������������������� �����������

������ ����������

������

������

� �������� ���

Textele au fost reproduse dup[: Alexei Mateevici,Opere. Scrieri ]n limba rom`n[. Edi\ie critic[ de IonNu\[, Efim Levit, Sava P`nzaru. Vol.I, Chi=in[u, Ed.+tiin\a, 1993. Ortografierea cuvintelor e cea ]n vigoarela ora actual[.

ISBN 9975–74–115–0 © LITERA, 1998

Coperta: Isai Cârmu

CZU 859.0(478.9)–9M 47

TABEL CRONOLOGIC

1888 Martie, 16. L[ C[inari, fostul jude\ al Benderului, ]n familia lui Mihail=i a Nadejdei Mateevici se na=te primul lor copil Alexei.

1893 Preotul Mihail Mateevici se mut[ ]mpreun[ cu familia ]n satul Zaim.Aici viitorul scriitor urmeaz[ =coala primar[.

1897 August. Alexei este ]nscris ]n clasa preg[titoare a +colii Duhovnice=tidin Chi=in[u.

1898 Septembrie. Alexei devine elev al +colii Duhovnice=ti din Chi=in[u.1902 Septembrie. Mateevici ]=i ]ncepe studiile la Seminarul Teologic din

Chi=in[u. Deoarece n-a lichidat restan\ele la matematic[ =i Sf.Scriptur[, este nevoit s[ repete clasa ]nt`i ]n anul =colar 1903/1904.

1905 Noiembrie, 19. Mateevici particip[ la adunarea general[ a seminari=-tilor, unde s-a pus ]n discu\ie chestiunea privind greva de protest]mpotriva proiectului de reform[ a ]nv[\[m`ntului teologic din Rusiapublicat de sf. Sinod ]n aceea=i lun[.

1906 Iulie, 24. La Zaim se stinge din via\[ tat[l scriitorului, preotul MihailMateevici.Septembrie, 20. }n nr. 34 al gazetei „Basarabia“ ]i apare prima parte acoresponden\ei din satul Zaim intitulat[ Chestia preo\easc[ =i semnat[cu pseudonimul A. Mihailescu. Publica\ia dat[ constituie debutulliterar al lui Al. Mateevici.Septembrie-octombrie. }n nr. 36, 40 =i 42 ale „Basarabiei“ Mateeviciinsereaz[ traducerile sale din A. Cehov: Vorb[ lung[, Primejdia (Poves-tirea unui c[r[u=), Pr[d[torii semnate toate cu pseudonimul AlecuMateescu.

4 ALEXEI MATEEVICI

Noiembrie. Mateevici debuteaz[ ]n domeniul prozei literare, public`nd]n ziarul „Basarabia“ (nr. 48, 49, 50) schi\a Toamna. Tot ]n acestr[stimp se manifest[ pentru ]nt`ia oar[ pe t[r`mul publicisticii politicecu articolele Lupta moldovenilor pentru drepturi (nr. 49) =i Ce ne trebuienou[? (nr. 53).Noiembrie-decembrie. Apare ]n ipostaz[ de folclorist =i etnograf, tip[rind]n gazeta „Basarabia“ articolele: Obiceiurile =i r`nduielile nun\ii lamoldovenii basarabeni (nr. 51, 53, 57) =i Colindele Cr[ciunului (nr. 58).Decembrie, 3. Mateevici asista la „prima serbare moldoveneasc[ literar-muzical[“ din Chi=in[u, unde i-a putut ]nt`lni pe S. V. Cujb[, care aprezentat „C`ntecul poporan moldovenesc“, =i Gh. V. Madan.Decembrie, 17. }n „Basarabia“, nr. 55, este imprimat articolul s[upublicistic Preo\imea =i poporul nostru semnat pentru prima dat[ cupseudonimul Fl. M[gureanu.Decembrie. }n „Basarabia“ nr. 57 =i 59 ]i apar articolele publicisticeSpre lumin[, Munca noastr[ semnate cu pseudonimul Fl. M[gureanu.

1907 Ianuarie. }n num[rul de Anul Nou al gazetei „Basarabia“ public[articolul Sf`ntul Vasile — Anul Nou ]n obiceiurile moldovenilor basarabeni.Ianuarie. „Basarabia“ ]n nr. 2(61) =i 5(64) ]i public[ articolele depublicistic[ Trecutul =i viitorul =i Alegerile sub pseudonimul Fl. M[gureanu.Februarie. Tot ]n „Basarabia“ (nr. 11) sub rubrica „Din c`ntecelepoporane ale Basarabiei“ apare poezia Dorul cu men\iunea „Culesde Al. M.“. }n nr. 12, 14, 17 ale aceleia=i foi public[ primele salepoezii: C`ntecul zorilor, |[ranii =i Eu c`nt.Mai. }n ziarul editat de A. V. Nour „Via\a Basarabiei“, nr. 4 din 13/26 mai, tip[re=te poezia }n zarea anilor. }n nr. 6 din 25 mai al aceleia=ipublica\ii periodice insereaz[ articolul Unirea cultural[.August-noiembrie. Mama poetului, Nadejda, se mut[ cu traiul laChi=in[u. }n anul =colar 1907/1908 Mateevici nu frecventeaz[seminarul, acesta fiind ]nchis ca m[sur[ de constr`ngere ]mpotrivaelevilor pentru manifest[rile de „nedisciplin[“. Din acest motiv, plusrepeten\ia ]n clasa ]nt`i, studiile lui Mateevici la seminar ]n loc de=ase ani au \inut opt ani (1902—1910).

1910 Iunie, 16. Mateevici absolve=te Seminarul Teologic din Chi=in[u. Ocup`ndlocul ]nt`i dintre to\i ceilal\i colegi, i se confer[ titlul de student.

5}N ZAREA ANILOR

August, 31. Este ]nmatriculat f[r[ a da examene de admitere ca studentla anul ]nt`i al Academiei Teologice din Kiev cu ]ntre\inere sinodal[]mpreun[ cu al\i doi basarabeni, F. Zubcov =i V. Poleakov. Acum]ncepe cea mai rodnic[ perioad[ din activitatea poetului.Noiembrie-decembrie. Public[ ]n revista rus[ a eparhiei din Chi=in[u„Ki=iniovskie eparhialin`ie vedomosti“ (nr. 45, 49, 52) articolulMomente ale influen\ei biserice=ti asupra originii =i evolu\iei istorice a limbiimoldovene=ti.

1911 Martie. Tot ]n aceea=i revist[ tip[re=te ]n ruse=te studiul etnografic Motivelereligioase ]n credin\ele =i obiceiurile moldovenilor basarabeni.Septembrie-octombrie. Aceea=i revist[ tip[re=te ]n nr. 38, 39, 40, 41 studiul s[ufolclorico-etnografic Bocetele de ]nmorm`ntare moldovene=ti.Octombrie. }n revista pomenit[ mai sus apare nota sa polemic[ Postfa\[la articolul: Momente ale influen\ei biserice=ti asupra originii =i evolu\iei istoricea limbii moldovene=ti — ripost[ la recenzia O filologie ciudat[ (Necito otfilologhii, „Bessarabskaia jizni“ din 6 august 1911).Noiembrie. Mateevici public[ ]n revista „Lumin[torul“ prima satraducere ]n versuri — versiunea rom`neasc[ a poemului Dumnezeude G. Derjavin.Decembrie. Colaboreaz[ intens la revista „Lumin[torul“, public`nd aiciversuri originale de caracter religios, traduceri de A. Pu=kin (Prorocul),F. Tiutcev (Trimite-i, Doamne, bucurie), K. Batiu=kov (N[dejde), predici=i ]nv[\[turi moralizatoare.Sf`r=itul lui 1911 — ]nceputul lui 1912. Face cuno=tin\[ cu TeodosiaNovi\ki, viitoarea so\ie.

1912 Ianuarie. Insereaz[ ]n revista „Lumin[torul“ poezii originale (Luminacea de sar[), traduceri din poezia clasic[ rus[ (A. Pu=kin, A. Homiakov,N. Iaz`kov), predici etc.Martie. — }n revista „Ki=iniovskie eparhialin`ie vedomosti“ ]i apareprima parte a articolului Schi\[ asupra tradi\iilor vie\ii religioase moldovene=ti.Partea a doua vede lumina tiparului ]n nr. 22—23 din acela=i an. Totacum public[ ]n revista „Lumin[torul“ (cartea a III-a) cunoscutulpoem al poetului rus S. Nadson Iuda.Mai-august. „Lumin[torul“ tip[re=te ]n c`teva numere consecutivearticolul lui Mateevici C`nd =i cum s-au ]ncre=tinat moldovenii?

6 ALEXEI MATEEVICI

Septembrie. }n revista rus[ a eparhiei din Chi=in[u apare ]nceputularticolului Cuget[rile lui L. N. Tolstoi despre religie =i aprecierea lor. Sf`r=itulva fi tip[rit ]n nr. 45.Decembrie. Public[ ]n „Lumun[torul“ colinde de Cr[ciun, ]nsemn[riprivind etimologia acestui cuv`nt, felul de desf[=urare a s[rb[torilorla moldoveni, calendarul popular =.a.

1913 Aprilie, 10. Se adreseaz[ cu o scrisoare vestitului filolog =i bibliografIon Bianu (1856—1935), membru al Academiei Rom`ne.Mai, 8. Scrie o scrisoare cunoscutului folclorist =i etnograf ArturGorovei (1864—1951), membru-corespondent al Academiei Rom`ne.Aprilie-mai. Apare ]n revista rus[ a eparhiei chi=in[uiene (nr. 16—17,18, 20) cu primul material S[rb[torile moldovene=ti de la Pa=ti p`n[ laCincizecime din seria „S[rb[torile mari =i mici la moldoveni“. Seriacontinu[ cu articolul Anul Nou la moldoveni (nr. 47, 48 din 1915; 5, 8,9 din 1916).Iunie. Mateevici ]ncepe s[ publice ]n revista „Lumin[torul“ articolulTip[riturile noastre biserice=ti. Continuarea =i sf`r=itul s-au tip[rit ]n c[r\iledin iulie, august, septembrie ale aceluia=i an.Iunie. Revista „Ki=iniovskie eparhialin`ie vedomosti“ tip[re=te ]ncepu-tul studiului Cre=tinismul ]n Basarabia — varianta rus[ a articolului C`nd=i cum s-au ]ncre=tinat moldovenii? Continuarea =i sf`r=itul acestui studiuamplu ]l g[sim ]n nr. 31—32, 42, 44—45 din 1913; 31, 48 din 1914;1—2, 5, 6 din 1915.Tot atunci la Prajila, ]n \inutul Sorocii, traduce din ruse=te poemulIoan Damaschin al lui A. K. Tolstoi, ce apare ]n revista „Cuv`ntmoldovenesc“ nr. 4, 5, 6 din 1913. Aici pentru prima dat[ poetul ]=isemneaz[ lucrarea cu numele de familie — Mateevici.August. Revista „Lumin[torul“ ]ncepe publicarea studiului MitropolitulGavriil (B[nulescu-Bodoni), ]ntemeietorul =i or`nduitorul eparhiei Chi=in[ului=i a Hotinului. Continuarea =i sf`r=itul au fost imprimate ]n numereledin lunile septembrie, octombrie, noiembrie.Septembrie. La Academia Teologic[ din Kiev este afi=at[ lista temelorpentru tezele de licen\[ ale studen\ilor din ultimul an de studii. Celor48 de viitori licen\ia\i li se propuneau 134 de teme. }n dreptul temei

7}N ZAREA ANILOR

nr.132 Concep\ia religioas[-filozofic[ a lui Fechner a fost ]nscris de prof.P. P. Kudreav\ev numele lui Mateevici ]n virtutea faptului c[ acestacuno=tea la perfec\ie limba german[, ]n care era scris[ toat[ literaturarecomandat[ pentru documentare.Octombrie-decembrie. Concomitent cu frecventarea cursurilor din ultimulan de studii la academie Mateevici lucreaz[ intens asupra opereifilozofice a g`nditorului german Fechner =i studiaz[ literatura=tiin\ific[ ce-i era consacrat[.

1914 Ianuarie-februarie. Mateevici continu[ s[ aprofundeze materialul pentruteza de licen\[, schi\eaz[ ]n prealabil planul lucr[rii, mediteaz[ asupraconcep\iei generale a acesteia.Februarie. }n „Lumin[torul“ apare traducerea lui Mateevici a poemuluiP[c[toasa de A. K. Tolstoi.Martie-aprilie. Mateevici continu[ s[ lucreze asupra tezei de licen\[,definitiv`nd-o spre sf`r=itul lunii aprilie, c`nd o prezint[ rectoruluiacademiei, episcopului Inokentii. Oponen\i oficiali sunt numi\i prof.P. P. Kudreav\ev =i docentul I. P. Cetverikov.Iunie, 14. Al. Mateevici sus\ine teza de licen\[ ]n teologie. I se confer[titlul =tiin\ific de licen\iat ]n =tiin\e de categoria ]nt`i cu dreptul de asus\ine teza de magistru f[r[ a da examene preliminare.La sf`r=itul lunii se c[s[tore=te cu Teodosia Novi\ki, originar[ dintr-unsat din ]mprejurimile Kievului.Iunie, 29. Are loc cununia lui Al. Mateevici =i a Teodosiei Novi\ki.Iunie, 30. Lui Al. Mateevici, absolvent al Academiei Teologice dinKiev, i se ]nm`neaz[ diploma nr. 1129.August, 8. Se adreseaz[ rectorului Seminarului Teologic din Chi=in[u,arhimandritului Damian, cu cererea de a i se permite s[ predea laseminar „completul deplin“ de lec\ii la Sf. Scriptur[, Noul Testa-ment, omiletic[ =i limba latin[ sau de a fi numit la una din catedrelevacante.Septembrie. Prin hot[r`rea sf. Sinod, nr. 8698 din 23—29 septembrie,preotul catedralei Sf. Sofia din Kiev Alexei Mateevici este numitprofesor de omiletic[, liturghie =i c[l[uz[ practic[ pentru preo\i laSeminarul Teologic din Poltava.

8 ALEXEI MATEEVICI

Septembrie, 22. Mateevici este confirmat profesor la SeminarulTeologic din Chi=in[u.Noiembrie. Prin hot[r`rea sf. Sinod, nr.10208, din 7—29 noiembrieeste anulat[ numirea lui Al. Mateevici ]n calitate de profesor deomiletic[, liturghie =. a. la Seminarul Teologic din Poltava.Noiembrie. „Lumin[torul“ ]ncepe retip[rirea poemului Ioan Damas-chin de A. K. Tolstoi ]n traducerea lui Mateevici.Noiembrie, 10. Scriitorul devine membru activ al Societ[\ii Biserice=tide Istorie =i Arheologie din Basarabia.

1915 Ianuarie-februarie. „Lumin[torul“ continu[ publicarea ultimelor capitoleale traducerii poemului Ioan Damaschin.Mai, 3. Al. Mateevici \ine un discurs de r[mas bun ]n sala SeminaruluiTeologic din Chi=in[u ]n fa\a absolven\ilor acestui a=ez[m`nt de]nv[\[tur[.Iunie, 23. La aceast[ dat[ viziteaz[ locurile natale, cerceteaz[ vecheabiseric[ din C[u=eni, descifreaz[ inscrip\iile ]n limba greac[ de pepere\ii ei.Septembrie, 16. Mateevici este numit preot militar =i ]n cur`nd pleac[]n componen\a regimentului 41 de infanterie pe Frontul gali\ian.Dup[ aproximativ un an este transferat pe Frontul rom`n.Septembrie, 21. Poetul este ales membru al comisiei editoriale aSociet[\ii Biserice=ti de Istorie =i Arheologie din Basarabia.Octombrie-noiembrie. }n revista „Ki=iniovskie eparhialin`ie vedomosti“,nr. 39, 41, 43, 44, 45, 46, apare studiul Tiparul bisericesc-liturgic moldovenesc]n momentele principale ale istoriei sale — varianta rus[ aprofundat[ =iamplificat[ a lucr[rii sale din 1913 Tip[riturile noastre biserice=ti publicat[]n „Lumin[torul“.Noiembrie. Pentru prima oar[ Mateevici apare ]n calitate de recenzent,analiz`nd cu competen\[ ]n nr. 46 al revistei eparhiei din Chi=in[umonografia lui +tefan Ciobanu despre mitropolitul Moldovei Dosof-tei: +. N. Ceban. Dosifei, Mitropolit Sociavschii, i ego cnijnaia deeatelinosti.(Kiev, 1915).Noiembrie. Particip[ la =edin\ele Societ[\ii de Istorie =i Arheologie dinBasarabia cu referatele =tiin\ifice: Basarabia ca regiune a investiga\iilorarheologico-biserice=ti =i Biserica Sfintei adormiri din C[u=eni.

9}N ZAREA ANILOR

Decembrie, 13. Conform anun\ului din revista rus[ a eparhiei dinChi=in[u, inserat ]n nr. 44, Mateevici \ine o conferin\[ despre savantul=i g`nditorul german G. T. Fechner.Decembrie, 23. Se na=te Nina, unicul copil al familiei Mateevici.

1916 Ianuarie-februarie. Ca preot militar Mateevici este ]ncadrat ]n brigada71 ruseasc[ de artilerie de pe Frontul rom`n, dislocat[ pe liniaTecuci—M[r[=e=ti.

1917 Aprilie, 20. }ntr-o semnificativ[ scrisoare c[tre so\ia sa Teodosia, scris[la M[r[=e=ti, Mateevici vorbe=te despre revirimentul din starea despirit =i din crea\ia sa literar[.Mai, 20. Mateevici ia parte la primul Congres al studen\ilor rom`nidin Basarabia, aduc`nd un salut c[lduros delega\ilor la congres.Mai, 25—28. Poetul particip[ la lucr[rile Congresului ]nv[\[torilormoldoveni din Basarabia, la care s-a discutat problema instruiriiprimare. }n prima zi a congresului Al. Mateevici, venit la Chi=in[ude pe front, s-a adresat cu un cuv`nt de salut c[tre delega\i.Iunie, 4. }n scrisoarea c[tre mam[ =i so\ie descrie ]nt`lnirea sa de laIa=i cu +tefan Berechet, fost coleg la Academia Teologic[ din Kiev.Acesta i-a f[cut cuno=tin\[ cu Nicolae Iorga, care i-a dat „o mul\imedin operele sale“.Iunie, 18—19. Mateevici \ine dou[ prelegeri de istoria literaturiirom`ne la cursurile de limb[ rom`neasc[ pentru ]nv[\[torii moldo-veni. }n prima zi, la deschiderea cursurilor, el cite=te capodopera sa— Limba noastr[.Iunie, 21. Revista „Cuv`nt moldovenesc“, nr. 49 (249), public[ poeziaLimba noastr[ cu urm[toarea not[ subpaginal[: „Poezia aceasta e scris[cu prilejul deschiderii cursurilor pentru ]nv[\[torii moldoveni =i afost citit[ de autor la deschidere“. Este prima publica\ie a celebreipoezii.Iunie, 27. Pe front, la M[r[=e=ti, Mateevici transpune ]n rom`ne=te„povestea valah[“ a lui M. Gorki Z`na, devenind astfel cel dint`itraduc[tor rom`n al marelui scriitor rus.Iunie, 29—30. Tot la M[r[=e=ti poetul realizeaz[ ultimele sale traduceridin lirica rus[: poezia Zadarnic, artiste... de A. K. Tolstoi =i sonetulPoetului de A. S. Pu=kin.

10 ALEXEI MATEEVICI

Iulie, 5—15. Mateevici scrie pe Frontul rom`nesc poeziile V[d pr[bu-=irea, C`ntec de leag[n, Basarabenilor, Frunza nucului, Unora, De-asupra t`rguluiB`rlad, La Noul-Neam\, Pietre vechi, At`tea chipuri.Iulie, 25. Mateevici sose=te pe nea=teptate la Chi=in[u, fiind evacuatpe motiv c[ ar fi fost bolnav de grip[.August, 2. Starea s[n[t[\ii lui Mateevici se ]nr[ut[\e=te brusc.August, 12. Consiliul medical nu exclude posibilitatea ca bolnavul „s[se ]nt[reasc[“.August, 13. Alexei Mateevici ]nceteaz[ din via\[ ]n urma ]mboln[viriipe front de febr[ tifoid[. Gazeta „Cuv`nt moldovenesc“, nr. 72 (272)din 20 august public[ necrologul P[rintele Alexei Mateevici, ]nso\indu-lcu poezia Eu c`nt.August, 14. Fiind considerat contagios, Mateevici este ]nmorm`ntat]n grab[ la cimitirul central din Chi=in[u de pe strada Armeneasc[.August, 29. Ziarul „Neamul Rom`nesc“, editat la Ia=i, public[emo\ionantul necrolog }nc[ unul... scris de Nicolae Iorga, redactorulperiodicului.Septembrie, 3. Gazeta „Cuv`nt moldovenesc“, nr. 78 (278), tip[re=tepoezia Poetului cu subtitlul La moartea lui A. Mateevici, semnat[ deN. Romana= (pseudonimul lui Ion Buzdugan).

1923 Octombrie, 29. — La Chi=in[u are loc dezvelirea stelei ]n memoriapoetului Al. Mateevici, avocatului S. Murafa =i inginerului Gh. Hodo-rogea, to\i stin=i din via\[ ]n vara anului 1917. Autorul monumentului=i al basoreliefului este sculptorul Ionescu-Verea.

Sava P~NZARU

VERSURI

O R I G I N A L E

C`ntecul zorilor

Hai, m[i frate, hai, m[i frate,Zorile s-aprind,Hai s[ c[ut[m dreptate,Voie =i p[m`nt.

Plug[rit-am via\a toat[+-am muncit noi r[u,N-am v[zut zi luminat[,Numai greu, tot greu.

+i pe umeri numai juguriP`n-acum am dus,}n robie =i lan\uguriToate ni le-am pus;+-ale sufletului daruriNoi le-am ]necatTot ]n pl`nsete =-amaruri,Ce ne-au ap[sat;+i odorurile min\iiNoi le-am pr[p[dit,

13}N ZAREA ANILOR

C[ci ]n cea\a ne=tiin\eiTot am vie\uit.

Munc[, munc[ =i iar munc[,Alta n-am v[zut;+i ]n munca noastr[ lung[Toate le-am pierdut.Am crescut ]n largi ogoareRoad[ cu prisos,Dar din p`inea roditoareN-am avut folos,C[ci ogoarele luateFost-au de la noi;Nou[-n schimb ne-au fost l[sateJuguri =i nevoi.

Goi, lipsi\i de toate-n lume,Vecinic ]njosi\i,La boieri n-avem nici nume.Pe p[m`ntul \[rii-mumeZ[cem nec[ji\i.

Dar destul! Venit-a ceasul,Ceasul a=teptat,Ca s[ d[m noi jos necazul,Care l-am r[bdat.

Vezi?! }n zarea dep[rt[riiZorile s-aprind,

14 ALEXEI MATEEVICI

Sf`nta zi a ]nvieriiVine str[lucind.

Hai, m[i frate, hai, m[i frate,Nu munci robind,Hai s[ c[ut[m dreptate,Voie =i p[m`nt.

Scoal[, frate! C[ci ne cheam[Zorile ce vin.Scoal[, frate, =i ia-\i seam[,Singur \i-e=ti st[p`n.

Pentru noi, feciorii gliei,Zorile r[sar,Pentru-nfr`ngerea robieiBietului plugar.

Trece noaptea. Lupta vine.Frate, ie=i g[tit!Cel nepreg[tit r[m`neVecinic biruit.

Trece noaptea. Hai, m[i frate!Zorile s-aprind,Hai s[ mergem spre dreptate,Voie =i p[m`nt.Chi=in[u, 5 februarie 1907

15}N ZAREA ANILOR

|[ranii

C`nd ziua luminile-=i stinge+i cele din urm[-n c`mpii le arunc[,|[ranii, veni\i de la munc[,}=i c`nt[ via\a =i glasul le pl`nge.

}=i c`nt[ necazul cel mare,}=i c`nt[ nevoile lor ]n robie,+i c`ntecul pl`nge-n c`mpie,Suspin[ =i c`nt[ ]n versuri amare.

+i c`nt[ obidele sale,Iar seara albastr[-i ascult[-n t[cere,+i c`ntecu-i plin de durere,+i inima-n piept \i se zbate de jale.

}=i vars[ tot dorul =i focul}n pl`ngeri prelungi de robie =i chin,+i stelele serii r[m`n}n jale. +i robul ]=i pl`nge norocul.

+i greu dezn[dejdea se las[,+i neagr[, ca noaptea ce vine, ]ntindeAripile, satul cuprinde,+i \[r[nimea-n aripi o apas[.

Dar iat[ de-odat[ s-aude:Un glas de fl[c[u din \[rani se desparte,

16 ALEXEI MATEEVICI

Puternic — se duce departe,De=teapt[ c`mpiile, v[ile mute.

+i c`ntecul sun[-n ogoare+i, m`ndru, vorbe=te de drepturi =i voie,+i-\i pare aprins[ a \[rii nevoieDe versuri cu foc arz[toare.

Chi=in[u, 13 februarie 1907

|ara

}n versul c`ntecelor poporaneSe ]nchin[ \[r[nimii basarabene

Frunz[ verde gr`u de var[,Ce-i frumoas[ a mea \ar[!|ara mea nem[rginit[Cu verdea\[-mpodobit[.C`t cu ochii-n z[ri cuprinzi,|[ruleano, te ]ntinzi,Str[lucind ]n ape-oglinzi;C`t cu ochii dai =i vezi —Tot c`mpii, p[duri, livezi,+esuri, v[i frumoase, sate,P`ini ]n brazde sem[nate,Mun\i =i dealuri-nalte, vii,Dep[rt[ri largi, alb[strii.Prim[vara — numai floare

17}N ZAREA ANILOR

}n c`mpii mirositoare.Vara — aur tot turnatP`n[-n zare rev[rsat,Aur viu de p`ine coapt[ —Munca \[r[nimii dreapt[.Trece v`ntul prin ogoare,D[ p[m`ntului r[coare+i se duce p`n’]n z[ri+i r[zbate-n dep[rt[ri.P[s[ri c`nt[-n ceruri sus,Tot zbur`nd ]nspre apus.Pelin verde, iarb-amar[,M[iculi\[, scump[ \ar[,M`ndr[ e=ti tu =i frumoas[;M`ndr[ e=ti tu la vedere,Of! Dar nu e=ti norocoas[,Zaci ]n vecinic[ durere;’N lacrimi tu te scalzi =i jale,P`n’]n v`rfurile tale, —Lacrimile fiilor,Necazul copiilor.C`t e=ti, maic[, tu de mare,Gemi tot ]n nevoi amare,C`t e=ti de nem[rginit[,Tot at`t =i nec[jit[.Veneticii, \ar[ drag[,Te m[n`nc[ to\i la clac[,}\i iau bog[\iile+i-=i l[\esc mo=iile.S-au f[cut ei boieri mari,

18 ALEXEI MATEEVICI

Chinuiesc pe-ai t[i plugari,Pe noi ne-au ]nc[lecat,P`inea toat[ ne-au luat,|ara-n m`ini au apucat,S`ngele ei ne-au b[ut+i neoameni ne-au f[cut.Fiii, p[m`ntenii t[i,Au luptat ca ni=te lei,Au v[rsat ei m[ri de s`nge,Ca s[ poat[ jugul fr`nge, —Jugul cel greu din vechimeDe pe-ntreaga rom`nime;Au dat jos jugul turcesc,Acum duc cel boieresc —+i mai greu =i mai dr[cesc.Mult am mai luptat =i noi,Te-am scos, \aro, din nevoi,Am luptat =i-om mai lupta,Nici la g`nduri nu vom sta,C[ci norodul oropsitDin ’ntuneric a ie=it,Biruit nu s-a l[saPentru scumpa \ara sa.

Chi=in[u, 21 februarie 1907

19}N ZAREA ANILOR

Eu c`nt

Eu c`nt pe-acei ce-n jug =i chinPe-a lor spinare \ara \in,Cari ]n robie =i necazVoinici, puternici au r[mas!

V`njo=i, ]nal\i, ca fierul tari,De soare ar=i, b[tu\i de v`nt,Br[zdeaz[ harnicii plugariAl \[rii lor m[nos p[m`nt.

Din plug pe to\i ei ]i hr[nesc,V[rs`nd p`raie de sudori,Dar tot puterile le cresc;Pe-ace=ti puternici muncitoriEu cu m`ndrie-i c`nt!...

Eu c`nt pe-acei ce p`n’ acum,F[r[ c[rare, f[r[ drum,}n noapte r[t[ci\i au stat,N[dejdea ]ns[ n-au l[sat;

Pe-acei ce tare, neclinti\i,Oft`nd amar din c`nd ]n c`nd,}ntreaga lume-au sprijinit,}n urma plugului merg`nd;

Cari focul vie\ii nu l-au stins}n pieptul lor de fier f[cut,

20 ALEXEI MATEEVICI

+i c`t de mult n-am pl`ns,Tot alte zile-au prev[zut,Pe-ace=tia eu ]i c`nt!...

Eu c`nt, c[ci v[d c[ ele vinAcele zile de senin;Eu c`nt, c[ci v[d de-acum c[ piereA \[rii ve=nic[ durere;

Eu c`nt, c[ci v[d necazul fr`nt,+-aud plugari ]n zori c`nt`nd,Nu doine de amar, de dor, —}nviorarea \[rii lor...

+i glasul vie\ii ascult`nd,Venirea zorilor eu c`nt!...

Chi=in[u, 23 februarie 1907*

}n zarea anilor

}n zarea anilor trecu\iEu v[d ]n fl[c[ri asfin\ituri,Eu v[d albastre amurgituri}n zarea anilor trecu\i.

* Textul reprodus reprezint[ varianta publicat[ de c[tre Al. Mateevici]n „Cuv`nt moldovenesc“, an. II. nr. 6-7, aprilie 1914, p.13-14.

21}N ZAREA ANILOR

E prim[var[. Sunt ]n floareSalc`mii. Stau pe g`nduri pu=i.+i o c[ldur[-mb[t[toare+i o mirozn[-ame\itoareM[ duce lin departe-n zare,}n zarea anilor apu=i.

+-atunci salc`mii g`nditoriStau ]nflori\i ]n zori de foc;}n umbra crengilor cu floriVisam eu visuri de noroc...Dar anii ceia sunt pierdu\i}n zarea anilor trecu\i.

Ca =i atunci, v[d =i acumLucirea zorilor pe drum,Salc`mi ]n floare, g`nditori...Dar unde-s visele cu flori?Aceia ani, acelea zoriTrecu\i de-acuma sunt =i du=i}n zarea anilor apu=i.

Chi=in[u, 13 mai 1907

Atunci c`nd soarele apune

Atunci c`nd soarele apune+i zarea arde-nfl[c[rat[,Atuncea inima ]mi spuneDurerea ei nem`ng`iat[.

22 ALEXEI MATEEVICI

+i tot m[-n=el =i trag n[dejde,C[ nu-i departe alinarea,Dar mintea mea m[ am[ge=te+i tot mai tare m[ munce=te.

N[dejde nu g[se=ti ]n lume+i n-ai de ce nici s[ o ca\i:Ea numa-n suflete tr[ie=te+i doruri-n inim[ treze=te.... . . . . . . . . . . . . . . .

1907

Poc[in\a ho\ului

C`nd Hristos cu spini pre frunte,Pre cruce r[stignit murea,}ntunecimea-naltul munteGolgotha toat[-acoperea.Atunci un ho\ privind ]n sus,Cu ochi aprin=i de poc[in\[,Strigat-a c[tre Iisus,M[rturisind a sa credin\[:„}n slava raiului, St[p`ne,Tu s[ m[ pomene=ti pe mine!“De-atunci =i noi cu plec[ciuneRostim aceast[ rug[ciune.

Nu-i vorb[, de r[bdat ]i greu,C`nd cineva te prigone=te,

23}N ZAREA ANILOR

Dar, frate, pentru acest r[uAcel de Sus te r[spl[te=te.+i vrajba, pizma, ele-odat[G[si-vor dreapta judecat[.Nu-i vorb[, c[ putem =i noi,R[bd`nd obide =i nevoi,S[ r[spl[tim. Dar ce folosC`nd calci porunca lui Hristos+i pilda Lui? Dar dac[ staiLa ]ndoial[, ce-\i r[m`ne,Dec`t ca s[-\i aduci aminteDe ale lui Hristos cuvinteC`nd l-au iertat pe ho\: „Cu mineVei fi tu azi ]n rai“. Cre=tine,G`nde=te. C`nd Hristos ]l iart[Pe-un ho\ =i-i d[ o sf`nt[ soart[,|i-a da El \ie iert[ciuneC`nd tu cu zisa rug[ciunePe buze — vrajba \ii ]n g`nd,Porunca Domnului c[lc`nd?

Martie 1910

M`ng`iere

C`nd sc`rba inima ]\i arde,N[dejdea-n suflet \i se stinge,C`nd primprejur nu afli dreptate,}n lupt[ ver=i sudori de s`nge.

24 ALEXEI MATEEVICI

C`nd p[timind sl[be=ti, cre=tine,Tu de obida r[ut[\ii,}n toate clipele vie\iiS[ =tii c[ Domnul ]i cu tine!

+i fie-\i patima nespus[,+i par[-\i c`t de grea sc[parea,Lumina zilelor apus[,S[ =tii c[-n cer ]i ]ndurarea.

C`nd crucea vie\ii te doboar[Pe tine la p[m`nt, cre=tine,Grozava soart[ te-nfioar[,F[-\i pace: Domnul e cu tine!

Martie 1910

Cina cea de tain[

Au zis Hristos: „Ar’ s[ m[ v`nd[Unul din voi“, — =-amar[I-au p[truns atunci durereaPe ucenici; to\i se-nfioar[+i-ntreab[:

“Doamne, eu?“

+i Ioan nestr[mutatul,Iar =i Petru, plin de fric[,Si-mprejur din nou cu to\ii

25}N ZAREA ANILOR

Tremur`nd ]ncep s[ zic[:“Doamne, eu?“

Ce s[ zic atunci eu, bietul,Eu, cu inima mea slab[,C`nd =i cei tari ]n credin\[,Tremur`nd, pe Domnu-ntreab[:

“Doamne, eu?“

Aprilie 1910

Hristos au ]nviat

Se a=ternuse piatra pe proasp[tul morm`nt+i noaptea cobor`se, acoperind cetatea.Se lini=tise neamul v`nz[rii. Pe p[m`ntEra o tain[ mare... minune-apropiat[.

Au stat t[cu\i de paz[ cei doi osta=i str[jariNe-atin=i de m[re\ia ad`ncurilor firii,Nepresim\ind venirea minunii celei mariCe-avea s[ schimbe fa\a =i rostul omenirii.

+i iat[ miezul nop\ii, de stele-mpodobit;Un tunet lung s-aude, p[m`ntu-n el vuie=te,Ad`nci puteri ]l mi=c[, izbindu-l. Zguduit,Morm`ntul se deschide: scriptura se-mpline=te.

Lumini lucesc la gura morm`ntului deschis,}ntunecimea piere o clip[-n toat[ firea...

26 ALEXEI MATEEVICI

Hristos ]nvie!... Paznici, s[ fie vou[ vis,Lumina v[ orbe=te, v-a ]nlemnit uimirea!

Lumin[ din lumina cerescului cuprinsLuce=te-acum pe chipu-i, }l-nal\[ biruin\a.+i, lep[d`nd p[m`ntul, ]i las[ foc nestinsPe calea m`ntuirii: n[dejdea =i credin\a.

Cu moartea Sa, pe cruce murind nevinovat,Ne-au dat El nou[ pild[ a marii jertfi de Sine,Cu moartea Sa pe moarte c[lc`nd au ]nviatSpre ]nvierea vie\ii ]n faptele de bine.

C`nta\i cu bucurie acelui Ce-au sc[patPe om =i omenirea de moarte sufleteasc[.}i Pa=tele! Via\[! Hristos au ]nviat!Iubire ]ntre oameni =i pace s[ domneasc[!

Aprilie 1910

C`ntecul clopotului

O, clopote! Frumos mai suni,C`nd credincio=ii ]i aduniLa locul sf`nt de rug[ciune,}n cer c`ntarea s[ le sune...}n zile mari de s[rb[toare,La r[s[rit =-apus de soare,Tu chemi st[p`ni =i muncitori

27}N ZAREA ANILOR

Ai lui Hristos ]nchin[tori.Chemarea-\i por\i prin mun\i =i v[i:+i vin ]nchin[torii t[i.}n cer ajunge-a ta sunare,Cu d`nsa =i a lor c`ntare,Un c`ntec sf`nt, frumos nespus,Se suie, ca t[m`ia,-n sus,Duc`ndu-se ]n cer... Ce dor nu duce,Ce poate inima s-apuce?+i jalea inimii zdrobite,De to\i pe lume p[r[site,+i bucuria mul\umirii,+i arz[toarele dorin\eDe m`ntuire, poc[in\[...Un c`ntec sf`nt, frumos nespus,Le suie toate-acestea-n sus,+i c`nd arama-n ceruri sun[...A noastr[ inim[ r[sun[...O, clopote! Frumos mai suni,C`nd credincio=ii ]i aduniLa locul sf`nt de rug[ciune,}n cer c`ntarea s[ le sune...O, sun[ dar prin mun\i =i v[i,S[ vie-nchin[torii t[i.

Iunie 1910

28 ALEXEI MATEEVICI

Un vis dorit

Un vis grozav eu am visat+i-acum nu-l pot uita:C[ sufletul meu ]n p[cat+i patimi dormita.

Via\a repede trecea+i moartea-mi sta ]n prag+i tot mai scurt mi se f[ceaAl zilelor =irag.

+i vestitori de-acuma s`ntA mor\ii — boli, dureri,+-al viitorului morm`ntSim\esc eu reci sufl[ri.

Dar p[c[tos, nep[s[torS[rmanul suflet st[+i nici un g`nd m`ntuitorLumin[ nu-i mai d[.

+-a=a sf`r=itul m-a g[sit}n dormitare grea,De drumul mor\ii neg[tit,Robit de via\[ rea.

+i ]ngerul meu p[zitorDe jalea mea pl`ngea,

29}N ZAREA ANILOR

Dar pl`nsetul lui jelitorL-a suflet n-ajungea...

Din somnul meu am tres[ritCu sc`rb[-amar[ eu+i v[d: de sufletul robitDeparte-i Dumnezeu!

+i c[tre suflet am strigat:Fii treaz =i nu dormi,Dormind ]n patimi =i p[catPe veci vei adormi.

Pu\ine zile \i-au r[masPentru c[in\a ta,Deci, scoal[ =i fii treaz,Mai mult nu dormita.

}ndreapt[-\i mintea spre Hristos,Dreptate =i-adev[r:C[in\a unui p[c[tos}i s[rb[toare-n cer.Iulie 1910

30 ALEXEI MATEEVICI

M`ntuirea

Se risipise al binelui cuv`ntDin mintea-nnegurat[ de p[cat;Dar miluirea Ta ne-a m`ng`iatCu a=teptarea ceasului cel sf`nt.

Prin mila Ta cea sf`nt[ dat ne-a fostS[ Te z[rim ]n patul T[u smerit,Departe-n luminosul r[s[rit,De unde-ai ar[tat al vie\ii noastre rost.

De unde-ai rev[rsat via\[ nou[-n noi+i ne-ai trimis lumina Ta din cerSpre-a m`ntui vie\ile ce pier,Mult nec[jite-n rele =i nevoi.

+i cum o zare lin[ ]ntr-un pustiuSe-nal\[ =i tot cre=te lumin`nd, —A=a p[trunde-n minte =i ]n g`ndCredin\a ]ntr-aceia cari Te =tiu.

La str[lucirea stelei din senin,Trezitu-s-au n[dejdile pe r`nd,S-au luminat =i inim[ =i g`nd,Cu Tine s-a-nfr[\it tot sufletul strein.

La-mp[r[\ia dragostei de veciAdus-au to\i Puternicului dar,

31}N ZAREA ANILOR

+terg`nd =i urma lacrimii de-amar+i-nfierb`nt`ndu-=i g`ndurile reci.

Altar frumos \i-ai ridicat ]n eiPun`ndu-i jertf[ inima din piept,Spre lini=tirea sufletului drept+i spre-a-ndrepta pe oamenii cei r[i.

+i fumul sf`nt ce suie-ncet spre cer,Rug`nd iertarea vinii din trecut;Iar sufletul ce-odat[-a fost v`ndut,S-a m`ntuit din jugul lui de fier.

S-a m`ntuit... Ne-am m`ntuit =i noi,C[ci s-a zdrobit puterea celui r[u,+i-n locul lui venit-a Dumnezeu,M`ntuitorul nostru din nevoi.

August 1910

Un sfat

S[ fugi de fapta rea, cre=tine,Ascult[-al Domnului cuv`nt,+i f[ptuie=te numai bineDin leag[n p`n[ la morm`nt.

Atunci c-un z`mbet fericitVei trece prin aceast[ via\[,

32 ALEXEI MATEEVICI

+i chiar =i moartea, lini=tit,Putea-vei s-o prive=ti ]n fa\[.

Atunci — plug, secer[ =i sap[Vor fi u=oare-n m`na ta,+i l`ng[ un ulcior de ap[Tu vecinic vesel vei c`nta.

Iar c`nd muri-vei, cu mult dor,Str[ini =i neamuri te-or jeli,+i flori din lacrimile lorPe-al t[u morm`nt vor r[s[ri.

Decembrie 1910

Roag[-te

Roag[-te ]n fericire,}n nevoie roag[-te,Roag[-te ]n p[timire,}n smintire roag[-te.Roag[-te obijduit+i-n primejdii roag[-te.Roag[ pentru cel iubit,Pentru du=man roag[-te.Roag[-te pe c`nd sl[be=ti,C`nd e=ti tare, roag[-te.Roag[-te c`nd pl`ngi, jele=ti,

33}N ZAREA ANILOR

C`nd te bucuri, roag[-te.Roag[-te-n ceas de ispit[,+i de patimi, roag[-te.Roag[-te, c`nd biruit[}i ispita, roag[-te.Roag[-te ]n ceas de moarte,De iertare roag[-te;Roag[-te, atunci te iart[Cel din ceruri, roag[-te!

Decembrie 1911

Lumina cea de sear[

Ia spune, frate: lumina c`nd se \eseCu ]ntunericul ]n bl`nde nop\i de var[,De ce-ntr-a noastre firi, pe-aripi de sear[,Cresc rug[ciuni, de noi ne]n\elese?

+i focul lor, ]ntocmai ca o cear[,Ne arde firile de patimi ]nghe\ate+-aprinde-n noi credin\ele curate,Ce fac ca toat[ patima s[ piar[;

Umbl[m atunci, ca umbre u=urele,+i alte lumi vedem ]n dep[rt[ri,Uit[m p[cat =i vrajb[ — toate cele;

34 ALEXEI MATEEVICI

+i lumina\i, zbur[m-n acele \[ri,Cari sunt ]n zare, mai presus de stele,Spre Cel Ce a zidit p[m`nt =i cer.

Ianuarie 1912

Psalmul al 83-lea

Sufletul mi-i am[r`t+i de patimi ostenit,Inima pace-mi dore=te+i la Tine, Doamne, vine,G`ndu-a lumilor, St[p`ne,La Tine ]n veci n[zuie=te.

P[s[rilor locuin\[Le g[te=te-a Ta voin\[.Prin Preasf`nta-|i hot[r`re,Greul crucii suferind,Fiii micului p[m`ntTo\i g`ndesc la a Ta lini=tire.

O, cu ce mare dorArde inima lor,C`nd se trag la loca=ele Tale.Vreau s[ c`nt eu c`nt[riDespre slava din cerCa s[-mi spun ]n c`nt[ri a mea jale.

35}N ZAREA ANILOR

O, ce sunt ferici\iCei din cer prosl[vi\i,Gurile nu le tac de c`ntare;Nu =tiu ei cum =tim noiGrele amaruri, nevoi.Sufletu-i plin de-alinare.

+i o zi, — ca un veacO tr[iesc mai cu drag,Dec`t noi pe p[m`nt, =i o mie*Eu la praguri s[ stau,}n loca=ul T[u vreau,Nu ]n curtea mea mare, pustie**.Ferici\i sunt =-aceiCari =-aici ]n ani grei}=i ]ndreapt[ spre Tine n[dejdea;Pe-al durerii p[m`ntEi la cer cuget`nd,Via\a toat[ petrec ]ngere=te.

Valea pl`nsului greu,Ei, crez`nd-n Dumnezeu,O petrec ca o noapte senin[+i g[sesc bucurii}n copii, ]n clipe ad`nci de noapte,C`nd tac a zilei voarve, =oapte.

* O mie de ani.** Curtea ]mp[ratului David.

36 ALEXEI MATEEVICI

}n arz[toarea rug[ciune+-acelui nume s[ r[sune,Ce somnul vostru v[ privea,Cu sf`nta cruce v[-nsemna,Cu mila Domnului chemaAsupra capetelor voastre...

Ianuarie 1912

Intrarea Domnului Iisus Hristos]n Ierusalim

Glasuri de bucurie,Laude =i rug[ciuni,Din c`ntarea gurii vie+i a chimvalurilor struni...Iudeea slobozit[Poate-=i c`nta izb[virea?Roma* poate-i biruit[+i venitu-i-a pieirea?}mp[ratul cel puternic,A=teptat cu ner[bdarePoate vine falnic, mareLa norodul s[u nemernic?**Drumul dinspre GalileeaTun[-n vuiete de glasuri,

* }mp[r[\ia romanilor ]n jugul c[rora se aflau iudeii.** Pe Mesia, f[g[duit de proroci, iudeii ]l a=teptau ]n chipul unui puternic]mp[rat p[m`ntesc, ce ]i va slobozi din jugul Romei.

37}N ZAREA ANILOR

Parc[ toat[ IudeeaA uitat a ei necazuri...+i mul\imea zgomotoas[Merge-n valuri de lumin[,A=tept`nd pe c[i pietroaseR[murele de m[slin[...Poarta mare din cetateS-a deschis de diminea\[,Gloate vii =i bucurateIese-n m`ine cu verdea\[,+i-a lor vesel[ „osan[“...Prin ]mprejurimi r[sun[...Calea cea galileean[Cu }mp[ratul le-mpreun[...„Bucur[-se Cel Ce vine}ntru Dumnezeu la noi,Cel Ce lumea cu-a Lui m`ineSloboze=te de nevoi;+i-n blagosloviri tr[iasc[Al Davidului Fecior,Ce-a venit s[ izb[veasc[,Ce-a venit M`ntuitor!“

*Gl[suiri de bucurie,Laude =i rug[ciuni,Din c`ntarea gurii vie+i a chimvalurilor struni, —Ele oare ce ]nseamn[?Din m[ria p[m`nteasc[

38 ALEXEI MATEEVICI

Nu-i c[zut[ Roma-Doamn[,+i pierirea vr[jm[=easc[}i departe. }mp[ratulP[cii, nu al biruirii,Vine bl`nd acuma, iat[-L,Spre m[ria r[stignirii.Nu-i ]nconjurat de slav[P[m`nteasc[, pieritoare,Ci prin s`nge c`=tiga-vaSlava-n veci judec[toare.Izb[vi-va nu mo=iaIudeilor de d[nii: —Lumea toat[ — de robia,De-njosirile s[t[nii.Vine un voinic, cu gloataDe v`njo=i leghionari*, —Merge-ncet, smerit, ]n roataUcenicilor p[scari;+i cetatea, ce-L prime=teNu un scaun de-mp[rat, —Cruce, spini ]i preg[te=te,Chipul cel ]ns`ngerat...Dar =i r[stignit pe cruceEl tr[i-va-n vecinicie:Ucenicii Lui vor ducePretutindeni veste vieDe iubire =i dreptate,+i de mila cea fr[\easc[

* Osta=i de leghion — o parte din oastea romanilor.

39}N ZAREA ANILOR

+i vor boteza noroade,|[rile s[ le sfin\easc[...

*Gl[suiri de bucurie,Laude =i rug[ciuni,Din c`ntarea gurii vie+i a chimvalurilor struni...Drumul dinspre GalileeaTun[-n vuiete de glasuri;Parc[ toat[ IudeeaA uitat a ei necazuri;+i mul\imea zgomotoas[Merge-n valuri de lumin[,A=tept`nd pe c[i pietroaseR[murele de m[slin[...

Martie 1912

}ngerul =i mironosi\ele

Pe cine-l caut[ acuma ]n gr[din[Cu vasele de mir umplute?De lacrimi inima li-i plin[...

Zore=te ziua nou[. }i r[coare,Dar cerul se ]nsenineaz[}n ciripituri c`nt[toare.

40 ALEXEI MATEEVICI

De ce }l caut[ aicea pe Hristos?De ce-au venit aici s[-l pl`ng[?Pe piatr[ un ]nger luminos...

El =ade-n haine albe, str[lucite...Vestind cereasca bucurieMironosi\elor sc`rbite:

„Hristos au ]nviat! +i nu v[ mai m`hni\i+i nu-L mai pl`nge\i ca pe mort,C[t`ndu-L ]ntre cei muri\i!

A iadului putere-i biruit[,Zadarnic[ i-i r[utatea:De-acuma lumea-i izb[vit[.

}ntunecimea ]n lumin[ piere,M[ria ei i s-a surpat+i fug vr[jma=ii ]n durere.

Gr[bi\i-v[ cu ve=ti de veselie+i spune\i ve=tile-n Sion:Hristos ]i viu =i-n veci ]nvie!“

Dorm florile. Gr[dina moart[ tace,Iar primprejur — albastre umbre,Nisip, zori aurii — =i pace.

Aprilie 1912

41}N ZAREA ANILOR

}n diminea\a duminicii

S-au dus dint`i acele dou[Mironosi\i cu mirul lor;Era-ntuneric =i prin rou[Mergeau cu pasul gr[bitor.

Vorbeau de cele petrecute,De zile pline de dureri,De pacea dimine\ii mute,}n ziua sfintei }nvieri.

+i le era o groaz[ mareRu=inea crucii s-aminteasc[,A jidovilor blestemare,Nemul\umirea omeneasc[.

Batjocorirea relei goane+i pl`nsul celor credincio=i,+-a crucii lui Hristos piroane,+i ghimpii frun\ii s`ngero=i...

}=i aduceau atunci aminteCum L-au luat de la osta=i+i ]n morm`nt f[r[ cuvinteL-au pus — departe de ora=.

Trecut-a s`mb[ta-n m`hnire,+i noua zi ]n cer zore=te;

42 ALEXEI MATEEVICI

Acum prin tainica sc`rbireUn g`nd dorit ne m`ng`ie=te...

De prin desimile gr[dinii,Din rouratica verdea\[,Le r`d voios de-acuma criniiAscun=i ]n scutece de cea\[.

Dar ce-i aceasta? Cea\a deas[Ca printr-un poruncit se pierde+-o str[lucire luminoas[Aprinde-mprejurimea verde...

Ce str[lucire minunat[!Venit-au. Iat[ =i morm`ntul...Dar piatra lui ]i r[sturnat[+i iar li se treze=te g`ndul...

O, unde-i El? }nuntru nime...Ce oare s-au fi s[v`r=it?T[cere prin ]mprejurime...Ve=m`ntul numai l-au g[sit.

O, unde-i El? Unde-s str[jerii?M[car o veste s[ aduc[!+i presim\irea }nvieriiLe face ]napoi s[ fug[.

43}N ZAREA ANILOR

Credin\a inimii le spuneC[ Cela Ce nu L-au aflat,Prin cea mai mare-a Sa minune,Acum din mor\i au ]nviat!

Aprilie 1912

}n`l\area la cer a Domnului Iisus Hristos

Nu ]n m[ria lui Ilie,Nu cu toiagul lui Moisei,Nu-n tunete =i str[=nicie+i-au lep[dat iubi\ii s[i;+i nu pe c[i sc`nteietoareS-a ]n[l\at la cer Hristos,Ce-nv[\[turi ]mbl`nzitoareAdus-a bl`nd =i luminos.}nv[\[torul sf`nt al p[cii,Al dragostei =i al iert[rii+i ]ntemeietorul legiiCe au dat putin\a ]nvierii,Lucea ca o stelu\[ bl`nd[}n ]n[l\imea necuprins[,Ce-ncepe seara s[ s-aprind[,C`nd ziua ]n apus ]i stins[.C[ci El ]n valea cea de pl`ngeriVenit-au nu cu r[zboire,Nu ca al r[spl[tirii ]nger,Ce-aduce dreapta pedepsire

44 ALEXEI MATEEVICI

}n fumuri =i ]n fulgerare.Venit-au Miel NevinovatCa jertfa de r[scump[rare+-au fost cu spini ]ncununat...Venit-au pentru r[bd[ciune,Smerire-a tot biruitoare;Venit-au pentru iert[ciune+i mila-n veci nepieritoare...

Mai 1912

Fratelui cre=tin

Ce m`ng`iere-i — zi cu soare,C`nd vezi ]n miezul negrei toamne,Pentru o zi m`ng`ietoare,D[-i binecuv`ntare, Doamne.

Ce m`ng`iere, c`nd o raz[P[trunde prin desimea ce\ii+i pe o clip[ lumineaz[}ntunecimile vie\ii...

Durerile departe zboar[Din inima ]nseninat[,Lucirile de prim[var[}\i trec prin mintea bucurat[...

Pentru o raz[ de lumin[,Pentru o clip[ de iubire,

45}N ZAREA ANILOR

Trimite-i, Doamne, zi senin[+i d[-i a Ta blagoslovire!

Ce m`ng`iere — zi cu soare,C`nd vezi ]n miezul negrei toamne,Pentru o zi m`ng`ietoare,D[-i binecuv`ntare, Doamne!

Mai 1912

C[utarea lui Dumnezeu(A treia carte a }mp[ra\ilor, 19, 11-13)

Eu am v[zut ]mtunecime}n cer — =i surd gemea p[m`ntul.Furtuni, a ce\ilor desime,Url`nd, ducea cu sine v`ntulP[duri voinici, ca-n secerare,+i mun\i ]n ape au c[zut...Spre cer strigat-am cu glas tare,Dar ]n furtuni =i tulburare,Pe Dumnezeu nu L-am v[zut...+i iat[: — V[i nem[rginite+i dealuri-nalte, dep[rtate,Cu st`nci de munte-acoperite+i zori, ca-n fum ]nf[=urate,Deodat[ ochiul mi-a z[rit;+i tres[rind cu fric[ mareSpre cer am ]ndreptat chemare,

46 ALEXEI MATEEVICI

Dar urma sfintelor picioareEu nici aicea n-am g[sit.+i iar[=i v[d minune nou[:Ro=-s`ngeratic cerul ardeDintr-]nsul ploi de fulger plou[,Duc`ndu-se-n v`rtej departe.+i toate ard, de foc aprinse,+i sufletu-mi ]nsp[im`nteaz[,Dar focuri =i s[ge\i nestinse,Pe Domnul nu-L ]nf[\o=eaz[.Dar iat[ — lini=te cereasc[;Sunt plin de sfinte presim\iri —La r[s[rit ]ncep s[ creasc[Lumini de aur, str[luciri.Dorin\a tainic[ m[ faceAcolo sufletul s[-mi zboare:}n raze vii, str[lucitoare,}n sf`nt[ lini=te =i pace,Eu, ]mp[cat, voios }l simtPe Cel din vecinicie sf`nt.

Mai 1912

Noaptea na=terii

De-\i sl[be=te credin\a ]n sufletul t[u,Dezn[dejdea cea grea te cuprinde,De n[scutul acum Hristos-Dumnezeu}n amarul t[u ad[-\i aminte.

47}N ZAREA ANILOR

El ]n sc`rb[, pl`nsoare, necaz s-au n[scut,Sub a Romei greoaie domnie,Dar prin veacuri de vreme str[lucind au trecut}ntr-a Lui luminoas[ m[rie.

S-au n[scut El din focul cerescului dar,Din smerirea Curatei Fecioare,Ca, Puternic, s[-i puie robiei hotar,S[ sf`r=easc[ amara pl`nsoare...

R[t[cind pe-al p[catului drum lunecos,Nu i-au prins omenirea de veste,Numai cei de la turme-au venit la Hristos,V[z`nd rostul minunii aceste.

+i venind, pe Hristos Cel n[scut L-au g[sitNu ]n cas[ de neam, boiereasc[,Dar ]n iesle, pe sc`nduri, cu paie-nvelit,}n colib[ culcat — p[storeasc[.

+i o stea-n r[s[rit s-a aprins minunat,Ceru-ntreg bucur`nd =i p[m`ntul,+i pornind, a lucit ca un ochi ]nfocatDrumul drept spre Hristos ar[t`ndu-l.

}n ad`nc[ uitare au tr[it Pruncul sf`ntP`n’ la v`rsta de cer hot[r`t[,Dar iubirea de oameni ]n sufletul bl`ndAu crescut-o frumos ]nflorit[.

48 ALEXEI MATEEVICI

Cu aceast[ iubire, - acest vecinic odor,Au purces El atuncea prin lume;Al iert[rii =i p[cii milos vestitorSpre m[rirea Preasf`ntului Nume.

Calea crucii spinoas[, cu pieptul deschisAu siut-o El, jertfa iubirii,+i au murit, =i a treia zi iar au ]nvis,Biruind st[p`nea ]nvr[jbirii.

De-\i sl[be=te credin\a ]n sufletul t[u,Dezn[dejdea cea grea te cuprinde,De n[scutul acum Hristos-Dumnezeu}n amarul t[u ad[-\i aminte.

Povestirea cea sf`nt[ ]n inima taViu r[sunet ]ndat[ g[si-va,+i durerea ]n sufletul t[u va-nceta,+i pl`nsoarea cea grea conteni-va.

R[s[rind cu Hristos din morm`ntul ad`nc,Lumin`nd ]ntunericul gropii,Sf`nta dragoste-acum pe aceia ce pl`ngLini=te=te =i m`ng`ie robii.

+i s[ =tii c[ de-atunci a-nvr[jbirii veninNu mai are aceea putere:C`t de-ad`nc fie-amarul de care e=ti plin.El ascunde sc`nteia-nvierii.

49}N ZAREA ANILOR

C`t de greu te-apas[, cu m`na de fier,Nedreptatea ]n zilele tale, —Tu s[ =tii c[ iubirea, venit[ din cer,Lumina-te-va-n sc`rb[ =i jale.

Tu s[ =tii c[ veni-va doritul t[u ceas+i ]n piept \i-a muri suferin\a,+i ]n sufletul t[u, din amar =i necaz,Ca Hristos, ]nvia-va credin\a.

+-a luminii luciri sc`nteia-vor ]n zoriPentru tine ]n clipele cele,+i atunci vei uita tu amaruri, pl`nsori,Vei uita suferin\ele grele.

De-\i sl[be=te credin\a ]n sufletul t[u,Dezn[dejdea cea grea te cuprinde,De n[scutul acum Hristos-Dumnezeu}n amarul t[u ad[-\i aminte.

El ]n sc`rb[, pl`nsoare, necaz s-au n[scut,Sub a Romei greoaie domnie,Dar prin veacuri de vreme str[lucind au trecut}ntr-a Lui luminoas[ m[rie.

Povestirea cea sf`nt[ ]n inima taViu r[sunet ]ndat[ g[si-va,+i durerea ]n sufletul t[u va-nceta,+i pl`nsoarea cea grea conteni-va.

50 ALEXEI MATEEVICI

+i s[ =tii c[ veni-va doritul t[u ceas,C`nd ]n piept \i-a muri suferin\a,+i ]n sufletul t[u, din amar =i necaz,Ca Hristos, ]nvia-va credin\a.

Decembrie 1912

}n Betleem

Noapte-ad`nc[. }n ceruri, sus,Stele ard tremur[toare;Doarme Pruncul IisusSub privirile Fecioarei...

Pace-n cer =i pe p[m`nt,Numai glas de c`nt[tori...}l sl[vesc pe Pruncul Sf`nt}ngeri — sus, iar jos — p[stori.

Vars[ line str[luciriPruncul sf`nt =i luminos,+i cere=tile luciriArd pe fa\a lui Hristos.

Steaua de la r[s[ritS-a aprins cu foc ]n cer,La-nchinare au venitCraii dintr-acele \[ri.

Decembrie 1912

51}N ZAREA ANILOR

Hristos pruncul

Fecioara-Mam[ }l umbre=te,Spre Fiul-Dumnezeu plecat[,+i sf`nta dragoste-i luce=te}n fa\a Ei, cea luminat[.

Iar El, prevédere ad`nc[,Senin se uit[ ]nainte,+i vede lumea cea n[t`ng[,Ce pe argin\i la chin ]l vinde.

Decembrie 1912

Hristos

Pe drumuri grele ]nnopt`nd,Umbla prin \ara chinuit[,Ca un Proroc gonit =i sf`ntVestind c[ lumea-i izb[vit[.

+i ne-au chemat, pe-ai s[i copii,La ape vii =i luminoase:„Veni\i, veni\i, ai sc`rbei fii,Cu Mine-n calea mea spinoas[!“

Cu foc prive=te-n suferin\[Din crucea sa la noi Hristos,

52 ALEXEI MATEEVICI

A=teapt[ de la noi credin\[,Sf`r=indu-=i drumul s[u spinos.

}v[\[torule! |i-om daNoi inimile ]nsetate+i vom veni ]n urma TaDin lumea plin[ de p[cate.

Aprilie 1913

Mama

Te-am z[mislit eu cu iubire,Cu drag ]n mine te-am purtat+i de la Domnul fericireEu cu pl`nsoare \i-am rugat.

Sub inima tremur[toareP[zit-am micul copila=,+i dragostea mea arz[toare|i-a fost de straj[ =i s[la=.

+optit-am rug[ciuni smerite+i cu pl`nsoare m-am rugat,S[-\i fie zilele scutiteDe nenoroc =i de p[cat.

+i-ai fost cu firea p[rinteasc[,Cu duhul p[rintesc senin,

53}N ZAREA ANILOR

Cu-n\elepciunea ta fireasc[Copil cuminte =i blajin.

+i c`nd ]n floarea tinere\iiVenit-a vestea r[zboirii,Tu jertfa sf`nt[ a vie\ii|i-ai dat-o cetelor o=tirii.

+i-n b[t[lia cea aprins[S[rit-ai plin de vitejieLa moarte, ca la stea nestins[,Ai n[zuit cu bucurie.

Acum la vatra ta str[bun[}ncet eu numele-\i =optesc,Din lacrimi \i-mpletesc cunun[,Dar moartea \i-o blagoslovesc.

Decembrie 1914

Limba noastr[La deschiderea cursurilorde ]nv[\[tori moldoveni]n Chi=in[u, 18/VI-1917

Limba noastr[-i o comoar[}n ad`ncuri ]nfundat[,Un =irag de piatr[ rar[Pe mo=ie rev[rsat[.

54 ALEXEI MATEEVICI

Limba noastr[-i foc ce arde}ntr-un neam ce f[r[ vesteS-a trezit din somn de moarte,Ca viteazul din poveste.

Limba noastr[-i numai c`ntec,Doina dorurilor noastre,Roi de fulgere ce spintecNouri negri, z[ri albastre.

Limba noastr[-i graiul p`inii,C`nd de v`nt se mi=c[ vara;}n rostirea ei b[tr`niiCu sudori sfin\it-au \ara.

Limba noastr[-i frunz[ verde,Zbuciumul din codri ve=nici,Nistrul lin, ce-n valuri pierdeAi luceferilor sfe=nici.

Limba noastr[-s vechi izvoade,Povestiri din alte vremuri;+i citindu-le-n=irate,Te-nfiori ad`nc =i tremuri.

Limba noastr[ ]i aleas[S[ ridice slav[-n ceruri,S[ ne spuie-n hram =-acas[Ve=nicele adev[ruri.

55}N ZAREA ANILOR

Limba noastr[-i limb[ sf`nt[,Limba vechilor cazanii,Care-o pl`ng =i care-o c`nt[Pe la vatra lor \[ranii.

}nvia\i-v[ dar graiulRuginit de mult[ vreme,+terge\i slimul, mucegaiulAl uit[rii-n care geme.

Str`nge\i piatra lucitoare,Ce din soare se aprinde,+i-\i avea ]n rev[rsareUn potop nou de cuvinte.

Nu ve\i pl`nge-atunci amarnicC[ vi-i limba prea s[rac[+i-\i vedea c`t ]i de darnicGraiul \[rii noastre drag[.

R[s[ri-va o comoar[}n ad`ncuri ]nfundat[,Un =irag de piatr[ rar[Pe mo=ie rev[rsat[.

Chi=in[u, 17 iunie 1917

56 ALEXEI MATEEVICI

V[d pr[bu=ireaNoaptea, 5-6 iulie 1917

V[d pr[bu=irea unei stele,Al nop\ii m`ndrului luceaf[r,+i sufletul c`nt[rii meleSmintit se zbate =i neteaf[r.

Se scurge noaptea-n sf`nt[ tihn[,Dar tunurile vr[jm[=e=ti|intesc =i bat f[r[ odihn[S[ =tearg[ satul M[r[=e=ti.

Aduce fierul moarte-n =uier+i pr[bu=ire pe p[m`nt,Se fr`nge c`ntecul din fluier+i moare-n tremur de morm`nt.

