SCORPIONII, PE DEALURILE CINCULUI 12-13

DECORAT CU ORDINUL „MERITUL CULTURAL” ÎN GRAD DE CAVALER

Observatorul militarFONDAT LA 23 IULIE 1859

ANUL XXIV NR. 41 (1.327) 21 – 27 OCTOMBRIE 2015 24 PAGINI 1,20 LEI EDITOR:

MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALEOBSERVATORULMILITAR

www.presamil.ro

MAPN.RO

www.mapn.ro

25 OCTOMBRIE, S~RB~TOAREA DIN INIMI Pagina 15

Foto

: loc

oten

ent-

colo

nel O

liver

Ang

hel

Vânătorii de munte braşoveni, recertificaţi

Ne bazăm pe înţelegerea privind acordarea

a două procente din PIB pentru apărare

SCORPIONII,PE DEALURILE CINCULUI 12-13

În perioada 12-16 octombrie, în garnizoana Braşov, s-a desfăşurat exerciţiul de nivel tactic Vârful de Lance 15, prin

care a fost recertificată naţional Brigada 2 Vânători de Munte Sarmizegetusa.

Planificată şi condusă de Divizia 2 Infanterie Getica, activitatea a urmărit nivelul de instruire individuală şi colectivă a personalului, asigurarea modului de desfăşurare a activităţilor specifice, dislocarea, deplasarea şi staţionarea trupelor, dar şi identificarea eventualelor deficienţe sau limitări ale capacităţii operaţionale în cadrul acestei mari unităţi.

La activitate a fost prezent şi generalul-maior Dimitrios Kalogeropoulos, şeful de stat major al Comandamentului de Reacţie Rapidă al NATO din Salonic, Grecia, structură căreia îi este afiliată marea unitate braşoveană. Acesta s-a aflat, pen-tru două zile, într-o vizită de informare-documentare în aria de responsabilitate a brigăzii braşovene.

4-5

INTERVIUGeneral-locotenent Nicolae Ciucă, şeful Statului Major General:

Ministerul Apărării Naţionale organi-zează, în perioada 19-23 octombrie,

evenimentul Ziua Armatei României în şcoli. Echipe formate din militari de la toa-

te categoriile de forţe, elevi şi studenţi ai instituţiilor de învăţământ militar şi

reprezentanţi ai birourilor informare - recrutare vor prezenta importanţa Zilei Armatei României, misiunile militarilor şi modalitatea de accedere la cariera mili-tară elevilor din şapte colegii naţionale şi licee din Bucureşti şi aproximativ 80 de

instituţii civile de învăţământ din ţară.Militarii le vor împărtăşi tinerilor ex-

perienţe personale din misiunile interne şi internaţionale, locul şi rolul fiecărei categorii de forţe în Armata României şi avantajele alegerii carierei militare.

Ziua Armatei României în şcoli

Plutonier-major Alina-Sonia Raicu

Observatorul militar Nr. 41 / 21 – 27 octombrie 2015 2

EVENIMENTu Aniversare. Statul Major al Forţelor Navale a orga-

nizat luni, 19 octombrie, la sediul din Bucureşti, o cere-monie militară şi religioasă, cu prilejul împlinirii a 155 de ani de existenţă. Prin Înaltul Ordin de Zi nr. 173 din 22 oc-tombrie 1860, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a unificat Flotila Moldovei cu cea a Ţării Româneşti, sub denumirea de Corpul Flotilei, document considerat actul de înfiinţare a Marinei Militare Române moderne. Cu această ocazie, au fost acordate plachete şi diplome aniversare, istoricii Muzeului Marinei Române au prezentat evoluţia acestei categorii de forţe din Armata României pe parcursul unei perioade de peste un secol şi jumătate de existenţă, iar Muzica Militară a Forţelor Navale a susţinut un spectacol. (Locotenent-colonel Corneliu Pavel)u Ceremonie. Joi, 15 octombrie, la Depozitul central

de muniţii de la Sihlea, judeţul Vrancea, a avut loc ceremo-nia prin care unităţii i s-a atribuit denumirea Căpitan Marin Oriţa, în semn de recunoaştere a meritelor de excepţie ale ofiţerului român care a omologat, în anul 1941, pistolul mitralieră calibrul 9 mm ce i-a purtat numele şi a intrat în dotarea armatei române în anul 1943, la un an după înfiinţarea acestei unităţi. Pistolul mitralieră Oriţa a fost

fabricat în timpul războiului şi câţiva ani după, şi a rămas în dotarea armatei române până la înlocuirea cu varianta românească a automatului AK47, iar în dotarea Gărzilor Patriotice s-a aflat până în anii 1970. Ceremonia militară şi religioasă s-a desfăşurat în prezenţa reprezentanţilor Comandamentului Logistic Întrunit şi ai Garnizoanei Focşani, ai autorităţilor locale, ai foştilor şi actualilor angajaţi ai unităţii. (Colonel (r) Iulian Rotaru)u Borcea îşi omagiază înaintaşii. Vineri, 16 octom-

brie, la Baza 86 Aeriană Borcea a avut loc întâlnirea anuală a cadrelor militare în rezervă şi retragere ce au activat în această unitate, unde au fost primiţi cu drag de tot personalul bazei. Invitaţii au vizitat noile obiective ce vor fi utilizate în cadrul programului avionului multirol, au participat la o slujbă religioasă în memoria celor căzuţi la datorie şi au depus o coroană de flori la Monumentul Eroilor Aviatori din municipiul Feteşti. O formaţie de cinci avioane Mig-21 LanceR a prezentat onorul la verticala construcţiei memoriale. (Locotenent-comandor Alexandru Oancea)u Simpozion. ANCMRR organizează miercuri, 21

octombrie, la Cercul Militar Naţional, un simpozion cu titlul Ziua Armatei Române – 25 Octombrie, sărbătoare de suflet a cadrelor militare în rezervă şi în retragere provenite din armată. În cadrul simpozionului, vor fi prezentate comunicări cu teme referitoare la participarea Armatei României la cel de Al Doilea Război Mondial, precum şi aspecte din acţiunile militarilor români în noul context geopolitic actual, urmate de un program artistic, pre-zentat de Ansamblul Artistic al Armatei. De asemenea, în contextul sărbătoririi Zilei Armatei Române, filialele din teritoriu ale ANCMRR vor organiza întâlniri la nivel judeţean la care vor fi invitaţi, pe lângă membrii filialelor, şi reprezentanţi ai organelor locale şi societăţii civile. (General-maior (ret) Victor Constanda)u Iniţiativă. Guvernul României a aprobat, la

iniţiativa Oficiului Naţional pentru Cultul Eroilor, prin HG 821/14.10.2015, Programul naţional al manifestărilor prile-juite de aniversarea Centenarului Primului Război Mondial. Scopul urmărit este acela de a se desfăşura o activitate coordonată şi unitară, prin care România să se implice în aniversarea Centenarului Primului Război Mondial, organizând evenimente pe plan intern şi european, fiind totodată un omagiu pentru eroii care au murit luptând pentru libertate, credinţă şi întregirea neamului şi care au pus, prin jertfa lor, patria mai presus decât propria existenţă.

Derularea Programului se va face, în perioada oc-tombrie 2015 - septembrie 2019, prin implicarea mai multor instituţii: Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Interne (prin Arhivele Naţionale ale României), Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, Ministerul Cul-turii (prin Muzeul Naţional de Istorie a României şi Muzeul Naţional al Satului Dimitrie Gusti şi Arhiva Naţională de Filme), Institutul Cultural Român, Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor, Serviciul Istoric al Armatei, Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară şi Muzeul Mili-şi Muzeul Mili- Muzeul Mili-tar Naţional Regele Ferdinand I. (Cătălin Fudulu)

GARNIZOANA ROMÂNIA

FOTOGRAFIA SĂPTĂMÂNII

uBucureşti. Vineri, 16 octombrie, la sediul Batalionului

1 CIMIC, s-a desfăşurat o activitate de instruire în comun cu Ministerul Afacerilor Externe

în cadrul cursului cu tema Post – Conflict Reconstruction and

Stabilization, organizat de MAE în parteneriat cu MApN. Cu acest prilej, specialiştii batalionului au organizat ateliere de lucru unde

s-au efectuat activităţi practice vizând realizarea reconstrucţiei şi

stabilităţii postconflict.Activitatea a reunit partici-

panţi din Republica Moldova, Georgia, Muntenegru, Afganis-tan, Tunisia, Azerbaidjan, Auto-ritatea Naţională Palestiniană şi

România. (Radu Ifrim)

DIXI !

În premieră, de Ziua Armatei României, vom inaugura un cimitir al militarilor români decedaţi pe teritoriul Rusiei în Al Doilea Război Mondial (la Rossoska, regiunea Volgograd). Am investit mult în amenajarea acestuia şi, la 25 octombrie, îl vom inaugura.

Mircea DuşaMinistrul apărării naţionale

Ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa, s-a întâlnit marţi, 20 oc-

tombrie, la sediul Ministerului Apărării Naţionale, cu generalul-locotenent Mustafa Özsoy, şeful informaţiilor mili-tare din cadrul Statului Major General al Republicii Turcia.

ÎntrevedereMinistrul Mircea Duşa a apreciat nivelul

ridicat al colaborării între cele două armate, atât la nivel bilateral, cât şi în cadrul Alianţei Nord-Atlantice. Vom susţine în continuare proiectele comune în care suntem implicaţi prin prisma apartenenţei la NATO, a declarat ministrul român al apărării.

Agenda întâlnirii a cuprins şi discuţii referitoare la ultimele evoluţii ale situaţiei de securitate din zona extinsă a Mării Negre şi din Orientul Mijlociu, criza refugi-aţilor, participarea în comun la exerciţiile NATO şi identificarea unor noi modalităţi de extindere a cooperării militare. n

Dialog româno-americanMinistrul apărării naţionale, Mircea Duşa, a avut joi, 15 oc-

tombrie, o discuţie telefonică cu adjunctul secretarului apărării din SUA, Robert O. Work, despre evoluţia misiunii Resolute Support din Afganistan. Oficialul american l-a infor-mat pe ministrul român al apărării cu privire la declaraţia pe care o va face preşedintele Statelor Unite ale Americii, Barack

Obama, referitoare la continuarea misiunii Resolute Support în anul 2016.

Alte subiecte discutate s-au axat pe problematica cooperării bilaterale în cadrul Parteneriatului strategic, măsurile de asigu-rare în context bilateral şi aliat pe flancul estic şi adaptarea stra-tegică a NATO în perspectiva viitorului Summit de la Varşovia. n

Militari români, în Germania

Sublocotenent Anamaria Scarlat

Peste 200 de militari din Batalionul 191 Infanterie Colonel Radu Golescu participă, în perioada 14 octombrie – 23 noiembrie, la exerciţiul multinaţional Combined Resolve V.

La mijlocul săptămânii trecute, detaşamentul de instrucţie român, format dintr-un comandament de batalion şi o com-panie de infanterie întărită, au ajuns în baza de instruire din Hohenfels, Germania.

Într-o primă etapă, în perioada 18 – 23 octombrie, infan-teriştii arădeni vor participa la programul de pregătire JCAP (Joint Combined Academic Program – Program combinat întrunit de pregătire), pe timpul căruia vor desfăşura cursuri referitoare la procedurile şi doctrina NATO, managementul riscului, operaţii tactice, psihologice, de informaţii, de apărare antiaeriană, CBRN şi de supravieţuire, precum şi cursuri de CIMIC, sprijin cu foc, Counter IED (descoperirea şi identificarea dispozitivelor explozive improvizate).

Exerciţiul Combined Resolve V reuneşte peste 4.600 de militari din 10 ţări NATO – Albania, Bulgaria, Franţa, Germania, Lituania, Olanda, Norvegia, România, Slovenia şi Statele Unite ale Americii – şi trei state partenere – Georgia, Muntenegru şi Serbia, care se vor antrena în facilităţile de instruire din Hohenfels şi Grafenwoehr, în vederea creşterii nivelului de

interoperabilitate şi perfecţionare a tehnicilor, tacticilor şi procedurilor de operare în comun.

De remarcat că, tot în această săptămână, o grupă din Batalionul 191 Infanterie participă, în baza militară din Gra-fenwoehr, Germania, la competiţia Cea mai bună grupă de infanterie din Europa (European Best Squad Competition). La acest concurs multinaţional găzduit de USAREUR (Forţele Terestre americane dislocate în Europa) iau parte 18 echipe din Albania, Bulgaria, Franţa, Germania, Italia, Letonia, Litua-nia, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, România, Slovenia şi Statele Unite ale Americii. Echipele vor răspunde la provocări fizice, psihice şi tactice şi îşi vor testa cunoştinţele şi experienţa în mai multe domenii, precum evacuare medicală, orientare topografică, trageri cu armamentul din dotare, manevre ofen-sive şi defensive, căţărare pe stâncă, căţărare pe sfoară, cursă cu obstacole şi traversarea unui curs de apă. n

Foto

: Nic

uşor

Com

ănes

cu

3Observatorul militarNr. 41 / 21 – 27 octombrie 2015

GARNIZOANA ROMÂNIA

Vineri, 16 octombrie, ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa, şi şeful Statului Major General, generalul-locote-nent Nicolae Ciucă, au fost prezenţi la Ziua Distinşilor

Vizitatori a exerciţiului româno-american Dacian Viper 2015. Cu acest prilej, ministrul Duşa a avut o întâlnire cu ad-

junctul secretarului general al NATO, ambasadorul Alexander Vershbow. De asemenea, ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa, şi ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, Hans Klemm, au zburat cu avioane F16, cu dublă comandă, care au decolat de la Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii. Avioanele F16 cu care au zburat cei doi oficiali au fost pilotate de piloţi americani. Zborurile au fost efectuate în condiţiile exerciţiului şi au avut o durată de aproximativ 40 de minute.

A fost foarte bine. Eu am zburat cu avioane MiG 21 LanceR. Îm-preună cu domnul ambasador Klemm am făcut un zbor interesant cu avionul F16. Am văzut dibăcia piloţilor din SUA, dar şi a celor români care ne-au însoţit cu trei avioane MiG. Eu, fiind obişnuit cu avionul MiG 21, care are aceeaşi avionică precum F16, mi-am dat seama cu ce viteză am zburat, la câte picioare înălţime. A fost interesant zborul, a declarat ministrul Duşa, potrivit Mediafax, adăugând că a zburat la o înălţime de 8.000 de picioare, după care a coborât la 4.000 de picioare.

La rândul său, ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm, a precizat: Aceste avioane sunt fantastice, ne-au arătat o fracţiune din capabilităţile lor, dar a fost o experienţă minunată. Le sunt recunoscător ministrului Duşa, Forţelor Aeriene române şi celor din Garda Naţională a statului Alabama, pentru această oportunitate.

La exerciţiul Dacian Viper, Forţele Aeriene Române participă cu aproximativ 200 de militari piloţi şi personal tehnic, cu şase aeronave MiG-21 LanceR şi trei elicoptere IAR-330 (SOCAT şi MEDEVAC), iar Garda Naţională Aeriană a Statului Alabama cu circa 200 de militari, opt aeronave F-16 şi tehnica de deservire aferentă.

