SEMINARII MSAA 20012-2013

S1. ACTE NECESARE INFIINTARE FIRMA ACTE NECESARE INFIINTARE SOCIETATE COMERCIALA (S.R.L. - explicatii termeni)

Cerere (formular O.R.C.) Rezervarea denumirii firmei ( la nivel de judet sau la nivel de tara). 3 variante + sigla firmei

Act constitutiv (autentificat de avocat sau notar) care trebuie sa contina obligatoriu, conform art. 7 din L 31/16.11.1990 republicata: datele de identificare ale asociatilor; forma, denumirea si sediul social; obiectul de activitate al societatii cu precizarea domeniului si a activitatii principale PE DOMENII DE ACTIVITATE; capitalul social, cu mentionarea aportului fiecarui asociat, in numerar sau in natura, valoarea aportului in natura si modul evaluarii - la SRL se vor preciza numarul si valoarea nominala a partilor sociale, precum si numarul partilor sociale atribuite fiecarui asociat pentru aportul sau; asociatii care reprezinta si administreaza societatea sau administratorii neasociati, datele lor de identificare, puterile ce li s-au conferit si daca ei urmeaza sa le exercite impreuna sau separat - daca au fost desemnati cenzorii sau auditorul financiar,se vor include si datele acestora de identificare; partea fiecarui asociat la beneficii si pierderi; sediile secundare - sucursale, agentii, reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica - atunci cand se infiinteaza odata cu societatea sau conditiile pentru infiintarea lor ulterioara daca se are in vedere o atare infiintare; durata societatii; modul de dizolvare si de lichidare a societatii.

Cazierul fiscal al fiecaruia dintre asociati sau administratori (se obtine automat

de catre ORC) Contractul de proprietate, de inchiriere sau subinchiriere, de asociere in participatiune, contract de leasing imobiliar, contract de comodat, de uz, uzufruct ( doar unul dintre ele este necesar bineinteles) PENTRU SEDIUL SOCIAL AL FIRMEI I PENTRU CELELALTE LOCAII, UNDE FIRMA II DESFOAR ACTIVITATEA Acordul asociatiei de proprietari sau locatari, in caz ca acesta se impune. Acordul vecinilor ( riverani sau mai exact cei de pe verticala si orizontala cu spatiul dumneavoastra) in caz ca acesta se impune. Copie Buletin Identitate (B.I.), Carte de Identitate ( C.I.) sau Pasaport asociati si administratori. Specimen de semnatura al administratorului / administratorilor firmei. TIPIZAT

1

Declaratii pe proprie raspundere ca pot indeplini calitatea respectiva ale asociatului / asociatilor sau administratorului / administratorilor autentificate ( sau date in fata referentului ORC). Procura data de asociati sau de catre asociatul majoritar persoanei insarcinate sa depuna dosarul la sediul Oficiului Registrului Comertului - autentificata ( spre exemplu imputernicire avocatiala). Dovada depunerii capitalului social (recipisa sau extras de cont din ziua respectiva) la o banca aleasa de catre asociatii firmei. Declaratie (formular O.R.C.) semnata de catre unul dintre asociati (model declaratie asociat cu / fara activitate la sediu ). Vectorul Fiscal - Anexa 1 care de obicei este atasata cererii de inmatriculare.

2

Legislatie referitoare la standarde de calitate ISOLegea nr. 245 din 09/06/2004 privind securitatea generala a produselor Adopta Directiva nr. 2001/95/CE prevede:producatorii sunt obligati sa puna pe piata numai produse sigure - are ca scop asigurarea consumatorilor ca produsele puse pe piata sunt sigure; - un produs va fi considerat sigur din punct de vedere al aspectelor reglementate de dispozitiile legislatiei nationale atunci cand, in absenta prevederilor comunitare specifice privind reglementarea produsului in cauza, el este conform cu reglementarile nationale ale Romaniei ori ale statului membru pe teritoriul caruia este comercializat; - un produs este considerat de calitate si sigur din punct de vedere al riscurilor si al categoriilor de riscuri reglementate de standardele nationale neobligatorii relevante atunci cand este conform cu standardele nationale neobligatorii care transpun standarde europene, a caror referinta este publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene. Referintele acestor standarde nationale armonizate sunt publicate de catre Asociatia de Standardizare din Romania (ASRO) - conformitatea unui produs cu criteriile care au in vedere garantarea obligatiei generale de securitate, nu impiedica autoritatile competente sa ia masurile corespunzatoare pentru a impune restrictii privind punerea sa pe piata sau sa ceara retragerea de pe piata ori returnarea produsului, daca produsul se dovedeste periculos. - prezinta sanctiuni pentru incalcarea dispozitiilor prezentei legi; incalcarea atrage, dupa caz, raspunderea civila, disciplinara, contraventionala sau penala a celor vinovati. Legea nr. 608 din 31 octombrie 2001 privind evaluarea conformitatii produselor stabileste cadrul legal unitar pentru elaborarea reglementarilor tehnice, evaluarea conformitatii si supravegherea pietei pentru produsele introduse pe piata si/sau utilizate in Romania, din domeniile reglementate - autoritatile competente elaboreaza reglementari tehnice, cu respectarea principiilor internationale privind libera circulatie a bunurilor in comertul intern si international - principiile pe care se bazeaza procesul de evaluare a conformitatii sunt: a) competenta si impartialitate; b) transparenta si credibilitate; c) independenta fata de posibila predominare a oricaror interese specifice; d) asigurarea confidentialitatii si pastrarea secretului profesional; e) reprezentarea intereselor publice; f) contributia la promovarea principiului liberei circulatii a produselor - Producatorul sau reprezentantul autorizat al acestuia, inainte de introducerea pe piata si/sau de utilizarea produselor din domeniul reglementat, are obligatia sa asigure: a) proiectarea si realizarea produselor, respectand cerintele esentiale; b) intocmirea si detinerea dosarului tehnic, in forma, scopul si pe perioada prevazute de reglementarile de calitate tehnice; c) aplicarea procedurilor pentru evaluarea conformitatii produselor cu cerintele esentiale, prevazute de reglementarile tehnice; d) intocmirea declaratiei de conformitate, detinerea rapoartelor de incercare, a certificatelor sau a altor documente ce atesta conformitatea, dupa caz; e) aplicarea marcajului de conformitate, dupa caz. - conformitatea produselor cu cerintele esentiale este atestata prin declaratia de conformitate intocmita de producator sau de reprezentantul autorizat al acestuia, prin rapoartele de incercare sau prin certificatele de

3

conformitate emise de laboratoare ori de organisme de certificare sau inspectie, alese de producator, conform procedurilor de evaluare, si prin marcajul de conformitate, potrivit reglementarilor tehnice aplicabile - incalcarea prevederilor prezentei legi atrage raspunderea materiala, civila, contraventionala sau penala, dupa caz, a celor vinovati. HOTARARE DE GUVERN nr.71/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice privind stabilirea procedurilor ce se utilizeaza in procesul de evaluare a conformitatii produselor din domeniile reglementate prevazute in Legea nr.608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor si a regulilor de aplicare si utilizare a marcajului national de conformitate CS HOTARARE DE GUVERN nr.487/2002 pentru aprobarea Normelor metodologice privind desemnarea si notificarea nationala a laboratoarelor de incercari precum si a organismelor de certificare si de inspectie care realizeaza evaluarea conformitatii produselor din domeniile reglementate prevazute in Legea nr.608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor. HOTARARE DE GUVERN nr.1587/2002 privind masurile pentru organizarea si realizarea schimbului de informatii in domeniul standardelor si reglementarilor tehnice precum si al regulilor referitoare la serviciile societatii informationale intre Romania, statele membre ale Uniunii Europene si Comisia Europeana OG nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare nationala OG nr. 38/1998 privind activitatea de acreditare si infrastructura pentru evaluarea conformitatii HOTARARE DE GUVERN nr. 1198 din 24 octombrie 2002 privind aprobarea Normelor de igiena a produselor alimentare (publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 866 din 2 decembrie 2002). Legea nr.150 din 2004 privind siguranta alimentelor - reprezinta baza pentru asigurarea unui nivel inalt de protectie a sanatatii oamenilor si a intereselor consumatorilor in ceea ce priveste alimentele, tinand cont de diversitatea ofertei alimentare, incluzand si produsele traditionale, precum si functionarea eficienta a pietei interne. - stabileste principii si responsabilitati comune, mijloacele de a asigura o baza stiintifica solida, cerinte si proceduri organizatorice eficiente pentru a sustine luarea celor mai potrivite decizii in domeniul sigurantei si calitatii alimentelor si a hranei pentru animale - stabileste principiile generale care se aplica alimentelor si hranei pentru animale, in general, si sigurantei acestora, in special. - stabileste proceduri cu privire la problemele care au un impact direct sau indirect asupra sigurantei alimentelor si a hraneipe ntru animale. - prevederile legislatiei in domeniul alimentelor se aplica in toate etapele productiei, procesarii si distributiei alimentelor sau hranei pentru animale destinata sau administrata animalelor pentru productia de alimente - alimentele si hrana pentru animale importate trebuie sa fie in conformitate cu cerintele legislatiei

4

in domeniul alimentelor sau cucele prevazute in acordurile incheiate intre Romania si tara exportatoare LEGEA nr.412 din 18-10-2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 150/2004 privind siguranta alimentelor (publicat in MO nr.990 din 27-10-2004) LEGISLATIA COMUNITATII EUROPENE PRIVIND SISTEMUL HACCP pana in anul 2004 - Directiva 92/46 privind procesarea laptelui - Directiva 93/43 privind igiena alimentelor - Directiva 94/356 privind produsele din peste - Directiva 2001/471 privind HACCP la prelucrarea carnii - Directiva 93/43 privnd igiena alimentelor din anul 2004 - Reglementarea 852/2004 privind igiena alimentelor - Reglementarea 853/2004 privind reguli specifice de igiena pentru alimente de origine animala - Reglementarea 854/2004 privind controlul oficial al carnii - Reglementarea 882/2004 privind controlul oficial al nutreturilor si alimentelor. LEGISLATIA DIN ROMANIA PRIVIND SISTEMUL HACCP - Hotararea de Guvern nr. 1198/2002 privind aprobarea Normelor de igiena a produselor alimentare - Legea nr.54/2002 de aprobare a Ordonantei de Urgenta nr.97/2001privind reglementarea productiei, circulatiei si comercializarii alimentelor - Ordinul Ministerului Sanatatii nr. 1956/1995 privind normele pentru introducerea HACCP in industria alimentara - Legea nr. 150/2004 privind Siguranta alimentelor - Hotarirea de Guvern nr. 1196/2002 privind controlul oficial al alimentelor.

5

3. Documente ale activitii firmei ntr-un management eficient; tehnica edinei

TEHNICA SEDINTEI Sistemul decizional cuprinde mai multe etape prin care se elaboreaza o decizie astfel : Previziunea se concretizeaza in obiective, planuri, strategii, programe; Organizarea se definitiveaza in modalitati eficiente de organizare a productiei si a muncii; Coordonarea se exercita prin decizii vizand armonizarea actiunilor personalului in cadrul grupului de munca din cadrul societatii; Antrenarea privita ca o alternare a deciziilor privind motivarea individuala si cea de grup, atat ca premisa, cat si ca o consecinta a realizarii obiectivelor; Evaluarea si controlul se manifesta ca decizii de corectie daca este cazul. Firma realizeaza sedinte saptamanale pentru evaluarea rezultatelor sau a evolutiei activitatilor si apoi parcurgaad toate etapele de mai sus elaboreaza decizii potrivite si eficiente pentru fiecare din situatie. Ca modalitate cea mai frecventa de transmitere a informatiilor , SEDINTA este nemijlocit implicate in executarea tuturor atributelor managerului : previziunea,organizarea, coordonarea, analiza si controlul. Dupa continut sedintele se pot clasifica in: 1. Sedinte de informare 2. Sedinte decizionale 3. Sedinte de armonizare Sedinte eterogene Sedintele eterogene sunt specifice nivelurilor superioare si medii de management, contin doua sau mai multe elemente specifice celorlalte tipuri desedinte. Au cea mai mare frecventa dintre toate tipurile de sedinta si se desfasoara in patru etape:6

1. 2. 3. 4.

