Seminar 1: Prezentarea tematicii seminarului; Obiective; Utilizareainstrumentelor calitatii si managementului calitatii; Elemente privind

Sistemul de Management al Calitatii ( definire, documente SMC, etc… );Distribuire si comentare diferite materiale necesare pe parcursul

seminarului ( studii de caz, elaborare caiet de sarcini, teste grila, etc…)

Utilizarea instrumentelor calitatii si managementului calitatii

Instrumentele calităţii (cele şapte instrumente statistice)

În general, pentru a rezolva problemele calităţii trebuie să se aplicemetoda cea mai adecvată. Pentru aceasta trebuie să se parcurgă sistematicşapte paşi pentru a stabili atât cauza problemei cât şi modul optim de soluţionareal acesteia,

1. identificarea problemei;2. stabilirea obiectivului de îmbunătăţire;3. analizarea cauzelor;4. formularea propunerilor de îmbunătăţire;5. aplicarea planului de îmbunătăţire;6. evaluarea rezultatelor îmbunătăţirii;7. asigurarea că problema nu se va mai repeta.

Se observă că se parcurge un ciclu PDCA (plan = planifică, do = execută,check = verifică, act = acţionează), paşii 1+2+3+4 reprezentând planificarea,pasul 5 = execuţia, pasul 6 = controlul iar pasul 7 = acţiunea.

Cele şapte instrumente statistice care se pot aplica în cadrul acestui ciclusunt următoarele:

1 – graficele;2 – histograma;3 – diagrama de corelaţie;4 – analiza prin stratificare;5 – diagrama cauză – efect;6 – diagrama PARETO;7 – fişa de control.

Instrumentele managementului calităţiiCele şapte instrumente statistice au un caracter reactiv întrucât

defecţiunile sunt evidenţiate de datele culese şi determină reacţii pentrucorectarea lor. Pentru îmbunătăţirea calităţii şi realizarea obiectivelor calităţiitotale e necesar să se ajungă de la calitatea reactivă la cea activă, motiv pentrucare, alături de cele şapte instrumente statistice trebuie utilizate cele şapteinstrumente de management al calităţii. Acestea sunt:

1. diagrama de afinitate;2. diagrama de relaţii;3. diagrama tip arbore;4. diagrama în matrice;

5. diagrama cu săgeţi (PERT);6. arborele de decizii (PDPC);7. analiza prin matrice – date. (PCD).

Elemente privind Sistemul de Management al Calitatii ( definire, documenteSMC, etc… )

Sisteme de management al calităţiiSistemul de management al calităţii reprezintă ansamblul de structuri

organizatorice, responsabilităţi şi proceduri, procese şi resurse, care au ca scopimplementarea managementul calităţii.

Documentaţia de bază a sistemelor calităţii este prezentată în figura :

Implementarea unui sistem de asigurare a calităţii într-o întreprinderenecesită parcurgerea următoarelor etape:

1.Alegerea şi dezvoltarea sistemului standard adecvat;2. Implementarea şi rafinarea sistemelor prin instruire şi educare;3.Start implementare;4.Audit intern;5.Analiză efectuată de management;6. Îmbunătăţirea continuă a sistemului.

Documentele managementului calităţii

Documentele principale necesare implementării sistemului calităţiiîntr-o organizaţie sunt:

1. manualul calităţii;2. planurile calităţii;3. procedurile sistemului calităţii;4. instrucţiunile de lucru;5. înregistrările calităţii.

Nivelul 1 Manualul Calităţii

Nivelul 2Procedurile

Sistemului Calităţii

Nivelul 3 Instrucţiuni delucru

Nivelul 4 Grafice de control,registre, documente

STUDII DE CAZ

Aspecte teoretice

Se considera ca studiul de caz poate fi definit drept „o strategie decercetare bine stabilita, focalizata pe un caz concret (care este interpretat înamanunt, adica prezentând referiri detaliate despre indivizi, grupuri, organizatiivizate), cu luarea în considerare a tuturor particularitatilor sale contextuale.Acesta necesita utilizarea mai multor metode complementare de culegere,analiza, prelucrare si stocare a informatiilor relevante, atât cantitative cât sicalitative. Studiul de caz defineste „o strategie de realizare a unei cercetari, carenecesita investigatii empirice în legatura cu un fenomen particular contemporan,într-un context de viata real si utilizând multiple surse de informatii (interviuri,chestionare, marturii dovezi, documente)”. Studiile de caz sunt folosite ca ometoda de pregatire a studentilor facultatilor de inginerie, deoarece acesteapermit identificarea si solutionarea problemelor cu care se confrunta organizatiileîn activitatea lor reala.

Analiza studiilor de caz presupune o studiere atenta a situatiei actuale(interne siexterne) a organizatiei, astfel încât sa poata fi recomandate actiuni strategiceadecvate. Asemenea actiuni nu numai ca permit organizatiei sa supravietuiascape termen lung, dar totodata îi sugereaza cum sa-si creeze si sa-si foloseascacompetentele esentiale de care dispune, în scopul generarii unor avantajeconcurentiale substantiale si a obtinerii unor profituri mai mari.

Studiile de caz presupun o pregatire prealabila a studentilor, respectiv aprofesorilor pentru discutarea acestor studii, în absenta careia persoanele nu sepot implica în suficienta masura în discutarea situatiei concrete a organizatiilor sisa recomande actiuni strategice adecvate. Studiile de caz prezinta situatiiconcrete cu care se confrunta managerii.

Studiile de caz presupun o puternica implicare a studentilor, cu consecintefavorabile pentru ca:a) Analizarea studiilor de caz solicita studentii sa aplice aptitudini importante demanagement: diagnoza, luarea deciziilor, observare, ascultare si convingere peparcursul pregatirii pentru discutarea studiilor de caz.b) Studiile de caz solicita studentii sa coreleze analize cu actiuni, safundamenteze actiuni concrete si reale, cu toate ca situatia analizata estecomplexa si informatiile asupra ei nu sunt niciodata exhaustive.c) Studentii sunt nevoiti sa se confrunte cu incertitudinile realitatii, alaturi dedecalajul dintre nevoi si resurse disponibile, precum si neconcordanta întreobiectivele organizatiei.d) Studentii sunt pusi în situatia de a fundamenta un punct de vedere generalprivindmanagementul calitatii.

În concluzie, studiile de caz ajuta studentii sa învete cum sa-si puna celemai potrivite întrebari, prin raspunsurile carora sa descifreze problemele cheie pecare le ridica aceste studii, evitând limitarea la aspectele de suprafata.

