Copyright 2003 Dr. Razvan Ionescu

CURS DE SEMIOLOGIE M.T.C. Semiologie generala Frigul si CalduraSunt categorii asociate naturii bolii n sensul ca exprima caracterele Yin sau Yang, Exces sau Deficit, Exterior sau Interior ale sindromului n cadrul caruia se manifesta. De obicei, atacul Frigului manifesta semne de frig, iar atacul Caldurii manifesta semne de caldura. Astfel, excesul de Yin si deficitul de Yang manifesta semne de frig, n timp ce excesul de Yang si deficitul de Yin manifesta semne de caldura.

Aversiunea la frigPacientul nu suporta frigul, are frison? si aversiunea nu e ameliorata de expunerea la caldura. Aceste simptome apar de obicei n sindroame de tip Extern produse prin invazia factorilor patogeni externi la nivelul Suprafetei organismului, ceea ce blocheaza Yang-ul defensiv care nu mai poate ncalzi musculatura si tegumentele. n acest caz, aversiunea la frig nu este ameliorata de caldura deoarece sediul caldurii din Suprafata este ocupat de factorii patogeni externi. Din interior, Yang-ul defensiv forteaza patrunderea si pe masura ce e respins devine tot mai activ, rezultnd hipertermia (febra). Conduita terapeutica va fi de eliminare a factorilor patogeni n principal si nu de stimulare a producerii interne de caldura.

Intoleranta la frigPacientul nu suporta frigul, are frilozitati? dar este ameliorat de expunerea la caldura. Apare n special n sindroame de tip Intern cu deficit al Yang Qi-ului defensiv care nu mai poate ncalzi organismul. Ameliorarea la caldura se datoreaza faptului ca lacasul fiziologic al caldurii este liber si aceasta se poate instala.

Febra Definitie:temperatura corporala peste 37?C sau senzatie subiectiva de febra, fara ca temperatura sa fie peste 37?C.

nsotirea cu aversiunea la frig:n sindrom de tip Extern cu factor patogen exogen daca se asociaza cu aversiune la frig. n sindrom de tip Intern daca e fara aversiune la frig sau cu intoleranta la frig.

Tipuri de febra: Febra nalta:Temperatura peste 39?C, persistenta, fara aversiune la frig. Apartine caldurii interne de tip Exces aparute prin invazia la interior a caldurii exogene sau frigului exogen care se transforma n caldura. Consecinta este excesul de caldura la interior cu producerea febrei.

Febra fluctuanta:Se caracterizeaza prin fluctuatii cu orar relativ determinat ale valorilor termice. Recunoaste 3 tipuri:1

Frison = senzatie de frig intens resimtita n Suprafata (zona cutaneo - musculo - conjunctiva). Apare n sindroame de tip Extern, spre deosebire de : Frilozitate = senzatie de frig (intens) resimtita n profunzime, la nivelul organelor interne si al traiectelor energetice profunde. Apare n sindroamele de tip Intern. 2 Frilozitate = vezi nota anterioara

Copyright 2003 Dr. Razvan Ionescu

Febra fluctuanta Yang ming:febra foarte nalta cu un maxim ntre orele 15-17. Se nsoteste de distensie abdominala si constipatie. Este produsa de acumularea de caldura n meridianul Yang ming (stagnarea de alimente n stomac sau stagnarea fecalelor n intestinul gros), ceea ce n T.C.M. se numeste Yang ming fu shi zheng (Sindrom stenic al organelor cavitare Yang ming)

Febra fluctuanta umezeala + caldura:febra de intensitate moderata (la contact de scurta durata cu pielea pacientului nu da senzatia de fierbinte care apare la contact mai ndelungat. Este mai mare dupa-amiaza. Se nsoteste de senzatie de opresiune pectorala, greutate la nivelul capului si corpului, depozit lingual unsuros. Apare n sindroame de acumulare a umezelii si caldurii care produc stagnarea Yang qi-ului care nu se mai poate exterioriza. (caldura se simte tardiv la nivelul tegumentelor).

Febra fluctuanta a deficitului de Yin:Febra joasa dupa-amiaza sau noaptea. Se nsoteste de roseata zigomatica, transpiratii nocturne, disforie cu senzatie febrila n cele 5 inimi (piept, palme, talpi). Este caracteristica sindroamelor de deficit de Yin, cnd dupa-amiaza si noaptea, Yang qi-ul defensiv patrunde la interior si exacerbeaza caldura interna rezultnd febra joasa.

Febra joasa:Are valori ntre 37-38?C. Apare de obicei n sindroame de deficit de Yin, deficit de snge, deficit de Qi si n boli infectioase febrile, n stadiul tardiv.

Disforie 3 cu senzatie febrila n cele 5 inimi:Senzatie de caldura n centrul palmelor, talpilor, n piept si n gura, cu sau fara cresterea temperaturii. Apare n sindroame de deficit de Yin sau n sindroame de caldura patogena ce afecteaza Yin-ul.

Febra + aversiune la frig:Pacientul are senzatie de frig dar temperatura e crescuta. Apare n stadiile initiale ale sindroamelor de tip exterior, care pot fi de 4 tipuri:

Sindrom exterior de tip rece:Aversiune severa la frig, febra usoara, puls plutitor4 si tensionat.

Sindrom exterior de tip cald:Febra nalta, aversiune moderata la frig, puls superficial si rapid.

Sindrom exterior de tip astenic:Frilozitate, febra, transpiratii, puls plutitor si ncet.

Sindrom exterior de tip stenic:Frison, febra, cefalee, dureri musculare generalizate, anhidroza 5 , puls plutitor si tensionat.

Febra alternnd cu frison:Reflecta lupta dintre Qi-ul vital si factorii patogeni care sunt blocati la jumatate ntre interior si exterior. Sunt doua situatii clinice mai frecvente: * cnd alternanta febra frison are loc la

3 4

Disforie = tulburare a dispozitiei Puls plutitor = unul din pulsurile clasic descrise n pulsologia chineza. Se palpeaza superficial, prin presiune usoara. Denota localizarea superficiala a bolii n stadiul respectiv. 5 Anhidroza = lipsa transpiratiei

Copyright 2003 Dr. Razvan Ionescu intervale regulate (malarie) * cnd alternanta febra frison are loc la intervale neregulate (boala shao yang)

DurereaDiferentiere din punct de vedere al naturii, localizarii si simptomelor nsotitoare:

Dupa natura durerii: Distensie:n piept si hipocondru = stagnarea Qi-ului n cap si ochi = ntetirea focului ficatului sau = hiperactivitatea Yang-ului hepatic

Lancinant:Caracter de ntepatura = staza sanguina

Migratoare:La nivelul articulatiilor = sindrom Bi produs de vnt La nivelul pieptului si hipocondrului = stagnarea Qi-ului

n punct fix: (durere localizata)La nivelul articulatiilor = sindrom Bi produs de Frig La nivelul corpului = staza sanguina

Rece:Durere asociata cu senzatie de rece si care se amelioreaza la cald. Apare datorita cantonarii frigului patogen n colateralele mari ale meridianelor sau datorita deficitului de Yang Qi care duce la o racire a organismului.

