De ziua naºterii Dom nu luiIsus Hristos, biserica din Negos tina afost arhiplinã. Corul bise ri cii, undemajoritatea membrilor fac parte dingrupul vocal „Vo cile Negostinei“ a in terpretat omulþime de co lin de în limba ucrai nea nã: „Novaradist stala“, „U Vefleiemi no vyna“, „Boh pred-vicinyi“, „Vciora iz veciora“, „Z rojdenstvomHrys tovym“, „Dobryi vecir“ etc.

O surprizã plãcutã în ziua Crãciunului aufãcut-o membrii ansamblului „Cervona kalyna“,care au interpretat în bisericã mai multe colindeucrainene, dar ºi româneºti, iar cu acest prilejcopiii au fost rãsplãtiþi cu daruri de cãtre MoºCrãciun.

Au urmat vizitele între rude ºi prieteni pentrua se bucura de aceste minunate sãrbãtori, iar

seara umblã pe la fiecare casã de creºtini, „Ridakolida“ pentru bisericã. Toate zilele Crãciu nuluis-a colindat ºi s-a sãrbãtorit creºtineºte deoareceeste sãrbãtoarea familiei ºi a copiilor.

Duminicã, 28 decembrie 2014, a fost organi-zat primul „Festival al colindelor ºi tradiþiilorucrainene“ la iniþiativa Comitetului UUR - fi -liala Suceava în frunte cu dl preºedinte ing. Bo -

reslaw Petraºuc. Acþiunea s-a desfãºurat la Casade Culturã din Siret, având ca parteneri Pri mãriaOraºului Siret ºi Centrul Cultural „Mi haiTeliman“ Siret. La aceastã frumoasã ºi reuºitãactivitate au participat urmãtoarele for ma þii:grupul vocal „Polonynka“ - Paltinu, Bi se ricagreco-catolicã ucraineanã - Siret, gru pul de co -lindãtori ºi urãtori ai UUR Mili ºãuþi, Rã dãuþi,ansamblul „Kozaciok“ - Bãlcãuþi, grupul vocalUUR - filiala Suceava, ansamblul „Cer vonakalyna“ - Negostina, grupul vocal-in stru mental„Izvoraºul“ - Izvoarele Sucevei, grupul vocal„Maidancik“ - UUR Cacica - Mai dan, grupul

vocal UUR Dãrmãneºti - Hat na, solistã de muzi -cã ucrai nea nã Felicia Oblesniuc.

Programul a fost foarte reuºit, s-au colindatcele mai vechi colinde rãmase de la moºi-strã-moºi, care nu trebuie uitate. Formaþiile s-au pre -zentat la un înalt nivel de interpretare. Mo -deratorul programului, dl preºe dinte B. P etraºuca prezentat, în pa ra lel, aproape toatã activitatea

sa desfã ºuratã de când se aflã la con-ducerea UUR Suceava ºi eu zic cã afost foarte bogatã.

Sãrbãtorile pe stil nou s-au termi-nat, dar au continuat cele pe stil vechi.O delegaþie numeroasã din par teaUUR-filiala Suceava, a parti cipat la„Festivalul colindelor ºi tra diþiilorucrainene“ - a XXII-a edi þie la Si ghe -tu Marmaþiei. La aceastã tra diþionalãmanifestare au participat peste 20 deformaþii din toate col þurile þãrii. S-auadunat ucraineni din Suceava, Boto -ºani, Tulcea, Banat, Maramureº ºi dinUcraina, fiecare prezentând specificullocu lui de unde au sosit. Din delegaþia

UUR Suceava au fãcut parte ucraineni dinNegostina, Bãlcãuþi, Siret, Suceava, Moldoviþa,Ciumârna, Miliºãuþi, care au format un grup decolindãtori - urãtori ºi taraf cu dansatori de lamunte. Cele mai originale co linde au rãsunat pescena Casei de Culturã.

Decorul autentic de iarnã cu zile prielnice ne-au bucurat ºi ne-au încãlzit sufletele, iar dacã nevom întâlni mai des în mod sigur vom fi maimulþi ucraineni în România.

Felicia GRIGORAª

Sãrbãtorile Crãciunului

Ca în fiecare an, ucrainenii din Remetea Micã îºi pãstreazã cusfinþenie obiceiurile ºi tradiþiile aduse din Maramureº, astfel cã înseara de Crãciun, dupã ce fiecare familie a servit din cele 12 feluri

de mâncare- de post,co piii umblãcu colindadin casã încasã, iardupã ora 21încep sã co -lin de celedouã vi flai -muri cel tâ -nãr ºi cel bã -trân. Eimerg din ca -sã în casãaproa pe pâ -nã di mi nea -

þa, ves tind naº te rea Dom nului. În prima zi de Crãciun dupã SfântaLitur ghie de la bisericã, ei continuã sã colinde pânã noaptea târ -ziu, asfel fiecare casã ucraineanã primeºte cele douã viflaimuri.Anul acesta organizaþia UUR Remetea Micã împreunã cuucrainenii din localitate au hotãrât ca la noul sediu al UUR sã seorganizeze seara de colinde, astfel cã ucrainenii au venit în numãrmare, la aceastã festivitate, cu toþii au colindat, au venit ºi celedouã viflaimuri, a venit ºi primarul din localitate, dl BarthaFrancisc, iar surpriza cea mare a fost cã au venit ºi dl preºedinteGheorghe Hleba ºi dl deputat Ivan Marocico, care au adus pentrusediul UUR staþie-mixer, douã boxe mari, microfoane cu fir ºifãrã fir, o imprimantã, xerox, fax, dar ºi un aparat foto profesion-al Sony. Toþi cei prezenþi s-au simþit bine, iar dl preºedinte Hlebai-a felicitat pe organizatorii acestei festi vitãþi reuºite, la fel ºi dlprimar a promis cã în continuare va susþine toate festivitãþile cul-turale ce se vor desfãºura pe viitor.

Ana HRIn,preºedintele organizaþiei Remetea Micã a UUR

CrăCiunul pe stil veChi în BanatEste o tradiþie în viaþa fiecãrei ºcoli ca

înainte de începerea vacanþei de iarnã,copiii pregãtiþi de cadrele didactice sã co -linde la fereastra sufletului spectatorilordin salã ºi sã-l aºtepte pe Moº Crãciun.

Aºa s-a întâmplat ºi la ªcoala din Bãl -cãuþi. Cei mici au colindat în sãlile declasã, iar elevii de la gimnaziu au oferitun adevãrat spectacol în laboratul de fizi -cã, special decorat pentru acest eveni-ment.

A fost un program amplu... scenete înlimba românã ºi ucraineanã, colinde,poezii, obiceiuri de iarnã. Grupul „Buko -vynka“, ansamblul „Kozaciok“ ºi ceilalþielevi au prezentat bogãþia spiritualã a sa -tului transmisã din generaþie în generaþie.

La finalul spectacolului, toþi elevii auprimit cadouri din partea UUR.

În a doua zi de Crãciun, ansamblul„Kozaciok“ a oferit bãlcãuþenilor specta-colul tradiþional de colinde ºi obiceiuri deiarnã. În prag de searã, în faþa CãminuluiCultural au rãsunat glasurile colindãto-rilor peste întregul sat. Colinde ucraineneºi româneºti, într-un frumos mozaic spi -ritual, colinde religioase ºi colinde laice -un tezaur cuprinzând o varietate de temeºi motive.

Pentru o clipã, parcã, timpul s-a opritîn loc, frumuseþea colindelor, emoþia co -lindãtorilor îngemãnatã cu cea a „gazde-lor“ a eternizat actul ritualic ºi artistic înamintiri sfinte... sufletul celor de azi s-areîntâlnit cu sufletul celor plecaþi pe tãrâ-mul celãlalt, prin intermediul firuluinevãzut care leagã generaþiile între ele,sfidând astfel timpul ºi timpurile.

Colindele sunt o parte integrantã a fol-clorului religios ºi reprezintã o valoarenepreþuitã prin originea ºi mai ales prinvechimea lor. O zestre spiritualã pe careavem datoria moralã s-o pãstrãm ºi s-olãsãm moºtenire urmaºilor ca semn alidentitãþii noastre. Prin interpretarea co -lindelor, suntem asemenea pãstorilor careau venit la peºtera luminatã unde S-a nãs-cut Pruncul Isus. Ne bucurãm de acestsemn ceresc ºi vestim lumii minunea lacare au fost martori acei pãstori, minunepe care ºi noi o trãim an de an. Într-o co -mu niune totalã suntem emiþãtorii ºi re -cep torii unui mesaj ceresc. Un mesaj sim-plu, uºor ºi cursiv... cãci aºa sunt versu ri -le colindelor. Fiecare cuvânt respirãgingãºie, frumuseþe, farmec ºi duioºie.Blândeþea ºi melodicitatea colindelor nebinecuvânteazã sãrbãtorile ºi ne ajutã caîn tumultul vieþii cotidiene sã ne gãsimliniºtea... chiar dacã pentru puþin timp.

ªi pentru cã ansamblul „Kozaciok“ nuare doar un crez artistic, dar ºi unul spi ri -tual, colindele au fost cântate ºi la biseri -cã, cãci colindãtorii sunt chipul îngerilorcare au vestit Naºterea Domnului.

An de an, tot mai puþini oameni co -lindã... Colinda îºi pierde din ritual ºi de -vi ne un simplu act artistic. N-o ascultãmla fereastrã, ci pe scenele sãlilor de spec-tacol. Iar ai noºtri strãmoºi credeau cãatunci când nu se vor mai auzi colinde pepãmânt vor ieºi diavolii ºi vor pune stã -pâ nire pe lume. Sã fi avut dreptate?

Lãcrãmioara GRIGORCIUC

Colindat-am, colindat...

Page 8: Serie nouã, nr. 279-280 / ianuarie 2015 Revistă a … 279...Începutul unui an nou este, de asemenea, sfârºitul anului care tocmai a trecut. Ne bucu - rãm cã anul care s-a încheiat

8 curierul ucrainean

Repere culturale ± Repere culturale ±Repere culturale

O tradiþie veche a ucrainenilordin Maramureº ºi din întreaga þarãîi adunã la Sighetu Marmaþieipentru a participa la diferite mani -festãri culturale ocazionate de sãr -bã to rirea Crãciunului, a AnuluiNou ºi a Bobotezei pe stil vechi,înglo bate sub genericul „Festi va -lul de colinde, datini ºi obiceiuri

de iarnã la ucraineni“. ªi în acestan, 2015, în zilele de vineri, 9 ia -nuarie, ºi sâmbãtã, 10 ianuarie,Uniu nea Ucrainenilor din Româ -nia a organizat prin filiala Mara -mur eº a UUR, preºedinte profe-sorul Miroslav Petreþchi, cea de aXXII-a ediþie a festivalului.

Programul a debutat vineri laorele 19.00 cu concertul festiv laªcoala Gim nazialã de Muzicã ºiArte „George Enescu“.

Sâmbãtã, la orele 10.00, erapla nificatã Sfânta Liturghie laBiserica Ortodoxã Ucraineanã dinSi ghet, unde slujeºte preotul pa -

roh dr. Lauruc Nicolae, dar da -toritã cã derii masive a zãpezii înnoap tea dinspre 9 spre 10 ianua -rie, activitatea programatã s-a de -ca lat cu aproximativ o orã, dar încontinuare s-a respectat progra-mul stabilit dinainte. Parada gru -pu rilor de colindãtori de la Bise -rica Or todoxã Ucraineanã la Pala -

tul Cul tu rii a înviorat atmosferade iarnã a Sighetului prin co lin -dele ucrai ne ne, sunetele tãlãn gilorºi viflai murilor, cei aproximativ1200 m fiind parcurºi de colindã-tori pe strãzile Sighetului fãrã aperturba circulaþia datoritã buneidirijãri de cãtre organele localeale muni cipiului.