Pentru ca analizarea fiecarui studiu de caz sa fie eficienta, în procesulpregatirii pentru discutarea lui studentii trebuie sa se parcurga urmatoareleetape:1) Familiarizarea cu studiile de caz, în sensul de a identifica aspectele critice sia aprecia gradul de certitudine sau incertitudine al informatiilor de care sedispune.2) Identificarea unor simptome ale organizatiei care constituie indicii ca seconfrunta cu anumite probleme (neajunsuri) care necesita a fi solutionate pentruca activitatea organizatiei respective sa se îmbunatateasca.3) Identificarea obiectivelor organizatiei si a misiunii sale strategice.4) Analiza propriu-zisa a situatiei care implica aplicarea unor cunostinteteoretice (teorii, metode si modele) care sunt cele mai adecvate pentru situatiarespectiva, de fapt unica în felul ei.5) Diagnoza, adica procesul de identificare si clarificare a cauzelor problemelorprin compararea obiectivelor cu faptele. Pentru ca ea sa fie eficienta trebuiedeterminate problemele care afecteaza performanta pe termen lung aorganizatiei, precum si pe cele care necesita solutionare imediata.6) Planificarea actiunilor (masurilor), adica procesul prin care se identificacele mai adecvate alternative (variante) pentru solutionarea problemelor. Înaceasta etapa este importanta selectarea criteriilor pentru evaluareaalternativelor (si care de obicei deriva din analiza facuta), precum si o ierarhizarea lor în scopul asigurarii unei evaluari eficiente.7) Dupa ce se alege cea mai buna alternativa se impune stabilirea unui plande implementare a acesteia.

Discutarea studiilor de caz are efecte foarte benefice pentru fiecarestudent, întrucât acestia sunt pusi în situatia de a-si compara propria rezolvarecu cea a colegilor si de a face fata la întrebarile adresate de ceilalti participanti ladiscutii. Interventia profesorului pe parcursul acestor discutii trebuie sa se faca cumult tact si sa urmareasca dezvoltarea aptitudinilor de analiza si comunicare alestudentilor. Studentii trebuie încurajati sa fie inovativi si originali înfundamentarea si prezentarea ideilor privind studiile de caz.

Experienta dobândita de studenti prin discutarea studiilor de caz marestesfera de întelegere a avantajelor si dezavantajelor procesului de luare a deciziilorîn grup.

Pentru a ajunge la contributii relevante, studentii sunt încurajati sagândeasca independent, iar prin discutarea studiilor de caz cu colegii lor auposibilitatea sa-si redefineasca punctele de vedere initiale.

Experienta folosirii studiilor de caz în procesul instructiv-educativ alstudentilor a dus la urmatoarele idei privind prezentarea punctelor de vedereindividuale:a) O prima faza trebuie sa o constituie analiza mediului exterior al organizatie(adica a mediului general exterior care afecteaza firma respectiva, a ramurii si amediului concurential în care actioneaza organizatia), ceea ce da posibilitateaidentificarii pericolelor (amenintarilor) si a oportunitatilor (perspectivelor)organizatiei. Dupa aceea se impune o analiza a mediului intern al organizatiei,care are ca rezultat identificarea punctelor forte si a lipsurilor acesteia.

b) În faza a doua se face sinteza informatiilor dobândite prin analiza, ceea cepermite formularea unor alternative (variante) ce pot rezolva problemelefundamentale cu care se confrunta organizatia respectiva. Pe baza unor criteriise va alege cea mai buna alternativa, care apoi trebuie implementata.

GHID PENTRU ELABORAREA UNUI CAIET DE SARCINI

A. Scop:

Precizarea:- conditiilor referitoare la calitate;- responsabilitatilor pe linia asigurarii si managementului calitatii.Necesitatea:- asigurarea unui document de referinta pentru omologare/calificare si receptiveprodus.Domeniul:- orice produs care face obiectul unui contract economic.Când se elaboreaza:- momentul elaborarii unui caiet de sarcini definitivat coincide cu elaborareaproiectului pentru produs.Date de intrare:- tema de proiectare a produsului.Valabilitatea:- caietul de sarcini îsi pastreaza valabilitatea pe durata de viata a produsului lacare se refera.Modificarea:- caietul de sarcini poate fi modificat/actualizat/îmbunatatit ori de câte ori estenecesar pe masura ce proiectarea evolueaza cu respectarea procedeului si acompetentelor de aprobare.

B. Continut

1. Coperta, executata dintr-un material care sa asigure aspect si rezistenta lautilizareadecvata, cuprinde:- numele/marca de fabricatie produs;- titlul documentului “Caiet de Sarcini”;- stadiul de conformitate etapa de proiectare (prototip, serie zero, serie)- denumire si cod de identificare al produsului;- nume, functii, semnaturi sef proiect, proiectantii pentru parteamecanica/hidraulica/electrica…, verificat, aprobat;- anul elaborarii;- perioada de pastrare/arhivare;- numere editie si revizie.

2. Produs/serviciu2.1 Denumire produs, inclusiv simbol, cod; Exemplu: SN 320x750.2.2 Domeniu de utilizare produs – serviciu pe care trebuie sa îl îndeplineascaprodusul.2.3 Normative referitoare la calitate – standarde, norme aplicabile, inclusive celereferitoare le securitatea si sanatatea în munca, protectia mediului.

3. Componenta si functionareDescrie principalele parti componente ale produsului, modul de functionare pesubansambluri/ansamblu montat. Pentru claritate, se recomanda folosirea dereprezentari grafice – desene, scheme cinematice etc.

4. Caracteristici tehnice4.1 Caracteristici dimensionale si constructive.4.2 Caracteristici functionale.4.3 Caracteristici specifice si energetice (în exploatare).4.4 Caracteristici ergonomice, estetice, climatice, de poluare,…4.5 Fiabilitate.4.6 Mentenabilitate.4.7 Termen de valabilitate ( durata de viata).

Se dau informatii succinte, precise, pentru a putea cuantifica aptitudinea siconditiilede utilizare ale produsului. Vor fi preferate criterii masurabile, numerice.

5. Cerinte generale pentru asigurarea calitatiiDocumentatia de executie scrisa/ desemnata, standardele, alte

reglementari saunorme speciale utilizate la întocmirea documentatiei.

6. Conditii de garantie si service6.1 Garantii si conditii de abordare.6.2 Service – conditiile în care producatorul asigura service în perioada degarantie.

7. CalificarePentru calificare/ omologarea produsului se vor efectua probele si

încercarile si se vor pastra înregistrarile care urmeaza:7.1 Încercari si probe de tip.7.2 Încercari si probe de anduranta/ fiabilitate.7.3 Încercari speciale.7.3.1 Încercari care nu pot fi repetate dupa montaj (procese speciale).7.3.2 Încercari ca trebuie efectuate de/sub supravegherea unor organismeautorizate/acreditate.7.3.3 Alte încercari.7.4 Metode de încercare – pentru verificarile 6.1…6.3 se specifica metoda:prelevare esantion, verificare în stare montata/ prin demontare, procedeul deîncercare, conditii specifice pentru ca verificarea sa aiba precizia dorita ( conditiide ungere, durata probei, aplicarea sarcinii, etc.), metoda de control ( 100% sauprin esantionare statistica), trimiteri la norme sau standarde care reglementeazaanumite verificari, interpretarea rezultatelor obtinute.7.5 Înregistrari – indicatii referitoare la documentele si datele generale si/ sauspeciale cu privire la rezultatele probelor si încercarilor efectuate în diferite faze

de executie a produsului care trebuie înregistrate, precum si durata de pastrare aînregistrarilor.7.6 Mostre de calitate – în cazul în care, pentru definirea exacta a produsului seprevede – prin contract – pastrarea unei monstre, se vor specifica la acestsubcapitol pentru monstre: conditiile în care se aleg, numarul, cine si în ceconditii le pastreaza, termene de valabilitate, marcare.