Iar sufletul c`nt[rii meleSmintit se zbate =i neteaf[rLa pr[bu=irea unei stele,Al nop\ii m`ndrului luceaf[r.M[r[=e=ti, 5-6 iulie 1917

57}N ZAREA ANILOR

C`ntec de leag[n

Stele-n Nistru, stele sus,Dormi: povestea mi \i-am spus,Stele-n Nistru-mp[durit,Dormi, odorule iubit.

Fie-\i somnul u=urel,Dragul mamei frumu=el,Te p[zeasc[ ]ngera=i,Puiul mamei dr[g[la=;

Ca s[ cre=ti un moldoveanM`ndru, falnic, n[zdr[van,S[-nverze=ti, ca un stejar,Paza vechiului hotar.

S[-\i luceasc[-n frunte-o steaDoar ne-a lumina =i ea,+i cu codrul s[ te-ntreci,+i dumbr[vile s[-i treci;

+i s[-i ba\i c[r[rile,S[ ne sorbi durerile,+i s[ treci la cela mal,|ara s[ \i-o sco\i din hal.

De ocar[ apele,Puiul mamei, scap[-le,

58 ALEXEI MATEEVICI

S[ ne c`nte z`nele,R[sun`nd f`nt`nile,S[ ne r`d[ zorile,S[ ne-mbete florile...

Stele-n Nistru-mp[durit,Dormi: povestea s-a sf`r=it...

M[r[=e=ti (Moldova), 7 iulie 1917

At`tea chipuri

At`tea chipuri mi se scoal[Din vraja nop\ilor de var[,C`nd frunza tremur[ de-asear[De-un v`nt u=or, plin de sfial[.

Iar nourii ]mi prind ]n mreaj[Stropiri de aur de pe sus,La u=[ plopu-mi st[ de straj[Ca un osta= la slujb[ pus.

At`tea chipuri — r`nduri, r`nduri}n minte ]mi r[sar, ]nvie,Pornesc ]ntr-o c[l[torie,Tovar[=i cu-ale mele g`nduri,De nu mai pot de-nviforare+i cad, sf`r=it de obosire.

1917 (M[r[=e=ti)

59}N ZAREA ANILOR

Pietre vechiBunelului

I

}n Bugeac, la C[u=eni,Dorm str[mo=ii moldoveni,Numai pietre de morm`ntMai p[streaz[-al lor cuv`nt.+i cum iei ]nspre ZaimVezi ]n deal un \intirim,|intirimul jidovesc —Doi copaci ]l str[juiesc.Mai ]ncolo — un p`r[uPrin pietri= coboar[ greu.S[p[turi destul de-ad`nciPar a se vedea prin st`nci.Cine =tie ce-ad[post?Chi=in[ul cic-a fost...Botna seac[ d[ ]n =es+i se pierde-n stuhul des,+i nu-i spune nim[nuiCe-a mai fost pe-aici =i nu-i.+tim ceva de la str[mo=i,Despre ho\ii s`ngero=i,Despre turci, despre t[tari,Despre hanii lor cei mari.+tim c[ Botna a fost alt[,C[u=ani — o curte-nalt[,

60 ALEXEI MATEEVICI

+i domnea aici un han,St[p`nind pe moldovean.Uneori mai d[ s[-n=ireC`te-un baci la povestire...Spune vrute =i nevruteDespre pietrele t[cute.+tim ceva, da-i greu de totS[ te-alegi de-ici c-un rod;Numai piatra de morm`ntVrednic[-i de crez[m`nt...

II

C[u=enii-s loc b[tr`n,T`rg t[tar, l[ca= cre=tin,Cine =tie ce o=teniAu mai fost la C[u=eni.Marmori fr`nte se g[sesc+i cu scris latin, grecesc.Mai desfunzi pe-aicea muchiiScrise =i cu alte buchii...C`t prive=ti, tot pietre vechiStau de straj[, la priveghi...Pietre mute, gr[itoare+i ]n umbr[ =i la soare...Drumuri =i ci=meli turce=tiPrintre vii mai ]nt`lne=ti.

1917 (M[r[=e=ti)

61}N ZAREA ANILOR

Basarabenilor

S[ =ti\i: de nu ve\i ridicaDin s`nul vostru un proroc,}n voi via\a va seca,Zadarnic soarta ve\i ruga,C[ci sco=i ve\i fi atunci din joc+i-\i r[m`nea f[r’ de noroc.

Din cheag de lacrimi, de dureri,Din tr[snet de m`nie sf`nt[,+i din n[dejdi =i zbucium[ri,Din n[zuin\i =i fr[m`nt[riEl trebui facla s[-=i aprind[+i-n el pe to\i s[ v[ cuprind[.

+i-n \ara voastr[ va purcedePe drum de spini =i chinuireCu gloata celor cari l-or crede;+i duh aprins de ]nnoireVa duce-n propov[duire.

El jalea vechilor c`mpiiNuma-ntr-o lacrim[ va str`nge,Din spic, din strugurul de vii}n stropi va scurge ape vii:Din spic — sudori, din vi\[ — s`ngeLe va sorbi =i nu-\i mai pl`nge,

62 ALEXEI MATEEVICI

C-atunci sorbi\ii stropi vor ardeDin \ar[ toat[ vr[jm[=ia,Clevetitori, du=mani de moarte,+i cei cu limbi ]n dou[ sparteAtunci vor c[uta fr[\ia+i lep[da-vor viclenia.

+i to\i ve\i fi un g`nd =-un nume+i ]nfr[\i\i ve\i f[uriUn viitor mai bun ]n lume,Iar el va =ti s[ v[ ]ndrumeAcolo, unde va z[riC-a voastr[ stea va r[s[ri.

Dar =ti\i: de nu ve\i ridicaDe printre voi pe-acest proroc,}n voi via\a va seca,Zadarnic soarta ve\i ruga,C[ci sco=i ve\i fi atunci din joc+i-\i r[m`nea f[r[ noroc.

M[r[=e=ti, 10 iulie 1917

Frunza nuculuiTatei

Frunza nucului tresare,Oglindindu-se ]n lac;V`ntul un miros de floare}mi aduce din Bugeac.

63}N ZAREA ANILOR

De ce tremuri, frunzulean[,—Fiica nucului rotat,—Ce fior de prin poian[Firea \i-a cutremurat?

Eu cu ierbile poieniiN-am nimic de ]mp[r\it,Jale mi-i c[ moldovenii}nc[ nu s-au ]nfr[\it.

V`ntul =uier[ prin creste,Vine zbur[tor prin v[i+i-mi =opte=te trista vesteDin Bugeac de la ai t[i.

Doarme tata somnul mor\ii,+i buneii-s ]n morm`nt, —Iar cei vii, prin voia sor\ii,Du=i din cele locuri s`nt.

De la mor\i aduce =tireaV`ntul ve=nic zbur[tor:El din flori a prins =optirea,Flori de la morm`ntul lor.

Fie-a=a, dar nu mi-i team[Despre soarta celor p[r\i!Dragostea ades mi-o cheam[Fala c`mpurilor verzi.

64 ALEXEI MATEEVICI

Mare-i fala din c`mpie,Dar b[tr`nii \i-s m`hni\i.Dragostea de unde-\i =tie,C[ vor fi to\i ]nfr[\i\i?

Dragostea ad`nc m[ leag[Cu p[rin\ii r[posa\i.+tiu: din lini=tea lor drag[R[s[ri-vor numai fra\i.

M[r[=e=ti (Moldova), 12 iulie 1917

Unora

Noi nu ne ]n\elegem: voi vre\i a noastr[ limb[S-o ]nnoi\i, surp`ndu-i temeiurile vechi,+i noua latinie, m[car de-ar fi cam str`mb[,V[ pare totu=i c`ntec, sun`ndu-v[-n urechi.

Ve=m`ntul firii noastre din p`nz[ str[mo=easc[Cu tivituri de aur, de vechi argint =i flori,R[zboaie-mpodobite de-o m`n[ me=tereasc[V[ par s[r[c[cioase mantale de p[stori.

Noi nu ne ]n\elegem: acolo unde bateIzvorul ve=niciei, frumoasei nemuriri, —V[ pare c[-i pustie, bordeie lep[date —+i c[uta\i s-aduce\i de-ai vo=tri trandafiri.

65}N ZAREA ANILOR

Dar trandafirii vo=tri f[cu\i-s din h`rtie+i miroase a leacuri luate din dugheni,}n limb[ doftoreasc[ a voastr[ latiniePreface graiul slobod din codrii moldoveni.

Noi nu ne ]n\elegem: din sine limba cre=te,Nevoie nu mai are de ajutor str[in,Din sine-=i prinde floare, din sine se-nnoie=te,C`nd nu-i atingi temeiul puternic =i b[tr`n.

Destul[ ]nflorire p[strat-a limba noastr[Din s`nul maicii sale cel vechi =i s[n[tos,+i nu-i mai trebui leacuri =i nici boia albastr[S[ zugr[veasc[ cerul cel sf`nt =i luminos.

Noi nu ne ]n\elegem: povestea nu-i de-asear[+i parc-ar fi s[ tragem =i noi ]nv[\[turi,S[ nu ne-aducem graiul la stare de ocar[,S[ t[v[lim pe uli\i c`ntarea din p[duri.

Privi\i: acei cu limba bolnav[, chinuit[Cu drag =i cu mirare ne-ascult[ c`nd vorbim;Iar c`nt[re\i =i me=teri cu pana iscusit[Fug de latina nou[, ca de un \intirim...

Noi nu ne ]n\elegem: dar de-a\i sim\i ca mineCe patimi limba trage dintr-un str[in puhoi,Atuncea n-a\i urni-o din temelii b[tr`ne,Atuncea, mi se pare, ne-am ]n\elege noi.

M[r[=e=ti, 13-14 iulie 1917

66 ALEXEI MATEEVICI

La Noul-Neam\(Clipe tr[ite)

Clopotni\a ]nalt[ domne=te-mprejurimeaTihnitei m[n[stiri,

+i plopii de la Nistru privesc ]n ad`ncimeaM[re\ei oglindiri.

Intr[m. Portarul-frate ne-arat[ g[zduirea,}nalt =i somnoros...

R[coarea ne cuprinde, =i toat[ m[n[stireaNe pare-un rai frumos.

Ne hodinim. Dar somnul nu poate s[ m[ fure+i m[ mai duc prin vii.

Se coace poama. C`ntec r[sun[ prin p[dure,+i ziua-i la chindii.

M[-ntorc. Aproape-i slujba =i fra\ii se adun[De prin chilii ie=ind.

Chemarea ]=i ]ndeamn[ a clopotului strun[...Lumini ]n hram s-aprind.

M[ duc pe la egumen. La slujb[ se g[te=teDup[ un somn u=or...

Dar bucurie mare c[ =tiu moldovene=te: —B[tr`nu-i vorbitor.

Frumos mo=neag b[tr`nul. +tiut-a =i pe tata+i pe bunelul meu.

Biblioteca? Veche-i. (El totdeauna-i gataCu ajutorul s[u.)

Destul ]i de bogat[... A fost =i mai avut[,Dar c[r\i s-au mai furat;

67}N ZAREA ANILOR

I-i jale de-un Apostol f[cut cu mare trud[,Dar =ters de-un ]nv[\at.

Era ner`nduial[. Acuma-i mai cuminteMonahul pus la c[r\i.

Ar’ s[-mi arate m`ine cucernicul p[rinteDin am`ndou[ p[r\i.

Gr[bim la slujb[. Mare-i biserica de var[,Frumoase zugr[veli.

Urmeaz[ prosl[virea c`nt[rilor de sear[}n cin =i r`nduieli.

}n dou[ str[ni fr[\imea c[lug[rilor c`nt[,+i ru=i =i moldoveni.

+i parc[-i nesf`r=it[ caftisma slujbei sf`nt[,C`ntat[-n dou[ str[ni.

La u=[ se ]ndeas[ tot lume \[r[neasc[,Tot babe =i femei.

+i nu-s prea de departe: din partea p[rinteasc[Opaci =i Plopi-+tiubei.

Dar vine =i sf`r=itul. Se gr[m[desc la mas[+i oaspe\ii veni\i.

Un negustor de-aproape, bolnava preoteas[,Vreo c`\iva pofti\i.

Afar[ amurgit-a, ferestrele-s deschise,Un dulce \`r`it.

Ceasornic de perete =i dou[ chipuri, scrise,De-un frate iscusit:

Din umbr[ bl`nd prive=te al m[n[stirii stare\,Cinstitul Theofan,

68 ALEXEI MATEEVICI

+-Andronic cuviosul, un cronicar vorbare\,+i bunul moldovean.

Blagoslove=te masa p[rintele egumen;Cu to\ii ]=i fac cruce.

La mas[ — pe=te, vin din pivni\e se-aduce.E postul Adormirii.

(M[r[=e=ti, 1917)

[Deasupra t`rgului B`rlad]

Deasupra t`rgului B`rladTrecut-a un aeroplan+-un snop de p`ine-a aruncatCules din lanuri de german:

„Noi sem[nat-am prim[varaCu p`inea voastr[ toat[ \ara,Gr[din[, vale, deal =i =es, —+-acuma roada am cules.

Mai mult de foame nu ni-i fric[,S[tui ne \ine Muntenia,Degeaba oastea se ridic[,+i prinde toat[ Rom`nia“.

A=a h`rtie-a fost legat[De-un snop de p`ine aruncat[.O, Doamne, unde-i isp[=irea,O, Doamne, unde-i m`ntuirea?

69}N ZAREA ANILOR

Str[inii ne-au m`ncat sudoarea,Iar noi ne chinuim fl[m`nzi.P[m`ntul, ce ne-a fost ca floarea,Din col\ ]n col\ tu ]l aprinzi.

Afurisirea cad[, Sfinte,Judec[torule P[rinte,Pe cei ce \ara ne-au v`ndut+i robi n[valei ne-au f[cut.

Dar mil[ fie-\i de cre=tini,Ce spicul din sudori ]l cre=te,De-un biet, nevinovat rom`n,Ce-=i spune-amarul rom`ne=te.

Vezi, Sfinte, \ara-i \intirim,Ne izb[ve=te de h`r=im,

+i pentru chinuri =i sudori,+i pentru bie\ii muncitori, —

O, Doamne, vie isp[=irea,O, Doamne, vie m`ntuirea.

[M[r[=e=ti], 15 iulie 1917

A N E X {

Muncitorul(Povest i re)

Un biet cre=tin, ce ziua toat[,Ba uneori =i noaptea ]nc[,Muncea ca s[-=i c`=tige p`ine,T[ind la piatr[ dintr-o st`nc[,Odat[, ostenit de munc[,A lep[dat ciocanul jos+-a ]ndreptat spre cer privirea+-un lung oftat din piept a scos:

*„O, Dumnezeule Preasfinte,De ce Tu oare m-ai l[satS[ duc at`ta greu pe lume?De ce nu sunt =i eu bogat,S[ am slugi multe, cas[ larg[,De toate c`te-mi trebuiesc,+i-n loc de-a m[ trudi cu munca,S[ stau =i s[ m[ hodinesc?“...De sus din cer atunci un ]ngerS-a cobor`t la d`nsul: „Fie,Precum dore=ti...“ +i muncitorul

71}N ZAREA ANILOR

Din cea mai neagr[ s[r[cieS-a pomenit ca-n vis deodat[Bogat, av`nd tot ce dorea,+i-n loc de-a se trudi cu munca,El tot =edea, se hodinea...

*Dar ]ntr-o zi a mers pe acoloSt[p`nul \[rii, -ncununat,Cum umbl[ craii: ]n tr[sur[De patru cai frumo=i purtat,C-un r`nd de c[l[re\i ’nainte+i c[l[re\i av`nd ]n urm[.Bogatul de departe-l vede+i fericirea i se curm[:— „Ce str[lucire! C`t[ fal[!A=a via\[-a= ]n\elege!Eu nici pe-un sfert nu sunt ca d`nsul.Pe mine crai de m-ar alege!“— „S[ fie iar pe-a ta dorin\[“,}i zice iar cel ]nger bl`ndCu aripi albe, lucitoare,Spre el din ceruri cobor`nd.

*+i iat[-l crai de-acu bogatul,El umbl[ prin supu=ii s[i}ntr-o tr[sur[ de-aur, tras[De patru cai ca ni=te zmei,C-un r`nd de c[l[re\i ’nainte,

72 ALEXEI MATEEVICI

+i-avea =i-n urm[ c[l[re\i...Dar iat[ soarele r[sare’N[l\`ndu-se pe cer m[re\.

*+-a lui lumin[ — foc ce arde,}i pentru tot ce-i p[m`ntesc,De sete iarba se usuc[+i florile se ve=tezesc.S[rmanul crai! El nu mai poateDe n[du=al[ arz[toare.— „Oh, Doamne! se g`nde=te-n sine,Ce mult a= vrea s[ fiu eu soare!“

*— „Prea bine“, ]ngerul gr[ie=te,Spre el din nou venind ]n zbor...+i craiul ]ntr-o clip[ iat[-lSchimbat ]n soare lucitor.+i de pe cer cu c`t[ fal[}=i arunca a sa privire}n jos spre lumea fermecat[De-a lui frumoas[ str[lucire!

*Un nour iat[ dar se ’nal\[Pe cer =i tot se mai l[\e=te;S[ scalde-n raze-acum p[m`ntulDegeaba soarele voie=te:L-a ]nvelit ]n umbr[ norul...

73}N ZAREA ANILOR

— „Vai! se pl`nge soarele cu foc:Un noura= m[ biruie=te,}n ceruri prinde al meu loc!

*De ce, St[p`nule al lumii,A=a un nor nu sunt =i eu?“Cel ]nger se coboar[ iar[=i:— „S[ se-mplineasc[ dorul t[u!“ —}n nor pe soare =i-l preface.+i norul vars[ m[ri de ap[Potop ]ngrozitor, de care}ntreg nimica nu mai scap[.

*Flori, gr`uri, case, oameni, turmeSe pleac[-n ap[, pier de-a r`ndul:O st`nc[ nu mai st[ t[rea\[}n fa\[ nourul privindu-l.— „Poftim!... Of, Doamne!... St`nca astaMai tare este dec`t mine.De ce, de ce nu sunt eu st`nc[?“+i bunul ]nger iar[=i vine+i noru-n st`nc[ =i-l preschimb[...Iar st`nca ars[ ]i de soare,De ploi, de v`nturi ]i b[tut[;Dar st[ pe loc nep[s[toare.Deodat[ dar un om sose=teAv`nd pe um[r o cazma,Izbe=te cu cazmaua-n st`nc[+i st`nca-ncepe-a se sf[rma.

74 ALEXEI MATEEVICI

*— „Vai mie! Muncitoru-acestaM[ pr[p[de=te! M[ doboar[!...De ce nu-s muncitor ca d`nsul?“+i iar cel ]nger se coboar[...— „Prea bine, cu bl`nde\e-i zice,Va fi precum ai cuv`ntat...“+i bietul om din st`nc[ iat[-l}n muncitor din nou schimbat.

*Fusese-avut =i crai puternic,Iar ast[zi? Taie ostenitLa piatr[, cum t[ia ’nainte+i traiul nu i-a mai ticnit.De soart[ dar nu se mai pl`nge,C[ci a-ncercat pe lume toate:+i trai f[r’ de necaz el =tieC[-n lumea asta nu se poate.

August 1911

Fie voia ta!(Povest i re)

Se ivea de dup[ dealuriNoaptea-n umbre mohor`te,Scutur`nd ]ntunecimeaDin aripile ur`te.

75}N ZAREA ANILOR

Nu-i lumin[ nic[ierea,Numa-ntr-un bordei pustiuLumineaz[-o lumini\[,Ca un suflet de-abia viu.+i ]ntr-acel bordei, pe paie,Numa-n petice-nvelit[,Z[cea mama celor patruPrunci, cu fa\a nec[jit[.Ea se zbate, se fr[m`nt[,Mila Domnului o cere+i, privindu-=i copila=ii,Se sf`r=e=te de durere.+i cucernica-i g`ndire,Din credin\[ izvor`t[,+i-o ]ndreapt[ c[tre ceruri,C[tre Maica Preacinstit[.+i se roag[ cu c[ldur[P`n’ ce graiul i se curm[.Copila=ii pl`ng de foame,C[ci felia cea din urm[Au m`ncat-o de-acu ziua,Le-a r[mas numai o coaje;Biata mam[ le-o-mp[r\e=te+i-i ]ndeamn[ s[ se roage;Iar ea cade-n pat zdrobit[+i de mil[, =i durere.+i privirea i se stinge+i puterea toat[-i piere...Copila=ii plini de groaz[

76 ALEXEI MATEEVICI

Pl`ng, se vaiet[ =i zbiar[;De-a lor \ipete de groaz[Chiar =i moartea se-nfioar[.To\i o strig[ =i-o s[rut[+i-o dezmiard[ fiecare:„Mam[, mam[, scump[ mam[,Vom fi buni, o, mil[-\i fie,Nu muri! deschide ochii!Las[-ne-o, o, Doamne, vie!N-auzi, mam[?“ +-a lor lacrimi+i durerea lor nespus[N-ar putea un grai de oameni,Nimeni ca s-o fac[ spus[...Moartea galben[ ca cearaSt[ la c[p[t`i c-o coas[,Dar =i ea sim\e=te lacrimiC[ ]i pic[ jos pe oase.„Nu, nu pot, ea se g`nde=te;O mai las pe biata mam[S[-ngrijeasc[ copila=iiAm[r`\i =i plini de team[,Voi r[bda chiar =i os`nda,Dar o las aceast[ sear[...“+i ca umbr[ nev[zut[A ie=it pe u=[-afar[.

*Se de=teapt[ biata mam[Ca trezit[ f[r[ veste,

77}N ZAREA ANILOR

Pl`nsul pruncilor, durereaI se par numai poveste.Se ridic[ de pe paie,Copila=ii-n bra\e-i str`nge+i-i s[rut[ =i-i dezmiard[,C[ nici unul nu mai pl`nge,Culc[ unul c`te unulS[rut`ndu-i cu dulcea\[;Iar pe cel mai mic, s[rmanul,}l adoarme-n a ei bra\e,+i ]i pace =i ]i bine,Tot viseaz[ fericire.Ce nu poate-o mam[ faceCu a ei sf`nt[ iubire?

*C[tre cer pleac[ m`hnit[Moartea =i se tot fr[m`nt[,Ce va fi oare cu d`nsa,Ne-mplinind voin\a sf`nt[?Dumnezeu i-au dat porunc[+i i-au zis: „Iat[, spun \ie,Mama pruncilor de ast[zi}ntre vii s[ nu mai fie!“+-a nesocotit cuv`ntul;I-a fost mil[, i-a fost jale...Ce va zice Domnul oare?Cum s[-i vie ea ]n cale?+i muncindu-se cu g`ndul

78 ALEXEI MATEEVICI

A ajuns la sf`nta treapt[;+i plecat, l`ng[ St[p`nul,Os`ndirea =i-o a=teapt[...Dumnezeu pricepe g`ndul,+tie toate =i roste=te:„Moarte, ai ceva la cuget?Spune ce g`nd te munce=te?“Cu privirea-n jos st[ moartea:„}n\eleptule St[p`ne!Tu =tii tot ce este ast[zi+i ce va veni pe m`ine,+tii c[ totdeauna fost-amF[r[ mil[ =i cru\are:|ipetelor dureroaseNu le-am dat eu ascultare.Am smuls so\ul f[r[ mil[L-am trimis la vecinicie,F[r[ grij[ c[ ]i tat[,F[r[ mil[ de so\ie.C`te suflete iubiteDesp[r\it-am f[r[ veste,C`te mame, fra\i, surori+i mirese =i nevesteLe-am l[sat f[r[ n[dejde,Doamne, toate le =tii bine,C[-mplinit-am totdeaunaLucrul meu, cum se cuvine,Dar acuma nu, St[p`ne,Mama pruncilor tr[ie=te;

79}N ZAREA ANILOR

Te ]ndur[ =i m[ iart[,Ori, de vrei, m[ os`nde=te,C[ci at`t amar =i jale,|ipetele =i durereaBie\ilor copii, s[racii,Mi-au luat de tot puterea+-am l[sat pe biata mam[De copiii ei s[ cate,Cui s[-i fi r[mas ]n grije?“+i aude ea r[spunsul:„O, voi, min\i ]ntunecate,V[d c[ nu-n\elege\i firea,Nici pricepe\i voi cuv`ntulCare st[p`ne=te lumea+i tot cerul =i p[m`ntul.Moarte, vina \i se iart[,Du-te f[r[-nt`rziere+i p[trunde cu gr[bire}n ad`ncul de la mare,+i de jos din ad`ncimeS[-mi aduci aceea piatr[,Care vei afla-o-ndat[,C`nd vei ]ntinde m`na dreapt[.}n\elegi?“„Prea bine, Doamne“.+i ca fulgerul de iuteMoartea valurile taie+i-n vreo c`teva minuteAfl[ piatra poruncit[

80 ALEXEI MATEEVICI

+i cu ea la ceruri pleac[,Tot g`ndindu-se c[ oareCu ea Domnul ce s[ fac[?

*Dumnezeu =edea ]n slav[Luminoas[, lucitoare,Primprejur luciri de aurMai frumos dec`t ]n soare!El prive=te mersul vremii,Taina de pu\ini p[truns[+i zide=te viitorulCu-ntocmeala lui ascuns[+i ia-n seam[ ispr[virea,Veacurilor trec[toare,Ce se pierd ]n veciniciaCare-i este la picioare.C`te taine ne-n\eleseAre firea cea cereasc[+i minuni nepriceputeDe g`ndirea omeneasc[!+i ce n-au putut pricepe}nv[\a\ii-o via\[-ntreag[Dumnezeu, dac[ voie=te,}ntr-o clip[ tot dezleag[,Tot a=a au fost din veacuri,Tot a=a au fost s[ fie,Dar puterea nev[zut[Tain[ va fi pe vecie...

81}N ZAREA ANILOR

Moartea l`ng[ tron a=teapt[P`n’ ce Domnul c[tre d`nsaCu privirea se ]ndreapt[:— „Ai venit?“ — „Da, }mp[rate:Am adus piatra cu mine“.— „Ai adus-o din ad`ncuri?“— „Din ad`ncuri, Doamne!“— „Bine! Acum fr`nge-o drept ]n dou[!Ce-ai aflat?“ — „Doamne, minune!Vierme viu a fost ]ntr-]nsa“.— „Ei, =-acum? Ce-i asta? Spune?“Umilit[ moartea cadeLa p[m`nt, cer`nd iertare:— „Vei pricepe-acuma oareSoarta cu-a ei tain[ mare?+tii acum cine-ngrije=teDe toat[ f[ptura vie?Mergi acum dup[ femeie!“— „Doamne, voia Ta s[ fie“.

Septembrie 1911

Hristos dup[ cina cea de tain[

Cu m`inile Sale sfinteHristos picioarele au sp[latAcelui ce mergea a-l vinde...}ndat[ L-au ]nconjuratApostolii Lui ]n t[cere.

82 ALEXEI MATEEVICI

Cu glasul dulce ]i ]nva\[Hristos; le d[ =i m`ng`iere+i porunciri pentru via\[:— „Iubi\ii mei! le zice,Vede\i, ziua sose=te}n care Domnul vostruPe voi v[ p[r[se=te;A=a vorbe=te Tat[l}n sfintele lui \inte*,O, fac[-se acumaVoin\ele Lui sfinte!Amin, amin, zic vou[,A=a ]i scris ]n cer,C[ci m`ine pentru lumeEu trebui ca s[ pier.+i chiar =i voi, ce ast[ziAt`ta m[ iubi\i,Cu to\i ]n noaptea asta,Cu to\i m[ p[r[si\i!“— „+i eu! ]i zice Petru...O, Doamne, Tu =tii bineC[ niciodat[-n lumeEu n-am fugit de tine!“— „+i tu, o, Petre!“— „Doamne!Aceasta nu se poate!“— „M[-i lep[da, o, Petre,

* Scopuri.

83}N ZAREA ANILOR

De trei ori ]n ast[ noapte!Nu crede\i c[ ca mor\iiEu intru ]n morm`nt:}n locul tot =i vremeaEu ]ntre voi s`nt;Puterea cea cereasc[}n tot locul domne=te+i ochiul Providen\eiP[m`ntul tot prive=te.Dar merge\i ]n unire,V[ r[sp`ndi\i ]n lume+i boteza\i noroade}n sf`ntul al Meu nume!Fi\i tari to\i ]n credin\[+i r[sp`ndi\i dreptatea,Noroadelor ]njositeLe duce\i bun[tatea,Iar crailor puternici,Ce calc[ sub picioareCet[\ile vestite+i sute de popoare,Le ar[ta\i c[-n lumeSunt toate nebunie,C[ singura dreptateTr[ie=te, este vie.De fapte, fiecare}n ceruri va r[spunde,De Dumnezeu nimic[Nu poate-a se ascunde.

84 ALEXEI MATEEVICI

Dar merge\i prin noroade,Dreptatea cuv`nta\i,Credin\a-adev[rat[La to\i o ar[ta\i!Iar eu m[ duc-nainte+i nu m[ ]ndoiesc,Prin s`ngele meu ast[ziPe om ]l m`ntuiesc!“Apostolii r[mas-au ]n m`hnire,Hristos de ei s-au desp[r\it,Spinosul drum spre r[stignirePe ei, ca ni=te oi, i-a risipit.

Martie 1912

C`ntarea slavei

Voi, mun\i singuratici, mo=negi cununa\iCu stele ]n ceruri albastre,}n leag[nul vostru de codri p[stra\i}n tain[ c`nt[rile voastre,C[ci p[s[ri s[lbatice, cu ochii arz`ndDin tainica voastr[ dumbrav[Se-nal\[ cu fal[ ]n sus, prosl[vindNespusa a Domnului slav[.

*}n voi ]=i de=teapt[ pl`nsorile lorP[durile-n toamna t`rzie,

85}N ZAREA ANILOR

Pe c`nd le apuc[ al luptei fior+i-a v`ntului groaz[, m`nie,+i mare vi-i jalea, c`nd v`nturi str[batPrin tainica voastr[ dumbrav[,Dar vifori, furtuni =i chiar frunze ce cadV[ c`nt[ a Domnului slav[.

*La voi m-a adus ]n c[r[rile eiA zilelor soart[ s[rac[,P[durea cea m`ndr[ din ani mititeiMi-a fost =i iubit[ =i drag[;C`ntarea frumoas[ din codrii b[tr`niD[ strunelor mele via\[;+i m`ndre pove=ti din str[mo=ii cre=tiniTruditul meu suflet ]nva\[, —Pove=ti — de pe c`nd oameni sfin\i locuiauPrin tainica voastr[ dumbrav[,Pove=ti — de pe c`nd ne-ncetat prosl[veauNespusa a Domnului slav[.

*Din v[ile voastre, ]n largul cuprins,Privirea mea zboar[ departe+i-n mintea mirat[ r[sare aprinsFiorul m[ririlor moarte...Un c`ntec de jale eu parc[ aud,Ce moare ]n zvonuri de ape,El pl`nge frumoasele vremi ce-au trecutA sfintei iubiri de aproape,

86 ALEXEI MATEEVICI

Vremi, de pe c`nd lume mult[ veneaPrin tainica voastr[ dumbrav[+i sc`rbele lumii cei sfin\i m`ng`iaSpre marea a Domnului slav[.

*Nu mai vezi pustnici prin dese p[duri,Prin tainici dumbr[vi =i poiene:Vremi grele de patimi, p[cate =i uriVenit-au amarnic viclene...Dar =tiu eu, schimba-se-vor vremile iar,C[ci toate ]n lume se schimb[;A=a-mi poveste=te b[tr`nul stejarCu-a frunzelor tainic[ limb[;Iar slava Preasf`ntului este ]n veac,Luce=te ]n toat[ schimbarea,+i r[ul =i binele ]ntr-un =iragNe-urmeaz[ ]n veci ]ndrumarea.Amarele vremi de p[cate =i uri,Cum au venit — se vor duce;+i iar[=i ]n pacea umbroasei p[duriLuci-va a sf`ntului cruce;P[trunde-vor c`ntece sfinte de foc,Prin tainica voastr[ dumbrav[,Copacul =i fiara cea rea la un locC`nta-vor a Domnului slav[.

Adeseori vara, c`nd soarele-n dungiVerdea\a bogat[ v[-nvie,

87}N ZAREA ANILOR

Porni\i credincio=i prea]naltei porunci,N[prasnica voastr[ m`nie.Din urletul vostru, sub cerul nestinsDin ploaie cu tr[snete grele,Se na=te atunci, ca un fulger aprins,C`ntarea c`nt[rilor mele.C`nd v`j`ie v`ntul, url`nd m`nios,Prin tainica voastr[ dumbrav[,Atunci prin strune-mi r[sun[ frumosNespusa a Domnului slav[.

Voi, mun\i singuratici, mo=negi cununa\iCu stele ]n ceruri albastre,}n leag[nul vostru de codri p[stra\i}n tain[ c`nt[rile voastre,C[ci p[s[ri s[lbatice, cu ochii arz`nd,Din tainica voastr[ dumbrav[Se-nal\[ cu fal[ ]n sus, prosl[vindNespusa a Domnului slav[.

Octombrie 1912

Hristos ]n biserica Ierusalimului

ILibanul a dat chedrii+i aurul Ofirul,Alesu-=i-a Sidonul,Eghiptul falnic, Tirul

88 ALEXEI MATEEVICI

Tot ce avea mai mare,Mai vederat, mai rar,La facerea acestuiDumnezeiesc altar.Aicea, toat[ mintea,Puterea omeneasc[,Pe cerul cu p[m`ntulVoit-au s[ uneasc[,Voit-au s[-mpreunePe om cu Dumnezeu:U=or era atunceaCe este-acuma greu.Frumoasa Palestin[Pusese s[ ridiceBiserica cea mareLui Savaoth — se zice.Mai patruzeci =i =aseDe ani a fost lucrat[,Cu marmur[ =i aurSpoit[ =i-mbr[cat[.Era o fericireNespus[ a vedeaCum marmura cea alb[}n flori se ]mpleteaCu aur, pietre scumpe,Cu lemnuri felurite;Cum se ridic[-n ceruriColoanele-ascu\ite*.

* St`lpii.

89}N ZAREA ANILOR

+i grinzile ]nalteDe jos de-abia se v[d,U=orii st`lpi ]n aer,}n raze se prev[d.C`nd ziua alb[-nuntruStr[lucitoare cade,Cum ea de-odat[-nvieLumina minunat[,}nc`t =i cel mai negru,}ntunecos =i r[u+i cel mai vrednic sufletVedea pe Dumnezeu}n mijlocul acestorLumini str[lucitoare,}nconjurat de stele,}nconjurat de soare.

II

Aici, ]n locu-acesta,}n Israel sfin\it,Hristos ]n ziua ceeaBl`nd, falnic au venit.+i ochii s[i primbl`ndu-=iPrin str[luciri, lumin[,Care ardea ]n ziuaDe soare, aur plin[Privind senin aceleColoane de porfir*

* Un fel de pietre scumpe.

90 ALEXEI MATEEVICI

M[re\e-mpodobiteCu aur de Ofir,}n fa\a celui ro=uGranit nespus de tareA marmurei* ca chipulFrumoaselor fecioare,}n locul rug[ciunii+-al darului ceresc,Unde sc`rbi\ii oameniDurerea-=i potolesc,Aici unde se pleac[Genunchiul cu pl`nsoare+i ochii vars[ lacrimi+i frun\ile — sudoare;Iubirea negr[it[Ad`nc[, mare, sf`nt[}n inim[ p[trundeCa o lucire bl`nd[;Pe mic ]l face mare,Pe mare-l face mic,M[ria omeneasc[Zdrobe=te ]n nimic;}n locul unde lina,Netulburata paceDin umbre trec[toareOglinzi de soare face,V[zut-au Domnul nostru

* Un fel de marmur[.

91}N ZAREA ANILOR

O mare spurc[ciune:Pe piatr[, unde numaiGenunchi plecat se pune,Hristos g[sit-au marf[+i aur =i argint,Iar primprejur — pe-aceiaCe spurc[ lucrul sf`nt:G[sit-au t`rgove\iiPunga=i =i v`nz[toriDe vite pentru jertf[,Vicleni am[gitori;Pe cei ce schimb[ banii,Herghelegii, v[cari,Cu vie\ile pierdute,Cu inimi de t`lhari;Pe cei ce-=i v`nd =i cinstea+i sufletul ]ntreg+i zilele lor toate}n vicle=ug petrec,Pe cei mi=ei ce nu =tiu,Nu v[d alt[ nimic:Un Dumnezeu — argintul,Credin\a li-i c`=tig.+i lucruri ne-auzite!Afar[ de v[cariCu vie\ile pierdute,Cu inimi de t`lhari,Afar’ de schimb[toriiDe bani, ai c[ror limb[

92 ALEXEI MATEEVICI

Deodat[ cu schimbareaC`rne=te =i se schimb[,}n hramul lui Iehova*Hristos au dat de boi,Buhai g[ti\i, porumbi\iDe vindere =i oiDe vindere asemeni:Pe-atunci iudeul carePutea mai mult s[ v`nd[Se num[r[ mai mare.A=a o mi=elieHristos ]n hram g[sit-au+i ]n m`nie mareAtuncea El venit-au,Atuncea El, cuv`ntulLui Dumnezeu, El, MielulCel bl`nd, au dat afar[T`lharii de tot felulDin hramul Palestinei,Pe vame=i — iudei,Pe v`nz[tori de jertf[,Pe ceialal\i mi=ei,M[su\ele cu baniiLe-au r[sturnat pe toate,F[c`nd bici de fr`nghie.}n sf`nta Lui dreptateGonit-au t`rgove\ii

* A=a ]l numeau izraeli\ii pe Dumnezeu.

93}N ZAREA ANILOR

+i schimb[torii to\iAi banilor de jertf[Afar[ ca pe ho\i.Au zis Hristos — s-aud[Destr[b[lata gloat[,S[ ieie-aminte lumea}n r[ut[\i sc[ldat[:„Nu face\i voi, pierdu\iiF[\arnici c[rturari,A Tat[lui meu cas[Cuib mare de t`lhari“.

Aprilie 1913

T R A D U C E R I

Rug[ciuneaDup[ M. L e r m o n t o v

}n clipe de am[r[ciuneC`nd sc`rba m[ cuprinde,De-o m`ng`ioas[ rug[ciuneEu ]mi aduc aminte.

+-o putere-nviitoareDintr-]nsa ]mi r[sun[+i o sim\ire alin[toareCu d`nsa ]mpreun[...

Parc[ dai jos o greutateC`nd grijile-nceteaz[,N[dejdi, credin\e-apropiateVia\a-\i lumineaz[...

Iunie 1910

95}N ZAREA ANILOR

DumnezeuDin G. D e r j a v i n

O Tu, ce e=ti Nem[rginire}n vie\uirea vie a firii,}n veacuri f[r[ desp[r\ireTreime a dumnezeirii!Duh unu-n toate afl[tor,Duh nezidit, dar ziditor,Ce nu-L p[trunde duhul meu,Ce toate-n Sine ]mpline=te,Zide=te, cuprinz`nd p[ze=te,Al C[rui nume-i Dumnezeu!A m[sura ad`nca mare,A num[ra a Ta f[ptur[,Chiar de-ar putea o minte tare,Tu n-ai nici num[r, nici m[sur[.Nici duhurile luminateDe Tine-n ceruri a=ezate,Nu cerceteaz[ a Ta fire.G`ndirea doar spre Tine zboar[,Ca ]n m[ria Ta s[ piar[,Cum piere-n veacuri o clipire.„Naintea vremilor chemat-aiDin bezne-a lumii pl[m[deal[,Iar vecinicia-ntemeiat-ai}n Sine, spre a noastr[ fal[.}n Sine toate ]mplinind,Din Sine vecinic str[lucind,Tu toate-ntreci, ce ai zidit;

96 ALEXEI MATEEVICI

C[ci le-ai zidit cu un cuv`nt+i tot zidind =i mai zidind,Ai fost =i-i fi ]n veci m[rit.

Un r`nd de firi ]n m`ine \ii+i cu puterea Ta le-nvii,Une=ti ]ncepere, sf`r=it,Dai moarte celui ce-a tr[it.Sc`ntei, ce risipite cad,Sunt stele ce le-ai sem[nat.Ca-n dimine\i, de soare pline,Om[tul lucitor se cernePrin aerul curat al iernii,A=a-s luminile sub Tine.Lumini aprinse — milioane}n nesf`r=ite ceruri curg,A Tale ]mplinesc zacoane,Luciri ]nvietoare scurgAceste candeli luminoase,Mun\i de cristaluri s`ngeroase*,M[ri nesf`r=ite ]n l[rgime,V[zduhuri, ceruri arz[toare+i focuri larg lumin[toare}n fa\a Ta-s ]ntunecime,O pic[tur[-n m[ri c[zut[}i cerul pus ]n r`nd cu Tine,Dar ce-i chiar lumea cea v[zut[+i ce-i fiin\a mea ]n sine?C[ci toate-ntinderile lumii

*Ro=ii — ]ntunecate, de floarea s`ngelui.

97}N ZAREA ANILOR

De-un milion de ori m[rite+i spre ]ndeplinirea lumiiF[r[ sf`r=it ad[ugite, —Sunt numai un gr[unte mic,Iar eu ]n fa\a Ta — nimic.Nimic! Dar c`nt a Ta m[rie+i vecinice des[v`r=iri,C[ci zugr[virea Ta cea vieO port ]n g`nduri =i sim\iri.Nimic! Dar Tu mi-ai dat via\[+i g`nd — cu d`nsul ca s[ zborPrin ]n[l\imea Ta m[rea\[+i s[ te cat cu mare dor.}n tine sufletul meu crede,Pre Tine, cuget`nd, Te vede,}n fire, ]n fapte omene=ti;+i mintea mi se-nsenineaz[,G`ndirea mi se lumineaz[.Eu sunt — deci dar =i Tu e=ti.Tu e=ti — ]mi d[ de veste firea,}mi spune g`ndul meu cel mic,Mi-arat[ voia =i sim\irea:Tu e=ti — deci nu-s eu un nimic.Sunt p[rticic[ din zidire,Ce-ai pus-o-n mijloc spre unire,}ntre fiin\ele trupe=ti+i duhurile ]ngere=ti.}n mijloc Tu m-ai a=ezat,Cu mine toate ai legat.Cel mai ]nt`i =i de pe urm[

98 ALEXEI MATEEVICI

Sunt eu ]n scara f[ptuirii,Cel care-ncepe, care curm[Hotarul p[m`ntesc al firii.Cu trupu-n colb m[ t[v[lesc,Cu mintea — fulgeri c`rmuiesc,St[p`n =i rob, sunt crai =i vierme...Fiind a=a de minunat,De unde oare m-am luat?Din Sine — nu-ntr-aceea=i vremeA Ta zidire sunt, Preasfinte,Sunt dintr-a Ta ]n\elepciune,Izvor al vie\ii =i P[rinte,D[ruitorul celor bune!Dreptatea Ta hot[r`toareBinevoit-a s[-mi coboareSpre moarte firea vecinic vie,Ca ea din haina p[m`nteasc[Prin moarte s[ se slobozeasc[+i iar ]n slava Ta s[ vie!O, Duh Preasf`nt =i negr[it!Eu =tiu c[-a mele ]nchipuiriS[race sunt de zugr[vit,Chiar umbra vecinicei m[riri;Dar dac-a Te m[ri se cade,Apoi cel muritor nu poateAltmintrelea s[ Te m[reasc[Dec`t cu g`ndu-n ]n[l\imeM[rturisind a sa micime,Cu lacrimi s[ Te mul\umeasc[.

Noiembrie 1911

99}N ZAREA ANILOR

Rug[ciuneaDin Al. K o l \ o v

Credin\a, Doamne, mi-i curat[,Ca focul rug[ciunii,Dar inima-i ]ntunecat[De-ad`ncu-am[r[ciunii.

Veni-va moartea. Ce primi-voi}n loc de auz, vedere?+i ce sim\iri ]n piept sim\i-voiDac[ sim\irea-mi piere?

Ce rost avea-va duhul meuF[r[ a mea sim\ire?Morm`ntul, Crucea — DumnezeuLe-au-nvelit ]n ne=tire.

Perdeaua sa au aruncatPe tainele zidirii,Ad`nc pecetea-au ap[satPe toat[ via\a firii.

Pe veci-nt[rirea Sa =i-au pusNecl[tinat[, tare,Ca s[ nu fie de despusNici pentru foc =i mare.

M`ntuitorule! }mi iart[Pl`nsoarea rug[ciunii.Credin\a-n Tine nu mi-i moart[}n cea\a-am[r[ciunii.

100 ALEXEI MATEEVICI

+i dragostea mea c[tre Tine}n haina deas[ a ce\iiLuce=te-n raze vii =i line,Ca roua dimine\ii.

Noiembrie 1911

Lupta cea de pe urm[Dup[ Al. K o l \ o v

}n zarea vie\ii-nnourat[Stra=nici tr[snete vuia,Prin mintea slab[, speriat[,Frigul mor\ii p[trundea.

Nu m-am dat eu suferin\ei,Cu putere am tras lovire,}n suflet am p[strat dorin\e,}n focul inimii — iubire.

Ce-i pierzarea =i via\a?Sunt totuna pentru mine:De la vecnica dulcea\[B[rb[\ia mea ]m vine.

N-am ]m minte cl[tinare+i via\a mea mi-i plin[,Pace f[r[ sup[rare,Calea zeilor — senin[.

101}N ZAREA ANILOR

Nu m[-nsp[im`nta dar, soart[,Nu m[ ]nbia la lupt[,C[ci credin\a nu mi-i moart[,Dar n[d[jdea nu mi-i supt[.

Am ]n suflet eu putere,}n via\[ lini=tire:Crucea-i a mea m`ng`iere,Iar pe cruce-a mea iubire.

Noiembrie 1911

ProroculDup[ M. L e r m o n t o v

De c`nd Cel Drept din vecinicieMi-a dat a mea atot=tiin\[’Ntr-a vo=tri ochi, ca-n carte vie,Eu v[d p[cat =i rea voin\[

M-am apucat de a v[ spunePorunci de adev[r, iubire,Cei mai de-aproape-n o=ti nebunePornit-a\i stra=nic[ gonire.

Sc`rbit, mi-am pus ]n cap cenu=[,Gol am fugit de-a voastr[ goan[,Departe de a voastr[ u=[Tr[iesc eu cu a p[s[rilor hran[.

Porunca Celui Sf`nt p[zindM-ascult[ firea p[m`nteasc[,

102 ALEXEI MATEEVICI

+i stelele cuv`ntu-mi prind}n str[lucirea lor cereasc[.

Iar[ c`nd trec printr-un ora=}n vecinica a mea gr[bire,B[tr`nii spun la copila=iCu r`s de mare mul\umire:

„Vede\i-l? Om cu fudulie,Cu noi ]n t`rg el nu tr[ie=te,C[, cic[, duh de prorocieI-a dat Cel Sf`nt, Ce-n el vorbe=te.

Privi\i, copii, spre pilda voastr[,Ce-i sl[b[nog =i nec[jit,Ce mare ur[ a pornitSpre sine el din partea noastr[.“

Noiembrie 1911

N[dejdeaDup[ B a t i u = k o v

Tu, duhul meu, credin\[ vie,}mb[rb[teaz[-te-n r[bdare:Din ceruri totdeauna \ie|i-au fost lumin[ =i-alinare.

Din m`na mor\ii a Cui m`n[M-a m`ntuit, mi-a dat via\[

103}N ZAREA ANILOR

+i inima, de ur[ plin[Mi-a lini=tit-o cu bl`nde\[?

A cui putere m[-nfr[\e=te}n chinuri =i ]n patimi grele,+i cine pacea ]mi p[ze=te+i cur[\ia min\ii mele?

Din tinere\e cine-mi vedeDurerea mea ]n piept cuprins[,+i cine arz[toarea sete}mi stinge de p[cat aprins[?

Din Ziditor s-acestea toate,}nsufle\iri ]nalte, sfinte,G`ndiri f[r[ amar, curate,Tot El ]n suflet ]mi aprinde.

Dar cea mai bun[ d[ruireA Domnului ]i vecinicie;C`nd oare sf`nta fericireMi-a da dorita bucurie?

C`nd f[r[ hain[ p[m`nteasc[,L[sat[ jos, voi fi-nnoit.+i-n cerul Domnului suitGusta-voi lini=tea cereasc[.

Decembrie 1911

104 ALEXEI MATEEVICI

[Trimite-i, Doamne, bucurie]Dup[ T i u t c e v

Trimite-i, Doamne, bucurieAcelui ce-n arsura veriiRobit de-ad`nc[ s[r[cieStr[bate t`rgurile \[rii.

Acelui ce din ]nt`mplarePrive=te umbrele gr[dinii,Verdea\a v[ilor ]n zare}n str[lucirile luminii.

C[ci nu pentru a lui primireUmbro=ii pomi-n verdea\[ cresc,Nici pentru a lui r[corireCi=melele ]n sus \`=nesc.

Pe=teri frumoase, ca prin cea\[,Privirea lui degrab[ vede,+i rouratica verdea\[Nu-i curm[ arz[toarea sete.

Trimite-i, Doamne, bucurieAcelui care calea vie\ii+i-o trece-n boal[, s[r[cie,Robit de vrajba r[ut[\ii.

Decembrie 1911

105}N ZAREA ANILOR

ProroculDup[ A. P u = k i n

Ardeam de sete sufleteasc[}ntr-o s[lbatic[ pustie+i o fiin\[ ]ngereasc[Mi s-a ivit ]n cale mie.

Cu =ase aripi, luminoas[,U=or de ochi mi s-a atins,Ca la o pajur[ sperioas[Vederea mea mi s-a deschis;

Urechea mea mi-a pip[it+i vuiet mare-am auzit:A cerului cutremurare+i zborul ]ngerilor sus+i a juvinelor de mareMi=c[ri: ]ntors, r[mas =i dus.

+i serafimul luminatDeasupra gurii s-a plecat,Mi-a scos r[ut[cioasa limb[,De=art[,-n veci nedreapt[, str`mb[,+i limba =arpelui-n\eleapt[Mi-a pus cu m`na sa cea dreapt[.Apoi cu suli\a de focEl pieptul mi-a deschis pe loc+i inima tremur[toareMi-a scos cu m`na gr[bitoare,

106 ALEXEI MATEEVICI

}n locul ei cu repejuneMi-a pus un arz[tor c[rbune.

Ca mort eram eu ]n pustie+i-un glas de sus strigat-a mie:„Proroace, scoal[, vezi =-auzi,Cunoa=te voia mea cea sf`nt[+i-n mintea celor orbi =i mu\iCuv`ntul t[u de foc ]mpl`nt[!“

Decembrie 1911

Din psalmul al XIV-leaDup[ I a z ` k o v

Cui, Doamne, i-i f[g[duit[}n[l\imea muntelui T[u sf`nt?A c[rui inim[-i cinstit[Dorin\ele curate-i s`nt+i care faptele cu banulNu =i-au v`ndut, n-au c`nt[rit,Ce nu =i-au clevetit du=manul,Pe frate n-au obijduit...Dar care cu credin\[ vie,Cu cugetul ne]ngrelat|i-aduce-nchin[ciune |ie’Naintea Ta, drept =i curat.+i sf`nt, o Doamne, |i-i alesul:De va ie=i-n r[zboi cu armeDoritul cerului, trimesul

107}N ZAREA ANILOR

Putea-va uria=i s[ sfarme;De-i ]mp[rat, a lui noroade+i prin ora= =i pe la \ar[,Dori-vor adev[r, dreptate,Sorbi-vor aur din ogoare...De va lua timpanu-n m`ine,Minuni va face-a Sa c`ntare+i ]ndrept`ndu-se spre TineNu se va pierde ]n uitare.

Ianuarie 1912

Aduceri aminteDin A. P u = k i n

C`nd glasul zilei pentru noi to\i se trece+i amu\e=te ora=ul vorbitor,}n umbre albastre-n pace receAdoarme ostenitul muncitor,Atunci ]ncep ]n pa=nica t[cereA mea chinuitoare priveghere,C[ci noaptea arde-n mine vieMustrarea cugetului meu;}mi fierbe mintea mea cea slab[ =i ]nvieUn roi de g`nduri negru, greu...Aducerea aminte-mi desf[=oar[Tot zapisul ur`tei vie\ii mele,Citindu-l cu necaz =i poc[in\e grele,Eu tremur blestem`nd via\a mea amar[

108 ALEXEI MATEEVICI

+i pl`ng amar =-amar m[ jeluiesc,Dar zapisul cel jalnic tot nu-l mai nimicesc.

Ianuarie 1912

C[tre copiiDin A. H o m e a k o v

Se ]nt`mpla ]n ceas de noapte,C`nd tac a zilei vorbe, =oapte,Veneam copii =i v[ priveam,Cu sf`nta cruce v[-nsemnam+i mila Domnului chemamAsupra capetelor voastre.

P[zeam a voastr[ lini=tire’Mi ]nseninam a mea g`ndire,Privind c`t de cura\i sunte\i,Ce suflete senine voi ave\i,+i v[ doream, feti\i, b[ie\i,Senine zile viitoare...

Acuma vin — nu v[d via\[,Candela nu mai lumineaz[,Pe pat nu v[ mai v[d dormind,Mai mult nu pot s[ v[ cuprind,V-a risipit al vie\ii v`nt —Ce mare dor, ce mare jale!

Ianuarie 1912

109}N ZAREA ANILOR

Cuvintele credin\eiDin Fr. S c h i l l e r

Eu =tiu trei cuvinte — =i rostul li-i sf`ntTrec ele din gur[ ]n gur[,Nici r[ul, nici jalea acestui p[m`ntSfin\enia lor nu le fur[;+i cel ce ]n ele mai mult n-a crezut,Credin\a =i cinstea de mult =i-a v`ndut.

Voin\a ni-i slobod[, — a=a ne-a ziditCel sf`nt, — =i ]n neagra robie,+i cel ce dreptatea pe lumea-a iubitAceasta prea bine o =tie.De vrei s[-l urmezi — apoi fugi de p[cat+i sufletul t[u ]l p[streaz[ curat.

Dreptatea pe lume nu-i sunet de=ert,}=i are ea rost ]n via\[:Cei drep\i =i-n robie norocul nu-=i pierd,Via\a a=a ne ]nva\[.Acest adev[r pentru noi ]i ascuns,Dar pruncii cei mici mai demult l-au p[truns.

C[ci Unu ]i Domnul — Preasf`nt[ voin\[}n toate voin\ele noastre,+i una-i ]n toate Preasf`nta Fiin\[Mai sus de-n[l\[rile-albastre;Pe r`nd trec schimb[rile-n vecinic lan\uh,Acela=i r[m`ne ]n veci Sf`ntul Duh.

110 ALEXEI MATEEVICI

P[zi\i trei cuvinte, =i rostul lor sf`nt}l trece\i din gur[ ]n gur[,C[ci r[ul =i jalea acestui p[m`ntSfin\enia lor nu le fur[,+i cel ce-n sfin\enia lor a crezutCredin\a =i cinstea nu =i-a pierdut.

Februarie 1912

Cina cea de tain[Din I . K . P.

La cina Sa Hristos =edeaDe ucenici ]nconjurat,+i greaua soart[ prevedeaCe avea degrab[ de r[bdat...Ad`nc[ lini=te =i pace}n taina Lui netulburat[;Ora=ul =i Sinodul tace...Cu jertfa Lui nevinovat[La masa serii de iertareEra fiin\a v`nz[toareA Iudei. Cu privire bl`nd[,Cu aceea=i bun[tate sf`nt[Hristos la d`nsul c[uta,+tiind c[ I-au g[tit paharulDe chinuri =i cu s`nge-n dou[,}i scald[ buzele-n amarulDurerii pentru lumea nou[...Ad`nc[ sc`rb[-L s[geta...

111}N ZAREA ANILOR

+i mila pentru v`nz[tor,+i penrtu groaznica Lui soart[.A bl`ndului M`ntuitorPriviri de foc f[cea s[ ard[...Era atunci frumos nespusM`ntuitorul Iisus,C`nd fruntea Sa ]n jos plec`nd,A zis ]ncet, c-un tainic g`ndEl proroce=tile cuvinte:„De-aicea unul M[ va vinde.“

Din r[s[ritul ce ardeaVenea ]ntunecimea serii...Cu ucenicii s[i =edea}n pacea sf`nt[ a c[m[riiDin muntele Sion — Hristos.M`hnit, cu glasul t`nguios,Rostea amara prorocire:„Sionul nu se va aprindeDe arderea luminii vieA dimine\ii luminoase,Cu m`na sa cea p[c[toas[Un ucenic de-ai Mei M-a vinde!“+i to\i de sc`rb[ s-au umplutDe-acest cuv`nt dumnezeiesc,+i to\i pe r`nd a =ti au vrutPe v`nz[torul mi=elesc.+i min\ile s-au tulburat+i to\i pe r`nd au ]ntrebat,

112 ALEXEI MATEEVICI

Cu fric[ =i cu tremurare:„Nu eu? Nu eu, Doamne, oare?“+i cu privirea Lui ad`nc[Hristos a zis ]n mare t`ng[:„Necazul omului se =tergeAcum =i Fiul OmeniriiLa chinul patimilor merge,La suferin\a r[stignirii.V`ndut va fi El, dar amarAcelui om ce ]l va vinde!“Privind atunci, ca un t`lhar,Tr[snit de-a Domnului cuvinte,+i-ntr-ale inimii ad`ncuriNelini=tit, Iuda-ntreab[,Cu frica inimii lui roab[Pe }nv[\[tor =i Dumnezeu:„Ce, nu Te voi vinde, Doamne, eu?“+i i-a r[spuns: „Ai zis tu singur!“

Martie 1912

Pe Varava ori pe Hristos?Dup[ M. Va t s o n

Lucea Ierusalimul, sc[ldat ]n focul mareAl razelor* de sear[ ]ntr-a lor fierbin\eal[+i r`uri de lumin[ de aur, ca o mare

*Luciri.

113}N ZAREA ANILOR

Se rev[rsau din ceruri, spoind cu aureal[Zidirile ]nalte =i verzile gr[dini,A c[ror c[rturarii boga\i erau st[p`ni.

Pe uli\i pr[fuite, arz`nd de asfin\ire,Nu ]nc[pea norodul cel mult =i zgomotos,Apusul ro=iatic ]n marea de lucire}nfierb`nta =i drumul cel aspru =i pietros.Era de ner[bdare mul\imea toat[ plin[,Umplea cu glasuri multe apunerea senin[.

Cu ]ndoial[ mare Pilat-nainte-i vine:„Pe cine? Pe Varava sau pe Hristos s[-L las?“R[spunsu-i-a un tunet — strig[ri de ur[ pline:„Varava fie slobod, iar cel ce a r[mas,Cel ce-mp[ratul nostru pe Sine se nume=te,Pe-acest nazarinean tu ia =i-L r[stigne=te!“

}ncununat cu spinii, sub uria=a cruce,Nu-aude El blestemuri =i strig[te viclene:Privind la to\i cu mil[, la r[stignit se duceIert`nd chinuitorii cei r[i, izraeltenii,Iar ei de prin ograd[, ascun=i pe dup[ chedri*,Ei f[r[ ru=inare azv`rl ]ntr-]nsul pietre...

Dar iat[ =i Varava. Cu c`ntece, cu tropotNorodul ]l urmeaz[ ]n groaznic[ orbire,

*Copac care cre=te ]n Palestina.

114 ALEXEI MATEEVICI

Sl[ve=te =i cinste=te pe ho\ul acum slobod,Alesul s[u numindu-l =i d`ndu-i pream[rire,Ridic[ r[ut[\ii altar ]n nebunie,O-mbrac[ cu pl[cere ]n fumuri de t[m`ie.

Martie 1912

IudaDup[ N a d s o n

I

Hristos se roag[. S`nge cadeDin fruntea lui ]n pic[turiPentru a lumii r[utate,A omului p[cate, uri.Dumnezeiasca-nsufle\ire}i arde-n ochii Lui senini,+i cu o jalnic[ z`mbireEl rabd[-a crucii chinuire,Cununa aspr[ cea de spini.Pe l`ng[ cruce stau ]n roat[Mul\imi de oameni. Uneori}ntunecata, oarba gloat[,De r`s bufne=te mi=c[tor,+i nu pricepe, nu g`nde=te,Pe Cine ]l obijduie=teCu r`sul batjocoritor,Ce a f[cut El, de la chinCa pe un r[u L-a os`ndit?

115}N ZAREA ANILOR

+i ce vr[jma= de ur[ plinLa Dumnezeu s-a ]nd`rjit?Cu-a dragostei ]nv[\[tur[El bl`nd, ]n lume a intrat,A p[timit =i s-a rugat;Iar lumea ]n nespus[ ur[Cu s`ngele Lui s-a p[tat.

II

Sf`r=itu-s-a!O noapte bl`nd[Ardea-n albastre ]n[l\imi,Ea lumina cetatea sf`nt[+i largile ]mprejurimi.Lumina lunii g`nditoareC`nd s-ascundea ]n noura=i,C`nd s-aprindea tremur[toareDeasupra sf`ntului ora=.+i a Golgothei. Jos ]n cea\[,Din munte t`rgul se vedea,Iar sus, ]n pacea lor m[rea\[,Trei cruci ]nalte ]nnegrea:Pe cele dou[... sp`nzura\iSe mai vedeau cei r[stigni\i,+i slabi, la fe\e-ng[lbeni\i,Erau de lun[ lumina\i.Iar pe-a treia nimeni nu-i.P[zit de ucenicii Lui,A fost Hristos luat u=or;Cu mare jale ]ngropat

116 ALEXEI MATEEVICI

+i piatra gropii I-au udatCel de pe urm[ pl`ns al lor...

III

A cui pl`nsoare t[inuit[Ascult[ cea de mijloc cruce?Fiin\a-aceasta nec[jit[De unde soarta o aduce?N[d[jduind la vindecareEa peste m[ri =i peste \[riVenit-a, poate, u=urareS[-i deie Cel trimis din cer?Era de-acum cu rug[ciune’Naintea lui Hristos s[ cad[+i iat[, cu am[r[ciune,Aude vestea minunat[:Cel ce a dragostei lumini}n rele inimi a aprins,St[p`n, ce n-a =tiut st[p`ni+i toat[ jalea-n lume-a stins,Sf`r=itu-s-a batjocorit,}n chinuri grele nec[jit...Ori poate-un tainic ucenicPlec`ndu-=i capul arz[torLa cruce-=i vars[ al lui dor,Pl`ng`nd ca pruncu=orul mic?Un p[c[tos nepoc[itLa cruce, poate, a venit,Aici s[-=i verse poc[in\a?Nu — ]i Iuda. Nu dorin\aDe rug[ciune l-a adus

117}N ZAREA ANILOR

La crucea Domnului Iisus:A se ruga el nu puteaCu firea ce-n p[cat ardea;A se ierta cu Trupul Sf`ntNu i-a trecut prin negrul g`nd...El singur sta nedumerit+i nu =tia de ce-a venit.

IV

La chinuri grele os`ndit+i de norod batjocorit,Cu crucea c`nd trecea Hristos,C[z`nd sub lemnul greu =i gros,Ascuns Iuda l-a v[zut+i ]ntr-o clip[-a priceputPe Cine el, setos de bani,V`ndut-a la vicleni du=mani,+i c[ iertare nu mai areEl la preasf`nta judecare...O fric[-atunci neputincioas[Intrat-a-n firea lui fricoas[...Dup[ aceasta — noaptea toat[}nchipuirea a\`\at[Pe cel v`ndut i-l ar[ta;Degeaba Iuda c[utaVedenia ca s[ alunge:Doritul somn la el nu vine,+i din lucirile senineHristos vederea ]i ]mpunge;Degeaba ochii el ]nchide,Ca min\ii sale ostenite

118 ALEXEI MATEEVICI

S[-i deie pace. LuminosI se arat[ lui Hristos.

V

}l vede Iuda nec[jitPentru preasf`ntul adev[r,}n greul chin, batjocoritPe Dumnezeu, venit din cer.}l vede ]ntr-a lui os`nd[Pe Cel ce-a ]ndr[znit s[-L v`nd[Viclenilor judec[tori,+i ochii Lui ]ntreb[toriTot sufletul ]i s[geteaz[...Iar fruntea ]i ]ncununeaz[Cununa aspr[ cea de spini,}n ochii Domnului senini.Pe buze vede =i cite=teIuda dreapta judecat[;Dreptatea sf`nt[, m`niat[,Iertare nu-i mai d[ruie=te...„Vedere-amar[, fugi departe,C[ci pieptul meu de munc[ arde,M[car un ceas ori o clipireTu vezi: fiin\a v`nz[toare}\i scald[ Sfintele picioare}n lacrimi... Doamne miluie=te+i iart[... Vezi, necazu-mi cre=teCu clipa c`nd Te ui\i la mine...O, nu m[ chinui, st[p`ne,+i leap[d[-m[, d[-mi odihn[,

119}N ZAREA ANILOR

Un ceas ori un minut de tihn[...Tu vezi: vicleana s[rutare}s gata-n vecinic[ pl`nsoareEu s-o ]nec... Numai oleac[S[-mi fie inima s[rac[}n pace... D[-mi s[-mi uit durerea,M[car un pic de m`ng`iereS[ pot primi prin rug[ciune...E=ti Dumnezeu... D[-mi iert[ciune!. . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Iar eu? Eu am avut cru\are?Nu! Nu pot s[ a=tept iertare!“

VI

„}ncotro s[ fug de negrul g`nd?}ncotro s[ fug de pedepsire?}mi fierbe mintea mea arz`nd+i sufletul de p[timire.}n pacea nop\ii luminoase,}n nemi=carea Lui t[cut[Hristos ]n chinuri s`ngeroase’Mi trimite-a Lui mustrare mut[“...Iar primprejur o noapte bl`nd[Prim[v[ratic[, cu cea\[,S-a lini=tit cetatea sf`nt[}n frumuse\ea ei m[rea\[.Lumina lunii g`nditoareSe vars[ lin, tremur[toare...+i doarme muntele Sion+i r`ul argintiu Chedron.

