Securitatea si Sanatatea in Munca UTM 2014

8/10/2019 Securitatea si Sanatatea in Munca UTM 2014

1/51

1. Obiectul si continutul cursului SSM

Ob. SSM are ca scop instituirea de msuri privind promovarea mbuntiriisecuritii i sntii n munc a lucrtorilor. SSM stabilete principii generalereferitoare la prevenirea riscurilor profesionale, protecia sntii i securitatealucrtorilor, eliminarea factorilor de risc i accidentare, informarea, consultarea,

participarea echilibrat potrivit legii, instruirea lucrtorilor i a reprezentanilorlor, precum i direciile generale pentru implementarea acestor principii.

2. Instruirea in domeniul SSM.

Instruirea in material de SSM poarta un character obligatoriu permanent, sedesfasoara la toate nivelel de educatie si pregatire profesionala in activitatea demunca si la locurile de lucru. Se efectueaza din mijloacele unitatii in timpul

programului de lucru in interiorul sau afara unitatii. Instruirea SSSM cuprinde

fazele:

- La incadrarea in munca ( introductiv-generala)- La locul de muna- Periodica

Durata fiecarei faze depinde de specificul de risc professional precum si deactivitatea de protective la prevenire la nivelul unitatii si va fi nu mai mica de 1ora.

Inst. Introductiv-generalase desfasoara in cabinetul serviciului de protective siprevenirede catre conducatorul sau lucratorul acestui serviciu cu verificareaulterioara a cunostintelor.

Instr. la locul de muncae fectuat de catre conducatorul locului de munca inbaza informatiilor si instructiunilor de SSM si urmareste scopul de a adducecunostinte lucratorului referitor la riscurile profesionale privind locul de munca

precum si masurile de protectie si prevenire

Intrui. periodicase efectueaza ori de cite ori este necesara dar nu mai rar decit

o data la 6 luni. Se mai efectueaza cea periodica si in cazurile :- La modificarea instructiunilor SSM, la incalcarea de catre muncitor a

insttructiunilor de SSM.- La reluareaactivitatii dupa accidental suferit de catre muncitor- La executarea lucrarilor ocazionale- La schimbarea conditiilor de lucru- la schimbarea locului de munc sau la transfer- la introducerea unui nou echipament de munc sau a unor modificri ale

echipamentului existent

- la introducerea oricrei noi tehnologii sau proceduri de lucru


2/51

- la executarea unor lucrri special

3.Certificarea locurilor de munca.

certificarea este impus printr-un anumit ansamblu de legi, care

stabilete imperativ c activitile de producie sau prestaie de servici suntcondiionate de obinerea autorizaiei de funcionare din punct de vedere alproteciei muncii, acordat de Inspectoratul Teritorial de munc. n acest sens aufost emise Normele metodologice privind autorizarea funcionrii persoanelor

juridice i fizice din punct de vedere al proteciei muncii, care precizeaz cautorizaia de funcionare atest c, la data verificrii, persoana juridic saufizic ndeplinete condiiile minime stabilite prin standardele i normele desecuritate n vigoare, astfel nct s fie prevenite accidentele de munc imbolnvirile profesionale.

Procedura de autorizare s-a simplificat deoarece Guvernul a adoptatla 6 iulie 2001 Procedura de autorizare a funcionrii comercianilor din punct devedere al proteciei muncii, care stabilete c autorizaia se elibereaz deInspectoratul Teritorial de Munc, prin reprezentantul delegat la Biroul unic dincadrul Camerei de Comer i Industrie Teritorial.

Potrivit Procedurii, solicitantul depune la Biroul unic cererea denregistrare tip, la care trebuie s anexeze:

- declaraia pe proprie rspundere privind respectarea legislaiei de

protecie a muncii;

- lista cuprinznd echipamentele din dotare;

- copii de pe certificatele de conformitate ale echipamentelortehnice folosite n zone cu pericol de explozie;

- dovada achitrii tarifului aferent autorizrii.

Dup analiza dosarului i verificrile ntreprinse cu privire laaplicarea msurilor minime necesare pentru prevenirea accidentelor de munc ia bolilor profesionale, Inspectotarul Teritorial de munc va redacta referatulcuprinznd concluziile evalurii. n situaia n care se constat c nu suntndeplinite condiiile pentru autorizarea funcionrii trebuie precizateneconformitile i actele normative ale cror prevederi nu sunt ndeplinite, caremotiveaz neeliberarea autorizaiei.

Autorizaia de funcionare din punct de vedere al proteciei munciieste valabil atta timp ct nu s-au modificat condiiile iniiale pentru careaceasta a fost modificat. Dac apar schimbri n condiiile iniiale,

comerciantul are obligaia de a solicita Biroului unic revizuirea autorizaiei.


3/51

Anual, comercianii, trebuie s confirme la Inspectoratul Teritorial de Muncfaptul c se menin condiiile iniiale pentru care s-a eliberat autorizaia.

4.Notiunile de baza ale SSM.

a) lucrtor -persoan angajat de ctre unangajator, potrivit legii, inclusivstudenii, elevii n perioada efecturii stagiului de practic, precum i ucenicii iali participani la procesul de munc, cu excepia persoanelor care presteazactiviti casnice;

b) angajator -persoan fizic sau juridic ce se afl n raporturi de muncori de serviciu cu lucrtorul respectiv i care are responsabilitatea ntreprinderiii/sau unitii;

c) ali participani la procesul de munc - persoane aflate n ntreprinderei/sau unitate, cu permisiunea angajatorului, n perioada de verificare prealabil

a aptitudinilor profesionale n vederea angajrii, persoane care presteazactiviti n folosul comunitii sau activiti n regim de voluntariat, precum iomeri pe durata participrii la o form de pregtire profesional i persoanecare nu au contract individual de munc ncheiat n form scris i pentru care se

poate face dovada prevederilor contractuale i a prestaiilor efectuate prin oricealt mijloc de prob;

d) reprezentant al lucrtorilor cu rspunderi specifice n domeniulsecuritii i sntii lucrtorilor - persoan aleas, selectat sau desemnat delucrtori, n conformitate cu prevederile legale, s i reprezinte pe acetia n ceeace privete problemele referitoare la protecia securitii i sntii lucrtorilorn munc;

e) prevenire - ansamblul de dispoziii sau msuri luate ori prevzute ntoate etapele procesului de munc, n scopul evitrii sau diminurii riscurilor

profesionale;f) eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vtmri ale

organismului, produs n timpul procesului de munc ori n ndeplinireandatoririlor de serviciu, situaia de persoan dat disprut sau accidentul detraseu ori de circulaie, n condiiile n care au fost implicate persoane angajate,incidentul periculos, precum i cazul susceptibil de boal profesional sau legat

de profesiune;g) accident de munc - vtmarea violent a organismului, precum i

intoxicaia acut profesional, care au loc n timpul procesului de munc sau nndeplinirea ndatoririlor de serviciu i care provoac incapacitate temporar demunc de cel puin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces;

h) boal profesional - afeciunea care se produce ca urmare a exercitriiunei meserii sau profesii, cauzat de ageni nocivi fizici, chimici ori biologicicaracteristici locului de munc, precum i de suprasolicitarea diferitelor organesau sisteme ale organismului, n procesul de munc;

i) echipament de munc - orice main, aparat, unealt sau instalaiefolosit n munc;


4/51

j) echipament individual de protecie - orice echipament destinat a fi purtatsau mnuit de un lucrtor pentru a-l proteja mpotriva unuia ori mai multorriscuri care ar putea s i pun n pericol securitatea i sntatea la locul demunc, precum i orice supliment sau accesoriu proiectat pentru a ndepliniacest obiectiv;

k) loc de munc - locul destinat s cuprind posturi de lucru, situat n

cldirile ntreprinderii i/sau unitii, inclusiv orice alt loc din aria ntreprinderiii/sau unitii la care lucrtorul are acces n cadrul desfurrii activitii;l) pericol grav i iminent de accidentare - situaia concret, real i actual

creia i lipsete doar prilejul declanator pentru a produce un accident n oricemoment;

m) stagiu de practic - instruirea cu caracter aplicativ, specific meserieisau specialitii n care se pregtesc elevii, studenii, ucenicii, precum i omeriin perioada de reconversie profesional;

n) securitate i sntate n munc - ansamblul de activiti instituionalizate

avnd ca scop asigurarea celor mai bune condiii n desfurarea procesului demunc, aprarea vieii, integritii fizice i psihice, sntii lucrtorilor i a altorpersoane participante la procesul de munc;

o) incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia,incendiul, avaria, accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat dindisfuncionalitatea unei activiti sau a unui echipament de munc sau/i dincomportamentul neadecvat al factorului uman care nu a afectat lucrtorii, dar arfi fost posibil s aib asemenea urmri i/sau a cauzat ori ar fi fost posibil s

produc pagube materiale;p) servicii externe - persoane juridice sau fizice din afara

ntreprinderii/unitii, abilitate s presteze servicii de protecie i prevenire ndomeniul securitii i sntii n munc, conform legii;

q) accident uor - eveniment care are drept consecin leziuni superficialecare necesit numai acordarea primelor ngrijiri medicale i a antrenatincapacitate de munc cu o durat mai mic de 3 zile; r) boal legat de

profesiune - boala cu determinare multifactorial, la care unii factorideterminani sunt de natur profesional.