Exerciţiul are ca obiectiv creşterea nivelului de interopera-bilitate, efectuarea schimbului de experienţă şi îmbunătăţirea nivelului de antrenament al personalului român şi american prin executarea zborurilor în comun, în conformitate cu stan-dardele NATO.

Dacian Viper se află deja la a treia ediţie, exerciţii similare desfăşurându-se şi în anii 2012 şi 2014. n

Consfătuirea anuală a Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război

Căpitan Cornelia Mihăilă

Miluieşte-ne pe noi, Dumnezeule, după mare mila ta, miluieşte-ne pe noi... Cu această rugă, înălţată

mai cu seamă pentru armata română şi sufletele ostaşilor români care s-au jertfit în luptele pentru patrie, cu gândurile către camarazii căzuţi pe frontul celui de Al Doi-lea Război Mondial şi cu emoţia inerentă a momentului, astfel a debutat Consfătuirea anuală a Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, marţi, 20 octombrie.

În Sala Bizantină a Cercului Militar Naţional, veterani de război din ţară şi din Bucureşti s-au întâlnit pentru a-şi spune păsurile şi pentru a reaminti că nădăjduiesc grijă şi respect din partea conducerii ţării pentru ei, supravieţuitorii celei de-a doua conflagraţii mondiale, care încă mai sunt alături de noi. Printre problemele ridicate de veteranii de răz-boi se numără: imposibilitatea achiziţio-nării locuinţelor de serviciu, necesitatea majorării pensiilor pentru invalizii de război şi a pensiilor de urmaşi de care beneficiază văduvele celor care au luptat pe front şi acordarea de facilităţi, deoare-ce unele dintre ele au fost restrânse sau chiar tăiate, mai ales înlesniri medicale. Veteranul de război, general (r) Marin Badea Dragnea, fondatorul şi preşedin-tele Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, în vârstă de 92 de ani, a afirmat:

Mi se frânge inima, ţinută în cele patru stimulatoare de atâţia ani, când mă gân-desc cum sunt apreciaţi alţi veterani din ţări străine, comparativ cu noi.

Reprezentanţi ai preşedinţiei, ai Ministerului Afacerilor Interne, ai Minis-terului Apărării Naţionale, ai Asociaţiei şi nu numai li s-au alăturat veteranilor de război la această întâlnire, din Anul Veteranilor de Război. Secretarul de stat pentru Relaţia cu Parlamentul, infor-mare publică şi creşterea calităţii vieţii personalului din Ministerul Apărării Na-ţionale, Otilia Sava, a dat citire mesajului ministrului apărării naţionale, a reafir-

mat preţuirea pe care ea le-o poartă şi i-a asigurat de întregul său sprijin real, reamintind că există propuneri legis-lative speciale pentru ei, aflate în curs de aprobare, concluzionând: Vorbim despre Anul Veteranilor de Război. Este un an pe care l-am umplut de acţiuni şi nu au rămas doar cuvinte goale. Nu se pot compara gesturile pe care le-aţi făcut pentru ţară, cu gesturile mici pe care le facem noi pentru dumneavoastră. Este datoria noastră, a Ministerului Apărării Naţionale, să vă promovăm interesele, iar viaţa dumneavoastră să rămână vie pentru copii şi pentru contemporani. n

Dacian Viper 2015În perioada 13-30 octombrie, la Baza 71 Aeriană de la Câmpia Turzii se desfăşoară exerciţiul româno-american Dacian Viper 2015.

Foto

: Val

entin

Cio

bîrc

ăFo

to:

mai

or M

ircea

Bar

ac

u Sărbătoare la Boboc. Luni, 19 octombrie, la sediul Şcolii Militare de Maiştri Militari şi Subofiţeri a Forţelor Aeriene Traian Vuia de la Boboc, Buzău, a avut loc o ce-remonie dedicată sărbătoririi a 95 de ani de la înfiinţarea instituţiei de învăţământ. Cu acest prilej, Drapelul de Luptă al şcolii a fost decorat, prin decret prezidenţial, cu Ordinul Virtutea Aeronautică, în grad de ofiţer, cu însemn pentru militari. Decoraţia a fost înmânată de generalul de brigadă Dan Cavaleru, locţiitorul şefului Statului Major al Forţelor Aeriene. La activitate au participat numeroase personalităţi militare şi civile care au venit în contact cu instituţia de învăţământ postliceal. De remarcat, prezenţa generalul de flotilă aeriană (r) Viorel Andrei, fost coman-dant al şcolii în perioada 1990-1996. Tot cu această ocazie a avut loc şi ceremonia dezvelirii însemnului comemorativ dedicat sărbătoririi a 95 de ani de la înfiinţarea instituţiei de învăţământ. (Ionela Balanişcu)u Armata prin ochii copiilor. Regimentul 53 Rachete

Antiaeriene Tropaeum Traiani şi Asociaţia Soţiilor de Cadre Militare (ASCM) din Medgidia au organizat recent o serie de activităţi dedicate sărbătoririi Zilei Armatei României – 25 octombrie. Manifestările au debutat sâmbătă, 17 oc-tombrie, cu o scurtă prezentare a evenimentelor de la 25 octombrie 1944 şi a semnificaţiei Zilei Armatei României

în contextul actual. A urmat, apoi, un atelier de pictură având tema Armata prin ochii copiilor.

Lucrările realizate în cadrul atelierului de pictură vor fi expuse în foaierul Cercului Militar Medgidia, instituţie care găzduieşte întreaga serie de activităţi, urmând ca, în ziua de 24 octombrie, să fie premiate cele mai relevante lucrări. (Căpitan Valerian Novac)u Vizită. O delegaţie militară americană, condusă

de şeful Gărzii Naţionale a statului Alabama, general-maior Perry Smith, a efectuat joi, 15 octombrie, o vizită la comandamentul Brigăzii 81 Mecanizată General Grigore Bălan din Bistriţa. Oaspeţii au fost întâmpinaţi de coman-dantul Brigăzii 81 Mecanizată, colonel Iulian Berdilă, vizita continuând cu un briefing de informare. Ulterior, aceştia s-au deplasat în poligonul automatizat Livezile, unde au asistat la un exerciţiu cu trageri de luptă executat de mili-tari din Batalionul 812 Infanterie Bistriţa. Vizita delegaţiei americane a constituit un bun prilej de a împărtăşi opinii şi impresii din activităţile desfăşurate de militarii celor două armate partenere. (Locotenent-colonel Florin Apăfăian) u Ziua Armatei, sărbătorită la mall. Brigada 18

Infanterie Banat a organizat, în weekendul trecut, la Complexul Comercial Iulius Mall din Timişoara, o serie de manifestării dedicate Zilei Armatei Române. Cu acest prilej, publicul larg a putut să viziteze într-o atmosferă destinsă standurile cu armament şi tehnică militară, special amenajate, să asiste la concerte de fanfară sau la prezentări ale ţinutelor şi uniformelor militare.

De asemenea, militari din Batalionul 32 Infanterie Mircea au prezentat spectacole de drill-team, iar cei din Batalionul 26 Vânători de Munte au venit din Brad pentru a-şi etala deprinderile în executarea unor exerciţii şi teh-nici de alpinism. Cu această ocazie, cei curajoşi au putut

coborî pe funicular de pe ultima terasă a complexului. De interes s-a bucurat şi atelierul organizat de cercetaşi cu tehnici de supravieţuire şi echipamente specifice, precum şi prezentarea elicopterului IAR 330 Puma din înzestrarea Forţelor Aeriene. Nu în ultimul rând, standul cu prezentarea ofertei educaţionale a MApN a atras pe mulţi dintre cei care visează să îmbrace haina militară.

Foto

: Leo

nora

Dra

gom

ir

Ministrul apărării naţionale, Mircea Duşa, şi ambasadorul SUA la Bucureşti, Hans Klemm, au zburat cu avioane F16, cu dublă comandă.

învăţământ şi ceea ce se întâmplă pe câmpul de luptă. Aţi fost dascăl, cum socotiţi că răspunde sistemul de învă-ţământ militar provocărilor câmpului de luptă de astăzi?Statutul de dascăl pe care mi-l atribuiţi

este prea mult pentru mine. Eu am răspuns unei solicitări a Academiei Forţelor Terestre Nicolae Bălcescu şi am făcut-o cu încrederea că voi sprijini, prin propria-mi experienţă, demersurile didactice din instituţia militară sibiană de învăţământ superior. Nu este însă atât de simplu să poţi conduce eficient şi să fii dascăl în acelaşi timp, chiar dacă a împărtăşi din propriile cunoştinţe şi expe-rienţa acumulată cu colegii de generaţie sau cu cei mai tineri trebuie să fie una din atribuţiile fiecărui lider. Dacă prin dascăl înţelegeţi partea de leadership, atunci sunt întru totul de acord, sistemul militar de învăţământ fiind o preocupare permanentă pentru mine. Învăţământul militar trebuie să se înscrie continuu într-un anume ritm al inovării, este necesar să se plieze pe tot ceea ce înseamnă evoluţia foarte rapidă a tehnicii şi a echipamentelor care intră în dotarea oricărui sistem militar şi există o lege conform căreia acţiunea militară este inevitabil dependentă de caracteristicile tehnice ale echipamentelor din dotare. Ca atare, partea conceptuală, teoria, şi evoluţia tehnicii atrag de la sine nevoia de modernizare şi de transformare continuă a învăţământului. Mai mult decât atât, trans-formările care au loc în sistemul militar, indiferent de natura lor, impun schimbări în curricula academică şi nevoia de pregătire a fiecărui militar la nivelul competenţelor solicitate de funcţiile pe care urmează să le ocupe atât ofiţerii, cât şi maiştrii militari şi subofiţerii. Este o cerinţă similară, de altfel, şi pentru soldaţii gradaţi profesionişti. Educaţia este un proces continuu prin care asigurăm evoluţia în carieră, de la gradul de soldat până la cel de general şi, în acest sens, sistemul de educaţie din armată tre-buie să se plieze pe tot ceea ce înseamnă asigurarea nevoilor de competenţă la diferi-te niveluri, astfel încât să avem certitudinea că personalul este pregătit şi are cunoştin-

precum şi la consolidarea structurilor de forţe. În acest fel, vom putea vorbi de inte-roperabilitate şi de îndeplinirea cerinţelor care sunt impuse la nivelul Alianţei Nord-Atlantice şi asumate împreună cu partenerii noştri strategici. Dincolo de faptul că îi putem convinge pe partenerii şi aliaţii noş-tri că aceste mecanisme funcţionează, noi trebuie să raportăm oricând că apărarea începe prima dată acasă şi de aici putem să discutăm construcţii referitoare la tot ceea ce înseamnă statutul nostru ca membru în Alianţa Nord-Atlantică sau statutul asumat de partener în diferite parteneriate.

S-a spus, de nenumărate ori, că re-sursa umană este foarte importantă şi este adevărat. Există convingerea, îndreptăţită de altminteri, că trebuie să existe o corelaţie între sistemul de

Domnule general-locotenent, s-a în-cheiat, recent, Exerciţiul Histria – 15, cel mai amplu, după decembrie 1989, unde au fost implicaţi peste 7.000 de oameni din sistemul naţional de apă-rare, ordine publică şi siguranţă naţi-onală, peste 800 de mijloace tehnice, un exerciţiu strategic interinstituţi-onal. Aţi fost în poligoanele în care militarii români au participat la acest exerciţiu. Care sunt concluziile care se desprind în urma executării acestuia?Exerciţiul Histria – 15 a fost planificat în

vederea angajării structurilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale sistemului naţio-nal de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, la nivel strategic, astfel încât să putem evalua capacitatea noastră de a planifica şi executa o acţiune de asemenea


INTERVIU

Îmi aduc aminte ceea ce îmi spunea un dascăl, altădată, că atunci când vrei o idee nouă este bine să citeşti o carte veche! Aşadar, concepte vechi, îmbrăcate în haine mai noi, căpătând însă relevanţă într-un context anume, reinventându-şi modernitatea prin mijloace care au cunoscut o evoluţie imprimată de dezvoltarea şi implicaţiile noilor tehnologii.

General-locotenent Nicolae Ciucă, şeful Statului Major General:

Ne bazăm pe înţelegerea privind acordarea

a două procente din PIB pentru apărare

amploare atât la nivelul instituţiei militare, cât şi al întregului sistem, pe palierul întru-nit, dar şi pe cel interinstituţional.În tot acest demers am urmărit, încă din momentul în care am decis să planificăm şi să desfăşurăm acest exerciţiu, verificarea elementelor şi a concepţiei de comandă şi control, identificarea tuturor problemelor care pot apărea prin evoluţii diverse în tot spectrul acţiunilor militare, al provocărilor şi al ameninţărilor contemporane şi, în fe-lul acesta, să găsim formulele de răspuns, astfel încât să putem gândi orice evoluţie ulterioară în sistemul de comandă şi con-trol, precum şi în structura de forţe. În acest fel, nu numai armata română, ci şi celelalte instituţii ale sistemului naţional de apărare pot fi capabile să răspundă oricărui risc şi oricărei ameninţări.

Vă pot confirma că exerciţiul a fost un suc-ces, din toate punctele de vedere, ne-am îndeplinit obiectivele, am identificat lecţiile pe care trebuie să le avem în vedere, dar şi problemele comune care vor face obiectul unor activităţi ulterioare. Acestea din urmă sunt deja concretizate într-o serie de mă-suri la nivelul tuturor instituţiilor din siste-mul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Este, de asemenea, de remarcat faptul că pentru prima dată am reuşit să ne aşezăm la masă şi să discutăm toate aceste probleme şi subiecte care fac obiectul unei analize viitoare comune, ceea ce ne încurajează şi ne oferă încrederea că, în viitorul apropiat, vom reuşi să demarăm unele proiecte care vor aduce în actualitate diferite elemente menite să contribuie la consolidarea structurilor de conducere,

de pregătire şi instruire din ţară.A doua perspectivă vizează renunţarea la stereotipii care se formează în astfel de misiuni, mai ales că experienţa mi-a arătat că nicio misiune nu seamănă cu alta. Dacă încercăm să aplicăm formule prestabilite de la o misiune veche la una nouă este foarte posibil să greşim. Acţiunea militară nu este o ecuaţie mate-matică pentru a cărei rezolvare aplicăm o formulă şi obţinem rezolvarea. Este nevoie de o bună înţelegere a situaţiei, de flexibilitate, adaptabilitate şi, de cele mai multe ori, atât la nivelul liderilor, cât şi al luptătorilor, de multă creativitate. Toate acestea îmbinate pot oferi formula succesului, chiar şi în cele mai complicate situaţii.