Arsura:Durere cu caracter de arsura si dorinta de rece. Apare n sindroame de Caldura de tip Extern (prin excesul Yang-ului) sau de tip Intern (prin deficitul Yin -ului).

Colicativa:Durere ascutita, violenta, ca de cutit rasucit. Apare n sindroame de tip Exces datorate blocarii meridianelor de catre factorii patogeni n exces.

Surda:Durere trenanta, mai putin severa. Apare n cazuri de malnutritie a organelor interne si a meridianelor n sindroame de deficit de Yin Snge sau de Yang Qi. E caracteristica sindroamelor de tip Deficit.

Greutate:Durere cu senzatie de greutate datorata retentiei de umezeala patogena n meridiane si obstructiei activitatilor functionale ale Qi-ului.

Scitoare:Durere scitoare cu senzatie de sfrseala. La nivelul ntregului corp = sindrom de Umezeala sau sindrom de tip Extern. La nivelul lombelor si genunchilor = sindrom astenic al rinichilor.

Cavitara:Durere cu senzatie de gol. Apare n sindroame de malnutritie a organelor datorate deficitului de Qi, Snge si Esenta vitala.

Copyright 2003 Dr. Razvan Ionescu

Dupa localizarea durerii: Cefaleea :Dupa localizare: La nivelul fruntii si al regiunii supraorbitale = afectare a meridianului Yang ming. La nivelul zonelor temporale = afectare a meridianului Shao yang. La nivelul zonei occipitale si a cefei = afectare a meridianului Tai yang. La nivelul vertexului = afectare a meridianului Jue yin. Dupa simptomele nsotitoare: Sindrom de tip Extern = cefalee severa si continua, cu dureri musculare generalizate, febra, frison. Sindrom Extern de Frig si Vnt = cefalee cu rigiditatea cefei, agravate de expunerea la frig si vnt. Sindrom Extern de Caldura si Vnt = cefalee cu dorinta de rece, agravata de expunerea la cald si vnt. Sindrom Extern de Umezeala si Vnt = senzatie de greutate la nivelul capului si corpului (chinga), agravate de expunerea la vnt si umezeala. Sindrom de tip Intern = cefalee intermitenta de intensitate moderata, care dureaza de multa vreme. Denota leziuni (energetice) ale organelor interne. Sindrom Intern de deficit de Qi = cefalee surda agravata de efort fizic exagerat si lipsa odihnei corespunzatoare. Sindrom Intern de deficit de Snge = cefalee surda cu ameteli, ten si limba palide. Sindrom Intern de astenie a Rinichilor = cefalee cu senzatie de gol, discomfort n lombe si genunchi. Sindrom Intern de deficit al Splinei = cefalee cu ameteli, senzatie de greutate a corpului, plenitudine abdominala, scaune apoase. Sindrom Intern de staza a Sngelui = cefalee cu caracter de ntepatura, localizata n punct fix. Sindrom Intern de stagnare a Flegmei = cefalee n chinga cu senzatie de opresiune pectorala si depozit lingual unsuros. Sindrom Intern de hiperactivitate a focului Ficatului = cefalee cu caracter de distensie, gust amar si gt uscat.

Durerea pectoralaCel mai frecvent apare ca urmare a afectarii Cordului si Plamnilor. Xiong bi = sindrom de opresiune pectorala dureroasa, cu senzatie de sufocare si durere pectorala iradiind spre umeri si spate. Apare ca urmare a stagnarii Yang-ului pectoral cu stagnarea Flegmei n interior sau deficitului de mobilitate a Qi-ului si stazei sanguine n cavitatea pectorala care afecteaza circulatia Qi-ului si Sngelui n coronarele cardiace. Sindrom de Exces de Caldura n Plamn = durere pectorala cu febra si astm. Sindrom de deficit de Yin pulmonar = durere pectorala cu transpiratii nocturne si hemoptizie.

Durerea n hipocondruAdesea ntlnita n afectiunile Ficatului si Vezicii Biliare. Stagnarea Qi-ului hepatic ca urmare a distimiilor (sentimente de frustrare, mnie, mnie reprimata etc.) = durere n hipocondru cu caracter de distensie, oftat, enervare. Stagnarea Umezelii si Caldurii n Ficat si Vezica Biliara = durere cu caracter de distensie n hipocondru, icter cutanat si conjunctival. Stagnarea Sngelui n Ficat si blocarea meridianului = durere hipocondriaca n punct fix. Stagnarea focului Ficatului cu blocarea colateralului principal al meridianului = durere cu caracter de arsura n hipocondru, fata rosie, ochi injectati. Deficit de Yin al Ficatului = durere cu caracter de arsura n hipocondru cu febra fluctuanta ce apare seara, transpiratii nocturne.

Copyright 2003 Dr. Razvan Ionescu

Durerea abdominalaSindrom de tip Deficit = durere surda si trenanta ameliorata la presiune pe abdomen. Sindrom de tip Exces = durere continua, severa, agravata de presiune. Sindrom de tip Frig = durere abdominala cu senzatie de rece, ameliorata de caldura. Sindrom de tip Caldura = durere abdominala cu senzatie febrila si dorinta de rece. Paraziti intestinali = durere periombilicala cu mase pseudotumorale mobile la palpare. Anurie = durere n abdomenul inferior cu obstructie la mictiune.

LumbagoSindrom de deficit al Rinichilor = dureri lombare surde cu oboseala generalizata. Sindrom de Frig si Umezeala = lombalgie cu senzatie de rece si greutate, agravate pe timp noros si ploios. Sindrom de stagnare a Sngelui = lombalgie n punct fix agravata de presiune.

Dureri ale membrelorDureri articulare apar n sindroamele Bi (reumatice) date de Vnt Frig Umezeala Caldura. Sindrom Bi- Vnt = artralgii migratoare, de la o articulatie la alta. Sindrom Bi Frig = artralgii severe, agravate de frig. Sindrom Bi Umezeala = artralgie monoarticulara cu senzatie de greutate. Sindr om Bi Caldura = artralgii cu semne inflamatorii (tumor, rubor, calor): sugereaza transmiterea caldurii ca rezultat al stagnarii si acumularii Vntului si Umezelii.

Dureri generalizate (Pantalgiile)Sindrom Extern prin atacul Vntului si Frigului care blocheaza meridianele = pantalgii cu febra, aversiune la frig, anhidroza, puls plutitor si tensionat. Sindrom Extern de Umezeala care invadeaza striurile cutaneo-musculo-conjunctive = pantalgii cu senzatie de greutate n membre si de chinga la nivelul capului. Sindrom de disfunctie a Qi-ului si Sngelui = pantalgii provocate de boli ndelungate cu imobilizare la pat.