8. Marcare, conservare, ambalare, depozitare, transport8.1 Marcare - produs, data de fabricatie; în eventualitatea ca se deterioreazaetichetele, se va asigura un loc înregistrat unic de marcare, pe o componentcaracteristica a produsului, unde vor fi prezentate datele de identificare într-unmod greu de distrus.8.2 Conservare.8.3 Ambalare.8.4 Depozitare.8.5 Transport.

Se prezinta: calitatea materialelor de conservare, suprafete care vor fiprotejate, tip ambalaj, mod de ambalare, inscriptii pe ambalaj, conditii dedepozitare înainte de livrare/ montare la beneficiar, conditii speciale demanipulare si transport.

Metode de verificare – adecvate pentru urmarirea respectarii conditiilor deconservare, ambalare, depozitare, si transport. Indicatii speciale referitoare lacomponentele negabaritice – indicatii suplimentare pentru ambalare, depozitaresi transportul acestora, când este cazul.

9. Masuri pentru securitate si sanatate în munca9.1 Masuri de protectia muncii specifice produsului.9.2 Norme PSI.9.3 Nome de protectie a mediului.

Se precizeaza: normele (partile acestora) în vigoare aplicabile ce trebuierespectate în executie, probe functionale, transport, utilizare.

10. Completul de livrareListele de inventar pentru: documentatia de însotire, produs (marimea

lotului livrat) si accesoriile corespunzatoare, piese de rezerva ( livrare odata cuprodusul).

11. Documente utilizateVor fi stabilite, daca este cerut prin contract, documentele admise pentru

asigurarea calitatii si pentru efectuarea de probe la receptie; lista acestordocumente include: desene, specificatii pentru materiale, norme internationalerecunoscute, manualul calitatii, proceduri de lucru, planuri ale calitatii, etc.

12. Alte indicatii metodologiceSe fac trimiteri la norme ( inclusive internationale), standarde, acceptate si

recunoscute pe plan mondial.

La întocmirea caietelor de sarcini pentru familii de produse:- conditii generale;- pentru întreaga familie;- conditii specifice;- pentru fiecare topodimensiune.

13. Conditii finaleOriginalul Caietului de sarcini se va arhiva la arhiva tehnica având acelasi

regim de arhivare si difuzare ca si documentatia tehnica.

ESEUL

Generalitpţi, structură şi mod de întocmire

Eseul, preluat din literatura (unde este folosit pentru a exprima liber si câtmai incitant, anumite opinii, sentimente si atitudini, referitoare la diverse aspecteale vietii oamenilor, într-un numar de pagini cât mai mic), poate fi folosit si cametoda de evaluare.

Un eseu reprezinta un studiu de proportii restrânse asupra unor temestiintifice încare se expune parerea personala. Eseul nu este o productie fictiva. Redactarealui se face întotdeauna în proza dar nu se organizeaza ca o povestire.Problematica eseului în învatamânt este foarte diversa putând fi abordata atât cumijloace literare, cât si cu mijloace stiintifice, într-un spatiu care, de regula, nudepaseste doua-trei pagini.

Rostul eseului, ca metoda de evaluare, este acela de a-i da studentuluiposibilitatea de a se exprima liber, de a-si formula nestingherit opiniile fata de unanumit subiect, neîncorsetat de anumite scheme livresti sau de prejudecati. Eleste o alternativa la testul grila, bazat pe itemi stereotipi, cu alegere duala saumultipla, care tind sa monopolizeze evaluarile sumative în ultimii ani. Si eseulînsa, ca si referatul, poate oferi informatii limitate despre nivelul de pregatire alunui student, informatiile lui urmând a fi corelate cu informatiile obtinute cuajutorul altor metode de evaluare.

Oricum, eseul se bucura de o larga apreciere în rândul studentilor si,atunci când este bine folosit (ca moment si ca domeniu de aplicare), le oferaevaluatorilor informatii foarte interesante, cel putin în ceea ce privestecapacitatea de gândire a studentilor, imaginatia lor, spiritul critic, puterea deargumentare a unor idei personale si altele asemenea, ce nu pot fi „masurate”, lafel de precis, cu alte metode de evaluare.

Elemente specificesubiectivitatea asumata;prezentarea unor idei fara obligatia de a fi demonstrate, argumentate;asociatii libere de teme, motive, simboluri, gânduri;libertatea totala de a alege un anume stil;atingerea mai multor domenii.

Tipuri de eseuri

ESEUL STRUCTURAT este eseul în care continutul este împartit însectiuni cu intertitluri care scot în evidenta ideea si care rezuma în acelasi timptextul. În eseul structurat putem întâlni o serie de numerotari, de sublinieri carestructureaza continutul. ESEUL NESTRUCTURAT pastreaza o expunere a textului nedelimitatade sectiuni si intertitluri. În acest tip de eseu ideile sunt puse în evidenta prin

împartirea în paragrafe si prin pastrarea unei introduceri , a unui cuprins si a uneiîncheieri (concluzii). Eseul nestructurat este cel mai practic si cel mai des folosit. ESEUL DE SINTEZA are ca rol prezentarea unor subiecte prin scoatereaunoridei principale. Continutul unui astfel de eseu trebuie sa sintetizeze adica sasublinieze doar anumite aspecte generale din tema prezentata. ESEUL COMPARATIV este alt tip de eseu care are ca rol prezentarea înparalel a doua lucrari, scrieri, opere etc. Prin acest eseu se scoate în evidentaspectele generale a lucrarilor care sunt comparate, accentul cazând peasemanari si deosebiri. ESEUL ARGUMENTATIV. Cel mai important tip de eseu este celargumentativ sau eseul "de tip pedagogic". De cele mai multe ori subiectulprezentat într-un eseu argumentativ este un subiect controversat care atrage câtmai multe opinii.

Posibile tipuri de structura pentru un eseu cu tematica stiintificaÎn general eseul permite alegerea libera a stilului de prezentare, dar daca

eseul are o tematica stiintifica, cum este cazul la acest concurs, eseul va fi celmai probabil de tip argumentativ sau comparativ, deci urmatoarele doua tipuri destructura sunt cel mai des întâlnite: eseul scurt (eseul de cinci paragrafe) si eseullung (eseul academic). Eseul scurt, cunoscut si sub numele de eseul de cinci alineate, estefolosit de obicei pentru eseuri pâna în 1000 cuvinte. Este un eseu foartestructurat si foarte popular în sistemul educational anglo-saxon. Structura saeste simpla, de numai cinci alineate.

Primul alineat introduce o opinie a autorului, iar fiecare din urmatorele treialineate prezinta câte o idee care sa sustina opinia prezentata, împreuna cudovezi, argumente si/sau citari.

Alineatul final reaminteste opinia si rezuma ideile care o sustin. Formatulpoate fi privit ca fiind un pic controversial. Pe de o parte permite o organizareclara si o calitate a prezentarii, iar pe de alta parte prezinta o structura rigida sirepetitiva. Eseul lung, cunoscut si sub numele de eseul academic, este mai alesfolosit pentru eseuri mai lungi, ce au între 2.000 si 5.000 de cuvinte. Acesta areun caracter mai discursiv. Uneori poate contine un scurt sumar a ceea ce s-amai scris în domeniu pe acel subiect (literature review). Pentru un astfel de eseutrebuie trebuie prezentate obibliografie si referinte. Prezentarea bibligrafiei permite celor care îl citesc saevalueze în ce masura faptele si citatele prezentate sustin cu adevarat tezaeseului.