Domnule general-locotenent, obiş-nuiesc să-i întreb, la finalul intervi-ului, pe aceia cu care stau de vorbă, ce anume nu vor face în funcţia în care se află. Prin urmare, ce nu va face generalul-locotenent Nicolae Ciucă în funcţia de şef al Statului Major General?Ştiu sigur că nu voi avea linişte şi

nici măcar un minut de repaus până ce obiectivele pe care mi le-am pro-pus împreună cu echipa de comandă vor fi îndeplinite. Când spun echipa de comandă, mă refer atât la cei din conducerea Statului Major General, cât şi la şefii categoriilor de forţe şi vă pot spune, fără nicio reţinere, că suntem cu toţii angrenaţi la acest carusel al nevoii de asigurare, în limita suficienţei de apă-rare, a responsabilităţilor care ne revin atât prin Constituţie, cât şi prin legile şi regulamentele militare. n

la cel operativ şi tactic. Concomitent, în funcţie de resursele pe care le vom avea la dispoziţie, iar aici doresc să menţionez că avem mare încredere şi ne bazăm întreaga noastră planificare în următorii zece ani pe predictibilitatea oferită de înţelegerea privind acordarea a două procente din PIB pentru apărare, ceea ce se va reflecta cu certitudine în proiecţia multianuală a achi-ziţiei de echipamente şi tehnică modernă. Forţele Navale şi Forţele Terestre vor fi be-neficiarele programelor majore de înzestra-re. Este foarte important ca toate solicitările noastre să se bazeze pe o analiză temeinică şi, de asemenea, pe o viziune care să ne permită ca tot ceea ce gândim acum să se dezvolte nu numai până în anii 2026-2027, ci să aibă continuitate până cel puţin în anii 2035-2040.

Sunteţi unul dintre militarii care au urcat toate treptele ierarhiei militare şi aţi acumulat foarte multă experi-enţă în teatrele de operaţii în care armata română a fost implicată. Cât de importantă socotiţi această experi-enţă pentru funcţia pe care o ocupaţi astăzi?Eu am privit această chestiune din

două perspective. Prima este cea legată de experienţa pe care o acumulăm şi care trebuie fructificată în ceea ce priveşte resursa umană. Beneficiul major prin participarea la aceste misiuni a revenit factorului uman, militarului român, de la soldat la general. Nu este uşor să menţii un nivel ridicat de pregătire pentru parti-ciparea la misiuni internaţionale, iar acel nivel să-l desăvârşeşti prin misiunea pro-priu-zisă, pentru ca, ulterior, să fructifici experienţa acumulată în toate activităţile

ţele necesare şi poate să înţeleagă cu ade-vărat complexitatea acţiunii militare. În ultima perioadă, îşi fac loc noi concepte, iată, de pildă, războiul hibrid, dar e departe de a fi atât de nou pe cât se spune. Sun Tzu l-a enunţat, cu mii de ani în urmă, spunând că este mult mai facil să câştigi un război prin mijloace indirecte decât prin mijloace directe. Îmi aduc aminte ceea ce îmi spunea un dascăl, altădată, că atunci când vrei o idee nouă este bine să citeşti o carte veche! Aşadar, concepte vechi, îmbrăcate în haine mai noi, căpătând însă relevanţă într-un context anume, reinventându-şi moder-nitatea prin mijloace care au cunoscut o evoluţie imprimată de dezvoltarea şi impli-caţiile noilor tehnologii. Acestea atrag de la sine nevoia de noi cunoştinţe şi de adap-tare rapidă şi complexă a întregului sistem educaţional militar.

Vorbeaţi de evoluţia echipamentelor, de tehnologie modernă, ne puteţi înfăţişa câteva dintre proiectele pri-oritare pentru dumneavoastră din această perspectivă?În afara cunoscutului proiect al avionu-

lui multirol – aproape finalizat, urmează să îl implementăm, şi care va avea impli-caţii deosebite în privinţa sistemului de învăţământ din Forţele Aeriene şi în noua filozofie a planificării şi executării misiunilor aeriene – avem în vedere implementarea unei noi concepţii de comandă şi control, a unei noi concepţii de conducere, în directă corelaţie cu ultimele evoluţii în tehnica de comunicaţii şi în instrumentarul arhitecturii de conducere. De asemenea, avem o preo-cupare aparte pentru tot ceea ce înseamnă achiziţia de echipamente pentru sistemele de informaţii, supraveghere, avertizare timpurie la toate nivelurile, pe toate palie-rele artei militare, de la cel strategic până

Observatorul militar 5Nr. 41 / 21 – 27 octombrie 2015

Devenită simbol al bătăliilor şi eroilor neamu-lui românesc, ziua de 25 Octombrie a rămas întipărită în sufletele românilor, ca zi în care ţara îşi sărbătoreşte Armata şi pe cei care au fost sau sunt în slujba ei.Ziua de 25 Octombrie semnifică data eliberă-rii nord-vestului Transilvaniei de sub ocupaţie străină, dar în acelaşi timp, ca zi a Armatei României, reprezintă un simbol al luptelor duse de militarii români de-a lungul timpu-lui, pentru îndeplinirea idealurilor naţionale: unitate, independenţă, suveranitate şi integri-tate teritorială.Această zi este încărcată de semnificaţie atât prin prisma momentului de cinstire solemnă şi respectul pentru cei care au luptat de-a lungul secolelor pentru promovarea şi apăra-rea naţiunii şi statului român, cât şi prin faptul că poporul nostru îi omagiază pe cei care poartă nobile însemne militare şi slujesc ţara sub faldurile drapelului tricolor.Ne plecăm fruntea pentru a cinsti memoria celor care au pus datoria faţă de patrie mai presus de propria viaţă. Basarabia, Bucovina, Odessa, Cotul Donului, Ungaria, Cehoslovacia, Oarba de Mureş, Carei şi Satu Mare sunt doar câteva dintre fronturile celei de-a doua Con-flagraţii Mondiale, unde s-a scris, cu sânge, istoria României. Purtăm în inimile noastre un adânc respect supravieţuitorilor acelor vremuri, ce nu obosesc păstrând vie memoria celor care au luptat alături de ei şi au pierit pe câmpul de luptă - camarazi, rude, fraţi. Anul acesta, la împlinirea a 70 de ani de la încheierea celui de Al Doilea Război Mondial, în semn de recunoştinţă şi preţuire pentru aceşti eroi, a fost decretat, prin hotărâre de guvern, Anul veteranilor de Război. La nivelul Armatei României s-au planificat, pe întreg parcursul anului, o serie de manifestări prin care am dorit să transmitem respectul şi aprecierea noastră tuturor militarilor noştri, care au luptat şi luptă pentru România, ori-când şi oriunde datoria o cere.Acum, la ceas aniversar, gândurile mele se îndreaptă, cu aleasă recunoştinţă, şi către cei aflaţi în misiune în afara graniţelor ţării, departe de familii şi de cei dragi. Aprecierile aliaţilor şi partenerilor la adresa dumnea-voastră au fost şi sunt excelente, fapt pentru care vă felicit şi vă îndemn să continuaţi să promovaţi valorile, cultura şi tradiţia Armatei României! Felicit întreg personalul militar şi civil pentru îndeplinirea cu profesionalism a sarcinilor ce le revin, sporind astfel prestigiul acestei instituţii.Ne aşteaptă o perioadă cu multe provocări, însă sunt convins că împreună, prin contribu-ţia fiecăruia dintre noi, vom reuşi să împlinim misiunile şi să ne atingem obiectivele de instrucţie asumate.Astăzi, de Ziua Armatei României, vă urez multă sănătate, putere de muncă şi realizări profesionale şi personale, dumneavoastră şi celor dragi. La mulţi ani!

Mesajulşefului

Statului Major Generalcu prilejul sărbătoririi

Zilei Armatei României

Interviu realizat de colonel Florin Şperlea

General-locotenent Nicolae CiucăFoto

: Eug

en M

ihai


INSTRUCŢIE

[email protected] Lucian Irimia

Foto: locotenent-colonel Eduard Borhan şi Lucian Irimia

Instrucţie pe mai multe fronturiLuna octombrie este una de foc pen-tru militarii Batalionului 202 Apărare CBRN (Intervenţie la Dezastre) General Gheorghe Teleman, ei participând la exer-ciţii atât naţionale, cât şi internaţionale.

Am ajuns în cazarma militarilor din Batalionul 202 Apărare CBRN (Intervenţie la Dezastre), din Huşi, în preajma mai multor evenimente. Cel mai important dintre acestea este sărbătorirea

a 65 de ani de la înfiinţarea unităţii. În acelaşi timp, chimiştii huşeni erau angrenaţi pe trei fronturi. Primul se afla în poligonul Cincu, unde două grupe de decontaminare au acţionat în sprijinul camarazilor din Brigada 2 Infanterie Rovine. Următorul era la Cernavodă, unde militarii huşeni au participat la exerciţiul Axiopolis 2015, împreună cu specialişti din Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi alte structuri din Sistemul Naţional de Apărare. Al treilea front vizează următoarea perioadă, în care un detaşament din batalion va participa în poligonul San Gregorio, din Spania, la exerciţiul NATO Trident Juncture 2015, unul dintre cele mai mari organizate în acest an de Alianţa Nord-Atlantică. Acesta reprezintă certificarea, la nivel multinaţional, a unei companii huşene în vederea participării la forţa NRF 2016.

În aceste condiţii, efortul militarilor este imens, dar nimeni nu dă înapoi, din contră. Toate activităţile sunt privite cu responsabilitate şi multă implicare. Bineînţeles că i-am găsit la instrucţie, deoarece numai pregătirea îi ajută să ajungă la un nivel ridicat. I-am urmărit la lucru şi am imortalizat câteva imagini din instruirea lor. Rolul personalului de aici, aşa cum spune şi denumirea unităţii, este unul special: intervenţia la dezastre. Fiecare militar din batalion ştie ce are de făcut şi îşi doreşte să demonstreze că este printre cei mai buni. Este greu sau uşor, numai ei o ştiu, dar să acţionezi într-un costum special de protecţie ore întregi, să fii atent la orice mişcare şi, în acelaşi timp, să ai grijă de semenii tăi, cred că nu poate să o facă oricine. Şi asta indiferent de condiţiile atmo-sferice. Restul este... instrucţie!

În această lună, suntem angrenaţi în foarte multe activităţi importante, a declarat comandantul batalionului, locotenent-colonel Adrian-Vasile Perdun. Aici, la Huşi, am reuşit să demonstrăm că se poate. Într-adevăr, cu multe eforturi, dar pentru a demonstra că poţi este nevoie de sacrificii. Mili-tarii au înţeles şi rezultatele apar. Acestea, la rândul lor, aduc satisfacţii. n

O zi plină de instrucţie.

Uneori, lucrurile mărunte fac diferenţa.

Cercetaş chimist, în acţiune.

Autoturism de teren în flux pentru decontaminare.


Instrucţie pe mai multe fronturi Pregătirea autospecialei pentru lucru.

Executaţi misiunea ordonată!

O mică uzină CBRN.

Acţiunea de decontaminare se realizează întotdeauna cu multă atenţie.

Echiparea în barem!

Se execută decontaminarea unui TAB.

Observatorul militar8 Nr. 41 / 21 – 27 octombrie 2015

În clasamentul general al colegiilor militare, locul I a fost ocupat de CNM Breaza, urmat, pe locurile II şi III de CNM Câmpulung Moldovenesc şi CNM Alba Iulia.În categoria instituţiilor militare de învăţământ, pe primele trei poziţii din clasamentul general s-au clasat Academia Forţelor Aeriene, din Braşov, Academia Forţelor Terestre, din Sibiu, şi Şcoala Militară de Maiştri Militari şi Subofiţeri a Forţelor Terestre, din Piteşti. La unităţile de instrucţie, locul I a fost ocupat de militarii care au reprezentat SMFT, urmaţi de cei din SMFA, CCI şi SMFN.

AZIMUT

Etapa finală pe MApN a Campiona-tului Militar de Orientare s-a desfă-şurat în perioada 15-19 octombrie, în garnizoana Ploieşti.

Orientarea este o disciplină sportivă care constă în par-curgerea unui traseu dinain-

te stabilit, contratimp, cu ajutorul hărţii şi busolei. Concurentul pri-meşte la start harta cu traseul – un număr de puncte de control, ce se parcurg, obligatoriu, în ordinea dată. Clasamentul se întocmeşte în funcţie de timpul realizat, doar pentru cei care au parcurs traseul integral şi au toate posturile atinse. La concursuri-le de orientare se organizează probe individuale, de ştafetă şi pe echipe. Fiecare dintre acestea are trasee diferite, departajarea fiind făcută şi pe sexe şi vârste.

Anul acesta, au concurat 14 echipe de la unităţile de instrucţie şi instituţiile militare de învăţământ, fiecare dintre acestea având în compunere patru băieţi şi trei fete. De la unităţile de instrucţie au par-ticipat patru echipe, reprezentând Statul Major al Forţelor Terestre, Aeriene şi Navale şi Comandamentul Comunicaţiilor şi Informaticii (CCI). Instituţiile de învăţământ au fost îm-părţite în două categorii: academiile militare şi şcolile de maiştri militari şi subofiţeri, pe de-o parte, şi colegiile militare naţionale, de cealaltă parte.

M-a atras acest sport pentru că îţi antrenează atât corpul, cât şi min-tea. De asemenea, spiritul de echipă se dezvoltă mult în competiţiile de acest gen.

Cea mai grea a fost proba individuală, pentru că traseul este un pic mai lung şi mai tehnic, dar a fost chiar frumos. Echipa noastră, din SMFT, formează şi lotul naţio-nal, aşa că ne cunoaştem între noi de ceva timp, funcţionăm ca o echipă şi ne pricepem foarte bine la ceea ce facem. Reprezentanţii SMFT au luat tot la individual: locurile I, II, III. Orientarea este teritoriul nostru.

Câştigătoarea locului I la individual feminin, sergent-major Andreea Giurescu, elevă în anul IV la Colegiul Militar Naţional Dimitrie Cantemir.

Caporalul Tamaş Boghya, din Batalionul 317 Cercetare Vlădeasa, Cluj-Napoca, s-a clasat pe locul I la proba individuală, la ştafetă, la general şi la echipe.

Locotenent-colonel Mihai Lupescu

Plutonier Alina Criş[email protected]

Harta traseului

ascuns

Cel mai greu traseu l-au avut concurenţii de la unităţile de instrucţie, având în vedere că sunt cei care au acumulat o experienţă îndelungată. Băieţii au parcurs, în pas alergător, 8 km măsuraţi în linie dreaptă, dar traseul lor nu a fost drept, aşa că, practic, a fost aproape dublu. Ceilalţi au avut

l

l

l

Reprezentanţii SMFT, câştigătorii locului I la echipe, ştafetă şi în clasamentul general.

distanţe mai scurte. Colegiile naţionale militare, în jur de 4 km, iar instituţiile militare aproximativ 5-6 km, ne-a explicat, la final, preşedinte-le comitetului de organizare al Campionatului Militar de Orientare, locotenent-colonel Mihai Lupescu, din Secţia Educaţie Fizică a Statului Major General. n


VĂ INTERESEAZĂ!