Pregatirea Deschiderea Desfasurarea Finalizarea

Pregatirea sedintei presupune: 1. Stabilirea ordinii de zi 2. Formularea cu claritate a problemelor inscrise ca punct pe ordinea dezi 3. Selectionarea dupa criterii de competenta a persoanelor care vor elabora materialele supuse dezbaterii Materialele trebuie aduse la cunostinta participantilor cu 2-3 zileinainte de desfasurarea sedintei; ele trebuie sa fie sintetice, sa continainformatii noi, sa cuprinda alternative decizionale, ipoteze de lucru si propuneri concrete. Sedintele periodice se programeaza de regula in aceleasi zile si laaceeasi ora. Se alege locul de desfasurarea a sedintei in asa fel incat sa se asigureambianta necesara si dotarea cu aparatura audio-video specifica Pentru ca sedinta sa se desfasoare in bune conditii si cu eficinta seimpune respectarea unor reguli cu privire la:A.Deschiderea sedinteiB . D e r u l a r e a s e d i n t e i C . I n c h i d e r e a s e d i n t e i Sedintele curente sau operative: se refera la perioadele de pana la o luna vizeaza pregatirea, organizarea si desfasurarea diferitelor procese de munca, initierea de actiuni de cercetare a efectelor si factorilor perturbatori se adopta de catre cadrele de conducere de la toate nivelurile ierarhiceale sunt de regula, cuprinse in programe pe termen scurt (lunare,decadale, saptamanale, zile). Participa la adoptarea Deciziei Colective: se adopta de catre organelle colective de conducere se refera la aspectele esentiale ale activitatii cuprind deciziile strategice si o parte din deciziile tactice.7

Participa la adoptarea Deciziei Individuale: se adopta de catre cadrele de conducere de pe diferite niveluri ierarhice cuprind unele decizii tactice si decizii curente Dintre aceste criterii, tot mai mult se impune criteriul factorul timp care se coreleaza si cu nivelul ierarhic la care se iau deciziile. Dupa acest criteriu se disting deciziile strategice, deciziile tactice si deciziile curente sau operative. Deciziile strategice se refera la probleme mai importante si la o perioada mai lunga de timp. Acestea au in vedere precizarea obiectivelor generale de perspective, reorganizare a compartimentelor operationale si functionale etc. Deciziile strategice presupun studierea mediului(a variabilelor necontrolabile), formularea strategiilor si definirea mijloacelor derealizare. Deciziile tactice sau de rutina se refera la activitatea curenta. De exemplu, sestabileste ca aprovizionarea cu furaje la un complex de crestere a pasarilor trebuiesa se faca atunci cand se ajunge la un anumit stoc de magazine, prestabilit; ca inceperea insamantarii porumbului se face cand in sol se realizeaza o temperaturede plus 8-9 grade C la adancimea de semanat etc. Deciziile curente sau operative privesc realizarea concreta a sarcinilor de productie si reprezinta o continuare a deciziilor tactice. Exemplu: repartizarea lucrarilor agricole pe agregate, repartizarea agregatelor de insamantat pe sol etc. Deciziile de corectie se refera la oricare din cele trei tipuri de decizii prezentate si se iau cu scopul de corecta devierile, cand apar situatii noi etc. Deciziile colective se iau de organele colective de conducere si se refera la aspectele esentiale ale activitatii organizatiei, curpinzand toate deciziile strategice si o parte din deciziile tactice. Deciziile individuale se adopta de catre cadrele de conducere de pe diferite niveluri ierarhice si curpind deciziile curente sau operative, precum si o parte din deciziile tactice. Indiferent de tipul deciziei de conducere, ele trebuie sa se incadreze in ansamblul sistemului de conducere al organizatiei.8

Concluzii Stilul de conducere trebuie sa fie adaptat la "varsta" si caracteristicile grupului de lucru. Astfel, putem considera doua stiluri, si anume: unul orientat spre sarcina (managerul are capacitatea de a defini din punct de vedere cognitiv situatia, de a stabili si formula obiective credibile, de a sintetiza problemele ivite in cursul procesului de lucru); si celalalt, orientat spre relatii (managerul este un factor cheie in prevenirea eventualelor conflicte). In aceasta ordine de idei, se sugereaza ca acordul dintre stilul de conducere si nevoile grupului este determinat de gradul de maturitate al respectivului grup. Astfel, membrii unui grup imatur vor avea rezultate mai bune cu un lider orientat spre sarcina. Pe masura ce grupul se maturizeazas liderul poate sa adopte un stil caracterizat simultan de ambele orientari. In grupurile cu o maturitate medie, e mai eficient stilul orientat spre relatii, in timp ce pentru grupurile "imbatranite" cel mai potrivit este stilul laissez-faire (sau stilul cu scor scazut la ambele orientari.) Deci, pe toata durata vietii unui grup de munca, este indicat ca liderul sa adopte patru stiluri de conducere succesive, caracterizate de termenii comunicare, persuasiune, participare si delegare.

9

4. Standarde (STAS-uri) i norme n domeniul agroalimentar

Problemele generale ale standardizrii

Standardul ca definire etimologic este un document stabilit prin consens aprobat de un organism recunoscut care prevede, pentru utilizri comune i repetate, reguli, prescripii i caracteristici referitoare la activiti sau rezultatele acestora, n scopul obinerii unui nivel considerat optim de ordine ntr-un context dat1 . Standardul de stat este un document cu caracter de lege prin care se impun norme unitare i raionale de producie (tehnologie, dimensiuni, calitate, recepie, clasificare, nomenclaturi etc.), obligatorii n toate ramurile economiei naionale. Standardele de stat stabilesc condiiile tehnice de calitate pe care trebuie s le ndeplineasc produsele pentru a putea fi introduse n circulaie, precum i metodele pentru determinarea calitii produselor respective. De asemenea, standardele cuprind prescripii cu referire la depozitare, ambalare, marcare, transportul produselor etc., iar n cadrul altor standarde se stabilete terminologia pentru produsele standardizate. Standardele de stat au caracter de lege, iar nerespectarea acestora atrage sancionarea celor vinovai. Ghidul ISO/CEI 2: 1996 definete standardul ca fiind un document, stabilit prin consens i aprobat de ctre un organism recunoscut, care asigur, pentru uz comun i repetat, reguli, linii directoare sau caracteristici pentru activiti sau rezultatelor lor, cu scopul de a se obine gradul optim de ordine ntr-un anumit context.

10

Organizaia Internaional de StandardizareOrganizaia Internaional de Standardizare , cu numele scurt ISO care vine din limba greac, unde , isos, nseamn egal; n englez: International Organization for Standardization, este o confederaie internaional de stabilirea normelor n toate domeniile cu excepia electricitii i a electronicii, care sunt reprezentate de IEC (n englez International Electrotechnical Commission), i cu excepia telecomunicaiilor reprezentate de ITU (International Telecommunication Union). Aceste trei organizaii sunt unite n WSC (englez, World Standards Cooperation).

Harta cu indicatorul apartenenei statelori la ISO Legend: ri membre ai asociaiei ri corespondente cu asociaia ri observatoare ri cu ISO 3166-1 care nu sunt membre la ISO

Standardele ISO sunt adoptate, traduse i difuzate n Romnia de ASRO Asociaia de Standardizare din Romnia (fostul IRS) care particip prin specialiti n cadrul comitetelor tehnice internaionale ale ISO. Standardele ISO sunt numerotate, i au un format de tipul: "ISO 99999:yyyy: Titlul", unde "99999" este numrul standardului, "yyyy" este anul publicrii, i "Titlul" descrie obiectul. De exemplu, familia de standarde ISO 9000 este format intr-o serie de standarde referitoare la sistemul de management al calitii, care urmresc asigurarea satisfac iei clienilor si obtinerea de produse i servicii conforme.

Ex.: SR EN ISO 900111

Elaborarea i aprobarea standardelor. Coordonarea i efectuarea activitii de standardizare se realizeaz de ctre Asociaia Romn de Standardizare, organ de specialitate al administraiei publice centrale, n subordinea Guvernului. Asociaia Romn de Standardizare colaboreaz cu ministerele i celelalte organe centrale i locale ale administraiei publice, cu organele de standardizare din alte ri i reprezint Romnia n organizaiile regionale i internaionale de standardizare. Elaborarea programelor de standardizare pentru standardele romne, elaborarea proiectelor acestor standarde, propunerile de reconfirmare, modificare, suspendare sau anulare a standardelor romne, precum i lucrrile privind activitile de standardizare internaional, inclusiv REGIONAL, se fac de ctre comitetele tehnice de standardizare. Aceste comitete tehnice de standardizare sunt nfiinate pe baza acordului prealabil al Institutului Romn de Standardizare, n diverse domenii de activitate, i se organizeaz pe lng regii autonome, societi comerciale, instituii publice i alte persoane juridice. Modul de lucru al comitetelor tehnice de standardizare, structura, coninutul i regulile de redactare ale standardelor se stabilesc prin standarde romne cu caracter metodologic, elaborate de ctre un comitet tehnic de standardizare, nfiinat pe lng Institutul Romn de Stamdardizare. Acest institut coordoneaz activitatea desfurat de comitetele tehnice de standardizare, furnizeaz informaii acestora i urmrete corelarea dintre standardele romne, cu standardele internaionale (prin alinierea la parametrii nscrii). Fiecare standard - sau dup denumirea prescurtat STAS - trateaz o problem separat, iar mpreun cu alte standarde se regsesc ntr-o anumit grup ce reprezint un domeniu de utilizare.

Standardizarea constituie deci, activitatea organizat, sistematic i permanent de elaborare i aplicare a standardului.n condiiile economiei de pia, ale progresului rapid al tuturor sectoarelor economiei naionale i ale modernizrii proceselor de producie,

standardizarea are ROLUL de a reglementa producia i circulaia materiilor prime, semifabricatelor i produselor finite i de a contribui la introducerea tehnicii avansate, prin:

simplificarea sau tipizarea produselor;

12

unificarea terminologiei i uneori a formelor, care uureaz aprovizionarea, producerea n mas etc.; specificarea, care urmrete nscrierea n standarde a caracteristicilor tehnice de obinere, de folosire, de verificare a calitii i condiiilor minime de calitate (difereniate pe categorii de calitate).

Standardizarea este o activitate important n economia naional, o cale principal prin care se asigur coordonarea diferitelor ramuri ntr-o economie de pia, mbuntirea calitii produselor prin accelerarea aplicrii progresului tehnic i dinamica pieei, ducnd n final la creterea volumului produciei.

Ca atare prin standardele de stat se urmrete (SCOPUL) a se asigura n mod unitar i general:

ridicarea calitii produselor pe baza unor realizri performante pe plan naional i mondial; creterea gradului de competitivitate a produselor pe piaa internaional; reducerea consumurilor specifice de materii prime, materiale i de manoper; promovarea utilizrii cu precdere de materiale noi i nlocuitori din producia intern, apte de a substitui materialele scumpe i deficitare, precum i valorificarea superioar a materiilor prime secundare (mai ales din producia agricol); extinderea produselor pe clase de calitate i corelarea prevederilor de calitate din standardele de stat ale produselor finite cu acelea ale materiilor prime, precum i includerea metodelor de determinare i verificare a calitii.