Scrierea unui eseu sau a unei lucrari personale are cel putin trei avantajeimportante pentru cel care o scrie:1. Îl determina sa-si organizeze gândirea si sa-si precizeze punctul de vedere cuprivire la subiectul lucrarii.

2. Îi permite lui (si profesorului) sa descopere anumite calitati pe care le are si pecare trebuie sa le întareasca, precum si anumite puncte slabe, pe care trebuie sale remedieze, daca vrea sa reuseasca în domeniul lui de interes.3. Scrierea este pasul care completeaza procesul gândirii si al învatarii.Deoarece aproape orice activitate umana cere capacitatea de exprimare în scris,aceasta este în mod clar „o calificare pe viata“.

Procesul scrierii unui eseu implica urmatorii pasi:

I. Precizarea temei eseuluiII. Strângerea si cercetarea materialului documentarIII. Structurarea eseuluiIV. Redactarea eseuluiV. Evaluarea critica a versiunii preliminareVI. Rescrierea eseului

I. PRECIZAREA TEMEI ESEULUI

De obicei un eseu este întocmit ca urmare a solicitarii unui profesor sau aunui grup de studiu. De aceea, pentru a începe lucrul în mod corect, esteimportant a se urmari regulile de mai jos:

A. Notati cu atentie si exactitate formularea temei.B. Analizati cu atentie formularea temei, folosindu-va de întrebari

cum ar fi:1. Solicita tema o abordare generala sau una specifica?2. Se cere prezentarea experientei personale sau a propriilor convingeri orinumai cunoasterea pozitiilor exprimate de altii?3. Se recomanda în special o anumita sursa de informatii?4. Se cere doar o descriere a lucrurilor sau si o analiza a lor?5. Este necesara discutarea implicatiilor si a aplicatiilor care decurg dinconcluzii?

II. STRÂNGEREA SI CERCETAREA MATERIALULUI DOCUMENTAR

A. Lista bibliografica Aceasta este de obicei sugerata de profesorîmpreuna cu tema eseului. Fiecare dintre lucrarile recomandate în lista initialapoate conduce la alte surse bibliografice, care ar putea fi consultate daca existasuficient timp.

B. Întrebarile Acestea au rolul de a directiona lectura si de a evitapierderea de timp cu lectura integrala a întregului material adunat. Cea mai bunaabordare este aceea de a pune o serie de întrebari pentru clarificarea titlului saua temei eseului.

C. Gândirea Începeti pregatirea lucrarii cât mai devreme posibil, pentru apermite gândirii sa „rumege“ subiectul.

1. Fiti atenti la idei relevante si la exemplificari sugestive, pe care le puteti întâlnicurent în jurul vostru.2. Oferiti subconstientului ocazia de a va furniza idei creative de abordare asubiectului.

D. Fisarea materialului Toate materialele documentare cercetate trebuiesa fie fisate, mentionându-se întotdeauna sursa (autorul, titlul lucrarii, editura,localitatea, anul aparitiei, pagina) din care am preluat o anumita idee, expresie,fraza-citat etc. Exista mai multe metode de fisare:1. notitele facute pe un caiet (cea mai folosita, dar si cea mai ineficienta);2. fisele de lectura (cea mai eficienta si mai ieftina metoda clasica de fisare);3. notele introduse în baze de date computerizate.

Folosirea fiselor de lectura (foi de hârtie, eventual liniate, de marimea uneifoi A4 taiata în opt, pe care se scrie pe o singura parte) are avantajul ca este laîndemâna oricui si permite aranjarea materialului documentar în mai multe feluri,precum si folosirea lui ulterioara la alte teme de studiu.

III. STRUCTURAREA ESEULUIPentru a putea lucra în mod eficient, materialul fisat trebuie triat, eliminând

tot ceea ce este banal, irelevant sau obscur. Acest lucru este realizat mai usordupa ce amconceput deja structura generala a eseului.

Se poate folosi urmatoarea schema generica pentru lucrarea scrisa:A. Introducere

1. Comentarii cu privire la subiectul eseului - ce înseamna si care esteimportanta lui.2. Ce aspecte veti prezenta si de ce?

B. Tratare1. Dezvoltarea argumentatiei în 3 - 4 idei principale, însotite fiecare de2. Exemplificarea ideilor.

C. Concluzie1. Recapitularea ideilor principale.2. Concluzie si implicatii, eventual viitoare perspective de studiu.

IV. REDACTAREA ESEULUIÎn aceasta prima redactare a lucrarii accentul nu trebuie sa cada pe

frumusetea exprimarii, ci pe acuratetea ideilor, stiind ca în final exprimarea vaputea fi rafinata maiusor, daca ideile sunt clare si se înlantuie în mod logic.

A. OrdineaEste bine sa începeti scrierea eseului cu ultimul ei alineat, cel care contine

concluziile. Acest lucru are cel putin doua avantaje:1. Da orientare redactarii, stiind care sunt concluziile spre care va îndreptati.2. Va asigura convingerea ca lucrarea se va încheia cu o concluzie clara.

B. StilulStilul reprezinta modul cum ne exprimam ideile. Acesta trebuie sa

îndeplineascaurmatoarele conditii:1. Sa fie simplu si direct.2. Sa evite argoul si exprimarea colocviala.3. Sa contina fraze scurte.4. Sa fie concis.

C. FormaPunerea textului în pagina trebuie sa reflecte structura gândirii.

1. Folositi titluri si subtitluri.2. Fiecare idee principala trebuie sa aiba alineatul ei.3. Folositi material ilustrativ. Acesta economiseste mult text.4. Delimitati clar ideile proprii de cele împrumutate de la altii si mentionatiîntotdeauna sursele.5. Întocmiti o bibliografie a lucrarilor consultate.

V. EVALUAREA CRITICA A VERSIUNII PRELIMINARE

A. Momentul evaluariiPrima varianta a lucrarii trebuie lasata deoparte timp de câteva zile „ca sa

se raceasca“ si pentru ca „orgoliul autorului“ sa se domoleasca. Aceasta va vapermite o evaluare mai obiectiva a eseului. De asemenea, acest lucru presupuneca eseul nu trebuie sa fie scris în ultimul moment.

B. Întrebari de evaluarePuteti folosi pentru evaluare urmatorul set de întrebari de control:

1. Raspunde eseul la ceea ce se cere sau la subiectul stabilit?2. Acopera el cu suficienta adâncime toate aspectele principale?3. Este continutul lui corect si relevant pentru subiect?4. Este materialul aranjat în mod logic?5. Este fiecare idee sustinuta în mod corespunzator prin exemple si argumente?6. Exista o delimitare precisa între propriile idei si cele preluate de la alti autori?7. Mentionati toate sursele si referintele?8. Este corecta lungimea eseului în raport cu scopul ei?9. Este stilul eseului limpede si simplu, fara stângacii si formulari confuze?(Pentru verificare, cititi-l cu voce tare.)10. Este textul scris în mod ordonat si corect ca punctuatie, gramatica siortografie?