TranspiratiaPoate da informatii cu privire la ncadrarea diagnostica a unui sindrom ntr-una din categoriile: Intern-Extern, Frig-Caldura, Deficit-Exces.

Anhidroza ( lipsa transpiratiei)La nivelul ntregului corp = poate apare att n sindroame de tip Intern ct si Extern, n boli acute sau cronice. Sindrom de tip Extern prin atacul frigului, stagnarea Yang -ului defensiv si obstructia porilor sudorifici = anhidroza cu aversiune severa la frig, febra comparativ scazuta, puls plutitor si strns.

Hiperhidroza

De tip Intern:Transpiratie spontana = transpiratii n timpul zilei si la miscare, intoleranta la frig, oboseala, respiratie scurta pna la lipsa dorintei de a vorbi. Apare n deficit de Qi sau deficit de Yang, ceea ce slabeste Suprafata care nu mai poate mentine porii nchisi, acestia ramnnd permanent deschisi. Transpiratie nocturna = transpiratia apare dupa ce pacientul adoarme dar se opreste la trezire. Apare n deficit de Yin, nsotita de febra hectica, hiperemie malara, disforie cu senzatie febrila n cele 5 inimi. Deficitul de Yin produce caldura interna agravata de patrunderea Yang-ului la interior n timpul somnului, ceea duce la evaporarea fluidelor prin pori. Transpiratia profuza = transpiratii excesive cu evaporare masiva a fluidelor. Poate fi de tip Exces sau Deficit. Tip Exces: transpiratii continue, febra, hiperemie faciala, sete, dorinta de bauturi reci, puls plin. Apare n caz de caldura interna excesiva cu evaporare masiva a fluidelor. Tip Deficit: transpiratii profuze n picaturi reci, ten palid, extremitati reci, puls slab, greu palpabil. Apare n caz de epuizare a Yang-ului, n boli severe si conditii critice.

Copyright 2003 Dr. Razvan Ionescu Transpiratia dupa frison = e nsotita de intoleranta la frig si expresie suferinda pe fata pacientului, de ncordare maxima. Daca febra scade si pulsul se calmeaza dupa transpiratie, e semn ca Qi-ul vital prevaleaza asupra factorului patogen. Daca febra nu scade, pacientul continua sa fie disforic si pulsul rapid dupa transpiratie, e semn ca factorul patogen e mai puternic dect Qi-ul vital.

DietaCantitatea alimentelor ingerate este dependenta de functia Stomacului si Splinei. Anomaliile dietei se refera la aportul hidric si la aportul de solide.

Anomaliile aportului hidric Lipsa seteiArata ca fluidele corporale nu sunt epuizate. Apare de obicei n sindroame de Frig si Umezeala, sau Caldura n stadiul incipient. Poate apare si n sindroame care nu au caracter evident nici de Frig nici de Caldura.

Sete cu polidipsiePacientul are senzatie permanenta de sete si bea lichide multe. Arata ca fluidele organismului au fost consumate. Sindrom de tip Exces-Caldura = sete extrema si dorinta de lichide reci, febra, transpiratii profuze, puls plin, rapid. Arata exacerbarea caldurii interne cu consum masiv al fluidelor si necesitatea de a reface compartimentul lichidian prin aport hidric extern. Xiao ke = sete extrema cu poliurie, polidipsie, polifagie. Apare n boli si sindroame precum diabetul, n care caldura excesiva afecteaza Plamnii, Stomacul sau Rinichii. De obicei veriga fiziopatologica este deficitul de Yin.

Sete fara polidipsiePacientul are sete si gura uscata, dar nu are dorinta sa bea sau bea putin. Apare cnd: compartimentul lichidian este afectat n mica masura sau este afectata distributia lichidiana astfel nct cavitatea bucala nu mai poate fi umidifiata (deshidratare extracelulara cu hiperhidratare intracelulara). Sindrom de Umezeala si Caldura = sete fara polidipsie, febra fluctuanta tip Caldura-Umezeala (vezi mai sus), senzatie de opresiune pectorala, depozit lingual unsuros. Boala infectioasa n stadiul de invazie a compartimentului Energiei Nutritive (Ying) si a Sngelui = sete fara polidipsie, disforie, delir, febra agravata noaptea, limba rosie aprinsa. Sindrom de retentie de Flegma = sete cu voma dupa ingestia de apa, ameteala, vedere tulbure. Sindrom de staza interna a Sngelui = pacientul are sete dar dupa ce-si clateste gura arunca apa fara a o nghiti.

Anomaliile apetitului Apetit scazutPoate ajunge la lipsa totala a apetitului (anorexie). Deficit de Qi al Splinei si Stomacului = anorexie, oboseala, emaciere, distensie abdominala, scaune moi, limba palida, puls slab. Stagnarea Umezelii patogene n Splina = apetit scazut, senzatie de apasare epigastrica, greutate a corpului, depozit lingual alb unsuros. Umezeala si Caldura n Ficat si Vezica Biliara = apetit scazut, aversiune fata de mncaruri grase, coloratie icterica a sclerelor si tegumentelor, apasare epigastrica, durere n hipocondru, depozit lingual galben unsuros, puls alunecos si plin.

Copyright 2003 Dr. Razvan Ionescu Retentie de alimente n Stomac = aversiune fata de mncare, eructatii fetide, durere tip distensie n epigastru, depozit lingual gros, coagulat.

Polifagie cu apetit permanentPacientul mannca mult si are senzatie de foame la scurt timp dupa mese, dar slabeste continuu. Sindrom de Foc -Exces al Stomacului = polifagie cu apetit permanent, sete, disforie, limba rosie cu depozit galben. Sindrom de Exces al Stomacului si Deficit al Splinei = polifagie, senzatie permanenta de foame, scaune moi. Xiao ke (include diabetul zaharat) = polifagie, senzatie permanenta de foame, polidipsie, emaciere.

Anorexie nsotita de foamePacientul are senzatie de foame dar nu are dorinta sa mannce sau mannca putin. Sunt 2 conditii mai frecvent ntlnite: 1. Deficit de Yin al Stomacului = foame cu anorexie, senzatie de arsura n stomac, limba rosie cu depozit n cantitate redusa. 2. Deficit de Yin al Rinichiului si hiperactivitate a focului ministerial = anorexie nsotita de tinitus, insomnie, amnezie. Exacerbarea focului ministerial duce la afectarea Stomacului prin caldura de tip Deficit pe care o produce.

ScaunulAnomaliile frecvente ale scaunului sunt legate de constipatie si diaree.