Standardizarea produselor agricole este o reglementare unitar cucaracter normativ privitoare la condiiile tehnice minimale pe care trebuie s le ndeplineasc produsele agricole, pentru a fi acceptate i pltite la preul stabilit de beneficiar. Standardizarea stabilete indicii de calitate i abaterile (toleranele) admisibile, precum i reguli pentru luarea probelor i utilizarea metodelor de verificare i determinare a calitii produselor agricole. Normele de standardizare sunt stabilite difereniat n domeniul produciei agroalimentare, la nivel naional i internaional.

13

Standardizarea internaional, condus i organizat de Organizaia Internaional de Standardizare (I.S.O.), are ca obiect uurarea schimburilor de mrfuri i servicii la nivel mondial. Politica european n domeniul standardizrii se limiteaz n prezent la urmtoarele cinci condiii eseniale: protecia sntii publice, necesitatea informrii consumatorilor, loialitatea tranzaciilor comerciale, necesitatea asigurrii unui control public, protecia mediului nconjurtor. Standardele specifice produciei agroalimentare au n vedere producia vegetal, animal, industrial-agricol, producia alimentar i mecanizarea agriculturii. n condiiile competitivtii pe pia, standardele devenite necorespunztoare ca rezultat al creterii exigenei cumprtorilor, posibilitilor tehnico-materiale de a obine produse superioare etc., sunt nlocuite cu altele mai perfecionate. Derogrile de la standardele de stat se pot da numai de organul care le-a aprobat, la propunerea ministerelor, celorlalte organe centrale i locale interesate. Astfel, standardizarea este o activitate dinamic prin care se realizeaz mbuntirea continu a calitii produselor. Coninutul i clasificarea standardelor n sfera de preocupri a standardizrii intr elaborarea caracteristicilor tehnice ale produselor (inclusiv ale materiilor prime i semifabricatelor), stabilirea metodelor de analiz, de ncercri ale produselor, fixarea i introducerea unei terminologii, simbolizarea, clasificarea unitar a produciei i n tiin etc.

Fiecare standard este alctuit din dou pri:1. antetul, care cuprinde ntr-un chenar urmtoarele inscripii:

denumirea de Standard de Stat; indexul format din prescurtarea denumirii (STAS), numrul standardului (STAS 3318); anul aprobrii (STAS 3318-60); titlul cu denumirea produsului standardizat, de exemplu: gru, pentru paste finoase; un indice de clasificare format din o liter mare, care simbolizeaz sectorul, cuprinznd n general o ramur a economiei naionale i dou cifre (de exemplu, S-21); putndu-se enumera urmtoarele:14

2. coninutul propriu-zis al standardului , care cuprinde diferite capitole,

generaliti, n care se precizeaz la ce anume produs se refer standardul; clasificarea; condiii tehnice, n care sunt menionai indicii de calitate minimali pentru produsul respectiv; condiii de recepie, cu precizri asupra loturilor, locului de recepie i modului de luare a mostrelor i probelor; transport etc.

Clasificarea standardelor se face dup mai multe criterii:

Dup sistemul alfanumeric, mprindu-se domeniul de standardizare n aisprezece sectoare, corespunztor ramurilor de producie din care face parte produsul standardizat. Notarea sectoarelor se face cu litere majuscule. Fiecare sector se mparte n grupe notate cu cifre arabe (de la 0 la 9), iar grupele n subgrupe, notate prin o a doua cifr arab. Astfel, sectorul A - industrie minier, B - industrie metalurgic, C - maini pentru uz general..., S - agricultur, etc., pn la U - standarde generale. Dup sfera de obligativitate, se deosebesc: o standarde de stat (STAS), alctuind categoria de baz i avnd obligativitate general (pentru toate instituiile i ntreprinderile din ar); o standarde de recomandare (STAS-R), obligatorii pentru anumite ntreprinderi i instituii, care au condiii pentru aplicarea lor; o standarde experimentale (STAS-E), obligatorii numai pentru experimentare, cu scopul de a se culege date asupra calitii unui produs nou sau obinut dup o tehnologie nou. Dup coninut, standardele pot fi: o standarde complete, care cuprind toate elementele necesare pentru descrierea unui produs (repartizate pe capitole, aa cum s-a artat anterior); o standarde pariale, cuprinznd numai anumite capitole ntlnite n standardul complet (standarde de clasificare, de condiii tehnice, de metode de verificare a calitii, de ambalare i marcare etc.); o standarde cu caracter special, care se refer la terminologie, simbolizri, uniti de msur etc.

n Romnia se elaboreaz urmtoarele categorii de standarde:

standarde romne, care se aplic la nivel naional; standarde profesionale, care se aplic n anumite domenii de activitate, n cadrul organizaiilor profesionale, legal constituite, care le-au elaborat;15

standarde de firm, care se aplic n cadrul regiilor autonome, societilor comerciale i altor persoane juridice care le-au elaborat.

Pentru standardele din ara noastr s-a adoptat clasificarea alfanumeric . Conform acestei clasificri problemele de standardizare sunt structurate pe sectoare, notate cu cte o liter (A, B, C ... U). Sectoarele sunt mprite n cte zece grupe, notate cu cte o cifr (de la 0 la 9), iar grupele se mpart n zece subgrupe, notate cu o a doua cifr (de la 0 la 9). Drept criteriu de clasificare s-a adoptat domeniul de producie i nu domeniul de aplicare, deoarece un produs poate fi mai uor de identificat dup domeniul de producie, iar unele produse au mai multe domenii de aplicare (tabelul 5.2). Tabelul Sectoarele i simbolizarea lor n standardele din Romnia Simbolul sectorului A B C D E G H K L M N P R S T U Denumirea sectorului Industrie minier, petrolier i a combustibililor gazoi Industrie metalurgic Industrie de maini pentru uz general Industrie de maini cu destinaii speciale Energetic i electrotehnic Construcii, lucrri hidraulice, ci de comunicaii i instalaii Industria materialelor de construcii i silicoceramice Industria lemnului, celulozei, hrtiei i poligrafic Industria chimic Industria textil i a pielriei Industria alimentar Industria construciei de aparate Sntate i igien Agricultur Standarde diverse Standarde generale 5.2.

Sectorul agricultur S cuprinde subgrupele: S0 - generaliti; S1 - semine i material sditor; S2 - cereale i leguminoase alimentare; S3 - plante industriale;

16

S4 - produse agricole furajere; S5 - produse horticole i viticole; S6 - materii prime medicinale; S7 - practici agricole; S8 - animale i produse animaliere. Fiecare grup este mprit n subgrupe notate cu litera sectorului i cifra grupei, care este urmat de o a doua cifr; de exemplu, grupa S2 - grupa cereale i leguminoase alimentare este mprit n dou subgrupe, i anume S21 cereale i S22 - leguminoase alimentare.

Avantajele standardizriiStandardizarea n cadrul unei economii de pia, prin obiectivele pe care le urmrete i prin consecinele pe care le are asupra produciei de mrfuri, prezint avantaje att pentru productorii ct i pentru consumatorii de mrfuri. Prin precizarea procesului tehnologic pentru fiecare produs, prin simplificarea, unificarea i specializarea acestora se influeneaz pozitiv producia, fcnd posibil specializarea i perfecionarea lucrtorilor i a tehnologiei. De asemenea, se uureaz introducerea tehnicii noi, se reduce consumul de materii prime, procentul de rebuturi i deeuri, micornd n cele din urm costul de producie. Cumprtorii i personalul din sfera circulaiei produselor pot identifica uor i cunoate mai bine caracteristicile acestora. Abaterile calitative pot fi uor sesizate iar productorul poate fi fcut rspunztor mult mai uor. Standardizarea favorizeaz accelerarea mecanismului de vnzare-cumprare pe piaa intern i extern, deoarece n STAS calitatea produselor este complet definit, iar beneficiarul este asigurat c ea va fi respectat.

Prin urmare standardizarea urmrete urmtoarele obiective:

simplificarea tipurilor de produse prin eliminarea celor inutile i eventual prin crearea unor tipuri corespunztoare scopului pentru care au fost create; simplificarea elaborrii tipurilor noi de produse , ce are ca obiectiv uurarea trecerii la producerea n serie i ca urmare o mai bun valorificare a produsului; unificarea dimensiunilor produselor de acelai fel, care au ca scop identificarea dimensiunilor; reglementarea calitii produselor, avnd ca scop eliminarea celor de calitate necorespunztoare, n stabilirea caracteristicilor fizice, chimice i mecanice, obligatorii pe care trebuie s le ndeplineasc.

17

Normele interne Pentru produsele nestandardizate se utilizeaz, potrivit legislaiei n vigoare, normele interne. Acestea reprezint acte normative care reglementeaz caracteristicile unor produse fiind n multe cazuri precursoare ale standardelor, de care vor fi nlocuite dup o experimentare mai ndelungat. Uneori normele interne completeaz standardele existente sau reglementeaz producerea unui sortiment larg de mrfuri, cu aceeai ntrebuinare, dar difereniate ca form, dimensiune, calitate, cost etc.

ntr-un mod sintetic norma intern cuprinde elementele mai importante dintr-un standard (referitoare la tehnologie, indici de calitate etc.) i urmrete acelai scop, dar are o arie de aplicare mai restrns.Normele interne nu au caracter de lege i nu sunt unitare.

Respectarea ns a tuturor prescripiilor nscrise n norma intern este obligatorie, iar abaterile constatate sunt sancionate de ctre organele nsrcinate cu controlul respectrii lor, n acelai mod n care se sancioneaz nerespectarea standardelor. Derogrile pentru normele interne (tehnice) de ramur se pot acorda n mod excepional i pe timp limitat de ctre ministerul coordonator sau organul central coordonator de ramur, cu avizul Institutului Romn de Standardizare. Certificatele de omologare Necesitatea stringent a retehnologizrii n actuala etap de restructurare a sectorului agricol i industriei agroalimentare impune introducerea n producie a noilor soiuri sau hibrizi alturi de tehnologiile de prelucrare n industria alimentar. Dar introducerea acestora pe teritoriul rii noastre, precum i scoaterea din producie, revine organelor abilitate din subordinea Ministerului Agriculturii i Alimentaiei. Aceast comisie mpreun cu Academia de tiine Agricole i Silvice organizeaz examinarea soiurilor i hibrizilor n condiii experimentale i18

de producie pe baza rezultatelor obinute, bine fundamentate economic i tehnic, care propune MAA omologarea i autorizarea pentru introducerea n cultur, precum i ponderea acestora n structura culturii pentru fiecare specie i a tehnologiilor agroalimentare.

Omologarea constituie momentul adoptrii deciziei de introducere nproducie a unui nou produs agricol sau agroalimentar i coincide cu identificarea nsuirilor calitative ale produselor, a tehnologiilor agricole de producie sau ale sectorului industriei alimentare, a preurilor informative, a volumului de mrfuri ce urmeaz a se produce etc. Chiar dac productorul deine rolul major n omologarea produselor noi, participarea reprezentanilor comerului devine util i necesar mai ales n cazul mrfurilor agroalimentare complexe sau cu un sortiment bogat. Omologarea final se realizeaz de fapt atunci cnd mrfurile agroalimentare se contracteaz pentru a fi produse pe pia. Ca atare pentru noile soiuri de plante, tehnologii agricole i de industrie alimentar se ntocmesc certificate de omologare, adic acte oficiale prin care se confirm calitatea unor produse noi, i care sunt introduse recent n procesul de producie. Ele preced normele interne sau standardele.