120 ALEXEI MATEEVICI

VII

Fugi, v`nz[torule, de oameni,Tu str`ngi acum ce-ai vrut s[ sameni!S[ =tii de-acum c[ nu-i g[siTu nic[ierea lini=tire,+i pentru aspra-\i pedepsireHristos ]n veci \i s-a ivi.Fugi de aceast[ cruce sf`nt[,Cu s[rutare n-o spurca,Cu-a lui Hristos Fiin\[ bl`nd[}n veci nu te vei ]mp[ca.... . . . . . . . . . . . . . . . .+i a fugit.... . . . . . . . . . . . . . . . .

VIII

}n dep[rtare,A zilei zori frumosul soare,Ca un foc mare, a aprins,+i zorile ]n rev[rsare}n str[luciri lumin[toareChedronul repede-a cuprins...Toate-au ]nvis... Cu-a ei verdea\[Ascuns[-n fumuria cea\[,P[durea ne-ncetat gr[ie=te...+i-n ad`ncimea-ntunecoas[,}n umbra ramurii frunzoas[,Un p`r[ia= de-argint vuie=te...Unde nu vezi luciri de soare,Lumina lui str[lucitoare,

121}N ZAREA ANILOR

Pe creang[-un trup e sp`nzurat;Copacul ramurile-ntindeDeasupra celui ce-a l[satVia\a, — parc[ ]l cuprinde.Este Iuda. A pierit}n p[timiri nesuferite+i nimenea nu l-a jelitCu pl`nsul inimii zdrobite;C[ci v`nz[torul nici n-a vrutJelin\i cu sufletul pierdut.Dar p`n[-n cel din urm[ ceasVedenia lui cea de groaz[Nu-l lep[da, al lui necazM[rind ]n noapte luminoas[;Hristos, ca viu, -nainte-i sta+i cu mustrare c[utaLa el. Preasf`nta judecat[Era ]n ochii Lui senini,Iar[ pe fruntea-ns`ngerat[,Cununa aspr[ cea de spini.

Martie 1912

Hristos au ]nviatDup[ V. I v a n o v

Hristos au ]nviat! Au ]nviat Hristos!Prin moarte, moartea au c[lcat;Cel ce pe-acest p[m`nt sc`rbosCu r[ul duh au tot luptat,

122 ALEXEI MATEEVICI

Pe d`nsul tot l-au biruit+i crucea dragostei au dus,Din moarte-acela au ie=it,+-au ]nviat cu Iisus.

Martie 1912

Fecioara din NazaretDup[ A. M a i k o v

Leag[nul ei l-au umbritAle Palestinei ramuri,}n Sion a str[lucitCea Sl[vit[-acum de neamuri.

Crinii albi, ai IdumeiiPu=i au fost s[-i ]nfloreasc[,+i porumbul IudeiiCu aripa s-o p[zeasc[.

Presim\iri de soarta sf`nt[,De cereasca prosl[vireA avut Fecioara bl`nd[+i-a primit-o cu smerire.

Martie 1912

123}N ZAREA ANILOR

Hristos au ]nviatDup[ A. F e t

}n c`ntecele ]nvierii+i-a clopotelor r[sunareNe vine ziua prim[veriiDin alte \[ri, din dep[rtare...

P[durea neagr[ ]nfrunze=te,Negrea\a cu ]ncetul pierde,Albastru, cerul str[luce=teDeasupra frumuse\ii verde...

Soasnele* ]nverzitoareStau frumos ]mpodobite,Smoala lor mirositoareCurge-n lacrimi str[lucite.

Ast[zi ]n gr[dina noastr[Am z[rit: s-au s[rutatUn fluture c-o floare-albastr[,Zic`nd: „Hristos au ]nviat“.

Aprilie 1912

* Pinii (din rus[).

124 ALEXEI MATEEVICI

Hristos =i SamariteanaDup[ O. C i u m i n a

Ostenit, la f`nt`na lui Iacov, HristosLa r[coare pu\in se oprise;+i pe c`nd hodinea-nfierb`ntat =i setosSamariteana la ap[ venise.B[utur[-au cerut Fiul Cel Omenesc.I-a fost mare femeii mirarea:„Cum a=a? — a r[spuns — ]n ce ur[ tr[iescSamaritenii cu voi?! Nici se v[d, nici gr[iesc,+i Tu ceri, ca s[-\i sting ]nsetarea!“

Samaritenei a=a i-au vorbit Iisus:„C`nd ai =ti Cine-\i st[ ]nainteDup[ apa cea vie dor mare, nespus}n pieptul t[u ]nsetat s-ar aprinde“.„Cum ai scoate-o atunci din ad`ncul pietrosA str[mo=ului sfintei f`nt`ne?“Samariteana a=a a-ntrebat pe Hristos:„V[d c[ n-ai nici un vas pe la Tine.Au mai mare Tu e=ti dec`t sf`ntul str[mo=,Ce ne-a dat-o pe veci mo=tenire?}n vremi vechi, p[sc`nd turma-ntr-ace=ti mun\i st`nco=i,El aicea g[sea hodinire“.

+i Hristos i-au r[puns: „Cel ce ap[ va beaDin f`nt`n[, — acela-nseta-va,Pe c`nd umbr[ de sete nu poate avea

125}N ZAREA ANILOR

Cel ce apa mea vie gusta-va,C[ci apa vie\ii ]n curgerea eiP[catele toate le spal[,Prin ea ]nnoi\i; p[c[to=ii cei r[iDin moarte spre via\[ se scoal[“.

Aprilie 1912

}nviereaDup[ V. B r i u s o v

Trecut-a s`mb[ta-n m`hnire,+i noua zi ]n cer luce=te;Pe Domnul s[u cu t`nguireL-a=teapt[ turma =i sc`rbe=te.

„Ca sc[p[rarea de lumin[Eu voi veni la judecat[!“A zis El, =i acuma iat[I-i mut morm`ntul ]n gr[din[!

Dar sufletul Mariei crede+i dragostea ]i este mare;Ea adev[rul ]l prevede,Lupt`nd cu-nt`ia necrezare.

Miresme str`nge =i aduceEa la morm`nt: ]ntr-]nsul — nime...S-aude: „Cel murit pe cruceA fost furat de jidovime!“

126 ALEXEI MATEEVICI

Atunci, amarul ca s[-i sting[,I se arat[ Iisus;Dar nu-L cunoa=te =i cu t`ng[L-a ]ntrebat: „Nu tu L-ai dus?“

+i-ndat[ El durerea-i stingeCu vorbele, de tain[ pline:„Sunt Eu, Marie, nu mai pl`nge+i nu te-atinge-acum de Mine!“Aprilie 1912

Via\aDin K l i u = n i k o v

Frumoas[ nestatornicie,Via\[, pentru ce-mi e=ti dat[?Mintea-mi tace, sim\ul =tie:Via\a-i pentru via\[ dat[.

Frumoase-s toate-n lumea mare,C[ci ziditoru-n ea s-ascunde,Dar prin sim\iri =i prin c`ntareLumina fe\ei Lui p[trunde.

Pe D`nsul a-L afla-n zidireCa-n carte voia a-i citiAceasta-i a vie\ii menire:}n Dumnezeu a vie\ui.

Mai 1912

127}N ZAREA ANILOR

Cuv`ntul lui DumnezeuDup[ S e l e z n i o v

C`nd patima te nec[je=te,Ori te doboar[-o r[utate,Atuncea, ]n singur[tate,Spre rug[ciune te gr[be=te.

Ia =i cite=te Sf`nta Carte,Cuvintele de m`ntuire,+i t`nguirea ce te arde|i se va pierde-n lini=tire.

Dumnezeiasca-nv[\[tur[}n cartea aceasta-i oglindit[:A fost a Domnului Scriptur[,De Duhul Sf`nt ]nsufle\it[.

C`nd prin furtunile vie\iiC[tre sf`r=it vei sc[p[ta,}n anii grei ai b[tr`ne\iiTu orice carte-i lep[da,

Atunci numai aici g[si-veiCe nic[ierea n-ai g[sit.Cu Dumnezeu atunci vorbi-vei+i-n cer vei trece nesim\it.

Mai 1912

128 ALEXEI MATEEVICI

C`nd trece v`nti=orulDin M. L e r m o n t o v

C`nd trece v`nti=orul prin auritul gr`u,+i-=i leag[n[ verdea\a p[durea r[coroas[,Din umbra dulce-a frunzei sub cerul alb[striuVoios ]mi r`de pruna cea dulce =i gustoas[.

Ori c`nd de sub o tuf[, ]n dulcea prim[var[,}n ceasul dimine\ii, ]n rumeneala seriiPrietenos prive=te frumoasa l[crimioar[,Argintul viu sc[ld`ndu-=i ]n roua prim[verii.

C`nd p`r[ia=ul rece, scurg`ndu-se prin vale,+optind, m[ acufund[ ]n visuri =i uitare,Pove=ti ]mi poveste=te de pacea \[rii saleDe unde el porne=te, c`nt`nd f[r[-ncetare.

Atunci mai ]nceteaz[ a mea nelini=tire,Speriat[ grija zboar[ din bietul piept al meu,Atunci pricep c[ este ]n lume fericire,Iar sus ]n cer albastru ]l v[d pe Dumnezeu.

Mai 1912

M`ntuitorulDin A l . K . T o l s t o i

De sf`nt[ dragoste arz`nd,Smerire El a ]nv[\at+i legea lui Moisei curm`nd,

129}N ZAREA ANILOR

El legea dragostei a dat.Nu rabd[ r[u El =i m`nie,El pacea propov[duie=te,+i pentru orice av[nieNumai cu bine r[spl[te=te.Puterea Lui nu-i p[m`nteasc[:Le d[ El orbilor privire,+i bolnavilor izb[vire}n slava Sa dumnezeiasc[.M[rturisire El nu cere,C[ci =tie orice cugetare,Privirea Lui ispititoareP[trunde ori=ice durere;El tot necazul vindec`ndA fost atotm`ntuitor,Dar m`na bl`nd[ ]ntinz`ndEl n-au mai fost judec[tor.Fiind de Dumnezeu ales,Prin voia cerului trimes,El Iordanul au trecut+i fapte sfinte, minunateSpre m`ntuirea de p[cateAicea multe au f[cut.Acuma luminos, blajinEl iar[=i trece-n ast[ parte,+i ucenicii de departe}n urma Lui cu to\ii vin.

Mai 1912

130 ALEXEI MATEEVICI

Seara de var[Din I. N i k i t i n

}n cer albastru, r[zle\i\iSe plimb[ nouri auri\i;P[durea ]nvelit[-n cea\[Se scald[-n marea de ro=a\[Din asfin\it. +i la r[coareSe pleac[ spicu-n dormitare,Din codri, — mare, ]nfocat[ —S-arat[ luna. +i deodat[S-aprinde-a stelelor lucire.Domne=te pace, lini=tire...}n suflet tainicele strune}mi c`nt[ sf`nta rug[ciune.

Iunie 1912

Hristos la Martha =i MariaDup[ O. C i u m i n a

Cu-ncetul asfin\ea frumoasa zi de var[,C`nd au intrat Hristos ]n satul cunoscut.R[coarea se l[sa, =i umbrele de sear[Albastre, ]n ograda Marthei au c[zut.+i prin v[zduh c`ntarea, ciripitulAu ]ncetat, c`nd a gr[i au prins,De parc[ asculta =i ]nsu=i asfin\itul}nv[\[turi cere=ti, ]n focul lui aprins...Nespus de-nsufle\it era }nv[\[torul

131}N ZAREA ANILOR

+i plin de adev[r era al Lui cuv`nt;Maria nu putea de la M`ntuitorulS[-=i ieie ochii ei, pe D`nsul ascult`nd,+i inima-i ardea de dragostea cea sf`nt[,+i alte lumi m[re\e-i deschidea,Privirea Lui cea iert[toare, bl`nd[,Ce dragostea ]n inimi aprindea.Iar Martha, ce g`ndea la lucruri p[m`nte=ti,A zis, apropiindu-se de }nv[\[tor:„Trimite-mi sor[-mea, s[-mi fie de-ajutor“.Dar a r[spuns Hristos: „Tu, Marth[, te grije=tiDe multe, dar Maria de asta e departe,Ea una =i-a ales, dar cea mai bun[ parte}i este partea ei cea mai de trebuin\[,Cu d`nsa nu va =ti necaz =i suferin\[“.

Iunie 1912

Sf.[`ntul] Ap.[ostol] PetruDe S. So l o v i o v

La foc s-a a=ezat,Ca s[ se ]nc[lzeasc[;Era afar[ frig.+i gloata evreiasc[A=a l-a ]ntrebat:„Dintr-]n=ii e=ti =i tu,Din ucenicii Lui?“+i a r[spuns el: „Nu“.

132 ALEXEI MATEEVICI

Era afar[ lun[,+i gerul era mare...Dar iat[ prin ograd[A p[s[rii c`ntarePrevestitoare sun[.+i ziua nu-i departe.Dorm slugile-ostenite.+i focul nu mai arde...

„Unde-i Iacov, Ioann+i unde-s al\ii ucenici?“El a ie=it. M[car s[ strigi, —Pustiu. Nici un galileean.+i prorocirea lui Hristos}n g`nd ]ndat[ i-a venit,+i-ndat[ el a izbucnit}ntr-un pl`ns greu =i t`nguios.

Iunie 1912

Rug[ciune pentru paharDin I. N i k i t i n

„+i merg`nd pu\in au c[zut pre fa\a sa, rug`n-du-se =i zic`nd: P[rintele meu, de este cuputin\[, treac[ de la mine paharul acesta; ]ns[nu precum voi eu, ci precum tu“ (Math., 26,39)

S-aprinde apusul auritDe-asupra Iudeii mute,+i somnorosul amurgit

133}N ZAREA ANILOR

}=i \ese umbrele t[cute...Arz`nd ]n focul asfin\irii,St[ ]nverzitul Eleon,Sc[ldat ]n valul str[luciriiCetatea muntelui Sion,M[re\ul Ierusalim,Vederi deschide minunate:Frumoasele lui cl[dituri}n felurite l[s[turiSe v[d pe coast[ rev[rsate...Colo — Gheval =i Garizim*,Spre r[s[rit albastre apeAle Iordanului. Pe-aproape,Tot v[i ad`nci, ce dorm ]n cea\[...A m[rii moarte frumusa\[}n ceruri ca prin vis prive=te.Spre asfin\it, ]n dep[rtare,Luce=te mijlocia mare,+i rev[rsarea nesf`r=it[L[rgimea ei nem[rginit[Pietrosul mal o ]ngr[de=te,}i ]ntuneric =i t[cereLumini ]n ceruri se aprind...}ncet s-arat[ luna plin[+i-a Ghethsimaniei gr[din[O-mbrac[ ]n albastr[ hain[.+i ]ntr-a serii sf`nt[ tain[,

*Mun\i ]n Samaria.

134 ALEXEI MATEEVICI

Uit`nd de ori=ice durereAi Dumnezeului — Cuv`ntTrei ucenici dorm. Somnul lorLi-i lini=tit, ad`nc, curat.Dar somnul lumii tulburat:R[ni grele din vechime-o dor...Ru=inea fruntea ]i p[teaz[,Blestemul cel greu, str[mo=esc,Din veac ]n veac o fulgereaz[,Prin voia Tat[lui ceresc,+i numa-}nv[\[torul singur,}n pacea verzilor ad`ncuriA Ghethsimaniei, nu doarme,Fiind nevinovat, blajin,Amarul sc`rbelor venin,El bea blestemul ca s[ sfarme.Pentru preasf`ntul adev[rGolgotha, crucea o prevede,+i cuiul ascu\it de fierPrin trupul S[u intr`nd ]l vede.+i tulburat de sc`rba mor\ii,De groznicia aspr[-a sor\ii,Se roag[-a=a lui Dumnezeu:„P[rinte! T`nga m[ apas[,Puterea sufletului MeuO soarbe ziua s`ngeroas[,Eu =tiu — aceea zi veni-va+i cu t`lharii pedepsi\iFeciorul T[u iubit muri-va,Ca to\i s[ fie izb[vi\i.

135}N ZAREA ANILOR

M-a blestema atunci mul\ime,Mi-a pune-n cap de spini cunun[,Pe c`nd ]ntr-a cerului l[rgimeVa pl`nge-ns`ngerata lun[,Batjocuri grele mi-or aduce,Spurc`nd cu ele jertfa sf`nt[Aceia c[ror de pe cruceLe-ai da blagoslovire bl`nd[,+i cu un r`s r[ut[ciosS-or ]nd`rji ei la Hristos...P[rinte! Treac[-m[ paharulAcesta, care-mi d[ amarul}n schimb pentru r[scump[rare!Dar dac[ nu-i alt[ sc[pareDin blestemarea p[rinteasc[Dec`t prin greaua suferin\[Ru=inea crucii* =i prin chin, —Atunci-naintea Ta ]nchinVoin\a mea cea omeneasc[+i-ascult preasf`nta Ta voin\[!“Sf`r=it-au, =i u=or p[=ind,La ucenici ]ncet s-au dus+i i-au g[sit ]nc[ dormind,M`ntuitorul Iisus.„Scula\i! le-a zis, venit-a ceasul,Scula\i din somn =i v[ ruga\i,Ca voi ispita =i necazulU=or ]n l[turi s[ le da\i;

* Pedeapsa crucii ]n lumea veche se \inea de cea mai ru=inoas[ pedeaps[.

136 ALEXEI MATEEVICI

Credin\a tare s[ v[ fie,Ca =i-n ispit[ s[ se \ie!“Au zis — =i iar s-au dep[rtatUnde-au mai pl`ns =i s-au rugat.+i de o nou[ sc`rb[-aprinsA se ruga El iar a prins:„P[rinte! M-ai trimis ]n lume,Spre slava sf`ntului T[u nume,Dar lumea nu m-a mai primit;Despre iubire i-am vorbit+i nu m-a ascultat pe Mine.Am fost al ei Vindec[tor+i din nevoi Izb[vitor,Dar n-au crezut c[-s de la Tine.Eu m-am rugat pentru vr[jma=i+i le-am adus cu Sine pace,Dar a Sionului ora=Dureri =i chinuri Mie-mi face.Pe mor\i eu din morminte-am scos,Vestind c[ moartea ]i c[lcat[,+i lumea oarb[ pe Hristos}l trage-acum la judecat[.P[rinte! Treac[-m[ paharulAcesta care-mi d[ amarul}n schimb pentru r[scump[rare!Tu e=ti st[p`nitor luminii+i voia Ta sf`r=ire n-are,Dar dac[ crucea Mea =i spinii,Dar dac[ s`ngele Meu sf`nt,Dreptatea Ta dumnezeiasc[

137}N ZAREA ANILOR

Cu viclenia omeneasc[Prin vrerea Ta vor ]mp[ca,Atunci Eu binecuv`nt`nd}n crucea Mea m[ voi urca!“+i iar[=i El, u=or p[=ind,La ucenicii S[i s-au dus+i iar[=i i-au g[sit dormindM`ntuitorul Iisus.„Scula\i! le-au zis, venit-a ceasul,Scula\i din somn =i v[ ruga\i,Ca voi ispita =i necazulU=or ]n l[turi s[ le da\i;Credin\a tare s[ v[ fie,+i-aproape-a slavei-mp[r[\ie...+i vine lupta s`ngeroas[,Ce soarta lumii p[c[toaseVa hot[r] pe totdeauna“...T[cere. Prin gr[din[ lunaLuciri de umbre ]mplete=te...+i iar[=i El se desp[r\e=teDe ucenici plin de m`hnire,+i-ntr-a smochinilor umbrire,V[rs`nd sudori fierbin\i de s`ngeSe roag[ iar =i iar[ pl`nge.„P[rinte-al Meu =i Dumnezeu,De greul sc`rbei eu m[-ntunec,Duc`nd al omenirii r[u,Ca om ]n calea mea m[ lunec,Ru=inea toat[ o ridicVeninul vremilor trecute,

138 ALEXEI MATEEVICI

T[ria mor\ii ca s-o stricSpre slava firilor c[zute.P[rinte Sfinte! M[ auzi,Norodul t[u ]l m`ntuie=te,La chinuire m[-nt[re=te,}n fa\a celor orbi =i mu\i,+-atunci cu dragoste la moarteJertfi-voi inima ce-mi arde!“Au zis — =i m`inile ]n sus}ntins-a Domnul Iisus.+i s-a f[cut tot rug[ciune...+i foc ]n fa\[ ]i ardeaSudori de s`nge aprindea...+i iat[-a Domnului minune!Seninul cer a sc[p[rat}n str[luciri nep[m`nte=ti,+i-ndat[ drumul jos =i-a datUn duh din firile cere=ti.Era nespus de minunat[Privirea lui cea lini=tit[,De-o sf`nt[ pace luminat[,I-i fruntea lui ]nsufle\it[.+i ca un soare de amiaz[,}ntreaga fa\[ sc`nteiaz[.A stat l`ng[ }nv[\[tor,+i cu vorbiri cere=ti =i bl`ndeLa jertfa mor\ii sale sfinteL-a ]ndemmnat. +i rug[torGenunchii S[i u=or ]=i pleac[+i-n lini=te, singur[tate

139}N ZAREA ANILOR

Al[turi de Hristos se roag[.Dorm toate pline de p[cate;}n ceruri — o t[cere-ad`nc[,+i numai singur duhul r[uDurerea nu poate s[-=i sting[,El =tie bine, Dumnezeu}mp[r[\ia lui o curm[+i o zdrobe=te f[r[ urm[,C[ci, pentru lumea p[c[toas[,Hristos cununa cea spinoas[Cu bucurie o prime=te.Cu mintea sa fudul[, rece,Acum el bine ]n\elegeDe ce se roag[ =i sc`rbe=teHristos, duc`ndu-se la chin,S[ guste crucea Sa =i spinii;+i pl`nge-al r[ului st[p`nDe slava Domnului luminii.Luce=te luna. Sf`ntul ]nger,L[s`nd p[m`ntul cel de pl`ngeri,}n cer prin nouri s-a gr[bit,Pe c`nd puternic, ]nt[rit,Hristos la ucenici s-au dus.}n clipa-aceasta minunat[,De o m[rire negr[it[,Ce frumuse\e-nsufle\it[Ardea ]n fa\a preacurat[!M`ntuitorul IisusDeschis-au gura =i au zis:„Se ]mpline=te ce-a fost scris

140 ALEXEI MATEEVICI

De cei-naintea Mea veni\i:S-aproape zilele durerii;Scula\i-v[ =i nu dormi\i,Venit-au clipele v`nz[rii!“+i-a Ghethsimaniei gr[din[De suli\i multe-a r[sunat,+i a f[cliilor lumin[Pe v`nz[tor l-a luminat.

Aprilie 1913

Ioan DamaschinDe Aleksei K. T o l s t o i

La slujba \[rii a=ezat+i prosl[vit e Damaschin;Din to\i slujba=ii-n halifatEl, cel mai mare, e cre=tin;+i c`rmuirea din ora=El cu haliful o-mp[r\e=te,+i-al st[p`nirii lui p[rta=}n toate cele-l sf[tuie=te...Gr[dinile-i nem[rginite’I-mbrac[ curtea ]n verdea\[+i ve=nic verzi =i ]nfloriteSlobod mirosuri de dulcea\[;Lucesc ]ntr-a luminii razeSafirii mul\i de pe pere\i+i-n valuri ro=ii-s`ngeroaseRubinii st`lpilor m[re\i;

141}N ZAREA ANILOR

De-a soarelui fierbinte-arsur[G[se=ti odihn[ =-alinareSub a m[tasei \es[tur[,}n umbra ei r[coritoare.+i pretutindeni, zi =i noapte,Printre-a verde\ii line =oapte+i printre flori, ce ]\i z`mbesc,Izvoare argintii \`=nesc...Dar fuge lini=tea departeDe Ioan c[zut pe g`nduri,+i pieptul lui ca-n foc ]i arde...A nop\ii lini=tite v`nturi}l duc ]ncet pe alt[ cale:Ar vrea s[ fie ]n pustie,S[ c`nte Domnului cu jale,Uit`nd de-a cur\ii bog[\ie,Sau ]ntr-un codru singuraticAl vie\ii fir s[ =i-l petreac[}n pacea sf`nt[, pacea drag[,Vecin cu lupul cel s[lbatic...

*

Cuv`ntul lui m[re\ =i falnicSunase tare deseori,Lovind eresul cel pr[dalnicAl r[ilor prigonitori,Ce \ara treierau bezmetici,B[t`ndu-=i de icoane joc,Sco\`ndu-le de prin biserici+-arz`ndu-le pe loc ]n foc.

142 ALEXEI MATEEVICI

+i Ioan era vestitDe la Damasc la |arigradDe-nv[\[tor neostenit,Drept credincios ]nfl[c[rat...Dar slava lumii nu-i prie=te:O-ng`ndurare prea ad`nc[Pe Ioan ]l \ine-n cle=te+i-o sc`rb[ mare ]l m[n`nc[...A=a sim\indu-se, el intr[Odat[-n curtea cea cr[iasc[+i-n fa\a boierimii m`ndr[}ncepe t`nga s[-=i rosteasc[:— „St[p`ne, ascult[: a mea m[rie,Puterea mea nem[rginit[,Nenum[rata-mi bog[\ieMi s-au f[cut nesuferite.Alt dor, puternic f[r[ seam[,Demult n[scut ]n pieptul meu,De-aici m[ m`n[ =i m[ cheam[:Eu vreau s[ c`nt lui Dumnezeu}n lini=te, singur[tate,C[ci r[ul veninos m[ roade,P`n-]ntr-a inimii ad`ncuri,C`nd =ed ]n fruntea boierimii+i m[ sim\esc pierdut =i singur}n curtea judec[torimii;+i alte glasuri mi s-audAtunci ]n zgomotoasa curte,+i dorul lor m[ face mut.Urechea-mi face s[ asurde

143}N ZAREA ANILOR

La c`rmuirea-ncredin\at[;Chemarea lor ne]ncetat[Cu foc nestins g`ndirea-mi arde+i-mi face pasul meu nemernic...D[-mi voie, craiule puternic,S[ plec din curtea ta departe“...

*

+i drept r[spuns aude-ndat[:„Te bucur[, iubit[ slug[,+i fie-\i sc`rba vindecat[;Dorin\a ta, ce te usuc[,Nu fie ve=nica dorin\[;Ai prosl[vit a mea cr[ieTu prin slujirea cu credin\[+i-ai ridicat-o la m[rireCu ]n\eleapta-\i c`rmuire...Cu-a noastr[ tare st[p`nireS[ lupte-acum cine ]ncearc[,+i ce r[zboinic ]ndr[zne=teHotarele s[ ni le =tearg[?R[m`i, te rog. }mp[r[te=te|i-oi r[spl[ti slujirea ta+i-n str[luciri necuv`ntateCu dragoste te voi sc[lda;A-mp[r[\iei jum[tateCa s[ r[m`i ]\i d[ruiesc+i negr[it te pream[resc“...Dar Damaschin a=a-i r[spunde:

144 ALEXEI MATEEVICI

„St[p`ne! e=ti nespus de darnic,Prin daruri e=ti vestit oriunde;Dar te sile=ti acum zadarnicCu darurile s[ m[ \ii,+i ]n de=ert ]mi zici: „r[m`i!“Eu nu pot... Alte glasuri sun[}n sufletu-mi, ce viu tresare;Cu alte firi m[ ]mpreun[A inimii ]nfl[c[rare.Chemarea mea-i Fiin\a sf`nt[,Via\a mea-i cerescul c`ntec,+i dorul meu ce m[ fr[m`nt[,Prin c`ntec numai pot s[-l vindec.Aceast[ lume nev[zut[,Ce ]n c`ntare fiin\eaz[,E ve=nic[, e nepierdut[,E de-o nespus[ frumuse\e,M[rea\[ =i neschimb[toare,De orice slav[ mai ]nalt[,Ca fulgerul sc[p[r[toare,}n str[luciri cere=ti se scald[.+i-mpodobirea firii noastreO are-n sine cu prisos:C[ci dep[rt[rile albastre,+i valul m[rii cel spumos,+i mun\ii nal\i, ce dorm ]n ce\e,P[m`ntul, soarele =i luna+i toate stelele m[re\e,Cu ]nsu=i cerul f[r[ fund —

145}N ZAREA ANILOR

Sunt numai slabe oglindiri,Ce-n mintea omului p[trund, —Sunt umbra ve=nicei m[riri...Dar mintea unui c`nt[re\Nu umbra, chipul ei ]l vede,Lucirea sfintei frumuse\i,Ce-n toat[ firea o prevede...+i s[ m[ crezi, m[rite crai,Aceast[ nev[zut[ lumeN-o dau pe-mp[r[tescul trai,+i cel mai mare falnic nume,Sc`nteia tainicului horn,Ce chipul lumilor zide=te+i-n care firele se torn,Acum ]n mintea mea luce=te.Sim\irea inimii m[ arde+i-mi face pasul meu nemernic,D[-mi voie, craiule puternic,S[ plec din curtea ta departe!“+i-a zis haliful: „Dorul t[u}l ]n\eleg. +i iat[-a noastr[ hot[r`re:Ioane, voie ai din t`rgul meuS[ pleci spre a chem[rii tale ]mplinire!“

*

+i cur\ile lui DamaschinR[mas-au prad[ a uit[rii,+-averea marelui cre=tin}n oarba voie a-nt`mpl[rii:

146 ALEXEI MATEEVICI

Haznaua lui nenum[rat[Pe la s[raci de mult ]i dat[;Paingul \ese pe perete,C[ci slugi ca alt[dat[ nu-s,+i unde-al lor st[p`n e dus,Nu =tie nimeni s[ ar[te.+i pretutindeni e pustie stearp[;Gr[dinile nu ]nfloresc,Pe-acoperi=uri cre=te iarb[,Izvoarele de-abia \`=nesc,+i numai printre marmuri macul’+i-]nal\[ stibla ca toiagul,Iar prin palaturi umbl[ v`nturi,St`rnind un roi de negre g`nduri.

II

V[ binecuv`ntez, p[duri,V[i, dealuri verzi, ogoare, r`uri,V[ binecuv`ntez, pustiuri,+-albastrul cer, =i mun\ii suri,S[r[c[ciosul meu toiag,+i straista s[r[c[cioas[,+i c`mpul ce-l privesc cu drag,+i nop\i =i zile luminoase,+i singuratica c[rare,Pe care merg de doruri dus,+i-n c`mpuri fiecare floare,+i orice stea ]n ceruri sus!...O, de-a= putea ]n a mea via\[

147}N ZAREA ANILOR

S[ fiu cu firea ]ntr-un g`nd!O, de-a= putea-ntr-a mele bra\ePrietenii, vr[jma=i =i fra\i+i toat[ lumea s-o cuprind!Ca valul apelor spumoase,}nsufle\irea-n piept ]mi cre=te;Ca ni=te v`nturi furtunoase,C`nt[ri ]n suflet ]mi st`rne=te;Pe buze-mi tremur[ m[rireaA tot ce este vrednic, sf`nt:Ce fapte oare prosl[vireaC`nta-va pe acest p[m`nt?A dorului putere vieCe \inte pentru cine cere?A cui c`nta-voi bucurie?Voi pl`nge-a cui oare c[dere?Ferice cine-mpodobit-aVia\a cu m[re\e fapte,Dreptatea cine dob`ndit-a,T[rie-av`nd destul s[ rabde;Ferice, cine adev[rulNe]ncetat l-a c[utat,+i-acel ce neclintit ca fierulVia\a pentru adev[r =i-a dat...Dar slava c`ntecelor melePe altul are s[-l m[reasc[:El nu-i osta= cu arme grele,Nu-i cu cunun[-mp[r[teasc[,El vine nu str[lucitor,

148 ALEXEI MATEEVICI

Duc`nd cu sine biruin\a,Ci vine ca M`ntuitor,S-a=eze noua lui credin\[.Prin cea\a vremii ]l z[rescC-o gloat[ mic[ de pascari,Ce-n urma Domnului plutescPrin p`inea lanurilor mari.+i vorbe sfinte, vorbe lineEl toarn[-n inimi nec[jite+i la izvoare vii, senine}=i duce oile trudite...De ce atunci nu m-am n[scut,C`nd El cu noi a vie\uit,C`nd jertf[ lumii a c[zut+i de necaz ne-a izb[vit?...De ce amarul crucii Tale,O, Doamne,-n sine eu nu port,+i spinii frun\ii =-a Ta jale,De ce cu Tine nu cad mort?O, de-a= putea cu umilireS[ m[ ating de haina sf`nt[,S[ umbl pe-acolo cu smerire,Pe unde-a-mblat Fiin\a bl`nd[ —N[dejdea mea =i ap[rarea,Puterea =i-acoper[m`ntul!...Eu |ie toat[ cugetarea,Dorin\a inimii =i g`ndul —|i-aduc acuma dr[g[stos...Deci gura mea s[ amu\easc[,

149}N ZAREA ANILOR

Pe nimeni altul s[-l sl[veasc[,Dec`t pe Domnul meu Hristos.

III

+i zilele se scurg. A lor aripeCu repezime iute zbor,Se schimb[ grabnic a lor clipe+i ostenitul c[l[torPriveli=ti felurite vede:Om[tul sus pe mun\i albind,Mai jos al lor st`ncos perete,Ce st[ ]ncins de-nal\ii chedri,Iar Iordanul str[lucindSe-oglind[-n vale printre pietre;+i Marea Moart[-n dep[rtareDe-abia, de-abia doar se z[re=te+i ]ntr-o larg[ rev[rsare,Ca un o\el b[tut, sclipe=te...+-oprit pe loc, ca-n aiurireMai vede larga =erpuireA r`pii r`ului Chedron,Ce a secat =i nu mai fuge+i iar porne=te =i ajungeLa t`rgul muntelui Sion.Amurgul vine. E t[cere.Plutesc prin cer albastre ce\e,Ard stelele la priveghereDeasupra st`ncilor m[re\e.S-arat[ luna. Valea-i str`mt[

150 ALEXEI MATEEVICI

+i r`pa r`ului ad`nc[.}ntr-a-nser[rii tain[ sf`nt[Chilii se v[d s[pate-n st`nc[,Mai jos al legii sfinte semn —S[r[c[cioase cruci de lemn.Aici, veni\i din multe \[ri,P[rin\ii sfin\i s[l[=luiesc,Fugi\i de-a lumii tulbur[ri}ntr-un l[ca= dumnezeiesc...De sus p`n-]ntr-al r`pii fundAu ]n[l\at un mare zid:Cu el de ho\i s-au ]ngr[dit,Ce =i-ntr-un sf`nt l[ca= p[trund.}n zid o poart[. La intratUn turn ]nalt ]i st[ de straj[,Tot de c[lug[ri ridicat...+i iat[ ]ntr-a serii vraj[,}n bl`nda stelelor lucireCoboar[ r`pa DamaschinCu pa=ii grei de ostenireSpre tainicul l[ca= cre=tin,+i glasul lui r[sun[ fr`nt:— „L[ca= al limpedei =tiin\e;Al dorului lumesc morm`nt,Izvor al ve=nicei credin\e;O, singuratic[ pustie,La care ne-ncetat m[ trag,Venind, m[-nchin acuma \ie;De-ntreg trecutul m[ dezbrac

151}N ZAREA ANILOR

+i desf[t[rile lume=tiLe lep[d la aceast[ poart[,Rug`ndu-te s[ m[ p[ze=tiDe toat[ grija cea de=art[...+i cu smerire ]\i aducC`ntare-nsufle\irii mele,Lu`nd ]n schimb doritul jugAl trudei =-ascult[rii grele!“

IV

„Din valea lui Chedron, p[rin\i cucernici,Egumenul pe to\i la sfat v[ cheam[,To\i aduna\i-v[, cei slabi =i cei puternici,Un frate nou ne vine f[r[ team[Din dep[rt[ri. +i mare-i e chemarea,Dar trebui s[-mplineasc[ ascultarea,Din to\i eu unuia-l ]ncredin\ez, —El e b[rbatul cel ce se veste=teDe-nv[\[tor =i mare c[rturar,Ce adev[rul legii ]l p[ze=te, —E Ioan, acela zis statornic,Ce-n tulbur[rile eretice=tei goaneR[mas-a straja sfintelor icoane...A-i da pove\e, cine este dornic?“...+i-ndat[ ce-a sunat acestul nume,S-au tulburat c[lug[rii mira\i;La c`nt[re\ se uit[ minuna\i+i =oapte trec prin adunata lume.+i capetele ]nchin`nd ]n jos,

152 ALEXEI MATEEVICI

R[spund egumenului lor sfios:„Blagoslovit s[ fie el, osta=ulLui Dumnezeu, ce vine-n m[n[stire!Dar cine oare din ]ntreg l[ca=ulE vrednic de a da pov[\uireAcestui c`nt[re\ vestit =i sf`nt,C`nd nou[ ni-i pova\[-al s[u cuv`nt?“Dar iat[ din c[lug[rime-un frate,Un stare\ iese, aspru la vedere,+i aspre-i sunt cuvintele-ndreptateLui Ioan, ce ascultare cere:— „Noi posturi ]n chilii \inem,De alta nici nu =tim, nici n-ascult[m,De vrei s[ fii tu sub a mea pova\[,Aibi ]n vedere ce acum \i-oi spune:De c`ntecele tale te dezva\[,Lumeasca leap[d[ de=ert[ciune;C[ci duhul m`ntuirii =-al ei rostSe afl[ numai ]n smeritul post.+i de-ai venit ca pustnic ]n pustie,Tu trebui dorul lumii s[-l omori,Smerindu-te, uit`nd de fudulieSub al t[cerii jug m`ntuitor...De vei t[cea, av`nd r[bdare lung[,Vei ]mplini atunci a mea porunc[!“...Sf`r=it-a. Glasul lui nea=teptatPricinuit-a mare tulburare:Un tr[snet parc[ i-ar fi detunat,A=a st[teau cu to\i-]n adunare...

153}N ZAREA ANILOR

+i ochii c`nt[re\ului aprin=iS-au stins pe fa\a-i ]mpietrit[...+i nemi=cat, cu ochii tulburi, stin=i,C-un glas ad`nc, din piept vorbit-a:— „S[ fie-a=a!... Puterea vie\ii toat[,Tot cugetul =-a inimii dorin\[Am ]nchinat cerescului meu Tat[,Sl[vind ]n c`nturi sf`nta Lui credin\[.Dar tu ]mi porunce=ti, sc`rbind, s[ tac,+i eu, p[rinte, te ascult pe tine, —Porunca dat[ o primesc cu drag:De-acum n-aude nimeni de la mineNici un cuv`nt din c`ntecele-nalte;Pecetea sc`rbei gura s[-mi ]ncuie,+i inima nu-mi ]ndr[zneasc[ s[ mai salte,Iar buzele c`ntarea s[ =i-o spuie!...Aici a fost s[ fie-a mea slujire,Lui Dumnezeu de mult f[g[duit[!Sl[virea Ta, a mea ]nveselire,Drept jertf[, Doamne, ai binevoit-o:}nceap[-se deci zilele t[cerii,C`ntarea inimii nu-mi mai r[sune,U=orul zbor s[-mi fie dat uit[rii,Ce viu mi=ca a sufletului strune...S[ vie neagra noapte-ntunecoas[+i inima s[-nghit[ a mea jale,Iar psalmurile mele luminoaseS[-=i str`ng[ raza str[lucirii sale!+i sting[-se dorin\ele vie\ii —

154 ALEXEI MATEEVICI

}nviforarea g`ndurilor mele;Aprind[-se ]n noaptea greut[\ii,Doar dragostea, ca focul unei stele.C`ntarea mea aceasta de pe urm[,}ndur[torule! — acum mi-o iart[;O clip[ numai, c`ntarea mea se curm[+i inima de doruri se de=art[.Sf`r=itu-s-a! Privirea mi se stinge+i noapte-n firea mea mi se coboar[+i sufletu-mi de poc[in\[ pl`nge+i m[ cuprinde sc`rba mea amar[“.

V

}n valea umbroas[, ca cuiburi lipiteDe pietrele st`ncii, chilii ]nnegresc;T[cerea =i sc`rba domnesc mohor`te+i rar se aude vreun glas omenesc.E pace =i numai atunci c`nd s-adun[La sfintele slujbe p[rin\ii smeri\i,C`ntarea cucernic[ surd le r[sun[+i iar[=i c[lug[rii tac osteni\i.Iar sus, pe deasupra st`ncoaselor r`pePustia cea moart[-=i ]ntinde domnia.Nu vezi nici o tuf[. +i moartele clipe,Trec`nd, ]=i alung[ din piept bucuria.Un leu c`teodat[ b[tr`n =i fl[m`ndCu urletul s[u mai doboar[ t[cerea,+i iar[=i aripele ei se ]ntind,Din zorile zilei ]n ce\ele serii;

155}N ZAREA ANILOR

+i numai =optirea uscatelor ierbeAbia se aude — u=oar[, m`hnit[,C`nd de sub pietre s-arat[ un =erpe,Spinarea-nc[lzindu-=i ]n colb t[v[lit[,Ori c`nd o l[cust[ zburdalnic[ sarePrin ierbile arse, sun`nd din arip[...+i numai arare pustia cea mareTresare de-un strig[t s[lbatic ]n clip[;Din malul pr[pastiei jos, ]n str`mtori,Cad pietre atunci, =i un cal se ive=te;C[lare pe d`nsul un ho\ pierz[tor,Ce drum printre st`nci ]=i croie=te,+i calul ]=i m[sur[ fiece pas,Deprins cu c[r[ri neumblate =i rele...+i iar[=i l[ca=ul pustiu a r[masCu pacea lui sf`nt[. Doar mici p[s[rele}n focul amiezii plutesc ]n v[zduh,Iar seara ]n ceruri lumini se aprind...+i zilele pline de t`ng[ se duc,Sim\irea =i g`ndul greoi ap[s`nd...

VI

„Precum deasupra m[n[stiriiAlbi noura=i trec uneori+i \ese, ar[t`nd priviriiUn r`nd de chinuri mi=c[tor,Astfel =i goana ne-ncetat[A g`ndurilor ]mi aprinde}nchipuirea-mi ap[sat[,

156 ALEXEI MATEEVICI

+-un r`nd de chinuri m[ cuprinde,Urzite tot din amintiri,Ce cu putere m[-mpresoar[.}nvioaratele-oglindiri,Ca stelele pe cer de sear[,La c`ntece vioi m[ trag.Dar chin mi-e darul de prisos,C[ci tace duhul meu s[rac.Fiind smerit =i sfiicios,Abia arz`nd ca o sc`nteie,Ce-a=teapt[ baterea de v`ntS[ se m[reasc[ =i s[ deieUn foc, de care lumi ]ntregi s-aprind, —A=a a=teapt[ al meu darA-nsufle\irilor pojar.+i chipuri vii pe dinainte}mi trec ]n roiuri schimb[cioase+i-i gata versul ]n cuvinteS[-mbrace psalmele frumoase.Degeaba! Versul nu le-mbrac[+i mi le las[ nec`ntate,Ca datoria s[ =i-o fac[A rug[ciunilor curate...Dar ascultarea mea cu greuO ]mpline=te duhul meu,+i rug[ciunea poruncit[Adesea o rostesc zadarnic;C[ci inima-mi ]nsufle\it[O soarbe dorul meu amarnic

157}N ZAREA ANILOR

+-atuncea inima mea ars[A sale psalmuri =i c`nt[riAbia-abia nu le revars[Preasf`ntul }mp[rat din cer!...L[ca=, unde-am ]nmorm`ntatCuv`ntul viu de c`nt[re\,Te rog smerit, ]ngenuncheat,Al meu tu suflet s[-l p[streziDe-a lumii doruri! Iar voi, v`nturi,}mpr[=tia\i a mele g`nduri!“...

VII

Dar el zadarnic se roag[ =-a=teapt[ a sc`rbelor sale ast`mp[r:V`ntul pustiei nu poate s[-i v`nture negrele-i g`nduri...Ani se pertec dup[ ani, =i-alinarea-i departe de d`nsul,C[ci tot mai greu ]l apas[ t[cerea mult chinuitoare...Astfel odat[ =edea el la-ntrarea chiliei, cu m`naPus[ pe ochii ]n lacrimi, zadarnic lupt`nd cu c`ntarea,C`nd deodat[ el vede venind un c[lug[re-frate,Care a stat ]n genunchi =i i-a zis: „Am venit s[-mi aju\i, Ioane!+tii: mi s-a dus din via\[ un frate. El frate mi-a fost suflete=te;+i m[ m[n`nc[ acuma amarul. +-a= pl`nge cu jale,Dar s-au oprit ale ochilor lacrimi =i-n inim[ sc`rba s-adun[...Tu ai putea s[-mi aju\i, dac-ai vrea, cu un c`ntec de jale,C`ntec de groap[-adormitului frate, ca eu auzindu-l,Pl`nsul s[-mi v[rs =i durerea ]n piept s[-mi sl[beasc[“...Bl`nd l-a privit Ioan =i ]ncet i-a r[spuns:„Nu =tii tu oare cu ce leg[m`nt sunt legat eu?Stare\ul aspru pe veci mi-a oprit ale mele c`nt[ri“...„+tiu“, ]i r[spunde m`hnitul c[lug[r, urm`nd: „Despre asta

158 ALEXEI MATEEVICI

Stare\ul t[u nici nu afl[, fiind dus pe trei zile,Iar r[posatului m`ine-i c`nt[m ]ngroparea. Te rog deci fierbinteLini=te d[-mi ]n amar, ]n jelin\a mea cea f[r[ nume“...+i nedorin\a v[z`ndu-i, din nou el urma am[r`t: „Ioane!Ce-ai face tu, fiind doctor pe trupuri, v[z`nd c[ m[ sting?Oare atunci n-ai c[ta s[ m-aju\i? +i acum oare nu vei r[spundeDomnului sf`nt pentru mine =i moartea mea plin[ de sc`rb[?“Vorbele astea rostite topitu-i-au inima moale,Jalea aproapelui s[u ]ntr-o clip[ umplutu-i-a duhul;Sufletul lui s-a trezit, de=tept`ndu-=i vis[rile sale.R`nduri de chipuri i-au stat ]nainte, =i sunete-n aer,Limpezi, frumoase-au c`ntat, ]ncheg`nd o pl`nsoare de groap[.Mult a =ezut Ioan, ascult`ndu-=i c`ntarea amar[,+i ]n chilie intr`nd ]=i f[cu rug[ciune ]n tain[,Iar mai apoi o h`rtie lu`nd a-nchegat al s[u c`ntec de jale+-astfel, nevr`nd, c`nt[re\ul ie=i din robia t[cerii...

Voiosul c`ntec al ]nsufle\iriiPreasf`ntul nu-l opre=te;N[scut din zborul slobod al g`ndirii,El ve=nic ]nflore=te.+i unde-i cel ce-n sufletul s[u dornicC`ntarea va lega-o?Sau unde-i omul cel voinic, statornic,Ce-n veci ar ]ntropa-o?De sus din mun\i, ce ]n albastrul cer}=i v`ntur[ om[tul, —Furtunile, pornind din ]n[l\[ri,Umbla-vor cu ]ncetul?+i apele p`r[ului de munte,

159}N ZAREA ANILOR

Ce curg, c`nt`nd vioi,Sau soarele, ce calea ]=i p[trunde, —Veni-vor ]napoi?

VIII

R[sun[ clopotul cu jale}n diminea\[ r[coroas[...Venit-au fra\ii cei din vale}n r`nduri negre, t`nguioase,Pe r[posatul l-au adus+i ]n biseric[ l-au pus.Urmeaz[ slujba-ngrop[min\ii+i lum`n[rile s-aprind...}n r`nduri triste stau p[rin\ii}n fa\a negrului morm`nt,Iar Ioan c`ntarea-=i c`nt[}n pacea moart[-a m`n[stirii...+-ascult[ adunarea sf`nt[Troparul trist al odihnirii+-un surd r[sunet c`teodat[R[sare din c[lug[rime+-a hangului sunare-nceat[}=i face drumul prin fr[\ime.

Troparul

Ce desf[tare ]n via\[Nu =tie de am[r[ciune,+i ce m[rie, ce dulcea\[,

160 ALEXEI MATEEVICI

R[m`ne f[r[ schimb[ciune?+i unde-i fericirea oare?Ce munca noastr[ =-alergareaC`=tig[ pe acest p[m`nt —Sunt numai umbre, numai v`nt...+i care slav[ omeneasc[E ve=nic[ =i neclintit[?M[ria toat[ p[m`nteasc[Pe veci uit[rii e menit[.Ca ]n v`rtej pieri-vor toate —Noi to\i, =i neamuri, =i noroade,+i robii slabi, =i crai puternici,Neputincio=i, pierdu\i, nemernici.Via\a e de=ertul jocAl n[zuin\elor de=erte...O, fra\i, nu crede\i ]n noroc,Ce \ine clipe =i se pierde,C[ci oamenii to\i se ]ngrop,S[l[=luind a lor morminte, —Prime=te r[posatul rob+i odihne=te-l, Doamne Sfinte!Venit-a ca un pr[d[torSf`r=itul meu =i m-a r[pit,Morm`ntul cel necru\[torVia\a mea mi-a ]nghi\it...O, scumpe rude, fra\i iubi\i,P[catele v[ cur[\i\i,C[ci focul groaznicului iadPe mine r[u m-a-nsp[im`ntat.

161}N ZAREA ANILOR

Via\a e de=ertul jocAl n[zuin\elor de=erte:Ce c[ut[m dar noi noroc,Ce \ine clipe =i se pierde?M[riile ni-s numai vis+i bog[\ia-nfumurare,Morm`ntul vecinic ni-i deschis+i-i gata-n clipa fiecare, —C[ci to\i la r`ndul lor se-ngrop,S[l[=luind a lor morminte...Prime=te r[posatul rob}n cerul T[u, o, Doamne Sfinte!Din oasele ce putrezesc,Ce-i ]mp[ratul, ori osta=ul?Ce-i vrednicul de dar ceresc,Ori al bisericii vr[jma=ul?+i unde-i aur =i argint,Mul\imea slugilor, strigarea?}n pacea negrului morm`ntSe pierde toat[-nfumurarea, —C[ci toate sunt de=ertul jocAl n[zuin\elor de=erte.O, fra\i, nu crede\i ]n noroc,Ce \ine clipe =i se pierde!...Numai la Tine, Doamne,-n cerG[sim l[ca= de m`ntuire.}n lumea asta toate pier,Ce ne-au slujit de-nveselire,+i robii T[i to\i se ]ngrop,

162 ALEXEI MATEEVICI

S[l[=luind a lor morminte,Prime=te r[posatul rob+i odihne=te-l, Doamne Sfinte!Ap[r[toare tuturor,Ce Te nume=ti Fecioar[ Sf`nt[,Pe fiul T[u M`ntuitorFierbinte roag[-l, Maic[ Bl`nd[,Pe r[posatul nostru frate,Ce-n r`nd cu noi a vie\uit,S[-l ierte pentru-a lui p[cateCu mila lui f[r’ de sf`r=it.Via\a ]i de=ertul jocAl n[zuin\elor de=erte+i ca un v`nt i-al ei noroc,Ce \ine clipe =i se pierde.C`nd va veni necru\[toareLa noi nemilostiva moarte,A p`inii la secer[toare,Va fi atunci a noastr[ parte,C[ci pe p[m`nt to\i se ]ngrop,S[l[=luind a lor morminte...Prime=te r[posatul rob}n cerul T[u, o, Doamne Sfinte!M[ duc ]n drum necunoscutPlin de n[dejde =i de fric[,Cu ochii stin=i, cu pieptul mut,Cu geana ce nu se ridic[,Zac f[r[ glas =i nemi=cat,N-aud nici pl`ngerea de frate,

163}N ZAREA ANILOR

T[m`ia ce s-a rev[rsat,A m[ trezi din somn nu poate.Dar somnul meu f[r[ de=teptN-adoarme dragostea mea viePrintr-]nsa eu la to\i m[-ndrept,La to\i ce inima mi-i =tie:— „O, fra\i, nu crede\i ]n noroc,Ce \ine clipe =i se pierde,Via\a ]i de=ertul jocAl n[zuin\elor de=erte...De-aceea, scumpilor mei fra\i,Pe Domnul Sf`nt a=a-L ruga\i:O, Doamne, la venirea Ta,Sf`r=itul p[m`ntescu-i veac,Atuncea se va ar[ta,Ce robii T[i g`ndesc =i fac...Atuncea cei ce se ]ngrop,Vor ]nvia to\i din morminte...Prime=te-atunci pe al T[u rob+i odihne=te-l, Doamne Sfinte!“

IX

A=a c`ntarea lui ]i sun[}n pacea vechii m[n[stire+i aduna\ii ]mpreun[|in hangul ei cu umilire.Dar iat[ c[ nea=teptatSose=te stare\ul b[tr`n+i de m`nie ]nfocat

164 ALEXEI MATEEVICI

Se-ndreapt[ c[tre Damaschin:— „Tu, c`nt[re\ule, a=aP[ze=ti a mele r`nduieli?}n loc de a ]mbr[\i=aPe mort cu pl`ns =i t`nguieli,Tu de c`ntare te apuci,Uit`nd de post =i de t[cere?Monah nevrednic, s[ te duciDe-aici, din locul privegherii!“Tr[snit de asprele cuvinte}ngenuncheaz[ Ioan,+i rug[mintea ]=i aprindeSpre-nv[\[torul s[u avan:— „P[rinte, iart[! Nici nu =tiuCum de-am c[zut eu ]n ispit[;Din sufletul meu cel pustiu,Din suferin\[ negr[it[Nevr`nd luatu-=i-a zburare}nsufle\ita mea c`ntare!“...+i-l roag[ pe b[tr`n cu foc,Picioarele-i ]mbr[\i=eaz[:„P[rinte, iart[-m[, te rog!“Dar stare\u-n r[spuns: „Te dep[rteaz[,Nevrednic ucenic, de-aici!Cu fudulia ta lumeasc[Tu calci poruncile =i striciSmerenia c[lug[reasc[...Din m`n[stire du-te dar+i-a noastre leap[d[ chilii,

165}N ZAREA ANILOR

Ca s[ nu =tim de al t[u dar,+i groaza relei fudulii“...

X

S-a r[sp`ndit degrab[ prin l[ca=Vestirea despre cele ]nt`mplate,C[ Ioan, al sfintei legi osta=,A fost ]nvinuit cu greutate+i izgonit. Deci to\i s-au ]ntristat+i pentru el la stare\ s-au rugat...Dar stare\ul r[m`ne neclintit+i rug[torilor astfel r[spunde:— „Ce este-n lavr[-odat[ poruncit,Aceea se-mpline=te ori=iunde.Pe cei fuduli =i neascult[tori,Ca spinii dintre flori, ]i d[m afar[;Dar dac[ de l[ca= lui Damaschin i-i dor,Pedeapsa mea primind, se-ntoarce iar[.Deci, merge\i, fra\i, =i-i spune\i de la mine:De-acuma, cur[\ind =i m[tur`nd ograda,El va umbla cu m[tura ]n m`ine+i va c[ra gunoiul cu lopata.Iar p`n-atunci r[m`n f[r’ de schimbareCuvintele de gura mea rostite,Nu poate s[ primeasc[ el iertare,De nu-mpline=te cele hot[r`te“.T[cut-a, =-ascult`nd cuv`ntu-i nemilos,}mpr[=tiatu-s-a fr[\imea-ntru Hristos.

166 ALEXEI MATEEVICI

*

Cuv`ntul a ajuns la Damaschin+i el, afl`nd despre epitimie,Porunca grea a asprului st[p`n,Gr[bitu-s-a ]ndat[ s[ o \ie.Cu dragoste =i f[r[-am[r[ciuneLopata el ]n m`n[ a luat+i ]njosindu-se, cu mare r[bd[ciune,A sa slujire pentru Iisus =i-a dat.

*

Cel ce greul p[timirilorCu bl`nde\e l-a primit+i paharul ]njosirilorPentru lume l-a sorbit;Crucea =i cununa spinilorCu-al s[u s`nge le-a sfin\it,+i vie\ile cre=tinilorDin necaz le-a izb[vit.Pacea nec[ji\ilor,Raza asupri\ilor+i-a obijdui\ilorEl cu crucea i-a umbrit.Voi, a c[ror n[zuin\eleCele sfinte zac sub jug,Crede\i, fra\i, c[ suferin\eleLa lumin[ v[ aduc...Voi, p[timitorilor,Voi, suferitorilor,

167}N ZAREA ANILOR

Voi, greu r[bd[torilor,Cei cu Domnul ]ngropa\i,To\i cu Domnul ]nvia\i.

XI

Amurgul vine. Albastre ce\e}mbrac[ valea. E t[cere.Deasupra st`ncilor m[re\eArd stelele la priveghere.}ncet s-arat[ luna plin[}n fa\a vechii m`n[stire.Ad`nc[-i pacea serii lin[+i-nnourat[ ]n m`hnire.Demult plecat-a ]n chilie+i stare\ul la rug[ciune.Lumina lunii argintieN-atinge-a inimii lui strune,+i v`rful muntelui st`ncos,Ce ]n lumin[ str[luce=te,+i tot ce-i primprejur frumos,Pe d`nsul nu-l ]nvesele=te.De viu s-a dus el din via\[+-acuma-i tuturor str[in,De toate-n lume lui i-i grea\[,Ce oamenii p[zesc =i \in.+i numai una — sf`nta cruce,}i mai hr[ne=te tristul trai;El ]naintea ei aduceRug[ri plecate, f[r[ grai,+i chinuindu-se a moarte

168 ALEXEI MATEEVICI

Ne]ncetat sf`r=itu-=i cheam[,+i fruntea lui ca-n foc ]i ardeDe chinuri grele f[r[ seam[...Nemaiput`nd de osteneal[,Sl[bit el cade la p[m`nt...+i iat[ vede-n ame\eal[C[ cerul arde sc[p[r`nd...}n str[luciri nep[m`nte=ti+i ]n lumini tremur[toare,Cu haine de-nstel[ri cere=ti,Fiin\a bl`nd[ a FecioareiCoboar[-se cu Sf`ntul Prunc.— „De ce-l gone=ti pe Ioan?“ —Cuvintele la el ajung —„Pe al bisericii o=tean?Al rug[ciunilor lui c`ntec}i p[m`ntescul glas din cer;Prin el s-alin[ =i se vindecTo\i ce ]n dezn[dejde pier.De ce i-ai ]ngr[dit tu gura —Ad`nc izvor a-nvior[rii,Prin care-ar ad[pa f[pturaCu ape vii a alin[rii?Al duhului frumosul darVoi nu degeaba ]l primi\i,Ca f[r[ roduri, ]n amar,S[-l str`nge\i =i s[-l nec[ji\i,C[ci Ziditorul Sf`nt v-a dat}mbel=ugare, ca =i firii,Precum El larg =i-a rev[rsat

169}N ZAREA ANILOR

}n m[ri lumina oglindirii.El mi=c[ nourii pe sus,}ndreapt[-al p[s[rilor zbor;}n dar el firii i-a adusCovorul ei ]nfloritor.De ce dar c`ntecul opre=tiS[ curg[ roditor =i viuPrin valea sc`rbei omene=ti+i s[ adape-al ei pustiu?Cuvintele lui IoanV[ fie a vie\ii ap[,Ca fiecare p[m`nteanS-adape inima lui slab[...C`mpiile de ]nfloresc,Putea-vei s[ le iei tu floarea?A=a c`nt[rile c`nd cresc,Tu nu le mai opri sunarea“...}ndat[ visul s-a sf`r=it,+i zarea cerului s-aprinde;+i-l cheam[ stare\ul uimitPe Ioan =i ]l cuprinde:— „O, fiul bl`nd al lui Hristos,Acuma rostu-\i ]n\eleg,+i darul t[u cel luminosAl c`ntecelor \i-l dezleg.Deschide-\i gura-nsufle\it[,De goana mea nu te mai teme,C`ntare, lui Hristos rostit[,S[-\i sune-n fiecare vreme!

170 ALEXEI MATEEVICI

Cu sf`nta dragoste, ce-\i arde,Revars[-\i sf`nta cuv`ntare+-aprinde-n sufletele moarteDumnezeiasca-nfl[c[rare,Iar pentru-a mea ne-n\elepciune+i r`vna ne-mp[catei goane,Te rog smerit, cu plec[ciune,S[-mi dai iertare, Ioane!“...

XII

R[sune dar vecinic c`nt[rile tale,Podoaba vie\ii cre=tine!Cuv`ntul t[u viu ]ntr-a pl`ngerii valeRevars[-se-n sunete pline...Pe cel ce zdrobit-a amara robieSl[veasc[-l ]ntreaga fiin\[,+i laude-l vecinic cereasca t[rie,+i soarele, luna-ntr-a lor bucurie+i cei pe p[m`nt cu putin\[.Ferice-i acel care-acum f[r[ team[|i-aduce, o Doamne, g`ndirea,+i-n calde rug[ri nesf`r=ite Te cheam[,+i-n lupt[ viteaz f[r[ seam[Doboar[ u=or ]nvr[jbirea...R[sune dar vecinic c`nt[rile tale,Ca soarele-n cer, str[luceasc[!Cuv`ntul t[u viu ]ntr-a pl`ngerii vale+i-a nop\ii puteri biruiasc[!...

171}N ZAREA ANILOR

Din st`nca mun\ilor pietro=iNu-=i vars[ apele izvorul,N-alung[ nouri furtuno=i+i negri v`ntul-zbur[torul;P[duri frumoase de stejariNu-=i culc[ creanga la p[m`nt,Nu umbl[-a m[rii valuri mari,F[r’ de-ncetare zgomot`nd:E Ioan ce-=i spune cuv`ntarea+i plin[ de puteri cere=tiR[sun[ ea spre spulberareaCredin\elor eretice=ti.Nu-i diminea\a luminoas[,Prim[v[ratic[ =i cald[;Pe fa\a apelor frumoaseUn c`rd de p[s[ri nu se scald[;Privighetorile nu c`nt[Prin lunci, chem`nd privighetori,+i clopotul vestirea sf`nt[N-o d[ ]n val tremur[tor:E glasul adun[rii multeAl bucuro=ilor cre=tini,Ce adunatu-s-au s-asculte,De dorul c`ntecelor plini,Pe Damaschin, care-L sl[ve=te+i-L laud[ ne]ncetatPe Cel ce lumile zide=te+i cerul ce-a ]ntemeiat,Ce-i nep[truns de cugetare

172 ALEXEI MATEEVICI

+i-n slav[ vecinic[ nespus,M[rit de fiecare floare,De toat[ steaua-n ceruri sus...

1913, iulie; satul Prajila, \inutul Sorocii

P[c[toasaDe Aleksei K . T o l s t o i

I

Norodul fierbe... Glasuri, tunet,C`nt[ri =i din chimvaluri sunet,Verdea\[ primprejur =i flori,Iar printre st`lpi, pe la u=ori,Perdele-n \es[turi frumoase,|esute din m[t[suri groase,Cur\i, minunat ]mpodobite...Cristaluri, vase aurite,Ce ca un soare str[lucesc.Pe-afar[ — mare gr[m[direDe cai — tr[suri la hodinire;La mas[ oaspe\i n[v[lesc,+i vorba lor se vars[ slobodPrin zgomot, c`ntece =i tropot.De curge vorba despre toate:De jugul Romei blestemate,Despre domnia lui Pilat,De sfaturi, ce au adunat}n tain[ capii jidove=ti,

173}N ZAREA ANILOR

De trebuin\i negustore=ti,De biruiri, r[zboi =i pace...Le merge vorba, ]n sf`r=it,Despre Acel de sus venit,Ce lucruri minunate face.

II

„Pe oameni, ca pe fra\i iubind,Smerire El i-a ]nv[\at+i, legea lui Moisei curm`nd,El legea dragostei le-a dat;Nu rabd[ nici o r[utate,Iertare propov[duie=te+i pentru r[i cu bun[tateEl tuturora r[spl[te=te.Puterea Lui, din cer venit[,Nu-i pe p[m`nt obicinuit[.Le d[ El orbilor vedere,Iar celor sl[b[nogi t[rie...M[rturisire El nu cere,C[ci cugetele toate =tie;Nimic de D`nsul nu s-ascunde:Privirea Lui cercet[toareAd`ncul inimii p[trunde,+i tot r[m`ne iert[toare.El, vindec`nd necaz =i jale,A fost atotizb[vitor,+i prin m[ria milei Sale,N-a fost nicic`nd os`nditor.