ConstipatiaEste definita ca dificultate n evacuarea scaunului si / sau intervale prelungite ntre scaune, care pot depasi o saptamna. Clinic ntlnim urmatoarele situatii mai frecvente:

Constipatie de tip Caldura= constipatie cu urini scurte, hipercrome, hiperemie faciala, plenitudine si / sau dureri abdominale, limba rosie cu depozit galben puls alunecos si rapid. Apare n caz de acumulare a caldurii n intestinul gros si stomac cu consumul fluidelor organice si uscaciunea consecutiva a intestinului gros.

Constipatie de tip Frig= constipatie cu urini limpezi, hipocrome, n cantitati mari, raceala a extremitatilor, dorinta de cald si intoleranta la rece, durere cu senzatie de rece n abdomen, puls adnc si ncet. Apare n caz de acumulare a frigului-yin n interior ceea ce duce la stagnarea activitatilor Qi-ului intestinal.

Constipatie prin blocarea Qi-ului= constipatie cu eructatii, flatulenta, plenitudine abdominala, durere n hipocondru, puls neregulat. Apare datorita stagnarii activitatilor fiziologice ale Qi-ului cu afectarea functiei de transport a intestinului gros si acumularea reziduurilor n interior.

Constipatie de tip Deficit = 3 tipuri:Constipatie prin deficit de Qi = constipatie cu respiratie scurta, oboseala fizica si psihica, limba palida, puls slab. Constipatie prin deficit de Snge = scaun uscat, palpitatii, amnezie, vertij, limba palida, puls filiform. Constipatie prin deficit de Yin = scaun uscat, emaciere, hiperemie malara, ameteli, tinitus, limba rosie cu depozit n cantitate redusa, puls filiform si rapid.

DiareeaDefinitie: frecventa crescuta a defecatiei, consistenta lichida a scaunului, scaune neformate sau cu alimente nedigerate, scaune apoase, eliminate n jet. De obicei apare ca urmare a deteriorarii functiei de transport a Splinei, retentiei de apa n intestine si deteriorarii functiei de transport a intestinului gros.

Copyright 2003 Dr. Razvan Ionescu Clinic ntlnim urmatoarele situatii mai frecvente:

Diaree de tip Umezeala-Frig= scaun lichid-apos, dureri abdominale, borborisme, depozit lingual unsuros, puls alunecos. Apare prin invazia Stomacului si Splinei de catre frig si umezeala. Acesti factori patogeni afecteaza functiile de ascensiune a Splinei si descensiune a Stomacului de unde rezulta nesepararea fluidelor pure de cele impure si amestecul apei si solidelor n intestinul gros.

Diaree datorata dietei necorespunzatoare= dureri abdominale ameliorate dupa defecatie, borborisme, fecale si eructatii cu miros de ou stricat, puls alunecos. Apare ca urmare a excesului alimentar si de bauturi alcoolice sau a ingestiei de alimente neigienizate. Acesti factori deterioreaza functiile Splinei si Stomacului de transport si digestie a alimentelor. Ca urmare, esentele vitale din apa si mncare nu mai pot fi extrase si rezulta afectarea functiei de transport a intestinului gros.

Diareea prin Deficitul Splinei= alternanta scaunelor uscate cu scaune moi, apetit si aport alimentar scazut, senzatie de plenitudine si opresiune abdominala postprandiala, oboseala fizica si psihica, limba palida, puls slab. Apare datorita deficitului de Qi al Splinei care slabeste functiile de transport si digestie si duce la retentia apei.

Diareea prin Deficitul Rinichiului= dureri abdominale si periombilicale n jurul orei 5 a.m., borborisme urmate imediat de scaune moi care amelioreaza simptomatologia abdominala, intoleranta la rece, extremitati reci, slabiciune a lombelor si genunchilor. Apare datorita deficitului de Yang al Rinichilor care nu mai ncalzeste Splina, de unde rezulta disfunctia transportului si transformarii nutrientilor si acumularea factorilor patogeni de tip Yin, Frigul si Umezeala, n interior.

UrinaInformatiile referitoare la urina ne aduc la cunostinta starea fluidelor organice si a functiilor Plamnului, Splinei si Rinichilor. Anomaliile frecvente legate de mictiune sunt:

Urini scurte hipercrome = urina n cantitate redusa, de culoare rosu-galbuie.Apar n sindroame de Caldura: Focul Inimii exuberant = urini scurte hipercrome cu disforie si insomnie. Umezeala si Caldura n Ficat si Vezica Biliara = urini scurte hipercrome, dureri n hipocondru, icter. Exces-Caldura n Stomac si Intestine = urini scurte hipercrome, plenitudine abdominala, constipatie. Umezeala si Caldura n Vezica Urinara = urini scurte hipercrome, mictiuni imperioase, frecvente si dureroase. n zile calduroase, cu aport insuficient de lichide si transpiratie abundenta, fara semnificatie patologica.

Urina limpede, profuza = mictiuni cu evacuare abundenta de urina decolorata.Apare n sindroame de Frig: Deficit de Yang al Rinichilor = urina limpede, profuza, ten palid, slabiciune a lombelor si a genunchilor, limba palida si puls slab. Exces de Frig -Yin n Interior = urina limpede, profuza, durere si senzatie de rece n abdomen, limba palida, puls adnc si ncordat.

Urina tulbureUmezeal a si Caldura n Vezica Urinara = urini tulburi, imperioase, frecvente, de culoare maronie. Deficit renal = urina tulbure, slabiciune a lombelor si genunchilor, limba palida, puls slab. Deficit al Splinei si Rinichilor = urina tulbure, apetit scazut, slabic iune a lombelor si genunchilor.

Copyright 2003 Dr. Razvan Ionescu

Mictiuni frecventeXiao ke (diabet zaharat) = mictiuni frecvente, profuze, polidipsie, polifagie. Umezeala si Caldura n Vezica Urinara = mictiuni frecvente de culoare maronie, senzatie de arsura uretrala n timpul mictiunii. Deficit de Yang renal = mictiuni frecvente nocturne, profuze si decolorate.

Incontinenta urinaraDeficit de consolidare a Qi-ului renal si disfunctia consecutiva a Vezicii Urinare = pierderi de urina necontrolate n timpul starii de veghe sau somn, fara tulburari de constiinta. n stari critice, de abolire a constiintei (delir, come etc.)

Enuresis = pierderi urinare necontrolate doar n timpul somnului.Apare ca urmare a deficitului de consolidare a Qi-ului renal si a disfunctiei consecutive a Vezicii Urinare. La copii sub 3 ani e fiziologic.

Disurie = urina n cantitate redusa cu dificultate la evacuare.Afectarea functiei de dispersie a Plamnului = disurie cu edem pufos palpebral. Deficit de Yang al Splinei = disurie, anorexie, fatigabilitate. Deficit de Yang al Rinichiului = disurie, intoleranta la frig, discomfort lombar. Umezeala si Caldura n Vezica Urinara = disurie, urina maronie, puls rapid.