19

Sistemele de control prin HACCP2n actuala etap de tranziie n orice activitate se impune o form perfecionat a controlului efectuat prin metoda de Analiz a riscului prin puncte critice de control ( HACCP). Aceasta reprezint un sistem prin care se identific, evalueaz i controleaz pericolele care sunt semnificative

pentru

securitatea

alimentar.n cadrul acestui sistem sunt delimitate toate regulile de baz ale inspeciei specifice, ale autocontrolului pe profil, aplicat de-a-lungul ntregii filiere agroalimentare. Se identific riscurile specifice ( fizice, chimice, biologice ) probabile, din fiecare faz de fabricaie, depozitare sau distribuie i se stabilesc mijloacele de control ale acestora i msurile de prevenire a lor. Metodica sistematic a acestei metode urmrete inerea sub control a punctelor critice dintr-o ntreprindere cu scopul obinerii de produse lipsite de nocivitate pentru consumator. n aplicarea sistemului HACCP este necesar ntocmirea unui plan adecvat profilului i structurii ntreprinderii care trebuie transpus asupra procesului n cauz. Planul HACCP este un document scris care se bazeaz pe anumite principii de urmat pentru inerea sub control i corectarea succesiv-continu ( din mers ) a proceselor de obinere a unui produs. Poate fi structurat conform unor faze specifice astfel:

identificarea i analiza riscurilor stabilindu-se limitele i mijloacele de control ale acestora i msurile de prevenire a lor; identificarea punctelor critice de control, care se face dup conceptul CCP decision tree, ce este reprezentat printr-o schem bazat pe metoda interogativ DA/NU; stabilirea limitelor critice petru fiecare CCP identificat care stau la baza msurilor preventive. O limit critic este un criteriu care trebuie atins pentru fiecare msur preventiv ce se aplic la CCP. Limitele critice reprezint, de cele mai multe ori, parametrii proceselor aplicate produserlor ( nivelul termic, pH, umiditate, aciditate etc. ); stabilirea condiiilor de supraveghere 8 monitorizare ) a fiecrui CCp. Care const n urmrirea dferiilor parametrii pentru a se putea aprecia dac un CCP este inut sub control; stabilirea modului de monitorizare CCP i de nregistrare a datelor, cu scopul de fi interpretate i a servi la corectarea unor procese; stabilirea proceselor prin care s se verifice dac sistemul HACCP nclus n planul aplicat se ncadreaz corect. Verificarea const n folosirea unor20

metode, procedee sau teste suplimentare celor aplicate la monitorizare pentru a stabili dac planul HACCP implementat poate fi considerat eficient sau necesit modificri. n lucrrile de specialitate la nivel naional i internaional s-au elaborat ghiduri cu metode practice de siguran a alimentelor bazate pe conceptul HACCP. Unitile din sectorul alimentar, conform actelor normative din Romnia 3 trebuie s identifice activitile care sunt determinante pentru securitatea alimentar i trebuie s garanteze ca procedurile de securitate corespunztoare s fie stabilite, implementate, meninute i revizuite pe baza principiilor utilizate n sistemul de analiz a riscurilor i punctelor critice de control, abreviat HACCP. Viziunea acestei metode contureaz un sistem de tehnologii agroalimentare cu bune practici, orientate n obinerea n cantiti mari a unor produse agricole/agroalimentare igienice, pentru colectivitile de consumatori, cu respectarea n totalitate a verigilor tehnologice i a practicilor tradiionale modernizate. n fig. 5.3 este prezentat o metodologie a controlului sanitar i a autocontrolului managerial prin sistemul HACCP, n care redate analitic elementele componente pentru un control general i limitat, cu referire la un anumit sector. Controlul pe flux tehnologic al produsului-aliment a fost introdus de PAC, iar fluxul lipsei de risc ncadreaz comportamentul actual al productorilor i consumatorilor. n schia redat printr-o etap de finalizare sunt prezentate constatri, msuri, termene, responsabiliti, verificri, supraveghere, elemente care reprezint o analiz monitorizat riscului specific acestei metode. Etapele n procesul de certificare al sistemului HACCP sun reprezentate prin4 : iniiere proces de certificare, evaluarea iniial, evaluarea sistemului HACCP, evaluarea dosarului de certificare, acordarea certificatului pentru sistemul HACCP, supravegherea, renoirea certificrii.

21

22

Auditul i managementul calitiiCUPRINS: 1. DEFINITIA AUDITULUI INTERN 2. OBIECTIVELE AUDITULUI INTERN 2.1.Obiectivele compartimentului de audit public intern ; 2.2. Obiectivele misiunii de audit public intern 3. DOCUMENTAREA 4. FORMA SI CONTINUTUL DOCUMENTELOR DE LUCRU 5. DOSARELE DE AUDIT PUBLIC INTERN 5.1. Tipuri de dosare de audit public intern 5.2. Revizuirea 5.3. Pastrarea si arhivarea dosarelor de audit public intern 6. DESCRIEREA PRINCIPALELOR DOCUMENTE, continute de dosarele de audit 6.1. A.1. Ordinul de serviciu 6.2. A.2.Declaratia de Independenta 6.2A.4. Fisa De Identificare Si Analiza A Problemei(FIAP) 6.2.A.5. Formulare de constatare a iregularitatilor, 6.3. B.1. Notificarea privind declansarea misiunii de audit intern 6.4.B.2. Minuta sedintei de deschidere 6.5.B.3. Minuta reuniunii de conciliere 6.6.B4. Minuta sedintei de inchidere 6.7.C.6.Elaborarea proiectului de raport de audit 6.8.D.1.Revizuirea documentelor de lucru 7.TRANSMITEREA REZULTATELOR

23

1. DEFINITIA AUDITULUI INTERN Conform definiiei auditului intern, auditul intern este o activitate independent i obiectiv care d unei entiti o asigurare n ceea ce privete gradul de control asupra operaiunilor, o ndrum pentru a-i mbunti operaiunile i contribuie la adugarea unui plus de valoare. Auditul intern ajut aceast entitate s i ating obiectivele evalund, printr-o abordare sistematic i metodic, procesele sale de management al riscurilor, de control, i de guvernare a ntreprinderii, i fcnd propuneri pentru a le consolida eficacitatea n ceea ce privete eficacitatea i mbuntirea eficienei managementului riscului i a proceselor de control i de conducere . Normele de calificare i de funcionare se aplic att misiunilor de asigurare ct i misiunilor de consultan/consiliere. 2. OBIECTIVELE AUDITULUI INTERN : 2.1.Obiectivele compartimentului de audit public intern sunt: - de a ajuta entitatea publica atat in ansamblul cat si structurile sale pri n intermediul opiniilor si recomandarilor; - sa gestioneze mai bine riscurile; - sa asigure o mai buna administrare si pastrare a patrimoniului; - sa asigure o mai buna monitorizare a conformitatii cu regulile si procedurile existente; - sa asigure o evidenta contabila si un management informatic fiabile si corecte; - sa imbunatateasca calitatea managementului, a controlului si auditulu i intern; - sa imbunatateasca eficienta si eficacitatea operatiilor. 2.2. Obiectivele misiunii de audit public intern. Unei misiuni de audit i se pot atribui doua obiective principale:24

- asigurarea conformitatii procedurilor si a operatiunilor cu normele juridice auditul de regularitate; - evaluarea rezultatelor privind obiectivele urmarite si examinarea impactului efectiv - auditul de performanta. 3. DOCUMENTAREA Auditorul trebuie s documenteze aspectele care sunt importante pentru furnizarea de probe care s susin opinia de audit i probe care s arate c auditul a fost realizat prin respectarea normelor . "Documentarea" nseamn materialele (documentele de lucru) pregtite de i pentru auditor, sau obinute i pstrate de auditor n cursul efecturii auditului. Documentele de lucru se pot prezenta sub forma nscrisurilor pe suport de hrtie, pe film, pe medii de nregistrare electronice sau pe ali purttori de informaii. Documentele: (i) ajut la planificarea i execuia auditului. (ii)ajut la supravegherea i revizuirea activitii de audit; (iii) nregistreaz probele de audit care rezult din activitatea de audit realizat pentru ca auditorul s-i poat susine opinia.

4. FORMA SI CONTINUTUL DOCUMENTELOR DE LUCRU 4.1. Auditorul trebuie s ntocmeasc documente de lucru suficient de complete i detaliate pentru a facilita nelegerea auditului. Auditorul trebuie s nregistreze n documentele de lucru informaii referitoare la planificarea activitii de audit, la natura, durata i ntinderea procedurilor de audit realizate, la rezultatele acestei activiti i la concluziile care se trag din probele de audit obinute. Documentele de lucru trebuie s includ raionamentul auditorului privitor la aspectele semnificative care necesit exercitarea raionamentului profesional, mpreun cu concluziile asupra problematicii analizate. n domeniile care implic chestiuni dificile de principiu sau raionament, documentele de lucru vor evidenia faptele relevante care erau cunoscute de auditor n momentul conturrii concluziilor.

25

4.2. Forma i coninutul documentelor de lucru sunt influenate de factori ca: Natura angajamentului. Forma raportului auditorului. Natura i complexitatea afacerii clientului. Natura i particularitile sistemelor contabile i de control intern ale entitii. Necesitile, n anumite situaii, de direcionare, supraveghere i revizuire a lucrrilor realizate de asisteni. Metodologia i tehnologia de audit specifice utilizate n cursul auditului.

4.3.

n mod normal, documentele de lucru includ:

Informaii privind structura juridic i organizaional a entitii. Extrase sau copii ale documentelor legale, contractelor sau proceselor verbale importante. Informaii privind sectorul de activitate, mediul economic i mediul legislativ n care funcioneaz entitatea. Probe privind procesul de planificare, incluznd programele auditorului i orice modificri ale acestora. Probe privind nelegerea de ctre auditor a sistemelor contabile i de control intern. Probe privind evaluarea riscurilor inerente i de control, precum i orice revizuire a acestora. Probe ale consideraiilor auditorului cu privire la activitii de audit intern, precum i concluziile la care a ajuns. Analize ale tranzaciilor i soldurilor. Analize ale indicatorilor semnificativi i ale tendinelor. O eviden a naturii, duratei i ntinderii procedurilor de audit realizate i rezultatele acestor proceduri. Dovezi c activitatea realizat de asisteni a fost supravegheat i revizuit. Meniunui referitoare la persoana care a realizat procedurile de audit i momentul n care acestea au fost fcute. Detalii ale procedurilor aplicate privind componentele ale cror situaii financiare sunt auditate de un alt auditor. Copii ale comunicrilor cu ali auditori, experi sau tere pri.26

Copii ale scrisorilor sau notelor care privesc problemele de audit comunicate entitii, sau discutate cu aceasta, incluznd termenii i condiiile angajamentului i carenele semnificative ale controlului intern. Scrisorile de confirmare a declaraiilor primite de la entitate. Concluziile la care a ajuns auditorul n ceea ce privete aspectele semnificative ale activitii de audit, inclusiv modul de soluionare a excepiilor sau a problemelor neobinuite aprute pe parcursul desfurrii auditului (dac au existat). Copii ale situaiilor financiare i ale raportului de audit. AUDITUL EXTERN