C. Procesul evaluarii1. Daca gasiti ca va vine greu sa va evaluati singuri propria lucrare, solicitatiajutorul unui prieten care este cât de cât competent în acel domeniu.2. În procesul evaluarii, încercati sa privitii eseul din punctul de vedere al celuicaruia îi este el adresat.

VI. RESCRIEREA ESEULUIDupa ce ati raspuns la întrebarile de mai sus, sunteti pregatit pentru a

începe redactarea finala.

TESTE GRILĂ

Aspecte teoretice

Evaluarea în învatamânt este un subiect controversat datorita, în special,încarcaturii sale morale – prin evaluare se realizeaza clasificari si selectii, se dau“verdicte” si se hotaraste soarta unor oameni. Adesea este confundata cuverificarea cunostintelor si atribuirea de note pentru acestea. Evaluarea esteînsa un proces mult mai complex, care presupune un efort continuu de diminuarea subiectivismului din aprecierile profesorilor în acordarea de „note” (calificative,punctaje etc.).

Testele grila par sa fie metoda de evaluare prin care subiectivismul esteeliminat în cel mai mare grad. Problema, în folosirea acestui tip de testare,consta în timpul mare necesar pentru stabilirea rezultatelor si posibilitateaaparitiei unor greseli datorate factorului uman.

Evaluarea în învatamânt îndeplineste mai multe functii, cu efecte în planindividual si social, dupa cum urmeaza:• Functia de control, de constatare si apreciere a activitatii si rezultatelorobtinute în procesul de învatamânt, prin care se stabileste unde se situeazaaceste rezultate în raport cu obiectivele proiectate, încercând sa “depisteze”factorii care influenteaza în sens pozitiv sau negativ aprecierea. Prin exercitareaacestei functii, evaluarea are si rol de feed-back.• Functia de reglare a sistemului de evaluare, de ameliorare a activitatii si deoptimizare a rezultatelor, care consta în demersurile comune ale evaluatorilor sievaluatilor pentru a face “corectiile” necesare –pe baza controlului si aprecierilor– în stilul de conducere, respectiv în activitatea de executie. În cazul evaluariirezultatelor obtinute de subiecti, accentul cade pe optimizarea stilului de predare,a capacitatii de învatare si pe stimularea factorilor motivationali.• Functia de predictie, de pronosticare si orientare, prin care se încearcaprefigurarea desfasurarii activitatii în sistem (sau întrun subsistem) si deanticipare a rezultatelor, ca urmare a masurilor preconizate.• Functia de clasificare si selectie, în baza careia se ierarhizeaza institutiile deînvatamânt, elevii si studentii.• Functia educativa, menita sa constientizeze, sa motiveze si sa stimulezeinteresul pentru studiu continuu, pentru perfectionare si pentru obtinerea unorperformante cât mai înalte.• Functia sociala, prin care se realizeaza informarea colectivitatii locale, afamiliei, asupra rezultatelor obtinute de subiecti. În practica, aceste functii seîntrepatrund, iar în raport cu scopul evaluarii, unele vor avea o pondere mai maredecât altele sau se vor urmari în exclusivitate.

Necesitatea folosirii testelor grilaÎn procesul de evaluare apar factori perturbatori ai aprecierilor, generati de

activitateasi trasaturile de personalitate ale cadrului didactic.

1. Efectul halo consta în supraaprecierea sau subaprecierea rezultatelor unuisubiectsub influenta impresiei generale pe care si-a facut-o în timp profesorul despreacesta.În acest caz, exista tendinta de a trece cu vederea unele greseli sau rezultatemai slabe la subiectii cu o buna reputatie si de a ignora progresele scolare sauraspunsurile excelente date de asa-numitii “studenti-problema”.2. Efectul blând se exprima în tendinta de a aprecia cu indulgenta persoanelecunoscute, în comparatie cu cele mai putin cunoscute, profesorul dovedind o maimareprecizie în notare abia dupa mai buna cunoasterea a tuturor.3. Eroarea de generozitate consta în acordarea unor note mai mari în raport cunivelul de pregatire a subiectilor prin probe deosebit de usoare si o exigentascazuta. Aceasta atitudine se produce, de regula, în cazurile în care profesoruleste interest sa escamoteze realitatea datorita esecurilor în demersurile saleinstructiv-educative, sa prezinte unele rezultate superioare pentru a fi apreciat încalitate de cadru didactic saucând se manifesta o empatie deosebita, care, în final, duce la o demotivare aelevilor. De asemenea, efectul de generozitate poate fi produs si de modulsimplist de apreciere a activitatii cadrelor didactice numai prin prisma notelorobtinute de studenti la disciplinarespectiva.4. Efectul Pygmalion (sau efectul oedipian) are ca efect modificareacomportamentului studentului în raport de convingerea profesorului ca acelstudent nupoate satisface cerintele scolare. Acest comportament indus studentuluiconduce, în final, la esec.5. Efectul de contaminare se refera la situatia în care cunoasterea noteloratribuite deceilalti profesori influenteaza aprecierea unui evaluator.6. Efectul de contrast (sau efectul de ordine) consta în marirea diferentelor înaprecierea unor raspunsuri succesive. Astfel, daca dupa un student care araspuns foarte bine, urmeaza un raspuns bun, exista tendinta de a-l subevaluape cel din urma.Reciproca este valabila, adica un raspuns bun, de regula, este supraevaluatdaca succeed unui raspuns foarte slab.7. Ecuatia personala a examinatorului (sau eroarea individuala constanta)rezulta dintr-o exigenta specifica fiecarui cadru didactic în aprecierea rezultatelorscolare.8. Eroarea de tendinta centrala se concretizeaza în renuntarea acordarii denote foarte mari sau foarte mici studentilor, din precautia de a nu gresi sau dindorinta de a multumi pe toata lumea.9. Eroarea logica presupune înlocuirea unor criterii de apreciere a rezultatelorscolareîn raport de obiectivele didactice, ca variabile adiacente acestora: forma grafica,acuratetea lucrarii, modalitatea inedita de prezentare etc.

10. Efectul curbei lui Gauss rezulta din dorinta cadrului didactic ca distributiarezultatelor scolare în fiecare clasa sa fie cât mai aproape de curba lui Gauss.Aceastapresupune ajustarea exigentei în notare în raport de nivelul general atins defiecare grupa, astfel încât distributia rezultatelor sa reflecte, pe cât posibil, odistributie normala. Astfel, la o grupa foarte buna exigenta creste, iar la alta, curezultate în general mai slabe, exigent scade. În acest mod, la cele doua grupede niveluri generale diferite, exista 2-3 studentii foarte buni si 2-3 studenti foarteslabi.11. Factorii de personalitate ai cadrului didactic pot influenta modul deevaluare didactica. Astfel, atitudinea cadrului didactic pe timpul verificarilor,echilibrul si constanta în comportament fata de studenti, empatia - ca ocomponenta a aptitudinii didactice, contibuie la crearea sau nu a conditiilorpropice unei evaluari obiective.

Existenta acestor factori este cunoscuta sau perceputa de cei evaluati,ceea ce duce la scaderea încrederii în acuratetea evaluarii si diminuarea, înconsecinta, a calitatii procesului didactic.