Domnule colonel, care sunt principalele modificări ce vor viza sistemul de pensii odată cu intrarea în vigoare, la 1 ianuarie 2016, a Legii nr. 223? Se vor mări pensiile?Anul 2016 va fi un an de

referinţă pentru pensiile militare. Luna ianuarie 2016 va fi marcată de aprobarea unor acte normative care vor influenţa pensiile militare, astfel: Legea pensiilor militare de stat, noul Cod fiscal, Legea salariză-rii personalului bugetar, precum şi legile bugetului de stat şi bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2016. Toate aceste acte normative vor determina creşterea tuturor pensiilor şi a unor drepturi sociale (indemnizaţii, burse, rente etc.) care vor fi încasate de beneficiari începând cu 1 ianuarie 2016. La nivelul Casei de pensii sectoriale a MApN (CPS) s-au luat deja toate măsurile pentru aplicarea acestor reglementări.

Noua lege a pensiilor creează un sistem propriu, neintegrat în sistemul public şi are la bază şase principii, dintre care cele mai rele-vante, în raport cu actualul sistem de pensionare, sunt: al autonomiei, al egalităţii şi al recunoştinţei. Siste-mul pensiilor militare nu va mai fi un sistem contributiv, angajatorul nefiind obligat să plătească con-tribuţia aferentă lui. Legea nr. 223 instituie reglementări prin care se revine la regulile care caracterizau sistemul pensiilor militare anterior datei de 31 decembrie 2010 şi anu-me că vor exista pensii de serviciu, de invaliditate şi de urmaş. Pensiile de serviciu vor fi de trei feluri: pensii de serviciu pentru limită de vârstă – în care limitele de vârstă sunt cele prevăzute de legislaţia actuală şi cresc, gradual, până în anul 2030, de la 55 la 60 de ani –, pensii de ser-viciu anticipate şi pensii de serviciu anticipate parţiale.

Spre deosebire de legea pensiilor care este acum în vigoare, noul act normativ presupune un volum mai redus de muncă pentru calcularea pensiilor. Baza de calcul este verificabilă eliminându-se, astfel, incertitudinile cu privire la exactitatea datelor care au stat la baza stabilirii pensiilor în sistemul contributiv actual.

Ce categorii de personal vor beneficia de prevederile noii legi? Beneficiarii noii legi sunt:

militarii – cadrele militare, soldaţii şi gradaţii profesionişti şi personalul care a îndeplinit activităţi pastoral-misionare, duhovniceşti şi religioa-

Colonel Constantin Luca, directorul Casei de pensii sectoriale a Ministerului Apărării Naţionale:

Pensiile se vor actualiza ori de câte ori se vor majora solda de grad şi/sau solda

de funcţie a militarilor în activitate

se, în calitate de preot ori ca preot militar în instituţiile din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi securitate naţională –, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penin-tenciarelor.

Legea cuprinde dispoziţii pentru trei categorii de pensionari. Prima categorie cuprinde cadrele militare trecute în rezervă până la data intrării în vigoare a Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, ale căror pensii au fost recalculate şi revizuite în baza Legii nr. 119/2010, a OUG nr. 1/2011, Legii nr.80/1995 şi a Legii nr. 241/2013. A doua categorie cuprinde cadrele militare trecute în rezervă în perioada 1.01.2011-31.12.2015, iar a treia, personalul militar care va trece în rezervă începând cu 1 ianuarie 2016.

Ce se va lua în calcul la stabili-rea pensiei? Baza de calcul folosită pentru

stabilirea pensiei militare de stat este media tuturor veniturilor brute realizate în şase luni consecutive, din ultimii cinci ani de activitate, ac-tualizate la data deschiderii dreptu-rilor de pensie, la alegerea persoa-nei în cauză. La media obţinută, se adaugă un spor de până la 15%, în condiţiile stabilite prin ordin comun al conducătorilor instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice si securităţii naţionale.

Noul sistem de pensii este mai asemănător cu cele în vigoare în alte ţări din cadrul NATO?În Franţa, există lege specială

în care baza de calcul este 75-80% din ultima soldă. În Italia şi Turcia, de asemenea, sunt legi speciale în care baza de calcul este 75-85% din ultima soldă. Marea Britanie şi Olanda au legi speciale, iar calculul pensiilor se bazează pe o formulă

stabilită faţă de solda din ultimul an de activitate. În SUA, există tot lege specială, iar baza de calcul o repre-zintă media soldelor celor mai mari, în ordine descrescătoare, primite în 36 de luni, oricare ar fi acestea în decursul serviciului militar. Mai aproape de noi, în Ungaria, există, din anul 2012, un sistem unic de pensionare civil/militar, iar baza de calcul o reprezintă un procent de 60% din media soldelor primite în activitate.

Cum se vor efectua indexarea, actualizarea şi recalcularea pensiilor? Va fi o indexare anuală cu 100%

din rata medie anuala a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat. Aceşti indicatori vor fi co-municaţi, anual, pentru anul calen-daristic anterior de către Institutul Naţional de Statistică. Astfel, la data de 1 ianuarie 2016, vor fi indexate toate pensiile, inclusiv cele stabilite/plătite în baza Legii nr.80/1995 şi Legii nr. 241/2013.

Pensiile se vor actualiza ori de câte ori se vor majora solda de grad şi/sau solda de funcţie a mi-litarilor în activitate, în funcţie de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie. Procedurile de actualizare şi recalculare se stabi-lesc prin ordin al conducătorilor instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi securi-tăţii naţionale. La elaborarea pro-cedurilor de recalculare şi actuali-zare a pensiilor participă specialişti din domeniul juridic, management resurse umane, finanţe şi pensii. De asemenea, în faza de elabora-re, vor fi consultaţi şi reprezentanţii cadrelor militare în rezervă şi în retragere. După aprobare, proce-durile de recalculare/actualizare vor fi puse în aplicare întocmai de către personalul CPS.

Ce se întâmplă cu diferenţa între pensia cuvenită pentru decembrie 2010 şi cea stabilită în baza Legii nr. 119/2010 şi OUG nr. 1/2011?În ceea ce priveşte diferen-

ţa între pensia cuvenită pentru decembrie 2010 şi cea stabilită în baza Legii nr. 119/2010 şi OUG nr. 1/2011, aceasta se restituie, la cere-re, în mod eşalonat, pe o perioadă de cel mult doi ani de la data intrării în vigoare a noii legi, iar modali-tatea de aplicare se va stabili prin hotărâre a Guvernului. În acest sens, la nivelul Casei de pensii sectoriale a Ministerului Apărării Naţionale s-au luat toate măsurile pentru stabilirea acestor diferenţe şi includerea lor în buget. Pentru toţi pensionarii aflaţi în această situaţie se vor întocmi şi transmite buletine de calcul, astfel încât, fiecare va cunoaşte sumele pe care urmează să le încaseze.

Referitor la condiţiile de mun-că, în baza cărui act normativ vor fi stabilite acestea?În ce bază se stabilesc grupele de muncă?Încadrarea locurilor de muncă în

condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii se realizează pe baza crite-riilor şi metodologiei de încadrare prevăzute de HG nr. 1294/2001, cu modificările şi completările ulterioa-re. Acest act normativ este aplicabil, în egală măsură, tuturor militarilor, indiferent de data trecerii în rezervă sau în retragere. În acest sens, doresc să menţionez că va avea loc o reîncadrare în grupe de muncă pentru toate cadrele militare care au trecut în rezervă anterior datei de 5 ianuarie 2011.

Ce se întâmplă cu militarii care la data trecerii în rezervă nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii, dar au o vechime în serviciu mai mică de 10 ani?Militarii care la data trecerii în

rezervă nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii, dar au o vechime în serviciu mai mică de 10 ani, beneficiază de pensie militară de stat, prin deschiderea dreptului

la pensie mai întâi de către sistemul în care îndeplineşte condiţiile cumulative de pensionare. Ulterior, pensia se stabileşte doar pentru perioadele de vechime în serviciu la care se adaugă sporul pentru condi-ţiile de muncă.

Cum pot lua legătura cu dumneavoastră cei interesaţi să afle mai multe amănunte despre noile prevederi? De curând, a fost restructurat

site-ul Casei de pensii sectoriale a MApN – www.mapn.ro, secţiunea Structuri (sau link direct: cps.mapn.ro). Totodată, este pus la dispoziţia publicului TELVERDE 0800.808880. De asemenea, pe site-ul instituţiei, avem postate informaţii despre programul de audienţe ale condu-cerii CPS, precum şi punctele de contact ale instituţiei, la care cei interesaţi pot obţine informaţiile dorite.

Care sunt proiectele de viitor ale structurii dumneavoastră?Proiectele de viitor ale CPS

sunt legate de îndeplinirea tuturor atribuţiilor prevăzute de Legea pensiilor militare de stat. Putem menţiona că s-au luat toate mă-surile la nivelul instituţiei pentru aplicarea în bune condiţii a legii. În primul rând, doresc să subliniez că s-a început procesul de elaborare a tuturor actelor normative subsec-vente şi conexe. De asemenea, s-au iniţiat măsuri pentru reorganizarea CPS, dotarea acesteia cu tehnică, echipamente şi personal suplimen-tar. Pot spune că îi vor fi puse la dispoziţie toate resursele necesare pentru a-şi putea îndeplini obliga-ţiile legale privind pensiile militare de stat. De asemenea, ne dorim dezvoltarea relaţiilor de colaborare cu toate asociaţiile/sindicatele ca-drelor militare, pentru că toţi avem un obiectiv comun: soluţionarea tuturor problemelor pensionarilor militari.

Doresc să-i asigur pe pensi-onarii militari că personalul CPS cunoaşte şi nu uită că se află în slujba acestora. n

Irina-Mihaela Nedelcu [email protected]

l

l

Începând cu acest an, la 20 octombrie se va sărbători Ziua Pensiilor Militare. Prima structură specializată de pensii militare a fost menţionată în Monitorul Oastei nr. 1 din 20 octombrie 1862, în cuprinsul Ordinului pe toată Oştirea nr. 267, semnat de generalul Ioan Emanoil Florescu. În anul 1891, în Regulamentul asupra Serviciului Interior al Ministerului de Război nr. 1566 la Ca-pitolul 1, în cadrul Direcţiei Contabilităţii, Controlului şi Pensii, se regăseşte Secţiunea 3 Pensii.În anul 1936, Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului, Imprimeria Centrală publică Regu-lamentul legii pentru organizarea Casei de Pensii a Ofiţerilor. Din 1961, structura care se ocupă de stabilirea şi plata pensiilor militare este inclusă în Direcţia Financiară. La 16.03.2011, prin HG 233, a fost înfiinţată Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale care are ca principale atribuţii stabilirea, evidenţa, plata pensiilor şi drepturilor de asigurări sociale.

l

l

l

l

Observatorul militar10 Nr. 41/ 21 – 27 octombrie 2015

PORTRET

Pentru că întotdeauna v-aţi respectat cititorul şi pen-tru că urmează două mari manifestări dedicate cărţii –, Polemos, un salon de carte pe care îl organizaţi anual la Cercul Militar Naţional, şi târgul de carte Gaudeamus –, vă întreb: Care sunt moda-lităţile editoriale pe care le propuneţi?Noi publicăm cărţile, nu le

scriem. Însă cred că nici apariţia, nici valoarea unei cărţi nu sunt şi nici nu ar trebui să fie asociate sau condiţionate de vreo dată anume, de o cifră rotundă. Sunt convins că un eveniment capătă o nuanţă în plus dacă este însoţit şi de o carte (cu condiţia să nu fie o însăilare conjuncturală...), dar sunt la fel de convins că apariţia unei cărţi bune este, în sine, un eveniment şi nu are nevoie să fie legată de vreo aniversare, comemorare etc. Să vă dau cel puţin un exemplu concret: la anul, se împlinesc 100 de ani de la intrarea României în Primul Răz-boi Mondial, vor fi, fără îndoială, organizate manifestări, evenimen-te la toate nivelurile, vom publica şi noi lucrări despre participarea armatei române la Marele Război. Dar asta nu ne împiedică să lansăm acum, la Polemos, Escadrila Nieuport 3. Jurnal de front (1916-1917) (aviatori francezi care au luptat pe frontul din România). Ce ar fi trebuit să fac, să amân publicarea cărţii până la anul? Noi am publicat constant în ultimii ani cărţi despre prima conflagraţie mondială – vă puteţi convinge consultând site-ul nostru – fără a fi preocupaţi să existe vreo potrivire, un match cu o aniversare anume.

Cartea despre aviatorii francezi deschide şi lista noutăţilor pe care le pregătim pentru Polemos, ajuns la ediţia a XI-a, şi Gaudeamus. Să îmi permiteţi să subliniez şi faptul că Escadrila Nieuport 3 aparţine backlist-ului nostru, prima ei versiune fiind publicată în 1986.

Adrian Pandea, directorul Editurii militare:

Editura militară şi-a îmbogăţit sfera de activitate, şi-a diversificat preocupările, grupând un valoros corp de autori, fapt ce-i per-mite să existe ca o veritabilă instituţie de cultură naţională. Şi pentru că vorbim despre dragostea de cărţi şi de cuvinte, inter-locutorul nostru este Adrian Pandea, directorul Editurii militare.

Ediţia de acum, cofinanţată de Administraţia Fondului Cultural Naţional, a fost completată cu textul original în limba franceză, cu un studiu introductiv şi note noi, cu anexe documentare, toate datorate lui Valeriu Avram.

Făcând o legătură între aniver-sări şi backlist, să amintesc aici că anul acesta Editura militară împli-neşte 65 de ani de la înfiinţare; o confirmare a renumelui brandului nostru de-a lungul timpului este faptul că prima traducere în limba română a laureatei de anul acesta cu premiul Nobel pentru literatu-ră, Svetlana Aleksievici (Războiul nu are chip de femeie...), a apărut sub sigla noastră, în 1989.

Revenind la titlurile noi pe care le propunem cititorilor la acest sfârşit de an, menţionez o carte pe care am lansat-o la începutul aces-tei luni, Crearea unei armate popu-lare. O perspectivă franceză asupra evoluţiei forţelor armate române de la 23 august 1944 până în 1975, aparţinând ataşatului francez al apărării la Bucureşti, Christophe Midan, eveniment reflectat şi în paginile Observatorului militar.

La Polemos, vom mai lansa şi cartea unui istoric cvasidebutant, Eugen Dorin Spătaru, de la Arad, dedicată unei legende a armatei române: O viaţă sub cupola de mă-tase. Generalul paraşutist Grigore Baştan.

De asemenea, vă propunem un frumos volum de amintiri din Războiul de Independenţă, sem-nat de Ion N. Lahovari, om politic, ministru al Afacerilor Străine, tatăl prinţesei Martha Bibescu (Aminti-rile unui voluntar din armata româ-nă, traducere, postfaţă şi note de Andrei Alexandru Căpuşan).

Domnul general (r) Petru Moţiu lansează cartea intitulată Pălărie cu buzunar. Colaj de gân-duri şi vorbe scrise, demonstrând că poate exista un debut (unul, să-i spunem, literar, fiindcă i-am publicat, cu un an în urmă, un album de pictură) şi la o vârstă venerabilă.