174 ALEXEI MATEEVICI

Fiind de Dumnezeu ales,El Iordanul a trecut+i fapte sfinte a f[cut,Ca un proroc, din cer trimis...Acuma luminos, blajin,El a sosit ]n ast[ parte,+i ucenicii de departe}n urma Lui cu to\ii vin“.

III

A=a vorbe=te lumea mult[La masa de m`nc[ri umplut[.Aceste vorbe le ascult[O t`n[r[-n p[cat c[zut[.Purtarea necuviincioas[,Ciudata ei ]mbr[c[minteDespre via\a p[c[toas[Spun tuturor f[r[ cuvinte.Ea ]n ad`ncul desfr`n[riiPe to\i ]i trage ca-ntr-o ap[;De cursele destr[b[l[riiNici t`n[r, nici b[tr`n nu scap[.Nu-i =tie inima mustrare,Precum nu =tie nici ru=ine,+i frumuse\ea de v`nzareO ia pe aur ori=icine...Ascult[ ce vorbesc mesenii,Ea tres[rind de fudulie.+i iat[-n v`rful petrec[niiVorbe=te cu obr[znicie

175}N ZAREA ANILOR

C[tre-a mesenilor mul\ime:„Nu m-am temut ]nc[ de nime+i nu =tiu ce-i st[p`nitorul;Vre\i? Vie-v[ }nv[\[torulAicea ]ntr-aceast[ vreme —Eu nici de D`nsul nu m-oi teme!“

IV

Se vars[ vinul; zgomot, tunet,C`nt[ri =i din chimvaluri sunet,Verdea\[, fumuri, soare, flori...Dar iat[-ntre petrec[toriSose=te-un cuvios b[rbat.+i fa\a lui cea minunat[,+i chipul lui cel minunat,+i ochii, mersul, toate-arat[A tinere\ii str[lucire+i ]nfocat[-nsufle\ire...M[rea\a lui ]nf[\i=areDeparte este de p[m`nt,Cereasca lui asem[nareObrazul lumineaz[ sf`nt.Puteri cere=ti ]i ard ]n fa\[,Privirea lui te s[geteaz[,Departe vede-n viitor...Ca la un ]nger vestitor,Nevr`nd, femeia frica simte,I se sfie=te-a ei privire,Dar iat[ ]=i aduce-aminteDe ce-a vorbit =i, cu z`mbire,

176 ALEXEI MATEEVICI

Din scaun repede se scoal[Cu un pahar de vin ]n m`n[+i, f[r[ ori=ice sfial[,Roste=te, de-ng`mfare plin[:„Tu e=ti Acel ce ne ]nve\iDe sine s[ ne lep[d[m,Ce calea-n ceruri ne-o ar[\i,Pe care noi s[ ne-ndrept[m?Degeaba! Eu nu te mai cred,Nu =tiu ce-i post =i rug[ciune;}n lume primprejur eu v[dNumai pl[ceri, desf[t[ciune;+tiu numai vinuri =i m`nc[ri,Prea pu\intel g`ndesc de cer,+i cur[\ia sufleteasc[Nu poate s[ m[ mai sminteasc[“.Obraznicele vorbe ]nc[Cu totul ea nu le sf`r=ise,+i r`sul ]ndr[zne\ s-ating[Urechile nu contenise;A vinului u=oare spume}nc[ sc[ldau a ei inele,Dar iat[, vorbe trec prin lume}n mijlocul ]nv[lm[=elii.+i ]n smintire ea audeDin gurile mul\imii mute:„Te-ai ]n=elat, c[ci cel venitAici nu e }nv[\[torul.}i ucenicul Lui iubit,}i Ioan Botez[torul“.

177}N ZAREA ANILOR

V

Cu nep[sare el ascult[Obijda celei r[t[cite.Dat iat[, prin gr[mada mult[Hristos s-arat[ lini=tit.Smerita Lui ]nf[\i=areN-arat[ foc ce-n ochi s-aprinde,Dar o ad`nc[-ng`ndurareUmbre=te chipul frun\ii sfinte.Nu-i ]n privirea minunat[}nsufle\ire proroceasc[,}n fa\a bl`nd[, luminat[,Nu vezi m[rie ]ngereasc[...}i cade-n valuri p[rul moale}n dou[ desp[r\iri pe frunte,+i l`na-mbr[c[mintei Sale —Hitonul cel din in — ascundeS[r[c[cioasa \es[tur[,Frumos statura-i ]nvele=te;+i barba pe la dulcea gur[U=or =i moale se cre\e=te.Dar ce putere ]n privire,Bl`nde\e =i milostivire!A=a senin[ ad`ncimeA milei =i a bun[t[\ii}n ochii nim[nuia nimeNu vede-n clipele vie\ii.Ca un r[suflet al t[ceriiTrecut-a printre to\i mesenii

178 ALEXEI MATEEVICI

+i, ca ]n groaza-nfior[rii,Au ]mpietrit izraeltenii;S-a stins vorbirea-n a=teptare,St[tut-au to\i ]n nemi=care.+i El, ]n pacea cea ad`nc[,A stat la u=[ cu bl`nde\e+i a privit cu mare t`ng[La p[c[toasa ]ndr[znea\[.

VI

P[rea c[-n fa\[ str[luce=teFrumoasa stea, ce preveste=teVeniera zilei ce-i dorit[,+i-n inima cea p`ng[rit[Hristos ]n clip[ a p[truns...Privirea bl`nd[ i-a ajunsAd`ncurile dep[rtate,+i negrele a ei p[cateEl, ca ]n zori, le-a luminat,+i toate s-au ]nseninat}n mintea celei ce-a c[zut.+i via\a sa r[ut[cioas[Nenorocita p[c[toas[}ntr-o clipire a v[zut.}n groaz[ ea a ]n\elesCe daruri adunate-n v`ntCu ]ndurare i-a trimesSpre folosire Domnul sf`nt,+i cum ]n zorile vie\ii

179}N ZAREA ANILOR

Spre viitorul ei necaz,Din sc`rn[via r[ut[\iiEa bea ]n fiecare ceas...+i cu a poc[in\ei sete}n ochii lui Hristos acumPedeapsa r[ului s[u drum+i mil[ nesf`r=it[ vede.De presim\iri cere=ti cuprins[Ea st[ la ]ndoial[ ]nc[,Dar poc[in\a cea aprins[}ncepe inima s[-i str`ng[,+i-n mijlocul t[cerii, iat[Paharul, t`n[ra de-odat[Pe pietre jos din m`n[-l scap[P`n’ ]n ad`ncuri zguduit[,+i cade-a veseliei roab[Tremur[toare-ng[lbenit[,C-un pl`ns amar =i t`nguiosJos, ]naintea lui Hristos.

Februarie 1914

180 ALEXEI MATEEVICI

Cre=tinaDe S. N a d s o n

„Ispr[vi din vremi de mult trecute,Predanii din vechime-ad`nc[“. A. Pu=kin, Ruslan =i Ludmila

I

M[rea\a Rom[ doarme-n pace,Umbrit[ de livezi t[cute,+i-o lini=te ad`nc[ zace}n r`ndul cur\ilor ei mute.O noapte bl`nd[-a prim[veriiDomne=te-n uli\i somnoroase,Iar luna focul tremur[rii}l scald[-n ape sc`nteioase,+i Tibru* — dung[ lucitoare —Curg`nd ]n negrele lui maluriCu-o murmurare g`nditoare,}=i m`n[ apele ]n valuri...Cu capu-n piept, cu crucea-n m`n[,Sub a-nchisorii negre paz[,O bl`nd[ t`n[r[ cre=tin[Pe pietre aspre dormiteaz[.Zadarnic pus-au st[ruin\eChinuitorii ei cei r[i,F[g[duieli =i suferin\eN-au sf[r`mat credin\a ei...

* Tibru — r`ul pe malurile c[ruia este a=ezat[ Roma.

181}N ZAREA ANILOR

Neomenoasa judecat[A os`ndit-o ieri la moarte,Dar m`ine-n ceruri ridicat[,Primi-va scrisul altei soarte...+i iat[, c-o dorin\[ sf`nt[Pe sine-n jertf[ a s-aduce,Ea-=i merge calea de os`nd[,}=i merge drumul cel de cruce.Prin vis a patriei c`mpieO vede, de stejari umbrit[,+i r`ul — dung[ alb[strie —+i casa drag[ =i iubit[,+i iar[=i pa=nica via\[,Ce-a petrecut-o, o petrece.Dar de-a trecutului dulcea\[Nu-i pare r[u: r[m`ne rece.N-o tulbur[ mai mult p[m`ntul+i bucuriile lui sterpe;Dup[ norocul lui nici g`ndul,Nici inima ei nu mai fierbe.N[d[jduirea ei cereasc[,F[r[ de lacrimi =i jelire,Surpat-a pofta p[m`nteasc[+i pieritoarea t`nguire.+i traiul cel mai drag, frumos,+i tot ce-n trai i-a luminat,}n jertf[ Domnului HristosLa crucea Lui a ]n[l\at...

182 ALEXEI MATEEVICI

II

Deasupra Tibrului, m[rea\[,St[ curtea lui Neron dormind,Iar primprejur cu-a lor verdea\[}n r`nduri plopii o cuprind.}n ]ntuneric cufundat[,Miros gr[dina r[sp`nde=te,+i ]n umbrirea ei bogat[Mul\imea apelor gr[ie=te.B[tr`nii mun\i ]n dep[rtare’+i-ridic[ culmile spre cer+i ]ntr-a lor albastr[ zareP[duri ]ntunecoase pier.Dorm toate. Singur privegheaz[Albin, ad`nc ]ng`ndurat...+i g`ndurile-l ]ngreleaz[+i sufletul i-i tulburat!Bresla= sl[vit, osta= puternic,Vr[jma= cre=tinilor fierbinte,El umbl[ ca un rob nemernic —De dorul muceni\ei sfinte.Sub v[lul mut al nop\ii line,Uit`nd de lumea zgomotoas[,El dragul tinerei cre=tineHr[ne=te-n mintea t`nguioas[.}nchipuirea a\`\at[Pe el la desf[t[ri ]l cheam[,+i-i na=te mintea ]mb[tat[Vederi pl[cute f[r[ seam[.

183}N ZAREA ANILOR

Albastra noapte-a prim[veriiI-arat[ ]ns[ chipul drag+i-n ochi n[dejdile-nvierii,Ce chipul luminos ]l fac!...

III

De-atunci, c`nd t`n[ra fecioar[La judecat[ a venit,De-atuncea lui a prins s[-i par[C[ el din moarte s-a trezit.}n piept a cur\ii desfr`nareDorin\i curate-i uciseseDar a iubirii ]nfocareTot greul p[c[tos fr`nsese+i, hot[r`ndu-i pedepsireMariei, el, vestit bresla=,}n inima lui f[r[ =tireEra al lui Hristos osta=,+-a sfintei tinere cuvinteEl cu-nsetare le prindea,+i flac[ra credin\ei sfinte}n suflet i se aprindea.Credin\a, dragoatea — uniteDin r[t[ciri ad`nci l-au scos+i-n vasul inimii smintiteSuflat-au duhul luminos.

IV

Str[lucitoarea rev[rsareDin zori ]n ceruri s-a aprins

184 ALEXEI MATEEVICI

+i a luminii ]nfocare}mprejurimea a cuprins.+i ]n cununa str[luciriiM[re\ul soare se ive=te,+i-n Tibru focul oglindiriiLuciri de aur risipe=te.Se scoal[ Roma zgomotoas[...Ca moartea tinerei s[ vad[,Mul\imea ei g[l[gioas[Ticse=te circul* tulburat[.}n haina sa ]mp[r[teasc[Cu aur numai =i argint,}n gloata lui prieteneasc[,Neron s-a a=ezat. Privind}n negura ]ng`ndur[rii,Albin s-a=eaz[ printre ei.+i noaptea neagr[-a ]ntrist[riiSe oglinde=te-n ochii s[i.Vuie=te zgomotoasa gloat[,Cu ner[bdare a=tept`nd.Dar iat[ semnul! +i de-odat[Se casc[ u=a, sc`r\`ind,+i-n \arc tigroaica-nainteaz[Cu pa=i u=ori, voioas[.}n urma ei, cu crucea-n m`n[,Cu haine albe, f[r[ team[,Ie=it-a t`n[ra cre=tin[,

* Circul la romani era un loc de perteceri; tot aici se aruncau muceniciifiarelor.

185}N ZAREA ANILOR

}mp[ciuit[ f[r[ seam[.De-odat[ via tulburareSe schimb[ ]n ad`nc[ pace.Albin uimit, f[r[ mi=care,St[ ca o umbr[, groaznic, tace.... . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . .+i glasul sfintei ]n t[cereDe-odat[-n circ a r[sunat:

V

— „Eu gura mea tremur[toareN-oi mai deschide-o-n viitor:Ierta\i cre=tina, c[ci ea moarePentru al s[u M`ntuitor;+i ]ntr-acesta ceas de moarte,Iert`nd chinuitorii meiEu rug[ciunea mea, ce arde,O duc ]n ceruri pentru ei...S[-i ierte dar M`ntuitorulPentru sf`r=itul s`ngeros,Primeasc[-i R[scump[r[torul}n marea turm[-a lui Hristos!Lumina-nv[\[turii sfinteCe focul dragostei aprinde+i-a p[cii las[ urmi ne=terse,}n inimi reci s[ se reverse!“

T[cut-a sf`nta... }n uimireT[cea =i adunarea toat[;

186 ALEXEI MATEEVICI

Sc`nteia de milostivireParc[-a atins cumplita gloat[.. . . . . . . . . . . . . . . . .Dar iat[, pe nea=teptate,A cobor`t ]n circ Albin,+i a strigat: „+i eu vreau moarte...+i eu, o, Rom[, sunt cre=tin“...

+i ]n furtuna tulbur[riiNorodul tot a tres[rit+i cu fioru-nsp[im`nt[riiTigroaica-n l[turi a s[rit.Dar iat-o cum din nou p`nde=te,Ca =arpele, ]ncet merg`nd...O clip[... S`ngele \`=ne=te,P[m`ntul galben ]nro=ind...Dar Roma r`de, face glume,A mor\ii tain[ nici c[-i pas[,+i la a sfintei rug[ciuneDin palme bate zgomotoas[.

Aceast[ m`ndr[ povestireTr[ie=te din ad`nc trecut,Vorbind f[r’ nici o p[rtinireDe cele ce s-au petrecut.Din ea popoarele cre=tineCu mult folos azi pot citiCum oamenii, c`ndva,-n vechime,+tiau a crede =i-a iubi.

Decembrie 1915

187}N ZAREA ANILOR

Z`naPOVESTE VALAH{

M. G o r k i

Tr[ia ]n p[dure o z`n[,Sc[ld`ndu-se-adese ]n ape,A dat de mreje cu pe=te,+i z`na n-ajunge s[ scape...

Cu spaim[-au privit-o pescarii,Dar Marcu cel t`n[r =i iute}n bra\e-apucat-a pe z`n[+i dornic a prins s-o s[rute.

Iar z`na se d[ ca o creang[+i-n m`inile lui =erpuie=te,Se uit[ ]n ochii lui Marcu+i r`de =i tainic z`mbe=te...

}n farmec s-a scurs toat[ ziua;Dar iat[ c[-n noaptea ad`nc[Pierit-a zburdalnica z`n[...Se pierde s[rmanul de t`ng[.

+i zile =i nop\i r[t[ce=tePrin codri, pe-a Dun[rii maluri,+i geme-ntreb`nd: „Unde-i z`na?“„Nu =tim“, r`d viclenele valuri.

188 ALEXEI MATEEVICI

„Mincun[! strigatu-le-a Marcu,Cu voi ea acuma petrece!“+i-ndat[ s-a dat nebunaticCu capul ]n Dun[rea rece.

Se scald[ ]n Dun[re z`na,A=a cum a fost mai-nainte;Nu-i Marcu... +i doar[ ]n c`ntecNe-aducem de Marcu aminte.

Iar voi pe p[m`nt v[ petrece\iCa r`mele oarbe-n p[m`nt,+i nime pove=ti nu v[-ncheag[,Urma=ii c`nt[ri nu v[ c`nt.

27 iunie 1917, M[r[=e=ti

Zadarnic, artisteA. K. To l s t o i

Zadarnic, artiste, te crezi ziditor pl[smuirilor tale!Ele-n veci s-au purtat pe deasupra de ochi nev[zute.Nu, nu Phidias-n[l\at-a vestitul Zeves Olympanul;El oare datu-i-a fruntea =i coama aceea de leu,Buna privire domneasc[ din fulgerul genelor aspre?Nu Goethe e faurul marelui Faust, cel care,}n haina sa veche nem\easc[, =-ad`nc adev[r omenescP`n[-n fir se aseam[n[ chipului s[u dinainte de vremuri!Ori poate Beethoven, pe c`nd ]=i g[sea al s[u mar= de-ngropare,Din sine scotea acel r`nd de acorduri, ce sf`=ie inimi,

189}N ZAREA ANILOR

Pl`nsul din suflet zdrobit despre pierderea marelui cuget,Lumi de luceferi, c[z`nd ]n pr[pastia negrului haos?Nu, tremurat-au din veacuri acele pl`nsori ]n ]ntinderi,Surd pentru noi, el a prins cu urechea cere=tile pl`ngeri.Multe-n v[zduhuri sunt chipuri =-acorduri de noi neatinse,Multe uniri de uniri minunate-n cuv`nt =i lumin[,}ns[ le toarn[ acel care =tie s[ vad[, s-aud[,Cel ce prinz`nd numai brazda, acordul, cuv`ntul,Zidirea ]ntreag[ ne-aduce cu ele ]n lumea mirat[.O, te cufund[, poete, ]n noapte, te-mbrac[-n t[cere,Ve=nic fii singur =i orb ca Homer =i surd ca Beethoven,Auzul din suflet mai tare ]ncoard[-l =i v[zul din suflet.+i precum la un foc a scrisorii de tain[ ascunsele r`nduri}ndat[ r[sar, a=a r[s[ri-vor de-odat[ priveli=ti,Din ad`ncul cel negru ie=i-vor lumini ]ntr-un chip ]nchegate,R`nduri, cuvinte =i-acorduri porni-vor ]n rostul lor limpezi.Seama atunce s[ iei =i s[ cau\i, \in`nd r[suflarea;Iar mai pe urm[, zidind, s[ nu ui\i trec[toarea n[luc[.

29 iunie 1917, M[r[=e=ti (Moldova)

Poetului(Sonet)A . P u = k i n

Poete, s[ nu cau\i la dragostea mul\imii,C[ci zgomotul de slav[ va trece-ntr-un minut,Vei auzi jude\ul =i r`setul prostimii,Dar s[ r[m`i ca st`nca posomor`t, t[cut.

190 ALEXEI MATEEVICI

E=ti crai: tr[ie=te singur. Pe slobodul t[u drumTe du, unde te cheam[ al min\ii tale zbor,Des[v`r=e=te-\i roada g`ndurilor de dor+i n-a=tepta r[splat[ a trudei nicidecum.

Ea este-n tine. Tu-\i e=ti ]naltul t[u jude\Ce aspru-\i hot[r[=te al muncii tale pre\.E=ti mul\umit, artiste, ne-ndoios?... Atunci

Copil[roasa gloat[ huleasc[-te-n zadar+i clatine-\i temeiul sfin\itului altar+i p`ng[reasc[-\i vatra ]naltei tale munci.

30 iunie 1917, M[r[=e=ti (Moldova)

PROZ{

O R I G I N A L E

Toamna(Schi\[ din via\a basarabenilor)

Prin t[cerea nop\ii albastr[-fumurie de toamn[, pe deasuprasatului adormit trecu un chiot ascu\it de c`teva glasuri. Fl[c[iiumblau prin sat ]n veselia lor zburdalnic[, =i noaptea, ]mpreun[cu lumina nel[murit[ a lunii, ce p[rea ]nfumurat[ de norii trec[tori=i de cea\[, parc[ se zguduia =i tres[rea speriat[. Apoi, ]n r[stim-puri, c`ntecele prelungi ale fl[c[ilor str[b[teau negurile toamnei=i se duceau departe-departe, ]ntr-acolo, de unde numai spreprim[var[ se ]ntoarn[ p[s[rile c[l[toare. Era frumoas[ noaptea]n m`hnirea ei posomor`t[, =i frumos sunau glasurile fl[c[ilor.Melodia c`ntecului lor foarte bine se potrivea cu noaptea trist[ =isomnoroas[, ca =i c`nd c`ntau ei noaptea de toamn[. +i noapteap[rea c[ ascult[ aceast[ c`ntare ]n triste\ea ei, ]n f`=`itul frunzelor,ce cad din copaci =i se duc cu v`ntul u=or =i pl`ng[tor. +i dup[c`ntecele lor pl`ng[toare, ca =i v`ntul, iar[=i porneau nebunaticelestrig[te de veselie. A=a petreceau fl[c[ii p`n-]n zori.

Diminea\a r[coroas[ ]i de=tepta pe oameni, =i satul se ]nviora]n zgomotul lucrului de toamn[, pe c`nd cerul r[s[ritului ]=i schim-ba minunatele lui culori.

Toamna era frumoas[ =i bogat[. Anul fusese rodnic, =i s[teniicu o bucurie la fel ]=i str`ngeau p[pu=oii =i-i cur[\eau, =i storceau

193}N ZAREA ANILOR

vinul, =i-l beau. }n fiecare zi se cununa c`te vreo nunt[. Din aernu lipseau sunetele viorilor =i ale fluierelor, iar p[m`ntul se zguduiade tropotele acelora=i fl[c[i veseli =i juc[u=i. +i soarele z`mbitorsc[lda ]n razele sale c[ldicele adun[rile pestri\e ale nunta=ilor.

}ntr-o astfel de zi de toamn[, ce urma o noapte luminoas[-fumurie cu chiote =i c`nt[ri de-ale fl[c[ilor, mo=u Dumitru Putin[s-a sculat des-de-diminea\[. El era un om nu prea b[tr`n, a=a demijloc, cu fa\a ]ntotdeauna ras[, =i vioi, iar p[rul ]i era tot negru,dar amestecat cu arginteala v`rstei destul de ]naintat[, ]n care seafla el. Tot satul ]l cuno=teala de un om foarte harnic =i cinstit,a=ezat la minte. Mo=u Dumitru se apropie repede de baba lui,mama Zamfira, =i zise r[stit:

— Da scoal[, bre bab[, fi-\i-a de dormit, c[-i cr[pa. Iaca setreze=te satul la lucru, numai tu dormi. Hai mai iute, zic, c[ p[pu=oide cur[\it mai avem, slav[ Domnului. Lene=i mai sunte\i tu =i cufecioru-t[u, Doamne, Doamne!

Mama Zamfira se trezi =i cu r[utate se uit[ la so\ul s[u. Ei ]ipl[cea somnul mult mai mult dec`t lui mo=u Dumitru, =i dinpricina asta ei foarte adeseori se sf[deau.

Lenea mamei Zamfira curat ]l m`nca pe mo=u Dumitru, nualta. +i satul foarte se mira v[z`nd c[ a=a un om mintios =i cudare de m`n[ ]n mijlocul s[tenilor se sf[de=te cu femeia mai ]ntoat[ ziua.

Mama Zamfira, pe l`ng[ c[ era cam nesilitoare la lucru, maiera =i cam rea la gur[ =i iubitoare de fel de fel de vorbe at`t bune,c`t =i rele, pe care le purta prin mahalalele satului. Asta ]l f[ceape mo=u Dumitru s-o urasc[ pe mama Zamfira ]nc[ =i mai mult,]nc`t mo=u foarte arareori se unea cu ea =i mereu c[uta cap[t deg`lceav[. +i acu mo=ului ]i venir[ toanele de nemul\umire:

194 ALEXEI MATEEVICI

— Bine-\i mai seam[n[ \ie fecioru-t[u, bre bab[, urma ]ntreacestea mo=u Dumitru. Am`ndoi fugi\i de lucru ca dracul det[m`ie. Una doarme p`n’ amiaz[, da altul ]mbl[ toat[ noapteaprin sat, st`rne=te c`inii oamenilor =i nu le d[ pace fetelor s[doarm[. Ia, m[i, hal pe capul meu, ce-i sp`nzuratul ista de b[iat.Mai bine, bre bab[, murea de mititel s[ nu-l v[d mare =i nebun,bre bab[. Ia sunte\i am`ndoi ni=te puturo=i =i de nimic.

Mama Zamfira p`n’ acu t[cea. Sculat[ de mo=u Dumitru, eaumbla prin odaie dirdic`nd, b[tr`n[, sub\ire, cu fa\a zb`rcit[,luminat[ de zorile r[coroase ale toamnei, ce se strecurau printr-oferestruic[ micu\[. Ea ]=i a=tepta r`ndul, ca s[ dea drumul puho-iului s[u de cuvinte.

— Ce-\i este, m[ rog, omule, h[i, de te-ai legat de mine =i dePetri\[? Ce \i-am f[cut, m[ rog, noi \ie? Am vrut s[ te omor`m?S[-\i fur[m banii din lad[? S[-\i d[m vin cu otrav[? Spune.

— Fa bab[, ie=it[ din min\i! Taci tu, m[ rog, =i nu da drumulmorii tale de v`nt, c-apoi =tii c[ asta nu-i bun[ la mine. Taci =i nuvorbi cuvinte de prisos. De-o sut[ de ori \i-am spus c[ lenea laDumnezeu =i la oameni ]i mai rea dec`t toate faptele cele rele.Ce mai leh[ie=ti dar ]n zadar? +tii foarte bine ce lucru faci tu =icu Petri\[ al t[u.

— Ce lucru! Ce lucru! Tot ]mi d[ cu lucrul lui. Dac[-\i parlene=[, apoi de ce nu \i-ai c[tat din tinere\e una mai harnic[, s[-\ifac[ mai mult lucru? Toat[ ziua alergi, te m`n[ ]n toate p[r\ile, =-apoi]nc[ ]\i mai scoate ochii c[-i m[n`nci p`inea degeaba.

— Taci, bab[, =i du-te de pune pe foc. Acu=i o s[ r[sar[ soarele,=i trebuie s[ ne apuc[m de p[pu=oi. Las’ c[ te =tiu eu prea bine.Iaca =trengarul t[u nu vine, nici diminea\a nu-l mai satur[ draculde zb`n\uit.

195}N ZAREA ANILOR

— +trengar! De unde te-ai mai luat a=a prea cuminte =i detreab[? B[iatul ]i ca un b[iat, cumin\el, frumu=el, n-are n[ravurirele. Ei, negre=it, c[ cum s[ nu se veseleasc[, dac[-i fl[c[u? N-a=edea =i el cu tine acas[ cu luleaua-n din\i. Poate-a da Dumnezeu=i s-a-nsura =i el ]n toamna asta, cum se-nsoar[ al\i fl[c[i. Ce tot]l oc[r[=ti =i nu-i dai pace?

— S-a-nsura, zise mo=u Dumitru, oarecum cu dezn[dejde. Veivedea tu cum s-a-nsura el. |i-a aduce vro fat[ pe cuptor, =i atuncipoftim de-o prime=te. Atunci s[ taci mulcu =i s[ nu leh[ie=ti nimic.

— M[car aduc[-mi pe cuptor =i zece fete, c[ nu le primesc.— Asta noi vom mai vedea-o, bre bab[. Da eu a=a-\i spun

acu, c[ de s-a-nt`mpla vro necinste de asta, apoi s[ nu te preafudule=ti, c[ nu \i-a fi \ie nimine vinovat, dec`t numai tu ]ns[\i,c[-i \ii parte sp`nzuratului nostru. Auzi?

— |ie, omule, h[i, hojma ]\i vine ]n cap c`te una de celegogonate.

— Hai, hai, nu sta prea mult la vorb[, du-te =i-\i cat[ de lucru.Iaca se ive=te de acu soarele.

+i ]n cele dint`i raze ale soarelui, lungi =i ascu\ite, ca ni=te suli\estr[pung[toare, el ie=i din cas[ =i intr[-n ocol, ca s[-=i mai vad[vitele. Iar peste vreun ceas de vreme din hogeagul casei lui seridic[ iute un fum cenu=iu, pierz`ndu-se ]n zarea albastr[ adep[rt[rilor. Mama Zamfira pusese la foc de m[m[lig[.

}ncet se de=tepta satul, =i ]n r[coarea dimine\ii pornea lucrulde toamn[.

* * *— Unde-ai fost, nemernicule? ]l ]ntreab[ mo=u Dumitru pe

Petri\[.Petri\[ venise din sat at`t de beat, ]nc`t abia se mai \inea pe

196 ALEXEI MATEEVICI

picioare. Ochii lui mici =i negri luceau =i erau umezi. Ei c[taua=a, parc[ Petri\[ se speriase =i nu ]n\elegea unde nimerise. P[rul]i era zburlit.

Mo=u Dumitru =i mama Zamfira =edeau ]n harman =i cur[\eaup[pu=oi. Mo=u Dumitru se uita la fecior cu asprime, iar mamaZamfira se f[cea c[ nu-l z[re=te =i cu luare-aminte desp[r\ea cio-c[l[ii de p[nu=e. Petri\[ nu zicea nici un cuv`nt.

— Ei, mam[, h[i, se ]ndrept[ mo=u Dumitru la mama Zamfira,prive=te-l pe fecioru-t[u, cum ]i de frumu=el =i de cumin\el. Ce-ibun, ha? ’|i place cum ]i? A=a c[ n-are n[ravuri rele? Da be\ia,cum ]\i place, ]i n[rav bun?

— M[i, potlogarule, ]i zise el deodat[ lui Petri\[, eu c`nd eramca tine, apoi numai gustam vinul =i niciodat[ n-am fost a=a debeat, cum e=ti tu acu. Pe mine m[ \ineau p[rin\ii din scurt, =inimine dintr-]n=ii nu-mi \inea mie parte, cum ]\i \ine \ie m[-ta.Da pe tine m[car oc[r[=te, m[car nu te oc[r[=te, m[car bate-te,m[car nu te bate, c[-i totuna. Nu ]n\elegi nici de cuv`nt, nici deb[taie. E=ti, m[i, mai r[u dec`t un dobitoc, c[ dobitocul, dac[ daicu b[\ul ori cu altceva, el merge =i lucreaz[, da eu pe tine te-amb[tut =i tot om, ca to\i oamenii, n-am mai scos. Nu-mi sameni tumie, te-ai aruncat ]n s[m`n\a cea rea a m`ne-ta.

— D[ las[-l, bre omule, h[i, las[-l de acu, fi-\i-a odat[! +tiu c[are parte, bietul b[iat, de probozit. Du-te, Petri\[, dragul mamei,=i te culc[. Vezi c[ tat[l t[u e zmuncit din botez.

Petri\[ ]ncet, pe cump[nite =i bolmojind ceva nel[murit, o pornidin harman. Mo=u Dumitru ]i arunc[ din urm[ o privire m`nioas[=i-i strig[:

— +i piei din ochii mei, s[ nu te v[d beat.

197}N ZAREA ANILOR

* * *Soarele sc[p[ta spre asfin\it.Ziua de duminic[ era posomor`t[. Pe deasupra satului, ]n cerul

cenu=iu =i nem[rginit, umblau ni=te nouri mari, ]ntuneca\i, =i p[reac[ ei au de g`nd s[ cad[ (s[ pice) jos =i s[ turteasc[ tot satul ]nc[derea lor. }n posomor`rea dimine\ii nu auzeai alte sunete dec`tc`ntecul clopotelor biserice=ti, =i departe se ducea c`ntecul lor,]ncet`nd ]n c`mpiile ]ng[lbenite, pe care se mai vedeau ]nc[ turmenegre de oi. Iar de-acolo, din nem[rginirea c`mpiilor =i a cerului,ajungea c`nd =i c`nd cronc[nitul prelung al ciorilor. Satul tot poart[o pecete de s[rb[toare. Pe drumul cel mare =i larg, ce duce drept labiseric[, n[v[lesc ]ntr-acolo =iruri ]mpodobite, ]mpestri\ate de oameni.Mai mult vezi gospodari, b[rba\i ]n stare, apoi b[tr`ni =i fete.

Gospodarii merg domol, a=ezat. Fetele, ]mbr[cate cu rochiialbastre, verzi, cu cordele frumoase, ro=ii =i trandafirii, mergrepede, vesele la amintirea celor ce le a=teapt[ mai ]ncolo, c`ndva ie=i norodul din biseric[ =i vor prinde a se ]ncinge jocurile.

Fl[c[i mai nu se mai z[resc pe drumul ce duce la biseric[. Eise primbl[ pe uli\ele satului, mai mult cuprin=i de mijloc, glumesc=i trag \[h[rci. A=teapt[ =i ei s[ ias[ mai degrab[ popa din biseric[,ca s[ porneasc[ veseliile toamnei.

+i n-apuc[ a se curma c`ntecul clopotelor, iaca vine r`ndul\iganilor. Din biseric[ iese vreo nunt[ cununat[, =i to\i nunta=ii opornesc acas[ la mire ]n c`ntarea unui mar= r[sun[tor, ce-l zicviorile, fluierele =i cu d[r[b[nile \iganilor.

}n drum pe tineri ]i a=teapt[ o gloat[ ]ntreag[ de b[ie\ei mici,cu c[nile pline de ap[. C`nd trec mirele =i cu mireasa pe l`ng[ ei,]i ud[ cu ap[ s[ fug[ de ei nevoia ]n via\a lor viitoare, a=a precumdispare (se face nev[zut[) apa.

198 ALEXEI MATEEVICI

Mirele scoate din buzunar vreo c`\iva b[nu\i de argint =i-iarunc[ ]n mijlocul b[ie\[raiei. +i mult[ vreme dup[ asta b[ie\iicaut[ b[nu\ii ]n colbul drumului, \ip`nd =i b[t`ndu-se de la ei.

Oamenii cei mai a=eza\i, mai cu dare de m`n[, de la biseric[se ]mpr[=tie pe acas[. Mul\i din ei se mai duc pe ospe\i pe la rude=i pe la prieteni s[ mai bea vreo c`teva p[h[ru\e de vin, c[-i p[cats[ nu bei nimic ]n ziua de duminic[, — a=a-i ziua asta l[sat[ deDumnezeu, c[, neav`nd de lucru, trebuie s[ mai bei vin, m[carc`tu=i de pu\in, s[ te mai vesele=ti, c[ci altfel ]l bucuri pe ucig[-lcrucea. Asta-i dat de la sfin\i.

Mo=u Dumitru Putin[ ]ndeplinea cu sfin\enie toate obiceiurilesatului, p[strate de la str[mo=i. De aceea, drept din biseric[, el seduce la cumnatul Gavril[ s[ mai =ad[ — cum ]i lucru de s[rb[toare —la vorb[ pe prisp[.

Mo=u Gavril[, om foarte bun la inim[ =i primitor de oaspe\i,=ade ]ntr-o mahala cu mo=u Dumitru, =i ei sunt buni prieteni.Bine]n\eles c[ pe un musafir a=a de scump, ca mo=u Dumitru, elnu-l las[ s[ =ad[ afar[, ci-l pofte=te ]n casa cea mare. Acolo ]l pune]n capul mesei, ]naintea unei garafe destul de mari cu vin ro=u,cam tulbur pu\in, c[ e nou, din toamna asta, ]ns[, cu toate acestea,e foarte bun. L`ng[ garaf[ stau dou[ pahare, nici prea mari, darnici prea mici.

Mo=u Gavril[ le umple; am`ndoi dint`i fac semnul crucii cuprivirile ]ndreptate la icoan[, cum se =i cade s[ fac[ ni=te cre=tinibuni =i cu ]n\elegere.

Apoi mo=u Dumitru zice:— Ei, s[ dea Dumnezeu sf`ntul ca ziua de ast[zi s[ ne fie

nou[ de bine, s[ ne blagosloveasc[ Cel de sus pe noi =i pe to\icre=tinii, s[ ajungem =i la anul cu s[n[tate =i cu bucurie s[ bemvin. Hristos s[ ne fie de folos, cum[tre Gavril[ =i cum[tr[ Dochi\[!

199}N ZAREA ANILOR

— S[ dea Dumnezeu, r[spund ]ntr-un glas cum[trul =i cum[tra.+i mo=u Gavril[ =i mo=u Dumitru ]=i golesc deodat[ paharele.

Mama Dochi\a, baba lui mo=u Gavril[, o femeie ]nc[ frumoas[=i gr[sulean[, nu bea vin deloc. Ea numai c`teodat[ ]l gust[, c`ndasta e de mare trebuin\[ =i c`nd f[r[ asta nu po\i — pe la nun\i =ipe la cum[trii, la care i se ]nt`mpl[ s[ fie.

Din pricina asta ea nu st[ cu b[tr`nii la vorb[, ci ]ndat[ iese =ise duce de se por[ie=te cu de-ale m`nc[rii, pe c`nd ]n casa ceamare porne=te o vorb[ lini=tit[, b[tr`neasc[, vorb[ de s[rb[toare,udat[ cu vinul nou al toamnei =i s[rat[ cu glume s[n[toasemoldovene=ti. +i ochii la am`ndoi mo=negii le lucesc tot mai mult,glasurile li se fac parc[ nu =tiu cum mai vioaie =i tot mai mult seaud glume. +i vinul cel ro=u tot scade =i scade din garaf[.

Dup[ ce au =ezut cu to\ii la mas[, de-au m`ncat zeam[ bun[de g[in[, f[cut[ de mama Dochi\a, ce este me=teri\[ la lucruri deacestea, mo=u Dumitru se ridic[ din locul lui, mul\ume=te luiDumnezeu =i lui mo=u Gavril[ cu mama Dochi\a =i zice:

— Ei, oameni buni, de acu plec acas[, s[ trag un somn dom-nesc, =ti\i, s[ fie ca de duminic[. Mai r[m`ne\i s[n[to=i =i s[ v[v[d s[n[to=i c`t oi fi =-oi tr[i =i eu, p[c[tosul.

— Mergi s[n[tos, cum[tre Dumitru, r[spund odat[ mo=uGavril[ =i mama Dochi\a.

Mo=u Dumitru ]=i pune c[ciula-n cap =i se duce acas[. Apro-piindu-se de ograd[, el aude ni=te glasuri, dintre cari mai mult sedeosebe=te glasul mamei Zamfira.

„Ce dracul, g`nde=te el, cu cine a mai pornit sfada leh[ita mea?“+i m[car c[ prin creierii lui umbl[ fumul vinului b[ut, deodat[ ]iscap[r[ prin minte un cuget: „Oare n-a f[cut cu bun[ sam[ sp`n-zuratul nostru vreo pozn[?“ +i el se gr[bi s[ intre ]ncet, pe

200 ALEXEI MATEEVICI

neauzite, pe din dosul casei. +i dintr-o clip[ ]i z[ri pe trei: pe mamaZamfira, pe Petri\[ =i pe M[ri\a, fata Vasiloaiei. Mama Zamfiravorbea din ce ]n ce mai r[stit =i mai cu asprime. Petri\[ t[cea, =iochii lui, ca =i atunci c`nd era beat, c[utau cu nedumerire; p[reac[ el nu pricepe nimic din ceea ce se petrece pe dinaintea ochilorlui. Privirea ]i era t`mpit[. M[ri\a, o feti=oar[ bine f[cut[ =i destulde frumu=ic[, dar ]mbr[cat[ cam prosti=or =i s[r[c[cios, c`ndintrase ]n ograd[ mo=u Dumitru, pl`ngea cu m`inile pe obraz.

— Ei, ce mi-ai venit tu mie? zicea tare mama Zamfira, f[r[ avedea pe mo=u Dumitru. Ce ca\i tu pe la noi? Ai uitat ceva orine-ai ]mprumutat bani =i nu \i i-am dat ]napoi? Ce-\i trebuie \ie?

Fa\a mamei Zamfira se ro=ise de m`nie. Nasul ei ascu\it parc[i se ascu\ise ]nc[ =i mai mult. Trec vreo c`teva clipe ]n t[cere.Ochii mamei Zamfira ]i ard, nu alta. Ea seam[n[ c-o pas[rer[pitoare, care pare c[ vrea s[ se arunce la un mielu= micu\, nevi-novat. Parc[ vrea s-o ]nghit[ pe biata M[ri\[. Dar M[ri\a tot pl`n-ge, pl`nge cu amar =i nu-i mai po\i dint`i ]n\elege cuvintele ce leroste=te ]n pl`nsul ei. +-apoi, dup[ clipele ce trec, auzi printren[bu=iri de lacrimi c[ zice lungind cuvintele:

— La ba-adea Petri\[ am v-e-n-i-t eu... Of, Do-a-a-mne, Do-a-a-mne... la badea Petri\[ am venit. Of... of... +i iar[=i izbucniride pl`ns.

Mama Zamfira se face a nu ]n\elege:— Ce, fa? Spune ca oamenii. Ce \i-a f[cut bade-t[u Petri\[,

ha? Te-a dat din joc afar[ ori ce?T[cere. Petri\[ se uit[-ntr-o parte, ca =i cum n-are nici o

trebuin\[ nici de pl`nsul fetei, nici de ori=icine pe lume. Mo=uDumitru st[, dosit de cas[, =i abia ]=i mai \ine r[bdarea.

}ns[ iat[ c[ din amestecul nel[murit al pl`nsului =i al cuvintelor

201}N ZAREA ANILOR

M[ri\ei iar[=i se deosebesc ni=te cuvinte care ]i s[geteaz[ inimalui mo=u Dumitru.

— M-a f[cut de r`-`-s... ast[ va-a-r[... Acu m[ r`de tot s-a-atul. Of, Doamne... Ce s[ fac eu?...

— Cine te-a f[cut de r`s? Cine te-a f[cut de r`s? Petri\[? Noi?n[v[le=te mama Zamfira ]ntr-un puhoi de cuvinte, pe care cu greule ]n\elegi. Noi? El? Tu, tu! Singur[, singur[! S[ piei de aici,tic[loaso =i blestemato! Nu Petri\[, da tu, tu!

Iat[ c[-=i pune =i Petri\[ cuv`ntul lui, ie=ind din t[cerea sa]ndelungat[, el zice cu un glas lung:

— Fa, h[i, ce te-ai legat tu, m[ rog, de capul meu? Du-te, fa,h[i, ]n dracul, c[ acu=i te iau cu b[\ul de aici, =-apoi atunci nu-i =tide-a cui e=ti tu...

Auzind aceste cuvinte, mo=u Dumitru nu mai poate mai mult.El sare cu ui\eal[ de dup[ cas[ =i strig[ ]n gura mare:

— Taci, moara dracilor! Taci, mi=elule! Ai f[cut tic[lo=ia =-acute dai ]n l[turi? H`tru te-a mai f[cut m[-ta asta nebun[. Da tu,d`rd`itoarea necuratului, acu mai ai gur[ s[ mai strigi? Ce, n-aie=it pe-a mea? Nu \i-a adus fecioru-t[u ist cumin\el =i frumu=elnor[ pe cuptor? Acu de ce-o mai oc[r[=ti =i o p`r[=ti? Cu ce-ivinovat[ biata copil[ ]n=elat[?

Mama Zamfira se uit[ la mo=u Dumitru =i o vrajb[ ne]mp[cat[scap[r[ ]n ochii ei aprin=i de m`nie.

— De unde te-a mai adus dracul =i pe tine chiar acu? strig[ea. Ce c`inii ]\i tot v`ri nasul unde nu-\i fierbe oala? Las’ c[ =if[r[ tine =tiu eu cum se poart[ trebuin\ele. Nu trebuie s[-mist`rce=ti numaidec`t tu ]naintea ochilor. Vezi c[ =-a=a se str`ngelume pe la garduri!

}ntr-adev[r, de dup[ gardurile ogr[zii =i pe la poart[ se vedeau

202 ALEXEI MATEEVICI

deja oameni, femei, fete, privind celea ce se f[ceau la casa lui mo=uDumitru. Mo=u Dumitru t[cu pu\in =-apoi zise mai lini=tit:

— Hm, de unde nu s-or str`nge oameni, dac[ tu ]mi faci casamea =i pe mine de r`s. }n\elegi? La b[tr`ne\e am ajuns de r`suloamenilor din pricina ta. +-apoi ]nc[ mai ai gur[? +i iar[=i mo=uDumitru izbucne=te ]ntr-un glas puternic de m`nie.

— Ce, fa bab[! Eu \i-s so\ ori cine \i-s eu, ha? Tu =i cu fecioru-t[u face\i bl[st[m[\ii de =tie tot satul =i ]nc[ mai vre\i s[ fie astape ascuns, s[ nu =tiu eu nimic. V[zut-a\i cum ]s oamenii!

Porne=te sfada. C`nd se mai potole=te, c`nd se urc[ iar[=i ]n sus.Glasurile r[sun[ ]n apropierea serii de toamn[, ]n v`j`itul

v`ntului, ce de cur`nd =i-a luat zborul pe deasupra satului =i princ`mpiile pustiite. Din ce ]n ce mai mult norod se ]mbulze=te pe laograd[. Salc`mii ]nal\i ]=i ]ncovoaie ]n toate p[r\ile ramurile negre,sub\iri, cu pu\ine frunze verzi =i-=i dau jos pe cele ]ng[lbenite.

Petri\[ =i cu M[ri\a stau uita\i cu ochii ]n p[m`nt. Sfada tot nu]nceteaz[. }ns[ iat[ c[ chiar atunci, c`nd ea ajunge la v`rf, b[tr`niiaud un glas pacinic, lini=tit =i ]ndesat.

— Ce ave\i, m[ rog, oameni buni? ]ntreab[ a=ezat mo=uGavril[, c-am auzit tocmai de la casa mea vorb[ mult[ =i lung[.Cum[tre Dumitre! Cum[tr[ Zamfira! Spune\i-mi, m[ rog, dragilor.Ce nedumerire? Da ce-o v[d eu aici pe copila asta?

Mama Zamfira se arunc[ la cum[tru Gavril[ =i ]ncepe a-i spunemult, ]i spune ]ndes`nd cuvintele unul la altul =i amestec`ndu-lecu ocar[ a=a, ]nc`t aproape deloc n-o ]n\elegi.

Mo=u Dumitru ]i d[ blende, =i ea abia nu cade (pic[) jos. Apoi,apropiindu-se de cum[trul Gavril[, ]i poveste=te cele ]nt`mplate.+i mo=u Gavril[, dac[ le ascult[ pe toate cu mare luare aminte,spune sf[tos:

203}N ZAREA ANILOR

— Ei, cum[trilor! Ce v[ mai sf[di\i ]n zadar dintr-a=a nimic.Nu face, nu face, dragilor, treaba asta c`t[ vorb[ a\i pornit. Ei, s-a]nt`mplat una c`t asta, trebuie s-o drege\i, s[ fie toate la cale. Ces[ mai face\i zvoan[ s[ mai =tie tot satul, ba ]nc[ s[ mai ajung[pe-aiurea? Nu trebuie. B[iatul, dac[ se =tie vinovat, s[ nu sefuduleasc[, s[ se deie la vina lui. Iaca vede\i cum st[ s[rmana fat[cu lacrimile ]n ochi? Unde s[-=i ascund[ ea acu r`sul =i ru=inea ei?

— Da cum, cum s[ se deie el, dac[ el nu =tie nimic? S-a aninat,bat-o para focului s-o bat[, de capul lui, ca p[duchele de cojoc, =inu-l las[. Fl[c[ul nostru nu-i a=a de nebun s[-=i puie mintea cu ozdren\[roas[ ca asta, d[ mama Zamfira, stropindu-l pe mo=uGavril[ cu stupit. Ce are ea? Nici un r`nd deplin de z[stre. }i goal[,ca capul celui ple=cat. Ce i-a l[sat tat[-s[u cel mort. O nimic[toat[. Cum s-o ia pe d`nsa Petri\[, fecior de gospodar bun?

Iar mo=u Gavril[, parc[ nici n-o aude, ]=i urmeaz[ vorbele salecele sf[toase.

— Cine n-a v[zut ]n zilele lui lucruri de acestea, cum ]s ladumneavoastr[? Numai cine nu tr[ie=te nu vede a=a trebi. Datrebuie s[ nu v[ sf[di\i, ci s[ „]mp[ca\i vremea“, oamnei buni, c[iaca v[ vede lumea. Da intra\i ]n cas[ =i ascunde\i-v[ vorba. Da\im`na, =i lucru-i cu sf`r=it.

}ns[ mama Zamfira nu putea s[ ]nceteze cu una, cu dou[. Ease z[tonise, =i gura ]i umbla ca o r`=ni\[.

Mo=u Dumitru, lini=tit cu totul de cuvintele lui mo=u Gavril[, zise:— Apoi =i eu a=a zic, c[ trebuie s[ fie cu pace. Da ea, d`rdala

asta...— Mam[ Zamfir[, cum[tr[ h[i! Ia taci de-acu! Nici n-am

g`ndit c[ e=ti a=a de a\oas[ la treburile dumitale. Petri\[! Tu te =tiivinovat cu d`nsa?

204 ALEXEI MATEEVICI

Petri\[ st[ ru=inat. Dup[ c`teva clipe de t[cere el zice:— Apoi... eu... nu =tiu. Poate =-a fost c`ndva p[catul ista... Nu

=tiu eu...— Ei, bine, bine. Da\i m`na, s[ruta\i-v[ =i s[ruta\i m`na la cei

b[tr`ni. M[i, fugi\i de la ziduri! Ce v[ trebuie vou[ acolo? A ghidi-ghidi!

Mo=u Gavril[ ]l ia pe Petri\[ de m`n[, ]l apropie de M[ri\a, =iei se s[rut[.

— A=a! Asta-i alt[ g`sc[. Ei, acu, cum[tr[, du-te-n beci, ad[un ulcior de vin =i asta-i toat[ treaba. Petri\[ se cunun[ cu M[ri\a.Mama Zamfira arunc[ la mo=u Gavril[ o privire r[ut[cioas[, darn-are ce face.

To\i intr[ ]n cas[; =i afar[ iar[=i domne=te lini=tea =i se audenumai v`ntul. Oamenii se duc de la ograd[. Iar dac[ au intrat,Petri\[ =i cu M[ri\a se pun ]n genunchi ]naintea mo=ului Dumitru=i a mamei Zamfira =i, ]nro=i\i de ru=ine, le s[rut[ m`inile, =-apoiasemenea =i lui mo=u Gavril[. Mo=u Dumitru zice, st`nd ]npicioare:

— Ei, copii, acu v-a\i ]ntorlocat pentru toat[ via\a. S[ deieDumnezeu s[ v[ fie traiul frumos, bogat =i lini=tit, f[r[ bucluc =ine]n\elegeri ]n cas[. S[ v[ blagosloveasc[ Domnul.

— Fa, Zamfir[! Ian du-te-n beci =i ad[ ni=te vin de-al nostru.Mai iute.

Mama Zamfira ia ulciorul =i iese.Iar mo=u Gavril[ se apropie de Petri\[ =i M[ri\a, ]i s[rut[ ]n

frunte =i le zice c-un z`mbet de bun[tate:— Iaca, dragii mo=ului, c-a\i ajuns mire =i mireas[ =-o s[ ave\i

casa voastr[. S[ tr[i\i bine, c[ asta-i bog[\ia so\ilor. Dac[ ]\i fiuni\i ]n toate, =i Dumnezeu se va uni cu voi, va fi bun cu voi =i v[

205}N ZAREA ANILOR

va da la cas[ toate cele de trebuin\[. Asculta\i cuvintele mo=ului,c[ nu ve\i fi pe urm[ c[i\i. S[ tr[i\i, s[ face\i bani =i copii =i s[ajunge\i p`n’ la ad`nci b[tr`ne\e. Da eu acu iaca v[ dau darulmeu pentru gospod[ria voastr[ cea viitoare. Nu se =tie, voi maiajunge eu s[ joc la nunta voastr[ ori nu, da ce-i ]n m`n[ nu-iminciun[. Primi\i!

+i mo=u Gavril[ scoate din pung[ zece ruble de aur =i le d[ luiPetri\[. Apoi vine mama Zamfira cu vinul =i porne=te o veseliep`n-]n r[s[ritul zorilor.

Soarele a apus. Pe cerul asfin\itului arde o flac[r[ ro=ie-deschis[.V`j`ie v`ntul. Se apropie amurgul, =i ciorile zboar[ pe deasuprasatului =i a c`mpiilor, c`nt`nd c`ntecele lor de toamn[.

Noiembrie 1906

T R A D U C E R I

Vorb[ lung[De A n t o n C e h o v

La stran[ st[ dasc[lul Oltukavin =i \ine cu degetele ]ntinse, graseun condei ros de pan[ de g`sc[. Fruntea lui cea mic[ e-ncre\it[,nasul ]=i schimb[ culorile de tot felul, de la cea trandafirie p`n[ lacea v`n[t[-]nchis[. }naintea lui pe scoar\a ro=ie-g[lbuie a Triodeide Flori se afl[ dou[ h`rtiu\e. Pe una e scris „pentru s[n[tate“, pecealalt[ — „pentru odihn[“, =i sub am`ndou[ titlurile c`te un r`ndde nume. L`ng[ stran[ st[ o b[tr`nic[ mititic[ cu fa\a ]ngrijorat[=i cu o straist[ ]n spinare. Ea st[ la g`nduri.

— Ei, acu pe cine? o ]ntreab[ dasc[lul, sc[rpin`ndu-se lene=pe dup[ ureche. - Mai iute g`nde=te-te, s[raco, c[ n-am c`nd. Acu=iam s[ citesc ceasurile.

— Acu=i, drag[... Ei, scrie... Pentru s[n[tatea robilor luiDumnezeu: Andrii =i Daria cu copiii ... Dumitru, iar[=i Andrii,Antim, M[rioara...

— Stai, mai ]ncet... Nu gone=ti iepuri, vei ajunge la cap[t...— Ai scris-o pe M[rioara? Ei, acu pe Chiril[, pe Gordei, pe

pruncul nou-r[posat Gherasim, Pintilii. L-ai scris pe r[posatulPintilii?

— Stai... Pintilii a murit?— A murit, ofteaz[ b[tr`na.— Dar de ce ]mi zici s[-l scriu pentru s[n[tate? se m`nie das-

207}N ZAREA ANILOR

c[lul, =terg`ndu-l pe Pintilii =i trec`ndu-l ]n cealalt[ h`rtiu\[. Ia m[i \ie!Tu spune cum se cade, dar nu te-nc`lci. Pe cine ]nc[ pentru odihn[?

— Pentru odihn[? Acu=i... Ei, scrie... Ion, Evdochia, iar[=iDaria, Gheorghe, mai scrie-l... pe osta=ul Zaharia. Cum s-a dusla slujb[, acum e al patrulea an, a=a de-atunci nici nu se mai aude...

— Vras[zic[, a murit?— Dar cine-l mai =tie? Poate o fi murit, poate c[-i =i viu... Tu scrie-l.— Unde s[ \i-l scriu? Dac[, s[ zicem, a murit, apoi cu cei

pentru odihn[, dac[-i viu — pentru s[n[tate... Ei, acum cum s[v[-n\elegi pe voi?

— Hm... Tu, dragu\[, scrie-l pe am`ndou[ h`rtiu\ele, =-apois-a mai vedea. }ns[ pentru d`nsul ]i totuna, oricum ]l vei scrie:om r[t[cit... pierdut... L-ai scris? Acuma pentru odihna lui Marcu,Leonte, Irina, ei, =i pe Cozma cu Ana... pe bolnava Fedosie...

— Pe bolnava Fedosie pentru odihn[? Tiu!— Ce pe mine pentru odihn[? Ce, \-a plesnit capul?— Ce naiba! Tu, usc[ciuneo, m-ai ]ncurcat! N-ai murit ]nc[,

apoi =i spune c[ n-ai murit, dar nu te b[ga printre cei cu odihna!Numai ]nc`lce=ti aici! Poftim ia acum de-o =terge pe Fedosia =-oscrie ]n alt loc... Toat[ h`rtia am murd[rit-o! Ei, ascult[, s[-\icitesc... Pentru s[n[tatea lui Andrii, a Dariei cu copiii, iar[=i Andrii,Antip, M[rioara, Chiril[, a pruncului nou-r[posat Gher... Stai, cumde a nimerit aici acest Gherasim? Nou-r[posat =i iat[ pentrus[n[tate! Nu, m-ai z[p[cit tu pe mine, s[rmano! Dumnezeu cutine, cu totul m-ai ]ncurcat!

Dasc[lul d[ din cap, ]l =terge pe Gherasim =i-l trece ]n desp[r-\itura celor r[posa\i.

— Ascult[! Pentru s[n[tatea Mariei, a lui Chiril[, a osta=uluiZaharia... Pe cine ]nc[?

— Pe Evdochia ai scris-o?

208 ALEXEI MATEEVICI

— Pe Evdochia? Hm!... Evdochia... ]=i cat[ dasc[lul am`ndou[h`rtiu\ele. |iu minte c-o scrisesem, da acu cine-o =tie... n-o potg[si nicidecum... Iat-o! ]i scris[ pentru odihn[.

— Pe Evdochia pentru odihn[? se mir[ b[tr`na. Nici un annu-i de c`nd s-a m[ritat, dar tu de-acu-i chemi moartea! }nsu\i,drag[, te-ncurci =-apoi te mai m`nii pe mine. Tu scrie cu rug[ciune,dar dac[-i avea-n inim[ r[utate, asta-i bucuria dracului. Asta draculte tot joac[ =i-nc`lce=te.

— Stai, n-amesteca...Dasc[lul se posomor[=te =i, g`ndindu-se pu\in, ]ncet o =terge pe

Evdochia din lista r[posa\ilor. Condeiul la litera „d“ sc`r\ie =i face opat[ mare de cerneal[. Dasc[lul se ru=ineaz[ =i-=i scarpin[ ceafa.

— Pe Evdochia, vras[zic[, s-o dau ]n l[turi de aici..., bomb[-ne=te el ru=inat, =i s-o scriu acolo. A=a? Stai... De-i da-o-ncolo, vafi pentru s[n[tate, de-i da-o-ncoace - pentru odihn[. M-a ]ncurcatde tot baba! +i osta=ul ista Zaharia s-a mai b[gat aici... Naiba l-amai adus... Nimic nu-n\eleg! Trebuie din nou...

Dasc[lul deschide dul[pa=ul =i scoate de acolo o mul\ime deh`rtie curat[.

— D[-l afar[ pe Zaharia, dac-a=a... zice baba. Dumnezeu cud`nsul, d[-l afar[...

— Taci! r[spunde ]n scurt dasc[lul de ciud[. El ]=i moaie ]ncetcondeiul =i scrie de pe am`ndou[ h`rtiu\e numele pe lista cea nou[.

— Eu ]i scriu pe to\i delaolalt[, zice el, dar tu s-o duci asta lap[rintele diaconul. Las’ diaconul s[ priceap[, care-i viu aici =i care-imort; el la seminar a-nv[\at, dar eu trebuin\i de-iestea, m[car s[m[ ucizi, nimic nu-n\eleg.

B[tr`na ia h`rtiu\a, ]i d[ dasc[lului o copeic[ jum[tate de celevechi =i merge ]ncet spre altar.

Septembrie 1906

209}N ZAREA ANILOR

Primejdia(Povestirea unui c[r[u=)De A n t o n C e h o v

Ia, ]n p[duri\a asta de dincolo de v`lcea s-a ]nt`mplat, domnule,o istorie.

R[posatul meu tat[, Dumnezeu s[-l ierte, ]i ducea boieruluicinci sute de ruble; pe atunci \[ranii no=tri =i cei din +epelevo luaula boier p[m`nt ]n poses[rie, apoi t[tuca ]i ducea banii pe jum[tatede an. Era el om cu frica lui Dumnezeu, citea scriptura =i s-am[-geasc[ pe cineva, ori s[ asupreasc[, ori, s[ zicem, — c[ ce nu se]nt`mpl[? — s[ jefuiasc[ — asta Doamne fere=te; =i tare-l mai iubeau\[ranii =i, c`nd trebuia cineva trimis la ora=, la st[p`nire ori cubanii, apoi pe d`nsul ]l trimiteau. Era el om mai dihai dec`t al\ii,dar, s[-mi fie iertat, era de cei cam cu toane. }i pl[cea s[-=i udec`teodat[ g`tul. C`nd se ]nt`mpla s[ treac[ pe l`ng[ vreo cr`=m[,apoi nu era chip s[ intre =i s[ nu bea un p[h[ru\ — =-apoi nu teduc[ Dumnezeu! +tia el p[catul ista =i, c`nd ducea banii ob=te=ti,apoi ca s[ n-adoarm[, ori s[ nu cumva s[-i scape, ]ntotdeaunam[ lua pe mine ori pe sor[-mea Anicu\a.

S[-\i spun drept, la toat[ familia noastr[ ne place rachiul. Eu-s cu =tiin\[ de carte, am muncit =ase ani la ora= la un magazin detutun =i =tiu s[ vorbesc cu fiecare domn ]nv[\at =i pot spune felde fel de vorbe bune, dar, dup[ cum am citit ]ntr-o c[rticic[, c[rachiul este s`ngele satanei, apoi asta cu adev[rat c[-i a=a, domnule.De rachiu mi s-a ]ntunecat fa\a, =i n-am nici un handrale\, =i iaca,poftim de vede\i, ]s c[r[u=, ca un \[ran prost ne=tiutor de carte.

Apoi ia, ]\i spun eu dumitale, ducea t[tuca banii la boier, cud`nsul mergea Anicu\a, da pe atunci Anicu\a era de vreo =apte-

210 ALEXEI MATEEVICI

opt ani, f[r[ minte cu totul, nu se vedea de la p[m`nt. P`n’ laCalancic a mers bine, iar c`nd a ajuns la Calancic =i a-ntrat ]ncr`=ma lui Moiseica, i-au venit lui toanele celea. A b[ut trei pahare=-a prins a se l[uda c[tre oamnei:

— Eu, zice, nu-s om mare, ]s om prost, da ]n buzunar amcinci sute de ruble; de-oi vrea, zice, apoi =i cr`=ma, =i toate vasele,=i pe Moiseica cu jidauca cu tot =i cu jid[na=ii ]l cump[r =i-lr[scump[r. }n a=a chip, vras[zic[, a glumit =-apoi dup[ asta haidea se pl`nge:

— Nevoie, zice, cre=tinilor, s[ fii om bogat, negustor ori ]nfelul ista. N-ai bani, n-ai nici grij[, ai bani, te tot \ine de buzunarca s[ nu-i fure r[ii. Cu fric[ tr[ie=te pe lume cel ce are mul\i bani.

Lumea cea beat[, negre=it, asculta, socotea =i lua ]n seam[. Dape atunci pe la Calancic se f[cea drum de fier =i nu se vedea soarelede fel de fel de tic[lo=i, ca de l[cust[. T[tuca pe urm[ ]=i luase seama,dac[ era de-acu t`rziu. Vorba nu-i vrabie, de va zbura, n-o prinzi.

Merg ei, domnule, prin p[duri\[ =i numai ce aud c[ nu =tiucine ]i ajunge din urm[ c[lare. T[tuca nu era de cei frico=i, astanu pot s-o spun, ]ns[ st[tu la cump[n[; pe acolo, prin p[duri\[,drumul nu era prea b[tut =i mers, c[rau numai pe acolo f`n =ilemne, =i n-avea cine =i pentru ce s[ mearg[ c[lare, ba ]nc[ pevremea lucrului. Pentru ceva bun nu mai mergea nimeni.

— Parc[ ne gonesc, ]i zice t[tuca Anicu\ei, c[ prea iute maimerg. La cr`=m[ trebuia s[ tac, s[-mi fie limba legat[. Of, feti\o,nu-mi spune inima de bine.

St[tu el pu\in la g`nduri de primejdia lui =i-i zice surorei-meaAnicu\a:

— Lucrul nu se =tie, poate cu bun[ seam[ ne gonesc. Oricumar fi, Anic[ drag[, ia tu, frate, banii, pune-i ]n poal[ =i du-te de teascunde dup[ o tuf[. Dac[ s-a ]nt`mpla de or s[ri blestema\ii,

211}N ZAREA ANILOR

apoi tu s-alergi la mama, s[-i dai banii =i s[-i duc[ la primar. Numaitu cat[, s[ nu cazi la vederea cuiva, s[ fugi c`nd prin p[dure, c`ndprin v`lcea, s[ nu te vad[ nimeni. S[ fugi =i s[-l chemi pe Dumne-zeu cel milostiv. Hristos cu tine!

T[tuca ]i v`r] ]n m`n[ leg[tura cu bani, iar ea ]=i g[si o tuf[care era mai deas[ =i se ascunse. Nu trece mult =i sar la t[tuca treic[l[re\i; unul zdrav[n, botos, cu c[ma=[ de cit ro= =i cu ciubotelemari =i ceilal\i doi rup\i, zdren\[ro=i, or fi fost de la ma=in[. Cumg`ndise t[tuca, a=a =-a fost, domnule, cu adev[rat. Acel cu c[ma=aro=ie, om zdrav[n, tare, ceva mai dihai dec`t cum ]s al\ii, ]=i opricalul, =i tutstrei ]l apucar[ pe t[tuca.