5.Obligatiile angajatorilor in domeniul SSM

Din Codul Muncii: Articolul 225. Obligaiile angajatorului privindasigurarea proteciei muncii

Angajatorul rspunde de asigurarea proteciei muncii n unitate i areurmtoarele obligaii n acest domeniu:

a) s aprobe, n etapa de cercetare, proiectare i executare a construciilor iechipamentelor tehnice, de elaborare a proceselor tehnologice, soluii conforme

normelor de protecie a muncii, aplicarea crora ar elimina riscurile deaccidentare a salariailor i de contractare a bolilor profesionale;


5/51

b) s activeze numai n temeiul autorizaiei de funcionare din punctul devedere al proteciei muncii, iar n cazul lansrii n producie a echipamentelortehnice, a echipamentului individual de protecie i de lucru - i n temeiulavizului corespunztor, documente eliberate de organele abilitate, precum i smenin condiiile pentru care s-au obinut acestea i s solicite revizuireadocumentelor menionate n cazul schimbrii condiiilor iniiale;

c) sstabileasc mputernicirile i obligaiile managerilor privind realizareamsurilor de protecie a muncii;d) s organizeze serviciul pentru protecia muncii i serviciul medical;e) s achite instituiilor medicale cheltuielile pentru acordarea ajutorului

medical de urgen n caz de accidente de munc i acutizare a bolilorprofesionale;

f) s contribuie la constituirea n unitate a comitetului pentru proteciamuncii;

g) s asigure evaluarea factorilor de risc la locurile de munc;

h) s asigure elaborarea i realizarea planului anual privind msurile deprotecie a muncii n unitate;i) s nu atrag mijloacele salariailor n acoperirea cheltuielilor legate de

realizarea msurilor de protecie a muncii n unitate;j) s admit la lucru numai persoane care, n urma controlului (examenului)

medical, corespund sarcinilor de munc ce urmeaz s le execute; s asigureperiodicitatea acestor controale (examene);

k) s asigure informarea fiecrui salariat asupra riscurilor la care acesta esteexpus n desfurarea activitii sale la locul de munc, precum i asupramsurilor preventive necesare;

l) s asigure instruirea salariailor n materie de protecie a muncii, inclusivinstruirea mputerniciilor pentru protecia muncii;

m) s elaboreze i s aprobe, de comun acord cu reprezentanii salariailor,instruciuni cu privire la protecia muncii, corespunztoare condiiilor n care sedesfoar activitatea la locurile de munc;

n) s asigure dotarea salariailor cu echipament individual de protecie i delucru, precum i pstrarea, ntreinerea, repararea, curarea i dezintoxicareaacestuia;

o) s acorde materiale igienico-sanitare salariailor care lucreaz la locuri

de munc cu condiii de murdrire excesiv a pielii sau unde este posibilaciunea substanelor nocive asupra minilor;

p) s acorde alimentaie de protecie salariailor care lucreaz n condiii demunc vtmtoare;

r) s asigure buna funcionare a sistemelor i dispozitivelor de protecie, aaparaturii de msur i control, precum i a instalaiilor de captare, reinere ineutralizare a substanelor nocive degajate n desfurarea proceselortehnologice;

s) s nu cear salariatului ndeplinirea unor sarcini de munc cu pericol

iminent de accidentare;


6/51

t) s asigure fiecare salariat contra accidentelor de munc i bolilorprofesionale;

u) s asigure publicitatea, cercetarea, evidena i raportarea corect i ntermenele stabilite a accidentelor de munc i a bolilor profesionale produse nunitate, elaborarea i realizarea msurilor de prevenire a acestora;

v) s asigure, n caz de accidentare sau de mbolnvire la locul de munc,

acordarea primului ajutor i transportarea salariailor n instituii medicale;x) s efectueze, n modul stabilit de prezentulcod, transferul la o muncmai uoar a salariailor care au nevoie de aceasta din motive de sntate.

6.Definirea accidentului de munca

Accidentul de munc, const n vtmarea violent a organismului, precum iintoxicaia acut profesional, care au loc n timpul procesului de munc sau nndeplinirea ndatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridic a contractului

n baza cruia se desfoar activitatea, i care provoac incapacitate temporarde munc de cel puin 3 zile, invaliditate orideces.

7.Clasificarea accidentelor de munca.

Accidentele de munc pot fi clasate dup numrul persoanelor vtmate, dupurmrile produse i dup momentul n care i produc efectele. n raport cu

primul criteriu, accidentele de munc pot fi individuale sau collective. Normele

metodologice arat c accidentul colectiv este acela n care au fost accidentatecel puin trei persoane, n acelai timp i din aceeai cauz, n cadrul aceluiaieveniment,bineneles dac s-a produs i incapacitatea temporar de munc decel puin trei zile calendaristice pentru fiecare persoan.

Dup urmrile produse, accidentele de munc sunT:

- accidente care produc incapacitate temporar de munc de celpuin trei zile calendaristice;

- accidente de munc care produc invaliditate;

- accidente mortale, cnd desecul salariatului se produce imediat saudup un interval de timp;

n funcie de momentul n care s-au produs efectele, accidentele demunc pot fi:

- accidente ale cror efecte se produc imediat;

- accidente ale cror efecte se manifest ulterior;

- accidente cu efecte imediate nsoite i de alte efecte.


7/51

8.Comunicarea despre accident si evidenta accidentelor de munca.

Comunicarea accidentelor de munc este reglementat de Normelemetodologice privind comunicarea, care stabilesc c orice eveniment produs nincinta persoanei juridice sau fizice, sau n orice alt loc de munc organizat de

aceasta trebuie comunicat, de ndat, conducerii unitii, de ctre conductorullocului de munc sau de orice alt persoan care are cunotin despre

producerea acestuia. Comunicarea despre producerea accidentelor va cuprindeurmtoarele date:

denumirea, adresa unitii sau a angajatorului persoanei fizice;

numele, prenumele, starea familial, vrsta i profesia accidentatului /accidentailor;

data i ora producerii accidentului;locul i circumstanele care se cunosc n legtur cu accidentul produs;

caracterul vtmrii violente a organismului accidentatului;

numele i funcia persoanei care a transmis comunicarea, numrul telefonului delegtur.

Orice eveniment, va fi comunicat de ndat angajatorului, de ctre conductorullocului de munc sau de orice alt persoan care are cunotin despreproducerea acestuia.

Angajatorul are obligaia s comunice evenimentele, de ndat, dup cumurmeaz:

-inspectoratelor teritoriale de munc, toate evenimentele aa cum sunt definite;

-asigurtorului, potrivit Legii privind asigurarea pentru accidente de munc iboli profesionale, cu modificrile i completrile ulterioare, evenimenteleurmate de incapacitate temporar de munc, invaliditate sau deces, laconfirmarea acestora;

-organelor de urmrire penal, dup caz.

-Orice medic, inclusiv medicul de medicin a muncii aflat ntr-o relaiecontractual cu angajatorul, conform prevederilor legale, va semnala obligatoriususpiciunea de boal profesional sau legat de profesiune, depistat cu prilejul

prestaiilor medicale


8/51

Evidenta:

Evidena accidentelor de munc, seine de persoana juridic i persoana fizic,care este obligat, din Normele metodologice s ntocmeasc trei registre: a)registrul de eviden a accidentailor n munc; b) registrul de eviden aincidentelor periculoase; c) registrul de eviden a accidentelor uoare.

Accidentele se nregistreaz i se in n eviden de ctre uniti, ale crorsalariai snt sau au fost accidentaii, iar cele produse la angajator - persoanfizic se nregistreaz i se in n eviden de ctre autoritatea administraiei

publice locale (primrie) pe teritoriul creia este nregistrat contractul individualde munc.

33. Accidentele suferite de elevi i studeni n timpul prestrii muncii sau ncadrul practicii profesionale la uniti se nregistreaz de unitate.

34. Accidentele de munc se nregistreaz i se in n eviden separat de

accidentele n afara muncii.35. Dosarele de cercetare a accidentelor se in n eviden i se pstreaz launitate (primrie) timp de 50 de ani, iar la organele interesate - n funcie denecesitate.

n cazul lichidrii unitii (primriei) sau neasigurrii integritii documentelor,dosarele de cercetare a accidentelor se vor transmite spre pstrare arhivei de stat.

36. Unitile (primriile) vor raporta anual organelor de statistic, n modulstabilit, despre situaia statistic a accidentelor de munc nregistrate n perioada

de referin.

n baza formularelor de nregistrare a accidentelor de munc i a proceselorverbale de cercetare a incidentelor periculoase, Inspectoratul Teritorial deMunc are obligaiade a nregistra i de a ine evidena tuturor accidentelor demunc i a incidentelor periculoase petrecute pe raza de competen.

9.Cercetarea ADM cu incapacitate temporara de munca.

Cercetarea accidentelor de munc are ca scop stabilirea mprejurrilor i a

cauzelor care au determinat producerea acestora, a reglementrilor legale care nuau fost respectate, a rspunderilor i a msurilor care se impun a fi luate pentruprevenirea producerii altor cazuri similare.

Normele metodologice fac referire la cercetarea evenimentelor, care, aa cums-a artat au o sfer mai larg dect cea a accidentului de munc. In NormelorMetodologice, se arat c cercetarea oricrui eveniment este obligatorie, inclusivn cazul persoanelor date disprute, indiferent dac sunt ntrunite sau nucondiiile unui accident de munc.

Cercetarea se efectueaz de ctre Persoana juridic la care a avut locevenimentul care a antrenat incapacitatea temporar de munc; n cazul n care


9/51

accidentul a produs vtmri grave, cercetarea se face de ctre persoana juridic,sub supravegherea Inspectoratului Teritorial de Munc. Accidentul uor (celcare necesit numai acordarea primelor ngrijiri medicale i cele care au producincapacitate temporar de munc mai mic de trei zile) sunt de asemenea,cercetate de unitate;

procesul verbal de cercetare a evenimentului se ntocmete n dou exemplare,n cazul accidentului urmat de incapacitate temporar de munc(un exemplarrmne la dosarul de cercetare, iar cellalt se nainteaz la InspectoratulTeritorial de Munc)

Normele metodologice, cercet[rile se ncheie n termen de 5 zile care poate fiprelungit cu cel mult nc 5 zile n cazul accidentelor care au provocatincapacitate temporar de munc

Dosarul cercetrii trebuie s cuprins :

a) opisul actelor aflate la dosar;

b) procesul verbal de cercetare;

c) schie, fotografii referitoare la eveniment;

d) declaraia accidentatului, n cazul accidentului urmat deincapacitate temporar de munc sau de invaliditate;

e) declaraiile martorilor;

f) declaraiile persoanelor rspunztoare de nerespectareaprevederilor legale;

g) copii de pe actele i documentele necesare pentru elucidareamprejurrilor i a cauzelor evenimentului;

h) alte documente, declaraii necesare pentru a determina caracterulaccidentului;

i) formularul pentru nregistrarea accidentului de munc

Dosarul de cercetare a evenimentelor se ntocmete ntr-un exemplar, pentruaccidentul care produce incapacitate temporar de munc, care se pstreaz la

persoana juridic sau fizic la care se nregistreaz accidentul;


10/51

10.Cercetarea accidentelor de munca grave, mortale si colective.

Cercetarea accidentelor de munc are ca scop stabilirea mprejurrilor i acauzelor care au determinat producerea acestora, a reglementrilor legale care nuau fost respectate, a rspunderilor i a msurilor care se impun a fi luate pentru

prevenirea producerii altor cazuri similare.

Normele metodologice fac referire la cercetarea evenimentelor, care, aa cums-a artat au o sfer mai larg dect cea a accidentului de munc. In NormelorMetodologice, se arat c cercetarea oricrui eveniment este obligatorie, inclusivn cazul persoanelor date disprute, indiferent dac sunt ntrunite sau nucondiiile unui accident de munc.

Cercetarea se efectueaz de ctre Inspetoratul Teritorial de Munc din judeul peteritoriul cruia s-a produs evenimentul, n cazul accidentelor mortale, alsituaiilor cu persoane disprute, al accidentelor care produc invaliditate, al celor

colective, n cazul incidentelor periculoase, precum i n cazul accidentelor careau produs invaliditate temporar de munc angajailor la persoane fizice, oriInspecia muncii, n cazul accidentelor colective i al incidentelor periculoase,care prezint un grad ridicat de complexitate.