În fine, last but not least, cartea lui Călin Hentea, Propaganda şi ru-dele sale. Mic dicţionar enciclopedic, care revine cu un titlu la Editura militară, după aproape zece ani.

Programul lansărilor noastre la Polemos 2015 este completat de două cărţi ale căror prime lansări au avut loc la Constanţa şi la Iaşi: Lupta aeronavală de la Constanţa din 26 iunie 1941. Cine a scufundat distrugătorul lider Moskva, de Ioan Damaschin, şi În avanpostul luptei pentru supravieţuire. Apărarea naţională a României şi frontul se-cret în vâltoarea anilor 1938–1940, autor: Dan Prisăcaru.

Care sunt criteriile pe baza cărora alegeţi titlurile pu-blicate? În general, căutaţi autori sau vă caută ei pe dum-neavoastră? Ştiu că debuturi-le nu pot fi programate, lucrul acesta ţine doar de întâmpla-re, mai ştiu că aveţi un ochi atent, dar puteţi spune că aţi cunoscut oameni care s-au născut ca scriitori sub ochii dumneavoastră?Criteriile sunt relativ simplu

de enunţat: încadrarea în aria tematică a editurii şi valoarea ştiinţifică şi publicistică a lucrărilor propuse. Ceea ce nu înseamnă că sunt şi la fel de uşor de atins. În pofida unei idei păguboase că nu este mare brânză să publici o carte – trimiţi un număr suficient de pagini scrise şi aştepţi liniştit un deznodământ fericit –, criteriile noastre de calitate sunt destul de stricte şi impun un efort comun din partea editurii şi a autorilor pentru a obţine o lucrare bună. Este firesc ca, la sfârşit, autorul să culeagă toate laudele, iar editura, toate reproşurile (glumesc, dar cam aşa se întâmplă...). Efortul editurii este mai totdeauna invizibil pentru un cititor obişnuit şi aşa trebuie să rămână, asta dacă ne referim la conţinut. În ceea ce priveşte prezentarea grafică, calitatea tiparului, promovarea, preţul etc, responsabilitatea revine integral

editurii. Şi, în cazul nostru, pentru o editură de nişă, care, cu mici ex-cepţii, publică doar cărţi ştiinţifice, nu este deloc uşor. Dar suntem mândri de ce am realizat – o do-vedesc premiile obţinute, tirajele epuizate, reacţiile favorabile ale cititorilor şi specialiştilor, precum şi, de ce nu, creşterea economică robustă pe care am înregistrat-o de la an la an – şi conştienţi că trebuie să întrebuinţăm serios resursele umane şi materiale, deloc mari, pe care le avem la dispoziţie pentru a ne putea menţine la nivelul pe care l-am atins.

Chiar şi modul în care ne recru-tăm autorii dovedeşte că suntem pe calea cea bună. La această oră, în mod cert, autorii sunt cei care ne caută pe noi pentru că reprezentăm un nume de presti-giu şi o garanţie de calitate. Dar asta nu înseamnă că ne putem limita doar la poziţia de alegere a ofertelor celor mai bune. Suntem mereu în căutare de autori noi, mai ales tineri, pentru că debutul editorial (vorbesc de cărţi) este un pas important în carieră şi în viaţă. Eu am debutat cu foarte mulţi ani în urmă (în 1983, şi nu la Editura militară...), dar nu atât de mulţi încât să uit cât de mult au contat toţi cei care m-au ajutat atunci.

Şi atunci, da, am avut autori pe care i-am debutat, avem autori care sunt de ani buni alături de noi, ne-am bucurat împreună de succes. Asta nu înseamnă că îi pu-tem opri să evolueze către edituri care le oferă ceva mai mult decât le oferim noi (strict prestigiul, glo-ria, cum vreţi să îi spuneţi, niciun ban însă), este vorba de evoluţie, uneori, de alegere, alteori. Impor-tant este să rămânem în relaţii cordiale, amicale şi după ce dru-murile noastre se despart. Călin Hentea este un bun exemplu: nu a debutat la noi, dar a publicat o carte în 2006, în colecţia Polemos, apoi multe titluri la alte edituri, pentru ca acum să revină la noi, sperăm cu succes.

Cât de importantă este par-ticiparea editurilor la marile manifestări naţionale dedicate cărţii (târguri, saloane etc.) Cresc vânzările în acea perioa-dă sau este doar un mijloc de promovare a editurii?Cred că v-am mai răspuns la o

întrebare oarecum asemănătoare cu prilejul unui alt interviu. Desigur, nu mă aştept ca răspunsul meu să se fi imprimat în memoria colectivă (în general, nu prea cred în pariurile cu eternitatea), aşa că vă repet: marile târguri de carte, mă refer în principal la Bookfest şi la Gaudeamus, sunt profitabile pentru noi nu numai ca vizibilitate, dar şi ca încasări. Din acest motiv, încercăm mereu să fim la înălţimea aşteptărilor publicului şi să fim prezenţi cu titluri noi.

Despre Adrian Pandea lumea ştie că este un om serios, care îşi face datoria şi care îşi asumă responsabilităţi pe care le duce la bun sfârşit, cu discreţie, împlinindu-şi vocaţia. Ce ne poate spune scriitorul Adrian Pandea?Chiar dacă avem Societatea

Scriitorilor Militari – unde sunt vicepreşedinte, dar acolo criteriul de asociere porneşte de la termenul american de military writer –, în româneşte titulatura de scriitor este pretenţioasă. Cum nu sunt interesat de etichetări, oricare ar fi ele (nici cea de istoric nu o consider potrivită pentru mine), reorientez întrebarea către calitatea mea de autor de cărţi (ceea ce este măcar ceva mai exact!). Am lucrat doi ani ca să îngrijesc memoriile lui Vasile Scârneci, a ieşit o carte grozavă (Viaţa şi moartea în linia întâi. Jurnal şi însemnări de război 1916-1920, 1941-1943), dar, fără îndoială, nu este cartea mea, ci a bravului vânător de munte. Într-un fel, această experienţă exprimă con-diţia mea actuală: îi aştept pe alţii să scrie, eu doar îi ajut să arate cât mai bine la mult-râvnita întâlnire cu cititorii. Cărţile mele, mai târziu... n

Interviu realizat de Elena David

Suntem mereu în căutare de autori noi


MEDICINĂ

Locotenent Marius MocanuElena David

Foto: Eugen Mihai

Medicina militară românească – reper în conceptul geopolitic actual

Organizatorii acestor ma-nifestări au fost Spitalul Universitar de Urgenţă

Militar Central Doctor Carol Davila (SUUMC) şi Direcţia Medicală a Ministerului Apărării Naţionale, în colaborare cu Universitatea de Medicină şi Farmacie Carol Davila, Universitatea Titu Maiorescu şi Asociaţia Medicilor şi Farmacişti-lor Militari din România.

La ceremonia de deschidere, desfăşurată la Sala de Marmură a Cercului Militar Naţional, au parti-cipat Mircea Duşa, ministrul apă-rării naţionale, Nicolae Bănicioiu, ministrul sănătăţii, Diana Loreta Păun, consilier de stat la Depar-tamentul Sănătate Publică al Administraţiei Prezidenţiale şi alţi reprezentanţi ai conducerii MApN, Ministerului sănătăţii, instituţiilor şi autorităţilor publice centrale, precum şi membri marcanţi ai me-diului academic din România.

În cadrul evenimentului, mi-nistrul Mircea Duşa a precizat că medicii militari români sunt foarte apreciaţi de partenerii străini pen-tru modul în care îşi îndeplinesc misiunile în teatrele de operaţii şi i-a felicitat pentru activitatea depusă. De asemenea, a arătat că şi sistemul medical militar se con-fruntă cu un deficit de personal. În consecinţă, începând cu anul universitar 2016-2017, va fi supli-mentat numărul de locuri pentru candidaţii la Institutul Medico-Militar, concomitent cu chemarea în activitate a medicilor civili, care doresc să devină militari.

Pe durata celor patru zile, experţi din diferite domenii medicale şi ştiinţifice au abordat, în cadrul cursurilor, conferinţelor, simpozioanelor şi workshopu-rilor de specialitate, toată sfera patologiei medicale, cu accent pe rolul, ponderea şi misiunea medicinei militare româneşti, în noul context geostrategic din

regiune. Aceste manifestări ştiin-ţifice au avut un format interactiv, cu o concentrare deosebită pe problemele practicii medicale curente, incluzând, de asemenea, şi demonstraţii practice, realizate prin intermediul transmisiilor live.

Workshopul Centrului de Boli Cardiovasculare al Armatei Academician Vasile Cândea a fost condus chiar de şeful acestuia, colonel dr. Ionel Droc, şi a cuprins teme de chirurgie, dar şi de car-diologie. Activitatea fost dedicată, în totalitate, bolilor cardiovascu-lare, deoarece acestea se află în prim-planul patologiei medicale româneşti, a precizat, la finalul activităţii, colonelul Droc. La lu-crările prezentate de profesori din România şi Germania au asistat atât cadre medicale militare, cât şi studenţi sau medici rezidenţi.

Platforma Congresului Naţional de Medicină Militară a reprezentat o oportunitate de dialog, de transfer de expertiză între specialişti din mai multe domenii medicale, precum şi o importantă componentă motiva-

ţională pentru studenţi, rezidenţi şi medici specialişti. Tinerilor medici li s-a demonstrat că un spital public poate reprezenta şi în România un loc în care ei îşi pot construi şi modela performanţele profesionale.

Un element important al con-gresului l-a constituit conştienti-zarea componentei geostrategice a activităţii medicale. Într-adevăr, poziţia actuală a României şi rolul pe care aceasta îl joacă în asigura-rea menţinerii securităţii la fron-tiera UE şi NATO produce mutaţii semnificative în această regiune, în special în sfera geopolitică şi socio-economică, dar şi în cea a medicinei militare.

În acest context, poate fi menţi-onat faptul că SUUMC reprezin-tă baza medicală de tratament

şi de recuperare a militarilor români răniţi în teatrele de ope-raţii şi transferaţi aici din diverse centre medicale ale aliaţilor noştri din NATO. Despre calitatea actului medical stă mărturie implementa-rea, la nivelul spitalului, a unei noi

dimensiuni a chirurgiei secolului XXI, respectiv chirurgia robotică minim invazivă. Prin aceasta se poate asigura, la distanţă de mii de kilometri, asistenţa medicală de specialitate pentru militarii aflaţi în teatrele de operaţii. Tot-odată, se realizează racordarea, prin intermediul platformei online IMIHO, a specialiştilor români la noile descoperiri realizate în do-meniul medical şi medico-militar de spitalele de profil din SUA, Marea Britanie şi din zona balcanică.

La finalul ceremoniei de deschidere, au fost decernate Premiile Medicinei Militare din România, pentru anul 2015. Premiul de excelenţă în medicina militară i-a revenit generalului de brigadă (r) medic prof. univ. dr. Dumitru Constantin Dulcan – cercetător remarcabil, autor al unor lucrări ştiinţifice de prestigiu.

Domnul general prof. dr. Dumitru Constantin Dulcan este o personalitate de excepţie. Suntem mândri că Domnia Sa face parte din rândul medicilor militari, a declarat colonelul medic conf. univ. dr. Florentina Radu-Ioniţă, directorul general al SUUMC. Premiul Gene-ral dr. Carol Davila, pentru întreaga activitate, a fost conferit colonelu-lui (r) dr. Paulian Abagiu, decan de vârstă al medicilor militari români.

Evenimentul ştiinţific de la Bucureşti a continuat efor-turile din 2014, considerate

un succes, deoarece organizatorii au reuşit să reunească medici de diverse specialităţi din Bulgaria, Grecia, Republica Moldova, România, Serbia, şi Turcia, reprezentanţi ai Academiei de Medicină din Franţa, lideri de opinie, reprezentanţi ai medicinei militare balcanice, ai industriei farmaceutice, ai sistemelor de să-nătate, care au discutat împreună perspectivele şi provocările lumii medico-chirurgicale din Europa. n

Premiul de excelenţă în medicina militară a fost acordat generalului de brigadă (r) medic prof. univ. dr. Dumitru Constantin Dulcan.

SUUMC, organizator principal al activităţii, care, anul viitor, va împlini venerabila vârstă de 185 de ani, reprezintă şi va reprezenta mereu un reper în istoria societăţii româneşti. Această instituţie este punctul de plecare în construcţia şi consolidarea şcolii naţionale de medicină şi farmacie şi a gene-zei unor specialităţi medico-chirurgicale, care au propulsat medicina românească la standardele modernităţii – şi mă refer aici la farmacologie, toxicologie, chirurgie generală, chirurgie toracică şi multe alte domenii şi specialităţi explorate şi consolidate de medicii mili-tari pentru întreaga comunitate medicală din ţară.

În perioada 14-17 octombrie, s-au desfăşurat, la Bucureşti, lucrările Congresului Naţional de Medicină Militară şi ale Conferinţei Zilele Spitalului Universitar de Urgenţă Militar Central Doctor Carol Davila.

Colonel medic conf. univ. dr. Florentina Radu-Ioniţă

Director general al SUUMC

Observatorul militar12

FOTOREPORTAJ

Scorpionii, pe dealurile CinculuiTimp de trei săptămâni, infanteriştii craioveni s-au instruit la Braşov.

Un astfel de exerciţiu este foarte dificil, mai ales că terenul poligonului din Cincu este puternic frământat şi au apărut şi condiţiile meteo total nefavorabile. A plouat intens, manevrele au fost destul de riscante şi au trebuit luate măsurile necesare pentru ca forţele să se deplaseze pe alinia-mente pentru a-şi îndeplini misiunile. S-a încercat o replicare a câmpului operaţional de luptă real pentru ca toţi subordonaţii mei să trăiască toate mo-mentele şi situaţiile pe care le-au întâlnit în teren.

Dinamismul şi ritmul alert sunt atributele care au caracterizat, timp de trei

săptămâni, exerciţiul Scorpions Fury 2015, desfăşurat de Brigada 2 Infanterie Rovine în poligo-nul din Cincu, judeţul Braşov. Activitatea, care a angrenat peste 1.700 de militari şi 250 de mijloace tehnice şi echipamente militare, a fost împărţită în trei faze, fiecare având ca scop in-struirea infanteriştilor craioveni împreună cu militari din alte structuri. Prima fază, condusă de Divizia 4 Infanterie Gemina şi desfăşurată în perioada 5-7 octombrie, a urmărit lucrul asis-tat pe calculator în colaborare cu Forţele Aeriene, cu structuri de artilerie, vânători de munte, geniu, CIMIC şi PSYOPS, de in-formaţii şi forţe speciale. Fazele doi şi trei, conduse de Divizia 2 Infanterie Getica, în subordinea căreia se află brigada craiovea-nă, au vizat antrenarea trupelor în teren, accentul fiind pus de evaluatori pe coeziunea acţiona-lă şi de grup pe timpul operaţi-ilor ofensive. Tragerile de luptă reale de la sfârşitul săptămânii trecute au dovedit însă cel mai bine valoarea luptătorilor Brigă-zii 2 Infanterie. Având în sprijin Batalionul 325 Artilerie Alutus, Batalioanele 20 Infanterie Dolj (Scorpionii Negri), 26 Infanterie Neagoe Basarab (Scorpionii Roşii) şi 22 Infanterie Romanaţi şi-au demonstrat capacitatea de luptă prin, poate, cel mai reuşit spectacol al armelor. Armamentul uşor de infanterie, aruncătoarele de grenade AG-9 şi AG-7, mitralierele calibrul 14,5 mm şi strigătele de luptă ale militarilor au animat dealurile Cincului.