— Stai, a=a =i pe dincolo. Unde-s banii?— Ce bani? Du-te-n dracu.— Banii cei ce-i duci boierului pentru arend[. D[i, a=a =i pe

dincolo, ple=catule, c[-\i pierzi sufletul. Mori f[r[ poc[in\[.+i ]ncepur[ a-=i ar[ta asupra t[tuc[i blestem[\iile lor, da t[tuca

]n loc s[-i roage, s[ pl`ng[ ori ceva, se m`niase =i i-a luat lapiept[nat cu toat[, vras[zic[, asprimea.

— Ce, zice, v-a\i aninat de mine, blestema\ilor? Tic[lo=i maisunte\i, n-ave\i Dumnezeu ]n voi, =i nu d[-ntr-]n=ii vro holer[.Nu bani v[ trebuie vou[, da vergi, ca pe urm[ trei ani s[ v[m[n`nce spinarea. Fugi\i, m[garilor, c-apoi m[ ap[r. }n s`n amun pistol de cele cu =ase \evi!

Da ho\ii, auzind vorbe de iestea, ]l apucar[ ]nc[ =i mai dihai, =icu ce le venea la m`n[.

C[utar[ toat[ c[ru\a, ]i cotrob[ir[ straiele t[tuc[i, ba ]l desc[l-\ar[ =i de ciubote. C`nd v[zur[ c[ de b[taie t[tuca ]nc[ mai tare ]iproboze=te, apoi prinse a-l chinui ]n toate chipurile. Da Anicu\a=edea ]n dosul tufei =i toate le vedea s[rmana. Dac[ v[zu de-acuc[ t[tuca =ade culcat pe p[m`nt =i for[ie=te, ]ndat[ o pi=c[ de

212 ALEXEI MATEEVICI

fug[, c`nd pe sub tufe, c`nd prin v`lcic[, ]napoi, acas[. Feti\a eramicu=oar[, f[r[ de ori=ice ]n\elegere =i fugea a=a, ]ncotro o duceauochii, c[ drumul nu-l =tia. P`n’ acas[ erau vreo nou[ vr`ste. Altulajungea ]ntr-un ceas, da copilul, =tii, un pas ]nainte, doi ]n l[turi,=i nu fiecare ]\i poate alerga descul\[ prin spinii din p[dure; =i cuasta trebuie s[ fii deprins, da feti=oarele noastre tot =edeaughemuite pe cuptor ori umblau pe afar[, da la p[dure se temeaus[ dea fuga.

Spre sear[, calea-valea, Anicu\a ajunse la o cas[. Da casa era ap[durarului celui de dup[ Suhorukovo, ]n p[durea haznelei, ce o\ineau ]n poses[rie pe-atunci ni=te negustori =i f[ceau c[rbuni. Ab[tut la u=[. Iese o femeie, nevasta p[durarului. Anicu\a ]ndat[,mai ]ntai, la pl`ns, =-apoi i-a spus tot drept cum a fost, ba ]nc[ =ide bani i-a spus. P[dur[ri\a s-a muiat la inim[.

— Dr[gu\a mea! Frumu=ico! Asta pe tine, a=a de micu\[,Dumnezeu te-a sc[pat! Copili\a mea drag[! Intr[ ]n cas[ s[-\i daum[car de m`ncat!

Prinsese, vras[zic[, a se lingu=i pe l`ng[ Anicu\a, o hr[ni, ]id[du de b[ut =i chiar pl`nse oleac[ cu d`nsa =i la urm[ o f[cu dei-a dat copila, cat[ mata, leg[tura cea cu bani.

— Eu, dr[guleano, voi ascunde-o, da, zice, m`ine diminea\[\i-oi da-o =i te-oi petrece p`n-acas[, s[rm[nico.

I-a luat femeia banii, da pe Anicu\a a culcat-o pe cuptor, undeusca pe atunci m[turi. +i tot pe cuptorul cela, pe m[turi, dormeafiica p[durarului, tot a=a de mic[, ca =i Anicu\a noastr[. Pe urm[Anicu\a ne spunea nou[, c[ a=a miroseau m[turile celea, ca cummiroase mierea! S-a culcat Anicu\a =i nu poate s-adoarm[, pl`nge]nceti=or, i-i jale de t[tuca =i se teme. Numai, domnule, trece unceas, altul =i vede ea c[-n cas[ intr[ acei trei ho\i, care ]l chinuiser[

213}N ZAREA ANILOR

pe t[tuca. Iat[ cel botos cu c[ma=[ ro=ie, st[p`nul lor, se apropiede femeie =i zice:

— Ei, femeie, numai degeaba am scos un suflet. Acuma, zice,pe vremea mesei am omor`t un om. De omor`t l-am omor`t, dace \i-i bun, c[ n-am g[sit nici un =al.

Vras[zic[, acel cu c[ma=a ro=ie era b[rbatul p[dur[ri\ei.— A pierit ]n zadar omul, zic tovar[=ii lui cei rup\i: degeaba

am luat un p[cat asupra.P[dur[ri\a se uit[ la to\i tustrei =i r`de.— Ce r`zi, toanto?— De aceea r`d, c[ eu nici om n-am ucis, nici p[cat nu mi-

am luat asupra mea, da bani am g[sit.— Ce bani? Ce h[m[ie=ti?— Ia, uit[-te, cum h[m[iesc.P[dur[ri\a dezleag[ leg[tura =i le arat[, bat-o Dumnezeu, banii

=-apoi le spune tot, cum venise Anicu\a, ce-i spusese Anicu\a =ialtele.

Uciga=ii se bucurar[, ]ncepur[ a-=i ]mp[r\i prada ]n de ei, mainu se b[tur[; apoi, vras[zic[, se puseser[ la mas[ la cr[pat. DaAnicu\a zace, s[rmana, le ascult[ toate vorbele lor =i tremur[, cape tava. Ce s[ fac[? Da din vorba lor afl[ c[ t[tuca ar fi murit =ic[ zace ]n drum, culcat de-a curmezi=ul, =i i se pare ei — dac[era copil f[r[ de minte — c[ pe s[rmanul t[tuc[ ]l m[n`nc[ lupii=i c`inii, c[ calul nostru s-ar fi dus departe ]n p[dure =i c[ pe d`nsull-or fi m`ncat lupii, =i c[ pe ]ns[=i Anicu\a, pentru c[ nu p[zisebanii, au s-o dea la ]nchisoare =-au s-o bat[. Iar ho\ii, dac[ s-aughiftuit, au trimis femeia dup[ rachiu. I-au dat cinci ruble, ca s[cumpere =i rachiu =i vin de cel dulce. Au tras ei pe bani str[ini obe\ie bun[ cu c`ntece.

214 ALEXEI MATEEVICI

Au b[ut, au b[ut =i iar[=i au trimis femeia, ca s[ bea, vas[zic[,necontenit, s[ nu mai ias[ la cap[t.

— Vom bea p`n-]n ziu[! strig[ ea.— Bani avem mul\i, ce s[ mai cru\[m!— Bea, da numai mintea nu \i-o bea!A=a spre miezul nop\ii, c`nd to\i erau cu ochii pe dos, femeia

d[du fuga la rachiu, de-a treilea, iar p[durarul se primbl[ vreod[d[ori prin cas[ =i se tot cump[ne=te.

— Ce, zice\i, fra\ilor, ]mi pare c[ feti\a trebuie ]nl[turat[. Dac-om l[sa-o a=a, apoi ea cea dint`i ne spune pe noi.

Au mai vorbit, s-au mai sf[tuit =-au hot[r`t: s[ nu mai fieAnicu\a vie, s-o taie. Se-n\elege, de ucis pe un copil nevinovat ]icu fric[, de un asemenea lucru s-a apuca doar un om beat ori unie=it din minte. Poate, vrun ceas ]ntreg nu se-nvoiau care s[ ucid[,tot d[deau unul la altul, mai nu se b[tur[ iar[=i =i nimenea nu se]nvoie=te; atunci aruncar[ sor\i. }i c[zu p[durarului. B[u el ]nc[un pahar plin, tu=i =-apoi ie=i ]n tind[ dup[ topor.

Da Anicu\a nu era chiar din cele proaste. M[car c[ n-aveaminte, da r[zg`ndise, m[ rog, una de cele ce nu-i vin ]n cap unuiacu =tiin\[ de carte. Poate c[ Domnului i se f[cuse mil[ de d`nsa=i-i trimisese atunci judecat[ dreapt[, da poate c[ de fric[ se f[cusemai cuminte, da nu mai =tiu, c[ la urm[ a ie=it c[ era mai mintioas[dec`t to\i. S-a sculat ]nceti=or, i s-a rugat lui Dumnezeu, a luatzobonelul cel cu care o ]nvelise p[dur[ri\a =i, ]n\elegi mata, cud`nsa dormea pe cuptor fiica p[durarului, ea a ]nvelit-o pe fataceea cu zobonelul — feti\a era de o seam[ cu d`nsa — da de peea a luat haina m`ne-sa =i s-a-nvelit cu d`nsa. S-a schimbat cu ea,vas[zic[. +-a pus-o ]n cap =-a=a trecu pe dinaintea be\ivilor, daaceia credeau c[-i fata p[durarului =i nici nu se uitar[. A avut norocc[ femeia fusese trimis[ dup[ rachiu =i nu era-n cas[, c-apoi nu

215}N ZAREA ANILOR

mai sc[pa de topor, c[ ochiul femeiesc vede bine, ca =i al vulturu-lui. V[zul femeii ]i ascu\it. Ie=i Anicu\a din cas[ =-o rupse de fug[,c`t ]i luau picioarele =i ]ncotro o duceau ochii. Toat[ noaptea ar[t[cit prin p[dure, iar diminea\a a ie=it la gura ei =-a dat-o defug[ pe drum. Nu c[ d[ Dumnezeu =i-l ]nt`lne=te pe pisarul EgorDanil`ci, Dumnezeu s[-l ierte. Mergea cu undi\ele la prins pe=te.I-a spus lui Anicu\a cum a fost. El repede ]napoi — ]i mai eraatunci de pe=te? — ]n sat, a adunat \[ranii =i hai la p[durar.

Au venit acolo, da uciga=ii be\i cum dormeau, a=a dormeau,care unde a nimerit. Cu d`n=ii =i femeia, beat[ =i ea. I-au c[utatdint`i, le-au luat banii, da c`nd s-au uitat pe cuptor, apoi — Maica-Domnului — o v[d pe fata p[durarului ]ns`ngerat[ pe m[turi,sub zobonel, capul ei plin de s`nge, t[iat cu toporul. I-au sculatpe \[rani =i pe bab[, le-au legat m`inile ]nd[r[t =i i-au dus la poli\ie.Baba url[, iar \[ranul numai d[ din cap =i roag[ pe oameni:

— S[ beau ceva, fra\ilor! M[ doare capul.Apoi, dup[ r`nduial[, a fost judecata la ora= =i i-au pedepsit

cu toat[ asprimea legilor.Apoi iaca, domnule, ce istorie s-a ]nt`mplat ]n p[durea cea de

dup[ v`lcea. De-acu mai nu se mai vede, apune acolo frumosulsoare. M-am luat =i eu cu vorba, da caii au stat ca c`nd =i ei ascult[.Haide, dragilor, frumo=ilor, mai iute! Boierul, domnul cel bun, ada de un rachiu! Haide, dragilor!

Octombrie 1906

216 ALEXEI MATEEVICI

Pr[d[toriiDe A n t o n C e h o v

— Care vine?R[spuns nu-i. P[zitorul nu vede nimic, dar prin fream[tul

v`ntului =i al copacilor aude bine c[ cineva merge ]naintea lui pealee. Noaptea din martie, nouroas[ =i neguroas[, a ]nf[=urat p[-m`ntul, =i p[zitorului i se arat[ c[ p[m`ntul, cerul =i el ]nsu=i cug`ndurile lui s-au sleit, form`nd ceva uria=, negru =i nep[truns.Nu e chip de mers dec`t pe pip[ite.

— Care vine? repet[ (]ntreab[ iar[=i) p[zitorul =i lui ]ncepes[-i par[ c-aude =i =oapte =i un r`s re\inut.

— Care-i aici?— Eu, drag[..., r[spunde un glas b[tr`nesc.— Da cine tu?— Eu... un trec[tor.— Ce trec[tor! strig[ cu m`nie p[zitorul, ca s[-=i ascund[ cu

strig[tul frica. Te poart[ =i pe tine pe aici necuratul! Umbli,strigoiule, noaptea prin \intirim!

— Da aici ]i \intirim?— D-apoi ce-i? Vezi bine c[-i \intirim! Nu vezi?— Of-of-off... Maic[ cereasc[, s-aude o oftare b[tr`neasc[.

Nimic nu v[d, drag[, nimic... Vezi ce ]ntuneric. S[-\i =tearg[ opalm[, c[ nu vezi, a=a ]ntuneric, drag[. Of-of-off!

— Tu cine e=ti?— Eu-s drume\, drag[, om c[l[tor.— Ia ni=te draci, umbl[ pe la miezul nop\ii... Drume\i! Ni=te

be\ivi, bolborose=te p[zitorul, lini=tit de tonul =i de oft[riletrec[torului. Te-i mai ]nc[rca cu p[cate cu voi! Toat[ ziulica beau,

217}N ZAREA ANILOR

da noaptea ]i poart[ necuratul. Da parc[ mi-a p[rut c[ tu aici nue=ti singur, da parc[ sunte\i vreo doi-trei.

— }s singur, drag[, singur. Numai curat singur... Of-of-of,p[catele noastre...

P[zitorul d[ de un om =i se opre=te.— Cum de-ai nimerit tu pe-aici? ]ntreab[ el.— Am r[t[cit, bunule om. Mergeam la moara cea din Mitrievo

=-am r[t[cit.— Tiu, m[i! Parc[ pe-aici e drumul la moara cea din Mitrievo?

Cap de bou ce e=ti tu! La moara cea din Mitrievo trebuie s[ mergimult mai ]n st`nga, de-a dreptul din ora= pe drumul haznalei. Tu cucapul tulburat ai f[cut trei vr`ste de prisos. |i-ai fi uns g`tul la ora=?

— Am p[c[tuit, drag[, am p[c[tuit... Cu adev[rat c-am p[c[-tuit, nu-mi ascund p[catul. D-apoi acu cum s[ merg?

— Du-te tot de-a dreptul pe aleea asta p`n’ ce nu-i da c[ s-acurmat, apoi ]ndat[ s-apuci ]n st`nga =i s[ mergi p`n’ ce-i trecetot \intirimul p`n’ la porti\[. Acolo este o porti\[. S-o descui =i s[mergi cu Dumnezeu. Cat[ s[ nu cazi ]n =an\ (h`ndichi). Da acolo,dup[ \intirim, s[ mergi tot pe c`mp, pe c`mp, p`n’ ce nu-i ie=i ladrumul haznalei.

— S[-\i dea Dumnezeu s[n[tate, drag[. S[ te m`ntuiasc[]mp[r[\ia cerului =i s[ te miluiasc[. Da nu m[-i petrece, omulebun? F[-\i mil[, petrece-m[ p`n’ la poart[.

— Ei, mai am eu c`nd! Du-te singur.— F[-\i mil[. F[-m[ s[ m[ rog lui Dumnezeu pentru dumnea-

ta. Nu v[d nimic, s[-mi dea o palm[, nimicu\a. Ce ]ntuneric, ce]ntuneric! Petrece-m[, dr[gu\[!

— Da, am eu vreme de petrecut! Dac[ te-i codi cu fiecare,apoi n-o mai sco\i la cap[t.

218 ALEXEI MATEEVICI

— Pentru Hristos, pertece-m[. +i nu v[d eu =i m[ =i tem s[ mergsingur prin \intirim. Mi-i cu fric[, drag[, mi-i cu fric[, omule bun.

— Te-ai legat =i tu de capul meu, ofteaz[ p[zitorul. Ei, bine,haidem!

P[zitorul =i trec[torul se pornesc. Ei merg al[turea, um[r laum[r =i tac. V`ntul, umed =i p[trunz[tor, le bate drept ]n fa\[, =icopacii, cei nev[zu\i, frem[t`nd =i sc`r\`ind, arunc[ asupra lor pic[turimari de ploaie. Aleea aproape delaolalt[ e acoperit[ cu bulhace.

— Una n-o pricep eu, zise p[zitorul dup[ o t[cere ]ndelungat[:cum de-ai nimerit tu pe-aici? Parc[ poarta-i ]ncuiat[ cu l[cat[. Ais[rit zidul ori cum? De-ai s[rit, apoi pentru un om b[tr`n a=a]ndeletnicire nu-i prea de cuviin\[.

— Nu =tiu, drag[, nu =tiu. Cum de-am nimerit pe-aici, nici eunu =tiu. Ia, o ademenire. M-a pedepsit Domnul. Cu adev[rat c[-iademenire, cel viclean m-a ]ncurcat. Da dumneata, drag[, vas[zi-c[, e=ti aici p[zitor?

— P[zitor.— Singur pe tot \intirimul?N[vala v`ntului e at`t de puternic[, ]nc`t am`ndoi pentru un

moment se opresc. P[zitorul, a=tept`nd c`nd va mai ]nceta v`ntul,r[spunde:

— Noi suntem trei aici: unul zace la pat de ]nferbin\eal[, dacel[lalt doarme. St[m de paz[ pe r`nd.

— A=a, a=a, drag[, a=a. Ce v`nt, ce v`nt! L-or fi auzind =ir[posa\ii! Url[ ca o fiar[ cumplit[... Of-of-of...

— Da tu de unde e=ti?— De departe, drag[. Din Vologda-s eu, de departe. Umblu

pe la sfintele locuri =i m[ rog pentru oamenii cei buni. S[-im`ntuiasc[ =i s[-i miluiasc[ Domnul.

219}N ZAREA ANILOR

P[zitorul se opre=te pentru pu\in timp, ca s[-=i aprind[ luleaua.El se a=eaz[ la p[m`nt dup[ spinarea trec[torului =i arde vreoc`teva chibrituri (s`rnice). Lumina celui dint`i chibrit, sc[p[r`nd,lumineaz[ pentru o clip[ o bucat[ de alee din st`nga, un monu-ment alb cu ]nger =i o cruce ]ntunecat[; lumina celuilalt chibrit,izbucnit ]ntr-o flac[r[ mare =-apoi stins de v`nt, alunec[, ca unfulger, pe deasupra p[r\ii din st`nga, =i din ]ntuneric se distinge(deosebe=te) numai col\ul unui grilaj (gard de fier); al treilea chibritlumineaz[ =i din dreapta monumentul cel alb, crucea cea ]ntune-cat[ =i grilajul din jurul unui morm`n\el de copil.

— Dorm r[posa\ii, dorm s[rmanii! — bomb[ne=te trec[toruloft`nd tare. Dorm =i cei boga\i, =i cei s[raci, =i cei ]n\elep\i, =i ceipro=ti, =i cei buni, =i cei r[i. To\i ]s de-un pre\. +-or s[ doarm[p`n[ la sunetul buciumului. S[-i s[l[=luiasc[ Domnul ]n ]mp[r[\iacerului, ]n vecinica odihn[.

— Acu iaca mergem, da o s[ fie o vreme, c`nd =i ]n=i=i vomzace, zise p[zitorul.

— A=a, a=a. Cu to\ii, cu to\ii o s[ zacem. Nu-i acel om, cares[ nu moar[. Of-of-of! Faptele noastre cele viclene. P[cate, p[cate!Sufletul meu cel tic[los, f[r[ sa\, p`ntecele meu cel iubitor dem`nc[ri =i b[uturi! L-am m`niat pe Domnul =i n-o s[-mi fie miem`ntuire nici pe ast[, nici pe ceea lume. M-am ]nglodat ]n p[cate,ca viermele ]n p[m`nt.

— A=a, da tot trebuie s[ mori.— Asta-i, c[ trebuie.— Un drume\ o fi murind mai u=or dec`t unul de alde mine.— Drume\i sunt ]n tot felul. Sunt =i adev[ra\i, care ]s pl[cu\i

lui Dumnezeu, ]=i p[zesc sufletul lor, da sunt =i de cei ce umbl[noaptea prin \intirim, ]i bucur[ pe draci a=a-a! Altul, care-i drume\,s[ vrea ]\i d[-n cap c-o coad[ de topor =i-\i iese sufletul.

220 ALEXEI MATEEVICI

— De ce gr[ie=ti tu a=a?— Ia a=... Ei, iaca-mi pare =i porti\a. Chiar a=a, ]i ea. Ian

deschide-o, drag[!P[zitorul pe pip[ite deschide porti\a, ]l scoate pe drume\ afar[

de-o m`nec[ =i zice:— Aici se =i sf`r=e=te \intirimul. Acu s[ mergi tot pe c`mp =i

pe c`mp p`n’ ce nu-i da de drumul haznalei. Numai tot acolo os[ fie =an\ul hotarnic, s[ nu dai ]n el... Da dac[-i ie=i la drum, s-apuci]n dreapta =-a=a chiar p`n’ la moar[...

— Of-of-of, ofteaz[ drume\ul dup[ pu\in[ t[cere. Da eu acua=a socot, c[ n-am la ce s[ merg la moara cea din Mitrievo... Lace dracu s[ m[ mai duc =i eu acolo? Eu mai bine, dr[gu\[, voi staaici cu dumneata...

— Ce s[ mai stai cu mine?— Ia a=a... cu tine mi-e mai vesel...— |i-ai g[sit =i tu om de veselie! Drume\ule, eu v[d c[ \ie-\i

plac glumele...— +tiut c[-mi plac! zice trec[torul r`z`nd r[gu=it =i c-un hohot

m[runt. Of, drag[-dr[gu\[. Cred c[ mult l-]i pomeni tu pe drume\!— De ce s[ te pomenesc =i pe tine?— A=a, c[ te-am ]n=elat bine... Ce crezi, c[-s drume\ eu? Nu

mai sunt eu drume\.— Cine e=ti, dar, tu?— }s un mort... Numai ce m-am sculat din sicriu... }l \ii minte

pe l[c[tu=ul Gubarev, care s-a sp`nzurat (]n) s[pt[m`na cea alb[?Apoi ia, eu =i sunt Gubarev...

— Mai spune o minciun[!P[zitorul nu-l crede, ]ns[ simte ]n tot trupul o fric[ at`t de

grea =i friguroas[, ]nc`t se mi=c[ iute din loc =i ]ncepu s[ pip[iasc[iute porti\a.

221}N ZAREA ANILOR

— Stai, ]ncotro? zice trec[torul, apuc`ndu-l de m`n[. Hei-hei...vezi-l cum ]i! D-apoi cui, dar, m[ lepezi pe mine?

— D[-mi drumul! strig[ p[zitorul, silindu-se s[-=i ia m`na.— Sta-ai! }\i spun s[ stai =i stai... Nu te zg`l\`i, c`ine tic[los!

Vrei s[ fii ]ntre vii, apoi stai =i taci p`n’ c`nd nu \i-oi spune eu... Nuvreau eu s[ v[rs s`nge, c[ demult ai fi pierit, tic[losule... Stai!

Genunchii p[zitorului se ]ndoiaie.El ]nchide ochii cu fric[ =i, tremur`nd cu tot trupul, se reazem[

de zid. El ar r[cni, ]ns[ =tie c[ r[cnetul nu va ajunge la loc locuitde oameni... Al[turea cu d`nsul st[ trec[torul =i-l \ine de m`n[...

Vreo trei minute trec ]n t[cere.— Unul ]i bolnav de ]nferbin\eal[, cel[lalt doarme, dar al treilea

]l petrece pe drume\, bomb[ne=te trec[torul. Buni p[zitori, sepoate de pl[tit hacul! Nu, frate, t`lharii ]ntotdeauna au fost maiharnici dec`t p[zitorii! Stai, stai, nu te mi=ca...

Trec ]n t[cere cinci, zece minute.}ns[ iat[ c[ v`ntul aduce un =uier.— Ei, acu mergi, zice trec[torul, l[s`nd m`na. Du-te =i roag[-

te lui Dumnezeu c-ai r[mas viu.Trec[torul =uier[ =i el, o d[ de fug[ de la poart[ =i s-aude cum

sare =an\ul.Presim\ind ceva nu prea bun =i tot ]nc[ tremur`nd de fric[,

p[zitorul nehot[r`t deschide porti\a =i, cu ochii ]nchi=i, alearg[]napoi. La cotitura cea dinspre aleea cea mare el aude gr[bindu-se ni=te pa=i, =i cineva ]l ]ntreab[ cu un glas =uier[tor:

— Tu e=ti, Timofte? Da unde-i Dumitra=?Iar trec`nd cu fuga toat[ aleea cea mare, el z[re=te ]n ]ntuneric

o luminic[ micu\[ =i nesenin[. Cu c`t e mai aproape de luminic[,cu at`t mai mult[ fric[ simte =i cu at`t e mai puternic presim\[-m`ntul unei trebi rele.

222 ALEXEI MATEEVICI

„Lumina parc[-i ]n biseric[, g`nde=te el. De unde s[ fie eaacolo? M`ntuie=te =i miluie=te, Maica Domnului. A=a este!“

Un moment p[zitorul st[ ]n fa\a ferestrei sf[r`mate =i cu groaz[se uit[ ]n altar...

Lum`narea mic[ de cear[, care au uitat s-o sting[ t`lharii, arde]ntr-o flac[r[ tremur[toare de v`nt ce n[v[le=te prin fereastr[ =iarunc[ pete ro=ii, nelucitoare asupra ve=mintelor, aruncate ]n toatep[r\ile, =i a dul[pa=ului c`rligat, asupra numeroaselor urme depicoare l`ng[ prestol =i jertfelnic...

Mai trece pu\in timp =i v`ntul url[tor duce prin \intirimgr[bitoarele =i nelini=titele sunete de alarm[...

Octombrie 1906

+apte p[cate de moartePovestire de S. L a g e r l ö f

Odat[ duhul cel r[u =i ispititor a vrut s[-=i fac[ r`s de un pustnicsf`nt =i ]n\elept.

El s-a pref[cut ]n \[ran =i, ]nf[\i=`ndu-se dinaintea pustnicului,care atunci taman a=tepta spov[duitori, i-a zis:

— P[rinte sfinte! Eu sunt plugar =i fecior de plugari. Eu m[ridic la ]nceputul zorilor =i niciodat[ nu uit s[ citesc rug[ciunilecele de diminea\[, iar dup[ aceasta toat[ ziua lucrez la c`mp. Hranamea-i p`ine =i ap[, iar c`nd vreau s[ le fac pl[cere prietenilor mei,apoi ]i osp[tez cu miere =i cu poame. Eu sunt singurul sprijin alp[rin\ilor mei b[tr`ni. Nevast[ n-am =i de femei nici nu g`ndesc.Umblu la biseric[ cu st[ruin\[ =i dau ]n jertf[ a zecea parte dinceea ce am. P[rinte, aceasta-i toat[ spovada mea. }mi dai dezlegare?

223}N ZAREA ANILOR

— Fiule, a r[spuns pustnicul. Tu e=ti cel mai drept =i cuviosom dintre to\i pe care ]i =tiu eu. Eu cu drag[ inim[ ]\i voi dadezlegare, dar d[-mi voie s[-\i povestesc dint`i ce s-a ]nt`mplatnu prea demult pe aici. Pentru tine aceasta va avea folos: tu veiauzi ce fapte rele fac uneori oamenii =i vei afla c[ oamenii carele-au s[v`r=it au fost ni=te p[c[to=i nenoroci\i ]n r`nd cu tine.

— P[rinte, tu m[ ]ndemni spre fudulie, a zis ispititorul.— Doamne fere=te de a=a p[cat mare, a r[spuns pustnicul.

C`nd vei auzi povestea mea, vei g`ndi altmintrelea.+i el a prins a povesti:— St[p`nul cur\ilor celor bogate de pe cel[lat mal al r`ului a

hot[r`t odat[ s[-=i m[rite fiica sa dup[ un om puternic, care foartea iubit-o. Aceasta a fost ]mpotriva copilei, c[ci ea d[duse de acumcuv`nt altuia.

Ea a scris scrisoare alesului inimii sale =i i-a spus c[ tat[l s[u osile=te s[ se m[rite dup[ altul. „Pentru aceasta o mie de ori m[iert cu tine, a scris ea, =i m[ rog s[ nu faci asupra ta nimica dinpricina mea, c[ci ]n suflet eu ]\i r[m`n credincioas[“.

Tat[l ei a g[sit scrisoarea scris[ =i, pe ascuns, a ars-o.Venit-a ziua nun\ii, care pentru biata copil[ a fost ziua pl`nsului

=i a lacrimilor.Dar ]n biseric[ ea n-a pl`ns, numai fa\a parc[ i s-a ]mpietrit de

sc`rb[. Dar to\i oamenii ]n biseric[ pl`ngeau, uit`ndu-se la d`nsa.Tat[l ei — =i el a luat seama c[ fa\a ei i s-a ]mpietrit de sc`rb[. +iel s-a speriat, g`ndind despre aceea ce a f[cut el. C`nd to\i s-au]ntors din biseric[, el a chemat copila ]n casa cei din turnul ce-lvezi ]n ograda cur\ilor =i i-a zis:

— Drag[ copil[, eu ]s vinovat ]naintea ta.+i m[car c[ era om fudul, dar a c[zut ]naintea ei ]n genunchi =i

i-a spus c[ a f[cut o fapt[ nevrednic[, i-a luat scrisoarea =i i-a ars-o.

224 ALEXEI MATEEVICI

El se temea c[ alesul ei, ]ndat[ ce va afla despre nunta prepus[,va veni c[lare cu osta=ii s[i =i ]=i va lua mireasa.

— Singura dezvinov[\ire pentru tine, tat[, este aceea c[ n-ai=tiut ce sc`rb[ ]mi faci, i-a r[spuns fiica.

Ea a ie=it din turn =i a ]nt`lnit afar[ pe so\ul ei cel t`n[r.— De ce e=ti, drag[, a=a de m`hnit[? a ]ntrebat el.— Pentru c[ eu am un ales al inimii mele, pe care am jurat s[

nu-l uit niciodat[.— Nu te sc`rbi c[ te-ai cununat cu mine, a r[spuns el. Eu te

iubesc cu o dragoste ad`nc[ =i sunt ]ncredin\at c[ nimenea nu vapurta a=a grij[, ca s[ fii fericit[, cum voi purta eu.

— Aceasta g`nde=te fiecare, care iube=te, a zis ea ]n sf`r=it.— Spune numai, ce trebuie s[ fac eu, ca s[ alung sc`rba de pe

fe\i=oara ta? a ]ntrebat el. Atunci eu voi dovedi c[ am drepta-te.T`n[ra, auzind a=a cuvinte, a g`ndit: „S[-i spun oare, poateDumnezeu ]i va muia inima“.

+i ea i-a spus despre jur[m`ntul cu care s-au schimbat cu iubitulei; cel ce va c[lca acest jur[m`nt ]l pune pe altul s[-=i rup[ firulvie\ii ]n ziua nun\ii. +i iat[ ast[zi iubitul meu are s[ se ucid[, a zist`n[ra. D[-mi voie s[ m[ duc la d`nsul s[ opresc m`na ucig[toare!

Mare a fost puterea sc`rbei acestei femei tinere. M[car c[b[rbatul a g`ndit: „Dac[ ]i voi da drumul la cel ce o iube=te, apoimai mult n-o mai v[d“, dar tot i-a zis cu silin\[: — F[ cum =tii.

Ea s-a sculat =i l-a mul\umit cu lacrimi. +i apoi s-a dus ]n salacea mare la oaspe\i, care st[teau pe l`ng[ mesele g[tite =i cuner[bdare a=teptau c`nd se va ]ncepe masa cea mare, c[ci fl[m`n-zise bine dup[ drumul lung de la biserica s[teasc[ p`n’ la cur\i.

— Dragi oaspe\i, a zis t`n[ra, eu trebuie s[ v[ spun c[ cu]nvoiala so\ului meu m[ duc acuma la iubitul meu, c[ci el vrea s[

225}N ZAREA ANILOR

se ucid[ din pricin[ c[ nu m-am \inut de cuv`ntul dat lui. Eu m[duc s[-i spun c[ n-am f[cut aceasta cu bun[ voie, dar de nevoie.

Nu v[ mira\i c[ merg singur[: a=a porunc[ nu se ]ncredin\eaz[nici trimisului, nici scrisorii. Dar pe dumneavoastr[ v[ rog — be\i,m`nca\i =i v[ veseli\i, p`n[ c`nd nu voi fi eu de fa\[. Eu m[ voi]ntoarce ]napoi ]ndat[ ce ]l voi sc[pa pe iubitul meu de moarte.

To\i oamenii pl`ngeau pe c`nd povestea ea despre amarul ce-oa=tepta =i ziceau:

— Noi nici nu vom bea, nici nu vom m`nca, dac[ ai la inim[a=a amar. Du-te, iar c`nd te vei ]ntoarce, atunci noi ne vom punela mas[.

C`nd t`n[ra trecea prin ograda cur\ilor, din buc[t[rie se auzeaun zgomot puternic.

Buc[tarului i se spusese c[ masa cea mare se va am`na vreoc`teva ceasuri. Buc[tarul se m`hnise c[ fripturile lui vor sta preamult la foc =i se vor face scrum. El a r[sturnat o tingire foartemare cu untur[ =i a zv`rlit jos o co=ni\[ ]ntreag[ cu ou[.

Apoi l-a tr`ntit la p[m`nt pe b[iatul de curte care-i venise cu noutateanepl[cut[ =i s-a ]nd`rjit la d`nsul cu o m[tur[ mare, ca s[-l bat[.

T`n[ra, ce trecea prin ograd[, l-a rugat s[-i deie b[iatului pace.El a ascultat-o =i a strigat: — Blagoslovit este Dumnezeu, ce te-af[cut a=a de bl`nd[! Mai mult n-am s[ te am[r[sc! +i el a p[stratm`nc[rile fierbin\i multe ceasuri f[r[ nici o rop=ire de m`nie.

Iar t`n[ra s-a pornit singur[ prin p[durea deas[. Ea a vrut s[vie la iubitul ei singur[, f[r[ str[jeri.

}n p[dure tr[ia un ho\. Din bordeiul lui el a v[zut pe femeiat`n[r[, ce mergea pe drum. Pe m`ini ea avea inele =i pietre scumpe,iar mijlocul trupului ]i era ]mpodobit cu un br`u de argint. Atunciho\ul =i-a spus ]n g`nd: „Aceasta-i o femeie slab[, s[-i iau toate

226 ALEXEI MATEEVICI

lucrurile de aur =i de argint. Aceasta ]mi va fi destul, ca s[ m[ duc]n alt[ \ar[, s[ lep[d via\a mea asta ho\easc[ =i s[ m[ fac om cinstit“.

C`nd s-a apropiat t`n[ra de d`nsul =i el i s-a uitat ]n fa\a ei,apoi s-a oprit deodat[. Domnul ]i d[duse ei o frumuse\e nespus[.

Ho\ul a g`ndit: „Eu nu pot s[ m[ ating de d`nsa. Ea-i mireas[,eu nu pot ca copila aceasta drag[ s[ se ]ntoarc[ la nunt[ pr[dat[“.

+i, tem`ndu-se de Dumnezeu, care a f[cut pe femeie a=a defrumoas[, i-a dat drumul.

}n aceea=i p[dure tr[ia un pustnic sf`nt, care ]=i chinuia trupulcu aceea c[ nu dormea =ase zile =i =ase nop\i pe s[pt[m`n[.

De aceast[ dat[ venise de acum a =aptea noapte, iar el tot nudormea, c[ci mul\i bolnavi =i am[r`\i veniser[ la d`nsul. El deacum le d[duse drumul la to\i, c`nd a v[zut pe t`n[ra femeie c[iese dintr-un desi= de copaci. El a g`ndit: „Cum oare va trecec[l[toarea aceasta peste r`ule\ul rev[rsat =i m`niat, care a ruptieri noapte podul =i l-a dus cu apa?“

El s-a ridicat din patul lui, s-a dus ]n urma tinerei femei, aluat-o ]n spate =i a=a a trecut cu d`nsa r`ul.

C`nd s-a ]ntors ]napoi, vremea somnului de acum trecuse =i eltrebuia iar[=i s[ privegheze =apte zile =i =apte nop\i din pricinafemeii tinere. Dar el nu se mai m`nia. Ea era a=a de drag[ tuturora,c[ fiecare era bucuros s[ fac[ ceva pentru d`nsa.

}n sf`r=it, t`n[ra a venit la casa omului iubit. Dar iubitul ei sedep[rtase de acum ]n odaia lui, ]ncuiase u=a cu un z[vor greu =ig[tise suli\a sa, ca s[ se str[pung[. +i c`nd b[tea ea ]n u=[, el nuvroia s[ deschid[. T`n[ra nu mai putea acum nici s[ strige, nicis[ roage, c[ci de fric[ pr[p[dise glasul. Dar lacrimile ei curgeau]n r`uri pe podelele de piatr[, =i de dup[ u=a de stejar el auzeapl`nsul ei. Ascult`nd acest pl`ns, el n-a putut s[ se ucid[ =i i-adeschis u=a.

227}N ZAREA ANILOR

Ea a st[tut dinaintea lui =i a prins a spune cum au m[ritat-ocu de-a sila.

C`nd s-a ]ncredin\at el c[ ea tot ]l iube=te, apoi a jurat c[ nu seva ucide.

El a s[rutat-o pe d`nsa cea de pe urm[ dat[, =i ei am`ndoi ausim\it ]ntr-aceea=i vreme toat[ bucuria =i tot amarul ce poate s[sim\easc[ omul ]n via\a lui.

— Ei, acum du-te, tu nu e=ti de acum a mea, ci a altuia, i-a zisel ]n sf`r=it.

— Dac[ eu nu pot, a r[spuns ea.Dar iubitul, dep[rt`nd-o de la sine, i-a zis:— Eu nu vreau s[ am[gesc credin\a celuia care \i-a dat voie

s[ vii la mine.El a poruncit s[ se puie =eile pe doi cai =i a dus-o c[lare ]n

casa tat[lui ei.Toate acestea pustnicul i le-a povestit vicleanului ispititor,

m[car c[ ]nc[ nu =tia cu cine are trebuin\[.Dup[ aceasta pustnicul a ]ntrebat cine din to\i oamenii pomeni\i

a pierdut mai mult.Pustnicul era un om foarte ]n\elept =i =tia prea bine c[ a=a oameni

f[r[ p[cat, cum spune c[ este ispititorul, pe lume nu se mai afl[.Povestind istoria aceasta, el g`ndea s[-l prind[ pe ispititor, cu

ce p[cat dintr-acele =apte p[cate de moarte este mai mult ]ngrelatsufletul lui. Judec`nd dup[ r[spuns, cine a jertfit mai mult: tat[l, mirele,oaspe\ii, buc[tarul, ho\ul ori iubitul, pustnicul g`ndea s[ afle ce p[cat— fudulia, necredin\a, l[comia, m`nia, iubirea de avere, lenea ori curvia ]iumple sufletul. Omul sf`nt =tia prea bine c[ fiecare se mira maimult de fapta ceea care pentru d`nsul era mai grea de ]mplinit.

Dar ispititorul n-a luat seama la aceasta.

228 ALEXEI MATEEVICI

— Mie mi-i cam greu s[ r[spund la ]ntrebarea ta, a zis el. Mise pare c[ mirele a jertfit nu mai mult dec`t iubitul, iar oaspe\iiau jertfit tot at`ta c`t a jertfit ho\ul. Cu to\ii sunt vrednici de ceamai bogat[ r[splat[.

El g`ndea c[ pustnicul va r[m`ne mul\umit cu acest r[spuns,dar sf`ntul pustnic a zis cu fric[:

— Pentru Dumnezeul Cel Milostiv, zi c[ o fapt[ dintre toateacestea ]i mai bun[ ori mai vrednic[ dec`t alta!

— Dup[ p[rerea mea, sfinte p[rinte, tot nu-i u=or ce au f[cutace=ti oameni, a r[spuns ispititorul. +i pentru asta eu nu pot s[spun c[ o fapt[ ]i mai bun[ dec`t alta.

Pustnicul s-a aplecat la urechea ispititorului =i a zis c-un glas bl`nd:— Te rog s[-mi spui, a cui fapt[-i mai bun[?Ispititorul se tot da ]n l[turi =i-l ruga s[-i deie dezlegare.— Vas[zic[, tu ai toate cele =apte p[cate de moarte! — a strigat

pustnicul mirat. Tu e=ti, pesemne, diavol, dar nu om!Cu aceste cuvinte el a ie=it afar[ din bordeiul lui, =i-a f[cut

cruce =i a zis: — Du-te de la mine, satan[.Atunci ispititorul a v[zut c[ s-a dat de gol. El =i-a luat ]mbr[c[-

mintea lui =i a zburat ]n sus ca un liliac mare =i negru.Dorin\a lui cea rea =i viclean[ nu numai c[ a fost z[d[rnicit[

de Dumnezeu, dar prin mila Celui Atotputernic s-a ]ndreptat sprefolosul oamenilor. Povestirea pustnicului mul\i ani a slujit oameni-lor pentru cercetarea ad`ncului sufletului omenesc.

Dac[ te folose=ti bine de povestirea aceasta, apoi ea este cavolocul ]n m`inile pescarului, precum arunci volocul ]n mare, cas[ prinzi pe=te, tot a=a =i povestirea aceasta o arunci ]n sufletulomului =i-i sco\i p[catele lui la vedere, ca ele s[ fie biruite.

Septembrie 1912

FOLCLOR+I FOLCLORISTIC{

DIN C~NTECELE POPULAREALE BASARABIEI

Dorul

Spune\i, spune\i, bl`nde stele,Focul lacrimilor mele,Spune\i voi, privighetori,+i voi, frumuse\i de flori.Numai voi-n aceast[ lume+ti\i al meu necaz =i nume,Numai voi a\i pl`ns =i euTaina sufletului meu.Dr[guli\a prim[var[A sosit voioas[-n \ar[,Mi-a adus ea m`ndrul soare+-un s`n plin de l[crimioare,Mi-a adus o luna plin[,Ca s-o scald eu ]n lumin[.Lunca r`de =i-nverze=te,Doru-n suflet se treze=te.Izvorul curge ]n vale,Aduc`ndu-mi dor de cale.Da\i-mi, da\i-mi aripioare,S[ m[ duc ]n dep[rtare,Peste mun\i =i peste mare.

231}N ZAREA ANILOR

Da\i-mi aripi sprintenele,C-aud glas de turturele.Duce-m-a= =i tot m-a= duce,Dor s[ nu m[ mai apuce.Duce-m-a= ]n cale lung[,Dor s[ nu m[ mai ajung[.Bate luna printre nouri,Stelele ]n cer lucesc,Inima ]mi pl`nge-n mineDe necazul \[r[nesc.

Cules de Al. M.4 februarie 1907

C`teva colinde de Sf.[`ntul] Cr[ciun(Adunate din norod)

I

Doi boieri de cei mari,O! Leroi, Doamne*!Ca =i doi drumari,O! Leroi, Doamne!Vin din Rusalim,Merg spre Vithleem.Dar[ cine sunt?}i Iosif cel sf`nt+i Maria sf`nt[,

* Cuv`ntul Leroi n-are nici o ]nsemnare, „O, Leroi, Doamne“ se c`nt[dup[ fiecare stih pentru frumuse\e.

232 ALEXEI MATEEVICI

Care a=a cuv`nt[:— Iosif, mi-i greuDe acest drum r[u.Vin[ s[ ne odihnim.+i s[ ne umbrim.De un plop au dat+i acolo au stat,De s-au r[corit.Plopul c[ s-o cl[tinat,Umbra c[ s-au tras,Soarele i-au ars...Sf`nta MariaMult se sup[r[+i mi-l blestem[,Din gur[-mi zicea:— Plop afurisit,S[ nu fii rodit,S[ cre=ti tot ]n sus,Umbr[ nu mi-ai adus!Iar[ au plecat+i ei mi-au plecatPrin v[i =i v`lcele,Miri=ti, p[pu=oi=ti.Precista au picat,C[ci s-au ]mpiedicatDe-o tuf[ din cale.Ea, oft`nd cu jale,Din gur[-mi zicea+i mi-o blestema:— Tuf[-afurisit[,

233}N ZAREA ANILOR

S[ nu cre=ti ]n sus,Cine de tine se va-mpiedica,To\i te-or blestema...Iar au mai plecat,Un m[r au aflat.+i ei s-au odihnit,M[rul i-au umbrit,Umbra =-au l[\it,Soarele au pierit.Sf`nta MariaC[tre m[r zicea:— M[rul ]nflorit,S[ fii tot rodit!S[ cre=ti tu ]n l[turi,S[ spore=ti ]n roduri!Iar Iosif gr[iaPrecistei ]i spunea:— Hai s[ ne gr[bim,La sf`ntul Vithleem,C[ iat[, ]i sear[+i-nnopt[m prin \ar[.+i ei s-au sculat+i-ndat[-au plecatC[tre Vithleem.Cu to\ii s[ tr[imLa anul =i la mul\i ani!

II

Dormi\i, domni, dar nu dormi\i,Florile dalbe.

234 ALEXEI MATEEVICI

De-mi dormi\i, de nu-mi dormi\i,Florile dalbe...Face\i focul cum mai mare+i aprinde\i o lum`nare+-o candel[ la icoan[+i-mi ie=i\i =i p`n-afar[,De ]l vede\i pe Hristos,Cum v[ vine de frumos,De frumos, de cuviosCu ve=m`ntul mohor`t,Lungu p`n-]n p[m`nt.}ntr-am`ndoi umereiScrise-s doi luceferei.M`na st`ng[ crucea duce,+i-n cea dreapt[, busuioc.Crucea-i a b[tr`nilor,Busuiocu-a fetelor,S[n[tatea a tuturor.

III

Scula\i, st[p`ni, nu dormi\i,C[ nu-i vremea de dormit,Ci-i vremea de-mpodobit.Scoal[, st[p`n[, slujnicele,S[ a=tearn[ mesele,S[ umple p[harele,C[ v[ vine Na=terea,O Na=tere de }mp[ratAl lui Hristos Cel Luminat}n giulgiuri ]nf[=urat.

235}N ZAREA ANILOR

Vine Domnul DumnezeuCu o ceat[ de ]ngeri,F[c`nd slujbe =i c`nt[ri.Vine Domnul DumnezeuCu o ceata ]ngereasc[,Pe diavoli s[-i biruiasc[.Vine Domnul DumnezeuCu Vanghelia deschis[,}n m`n[ cu f[clia aprins[...C`nd Dumnezeu se n[=tea,Rou[ peste c`mpi c[dea,Prin p[duri lumini ardea,Din nuiele — luminele.Dumnezeu a=a zicea:— Pomeni\i Na=terea mea.C`t de rar, ]n zile mari!

IV

Ce sear[-i ast[-sear[?Aceasta-i seara de Cr[ciun,S[ te vesele=ti, om bun,La cea mas[ de m[tas[.— Dar pe mas[ ce mai sunt?C[ mai sunt f[clii arz`nd.— Printre f[clii ce mai sunt?C[ mai sunt colaci de gr`u.— Printre colaci ce mai sunt?Tot p[h[ru\e cu vin.— Dar la masa cine-mi =ede?}n capul mesei

236 ALEXEI MATEEVICI

+ede Bunul Dumnezeu.De-a dreapta lui Dumnezeu+ede sf`ntul Petru.La st`nga lui Dumnezeu+ede sf`ntu(l) Ion,Iar l`ng[ d`nsul, st[p`nul caseiTot ]nchin[ =i suspin[;+i-nchin[ la r[s[rit,S[-l aud[ Domnul Sf`nt,Domnul Sf`nt pe-acest p[m`nt,}n toarta paharului,}n lumina soarelui;}n buza paharuluiScris ]i spicul gr`ului,}n fundul paharuluiScris[-i vi\a vinului.Dumnezeu din gur[ au gr[it:— Hai, noi, Petre, s[ mergemC-avem mari de cununat+i ]nc[ mici de botezat.— La cei mari dar ce le vom da?— Le vom da boi buni, ne-nv[\a\i,Ei vor tr[i =i-i vor ]nv[\a.— La cei mici dar ce le vom da?Le vom da cai m`ndri, ne-nv[\a\i,Vor cre=te =i-i vor ]nv[\a.

V

Din Maica Precista s-au n[scutDomnul Hristos pe p[m`nt.

237}N ZAREA ANILOR

Lui Iuda i-au fost ur`t:Iuda, iubitor de bani,L-au v`ndut la ai s[i du=maniNumai cu treizeci de bani.C`nd banii ]n m`n[ i-au pus,Luatu-l-au =i l-au dusPe dealul Golgotha ]n sus:Sus pe cruce c[ l-au pus,Cu suli\a l-au str[puns,Mult s`nge =i ap[-au curs.Luna s-au ]mbr[cat ]n s`nge,}ngerii au prins a pl`nge+i stelele ]nc[ toate,C[ n-au fost vrednic de moarte.Luna-n s`nge s-au ]mbr[cat,Soarele s-au ]ntunecat;+i de-acolo l-au luat,Groapa-n piatr[ i-au s[pat+i acolo l-au ]ngropat.Grele str[ji i-au aruncat,S[ str[juiasc[ pe }mp[rat!Dumnezeu ce au poruncit?Str[jile toate au ]nlemnit.Tu e=ti Maic[ adev[rat[,C-ai n[scut fiu f[r[ tat[.De acum p`n-]n vecieMila Domnului s[ fie,Cu dar =i veselie!

238 ALEXEI MATEEVICI

VI

Aceste case, aceste cur\i,Domn, Domn din cer,A=a-nalte, minunate,Domn, Domn din cer (dup[ fiecare stih),De-s cu ceru-asem[nate.Dar ]n ele cine-mi =ade?+ade Bunul Dumnezeu+i cu Maica Precista.L`ng[ Bunul Dumnezeu+ade mo=ul, mo= Cr[ciun.L`ng[ mo=ul, mo= Cr[ciun,+ade sf`nt, sf`ntul +tefan.L`ng[ sf`nt, sf`ntul +tefan+ade sf`nt, sf`ntul Vasile,L`ng[ sf`nt, sf`ntul Vasile.+ade sf`nta Boboteaz[.L`ng[ sf`nta Boboteaz[+ade sf`nt, sf`ntul Ion.L`ng[ sf`nt, sf`ntul Ion+ade sf`ntul Constantin.Sus, mai sus, s-a ]n[l\at,Apa m[rii a r`urat,V[ile a r[sunat,Pietrele a r[sturnat,Boieri mari s-au de=teptat+i pe Domnul au l[udat.Dormi\i, dormi\i, v[ culca\i+i pe noi ne asculta\i,

239}N ZAREA ANILOR

Dormi\i, dormi\i, odihni\i+i pe noi ne d[rui\iTot cu aur =i argint,Bun[t[\i de pe p[m`nt,C-am umblat din sat ]n sat+i pe la to\i am urat*.

Auzite =i adunate de Al. Mat-ciDecembrie 1912

Obiceiurile =i r`nduielile nun\iila moldovenii basarabeni

Nunta ]n via\a \[ranului nostru moldovean este una din celemai vesele petreceri. De aceea, c`nd vine toamna, vremea nun\ilor,aproape to\i s[tenii iau parte la ele. |[ranul a ]n\eles foarte bine]nsemn[tatea nun\ii pentru om =i a ]nconjurat-o cu obiceiuri =ir`nduieli frumoase, care au ]n\elesul lor ad`nc. Aceste obiceiurise schimb[ dup[ locuri, dar cele mai de seam[ r[m`n acelea=ipretutindeni ( peste tot locul). Iat[-le cele mai ]nsemnate.

* Colindele Cr[ciunului, dup[ cum vedem, nu toate povestesc desprena=terea lui Hristos. Unele (de pild[, colinda V) povestesc chiar desprer[stignirea =i moartea M`ntuitorului, iar altele nu ne povestesc nici aceasta,ci ne spun numai despre Dumnezeu, M`ntuitorul, despre sfin\i =i altele,—a=a cum le ]nt`lne=te norodul moldovenesc. Se ]nchipuie=te de la sine c[]nchipuirea aceasta adeseori este foarte gre=it[ =i deci nu se potrive=te cu]nv[\[tura sfintei biserici. Colindele deci numai ne arat[ cum ]=i ]nchipuie=tenorodul prost adev[rurile cre=tine=ti, dar nu pot s[ ne deie aceste adev[ruri]n toata ]ntregimea lor.

240 ALEXEI MATEEVICI

1. Logodna

Fl[c[ul care s-a pornit mire vine la o cas[ =i face ]ntreb[ridespre fat[, cum este ea, c`t[ zestre are =i altele. Apoi, ]mpreun[cu starostele, se duce la fata cu care vrea s[ se c[s[toreasc[.

Dac-au intrat ]n cas[, fata se duce de se ]mpodobe=te =i, venind,s[rut[ m`na la to\i cei b[tr`ni, iar cu fl[c[ul d[ m`na. Cineva dinb[tr`ni ]i scoate pe d`nsa =i pe mire ]n tind[, =i ei acolo maivorbesc. Dac[ se plac unul la altul, apoi spun la b[tr`ni c[ se plac,iar dac[ nu, apoi vorba se sf`r=e=te =i nunta se stric[. Logodna seface tot atuncea astfel: mireasa =i mirele ]=i schimb[ inelele =imireasa ]i d[ mirelui o =alinc[, iar el ei, de obicei, 3 ruble. Dup[asta se ]nseamn[ ziua r[spunsului.

2. R[spunsul

}n ziua ]nsemnat[, p[rin\ii miresei se duc la mire =-acolo sepun ]n cale (se ]nvoiesc) =i-i v[d gospod[ria mirelui. P[rin\ii mirelui=i ai miresei trebuie s[ spuie care ce d[ la fiii lor. Asta =i se nume=te„r[spuns“. La r[spuns, neap[rat sunt de fa\a vreo c`teva rude deale mirelui =i ale miresei. Ele se pun ca martori ale celor petrecute]n casa mirelui. Tot atunci se ]nseamn[ =i ziua nun\ii. C`nd auvenit to\i la ]nvoial[, cineva iese afar[ =i d[ de trei ori din pu=c[sau din pistol. Apoi se toarn[ vin ]n pahare =i to\i cei de fa\[ beau=i se veselesc p`n’ diminea\[.

241}N ZAREA ANILOR

3. Nunta

Cu o s[pt[m`n[ ]naintea nun\ii, mirele cu tovar[=ii s[i vine lamireas[ =i ia c[ma=a de mire, cusut[ de mireas[. Tot mireasa lecoase c[m[=i =i socrilor.

R`nduielile nun\ii se ]ncep, de obicei, s`mb[t[, dac[ ziuacununiei este duminic[, ]ns[ altfel se ]nt`mpl[ foarte arareori.

}n ajunul cununiei, mirele =i mireasa tocmesc \igani (muzican\i)deosebit. Mirele joac[ la casa lui cu fl[c[ii-tovar[=ii s[i, iar mireasajoac[ cu fetele ce se aduna la d`nsa. }n aceea=i zi se pornesc c[l[riprin sat conocarii mirelui =i vorniceii miresei =i poftesc la nunt[.Ace=ti fl[c[i sunt ]mpodobi\i cu flori la piept =i la cu=m[, unuldintre ei are un colac mare legat cu busuioc. Intr`nd ]n cas[, unulzice:

— „V-a poftit cuconul mirele =i cucoana mireasa, =i cuconiisocrii cei mari, =i cuconii socrii cei mici, =i noi ostenitorii, poftim,m[ rog, la nunt[“. Cu aceste cuvinte el toarn[ din plosc[ vin ]npahar =i-i cinste=te pe to\i cei de fa\[. A=a umbl[ vorniceii pe latoate rudele =i pe la to\i cunoscu\ii.

}ntre acestea mirele se porne=te la mireas[ cu c[ru\ele =i cuto\i nunta=ii, ]nainte merge el c[lare cu vorniceii, iar dup[ d`n=ii,c[ru\a cu \iganii, care c`nt[ tot drumul mar=uri =i jocuri =i, ]nsf`r=it, vreo c`teva c[ru\e cu nunta=i — rude =i cunoscu\i de-aimirelui. C[ru\ele merg foarte repede, ]n toat[ fuga cailor, =inunta=ii chiuie mereu. C`nd a sosit nunta, mireasa iese din cas[=i-l ud[ pe mire cu ap[.

Apoi, to\i se duc la gazda mirelui (la casa vreunui om). Acoloa=teapt[ s[ vie vorniceii miresei s[-i pofteasc[ la d`nsa. Vorniceiivin pe jos cu \iganii, ]l iau pe mirele cu nunta=ii lui =i cu to\ii se

242 ALEXEI MATEEVICI

duc la mireas[. Intr`nd ]n casa miresei, se pun la mas[. C`nd sesf`r=e=te masa, to\i nunta=ii „ies afar[ cu dansul“, adic[ se iau dem`n[ dint`i to\i vorniceii, apoi nunul cu nun[ =i la urm[ mirelecu mireasa =i, ie=ind din cas[, ]ncep a juca. |iganii atunci c`nt[de jocul cel mare. Dac[ se stric[ jocul, to\i iar[=i intr[ ]n cas[ =ide-aici se petrece partea cea mai jalnic[ a r`nduielilor de nunt[.

Mirele =i mireasa se pun ]n genunchi ]naintea p[rin\ilor, iarvreun om, st`nd ]n picioare, zice „iert[ciunea“. }n timpul iert[-ciunii mirele =i mireasa pl`ng, de asemenea, =i p[rin\ii lor. Dac[se scoal[ din genunchi, mirele =i mireasa s[rut[ m`na la p[rin\i.

Dup[ iert[ciune, un fl[c[u din nunta=i mai zice =i „conoc[ria“,st`nd la u=[. +i „iert[ciunea“ =i „conoc[ria“ sunt foarte frumoase=i ]n diferite feluri.

Conoc[ria

— Bun[ diminea\a, cinsti\i socri-mari!— Mul\umesc dumneavoastr[, b[ie\i militari,Dar ce ]mbla\i, ce c[ta\i?— Ce umbl[m, ce c[t[mLa nime sam[ nu d[m,C[ multe m[ri am trecut,Multe \[ri am b[tut,Nime seama nu ne-a luat.Dar cine sunte\i dumneavoastr[,S[ ne lua\i sama noastr[?Dar fiindc[ ne-ntreba\i,S[ ne lua\i cu-ncetul+i cu bini=orul,

243}N ZAREA ANILOR

S[ ne d[m cuv`ntul cu adev[rul,C[ de multe ce se-ndeas[,Vom spune una mai aleas[.Ales t`n[rul nostru-mp[ratDiminea\a s-a sculat,Fa\a alba s-a sp[lat,Chica neagra-a piept[nat,Din tr`mbi\[ a sunat,Mare oaste-a adunat.+-a adunat o sut[ de feciori de gheneral,De boieri de cei mai mari.+-au plecat v`n[torii s[ v`nezeValea din sus,Dinspre apus,P`n’ c`nd juncanii au st[tut+i potcoavele au pierdut.A st[tut toata oastea ]n mirare,Unii zic c[ este urm[ de z`n[,S[-i fie ]mp[ratului cunun[.A=a se mai chibzuiesc+i se g[sesc al\i v`n[tori,Mai cunosc[tori+i zic c[ este umbr[ de c[prioar[,S[-i fie ]mp[ratului so\ioar[.Dar nunul cel mareCu grija-n spinare,C[lare pe-un cal,Ca un Docipal,Se ridic[-n sc[ri,

244 ALEXEI MATEEVICI

Se ]mfl[ ]n n[ri+i face ochii roat[Peste o=tirea toat[,+i c`nd ]ncoace prive=te,Aici z[re=teO floricic[ frumoas[+i dr[g[stoas[,+i v[z`nd c[ nu-nflore=te,Nici nu rode=te,Nici locul nu-i prie=te+i mai mult se fere=te,Ne-a trimis pe noi =ase jerpani,C[l[ri pe patru juncaniCu coamele-nc`lcite,Cu fr`urile zugr[vite,Cu unghiile custurite+i cu cozile-mpletite,Ca cu to\ii s[ pornim+i la cur\ile dumneavoastr[ s[ venim,Ca floricica s-o lu[m+i la ]mparat s-o d[m.Pornim+i venimPe fa\a p[m`ntului,Pe aburii v`ntului,B`nd =i chiuind+i din pistoale tr[g`nd.Caii cu r`ndPe n[ri fl[c[ri l[s`nd

245}N ZAREA ANILOR

+i nechez`nd,+i din unghii sc[p[r`nd —P[n-am sosit+i v-am g[sit.Acum ori floricica s[ ne-o da\i,C[ nic[ieri n-ave\i s[ sc[pa\i,C-am venit cu pocloane de-argint,S[ scoatem floricica din p[m`nt,S-o scoatem cu r[d[cin[,S-o s[dim la ]mp[ratul ]n gr[din[,Ca acolo s[ -nfloreasc[+i s[ rodeasc[,Locul s[-i priasc[+i s[ nu se vestejeasc[.Dac[ dumneavoastr[, socri-mari,G`ndi\i c[ suntem t`lhari,Avem =i biletDe la al nostru ]mp[rat.Cine =tie carte latineasc[S[ vie s[ ne-o citeasc[,Iar cine nu =tieS[ nu vie,Ci ca de foc s[ se fereasc[.S[ ne aduce\i, socri-mari,Oameni c[rturari:Vreun pop[ cu barba deas[,S[ ne citeasc[ carte-aleas[;Ori vreunul cu barba rar[,S[ ne \ie p`n-]n sear[,

246 ALEXEI MATEEVICI

Ci unul cu barba ca fusul,S[ ne deie cur`nd r[spunsul.R[spunsul nostru este-a=a:+ase pahare de vin,+ase mahrame de inDe care se g[sesc aici,Cusute cu fluturi =i cu arnici.Las’ s[ fie =i de m[tas[,Numai s[ fie de-aici din cas[,De la cinstita mireas[,S[ nu fie de la vecine,S[ p[\im vreo ru=ine,C[ atunci va fi cinstea noastr[+i ocara dumneavoastr[.Socri-mari, asculta\i+i ]n urechi b[ga\i:C`nd va da soarele -ndesar[,Mare oaste v[-mpresoar[,Dac[ nu-\i avea bucate de ajuns,S[ va c[uta\i loc de ascuns,S[ ave\i bu\i cu vin,Car cu f`n,Vaci l[ptoase,Fete frumoase.S[ mai ave\i, socri-mari,+i l[utari;S[ vie =i tot satul,Ca s[ se veseleasc[ -mp[ratul,C`nd va fi soarele ]ndesear[,Mare oaste v[-mpresoar[.

247}N ZAREA ANILOR

S[ l[rgi\i casa, c[ vine ]mparatul}ndat[ cu o=tirea lui toat[:O sut[ cincizeci =i cinciDin cei mai voiniciCu fe\ele alese.Noi nu suntem ciobani de la oi,S[ desc[lec[m ]n gunoi,Nici morari be\i,S[ desc[lec[m prin sc[ie\i,Ci suntem boieri mari,Ghenerali,De l`ng[ mare,De unde soarele r[sare.Nou[ s[ ne aduce\i scaune de argint,S[ desc[lec[m aici pe p[m`ntSau s[ ]ntinde\i covoare,S[ desc[lec[m ]n pridvoare.La cai s[ da\i f`n,Zizdeu verde,Cosit din noaptea Sf`ntului Gheorghe,Cu roada neluat[,Cu floarea nescuturat[,Str`ns ]n s[rb[toriDe dou[ fete surori.Caii no=tri s[ m[n`nce+i din capete s[ nu mi=te;Caii no=tri s[ beie+i din capete s[ nu deie.Noi am desc[leca,Am mai sta,

248 ALEXEI MATEEVICI

Am mai ura,Dar ni-i fric[ c[ vom ]nsera+i avem de trecut st`nci,V[i ad`nci,Mun\i cu brazi m[run\i+i ]ntuneco=i,Bine v-am g[sit s[n[to=i!Pune plosca la gur[, socru-mare,Ce s-a f[cut s-a f[cut,Nu mai este de desf[cut,S[ dai numai opt boi+i =apte vaci,+i apoi s[ rabzi =i s[ taci.|ine, socru-mare,}\i dau plosca,Ia ast[ r[d[cin[ uscat[,La =ezut cr[c[nat[,Pe-aicea lat[, pe-aicea lat[.Ia ]nchina, soacr[, o dat[,S[ nu o s[ru\i tare,C[ =i c[ciula din cap ]\i sare.S[ o s[ru\i mai bini=or,S[-\i paie mai dulci=or.Poftim de be\i =i vede\iC[ rachiu-i de la Pite=ti,Iar nu \uic[ de-a dumneavoastr[,C`nd bei mult[,Te umfli ]n burt[,Faci burta dob[,Intri dup[ sob[

249}N ZAREA ANILOR

+i stai cu greierii la vorb[.Tot ur`nd, socri-mari,Vedem c[ to\i au r[masCei de la spateCu gurile c[scate.Cei dinainteCu gurile ]n\epenite.Aduce\i dar un vas cu prune uscate,S[ arunc[m la ieste guri c[scate;Un putinoi cu lapte b[tut,S[ le turn[m pe g`t;O strachin[ cu poame,S[ d[m la ieste cucoane,C[ vedem c[ au sl[bit de foame.+i vreo c`\iva c[\ei de usturoi,S[ dam pe la ace=ti ciocoi,Fiindc[ au poftit pe la noi,Mul\i, ]nal\i, lumino=i,Bine v-am g[sit s[n[to=i.