Eliminarea lor în totalitate nu este posibila în cazul evaluatorului uman,impunânduse în ultimii ani evaluarea prin teste grila. În cazul testelorevaluatorul nu are altceva de facut decât sa constate alegerea facuta de evaluatdintr-o multime de posibilitati si sa acorde punctele corespunzatoare optiunii.

Erorile care pot aparea tin de factorul uman, dar sunt si de alta natura. Înfunctie de modul concret de lucru, pot aparea erori la transcrierea rezultatelor, lapunerea în corespondenta a optiunilor cu punctajele sau la calculul punctajuluitotal al fiecarui test.\

O solutie folosita pe larg în trecut a constat în introducerea redundantei:toate operatiunile erau efectuate de doua ori, de pesoane diferite. Ca efect, acrescut fiabilitatea întregului proces dar si timpul consumat si stresul asuprapersonalului.

Sub aspect constitutiv, unitatea de baza a testului în general si a testuluigrila în particular o constituie itemul. Acesta este o solicitare punctuala (oîntrebare, o problema), precisdelimitata, pe care subiectul (studentul) trebuie sao îndeplineasca. Fiecare item corespunde unui criteriu (tip de capacitate sau deperformanta), asa încât itemii nu sunt entitati izolate, ci sunt organizati în seturisau baterii de seturi, în interiorul carora itemii sunt ierarhizati pe tipuri de solicitarisi niveluri de dificultate.\

Tipuri de itemiPentru elaborarea probelor, profesorul va avea în vedere urmatoarele

întrebari:- Ce tip de itemi trebuie construiti?- Ce grad de dificultate trebuie sa aiba?- Cum trebuie sa arate itemii din punct de vedere tehnic?- Cum se va face asamblarea itemilor?- Cum vor fi formulate instructiunile testului?- Va masura testul astfel construit un esantion semnificativ de rezultate ale

învatarii?

Definirea notiunii de item

ITEM=ÎNTREBARE+FORMATUL ACESTEIA+RASPUNSUL ASTEPTAT

Clasificarea itemilor, în functie de gradul de obiectivitate oferit în corectare:- Itemi obiectivi;- Itemi semiobiectivi;- Itemi subiectivi (cu raspuns deschis).

1. Itemi obiectiviMasoara rezultatele situate la nivelele cognitive inferioare-cunoszinte,

priceperi, capacitate de baza.Caracteristici si avantaje:

- Fidelitate si validitate ridicate;- Obiectivitate si aplicabilitate ridicate;- Scheme de notare foarte simple;- Timp scurt de raspuns si corectare;- Posibilitatea utilizarii unui numar foarte mare de astfel de itemi într-un test.

Dezavantaje:- Elaborarea de distractori plauzibili si paraleli este dificila;- Rationamentul prin care elevul ajunge la raspuns nu poate fi urmarit;- Posibilitatea ghicirii raspunsului;- Necesitatea explicatiilor la început.

Categorii:• Itemi cu alegere duala-solicita asocierea unuia sau a mai multor enunturi cuuna din componentele cuplului de alternative duale Adevarat-fals/da-nu/corectincorect/acord-dezacord;• Itemi de tip pereche-solicita stabilirea unor corespondente între elementeledistincte,distribuite pe doua coloane. Corespondenta poate fi:

• literara(cuvinte, propozitii);• picturala(imagini, simboluri);• mixta.

• Itemi cu alegere multipla-solicita alegerea unui raspuns corect dintr-o lista deoptiuni, oferita elevului pentru o singura premisa.

2. Itemi semiobiectiviSe utilizeaza în toate etapele de evaluare (initiala, continua, sumativa) în

functie de:- Scopul testului;- Obiectivele verificate;- Continuturile masurate.

Caracteristici:

- raspuns limitat ca spatiu, forma, continut prin structura enuntului/întrebarii;- sarcina foarte bine structurata;- utilizeaza materiale auxiliare;- elevii trebuie sa produca efectiv raspuns;- libertate restrânsa de a reorganiza informatia si de a reformula raspunsul

în forma dorita;- usurinta si obiectivitate în notare;- elevii trebuie sa demonstreze abilitatea de a structura cel mai corect si

mai scurt raspuns.

Dezavantaje:- nu verifica realizarea unor capacitati si competente cu caracter foarte

complex.

Categorii:• Itemi cu raspuns scurt- întrebare directa care solicita un raspunsscurt(expresie, cuvânt, numar, simbol). Se recomanda ca raspunsul sa fie scurt,sa nu existe dubii sau ambiguitati în formularea propozitiilor, tipul de raspunstrebuie precizat în cazul unitatilor numerice.• Itemi de completare- enunt incomplet care solicita completarea de spatii liberecu 1-2 cuvinte care sa se încadreze în contextul dat. Se recomanda ca spatiulliber sa nu fie pus la începutul propozitiei si daca într-o fraza exista mai multeraspunsuri de completare ce trebuie gasite acestea trebuie sa aiba aceeasilungime.• Itemi structurate-solicita elaborarea unor raspunsuri la întrebarile formulate înlegatura cu un material prezentat. Raspunsul la fiecare subîntrebare nu trebuiesa fie dependent de raspunsul corect la subîntrebarea precedenta.

3. Itemi subiectiviSunt cu raspuns deschis, masoara obiectivele ce scot în evidenta

originalitatea,creativitatea, personalizarea si individualizarea raspunsului.

Caracteristici:- forma traditionala de evaluare în România;- usor de construit;- solicita raspunsuri deschise;- evalueaza procese cognitive de nivel înalt;- verifica competente ce vizeaza creativitatea, originalitatea.

Dezavantaje:- fidelitate si validitate scazute;- necesita scheme de notare complexe si greu de alcatuit;- corectarea dureaza mult.

Categorii:• Rezolvare de problem (situatii problema)- activitate noua, diferita de cele deînvatare curente, menita sa rezolve o situatie problema, se evalueaza elementede gândire convergenta si divergenta, operatii mentale complexe(analiza,sinteza,evaluare, trasfer).• Itemi de tip eseu-solicita studentilor sa construiasca / realizeze un raspunsliber (text) în conformitate cu un set de cerinte date:

- se identifica scopul evaluarii;- se identifica obiectivele evaluarii;- se identifica etapa si tipul de evaluare adecvat;- se identifica continutul adecvat al competentelor de evaluare si pe cine

evaluam;- se selecteaza metoda, procedeul, tehnica si instrumentul de evaluare;- se identifica normele sau criteriile de evaluare si “pragul de reusita”

(nivelul minimal de reusita a unei sarcini);- se construiesc itemii sau probele;- se reanalizeaza obiectivele evaluarii si se stabileste corelatia dintre itemi,

obiective si indicatorii de performanta;- se aplica probele;- se analizeaza rezultatele si se comunica.

Se vor studia testele grila, prezentate mai jos [13], [14], si se vor formulaconcluzii privind utilitatea acestora în întelegerea cunostintelor specificedisciplinelor studiate.