Pentru rezultatele lor, o parte din luptători au fost recompensaţi de comandan-tul Diviziei 2 Infanterie Getica, general-maior Petrică-Lucian Foca, prezent la activitatea finală de evaluare de la sfârşitul săptămânii trecute. Acesta a subliniat că tragerile cu muniţie reală, în special cele executate cu aruncătoarele tip AG-9, au scos în evidenţă profesionalismul practic dezvoltat al militarilor care încadrează structura, iar precizia şi acurateţea loviturilor executate au dus la îndeplinirea cu succes a misiunilor încredinţate. n

Transportoarele Piranha au făcut senzaţie pe dealurile Cincului.

Artileria antitanc s-a aflat, permanent, în sprijinul infanteriştilor.

Aliniamentul blindatelor a fost distrus contracronometru.

General de brigadă Dorin Blaiu, comandantul Brigăzii 2 Infanterie Rovine

Observatorul militar 13Nr. 41 / 21 –27 octombrie 2015

Scorpionii, pe dealurile CinculuiPlutonier-major Alina-Sonia Raicu

[email protected]

Foto: locotenent-colonel Oliver AnghelTimp de trei săptămâni, infanteriştii craioveni s-au instruit la Braşov.

Dezlănţuirea gurilor de foc la barajul general.

Şi paraşutiştii au contribuit la reuşita exerciţiului.

Desfă-şurare impresi-onantă de forţe pentru o certifi-care pe măsură.

O bună mascare la teren conferă siguranţă trăgătorului.

Toate ţintele au fost atinse de trăgătorii cu AG-7.

Coeziunea de grup a dus la rezultatele finale ale exerciţiului.

LUMEA DE AZI

Pagină realizată de Silvia Mircea

Pagina „Lumea de azi” utilizează informaţii preluate de la agenţii de presă şi din publicaţii de specialitate care apar în întreaga lume.

Observatorul militar Nr. 41 / 21 –27 octombrie 2015 14

Bugetul pentru apărare al Lituaniei pre-vede alocarea până în 2019 a peste 53 de milioane de euro pentru moderniza-rea trupelor de artilerie.

Probleme ale recrutării în armata americană

Numai 29% dintre tinerii americani cu vârste cuprin-se între 17 şi 24 de ani sunt eligibili pentru a se înrola.

Anul acesta, Forţele Terestre ameri-cane şi-au atins ţinta de 59.000 de militari care încep pregătirea pentru

intrarea în serviciul activ, conform unui comu-nicat difuzat de serviciul de presă al Forţelor Terestre.

Cu toate acestea, au fost recrutaţi cu aproxi-mativ 2.000 de oameni mai puţin pentru forţele de rezervă şi se estimează că vor fi probleme din acest punct de vedere în viitor. Procentul

redus de tineri eligibili, alături de scăderea ratei şomajului sunt factori care fac ca procesul de recrutare la nivelul Forţelor Terestre să devină dificil. Una dintre falsele probleme pe care le au tinerii este aceea că trebuie să aleagă între

a merge la facultate sau a se înrola în armată. Recrutorii americani fac eforturi să-i convingă pe aceştia că le pot face pe amândouă şi că armata oferă chiar şi beneficii financiare pen-tru cei care doresc să facă studii superioare. În condiţiile în care economia este în creştere, se poate crea impresia că în armată ajung doar tinerii care nu îşi găsesc un loc de muncă în viaţa civilă, dar acest lucru nu este adevărat, susţin recrutorii.

O altă problemă pe care o întâmpină ar-mata este aceea că 50% dintre licee nu permit accesul recrutorilor pentru a furniza informaţii tinerilor. La 71% dintre tinerii care nu sunt eligibili pentru armată, primele trei probleme care îi descalifică sunt obezitatea, problemele medicale şi consumul de droguri. Alte motive care nu permit tinerilor să se înroleze sunt educaţia necorespunzătoare, aspecte privind sănătatea mintală sau cazierul judiciar încărcat. Dintre cei 29% care sunt eligibili pentru armată numai unul din patru au şi dorinţa de a-şi servi ţara sub arme. De mai mulţi ani, procentul celor eligibili a rămas la 29%, dar dacă estimările centrelor pentru prevenirea şi controlul bo-lilor privind o creştere cu 33% a obezităţii în următorii 15 ani sunt corecte, atunci bazinul de recrutare al armatei se va reduce semnificativ.

În ciuda acestor probleme, Forţele Terestre au continuat să îşi menţină standardele de recrutare. De exemplu, cerinţele Departamen-tului Apărării impun ca 90% dintre recruţi să fie absolvenţi de liceu, dar Forţele Terestre depăşesc acest standard, căutând un procent de 98% absolvenţi de liceu între cei recrutaţi în acest an. n

Înzestrarea forţelor armate lituanieneLa finele lunii septembrie, autorităţile lituaniene au semnat un contract pentru achiziţia de obuziere au-topropulsate PzH 2000 de la forţele armate germane.

Ministrul lituanian al apărării, Juozas Olekas, a declarat că mo-dificările survenite în situaţia geopolitică din zonă şi lecţiile învăţate din conflictele din Georgia şi Ucraina au determinat

forţele armate lituaniene să treacă pe lista priorităţilor sporirea capacităţii de asigurare a sprijinului de foc pentru unităţile de manevră. Soluţia a fost găsită în cooperarea cu Germania, care a oferit posibilitatea dotării, în timp foarte scurt, cu unul dintre cele mai moderne obuziere autopropulsate. El a mai subliniat faptul că Germania înţelege raţiunile preocupărilor de securitate ale Lituaniei şi transmite, în acest fel, un semnal clar de susţinere.

Cele 53 de echipamente militare achiziţionate din Germania vor costa peste 16 milioane de euro. Restul banilor vor fi utilizaţi pentru dezvoltarea sistemelor de management şi comunicaţii pentru câmpul de luptă, pen-tru adaptarea infrastructurii la noile obuziere, precum şi pentru instruirea personalului în operarea noilor echipamente. Forţele armate lituaniene vor primi 21 de obuziere autopropulsate de 155 milimetri, din care 16 vor fi utilizate pentru luptă, două pentru instruire şi trei pentru piese de schimb. De asemenea, vor mai fi livrate 26 de vehicule de luptă blindate M577 V2 şi şase tancuri de tip BPZ2. Toate aceste echipamente au fost utilizate anterior de armata germană.

Reprezentanţi ai forţelor armate germane vor participa la instruirea mi-litarilor lituanieni în angajarea echipamentelor în luptă la nivel operaţional, dar şi în operarea şi întreţinerea acestora. Instruirea va începe până la finele acestui an. În prezent, armata lituaniană foloseşte obuziere de 155 milimetri cu o bătaie maximă de 11 kilometri. Noile obuziere autopropulsate au o bătaie maximă de 40 de kilometri. Prima tranşă de obuziere autopropulsate germane va ajunge în Lituania în 2016, iar restul eşalonat, până în 2019. n

Bugetul pentru apărare al FranţeiFranţa intenţionează să îşi sporească fondurile pentru apărare cu 600 de

milioane de euro, atingând valoarea de 32 de miliarde de euro, buget care va asigura şi o creştere cu 300 de milioane de euro a cheltuielilor pentru înzestrare, conform unui document parlamentar citat de defencenews.

O parte din bugetul total ,17 miliarde, alocate cheltuielilor pentru achiziţia de echipamente, va fi destinată cumpărării, în anul următor, a nouă avioane Rafale, trei avioane de transport A400M, trei elicoptere de luptă Tiger, şase elicoptere de transport NH90, o fregată multirol, 25 de vehicule grele pentru forţele pentru

operaţii speciale şi o primă tranşă de rachete de croazieră pentru fregată şi pentru submarinul de atac Barracuda. Totodată, urmează a fi semnate contracte pentru modernizarea avioanelor Mirage 2000D, a unei alte fregate multirol şi a unei drone anglo-franceze antimine.

Nici cercetarea nu a fost neglijată, având alo-cată suma de 3,8 miliarde în noul buget. În 2016, Franţa va continua cooperarea cu Germania şi Italia pentru construirea unei drone care zboară la altitudine medie, dar şi cu Marea Britanie pentru faza a doua a programului, pentru crearea unui sistem fără pilot de luptă aeriană, precum şi cu Germania pentru un al treilea satelit de spionaj, conform celor declarate de ministrul francez al apărării, Jean-Yves Le Drian. n

Scut antirachetă al NATODistrugătorul american USS Carney a ajuns la finele lunii septembrie într-

un port din sudul Spaniei, fiind cel de al patrulea vas echipat cu rachete staţionat în Europa, pentru a contribui la scutul antirachetă al NATO, conform unui comunicat al Alianţei. Secretarul general al NATO a declarat că sosirea acestui vas marchează un moment important al cooperării transatlantice.

Cele patru nave americane sunt esenţiale pentru apărarea Europei împotriva ameninţării cu rachete balistice. Astfel, USS Carney se alătură celorlalte trei vase ale marinei americane dislocate la Rota, Spania, şi anume USS Donald Cook, USS Porter şi USS Ross. Fiecare dintre ele este echipat cu sisteme avansate de senzori şi interceptoare, cu ajutorul cărora pot detecta şi doborî rachetele balistice. Mai mult decât atât, vasele pot executa o gamă largă de misiuni, cum ar fi participarea la operaţii de securitate, căutare-salvare, exerciţii multinaţionale de antrenament şi alte misiuni sub egida NATO. Crearea scutului antirachetă a fost decisă de şefii de state şi de guverne ai statelor membre ale Alianţei în anul 2010, ca răspuns la creşterea ameninţărilor generate de proliferarea rachetelor balistice. Scutul anti-rachetă a fost construit pe baza contribuţiilor voluntare ale aliaţilor şi reuneşte capabilităţi naţionale ca sateliţi, radare şi rachete inter-ceptoare reunite sub comanda NATO, pen-tru anumite perioade şi misiuni specifice. n

Bază aeriană rusească, în BelarusPreşedintele rus Vladimir Putin a ordonat miniştrilor săi să încheie un acord cu

Belarus, astfel încât să se poată înfiinţa o bază aeriană rusească pe teritoriul acestei ţări, conform unei ştiri AFP. Înfiinţarea acestei baze în Belarus este în discuţie din 2013. Putin a dat ordin ministrului apărării şi de externe ruşi să definitiveze un acord în acest sens, conform unui document publicat online şi citat de AFP.

La acest moment, Rusia are, deja, o staţie radar aeriană şi una navală în Belarus, iar înfiinţarea unei baze aeriene ar fi prima unitate importantă pe teritoriul acestui stat. Belarus este un aliat tradiţional al Rusiei, dar relaţiile dintre cele două state au înregistrat fluctuaţii în ultima vreme. În contextul unei uşoare îmbunătăţiri a relaţi-ilor cu Uniunea Europeană, Belarus, care se învecinează cu state membre NATO şi UE ca Letonia, Lituania şi Polonia, a rămas relativ neutră faţă de criza din Ucraina.

Pe de altă parte, la începutul lunii octombrie, preşedintele Belarusului, Alexander Lukaşenco, a declarat că ţara sa nu are nevoie de o bază aeriană ru-sească pe teritoriul său. Conform biroului de presă al preşedinţiei din Belarus,

Lukaşenco a spus că ţara are nevoie de anumite categorii de armament, nu de baze mi-litare şi că a discutat această problemă cu preşedintele rus Vladimir Putin. De altfel, mai mulţi protestatari au manifestat pe străzile din Minsk împotriva planurilor Rusiei de a amplasa o bază aeriană în Belarus. n

Observatorul militar 15Nr. 41 / 21 –27 octombrie 2015

ANIVERSARE

Să ne îndreptăm gândurile de recunoştinţă, preţuire şi cinstire a celor ce s-au jertfit pentru ţară nu numai de 25 octombrie, de Ziua Eroilor şi cea Naţională sau la alte aniversări, ci întotdeauna.

General (ret) Marin Dragnea

25 octombrie, sărbătoarea

din inimi


În calendarul marilor şi îndreptăţitelor aniversări de suflet ale poporului român şi ale armatei sale, Ziua Armatei României, sărbătorită în fiecare an la 25 octom-brie, se situează la un loc de înaltă cinstire şi demnitate.

Prin instituirea acestei date, în vederea celebrării oştirii române, graţie Decretului

381, din 1 octombrie 1959, s-a înfăptuit un act de mare dreptate, în amintirea unui moment istoric de sublimă încărcătură patrio-tică – 25 octombrie 1944, când brava şi eroica noastră armată a eliberat, de sub ocupaţia hort-hystă, oraşele Carei şi Satu Mare, desăvârşind, astfel, în urma unor grele lupte, dezrobirea Ardealului nostru sfânt, răpit de la trupul ţării la 30 august 1940, prin mişelescul şi odiosul Dictat de la Viena şi cedat, fără niciun drept, Ungariei, cu concursul celor doi dictatori ai Germaniei şi Italiei fasciste, Hitler şi Mussolini.

Anul 1940 a fost numit, pe drept cuvânt, anul crucificării României, fiindcă, cu două luni înainte de acel trist 30 august,

României Mari, înfăptuită la 1 Decembrie 1918, i se răpiseră, prin ultimatumuri, alte străvechi provincii: Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, de către o avidă acaparatoare de teritorii – Uniunea Sovietică, iar în septem-brie al acelui sinistru an, ţara era obligată să cedeze Bulgariei Cadrilaterul. Eram părăsiţi de toate ţările puternice care până atunci ne gratulaseră.

În mai puţin de două luni şi jumătate, am suferit rapturi terito-riale care au însumat circa 100.000 km, cu aproape şapte milioane de locuitori, ceea ce însemna o trei-me din suprafaţa şi din populaţia ei. O adevărată tragedie naţională.

Iată de ce, la 22 iunie 1941, am fost îndreptăţiţi să răspundem toţi, ca unul, ordinului de a trece Prutul, pentru eliberarea strămo-şeştilor noastre meleaguri.

În rândurile oştirii se mani-festa, cu putere, dorinţa de a apăra cu arma în mână hotarele străbune. Manifestările de protest organizate în toată ţara dovedeau, fără tăgadă, că întreaga populaţie era alături de armată. Aşa se expli-că numărul mare de voluntari care au îmbrăcat cămaşa morţii, pentru a ne redobândi dreptul inalienabil al suveranităţii asupra a ceea ce ne aparţinea de facto şi de jure. Printre cei care s-au înrolat s-a numărat şi actualul preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război (ANVR), generalul (ret) Marin Dragnea, fostul copil de trupă al Grupului 52 Cercetare, deşi abia împlinisem 18 ani.