Conoc[ria adus[ mai ]nainte, precum =i altele, care tot sunt ]nfelul ei, arat[ ce ]nsemn[tate mare d[ poporul nostru nun\ii =ipetrecerilor ei =i c`t de frumos ]=i spune el sim\irile puse ]n inimalui la c[s[torie.

Conoc[ria, dup[ cum se poate de v[zut, este o zugr[vire ar`nduielilor nun\ii f[cut[ ]n chipuri foarte atr[g[toare. Fiecare tre-buie s-o spuie, c[ mai rar g[se=ti ]n ori=ice scriere a=a chipuri caacelea ce sunt date de popor ]n conoc[rie. S[ trecem la obiceiurilecare urmeaz[ dup[ rostirea conoc[riei.

250 ALEXEI MATEEVICI

}ndat[ ce s-a spus conoc[ria, mireasa prinde a se g[ti de plecare.To\i nunta=ii fl[c[i scot zestrea ei din cas[ =-o pun ]n c[ru\[.Fiecare lucru scos, fl[c[ii ]l joac[ arunc`ndu-l ]n sus; c`nd ajungla lad[, fra\ii cei mici =i surorile miresei (dac[ ]i are) se iau dem`na =i nu-l las[ pe mire s[ ia lada, z`c`ndu-i:

— „Nu-\i d[m lada, r[scump[r[ pe leli\a“.Mirele d[ vreo c`teva copeici, =i lada se pune-n c[ru\[ cu

celelalte lucruri de-ale zestrei. +-apoi toat[ nunta se porne=te lamire acas[.

}naintea pornirii, soacra cea mic[ (mama miresei) ]i leag[ penun, pe nun[ =i pe rudele lor cu =ervete. Dac[ nunului =i nuneinu le place cu ce ]i leag[, apoi ei azv`rl ]ntr-o parte =ervetele =icer altele. Mirele o a=az[ pe mireas[ =i cu nuna ]n c[ru\[, =i mireseise pune-n spate un v[l alb ]mpodobit cu horbo\ele =i lucrat de ea]ns[=i. Dup[ asta, mirele ]nconjoar[ de trei ori c[ru\a miresei =i olove=te u=or cu harapnicul. Acest obicei ]nseamn[ c[ mireasa dela p[rin\i trece sub st[p`nirea b[rbatului pe care trebuie s[-l ascultetoat[ via\a.

}n sunetele muzicii se duc nunta=ii la mire. Acolo ]i ]nt`lne=tesoacra cea mare cu p`ine =i cu sare, cu dulce\uri =i-i pofte=te ]n cas[.

Mirele o ia pe mireas[ din c[ru\[ =i to\i intr[.Aici iar[=i =ed la mas[ =i beau bini=or. Apoi, nunta=ii cei ce-au

adus mireasa, se ]mpr[=tie pe-acas[ =i r[m`ne numai mirele,mireasa, socrii =i nunii. }n cur`nd nunii pleac[ =i ei acas[ =i ped`n=ii ]i petrec to\i nunta=ii, cu \iganii, care nu ]nceteaz[ =i totdau din scripce, cobze =i fluiere. Vorniceii se pornesc prin sat =i,dup[ ce vin, se duc la nuni =i-i aduc iar[=i. Toate acestea se petrecseara. Mirele =i mireasa se pun ]n capul mesei, al[turea cu d`n=ii=ed nunii. }ncep a veni oameni „cu colacii“. Fiecare dintre ei aduce

251}N ZAREA ANILOR

c`te-o pereche de colaci sau ni=te rachiu =i vin. Cele aduse se punpe mas[, iar omul d[ m`na cu mirele, pe c`nd un vornicel, ce st[l`ng[ mas[, toarn[ vin ]n pahar, ]i da mirelui, =i mirele cinste=tepe om. Acela=i lucru face =i mireasa, iar omul pune pe mas[ zecesau cinsprezece copeici, dup[ starea lui.

C`nd se ispr[ve=te r`nduiala asta, pe care-o fac to\i oameniipofti\i, ei iar[=i ies afar[ =i joac[ jocul cel mare. Sf`r=ind jocul,to\i nunta=ii se culc[ =i dorm, ca s[ se scoale ]n ziua cununiei maidiminea\a. Ad[uza se duc to\i de diminea\[ la biseric[ ca s[ fie latoata slujba bisericeasc[ de la ]nceput (atunci, c`nd se cunun[duminica). Unii p`n’ la cununie nu m[n`nc[ nimic, afar[ deprescur[. Asta dovede=te destul de limpede c[ \[ranul nostrubasarabean socote=te c[s[toria ca o tain[ mare de care trebuie s[te preg[te=ti cu sfin\enie.

C`nd nunta dup[ cununie se ]ntoarce acas[, pe tineri ]i ud[ cuap[, iar mirele arunc[ pentru asta bani. Udarea ]n obiceiurile nun\ii]nseamn[ dorin\a celor ce ud[ s[ fuga tot r[ul =i toat[ nevoia decei tineri, precum fuge apa.

Venind de la biseric[, nunta=ii ]ndat[ se pun la mas[, iar dup[mas[ ]ncep jocurile care \in toat[ ziua =i se stric[ numai cuasfin\itul soarelui. P[rin\ii celei tinere nu iau nici o parte lar`nduielile petrecute ]n casa mirelui, nici la nunt[. Fiica lor, dup[cununie, se socote=te dezlipit[ cu totul de casa p[rin\ilor s[i, =i einu pot dec`t de departe s[-i vad[ nunta. Dup[ ce se ispr[ve=tejocul, vorniceii din nou pleac[ prin sat pentru a chema la masacea mare. C`nd se ]ntorc, ]i hr[nesc bine, ]i cinstesc =i ei se ducpe-acas[. Slujba lor e sf`r=it[.

252 ALEXEI MATEEVICI

4. Masa cea mare

Masa cea mare se face ]n seara acelei zile c`nd se cunun[ tinerii.Ea este serbarea nun\ii de c[tre oamenii mai ]n stare, de c[tre

oamenii ]nsura\i. La masa cea mare fiecare gospodar poftit trebuieneap[rat s[ fie cu femeia sa. To\i oaspe\ii intr[ ]n casa cea mare =ise pun perechi de =ed la masa. }n mijlocul mesei se ]ncepe]nchinarea colacilor. Ea se face ]n felul urm[tor: Vreo b[tr`n[ iac`te o pereche de colaci acoperi\i c-un prosop sau o basma =i led[ oaspelui cu ]nchin[ciune. Iar vreun c[sa= (din cei ce se afla ]ncas[), cunoscut ca om vesel, glume\ =i copt la minte, de obiceispune vreo glum[ pe socoteala celuia cui i se ]nchin[ colacii,r`z`ndu-l cu vreun neajuns =tiut de to\i. De pild[, dac[ oaspeteleeste be\iv, glume\ul zice:

— „Am auzit, oameni buni, c[ este la noi ]n sat cutare omcare nu-i prea obi=nuit cu vinul =i rachiul =i cic[ nu-i prea placb[uturi de astea“.

+i a=a-i trece pe to\i oamenii prin glumele sale, pe c`nd se]nchin[ colacii. }nchinarea se ]ncepe de la nuni. Nunul s[rut[ cola-cul, iar nuna ia cosinca de pe colac =i se uit[ c`t e de frumoas[.Lu`nd colacii, nunul pune pe un talger vreo 3 sau 4 ruble. Al\ioameni fac aceea=i, fiecare d[ c`t poate. Dup[ fiecare ]nchinare,mesenii se cinstesc =i bat din palme.

C`nd se ispr[vesc toate, cineva ]i cheam[ ]n cas[ pe tineri, ]icinstesc =i, la urm[, nunul le d[ ]ntr-o leg[turic[ banii str`n=i lamas[ =i zice cam a=a:

— „Ei, s[ deie Dumnezeu s[ tr[i\i, s[ gospod[ri\i, s[ fi\is[n[to=i, =i de la noi pu\intel, iar de la Dumnezeu mai mult“.Tinerii s[rut[ m`na nunului, a nunei =i la to\i musafirii, =-apoi ies

253}N ZAREA ANILOR

din cas[. Iar veselia mesei celei mari \ine p`n-a doua zi diminea\[,=i vinul din garafe nu se mai ispr[ve=te, precum =i jocurile,c`ntecele =i chiotele.

5. }ndulcitul tinerilor

Ad[uza dup[ masa cea mare are loc a=a-numitul ]ndulcitultinerilor. R`nduiala, despre care este vorba, const[ ]n urm[toarele:

Pe tineri ]i aduc ]n casa cea mare, ]i pun ]n capul mesei, iarnuna se apropie de d`n=ii cu o buc[\ic[ de p`ine ]ntins[ ]n miere=i le d[ s[ guste =i la unul =i la altul. Nu e greu de ghicit ce vrea s[zic[ obiceiul despre care spun: el ]nseamn[ c[ via\a tinerilor trebuies[ fie bogat[ =i rodnic[ ca p`inea =i dulce ca mierea. Apoi, aceea=inun[ piapt[n[ pe t`n[r[ =i-i leag[ capul a=a cum se leag[ nevestele,]n semn c[ ea trebuie toata via\a sa fie legat[ de b[rbat cu celemai str`nse leg[turi de iubire, de ]mp[r\irea tuturor celor bune =icelor rele =i de ajutor.

}n urma acestei r`nduieli toate femeiele (c[ci la ]ndulcitultinerilor iau parte numai femei) dau cu tinerii m`na, pun pe untalger bani, ]=i iau ziua bun[ =i se duc pe-acas[.

Iar cele ce au mai r[mas pornesc a=a-numitul „hostrop[\“ (saup[s[\el), un joc (dan\) la care asemenea iau parte numai femeile.Acest dan\ const[ ]ntr-aceea c[ femeile se duc la nun[, juc`nd =ic`nt`nd cu garafe de vin ]n m`n[. „Hostrop[\ul“ ]nseamn[ bucuriafemeilor din sat c[ num[rul lor s-a ]nmul\it prin ad[ugirea tinereineveste, care din ziua ceea s-a f[cut tovar[=a lor.

Dup[ cum am spus mai ]nainte, ad[uza dup[ nunt[ se porne=te„hostrop[\ul“ sau jocul femeilor. „Hostrop[\ul“, ]nceput de dimi-nea\[, \ine toat[ ziua. Femeile umbl[ de la socrii cei mari (p[rin\ii

254 ALEXEI MATEEVICI

mirelui) la nuni, o aduc pe nun[ la socrii cei mari, o duc ]napoi,iar[=i o aduc =i a=a mai departe. }n vremea asta ele joac[ cu =ipuride vin ]n m`n[, sar ]n sus =i c`nt[. }ndeob=te, „hostrop[\ul“ sejoac[ cu multe fel de fel de obiceiuri, =i aceste obiceiuri se schimb[=i sunt ]n alt fel mai ]n fiecare sat. }ns[ ele n-au prea mare]nsemn[tate.

Seara, to\i nunta=ii gospodari se adun[ ]n casa cea mare la socriicei mari. Aici se face o mas[ la care =ed, afar[ de musafiri, =ip[rin\ii miresei. A=adar, cea dint`i ]nt`lnire a socrilor celor micicu cei mari se petrece la masa asta, care, deci, poate s[ fie numit[„masa socrilor“. }n mijlocul mesei, socrii cei mari scot a=a-numitele „c[m[=i de socru“, ni=te c[m[=i de p`nz[, albe =i lungi,cusute de mireas[ ]naintea nun\ii.

Socrul =i soacra cea mare ]mbrac[ c[m[=ile =i ]ncep a juca. Deobicei, soacra cea mare zice din gur[:

„Nici n-am \esut, nici n-am ghilit,Da bine m-am ]mpodobit“.

+-apoi c`nt[:

„Frunz[ verde busuioc —S-au-nt`lnit cuscrii la un loc —Una r`de — foc aprinde —Una pl`nge — focul stinge“.

To\i mesenii la aceste cuvinte r`d, glumesc, joac[ =i beau. C`ndse sf`r=e=te masa, oaspe\ii se scoal[, mul\umesc socrilor celor mari=i pleac[, iar nunii se duc acas[ cu \iganii care le c`nt[ tot drumul.

Acas[, nunul le face \iganilor masa =i cu asta se ispr[vescr`nduielile nun\ii.

255}N ZAREA ANILOR

6. Facerea c[ei

Peste vreo s[pt[m`n[ dup[ nunt[ are loc a=a-zisa „facereac[ei“. Nuna se g[te=te de mai ]nainte cu dem`ncat, =i ]n ziuaanumit[ ]i pofte=te pe tineri =i pe rudele lor la mas[, „ca s[ lefac[ cale tinerilor“, cum zic moldovenii no=tri. Nunii ]i osp[teaz[pe tineri =i-i cinstesc. }ntr-acestea =i const[ „facerea c[ei“. Totatuncea, de la nuni, ]i poftesc =i pe d`n=ii rudele lor =i, deasemenea, ]i pun la mas[. A=a ei umbl[ pe la toate rudele =i pe lato\i cunoscu\ii, =i asta se cheam[ c[ ei „umbl[ de cale primare“.

Umblatul acesta, de obicei, ]ncepe de la p[rin\ii miresei. Esteu=or de priceput ce ]nseamn[ „calea primare“. Prin acest obiceifrumos tinerii intr[ ]n via\a lor cea nou[ de gospodari =i de so\i,=i, ca gospodari =i so\i tineri, ei sunt pov[\ui\i de nunii lor, oamenip[\i\i =i cunosc[tori ]ntr-ale vie\ii. Prin umblarea lor pe la rude =icunoscu\i, ei le vestesc lor =i ]ntregului sat c[ se desp[r\esc de-acuma de tinerime =i trec ]n r`ndul oamenilor, datoria c[rora estea umbla ]ntotdeauna cu grija ]n spate =i a munci la toat[ munca\[r[neasc[, pentru agonisirea =i zidirea vie\ii lor =i a copiilor lor.

„Calea primare“, ]n mintea moldoveanului, este lunga =ispinoasa cale a vie\ii sau, mai bine zis, ]nceputul acestei c[i. Acest]nceput ]l fac tinerii sub pov[\uirea nunilor =i a p[rin\ilor miresei,la care se duc tinerii de la nuni.

Vorbind ]ndeob=te despre obiceiurile nun\ii la moldovenii dinBasarabia, nu se poate de trecut cu vederea c[ ]n multe locuri din\ara noastr[, al[turi cu logodna =i cu r[spunsul, mai este obicinuit=i alt chip de f[cut nunta, anume prin furatul miresei.

Iat[ care este felul obi=nuit de furat mireasa.

256 ALEXEI MATEEVICI

Cu c`t[va vreme mai ]nainte, fl[c[ul =i fata se ]nvoiesc bini=orc`nd =i cum s[ se fac[ furatul. Afl`nd de la fl[c[u toate, fata sepreg[te=te, ]=i leag[ leg[tura cu straiele cele mai de nevoie =i-la=teapt[, ]ntr-o noapte de toamn[, fl[c[ul vine cu tovar[=ii lui,bate la fereastr[ =i fata, auzindu-i pe fl[c[i, iese afar[ cu leg[turaei. Fl[c[ii o pun ]n c[ru\a cu care au venit, dau ]n cai =-apoi pu\indep[rt`ndu-se ]ncep a chiui c`t le ia glasul. Chiuitul ]nseamn[ c[fata-i furat[.

Dac[ o aduc la mire, ea intr[ ]n casa, s[rut[ m`na p[rin\ilormirelui =-apoi to\i m[n`nc[ c`te ceva =i se culc[.

Fata r[m`ne la p[rin\ii mirelui =i se g[te=te ]mpreun[ cu d`n=iide nunt[.

Ad[uza dup[ asta, mirele =i cu mireasa se duc la p[rin\ii miresei=i cer iertare. Negre=it c[ asta se face mai mult ca s[ ]ndeplineasc[obiceiul, =i ei primesc iertarea cerut[. Dup[ asta, am`ndou[ p[r\ilefac toate r`nduielile spuse mai sus, =i nunta urmeaz[ ca de obicei.

Se ]n\elege c[ furatul miresei are loc mai mult atunci c`nd fata=i fl[c[ul se iubesc unul pe altul =i c`nd ceva ]i ]mpiedic[ s[ fac[r[spuns =i logodn[.

Dar, trebuie s-o spunem c[ adeseori furatul se face =i curat,numai pentru ]ndeplinirea obiceiului.

R`nduiala asta este foarte veche =i s-a v[zut la multe popoare(noroade) din cea mai ad`nc[ vreme. Este greu de spus ce a ]nsem-nat furatul miresei la d`nsele; se prea poate c[ fiecare norod apus ]n acest obicei ]n\elesul lui, potrivit cu credin\ele ce se mo=-tenesc la to\i oamenii din tat[ ]n fiu. La moldovenii no=tri el s-ap[strat tot ]ntr-acest fel, ca o aducere aminte a vremilor de multtrecute, dar, f[r[ ]ndoial[, c[ =i la str[bunii no=tri furatul mireseia ]nsemnat ce-a ]nsemnat vreodat[. Iar acum obiceiul furatului

257}N ZAREA ANILOR

]nc[ se mai petrece pe unele locuri ]ntre celelalte r`nduieli,mo=tenite din neam ]n neam, neav`nd nici o ]nsemnare.

Ca r[m[=i\[ a trecutului, acest obicei s-a mai p[strat =i la altenoroade, ca, de pild[, ]n unele locuri la \[ranii ru=i, la unelepopoare s[lbatice din Siberia, la t[tari =i la alte neamuri. Vedemdar c[ r`nduiala asta a fost odat[ obi=nuit[ la mai multe noroade,dac[ nu chiar =i la toat[ lumea ce-a tr[it ]naintea noastr[.

* * *Din ar[tarea obiceiurilor de nunt[ ale moldovenilor basarabeni,

f[cut[ mai sus, se poate de aflat c[ toate aceste obiceiuri suntfoarte frumoase =i nu-i chip de zugr[vit mai bine sim\irile ce lest`rne=te nunta ]n sufletul moldoveanului =i v[jnicia nun\ii ]n via\a\[ranului nostru, cum o pricepe el singur, dec`t cum se oglindescacestea ]n toate cele petrecute la nunta \[r[neasc[. +i rar se potg[si la vreun alt popor a=a frumoase =i me=te=ugite lucr[ri deminte, precum sunt „conoc[ria“ =i „iert[ciunea“ moldoveanuluibasarabean, care se rostesc mai la fiecare nunt[. Dar ne r[m`neinima ]ndurerat[ c`nd vedem c[ ]n multe sate ale Basarabieinoastre aceste frumoase obiceiuri =i c`ntece, la un loc cu graiul,portul moldovenesc =i limba str[mo=easc[ ]ncep, pu\in c`te pu\in,a pieri =i a se da la uitare, fiind ]nlocuite cu alte r`nduieli cu totulstr[ine =i necunoscute p[n-acuma moldovenilor. Nu-i nimic maiprimejdios dec`t lep[darea obiceiurilor, care s-au mo=tenit de lastr[buni. Asta ]nseamn[ lipsirea poporului de puterile vie\ii, c[ci]n limb[ =i obiceiuri stau puterile unui norod. +i cu c`t mai multvom p[stra =i vom \ine nestr[mutat[ mo=tenirea str[mo=ilor, cuat`t vom fi mai tari =i mai voinici ]n lupta noastr[ pentru via\[.

258 ALEXEI MATEEVICI

Colindele Cr[ciunului

Frumos mai serbeaz[ moldoveanul nostru s[rb[torile sf`ntuluiCr[ciun!

Cu vreo dou[ s[pt[m`ni ]naintea s[rb[torilor, prinde a se simtede-acuma ]n aer suflarea ]nveselitoare a s[rb[torilor. To\i oameniidin sat prind a se g[ti pentru ]nt`lnirea cuviincioas[ =i cre=tineasc[a Cr[ciunului.

B[rba\ii, neav`nd ]n vreme de iarn[ prea mult de lucru, maiumbl[ pe afar[, se mai duc prin ocoluri =i prin poie\i de mai v[dvitele, mai dreg acoper[m`ntul de =indil[ sau de papur[ al casei.

Femeile mai por[duiesc prin cas[, o muruie, o dau cu var, tragbr`ie frumoase pe dinafar[ =i pe dinl[untru. Chiar b[tr`nii, carede obicei numai =ed pe prisp[ la soare, ]i oc[r[sc pe cei tineri =ipovestesc fel de fel de ]nt`mpl[ri din via\a lor b[tr`neasc[ — =iei parc[ mai r[sar oleac[ ]naintea Cr[ciunului =i caut[ s[ s-aninela vreun lucru, ca s[ nu zic[ tinerii c[ numai ei se g[tesc de Cr[ciuncre=tine=te, iar mo=negii nu fac nimic.

+i ]n tot lucrul ce se face ]naintea Cr[ciunului se simte o bucuriemare, c[ va da Dumnezeu =i vor veni acu=i s[rb[torile sf. [`ntului]Cr[ciun =i to\i s[tenii, \[ranii muncitori, se vor pune pe chef =iveselie. Bucuria asta este scris[ pe toate fe\ele. Dar, se ]n\elege,c[ de s[rb[tori cea mai mare bucurie o simte tinerimea =i b[ie\[raiasatului.

+i cea mai ]nsemnat[ pricin[ a bucuriei tineretului s[tean suntcolindele, care ]n mintea b[ie\ilor =i a fl[c[ilor sunt nedesp[r\itede Cr[ciun.

Cu vreo lun[ sau chiar =i mai mult, fl[c[ii ]nva\[ colindele unulde la altul, ascun=i undeva ]ntr-un stog de f`n sau paie ]n harman,

259}N ZAREA ANILOR

— ]nva\[ =i cuvintele =i versul cu toat[ os`rdia =i s`rguin\a, careo pot pune ]n acest lucru, ca de Cr[ciun s[ nu se deie de sminteal[=i s[ le c`nte toate frumos =i cumsecade. +i, cu c`t mai multecolinde =tie un fl[c[u, cu at`t mai bine =i cu at`t mai mare trecereare el la oameni, care ]l cinstesc bini=or.

+i mai ]ntotdeauna fl[c[ii =i b[ie\ii se g[tesc a=a de bine, c[ deIgnat, c`nd se taie porcii de Cr[ciun, =tiu foarte multe colindeminunat de frumoase =i pot s[ le zic[ vreo trei, patru deodat[, ca]ntr-un glas. Dar iat[ c[ vine Cr[ciunul cu toate r`nduielile luibiserice=ti, dup[ care se ]ncep veseliile s[rb[tore=ti. |[ranii,bucuro=i =i ]mpodobi\i to\i cu cojoace =i mintine nou[, cu ciubo-tele unse cu dohot sau cu untur[ de g`sc[ =i cu p[rul lucitor, dediminea\[ se hiritisesc unul pe altul, ureaz[ la mul\i ani, m[n`nc[bucate bune =i beau vin. Iar c`nd prinde a sc[p[ta soarele ]nspreasfin\it =i c`nd prinde c`te oleac[ a se l[sa amurgitul, pornescb[ie\ii cu ni=te pr[jini lungi prin sat =i degrab[, ]n lini=tea v[zduhu-lui de iarn[, glasuri sub\iri, c`nt[toare ]ncep a se ridica la ceruri,glasurile colind[torilor. Mul\i vin cu clopote =i, colind`nd pe laferestrele oamenilor, dau dintr-]nsele.

Dup[ b[ie\i, mai t`rziu, vin =i fl[c[i cu colinda.B[ie\ii primesc pentru colind[ colaci, covrigi =i parale m[run-

\ele, iar pe fl[c[i, gospodarul ]i cinste=te =i le d[ bani mai mul\i=ori.}n unele sate este obiceiul de umblat de cu zi cu steaua prin

]mprejurimi din sat, dar colinda f[r[ stea este mult mai obi=nuit[=i mai ]n duhul norodului, pe c`nd cei ce umbl[ cu steaua c`nt[mai cu seam[ c`ntece biserice=ti sau ]n duhul bisericii.

Am spus p`n-acuma toate obiceiurile care se petrec de cei ceumbl[ cu colinda. Acum este de trebuin\[ de =tiut ce sunt colindele]n ]n\elesul cel mai str`ns al cuv`ntului.

260 ALEXEI MATEEVICI

Pentru ca s-o ]n\elegem asta, este destul s[ aducem aici vreoc`teva colinde din cele mai vestite ]n popor.

Iat[ trei colinde, care arat[, mai ]nainte de toate, c[ colinda,]ndeob=te, este ceva foarte frumos, ca =i toate lucrurile min\iimoldoveanului nostru basarabean.

I

Ale cui cur\i aceste ]nalte,Domn, Domn!De-s cu cerul asem[nate —Domn, Domn din cer!De sub nouri merg cu tunuri,Pe sub stele cu z[brele,Pe pere\i, porumburi verzi,La icoane mint[ floare,Pe podele turturele,La u=ori m[runchi de flori,La porti\[ hulubi\[,Dar ]n mijlocul cur\ilor+ed mesele ]ntinse,Scaune cu jil\uri puse,F[clii de cear[ aprinse.Dar la mese cine =ade?+ade Cr[ciun cel b[tr`n+i cu frate-s[u Ajun+i cinstesc, =i m[resc,De-amar greu s[ jeluiesc,Palmele =i coateleDe juncani, tineri jugui\i,

261}N ZAREA ANILOR

Pe fii d[rui\i.Jos, mai jos, la cap de mas[,+ade doamna Cr[ciuneas[+i cu sora Ajuneas[+i cinstesc, =i m[resc.Cur[ apa la Iordanu,De merg sfin\ii de se spal[+i se-nchin[ la icoane.Dar stai, Doamne, s[ te-ntrebC`nd ]i capul veacului,Sf`r=itul p[m`ntului?C`nd va bate fiu pe tat[,Fiic[-sa pe maic[-sa,Atuncea-i capul veacului,Sf`r=itul p[m`ntului.

II

Bucur[-te, sf`nt[ cruce!Bucur[-te, arm[ sf`nt[,Bucur[-te,— lumea-\i c`nt[+i-\i c`nt[ glasul cu jale,Pentru ale lui Adam gre=ale!Iar Adam, c`nd a gre=it,Domnul din rai l-a lipsit.Raiule, gr[din[ dulce,Nu m[ ]ndur a m[ mai duce,De hodina ta cea dulce,De dulcea\a pomilor,De mirozna florilor,

262 ALEXEI MATEEVICI

De scursurile apelor,De sunetul frunzelor,De -oc[itul broa=telor,De =uierul =erpilor!C`te flori sunt pe p[m`nt,Toate merg la jur[m`nt,Numai lemnul Domnului+i cu spicul gr`uluiStau la poarta raiului.Cerceteaz[ florile,Unde li-s miroznele.

III

Trei crai de la r[s[ritM`ndr[ hor[ s-a ivit,Noi cu steaua ne-am pornit.Iuda pe Hristos l-a prins,+i l-a prins =i l-a legat,Sus pe cruce l-a suit,+-acolo l-a r[stignit.M`inile i-a \intuit,Unghiile i-a str[stuit,Picioarele i-a pironit,La Golgota c[ l-a dus,La Golgota iudeasc[.Nourii s-au tulburat,Soarele s-a-ntunecat,Pietrele s-au despicat.

263}N ZAREA ANILOR

Dup[ fiecare colind[, colind[torii ]i ureaz[ pe gospodari lamul\i ani cu s[n[tate. Mai este ]nc[ obicei ca fiecare colind[ s[ sesf`r=easc[ cu urm[toarele cuvinte:

— „Bun[ vremea =-o colind[, =-o bucat[ de pl[cint[“.Din colindele aduse mai sus se vede c[ ele sunt un amestec de

povestiri luate din c[r\ile biserice=ti cu chipurile f[cute de mintea\[ranului moldovean sau, mai bine zis, strecurarea povestirilor dinvia\a lui Hristos prin ]n\elegerile =i, ]ndeob=te, prin via\a sufleteasc[a moldoveanului basarabean. Colinda cea dint`i ne arat[ nou[ c[]n ]n\elegerea moldoveanului s[rb[torile de Ajun =i de Cr[ciunsunt ]nf[\i=ate ]n chipuri de oameni, ei sunt domni, cuconi mari=i au doamne: pe doamna Ajuneas[ =i pe doamna Cr[ciuneas[.

Casa lor este ]mpodobit[ cu flori =i cu fel de fel de ierbi verzi=i frumoase. Zugr[virea cur\ilor lui Cr[ciun =i ale lui Ajun sepoveste=te cu des[v`r=ire cu acea ]n\elegere despre casele boierilormari, care se afl[ ]n mintea plugarului moldovean (casa-i ]mpodobit[cu flori =i cu ierburi).

}n colinda asta g[sim foarte pu\ine lucruri luate din c[r\ilebiserice=ti; aproape toate sunt f[cute de ]nsu=i norodul nostru.Celelalte dou[ sunt tocmai povestiri din Evanghelie, bine]n\eles,schimbate. +i toate colindele moldovene=ti sunt de felul celoraduse mai ]nainte, deosebindu-se numai ]n frumuse\ea cuvintelor=i a versului, care, ]ndeob=te, sunt foarte frumoase =i pl[cute latoate. De aceea, colindele =i alc[tuiesc cea mai de c[peteniepetrecere de Cr[ciun a moldoveanului, care este iubitor defrumuse\e =i de c`ntare frumoas[.

264 ALEXEI MATEEVICI

Sf`ntul Vasile — Anul Nou]n obiceiurile moldovenilor basarabeni

De la Cr[ciun nu-i departe p`n’ la Anul Nou — vreo c`tevazile. Toate zilele acestea satul vuie=te de veselia oamenilor, dejocuri, de c`ntece. +i copiii, =i fl[c[ii, =i b[rba\ii, =i femeile — to\ise veselesc, c[ci pentru veselie ]s l[sate de la Dumnezeu acestes[rb[tori, pentru ca s[ mai ui\i acele amare griji ale vie\ii, care tecuprind iar[=i ]ndat[ ce-i p[=i din s[rb[tori ]n zilele de lucru.

Dar iat[ c[ s-a apropiat =i Sf`ntul Vasile — Anul Nou — alt[s[rb[toare tot a=a de mare ca =i Cr[ciunul.

+i iar[=i se ]ncep acele r`nduieli, f[r[ care nu se petrece nici os[rb[toare dintre cele mai mari la moldovenii no=tri. R`nduielileAnului Nou arat[ cum ]n\elege moldoveanul ]nsemn[tatea zileiaceste =i ce a pus el ]n temelia acestei s[rb[tori.

Anul Nou, mai ]nainte de toate, este s[rb[toarea plugaruluimoldovean. }n\elegerea asta se vede ]n toate obiceiurile care sepetrec acuma. Fiindc[ plug[ritul a fost ]ntotdeauna =i este =i ast[zicea mai de c[petenie =i chiar singura ]ndeletnicire a rom`nuluinostru, negre=it c[ moldoveanul ]i d[ o ]nsemn[tate foarte mare.

}nc[ de cu sear[ ]naintea Sf`ntului Vasile se pornesc cu plugulh[itorii sau plugarii, care vestesc sosirea Anului Nou — a Sf`ntuluiVasile.

Trebuie de ]nsemnat c[ Anul Nou =i Sf`ntul Vasile ]n „h[ituri“se ]nf[\i=eaz[ ]n chipul unui plugar rom`n puternic, voinic =i t`n[r,care face minuni cu vredniciile sale plug[re=ti.

}n „h[ituri“ se povestesc toate ispr[vile lui „badea Vasile“, sezugr[ve=te toat[ vitejia =i n[zdr[v[nia lui la lucrul plugului ]n a=achipuri, care a putut s[ le zideasc[ numai mintea moldoveanului.

265}N ZAREA ANILOR

R`nduiala h[itului se face ]n a=a fel. Dint`i, ca =i de Cr[ciun,se porne=te b[ie\[raia cu clopo\ei, cu pr[jini lungi, cr[c[nate lav`rf, ca s[ samene cu plugul. De pr[jini se leag[, de obicei, stiblede busuioc, ]n semn c[ „h[itorii“ doresc ca anul viitor s[ fie bogat=i ]n p`ini, =i ]n flori, =i ]n ierburi.

}n amurgul serii se aud glasuri, care zic repede h[itul =i, dup[vreo c`teva cuvinte, rostesc:

— „+i mai m`na\i, b[ie\ei!“Ori:— „+i mai ridica\i glas, feciora=i!“+i ]=i r[spund la ]ndemnarea asta, strig`nd:„H[i, h[i“ — to\i ]ntr-un glas.C`nd sf`r=esc h[itul, apoi zic ceva, ca de pild[:— „Da\i colacul =i pitacul, c[ v[ f[r`m[ boii pragul“.+i primesc de la gospodarii casei bani m[run\ei, covrigi =i

col[cei, f[cu\i anume pentru asta. Covrigii =i col[ceii b[ie\ii ]i ]n=ir[pe pr[jin[ =i se duc la alte case.

Mai t`rziu, c`nd amurge=te bine, pornesc „de-a h[itul“ fl[c[ii.Venind la o cas[, ei dint`i se-ntreab[ de fat[ (dac[ casa-i cu

fat[) se poate s[ h[iasc[ sau ba. +i dac[ le d[ voie fata, ei ]nceph[itul, ]mpletind ]ntr-]nsul =i cuvinte ]n care se laud[ vredniciile(frumuse\ea ori h[rnicia) fetei.

H[itul fl[c[ilor ]ntotdeauna este mai frumos dec`t al b[ie\ilor,care mai adeseori stric[ cuvintele, nepricep`nd bine ]n\elesul lorsau chiar le uit[ =i nu le spun toate.

Iat[ un „h[it fl[c[iesc“ care pare a fi unul din cele maifrumoase:

266 ALEXEI MATEEVICI

„Am venit la domnul+i la ]mp[ratulLa fa\a M[riei sale.Se va putea s[ ur[mSub cur\ile dumitale?+i mai ]ndemna\i, feciora=i,— H[i, h[i!Se va putea s[ ar[m sub cur\ile dumitale,Al[m`ie =i t[m`ie,C[ a=a unul domn scrie.Unul domn, de c`nd s-a ridicat,Mult bine de la p[rin\i a apucat,El n-a fost ]ndestulat,C`t bine de la p[rin\i a apucat,Iar[ =i iar[, ridica\i glas, b[ie\i.S-au pornit s[ pr[de boieriiDe turme de oi, de pluguri de boi,De herghelii de cai,De h[zneli de bani.Boierii, c[ i-au pr[dat,Nou[ plugu=or ne-au datCu coarne de floricele,C[ avem s[ ar[m p[m`nt cu ele,P[m`nt negru nisipos,Unde se face gr`u m`ndru =i frumos.A alergat badea acas[+-a luat un chiticel,Mititel ca porcul,Iute ca focul;+-a alergat la +tefan |iganu,

267}N ZAREA ANILOR

}n fundul p[m`ntului,+i i-a dat s[ fac[ nou[ secerele,Cu zim\ii de viorele,Cu m[nunchi cu floricele;Ca s[ taie gr`u cu ele.S-a sculat badea Vasile ]ntr-o sf`nt[ joi,S-a dus s[ are dealurile Gorarimului,V[ile Rusalimului.Badea ara,Br[zdi\[ neagr[ r[sturna,Gr`u ro=u rev[rsa,Lelea (numele fetei) din urm[ boronea,Badei =i mai bine ]i p[rea.S-a dus badea la lun[,La s[pt[m`n[,S[ vad[ gr`ul de copt,Gr`u copt, r[scopt,}n spic ca vrabia,}n gr[un\e ca maz[rea.A alergat badea Vasile acas[+-a luat un chiticelMititel ca porcul,Iute ca focul,+i s-a dus pe un deal de z`mbre,De unde toat[ lumea se vede,+-a scris ]n c[r\i,+-a trimis ]n p[r\i,Ca s[-i vie secer[toriAnume de pe lume.C`nd s-a uitat pe o vale mare,

268 ALEXEI MATEEVICI

Veneau, ca o ploaie mare,+uvuiau.A alergat badea Vasile acas[+i s-a dus la +tefan |iganul}n fundul p[m`ntului,+-a scos nou[ secerele,Cu zim\i de viorele.+-apoi a luat badea+i i-a pus din cap[tul p[m`ntului,Din veli\a v`ntului.C`nd v`ntul aburea,Cl[canii badei se sileau;C`nd v`ntul sta,Cl[canii badei asuda.+-au str`ns din claie-n claie,Din odobaie-n odobaie,+-a f[cut o f[\[ru=[ de alam[ —Numai unul domnulS-o =tie de seam[.+-a adus nou[ iepeCu copitele cr[pate,Cu tei legate;Cu coada felezuiau,Cu urechile v`nt tr[geau,Cu botul ]n sac puneau,Badei bine ]i p[rea.Scoal[, doamn[, nu dormi,C[ noi de-asear[ nu dormim,C[ gerul ne geruie=te,Viscolul ne viscole=te,

269}N ZAREA ANILOR

Limba-n gura ni se-mplete=te.Doamna (numele fetei) din pat s-a sculat,Cu capul de sob[ a dat,+-a p[=it un pas p`n-]n casa cea mare,+-a luat o sit[ deas[,De m[tas[,+-a cernut un sac,+-a f[cut un colac,Cu miere ]ndulcit,Cu zahar z[h[ruit,Ca pentru noi, plug[ra=ii, g[tit.V-am ura, v-am mai ura,Dar ne temem c[ vom ]nsera,C-avem s[ trecemTrei dealuri ]ngem[nate,+ed balaurii cu gurile c[scate,Ca s[ ne-apuce pe noi de spate,Anul Nou cu s[n[tate!“

Vedem c[ ]n h[itul adus aici se poveste=te toata istoria munciiplugarului =i a facerii p`inii chiar p`n’ la coacerea colacului„z[h[ruit“ =i „]ndulcit“ pentru „plug[ra=i“. |[ranul nostru basara-bean, ]nt`lnind Anul Nou, se g`nde=te mai ]nainte de toate la roadaacestui an =i la munca c`mpului; ]n mintea lui toat[ fericirea ce-opoate aduce anul viitor st[ numai ]n p`ine, cum =i este ]n adev[r.

De aceea, =i s[rb[toarea Sf`ntului Vasile, st[p`nului plugarilor,este cu totul plug[reasc[, \[r[neasc[, iar nu bisericeasc[.

Ad[uza dup[ h[it, chiar de Anul Nou, to\i oamenii din sat,hiritis`ndu-se unul pe altul, se sam`n[ cu gr`u, cu orz, cu p[pu=oi,

270 ALEXEI MATEEVICI

ca s[ arate c[ doresc s[ vie ]n anul viitor p`ine mult[ =i frumoas[,s[ tr[iasc[ to\i cu s[n[tate p`n-]n anul viitor:

S[n[tatea noului,+i la anul cu s[n[tate,S[ creasc[ gr`iele,+i malaiele,+i p[pu=oaiele.

+i cu aceste cuvinte \[ranul nostru cu n[dejde se uit[ ]n viitor,a=tept`nd p`ine mult[ =i frumoas[ de la Sf`ntul Vasile, st[p`nulplugarilor.

A N E X {

Cum[triile

}n zorile vie\ii, ca =i la apusul ei, sunt la rom`nii \[rani o seam[de obiceiuri =i credin\e, vrednice de luat aminte. }n ceasul na=teriini=te fiin\e nev[zute, numite ursitoarele, sunt de fa\[ =i menesccopilului soarta vie\ii lui. De aceea, ]n cursul vie\ii, c`nd sose=tecineva la o primejdie de boal[, ]i fac b[tr`nele satului de ursit[ peo frigare nou[; tot asemenea mai fac =i fetelor de m[ritat, ca s[ lesoseasc[ ceasul mai cur`nd.

C`nd intr[ tat[l ]n cas[, baba (moa=a), pe a carei zb`rcit[ fa\[,deprins[ cu posomor`t, se vede o raz[ de senin, ]i sare ]naintesprinten[, ca o copil[, =i-i spune voioas[ veste c[ are un b[ie\elsau o feti\[. Dac[ noul-n[scut ]i b[iat, atunci baba se repede =i-ismulge c[ciula din cap, vestindu-i prin aceasta, ]nainte de a-i spunevreo vorb[, c[ are un fecior, c[ruia-i trebuie astfel de lucruri. Totasemenea face =i cu al\i b[rba\i ce se ivesc ]n cas[.

Dup[ ce s-au vestit ]n sat de na=tere, ]ncep a veni, una c`teuna, megie=ele =i prietenele lehuzei, aduc`ndu-i, dup[ puterea lor,ni=te daruri, numite rodini, =i care se alc[tuiesc din scutece, ou[,g[ini sau faguri de miere, numai s[ nu vie nimeni cu m`na goal[.A se duce ]n rodine este ]n limb[ anume vorb[, prin care se arat[asemenea fapt[. Aduc`ndu-se mai multe ]n cas[, dup[ ce au uratfiecare la vremea sosirii sale s[n[tate lehuzei =i veac lung cu noroc

272 ALEXEI MATEEVICI

copilului, apoi se pun la cinste =i, tot ]ndes`nd paharele de rachiu]ndulcit cu miere, ]=i deschid ]n vorb[ inima toat[. Iau mai ]nt`iprilej de vorb[ de la ni=te stative ce zac ]n cas[ sau de la ni=tegheme ce stau pe coard[, ori de la o furc[ ce st[ z[h[rit[ pe horn,pe c`nd gazda este bolnav[, =i apoi gr[ie=te fiecare de p`nzele =igospod[ria sa, ]n vreme ce paharele se tot umplu =i se de=art[ =is[n[t[\ile merg dup[ obicei. C`rma toat[ a acestei mici ceremonii oare viitoarea n[na=[, cum[tra lehuzei, care, de obicei, este nuna ceamare. C`te prietenii nu se leag[ =i se ]nt[resc cu asemenea prilejuri!

Dar vremea ]nt`rzie =i b[rba\ii au s[ vina de la moar[, de lap[dure, din t`rg sau de la c`mp; una mai grijulie le veste=te aceasta,=i atunci se deschide vorba despre apriga purtare =i chiar n[z[lniciab[rba\ilor. Fiecare zice c`te ceva despre al s[u: pe c`nd unele ]=ispun necazurele =i via\a chinuit[, altele se pl`ng c[ de c`nd s-aum[ritat, b[rbatul nici m[car le-a pomenit c[-i sunt negri ochii,iar[ altele, mai ascunse la inim[, cu toat[ puterea rachiului, r[spundoft`nd: „b[rba\ii, ca b[rba\ii, =i mai bine =i mai r[u, a=a-i lagospod[rie!“ Negurile serii ]ncep a se v[rsa, =i femeile se ridic[=i, lu`ndu-=i ziua bun[ de la lehuz[, dau somn copilului =i ies mai]ntreb`nd o dat[: pe c`nd botezul?

La ceremonia religioas[ a botezului nu este obicei de a se pofti,ci vin de sine numai care se ]nt`mpl[. }ndeob=te se adun[ mul\icopii, care cap[t[ c`te-un b[nu\ de la n[na=. C`teva zile dup[botez, un prieten al casei umbl[ cu o garaf[ de rachiu, intr[ ]nfiecare cas[, zice c`teva vorbe de cinste pentru gazd[, apoi,umpl`nd paharul, ]l ]nchin[ fiec[ruia dintre gospodari =i-i pofte=tepe sear[ la cum[trie. De obicinuit, vorbele ce se zic la asemene]mprejur[ri sunt de felul urm[tor: „Jup`nul n[na= =i jup`neasan[na=a, ]mpreun[ cu ai lor cumetri, se ]nchin[ la cinstita fa\a d-voastr[

273}N ZAREA ANILOR

ca la un m`ndru codru verde, ca s[ v[ osteni\i desear[ p`n’ lagazda dumilor-sale, c[ li s-a n[scut prunc t`n[r =i frumos, =i demare veselie s-a umplut casa lor. Tare se vor sup[ra cinsti\ii n[na=i=i ]ntreaga cinstit[ adunare, dac[ ve\i da gre= la aceasta“. Gazdar[spunde prin c`teva vorbe, ar[t`nd c[ nu va lipsi de la adunare=i, ]napoind paharul ca sa-l ]ndulceasc[, trimisul ]l ia iar[=i =i, zic`nd„mul\[mim“, ]l d[ de du=c[, iar poftitorul adaug[ „s[ v[ fie debine!“ Odat[ cu amurgul serii, ]ncep a se aduna, unul c`te unul,cei pofti\i la cum[trie, b[rba\ii cu femeile lor, c[ci numai gospoda-rii se poftesc la asemenea petreceri. Sosind la casa de cum[trie,b[rba\ii se str`ng gr[mad[ de o parte, =i femeile de alt[ parte,fiecare ceat[ vorbind de ale sale. }n vremile de demult, b[rba\iivorbeau de cumpenele r[zboaielor, de vitejiile domnilor =i ale boie-rilor, fiecare ]=i spunea povestea ]nt`mpl[rilor sale ]n b[t[lie cuturcii, cu t[tarii, cu ungurii sau cu litfa. Ast[zi gr[iesc desprenevoile lor, despre jidovul cr`=mar, despre ciocoi, iar cei din p[r\ilemuntoase, mai mult despre ]nt`mpl[rile cu dihania de urs.

— Umblam, zice unul, dup[ o g[in[ s[lbatic[, ce de mult[vreme o auzisem cotcod[cind prin smid[, c`nd la cap[tul pl[ului,colo, =tii, drept bradul cel p`rlit...

— He! he! r[spunde altul, ce sta cu ochii \int[ la povestitor.— Numai iaca o dihanie, c`tu mi-\i-i n[mila, st[tea ]n c[rare,

parc[-mi a\inea calea; aprind ]ntr-]nsa c[, Doamne, ]nd[m`n[-mimai venea s-o chitesc drept ]n frunte, ]nc`t nici n-a mai mi=cat.Era un urs b`rz, \`ntat ]n frunte, pare-mi-se c[ tocmai acela caremai ast[-prim[var[ mi-a luat un c`rlan, de m-a durut ]n suflet,—=tii c`rlanul cel ter\in.

— Dar dumitale \i-a mers bine, r[spunde un altul, c[ ]n loc deo zam[ de g[in[ te-ai ales cu o piele de urs, dar mie mi s-a sfetit

274 ALEXEI MATEEVICI

mai r[u: era despre sear[ =i m[ dusesem s[-mi aduc boii; cobor pejgheab, c`nd, la cap[tul t`rni\ei, iaca dihania de urs, dup[ ce-misupsese boul, ]l movilise, =i acum =edea nep[s[tor deasupra pepatramuri; a=a m-am aprins de m`nie v[z`ndu-mi boul pierdut, ]nc`tmi-am zis ]n mine: de-acum tot una mi-e, ori eu, ori el; pun m`nape o te=itur[ =i, strig`nd ]nfrico=at ca s[-i iau apa de la moar[, am =irepezit ]ntr-]nsul. N-a stat dihania de pricin[, ci a rupt-o de fug[.

— E=ti =i om fioros, adaug[ r`z`nd un altul.— Ba nu, bre, r[spunde iar[=i altul, da era urs de cei furnico=i,

care fuge de-=i scoate ochii c`nd vede om.La aceste vorbe dau cu to\ii un hohot de r`s, =i altora li se taie

pofta s[ mai povesteasc[ vitejii cu ur=ii. La vremea aceasta ]ntrefemei, ca de la g`g`itul g`=telor, nu se mai ]n\elege nimic, vorbesctoate deodat[, chicotesc =i r`d cu hohot.

A=a merge r`nduiala p`n’ c`nd gazda sau n[na=a pofte=te lamas[, ]n capul c[reia se a=az[ n[na=ul =i n[na=a, ]n lipsa popii, =iapoi tot perechi, b[rbat =i femeie, dup[ cum sunt de frunta=i, p`n’se ]ncheie masa. M`n`nc[, beau =i se veselesc mai multe ceasuri,glumind =i r`z`nd asupra jidanului din sat sau despre vreunprostatic ce s-a pribegit la mas[. Pe la sf`r=itul mesei se dreg paha-rele cele dulci, ]nt`i drege n[na=ul =i pune ceva mai mult ]n pahar,mai f[g[duind copilului acolo, ]n fa\a tuturor, o vi\ic[, apoi ]ncepceilal\i a pune bani ]n pahare, dup[ puterile lor. Singur popa estescutit de aceasta dare, c[ci el se socote=te menit numai spre luare:el ia =i de pe viu =i de pe mort, zice o vorb[ veche. Cu ace=ti bani]=i scoate gazda cheltuielile mesei, =i uneori mai prisose=te ceva.Dup[ ce se sf`r=esc paharele dulci, oaspe\ii ]ncep a se ridica de lamas[. }n toat[ vremea c`t \ine masa, doi balauri negri, ca dosulceaunului, c`nt[, unul din scripc[, =i altul din cobz[, felurite c`n-

275}N ZAREA ANILOR

tece de \ar[, cum =i altele vechi, ]mp[m`ntenite, precum s[rbeasca,cor[biasca =i ruseasca. Din c`nd ]n c`nd c`te un oaspe chef[luit]ntinde un pahar de vin scripcarului sau cobzarului, z`c`ndu-i:

„Bea, balaure, c[ \i-l torn din cap“, \iganul se scoal[, ]nchin[=i el (dar cine bag[ ]n seam[ ]nchinarea \ig[neasc[?).

Dup[ ridicarea mesei, st[ tot temeiul c`ntecelor =i al jocurilor.Fl[c[ii ame\i\i salt[ leg[nat, c`nt[ din gur[, glumesc, prujesc =ichiuie, b[t`nd cu picioarele de se r[sun[ p[m`ntul.

Este ]n sufletul rom`nului un fond ]nsemnat de ]ntristare, carese revars[ prin versul duios =i trist al c`ntecului sau =i prin vorbelece zice la c`ntare. Acest suflet a presurat note triste chiar =i ]nc`ntecele menite pentru veselie, iar doina este culmea tuturor; ea]nchide ]ntr-]nsa inima ]ntreag[, are ceva a sufletului singuratic =ijalnic, pe care nu-l poate zugr[vi nici un cuv`nt din limba gr[it[,afar[ poate de dorul care se apropie ]ntruc`tva prin mul\imea]ntrebuin\[rilor lui. P`n’ la acest c`ntec to\i sunt veseli, sorbindunul din bucuria altuia, dar de ]ndat[ ce s-aud sunetele str[b[t[-toare ale doinei, se las[ de m`n[ =i de dup[ g`t =i fiecare se ascunde]n ad`ncurile jalnice ale sufletului s[u.

|iganii l[utari au ghicit aceste ]nsu=iri ale rom`nului, de aceea,pentru a sc[pa de batjocurile =i =[gile dup[cite ce pornesc dinveselia zburdalnic[, ei ]ncep un c`ntec de inim[ albastr[, care punepe g`nduri p`n’ =i pe cei mai zurbagi, iar unii, cei mai cu foc,]ncep s[ strige l[utarilor c[ au nimerit-o, „c[ci parc[ le ia cu c[u=ulde la inim[“.

Sf`r=indu-se astfel de c`ntece =i ]ndesind coco=ul c`nt[rile sale,oaspe\ii ]ncep a se ]mpr[=tia, ]n vreme ce unii, mai slabi, dormdu=i, unde i-a apucat vremea.

276 ALEXEI MATEEVICI

De unde vine numirea na=teriim`ntuitorului nostru — Cr[ciun?

Numirea aceasta-i foarte veche — =i despre iscodirea ei s-auspus multe. Cu toate acestea, =i p`n-acuma nu se =tie l[murit deunde a venit aceast[ numire ]n limba moldovenilor no=tri. S[cercet[m trebuin\a aceasta mai de aproape. S[ lu[m ]n vedere c[limba noastr[, care s-a n[scut odat[ cu primirea sfintei credin\e alui Hristos, a p[strat vreo c`teva urme =i din acea vreme, c`ndstr[mo=ii no=tri au fost ]nc[ p[g`ni. A=a-s, de pild[, numiriles[rb[torilor p[g`ne=ti, pe care norodul nostru adeseori le p[streaz[]nc[ =i acuma: Rusaliile, Joile Mari =i altele de felul lor.

A=a-s =i numirile zilelor s[pt[m`nii, care se trag din numiriledumnezeilor p[g`ne=ti ale vechilor romani, din care ne tragem =inoi: luni, de la dumnezeoaia Luna; mar\i, de la Mars — Dumnezeulr[zboiului; miercuri, de la Miercurie — Dumnezeul negustoriei —=i a=a mai departe. P[g`n[tatea =i-a l[sat unele urme de ale sale ]nlimba =i obiceiurile norodului nostru p`n[ ]n vremea de ast[zi,m[car c[ acuma suntem cre=tini cu des[v`r=ire. Obiceiurile =is[rb[torile p[g`ne=ti ]n ob=tea noastr[ cre=tineasc[ sunt o marenecuviin\[ — =i ar trebui ca noi s[ ne lupt[m ]mpotriva lor cutoate puterile noastre. Dar, cu p[rere de r[u, trebuie s[ spunemc[ aceste credin\e de=arte le ap[r[ mai ales cei b[tr`ni, care zic c[„a=a au apucat de la p[rin\i“.

Totu=i, fiindc[ limba noastr[ s-a n[scut odat[ cu ]ncre=tinareanoastr[, cuvinte cu rostire p[g`neasc[ ]n ea sunt destul de pu\ine,mult mai pu\ine dec`t ]n multe alte limbi. A=adar, limba noastr[nu se arat[ ca o limb[ mai cu deosebire cre=tineasc[ de la ]ncepu-

277}N ZAREA ANILOR

turile sale. Cea mai mare mul\ime a cuvintelor ei a intrat ]ntr-]nsadup[ ]ncre=tinarea neamului nostru =i sunt deci cre=tine=ti.

Despre cuv`ntul Cr[ciun unii au spus c[ el este cuv`nt p[g`nesc,al\ii, c[-i cre=tinesc. Cei ce au zis c[ vine de la p[g`ni spun c[-i]mprumutat de moldovenii no=tri de la slavoni, pe c`nd au fostslavonii ]nc[ p`gini, =i c[ vine de la numirea dumnezeului slavonCaranun, ce era un dumnezeu r[u =i, dup[ credirile slavonilor,trimitea oamenilor fel de fel de nenorociri. Al\ii zic c[ Cr[ciunvine din cuv`ntul slavon kriciati „a \ipa“, c[ci adic[ porcii t[ia\ide Cr[ciun amarnic mai \ip[; ]n vechime ace=ti porci se t[iau dejertf[ dumnezeilor p[g`ne=ti.

Cei ce zic c[ cuv`ntul Cr[ciun este rostire cre=tineasc[ arat[c[ el seam[n[ cu cuv`ntul cre=tin =i c[ este legat de marea s[rb[-toare cre=tineasc[, dar mai departe nu dovedesc nimic.

Cum s[ fie dar? Cine are mai mult[ dreptate?Fire=te c[ cei ce spun c[ numele Cr[ciun ]i numire cre=tineasc[.

Cum a=a? S-ar p[rea c[ cei dint`i sunt mai temeinici cu p[rerea lor.Iat[ cum. Nici o numire a marilor s[rb[tori cre=tine=ti ]n limba

noastr[ nu-i cu rostire p[g`n[. Numai numirile s[rb[torilorr[zg`ndite de norod =i numirile zilelor s[pt[m`nii sunt p[g`ne=ti.

A=a, de pild[, }nvierea — Pa=tele, Boteaza, Duminica Mare, Adormi-rea Maicii Domnului — S`nt[m[ria =i altele, toate aceste cuvintesunt de rostirea cre=tineasc[. Aceasta-i din pricin[ c[ numireas[rb[torilor a intrat ]n limb[ tocmai pe c`nd se alc[tuia limba,odat[ cu primirea credin\ei cre=tine=ti de c[tre norodul nostru.De ce s[ nu fi fost a=a =i cu Cr[ciunul?

Mai departe. Numirile s[rb[torilor cre=tine=ti, fiind cre=tine,au putut s[ fie luate numai din limba p[rin\ilor norodului nostru,romanilor vechi, din limba l[tineasc[, c[ci de la acest norod ne-

278 ALEXEI MATEEVICI

au venit nou[ sf.[`nta] credin\[ a lui Hristos. }n adev[r, vedem c[toate s[rb[torile cele mai mari ale bisericii poart[ numiri latine=ti.

Pa=tele vine din latinescul Paseha (Pasha); Duminica Mare, din diesDominica Magna — ziua Domnului cel Mare; Boteaza, de lalatinescul vaptizo (botez) =i a=a mai departe. Prin urmare, =iCr[ciunul, ca =i celelalte s[rb[tori, trebuie s[ fie din rostirealatineasc[. Altfel nici nu poate s[ fie.

A=adar, numirea Na=terii lui Hristos ]n limba noastr[, ca =inumirile celorlalte s[rb[tori trebuie s[ fie mai ]nt`i cre=tineasc[ =iapoi latineasc[. Vas[zic[, nu-i drept c[-i luat[ de la p[g`nii slavoni,din numirile dumnezeilor p[g`ne=ti.

Numirea Na=terii lui Hristos, Cr[ciun, adev[rat ]i cre=tineasc[.Dar nu pentru c[ aduce cu cuv`ntul cre=tin.

Cuv`ntul Cr[ciun vine din latinescul incarnatio (incarna\io), ceeace va s[ zic[ ]ncarnare, ]ntrupare (venirea ]n trup a Domnului nostruIisus Hristos).

Se vede c[ ]n vechime, la cre=tinii romani, numele na=teriiM`ntuitorului se numea dies incarnationis (incarna\ionis) — ziua]nc[rn[rii, ]ntrup[rii lui Hristos. }n limba noastr[ incarnatio (incarna-\io) s-a schimbat dint`i ]n ]nc[rn[ciune (precum a fost cu cuv`ntulrug[ciune, din latinescul roga\ii, rogatio, roga\ione, rug[ciune; incarna\io,incarna\ione, ]nc[rn[ciune), de unde, pierz`ndu-se ]n de la ]nceput =ie de la sf`r=it, a ie=it cuv`ntul c[rn[ciun, care s-a =i prescurtat ]nCr[ciun.

Iat[ istoria acestei numiri, dup[ c`t se pare mai aproape deadev[r.

279}N ZAREA ANILOR

PUBLICISTIC{

Chestia preo\easc[

La 24 iulie [a] anului merg[tor a ]ncetat din via\[ preotul de locMihail Matveevici. R[posatul =i-a l[sat so\ia cu patru copii nepu=ila cale. Peste vreo dou[ s[pt[m`ni dup[ ]nmorm`ntarea lui, v[duvapleac[ la Chi=in[u spre a-l ruga pe preasfin\itul Vladimir s[ mute labiserica din Zaim pe un cumnat de-al ei, un preot t`n[r, cu familiamic[, care, deci, avea putin\a de a le da orfanilor ajutor at`t moral,c`t =i material. Rug[mintea scris[, cu expunerea tuturor acestora,fusese trimis[ mai de timpuriu. Preasfin\itul ]i r[spunde v[duvei ]nmod nesigur (nel[murit), zic`nd c[ uneori cu str[inii te ]mpaci maibine dec`t cu ai t[i =i c[ el nici nu-i f[g[duie=te, dar nici nu-i respingerug[mintea. +i v[duva, nemul\umit[, se ]ntoarce acas[.

De aici se ]ncepe o istorie interesant[, care, fiind p`n-acuma singura]n felul ei =i zugr[vind moravurile preo\imii basarabene, dovede=te dou[lucruri: l. c[ tulbur[rile de ast[zi au atins =i tagma duhovniceasc[ =i 2.vars[ pu\in[ lumin[ asupra unor oameni, a=a-numi\i „frunta=i ai satelor“,ar[t`nd p`n’ la ce ajunge uneori tic[lo=ia lor.

Satul nostru trecea la preo\i de cel mai bun „popor“—“pri-hod“* din \inutul Benderilor, din pricin[ c[ bietul preot r[posat,

* Parohie.

281}N ZAREA ANILOR

mul\umit[ str[duin\elor sale extraordinare, ]=i f[cuse o cas[ foartebun[ =i-=i ducea frumos treburile gospod[riei casnice =i alec`mpului, ba ]=i s[dise pe p[m`ntul bisericesc =i o vii=oar[.

Asta-i f[cea pe preo\i s[ cread[ c[ „prihodul“ aduce veniturienorme =i ]ndat[ te face cu mii.

De aceea, imediat ce se deschise Zaimul, ei se tulburar[.Preasfin\itul se pomeni cu o mul\ime de cereri de „prihod“ cucaracter amenin\[tor: unul scria c[, de nu va primi Zaimul, o s[se ]mpu=te; altul c[ se va sp`nzura etc. Mai mul\i erau de ceib[tr`ni cu cruci =i cu „camilafce“*.

Fire=te c[ st[p`nitorului lor nu-i venea prea bine; el sta lacump[n[: pe de o parte, at`\ia preo\i b[tr`ni =i „cinsti\i“; de nu-ivei da Zaimul vreunuia dintr-]n=ii, se va mai sp`nzura =i atunceaia-\i asupra p[catul lui; pe de alt[ parte, o v[duv[ s[rman[ roag[pentru un preot, care s[-i dea ei =i orfanilor sprijin =i ad[post; daracest preot e foarte t`n[r. +i el (preasfin\itul) nu f[cu nici a=a,nici altmintrelea: ]i f[g[dui Zaimul p[rintelui Iacov Tocan dinChi=telni\a, care-l rugase s[-l mute de acolo, neput`ndu-se ]mp[cacu diaconul s[u.

Vizit`nd Zaimul la 3 septembrie, p[rintele Tocan a g[sit c[Zaimul nu e mai bun dec`t Chi=telni\a =i i-a spus preasfin\itului, c[de-acu nu mai dore=te s[ fie ]n Zaim. +i iar`=i locul a ramas liber.

Pe c`nd se petreceau acestea la Chi=in[u, ]n Zaim se f[ceau altele.Diaconul Gligorie Goitu umbla prin sat, zic`nd c[ arhiereul le

trimite oamenilor preo\i, iar preoteasa v[duv[ ]i alung[. Acest diacone un putregai de mo=neag, care foarte bine se potrive=te cu poreclas[ =i care c`nt[ ]n biseric[ at`t de bine, ]nc`t ]\i vine s-o rupi de fug[.

* Potcap.

282 ALEXEI MATEEVICI

Mai sunt ]n Zaim doi \[rani boieri\i, cu surtuce =i cu pantalonistr`m\i, din cei c[rora ru=ii le zic „nici dracului t[m`ie, niciDomnului lum`nare“. Ace=ti oameni — frunta=i ai satului — suntVanea Munteanu =i Tudosel Veste. Ace=tia, miercuri, ]n 6 septem-vrie, s-au dus la poli\ie ]mpreun[ cu diaconul =i-au scris preasfin-\itului jalob[ c[ preoteasa v[duv[, vroind s[ fie ]n Zaim cumnatulei, l-a f[cut pe p[rintele Tocan s[-=i lepede noul popor al s[u, iars[tenii au mare nevoie de preot =i nu pot sta mult f[r[ d`nsul =i,prin urmare, s[ le trimit[ preasfin\itul mai repede preot.

Bine]n\eles c[ aceast[ cerere, ]nso\it[ de clevetire, a fost scris[f[r[ voia \[ranilor, cu voia numai a doi surtucari =i-n frunte c-untic[los care se nume=te diacon. Ei sunt, pe l`ng[ asta, at`t de ton\i,c[ nu =tiu c[ ]nsu=i preasfin\itul \ine locul deschis, fiind ]n ]ndoial[din pricina refuz[rii lui Tocan.

P`n-acuma lucrurile se afl[ ]n aceea=i stare. Ce va mai fi vomvedea.

Dar cele povestite constituie o fapt[ trist[, ar[t`nd — cu privirela preo\ii doritori de „prihod“ — cine ]mpiedic[ prop[=irea satului,g`ndindu-se numai la bani, =i ]n ce prive=te „frunta=ii“, care suntacei oameni ce r[sp`ndesc prin sate huliganismul =i lupt[ ]mpotrivalumin[rii \[ranilor.

* * *Dac[ cele descrise mai ]nainte arat[ vredniciile preo\ilor =i ale

frunta=ilor, apoi cele de mai la vale, cred, vor da o idee mai deplin[despre felul cum stau alte trebuin\e ]n tagma duhovniceasc[. Pen-tru asta, mi se pare, e destul s[ urmez povestirea celor petrecute]n Zaim ]n timpul de pe urm[, sco\`nd la lumin[ singurele faptef[r[ de orice l[muriri.

283}N ZAREA ANILOR

Odat[ cu preotul Tocan se duce din nou la Chi=in[u =i s[rmanav[duv[. Ea ]nc[ nu-=i pierduse cu totul n[dejdea: o mai sprijineapu\in prepunerea c[ poate preasfin\itul m[car de ast[ dat[ va \ineseam[ de rug[mintea ei =i-i va da putin\[ ei =i orfanilor de ar[m`nea ]n satul =i-n casa ei, mut`nd la Zaim pe cumnatul ei.