La Casa de Culturã a munici -piu lui s-a desfãºurat concertul deco linde care a durat pânã la orele18.00.

Au participat invitaþi dinUcrai na cu grupurile de colindã-tori din raionul Verchovyna, re -

giu nea Ivano-Frankivsk. Coordo -na torul grupului Vasyl Nachyr -niak care a fost însoþit de oamenide seamã ai Administraþiei Raio -na le: Iaroslav Skumatciuk, preºe -

dintele Administraþiei de Stat,Ivan Ma kiv nyciuk, preºedinteleConsi liului Raional, Basarab Ser -hi, vicepreºedinte al Adminis tra -þiei de Stat ºi de la Adminis traþiaRe gio nalã de Stat a regiunii Iva -no-Frankivsk condusã de prim-vice guvernatorul Vasyl Hubal.

Din Kiev am fost onoraþi sã oavem în preajma noastrã pe doam-na Alla Kendzera, preºedintã a

Se cre tariatului General al Aso cia -þiei Ucrai na-Lumea (TovarystvoUkrai na-Svit) care a venit la Si -ghet cu grupul de colindãtori aiAn sam blului artistic al copiilor„Vyºyvanka“ din Traºa-Kiev.

Grupurile de colinãtori dinUcrai na au fost ca „sarea ºi piperulîn bucate“ dând o aureolã în tre -gului festival. Dar ºi grupurile decolindãtori din celelalte judeþe aleRomâniei unde vieþuiesc ucrai - nenii nu s-au lãsat mai prejos pre -zentând obiceiurile strãbune din

Caraº-Severin, Timiº, Boto ºani,Suceava, Satu Mare ºi Tulcea.

Nu s-au lãsat mai prejos nicicolindãtorii din localitãþile cu po -pu laþie ucraineanã din judeþul

Maramureº care au prezentat co -lin de ºi obiceiuri de Crãciun ºiAnul Nou specifice fiecãrei loca -li tãþi. A participat ºi „Viflaimul“din localitatea Valea Viºeului carea dat un colorit mai bogat sãrbãto-rilor de iarnã ºi paradei de costu -me care se realizeazã cu ocaziafestivalului.

Putem concluziona cã cel de alXXII-lea Festival al colindelor,

da ti nilor ºi obiceiurior de iarnã laucraineni a demonstrat încã o datãcã ucrainenii nu îºi uitã obice iu ri -le ºi tradiþiile, care împreunã cuda ti nile ºi obiceiurile populaþieima j o ritare îmbogãþesc zestreacul turalã a României.

Felicitãri organizatorilor ºi mul -þumiri publicului prezent care prinaplauzele calde au apreciat efortulbinemeritat al organizatorilor.

ªtefan BUCIUTA,preºedintele UUR

Festivalul de Colinde, datini Şi obiCeiuri de iarnă la uCraineni

Page 9: Serie nouã, nr. 279-280 / ianuarie 2015 Revistă a … 279...Începutul unui an nou este, de asemenea, sfârºitul anului care tocmai a trecut. Ne bucu - rãm cã anul care s-a încheiat

În ziua de 13 decembrie 2014, Casa deCulturã „Mihai Ursachi“ a municipiului Iaºi, înparteneriat cu Primãria municipiului Iaºi,Fundaþia „Iaºi, Capitalã Culturalã“ ºi AsociaþiaContour au organizat o acþiune dedicatã „Zileiminoritãþilor etnice din Iaºi“, eveniment laprima ediþie.

În cadrul programului organizat au partici-pat: grupul vocal „Siamanto“ din partea comu-nitãþii armene, trupa de dans „Raduga“ dinpartea Comunitãþii Ruºilor Lipoveni, formaþiade dansuri populare ucrainene „Vaselka“ ºi,respectiv, formaþia vocalã „Bukovynka“ dinpartea comunitãþiiucrainene, forma -þia „Happy Ro ma“din partea comu-nitãþii rromilor ºi,nu în ultimul rând,formaþia de dan -suri a comunitãþiigermane.

Ansamblul dedansuri ucrainene„Veselka“ subcoor donarea coregrafului ºi baletmaistrului draFãliºteanu Rodica s-a prezentat cu douã dansuriucrainene cu o nouã coregrafie, fiind apreciat ºisusþinut cu îndelungi aplauze de un publicnumeros.

Având în vedere cã acþiunea a fost organiza-tã cu puþine zile înaintea sãrbãtorilor de iarnã,grupul vocal-istrumental „Bukovynka“ s-aprezentat cu un grupaj de colinde ucrainene,gustate de public, care s-a încheiat cu o urarede „La mulþi ani“ în limba ucraineanã.

În ziua de 18 decembrie 2014, sub egidaCosiliului Judeþean Iaºi ºi a Primãriei Iaºi, laAteneul Tãrtãraºi a fost organizat un spectacolcultural interetnic la care intrarea a fost gratui -tã. La acþiune au participat reprezentanþi ai Aso -ci aþiei Culturale „Dionysos“, ai comunitãþiiara be din Iaºi, comunitãþii armene din Iaºi,comunitãþii italiene din România, ComunitãþiiRuºilor Lipoveni din Iaºi, comunitãþii rromilor,Forumului Democrat German ºi ai UniuniiUcrai ne nilor din România.

În ambele cazuri, spectacolele prezentate ºi-au propus sã promoveze ºi sã perpetueze bunele

relaþii interetnice prin intermediul culturii, pri -vite ca un liant între tineretul minoritãþilornaþionale din Iaºi ºi tineretul românesc, întreminoritãþi ºi majoritatea româneascã.

Asociaþiile nonguvernamentale, ConsiliulJudeþean Iaºi ºi Primãria Iaºi, prin organizareaacestor evenimente, au dorit sã dovedeascã ºi,

dupã pãrerea noastrã, în maremãsurã au dovedit, rolul lor departeneri activi în direcþia dialoguluiºi cooperãrii între etnii.

Pe parcursul desfãºurãrii specta-colelor s-au pus în va loa retradiþiile, cultura ºi limbaminoritãþilor naþio nale dinIaºi.

A fost un evenimentimportant, nu numai înplan cultural, ci ºi în cel alpromovãrii unor relaþii in -teretnice amiabile, având

ca obiective promovarea spirituluicultural ºi a limbii comuni tãþiloretnice, realizarea unui impact asuprapublicului larg, indiferent de originea sa etnicã,acoperirea unei zone culturale cu prezenþãactivã în viaþa Iaºului, integrarea în lumea cul-

turalã europeanã,punerea în va loa -re a moºteniriiculturale ºi spiri-tuale a mino ritã -þilor participante,motivarea oame-nilor de culturãpentru a contri -bui la formareaunei conºtiinþeeuropene, atât de

necesare pentru promovarea valorilor ºi iden-titãþii etnice într-o Europã unitã.

Aceste acþiuni au fost organizate ca o mani-festare a spiritului bunei convieþuiri, a tole -ranþei interetnice în spaþiul ieºan, aunui dialog cultural interetnic binepri mit de publicul spectator. Astfel deacþiuni constituie un bun prilej de evi-denþiere a unor noi direcþii ºi domeniide cola borare interetnicã ºi intercul tu -ra lã, de stimulare a interesului cetã -þeni lor din Iaºi pentru cunoaºtereavalo ri lor culturale ºi spirituale alemino ritãþilor din Iaºi.

Filiala Iaºi a UUR (singura minori -ta te, care s-a prezentat ºi la aceastã ac -þiu ne cu douã formaþii artistice: an sam -blul de dansuri „Veselka“ ºi, respectiv,noua trupã de dans „Sadok“ constituitã din copiide grãdiniþã pregãtiþi ºi coordonaþi de educa-toarea Serdenciuc Angelica (soþia vicepreºedin-telui filialei Iaºi a UUR) ºi directoarea HudacAxenia; grupul vocal instrumental „Buko -vynka“ nu a putut participa, studenþii fiind în

vacanþã ºi au plecat sã se bucure de binemeri-tatã odihnã). Ansamblul de dansuri „Veselka“ aprezentat un program de dansuri populareucrainene într-un nou aranjament pre gãtit deîndrumãtorul ansamblului, dra Rodica Fãliº tea -nu, care a fost primit cu furtunoase ºi înde lungiaplauze din partea unui public destul de nume -ros (dupã aprecierea organizatorilor, circa 400de spectatori).

Din discuþiile purtate cu organizatorii acþiu-nilor sus-menþionate a rezultat ca necesitatema terializarea programelor comune ale mino ri -

tã þilor din Iaºi prin încheierea unui protocol decolaborare între filialele minoritãþilor din Iaºiºi, respectiv, a unui acord de colaborare cu or -ga nele locale, instituþiile ºi asociaþiile interesateîn promovarea unitãþii în diversitate, pro pu nereacceptatã de cãtre cei interesaþi.

Apreciem cã prin participarea la acest eveni-ment s-a fãcut încã un pas mare în promovareatradiþiilor ºi a culturii ucrainene pe plan local ºiastfel de momente nu trebuie ratate nici înviitor.

Comitetul filialei UUR aduce mulþumiriconducãtorilor formaþiilor, care au reprezentatfiliala Iaºi la aceste acþiuni, respectiv drei pro-fesoare Rodica Fãliºteanu ºi domnului profesorIlie Gorovei, ambii de la Colegiul Naþional deArtã „Octav Bãncilã“ din Iaºi, doamnei educa-toare Serdenciuc Angelica ºi dnei directoareHudac Axenia, de la Grãdiniþa cu program pre-

lungit nr. 6 din Iaºi, membrilor celor trei for-maþii, ºi nu în ultimul rând, conducerii UURpentru sprijinul financiar acordat.

Victor HRIHORCIUC,preºedintele filialei Iaºi a UUR

curierul ucrainean 9

Repere culturale ± Repere culturale ±Repere culturale

ZIUA MINORITÃÞILOR NAÞIONALE DIN IAªI - O DUBLÃ SÃRBÃTOARE

Page 10: Serie nouã, nr. 279-280 / ianuarie 2015 Revistă a … 279...Începutul unui an nou este, de asemenea, sfârºitul anului care tocmai a trecut. Ne bucu - rãm cã anul care s-a încheiat

curierul ucrainean10

Cel mai important eveniment cultural încomuna Brodina de dupã anul 1989 care a adusîn atenþia publicului cele mai valoroase obi-ceiuri la huþuli s-a desfãºurat duminicã, 28decem brie 2014, în curtea noii Primãrii. Eve -nimentul face parte din programul „Crã ciun înBucovina“ ºi este intitulat spectacol de co linde„Datini la huþuli“. El a cuprins obiceiuri selec -þionate din toatã comuna (Brodina este constitu-itã din zece sate). Aceastã activitate culturalã a

fost organizatã de Primãria comu nei, primarfiind Meleu Viorel Vasile, în colaborare cuºcoala, director fiind Pãtrãucean Stela. Sufletulacestui eveniment de seamã a fost tânãrul stu-dent Torac Petru Paul, fiu al satului de etniehuþulã. Pe acesta îl caracterizeazã responsabili-tatea, seriozitatea, asu marea. Ca spectacolul sãaibã o reuºitã deplinã, el a apelat ºi la interpreþi-instrumentiºti din comunele vecine Ulma ºiStraja. Cred cã þine de fiecare dintre noi în partesã ne facem viaþa mai frumoasã, cred cã fiecare

persoanã trebuie sã facã efortul sã contribuie laastfel de evenimente fie ºi numai cu prezenþa.Deoarece programul a fost foarte bine pregãtitdin timp ºi prezenþa a fost peste aºteptãri, înciuda frigului de afarã, ºirul de maºini din faþaPrimãriei se întindea pe sute de metri, maºinicare i-au adus atât pe interpreþi, cât ºi pe specta-tori.