Mictiune dureroasa = durere uretrala n timpul mictiunii.Sindrom de Umezeala si Caldura = mictiune dureroasa cu senzatie de arsura. Staza sanguina = mictiune cu senzatie de ntepatura. Calculolza = mictiuni anginoase6 .

SomnulInsomniaSimptome: - pacientul adoarme greu, si / sau se trezeste usor, sau nu doarme deloc. - adesea e tulburat de vise Fiziologia somnului e caracterizata de 2 perioade: de inductie si de stare. n perioada de inductie are loc captarea Mintii de catre Snge iar n perioada de stare Mintea este hranita si refacuta de catre Yin-ul organismului. n concluzie, pentru desfasurarea normala a somnului este necesar ca Sngele si Yin-ul sa fie n buna stare. Daca Sngele este n deficit, simptomul dominant va fi greutatea la adormire. Daca Yin-ul sufera, simptomul dominant va fi trezirea repetata si rapida. Sindroame:

Deficit de Yin al CorduluiSomn superficial, cu treziri repetate, nsotit de palpitatii, disforie, senzatie febrila n palme si piept, limba rosie cu depozit redus, puls rapid si mic.

Disjunctia Cord - RinichiPacientul adoarme greu (semn de deficit de Snge al Cordului), are palpitatii, slabiciune a lombelor si genunchilor.

Deficitul Cordului si SplineiSomn superficial, palpitatii, anorexie, limba palida, puls slab.

6

Mictiuni anginoase = termen disputat, ntre colica renala si durere anginoasa reala. Unii medici raporteaza existenta unei categorii de angina pectorala pe un fond de calculoza renala.

Copyright 2003 Dr. Razvan Ionescu

Perturbarea Mintii de catre Flegma-FocInsomnie, expectoratie cu sputa abundenta, depozit lingual galben unsuros.

Stagnarea Flegmei n Vezica BiliaraSomn ntrerupt de vise nfricosatoare, ameteala, senzatie de opresiune pectorala, timiditate, iritabilitate, voma, greata, gust amar, limba cu depozit unsuros, puls alunecos.

Somnul tulburat de vise= e legat de insomnie, au aceeasi etiopatogenie si tratament.

Letargia (somnolenta)= senzatie permanenta de somn, chiar dupa ce doarme. Sindroame:

Invazia Umezelii n SplinaSomnolenta, ameteala, vedere tulbure, senzatie de greutate a membrelor, senzatie de opresiune pectorala, depozit lingual unsuros, puls alunecos. Prezenta umezelii patogene n Splina obstructioneaza ascensiunea Yang-ului pur care nu mai poate ajunge la nivel cefalic.

Deficit de Yang al Cordului si Rinichilor.Somnolenta cu fatigabilitate extrema, intoleranta la frig, extremitati reci, puls filiform si slab.

Deficit de Qi al SplineiSomnolenta si fatigabilitate postprandiale, constitutie deficitara, anorexie, respiratie scurta, oboseala la efort. Deficitul de Qi al Splinei produce un deficit al Yang-ului pur care nu mai poate urca, rezultnd malnutritie a extremitatii cefalice.

Medicina interna AmetealaSimptome: - vedere tulbure - senzatie ca totul se nvrteste - slabiciune marcata n cazuri grave, pna la lesin

Sindroame tip Exces: Ascensiunea Focului FicatuluiAmeteala, cefalee tip distensie, tinitus, pletor facial, ochi injectati, puls rapid, ncordat, gust amar.

Stagnare a Flegmei si Umezelii n InteriorAmeteala, somnolenta, opresiune pectorala, greata, voma, depozit lingual unsuros.

Sindroame de tip Deficit: Deficit de Snge si Qi vitalAmeteala, fatigabilitate, ten si limba palide, puls slab.

Deficit de Yin al Ficatului si RinichilorAmeteala, slabiciune a lombelor si genunchilor, spermatoree, amnezie.

Hiperactivitatea Yang-ului hepatic ca urmare a deficitului de Yin

Copyright 2003 Dr. Razvan Ionescu Ameteala, uscaciunea ochilor, senzatie de apasare si greutate n vertex.

Senzatia de plenitudine a capuluiSindroame:

Ascensiunea Focului FicatuluiPlenitudine cefalica, cefalee, gust amar, depozit lingual galben, iritabilitate, puls rapid ncordat.

Retentie a Umezelii patogene n InteriorPlenitudine si greutate cefalica, discomfort pectoral, depozit lingual unsuros, puls alunecos.

PalpitatiileSindroame:

Deficit de Qi al CorduluiPalpitatii, fatigabilitate, transpiratie spontana.

Deficit de Yang al CorduluiPalpitatii, intoleranta la frig, extremitati reci.

Deficit de Snge al CorduluiPalpitatii, ameteli, ten si limba palide.

Deficit de Yin al CorduluiPalpitatii, febra vesperala, transpiratii n timpul somnului, limba rosie cu depozit redus.

Exacerbarea Focului CorduluiPalpitatii, iritabilitate, ulceratii bucale si linguale, limba rosie cu depozit galben.

Confuzia Mintii de catre FlegmaPalpitatii, disforie, discomfort pectoral, depozit lingual unsuros.

DisforiaIritabilitate mentala, anxietate. Sindroame:

Exacerbarea Focului CorduluiDisforie, ulceratii orale, limba rosie cu depozit galben.

Deficit de Yin al CorduluiDisforie, febra vesperala, transpiratii n timpul somnului, limba rosie cu depozit n cantitate redusa.

Discomfort pectoralSimptome: - senzatie de sufocare si de opresiune pectorala Sindroame:

Obstructia Qi-ului PulmonarDiscomfort pectoral, tuse, dispnee si expectoratie.

Stagnarea Sngelui CorduluiDiscomfort pectoral, palpitatii, dureri precordiale.

Copyright 2003 Dr. Razvan Ionescu

Stagnarea Qi-ului HepaticDiscomfort pectoral, senzatie de plenitudine n hipocondru, tendinta la oftat.

TuseaApare n sindroame de tip Extern si Intern

Sindroame de tip Extern: Invazia Plamnilor de catre Vnt-FrigTuse cu expectoratie alba, subtire, aversiune la frig, febra moderata, puls superficial.

Invazia Plamnilor de catre Vnt-CalduraTuse, aversiune moderata la frig, febra mare, puls superficial.

Afectarea Plamnilor de catre UscaciuneTuse uscata, neproductiva, latratoare, gt uscat, senzatie de uscaciune si iritatie laringotraheala.

Sindroame de tip Intern: Deficit de Qi al PlamnilorTuse astenica si dispnee agravate de efort, preferinta pentru a nu vorbi, oboseala, ten palid.