Venind la arhiereul, afl[ c[ preasfin\ia sa zace bolnav =i nuprime=te pe nimine, nici nu se ocup[ cu de-ale slujbei. Atunciv[duva, ]ndrept`ndu-se c[tre secretarul preasfin\itului, ]l roag[ s[-iaduc[ aminte st[p`nului s[u despre rug[mintea ei, c`nd astfel el(secretarul) va sc[pa o familie ]ntreag[ de s[r[cie =i ]njosiri.Secretarul f[g[dui c[ va pune spre asta toate silin\ele =i, dup[ cumse f[cu cunoscut mai pe urm[, s-a \inut de cuv`nt. }ns[, cu toateacestea, ]ntr-o bun[ zi, dup[ ]ntoarcerea din Chi=in[u, nenorociteiv[duve ]i vine veste, c[ la biserica din Zaim e numit de c[tre preasfin\iasa preotul din Copceac, din \inutul Akkermanului, Ion Gobjil[.

P[rintele Gobjil[ e un preot dintre cei cu capitaluri ]n banc[,cu cruci pe p`ntece =i cu camilavce ]n cap. Satul Copceac, capopor, e foarte bun =i b[nos, =i p[rintelui Ion ]i =edea bine =i lalocul lui vechi. Dar vede\i c[ l[comia ]l duce pe om din ce ]n cemai departe =i, ]mpins de ea, p[rintele Gobjil[ scrie preasfin\ituluicererea s[-i dea Zaimul =i-l prime=te ne]nt`rziat. Nu se poate de]nchipuit sc`rba =i dezn[dejdea bietei v[duve la primirea acestei =tiri.

Ea fusese lipsit[ de ultimul sprijin =i ad[post, fusese dat[ afar[]mpreun[ cu copiii din casa =i gospod[ria sa proprie =i r[m[sesepe drumuri, neav`nd nici un chip sigur de trai.

Ea era nevoit[ s[-=i risipeasc[ gospod[ria, at`t de temeinic pus[=i dus[ de cel r[posat. Trebuia s[ fug[ din locurile cu care eraat`t de str`ns legat[. Iar casa, via =i alte acareturi, ]nfiin\ate der[posatul p[rintele Mihail ]n sudorile fe\ei lui, treceau ]n m`inile=i folosin\a unui om str[in, ba ]nc[ cu bun[ stare material[.

284 ALEXEI MATEEVICI

Din ziua c`nd ]n=tiin\ase despre mutarea lui Gobjil[ la Zaim,v[duva prinse a sl[bi v[z`nd cu ochii — tot de g`nduri rele =isc`rboase =i de am[r[ciune. Aceasta se sf`r=i ]n a=a chip, c[ c[zu]n cele din urma la o boal[ serioas[ =i grea, ]nc`t acum nici nu semai scoal[ din a=ternut =i tot mereu ]=i cheam[ moartea.

Fa\a ei e stins[ de n-o mai recuno=ti.Ochii — ro=ii de lacrimi.Iar primprejur, un tablou de risip[ des[v`r=it[. Cine vrea —

las’ s[ judece.* * *

Sf`r=esc povestea preo\ilor no=tri. Dup[ desemnarea p[rinteluiGobjil[ la biserica noastr[ trecu mult timp p`n[ ce s[tenii au v[zutpreot ]n satul lor. P[rintele Gobjil[, ca =i Tocan, ]n cele din urm[]=i refuz[ desemnarea sa, dezam[gindu-se ]n privin\a material[.

}ntre acestea nevoia de preot se f[cea tot mai neap[rat[ =i aspr[.|aranii din Zaim r[m[seser[ de r`sul locuitorilor din ]mprejurimi,care ziceau c[ zaimenii sunt at`t de r[i, ]nc`t =i preo\ii fug de ei.Prin sat se porniser[ ni=te zvonuri ur`te, ce ]ndeob=te ]=i iau zborul]n asemenea ]nt`mpl[ri, care, desigur, ]ntotdeauna ]nr`uresc r[uasupra st[rii morale a s[tenilor.

Numai nu prea de mult s-a mutat la Zaim preotul nou ]nsem-nat, p[rintele Malahie Matvievici din satul Fete=ti, \inutul Hoti-nului.

|[ranii sunt foarte mul\umi\i, c[ dup[ fel de fel de bucluc dinpricina lipsei de preot ]n cele din urm[ l-au c[p[tat. Zaimul a statf[r[ preot timp de aproape 3 luni, ceea ce se ]nt`mpl[ arareori ]ntagma duhovniceasc[.

285}N ZAREA ANILOR

Lupta moldovenilor pentru drepturi

}naintea privirilor ]ntregului nostru popor moldovean dinBasarabia se desf[=ur[ un larg c`mp, care trebuie lucrat cu toatesilin\ele, ca s[ dea roadele cuvenite. Acest c`mp este starea ]n carene afl[m noi ast[zi. Iar roadele acestui c`mp vor fi acele drept[\icet[\ene=ti =i na\ionale, la care n[zuim noi cu to\ii. Soarta noastr[e ]n m`inile noastre =i, numai av`nd privirile ]ntotdeauna ]ndrepta-te la de=teptare, ne vom de=tepta. S[ nu uit[m c[ na\ia (norodul)noastr[ are ]n sine mari puteri ascunse, care a=teapt[ numai dezvol-tarea (desf[=urarea) lor. +i odat[ desf[=urate, ele pentru totdeaunane vor face pe noi ferici\i ]n toate privin\ele. S[ ne scul[m dardin somnul nostru, cum s-au sculat acum mai mult de un veacfra\ii no=tri de peste Prut. S[ ne pornim munca ]n pace =i lini=tepe calea binelui. +i s[ =tim c[ de=teptarea noastr[ st[ numai ]ntr-omunc[ cultural[ (de minte). Trebuie s[ avem ]n vedere c[ asta-isc[parea noastr[ de ]ntuneric.

De pild[, ]nceputul binevoin\ei pentru limba moldoveneasc[are mare ]nsemn[tate pentru alegeri la noi ]n Basarabia, care nea=teapt[ de cur`nd. La alegerile trecute starea noastr[ ]n aceast[chestie (]ntrebare) a fost mult mai neprielnic[. Limba moldove-neasc[ pe atunci nu se bucura deloc de consim\ire. Moldoveniin-aveau nici gazeta lor, ]n care s[-=i spuie toate nevoile =i suferin\ele.

Acuma, dup[ cum vede\i, starea lucrurilor s-a cam schimbat=i e mai bun[ pentru noi. Acest lucru, c[ avem limba noastr[ nunumai vorbit[ prin bordeiele s[tule\elor basarabene, ci de acum=i scris[ prin c[r\i, prin gazet[, trebuie mult s[ ne ]mb[rb[teze.Tiparul na\ional ne va ajuta foarte mult la apar[rea drepturilornoastre ]n timpul alegerilor.

286 ALEXEI MATEEVICI

Av`ndu-l, noi vom putea s[ ajungem la izb`nd[ mai cur`nd(degrab[), dec`t f[r[ d`nsul. Prin el noi suntem ]n stare s[ alegemc`t mai mul\i moldoveni de-ai no=tri, =i anume pe aceia, pe care]i vrem noi =i pe care ]i credem destoinici de a fi ]mputernici\iineamului nostru. +i spre asta trebuie puse toate str[duin\elenoastre, ceea ce o va face, pe c`t va fi cu putin\[, gazeta noastr[.

}ns[ dac[ limba na\ional[ are a=a ]nsemn[tate ]n fa\a alegerilorviitoare, apoi cu at`t mai mult trebuie s[ lucr[m noi la ]n[l\areaei, la r[sp`ndirea culturii (]nv[\[turii, lumin[rii) noastre =i s[ nefolosim de ea pe c`t se poate de larg.

}ndeob=te, cu c`t mai mult primim, cu at`t mai mult trebuies[ lucr[m, ca s[ dob`ndim ceva =i mai mult. A=a st[ acuma lucrulnostru, lucrul poporului (norodului) moldovenesc. +i o repet (ozic iar[=i): s[ \inem minte c[ noi, mul\umit[ culturii na\ionale putemvie\ui ca un popor ]naintat. Iar cine vrea s[ vie\uiasc[ acela trebuies[ munceasc[ =i s[ lupte.

Datoria noastr[

Vremea =i ]mprejur[rile, ]n care ne afl[m noi ast[zi, pun asupranoastr[ o datorie, pe care trebuie s-o =tie ori=ice moldovean dinBasarabia =i s[ se str[duie s-o aduc[ la ]ndeplinire. S[ nu cread[nimeni c[ ea este un lucru nou, necunoscut sau c[ este at`t degreu, ]nc`t nici nu te mai po\i g`ndi la ]ndeplinirea datoriei. Nueste lucru necunoscut, c[ci este din suferin\ele de veacuri alenorodului nostru moldovenesc. Este pl`ngerea moldoveanuluinostru, n[zuin\a lui la o via\[ ]n r`nd cu oamenii. Cum s[ nu =tieel, s[rmanul, ceea ce are =i ceea ce ar dori sa aib[? Durerile lui aug[sit ]ntotdeauna r[sunet pe paginile gazetei noastre.

287}N ZAREA ANILOR

Nu este lucru greu, c[ci este firesc. Omul nu poate s[ tac[ =is[ doarm[ lini=tit c`nd ]l doare ceva. Este destul s[ sim\i durerea,ca s[ cau\i alinare, ]ns[=i firea te face s-o cau\i ]ndat[ ce ai sim\it-o.Asta este o datorie fireasc[.

Dac[ moldovenii no=tri p`n-]n vremea de ast[zi au stat obijdui\i]n ]ntuneric, apoi asta din pricin[ c[ au fost at`t de chinui\i ]ntraiul lor, at`t de lipsi\i de cele mai trebuincioase trupului, inimii=i min\ii, c[ nici n-au =tiut c[ mai este ceva pe lume, afar[ debordeiele lor s[race =i pustii. Ei nici n-au auzit de bunurile]nv[\[turii ]n limba mam[, nici nu =-au putut ]nchipui ce pl[ceresim\i c`nd cite=ti o carte scris[ ]n limba care-o auzi =i o vorbe=tidin leag[n. Iar despre drepturile cet[\ene=ti nici nu-i de gr[it. Toateacestea un lung =ir de ani au fost pentru el necunoscute.

Acum, c`nd r[sare soarele de=tept[rii, moldoveanul simte toat[povara cea grea a vie\ii nenorocite, care-l apas[ pe el. Se ]n\elegec[ =i la noi cel dint`i o simte asta \[ranul, care ]n toate vremile =ila toate popoarele a fost suferitorul, pl`ng[torul =i duc[torulnevoilor ]ntregii na\iuni (]ntregului norod), pe c`nd tagmele celemai de sus, c[p[t`nd destul de lesne pl[cerile vie\ii, adeseori uit[de fratele sau cel ]njosit =i ne]ndrept[\it. }n aceea=i vreme s-a v[zutc[ atunci c`nd cei mai mari =i mai noroci\i din norod nu uitau decei mai mici, ]ntreg poporul sc[pa de ]ntuneric, de jugul ne=tiin\ei=i al lipsei de drepturi. C`nd cei mai mari d[deau m`na fr[\easc[de ajutor =i de unire la cei mai mici, atunci poporul ]=i ]nal\a m`ndrucapul, se ad[pa la izvorul luminii =i al =tiin\ei =i mergea, tot mergea]nainte. A=a ne spune nou[ istoria — povestirea faptelor trecute atuturor popoarelor (noroadelor). Prin spusele istoriei, datorianoastr[, ca a unui popor, ni se ]nf[\i=eaz[ =i mai l[murit.

}n scurt, ea const[ ]ntr-aceea ca \[ranul luminat prin faptelece se petrec acuma la noi ]n ]mp[r[\ie =i pricep`nd ]n ce stare de

288 ALEXEI MATEEVICI

pl`ns se afl[, s[ nu stea ademenit, nep[s[tor, ci, ascult`nd glasulfirii sale, s[ spuie ]ntotdeauna =i peste tot locul de suferin\ele sale.C[ci numai dac[ va cere, i se va da.

Iar moldovenii cei ce prind locuri ]nsemnate ]n ]mp[r[\ie, sedeosebesc prin avu\ie mult[, s[ nu uite niciodat[ c[ sunt moldo-veni =i c[ dup[ spin[rile lor un popor ]ntreg zace ]n s[r[cietrupeasc[ =i sufleteasc[, a=tept`nd de la ei m[car o raz[, o lic[rireluminoas[ ]n lungul s[u r`nd de suferin\e.

A=adar, fiecare moldovean trebuie s[-=i aib[ ]n vedere datoriaspus[ mai sus, dac[ vrea ca poporul nostru s[ ias[ la calea prop[-=irii =i s[ fie ]n r`nd cu lumea.

Ce ne trebuie nou[?

Am spus de multe ori c[ moldovenii trebuie s[ se de=tepte, s[munceasc[ mult la ]nvierea lor na\ional[, adic[ la trezirea poporu-lui lor, =i s[ lupte pentru drepturile celea, la care n[zuiesc to\ibinevoitorii lor. Am mai spus c[ toate acestea alc[tuiesc nu unlucru de bun[ voie, care poate s[ fie l[sat =i f[r[ orice luare aminte,ci o datorie, c[ci, dac[ nu va fi ]ndeplinit[ aceast[ datorie, apoi totneamul nostru din Basarabia poate s[ fie =ters, =i atunci numainoi o s[ fim vinova\i de pierirea noastr[. Este foarte firesc lucruca cititorul s[ se ]ntrebe ]n ce stau ]ndeob=te acele drept[\i, lacare trebuie s[ ne g`ndim ]ntotdeauna =i care ne vor sc[pa de]ntuneric =i nevoi, dac[ le vom dob`ndi.

Trebuie s[ ne d[m bine seama de cele ce avem s[ cerem =i s[fie ele ]ntip[rite ]n mintea noastr[ tare =i l[murit, ca s[ nu zic[unul una, iar altul alta =i astfel s[ ne ]nc`lcim =i s[ ne abatem din

289}N ZAREA ANILOR

calea noastr[. Pentru asta este de trebuin\[ ca noi cu to\ii s[ ne]n\elegem datoria noastr[ c[tre noi ]n=ine ]ntr-un fel hot[r`t, cutoat[ l[murirea putincioas[, mai ]n scurt, s[ =tim bine ce ne trebuienou[.

Fiecare =tie c[ multe, foarte multe ne trebuie... C[ci de multea fost lipsit poporul nostru chinuit =i topit ]n lacrimile pl`nsurilorsale. Multe a suferit el...

Am vorbit mai ]nainte, pe c`t am avut chip, despre toate nevoilemoldoveanului nostru basarabean, am pus ]n scrierile noastre totdorul inimii lui. Acum, c`nd cu fiecare zi ne apropiem de o clip[de cea mai mare v[jnicie ]n via\a noastr[ — de alegerile ]n dum[— cu at`t mai mult[ nevoie se simte ca noi s[ adun[m la un loccele gr[ite =i s[ d[m o ]nsemnare scurt[ a nevoilor =i trebuin\elornoastre, ca to\i fra\ii basarabeni s[ fie ]ntr-un cuget =i ]ntr-og`ndire, pricep`nd cererile lor ]n dum[ =i silindu-se ca ]ntre]mputernici\ii basarabeni s[ fie mai mul\i moldoveni, =i anumea=a moldoveni, care cu foc s[ sprijine toate cererile noastre =i s[fie adev[ra\i ap[r[tori ai neamului nostru la Petersburg.

Asta, mai ]nainte de toate, este trebuin\a noastr[ cea mai neap[-rat[ =i numai atunci, c`nd va fi ea ]ndeplinit[, putem s[ le ]ndepli-nim pe celelalte.

Drepturile, care vor fi cerute de noi atunci, se desp[r\esc ]ndou[: l. drepturi na\ionale (drepturile norodului nostru) =i 2.drepturi cet[\ene=ti.

Ori=icine =tie c[ ]mp[r[\ia ruseasc[ este locuit[ nu numai deru=i =i de moldoveni, ci mai tr[iesc ]n ea multe alte neamuri, carevorbesc fel de fel de limbi, au fel de fel de credin\e =i obiceiuri.Toate neamurile neruse, precum suntem =i noi, moldovenii, c`ndau drepturile lor na\ionale, adic[ c`nd au voie s[ vorbeasc[, s[

290 ALEXEI MATEEVICI

scrie, s[ citeasc[, s[ ]nve\e, s[ se judece =i s[ se roage ]n limbalor, atunci ele pot desf[=ura ]n pace =i lini=te toate puterile min\ii=i ale inimii lor.

Atunci ele ]=i aduc folos lor ]nsele, c`t =i ]mp[r[\iei ]n caretr[iesc, c[ci, merg`nd ]nainte ]n toate privin\ele, ele mi=c[ =i dau]nainte, pe de o parte, cultura (]nv[\[tura, luminarea min\ii) lor,iar pe de alta aduc la bun[ stare =i \ara st[p`nitoare, d`ndu-i toatefoloasele. Dup[ cum se vede din cele spuse mai sus, toate acestease pot ajunge, c`nd un popor are voie s[ se foloseasc[ cu limbalui, care este cel mai de c[petenie mi=c[tor al ]nv[\[turii =i]naint[rii. Pe l`ng[ limb[, prin =coli, prin biserici, prin c[r\i =i gazeteun norod de alt neam, care locuie=te ]ntr-o \ar[ at`t de mare, caRusia, trebuie s[ mai aib[ =i de sine c`rmuirea (autonomia) lui,c[ci fiecare neam numai atunci se oc`rmuie=te bine, c`nd sec`rmuie=te potrivit cu obiceiurile lui, potrivit cu drepturile luina\ionale. Pe de alt[ parte, dintr-un ora=, cum este, de pild[, Peters-burgul, nu se pot oc`rmui bine fel de fel de neamuri, care prindbuc[\i de p[m`nt din ]mp[r[\ie, dep[rtate de capitala \[rii (det`rgul cel mai mare).

A=a fel de c`rmuire pricinuie=te numai r[u at`t \[rii st[p`ni-toare, c`t =i poporului care tr[ie=te ]n \ara asta.

P`n-acum ]n Rusia treburile ]n privin\a asta au stat tot a=a =icu alte popoare neruse =i cu poporul nostru moldovenesc. Acumtoate neamurile din ]mp[r[\ie ]=i cat[ drepturile lor, de care amvorbit mai sus, =i trebuie s[ le c[t[m =i noi, moldovenii.

Al doilea r`nd de drepturi este alc[tuit din drepturile numitecet[\ene=ti, vas[zic[, acele drepturi, de care trebuie s[ se folo-seasc[ to\i cet[\enii (locuitorii) Rusiei, f[r[ deosebire de na\ie(norod) =i credin\[. Aceste drepturi sunt trebuincioase, pentru ca

291}N ZAREA ANILOR

traiul poporului ]ntreg s[ se at`rne de la el ]nsu=i, precum =i toateacele lucruri, ce se fac pe banii lui.

O \ar[ numai atunci poate s[ tr[iasc[ bine, ]n pace, lini=te =ilumin[, c`nd to\i locuitorii (cet[\enii) ]=i oc`rmuiesc treburile lorla un loc =i c`nd datoriile lor (birurile, care le dau ]n hazna, =itoate celea ce le cere lor st[p`nirea) sunt potrivite cu drepturilelor: cu c`t mai mari =i mai multe sunt datoriile, cu at`t mai mari=i mai multe s[ fie =i drept[\ile.

Tot poporul rusesc =i toate neamurile, care tr[iesc ]n Rusia, aufost p`n-acuma lipsite de aceste drepturi cet[\ene=ti. Ele au datfoarte mult =i n-au luat aproape nimic. Din pricina asta s-au pornitat`tea nevoi nesuferite pe capul bietului popor. +i nu numai lanoi ]n Rusia s-au petrecut lucruri de acestea, ci ]n fiecare \ar[ undetreburile au stat a=a.

Iar pilda acelor \[ri, unde i-au fost date poporului drepturilecet[\ene=ti, ne arat[ cu totul alta: ele tr[iesc bine, =i bun[starealor se m[re=te cu fiecare an.

}n vremea de fa\[ poporul rusesc =i noi, moldovenii, trecemde la starea cea veche la via\[ nou[ =i numai noi ]n=ine prin dum[putem s[ ne zidim via\a pe temeiul drepturilor spuse mai sus. }ns[,se ]n\elege c[ mai ]nainte de toate trebuie s[ avem ]n vederedrepturile noastre na\ionale =i, potrivit cu asta, \in`nd seam[ decele ar[tate, s[ alegem a=a moldoveni, care s[ cear[ ]ndeplinireanevoilor =i trebuin\elor noastre.

292 ALEXEI MATEEVICI

Preo\imea =i poporul nostru

Grea vreme.O stare de cump[n[, o stare nehot[r`t[, prin care arareori a

mai fi trecut moldoveanul nostru basarabean cu toate nenorocirilelui. +tim cu to\ii, c[ scaparea noastr[ este numai cea mai str`ns[unire ]ntre noi ]n=ine. +tim c[ prin aceast[ unire trebuie s[ neg[tim ]n cel mai silitor chip de alegeri, de la care at`rn[ tot viitorulnostru.

}naintea noastr[ se desf[=oar[ un drum neted =i, merg`nd pe acestdrum, am putea s[ ajungem m[car la o parte din cele ce le dorim.

Dar iat[ c[ pe acest drum se ivesc piedici.Nu ni se d[ nou[ voie s[ facem adun[ri ]n ori=ice fel, noi nu

putem f[\i= s[ ne str`ngem la un loc, s[ vorbim despre ce ne doarepe noi, s[ ne punem unul pe altul la cale, s[ ne cunoa=tem sim\irile=i p[rerile noastre, s[ =tim pe cine s[-l alegem.

Nu putem, vas[zic[, s[ ne preg[tim ca oamenii, cum se cuvine,pentru zidirea vie\ii noastre.

Iar, precum am mai spus, trebuie s[ ne preg[tim.Grea vreme... Ce s[ facem noi ]n vederea unor asemenea

lucruri?Bietul \[ran al nostru sufer[ mai dihai dec`t to\i.Nu-=i afl[ loc el, s[rmanul, ne=tiind cum s[ ias[ din a=a stare.+i neagra dezn[d[jduire ]l cuprinde pe d`nsul tot mai mult.Dar nu trebuie ca dezn[d[jduirea s[-i acopere cu totul sufletul.

Nu trebuie s[ cread[ c[ via\a lui este pr[p[dit[ =i c[ va sta vecinicuitat de to\i.

El trebuie s[ se ]ndrepte, mai ]nainte de toate, la acei oamenidin neamul moldovenesc, care sunt mai lumina\i dec`t el =i care

293}N ZAREA ANILOR

nu s-au lep[dat de el, dar stau foarte aproape de el, ascult[ glasulpl`ngerilor lui =i tr[iesc o via\[ cu d`nsul.

Ace=ti oameni, \in`nd ]nc[ minte c[ sunt moldoveni, se ]n\elegec[-l vor asculta =i-i vor da tot ajutorul care va fi cu putin\[. Eivor merge ]n r`nd cu d`nsul spre ajungerea \intei dorite, av`nd]n inimi tot acel dor de o via\[ mai bun[ pentru ]ntregul norodmoldovenesc din Basarabia.

Cine-s ace=tia?Mai ]nt`i trebuie s[ spunem c[ sunt preo\ii binevoitori ai

poporului, care foarte bine =tiu via\a \[ranului.Sunt mul\i =i al\i oameni lumina\i =i cu =tiin\[, care ]n\eleg starea

poporului, nevoia lui de drept[\i de care este lipsit. Dar de d`n=iivom vorbi mai pe urm[, fiindc[ preo\ii poporani au, se ]n\elege,mai mult[ ]nsemn[tate — ei sunt c[peteniile suflete=ti ale \[ranilor.

La noi, ]n Basarabia, nici ]ntr-o tagm[, care num[r[ ]n r`ndurilesale pe moldoveni, nu s-a p[strat a=a de bine iubirea c[tre neam,limba =i obiceiurile str[bunilor, afar[, bine]n\eles, de \[rani, ca ]ntagma duhovniceasc[. +i, afar[ iar[=i de \[r[nime, nici una dincelelalte tagme n-are at`\i moldoveni ca aceea=i tagm[ duhov-niceasc[. Lucrul acesta este foarte vajnic pentru noi, moldovenii,]ndeob=te =i trebuie s[ ne spuie nou[ multe. Acestea multe ]ns[pot s[ fie spuse ]n dou[-trei cuvinte: ]n pieptul preo\imii moldove-ne=ti basarabene arde ]nc[ sf`ntul dor al neamului moldovean,]nc[ nu s-au stins sim\irile =i graiul moldovenesc.

S[ mergem acuma mai departe.Se =tie c[ mul\i preo\i sunt vr[jma=i poporului =i chiar ]=i

dovedesc vr[jm[=ia lor prin lucruri nelegiuite. Asta \[ranii no=trio =tiu bine =i ]n tain[ se uit[ la acei preo\i cu necrezare. Mai suntdestui preo\i care chiar ]=i arat[ du=m[nia lor c[tre popor, intr`nd

294 ALEXEI MATEEVICI

]n „soiuzul adev[ra\ilor ru=i“, =i iar[=i f[c`nd fel de fel de tic[lo=ii.Acest lucru face necrezarea \[ranilor ]nc[ =i mai mare.

}n fiecare ob=te de oameni sunt =i lep[d[turi. Asta se poatevedea ]ntotdeauna =i peste tot locul, dar mai ales ]n ziua de ast[zi]n via\a noastr[. Noi lu[m preo\imea ]ntreag[ ]ndeob=te =i vedemcu bucurie c[ ea poate s[ fie cea mai bun[ tovar[=[ =i ajut[toare a\[r[nimii. Mai mult: ea este datoare s[ mearg[ ]mpreun[ cu \[ranii.Asta trebuie s-o ]n\eleag[ =i preo\ii =i \[ranii.

Preo\ii sunt pov[\uitorii \[ranilor ]n via\a lor sufleteasc[. Eisunt „p[rin\ii“ fiec[ruia, p[rin\ii duhovnice=ti, precum se =inumesc. Legea cre=tineasc[, ai c[rei slujitori sunt ei, zice c[]ndeplinirea nevoilor trupe=ti =i suflete=ti ale \[ranilor nu numaic[ este legitim[, dar trebuie s[ fie f[cut[ numaidec`t.

Preotul, l[s`nd la o parte toate vorbele =i p[rerile hulig[ne=ti(care sunt destul de r[sp`ndite uneori chiar ]ntre cei mai bunidintre ei), s[-=i aduc[ aminte de spusele Sf. Evanghelii, ce-o cite=te]n fiecare duminic[ ]n biseric[. Numai aceste dou[ lucruri trebuies[ fac[ preotul moldovean, ca s[-=i dea socoteala despre datoriapus[ asupra lui de Acela c[ruia i se roag[ el, de datoria c[treneamul lui ]n asemenea vremuri grele, cum sunt ale noastre.

Noi avem multe dovezi c[ uneori preo\ii au sc[pat din robienoroade ]ntregi ]n vremi de lupt[.

+i preo\ii no=tri basarabeni au dovedit destul de des c[-=i iubescneamul =i limba. }n clipa de fa\[, ]n ]naintea alegerilor, preo\iitrebuie s[ fac[ toate ce pot, pentru ca alegerile s[ fie potrivite cudorin\ele neamului moldovean din Basarabia. Ei trebuie s[ le l[mu-reasc[ \[ranilor aceste dorin\e, ca \[ranii s[ le ]n\eleag[ bine =idrept, s[ =tie ce s[ cear[. Ei pot s[ fac[ prin sate adun[ri =i sfaturidespre alegeri, s[ se ]n\eleag[ ]ntre sine cum s[ le fac[ anume

295}N ZAREA ANILOR

aceste adun[ri, s[ le l[mureasc[ \[ranilor toate celea ce se atingde ele.

Multe pot s[ fac[ ei.Numai ei singuri pot s[ preg[teasc[ poporul pentru alegeri.Numai astfel vor putea ie=i ]n dum[ a=a deputa\i, care vor lupta

pentru cultura moldoveneasc[ =i vechile drepturi moldovene=ti.

Spre lumin[!

Spre lumin[!Aceste dou[ cuvinte trebuie s[ fie scrise =i ]ntip[rite ]n inimile

acelor moldoveni care au fost mai ferici\i dec`t fra\ii lor nec[ji\i=i ]ntuneca\i.

Care au primit ]nv[\[tur[ =i =i-au luminat mintea. Care dinpricina asta se bucur[ de o stare ]n via\a lor mult mai bun[ dec`ta \[ranului nostru ]ntunecat. Aceste dou[ cuvinte alc[tuiesc ]nsine datoria moldovenilor mai de=tep\i c[tre neamul lor. +i datoriaasta nu trebuie s[ se uite, c[ci ea este pus[ asupra lor de starealucrurilor de-acum =i de vremea noastr[. Iar vremea nu a=teapt[.}n mersul ei ea pune tot ]ntreb[ri =i cereri noi.

Via\a merge repede, nelu`nd ]n seam[ lucrurile noastre. +i cas[ ajungem la \inta noastr[, ca s[ ne ]ndeplinim m[car c`t de pu\indorin\ele noastre, — trebuie s[ mergem odat[ cu via\a, odat[ cuvremea =i s[ nu r[m`nem ]n urm[.

S[ r[spundem cu toat[ gr[bnicia la ]ntreb[rile ce ni le punevremea, =i s[ ]ndeplinim cererile ei.

Vedem c[ ne aflam ]ntr-o stare nespus de grea ]n fa\a alegerilor.Vedem, de asemenea, c[ este destul de greu de sc[pat din starea asta.

296 ALEXEI MATEEVICI

+i putem s[ spunem c[ luminarea c`t mai grabnic[ a mul\imilorde oameni ]ntuneca\i este singura sc[pare.

}nv[\[tura poporului a fost =i este ]ntotdeauna foarte dorit[ =i]nsemnat[.

Ea ]ntotdeauna s-a cerut de noi, c[ci ea este una din cele maimari trebuin\e ale poporului nostru.

Dar aceast[ ]nv[\[tur[ nu poate s[ fie pus[ ]n legi degrab[.Pentru ca s[ se fac[ ea, trebuie vreme multi=oar[.

Dar aici vreau s[ vorbesc de alt fel de lumin[, care o cere via\a=i care poate =i trebuie s[ fie f[cut[ de moldovenii cei mai lumina\i.Luminarea asta poate s[ fie numai ]nceputul marelui lucru deluminare ob=teasc[ a ]ntregului neam moldovenesc din Basarabia.+i negre=it c[ cu c`t va fi mai bine, va merge ]nainte.

Luminarea despre care merge vorba =i care este a=a de trebuin-cioas[ pentru noi ]n vremea de fa\[, se alc[tuie=te, ]ndeob=te, ]ntr-aceea, ca binevoitorii =i lumin[torii \[ranilor moldoveni s[ fac[]n vederea alegerilor sfaturi prietene=ti cu \[ranii =i la aceste sfaturis[ se l[mureasc[ ]nsemn[tatea (v[jnicia) alegerilor, cum ei s[ sepoarte la alegeri, pe cine s[-l aleag[ aleg[tor =i multe altele, caresunt ]n vremea de ast[zi la r`ndul zilei.

Am avut prilej s[ atingem oleac[ ]ntrebarea asta, c`nd amvorbit despre datoriile preo\ilor moldoveni c[tre poporanii lor]naintea alegerilor. Tot atunci am c[utat s[ ar[t[m c[ preotul prinslujba lui dumnezeiasc[, prin legea cre=tineasc[ =i prin ob`r=ia luimoldoveneasc[ este dator s[ apere norodul =i s[ fie ]ntr-o dorin\[cu d`nsul. Din pricina asta, el trebuie s[ fie cel dint`i ap[r[tor =ibinevoitor al \[ranului moldovean.

+i poate nici nu s-ar g[si un alt om care ar fi mai bun, pentruca s[ fie pov[\uitorul \[ranului moldovean ]n zidirea vie\ii lui.

297}N ZAREA ANILOR

Preotul basarabean se poate s[ fie numit „fratele \[ranului“, a=ade bine =tie el, ]ndeob=te, toat[ via\a \[r[neasc[, toate nevoiles[tenilor =i a=a de str`ns este legat =i lipit el de \[ran =i de sat.

Dar dac[ preotul trebuie s[ fie pov[\uitorul, sf[tuitorul =i]ndemn[torul \[ranului ]n ]naintea alegerilor, apoi to\i ceilal\imoldoveni de=tepta\i prin =tiin\[ trebuie s[ lucreze nu mai pu\indec`t d`nsul. Se ]n\elege c[, cu c`t mai mult[ atingere, cu c`t maimult[ leg[tur[ au ace=ti oameni cu satul, cu at`t este mai bine.

To\i ei trebuie s[ se uneasc[ =i ]n fruntea acestei uniri s[ steiepreotul. }n zile ]nsemnate ei pot s[ adune la vreo cas[ pe oameniicei mai cu dare de m`n[ din sat =i s[ le spuie toate cele ce seleag[ de alegeri. Ca s[ fie lucrul purtat mai bine =i mai temeinic,pot s[ scrie pe h`rtie toate cele aflate despre alegeri din c[r\i oridin gazete =i s[ le citeasc[ \[ranilor scrierile lor la adun[ri. La acestesf[tuiri poate s[ caute de r`nduial[ preotul, care le spune ajut[to-rilor s[i ce anume s[ citeasc[ =i cum.

Ajut[torii preo\ilor ]n acest lucru sf`nt, se ]n\elege, pot s[ fieoameni de ori=ice tagm[ sau stare: ]nv[\[toare, proprietari (boieri)binevoitori \[ranului sau chiar \[rani cu bun[ =tiin\[ de carte.

Afar[ de aceasta, ar fi de dorit ca preo\ii =i ]n biseric[ s[ lel[mureasc[, s[ le spun[ \[ranilor nevoile lor, pun`ndu-le ]n leg[tur[cu ]nv[\[tura lui Hristos. +i negre=it c[ acest lucru ar aduce foartemare folos: \[ranii ar vedea c[ ]n cererile lor au dreptate, c[ ]nsu=iHristos ap[r[ pe cei obijdui\i, lipsi\i de drepturi =i de hran[,f[g[duindu-le c[, dac[ vor cere, vor primi cele trebuitoare. +i astamult i-ar ]mb[rb[ta =i le-ar da t[rie ]n lupta lor cea grea pentru ovia\[ mai omeneasc[.

Ca lucrul lumin[tor, despre care vorbim, s[ mearg[ lin =i bine,este de trebuin\[ s[ fie unite puterile care fac acest lucru.

298 ALEXEI MATEEVICI

De aceea, tov[r[=ia lumin[torilor din fiecare sat ar trebui s[fie legat[ de asemenea=i tov[r[=ii din alte sate, adic[ s[ =tie ce seface pe acolo =i cum mai merg trebile tov[r[=iei de acolo. Pentruasta, pot s[ se ]ntrebuin\eze toate chipurile, care sunt cu putin\[,]ncep`nd de la telefon, pe unde este el, =i p`n[ la scrisori =i d[ride seam[, care trebuie s[ fie trimise dintr-o tov[r[=ie ]ntr-alta, c`tse poate de des, ca fiecare dintr-]nsele s[ =tie ce face alta. Nici ede vorb[ c[ acest lucru este foarte ]nsemnat: el ar uni ]n „g`nduri=i sim\uri“ pe to\i moldovenii no=tri din Basarabia =i atunci nimenidintr-]n=ii n-ar fi z[p[cit (am[git) =i n-ar sta mult la g`nduri ]n]naintea alegerilor, c[ci ar =ti bine pe cine s[-l aleag[. Asta ar fihot[r`t mai dinainte.

}n sf`r=itul tuturor celor spuse mai sus, g[sim de cuviin\[ s[spunem c[ felul cum poate s[ fie ]ndeplinit lucrul lumin[riipoporului ]n ]naintea alegerilor at`rn[ de la omul care va fi at`tde sf`nt ]n sufletul s[u, c[ va ]ndeplini datoria sa cu cinste. Deace=ti dar oameni, trebuie s-o spunem, avem foarte pu\ini.

Dar cu at`t mai mare =i vrednic de mirare va fi lucrul aceloracare, =tiind datoria lor =i av`nd-o ]ntotdeauna ]n vedere, vor pornicei dint`i ]naintea poporului, duc`ndu-l spre lumin[.

Spre lumin[ dar!Semin\ele aruncate acum vor ]ncol\i =i vor da roada lor de

=tiin\[ ob=teasc[ la vremea lor.Iar cei ce vor lumina vor r[m`nea ]nconjura\i de lumina

neuit[rii ]n mintea poporului. +i el vecinic ]i va \ine minte pe ei,care l-au sc[pat din robia ]ntunericului =i l-au dus spre lumin[.

299}N ZAREA ANILOR

Munca noastr[

Anul se sf`r=e=te.}nc[ vreo c`teva zile =i el se va duce ]n vecinicie.+i iat[ dar c[ ne vedem la hotarul trecutului =i viitorului nostru.Obiceiul omului este c[, trec`nd o bucat[ de vreme din via\a

lui =i el intr[ ]n alta, s[ pre\[luiasc[ =i s[ judece cele trecute =ipetrecute de d`nsul mai ]nainte, pentru ca ]n acest chip s[ aflecum se cuvine s[-=i poarte trebile ]n via\a lui viitoare. +i, ]n adev[r,acesta este cel mai bun mijloc pentru dob`ndirea =tiin\ei ]n alevie\ii.

De aceea =i o tov[r[=ie anumit[ de oameni, care =i-a pus o\int[ =i \ine negre=it s[ ajung[ =i s[ nimereasc[ \inta asta, trebuie,din c`nd ]n c`nd, s[ se mai ]ntoarc[ cu fa\a ]napoi =i s[ mai cautece urme a l[sat acolo munca lor ]ndreptat[ la ajungerea dorin\eiob=te=ti. +i dac[ munca lor este trainic[ =i folositoare, apoi trebuies-o urmeze =i mai ]ncolo tot ca =i mai ]n urm[, iar dac[ nu, s[ sesileasc[ ca s[ g[seasc[ chipuri mai bune =i mai potrivite. Noi,moldovenii, c`\i suntem ]n Basarabia, trebuie s[ facem o tov[r[=iemare de oameni, c[ci altfel, ]nstr[in`ndu-ne cu totul unul de altul,suntem de grab[ birui\i =i da\i la p[m`nt de oamenii care ne dorescnou[ numai r[ul =i care sunt a=a de mul\i.

Mai ]nainte am vorbit de at`tea ori de unirea moldovenilor =iam ar[tat de ]nsemn[tatea ei l[murit, c[ a=a, dup[ cum socot, arfi cu totul de prisos s[ ne mai ]ntoarcem la lucrurile spuse. C`ndto\i moldovenii vor fi numai o ob=tie, atunci este cu putin\[ muncarodnic[ pentru fericirea =i traiul lini=tit, ]ndrept[\it al noroduluinostru. Asta va fi atunci \inta ]ntregului neam moldovenesc dinBasarabia =i numai asta va avea-o el ]n vedere. Ca o tov[r[=ie de

300 ALEXEI MATEEVICI

oameni care n[zuiesc la drept[\ile norodului, ale \[r[nimii =i alelucr[torilor, ea va munci din toate puterile, =i ]n munca ei tot hojmase va opri s[ caute ce a f[cut ]n trecut =i ce trebuie s[ fac[ ]nvremea viitoare.

}n anul 1906, care acum merge ]nspre sf`r=it, putem zice c[ s-apus ]nceputul acestei mari tov[r[=ii a moldovenimii basarabene.C[ci, ori=ice om, ce m[car ]ntruc`tva pricepe mersul lucrurilor,trebuie s[ spuie c[ a=a m`nu\[ de oameni, care de la ]nceput aie=it la lupt[ pentru dezrobirea moldoveanului =i dezlegarea limbiilui, aceast[ m`n[ de oameni, tot ]nmul\indu-se c`te oleac[, la urmaurmelor va ajunge o mul\ime de oameni, un norod unit ]n acela=idor =i acela=i g`nd. Asta are s[ se ]nt`mple mai devreme sau mait`rziu, dar are s[ se ]nt`mple negre=it.

Munca acelor oameni pu\ini, despre care spun mai sus, estedeci munca tuturor moldovenilor, este lupta lor pentru via\[.

}n fa\a anului ce vine este de cuviin\[ s[ urm[rim desf[=urareaacestei munci, s[ ne d[m socoteala ce-am f[cut =-am v[zut ]n anulcare trece =i la ce trebuie s[ ne a=tept[m la altul.

Asta este din partea noastr[ cea mai bun[ pre\uire a anului,care ne va fi de ]nv[\[tur[ pe viitor.

Anul ce se sf`r=e=te nu trebuie s[ fie uitat c`ndva de nici unmoldovean cu pricepere pentru vorbele spuse mai sus, adic[ c[tocmai ]n acest an norodul nostru a ]nceput a tr[i o via\[ maiomeneasc[, mai ]n r`nd cu lumea. F[r[ ]ndoial[, munca ]ncepu-tului, munca noastr[ a fost foarte grea, dar totu=i ea a fost pus[]n temelia acelei vie\i noi, care-o doresc moldovenii de=tepta\i.}nc[ =i mai grea s-a ar[tat munca asta mai pe urm[, c`nd au prinsa ni se pune ]n cale fel de fel de piedici de du=manii no=tri. Ace=tidu=mani au fost =i sunt foarte mul\i =i fel de fel — uneori chiar

301}N ZAREA ANILOR

nici ]n cap nu-\i venea de unde se luau ei =i ce chinuri ]ntrebuin\aunumai ca s[ ne fac[ s[ ne lep[dam de lucrul nostru. +i trebuie s-o spunem c[ de multe ori r[uvoitorii no=tri — fel de fel deCru=evani, de „soiuzuri ai adev[ra\ilor ru=i“, de boieri huligani,de popi de acelea=i p[reri, de poli\ai =i c`\i =i mai mul\i au avutnu o dat[ izb`nd[ =-au cam ]mpiedicat mersul ]nainte al mi=c[riinoastre.

Din toate acestea noi, fire=te, putem s[ tragem mult[ ]nv[\[tur[.Pe de o parte, ]n lupta noastr[ viitoare noi trebuie s[ ne ferim deto\i acei oameni care nu ne priesc nou[; av`nd ciocniri cu d`n=ii,noi cunoa=tem mai bine cine-s ei =i ce apuc[turi au, iar cunoa=tereavr[jma=ului, dup[ cum se =tie, ]i d[ luptei mult[ izb`nd[.

Pe la alt[ parte, lupt`nd, noi ne ]nv[\[m a lupta pentru drepturilenoastre na\ionale, omene=ti =i cet[\[ne=ti.

A=adar, munca =i lupta noastr[ ]n anul 1906 a fost f[cut[ cumulte greut[\i =i cu pu\in[ izb`nd[, dar greut[\ile =i neizb`nda defel nu-i sperie pe moldoveni =i nu le ia n[dejdea lor, ci le d[ maimult[ minte ]n purtarea trebuin\elor.

Judec`nd =i vorbind ]ndeob=te despre ]nsemn[tatea anului 1906]n mi=carea norodului nostru moldovenesc spre lumin[ =i dreptate,se poate de spus c[ numai el este ]nceputul acestei mi=c[ri. Maiputem s[ zicem c[ ]n acest an este ]nsemnat programul mi=c[rii,adic[ ce-i trebuie moldovenimii basarabene ]ndeob=te =i \[ranuluimoldovean ]n parte. Tot ]n acest an se porne=te luminarea min\iia \[ranului nostru =i trezirea lui c`te oleac[.

Toate calealalte sunt ]nc[ ]n viitor =i nimeni nu =tie ]n ce chipurise va mai ar[ta ]n anul ce vine mi=carea =i munca noastr[.

+i cele ce ne r[m`n sunt lucrurile cele mai mari, cele mai vajnice]n via\a noastr[.

302 ALEXEI MATEEVICI

P`n-acuma o spunem una: c[ acei moldoveni care au pornitmunca pentru binele neamului lor, ]ntotdeauna au muncit =i auluptat cu cinste, ]nsufle\i\i numai de dorul luminii =i iubirii curatede aproapele s[u.

Asta o vedem noi c`nd ne arunc[m privirile ]n urma noastr[=i cercet[m lucrul f[cut de ace=ti oameni. +i din aceast[ cercetarenoi ne luam n[dejdea noastr[ ]n viitor.

C[ci, v[z`nd a=a mare putere sufleteasc[ a poporului moldove-nesc, nu po\i s[ nu crezi c[ lucrul moldovenesc este trainic =inemuritor.

Pot s[ fie alunga\i =i obijdui\i ]ndeplinitorii acestui lucru sf`nt=i mare, pot s[ fie chiar omor`\i, ]ns[ munca lor nu moare =i nicinu poate s[ moar[.

Trecutul =i viitorul

S-a dus...Luat de mersul vremii ]nc[ un an mare prin ]nt`mpl[rile lui a

plecat ]n vecinicie, ca s[ nu se mai ]ntoarc[.}ncet, pe nesim\ite, am p[=it noi pragul anului vechi.+i iat[ c[ acum am intrat ]n cea dint`i zi a Anului Nou.Pe nesim\ite.Se pare cam ciudat, c[ ]n a=a vreme mare, ]nsemnat[, noi

trecem pe nesim\ite de la via\a anului trecut, cu toate fr[m`nt[rileei, la via\a necunoscut[, plin[ de tain[, oarecum acoperit[ cu operdea,— la via\a anului viitor.

Dar ]ns[=i vremea ]l ia pe om, ]l face s[ mai uite c`teodat[ de celemai de seam[ lucruri ]n via\a sa, av`nd ]n cap grijile traiului zilnic.

303}N ZAREA ANILOR

De aceea, omul trebuie mai adeseori s[-=i aduc[ aminte destarea lui ]ndeob=te, de locul lui =i al celor care tr[iesc o via\[ cud`nsul ]n mijlocul altor oameni, cu alt[ stare ]n via\[.

Mare este anul care numai ce a trecut.F[r[ ]ndoiala c[ ]nc[ =i mai mare are s[ fie anul viitor. }n

scrierea din num[rul 59 am ar[tat ]n parte ]nsemn[tatea lucruluipentru de=teptarea neamului nostru, pornit ]n anul 1906. Fiindc[ne afl[m acum trecu\i ]n anul 1907 se simte o mare trebuin\[ s[d[m mai pe larg zugr[virea anului trecut ]n leg[tur[ cu mi=carealumin[toare, acest lucru sf`nt al moldovenilor basarabeni, =ia=tept[rile noastre ]n fa\a anului ce a sosit.

}ntr-o zi frumoas[ de mai a anului trecut au str[lucit dint`ideasupra moldovenimii din Basarabia zorile de=tept[rii.

Frumoas[ =i m[rea\[ a fost ziua ei.Din nourii, din negura ]ntunecimii =i ne=tiin\ei ]ndelungate a

r[s[rit dintr-odat[ soarele.Venise marea zi de 24 mai, c`nd ne-a fost nou[ scris s[ dam

cele dint`i semne de trezire =i de via\[.S[ ar[t[m c[ nu numai tr[im ca un neam de to\i uitat =i obijduit,

topindu-ne ]n puhoaiele lacrimilor noastre, dar =i c[ suntem vrednicide tr[it ]n r`ndul celor mai luminate popoare =i c[ din r`urilelacrimilor noastre se nasc =i se vor mai na=te mari viteji ai neamuluimoldovean, uria=ii min\ii =i ai luminii, care vor birui, ]n sf`r=it, mi=eliaoamenilor ]ntuneca\i, ce ne-au ap[sat p`n-acuma =i ne-au pus dop]n gur[ ca s[ nu gr[im despre ce ne doare pe noi.

La 24 mai al anului 1906 ni s-a dezlegat gura =i noi am c[p[tatputin\[ s[ vorbim ]n tipar c[tre to\i despre dorin\ele =i suferin\elenoastre.

Mare a fost ziua de 24 mai!

304 ALEXEI MATEEVICI

Ea a fost cea dint`i clip[ a mi=c[rii moldovene=ti ]n Basarabia.+i pentru toate acestea ea va r[m`nea nemuritoare =i ne=tears[

]n mintea moldovenimii basarabene.A trecut vreme. +i mi=carea tot mergea, mergea ]nainte =i tot

cre=tea.Cu ]ncetul se f[cea marele lucru al lumin[rii =i al luminii.Mul\i vr[jma=i am ]nt`lnit noi ]n calea noastr[. Mult am suferit

noi de la d`n=ii. }ns[ mi=carea tot mergea, mergea ]nainte, c[ci, odat[pornit[, nu mai putea s[ se opreasc[. Nici confisc[rile gazeteinoastre, nici urm[ririle scriitorilor de la aceast[ gazet[ n-au f[cutnimic. C[ci lucrul nostru, lucrul moldovenesc, a fost lucrul viu aloamenilor vii, iar via\a este mai puternic[ dec`t moartea. +i iat[ c[a=a, lucr`nd cu ]ncetul, ne-am ]mplinit nu de mult =ase luni de lupt[.

}n curgerea acestor =ase luni s-a st[ruit s[ se fac[ mult pentrumoldovenimea basarabean[ =i unele din dorin\ele binevoitorilorei chiar au fost ]ndeplinite.

}ns[ tot ]n cursul acestei vremi am tras =i neizb`nzi ]n n[zuin-\ele noastre.

De pild[, cu mult foc am cerut =coli moldovene=ti.+i cererea noastr[ a fost respins[.Nu ni s-au dat nou[ =coli moldovene=ti, m[car c[ asta este

cea mai mare =i neap[rat[ trebuin\[ pentru desf[=urarea puterilornoastre. Dar noi tot nu ne-am pr[p[dit n[dejdea =i mi=careanoastr[ tot ]nainta.

+i moldovenii tot nu ]ncetau a dovedi c[ n-au murit. Toateacestea s-au v[zut foarte bine la cea dint`i serbare moldoveneasc[de la 3 decembrie.

Serbarea a fost a doua mare clip[ ]n desf[=urarea mi=c[riimoldovene=ti.

305}N ZAREA ANILOR

La 24 mai 1906 moldoveanului basarabean i s-a dat voie s[vorbeasc[ ]n limba lui.

La 3 decembrie 1906 moldoveanul basarabean a ar[tat toatevredniciile sale suflete=ti, toate puterile sale de via\[.

Acum, la ]nceputul Anului Nou, mi=carea noastr[ tot ]naintea-z[, iar zorile luminii tot mai larg =i mai frumos se l[\esc pe deasupranoastr[.

Am ar[tat cele dou[ clipe ale mi=c[rii noastre, ale trecutuluinostru din anul 1906, l[murindu-le ]n leg[tura lor ]ntre ele.

Vedem c[ anul trecut ]n t`n[rul nostru lucru ne-a adus =ibucurii =i am[r[ciuni, ba ]nc[ poate mai multe am[r[ciuni dec`tbucurii.

+i bucuriile =i am[r[ciunile acestea, luate ]ndeob=te, au aceea=imare ]nsemn[tate, fiind ar[t[torul mersului frumos al mi=c[rii. Aicinu trebuie s[ ]ncap[ nici o dezn[d[jduire, nici o p[rere de r[u.

C[ci noi suntem ]ncredin\a\i c[ mi=carea este mare =i nepieri-toare.

Sunt mari zilele trecutului ei — zilele de 24 mai 1906 =i 3decembrie.

S-a dus anul 1906.+i cu acest trecut am stat noi la pragul anilor 1906 =i 1907.Viitorul ne g[te=te o munc[ ]nc[ mai mare dec`t ]n trecut.Trebuie numai s[ nu ne pierdem t[ria noastr[ sufleteasc[ =i s[

st[m totdeauna ]n unire.S[ avem ]n vedere c[ intr[m ]n Anul Nou ]nc[ cu multe datorii

c[tre neamul nostru, din care cea mai de c[petenie este alegerea]n viitoarea dum[ a ]mputernici\ilor moldoveni.

Duma imperial[ din anul ce a venit ne va ]ndrepta traiul nostrumai departe =i ne va ar[ta ce trebuie s[ facem.

306 ALEXEI MATEEVICI

Numai s[ fim ]ntotdeauna tari ]n lupta noastr[. +i s[ ne uit[mcu n[dejde ]n viitor.

Anul trecut a murit,— tr[iasc[ dar anul ce a venit acum!Afl`ndu-ne ]n u=a lui, ]i hiritisim pe iubi\ii no=tri cititori, le

ur[m mul\i ani =i s[n[tate. Fie ca mi=carea noastr[, pornit[ ]n anulce s-a dus, s[ se fac[ ]n viitor un lucru ob=tesc, la care s[ ia parteto\i moldovenii din Basarabia.

}nainte cu bine!

Alegerile

}nainte cu bine!Aceste cuvinte am pus eu ]n sf`r=itul celei din urm[ scrieri, ]n

care am vorbit cu cititorii despre trecutul =i viitorul nostru, despremi=carea noastr[ pentru drepturi =i lumin[.

Cu aceste cuvinte am hiritisit pe to\i fra\ii moldoveni cu AnulNou, dorindu-le din ad`ncul inimii noroc =i izb`nd[ ]n pornirile lor.

I-am hiritisit pe adev[ra\ii moldoveni, feciorii credincio=i aineamului lor, care s-au pus ]n capul mi=c[rii =-au urmat cudragoste lucrul de=tept[rii, aduc`ndu-l p`n’ la u=a anului ce s-a]nceput.

Le-am dorit ca mi=carea, ridicarea moldovenilor din Basarabias[ ajung[ c`t mai degrab[ o mi=care a tuturor moldovenilorbasarabeni.

Acum putem s[ zicem c[ noi ne-am ]nt`lnit fa\[ ]n fa\[ cu celdint`i mare lucru, care a avut s[-l aduc[ =i care l-a adus de acumaAnul Nou.

Cu alegerile ]n viitoarea dum[, care f[r[ ]ndoial[ sunt menite

307}N ZAREA ANILOR

s[ aib[ o ]nsemn[tate nespus =i nem[surat de mare ]n soartanorodului moldovenesc.

Viitorul nostru pu\in c`te pu\in ]ncepe a ni se deschide =i a sel[muri.

Mersul alegerilor ne va ar[ta cine suntem noi =i unde-i loculnostru.

Alegerile vor spune tuturor dac[ suntem noi vrednici sau nupentru via\[.

Ele ne vor face ori oameni vii, oameni ca to\i oamenii ]n celmai frumos ]n\eles al cuv`ntului, ori ni=te mort[ciuni f[r[ voin\[,f[r[ lumina min\ii =i f[r[ drepturi, ni=te dobitoace, precum ar =ivrea s[ fac[ tot norodul Rusiei vechii oc`rmuitori ai acestei \[rinenorocite, care ]n vremea de fa\[, c`nd lumina dimine\ii =i ar[s[ritului se l[\e=te de acuma peste tot locul, ]nc[ trag ]napoi,g`ndind s[ aduc[ noaptea iar[=i.

Bine]n\eles c[ zadarnice sunt toate silin\ele lor, zadarnice sunttoate cele ce au f[cut ei ]n vremea de pe urm[, ca s[ opreasc[ ]nloc mi=carea slobozitoare.

}ns[ dac[ noi, o m`n[ de moldoveni, care p`n-acum am fostvecinic ]njosi\i =i prigoni\i, ]ntr-o clip[ a=a de mare, precum esteasta, care-o petrecem acuma,— dac[ noi ]n vremea de fa\[ vom=edea cu m`inile pe piept, f[r[ ca s[ facem ceva =i f[r[ ca s[ ne unimcu celealalte neamuri din Rusia ]n mersul lor,— apoi noi r[m`nemdeparte ]n urm[, singuri =i lep[da\i de to\i.

Iar dac[ vom fi lep[da\i de toat[ omenirea, care s-a pornit s[-=icaute via\[ mai bun[, apoi suntem pierdu\i pe totdeauna pentru via\[,suntem un norod mort.

Vedem c[ zilele ce trec hot[r[sc viitorul nostru.+i numai de la noi at`rn[ s[ facem ca aceste zile s[ ne preg[teas-

c[ ]n ]ntunericul vremii viitoare o via\[ luminoas[, f[r[ obijduiri

308 ALEXEI MATEEVICI

=i f[r[ tic[lo=ii. +i tot de la noi at`rn[ s[ ne facem pe sine =i pecopiii no=tri ni=te robi nenoroci\i =i p[c[to=i mai dihai de cumam fost noi =i p[rin\ii no=tri. Dac[ ]n vremea de ast[zi ne vompune pe lucru cu toat[ s`rguin\a noastr[, cu toate puterile sufletu-lui nostru, atunci suntem sc[pa\i.

Atunci, f[r[ ]ndoial[, c[ ]n dum[ vor ajunge s[ fie ale=i numaibinevoitori ai moldovenilor, iar nu ni=te oameni str[ini pentru noi, orini=te v`nz[tori de neam de felul lui Cru=evan.

Iar dac[ vom =edea acum degeaba =i nu vom lua nici o partela lupta ce merge ]naintea alegerilor, fiind numai privitori,— atuncinici s[ nu ne g`ndim la ceva, nici s[ tragem vreo n[dejde.

Atuncea toate sunt trecute pentru noi.+tiind c[ vremea de fa\[ este de mare ]nsemn[tate, to\i ]n Rusia

se preg[tesc pentru alegeri.Se preg[te=te =i norodul =i vr[jma=ii lui, str`ng`ndu-=i =i

]nmul\indu-=i puterile.S[ ne preg[tim dar c`t de mai grabnic =i noi.Asta am zis-o de multe ori =i o mai zicem iar[=i acum, c`nd

au sosit alegerile.Ele vor fi o lupt[ mare de via\[ =i de moarte ]ntre norod =i

du=manii lui.+i pentru asta trebuie s[ ne unim =i iar[=i s[ ne unim nu numai

]ntre noi, ci cu celealalte neamuri din Rusia, care lupt[ pentru alte r`nduieli]n via\[.

Unirea ob=teasc[ s[ fie acuma cea dint`i dorin\[ a noastr[. +inumai av`nd ]n vedere aceast[ unire f[r[ ori=ice deosebire =i]ndeplinind-o vom putea birui ]n lupta alegerilor.

+i numai atunci vom putea merge ]nainte =i cu bine.

309}N ZAREA ANILOR

Tov[r[=iile de cultur[ pe la sate

Zilele trecute, afl`ndu-m[ la \ar[, am =ezut la vorb[ cu uns[tean a=ezat la minte =i cunoscut ]n sat prin bun[ chibzuin\[ ]ntoate trebile lui.

Vorbind de una, de alta, f[r[ voie am ajuns la ceea ce tot ]ldoare pe moldovanul nostru ]n ziua de ast[zi — la socoteala =colii.Dup[ cum am priceput din cuvintele lui, \[r[nimea cam simtelipsa de =coal[ moldoveneasc[.

— Uneori, c`nd ]\i vine feciorul de la =coal[, ]l mai pui s[-\iciteasc[ ceva, s[ =tii ce se mai face pe lume. +-apoi, dac[ nu]n\elege mai nimic, nu =tie limba ruseasc[.

— Apoi iaca acu pu\ini moldoveni de cei ]nv[\a\i ]=i punsilin\ele ca s[ le fie dat[ \[ranilor no=tri =coal[ folositoare ]n limbap[rinteasc[.

— Am auzit, am auzit, cum nu. A ajuns =i pe la noi vestea asta.— Ei, =i cum ]\i pare?— El, lucru ista, negre=it c[-l vor to\i s[tenii cei mai cu ]n\elegere

(c`\i sunt?). Dar numai p[cat c[ azi tot vorbe =i vorbe =i alt[ nimic.— Apoi, nu se poate a=a s[ se fac[ toate deodat[. Pentru ca

s[ ni ]ndeplinim dorin\a, trebuie mai ]nt`i vreme =-apoi lucru.— Da eu socot c[ dint`i trebuie s[ lucrezi =-apoi vremea ]\i

va ar[ta la c`t va veni lucrul t[u. Dar dac[ tot te por\i numai cuvorbele, apoi departe n-ajungi.

Da eu, dup[ mintea mea asta proast[, chitesc a=a c[ ar fi bineca acei de-=i bat mult capul de =coala moldoveneasc[ s[ se str`ng[la un loc =i s[ ne ]nve\e pe noi, moldovenii i=ti pro=ti, toate]nv[\[turile cele folositoare pentru via\[.

310 ALEXEI MATEEVICI

S[ ne citeasc[ c[r\i moldovene=ti, gazeturi, s[ ne deie sfaturide gospod[rie. C[ iat[ =-acu oamenii no=tri din sat, c`nd v[d vreungazet, apoi curat s[-l rup[ cu din\ii, nu alta. }l pun pe-un b[iet s[-lciteasc[ =i p`n[ c`nd nu-l va citi nu scap[ de d`n=ii. Mai alesgazetul cel moldovenesc...

Din vorba de mai sus se vede c[ s[teanul nostru nu numai c[]n\elege folosul ]nv[\[turii, dar chiar o dore=te din toata inima, cacum ar dori un om ]nsetat ap[ din izvor. Iar cuvintele s[teanului,cu care am =ezut la vorb[ despre tov[r[=iile de ]nv[\[tur[ \[r[neas-c[, arat[ c[ \[ranilor celor mai pricepu\i le vine ]n cap =i chipulcum ar putea s[ fie pus ]nceputul ]nv[\[m`ntului moldovenesc.

M[car c[ de la vorbe =i dorin\e este cam prea departe la]ndeplinirea lor, totu=i =i g`ndul acesta primitiv are ]nsemn[tate...}n adev[r, tov[r[=iile s[te=ti de cultur[, alc[tuite din moldoveniilumina\i de prin satele Basarabiei noastre, ar putea s[ fie una=ez[m`nt lumin[tor de temelie, din care s-ar putea na=te pe urm[=colile moldovene=ti.

}n alte \[ri, ]ntre care putem numi =i Rom`nia, sunt multea=ezeminte de acest fel, destul de bine ]ntocmite at`t culturalice=te,c`t =i economice=te. Acolo ele vin ]n ajutorul =colilor poporane,r[sp`ndind cultura ]n mijlocul s[tenilor de toate v`rstele.

La noi ]n Basarabia ele ]n adev[r ne pot sluji de mijloc =i pentrudob`ndirea ]nv[\[turii ]n limba p[rinteasc[, fiind alc[tuite dinmoldoveni cu dragoste pentru binele ob=tesc.

Preo\ii, ]nv[\[torii =i al\i oameni lumina\i de la \ar[ pot s[-=ideie r[sunetul lor acestei dorin\e, ie=it[ din ]ns[=i inima norodului.

Ei pot s[ ]ntruneasc[ ]n a=a tov[r[=ii, cer`nd dezlegare de maisus =i d`ndu-i lucrului s[u pu\in c`te pu\in o l[rgime tot mai mare]n toate cererile vie\ii de azi. Asemenea tov[r[=ii f[r[ ]ndoial[ ar

311}N ZAREA ANILOR

putea s[ se prind[ tare la \ar[, unde ar fi o ]ndeplinire a cererilor=i a dorin\elor \[r[nimii moldovene=ti.

Mai ales ar putea s[ ajung[ la o stare ]mbucur[toare, fiind unitecu b[ncile s[te=ti, care de-acum se afl[ ]n unele sate ale Basarabiei.Aceste b[nci, dup[ cum am mai b[gat de seam[, ]l ]ncredin\eaz[foarte bine pe \[ranul moldovan de ]nsemn[tatea =tiin\elor de totfelul. }ns[, nevroind dec`t s[ ar[t cum prive=te ]nsu=i poporulchestia culturii moldovene=ti, las vorba despre alc[tuirea tov[r[-=iilor pentru alt[ dat[. Atunci ]mi voi ar[ta cu de-am[nuntulp[rerile mele ]n privin\a organiz[rii lor culturale =i economice.

Unirea cultural[

„Unde-i unul — nu-i putere“.C`t de cunoscute sunt aceste cuvinte ale poetului =i de c`te

ori ]n aceea=i vreme vedem c[ ]n via\[ lucrurile ]n multe ]nt`mpl[rise fac nu tocmai a=a, cum zic poe\ii, c[ rareori se ]nt`mpl[ ca unlucru ob=tesc s[ fie ]nceput cu puterile unite.

Basarabia noastr[, av`nd ]n vremea de ast[zi cea mai neap[rat[nevoie de ]ntocmirea bun[ a lucrurilor ob=te=ti ale poporului mol-dovenesc,— are =i cea mai mare trebuin\[ de unire, care lipse=tecu totul din mijlocul moldovenimii.

Este lucru =tiut c[ temelia tuturor nevoilor unui popor estelipsa de cultur[ a p[turilor \[r[ne=ti. Tocmai de aceast[ boal[ sufer[moldovenii basarabeni. Cu d`nsa trebuie mai ]nt`i s[ lupte mol-dovenii cei cul\i =i binevoitori ai neamului. Cu c`t mai mult se va]nl[tura ]ntunecimea \[r[nimii moldovene=ti, cu at`t mai departeva ajunge tot neamul nostru. Iar ]naintarea cultural[ a neamuluise poate ajunge numai pe calea lui proprie, c[ci \[ranul numai

312 ALEXEI MATEEVICI

atunci se de=teapt[ =i-=i lumineaz[ mintea, c`nd aude cuv`ntulde=tept[rii =i al lumin[rii ]n limba lui p[rinteasc[. Alt[ limb[ elnu =tie, iar dac[ ]l ]nve\i ]n limba lui, ]l po\i ]nv[\a ori=ice limb[ =i=tiin\[. Deci, cea dint`i datorie =i \int[ a moldovenilor lumina\ieste cea mai larg[ cultur[ na\ional[. +i cel dint`i mijloc pentru]ndeplinirea acestei datorii, pentru atingerea acestei \inte, esteunirea cultural[.