Programul a fost deschis de corul bisericiipenticostale din Brodina format atât din coriºti,cât ºi instrumentiºti, care au interpretat colindecu participarea formaþiei de mandoline, acor -deon, trompete, vioarã, dirijor fiind UrsaciucIosif.

A urmat corul bisericii din Falcãu dirijat destudentul la Teologie Cotos Ionuþ. S-a prezentatapoi formaþia de colindãtori de la km 14 -Brodina de Jos care a interpretat colindeucrainene specifice huþulilor. Din formaþie aufãcut parte: Ciubotaru Gheorghe, Buceac Vasile,Serediuc Pavel, ªecman Gheorghe, CuraciucDumitru, Curaciuc Emilian, Cernuºcã Dumitru,Rubanzi Constantin, Cioatã Ioan ºi Chiruþã Ioancare a acompaniat la vioarã. A urmat programulelevilor din Brodina ºi Falcãu pregãtiþi dePintescu Mãrioara, Petru Torac ºi PopescuElisabeta, care s-a bucurat de atenþia publiculuispectator, ce i-a rãsplãtit cu aplauze prelungite.În încheierea acestei manifestãri a urmat for-maþia de colindãtori a bi sericii ortodoxe din

Sadãu, alcãtuitã din fraþii Dumitru ºi Ilie Burlicãcu fii ºi nepoþi împreunã cu vecinul lor UrsuleanVasile.

De sonorizare s-a ocupat tânãrul inginer,salariat al Primãriei, Rusu Ilas Codrin. A fostpremiat cel mai vârstnic colindãtor în persoanalui Ciubotaru Gheorghe ºi cel mai tânãr colindã-tor, Gavrilã Flavia. Toþi participanþii la eveni-ment au fost serviþi cu plãcinte, cozonaci, vinfiert, sucuri.

Sperãm ca aceastã manifestare sã constituieun pas sigur spre relansarea activitãþii culturaleîn satele comunei noastre. Sperãm ca ea sã fiepermanentizatã spre a putea fi pusã în valoaremoºtenirea tradiþionalã a locuitorilor acestorminunate plaiuri. Dacã sãrbãtorile pe stil nou seîncheie cu sãrbãtoarea Sf. Ioan Botezãtorul, uniilocuitori ai satelor de munte ale comunei noas-tre îºi vor continua aceste tradiþii pe stil vechi.

Artemizia GHEORGHI

Datini la huþuli

Rezultatele deosebite pe care ComitetulUUR-filiala Timiº le obþine în muncã au adus laTimiºoara peste 200 de colindãtori din totjudeþul Timiº. Am avut onoarea de a primi co -lindãtori tocmai de la Tulcea. Dl preºedinteCernencu Dumitru, împreunã cu distinsa sa

soþie, au însoþit colindãtorii din localitateaCriºan a Deltei Dunãrii ºi ne-au încântat cumelodioasele colinde ale cazacilor zapo -rojeni. Mulþumim pe aceastã cale pentruefortul enorm depus spre a ne vizita ºi co -linda.

De asemenea, din Serbia, au venit co -lindãtori cu specificul lor, al ucrainenilorde acolo. Au colindat foarte frumos ºiavem numai de învã þat de la dânºii. Pedurata a aproape 3 ore ne-au colindatgrupurile de colindãtori din Lugoj, coor-donaþi de dna Savana Albiciuc, apoi corulbise ri cesc din Timiºoara, coor donat depreotul Cris tian Po po vici, copiii dinVariaº, in struc tor Ileana Bãiculescu, co lin -dãtorii din Remetea Micã, coordo naþi de

în vã þãtorul Vi ºo van Adrian. Din Remetea a venitºi gru pul „Re me tean ca“ cu fru moasele colinde.Co lin dãtorii din Pietroasa Ma re, coordonatordoamnele Brot nei Mi haela ºi Micu lai ciuc Ioana,ne-au încântat cu colindele tra di þionale, în vã þatede la bu nicii lor. Colin -

dãtorii de laªcoa la Gim na - zialã din ªtiuca,coordo naþi dedna prof. Ho lov -ciuc Ma ria, co -lindãtorii dinDrago mi reºt i ,instruiþi de prof.Clem puºac Ma -ria, ne-au încãl -zit ini mi le cugla sul lor crista -lin ºi cu fru moa -sele co lin de. Co -lin dã torii dinSoca, îndrumaþi de preotul ArdeleanCris tian, îmbrãcaþi în frumoase cos-

tume originale din Mara mureº ne-au pre zentatcolinde din zona din care provin.

O frumoasã sce netã cu Naºterea lui Isus ne-afost prezentatã de colindãtorii din Zorile, ju de þulCaraº-Severin.

Colindul românesc a fost ºi el pre zent pe scenanoastrã, cântat de cunos cu tul interpret de mu zicãpopularã Ghi þã Be rinde, acom paniat de Ma ro cicoNeluþu ºi Bu ciuta ªtefan la vioarã.

Au încheiat colin dã torii din Criciova, subconducerea preotului paroh din loca litate, careau ºi binecuvântat Casa de Culturã.

Prezentator al Festivalului de colinde ucrai -nene din Banat a fost dna Anna Bereghi.

Toþi cei 750 de copii care învaþã limba ucrai -neanã au primit din partea UUR ge neroasepungi cu dulciuri.

Întrucât sâmbãtã, 20 decembrie 2014, dl de -pu tat Marocico Ivan a împlinit 40 de ani,i-au fost oferite flori, cadouri ºi toatã asis-tenþa l-a felicitat, cântându-i „Mulþi anitrãiascã“.

Aceastã frumoasã sãrbãtoare a noastrã,a XIV-a ediþie a Festivalului de colindeucrai nene din Banat s-a încheiat cu mi -nunate clipe de socializare, când ucrainenidin Unga ria, Ucraina, Serbia ºi România,reuniþi la Casa de Culturã a Ucrainenilordin Timiºoara, au cântat „Mnohaia lita“pentru anul 2015.

Iura HLEBA,preºedintele filialei Timiº a UUR

colindåtori la casa de culturå a ucrainenilor

Page 11: Serie nouã, nr. 279-280 / ianuarie 2015 Revistă a … 279...Începutul unui an nou este, de asemenea, sfârºitul anului care tocmai a trecut. Ne bucu - rãm cã anul care s-a încheiat

curierul ucrainean 11

Lumina Pãcii din Betleem este ocampanie internaþionalã anualã acercetaºilor, care are loc înainteaCrãciunului ºi care constã în rãs -pân direa luminii simbolice, aprin sela locul naºterii lui Isus dinBetleem. Ideea acþiunii presupuneconsolidarea legãturilor cu diaspo-ra ucraineanã. Aceastã frumoasãtra diþie înaintea Crãciunului - rãs -pân direa Luminii Pãcii din Betleem- a fost iniþiatã în 1986 de cãtre ungrup de jurnaliºti de la te le ra -diocompania austriacã ORF dinLinz. Din mânã în mânã, de la ungrup de cercetaºi la altul, Lumi nadin Betleem trece multe frontiere ºiajunge la toþi cei care aºteptã lu mi -nã, cãldurã, pace, ar monie ºi spe -ranþã, cãlãtoreºte de la vest la est,rupe frontierele ºi uneºte creº tiniiîn prag de sãrbãtori.

De-a lungul anilor acþiuneapredãrii Luminii Sfinte a primitbine cuvântarea Bisericii Greco-Ca tolice, a Bisericii Romano-Ca -to lice, a Bisericii Ortodoxe, a Bise -

ricii Ortodoxe Autocefale.„Pace în fiecare cãmin!“ este

sloganul foarte actual al acþiunii deanul acesta. Mai mult ca oricând,Lumina de la Betleem este unsemn special de la Dumnezeudespre pacea mult aºteptatã înUcraina. Aceastã flacãrã inspirãîncrederea în sufletele oamenilorpentru un viitor mai fericit.

Aceastã flacãrã poate fi stinsã ºimai apoi aprinsã în seara de Crã -ciun ºi se pot aprinde astfel lu mâ -nãri în fiecare searã de sãrbãtori.

Pentru al treilea an consecutiv,cercetaºii ucraineni predau LuminaPãcii din Betleem ºi comunitãþii deucraineni din judeþul Timiº.

Andri Rebryk, membru al Orga -nizaþiei Naþionale a Cer cetaºilorUcraineni PLAST, alãturi de alþimembri a organizaþiei, ne-au pre-dat aceastã flacãrã simbolicã la 20decembrie 2014.

Ca sã rãmânem în sfera ecu-menicului, trebuie sã amintim cã dl

preot dr. Lauruc Nicolae, paroh alBisericii Ortodoxe Ucrainene dinSighetu Marmaþiei, a donat Caseide Culturã a Ucrainenilor din Ti -mi ºoara icoana Sfintei Marii, casemn al contribuþiei ºi al ataºamen-tului dlui deputat Ivan Marocico ºia dlui Iura Hleba faþã de bisericileucrainene din România.

De asemenea, Mitropolitul Cer -nãu þiului - Danylo, a înmânat pre -ºe dintelui UUR Timiº medalia„1000 de ani de creºtinism înUcrai na“ cu ocazia vizitei la Timi -ºoara.

ªi, ca o încununare a munciidepuse în folosul bisericii ºi pentrucontribuþiile aduse bisericilorucrainene din judeþul nostru, PreaSfinþitul Pãrinte Daniel, PatriarhulBisericii Ortodoxe Române, adecernat dlui Iura Hleba, preºe din -te al UUR-filiala Timiº, o bine me -ri tatã Diplomã Omagialã „SfinþiiMartiri Brâncoveni“. Calde mulþu-miri tuturor.

Toate aceste distincþii le-amprimit eu, dar ele se cuvin, în egalãmãsurã, Comitetului UUR-filialaTimiº ºi familiei mele, pentru cã,fãrã ajutorul ºi înþelegerea lor nu arfi nimic posibil. Slavã lor, slavãucrainenilor!

Lumina de La BetLeem, La timiªoara

Comunitatea ucraineanã dinjudeþul Timiº a îmbrãcat haine desãrbãtoare.

În loc de zãpadã, soarele ºi-afãcut loc printre nori, prevestind ozi frumoasã.

20 decembrie 2014, zi istoricã,scrisã cu litere de aur pe frontispi -ciul soclului ce susþine bustul celuimai mare poet ºi pictor ucrainean -Taras Hryhorovyci ªevcenko.

Casa de Culturã a Ucrainenilordin Timiºoara, ora 12,00 - încep sãvinã colindãtorii, apoi spectatorii,dupã care sosesc invitaþii.

Sunt prezente carele de reportajale TVR1 ºi TVR3, Radio Timi ºoa -ra în limba românã ºi ucraineanã.