27

Auditorul trebuie s determine dac datele comparative sunt n conformitate, sub toate aspectele semnificative, cu cadrul general aplicabil de raportare financiar pentru situaiile financiare care sunt auditate. Exist dou categorii de cadre generale de raportare financiar pentru datele comparative: Cifrele corespondente; Situatiile financiare comparative; Pentru cifre corespondente aferente perioadei(lor) anterioare sunt parte integrant a situaiilor financiare aferente perioadei curente i trebuie analizate n conexiune cu sumele i cu alte informaii prezentate aferente perioadei curente.Situatiile financiare comparative - aferente porioadei( lor) anterioare sunt considerate situaii financiare separate.Prin urmare, nivelul de informaii incluse n aceste situaii financiare comparative este asemntor cu cel aferent situaiilor financiare ale periaodei curente. Datele comparative care acoper una sau mai multe perioade anterioare furnizeaz utilizatorilor situaii financiare informaii necesare pentru identificarea tendinelor i modificrilor care afecteaz o entitate pe parcursul unei perioade de timp. n conformitate cu cadrele generale de raportare financiar n vigoare n unele ri, consecvena i comparabilitatea reprezint calitatea de a avea anumite caracteristici n comun, iar comparabilitatea reprezint n mod normal o evaluare cantitativ a caracteristicilor comune.Consecvena reprezint o calitate a relaiei dintre doua numere contabile i constituie o condiie esenial pentru o comparabilitate real. Auditorul trebuie s obin probe de audit suficiente i adecvate, care s ateste c cifrele corespondente ndeplinesc cerinele cadrului general aplicabil de raportare financiar, evalund: Politicile contabile utilizate pentru cifrele corespondente sunt n concordan cu cele aferente perioadei curente sau dac au fost realizate i / sau prezentri de informaii corespunztoare; i dac Cifrele corespondente sunt n concordan cu valorile i alte prezentri de informaii dinperioadele anterioare sau dac au fost realizate modificri i/ sau prezentri de informaii adecvate. 28

n cazul activitilor de audit recurente, anumite dosare cu documente de lucru pot fi considerate ca dosare de audit "permanente" i sunt actualizate cu noi informaii de importan permanent, spre deosebire de dosarele curente de audit, care conin informaii cu privire la auditul unei singure perioade.

5. DOSARELE DE AUDIT PUBLIC INTERN Dosarele de audit public intern, prin informatiile continute asigura legatura intre sarcina de audit , interventia la fata locului si raportul de audit public intern.Dosarele stau la baza formularii concluziilor auditorilor interni. Dosarele de audit public intern prin informatiile continute asigural egatura intre sarcina de audit, interventia la fata locului si raportul de au dit public intern. Dosarele stau la baza formularii concluziilor auditorilor interni. 5.1. Tipuri de dosare de audit public intern: a) Dosarul permanent cuprinde urmatoarele sectiuni: Sectiunea A - Raportul de audit public intern si anexele acestuia: A.1.ordinul de serviciu; A.2.declaratia de independenta; A.3. rapoarte (intermediar, final, sinteza recomandarilor); A.4.fisele de identificare si analiza problemelor (FIAP); A.5.formularele de constatare a iregularitatilor; A.6. programul de audit. Sectiunea B - Administrativa: B.1.notificarea privind declansarea misiunii de audit public intern; B.2.minuta sedintei de deschidere; B.3. minuta reuniunii de conciliere; B.4. minuta sedintei de inchidere; B.5.corespondenta cu entitatea/structura auditata.29

Sectiunea C Documentatia misiunii de audit public intern : C.1. strategii interne; C.2. reguli, regulamente si legi aplicabile; C.3. proceduri de lucru; C.4.materiale despre entitatea/structura auditata (indatoriri,respon sabilitati, numar de angajati, fisele posturilor, graficul organizatiei,natura si lo catia inregistrarilor contabile); C.5.informatii financiare; C.6. rapoarte de audit public intern anterioare si extern ; C.7.informatii privind posturile cheie/fluxuri de operatii; C.8. documentatia analizei riscului.

Sectiunea DSupervizarea si revizuireadesfasurarii misiunii de audit public intern si a rezultatelor acesteia : D.1. revizuirea raportului de audit public intern; D.2. raspunsurile auditorilor interni la revizuirea raportului de aud it public intern. b) Dosarul documentelor de lucru - cuprinde copii xerox a docum entelor justificative, extrase din acestea, care trebuie sa confirme si sa sprijine concluziile auditorilor interni. Dosarul este indexat prin atribuirea de lite re si cifre (E, F, G, ...) pentru fiecare sectiune/obiectiv de audit din cadrul Programului de audit. Indexarea trebuie sa fie simpla si usor de urmarit. 5.2.Revizuirea Revizuirea se efectueaza de catre auditorii interni, inainte de intoc mirea proiectului Raportului de audit public intern, pentru a se asigura c a documentele de lucru sunt pregatite in mod corespunzator. 5.3. Pastrarea si arhivarea dosarelor de audit public intern Dosarele de audit public intern sunt proprietatea entitatii publ ice si sunt confidentiale. Ele trebuie pastrate pana la indeplinirea recomandarilor di n30

raportul de audit public intern, dupa care se arhiveaza in concordanta cu reglementarile legale privind arhivarea. Sedinta de inchidere a interventiei la fata locului are drept scop prezentarea opiniei auditorilor interni, a recomandarilor finale din proie ctul Raportului de audit public intern si a calendarului de implementare a recomandarilor. Se intocmeste o minuta a sedintei de inchidere. 6. DESCRIEREA PRINCIPALELOR DOCUMENTE, continute de Dosarele de audit. 6.1. A.1. ORDINUL DE SERVICIU, se intocmeste in cadrul Procedurii P01 Scopul: De a repartiza sarcinile de serviciu pe auditori interni, astfel incat acestia sa poata demara misiunea de audit public intern. Premise: Ordinul de serviciu reprezinta mandatul de interventie dat de catre compartimentul de audit public intern si se intocmeste de catre seful acest ui compartiment, pe baza planului anual de audit public intern. Procedura: 1. Seful Compartimentului de audit public intern : - repartizeaza sarcinile de serviciu pe fiecare auditor in pa rte; - intocmeste Ordinul de serviciu pe baza planului anual de audit public intern 2. Personalul de secretariat. - aloca un numar Ordinului de serviciu; asigura copii ale Ordinului de serviciu fiecarui membru al echipei de aud it. 3. Auditorii iau la cunostinta de Ordinul de serviciu si de sarcinile repartizate.31

6.2. A.2.DECLARATIA DE INDEPENDENTA, se intocmeste in cadrul Procedurii P-02 Scopul: De a demonstra independenta auditorilor fata de entitatea/structur a auditata. Premise: In vederea desemnarii auditorilor interni pentru efectuarea misiuni i de audit public intern vor fi verificate incompatibilitatile personale ale acestora. Astfel, un auditor nu va fi desemnat acolo unde exista incompatibilitati personale, doar daca repartizarea lui este imperios nece sara, fiind furnizata in acest sens o justificare din partea conducatorului Compartimentului de audit public intern. Daca in timpul efectuarii misiun ii de audit apare o incompatibilitate, reala sau presupusa, auditorii sunt oblig ati sa informeze de urgenta conducerea.

32

Procedura: 1. Auditorii : - Completeaza Declaratia de Independenta - Model A02; - Indosariaza Declaratia de independenta in dosarul de au dit; - Daca in timpul misiunii apare o incompatibilitate reala sau presupusa, informeaza de urgenta conducerea. 2. Seful de serviciu: - Verifica Declaratia de Independenta; - Identifica incompatibilitate semnalata de catre auditori si stabileste modalitatea in care aceasta poate fi atenuata - Aproba Declaratiile de Independenta; 6.2A.4. Fisa De Identificare Si Analiza A Problemei(FIAP), si colectarea informatiilor , se fac in cadrul PROCEDURII P - 08 Scopul: Informatiile colectate asigura o evidenta suficienta, competenta si relevanta si ofera o baza rezonabila pentru constatarile si concluzii le auditorilor. Premise: In timpul fazei de colectare si prelucrare a informatiilor, auditor ii efectueaza testari in concordanta cu Programul de Audit aprobat. Munca in cadrul acestei faze produce dovezi de audit in baza carora auditorii formu leaza constatari, concluzii si recomandari. 6.2.A.5. Formulare de -PROCEDURA P -09 constatare a iregularitatilor

Scopul: De a furniza un ghid in cazurile de descoperire de iregularitati Premise: Cand auditorii ajung la concluzia, bazata pe FIAP-uri, ca s-a com is o iregularitate, ei vor trebui sa raporteze, cel mai tarziu a doua zi,33

conducatorului Compartimentului de audit public intern prin trans miterea Formularului de constatare si raportare a iregularitatilor. 6.3. B.1. NOTIFICAREA PRIVIND DECLANSAREA MISIUNII DE AUDIT INTERN, se intocmeste in cadrul PROCEDURII P 03: Scopul: Sa informeze entitatea/structura auditata de declansarea misiunii de audit public intern Premise: Se intentioneaza ca prin notificarea entitatii/structurii auditate sa s e asigure desfasurarea corespunzatoare a procedurilor de audit. Procedura: 1. Auditorii : o Pregatesc adresa de notifica re catre partile interesate in vederea transmiterii aceste ia cu 15zile inainte de declansarea misiunii de audit pu blic intern; o Includ domeniile de interes (daca se comunica) in programul de audit; o Indosariaza copia adresei de notificare in dosarul permanent. 2. Conducatorul : Verifica adresa de notificare 3. Compartimentului de audit /Personalul de secretariat - Semneaza adresa de notificare; Aloca un numar adresei de notificare si o transmite entitatii/structu rii auditate 6.4.B.2. MINUTA SEDINTEI DE DESCHIDERE , se intocmeste cu ocazia Sedintei de deschidere in cadrul PROCEDURII P - 07 Scopul: Sa efectueze o sedinta de deschidere cu reprezentantii (denumire a entitatii/structurii auditate) pentru a discuta scopul auditului, obiec34

tivele urmarite si modalitatile de lucru privind auditul. Premise: Sedinta de deschidere serveste ca intalnire de inceput a misiunii de audit. Ordinea de zi a sedintei de deschidere va cuprinde: - prezentarea auditorilor; - prezentarea obiectivelor misiunii de audit; - stabilirea termenelor de raportare a stadiului verificarilor; - prezentarea in detaliu tematicii; - acceptarea calendarului intalnirilor; - analiza si acceptul cartei auditorului; - asigurarea conditiilor materiale necesare derularii misiunii. Procedura: 1. Auditorii : a)Contacteaza telefonic entitatea/structura auditata pentru a stab ili data intalnirii. b)Intocmesc Minuta sedintei de deschidere (Model B-02) cu urmatoarea structura: A. Mentiuni generale..... - tema misiunii de audit public intern; - perioada auditata ; - numele celor care intocmesc Minuta sedintei de deschidere ; - numele persoanei insarcinate cu verificarea intocmirii Minutei sedintei de deschidere ; - numele persoanei insarcinate cu verificarea intocmirii Minutei sedintei de deschidere conform prezentei proceduri ; - lista participantilor la sedinta de deschidere cu mentionarea numelui, functiei, directiei si nr. de telefon ; -stenograma sedintei de deschidere.