Procesul verbal de cercetare constituie un mijloc de prob, pe baza luistabilindu-se persoanele vinovate de neluarea unor msuri de protecie a muncii.Conform Normelor metodologice, cercet[rile se ncheie n 7 zile, n cazulaccidentelor urmate de vtmri grave de la data producerii acestora i n celmult 10 zile de la comunicarea accidentului mortal, colectiv, a celui n care sunt

persoane date deisprute i a incicentului periculor.Dosarul cercetrii trebuie s cuprins (:

a) opisul actelor aflate la dosar;

b) procesul verbal de cercetare;

c) schie, fotografii referitoare la eveniment;

d) declaraia accidentatului, n cazul accidentului urmat de

incapacitate temporar de munc sau de invaliditate;

e) declaraiile martorilor;

f) declaraiile persoanelor rspunztoare de nerespectarea

prevederilor legale;


11/51

g) copii de pe actele i documentele necesare pentru elucidarea

mprejurrilor i a cauzelor evenimentului;

h) alte documente, declaraii necesare pentru a determina caracterul

accidentului;

i) formularul pentru nregistrarea accidentului de munc

Dosarul mai poate cuprinde: expertize tehnice, actul de constatare medico-legal, n cazul accidentului mortal, copii de pe certificatele de concediumedical.

Dosarul de cercetare a evenimentelor se ntocmete

n dou exemplare, pentru accidentele mortale, inclusiv pentru persoanele date

disprute,pentru accidentele colective i pentru cele care au produs inveliditate,confirmate prin decizie, din care exemplarul original se nainteaz organului deurmrire penal, iar un exemplar se pstreaz la Inspectoratul Teritorial deMunc care a fcut cercetarea;

11.Legea RM SSMsi sfera ei de actiune.

Legii securitii i sntii n munc nr. 186 din 10 iulie 2008

Domeniul de aplicare

(1) Dispoziiile prezentei legi se aplic n toate domeniile de activitate attpublice, ct i private.

(2) Dispoziiile prezentei legi se aplic:

a) angajatorilor;

b) lucrtorilor;c) reprezentanilor lucrtorilor;

d) persoanelor care solicit angajarea n cmpul muncii, aflate n unitate cupermisiunea angajatorului, n perioada de verificare prealabil a aptitudinilorprofesionale;

e) persoanelor care desfoar munc neremunerat n folosul comunitii sauactiviti n regim de voluntariat;


12/51

f) persoanelor care nu au contract individual de munc ncheiat n formscris i pentru care dovada clauzelor contractuale i a prestaiilor efectuate se

poate face prin orice alt mijloc de prob;

g) persoanelor care, pe durata ispirii pedepsei n locuri de detenie, lucreazn atelierele instituiilor penitenciare sau la alte locuri de munc;

h) omerilor, pe durata participrii acestora la o form de pregtireprofesional.

(3) Prezenta lege nu este aplicabil dac unele caracteristici inerente anumitoractiviti specifice forelor armate, poliiei sau serviciilor de protecie civil snt,n mod inevitabil, n contradicie cu dispoziiile ei. n acest caz, securitatea isntatea lucrtorilor se vor asigura inndu-se cont, n msura posibilitii, dedispoziiile prezentei legi.

12.Organele de stat de supraveghere si control in domeniul SSM.

Coordonarea securitii i sntii n munc

(1) Ministerul Economiei i Comerului este organul central de specialitate aladministraiei publice care coordoneaz securitatea i sntatea n munc.

Ministerul Economiei i Comerului are urmtoarele atribuii principale ndomeniul securitii i sntii n munc:

a) organizeaz elaborarea proiectelor de acte normative privind securitatea isntatea n munc i, dup consultarea patronatelor i sindicatelor, le nainteazGuvernului spre aprobare;

b) asigur monitorizarea aplicrii legislaiei privind securitatea i sntatea nmunc;

c) organizeaz elaborarea instruciunilor-cadru de securitate i sntate nmunc pentru anumite ocupaii sau pentru desfurarea unor lucrri complexe;

d) avizeaz proiectele de instruciuni-cadru de securitate i sntate n munc;e) asigur publicarea anual ainformaiei privind msurile luate n realizarea

politicii statului n domeniul securitii i sntii n munc, privind accidentelede munc i bolile profesionale;

f) asigur ntreinerea de legturi cu reeaua internaional de informare ndomeniul securitii i sntii n munc;

g) reprezint statul n relaiile internaionale n domeniul securitii i sntiin munc.


13/51

Ministerul Sanatatii:

a) coordoneaz activitatea de medicin a muncii la nivel naional; b)elaboreaz sau avizeaz reglementri pentru protecia sntii n relaiecu mediul de munc, pentru promovarea sntii la locul de munc,

precum i pentru medicina muncii; c) supravegheaz starea de sntate a

lucrtorilor; d) asigur formarea i perfecionarea profesional ndomeniul medicinei muncii; e) coordoneaz activitatea de cercetare,declarare, nregistrare i eviden a bolilor profesionale i a celor legate de

profesiune; f) autorizeaz/avizeaz i controleaz calitatea serviciilormedicale acordate lucrtorilor la locul de munc; g) colaboreaz cu alteinstituii implicate n activiti cu impact asupra sntii lucrtorilor;

Inspectia muncii:

a) controleaz realizarea programelor de prevenire a riscurilor profesionale;b) solicit msurtori i determinri, examineaz probe de produse i demateriale n uniti i n afara acestora, pentru clarificarea unorevenimente sau situaii de pericol; c) dispune sistarea activitii sauscoaterea din funciune a echipamentelor de munc, n cazul n careconstat o stare de pericol grav i iminent de accidentare sau dembolnvire profesional i sesizeaz, dup caz, organele de urmrire

penal; d) cerceteaz evenimentele conform competenelor, avizeazcercetarea, stabilete sau confirm caracterul accidentelor; e)coordoneaz, n colaborare cu Institutul Naional de Statistic i cucelelalte instituii implicate, dup caz, sistemul de raportare i eviden aaccidentelor de munc i a incidentelor, iar, n colaborare cu MinisterulSntii Publice, sistemul de raportare a bolilor profesionale sau legatede profesie; f) analizeaz activitatea serviciilor externe prevzute la art. 8alin. (4) i propune retragerea abilitrii, dup caz; g) raporteazMinisterului Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei situaiile deosebitecare necesit mbuntirea reglementrilor din domeniul securitii isntii n munc; h) furnizeaz informaii celor interesai despre celemai eficace mijloace de respectare a legislaiei din domeniul securitii isntii n munc.

13.Responsabilitatea pentru incalcarea legislatiei de SSM.

1) Neluarea vreuneia dintre msurile legale de securitate i sntate n munc dectre persoana care avea ndatorirea de a lua aceste msuri, dac se creeaz un

pericol grav i iminent de producere a unui accident de munc sau dembolnvire profesional, constituie infraciune i se pedepsete cu nchisoare de


14/51

la un an la 2 ani sau cu amend. (2) Dac fapta prevzut la alin. (1) a produsconsecine deosebite, pedeapsa este nchisoarea de la un an la 3 ani sau amend.

(3) Fapta prevzut la alin. (1) svrit din culp se pedepsete cu nchisoare dela 3 luni la un an sau cu amend, iar fapta prevzut la alin. (2) svrit dinculp se pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la un an sau cu amend.

Art. 38.

- (1) Nerespectarea de ctre orice persoan a obligaiilor i a msurilor stabilitecu privire la securitatea i sntatea n munc, dac prin aceasta se creeaz un

pericol grav i iminent de producere a unui accident de munc sau dembolnvire profesional, constituie infraciune i se pedepsete cu nchisoare dela un an la 2 ani sau cu amend. (2) Dac fapta prevzut n alin. (1) a produsconsecine deosebite, pedeapsa este nchisoarea de la un an la 3 ani sau amend.(3) Dac nerespectarea const n repunerea n funciune a instalaiilor, mainilor

i utilajelor, anterior eliminrii tuturor deficienelor pentru care s-a luat msuraopririi lor, pedeapsa este nchisoarea de la un an la 2 ani sau amend. (4) Fapteleprevzute la alin. (1) i (3) svrite din culp se pedepsesc cu nchisoare de la 3luni la un an sau cu amend, iar fapta prevzut la alin. (2) svrit din culp se

pedepsete cu nchisoare de la 6 luni la un an sau cu amend.

14.Garantiile angajatilor in exercitarea dreptului la SSM

Fiecare lucrtor este n drept:

a) s aib un post de lucru corespunztor actelor normative de securitate isntate n munc;

b) s obin de la angajator informaii veridice despre condiiile de lucru,despre existena riscului profesional, precum i despre msurile de proteciempotriva influenei factorilor de risc profesional;

c) s refuze efectuarea de lucrri n cazul apariiei unui pericol pentru viaaori sntatea sa pn la nlturarea acestuia;

d) s fie asigurat, din contul angajatorului, cu echipament individual deprotecie;

e) s fie instruit i s beneficieze de reciclare profesional n domeniulsecuritii i sntii n munc din contul angajatorului;

f) s se adreseze angajatorului, sindicatelor, autoritilor administraieipublice centrale i locale, instanelor judectoreti pentru soluionareaproblemelor ce in de securitatea i sntatea n munc;

g) s participe personal sau prin intermediul reprezentanilor si la examinareaproblemelor legate de asigurarea unor condiii de lucru nepericuloase la postul


15/51

su de lucru, la cercetarea accidentului de munc sau a bolii profesionalecontractate de el;

h) s fie supus unui examen medical extraordinar potrivit recomandrilormedicale, cu meninerea postului de lucru i a salariului mediu pe durataefecturii acestui examen.

15.Obligatiunile lucratorilor in domeniul SSM.

Obligaiile lucrtorilor

(1) Fiecare lucrtor i va desfura activitatea n conformitate cu pregtireaprofesional i instruirea sa, precum i cu instruciunile de securitate i sntaten munc primite din partea angajatorului, astfel nct s nu expun la pericol deaccidentare sau de mbolnvire profesional nici propria persoani nici alte

persoane care ar putea fi afectate de aciunile sau de omisiunile lui n timpullucrului.

(2) Pentru realizarea dispoziiilor alin.(1), lucrtorii snt obligai:

a) s utilizeze corect mainile, aparatele, uneltele, substanele periculoase,echipamentele de transport i alte mijloace de producie;

b) s utilizeze corect echipamentul individual de protecie pus la dispoziie i,dup utilizare, s l napoieze sau s l pun la locul destinat pentru pstrare;

c) sexclud deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrar a dispozitivelorde protecie ale mainilor, aparatelor, uneltelor, instalaiilor, cldirilor i altorconstrucii, precum i s utilizeze corect aceste dispozitive;

d) s comunice imediat angajatorului i/sau lucrtorilor desemnai oricesituaie de munc pe care au motive ntemeiate s o considere un pericol grav

pentru securitate i sntate, precum i orice defeciuni ale sistemelor deprotecie;

e) s aduc la cunotin conductorului locului de munc i/sau angajatorului

orice caz de mbolnvire a lor la locul de munc sau orice accident de muncsuferit de ei;

f) s coopereze cu angajatorul i/sau cu lucrtorii desemnai, atta timp ct estenecesar, pentru a face posibil realizarea oricror msuri sau cerine dispuse deinspectorii de munc sau pentru a da posibilitate angajatorului s se asigure cmediul de lucru este n siguran i nu prezint riscuri profesionale n activitatealucrtorului;

g) s nsueasc i s respecte instruciunile de securitate i sntate n munc.