TESTE GRILĂ REZOLVATE

I. DEFINIREA CALITATII

1. O circulatie mai larga pe plan mondial o au definitiile calitatii ce facreferire la:a) grad sau nivel(X) proprietate sau însusirec) utilitate

2. Definitia data de I.S.O. calitatii face referire la:(X) proprietati si caracteristicib) costuri minime(X) nevoi exprimate sau implicite

3. Elementul comun majoritatii definitiilor calitatii este:(X) satisfacerea nevoilor utilizatorilorb) referirea la caracteristicic) referirea la costuri sau preturi

4. Calitatea este:a) similara cu valoarea de întrebuintare(X) diferita de valoarea de întrebuintare prin:1. numarul caracteristicilor de referinta2. nivelurile caracteristicilor de referinta(X) gradul de satisfacere a cerintelor

5. Un produs este de calitate superioara daca are:a) cost ridicatb) cost scazutc) pret ridicatd) pret scazut(X) nici una din situatii nu este general valabila

6. Grupele mari de caracteristici care reflecta calitatea sunt:(X) caracteristici tehniceb) caracteristici zonale(X) caracteristici sociale(X) caracteristici economicee) caracteristici esteticef) caracteristici tehnologice

II. FORMELE CALITATII

7. În functie de caracteristicile avute în vedere, calitatea unui produs sauserviciu poate fi:(X) partiala(X) integrala(X) totala

8. Calitatea partiala a unui produs /serviciu se refera la:(X) o caracteristica(X) un grup de caracteristicic) un esantion din populatia totalad) un stadiu în realizarea produsului sau serviciului

9. Calitatea integrala a unui produs /serviciu se refera la:(X) toate caracteristicile(X) întreaga viata a produsuluic) întreaga productie realizata

10. În functie de stadiul în care se afla un produs avema) calitatea în aprovizionare sau productieb) calitatea în consum(X) calitatea de conceptied) calitatea proiectelor(X) calitatea de conformanta(X) calitatea realizata(X) calitatea în utilizare(X) calitatea proiectata

11. Clasa de calitate reprezinta un calificativ pentru o categorie de produsecare:(X) apartin aceluiasi sortimentb) apartin la sortimente diferite(X) au valorile caracteristicilor cuprinse între anumite limite(X) au aceeasi destinatiee) au destinatie diferita

12. În cazul produselor întâlnim frecvent împartirea pe clase de calitate:(X) masa, superioara, extra, lux(X) calitatea I, II, III …c) corespunzator, necorespunzatord) rebut, produs remaniabil, produs bun

III. CARACTERISTICILE CALITATII

13. Specificati grupa în care se încadreaza urmatoarele caracteristici:protectie, securitate:(X) sociale propriu-ziseb) senzoriale fiziologicec) psiho-senzorialed) psihologicee) ergonomicef) psiho-socialeg) nici una

14. Specificati grupa în care se încadreaza urmatoarele caracteristici:miros, gust, consistenta:a) sociale propriu-zise(X) senzoriale fiziologicec) psiho-senzorialed) psihologicee) ergonomicef) psiho-socialeg) nici una

15. Specificati grupa în care se încadreaza caracteristicile: forma, aspect,cromatica, eleganta, moda:a) sociale propriu-ziseb) senzoriale fiziologice(X) psiho-senzoriale de natura esteticad) psihologice de natura esteticae) ergonomicef) psiho-sociale de natura esteticag) nici una

16. Confortul este o caracteristica:a) tehnicab) fiziologicac) economicad) esteticae) senzoriala de natura fiziologica(X) senzoriala de natura psiho-fiziologica

17. Care dintre urmatoarele caracteristici sunt de natura senzorial –fiziologica:(X) mirosulb) duritatea(X) aromad) forma

IV. MASURAREA CALITATII

18. Jurnalul calitatii este un document în care se consemneaza:a) opiniile managerilor privind calitateab) constatarile controlorilor de calitatec) situatia statistica a defectelor la fiecare loc de munca(X) situatia statistica a defectelor pe categorii de defecte

19. Coeficientul defectelor se calculeaza:a) zilnic pentru fiecare tip de defectb) lunar pentru fiecare tip de defect(X) zilnic sau lunar prin raportarea numarului de defecte la total produseverificated) zilnic sau lunar prin raportarea numarului de defecte la total produse verificateîntr-o luna

20. Coeficientul defectelor reflecta:(X) situatia de ansamblu a noncalitatiib) gravitatea defectelor(X) ponderea defectelor în total produse verificate

21. Demeritul reflecta:a) situatia de ansamblu a defectelor(X) gravitatea defectelorc) ponderea defectelor în total produse verificate

V. SISTEMUL SI SUBSISTEMELE MANAGEMENTULUI CALITATII

22. Asupra calitatii elementelor de mediu organizatia poate actiona:a) direct, asupra tuturor componentelorb) indirect, asupra tuturor componentelor(X) direct asupra componentelor mediului intern(X) partial, asupra tuturor componentelor micromediului extern(X) indirect, asupra tuturor componentelor macromediului extern

23. Într-o cercetare de marketing sunt mai usor de evaluat:(X) cheltuielileb) efectele

24. Calitatea în specificare si proiectare este apreciata în functie de:(X) calitatea proiectarii produselor si tehnologiilor si calitatea proiectelor obtinuteb) numai în functie de calitatea proiectelorc) în functie de calitatea resurselor utilizate

25. Pentru aprecierea calitatii documentatiei de procurare a resurselor seanalizeaza urmatoarele documente privind relatiile cu furnizorii:a) fisele tehnice pentru normarea consumurilor(X) fise privind furnizoriic) procese - verbale de receptie(X) fise de evaluare a furnizorilor(X) comenzi si contracte

26. Marcajele de identificare de pe produse se mentin pâna când:a) are loc receptia la beneficiarb) dispar ca urmare a actiunii factorilor atmosfericic) are loc prelucrarea suprafetelor ce poarta semne de identificare(X) are loc prelucrarea suprafetelor ce poarta semne de identificare siincorporarea produsului în alt produs care are propriile marcaje

27. Bunurile fungibile sunt cele care:(X) se pot înlocui unele cu altele fiind determinate genetic si ale carorcaracteristici sunt similareb) au caracteristici specifice si nu pot fi înlocuite unele cu altelec) sunt bunuri necorporale

28. La definirea calitatii resurselor umane trebuie sa avem în vedere:a) caracteristicile individuale si comune ale acestora, care sunt utilizate în modinvoluntar în vederea realizarii obiectivelor organizatiei(X) climatul social si de managementc) dotarea tehnica a întreprinderii(X) sistem de stimulente

29. Asistenta tehnica la utilizatori este necesara:(X) în cazul produselor complexeb) în cazul produselor de import(X) în cazul produselor care necesita conditii speciale de instalare si punere înfunctiuned) în cazul bunurilor de folosinta îndelungata

30. Între cerintele de calitate pe care trebuie sa le îndeplineasca piesele deschimb putem mentiona:(X) interschimbalitatea(X) marcajele de identificare a producatorilorc) marcajele de identificare a seriei de fabricatied) complexitatea corespunzatoare

VI. AUDITUL SI CERTIFICAREA CALITATII

31. Problema auditului calitatii a aparut în etapa:a) inspectiei calitatiib) controlului integral al calitatiic) controlului statistic al calitatii(X) asigurarea calitatiie) managementului calitatii