Din Ungaria, dna Jaroslava Har -teányi, deputat în Parlamentul Un -ga riei, preºedinte al EKU ºi prim-vi ce preºedinte al CongresuluiMon dial al Ucrainenilor, însoþitã deo delegaþie a ucrainenilor din Buda -pes ta; din Serbia, preºedinteleOrga nizaþiei Ucrainenilor, dl SapunIosif, de asemenea, însoþit de o de -le gaþie ºi colindãtori; din Ujhorod,Lviv - Ucraina, de asemenea, o de -

le gaþie; dl Maroºi Zoltan, subpre-fect de Timiº; reprezentantul Con -siliu lui Judeþean Timiº, dl diplo matingi ner Rãzvan Hrenoschi; preºe -dintele Uniunii Sârbilor din Româ -nia - dl Ognean Cârstici; preºedin-tele Cehilor din Timiºoara - dlKusca Karol; dl deputat Maro cicoIvan; dl Cernencu Dumitru, preºe -dinte UUR-filiala Tulcea; persona -litãþi ale ucrainenilor din Timi -ºoara: dl prof. dr. ing. Decun Mihai,prof. Iulia Hrin Ardelean, prof.Vasile Ardelean, col. jurist BilanIvan ºi mulþi alþii. Nu au lipsitpreºedinþii organizaþiilor locale aleUUR Timiº, Comitetul UUR Timiººi preoþii parohiilor ortodoxe ucrai -nene din judeþul Timiº.

Ora 13,15 - intonarea imnurilornaþionale ale României ºi Ucrainei.

Salutul de bun venit a fostadresat de dl Hleba Iura, preºedinteal UUR-filiala Timiº, cel care amoderat primele douã pãrþi aleevenimentului.

20 decembrie 2014, Timiºoarasãrbãtoreºte 25 de ani de când adevenit primul oraº liber de comu-nism din România. Sã nu uitãmjertfa eroilor martiri timiºoreni dindecembrie 1989. Datoritã curajuluiºi sacrificiului lor, noi astãzi putemsã ne manifestãm bucuria Naºteriilui Isus, fiecare pe limba lui.

În memoria celor plecaþi dintrenoi s-a þinut un moment de recu -legere.

Sãrbãtorirea a 200 de ani de lanaºterea lui Taras Hryhorovyci ªev -

cenko s-a petrecut ºi în comunitateaucraineanã din Timiºoara prininstalarea, în holul Casei de Culturãa Ucrainenilor, a bustului MareluiCobzar.

Cel denumit „scriitor de geniu“a fost fiu de þãran ºi a devenit stã -pân al împãrãþiei spiritului. A fostiobag ºi a ajuns colos în împã rãþiaculturii umane.

El a fost nu numai unmare poet al poporuluisãu, ci ºi un erou naþio -nal al Ucrai nei ºi alucrainenilor.

Am invitat alãturi demine pe dna JaroslavaHarteányi, pe dl sub-prefect ºi pe dl deputatpentru a dezveli bustul.În aplauzele asistenþei,bus tul a fost dezvelit,iar în acel moment,spiritul lui ne-a cuprinspe toþi cei prezenþi. Înacordurile cântecului„Du my moi“ interpretatde corul „ªovkova trava“ din Lu -goj, coordonat de dna SavanaAlbiciuc, s-au depus buchete deflori. Inimoasa noastrã ucrai nean -cã, dna Anna Bereghi, a recitat opoezie a lui ªevcenko ºi a depusflori.

Despre viaþa ºi opera MareluiCobzar au vorbit dna prof. IuliaHrin Ardelean, dl inspector delimba ucraineanã, prof. CîmpeanuIvan, ºi dl prof. universitar dr.Decun Mihai.

În cuvântãrile tuturor invitaþilors-a evidenþiat momentul istoric,realizãrile ºi buna colaborare cuinsti tuþiile statului din Timiºoara,dar ºi colaborarea cu celelalte etniiconlocuitoare pe aceste meleaguri.

Dna Jaroslava Harteányi a trans-mis mesajul Congresului Mondialal Ucrainenilor celor prezenþi. Deazi încolo, chipul lui Taras ne vaveghea zi de zi la toate întâlnirilenoastre.

În cadrul acestui eveniment, dlHleba Iura, preºedinte al UUR-fi -liala Timiº, a fost decorat cu Meda -lia „Taras ªevcenko“, confe ritã deCongresul Mondial al Ucrai nenilor.De asemenea, din partea preºedin-telui ucrainenilor din Serbia, dlui

Hleba Iura i s-a decernat o Diplomãde Onoare, iar din partea Consi -liului Judeþean Timiº, o frumoasã ºibinemeritatã Diplo mã.

Cuvântarea dlui deputat IvanMarocico a încheiat prima parte asãrbãtorii ucrainenilor din Timiº.

Bustul a fost realizat de artistulplastic - sculptorul Volodymyr Ry -mar din Kolomyia - Ucraina, cãruiaîi mulþumim pe aceastã cale.

Slavã Ucrainei!

eveniment istoric la Timiçoara

Materiale semnate de Iura HLEBA, preºedintele UUR-filiala Timiº

Page 12: Serie nouã, nr. 279-280 / ianuarie 2015 Revistă a … 279...Începutul unui an nou este, de asemenea, sfârºitul anului care tocmai a trecut. Ne bucu - rãm cã anul care s-a încheiat

12 curierul ucrainean

Cu o lungã istorie, demnã de admirat, Cole -giul Naþional „Dragoº Vodã“ din localitateaSighetu Marmaþiei se face remarcat ºi anulacesta prin implicarea elevilor în ceea ce pri -veºte aniversarea liceului lor de su flet. Ca înfiecare an, ultima vineri din luna octombrieconstituie un prilej de sãrbãtoare atât pentruprofesori, cât ºi pentru copii.

Bucurându-se de un imens prestigiu pe planlocal, dar ºi pe plan naþional, colegiul nostru re -pre zintã un real motiv de mândrie. Tocmai dinaceastã cauzã, noi, elevii, simþim nevoia sãducem tradiþia cât mai departe.

Dupã cum ne-am obiºnuit, multiculturalis-mul reprezintã punctul de plecare pentru oriceactivitate desfãºuratã cu ocazia aniversãriiliceului. Dar, chiar ºi aºa, an de an, încercãm sãaducem ceva nou, care atrage atenþia într-unmod plãcut.

Pentru Colegiul Naþional „Dragoº Vodã“,multiculturalismul înseamnã o modalitate de cu -noaºtere a datinilor, a gastronomiei, a portuluifiecãrei naþionalitãþi coexistente în cadrul li ceu - lui ºi nu numai. Punctul forte al acestei sãr bã toriîl constituie implicarea ºi dorinþa de reu ºitã aelevilor. Aceºtia sunt nerãbdãtori sã înfã þi ºezepublicului ceea ce au pregãtit într-un timp foartescurt.

Pregãtirile pentru un asemenea evenimentsunt intense încã de la prima repetiþie. Vorbinddin propria experienþã, primele zile sunt întot -dea una cele mai grele. Însã, odatã ce ne obiº -nuim unul cu celãlalt, lucrurile încep sã meargãca pe roate.

Ca un obicei al colegiului, fiecarenaþionalitate pune în scenã un episodsemnificativ pentru minoritatea dincare face parte. Anul acesta, cinci etniiau vrut sã fie aplaudate: românii, rro -mii, ungurii, grecii ºi ucrainenii.

Festivitatea a început cu o repre -zentaþie din partea românilor, aceºtiafiind majoritari în cadrul liceului. Eiau ales sã ne încânte cu câteva melodiipopulare, specifice zonei Ma ra -mureºului. Pe lângã muzicã, aceºtia ºi-au arãtat ºi talentul în ceea ce priveºtedansul, reu ºind sã-i atragã în horã pecei pre zenþi atât profesori, cât ºi elevi.Dupã terminarea scenetei, românii,îmbrãcaþi în haine tradiþio na le mara-mureºene s-au retras la standul lor,unde au adus de acasã mâncare specificã zonei.

Urmãtorul moment reprezentativ l-au avutrromii. Ei au ales sã ne amuze cu un momentcare presupunea încoronarea unui nou rege alrromilor. Elevii implicaþi în acest spectacol aufost foarte bine instruiþi, întrucât au izbutit sãaducã zâmbetul pe buzele tuturor celor pre -zenþi. Asemenea românilor, ºi aceºtia au pre gã -tit mâncare tradiþionalã ºi s-au îmbrãcat înhaine colo rate ºi înflorate.

Cel de-al treilea moment din cadrul multi-culturalismului liceului, l-am avut noi, ucrai ne -nii. Deºi suntem minoritari, am avut un rolesenþial cu ocazia acestei sãrbãtori. Lãsând mo -des tia deoparte, þin sã spun cã am fost printre

cei mai buni. Anul acesta, spre deosebire deanii precedenþi, interesul elevilor ucraineni acrescut. Dacã anul trecut erau în jur de 15 per-soane implicate, acum apro ximativ 30 desuflete au contribuit la trans miterea unui fru-mos mesaj. Este esenþial sãadaug cã nu doar ucrai ne -nii s-au an ga jat în aceastãre pre zentaþie, ci ºi uniiromâni. Acest fapt demon-streazã, încã o datã cã fru-museþea culturii noastre nuare limite. Din ce în ce maimulte persoane devin in te -resate de tradiþiile noas tre,de gastronomia noastrã,dar în special de portulnostru popular, care s-adetaºat considerabil.

Am ales sã prezentãmun mic fragment din vasta

noastrã culturã,cunoscutã dema rea majoritate. ªezãtoarea ucrai -nea nã a înce put într-o cafenea im -pro vizatã în Sala festivã a Cole giu -lui, când toþi elevii implicaþi înactivitatea ucrai nenilor au început sãcânte douã dintre cele mai cunos-cute melodii tradiþionale. În timpulmelodiilor, protagoniºtii ºezãtorii auavut parte de prima lor întâlnire.

Momentul din cafenea s-a înche -iat cu un dans specific ucrai nean.Fetele, în numãr de opt, s-au pregãtitsufleteºte, având parte de o coregra -fie complicatã, dar bine pusã la

punct. Pe lângã cele opt fete care au dansat înmijlocul scenei, mai multe perechi, formatedintr-o fatã ºi un bãiat, au învãþat paºii la fel decomplicaþi, lucrând în echipã ºi punând multãdãruire în tot ceea ce înseamnã tradiþie ºi obi-ceiuri.

Dansul s-a finalizat cu întrunirea celor douãpersonaje principale, care au dorit „sã fugã“,dar pe care i-am oprit pentru încã un dans, dedata aceasta mai puþin complicat ºi mai energic.

Ulterior, aplauzele au rãsunat în întreagaîncãpere, spre fericirea noastrã. Vãzând încân -ta rea de pe feþele elevilor prezenþi, dar ºi a pro-fesorilor, ne-am îndreptat spre standul nostru cumâncare, urmãrind ºi reprezentaþiile celorlaltedouã naþionalitãþi care au mai rãmas.

Masa noastrã cu bucate a fost foarte bogatã,ºi gustoasã, dat fiind fapul cã, la sfârºitul eveni-mentului, toatã mâncarea a fost consumatã. Fie -care dintre noi am adus ceva specific gastrono -miei ucrainene, de la mâncare gãtitã, sarmale,

pânã la cozonac, prãjituri ºi alte dulciuri. Certeste cã mâncarea a fost extrem de bunã, pentrucã am auzit multe laude din partea tuturor.

Partea cea mai frumoasã ºi mai interesantã amomentului nostru a fost reprezentatã de costu-

mul popular. Acesta a atras, de asemenea,nenumãrate priviri, fiind foarte viu ºi colorat.De la cãmãºile albe, brodate la mâneci ºi la gâtde cãtre bunici ºi pânã la cizmele roºii, portulpopular ucrainean a stârnit admiraþie în rândulcelor de faþã.