Recuperarea teritoriilor răpite prin forţă era şi datoria sfântă a generaţiei noastre, nu numai a celor înaintaţi în vârstă. Au urmat o seamă de victorii strălucite, dobândite cu preţul sângelui şi al vieţii. În numai 35 de zile, am eliberat provinciile smulse de la trupul ţării de Uniunea Sovietică. Potrivit legilor războiului de coa-liţie, am continuat să ne angajăm în bătălii, în scopul înfrângerii

definitive a inamicului sau până la capitularea acestuia. Am fost rănit grav, la Kotelnikovo, Stalingrad, la 6 august 1942. Ca mine, mulţi alţii. Un mare număr dintre cama-razi au căzut, pentru totdeauna, la datorie.

Jertfa celor aproximativ 625.000 de militari români în Est, morţi, răniţi şi dispăruţi, a fost zadarnică, fără îndeplinirea, pen-tru vecie, a ţelului nobil propus.

Iată de ce a trebuit, apoi, să ne angajăm cu toate forţele pentru eliberarea teritoriului naţional de sub ocupaţia hitleristă a Transil-vaniei de Nord de sub horthyşti, în urma actului insurecţional de la 23 august 1944 şi continuarea operaţiunilor, cu o contribuţie însemnată la eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei şi a unei părţi din Austria.

De subliniat, ca o dovadă a spiritului de unitate al tuturor românilor, la eliberarea părţii de nord-vest a Transilvaniei, ca şi în celelalte bătălii, s-au aflat în fron-tul dezrobirii, deopotrivă, mun-teni, moldoveni, olteni, ardeleni şi dobrogeni. Bravii luptători de pe meleagurile unde a răsunat, pen-tru prima dată, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ideea Unirii, s-au acoperit de glorie şi în cel de Al Doilea Război Mondial, mulţi eroi din ţinuturile Moldovei jertfindu-se pentru împlinirea idealurilor sfinte ale ţării noastre greu încercate.

În perioada 23 august-25 oc-tombrie 1944, totalul efective-lor armatei române participante

la lupte a fost de peste 525.700 militari, pierderile fiind de peste 58.000 (morţi, răniţi şi dispăruţi).

În bătălia pentru eliberarea Oradei, generalul (ret) Marin Dragnea a fost, din nou, grav rănit. După multe şi grele operaţii medicale, deşi declarat invalid de război, a refuzat să fie demobilizat

şi s-a reîntors la compania sa, în fruntea căreia, ca sublocotenent, a luat parte la marile şi sângeroase-le încleştări armate de pe teritorii-le Ungariei şi Cehoslovaciei.

În pofida faptului că prin întor-sătura pe care acţiunile României au avut-o în desfăşurarea celei mai mari conflagraţii a tuturor timpurilor, de scurtare a războiu-lui cu şase luni, fiind a patra pute-re care a dus la înfrângerea fascis-mului, cu două comandamente de armată, cinci comandamente de corp de armată, 16 divizii, forţe aeronautice şi alte unităţi de dife-rite arme, la Conferinţa de Pace de la Paris, României nu i s-a recu-noscut statutul de cobeligeranţă ci, dimpotrivă, a fost considerată ţară învinsă şi obligată la grele şi împovărătoare datorii de război. Aşa ne-au categorisit noii aliaţi: sovieticii, americanii, englezii, francezii ş.a. Câtă ingratitudine! Ce sfidare adusă celor 170.000 bravi ostaşi eroi români în Campa-nia din Vest! A celor peste 300.000 de militari români, de la soldat la general, distinşi cu înalte ordine şi medalii de război româneşti şi străine pentru fapte excepţionale pe câmpurile de luptă. A noastră, a veteranilor şi invalizilor de răz-boi care am supravieţuit focului ucigător şi bombardamentelor inamicului timp de aproape patru ani, respectiv 47 de luni (1.421 zile). Dictatura celor mai mari, mai tari şi mai nerecunoscători nu are moarte. Are cine să-i judece. Dumnezeu. Istoria. Pe cei 22.592 ofiţeri, 17.460 subofiţeri şi trupă 754.510 – în total 794.562, şi cei doi generali: Ioaniţiu şi Bălan, jertfiţi în cele două campanii, îi va preamări.

La 25 octombrie, de Ziua Armatei României, îi venerăm, îi omagiem nu numai pe cei ce s-au sacrificat în cel de Al Doilea Război Mondial, ci pe toţi fiii patriei care, de-a lungul timpurilor, au luptat pentru libertatea, independenţa şi suveranitatea ei. n

Rana din suflet care nu mi s-a vindecat şi nu-mi va trece niciodată, şi cu care mă voi duce, când va vrea Domnul, la unităţile din Ceruri, este, ca şi a tuturor camara-zilor pieriţi pe câmpul de luptă, că nu a vrut soarta, destinul dacă vreţi, dictat de tristele împrejurări istorice, să ne revedem România aşa cum ne-au lăsat-o moştenire înaintaşii noştri după Primul Război Mondial.


Şi în acest an de înaltă cinstire pentru noi, declarat Anul Veteranilor de Război, gândurile noastre de stimă şi aleasă consideraţie se îndreaptă spre toţi cei care azi se află, sub jurământ, în coloanele armatei române, spre cei aflaţi în misiuni de mare importanţă în teatrele de operaţii pentru instaurarea păcii. Ei sunt ambasadorii de onoare ai idealurilor de pace, de bună înţelegere între popoare ale naţiunii române. Glorie eternă oştirii noastre! La mulţi ani, armată română!


Foto

: Pet

rică

Mih

alac

he


Istoria este făcută pe oasele oştirii române

General de flotilă aeri-ană în retragere, vete-

ran de război, scriitor recunoscut, cu zeci de cărţi publicate, nedes-părţit de aviaţie (la 91

de ani, încă zboară), împătimit de mare,

de istorie şi de acest neam… Pe scurt,

Radu Theodoru.

Eram pe aerodrom. Imediat după 23 august, trimite comandantul un avion de şcoală la Sibiu, unde se afla Corpul Aerian, ca să primească ordine, pentru că ne tăiaseră firele telefonice şi nu ştiam ce să facem. La întoarcerea de la Sibiu, două avioane de vânătoare germane Messerschmitt 109 au văzut avionul de şcoală, care era pe panta de aterizare, au tras o rafală şi l-au incendiat. Se vedea ca o mare de flăcări, venind la aterizare. Noi am fugit la aparatura de stins incendii şi am alergat spre avionul arzând. Erau doi piloţi: un locotenent şi un adjutant. Locotenentul era împuşcat în picioare. Adjutantul, teafăr. A deschis cabina şi a ieşit din marea aceea de flăcări, arzând şi el, şi a luat-o la fugă. Era tată a doi copii. Din avion se aude locotenentul: Popovici, pe mine cui mă laşi? Popovici se opreşte brusc, se întoarce, reintră în flăcări, scoate locotenentul din carlingă, arzând amândoi până ajungem lângă ei. Îi stingem şi îi trimitem la spital. Moare locotenentul, moare şi adjutantul. Mergem să-i înmormântăm, îmbrăcaţi în ţinută de oraş, cu armele încărcate, toată escadrila. Coborâm cu convoiul mortuar, cu preoţii în frunte, şi trecem pe lângă o coloană de tancuri sovietice T-34. Militarii ruşi stăteau pe carcasa tancului şi ne scuipau cu seminţe de floarea-soarelui, râzând de cei care muriseră la datorie. Nimeni nu-mi poate povesti altceva decât am văzut cu ochii mei. Astăzi, primul din flancul drept, din Cimitirul Eroilor de la Alba Iulia, este adjutantul Popovici Ion.

Scumpa mea, să nu-l neglijezi în material pe părintele. Armata este împreună cu Biserica. Altfel, se duce de râpă. Tocmai

ieşim pe poarta Mănăstirii Comana, unde se înalţă un monument închinat memoriei ostaşilor români care şi-au jertfit viaţa în Al Doilea Război Mondial, la Cotul Donului. Monumentul va fi sfinţit de Ziua Armatei României, iar stareţul mănăstirii, părintele arhimandrit Mihail Muscariu, un călugăr tânăr, straşnic şcolit şi extrem de gospodar, ne explică: Avem deja un mausoleu al ero-ilor din Primul Război Mondial, construit la iniţiativa Reginei Maria şi a marelui nostru istoric Nicolae Iorga, iar cu purtarea de grijă a domnului general Radu Theodoru şi cu bine-cuvântarea Preasfinţitului Părinte Ambrozie, episcopul Giurgiului, în incinta mănăstirii s-a ridicat un monument închinat eroilor români de la Cotul Donului, primul de acest fel din ţara noastră. Relaţia dintre părinte şi generalul de flotilă aeriană nu inspiră nimic protocolar. E simplă şi strânsă, ca între tată şi fiu. Numai că alternează rolurile. Şi noi, ca şi dumneavoastră, suntem tot ca o armată, dar duhovnicească, ne mai spune stareţul Mânăstirii Comana. Se ridică brusc de pe scaun, amintindu-şi să-i spună generalului Theodoru: Ia să vă arăt ce am luat pentru mausoleu, două obuze…

Nu departe de Mănăstirea Comana, în localitatea Grădiştea, într-o casă care abia se zăreşte dintre crengi înverzi-

te, cu poarta străjuită de drapelul românesc, de 40 de ani încoace locuieşte, împreună cu soţia sa, Radu Theodoru. În ianuarie 2016, va împlini 92 de ani. Vecinii îl respectă ne-spus. Nici ei nu ştiu ce iubesc mai mult la Domnia Sa: faptul că este veteran de război,

Căpitan Constantin PişteaCăpitan Cornelia Mihăilă

MEMORII

Domnul general este un apropiat al mănăstirii şi episcopiei noastre. A fost decorat cu cea mai înaltă distincţie a Episcopiei Giurgiului, cu Vrednicia Vlăsceană. A conferenţiat de nenumărate ori în audienţa preoţilor din episcopia noastră. Este un român autentic, un bun creştin. Şi acum vorbesc în calitate de duhovnic al Domniei Sale.

Părintele arhimandrit Mihail Muscariu,stareţul Mănăstirii Comana

un reputat scriitor, un bun vecin ori un mare iubitor al României şi românismului?

Casa, veche, spaţioasă, are pereţii în-ţesaţi de tablouri şi amintiri. Te întâmpină biblioteca impresionantă. Cărţile se revarsă pe birou, pe lângă birou, pe măsuţele de lângă fotolii, teancuri, teancuri. În camera

de lucru, la fel de înţesată de cărţi, se ajun-ge urcând o scară marinărească. După ce a fost nevoit să renunţe la aviaţia militară, Radu Theodoru s-a îndrăgostit nebuneşte de mare. A încercat chiar să înconjoare Pământul pe mare, dar nu a reuşit din considerente financiare, drept pentru care

aventurile sale sunt puse într-un ciclu de cărţi ale mării, printre care: Noi – Mircea şi Atlanticul (1978), Croazieră contra cronome-tru (1985), Decebal – Circumterra, o tentativă refuzată (2002).

Masa de lucru este ascunsă între pereţi. Din fotografii, ne privesc ochii tineri ai so-ţiei scriitorului, copiii, nepoţii, care vin în vizită la bunici cu un bagaj plin de năzbâ-tii, şi ne cercetează, cu luare-aminte, Mihai Viteazul. Ne aşteptam să fie acolo, pentru că portretul domnitorului este prezent în întreaga casă, ca un laitmotiv. Ca şi icoane-le pe sticlă, care îmbracă aproape complet unii pereţi. Mihai Viteazul este obsesia mea istorică, recunoaşte scriitorul. Nu este pri-mul care a văzut românitatea în integritatea ei, ci Vlad Ţepeş, despre care scriu acum. Dar a fost o personalitate istorică fabuloasă. M-am identificat lui.

Romanul de referinţă al creaţiei sale literare se pare că rămâne Vulturul. Scris în patru volume şi avându-l pe Mihai Viteazul ca figură centrală, a fost distins, în 1967, cu Premiul Academiei Române.

O succintă trecere în revistă a vastei sale opere literare, pe teme, ne-o face chiar generalul Theodoru: Când am făcut rafturile bibliotecii de acasă, mi-am zis aşa: Misiunea mea de război pe timp de pace este să umplu, cu cărţi scrise de mine, un raft de bibliotecă. Experienţa existenţială a românilor în istorie mi-am dorit să o prezint pe cicluri. Acesta a fost romanul istoric. Apoi, în ceea ce priveşte ciclul de romane contemporane, consider că eram obligat să răspund la contemporaneitate. Şi, pentru că muream să zbor, dar nu eram lăsat, am migrat spre mare. Am făcut tot felul de expediţii şi au apărut Cărţile mării. Cu o bărcuţă de şapte metri am făcut Ege-ea. Romanul ştiinţifico-fantastic trebuia să existe şi el, pentru că acolo scria ce nu putea spune făţiş. Radu Theodoru


Istoria este făcută pe oasele oştirii române

Radu Theodoru, în faţa troiţei-monument a eroilor români căzuţi la Cotul Donului.

Masa de lucru a scriitorului.

Domnule general, cum treceaţi cu romanele de cenzură?Vedeţi-vă de treabă. Este doar o poves-

te... Colaboram perfect. Nu ştiu cum a fost cu alţii, dar cu mine... Scoteam fleacuri, la mica înţelegere. Pe de altă parte, vă întreb: marea literatură când a apărut? Pe vremea cenzurii, nu? Marin Preda, Petru Dumitriu, Eugen Barbu, Ion Lăncrănjan, atunci au publicat, cu cenzura...Romanele mele istorice ieşeau în 50.000 de exemplare, iar cele de science-fiction, în 100.000. Cele pentru copii, istorie în bandă desenată, apăreau în 140.000 de exemplare.

Ce drepturi de autor primeaţi?Onorariul era simbolic. 4 sau 5.000 de

lei sau cum era atunci. Le ziceam: măi, băieţi, puneţi banii şi faceţi un tanc sau o mitralieră. Cumpăraţi ceva cu banii ăştia! La Muntele, am luat 500.000 de lei atunci, când o Dacie era 70.000. Bine, dar l-am scris în câţiva ani şi nu aveam alt venit.

Primeaţi avans?Se dădea un avans când făceai con-

tractul şi lichidarea când cartea mergea la difuzare. Nu era nicio problemă. Editura plătea prin fondul literar, iar în pauze, că trebuia să mănânci şi să te întreţii în tot timpul acesta, fondul literar, dacă aveai un contract ferm, îţi mai dădea împrumu-turi nerambursabile.