16/51

16.Responsabilitatea intreprinderilor pentru zdruncinarea sanatatii

angajatilor.

Indemnizaia unic n cazul reducerii capacitii de munc sau decesuluilucrtorului n urma unui accident de muncsau a unei boli profesionale

(1) Lucrtorului cruia i s-a stabilit gradul de reducere a capacitii de munc

ca urmare a unui accident de munc sau a unei boli profesionale i se pltete, dincontul unitii care poart vina pentru accidentul de munc sau pentru boala

profesional, pe lng despgubirea stabilit de lege, o indemnizaie unic,lundu-se ca baz salariul mediu lunar pe ar, pentru fiecare procent de pierderea capacitii de munc, dar nu mai puin de un salariu anual al accidentatului.

(2) n caz de deces al lucrtorului n urma unui accident de munc sau a uneiboli profesionale, unitatea care poart vina pentru accidentul de munc saupentru boala profesional repar prejudiciul material persoanelor care au dreptul

la aceasta, n modul i n mrimea stabilit de lege, i, n plus, le pltete, dincontul mijloacelor proprii, o indemnizaie unic, lundu-se ca baz salariulmediu anual al celui decedat, nmulit la numrul anilor complei pe care acestanu i-a trit pn la vrstade 62 de ani, dar nu mai puin de 10 salarii mediianuale.

(3) Plata indemnizaiei unice prevzut la alin.(1) i alin.(2) se efectueazncepnd cu data de 30 mai 2008.

(4) Dac reducerea capacitii de munc sau decesul lucrtorului a survenit n

urma unui accident de munc nu numai din vina unitii ci i a accidentatului, seaplic rspunderea mixt conform legii i mrimea indemnizaiei unice sereduce n dependen de gradul de vinovie a accidentatului.

(5) Indemnizaia unic se pltete persoanelor care au dreptul la aceasta dectre unitatea care poart vina pentru accidentul de munc sau pentru boala

profesional, n modul stabilit de Guvern.

(6) n cazul n care unitatea nu dispune de mijloacele respective, plataindemnizaiei unice se efectueaz, n baza hotrrii instanei judectoreti, din

contul oricror bunuri sau mijloace ale unitii.(7) Litigiile ce in de achitarea indemnizaiei unice se examineaz de ctre instana

judectoreasc.

17. Microclimatul aerului ZdM.Influenta microclimatului asupra org.

uman.

Prin microclimate se subintelege totalitatea meteorologice

(temperature,umiditatea relative, % viteza miscarii aerului, m/s, presiunea


17/51

atmosferica, Pa ;intensitatea iradierii calorice, J/(m3*s)) ,caracteristice pentru unanumit loc.

La temperature majore ale aerului vasele sangvine de pe suprafata pielii se dilatesi caldura din interiorul corpului se elimana in mediul inconjurator.Latemperature reduse vasele sangvine se contracteaza si in mediul ambient se

elimina mai putina energie termica.

Daca omul se gaseste timp indelungat in conditii termice nefavorabile(temperature aerului depaseste limitele admisibile), poate avea locsupraincalzirea sau racirea corpului insotite de anumite efecte negative.

La temperature sporite:1) Supraincalzirea corpului uman:

a.

Starea usoara ,insotita de dureri de cap,ameteli,sete,slabiciune ,transpiratieexcesiva, inrosirea pielii si temperature corpului uman creste pinala la 39grade.

b. Starea grea (socul termic) insotita de aceleasi simptome dar intr-o staremai grava si temperature corpului depaseste 39 grade.Daca angajatul ,care se gaseste in stare de soc termic nu I se acorda ajutor medical el

poate deceda.Socul trmic prezinta un pericol foarte mare.

2) boala de circei de muschi , care este rezultatul eliminarii indelungate a

sarurilor din corpul uman prin transpiratie abundenta si drept consecintadereglarea echilibrului salin.

In conditii de temperature majorate, daca ele n-au adus la dereglareatermoreglarii , capacitatea de munca scade, starea psihologica se inrautateste ,creste oboseala din cauza ca organelle interne se alimenteaza mai putin cu singe.

La temperature reduse:

a.

Imbolnavirea organelor respiratorii (raceala, pneumanie)b. Supraracire grava,care duce la somnolenta,pierderea cunostintei si la

decesc. Boli profesionale de muschi legate cu spasmele vaselor sangvine

(contractarea permanenta a vaselor sangvine irautateste alimentareamuschilor cu substante necesare)

Umiditatea relativa.Umiditatea relative majorata (>85%) inrautatesteeliminarea caldurii prin evaporare, duce la dereglarea termoreglarii latemperature majore,multiplica actiunea temperaturii asupra organismului


18/51

omului: la umiditate mare, temperaturile majore omul le sezizeaza ca si incamai mari, iar temperaturile reduse le sesizeaza ca si mai mici.

Umiditattea relative scazuta (


19/51

lui, ce se normalizeaza sit rec intr-un timp relative scurt.Duc la incordari alemecanismului de termoreglare, se simte un disconforttermic, inrautatireastarii psihologice, reducerea capacitatii de munca, dar nu duc la schimbari instarea sanatatii.Conditiile admisibile sunt elaborate pentru cazurile cindcerintele tehnologice tehnice sau economice nu permit asigurarea conditiilor

optime.

Daca parametrii masurati ai microclimei difera de valorile optime ,atuncipot fi luate urmatoarele masuri de protective,a angajatilor sau de normalizarea microclimatului:

a. Ventilareab. Conditionarea aerului

c.

Mecanizarea si automatizarea proceselor tehnologiced. Dirijarea de la distantae. Racirea utilajuluif. Termoizolareag. Ecranareah. Incalzirea incaperilori. Optimizarea timpului de munca si odihna

j. Folosirea mijloacelor de protective individuala (imbracaminte speciala,

palarii din material termoabsorbant,incaltaminte speciala)k. Aprovizionarea cu apa salina.

19.Substantele daunatoare>Clasificarea.Masurile si mijloacel de protectie

gaze0.01 %.In cimpul muncii un sir de procese tehnologice sunt insotite dedegajari de diferite substante sub forma de gaze,vapori,particule solide si

lichide,care actioneaza daunator asupra organismului uman.Vaporii si gazelleformeaza cu aerul amestecaturi, iar particulele solide si lichide-aerozoli ,care sedivizeaza in:

fum-particule solide cu dimensiuni 1 m

preafuri-particule solide >1 m

ceata-particule solide 10 m

Tipul de degajari depinde de procesul tehnoogic,substantele intermediarefolosite si produsul final.Astfel ,fumul se formeaza la arderea


20/51

carburantilor,gazelle-la prelucrarea termica a materialelor, prafurilelaprelucrarea materialelor pulverulente,metalelor etc.

O mare parte din substantele daunatoare patrunzind in organismal uman prindiferite cai (prin caile respiratorii,piele si singe,prin stomac cu produselealimentare) se dizolva in mediul biologic (singe,saliva,limfa) ,intra in reactie cu

el si schimba functiile fiziologice ale luui.Rezultatult acestei actiuni esteotravirea organismului ,pericolul caruia depinde de durata actiunii,concentratieisi tipul substantei.

Conform caracterului actiunii asupra organismului uman, substantele nocive seimpart in :

1. General toxice (duc la intoxicarea organismului intreg) :CO,Pb,benzol,trioxide de arseniu etc.

2.

Iritante (irita caile respiratorii si musculoase ) :ammoniac,Cl,ozon,acetona, hidrogenul sulfurat etc.

3. Alergene: solvent pe baza nitro , formaldeghida etc4. Mutagene (schimba informatia genetica) :Pb,Hg, substante radioactive

etc.5. Cancerogene:Ni ,asbest,oxizi de crom etc.6. Care duc la schimbarea functiei reproductive a organismulul uman :

miercur,sterol,substante radioactive etc.

In conformitat

Cu gradul de pericol toate substantele nocive se divizeaza in 4 claseconfosrm STAS (GOST 12.1.007-76)

Clasa 1extreme de periculoase (Pb,miercur ,ozon,etc) CMA10 mg/m3

Daca concentratia depaseste normativele ,trebuie de luat masuri deprotective.Metodele de protective pot fi urmatoarele:

1. Ventilarea2. Curatirea aerului


21/51

3. Ermetizarea utilajului unde se degaja substante nocive4. Mecanizarea si automatizarea proceselor tehnologice5. Inlocuirea substantelor nocivecu alte substnte mai putin nocive6. Folosirea mijloacelor de protective individuala: masti antigaz,

respiratoare,ochelari de protective,manusi de latex,manusi biologice

(paste si crme care acopera pielea), halite de cauciuc.Mastile antigaz pot fi folosite numai n cazul cind se cunoaste ce substanta sedegaja in aerul zonei de lucru.Daca nu se cunoaste substant degajata, atunci potfi folosite mastile antigaz izolante.

20.Praful de productie.Clasificarea.Masuri si mujloace de protectie

Un sir de procese tehnologice in constructii , industria materialelor deconstructive si in alte domenii ale industriei sunt insotite de formarea siraspindire in mediul de productie a prafului care influienteaza negative asupraorganismului uman si indeosebi asupra organelor respiratorii.Praful de productieinfluienteaza negative nu numai asupra organismului uman,adesea elinrautateste mediul de productie (vizibilitatea, orientarea) in limetele zonei delucru, duce la uzarea rapida a pieselor si agregatelor supuse frecarii.Afara deaceasta,praful de electricitate static.Praful se formeaza in timpulmaruntirii,macinarii, fractionarii diferitelor materiale; la transportarea,incarcarea si descarcarea materialelor pulverulente; la pregarirea suprafetelorconstructiilor pentru izolare si finisare;in timpul executarii executarii lucrarilorde terasament;la demolarea constructiilor si instalatiilor etc.

Gradul de influenta a prafului asupra organismului uman depinde deproprietatile lui fizico-chimice, toxicitate,dispersitate si concentratie.Dupaprovinienta praful poate fi de origine organica si combinat.

Praful organic ( de origine animal si vegetala)praful de lemn ,hirtie ,lina,grine, textile etc.

Praful neorganic (mineral)praful de ciment , ipsos, cuart , calcar ,azbest,precum si prafurile metalice.

Praful combinat (de origine organica +neorganica)se formeaza in industriileunde se prelucreaza sau se folosesc in acelasi timp material organice sineorganice.