Momentul nostru a fost succedat de cel alungurilor. Aceºtia, îmbrãcaþi în cãmãºi albe ºifuste roºii, respectiv pantaloni negri, au ales sãprezinte un episod din cultura maghiarã, menit,la fel ca celelalte, sã atragã numeroase aplauze.

Ultima etnie care s-a remarcat, a fost cea agrecilor. Grecii au avut parte de un moment maiscurt, dar care a captat atenþia tuturor. Aceºtiaau decis sã culmineze prin spargerea unor far-furii.

Ca în fiecare an, evenimentul s-a încheiat cunumeroase zâmbete, aplauze, dar în special cusatisfacþia elevilor care au depus efort în reali -zarea lui. În pofida faptului cã orarul nu le-a

permis sã se pregã teas cã mai mult,aceºtia au reuºit sã fie cei mai buni.Cu siguranþã, în anii ce urmea zã, totmai mulþi vor dori sã se impli ce înaceas tã activitate, nu pentru aplauzesau recunoaºtere din partea ce lorlalþi,ci pentru a transmite mai departe obi-ceiurile ºi tradiþiile fiecã rei culturi,dar mai cu seamã un me saj impor-tant: deºi trãiesc în Ro mânia, mino ri - tãþile au un cuvânt de spus.

Pentru aceastã minunatã ºansã dea pune în scenã o reprezentaþie de oase menea amploare, mulþumirilenoas tre se îndreaptã cãtre domnul di -rec tor Ioan Berci, care a creat con di -þii în ve de rea realizãrii spectacoluluide mul ti cultu ralism. De asemenea,

vorbind în numele tutu ror cole gilor mei impli-caþi în aceas tã activi tate, þin sã mulþumesc ºiprofesorilor coordonatori: doamnei profesoareDaniela Andraº ciuc, domnului dr. Gheor gheAndraºciuc ºi dom nului dr. Flaviu Vida, fãrã decare aceastã sãrbãtoare nu ar fi avut loc.

Colegiul Naþional „Dragoº Vodã“ din Sighe -tu Marmaþiei demonstreazã ºi acum cã îºi meri -tã laudele, iar nouã ne revine datoria sã avemgrijã ca acestea sã nu disparã.

Alexandra Maria ªOFInEþI,

Zilele ºcolii la Colegiul Naþional „Dragoº Vodã“din Sighetu Marmaþiei

elevã la Colegiului naþional „Dragoº-Vodã“, clasa a XII-a E

Page 13: Serie nouã, nr. 279-280 / ianuarie 2015 Revistă a … 279...Începutul unui an nou este, de asemenea, sfârºitul anului care tocmai a trecut. Ne bucu - rãm cã anul care s-a încheiat

curierul ucrainean 13

Vreme ne -prielnicã mersu-lui la drum lung:ceaþã, umiditatecrescutã, destulde frig. Dar toateacestea au fostignorate pentrucã noi, delegaþia

SCLRB de la Rãdãuþi - Bucovina,formatã din elevi de la ColegiulNaþional „E. Hurmuzachi“ ºi cadredidactice ne îndreptam spre Cer -nãuþi. Rãspundeam astfel cãlduroa-sei invitaþii a prof. Vasile Bîcu,preºedintele Societãþii Culturale deLimba Româneascã „Mihai Emi -nescu“ din regiunea Cernãuþi. Cuamabilitatea-i cunoscutã ne-a invitatsã participãm la festivitãþile prile-juite de sãrbãtorirea a 165 de ani decând „din þeava unui crin cres cut pepãmântul românesc a þâºnit spresoare Mihai Eminescu, voievodullimbii române“.

Manifestãrile au debutat cudepu nerea de coroane ºi buchete deflori la bustul poetului din curteacasei lui Aron Pumnul, casã care vadeveni în curând muzeul „MihaiEminescu“. Aici tinerii de la Liceul„Ion Nistor“ din Vicov au susþinutun emoþionat moment de poezie,repetat ºi la statuia poetului în par-cul din centrul oraºului Cernãuþi.

Catedrala cu hramul „PogorâreaSfântului Duh“ a fost urmãtorulpopas. Aici un sobor de 24 de pre-oþi, inclusiv Sfinþia Sa Melchisedec,stareþul mãnãstiriii Putna, a susþinutun Te Deum.

La muzeul etnografic regionalam vizitat o expoziþie care cuprin -dea documente, aflate în arhivaregiunii Cernãuþi, care priveau peri -

oada în care tânãrul MihaiEminescu s-a aflat la Cernãuþi.

În prezenþa unui numeros public,format din studenþi, elevi, profesoriºi alþi intelectuali, la BibliotecaRegionalã din Cernãuþi s-au desfã -ºurat recitaluri de poezie din creaþiaeminescianã, s-au lansat cãrþi ºireviste scrise de autori de pe totarea lul românesc.

La sediul Societãþii „Mihai Emi -nescu“ reprezentanþi ai Liceului pri-vat nr. 1 din Suceava (director prof.Dan Lohãnel) au susþinut un altmoment special prin prof. Ofelia-Florentina Ducec, care ºi-a prezen-tat douã cãrþi, ieºite recent de subtipar, în care a scris ºi despre operaeminescianã, prezentând ºi câtevapãreri despre metodica acestei disci-pline. Printre altele, a spus: „Suntonoratã ºi fericitã cã astãzi s-a mainãscut Eminescu o datã laCernãuþi“.

Expoziþia de picturã a fraþilorMark ºi Eduard Karpiuk, primul stu-dent la Bucureºti, la arte plastice, iaral doilea încã elev la Colegiul deMeserii din Cernãuþi, a reunit 24 detablouri. Subiectele acestora suntmarea, peisaje româneºti, naturãmoartã. În prezentarea fãcutã, dom-nul Bîcu a spus, printre altele:„Aceºti tineri sunt un caz deosebit.Toþi din familia Karpiuk, venitã dinStorojineþ, s-au îndreptat spre ºco -lile cu predare în limba românã“. IarRoman Istrati de la Radio AS a pre-cizat: „Fiþi fericiþi cã vã prezentaþilucrãrile în sala în care-au expus

pictori de prestigiu din Bucovinaistoricã. Ne-aþi încântat cu acestelucrãri… Vã prevãd un mare viitor“.

Un entuziasmant cuvânt a rostitºi prof. Carmen Andronachi, direc-tor al CN „E.Hurmuzachi“ din Rã -dãuþi ºi preºedinte al SCLRB , dincare am reþinut: „Pentru prima datãne aflãm la Cernãuþi într-o aseme-nea zi deosebitã… Prin tot ce facemcãutãm sã-i educãm pe copiii noºtrisã respecte ºi sã iubeascã simþã min -tele noastre naþionale… Picturile auo cromaticã eminescianã ºi ne pre -zintã imaginea României“.

Ne-am obiºnuit ca la toate mani-festãrile culturale la care am partici-pat la Cernãuþi sã vinã ºi ExcelenþaSa, doamna Eleonora Moldovan,con sulul general al României la Cer - nãuþi. În cuvinte alese, emoþionante,a salutat iniþiativa organizãrii acesteimanifestãri, precum ºi delegaþia dinRomânia. Apoi a vorbit despreimportanþa evenimentului la careparticipãm: „Mã bucur foarte multcã românii din Cernãuþi îl omagiazãpe Eminescu cu contribuþia deo se bi -tã a asociaþiilor culturale din parteade nord a Bucovinei istorice, aarhivelor noastre naþionale ºi cu par -ticiparea românilor din þara noastrã“,a conchis doamna consul ge neral.

Emoþionant a fost ºi momentul încare domnul Roman Istrati a înmâ-nat Diploma de Excelenþã unor per -so nalitãþi: domnului Popoiu, prima -rul oraºului Siret (pentru spriji nulacor dat activitãþilor culturale), Vasi -le Bîcu (pãstrarea ºi cultivarea senti-

mentului naþional, primind ºi unpre miu în bani). Au mai primitdiplome încã 12 personalitãþi locale,printre care Ilie Popescu, DumitruCovalciuc, Petru Grior, Maria Toacãºi Elena Nandriº, primar la Mahala.

ªi finalul a fost apoteotic. Întâielevii unei ºcoli de lângã Cernãuþiau prezentat dramatizarea poemului„Luceafãrul“. Au avut un decor debasm adevãrat, cosmic, costumestrã lucitoare, interpretare de ex cep -þie, recitare de mari actori, reuºindastfel sã transmitã emoþii deosebitespectatorilor. Au urmat elevii rã dãu -þeni, care au prezentat poezii deEmi nescu, cântece pe versurile poe -tu lui, cântãreþii acompaniindu-se lachitarã. Liniºte adâncã în salã, spec -ta torii fredonând cântecele prezen ta -te ºi punctând cu aplauze furtu noa se.ªi la ei declamarea a fost perfec tã,interpreþii trãind intens cele prezen-tate, aº zice cã s-au contopit cusimþã mintele poetului.

Toþi participanþii la aceastã mani -festare au primit câte un plic oma-gial, realizat special pentru acesteve niment, „Mihai Eminescu - 165de ani“, iar pe plic era îndemnul,scris cu litere roºii: „Iubiþi-l pe Emi -nescu!“ Plicul a fost realizat deSCLRB în colaborare cu Clubulfila telic „Luca Arbure“. Mai multeplicuri au plecat în acea zi de la poº -ta din Cernãuþi în cele patru zãri aleRomâniei, gãsindu-ºi un loc bine-meritat în colecþiile unor filate liºtide marcã din România.

Manifestãrile ar putea fi caracte -rizate în cuvintele: superb, emo -þionant, profund patriotic! Felicitãri!

prof. Gheorghe DOLInsKI

165 de la naºterea lui Mihai Eminescu165 de la naºterea lui Mihai Eminescu

În fiecare an, în timpul sãrbãtorilor de iarnã,unii dintre semenii noºtri fac bucurii celor aflaþiîn dificultate. Interesant este faptul cã, de regulã,cei mai sãritori sunt cei cu posibilitãþi financiarenu chiar strãlucite.

Cel mai mult se implicã profesorii împreunãcu elevii pe care-i educã. În general, elevii sunttare grijulii cu cei aflaþi în necaz.

Aºa se face cã toate cadrele din comuna Dãr -mã neºti, împreunã cu elevii, au organizat o ac -þiune de voluntariat în vederea încheierii unuiparteneriat cu centrul de plasament „Amadeus“din Siret.

Fiecare copil din centru a primit un cadou deCrãciun care i-a adus un strop de fericire ºi i-aalinat suferinþele.

Scopul acestui proiect a fost intensificarealegãturilor dintre partenerii actului cultural înperspectiva activitãþii filantropice, cultivareadeprin derii normelor morale, creºtine, stimulareaîntrajutorãrii în rândul elevilor ºi al cadrelordidactice, crearea premiselor de derulare a unorprograme educaþionale cu specific filantropic lanivelul comunitãþii.

Iniþiatorii proiectului sunt prof. LucianDimitriu, director-coordonator al ºcolilor dincomuna Dãrmãneºti, judeþul Suceava, împreunãcu cadrele didactice din comunã.

Echipa de proiect: prof. Lucian Dimitriu -director, prof. Marinela Mihai - consilier educa-tiv, cadrele didactice de la toate ºcolile.

Primarul comunei Dãrmãneºti, dl Dan Chi -doveþ, a asigurat transportul cadrelor didactice ºi

al elevilor la Siret în vederea distribuiriicadourilor.

Pregãtirea pachetelor cu cadouri s-a realizatde cãtre prof. Alina Muha ºi prof. VasileChidoveþ.