Deficit de Yin al PlamnilorTuse fara expectoratie sau cu expectoratie n cantitate mica, lipicioasa sau cu striuri sanghinolente, transpiratii n somn, febra celor 5 centre, eritem malar dupaamiaza si seara.

Retentie de Flegma-Umezeala n PlamniTuse cu expectoratie profuza, subtire, usor de eliminat, senzatie de opresiune si plenitudine pectorala, sau dispnee cu horcait n gt, limba palida cu depozit alb unsuros, puls alunecos.

Senzatie de plenitudine n hipocondruApare n special n afectiuni ale Ficatului si Vezicii Biliare. Sindroame:

Stagnarea Qi-ului HepaticPlenitudine n hipocondru, iritabilitate, tendinta la a ofta, puls ncordat.

Umezeala si Caldura n Ficat si Vezica BiliaraPelnitudine n hipocondru, icter, limba rosie, depozit galben unsuros, puls ncordat alunecos.

Distensia abdominalaSindroame:

Deficit al Splinei si StomaculuiDistensie abdominala intermitenta ameliorata de presiunea pe abdomen.

Exces de Frig si Umezeala n InteriorDistensie abdominala agravata de presiunea pe abdomen, depozit lingual alb unsuros.

Stagnarea Umezelii si CalduriiDistensie abdominala, greata, voma, depozit lingual galben unsuros.

Copyright 2003 Dr. Razvan Ionescu

Retentie de alimente n StomacDistensie abdominala agravata de presiune pe abdomen, eructatii cu miros fetid.

BorborismeleApar ca urmare a disfunctiei Qi-ului intestinelor. Sindroame:

Deficit de Qi al Splinei si Stomacului

Deficit de Yang al Splinei Deficit de Yang Renal Exces de Frig si Umezeala n Interior Disjunctia Ficat-Splina

EdemeleEdemele YangEdem de tip Exces produs de obicei de factori exopatogeni care afecteaza functiile de Dispersie si Descensie a Qi-ului pulmonar si functia Plamnului de reglare si curatare a pasajelor hidrice, ceea ce duce la acumularea apei. Apar initial la fata, apoi se mprastie n tot organismul, n special n jumatatea superioara, piele stralucitoare, disurie, aversiune la vnt rece, febra, puls superficial. Alopat: glomerulonefrita acuta.

Edemele YinEdem de tip Deficit produs de acumularea fluidelor n tot corpul si n musculatura, datorat deficitulu de Yang al Splinei si Rinichiului. Edem accentuat n jumatatea inferioara care lasa godeu, senzatie de plenitudine epigastrica, scaune moi sau slabiciune n lombe si genunchi, intoleranta la frig, extremitati reci, limba palida, umflata, puls adnc si ncet. Alopat: glomerulonefrita cronica, insuficienta renala cronica, insuficienta cardiaca.

HematemezaSngerare n stomac si esofag exteriorizata la nivel bucal mpreuna cu reziduuri alimentare. Alopat: ulcer peptic, gastrita cronica si acuta, carcinom gastric, ciroza hepatica etc.

Exces de foc n StomacSnge aprins la culoare, senzatie de arsura dureroasa n epigastru, limba rosie cu depozit galben gros, puls alunecos si rapid. Apare prin ruperea vaselor de snge ale colateralelor Stomacului.

Invazia Focului hepatic n StomacHematemeza cu snge rosu aprins, dureri de tip distensie n piept, hipocondru si abdomen, iritabilitate, puls rapid ncordat. Determinata de obicei de tulburari emotionale.

Deficit de Qi si Snge al Cordului si SplineiHematemeza cu snge deschis la culoare, durere surda n epigastru, ameliorata de presiune pe abdomen, palpitatii, respiratie scurta, anorexie, scaune moi, ten palid, puls filiform si slab. Apare datorita deficitului de Qi care nu mai poate guverna Sngele si care extravazeaza.

Copyright 2003 Dr. Razvan Ionescu

Staza a SngeluiHematemeza cu snge nchis la culoare, cheaguri, durere de tip ntepatura n epigastru, agravata de presiune, echimoze la nivel lingual. Datorat stazei Sngelui la interior cu extravazarea consecutiva.

HemafeciaAlopat: enterite, cancer de intestin, TBC intestinal, deficit de vitamine C, K, boli anale. Sngerare la nivel anal cu snge cu sau fara scaun.

Exces de Caldura n Stomac si IntestineAfecteaza vasele sanguine. Hemafecie cu sete, dorinta de bauturi reci, miros fetid si gust amar, scaune uscate, senzatie de arsura n stomac, limba rosie cu depozit galben, puls rapid si puternic.

Umezeala si CalduraAfecteaza vasele sanguine. Sngerare de culoare aprinsa urmata de scaun, dischezie, limba rosie cu depozit galben unsuros, puls rapid.

Deficit de Yang al SplineiProduce inabilitatea Qi-ului sa guverneze. Scaun urmat de sngerare cu snge de culoare vinetiu nchisa sau scaune ce se elimina greu, ten palid sters, frilozitati, extremitati reci, limba palida, puls filiform si slab.

Hemoragia hemoroidala n sindrom de Exces de Caldura n Intestinul Gros.Hemoragie cu snge rosu aprins, cu dureri insuportabile.

HematuriaPrezenta de snge sau cheaguri n urina Alopat: TBC urinar, litiaza, tumori, leziuni traumatice, boli de snge.

Exces de Foc al CorduluiHematurie cu snge aprins, dureri si senzatie de arsura uretrala, palpitatii, iritabilitate.

Umezeala si Caldura n Vezica UrinaraHematurie cu mictiuni frecvente, imperioase si dureroase.

Deficit al Splinei si RinichilorHematurie cu snge aprins, anorexie, plenitudine abdominala, slabiciune n lombe si genunchi.

ImpotentaDeficit de erectie ca intensitate sau durata, nainte de vrsta fiziologica a declinului functiei sexuale.

Deficit de Yang al RinichilorImpotenta, spermatoree, lumbago, intoleranta la rece, extremitati reci, puls adnc si filiform.

Umezeala s i Caldura n Focarul InferiorImpotenta, umezeala si prurit n regiunea inghinoscrotala sau dureri cu senzatie de greutate n scrot, urina nchisa la culoare, n cantitate redusa, depozit lingual galben gros, puls rapid si alunecos.

Stagnarea Qi-ului hepaticImpotenta cu disforie, depresie, puls ncordat.

Copyright 2003 Dr. Razvan Ionescu

Deficit de Qi si Snge al Cordului si SplineiImpotenta, palpitatii, respiratii scurte, transpiratii, oboseala mentala, anorexie si plenitudine abdominala.