2.Conducatorul/Compartimentului de/audit public intern/Auditor ii/Reprezentantii entitati/structurii auditate-Participa la desfasurarea sedintei de deschidere

35

6.5.B.3. MINUTA REUNIUNII DE CONCILIERE, se intocmeste cu ocazia Reuniunii De Conciliere , conform PROCEDURII P-14 Scopul: Acceptarea constatarilor si recomandarilor formulate de catre aud itori in Proiectul raportului de audit public intern si prezentarea calendar ului de imple mentare a recomandarilor. Premise: Auditorii pregatesc Reuniunea de conciliere. Procedura : 1. Auditorii pregatesc, in termen de 10 zile de l a primirea punctului de vedere de la entitatea/structu ra auditata, Reuniunea de conciliere. Informarea entitatii/structurii audit ate asupra locului si datei Reuniunii de conciliere. Intocmesc o Minuta a Reuniunii de conciliere. 2. Auditorii/entitatea/structura auditata : analizeaza constatarile si concluziile din Proiectul rap ortului de audit in vederea acceptarii recomandarilor formulate. 6.6.B4. MINUTA SEDINTEI DE INCHIDERE se intocmeste in urma Sedinta De Inchidere, conform PROCEDURII P - 11 Scopul: Permite prezentarea catre entitatea/structura auditata a opiniei auditorilor interni, a recomandarilor finale din Proiectul raportului de audit p ublic intern. Premise: Sa se asigure ca Raportul de Audit este clar, obiectiv, fundament at, relevant, respectiv: - Clar: sa fie usor de inteles, evident, sa nu permita interpretari;36

- Obiectiv: sa nu fie partinitor; - Fundamentat: fiecare constatare sa aiba la baza documente dov editoare si sa faca trimiteri la textul legal incident; - Relevant: aspectele semnalate sa ajute conducerea entitatii/stru cturii auditate in luarea unor decizii manageriale pentru eliminarea defic ientelor constatate. 6.7.C.6.ELABORAREA PROIECTULUI DE RAPORT DE AUDI T,conform PROCEDURII P-12, are in vedere urmatoarele : Scopul: Prezinta cadrul general, obiectivele, constatarile, concluziile si recomandarile auditorilor publici interni. Premise: In elaborarea Raportului de audit public intern, auditorul folose ste dovezile de audit raportate in Fisele de Identificare si Analiza a Pr oblemelor si in Formularul de constatare si raportare a iregularitatilor. Proiectul de raport de audit trebuie sa cuprinda : - Pagina de titlu si cuprinsul Reprezinta pagina in care se mentioneaza denumirea misiunii de audit public intern. Rapoartele vor contine un cuprins al lucrarilor si document elor. - Semnatura Raportul de audit este semnat de catre fiecare membru al echipe i de auditori, pe fiecare pagina a acestuia. Ultima pagina a raportului este semnata si de catre seful Compartimentului de audit public intern. - Introducere Descrie tipul de audit si baza legala a misiunii (planul anual de audit, solicitari speciale). Prezinta datele de identificare a misiunii de audit public intern (37

ordinul de serviciu, echipa de auditori, entitatea/structura auditata, durata actiunii de auditare, perioada auditata). Identifica activitatea ce este auditata si prezinta informatii sintet ice cu privire la misiunea de audit public intern. Prezinta modul de desfasurare a misiunii de audit public intern ( caracterul misiunii de audit public intern: sondaj/exhaustiv, documentare; pro ceduri, metode, tehnici utilizate; documente materiale examinate in cursul misiunii de audit public intern; materiale intocmite in cursul misiunii de audit public intern). Face referire la recomandarile misiunilor de audit public intern anterioare care, pana la momentul prezentei misiuni de audit public intern, nu au fost implementate. - Stabilirea obiectivelor Obiectivele de audit prezentate in Raportul de audit public inter n coincid cu cele inscrise in programul de audit. - Stabilirea metodologiei

Explica tehnicile si instrumentele de audit public intern folosite pen tru a indeplini obiectivele misiunii de audit public intern. - Constatarile si recomandarile auditului Auditorul trebuie sa se pronunte asupra obiectivelor de audit in ordinea in care au fost stabilite in Programul de audit. Constatarile efectuate trebuie prezentate sintetic, cu trimitere ex plicita la anexele la Raportul de audit intern. Sunt prezentate distinct cons tatarile cu caracter pozitiv de constatarile cu caracter negativ, in scopul gene ralizarii38

aspectelor pozitive, pe de o parte, si al identificarii cailor de elimin are a deficientelor stabilite, pe de alta parte. Concluziile echipei de audit sunt elaborate pe baza constatarilor f acute, avand un caracter fundamentat. Trebuie sa fie pertinente si sa nu fi e disproportionate in raport cu constatarile pe care se bazeaza. Recomandarile din Raportul de audit trebuie sa fie fezabile si ec onomice si sa aiba un grad de semnificatie important in ceea ce priveste efectu l previzibil asupra entitatii/structurii auditate. Trebuie sa aiba un caracter de anticipare si, pe aceasta baza, de prevenire a eventualelor disfunctionalitati s au tendinte negative la nivelul entitatii/structurii auditate. De asemenea, trebui e sa contribuie la crearea unor sisteme de dezvoltare a activitatii entitatii/structurii auditate si de crestere a performantei de manage ment. Fiecare recomandare trebuie sa fie elaborata dupa urmatoarea structura: 1) Faptele; 2) Criteriile, cauzele, efectele; 3) Recomandarile. Vor fi redactate clar, concis pentru fiecare deficienta constatata. Recomandarile vor fi prezentate in functie de nivelul de prioritate s tabilit in Fisa de Identificare si Analiza Problemelor: majore, medii si minor e. 6.8. D.1. REVIZUIREA DOCUMENTELOR DE LUCRU, se face conform PROCEDURII P 10. Scopul: Sa asigure ca documentele sunt pregatite in mod corespunzator s i ca acestea furnizeaza un sprijin adecvat pentru munca efectuata si pentru dov39

ezile adunate in timpul misiunii de audit public intern. Premise: Auditorii revad FIAP-urile si documentele de lucru din punct de vedere al formatului si al continutului, asigurandu-se ca dovezile de audit pr ezentate in actele dosarului pot trece testul de evidenta. Pentru a trece testul, e videnta trebuie sa fie suficienta, concludenta si relevanta. Conform normelor acestei proceduri se va intocmi: NOTA CENTRALIZATOARE A DOCUMENTELOR DE LUCRU . 7.TRANSMITEREA REZULTATELOR Constatarile si recomandarile sunt aduse la cunostinta entitatii a uditate pe masura obtinerii acestora, daca ele prezinta importanta. Raspunsurile responsabililor entitatii reprezinta un element de validare si de corectare pentru auditor, fara a fi necesar sa se astepte finalizarea raportului. Aces tea pot sa determine corectarea aprecierii auditului si reorientarea cercetaril or sale. Fiecare misiune duce la organizarea unei reuniuni de incheiere, l a fata locului, prin care se realizeaza informarea responsabililor entitatii audit ate asupra observatiilor principale relevante, validarea acestor observatii si aplicarea primelor masuri corective de catre cei interesati. Proiectul de audit public intern se transmite la structura auditata. Aceasta poate trimite in maxim 15 zile de la primirea raportului, punctele sale d e vedere, care vor fi analizate de auditorii interni. In termen de 10 zile de la primirea punctelor de vedere, compartim entul de40

audit public intern organizeaza reuniunea de conciliere cu structura audi tata, in cadrul careia se analizeaza constatarile si concluziile in vederea accep tarii recomandarilor formulate. Seful compartimentului de audit public intern trimite raportul de au dit public intern, finalizat, impreuna cu rezultatele concilierii, conducatorulu i entitatii publice care a aprobat misiunea, pentru analiza si avizare. Pentr u institutia publica mica, raportul de audit public intern este transmis spre avizare conducatorului acesteia. Dupa avizare recomandarile cuprinse in raportul de audit public intern vor fi comunicate structurii auditate.

41

6. Evidena tehnico-operativ n ntreprinderile din domeniul agroalimentar

Evidenta tehnico-operativa

1. Documente de receptie a materialelor(nota interna de receptie)-TIPIZAT - care ar trebui sa contina denumirea produsului aprovizionat, cantitate, calitate, norma sau standard dupa care produce,buletin de control,factura sau aviz de insotire. 2. Consumuri specifice pe produs(SPECIFIC) - cantitatea necesara executiei unui anume produs (evident ca materialul aprovizionat poate intra in componenta mai multor produse).Fiind vorba de sectorul alimentar se poate vorbi de retete.Consumul specific are mai multe variante,ar trebui luat in calcul norma tehnica de aprovizionare care are incluse si pierderile admise. 2. Formulare de lansare in fabricatie (SPECIFIC) (produsul, cantitatea comandata si,implicit,consum pentru acea cantitate,eventual termen de predare) 3 Note de transfer(TIPIZAT,SPECIFIC - se aplica atunci cind materialul(semifabricatul) are faze successive de prelucrare,la locuri de munca sau utilaje diferite - Notele de transfer pot fi mai complexe,putand insoti produsul pina in faza finala.De asemenea permit o evidenta stricta a cantitatilor din fluxul de fabricatie. 4. Plan de oeratii - fiecare operatie are tehnologia specifica mentionata intr-un formular special.(SPECIFIC) 5. Note de predare(TIPIZAT),care mentioneaza denumirea produsului,cantitate,data predarii la magazie.Pot fi insotite de buletin de control (SPECIFIC)care va mentiona si perioada de valabilitate si conditiile de depozitare. 6. Factura sau aviz de expeditie pentru livrare(TIPIZAT)

42

8. Modul de calcul al preurilor

PROBLEMELE FORMRII PREURILOR BUCATELOR PREPARATE N ALIMENTAIA PUBLIC

Definit n termenii cei mai generali, PREUL reprezint o sum de bani primit sau pltit pentru cedarea, respectiv obinerea unui bun sau serviciu . Sub aspect economic, preul este expresia bneasc a valorii bunurilor sau serviciilor care fac obiectul schimbului i constituie o categorie economic. 1.1. Categoriile de preuri i structura preurilor

innd seama de stadiile i verigile pe care le parcurg mrfurile n micarea lor de

la productor la consumator, de variaia mrimii cheltuielilor n funcie de acestestadii, de particularitile circulaiei mrfurilor (unele circul numai ntre agenii economici, altele ajung la consumatorul final), de elementele structurale ale preurilor i de deosebirile dintre sfera produciei i cea a serviciilor, n practica economic se folosesc mai multe categorii de preuri i anume:

- preuri cu ridicata; - preuri cu amnuntul; - tarife.

43

a) Preurile cu ridicata sunt preurile care se negociaz i la care circul produsele, n general, ntre agenii economici . Ele cuprind costurile i profitul, ca regul general, iar unele produse, precizate prin acte normative, preurile cu ridicata cuprind i accizele datorate bugetului de stat. Preurile cu ridicata sunt legate n special de productorii de bunuri materiale. Ei negociaz nivelul acestor preuri cu beneficiarii, n funcie de cerere i ofert. Dar, n circuitul unor mrfuri de la productori pn la consumatori se interpun mai multe categorii de intermediari: o societate comercial cu ridicata (en gros) i alta cu amnuntul (en detail). n aceste cazuri, preurile cu ridicata trebuie negociate ntre unitile comerciale respective. n ultim instan obiectul negocierii nu-l constituie preul propriu-zis, mrimea adaosului comercial (comisionului) ce i revine unitii cu ridicata i care se cuprinde n preul facturat ctre societatea comercial cu amnuntul. n alte situaii, productorii i desfac produsele prin magazine proprii. Livrarea produselor ctre aceste magazine se face tot la preuri cu ridicata, iar magazinele desfac produsele la preuri cu amnuntul. Avnd n vedere particularitile circulaiei mrfurilor, preurile cu ridicata pot fi de dou feluri i cu dou niveluri: - preuri cu ridicata ce revin unitilor productoare i care marcheaz sfritul procesului de producie. Ele trebuie s asigure acestora acoperirea costurilor de producie i obinerea unei rate de profit, n funcie de concurena de pe pia, precum i realizarea accizelor datorate statului, dup caz. Aceste preuri sunt ntlnite n raporturile de vnzarecumprare dintre unitile din ramurile produciei materiale, dintre aceste uniti i unitile comerciale cu ridicata, precum i dintre unitile productoare i magazinele proprii; - preurile cu ridicata ce revin unitilor comerului cu ridicata , practicate la livrarea produselor de ctre aceste uniti comerciale ctre unitile comerciale cu amnuntul sau de alimentaie public (sau de ctre alte uniti comerciale cu ridicata). Ele cuprind, n plus, fa de preurile cu ridicata ce revin productorilor, adaosul comercial (comisionul) aferent unitii comerciale cu ridicata. Preurile cu ridicata nu conin taxa pe valoare adugat, dar ele constituie baza de impozitare, baza de calcul pentru aceast tax. La preurile cu ridicata se aplic cota de 19 %, n cazul produselor livrate la intern ori cota zero pentru livrrile de produse la export. Sunt i unele produse scutite, pentru care nu se calculeaz taxa pe valoarea adugat.