Ce mai rãmâne de adãugat? Cinste lor!

Având ca punct de pornire parteneriatulîncheiat între ªcoala Gimnazialã Mãriþei ºiPrimãria comunei Dãrmãneºti, în Mãriþei, s-adesfãºurat un program artistic de colinde, cuocazia sãrbãtorilor de iarnã.

Primãria comunei Dãrmãneºti, primarul DanChidoveþ, a asigurat transportul colindãtorilor ºisala în care s-a defãºurat spectacolul.

Au evoluat dupã cum urmeazã: grupul psaltic„Sf. Ioan cel Nou de la Suceava“, dirijor preotulDan Constantin Magdalena. Din repertoriu aufãcut parte „Colinde din Transnistria“, culese desurorile Osoianu, apoi „Colind bizantin“ ºi co -

linde culese deAnton Pann.

Grupul de co -lin dãtori de laªcoala Gim na zia -lã Cãlineºti-Ena -che a fost pregãtitde cadrele didac-tice Cecilia Lesen -ciuc, Petru Ilincãi,Es tera Policiuc,Adina Bujdei, Io -nela Arganiºciuccare au ºi colindatalãturi de elevi.

Trebuie subli -niat faptul cã toatecolindele au fostîn limba ucrai -neanã, precum:„Vo Vi fle‚ m$ni n$ no vi na“,„Do bri< veq$r“, „Nebo $ zemlx“ ºi „Tiha n$q“.

Preotul paroh Mihai Cobziuc de la parohiaDãrmãneºti, a interpretat câteva colinde, solo.

Grupul mixt de colindãtori de la ºcolile gim-naziale Mãriþei ºi Dãrmãneºti, îndrumaþi de

prof. Daniela Faraon, au prezentato serie de colinde în limbaromânã.

La spectacol au participatelevi, profesori ºi mulþi locuitori,care i-au rãsplãtit cu aplauze.

Prin implicarea cadrelor didac-tice colindãtorii au primit daruri.

Când oamenii se implicã, sepot face acþiuni pline de învãþã -minte, iar în comuna Dãrmãneºti,încã se mai gãsesc astfel deoameni.

Kolea KURELIUK

Comuna dărmăneşti - două proiecte educaţionale

Îmi pasã de alþii!„Hristos se naºte,

slãviþi-L!“

Page 14: Serie nouã, nr. 279-280 / ianuarie 2015 Revistă a … 279...Începutul unui an nou este, de asemenea, sfârºitul anului care tocmai a trecut. Ne bucu - rãm cã anul care s-a încheiat

14 curierul ucrainean

(Urmare din numãrul anterior)

Condiþiile bune de trai din zona Caterlez, bo -ga tã în peºte, pãsãri, mistreþi, stuf, papurã º.a.i-au determinat pe cazacii zaporojeni sã se în -toar cã iarãºi în aceastã zonã ºi sã-i alunge pe ca -zacii necrasoviþi, care au fost forþaþi sã se mu teîn staniþele existente pe malul lacului Razelm(Sarichioi ºi Jurilovca) ºi în pãdurile Baba da -gului - Slava Rusã, Slava Cerchezã, Camen.

Dupã o perioadã scurtã, nu se cunosc moti -vele, cazacii zaporojeni pãrãsesc Cater lezul ºise mutã la Dunavãþul de Sus, unde în anul1813, înfiinþeazã „Sicea Transdunãreanã“(dupã mo de lul Sicei Zaporojene), o tabãrã mil-itarã cen tra lã care a ajuns sã numere cca 10.000de lo cui tori, organizatã în 38 chiºuri (tabeream pla sa te în zona Deltei Dunãrii care dispuneade peste 50.000 de ha teren agricol, insule, li -ma nuri, pãduri. Populaþia ucraineanã a ajuns la50.000 de persoane în Dobrogea de Nord ºiDelta Dunãrii, datoritã emigranþilor care ve -neau din Ucraina, fiind subordonaþi SiceiTransdunãrene.

Administraþia turcã controla în permanenþãSicea respectivã printr-un reprezentant careurmãrea situaþia politicã a acesteia, încasa tri -butul ºi solicita cazaci pentru a lupta împotrivaarmatei ruse sau pentru a înãbuºi diverse rãs-coale din Imperiul Otoman.

Pe mãsura extinderii graniþelor Rusiei, caurmare a rãzboaielor ruso-turce ºi a presiunilorexercitate de cazacii ucraineni transdunãreni(nu mai târziu de anii 1814-1815), o parte din-tre cazacii necrasoviþi (ruºi-lipoveni) s-a mutatpe litoralul mãrilor Marmara ºi Egee, la Mai -nos ºi alte localitãþi, iar o micã parte dintre ei(cca 100 de familii de ruºi-lipoveni), potri vitUcazului nr. 1483 din 25 iulie 1811 al împãra -tului Alexandru I al Rusiei (prin care se garan-ta acelora care se întorc în Rusia privilegii si -mi lare acordate de autoritãþile turceºti) s-amutat în Basarabia, lângã Izmail.

Dupã înfiinþarea Sicei Transdunãrene, caurmare a Rãzboiului Ruso-Turc din anii 1806-1812, prin pacea de la Bucureºti încheiatã la 16mai 1812, Basarabia a fost deja încorporatãRusiei care a obþinut ºi dreptul de circulaþie anavelor sale pe Dunãre.

Sultanul Mahmud al II-lea (1808-1839),cunoscând aversiunea cazacilor transdunãreniucraineni faþã de Rusia, lasã în sarcina lorapãrarea pãrþii de nord a Dobrogei (teritoriilede la Isaccea pânã la Gurile Dunãrii, iar spresud pânã la Babadag ºi lacul Razelm).

Campania militarã a lui Napoleon Bona -parte în Rusia (1812) a determinat, în primaparte a rãzboiului, retragerea trupelor ruseºtispre est, fapt care a facilitat multor dintre ioba -gii ucrai neni ºi ruºi sã se refugieze în nord-estul Dobrogei, unde au fost primiþi în satelocuite de ucraineni ºi lipoveni, precum ºi deciobanii români veniþi cu oile în Dobrogea, înanul 1810, din þinutul Fãgãraºului.

Nostalgia dupã locurile natale din Ucraina,precum ºi faptul cã erau folosiþi de turci atât înluptele împotriva trupelor ruseºti, cât ºi lareprimarea rãscoalelor popoarelor din Mace -donia (1812), Serbia (1815) ºi Grecia (1821)(care luptau pentru eliberarea de sub jugulImperiului Otoman) l-au determinat pe hat-manul lor, Iosif Hladkyi, dupã ce în prealabil aconvenit cu „Rada cãzãceascã ucrai neanã“, cumare majoritate, sã lupte alãturi de armataturcã împotriva trupelor ruseºti) sã ordone, peneaºteptate, la 18 mai 1812 (dupã ce a dus tra -ta tive secrete cu emisarii împãratului Rusiei,Nicolai I) pãrãsirea Sicei Transdu nãrene ºi tre-cerea cazacilor ucraineni transdunãreni pepartea stângã a Dunãrii, unde s-au alãturat ar -matei ruse care era în rãzboi cu Turcia (1828-1829).

Drept rãzbunare, autoritãþile turceºti au dis-trus Sicea Transdunãreanã de la Dunavãþul deSus, omorând cca 2000 de femei, copii ºi bã -trâni ucrai neni care s-au stabilit aici în perioa-da 1813-1828 ºi nu au reuºit sã fugã din caleatrupelor turce.

Dupã alte surse, autoritãþile turce au obligatpe cei rãmaºi în Sicea Transdunãreanã (Duna -vãþul de Sus) sã treacã pe partea stângã aDunãrii în Basarabia, care aparþinea Rusiei.

Autoritãþile militare ruse au format dincazacii ucraineni transdunãreni, care li s-aualãturat, armata Azovului ce a fost strãmutatãîn zona litoralului de nord al Mãrii Negre întreoraºele Berdeansk ºi Mariupol, unde au fostîmproprietãriþi cu terenuri agricole.

Confruntãrile între cazacii transdunãreniucraineni ºi cazacii necrasoviþi ruºi au duratcca 19 ani (1794-1813) deoarece dupã înfi-inþarea Sicei Transdunãrene în anul 1813,cazacii necrasoviþi au înfiinþat la Sarichioi (si -tuat pe malul lacului Razelm) centrul militar decare depindeau toþi cazacii necrasoviþi, care,dupã O. Prigarin, s-au stabilit în alte localitãþidin Dobrogea. Acest centru militar a durat pânãîn anul 1864 când s-a desfiinþat. Ultimul ata-man al cazacilor necrasoviþi dobrogeni a fostGoncear Osip (1796-1879) susþinãtor activ alînfiinþãrii Mitropoliei ruso-lipovene de laFântâna Albã (Bucovina) ºi armatei otomane acazacilor. A fost mare diplomat, în relaþii bunecu Înalta Poar tã precum ºi cu alte state impor-tante euro pene pe care le-a vizitat.

Din anul 1813, cazacii transdunãreni ºi ceinecrasoviþi erau folosiþi în continuare de auto -ritãþile turce la luptele împotriva trupelorruseºti ºi înãbuºirea rãzboaielor din Mace do -nia, Serbia ºi Grecia ºi în alte zone ale Impe -riului Otoman.

Dupã desfiinþarea Sicei Transdunãrene înanul 1828, populaþia ucraineanã rãmasã s-acompletat cu noi ucraineni iobagi ºi ruºi careau fugit din Imperiul Þarist ºi s-au stabilit înDobrogea, unde puteau sã se bucure de o viaþãmai bunã, precum ºi de libertatea cultelor.

Ca urmare a trecerii Dobrogei sub autorita -tea statului român, în anul 1878, dupã Rãz -boiul Ruso-Turc din anii 1877-1878, atât ucrai -nenii, cât ºi ruºii-lipoveni au trãit ºi trãiesc înaceste teritorii, bucurându-se de aceleaºi drep -turi ºi obli gaþii ca românii ºi alte etnii.

În acest an (2014), se împlinesc 201 ani dela înfiinþarea Sicei Transdunãrene în anul 1813ºi 186 ani de la desfiinþarea acesteia în anul1828, ca urmare a trecerii cazacilor ucrainenitrans dunã reni de partea trupelor ruse, care erauîn rãzboi cu trupele turce.

Spiritul de luptã al acestora pentru libertateºi dreptate socialã va dãinui pentru totdeauna îninimile ucrainenilor ºi ruºilor-lipoveni care trã -iesc în România, considerând Ucraina ºi, res -pectiv, Rusia ca a doua lor patrie din punct devedere istoric al apartenenþei lor la limba, cul -tura, tradiþiile, obiceiurile þãrilor lor de baºtinã.

Confruntãri armate între cazacii zaporojeni Confruntãri armate între cazacii zaporojeni ºi cazacii necrasoviþi (1794-1813)ºi cazacii necrasoviþi (1794-1813)

În baza decretului PreºedinteluiUcrainei, Petro Poroºenko, nr. 948din 22 decembrie 2014, în Ucrainaºi în celelalte þãri unde trãiescucrainenii, la 22 ianuarie 2015, seva sãrbãtori Ziua Unirii Ucrainei.Etnicii ucrai neni din Ro mânia vorcelebra ºi ei aceastã zi de mare în -sem nãtate pentru poporul ucrai ean.

Ambasada Ucrainei în Ro mâ -nia organizeazã Ziua U nirii Ucrai -nei, eveniment care va avea loc lasediul Centrului Cultural ºi deInformare din strada Jean LouisCalderon nr.68, sector 2 începând

cu ora 16.00, la care vor participareprezentanþii Uniunii Ucrai ne ni -lor din România (UUR) ºi ucrai -nenii din Bucureºti.