32. Auditul calitatii consta în:a) verificarea persoanelor cu atributii speciale în problemele calitatiib) examinarea tuturor persoanelor pentru a verifica daca acestea cunosc sirespecta cerintele privind calitatea(X) examinarea activitatilor si rezultatelor referitoare la calitate pentru a stabilidaca respecta dispozitiile prestabilite

33. Între obiectivele auditului calitatii putem enumera:a) verificarea calitatii produselor sau corectitudinea controlului(X) verificarea existentei unor proceduri si sisteme de lucru care sa asigurerealizarea calitatiic) verificarea calitatii pe fluxul de fabricatie(X) verificarea corespondentei procedurilor de lucru cu standardele în domeniu

34. Auditul calitatii se poate realiza pentru:(X) produse sau servicii(X) procese de productiec) materii prime si materiale aprovizionate(X) sistemul calitatii

35. Auditul intern al calitatii:a) se realizeaza de experti neutri(X) se realizeaza de specialisti din organizatie(X) se realizeaza dupa implementarea unui plan sau program al calitatii(X) se reia cu o anumita periodicitatee) se reia doar la implementarea unor planuri sau programe noi privind calitatea

36. Auditul extern poate fi efectuat de catre:a) un furnizor al întreprinderiib) un investitor care doreste sa investeasca în întreprinderec) un beneficiar al întreprinderii la solicitarea acesteia(X) un beneficiar al întreprinderii din proprie initiativa(X) un organism neutru la solicitarea întreprinderii

37. Certificarea produselor are ca scop:a) evaluarea calitatiib) auditul produselor(X) atestarea posibilitatilor de a realiza produse cu anumite caracteristici decalitate

38. Declaratia de conformitate se elaboreaza de catre:(X) un laborator propriu acreditat pe baza unor încercari, teste, documenteb) un laborator propriu care efectueaza controlul calitatii produselorc) un beneficiard) un auditor extern specializat

39. Certificarea sistemului calitatii este atestata prin:a) Declaratia de conformitate a sistemului de asigurare a calitatii(X) Certificatul de conformitate a sistemului de management al calitatiic) Marca de conformitate a sistemului de management al calitatii

VII. PREMIILE CALITATII

40. Premiul Deming se acorda pentru:(X) persoane cu realizari deosebite în domeniul calitatiib) întreprinderi cu realizari deosebite în domeniul calitatii(X) certa valoare în domeniul calitatiid) produse de calitate deosebitae) întreprinderi cu o dinamica accentuata a cifrei de afaceri ca urmare a cresteriicalitatii

41. Premiul National Baldrige se acorda pentru:a) persoane cu realizari deosebite în domeniul calitatii(X) întreprinderi cu realizari deosebite în domeniul calitatiic) certa valoare în domeniul calitatiid) produse de calitate deosebitae) întreprinderi cu o dinamica accentuata a cifrei de afaceri ca urmare a cresteriicalitatii

42. Premiul European pentru Calitate/Premiul Juran se acorda pentru:a) persoane cu realizari deosebite în domeniul calitatii(X) organizatii cu realizari deosebite în domeniul calitatiic) certa valoare în domeniul calitatiid) produse de calitate deosebitae) organizatii cu o dinamica accentuata a cifrei de afaceri ca urmare a cresteriicalitatii

VIII. STANDARDIZAREA INTERNATIONALA

43. Standardele internationale sunt simbolizate:(X) ISO 9000:2008b) EN – 29000c) CEN – 29000

44. Standardele internationale pot fi:(X) standarde ghidb) standarde oficiale(X) standarde de metodologied) standarde adaptabile(X) standarde de referintaf) standarde de proceduri

45. Standardul care defineste terminologia în domeniul calitatii este:a) SR EN ISO 9001:2008(X) SR EN ISO 9000:2006c) SR EN ISO 9004:2010

46 SMC se proiecteaza si se implementeaza conform standardului:(X) SR EN ISO 9001:2008b) SR EN ISO 9000:2006c) SR EN ISO 9004:2010

IX. ECONOMIA CALITATII

47. Principalele grupe de costuri ale calitatii sunt:(X) costuri de prevenire asigurareb) costuri de crescatoare(X) costuri de evaluare a calitatiid) costuri la producatori(X) costurile datorate noncalitatii(X) costul clientelei pierdute

48. În grupa costurilor de prevenire asigurare se includ:(X) cheltuieli pentru prospectarea pietei, conceptie si experimentareb) cheltuieli cu acreditarea / autorizarea laboratoarelor si atestarea personalului(X) cheltuieli pentru asigurarea conditiilor materiale necesare realizarii calitatiisuperioare(X) cheltuieli cu managementul prevenirii noncalitatii si asigurarea calitatiie) cheltuieli pentru activitatea de service

49. În grupa costurilor de evaluare se includ:a) cheltuieli pentru evaluarea calificarii personaluluib) cheltuieli pentru evaluarea defectelor(X) cheltuieli pentru asigurarea conditiilor materiale necesare evaluarii(X) cheltuieli cu personalul care efectueaza activitatea de evaluare

X. EFECTELE CALITATII

50. Principalele categorii de efecte ale calitatii sunt:(X) efecte tehnice(X) efecte socialec) efecte materialed) efecte banesti(X) efecte tehnico- sociale conexe(X) efecte economiceg) efecte morale

51. Efectele tehnice se obtin:(X) prin cheltuieli suplimentareb) prin actiuni sustinute de publicitatec) prin informarea consumatorilor

52. Efectele sociale se manifesta într-o proportie mai mare la:(X) beneficiarib) producatoric) intermediarid) organisme publice

53. Efectele ecologice sunt de natura:a) tehnicab) economica(X) sociala

54. Din categoria efectelor economice fac parte:(X) cresterea competitivitatiib) cresterea securitatii în exploatare(X) spor de productie fizica sau valorica

55. Pentru a evalua efectul îmbunatatirii calitatii la nivel de încredere,elementele de referinta sunt:a) nivelul mediu al calitatii pe ramura, sector pentru alte produse decât cele aleorganizatiei(X) cel mai scazut nivel al produselor similare care sunt totusi cerute pe piata(X) nivelul mediu al calitatii pe ramura, sector pentru produse similare

XI. ANALIZA CALITATII

56. Clientii pot fi uneori nemultumiti de calitatea unui produs chiar dacaacesta ar putea sa le satisfaca integral cerintele?(X) Dab) Nuc) Numai în cazul produselor complexe

57. Informatii privind calitatea la client pot fi obtinute prin:(X) studii de piata care vizeaza cumparatorii efectivi(X) studii de piata care vizeaza cumparatorii potentiali(X) analiza reclamatiilord) studii de piata care vizeaza concurecta(X) analiza evolutiei clientelei

58. Evolutia clientelei este determinata de:(X) calitatea produselor si/sau serviciilorb) calitatea totala la producator(X) gradul de cultura a calitatii si civilizatie

59. Efectele economice ale calitatii la producator pot fi:(X) spor de productie fizica sau valoricab) îmbunatatirea conditiilor de muncac) cresterea securitatii în exploatarea produselor(X) reduceri de cheltuieli(X) cresteri de venit net

60. Bilantul calitatii pune în evidenta:(X) cheltuielile si efectele legate de calitate(X) câstigul net din cresterea calitatiic) contributia calitatii la cresterea activului întreprinderii