SpermatoreeaAlopat: neurastenie, prostatita, veziculita seminala, coliculita. Eliminare spontana de fluid seminal, n afara stimularii sexuale.

Exces de Foc al CorduluiSpermatoree, palpuitatii, iritabilitae, limba rosie, puls rapid.

Hiperactivitatea Focului MinisterialSpermatoree, priapism, urina bruna, puls ncordat.

Disjunctia Cord-RinichiSpermatoree, palpitatii, insomnie, slabiciune n lombe si genunchi.

Deficit de Yang al RinichilorSpermatoree, intoleranta la rece, extremitati reci, oboseala, tendinta la decubit dorsal, limba palida, puls adnc si slab.

Deficit de Yin al RinichilorSpermatoree, febra vesperala, transpiratii nocturne, limba rosie cu depozit redus, puls rapid si filiform.

Obstetrica si Ginecologie Semiologie menopaticaCiclu precoce (mai devreme cu peste 7 zile) Caldura n SngeSnge rosu nchis, purpuriu, vscos, limba rosie, puls rapid.

Deficit de QiSnge subtire, rosu deschis, limba palida, puls slab.

Ciclu tardiv (mai mult de 7 zile) Deficit de SngeMenstre subtiri, n cantitate redusa, ten palid, puls filiform si slab.

Stagnarea Frigului n vaseMenstra n cantitate redusa, de culoare vinetie, cheaguri, intoleranta la frig, extremitati reci, puls adnc tensionat.

Flegma-UmezealaMenstre de culoare deschisa, cu senzatie de opresiune pectorala si senzatie de greutate n corp, depozit lingual unsuros.

Ciclu neregulat Stagnarea Qi-ului hepaticDurere de tip distensie n hipocondru, piept, sni si abdomen, puls ncordat, menstre de culoare vinetiu nchisa si mici canitati de cheaguri.

Copyright 2003 Dr. Razvan Ionescu

Deficit al Splinei si RinichilorMenstre deschise la culoare, n cantitate variabila, slabiciune n lombe si genunchi, indigestie, apetit scazut, scaune moi.

Dezechilibru Chong mai Ren maiAnalog anterior

DismenoreeDurere spasmodica, uneori de nesuportat, n abdomenul inferior sau n regiunea lombosacrata, anterior, concomitent sau posterior menstruatiei. Alopat: hipoplazie uterina, fibrom uterin, endometrioza, infectii pelvine, disfunctii corticale cerebrale.

Staza Qi-ului si SngeluiDurere de tip distensie, ameliorata dupa menstruatie.

Frig n vas ele sanguineDurere cu senzatie de rece, ameliorata la cald.

Deficit de Qi si SngeDurere surda postmenstrual, discomfort lombar.

AmenoreeLipsa aparitiei menstruatiei sau oprirea acesteia pe o perioada mai mare de 3 luni. Alopat: disfunctii subcorticale, displazia organelor reproductive, TBC genital, boli endocrine.

Deficit de SngeAmenoree, palpitatii, ameteli, ten si limba palide, puls filiform si slab.

Deficit Hepato-RenalAmenoree, slabiciune n lombe si genunchi, ameteli, tinitus.

Stagnarea Qi-ului HepaticAmenoree, depresie, puls ncordat.

Staza SngeluiAmenoree, durere de tip ntepatura nb abdomen, limba vinetiu nchisa, echimoze si petesii la suprafata limbii.

Metroragie si MetrostaxisMetroragie = sngerare uterina masiva si fara oprire Metrostaxis = sngerare uterina recurenta, n picaturi, la intervale neregulate. Fibrom uterin, carcinom de col, corp uterin, sarcina ectopica, mola hidatiforma.

Caldura n SngeSngerare masiva cu snge de culoare aprinsa, limba rosie, puls rapid.

Staza SngeluiSngerare cu cheaguri, echimoze linguale.

Deficit de QiSngerare de culoare deschisa, subtire, fara cheaguri.

Dezechilibru Chong Mai Ren MaiAnalog anterior.

Copyright 2003 Dr. Razvan Ionescu

LeucoragiaVaginite cu trichomonas, gonococ, micoze, cervicite TBC, vaginite senile, fibroame, carcinom cervical, cancer de col.

Alba, apoasa, profuza, fara miros Deficit de Qi al Splinei Frig si Umezeala n Focarul Inferior Galbena, profuza, lipicioasa, groasa, cu miros neplacut. Coborrea Umezelii transformate n Caldura Sanguinolenta, groasa, lipicioasa, cu miros usor neplacut. Foc produs de stagnarea Qi-ului Hepatic care lezeaza vasele uterine.

Semiologia sarciniiVoma Deficit de Qi al Splinei si StomaculuiVoma cu plenitudine abdominala si oboseala.

Invazia Stomacului de catre Focul FicatuluiVoma, iritabilitate, gust amar, regurgitatii acide.

Ascensiunea Flegmei turbideVoma, opresiune epigastrica, anorexie, expectoratie abundenta, depozit lingual unsuros.

EdemeleSunt edeme ale jumatatii inferioare a corpului care n cazuri grave pot cuprinde tot corpul.

Deficit de Qi sau Yang al SplineiEdeme, anorexie, distensie abdominala.

Deficit de Yang al RinichilorEdeme, extremitati reci, slabiciune n lombe si genunchi.

Stagnarea Qi-uluiEdeme, durere pectorala si n hipocondru de tip distensie .

Amenintarea de avortSenzatie de apasare si durere n abdomenul inferior nsotita de sngerare vaginala.

Rinichiul nu poate ntari meridianele Chong si RenAmenintare de avort, discomfort lombar, ameteli, mictiuni frecvente.

Malnutritia fatului prin deficitul Qi-ului si SngeluiAmenintare de avort, ten palid teros, oboseala, limba palida, puls slab.

Copyright 2003 Dr. Razvan Ionescu

Stagnarea Qi-ului HepaticAmenintare de avort, plenitudine pectorala si n hipocondru, iritabilitate, puls ncordat.

Cauze traumatice ce afecteaza meridianele Cho ng si RenAmenintare de avort, dureri abdominale si sngerari vaginale n urma unui traumatism al abdomenului inferior.

Semiologie postpartumRetentia placentaraRetentie completa sau partiala placentara postpartum.

Deficit de QiRetentie palcentara, sngerare vaginala masiva cu snge decolorat, respiratie scurta.

Obstructia Qi-ului si Sngelui de catre FrigRetentie placentara, sngerare n cantitate redusa cu snge rosu nchis, cheaguri, dureri si senzatie de rece n abdomenul inferior.

LohioreeaScurgeri ale lohiilor mai mult de 20 zile postpartum.

Colapsul Qi-uluiLohioreee masiva, subtire, deschisa la culoare, ten palid lipsit de stralucire, oboseala generalizata.

Caldura n SngeLohioree profuza, de culoare rosie, sete, constipatie, urina hipercroma, limba rosie, fata pletorica.