}n trecutul nostru, ba chiar =i ]n vremea din fa\[, noi nu =timnici cultur[, nici unire, =i asta din pricini care sunt foarte lesnicioasepentru pricepere. Fire=te, ]n trecut n-am avut putin\[ nu numai cas[ ne unim pentru un lucru cultural ob=tesc, dar =i ca s[ ne g`ndimla cultura local[. Alte au fost vremile, alte au fost ]mprejur[rile.

}n ziua de ast[zi, c`nd zorile de=tept[rii parc[ ]ncep a luci =ipentru \[ranul nostru basarabean =i pentru poporul moldovenesc,parc[ luminat[ a moldovenimii basarabene nu prea face ]ncerc[ride lucrare la ]naintarea norodului. Deprins[ cu nep[sarea de mai]nainte =i fiind l[s[toare din firea ei moldoveneasc[, ea deocamdat[parc[ nu arat[ semne de ajutorare cultural[. Poate, aici are mult[]nsemn[tate =i g`ndul c[ \[ranul moldovean ]nc[ nu-i gata de-ovia\[ de=teapt[ cultural[, ceea ce am auzit-o de la unii moldovenidin tagmele de mai sus.

Avem deci de a face ]ndeob=te cu ]ntrebarea foarte ]nsemnat[pentru chestia culturii moldovene=ti: este \[ranul, este poporulmoldovenesc preg[tit pentru via\a cultural[, ori ba? Dac[ este,apoi toat[ datoria alc[tuirii acestei vie\i cade asupra intelectualilormoldoveni, =i \[ranul are tot dreptul s[ a=tepte de la d`n=ii ]ndepli-nirea datoriei lui. Dac[ nu, apoi nici nu-i de vorbit despre de=tepta-re, lumin[, cultur[ =i alte lucruri frumoase.

Dac[ cercet[m mai de aproape socoteala asta, vedem c[ vremearena=terii culturale a norodului nostru a venit. Asta o arat[ acele mijloace

313}N ZAREA ANILOR

culturale, care le au moldovenii din Basarabia ast[zi =i care nu le-au avut mai ]nainte.

Ast[zi nimeni nu poate t[g[dui c[ prin schimbarea ]mprejur[-rilor politice limba =i via\a noastr[ este recunoscut[ de st[p`nireasub care ne afl[m, la asta mai ]nainte nici nu ne g`ndeam.

Ast[zi avem tiparul nostru moldovenesc — cet[\enesc =ibisericesc; avem gazeta moldoveneasc[, avem de-acuma =i cartebisericeasc[ ]n limba noastr[, carte care se tip[re=te ]n tiparni\amoldoveneasc[ de c[r\i biserice=ti. }ntr-un cuv`nt, avem dovezisigure c[ vremea a adus =i moldovanului nostru un v`nt de trezire.

}n c`t prive=te ]nsu=i poporul moldovean ]n r[d[cina lui \[r[-neasc[, mai deun[zi am avut prilej s[ ar[t c[ el cu o dorin\[ a=teap-t[ ]nv[\[tur[ moldoveneasc[ =i nu numai a=teapt[, dar pricepe =ichipul cum ar trebui pus[ ]n practic[ treaba asta — tov[r[=iilelumin[toare ale moldovenilor cul\i. Vas[zic[, cine spune c[moldoveanul nu dore=te =i n-are nevoie de ]nv[\[m`nt pe limbalui, acela ]nchide ochii ca s[ nu vad[ adev[rul vie\ii.

A=a fiind, moldovenii lumina\i n-au dec`t s[ se p[trund[ cudes[v`r=ire de con=tiin\a datoriei lor morale =i ob=e=ti =i s[ ]nceap[lucrul lumin[tor.

(Va sf`r=i)

Dou[ cuvinte despre tutun =i b[utur[

Noi totdeauna l[ud[m starea lucrurilor prin \[rile str[ine, nou[ne place s[ urm[m pilda noroadelor mai dezvoltate dec`t noi. S[c[ut[m, dar, cum ap[r[ aceste popoare s[n[tatea fiilor lor =i cumpedepsesc pe acei oameni, care fac r[u acestei s[n[t[\i.

314 ALEXEI MATEEVICI

}n Arkanzas, ]n America despre miezul nop\ii, este un zacon,care nu dezleag[ v`nzarea \[h[rcilor tinerilor p`n-la v`rsta de 16ani, iar ]nc[lcarea acestui zacon se pedepse=te cu un =traf b[nescde la 2000 p[n la 20000 de m[rci.

Tot a=a pedeaps[ trage =i cel ce i-ar d[rui unui b[iat mai t`n[rdec`t de 16 ani o \[harc[ de tutun.

}n multe locuri din Norvegia v`nzarea tutunului cu ori=ice prilejeste oprit[ sub frica pedepsei, iar cel ce-i d[ unui b[iat o \[harc[,precum =i b[iatul care o ie, sunt judeca\i cu toat[ asprimeazacoanelor.

Tutunul este adus ]n Europa ]n anul 1511. Mult[ vremefumarea, tragerea tutunului se socotea ca un p[cat de moarte. }nRusia p`n-la vremea lui Petru cel Mare celora ce trageau tutun lise t[iau nasul =i urechile.

}n vremea noastr[ ]n Rusia se fumeaz[ mai mult dec`t 8milioane de puduri de tutun pe an. 3 milioane dintr-acest num[rse preg[te=te ]n Rusia, iar cel[lalt tutun ]l aduce de peste grani\[.

Noi ne pl`ngem de neajunsuri, de s[r[cie; noi c[ut[m a cuioare s[ fie vina s[r[ciei noastre, uit`nd c[ dac[ suntem nenoroci\i,apoi aceasta-i numai vina noastr[, iar nu a altora. C[uta\i la to\ioamenii de prin sate =i de prin t`rguri — mai to\i \[ranii de la ceimai mici p`n’ la cei mai ]nainta\i ]n vr`st[ fumeaz[; iar ]ntre oameniicei ce, drag[ Doamne, se numesc mai lumina\i, adeseori vezi =i femeiu=oare la minte, care fumeaz[ tot a=a de mult, ca =i b[rba\ii lor.

P`n-]n vremea de fa\[ oamenii au socotit c[ fumarea tutunu-lui este o petrecere nevinovat[, nev[t[m[toare pentru s[n[tate =icam greu=oar[ numai pentru buzunar.

Acum =tiin\a dovede=te c[ fumarea este tot a=a de v[t[m[toare,ca =i be\ia.

315}N ZAREA ANILOR

Tutunul care ]l fum[m are ]ntr-]nsul veninuri care intr[ ]n trupulomului prin pl[m`ni.

Fumul, care iese din arderea tutunului, are ]ntr-]nsul veninurifoarte puternice, ce se numesc nicotin, piridin, niccolin, acrime]nvine\itoare =i veninuri mai slabe: acrime de c[rbune, ammiac =i altele.

Fumul de tutun este v[t[m[tor pentru om din dou[ pricini:mai ]nt`i, el zg`nd[r[=te =i vat[m[ p[r\ile dinl[untru ale gurii, alenasului =i ale c[ilor de r[suflare p`n’ la pl[m`ni — =i toate veninu-rile, care se afl[ ]n fum, trec ]n s`nge =i zdruncin[ tot sistemulnervilor. Iar fiindc[ toate p[r\ile trupului omenesc sunt p[trunsede nervi, apoi fumarea tutunului poate s[ vat[me =i inima, =istomacul, =i ochii, =i alte m[dulare. Din cele spuse iese c[ fumareaaduce mult r[u s[n[t[\ii noastre.

Fumarea gunoie=te pl[m`nii. Fumul de tutun foarte stric[ =idin\ii. Dac[ cel ce fumeaz[ p[time=te de bateri puternice de inim[,dureri de cap, ]=i pierde somnul, el trebuie s[ lepede c`t de repedefumarea =i, cu c`t va lep[da-o mai degrab[, cu at`t mai bine.

A=adar, noi vedem c[ tragerea \[h[rcii este o nevoie mare, cucare trebuie s[ lupt[m, o boal[ mare, care cere cea mai ]ngrijit[lecuire.

S[ c[ut[m acuma ce-i c`nt[ tutunul buzunarului nostru. Punemc[ ]ntr-o cas[ =i tat[l, =i doi fii ai lui ori feciorul =i ginerele fumeaz[.S[ lu[m, de pild[, cel mai ieftin tutun de fumat. Un toc de tutunde acesta face 5 copeici. Punem c[ fiecare fum[tor fumeaz[ c`te2 tocuri de tutun — de 10 cop. Atunci cheltuiala lui pe un an vafi 5 ruble 20 de cop. Fum[tori de ace=tia ]n fiecare sat pot s[ fievreo 200—300 de oameni, iar cheltuiala lor luat[ ]mpreun[ va fi1040—1560 de ruble.

Vom vorbi pu\in =i despre b[uturi.

316 ALEXEI MATEEVICI

Ori din care parte nu am privi noi b[utura, ea este v[t[m[toare.|ara megie=[ a Rusiei, +ve\ia, cincizeci de ani ]napoi nu mai

pu\in dec`t noi a p[timit din pricina be\iei, dar =coala, pe de oparte, =i zacoanele aspre, care foarte greu pedepsesc pe cei ce,]mb[t`ndu-se, fac bucluc prin locuri ob=te=ti, iar cu at`t mai multt`lharii =i ho\ii, care ]=i fac nelegiuirile lor fiind be\i,— au f[cutaceea c[ ]n zilele noastre +ve\ia este o \ar[ a=a de treaz[, c[ rarmai g[se=ti una ca d`nsa. Pe l`ng[ aceste m[suri au mai f[cut lucrullor lumin[tor =i m`ntuitor ob=tiile pentru lupta cu be\ia, care s-au]nfiin\at ]n +ve\ia ]ntr-un num[r destul de mare.

Noi trebuie s[ lu[m bine seama la toate acestea, av`nd ]nvedere c[ ]n fiecare an se s[v`r=esc mai mult de 16000 de nele-giuiri de c[tre be\ivi. Te apuc[ fiorii, c`nd te g`nde=ti la aceasta,—o oaste ]ntreag[ de t`lhari =i ho\i!

Aceasta trebuie s-o aib[ ]n vedere mai ]nainte de toate preo\ii=i ]nv[\[torii. Ei trebuie s[ lucreze ]mpreun[, m`n[ ]n m`n[, laluminarea norodului, folosindu-se, pe l`ng[ citirea c[r\ilor folosi-toare ]mpotriva be\iei, de puterea cuv`ntului viu, care ]n gura lor,singurilor lumin[tori ai \[r[nimii, este cel mai mare =i mai puternicmijloc de lupt[ cu tot ce vat[m[ via\a t`rgurilor =i satelor noastre.

317}N ZAREA ANILOR

Cuv`nt ]mpotriva be\iei„Nu be\i b[utur[ be\iv[... c[ de vei da ochii t[i sprecap =i spre pahar, mai pe urm[ vei umbla mai goldec`t pilugul. +i apoi vei fi ca cel mu=cat de =arpe,din carele se vars[ veninul“

(Pild. lui Solom. 23, 31—32)

Iat[ la ce cale, cre=tinilor, aduce be\ia! Iat[ ce folos dob`nde=tebe\ivul din be\ie! C[ umbl[ mai gol dec`t pilugul =i apoi, dinpricina spirtului otr[vitor, se face ca cel mu=cat de =arpe din carese vars[ veninul. A=a ne spune nou[ Sf`nta Scriptur[, care nimicastr`mb nu vorbe=te, ci toate le vorbe=te drept =i adev[rat: c[ cerul=i p[m`ntul va trece, iar din Scriptur[ un cuv`nt ]n zadar nu va trece (Matf.5, 18).

Mul\ime de curse ]ntinde diavolul spre ]n=el[ciunea =i pierzareaoamenilor, dar din toate cursele lui cea mai rea =i mai viclean[este be\ia, pentru c[ ea este r[d[cina tuturor p[catelor, c[ cui estevai, cui sunt g`lceve, cui judec[\i, cui necazuri =i sfezi, cui zdrobire ]n zadar,cui sunt ochii urduro=i — au nu celor ce z[b[vesc la be\ii =i celor ce p[zescunde se fac ospe\e,— zice Sf. Scriptur[ (Pild. lui Sol., 23. 29, 30).

Cu bun[ seam[, ce r[u nu este gata a face omul cel beat?Diavolul nimica a=a nu iube=te, ca be\ia =i tr`nd[via; pentru c[nimenea a=a de u=or nu ]mpline=te voia diavolului, ca be\ivul. +ice greutate este diavolului a ]n=ela pe cel beat, care, fiind ]ntunecat=i ]nviforat cu t[ria b[uturii, nu poate s[ judece drept =i care chiar=i f[r[ de b[utur[ este destul de slab =i neputincios spre judecat[dreapt[, c[ci ]n p[cate ne na=tem =i ]ntru f[r[delege ne z[mislim (Ps. 50, 5).

318 ALEXEI MATEEVICI

Fiind mintea noastr[ slab[, putem oare noi f[r[ de gre=eal[ s[umbl[m? Niciodat[. Dar fiecare dintre noi cu mintea ne pov[\uim=i ]n gospod[ria noastr[, =i ]ntre oameni, =i ]naintea n[cealnicilor,=i ]naintea St[p`nului Ceresc — Dumnezeu.

De la minte se trage a fi bun ori a fi r[u, a fi nenorocit ori a finorocit, a fi ]n munca iadului =i ]n desf[tarea raiului, a fi cuvios =inecuvios, una =i alta de la minte se trage, dac[ nu va strica-o omulcu fel de fel de p[cate =i mai ales cu be\ia. Patima be\iei nespusvat[m[ =i sufletul =i trupul, iar ]mpreun[ cu trupul — =i s[n[tatea.

Sufletul ]l vat[m[, f[c`ndu-l neputincios pentru faptele celebune =i pl[cute lui Dumnezeu, adic[ ]l face neputincios pentrupoc[in\[ =i prin aceasta ]i g[te=te munca iadului. Trupul ]l vat[m[cu veninul b[uturii, care, v[rs`ndu-se prin tot trupul omului, ]istric[ s`ngele =i ]i aduce be\ivului sl[biciuni =i boale, din pricinac[rora se face neputincios =i netrebnic =i pentru gospod[ria sa, =ipentru ob=te, =i pentru patrie =i este nu mai mult dec`t o greutatepe p[m`nt.

Mul\i zic c[ be\ivul nici o stric[ciune nu face altora. Cum nuface? Be\ivul face stric[ciune nu numai sie=i, ci la mul\i, pentruc[, fiind c[s[torit =i av`nd copii, so\ia lui =i copiii totdeauna umbl[goi =i fl[m`nzi. Cresc`nd ]ntru a=a nevoie, copiii sunt sili\i,neav`nd straie =i m`ncare, de mici a se deprinde cu am[gituri, cucerutul, =i dac[ al\ii nu le dau cele ce cer, apoi se mai apuc[ =i defurat =i de alte r[ut[\i.

A=adar, be\ivul este ca un voitor de r[u copiilor s[i! Iar ob=tiisale c`te r[ut[\i pricinuie=te be\ivul? Pl[te=te el vreo dat[ d[jdialui la vreme? Niciodat[.

Multe stric[ciuni fac be\ivii =i trupului =i sufletului lor, =icopiilor s[i, =i la toata ob=tea unde tr[iesc. +i ]nc[ mai ]ndr[znesc

319}N ZAREA ANILOR

unii a zice c[ be\ivului a=a i-i dat de la Dumnezeu,— s[ fie be\iv.Tare gre=esc aceia oameni cu a=a cuvinte ]naintea lui Dumnezeu.Se poate oare ca Tat[l Nostru Cel Ceresc s[ vreie vreun r[u zidiriiSale? Se poate oare — izvorul bun[t[\ilor — Dumnezeu s[-i deieunuia s[ fie bun =i blagoslovit, iar altuia — sa fie be\iv, t`lhar,curvar, am[gitor sau alt[ r[utate; Dumnezeu este preasf`nt =ipreabun, dorind fiec[rui om s[ fie cuvios =i bun, la to\i le voie=tebine, pre to\i ]i cheam[ la via\a cea fericit[. De ar fi ]nsemnatDumnezeu be\ivului s[ fie be\iv, curvarului s[ fie curvar, t`lharuluis[ fie t[lhar,— apoi nu ar gr[i Domnul ]n Sf`nta Scriptur[, c[nedrep\ii ]mp[r[\ia lui Dumnezeu nu vor mo=teni: nici curvarii, nicislujitorii idolilor, nici malachii, nici sodomlenii, nici furii, nici lacomii, nicibe\ivii, nici r[pitorii (l Cor. 6,9—10).

Vede\i acum c[ nici un fel de patim[ rea nu este dat[ omuluide la Dumnezeu. Tot felul de r[utate de la diavolul iese, pentruc[ el este tat[l r[ut[\ilor. Dumnezeu ne spune ]n Sf`nta Scriptur[nou[, c[ diavolul ca un leu umbl[ r[cnind, c[ut`nd pe cine s[-l apuce (lPetr. 5, 8).

Se mai aud unii vorbind, c[ prin b[utur[ se fac multe lucruribune. Spune-mi, cre=tinule, cel ce vorbe=ti a=a, ce bun[tate se faceprin be\ie?

Unde zice Sf. Scriptur[, c[ prin be\ie s[ se poat[ face cevabun?

Sau pe mintea noastr[ cea ]ntunecat[ cu be\ia o punem ]n locde Scriptur[? De multe ori se vede c[ dreptatea prin cinsteapaharelor se calc[ de cei lacomi la b[utur[; iar nedreptatea se]ndrepteaz[ =i se dezvinov[\e=te. Cei mul\i, v[z`nd c[ nedreptateaspore=te =i se ap[r[ din pricina be\iei, iar dreptatea se calc[, sestr`mtore=te, se defaim[,— se fac =i ei ]ntocmai ca =i cei ce

320 ALEXEI MATEEVICI

nedrept[\esc,— dar vai celor, prin care se sminte=te lumea, — zice Sf.Scriptur[ (Matf. 18,7).

Ar[t`ndu-v[ dup[ putin\[ r[utatea be\iei, v[ sf[tuiesc, fra\ilor,s[ v[ feri\i de be\ie, ca de un =arpe ce mu=c[, \in`nd minte ]ntoat[ vremea, c[ be\ivii ]mp[r[\ia lui Dumnezeu nu vor mo=teni(l Cor. 6, 10). Amin.

Expozi\ia din Kiev(Mai—octombrie 1913)

Expozi\ia (v`stavka) din Kiev, care a avut loc ]n vara aceasta,prin bog[\ia lucrurilor scoase la vedere a ]nf[\i=at o priveli=tem[rea\[. Dup[ planul, ce s-a avut ]n vedere la ]nceput, ea a fosts[ fie numai o expozi\ie a \[rilor de miaz[-zi a Rusiei, dar mai peurm[ acest plan a fost l[rgit, =i expozi\ia a primit numirea de„Expozi\ia fabricilor, gospod[riei s[te=ti, negustoriei, =tiin\ei =i me=te=ugurilordin toat[ Rusia“.

Expozi\ia din Kiev a prins o bucat[ de loc destul de ]nsemnat[:toat[ toloac[ numit[ Troi\kaia ]n partea t`rgului, ce poart[ numelede Bessarabka (de la numirea \[rii noastre — Basarabia) =i, pel`ng[ asta, costi=ele dealurilor megie=e.

Aici au fost 31 de pavilioane (loca=uri pentru lucrurile scoasela privire) de ale comitetului expozi\iei =i 132 de pavilioane alefabricilor =i caselor de negustorie din toat[ Rusia. Vederea dedinafar[ a expozi\iei a fost foarte frumoas[. De la poarta cea marede intrat se ]ncepe o toloac[ lung[, ]mpodobit[ cu fel de fel deflor[rii, verdea\[, chipuri de marmur[ =i izvoare de ap[ b[t[toare]n sus. De am`ndou[ p[r\ile toloacei erau pavilioanele expozi\iei,

321}N ZAREA ANILOR

]mpodobite cu ni=te coloane (st`lpi) m[re\e. }n partea din fundulexpozi\iei o scar[ mare de piatr[ cu 120 trepte duce ]n v`rfuldealului, unde s[ ]nal\[ m[re\ul pavilion al Zemstvei, zidit ]ntr-un chip vechi grecesc.

Toat[ cl[direa era ]mpodobit[ pe din afar[ c-un r`nd delumini\e electrice, =i seara, c`nd se aprindeau aceste lumini\e, tefermeca frumuse\ea. Tot a=a =i celelalte pavilioane.

Expozi\ia a avut o mul\ime de desp[r\ituri, dintre care celemai ]nsemnate dup[ bog[\ia lucrurilor, ce se afla ]n ele, sunt: des-p[r\itura ma=inilor =i uneltelor de gospod[rie s[teasc[, desp[r\i-tura negustoriei, desp[r\itura =tiin\ei =i a me=te=ugurilor =i altele.

Desp[r\itura ma=inilor la expozi\ie a prins un loc foarte ]nsem-nat: ea se afla ]ntr-un r`nd ]ntreg de pavilioane.

Aici au fost a=ezate ma=inile uria=e de ale fabricilor lui Berman,+vede =i de ale altora, o mul\ime de motoare de tot felul, automo-biluri, locomobiluri, ma=ini de stins pojarul =i multe altele. Dardeosebit de multe au fost ma=inile =i uneltele de gospod[rie s[teas-c[: treier[tori =i secer[tori uria=e, sem[n[tori de cele ce seam[n[ ]nr`nduri, fel de fel de pluguri, teascuri pentru poam[ =i multe altele.

+coala de tipar din Kiev a pus la privirea tuturor ma=ini electricede tip[rit, f[cute cu mare iscusin\[. Dintre d`nsele cea maivrednic[ de luare-aminte era ma=ina de cules buchii pentru tip[rit.

Dup[ ma=inile =i me=te=ugurile tiparului ]ntr-o cl[dire, acoperit[cu sticl[, venea desp[r\itura negustoriei. Aici o mul\ime depavilioane, iar[=i foarte frumoase, unde nu numai c[ se vindeaufelurite me=te=uguri, dar se ar[ta =i preg[tirea lor ]mpreun[ cutoate nout[\ile fabric[rii. A=a fiind, desp[r\itura asta era totdeaunaplin[ de lume, ce n[v[lea ]ntr-]nsa cu sutele.

322 ALEXEI MATEEVICI

Aici s-au putut vedea multe de toate. Zemstva din Veatka ]\iar[ta o mul\ime de lucruri folositoare pentru =coala s[teasc[, ie=itedin me=te=ug[ria ei: culegeri ajut[toare la ]nv[\[tur[, me=te=uguride =tiin\[ =i fel de fel de zugr[veli. Tot ]n desp[r\itura asta s[ g[seaufel de fel de p[s[ri =i fiare umplute cu paie =i f[cute dup[ chipulcelor vii. Mai ]ncolo — felurite lucruri ce-\i furau privirea: zugr[-viri minunate, cutii f[cute cu mare iscusin\[, r[zboaie... Maideparte — flori, pietre scumpe din mun\ii Uralului, instrumentedoftore=ti. }n pavilionul r[zboaielor persiene, pe l`ng[ r[zboaie,erau puse vechile frumoase \es[turi =i horbo\ele din Bruxelles(Belgia), care se pre\uiesc cu zeci de mii de ruble. Din r[zboaiece-l mai frumos era r[zboiul turcesc din curtea fostului sultanAbdul Gamid, ce face 18000 de ruble. Mai erau =i alte covoarefoarte frumoase, din care unele tr[geau la 9 puduri =i f[ceau c`te7000 de ruble. Dup[ desp[r\itura r[zboaielor veneau pavilioanelesticl[riei, tutunului, o\elului, c[rbunelui de p[m`nt =i altele.

Afar[ de aceste cl[diri, frumoase la vedere, tot aici expozi\ia aavut multe a=ez[minte folositoare: iazuri cu pe=te, unde se ar[tacum s[ se ]nmul\easc[ pe=tele; p[dur[rii, unde se puteau primifelurite l[muriri asupra p[dur[ritului, desp[r\ituri de albin[rit,m[t[s[rit =i multe altele.

}n cele de pe urm[ desp[r\ituri era ]nf[\i=at[ =i Basarabianoastr[: albin[ritul din \inutul Hotinului prin =tiubeie, ho=tin[ detot felul, cear[ =i a=a mai departe,— =i m[t[s[ritul din \inutulIzmailului; au fost c`teva prosoape =i r[zboaie frumoase moldove-ne=ti pe l`ng[ \es[turile bulg[re=ti. Dar ]ndeob=te Basarabia a fost]nf[\i=at[ pu\in.

Cel mai mare pavilion la expozi\ie a fost pavilionul Zemstvei.Aici s[ g[seau o mul\ime de lucruri f[cute cu m`na. La intrare fel

323}N ZAREA ANILOR

de fel de co=oalce, panere =i panera=e, ie=ite din me=te=ug[riaZemstvei. Apoi o mul\ime de m[run\i=uri de lemn =i de o\el,juc[rii, \es[turi =i altele. Toate aceste erau aduse nu numai dinKiev =i din gubernia lui, ci =i din multe alte locuri ale Rusiei.

Galeria din dreapta a pavilionului Zemstvei era prins[ numaide avu\ia Zemstvei din Kiev, ce ne ]nf[\i=a toate p[r\ile lucruluiZemstvei: ]nv[\[tura norodului, medicina, gospod[ria s[teasc[,me=te=ugurile, lucrul stingerii pojarului =i altele. Gospod[rias[teasc[ ]n toate p[r\ile ei era ]nf[\i=at[ aici deosebit de bine.Gr[din[ritul, plug[ria, albin[ritul, m[t[s[ritul au fost ar[tate ]ntoate am[nuntele lor. Aici erau culegeri de jivini stric[toare alegr[dinilor, apoi toate boalele lor, precum =i chipurile de lecuit.

}n desp[r\itura ]nv[\[m`ntului c`teva chipuri de =coli de aleZemstvei, o bibliotec[ (adunare de c[r\i) mic[ de =coal[ =i altele.

Pe l`ng[ toate lucrurile de folos, ce le-a pus expozi\ia la vedereafiec[ruia, ea a avut ]nc[ de grij[, ca dup[ o umblare ]ndelungat[oaspelui expozi\iei s[ nu-i fie ur`t. Pentru atingerea \intei acesteia(adec[ pentru ]nveselirea musafirilor) expozi\ia a avut o desp[r\itu-r[ anumit[, ce se numea „Or[=elul de ]nveseliri al expozi\iei“. Aicise afla un teatru, o menajerie cu fel de fel de fiare =i p[s[ri rare =inev[zute, adunate din cele mai dep[rtate p[r\i ale lumii. }n apro-piere se afla un pavilion numit „casa de haz“, ]ndat[ ce intrai ]ntr-ood[i\[ =i te puneai ]ntr-un scr`nciob, toat[ casa prin lucrarea uneima=ini anumite ]ncepea a se ]nv`rti, a=a c[ =ez`nd ]n scr`nciob \ise p[rea c[ te ]nv`rte=ti singur ]mpreun[ cu odaia.

Alt[ ]nveselire afl[toare la expozi\ie s[ numea „roata hazului“.Roata asta nu-i altceva dec`t mijlocul unei od[i rotunde, ce iar[=ise ]nv`rte=te.

Doritorii se a=ezau pe „roat[“, ea ]ncepea a se ]nv`rti =i prin

324 ALEXEI MATEEVICI

puterea mi=c[rii to\i cei ce =edeau erau ]mpin=i =i arunca\i ]n toatep[r\ile, ceea ce f[cea mare haz =i veselie.

Expozi\ia de diminea\[ p`n’ seara era b`csit[ de o mul\ime delume, ce n[v[lea la por\ile ei, doritoare de a privi lucrurile eifrumoase =i folositoare. Printre lumea aceasta au fost =i mul\ibasarabeni.

Cuv`ntarea la primul congres al ]nv[\[torilormoldoveni din Basarabia

Am venit — a spus p[r[intele] Mateevici — s[ ]nt`mpin =i euaceast[ sf`nt[ zi de 25 mai. (Aplauze.) Primi\i, fra\ilor, felicit[rilemele c[lduroase,— ale unui om care a luptat =i el ]n trecut cuvorba =i cu scrisul pentru luminarea neamului ]ntreg. Primi\ifelicit[rile mele de moldovean =i rug[ciunile mele de preot c[treDumnezeu, ca s[ ne trimit[ ajutorul s[u pentru un lucru at`t desf`nt =i de mare.

Ca unul care vin cu toat[ dragostea mea ]n mijlocul d-voastr[cred c[ pot s[-mi ]ng[duiesc de a v[ da unele sfaturi fr[\e=ti. Mai]nt`i de toate s[ =ti\i c[:

Unde-i unul nu-i putereLa nevoi =i la durere.Unde-s doi puterea cre=te,+i du=manul nu spore=te.

F[r[ unire nu vom putea dob`ndi nimic. Deci s[ avem un g`nd,o inim[, un ideal!

Al doilea sfat e acesta. Lucrul drept poate ]nflori numai dac[se ]ntemeiaz[ pe idei drepte. Cu m`hnire am v[zut ast[zi c[ ]ntre

325}N ZAREA ANILOR

d-voastr[ nu to\i sunt uni\i asupra unor idei drepte. Unii sesocotesc moldoveni, al\ii — cei mai pu\ini — rom`ni. Ei bine,dac[ a\i luat asupra d-voastr[ sarcina de a lumina poporul, apoitrebuie s[ da\i poporului idei adev[rate, c[ci altfel ]ntreg ]nv[\[-m`ntul e f[r[ rost. Da, suntem moldoveni, fii ai vechii Moldove,]ns[ facem parte din marele trup al rom`nismului, a=ezat prinRom`nia, Bucovina =i Transilvania. (Aplauze.) Fra\ii no=tri dinBucovina, Transilvania =i Macedonia nu se numesc dup[ locurileunde tr[iesc, ci-=i zic rom`ni. A=a trebuie s[ facem =i noi! (Aplau-ze.) Asta nu ]nsemneaz[ separatism, c[ci =i cei din Transilvania, =icei din Bucovina, =i cei din America se numesc tot rom`ni.

Trebuie s[ =tim de unde ne tragem, c[ci altfel suntem ni=tenenoroci\i r[t[ci\i. Trebuie s[ =tim c[ suntem rom`ni, str[nepo\ide-ai romanilor, =i fra\i cu italienii, francezii, spaniolii =i portughe-zii. Aceasta trebuie s[ le-o spunem =i copiilor =i tuturor celornelumina\i. S[-i lumin[m pe to\i cu lumina dreapt[.

Al treilea sfat pe care vi-l dau este: s[ sta\i cu mare putere lastraja intereselor na\ionale. S[ tr[im bine =i cu str[inii, dar s[ nutr[d[m interesele noastre, c[ci altfel vom c[dea pentru totdeauna.Dac[ vom fi slabi ]n lupta pentru via\[, vom fi ]nghi\i\i de ceimai tari. S[ nu ne alipim la partide str[ine, care nu lupt[ pentruneamul nostru =i s[ nu lupt[m pentru interesele de clas[, ci pentrucele de ob=te, na\ionale.

+i, ]n sf`r=it, sfatul cel din urm[ al meu e: s[ nu uit[m norodul,\[r[nimea care a suferit at`ta p`n[ acum! S[-l lumin[m, s[ mergemm`n[ ]n m`n[ cu el, c[ci f[r[ noi el nu poate face nimic, dup[cum nici noi nu putem face nimic f[r[ el. S[-l ]ndrept[m pe caleaadev[rului, cu fapte, iar nu cu vorbe. M`ntuirea \[r[nimii e ]nnoi, =i a noastr[ ]n ea.

326 ALEXEI MATEEVICI

Rog pe bunul Dumnezeu =i sunt ]ncredin\at c[ El ne va trimiteajutorul S[u cel preaputernic pentru izb`ndirea lucrului ob=tesc.El ne va trimite fericirea neamului =i a d-voastr[.

(Cuv`ntarea a fost ]ndelung apl[udat[.)

[}n cursul =edin\ei a II-a Al. Mateevici a mai avut o interven\ie:]N-avem dou[ limbi =i dou[ literaturi, ci numai una, aceea=i cu

cea de peste Prut. Aceasta s[ se =tie din capul locului, ca s[ numai vorbim degeaba. (Aplauze.) Unii zic c[ limba rom`neasc[ efran\uzit[. Asta nu-i adev[rat! Ce e drept, sunt =i ]n Rom`nia uniir[t[ci\i ]n ce prive=te limba, dar trebuie s[ se =tie c[ cel maiputernic curent acolo e cel popular ]n limb[ =i ]n literatur[. Noitrebuie s[ ajungem de la limba noastr[ proast[ de ast[zi numai-dec`t la limba literar[ rom`neasc[!

CORESPONDEN|{

C[tre Ioan G. Pelivan

Satul Zaim6 octombrie 1906

Drag[ domnule Ioane,

Am primit scrisoarea d-tale =i imediat m-am =i a=ezat s[-\i daur[spuns la ea, c[ci, deocamdat[, n-am alte ocupa\ii dec`t scrisul=i cititul.

Mare bucurie mi-a dat mie aceast[ scrisoare, mul\umit[ aceluiton c[lduros =i cordial ce o p[trunde.

Sunt convins c[, cu toata ru=inea la care am ajuns azi noi,b[s[r[benii, ne trebuie mai mul\i oameni de felul d-tale, =i atunciBasarabia e sc[pat[ de sclavie =i poate cu dreptate visa la acelstr[lucit viitor de aur, ce i-a prezis poetul Bolintineanu =i care,desigur, acolo, deja se ]mpline=te.

}ns[ la noi, ]n Basarabia, …parc[ te iau fiorii, c`nd ]ncepipovestea suferin\elor poporului nostru moldovean =i a acelor]njosiri, ce i-a fost scris s[ ]ndure.

}ns[ poporul deja se de=teapt[; soarele rena=terii a ]nceput s[ arunce=i asupra rom`nimii b[s[r[bene razele sale str[lucitoare =i ]nvior[toare.

+i f[r[ ]ndoial[, la urma urmelor, cu ajutorul genero=ilor =i]n\elep\ilor s[i conduc[tori, =i ea se va porni pe calea luminii =i aprop[=irii, ]nfrunt`nd toate piedicile.

Mult ne mai r[m`ne de lucrat pentru atingerea acestui scop.Dar s[ ne fie lozinca noastr[: s[ lucr[m, s[ lucr[m, s[ lucr[m.

329}N ZAREA ANILOR

Trec la afacerile mele personale. Cuno=tin\a cu d-ta ]mi facemare =i mult[ pl[cere, =i, la venirea mea la Chi=in[u, nu voi ]nt`rzias[ m[ v[d cu d-ta.

Foarte m[ bucur c[ propunerea mea de a fi colaborator la„Basarabia“ poate s[ fie primit[. D-ta scrii c[ ai citit articolul meuPreo\imea =i poporul. Sunt interesat de va merge el la publicare saunu, c[ci am pus ]n el mult[ speran\[. }mi pare c[ tip[rirea lui erefuzat[, c[ci nu-l v[d ]n numerele ultime ale „Basarabiei“.

Redac\ia o fi g[sit c[ chestiunea discutat[ ]n el n-are mareinteres =i nu corespunde trebuin\elor ei; ori poate nu i-au fi pl[cutcondi\iile b[ne=ti.

Nepublicarea acestui articol foarte m-ar descuraja. }n tot cazul,te rog cu insisten\[, drag[ domnule Ioane, s[ m[ ]n=tiin\ezi despresoarta lui, cum =i a traducerii mele Primejdia, nu de mult trimis[ laredac\ie — m[car printr-o simpl[ carte po=tal[.

Mai am de vorbit ]n scrisoarea asta despre condi\iile colabor[riice mi le comunici =i vreau s[-mi exprim p[rerile mele personale]n aceast[ privin\[.

D-ta zici c[ trebuie s[ =tiu de ce fel de materie are nevoieredac\ia. Eu cred c[ autorul trebuie s[ fie liber ]n alesul subiectelorpentru scrierile sale. Numai cu aceast[ condi\ie ele pot prezentaceva ]nsemnat.

Aici pot chiar s[-\i spun ce fel de scrieri am de g`nd s[ public]n „Foi=oara Basarabiei“. Ele vor avea un titlu comun, Scrisori c[trefra\ii moldoveni sau cumva ]n acest fel, =i prin forma lor vor fi ni=tearticola=e cu caracter amestecat, pe jum[tate nuvele, pe jum[tatescrieri cu caracter publicistic. Negre=it c[, pe c`t posibil, voipublica =i alte articole, dup[ ]mprejur[ri.

}mi permit s[ v[ ]ncredin\ez c[ sunt ]n curentul evenimentelorvie\ii contemporane ce se petrece ]n Rusia =i la noi ]n Basarabia,

330 ALEXEI MATEEVICI

cu toate c[ nu tr[iesc acuma la Chi=in[u, ci ]n Zaim, inimaBugeacului. La Chi=in[u voi fi la 20 octombrie curent. }nc[ orug[minte: m[ rog, de ve\i avea timp liber, s[-mi scrie\i desprecondi\iile b[ne=ti ale colabor[rii =i, de v[ va fi ]ndem`n[, s[-mi trimi\iniscaiva c[r\i rom`ne=ti, c[ci acuma sunt lipsit de pl[cerea citirii ]nrom`ne=te. Toate care le am sunt citite de vreo c`teva ori.

La Chi=in[u ele vor fi ]napoiate. Adresa mea: Po=tovaia stan\iaCau=ani, selo Zaim, Alexeiu Matveeviciu.

Ierta\i c[ v[ sup[r =i r[m`ne\i cu s[n[tate.Al. Matveevici

„Arhivele Basarabiei“, an. IV, nr. 2,aprilie-iunie 1932, p. 114—115

C[tre Ioan Bianu

10/IV 1913, Kiev

Stimate domnule,

La scrisoarea colegului Berechet adaug r`ndurile mele persona-le. Sunt rom`n din Basarabia, „studen\esc“ la Academie de la1910, c`nd am absolvit Seminarul din Chi=in[u. M[ aflu ]n anulal III-lea, ]n ajunul tezei de licen\[ (pe ruse=te, „candid[\ie“). Dincopil[rie am avut mult[ dragoste pentru poporul p[rin\ilor mei,ignorat de st[p`nii s[i de ast[zi =i de =tiin\a lor oficial[ chiar p`n[la t[g[duirea existen\ei sale etnice =i p`n[ la confundarea lui bacu t[tarii ba cu \iganii. M-a atras totdeauna [cu] o putere deosebi-t[ folclorul rom`nilor no=tri, datinile, pove=tile str[mo=e=ti,frumoasele legende =i c`ntece poporane... Am =i scris c`te cevaprin edi\ii ruse=ti =i rom`ne=ti din Basarabia (ziarul „Basarabia“

331}N ZAREA ANILOR

din 1906—1907). Dar nevoia cea mare mi-a fost c[ n-am avutc[r\i trebuincioase spre c[l[uz[. Am fost cu totul izolat de literatu-ra folcloristic[ din Regat, de bogatele culegeri ale p[rintelui Ma-rian, de cercet[rile ad`nci ale dlor +[ineanu, A. =i O. Densusianu =ial\ii, dintre care =i acum multe le cunosc mai mult pe nume. }miaduc aminte uimirea ce m-a cuprins c`nd am v[zut ]nt`mpl[tor ]nBasarabia, ]ntr-o cas[ de buni rom`ni, culegerile voluminoase alep[r. [intelui] Marian. Am r[mas ]mpietrit. Nu-i nici de minune c`nd]\i aduci aminte c[ chiar un Eminescu popular e rara avis ]n Basa-rabia. Foametea de c[r\i ]n limba mum[ la noi e de nedescris.

+tiin\a ruseasc[, ce se intereseaz[ de limba =i c`ntecele „ciuva=i-lor“ =i „calm`cilor“ de la Ural =i a mongolilor din Rusia asiatic[,nici nu-=i bate capul de „moldovenii“ basarabeni (cuv`ntul „ro-m`n“ la noi nici nu se mai ]ntrebuin\eaz[: ru=ii cred c[ „rom`ni“=i „moldoveni“ sunt dou[ vi\e cu totul deosebite), ce sunt pentrud`nsa o adev[rat[ „\ar[ necunoscut[“, care nu este nici vrednic[pentru cercet[ri sistematice. Tot ce s-a scris despre noi ]n ruse=te,sunt c`teva d[ri de seam[ statistice, c`teva lucr[ri ]nt`mpl[toarede slavistic[ rom`n[ =i de istorie bisericeasc[, =i acele se datorescnu ru=ilor, ci rom`nilor basarabeni.

C`t pentru etnografie =i folcloristic[, aproape nimic. Astatotdeauna mi-a ]nt[rit ]ndemnul meu de a lucra anume ]n aceast[sfer[ mai mult dec`t pe t[r`mul populariz[rii istoriei noastrena\ionale, de care eu, de asemenea, m[ ocup.

Asta m[ face =i acum, la alegerea subiectului de tez[, s[ m[opresc asupra Elementelor religioase ale folclorului moldovenesc =i s[ m[]ndrept c[tre bun[tatea d-tale cu c[lduroasa rug[minte de a m[]nzestra gratis cu edi\iile Academiei Rom`ne folcloristice =i privitoarela folclor, spre executarea cuvenit[ a acestei lucr[ri =tiin\ifice. Cele mainecesare c[r\i sunt toate operele lui Marian, +[ineanu, Gaster,

332 ALEXEI MATEEVICI

Densusianu =i al\i folclori=ti, precum =i „Analele Academiei Rom`ne“,cu articole corespunz[toare; asemenea culegerile de literatur[ popo-ran[, ap[rute ]n Regat, peste mun\i sau ]n Bucovina. Pentru chestiigenerale mi-ar trebui =i lucr[rile istorice ale lui A. D. Xenopol =i B. P.Hasdeu, precum =i Etymologicum Magnum al acestuia.

Alesul celorlalte lucr[ri =i culegeri, precum =i ]nsemnareascrierilor =i culegerilor, ap[rute ]n alte edi\ii, pentru ca s[ mi leprocur cu spesele mele, a=tept de la competen\a =i bun[voin\adumitale. Teza propus[ va fi tip[rit[ de mine ]n ruse=te ]n Kiev =irom`ne=te ]n Basarabia (]n Chi=in[u).

Dup[ terminarea ei, toate c[r\ile, ce acum v[ rog s[ mi letrimite\i imediat mie, vor fi trecute de mine ]n proprietatea Bibli-otecii Academiei noastre, ce este foarte s[rac[ ]n edi\ii rom`ne=ti,cu toate c[ rom`nii din Regat =i din Basarabia niciodat[ n-au lipsitdintre studen\ii acestei Academii.

V[ rog, stimate domnule, s[ va gr[bi\i cu trimiterea sau cur[spunsul. Am la dispozi\ie un termen foarte m[rginit, numai 2s[pt[m`ni. De nu voi da p`n[ atunci r[spuns sigur despre subiectulales,— iar f[r[ nici o carte rom`neasc[ nu-l pot da, — atunci vatrebui s[ aleg ex officio alt subiect nedorit =i neinteresant, ceea cear ]nsemna pentru mine o crud[ dezam[gire.

Primi\i, v[ rog, asigurarea viilor =i c[lduroaselor sentimentede stim[ =i devotament.

Alexe MateeviciStudent al Academiei Spirituale din Kiev

P. S. Cu ner[bdare a=tept r[spuns.

„Via\a Basarabiei“, an. IX, nr. 11 — 12,noiembrie—decembrie 1940, p. 722—724

333}N ZAREA ANILOR

C[tre Artur Gorovei

A. Mih. MateeviciKiev. 8. V. 1913

Mult stimate domnule,

Colec\ia volumelor „+ez[torii“ =i c[r\ile d-voastr[, trimise miede d-ta, am primit-o acum vreo s[pt[m`n[. Ierta\i c[ nu v-amr[spuns p`n[ acum, fiind ocupat cu examenele. Va aduc c[lduroa-sele mele mul\umiri pentru acel r[sunet viu ce l-a g[sit ]n inimad-voastr[ dorin\a =i n[zuin\a mea de totdeauna de a lucra ]nc`mpul etnografiei =i folcloristicii rom`ne. M-am bucurat nespusv[z`nd c[ =i noi, moldovenii basarabeni, nu suntem cu totul uita\ide fra\ii no=tri cei mari =i ori=ic`nd putem s[ ne g`ndim la]ncurajarea =i sprijinul lor moral. Volumele trimise ]mi sunt demare trebuin\[, de asemenea trebuin\[ mi-ar fi =i cele ce lipsesc...N-ai putea oare d-ta s[-mi ar[\i modul prin care a= putea s[ mi leprocur?

De asemenea, mult m-ai ]ndatora, dac[ mi-ai face cunoscuteprin ]nsemnare toate lucr[rile str[ine (franceze, germane =iengleze, ba =i ale noastre, afar[ de edi\iile Academiei) desprefolclorul rom`nesc sau con\in`nd paralele folcloristice din literatu-rile populare ale popoarelor romanice =i germane. C[l[uza unuifolclorist, precum sunte\i d-voastr[, voi primi-o cu ad`nc[ recuno-=tin\[. Mi-ar mai trebui o bibliografie exact[ a lucr[rilor dlui Wei-gand de valoare limbistic[ =i filologic[. Cred c[ mi-ai putea celpu\in ar[ta de unde pot s-o a=tept.

C`t pentru folclorul nostru basarabean, el m-a interesat,precum am =i spus ]n scrisoarea c[tre vrednicul de toat[ stima dl

334 ALEXEI MATEEVICI

Bianu, din cei mai fragezi ani. Culegerea lui ar fi un lucru foartede dorit. Fiind ]ns[ seminarist, am cules =i eu ceva, dar mi se parec[ caietele cu culegeri (unele au fost tip[rite anonim ]n ziarul„Basarabia“ din Chi=in[u) mi-au fost r[pite de un coleg, iubitor=i el de literatur[ popular[. Trebuie ]ns[ s[ fac o observa\ie c[, pec`t am f[cut p`n[ acuma cuno=tin\[ cu lucr[rile p[rintelui Marian,folclorul nostru este aproape identic cu folclorul moldovenesc =ial Bucovinei, ceea ce nici nu-i de mirat. Spre nenorocire, ]n vremeade fa\[ n-am putin\[ s[ m[ ocup de culegeri, fiind nevoit s[-miopresc aten\ia asupra studierii =i sistematiz[rii materialelor dejaadunate ]n Rom`nia. C`nd voi fi liber, voi culege cu dragoste,dac[ va da Dumnezeu =i voi tr[i ]n Basarabia.

Folatoff a scris nu despre c`ntece, ci despre basme moldove-ne=ti din Basarabia (vezi Arbore; p. 771), tot acolo un articol Desprec`ntece moldovene=ti — anonim (nr. 31868, Arbore, 777). M-oi st[ruis[ le g[sesc aceste c`ntece =i s[ le traduc.

Primi\i m[rturisirea celor mai vii =i c[lduroase sim\iri.

A. Mateevici„Via\a Basarabiei“, an. IX, nr. 11— 12,noiembrie—decembrie 1940, p. 724—725

C[tre Simeon Murafa

Drag[ frate,

Ce t[ce\i =i nu-mi scrie\i nimic? Sunt dornic s[ =tiu tot ce seatinge de voi =i de lucrul nostru. Am citit c[ schimba\i numelerevistei. Scrie\i-mi despre toate; nu pot =i nu vreau s[ fiu ]n ne=tiin\[.

335}N ZAREA ANILOR

Ierta\i c[ scriu pe scurt, fiind ]ntors la Kiev, sunt foarte ocupat.Degrab[ voi fi liber, atunci v[ scriu pe lung. Fii a=a de bun, frateSimioane, scrie-mi adresa lui Ciobanu, vreau s[-i scriu lui din pricinaunei vajnice trebi. V[ s[rut[m pe to\i ]mpreun[ cu Berechet.

Al vostru frate,

Alexe Mateevici[5/IV 1913, Kiev]

Paul Vataman, Figuri sorocene, p. 42

Drag[ frate,

Mul\umesc pentru r[spunsul repede, ce l-am primit ieri. Sun-tem foarte bucuro=i — eu =i Berechet — g`ndindu-ne la starealucrurilor noastre na\ionale din Basarabia, ce arat[ semne de viitorbun =i rodnic. De-ar da numai Dumnezeu ca semnele acestea s[creasc[ din sc`nteiu\e =i stelu\e mititele ]ntr-o flac[r[ mare, mare,ca aceast[ flac[r[ s[ ajung[ „Sf`ntul Soare“ al basarabenilor no=tri,adev[ratul soare al luminii =i al drept[\ii. Fie ca ]ntr-acest Pa=te,Hristos cu adev[rat s[ ]nvie pentru neamul nostru cel „r[stignitpe cruce“, cu adev[rat =i pentru totdeauna. A=a ]mi dore=te inima.

De la dorin\e, trecem la r`nduiala zilei. Gazeta lui Constanti-nescu — m-a b[gat ]ntr-o mirare bucuroas[. De unde s-a luat?Cu ce mijloace se scoate? Parc[ nu auzisem nimic de ea, fiind laChi=in[u. Foarte a= dori s[ =tiu am[nuntele. De ce =tii, scrie-ni-le,trimi\`ndu-ne =i num[rul ap[rut. Berechet vrea s[ scrie despre eao coresponden\[ la „Neamul rom`nesc“ al dlui prof. N. Iorga,precum =i despre lucrul nostru. Numele nou al revistei mi-a pl[cut.}i mai scurt =i mai potrivit. Berechet f[g[duie=te s[ scrie ceva, deva avea vreme, iar eu n-o am. Sunt ocupat cu scrierea tezei

336 ALEXEI MATEEVICI

semestriale =i cu alegerea tezei de licen\[, pentru anul viitor. Vreaus[ scriu despre Elementele religioase ]n poezia moldoveneasc[ popular[— =i de aceea te-am ]ntrebat de Ciobanu. Vreau s[-i scriu s[-mitrimit[ c[rticelele sale despre Maica Domnului, precum =i c[r\ilerom`ne=ti folositoare pentru aceast[ tez[. Va vrea sau ba? Te-a=ruga =i pe mata s[-i scrii ca s[-mi dea tot ajutorul trebuincios ]nacest lucru, chiar =i cu sfaturile despre metoda lucr[rii =i despreliteratura trebuincioas[ ]n alte limbi. Cum ]i numele lui p[rintesc?

Asemenea, fii bun =i-mi comunic[ adresa exact[ a lui Pelivan,ca s[-i scriu =i lui.

C`t pentru traducerile mele poetice, apoi neav`nd acum putin\[s[ fac traduceri noi, pun la dispozi\ia d-voastr[ cele din „Lumin[-torul“. C`t ve\i putea, tip[ri\i. Vara voi fi slobod =i voi lucra dinr[sputeri.

Salut[ri =i s[rut[ri dlui Halippa =i tuturor fra\ilor de lupt[.N[d[jduiesc la r[spuns tot a=a de repede.

Al. Mateevici[10 aprilie 1913, Kiev]

Paul Vataman, Figuri sorocene, p. 42—43

APRECIERI

Alexei Mateevici... ar fi fost un poet mare dac[ tr[ia. Numai Eminescua mai =tiut s[ scoat[ at`ta mireasm[ din ritmurile poporane...

Dup[ G. Sion, Mateevici d[du o nou[ serie de defini\ii ale limbii rom`ne(Limba noastr[) cu imagini superioare de mare poezie...

George C{LINESCU, Istoria literaturii rom`ne de la origini p`n[ ]n prezent.Edi\ia a II-a, rev[zut[ =i ad[ugit[, Bucure=ti, Ed. Minerva, 1986, p. 941.

Talentat traduc[tor, autor a zeci de articole =i studii (de folcloristic[, ]nprimul r`nd), culeg[tor de folclor, Al. Mateevici s-a impus ]n literaturarom`n[ prin poeziile sale originale, mai ales prin acelea ]n care dragosteafa\[ de \ar[ =i de cei umili\i e preponderent[.

Armonia versurilor, c[ldura, patosul =i prospe\imea lor, caracterulmilitant al poeziei ]l apropie de Co=buc =i Iorga, iar G. C[linescu, entuzias-mat, ]l cita ]ntr-un context al[turi de Eminescu.

Creator al unor versuri antologice, Al. Mateevici, de=i a tr[it numai 29de ani =i nu s-a putut defini ]ntru totul, ar fi r[mas ]n literatura rom`n[chiar dac[ ar fi scris numai Limba noastr[, acest imn ]n[l\[tor, f[r[ pereche,o podoab[ rar[, cea mai valoroas[ od[ ]nchinat[ limbii neamului.

Ion NU|{, Al. Mateevici sau mirajul unei poezii. — }n cartea: Al. Mateevici,Scrieri, Ia=i, Ed. Junimea, 1989, p. 29—30.

Alexei Mateevici este autorul unei opere destul de vaste ca volum, chiarimpresionant[, dac[ ne g`ndim c[ activitatea sa a durat doar ani num[ra\i,

338 ALEXEI MATEEVICI

extrem de variat[ prin domeniile pe care le-a explorat =i tematica pe care aabordat-o, de=i nu ]n toate cazurile egal[ ca valoare. Mai precis de toate el afost un poet foarte ]nzestrat =i un traduc[tor iscusit, care ne-a transmis prinfiliera cugetului curat =i prin pio=enia sufletului s[u vederile, tr[irile, visurilece l-au animat, p[surile, dolean\ele, n[zuin\ele \[r[nimii basarabene pe carea iubit-o a=a de mult, sfintele aspira\ii na\ionale ale ]ntregului s[u popor,]nfeudat de un aspru regim autocratic str[in, oferindu-ne totodat[ =i ofrac\iune ponderabil[ a poeziei clasice ruse. Ceea ce nu ]nseamn[ c[ suntlipsite de interes =i importan\[ proza sa original[ =i traducerile, publicisticalui fulminant[, articolele folcloristice =i ]nregistr[rile de folclor, studiileetnografice =i lingvistice, de istorie a bisericii =i a tip[riturilor vechi rom`ne=ti,exegezele filozofice =i teologice.

De o probitate exemplar[, deschis =i generos, el a ]mp[rt[=it idealurileumanitariste, a fost un adept ]nfl[c[rat al echitabilelor idei democratice, alstatului de drept, =i s-a manifestat ca exponent de frunte al con=tiin\eina\ionale, lupt[tor aprig pentru drepturile poporului s[u ]mpilat =i ]njosit,pentru viitorul lui luminos.

Opera lui Mateevici a fost nutrit[ de solul basarabean, generat[ de acelmediu specific ce s-a format ]n spa\iul dintre Nistru =i Prut, la ]ntret[iereaa dou[ vaste culturi — rom`n[ =i rus[. Sub felurite aspecte ea a reflectatepoca tumultuoas[ de la ]nceputul secolului al XX-lea, marile mi=c[ri sociale=i na\ionale, fr[m`nt[rile =i c[ut[rile genera\iei de atunci. }ns[ feluritele salescrieri con\in valori, sensuri, reflec\ii care dep[=esc timpul c`nd au ap[rut,r[m`n`nd valabile =i actuale =i pentru alte vremi. F[r[ ]ndoial[, AlexeiMateevici se prezint[ ca cel mai de vaz[ reprezentant al culturii spiritualebasarabene din epoca sa, poet, c[rturar =i profet al poporului, c[ruia i-aapar\inut cu trup =i suflet.

Efim LEVIT, Sava P~NZARU, Alexei Mateevici, poetul, c[rturarul =i profetulBasarabiei. }n cartea: Alexei Mateevici, Opere, vol. I, Chi=in[u, Ed. +tiin\a,1993, p. 104 —105.

O mare speran\[ liric[ s-a stins, ]nainte de ]ntregirea hotarelor na\ionale,prin dispari\ia lui Al. Mateevici (1888—1917), patriotul basarabean, preot,

339}N ZAREA ANILOR

mort ]n r[zboi, a c[rui vibrant[ od[ pentru limba rom`n[ (Limba noastr[),ast[zi imn de stat al Republicii Moldova, este Marseieza Basarabiei...

Dumitru MICU, Scurt[ istorie a literaturii rom`ne=ti, vol. I, Bucure=ti, Ed.Iriana, 1994, p. 346.

Mi=carea de rena=tere na\ional[ din Moldova de Est l-a reactualizat peAlexei Mateevici, l-a valorificat ]n ansamblu (c[ci poeziile sale religioase erauinterzise) =i i-a ]n[l\at o statuie de apostol al neamului: el a devenit ]n fondcel de al doilea poet na\ional, dup[ Eminescu, iar Limba noastr[ s-a impusca un al doilea imn de stat, al[turi de De=teapt[-te, rom`ne! al lui AndreiMure=anu. }mpreun[ cu definirile apoftegmatice, sacramentale, t[iate cainscrip\iile ]n piatr[, erau rostite pateticele sale r`nduri publicistice din Cene trebuie nou[?, scrise ]n 1906: c`rmuirea (autonomia) neamului („c[ci fiecareneam numai atunci se oc`rmuie=te bine, c`nd se c`rmuie=te potrivit cuobiceiurile lui, potrivit cu drepturile lui na\ionale“) =i dreptul de a-=i vorbilimba („Toate neamurile neruse, precum suntem =i noi, moldovenii, c`nd audrepturile lor na\ionale, adesea c`nd au voie s[ vorbeasc[, s[ scrie, s[ citeasc[,s[ ]nve\e, s[ se judece =i s[ se roage ]n limba lor, atunci ele pot desf[=ura ]npace =i lini=te toate puterile min\ii =i ale inimii lor“).

Acelea=i drepturi le-au revendicat moldovenii =i la 1987, relu`nd pledoa-riile lui Alexei Mateevici de la ]nceputul fr[m`ntat al secolului. Figura deCrist blajin parc[ cobor`t de pe crucea Golgotei, cu barb[ apostolic[ redus[la un cioc blajin =i cu o rostire moldoveneasc[ ]n care era o bl`nde\ecomunicativ[ ce te ]mprietenea f[r[ z[bav[ (a=a ni-l descriu contemporanii),se cobora imaginar ]n mijlocul mul\imilor agitate care cereau imperativ unreiterat Ce ne trebuie nou[? Firea lui de adev[rat cre=tin se speria de ]ntuneric,ap[ =i de fulger, dar le invoca frenetic atunci c`nd trebuia s[ ne prezinte ozare neagr[, colorat[ apocaliptic, ]nfrico=[toare, care trebuia s[ aduc[ luminapur[ a unei noi z[ri: cea a m`ntuirii.

Mihai CIMPOI, Alexei Mateevici. — }n cartea lui: Sfinte firi viz ionare,Chi=in[u, CPRI Anons S. Ungurean, 1995, p. 128—129.

Tabel cronologic .................................................................................. 3

VERSURI

O R I G I N A L EC`ntecul zorilor ...........................................................................12|[ranii ...........................................................................................15|ara ...............................................................................................16Eu c`nt .........................................................................................19}n zarea anilor ..............................................................................20Atunci c`nd soarele apune .........................................................21Poc[in\a ho\ului ...........................................................................22M`ng`iere .....................................................................................23Cina cea de tain[ .........................................................................24Hristos au ]nviat ..........................................................................25C`ntecul clopotului .....................................................................26Un vis dorit ..................................................................................28M`ntuirea .....................................................................................30Un sfat ..........................................................................................31Roag[-te ........................................................................................32Lumina cea de sear[ ....................................................................33Psalmul al 83-lea ..........................................................................34Intrarea Domnului Iisus Hristos ]n Ierusalim.........................36}ngerul =i mironosi\ele ................................................................39}n diminea\a duminicii ...............................................................41

CUPRINS

341}N ZAREA ANILOR

}n[l\area la cer a Domnului Iisus Hristos ................................43Fratelui cre=tin .............................................................................44C[utarea lui Dumnezeu..............................................................45Noaptea na=terii ..........................................................................46}n Betleem ....................................................................................50Hristos pruncul ...........................................................................51Hristos ..........................................................................................51Mama ............................................................................................52Limba noast[ ...............................................................................53V[d pr[bu=irea .............................................................................56C`ntec de leag[n .........................................................................57At`tea chipuri ..............................................................................58Pietre vechi ...................................................................................59Basarabenilor ...............................................................................61Frunza nucului .............................................................................62Unora ............................................................................................64La noul-Neam\ ............................................................................66[Deasupra T`rgului B`rlad] ............................................... 68

A N E X {Muncitorul ...................................................................................70Fie voia ta! ....................................................................................74Hristos dup[ cina cea de tain[ ...................................................81C`ntarea slavei .............................................................................84Hristos ]n biserica Ierusalimului ...............................................87

T R A D U C E R IRug[ciunea ...................................................................................94Dumnezeu ....................................................................................95Rug[ciunea ...................................................................................99Lupta cea de pe urm[ .............................................................. 100Prorocul ..................................................................................... 101N[dejdea ................................................................................... 102[Trimite-i, Doamne, bucurie] ........................................... 104Prorocul ..................................................................................... 105Din psalmul al XIV-lea ............................................................ 106Aduceri aminte ......................................................................... 107

342 ALEXEI MATEEVICI

C[tre copii ................................................................................. 108Cuvintele credin\ei ................................................................... 108Cina cea de tain[ ...................................................................... 110Pe Varava ori pe Hristos? ........................................................ 112Iuda ............................................................................................ 114Hristos au ]nviat ....................................................................... 121Fecioara din Nazaret ................................................................ 122Hristos au ]nviat ....................................................................... 123Hristos =i Samariteana ............................................................. 124}nvierea ...................................................................................... 125Via\a ........................................................................................... 126Cuv`ntul lui Dumnezeu .......................................................... 127C`nd trece v`nti=orul .............................................................. 128M`ntuitorul ............................................................................... 128Seara de var[ ............................................................................. 130Hristos la Martha =i Maria ...................................................... 130Sf.[`ntul] Ap.[ostol] Petru ....................................................... 131Rug[ciune pentru pahar .......................................................... 132Ioan Damaschin ....................................................................... 140Troparul ..................................................................................... 159P[c[toasa ................................................................................... 172Cre=tina ...................................................................................... 180Z`na ........................................................................................... 187Zadarnic, artiste ........................................................................ 188Poetului ...................................................................................... 189

PROZ{

O R I G I N A L EToamna ...................................................................................... 192

T R A D U C E R IVorb[ lung[. De Anton Sehov ................................................... 206Primejdia. De Anton Sehov ........................................................ 209Pr[d[toii. De Anton Sehov ......................................................... 216+apte p[cate de moarte. De S. Lagerlöf .................................. 222

343}N ZAREA ANILOR

FOLCLOR +I FOLCLORISTIC{

D I N C ~ N T E C E L E P O P U L A R E A L EB A S A R A B I E I

Dorul ......................................................................................... 230C`teva colinde de Sf. [`ntul] Cr[ciun .................................... 231Obiceiurile =i r`nduielile nun\ii lamoldovenii basarabeni ............................................................. 239Colindele Cr[ciunului .............................................................. 258Sf`ntul Vasile — Anul Nou ]n obiceiurile moldovenilorbasarabeni .................................................................................. 264

A N E X {Cum[triile .................................................................................. 271De unde vine numirea na=terii m`ntuitoruluinostru — Cr[ciun? ................................................................... 276

PUBLICISTIC{

Chestia preo\easc[ .................................................................... 280Lupta moldovenilor pentru drepturi ..................................... 285Datoria noastr[ ......................................................................... 286Ce ne trebuie nou[? ................................................................. 288Preo\imea =i poporul nostru ................................................... 292Spre lumin[! .............................................................................. 295Munca noastr[ .......................................................................... 299Trecutul =i viitorul .................................................................... 302Alegerile ..................................................................................... 306Tov[r[=iile de cultur[ pe la sate .............................................. 309Unirea cultural[ ........................................................................ 311Dou[ cuvinte despre tutun =i b[utur[ .................................. 313Cuv`nt ]mpotriva be\iei ........................................................... 317Expozi\ia din Kiev ................................................................... 320Cuv`ntarea la primul congres al ]nv[\[torilormoldoveni din Basarabia ......................................................... 324

344 ALEXEI MATEEVICI

Alexei Mateevic i

}N ZAREA ANILORPoezie, proz[, publicistic[

Ap[rut: 1998. Format: 70x1081/32

Coli tipar: 15,05. Coli editoriale: 16,06. Tiraj: 5000 ex.

Casa de editur[ «LITERA»str. B. P. Hasdeu, nr. 2, Chi=in[u,MD 2005, Republica Moldova

Operator: Valentina TifinTehnoredactor: Olga Perebikovski

Corector: Valentina TifinRedactor: Ion Ciocanu

Editor: Anatol Vidra=cu

Tiparul executat sub comanda nr. 289Firma editorial-poligrafic[ “Tipografia central[”, str. Florilor, nr. 1,

Chi=in[u, MD 2068, Republica MoldovaDepartamentul Edituri, Poligrafie =i Comer\ul cu C[r\i

CORESPONDEN|{

C[tre Ioan G. Pelivan ............................................................. 328C[tre Ioan Bianu ...................................................................... 330C[tre Artur Gorovei ................................................................ 333C[tre Simeon Murafa .............................................................. 334

Aprecieri ...................................................................................... 337