Frescele de la Pompei şi Herculaneum

Arta romană s-a dezvoltat pe teritoriul Imperiului Roman. Pentru societatea romană,

arta definea pasiuunea pentru ornament, gustul lor pentru fastuos, dorinţa de a-şi

înfrumuseţa locuinţele, palatele, templele dar şi locurile publice. În domeniul

arhitectural, în cel al sculpturii sau în artele decorative, arta romană răspunde unor

principii fundamentale, care nu evoluează vizibil din punct de vedere tehnic în cursul

dezvoltării sale stilistice. Astfel, la originea diferitelor domenii ale creaţiei artistice,

stau o legătură profundă cu propaganda şi un gust accentuat pentru grandios, care

apare sistematic. Chiar dacă se inspiră din arta greacă(putând să se vorbească uneori

de o artă greco- romană), dar şi din arta etruscă1, arta romană caută, înainte de orice

să fie utilă dar si impozantă.

Oraşele Pompei şi Herculaneum fac parte din maiestosul Imperiu Roman, acoperite

cu lava vulcanului Vezuviu, la 24 August, anul 79 î. Cr. devastând prosperele oraşe.

Oraşele se aflau în apropiere de poalele Muntelui Vezuviu, în Golful Neapole. Fiind

îmbrăcate de un strat gros de material vulcanic şi noroi, nu au fost reconstituite

niciodată, fiind uitate în cursul istoriei. În secolul XVIII, însă, Pompeii şi

Herculaneum au fost redescoperite şi excavate, aducând probe arheologice fără

precedent despre viaţa de zi cu zi a civilizaţiei antice. În vremea Imperiului Roman, în

Pompei locuiau 20.000 de mii de oameni ce cultivau solul bogat al regiunii;

Herculaneum a fost un oraş în care au locuit 5.000 de oameni şi reprezenta destinaţia

de vacanţă preferată a romanilor bogaţi. Denumit după eroul mitologic Hercule,

Herculaneum găzduia vile opulente şi băi romane grandioase.

Aceste două oraşe oferă posibilitatea studierii picturii realizate în timpul Republicii

şi Imperiului Roman de către artiştii locuitori ai zonelor ocupate de romani şi

administrate de ei. Grecii sunt cei care asigurau în pare parte creaţia artistică a

societăţii romane. În ceea ce priveşte mozaicul şi pictura în frescă2, grecii şi etruscii

au realizat continuitatea experienţelor seculare a tehnicilor de atelier.

1 Arta etruscă- Populație de origine necunoscută, care trăia în mileniul I î. Cr. în regiunea Toscanei de azi, și care, după ce a exercitat o puternică influență asupra Romei până în sec. I î. Cr., a fost complet romanizată;2 Frescă- Stratul de vopsea aplicată pe zidul ud.

În pictura pe vase, mozaic3 sau frescă, arta greacă elenistică a atins expresia

maturităţii şi virtuozităţii măiestriei în primele secole ale erei noastre. Din interferarea

culturilor locale, greceşti şi romane a rezultat măiestria înaltă a compoziţiei.

Pictura de la Pompei impresionează atât prin ştiinţa compoziţiei şi organizarea

spaţiului, prin arta savantă a grupărilor personajelor, formelor, ritmurilor şi

atitudinilor cât şi prin expresia artistică înaltă. Ştiinţa perspectivei geometrice şi a

perspectivei cromatice, efectele de trompe l`oeil4, ştiinţa acordurilor cromatice, a

raporturilor calorice, a valoraţiei şi a tentei plate a desenului cu virtuozităţi de

raccourci5, sunt tot atâtea motive să şocheze sensibilitatea şi să provoace admiraţia.

Picturalul şi decorativul se îmbină, tuşa spontană, alertă şi evidentă alăturată plajei

necesităţile plastice şi decorative. Roşul pompeian abundă cu sonorităţi ample şi

somptuozităţi6 princiare. Galbenul şi violetul, albastrurile fluide şi verdele turcoaz

transparent, sugerează preţiozităţi de cristal.

Naturile statice cu perspectivă inversă, jocurile decorative ale perspectivelor

geometrice şi cromatice, care crează spaţii iluzorii, cu efectele de apropiere şi de

adâncime, sunt demonstraţii ale marilor cunoaşteri şi experienţe ale pictorilor din

şcolile locale. Ei sunt cei care, în timpul ocupaţiei romane, au creat opere solicitate de

gustul şi exigenţele estetice oficiale şi asimilate astfel noii culturi.

Frescele rezultate în urma descoperirilor arheologice din Pompei şi

Herculaneum

Mai puţin renumit decât Pompei, Herculaneum este mai intact şi mai bine păstrat.

Somptuoasa reşedinţă din Herculaneum, “Villa dei Papiri”, situată pe malul mării; aici se

păstrează o frescă, reprezentând mitul lui Hercule.

“Casa faun “-are un mozaic ce reprezintă Bătălia de la Issus, dar tot aici se întâlnesc şi

mozaicuri cu tema erotică, Satyr şi nymph. O altă construcţie deosebită, decorată cu

picturi murale, este “Casa dei Vettii”fiind proprietatea a doi fraţi negustori foarte bogaţi.

3Mozaic- Lucrare de tehnică decorativă, care constă în asamblarea artistică a unor bucăți mici de marmură, de ceramică, de sticlă, de smalț de diferite culori, lipite între ele cu mortar sau cu mastic.4 Trompe l`oeil- Tehnică artistică utilizată în pictură în scopul creării iluziei de tridimensionalitate.5 Raccourci- Procedeu de folosire a perspectivei în artele plastice prin care extremităţile obiectului present apar apropiate, iar unele dimensiuni reduse.6 Somptuozităţi- Însuşirea a ceea ce este somptuos; eleganţă, fast, splendoare.

Alte locuri care stârnesc o amintire vie despre modul de viaţă al romanilor sunt

„Lupanarele"- acele bordeluri antice, cu pereţi acoperiţi de numeroase picturi erotice.

În aceste oraşe s-a descoperit, însă, şi numeroase mozaicuri şi picturi cu temă erotică,

după ample săpături din secolul XVIII. . Ubicuitatea7 acestor feluri de imagini şi

elemente indică faptul că totalitatea obiceiurilor se bazau pe scene, ritualuri erotice, si au

fost mult mai liberale decât cele mai multe culturi de azi, deşi o mare parte din ceea ce ar

putea părea pentru noi să fie imagini erotice (de exemplu, falusuri supradimensionate),

care ar putea, fără îndoială, să exprime simbolul fertilităţii.

7 Ubicuitate- Posibilitatea de a fi prezent pretutindeni în mai multe locuri în acelaşi timp; omniprezenţa.

Villa dei Papiri

Frescă, repreyentând mitul lui Hercule

Planul Casei Faun

Casa Faun – Bătălia de la Issus (mozaic)

Casa dei Vettii

Fresce cu temă erotică

Priapus cu falus- Casa dei Vettii

Fresce erotice - Lupanare

Fresce erotice – Lupanare

Satyr şi nimph- Casa Faus

Bibliografie

Istoria artelor plastice (vol I)- Adriana Botez –Crainic

http://www.pompeii.org.uk/s.php/pompei-proibita-en-214-s1.htm

http://en.wikipedia.org/wiki/Erotic_art_in_Pompeii_and_Herculaneum

http://www.cotidianul.ro/o-calatorie-in-timp-la-muzeul-maillol-158381/

Avram Ana Maria,Anul I- Conservare şi Restaurare.