Staza SngeluiLohioree vinetie, cu cheaguri, durere tip ntepatura n abdomenul inferior, agravata de presiune, limba albastruivinetie sau cu echimoze.

Febra postpartumE normala daca are intensitate moderata si durata sub 2 zile postpartum. E patologica daca dureaza peste 2 zile si are intensitate mare.

ExopatieFebra, intoleranta la frig, cefalee, dureri generalizate, puls plutitor.

Deficit de Snge ce produce Caldura si UscaciuneFebra joasa postpartum, ameteli, palpitatii, respiratie scurta, scaune uscate.

Exces de Foc si Caldura la InteriorFebra poatpartum nalta, disforie, sete, dorinta de lichide reci, constipatie, urina hipercroma, limba rosie cu depozit galben, puls rapid, puternic.

Convulsii postpartumTetanie, rigid itatea cefei si a spatelui, opistotonus n cazuri grave. Se datoreaza 1. malnutritiei muschilor si meridianelor prin deficitul sngelui postpartum. 2. spasmului muscular determinat de infectii exogene. 3. producerii de vnt de catre ridicarea foculu i hepatic.

Deficit de Snge

Copyright 2003 Dr. Razvan Ionescu Convulsii, ameteli, palpitatii, ten palid fara stralucire, limba palida, puls slab.

Vnt-Frig ExternConvulsii, febra, aversiune la frig, puls tensionat superficial.

Caldura excesivaConvulsii, febra, limba rosie, depozit galben, puls rapid.

Vnt strnit de Focul FicatuluiConvulsii, iritabilitate, ameteli, cefalee, dureri oculare.

Dischezia postpartumSe datoreaza deficitului de Snge si Fluide cu afectarea umectarii intestinului gros.

Deficit de SngeTen palid fara stralucire, limba palida, puls slab, filiform.

Deficit de YinDischezie, eritem malar, gura si gt uscate, limba rosie cu depozit n cantitate redusa, puls filiform rapid.

O.R.L. Semiologia urechiiSurditate si tinitus Exces: 1. Foc Hepatic n Exces 2. Umezeala si Caldura n Ficat si Vezica BiliaraSurditate si tinitus cu debut brusc, continue, fata pletorica, limba rosie cu depozit galben, puls rapid si puternic.

Deficit: 1. Deficit de Snge al Ficatului: surditate si tinitus cu debut lent, n crize repetate, uscaciunea ochilor,hipopsie, limba palida

2. Deficit de Yin Hepato-Renal: ameteli, disforie cu febra celor 5 centre, limba rosie fara depozit, pulsfiliform rapid.

3. Hiperactivitatea Yang-ului Hepatic: ameteli, tinitus, senzatie de disetnsie n ochi, fata eritematoasa. Otodinia Vnt si Caldura exogeneOtodinie, inflamatie locala, eventual infectie purulenta, sau febra, cefalee, limba rosie cu depozit galben subtire, puls superficial si rapid.

Caldura si Umezeala n Ficat si Vezica BiliaraOtodinie marcata, inflamatie locala, eventual infectie purulenta, gust amar, gt uscat, constipatie, febra, limba rosie cu depozit galben unsuros, puls rapid si ncordat.

Staza Sngelui si Qi-uluiDurere cu caracter de ntepatura, care se amelioreaza greu, ameteli, tinitus, limba vinetie, puls filiform. Se datoreaza stagnarii caldurii din ficat si Vezica Biliara n colateralele urechii sau cauzelor traumatice locale la nivelul urechii.

Copyright 2003 Dr. Razvan Ionescu

Semiologia ochiuluiPruritul ocular Deficit de SngePrurit usor, ten palid, limba palida, puls filiform si slab

Foc-CalduraPrurit sever, senzatie de arsura, hiperemie conjunctiva, limba rosie cu depozit galben, puls rapid.

Vnt-CalduraPrurit deosebit de puternic, fotofobie, lacrimatie.

Uscaciunea ocularaSenzatie de uscaciune si fluide n cantitate redusa la nivelul ochiului.

Deficit de Snge al FicatuluiUscaciune oculara, ameteli, tinitus, ten palidlimba palida, puls ncordat si filiform.

Deficit de Yin Hepato-RenalUscaciune oculara, ameteli, disforie cu febra celor 5 centre, limba rosie fa ra depozit, puls filiform rapid.

Senzatia de distensie oculara Vnt-Caldura ExogeneDistensie oculara, hiperemie conjunctiva, astenopie, limba rosie cu depozit galben, puls rapid.

Exces de Foc HepaticDistensie oculara, gust amar, gt uscat, distensie n hipocondru, puls puternic.

Hiperactivitatea Yang-ului HepaticAnalog anterior.

NictalopiaMalnutritie a ochiului datorata:

Deficit de Snge al Ficatului Deficit de Yin Hepato-Renal

Semiologia nasuluiObstructie nazalaVntul asociat cu frigul sau caldura penetreaza Plamnul, obstructioneaza Qi-ul acestuia si apare obstructia nazala.

Vnt-FrigObstructie nazala, secretie nazala apoasa.

Vnt-CalduraObstructie nazala, secretie nazala purulenta.

Copyright 2003 Dr. Razvan Ionescu

Rinalgia Caldura n PlamnRinalgie cu febra, tuse.

Caldura n Stomac ce invadeaza nasulRinalgie cu constipatie, sete, limba rosie cu depozit galben.

Semiologia cavitatii bucaleGust amar Umezeala si Caldura n Ficat si Vezica Biliara Exces de Foc Hepatic Exces de Foc al Stomacului Gust dulceag Uemzeala si Caldura n Splina si Stomac Deficit de Qi al Splinei cu retentie de apa Gust sarat Sindroame Renale Sindroame de Frig Gust acru Caldura n Ficat si Stomac Indigestie prin supraalimentatie Lipsa gustului Deficit de Qi al Splinei si Stomacului Deficit de Yang al Cordului Afte Exces de FocAfte cu lizereu rosu, inflamate, dureroase, sete excesiva, scaune uscate, puls rapid, puternic.

Deficit de YinAfte cu lizereu mai palid, nedureroase, disforie cu febra celor 5 centre, limba rosie fara depozit, puls filiform rapid.

Copyright 2003 Dr. Razvan Ionescu

Semiologia limbiiDurereaPoate fi de tip arsura, ntepatura, amorteala, etc. De obicei se datoreaza Caldurii, care poate fi de tip Exces sau Deficit:

Exces: Caldura, Caldura Cordului, Ficatului sau Stomacului Deficit: de Yin al Cordului, Ficatului, Rinichiului ParesteziiSe datoreaza malnutritiei limbii prin:

Deficit de Snge Deficit de Yin Obstructia meridianelor limbii de catre Flegma