Conform gradului de dispersitate prafurile se impart in 2 grupe:


22/51

a. Praf vizibildimensiunile particulelor mai mari de 10 mb. Praf invizibildimensiunile particulelor mai mici de 10 m

Conform nocivitatii prafurile pot fi :

a. Inerte (funinginea ,praful de zahar etc)-care constau din substante fara

actiunea toxica asupra organismului umanb. Agresive (praful de plumb ,arseniu etc)care poseda proprietati toxice.

Protectia de prafuri se efectueaza printr-un sir de masurari siprocedee;amplasarea depozitelor de materialpulverulante,concasoarelor,ciururilor si altor utilaje ce scot praf izolat de altelocuri de munca in partea opusa directiei dominante a vinturilor ,mecanizarea

complexa si automatizarea proceselor de productie insotite de praf cu control sidirijare automata sau comunicatiilor,amplasarea lor in afara zinelor delucru;inlocuirea procedeelor uscate de prelucrare a materialelor ce scot praf cu

procedee umede ,daca permite procesul tehnologic;amenajarea instalatiiloraspirative locale in locurile de formare a prafului (utilaje,aparate etc); blocareaautomata a demaroarelor instalatiilor tehnologice si utilajului sanitaro-tehnic;desprafuirea hidraulica.Aceste metode ,mijloace tehnice si procedee

poarta in caracte de protective colectiv atit a muncitorilor cit si a utilajului de

productie.Pentru asigurarea purirarii aerului in zona de munca (spatial cu inaltimea de 2

m de la nivelul pardoselei sau podinei pe care sunt amplasate locurilepermanente sau vremelnice de lucru) se prevad de regula un sir de masuri dedesprafuire: la macinarea uscana a materialelor se instaleaza captoare de praf;seorganizeaza transportaeea pneumatica a produsului final;se asigura aspirarea

prafului direct din locurile de formare etc.

In cazul cind metodele de desprafuirea a aerului zonei de munca nu asiguramicsorarea concentratiei prafului pina la valoarea admisibila sau curatateamediului aerian este imposibila sau neefectiva (lucrarile de incarcare-descarcarea materialelor pulverulente,transportarea lor et.) pentru protectia vremelnica aorganelor omului sunt folosite haine special si mijloace individuale de

protective.

Imbracamintea speciala trebuie sa protejeze corpul angajatorului de actiuneanefavorabila a factorilor mediului de natura mecanica ,fizica sichimica.Imbracaminta ,pe linga functiile de protective contra noxelor de


23/51

productie,trebuie sa asigure libertatea miscarilor,schimbului termic normal aorganismului cu mediul sis a se curate usor si bine de murdarie,pastrindu-si dupaaceasta calitatile functionale.

Cele mai periculoase in construtie sunt procesele de lucru cu cimentul,ipsosul,varul si alt material pulverulante.Pentru protctia organelor de respiratie

sunt folosite diferite mijloace individuale de protective de tipul respiratoarelor.

Respiratorul prezinta prin sine un filtru amplasat pe o semimasca cu sistem defixare care o lipeste strins de fata si izoleaza de mediul prafuit numai organellede respiratie.

La executarea lucrarilor cu formare excesiva de praf se recomanda folosirearespiratoarelor filtrante, care ofera o protective sigura ,datorita gradului inalt deretinere a particulelor fine de praf de catre filte.Filtrele pot fi schimbate usor la

necessitate.Se folosesc ochelari speciali antipraf.Pentru protectia corpului suntfolosite folosite costume si combenizoane contra prafului confectionate dintr-otesatura speciala,care se curate usor prin scuturare.

21.iluminatul de productie.Marimile de baza ce caracterizeaza iluminatul.

Capacitatea inalta a lucrului visual si productivitatea muncii sunt strins legatede iluminatul rational al lucrurilor de munca.Pentru analizatorul visualdiversitatea lumii inconjuratoare este reprezentata de deosebirile lucrurilor si

obiectelor , caracterizate de dimensiunii, culoare, contrast cu fondul si distantade la ochi.

Iluminatul este caracterizat de indecii cantitativi si calitativi.Indecii cantitativisunt: fluxul de lummina,intensitatea luminii ,iluminarea si luminanta.

Fluxul de lumine () este puterea iradierii luminiase ipreciate dupa senzatiade lumina de catre ochiul in stare normal a omului.

Dreotu unitate de masura a fluxului de lumimna este acceptat lumenul(lm).Spre exemplu, fluxul de lumina a nuni bec de incandescenta cu putere de25 W la tensiunea de 220 V alcatuieste 200 lm.

Repartizarea fluxului de lumina in diferite directii poate fi heuniforma.Astfel, inproiectoare se atinge o concentratie maxima a fluxului de lumina dea-a lungulaxei proiectorului; analogic fluxul de lumina se concentreaza in faruri,lanternetc.

INtensitatea luminii 1 este raportul dintre fluxul de lumina si unghiul solid, in limitele caruia fluxul de lumina se repartizeaza uniform.


24/51

I= /.

Drept unitate a intensitatii luminii este acceptata luminarea international-kandela (kd), determinarea de sursa de lumina etalon.

Iluminarea Eraportul dintre fluxul de lumina si aria suprafetei

iluminatoare S.E= /S.

Unitatea de masura a iluminarii este luxul (lx), 1lx=1/m/1m2.Iluminareasuprafetei nu depinde de proprietatile ei fotometrice.Calitatea iluminarii de

productie este caracterizata de iluminarea suprafetelor si sectoarelor de lucru.

Luminanta (B) caracterizeaza iradierea suprafetei ce lumineaza sau refracteazaintr-o anumita directive.Aceasta valoare fotometrica este nemijocit receptionatade ochi.Numeric ea este egala cu puterea luminii unei unitati de suprafata:

B=I/S.

Drept unitate de luminanta este acceptata luminanta unei astfel de surse ,careiradiaza de pe 1m2de suprafata luminoasa lumina cu puterea de o candela (1kd).

Coeficientul de reflectare ( ) caractrizeaza capacitatea suprafetei de a reflecta

fluxul de lumina ce cade asupra ei.Se determina ca raportul fluxului de luminareflectat catre fluxului de lumina ce cade pe suprafata data

=ref/ cad

Unde ref-fluxul de lumina reflectat de suprafata;

caf=fluxul de lumina ce cade pe suprafata

Indicii calittivi ai iluminatului sunt: coeficientul de pulsatie,indicele de orbire si

discomfort, component spectrala a luminii.Pentru aprecierea conditiilor lucruluivisual exista urmatoarele caractristici: fondul,contrastul obiectului cu fondulvizibilitatea obiectului.

22.Felurile de iluminat. Normarea.Cerinte fata de iluminat.

Exista 3 tipuri de iluminat de productie: natural (creat de lumina directa sireflectata a cerului), artificial (cind sint folosite doar surse artificiale de lumina)si combinat (cind iluminatul natural neindestulator este completat de cel

artificial).


25/51

Iluminatul natural poate fi lateral, prin ferestre, in peretii exterior, superior, prinlucarne de diferite tipuri si constructii si combinat, prin ferestre si lucarne.Folosirea unei sau altui system de iluminat depinde de destinatia functionala side dimensiunile incaperii, situarea ei in planul cladirii precum si de

particularitatile climaterice ale localitatii.

Dupa realizarea constructive iluminatul artificial poate fi de 2 sisteme: general sicombinat, atunci cind la iluminatul general se adauga cel local, careconcentreaza fluxul de lumina nemijlocot la locurile de munca.

Dupa destinarea functionala iluminatul artificial se imparte in urmatoareletipuri: de lucru, de avarie, de evacuare, de paza, de serviciu.

Iluminatul de lucru este obligatoriu in toate incaperile si pe teritoriile illuminatept asiguratea lucrului normal, deplasarea oamenilor si miscarea transportului.

Iluminatul de avarie este prevazut pt continuarea lucrului in acele cazuri, cinddeconectarea iluminatului de lucru (In cazul avariilor) si in legatura cu aceastadereglarea deservirii normale a utilajului poate duce la incendii, explozii,intreruperea lucrului a astfel de obiecte cum ar fi statiile electrice, punctele dedispecerat, instalatiiel de pompare a apei si alte incaperi.

Iluminatul de evacuare trebuie prevazut pt ecacuarea oamenilor din incaperi ladeconectare de avarie a iluminatului de lucru in locurile periculoase pt trecerea

oamenilor, pe scari, dea lungul trecerilor de baza ale incaperior industirale incare lucreaza mai mult de 50 oameni.

Problema principala a iluminatuluicrearea celor mai bune conditii pt lucrulvisual. Aceasta problema poate fi rezolvata numai de un system de iluminat,care satisfice urmat. Cerinte:

Iluminarea la locul de munca trebuie sa corespunda caracterului lucruluivisual care este determinat de urmatorii 3 parametri: obiectul dedistingere, fondul si contrastul obiectului.

Este necesara asigurarea uniformitatii indestulatoare a luminantei pe

suprafata de lucru, precum si in limitele spatiului inconjurator.

Pe suprafata de lucru nu se admit aubre puternice. Prezenta lor creaza

cimpuri cu diferite luminante, denatureaza formele si dimensiunileobiectelor de distingere cee ace duce la scaderea productivitatii muncii sisporirea oboselii organelor vizuale.


26/51

In cimpul de vedere nu se admit sclipirile, cum directa asa ri reflectata.Sclipirile provoaca fenomenul orbirii cee ace duce la inrautatireavizibilitaii obiectelor.

Valoarea iluminarii trebuie sa fie const. in timp.

E necesar de a allege directia optima a fluxului de umina , cee ace permite

in unele cazuri de a cerceta suprafetele interioare ale detaliilor. Enecesar de a allege component spectrala a luminii, aceasta cerinta este

deoebilt de important apt transmiterea corecta a culorilor.

Toate elem. Instalatiilor de iluminatluminatoare, panouri collective,trasformatoare de reducere, reteletrebuie sa fie durabile, nepericuloasedin p. de vedere al electrocutarii, sa nu cauzeze incendii sau explozii.

Instalatia trebuie sa fie comoda si simpla in exploatare, sa corespunda

cerintelor estetice.

Iluminatul natural este caracterizat de faptul ca iluminarea create de el seschimba in limite extreme de largi. Aceste schimbari sint consitionate de

perioada zilei, anului. De aceea iluminatul natural cantitativ nu poate fi dat prinvaloarea iluminarii.

Normarea iluminatului artificial, ca si a celui naturat, se efectueaza in

conformitate cu NRC. Iluminatul artificial este apreciat dupa iluminareasuprafetei date. La aprecierea iluminatului se ia in consideratie caracteruluilucrului visual, contrstul obiectului cu fondul, fondul si sistemul de iluminat.

Caracterul lucrului visual este determinat de dimensiunea obiectului. Suntstabilite 8 categorii si 4 subcategorii ale lucrarilor in dependenta de gradul deincordare vizuala.

23.Sursele de zgomot si vibratie si clasificarea lor

Sursele vibratiilor sunt : compresoarele; pompele;elementele sistemelor deventilatie;conductele de lichide,gaze,prafuri ;diferite instalatii de macinat simaruntit;montoare electrice si alt utilaj tehnologic.