Aceastã sãrbãtoare doreºte sãevi denþieze proclamarea ActuluiUnirii Republicii Populare Ucrai -nene cu Republica PopularãUcrai neanã de Vest ce a avut loc înanul 1919.

Evenimente deosebite s-au pe -trecut la 22 ianuarie 1919, în PiaþaSofia din Kiev cu ocazia declarãriiUnirii. Aici, în pre zenþa nume ro - sului public s-a pro cla mat Uni rea

celor douã Re publici Ucrainene.Sãrbãtorirea Unirii Ucrainei

are o deosebitã însemnãtate isto -ricã ºi politicã.

Poporul ucrainean despãrþitsute de ani s-a eliberat de sub ju -gul strãin în anul 1918. ParteaUcrai nei de pe Nipru s-a eliberatde sub Imperiul þarist, iar Ucrainade Vest de sub Imperiul Austro-Ungar ºi s-au unit într-o þarã unitã- Ucraina.

În acest an, Ziua Unirii Ucrai -nei are o însemnãtate ºi mai marepentru ucrainenii din toatã lumea,deoarece este prima datã cândacest eveniment se va desfãºurasub ocupaþia Republicii Auto no -me Crimeea ºi sub ocupaþia decãtre teroriºtii proruºi a unei pãrþidin teritoriul rãsãritean al Ucrai -

nei, în regiunile Doneþk ºiLuhansk.

Actul Unirii s-a datorat unorfapte istorice ºi aspiraþiei poporu-lui ucrainean la independenþã ºiunitate naþionalã, el a demonstratputerea ºi voinþa ucrainenilor deconsolidare etnicã ºi teritorialã,stând mãrturie autodeterminareaºi formarea politicã a naþiunii.

Celebrarea Zilei Unirii Ucrai -nei simbolizeazã adânca as pi raþiea poporului ucrainean pentru reîn-noirea unitãþii ºi reunirea tuturorteritoriilor temporar ocupate (Du -pã Comunicatul de presã al Am ba -sadei Ucrainei în România).

ªtefan BUCIUTA,preºedintele UUR

ziua unirii ucrainei

Mihai POCORsCHI

Page 15: Serie nouã, nr. 279-280 / ianuarie 2015 Revistă a … 279...Începutul unui an nou este, de asemenea, sfârºitul anului care tocmai a trecut. Ne bucu - rãm cã anul care s-a încheiat

curierul ucrainean 15

(Urmare din numãrul anterior)

Câþiva pufnirã în râs, dar se stãpânirã sã nurâdã-n hohote.

— Vedeþi, - spuse Vasyl Ivanovyci, auzindrâsetele, - voi râdeþi, dar habar n-aveþi de cerâdeþi. Eu însã ºtiu cã niciunul dintre voi nu-i înstare sã rezolve problema!

— Aºa e, vai de capu' nostru, - ziceau cei dinfaþã. — Noi avem carte puþinã sau n-avemdeloc: de unde sã putem socoti atâta amar denumere!

Iar Ohrim le zicea celor de lângã el:— Asta vine, sã zicem, cam aºa. Cât pãmânt

ai tu, Mykyta? Un upruh, douã? Ei, ºi io am camtot atâta. Ne întâlnim noi, carevasãzicã, ºi stãmde vorbã: ia sã socotim noi cât pãmânt areboierul, cã la al nostru ce dracu' sã socotim? Tuzici: boierul are atâta pãmânt. Iar io zic: ba nu,are atâta! Tu zici: minþi, pentru cã are atâta, iario zic: nu, tu minþi! Dupã aia, tu-þi înfigighearele în pãrul meu, io îþi trag una peste ure-che ºi s-a dus dracului toatã artimetica!.. IarHryþko trece ºi ne vede: pentru ce s-or fi bãtândoamenii ãºtia, nu cumva pentru patrie?

Toþi izbucnirã în hohote, nu se mai fereau.

Vasyl Ivanovyci se supãrã:— Vorbeºte gura fãrã voi lucruri care n-au

nicio legãturã. V-am zis doar, - încercã el sã-ifacã sã priceapã, - cã în culegerea de problemese scrie despre cineva numai aºa, ca sã avem cesocoti.

— Pãi, asta zicem ºi noi, - îl întrerupseOhrim. — Cã dacã acasã nici dracu' n-are cesocoti, atunci hai sã...

— Tpfu! - scuipã cu nãduf Vasyl Ivanovyci.— Adã cartea-ncoa'! - îi strigã el lui Antin ºii-o smulse din mânã. — Cãrþi vã trebuie vouã?..La coada boilor e locul vostru! Acolo-i carteavoastrã! - Vasyl Ivanovyci se rãsuci ºi pãrãsigrupul de þãrani.

Toþi râdeau în hohote.- ªtiþi ce, Vasyl Ivanovyci! - strigã Ohrim în

urma monopolistului. — Dacã ar fi sã împãrþimcele 90 de deseatine ale dumneavoastrã, cre' cã

am reuºi sã le împãrþim dupã artimetica noastrã,aia þãrãneascã.

— Poate chiar cã le-am împãrþi! - îi þinuhangul omul cel posomorât.

Vasyl Ivanovyci se opri brusc, de parcã-ltrase cineva de pulpanã, se întoarse, vru sãspunã ceva. Apoi scuipã ºi se îndreptã grãbitspre „monopolul“ lui.

— Iote cum strâmbã din nas! Se vede treabacã nu prea-i place artimetica þãrãneascã! -ziceau oamenii râzând.

— ªi de unde naiba l-a adus pe ãsta necu-ratu'? - ziceau alþii. - Cum vede cã se adunãundeva doi-trei oameni, hop!, îl aduce acolo ºipe el împieliþatul, cã vrei, cã nu vrei! Nu ne-alãsat sã citim în tihnã. Pãcat, cã era o carteveselã!

Traducere din limba ucraineanãde Corneliu IROD

Stepan Vasylcenko(1878- 1932)

Vitrina literarã

a r i t m e t i c å Æ å r å n e a s c åa r i t m e t i c å Æ å r å n e a s c å

În fiecare an, gândindu-ne cum sã trecem cupiciorul drept, mai întâi, pragul

Noului An.De Boboteazã, dis-de-dimineaþã,

la mânãstire bate toaca. Cuibãritã în suflete, bucuria mea o ascultã.

Fãrã cruþare, ducând pe câmpul zãrii lupta cea dreaptã, crestele munþilor înzãpeziþi.Cu pãrere de Parkinson tremuratã pe un cupon, un pensionar semneazã de primire

în faþa poºtaºului o promisiune greu împlinitã.

Pustietatea iernii peste lac: câteva copci rãmase fãrã pescari.

Cer ca de sticlã, „fundul de ochi“ nu simte profunzimea gerului.

Pe strune de viscolniþã, firele stâlpilor cântã melodia naturii îmbrãcate în alb.

„Dragostea la zero grade“: sentiment meteostabil de îngheþ, cât de cât ...

Cineva, în iarna asta, a devenit dator termoreglãrii temperaturii corpului sãu,

neachitând factura de întreþinere la cãldurã.

Buzele, douã acuarele roºii, crãpate de un penson numit limbã expusã

la o vântoasã cu ger. Acoperiºul nopþii ninge pe podeaua unei casepustii. Unde sunt „zãpezile de altãdatã?“Peisaj marin - ºiroind încã, anevoie, din maresoarele rãsare. Pe þãrm, în hotel,

caloriferele duduie. ªarpele-metrou nu hiberneazã. Trece punctu-al prin toatã splendoarea traseului sãu

de la subsolurile Capitalei. Nici solzi nu distingi, nici „oase de maniere“.În galantar, au doar cod ... congelat! Însingurare. Dupã Bucureºtiul feeric inundatde lumini, o scurtã panã de curent electric.Plimbarea de plãcere, cu o sanie trasã de cai,

o conduce sejurul la munte.Þurþurele - vãpaia lui sub clarul lunii;

rece sub streaºinã.La fereastra unui vagon de tramvai rãsare

o gurã de copil, topind floricele de gheaþã.

Viscol, nu glumã; obloanele cabanei se ceartãîntre ele.

Viile, în toiul iernii: schiþate violine, violoncele, chitare pe sârme ...

Care-i cuantumul ajutorului de ºomaj,acordat fulgerelor pe timpul iernii?

„Gura sobei“: cavitate ce se hrãneºte cu misterul de-a mastica poveºti.

Sacrilegiu amuzant, reverenþã ratatã - uncopil somat sã nu mai ronþãie

þurþuri de gheaþã!Ici, colo, putem vedea telefoane mobile purtând aura ceþoasã a unor respiraþii forþate

de temperatura rece de-afarã.Chiciurã peste arboretul tânãr; brusc mi se

face dor de o þuicã bãtrânã.Fular de lânã, mucios pe la nas …„Pui de

om“- zice omul de zãpadã.Viscolul rural s-a speriat, apoi s-a liniºtit

vãzând venind armata.Traseul unui flirt, parþial ascuns: urme de

paparazzi pe zãpadã.În trecutul noiembrie am votat schimbarea -

acum au îngheþat izvoarele remuºcãrii.Ascultãm scârþâitul patinelor într-un fel ºi

susurul izvoarelor altfel.Iatã o lunã glaciarã! În plin ianuarie aceasta

picteazã crengile copacilor pe zãpadã.Reci mâinile. Mãnuºile ºi fularul-n cuier secontemplã. Ce au sã spunã vãzând pe zãpadã

urma paºilor mei?……………………………………………

ªi mâine va fi o ziCu zori trandafirii,Cu zãpezi plumbuiteDe noi taxe impuse,Împotriva poluãrii aerului... Fraierului!

Vânt ce bate - întreabã-lCe „creangã uscatã“ ar urma Sã cadã din „guvernarea“ lui ianuar.

Mihai MATEICIUC

A apãrut ºi Noul An doritCu chiciurã ºi cu zãpezi albastre,E atractiv, superb, e strãlucit,E tãnâr ca ºi inimile noastre.

A apãrut cu sanie de-argint,Trasã de cai frumoºi ca luna plinã,De-aceea-alerg ca primul sã-l colind,Sã-mi dea-mplinire, liniºte, luminã.

Cu el pornesc ca orice om la drum,Al cãrui capãt nici nu se zãreºte,Poate voi trece prin furtuni, prin fum,Prin încercãri ce nu le prevesteºte.

Cu el încerc sã merg cãtre ceva,Cãtre un vis sau poate cãtre douã,Pentru-a gãsi norocul undeva,În casã strãlucitã-n casa nouã...

Sã ne-aºezãm în casã ca de vis,Cu multe flori, de-naltã gingãºie,De care încã-n lume nu s-a scrisDe nici o mânã sau tipografie.

Acolo sã rãmân cu Noul An,Ce-ncet se scurge ºi dispare,C-aºa e soarta lui de diafan,Sã treacã ca ºi razele de soare.

Dar ce nu trece eu mã-ntreb mereuÎn viaþa-aceasta scurtã ºi subþire,Cu ani ce vin, cu-ncetul trec ºi euCa sã devin o simplã amintire...

ªi totuºi Noul An ce trece-uºor,Eu îl sãrbãtoresc cu feerie,Simt mai tot timpul cã-i rãmân dator,De-a-i scrie-odatã-n viaþã-o simfonie.