44

Unitile comerului cu ridicata pot vinde produse i direct populaiei. n acest caz, preul cuprinde i taxa pe valoare adugat. b) Preurile cu amnuntul sunt preurile la care se desfac sau se revnd populaiei diferite produse de ctre unitile comerciale specializate sau de ctre magazinele proprii ale unitilor productoare. Preurile cu amnuntul se aplic i la vnzrile prin reeaua comerului cu amnuntul ctre unitile de stat, cooperatiste sau private i organizaii obteti. Aceste preuri se practic mai ales pentru produsele destinate consumului neproductiv. Din punct de vedere al structurii, ele sunt cele mai complexe, cuprinznd pe lng costuri, profit, accize (dup caz), adaos comercial (comision) aferent unitii comerciale cu ridicata (dup caz) i adaosul comercial (comisionul) cuvenit unitii comerciale cu amnuntul, precum i taxa pe valoare adugat, calculat i colectat din toate stadiile anterioare. Preul cu amnuntul marcheaz sfritul circuitului mrfurilor care intr n consumul final. Similare preurilor cu amnuntul, sub aspectul domeniului de aplicare i al structurii, sunt preurile de alimentaie public. i ele se practic pentru mrfurile destinate consumului final, consum ce se realizeaz ns pe loc, n cadrul unitilor de alimentaie public. Aceste uniti se pot aproviziona, dup caz, direct de la productori, din reeaua comerului cu ridicata sau chiar din reeaua comerului cu amnuntul. Adaosul de alimentaie public cuprins n aceste preuri se deosebete de adaosul comercial din preurile cu amnuntul, nu numai din punct de vedere al mrimii, ci i prin diferenierea sa de la local la local n funcie de categoria de confort i n raport cu gradul de preparare a produselor ce se desfac prin unitile de alimentaie public. De asemenea, unitile din categoriile superioare adaug la preurile de alimentaie public remiza i, dup caz, taxa de serviciu potrivit dispoziiilor legale. c) Tarifele reprezint categoria de preuri care se practic ntr-un anumit domeniu specific de activitate, n domeniul prestrilor de servicii. n funcie de categoria beneficiarului, tarifele au caracterul de preuri cu ridicata (cnd serviciile se presteaz, de regul, agenilor economici) sau de preuri cu amnuntul. n ceea ce privete preurile cu ridicata ale produselor provenite din import (PPI), acestea sunt formate din: valoarea n vam (rezultat prin transformarea n lei, la cursul de schimb n vigoare, a preului extern, n condiiile de livrare franco-frontier romn), taxa vamal, alte taxe i accize datorate, dup caz. La aceste preuri se calculeaz, de regul, un comision cuvenit unitii importatoare. Formarea celorlalte preuri (cu ridicata, cu amnuntul sau de alimentaie public) pentru produsele importate este similar formrii preurilor interne 45

n funcie de natura bunurilor i circuitului lor. Pentru a nlesni nelegerea modului de formare a preurilor, se prezint structura preurilor produselor interne i a preurilor produselor din import (figura 1.1 i 1.2). Preurile cu ridicata ce revin productorilor i unitilor comerciale cu ridicata nu conin TVA. Ele constituie doar baza pentru calculul TVA, care se va cuprinde numai n preul final. Dar fiecare furnizor (unitate productoare sau comercial cu ridicata) consemneaz n factur, separat de preul cu ridicata, TVA aferent pe care o ncaseaz de la beneficiari i pe care o datoreaz bugetului de stat. Deci beneficiarii achit furnizorilor preul cu ridicata plus TVA. La fiecare unitate pltitoare de TVA, suma de plat se stabilete ns ca diferen ntre TVA aferent vnzrilor, TVA (colectat) i TVA (deductibil) aferent cumprrilor, care s-a achitat pe baz de factur furnizorilor.

PAM P.Al.p. PRA

T.V.A. n PAM (T.V.A. 1+2+3) Ad. com. am. (Ad. al. p.) Ad. com. rid. Accize (dup caz)

x 19% = TVA3 x 19% = TVA2

PRp

Profit Costuri

x 19% = TVA1

Figura 1.1: Structura preurilor produselor interne

PRp Preul cu ridicata al productorului PRA Preul cu ridicata al angrosistului PAl. P Pre de alimentaie public PAM Pre cu amnuntul

46

PAM P.Al.p.PRA

T.V.A. n PAM (T.V.A. 1+2+3) Ad. com. am. (Ad. al. p.) Comision x 19% = TVA3 x 19% = TVA2

Accize (alte taxe)

PRI

Tax vamal Valoarea n vam (Pre extern de import transformat n lei)

x 19% = TVA1

Figura 1.2: Structura preurilor produselor din import

a) Preurile cu ridicata sunt preurile care se negociaz i la care circul produsele, n general, ntre agenii economici. Ele cuprind costurile i profitul, ca regul general, iar unele produse, precizate prin acte normative, preurile cu ridicata cuprind i accizele datorate bugetului de stat. Preurile cu ridicata sunt legate n special de productorii de bunuri materiale . Ei negociaz nivelul acestor preuri cu beneficiarii, n funcie de cerere i ofert. - preuri cu ridicata ce revin unitilor productoare i care marcheaz sfritul procesului de producie. Ele trebuie s asigure acestora acoperirea costurilor de producie i obinerea unei rate de profit, n funcie de concurena de pe pia, precum i realizarea accizelor datorate statului, dup caz. Aceste preuri sunt ntlnite n raporturile de vnzare-cumprare dintre unitile din ramurile produciei materiale, dintre aceste uniti i unitile comerciale cu ridicata, precum i dintre unitile productoare i magazinele proprii; - preurile cu ridicata ce revin unitilor comerului cu ridicata , practicate la livrarea produselor de ctre aceste uniti comerciale ctre unitile comerciale cu amnuntul sau de alimentaie public (sau de ctre alte uniti comerciale cu ridicata). 47

Ele cuprind, n plus, fa de preurile cu ridicata ce revin productorilor, adaosul comercial (comisionul) aferent unitii comerciale cu ridicata. Preurile cu ridicata nu conin taxa pe valoare adugat, dar ele constituie baza de impozitare, baza de calcul pentru aceast tax. La preurile cu ridicata se aplic cota de 19 %, n cazul produselor livrate la intern ori cota zero pentru livrrile de produse la export. Sunt i unele produse scutite, pentru care nu se calculeaz taxa pe valoarea adugat. Unitile comerului cu ridicata pot vinde produse i direct populaiei. n acest caz, preul cuprinde i taxa pe valoare adugat. b) Preurile cu amnuntul sunt preurile la care se desfac sau se revnd populaiei diferite produse de ctre unitile comerciale specializate sau de ctre magazinele proprii ale unitilor productoare. Preurile cu amnuntul se aplic i la vnzrile prin reeaua comerului cu amnuntul ctre unitile de stat, cooperatiste sau private i organizaii obteti. Aceste preuri se practic mai ales pentru produsele destinate consumului neproductiv. Din punct de vedere al structurii, ele sunt cele mai complexe, cuprinznd pe lng costuri, profit, accize (dup caz), adaos comercial (comision) aferent unitii comerciale cu ridicata (dup caz) i adaosul comercial (comisionul) cuvenit unitii comerciale cu amnuntul, precum i taxa pe valoare adugat, calculat i colectat din toate stadiile anterioare. Preul cu amnuntul marcheaz sfritul circuitului mrfurilor care intr n consumul final. Similare preurilor cu amnuntul, sub aspectul domeniului de aplicare i al structurii, sunt preurile de alimentaie public . i ele se practic pentru mrfurile destinate consumului final, consum ce se realizeaz ns pe loc, n cadrul unitilor de alimentaie public. Aceste uniti se pot aproviziona, dup caz, direct de la productori, din reeaua comerului cu ridicata sau chiar din reeaua comerului cu amnuntul. Adaosul de alimentaie public cuprins n aceste preuri se deosebete de adaosul comercial din preurile cu amnuntul, nu numai din punct de vedere al mrimii, ci i prin diferenierea sa de la local la local n funcie de categoria de confort i n raport cu gradul de preparare a produselor ce se desfac prin unitile de alimentaie public. De asemenea, unitile din categoriile superioare adaug la preurile de alimentaie public remiza i, dup caz, taxa de serviciu potrivit dispoziiilor legale. c) Tarifele reprezint categoria de preuri care se practic ntr-un anumit domeniu specific de activitate, n domeniul prestrilor de servicii. n funcie de categoria

48

beneficiarului, tarifele au caracterul de preuri cu ridicata (cnd serviciile se presteaz, de regul, agenilor economici) sau de preuri cu amnuntul. n ceea ce privete preurile cu ridicata ale produselor provenite din import (PPI), acestea sunt formate din: valoarea n vam (rezultat prin transformarea n lei, la cursul de schimb n vigoare, a preului extern, n condiiile de livrare franco-frontier romn), taxa vamal, alte taxe i accize datorate, dup caz. La aceste preuri se calculeaz, de regul, un comision cuvenit unitii importatoare. Formarea celorlalte preuri (cu ridicata, cu amnuntul sau de alimentaie public) pentru produsele importate este similar formrii preurilor interne n funcie de natura bunurilor i circuitului lor. Pentru a nlesni nelegerea modului de formare a preurilor, se prezint structura preurilor produselor interne i a preurilor produselor din import (figura 1.1 i 1.2). Preurile cu ridicata ce revin productorilor i unitilor comerciale cu ridicata nu conin TVA. Ele constituie doar baza pentru calculul TVA, care se va cuprinde numai n preul final. Dar fiecare furnizor (unitate productoare sau comercial cu ridicata) consemneaz n factur, separat de preul cu ridicata, TVA aferent pe care o ncaseaz de la beneficiari i pe care o datoreaz bugetului de stat. Deci beneficiarii achit furnizorilor preul cu ridicata plus TVA. La fiecare unitate pltitoare de TVA, suma de plat se stabilete ns ca diferen ntre TVA aferent vnzrilor, TVA (colectat) i TVA (deductibil) aferent cumprrilor, care s-a achitat pe baz de factur furnizorilor. TVA colectat cuprins n documentele de vnzare a mrfurilor i serviciilor; TVA colectat = Pre de vnzare x cota TVA