In constructive si industria materialelor de constructive sursele vibratiei pot figrupate in felul urmator:

1. Masini de constructive mogile-excavatoare,buldozere,tavalugi,macaralede diferetie tipuri si constructii,instalatii de impintat piloti cu ciocane

Diesel electrovibratoare,compresoare mobile


27/51

2. Masini pentru pregatirea ,distribuirea si compactarea betonului-malaxoare,instalatii dozatoare,bucnare de distributie cu vibratoareelectrice,vibratoare de fuprafata si adincime ,turnatoare de beton, instalatii

pentru fasonarea elementelor cu goluri prin vibrare etc.3. Instrumente mecanizate de mina cu motoare electrice pneumatice.

24. Influenta zgomotului si vibratiei asupra organismului uman.Caracterul actiunii vibratiei este determinat de nivelurile parametrilor, de

spectrul frecventelor si particularitatile fiziologoce ale corpului uman. Vibratialocala de intensitate mica poate avea o influenta pozitiva asupra organismuluiomului: restabilirea schimbarilor trofice, imbunatatire starii functionale asistemului nervos central, accelerarea cicatrizarii ranilor s.a. La crestereaintensitatii oscilatiilor si duratei actiunii lor apar schimbari, care intr-un sir decazuri duc la dezvoltarea patologiei profesionaleboala vibratiei.

In conditii de productie masinile de mina cu nivelul maxim al vibrivitezei inbandele frecventelor joase(pina la 35 Hz) duc la patologia vibrationala cu afectareaprioritara a aparatelor neuromuscular si locomotor.

La manifestarile de baza ale patologiei vibrationale se refera dereglarileneurovasculare ale miinilor, insotite de boli acute dupa lucru si noaptea, scadereasensibilitatii pielii, slabiciuni in palmele miinilor. Paralele se dezvolta schimbari inmuschi si oase, precum si dereglari ale sistemului nervos precumnevrozele.

Una din primele simptome ale patologiei vibrationale la operatorii ce lucreaza

cu masini de mina se considera schimbarea analizatorului epidermic- crestereapagului vibrosenzitiv .

Cele mai caracteristice manifestari ale patologiei vibratiei sunt consideratedereglarile neurovasculare ale membrelor superioare. Ele se manifesta clar inschimbarile asigurarii cu singe a tesuturilor antebratului, degetelor.

Vibratia generala de frecventa joasa duce la traumarea discurilor coloaneivertebrale si a tesuturilor osoase, deplasarea organelor abdominale, schimbarearitmului musculaturii stomacale si intestinale etc.

Actiunea indelungata a vibratiei generale poate duce la dezvoltarea boliivibratiei. Pentru tabloul clinic al eisunt caracteristice fenomenele polinevriteivegetative periferice, iar la formele accentuateschimbari ale aparatuluivestibular.

Caracteristicile fundamentale ale unui zgomot sunt:- Nivelul de decibel;- Continutul de frecventa;- Durata totala si variatia nivelului in timp.


28/51

In functie de nivelul de intensitate, apar mai multe tipuri de efecte ale zgomotuluiasupra executantului.

Zgomotul unui agregat reprezinta fenomene acustice utile, care trebuie sa sedetaseze de un fond sonor parazit, pentru a putea constitui semnale sonoreinformative despre modul de functionare a utilajelor. In caz contrar executantul

posibil sa nu poata sesiza la timp o dereglare generatoare de accidente de munca.Surditatea profesionala are un debut insidious, cu dificultati in percepereasunetelor slabe cu frecvente inalte, cu importanta in comunicarile verbale curente.Dupa un timp vocea normal nu mai este perceputa decit la mica distanta.

Primul semn care marcheaza starea de exceptie datorita zgomotului estecefaleea, insotita de greata, mai ales pe fondul unei distonii neurovegetative.Dintre simptomele cele mai frecvente este oboseala. Starea de obosealanejustificata de alte cauze, persista in absenta oricaror altor semne clinice.cu toata

aparenta unei stari fiziologice normale, poate aparea o scadere ponderabilaimportanta, cu o etiologie imposibil de precizat in afara agresiunii sonore.

25. Clasificarea zgomotului. Caracteristicile fizice si psihologice ale zgomotului.

Dupa caracteristicile temporare zgomotele se impart in constant si variabile.Zgomote constant se considera acelea, la care nivelul sunetului p edurata intregului

schimb de munca se schimba nu mai mult decit cu 5 dB.Zgomote variabile se considera acelea, la care nivelul sunetului pe durata

schimbului de munca se schimba mai mult decit cu 5 dB.Zgomotul variabil la rindul sau, poate fi:-oscilator in timpnivelul sunetului permanent se schimba in timp;-intreruptnivelul sunetului brusc scade pina la valoarea de fond, iar durata actiuniizgomotelor ce ce depasesc valoarea de fond este mai mare de 1 secunda;-impulsivzgomot ce consta din una sau mai multe semnale sonore cu durata maimica de 1 secunda.Caracteristicile fizice ale sunetului sunt: frecventa, intensitatea, presiunea Sonora.

Caracteristicile psihofiziologice sunt: intervalul de frecventa, volumul sonor sinivelul volumului sonor.

26. Vibratie. Felurile si categoriile vibratiilor. Parametrii vibratiilor.

Oscilatoriu se considera orice process, care se deosebeste printr-o multipla si

succesiva crestere si descredtere in timp a parametrului ce il caracterizeaza.


29/51

Procesele oscilatorii care au loc in sistemele mecanice se numesc oscilatiimecanice sau vibratii.Clasifiarea vibratiilor:-dupa modul de transmitere asupra organismului uman a osciatiilor, vibratia seimparte in generala si locala.

Vibratia generala se transmite prin suprafetele de sprijin ale omului ce sede sausta, iar virbatia locala se transmite prin miini (de la masinile de mina electricesau pneumatice, panouri de comanda).Conform caracterului spectrului vibratiile se impart in:-Vibratii de banda ingusta, la care parametrii controlati 1/3 de octava afrectentelor depasesc valorile din treimile megiese de octava cu mai mult de 15dB.-Vibratii de banda lata, care nu corespund cerintei mai sus indicate.

Conform frecventei, vibratiile se impart:-De frecventa joasa cu prevalarea nivelelor maxime in octavele de 8 si 16 Hz(locala), 1 si 4 Hz (generala).-De frecventa medie- 31,5 si 63 Hz (locala), 8 si 16 Hz (generala).Conform caracteristicilor temporare vibratiile locale se impart in:

- Continue, pt care valoarea vibro-vitezei se schimba nu mai mult de 2 ori(6 dB) pe o durata mai mare de 1 min.

- Variabile, pt care valoarea vibrovitezei se shimba mai mult de 2 ori (6 dB)

la durata observatiei mai mare de 1 min.Vibratiile variabile se impart in:-oscilatorii in timp pt care valoarea vibrovitezei permanet se schimba in timp.- intrerupte, cind contactul operatorului cu vibratia in procesul muncii seintrerupe, iar intervalele de contact cu vibratia sint mai mari de 1 sec.- impulsive, care constau din una sau citeva actiuni vibratorii (de ex.Lovituri) cu durata actiunii mai mica de 1 sec.Conform sursei de provenienta, vibratiile locale pot fi de la:

-masini de mina cu motor, organe de dirijare cu masinile si utilajul-unelte de mina fara motor (ciocane de redresare de diferite modele) si de ladetaliile prelucrate.Vibratia genrala conform sursei de provenienta se imparte in urmatoarelecategorii:Categoria Ivibratia de transport, care actioneaza asupra muncitorilor,masinilor autopropulsate a unitatilor de transport la miscarea pe terenuri,cimpii si drumuri. Sursele vibratiei de transport: tractoare, masini agricole,

autocamioane, tavaluge, screpere, greidere, transport minier.


30/51

Categoria IIvibratia de transport tehnologica care actioneaza asupramuncitorilor masinilor cu rute limitate, pregatite in prealabil in hale, terenuride productie. Sursele acestei categorii de vibratii: excavatoare (inclusiveexcavatoare cu motor), macarale industrial si de constructive, masini pt.incarcarea cuptoarelor in industria siderurgica, combine miniere, instalatii de

foraj, transportul industrial intern, masini miniere de incarcare.Categoria IIIvibratia tehnologica care actioneaza asupra omului la locurilede munca ale masinilor stationare sau care se transmite la locurile de muncace nu poseda surse proprii de vibratii. Sursele virbatiei tehnologice: strunguride prelucrare a lemnului si metalului, utilajul de forjarie, masini de turnat,masini electrice, instalatii electrice stationare, ventilatoare, strunguri de foraj,masini pt. vitarit, curatarea si sortarea grinelor (inclusive uscatoriile), utilajulindustriei materialelor de constructive (exclusive turnatoarele de beton),

instalatiile industriei chimice si petrochimice.Vibratia generala de categoria III dupa locul de actiune este impatrita inurmatoarele tipuri:a) La locurile permanente de munca ale incaperilor industriale din

intreprinderib) La locurile de munca din depozite, in cantine, incaperi de menire sociala,

incaperi de serviciu si alte destinatii, unde lipsesc masinile ce producvibratii.

c)

La locuriel de munca in incaperile administrative, birouri de constructie,laboratoare, centre de calcul, puncte medicale, incaperi de lucru si alteincaperi pt. muncitorii angajati in activitatea intelectuala.

27. Normarea zgomotului si vibratiei la locurile de munca.

Normarea vibratiilor se executa:-prin analiza spectrala a parametrului de normare

-aprecierea integral dupa frecventa parametrului de normare-doza de vibratiePrincipalele acte legislative ale normarii igienice a vibratiei sunt: Normele

sanitare si regulile de lucru cu masinile si utilajul ce creeaza vibratie locala siNormele sanitare cu privire la vibratia locurilor de munca.

Normele sanitare stabilesc: clasificarea vibratiei: metodele aprecierii igienicea vibratieu, parametrii normati si valorile lor admisibile, regulile sanitare alucrarilor cu utilaj vibrant, masurile de baza tehnico-organizatorice si profilactico-

curative de limitare a vibratiei


31/51

Normare zgomotului se efectuiaza prin 2 metode:1) Dupa spectrul limita- se normeaza normele presiunii sonore, p-u zgomotul

constant in timp in octavele de frecventa cu frecventa medie geometrica aoctavelor 63, 125, 250, 500, 1000, 2000, 4000, 8000.

2) Dupa nivelul sunetului (dBA) masurat la conectarea caracteristicii de corectie a

frecventei A a sonometrului- se foloseste p-u aprecierea aproximativa azgomotului constant si variabil, deoarece in acest caz nu este determinatspectrul zgomotului. Nivelul sunetului (dBA) este legat de spectrul limita(SL)

prin urmatoarea relatie:LA=SL+5

28. Masuri de combatere si mijloace de protective de zgomot si vibratii

5.6 Metodele de combatere ale vibratiilor masinilor si agregatelor

Elaborarea masurilor de combatere a vibratiilor trebuie infaptuita in acelasitimp cu solutionarea problemei de baza a ramurii constructoare de masinimecanizarea si automatizarea complexa a proceselor. Aplicarea dirijarii de ladistanta cu sectiile si sectoarele de productie va permite rezolvarea complete a

problemei protectiei de vibratii.