Mihai VOLOªCIUC

IANUAR - PRIMUL DAR DIN CALENDARIANUAR - PRIMUL DAR DIN CALENDARNoul An

Page 16: Serie nouã, nr. 279-280 / ianuarie 2015 Revistă a … 279...Începutul unui an nou este, de asemenea, sfârºitul anului care tocmai a trecut. Ne bucu - rãm cã anul care s-a încheiat

curierul ucrainean16

Se încheie anul 2014. Un an, fãrã îndoialã,uluitor ºi cel mai complicat din ultimii 70 de anide dupã 1945. Cel mai complicat pentru þaramea, pentru Ucraina. Cel mai complicat pentruEuropa ºi pentru întreaga lume. Lumea a devenitmai puþin sigurã, mai puþin predictibilã. A fostdemolat sistemul global de securitate postbelic,care nu mai funcþioneazã astãzi.

Eu nu sunt de acord cu opinia cã lumea adevenit bipolarã. Lumea rãmâne civilizatã ºifaptul cã ea s-a unit în jurul Ucrainei, cã a de -mon strat o unitate ºi solidaritate extrem desolide cu Ucraina aratã cã avem motive serioasede optimism.

Într-adevãr, provocãrile ºi riscurile care auame ninþat Ucraina chiar de la începutul anului2014 au impresionat puternic. Este ceva nemai -întâlnit. La 16 ianuarie þara a fost transformatã,într-o clipã, în dictaturã, într-un stat totalitar.Þara a cãrei independenþã a picat din cer, fãrãvãrsare de sânge, în 1991, a trebuit sã plãteascãun preþ extrem de mare pentru a doua naºtere aindependenþei sale, în februarie 2014, când osutã dintre cei mai buni bãieþi ºi fete, indiferentde naþionalitate ºi indiferent de þara cãreia auaparþinut, ºi-au jertfit viaþa pentru naºterea uneinoi þãri, unui nou popor. Þarã, a cãrei suverani-tate era ameninþatã prin atragerea ei în Uniuneavamalã ceea ce unora li se pãrea un fapt in -evitabil. Þarã care, în martie, era ameninþatã deatentat la integritatea ei teritorialã dupã anexareaCrimeei. Þarã în care, la mijlocul anului, a înce -put o agresiune armatã directã din partea statuluivecin. Þarã în care, în urma unei politici finan-ciare absurde ºi iresponsabile, a fost distrusã,încã de la începutul anului, baza econo micã.

Aceasta este o listã lungã de riscuri ºi peri-cole cu care Ucraina s-a confruntat poate pentruprima datã. De facto, acþiona o comisie de lichi-dare a Forþelor Armate ale Ucrainei, a structu -rilor de securitate, a Ministerului de Interne etc.

Cu toate acestea, sunt mândru cã Ucraina asupravieþuit în acest an. Noi nu am rezistat doar,ci am gãsit o ripostã demnã la toate acesteprovocãri.

Nimeni nu se aºtepta ca, în condiþii de rãz boi,poporul ucrainean sã fie atât de organizat, atât deresponsabil, încât sã poatã organiza cele maicorecte alegeri prezidenþiale din Ucrai na. Ime -diat dupã alegeri, a fost demaratã pre gãtirea pen-tru semnarea Acordului de Asociere cu UE, eve -niment ce s-a realizat la Bruxelles, la 27 iunie.

Chiar din primele zile, au fost luate mãsurifãrã precedent pentru consolidarea capacitãþii deapãrare a statului nostru. La început, structuraorganizatoricã nu a fost pregãtitã pentru aceasta,nu existau nici bani. Dar spiritul de luptã, miº -carea fãrã precedent de voluntari au dezminþitzicala tradiþionalã cu care erau asociaþi ucrai -nenii: „nu mã bag, nu mã amestec“.

Peste 80% dintre ucraineni au luat parte, într-o formã sau alta, la miºcarea de voluntari. Iartoate acestea s-au petrecut într-o þarã în care cucâþiva ani în urmã, doar 13% dintre locuitorideclarau cã sunt gata sã-ºi apere Patria cu armaîn mânã.

În primele momente, aportul voluntarilor laapãrarea Ucrainei, a suveranitãþii ºi integritãþii eiteritoriale a fost hotãrâtor. În depozitele Forþelor

Armate nu au fost provizii de hranã, ºi efectemilitare.

Forþele Armate ucrainene au respins primulatac al duºmanului cu arme de infanterie în mânãpe fondul entuziasmului unui numãr de 6 mii demilitari dispersaþi pe tot frontul. Dar, numai încâteva luni, Ucraina ºi-a creat una dintre celemai eficiente armate de pe continent astfel încâtprimim deja vizite de documentare cu privire laexperienþa noastrã, la operaþiunile ºi tehnologiilede luptã într-un rãzboi hibrid.

În 7-8 luni, am reuºit sã mobilizãm un sprijininternaþional nemaipomenit.

Pentru prima datã în istorie, la 16 septembrie,Acordul de Asociere a fost ratificat concomitentde Parlamentul European la Strasbourg ºi deRada Supremã a Ucrainei. În ambele foruri aexistat majoritatea constituþionalã ceea ce con-stituie o dovadã clarã a nivelului de susþinere decare se bucurã Ucraina astãzi.

La 26 octombrie, au avut loc, în condiþii com-plexe ºi cu multe riscuri, alegeri parlamentare.Mulþi m-au condamnat pentru decizia mea de adizolva Parlamentul ºi de a anunþa alegeri parla-mentare anticipate. Viaþa a demonstrat cã acestpas a fost unul deosebit de corect ºi echilibrat.Acum nu mai avem în Parlament a cinceacoloanã a agresorului, nu-i mai avem pe trãdã-torii comuniºti, nu mai avem Partidul Regiunilorºi sper cã avem o coaliþie proeuropeanã solidãcapabilã sã-ºi asume responsabilitãþi în acestevremuri complicate.

Aº vrea sã mã opresc în mod special asupraLegii lustraþiei care a devenit ºi ea un hotar cearatã schimbãrile fundamentale care trebuie sãaibã loc în þarã.

Un fapt pozitiv al finalului de an este elibe -rarea a 150 de prizonieri. Atrag atenþia Dvs. asu -pra faptului cã aceasta nu a fost o simplã elibe -rare a prizonierilor care s-a produs treptat. Peaceºti prizonieri nu au vrut sã-i elibereze timp dejumãtate de an. Mulþi dintre ei erau condam naþila moarte prin împuºcare. Aceºtia fãceau partedin batalioanele de voluntari, din Garda Naþio -nalã, iar separatiºtii refuzau luni în tregi sã-ielibereze. ªi numai datoritã unor efor turi extra-ordinare, cei 150 de luptãtori ucraineni au pututîntâmpina Anul Nou în familie. Mã bucur foartemult.

A fost eliberatã localitatea Cionhar unde tru-pele de frontierã au înaintat ºi au ocupat poziþi-ile eliberând complet teritoriul regiunii Herson.

Dar sarcinile care ne stau în faþã nu sunt maipuþin complexe. Le vom putea realiza numai dacãvom da dovadã de unitate ºi responsabilitate.

Cea mai importantã sarcinã este realizareareformelor ºi crearea condiþiilor pentru creºtereeconomicã în 2016. În momentul de faþã avemdatoria sã stabilizãm economia, sã lansãm refor -me le care vor asigura o poziþie absolut nouãprivind climatul investiþional, sã facem paºi ho -tã râþi în ceea ce priveºte asigurarea supremaþieilegii, sã realizãm reforma judiciarã ºi sã acþio -nãm eficient în combaterea corupþiei. Toate aces-tea ne vor ajuta sã convertim nivelul ridicat deprestigiu în plan internaþional de care se bucurãUcraina în investiþii strãine directe. Iar de eleavem astãzi nevoie ca de aer.

Este extrem de important ca la summitul din

Riga, din mai 2015, Ucraina sã obþinã adoptareahotãrârii privind regimul fãrã vize. Toate compo-nentele necesare pentru acest demers existã.Ucrainenii trebuie, în sfârºit, sã cãlãtoreascã fãrãvize în Europa.

Este important ca pe baza Planului de pace, aînþelegerilor de la Minsk sã transformãm armis -ti þiul fragil existent astãzi în estul Ucrainei într-o pace stabilã ºi durabilã. Sã repunem teritoriiletemporar ocupate sub controlul puterii ucrai ne -ne. Sã restabilim pe aceste teritorii suveranita teaucraineanã. Subliniez încã o datã: putem rea li zaaceste obiective numai pe baza Proto colului dela Minsk care cuprinde toate condiþiile necesarepentru realizarea lor. Oprirea focului, eliberareaimediatã a tuturor prizonierilor cãci numãrul lornu se reduce doar la aceºti 150. ªi grupul care afost creat ºi din care face parte inclusiv Serviciulde Securitate al Ucrainei va continua sã acþio -neze în direcþia cãutãrii prizonierilor pe te ri to -riile ocupate. Primii patru au fost aduºi. ªi aceas-ta se va realiza nu în regim de schimb, ci prinaducerea tinerilor noºtri acasã.

Condiþia-cheie a Protocolului de la Minsk,care va aduce foarte repede pacea în þara noastrã,este foarte simplã: securizarea frontierelor ºiscoa terea trupelor strãine de pe teritoriul nostru.Imediat ce trupele vor fi scoase, nu va mai existaniciun conflict. Cãci el nu existã. El este inven-tat. ªi primii paºi pe teritoriile eliberate constitu-ie o confirmare clarã în acest sens. Mergeþi laSloviansk, Kramatorsk, Lysyceansk, Severo -doneþk, Mariupol sã vedeþi cum se restabileºtepu te rea ucraineanã pe teritoriile eliberate.Aceas ta va fi încã o confirmare a faptului cãacest conflict a fost adus în þara noastrã din afarãºi toþi aceia care l-au adus, ocupanþi ºi agresori,trebuie sã plece din þara noastrã.

Evident, cã acest lucru necesitã o coordonareinternaþionalã serioasã. ªi efortul depus în 2014de puterea ucraineanã, de Ministerul de Externeºi de preºedintele Ucrainei trebuie sã continue ºiîn 2015. Anul meu diplomatic va începe la 15ianuarie la Astana unde va avea loc întâlnirea în„format normand“. În prezent, miniºtrii deexter ne ai þãrilor care fac parte din „formatulnormand“ au primit sarcina sã pregãteascã ordi -nea de zi ºi proiectele de hotãrâri pentru acestsummit.

În afarã de aceasta, o provocare extrem deserioasã rãmâne lupta împotriva corupþiei. Ime -diat dupã sãrbãtori, înainte de 8-10 ianuarie mãvoi întâlni cu cele trei troici numite recent dinpartea Preºedintelui, Guvernului ºi Parla men -tului pentru desemnarea conducerii Birouluianticorupþie. Câþiva candidaþi poten þiali îmi daumotive serioase de optimism. Toate problemelelegate de corupþie vor fi trimise Biroului antico -rupþie. Folosind experienþa internaþionalã se vorface paºi care vor arãta cã în Ucraina nu vor maifi oameni cu imunitate împotriva corupþiei. Credcã, în sfârºit, vom putea da dovadã de eficienþãmare în acest sens.

Dragi prieteni,Avem în faþã o muncã imensã. S-a fãcut deja

mult. Ceea ce ne trebuie în mod imperios estepãstrarea unitãþii ºi a responsabilitãþii. Sunt con-vins cã vom reuºi.

ucraina - mai aproapePaginã realizatã de Ion ROBCIUC

Discursul preçedintelui Petro Poroçenko în cadrulconferinÆei de preså susÆinute la 29 decembrie 2014