49

PAM P.Al.p. PRA

T.V.A. n PAM (T.V.A. 1+2+3) Ad. com. am. (Ad. al. p.) Ad. com. rid. Accize (dup caz)

x 19% = TVA3 x 19% = TVA2

PRp

Profit Costuri

x 19% = TVA1

Figura 1.1: Structura preurilor produselor interne

PRp Preul cu ridicata al productorului PRA Preul cu ridicata al angrosistului PAl. P Pre de alimentaie public PAM Pre cu amnuntul PAM P.Al.p.PRA T.V.A. n PAM (T.V.A. 1+2+3) Ad. com. am. (Ad. al. p.) Comision x 19% = TVA3 x 19% = TVA2

Accize (alte taxe)

PRI

Tax vamal Valoarea n vam (Pre extern de import transformat n lei)

x 19% = TVA1

Figura 1.2: Structura preurilor produselor din import

50

Metodologia formrii preurilor la ntreprinderile de alimentaie public se stabilete de fiecare ntreprindere in mod independent, reieind din conjunctura pieei, cu includerea obligatorie a cheltuielilor specifice a acestor ntreprinderi i a taxei pe valoarea adugat. Deci, preul de vnzare a bucatelor preparate poate fi stabilit reieind din condiiile i nivelul concurenei, capacitatea de cumprare a eventualilor consumatori i ali factori, n dependen de activitate, totodat fiind respectate cerinele Instruciunii privind formarea preurilor la ntreprinderile de alimentaie public ale tuturor agenilor economici. n calitate de expresie bneasc a valorii mrfii preul este compus din costul produciei i profitul brut. ns, n ntreprinderile de alimentaie public costul bucatelor preparate nu se poate calcula, deoarece n calitate de consumuri directe poate fi considerat numai valoarea materiilor prime i produselor utilizate conform normelor din Culegerea de reete de preparare a bucatelor i articolelor culinare pentru ntreprinderile de alimentaie public pe anul 1981 (n continuare Culegere de reete...) iar celelalte elemente de consumuri: salariile calculate, respectiv contribuiile la asigurrile sociale etc. de asemenea profitul se reflect n mod indirect n cadrul adaosului de alimentaie public. Astfel calcularea costului produselor n ntreprinderile de alimentaie public nu poate avea utilizare practic i scopul calculaiei const nu n determinarea costului ci a preului produselor preparate

Preul bucatelor preparate poate fi prezentat in modul urmtor: Preul = valoarea materiei prime + adaos comercial i adaos de alimentaie public + taxa pe valoarea adugat- valoarea materiei se include conform normelor prevzute de Culegerea de reete sau de Fiele de consum a materiei prime la bucatele noi care nu sunt prevzute de Culegerea de reete... - adaosul comercial i adaosul de alimentaie public se stabilete pornind de la interesele economice privind acoperirea cheltuielilor de deservire, comerciale, de producere i formare a profitului, innd cont de categoria localului i cerinele. De aceea n scopul simplificrii evidenei produselor,

ntreprinderile de alimentaie public adesea recurg la utilizarea preurilor medii ponderate i preurilor calculate. Preurile medii ponderate sunt utilizate pentru sistematizarea determinrii preurilor de vnzare a bucatelor preparate i unificarea lor; perfecionarea evidenei att a materiilor prime, produselor ct i a bucatelor preparate; reducerea volumului de lucru cu privire la calculul preurilor de vnzare i intensificare controlului lor. Pe lng toate acestea utilizarea preurilor medii ponderate duce lastabilitatea preurilor de vnzare, excluderea modificrilor zilnice a preurilor la unele i aceleai bucate(n cazul utilizrii calculaiei).

Preurile medii ponderate se calcul pentru produsele alimentare omonime, de diferite caliti, condiii i preambalri, de asemenea pentru produsele similare dup destinaia culinar, indiferent de sursa de intrare, denumire, asortimentPrintre factorii ce influeneaz mrimea acestora pot fi menionai: - datele evidenei cu privire la cantitatea produselor utilizate pentru o perioad nu mai mic de un an; - modificrile sezoniere a preurilor la produse(cartofi, verdea, fructe, legume) - coeficienii rectificrii condiiilor pentru carne, pete, carne de pasre cartofi i alte legume, adic produsele pentru care n urma prelucrrii la rece i la cald se obin deeuri i pierderi. Reieind din influena factorilor menionai calculul preurilor medii ponderate poate fi efectuat dup dou metode:

51

1 metod este utilizat n cazul folosirii materiilor prime i produselor n urma prelucrrii crora la rece i la cald nu sunt obinute deeuri sau mrimea deeurilor obinute este (egal) constant. 2 metodeste utilizat n cazul folosirii materiilor prime de un singur tip n dependen de condiii, calitate, sezon i tipuri de prelucrare industrial, n urma prelucrrii crora la rece i la cald sunt obinute mrimi diferite a deeurilor. Calculul preurilor medii ponderate pentru materiile prime i produsele pentru care nu sunt stabilite norme de deeuri la prelucrarea la rece i la cald sau mrimea normei deeurilor stabilite este egal conform Culegerii de reete...,se efectueaz indiferent de calitate i condiia pe calea mpririi valorii totale la cantitatea total pentru o perioad corespunztoare de gestiune. S studiem exemplul din tabelul 1. Tabelul 1. Calculul preului mediu ponderat 1 kg paste finoase

52

Preul mediu ponderat

pentru materiile prime i produsele, mrimea normei de deeuri a crora n urma prelucrrii la rece i la cald difer n dependen de calitate, sezon, tipul prelucrrii, se efectueaz cu ajutorul coeficientului rectificrii condiiilor acestora . Coeficientul rectificrii condiiilor ( K ) se determin n urma raportului normei de ieire neto a materiilor prime i produselor de condiii auxiliare (Nc.a.) i normei de ieire neto a materiilor prime i produselor condiiilor de baz (Nc.b.). K = Nc.a. / Nc.b. Pentru legume sunt acceptate condiii aferente sezonului. Normele de ieire a materiilor prime i produselor luate n calcul sunt prevzute de Culegerea

de reete.

Norma de ieire neto se stabilete n procente ctre masa bruto a fiecrei condiii, de exemplu: pentru carne de vit categoria II norma de ieire n urma prelucrrii la rece alctuiete 70,5% ctre masa bruto, iar pentru carne de vit categoria I, considerat ca condiie de baz 73,6%. Deci, coeficientul rectificrii condiiilor pentru carne de vit categoria II constituie 0,9579(70,5% : 73,6%). Preul mediu ponderat a materiilor prime i produselor respective se calcul pe fiecare grup a acestora prin raportarea valorii totale a materiilor prime i produselor utilizate la pre cu amnuntul la cantitate, lund n consideraie coeficientul rectificrii condiiilor. S studiem exemplul din tabelul 2.

Preul mediu ponderat 1 kg carne de vit va constitui 41,72 lei(89500 lei : 2145 kg)n practic nu poate exista o situaie ideal n cazul creia coraportul materiilor prime i produselor pe categorii i condiii luate n calcul ar fi neschimbat. Deci, din aceste considerente pentru abaterile dintre preurile medii ponderate i preurile cu amnuntul se recomand nregistrarea acestora la contul contabilitii de gestiune. 821 Adaos comercial", subcontul Abaterea de la preurile medii ponderate. Abaterea pozitiv ( preul mediu ponderat este mai mare ca preul cu amnuntul ) se nregistreaz n creditul contului 821 Adaos comercial", subcontul Abaterea de la preurile medii ponderate n contrapartid cu debitul contului 217 "Mrfuri", iar abaterea negativ (preul mediu ponderat este mai mic ca preul cu amnuntul) invers. Totodat, ns n caz c aceste abateri sunt considerabile e necesar revizuirea preurilor medii ponderate. Pentru nlturarea devierilor de deeuri obinute la prelucrarea materiilor prime i produselor de condiii auxiliare fa de cele de baz, de asemenea anularea lor corect din gestiunea persoanelor cu rspundere material sunt utilizate la ntreprinderile de alimentaie public preurile calculate. Ele se determin n urma produsului preului mediu ponderat a fiecrui tip de materie prim cu coeficientul corespunztor de rectificare a condiiilor. Ordinea determinrii preului calculat pentru 1 kg carne de vit de diferite categorii e reflectat n tabelul 3.

53

Tabelul 3. Determinarea preului calculat pe 1 kg carne de vit

Dac pentru carne de vit, porc, carne de pasre etc. determinarea preurilor calculate are loc reieind din categoria, gradul de prelucrare, atunci pentru legume, conform normelor de deeuri se determin reieind din sezonul respectiv. Preurile la bucatele preparate n ntreprinderile de alimentare public se stabilesc reieind din cerere i ofert de ctre conductorul ntreprinderii prin emiterea unui ordin. Calculul efectundu-se n fiele de calcul (fiele tip de calcul F 57). Preurile la bucatele preparate comercializate la cntar se stabilesc, pornindu-se de la costul unui kilogram prin rotunjirea preului pentru 100g. Stabilirea costului bucatelor se efectueaz, lund ca baz valoarea materiei prime pentru 100 porii sau 10 kg(sosuri, garnituri, tocturi etc.) Fia de calcul se ntocmete separat pentru fiecare fel de mncare (articol). Conform Instruciunii privind formarea preurilor... adaosul la pre n alimentaia public se adaug la preul cu amnuntul al materiei prime sau la valoarea totala a materiei prime la calcularea bucatelor preparate. Deci, calculul preului de vnzare a bucatelor preparate poate fi efectuat prin diferite moduri, reieind din metoda utilizat de ntreprindere. Practica contabil distinge urmtoarele metode: 1. metod: n valoarea setului materiile prime sunt estimate la preuri de procurare sau preuri medii ponderate, iar preul de vnzare se determin prin aplicarea adaosului unic de alimentaie public la valoarea total a setului. 2. metod: n valoarea setului materiile prime sunt estimate astfel: preuri de procurare sau preuri medii ponderate + adaos comercial, iar preul de vnzare se determin prin aplicarea la valoarea total indicat a setului a adaosului de alimentaie public. 3 metod: in valoarea setului materiile prime sunt estimate la pre de vnzare (a. preuri de pro

SEMINARII MSAA 20012-2013

Documents

Transcript of SEMINARII MSAA 20012-2013

FoxPro seminarii

asigurari - SEMINARII

Metode Numerice Seminarii 1-6

Seminarii microeconomie Ioan Gina

Cursuri și seminarii 2013-2014 - Premium Class€¦ · Piață de muncă din Europa a trecut printr-o serie de transformări cauzate de evenimentele sociale și economice intense,

Seminarii SDL-Martie 2013

Programare Orientata pe Obiect Seminarii

MS Curs + Seminarii Toate (1)

Seminarii si mese rotunde cu reprezentanti ai administratiei publice ...

Seminarii: “Fondurile europene 2014-2020 prezentate ...media.hotnews.ro/media_server1/document-2013-10-10-15771628-0... · finanţate din fonduri europene, ... -Seminarii în cadru

MT2(cursuri + seminarii) partea 1

FONDUL SOCIAL EUROPEAN 2007-2013 AMPOSDRUdoctorat.unibuc.ro/wp-content/uploads/2020/01/Cv-Golu-Florinda.pdf · Cursul şi seminariile de psihologia dezvoltării, seminarii de psihologie

2011 Seminarii 01 Gis - Autocad Map 6

Scan IP-CURSURI Si Seminarii

RMFI seminarii aplicatii

S03, S04, S05 Teme Seminarii Structuri Urbane an IV - Google Docs

geometrie descriptiva Curs 29-11-2011 Partea 3 (Completare Seminarii)

Wilfred Bion - Seminarii Braziliene

Aplicatii Seminarii a.l.g.a.d.

seminarii -Finantele intreprinderii.pdf