In procesele neautomatizate sunt utilizate urmatoarele metode de combatere avibratiilor: in sursa de aparitie, in calea de raspindire, micsorarea influentei

negative aa vibratiilor asupra muncitorilor datorita organizarii corespunzatoare amuncii, precum si prin folosirea mijloacelor individuale de protective siamasurilor profilacyico-curative.

Metodele de combatere a vibratiilor se bazeaza pe analiza ecuatilor ce descriuoscilatiile masinilor si agregatelor in conditiile de lucru. Aceste ecuatii suntdestul de complicate, deoarece orice tip de utilaj tehnologic si elementele luiconstituante sunt sisteme cu multe grade de mobilitate si poseda un sir de

fregvente rezonabile.Analizind rezolvarea ecuatiei oscilatiilor fortate (aceasta rezolvare este

prezentata in manualele de fizica) cu un singur grad de mobilitate, se poateconclude, ca principalele metode de combatere a vibratiilor masinilor siutilajului sunt

1)miscatea vibratiilor prin actiunea asupra sursei de excitare (micsorarea saulichidarea fortelor excitante)


32/51

2)reglarea de la regimul de rezonanta prin alegerea rationala a masei saurigiditatii sistemului oscilatoriu;

3)vibroamortizareamarirea impredantei mecanice aelementelor constructiveoscilatorii prin marirea fortelor de disipare la oscilatiile cu fregventa ,apropiatede cele rezonabile;

4)atenuarea dinamica a oscilatiilor-unirea unui system la obiectul protejat ,reactile caruia micsoreaza amplitudinea vibratiei obiectului in punctele de unirea sistemului;

5)modificarea elementelor constructive ale masinilor si instalatiilor.

In conformitate cu STAS 12.4.046.78 metodele de vibroprotectie pot fi impartitein metode ce micsoreaza parametrii vibratiei,actionind asupra sursei de exitare simetode care micsoreaza parametrii vibratiei in cuile de raspindire de lasursa.Ultimele include metodele 2,3,4 din clasificarea data mai sus .

Combaterea vibratiei prin actiunea asupra sursei de excitare.La construireamasinilor si proiectarea proceselor tehnologice prioritate vor avea acele schemecinematice la care procesele dinamice,provocate de lovituri,acceleratii bruste s.aar fi excluse sau micsorate la limita. Astfel , inlocuirea mecanismelor cu came

simanivele cu cele cu rotire uniforma si mecanisme hidraulice contribuieconsiderabil la micsorarea vibratiilor.La acelasi rezultat duce inlocuirea fotjariisi stantarii prin presarea , nituirii si stemuirii pneumatice prin nituirea hidraulicasau sudare.

Ajustarea de la regimul de rezonatata

Pentru slabirea vibratiilor o insemnatate considerabila o are excluderearegimuriloe rezonabile de lucru, adica indepartarea frecventelor proprii ale

agregatului si partilor lui o component de la frecventa fortata frecventele propriiale elementelor constructive sunt determinate sau prin calculul, sauexperimentalla standuri speciale. Calcularea se efectueaza in conformitate cuvalorilecunoscute ale mesei (m) si regiditatii (q) ale sistemului.

Amortizarea vibratiilor.

Este procesul de miscare a nivelului vibratiilor obiectului protejat printransformarea energiei oscilatori mecanice a sistemului oscilatoriu dat in energie

termica.


33/51

Atenuarea dinamica a vibratiilor

Cel mai des atenuarea este realizata prin instalarea agregatelor pe fundatiiseparate. Masa fundatiei se allege astfel ca amplitudinea oscilatiilor talpiifundatiei pentru orice caz sa nu intreaca valoarea de 0.10.2 mm , iar pentruinstalatii de mare importanta -0.005mm.

Schimbarea elementelor constructive ale masinilor elementelor de constructive

Pentru micsorarea vibratiei in caile ei de raspandire se efectueaza adesea dincontul maririi rigiditatii sistemului (prin includirea nervurilor de rigiditate).Inacest caz , pe langa schimbarea proprietatilor elastic ale sistemelor oscilatoriise deregleaza concidenta fazelor oscilatiilor unor suprafete separate semicsoreaza amplitudinea.

VibroizolatiaAcest procedeu de protective consta in micsorarea transmiterii oscilatiilor de lasursa de excitare spre obiectul protejat cu autorul dispozitivelor instalate intreele.Vibroizolatia se efectueaza prin includirea in sistemul oscilatoriu al uneilegaturi elastic suplimentare, care impiedica transmiterea vibratiilor de la sursade vibratii spre fundatie sau elementele megiese ale constructiilor.

Vibroprotectia active prevede includerea unei surse suplimentarea de energie

care realizeaza legatura inversa a ei de la obiectul izolat catre sistemul devibroizolatie si permite reglarea in timp a caracteristicilor ultimei. Aceasta ducela atenuarea rapida a oscilatiilor in sistemul vibroizolator in cazul actiunilorexterioare.

Mijloacele individuale de protective in cazul vibratiilor.Organizarea munciilucratorilor de profesii cu pericol de vibratie.Aparate de masura si masurarea

parametrilor vibratiilor

In timpul lucrului cu instrumentele mecanizate de mana electrice sau pneumaticesunt folosite mijloace de protective individuala a mainilor de diferite modele,

precum si captuselile , garniturile, lamelele de vibroprotectie asigurate cudispositive de fixare la maini.

Cand se lucreaza cu utilaj vibratoriu se recomanda de a include in ciclul demunca operatii tehnologice ce nus sunt legate de actiunea vibratiilor.

Muncitorii, la care a fost consemnata boala vibratiei, vremelnic, pana la emitarea

hotararii CEMM (comisia expertilor medicali ai muncii) trebuie sa fie transferatila lucrari fara vibratii, incordari fizice considerabile si racirea mainilor.


34/51

In conditiile vibratiei generale muncitorii vor fi asigurati cu incaltamintespeciala conform STAS 12.4.024-76.

Masurarea vibratiei se efectueaza in conformitate cu cerintele StandarduluiCAER 1931-78 Vibratii. Cerinte generale fata de executarea masurarilor.

Normelor sanitare in vigoare , precum si a standardelor ce limiteaza vibratiile

anumitor tipuri de utilaj tehnologic.Din varietatea aparatelor de masura avibratiilor pot fi mentionate aparatele ISV-1 cu filter de banda standard si VIP-2,

precum si aparatele de import ale firmelor Briuli si Kier (Danemarca) si RFT(Germania).

Metodele de combatere a zgomotului

Cunoscand factorii ce influenteaza asupra presiunii sonore, pentru combatereazgomotului pot fi folosite urmatoarele metode si mijloace: 1) metode ethnic

organizatorice; 2)metode architecturalplanificatoare; 3) mijloace acustice.Metodele thenic_organizatorice: - folosirea proceselor tehnologice cu zgomotredus; -controlul automat si dirijarea de la distanta a masinilor si utilajuluizgomotos, -perfectionarea tehnologiilor de deservire si reparative a masinilor siutilajului; - folosirea masinilor si utilajului cu zgomot redus, schimbareaelementelor constructive , nodurilor de asamblare, materialului de confectionare;- stabilirea regimurilor rationale de munca si odihna pentru muncitorii cedeserves utilaj sau muncesc la intreprinderi cu nivel sporit al zgomotului.

Metodele architecturalplanificatoare: -amplasarea rationala, din punct devedere acustic , a intreprinderilor , cladirilor si instalatiilor; -amplasarearationala a zonelor de productie , utilajuluitehnologic si locurilor de munca; -crearea zonelor de protective antizgomot. Mijloacele acustice: a) mijloace defonoizolare-imprejmuiri fonoizolatoare ale cladirelor si incaperilor, capotefonoizolatoare,cabine fonoizolatoare,despartiruri si ecrane acustice; b) mijloacede vibroizolare-sprijine vibroizolate, captuseli elastic, interval constructive; d)mijloace de amortizarecu frecare interna ,frecare uscata si frecare vascoasa; e)

tobe de esapamentabsorbante,reactive si combinate. In raport cu sursa dezgomot masurilor de protectie antizgomot pot fi : a) care micsoreaza zgomotulsau capacitatea de emitere sonora; b)care micsoreaza transmiterea zgomotuluiaerian sau structural. In cazul, cand practice este imposibil de micsorat (incazul unor lucrari speciale cum sunt : nituirea , taierea metalelor, stantarea,

probarea motoarelor cu ardere interna etc.) sau acest lucru este neefectiv dinpunct de vedere economic , pentru prevenirea bolilor profesionale sunt folositemijloacele individuale de protectie (bucse, casti, coifuri antizgomot).


35/51

29. Ergonomia si cer intele ergonomice fata de organi zarea locuri lor de

munca

Ergonomia este o stiinta despre acomodarea conditiilor de munca la

posibilitatile functionale ale omului, solutioneaza un sir de problem ce tin de

activitatea de productie: aprecierea sigurantei, acuratetei si a stabilitatii

lucrului operatorului. Ea este legata de toate stiintele care au obiect de studiu

omul si are ca scop crearea unui mediu obiectiv armonios, care ar corespunde

cerintelor material si spiritual ale omului.

La organizarea si locului de munca este necesar de prevazut: mijloace necesare

de protectie de factorii periculosi, masuri care previn sau reduc oboseala

muncitorului amplasarea rationala a panourilor indicatoarelor si a organelor

de dirijare.

La constructia locurilor de munca trebuie de prevazut: prezenta spatiului

suficient pentru executara miscarilor de lucru, asigurarea iluminatului natural

si artificial, asigurarea trecerilor nepericuloase pentru muncitori, asigurarea

suficienta a legaturilor fizice vizuale si auditive dintre muncitor si utilaj precum

si dintre muncitori in procesul executarii unui lucru comun..

30. Pericolul electrocutari i si masur il e de prof il axie ale traumatismului

electric

Electrotrauma poate fi rezultatul : atingerii a unei din faze a omului neizolat de

pamint sau atingerii simulatane a doua faze, apropierea omului la distanta

periculoasa in instalatii cu tensiunea mai mare de 1000V, a conectarii omului la

tensiunea de pas in zone de scurgere a curentului la sol, influentii elecricitatii

atmosferice in timpul descarcarilor atmosferice, influentei arcului electric.

Gravitatea electrotraumei depinde de tipul retelei, regimul neutralei schema

conectarii la reteaua electrica gradul de izolare a partilor conductoare fata de

pamint pericolul electrocutarii omului la atingere de reteaua de curent

continuu (380V) se apreciaza identic ca si pentru retelele de curent alternative

(220V).

Masurile de profilaxie: daca accidentatul nu sia pierdut cunestinta atunci este

necesar de ai asigura o liniste complete pina la sosirea medicului sau trebuie

transportat la spital, daca accidentatul sia pierdut cunostinta dar se simpte

respiratia si pulsul, atunci el trebuie culcat pe un asternut moale, descheindui-se hainele asigurindui aer proaspat. I se va da sa miroase hidroxid de amoniu


36/51

se va stropi cu apa, se vor face frectii pentru incalzirea corpului. Si pina la

sosirea medicului se vor face fara intrerupere respiratie artificiala si masajul

indirect al inimii..

31. Cauzele traumatismului electri c in constructive

In urma accidentelor sau determinat uramatoarele cause:

-Incalcarea regulilor de constructive, exploatare si securitate a retelelor

electrice.

-organizarea incorecta a muncii.

-lucrul masinilor de constructii in zonele de protectie a retelelor electrice.

-atingerea partilor metalice ce au nimerit sub tensiune in rezultatul unor defecte

de izolatie.

-folosirea utilajelor electrice defectate.

-repararea conductorului neutru fara deconectarea retelei monofazice.

-executarea lucrarilor in instalatii ce se afla sub tensiune.

-folosind tipuri de cabluri ce nu corespund tensiunilor utilizate.

-lasarea sub tensiune a consumatorilor in timpul liber.

-executarea lucrarilor fara mijloace individuale de protective impotriva

electrocutarilor.

-abandonarea probarii periodice a utilajului electric pentru.

-instruirea necalitativa, controlul intirziat al cunostintelor personalului ce

deserveste instalatiile electrice.

Majoritatea accidentelor se produc in instalatiile cu tensiunea pina la 1000V,

care au o raspindire larga in constructii si sunt deservite de un personal mai

putin calificat.

32. Actiuni le curentului electric asupra organismului uman.

Curentul electric provoaca: actiune termica-se manifesta prin arsuri ale unorsectoarea ale corpului precum si prin inalzirea tesuturilor, vaselor sangvine si a


37/51

organelor interne, actiunea electrolitica-se manifesta in descompunerea

plasmei singelui si a altor lichide ale corpului, actiunea biologica-se manifesta

in excitarea tesuturilor provocind contractii involuntarea ale muschilor precum

si in dereglarea proceselor bioelectrice interne strins legate de functiile

principalelor organe vitale (inima, plaminii). Diversitatea curentulu electric

deseori duce la diferite trauma electrice: traume locale - arsuri electrice,semen electrice, metalizarea pielii, afectiuni mecanice si oftalmia electrica,

traume generalesocul electric, moartea clinica, moartea biologica.

33. Defini rea electrotraumei si factori i ce inf luienteaza rezul tatul

electrocutarii.

Electrotrauma ese cauzata de influenta curentului electric sau a arcului

electric, gravitatea ei depinde de tipul retelei, regimul neutralei schema

conectarii la reteaua electrica gradul de izolare a partilor conductoare fata de

pamint.

Acesti factori sunt: puterea curentului electric curentul limita perceptibil este

de 0,61,5mA, curentul limita de retinere este de 1015mA duce la contractii

involuntare, curentl de fibrilatie este de 50..80mA, duce la dereglarea inimii si

plaminilor, curentul de 100mA este considerat mortal. Rezistenta corpului

uman cind pielea este uscata reistenta variaza intre 2000200000ohmi, iarcind eset umeda sau vatamata rezistenta ei se echivaleaza cu cea a organelor

interne de 500ohmi, in calucule rezistenta se ia de 1000ohmi presupuninduse

cele mai nefavorabile conditii. Durata actiunii curentuluiinflunteaza negative

rezultatul electrocutari. Genul cureantuluipina la tensiuni de 500v este curent

alternative (20-100Hz) si este mai periculos decit cel continuu, la curentul

cpmtinuu valorile de prag cresc de citeva ori: curentul perceptibil 6..7mA, de

retinere 5070mA, de fibrilatie 300mA. Fregventa curentului cela mai mare

pericol prezinta in limetele 20-100Hz.. Calea curentului de la mina la picioreste cel mai periculos deorece cuprende un numar mai mare de invelusuri

nervoase.. Starea fiziologica aomului starea sanatatii, gradul de oboseala,

Starea mediului inconjurator - umezeala sporita, prezenta prafului conductibil.


38/51

34. clasificarea conditiilor de munca si incaperilor dupa pericolul

electrocutarii

Toate incaperile dupa pericolul electrucuatrii se grupeaza in trei clase:

1. Incaperi cu pericol inalt de electrocutarea care se carracterizeaza prin: -

umiditatea relative depaseste 75%, prezenta prafului conductibil in aer,prezenta pardoselelor conductibile, - temperatura inalta timp indelungat

T>30C.

2.incaperi extreme de periculoase caracterizata prin: - umiditate deosebita, -

mediu chimic activ in care timp indelungat se afla vapori, - prezenta simultana a

doua si mai multe conditii nominalizate la clas 1

3.incaperi fara pericol inalt de electrocutare, in care lipsesc conditiile

enumerate la classele 1-2.. de incaperi.

35protectia de cimpurile elecromagnetice

Problema e ca aceste c?mpuri penetreaza organismele vii. C?mpurile puternice

sunt generate de mai multe lucruri: transformatoare pentru echipament

electronic, toate motoarele electronice, cabluri de ?nalta tensiune, iar ?n caselenoastre, cuptorul cu microunde, calculatoare, televizoare, masini de spalat,

uscatoare de par, ceasuri, frigidere. Acestea pot fi o mare problema, mai ales

daca stam ?n apropierea lor perioade lungi de timp.

Aplicarea de masuri de protectie ?n desfasurarea unor activitati cu surse de

c?mpuri electromagnetice, dintre care se pot mentiona :

Protectia fata de c?mpuri magnetice puternice, constante si de joasa frecventa,

realiz?nd ecrane din materiale feromagnetice care au o permeabilitate ridicata,ca de exemplu din aliaje fiernichel.

Protectia prin limitarea timpului de expunere, utiliz?nd aparate de avertizare

acustica sau optica.

Protectia prin desfasurarea activitatilor la distanta calculata fata de sursa de

c?mp electromagnetic, se face utiliz?nd relatii empirice ?n care intervin

parametrii sursei radiante.


39/51

Protectia prin utilizarea unor ecrane ale locului de munca, ca de exemplu a

unor ?ncaperi formate din plase metalice.

Protectia prin utilizarea unor suprafete reflectorizante ale c?mpului

electromagnetic, ca de exemplu a unor folii metalice.

Protectia prin utilizarea unor halate sau alte articole de ?mbracaminte deprotectie, realizate din tesaturi din bumbac, matase, etc. , ?n structura carora

intrt fire subtiri metalice, care de exemplu formeaza ochiuri de dimensiunile 0,5

0,5 mm.

36mijloace individuale de protectie contra electrocutarilor

37acordarea primului ajutor in caza de electrocutare

Primul ajutor consta din doua etape: eliberarea accidentatului de sub influienta

curentului prin deconectarea curentului de la intrerupator daca acest lucru nu

se poate face atunci accidentatul poate fi tras de haina daca aceasta este uscata.

a doua etapa consta in acordarea primului ajutor medical.

daca accidentatul nu sia pierdut cunestinta atunci este necesar de ai asigura o

liniste complete pina la sosirea medicului sau trebuie transportat la spital, daca

accidentatul sia pierdut cunostinta dar se simpte respiratia si pulsul, atunci el

trebuie culcat pe un asternut moale, descheindui-se hainele asigurindui aer

proaspat. I se va da sa miroase hidroxid de amoniu se va stropi cu apa, se vor

face frectii pentru incalzirea corpului. Si pina la sosirea medicului se vor face

fara intrerupere respiratie artificiala si masajul indirect al inimii..

38vase ce functioneaza sub presiune.. cauzele avarii lor si explozii lor

Aceste tipuri de case sunt inchise ermetic, destinate desfasuarii unor procese

chimice sau termice, precum si pentru pastrarea si transportarea gazelor silichidelor sub presiune.


40/51

Cauzele principale de avariere sunt:

1La exploatarea cazanelor: depasirea excesiva si indelungata a presiunii de

calcul, - scaderea nuvelului apei in comparatie cu cel admisibil si ca rezultat

incalzirea peretilor, - defecte de sudare, nituire, turnare, - uzura cazanului din

cauza exploatarii indelungate, - incalcarrea cerintelor tehnice in timpul

exploatarii.

2la exlpoatarea compresoarelor: - supraincalzirea peretilr compresorului, -

aprinderea si explozia vapporilor de ulei, - depasirea presiunii admisibile, -

absorbtia arului poluat cu prafuri sau gaze inflamabile, - incalcarea regulilor

de securitate in timpul exploatarii.

3la exploatarea buteliilor: - lovirea sau caderea, - nimerirea uleiurilor sau

grasimilor in buteliile cu xigen, - uzura din cauza exploatarii indelungate

acumularea ruginii, umplurea cu alte gaze s.a.m.

39 Cerinte constructive fata de VFP

Principalele cerinte sunt:

1 comstructia vaselor trebuie sa fie asigura, sa prevada posibilitatea golirii

complete, curatirii, controlului si reparatia lui.

2. Dispozitivele carea impiedica efectuarea controlul vasului treuie sa fie de

regula demontabile.

3constructia dispozitivelor interne trebuie sa asigurea eliminarea aerului din

vas la efectuarea probarii hidraulice si dupa terminarea acesteia.

4.vasele trebuie sa posede duze pentru umplere, golire, si eliminarea aerului

la probarea hidraulica

5.fiecare vas trebuie sa fie dotat cu robinet, supapa care permite controlul

lipsei presiunii.

6 vasele trebuie sa fie dotate cu dispozitii care preintimpinarasturnarea lor.

7.vasele sub temperaturi ridicate trebuie sa fie asigurate cu dispositive deracire a peretilor lui pina la temperature de calcul.


41/51

8materialele folosite pentru confectionarea vaselor trebuie sa asigure

durabilitate vasului pe tot termenul de exploatare a lui.

9fiecare vas trebuie sa posede pasaport ethnic si instructiuni ce vizeaza

montarea si exploatarea lui.

40aparatele de masura si control, dispozitiile de securitate ale VFP.

Aparate pentru masurarea presiunii, monometrile se instaleaza direct pe vas pe

duze sau conducte pina la armature de inchidere-deschidere, monometrile

trebuie sa aiba clasa de precizie nu ma joasa de: 2,5 la presiunea de lucru al

vaselor pina la 2,5MPa,, si de 1,5 la presiunea mai mare de 2,5MPa.

Aparate pentru masurarea temperaturii, necesitatea dotarii cu astfel de aparate

sunt determinate de proiectant si se indca de uzina producator in pasaportul

vasului.

Securitatea si Sanatatea in Munca UTM 2014

Documents

Transcript of Securitatea si Sanatatea in Munca UTM 2014