S-a stricat tot sistemul acesta de susţinere a scriitorilor. A fost cineva interesat de asta?Era bun sistemul, sigur, chiar dacă mai

erau şi profitori... Însă, uitaţi, poeţii nu aveau cum să trăiască dintr-o plachetă de versuri. Aşa că, de cărţile vandabile, cum era Corsarul, un roman istoric de capă şi spadă, se lipea cartea unui poet tânăr. Racheta purtătoare îi spuneam... Oricum, puteai să fii scriitor profesionist. Să nu stai la mâna nimănui. Sunt mâncat de editorii postdecembrişti! Când mi-au scos romanul istoric Călăreţul roşu, ediţia a II-a, în 2.000 de exemplare, D.R. Popescu era să cadă pe bechie (n.m. dispozitiv aşe-zat la coada fuzelajului unui avion, care serveşte la rezemarea acestuia pe sol). De la 50.000? 3.500.000 de exemplare am... Uite-le, alea... (arată către bibliotecă)

Aţi scris mult despre istorie. Cum salvează scrisul istoria?Nu că o salvează, o face cunoscută

marelui public şi, mai ales, tineretului. Un tratat de istorie se adresează, cu precăde-re, specialiştilor, studenţilor, dar marele public este dezavantajat din punctul de vedere al cunoaşterii intime a istoriei. Alt-ceva este un roman istoric, care luminea-ză o epocă întreagă. Avantajul scriitorului este multiplu: face cunoscută istoria, dar

Au urmat romanele document şi cele de analiză politică, dintre care: România, ro-mânii şi comunismul, Francmasoneria pro şi contra, România ca o pradă. Notă dis-cordantă pare să facă volumul Roman de dragoste, lansat în 2013, un roman autobi-ografic, având-o ca personaj chiar pe soţia sa, Stela, căreia îi este dedicată cartea. O poveste despre care nu-l poţi face să gră-iască prea multe. Rămâne, totuşi, o părere de rău: M-am împrăştiat în literatura de alt tip şi regret că nu am scris despre Al Doilea Război Mondial.

Camera de lucru are lângă ea doar o mică anexă, unde maestrul Radu Theodoru a organizat un mini mu-

zeu de familie. Uitaţi, aici (pe un perete), medalia primită de bunicul meu, în 1877, când a trecut Dunărea. Aţi văzut vreodată o uniformă de ceremonie, a unui locotenent-colonel, de pe vremea lui Ferdinand? Iată cum arată. (Vestonul este atârnat, cu grijă, pe spătarul unui scaun.) M-au influenţat în mod hotărâtor, pentru că mi-am ales cariera asta în timp de război, când puteam să stau acasă. Chiar aşa, de ce oare a ales ca, tocmai în timp de război, să meargă la şcoala militară de aviaţie? În 1940, eram în ultimele clase de liceu când au fost goniţi colegii noştri din Ardealul de Nord. Ce tra-gedie era! Să-ţi vezi colegii de liceu venind doar cu un geamantan micuţ, fără părinţi, pentru a-i adăposti şi pentru a avea o masă caldă!... Şi-au părăsit familiile ca să poată învăţa româneşte şi pentru a sta la ei în ţară. Eu eram la Timişoara atunci. Exodul a fost cumplit. Mai îngrozitor a fost atunci când s-au evacuat Basarabia şi Bucovina. Soţia mea este refugiată din Bucovina. Avea doi anişori pe atunci. A fost o tragedie naţiona-lă, care ne-a şi mobilizat să punem mâna pe armă. Pentru că făcusem planorism şi visam să zbor, am intrat în aviaţia militară. În 1943, am intrat în şcoala militară şi am ieşit sublocotenent în 1945, prima promoţie a păcii. Comandant de escadrilă mi-a fost Ion Dobran, un as al aviaţiei. Am zburat până în 1951, când am fost scos de la zbor pe motive politice: antisovietic… şi tot felul de astfel de anti... Am fost trecut instructor la o şcoală militară de tehnici de aviaţie, de unde am fost trecut în rezervă din aceleaşi motive. Ne arată carnetul personal de zbor. Cel mai recent: 12 septembrie 2015. Încă zbor, cu motoparapanta.

Din perioada şcolii de ofiţeri de aviaţie, în timpul celui de Al Doilea Război Mondi-al, amintirile curg ba şovăielnic, ba înflăcă-rate. Îl întreb dacă nu i-a fost frică în luptă? Nu acolo mi-a fost teamă, curios, ci atunci când ne-am întâlnit cu ruşii. Au fost acte de sălbăticie, care ne-au determinat să reacţio-năm dur. În fine, nu vreau să amintesc. Acele episoade le ţin pentru mine şi pentru me-moriile mele. Mărturii, mărturisiri şi O viaţă fără fard sunt cele două cărţi de memorii.

Întâlnirea cu generalul de flotilă aeriană (ret) şi veteranul de război Radu Theodoru se încheie cu un gând pentru militarii în activitate: Să nu vă îndepărtaţi de tradiţia glorioasă a acestei armate, care este sfântă, sacră! Am tot mutat troiţa aceasta prin cur-tea Mănăstirii Comana, pentru că se fac nişte lucrări uriaşe acolo. Se fac săpături istorice, care scot la iveală oasele soldaţilor noştri, căzuţi în bătălia Neajlovului, în Primul Război Mondial, noiembrie-decembrie 1916. Când am venit la Comana, acum 40 de ani, am văzut pe o râpă straturi, straturi de oase. În focul luptelor, ostaşii îşi îngropau morţii unde cădeau, nu aveau timp să-i ducă în cimitire anume. Cum să uităm noi aşa ceva?!

Nu vă daţi seama ce minunate sunt aceste întâlniri cu unii tineri. Am fost în Basarabia, acum un an, cu Basarabia în flăcări. Calea robilor. M-am întâlnit cu studenţi, însă cele mai multe erau studente, la Chişinău. Mi-au dat lacrimile. N-am putut să mă stăpânesc, atât de emoţionantă a fost acea întâlnire. Ei suferă... Mi-am spus bravo că mi-am făcut datoria prin scris.

Cum faceţi să vă păstraţi aproape de istoria curată, să nu cădeţi în propagan-dă şi nici să nu ficţionalizaţi prea tare?Lucrez pe fişe. Studiez tratatele marilor

noştri istorici, apoi trec la cei străini, ostili. Fişele organizează fundalul ştiinţific al căr-ţii, după care caut personajele de legătură, istorice sau inventate. Apoi, cu experienţa mea de viaţă, cunoscând foarte bine via-ţa satului şi cea ostăşească, imaginaţia brodează totul şi se naşte cartea. După ce termin documentarea şi intru în pielea personajelor, scrisul devine o voluptate aproape carnală. O plăcere, nici nu ştiu cum trece timpul. După două-trei luni, dacă mă scuturaţi de guler, cad. Dacă nu sap sau nu muncesc ceva, nu-mi revin. Este un con-sum deosebit, dar mă rog...

Cum se mai poate cultiva patriotis-mul?Este un complex. Literatura este pusă în

inferioritate netă de cyberspaţiu, televizor, internet, toate mijloacele acestea de dez-agregare a conştiinţei umane. Însă totul începe de la şcoală. Primul element forma-tiv este şcoala. Şi familia, bineînţeles. Dacă el este plecat la căpşuni, iar ea cine ştie pe unde... Le mai spun dascălilor şi nu le convine: de ce aţi acceptat manualele alter-native – este bine ca Mihai Viteazul să aibă un rând, iar doamna Esca o pagină? Aţi ieşit în stradă atunci? Ieşiţi numai când vă pişcă la salariu. Ce-i învăţaţi pe copii? Şi se uită urât la mine... Eu, la ora de istorie, şi nu doar eu, lăcrimam când ni se vorbea de Horea, Cloşca şi Crişan. Cum am intrat în aviaţie? Pentru că eram motivat... n

şi stimulează câteva valori morale şi spiri-tuale – una din marile noastre valori care ne-au ţinut în acest context european este patriotismul, dezavuat şi batjocorit azi. Toată istoria asta este făcută pe oasele oştirii române... Oştirea şi biserica au făcut istoria românilor până a intrat şi şcoala în complexul acesta educaţional. A cunoaşte o epocă în toate relaţiile şi intercondiţio-nările ei luminează conştiinţa cititorului. Pe urmă, prin literatura istorică se răs-punde unor comandamente politice. În vremuri grele, literatura istorică a ţinut trează conştiinţa. Să vedeţi ce scrisori am, ce contact cu publicul aveam, sărea lumea în aer...

Dar bănuiesc că erau şi urechi...Da, dar erau în inferioritate. Zeci de

exemple vă pot da, însă vorbesc în esen-ţă. Ţi se ridică părul în cap dacă stai în mijlocul tinerilor. Şi azi mă remontez când mă întâlnesc cu tinerii, este o splendoare.

Observatorul militar18CULTURĂ

Nr. 41 / 21 – 27 octombrie 2015

În general, se consideră nu doar în lexicologia academică ro-mână că neologismul este un cuvânt nou provenit din altă limbă. Este, pentru engleză, cuvântul nou, expresia nouă sau

semnificaţia nouă (merriam-webster.com); pentru franceză, for-marea de cuvinte şi de sintagme noi şi introducerea lor într-o limbă (cnrtl.fr/definition). Un scriitor francez din secolul trecut a scris greşit în manuscrisul unei traduceri din engleză terminaţia unui cuvânt, „vilence” în loc de „vilenie”. Corectorul textului tipărit nu a făcut îndreptarea cuvenită, închipuindu-şi că eroarea ar fi fost un neologism (André Gide, „Journal”, 1926, p.819, cnrtl.fr/definition).

Cu trecerea timpului, mai ales după utilizare frecventă, cu-vinte considerate cândva neologisme sunt adoptate. În schimb, cele la care se recurge foarte rar sunt percepute însă vreme în-delungate ca străine.

Substantivul feminin „proclivitate” şi adjectivul „procliv”, de negăsit în dicţionarele academice, apar în prezent în jargoanele medicinei (în neurologie, ortopedie, stomatologie) şi al zooteh-niei: „augmentarea informaţiilor senzoriale, depinzând […] de proclivitatea individuală, în menţinerea controlului balansului ([…] Dimulescu, […] Chiriţi, „[…] disfuncţii ale aparatului neuro-senzorial […]”, în „Civilizaţie şi Sport”, vol. 11, nr. 2, 2010, p. 150, pm3.ro); „menţineţi poziţia proclivă a piciorului pe toată perioa-da zilei şi a nopţii” (chirurgiapiciorului.ro). Menţiunea lexicologi-că unică conţine doar precizarea că „procliv” se referă la incisivii inferiori ai mamiferelor şi înseamnă „înclinat către înainte, ceea ce împiedică, în general, tăierea alimentelor” (Florin Marcu, „Marele dicţionar de neologisme”, Editura „Saeculum”, 2000).

„Proclivitatea” şi-a extins semnificaţia şi în domeniile mora-lei, economiei şi literaturii: „totul depinde […] de proclivitatea

LIMBA ROMÂNĂ ESTE PATRIA MEA.NICHITA STĂNESCU

Aurelia Nă[email protected]

Cercul Militar Naţional Sinceritatea în poezie

Marius C. Nica,Întoarcerea în sine,

Editura Teocora, Buzău 2014

Căpitan Mircea Petala, Frica în război,

Iaşi,1937, pag. 121

Octavian Mihalcea

investiţiei de a înregistra valori extreme sau «salturi/surprize»...” (riskmatrix.ro); „firea omului […] are proclivitatea către păcat” ([…].wordpress.com); „am avut ghinionul să citesc unele prăpăstii […] în cotidiene cu proclivităţi pentru scandal” (Bogdan Nicolescu, „[…] singurătatea alegătorului […]”, revistaclipa.com/2274/2009/10).

S-ar putea crede că aceste enunţuri reflectă influenţe externe recente, mai ales că vocabulele discutate sunt utilizate atât în en-gleză, cât şi în franceză.

În limba engleză, „proclivity” se referă la înclinaţia sau predis-poziţia spre ceva, îndeosebi spre ceea ce ar fi urmat de o obiecţie

(merriam-webster.com), de pildă înclinaţia spre pierderea cum-pătului: „A proclivity to lose my temper may be an occasional ad-vantage” (Thommas C. Schelling, „Strategies of Commitement and others essays”, Harvard University Press, 2006, p. 20). Construcţiile franceze „position proclive” şi „dents proclives” apar în limbajul de specialitate al medicinei şi anatomiei. Lexicologia franceză a consem-nat adjectivul cu explicaţia „qui est incliné vers l’avant” (larousse.fr).

În română însă substantivul „proclivitate” se folosea şi în 1889: „esistă în noi dispusetiunea şi proclivitatea spre rău înainte de toată

educaţiunea şi de toate esemplele rele seducătorie” („Amiculu familiei”, Diariu beletristicu şi enciclopedicu – literariu cu ilustraţiuni, nr. 21, an XIII, 1889, Gherla, documente.bcucluj.ro). Forma originară latină a fost menţionată de lexicologii care, tot în secolul al XIX-lea, explicau „povârnirea” ca acţi-unea de a înclina, a se apleca, a se lăsa în jos, a umili, a se da jos, precum şi substantivele „povârnitură” şi „povârniş” cu înţelesurile „declivitas” „declivum”, „proclivitas”, „descensus”, „adică declivitate” („Glossariu care coprinde vorbele din lim-ba română străine prin originea sau forma lor, cumu şi cele de origine îndoioasă după însărcinarea dată de Societatea Academică Română, elaboratu ca proiectu de A. T. Laurianu şi J. C. Massimu, Bucuresci, Noua Typographia a Lucrătoriloru Români, 1871, p. 466).

Acelaşi substantiv a reapărut, după aproximativ o jumăta-te de veac, într-un text literar: „ne-am aştepta ca fiul [unui ase-menea tată] prins de boema literară […] să aibă ceva din pro-clivităţile ancestrale” (Dragoş Protopopescu, „George Bernard Shaw”, în Revista Fundaţiilor Regale, anul VII, 1 sep. 1940, nr. 9, p. 559, dspace.bcucluj.ro).

Cuvântul fusese de altfel luat în considerare în texte exemplare din literatura latină clasică: „hoc eo magis est in Romulo admirandum, quod ceteri qui dii ex hominibus facti esse dicuntur, minus eruditis hominum saeculis fuerunt, ut fingendi proclivis esset ratio, cum imperiti facile ad creden-dum inpellerentur” /„este mai de admirat Romulus, întrucât ceilalţi de care s-a spus că au fost făcuţi din zei au existat în secole cu oameni mai puţin erudiţi, când era o înclinaţie mai mare ca ignoranţii să creadă uşor” (Marcus Tullius Cicero, De Re Publica, Liber Secundus). n

Evenimente ocazionate de sărbătorirea Zilei Armatei României

SEARĂ CINEMATOGRAFICĂJoi, 22 octombrie, la ora 17.15, la Sala de

Cinema, va fi prezentat filmul: Pentru cei că-zuţi, regizor Al. G. Croitoru. Recviem cine-matografic închinat ostaşilor români căzuţi pentru patrie pe câmpurile de luptă ale celui de Al Doilea Război Mondial, filmul emoţio-nează prin admirabila prestaţie de tragediană a Eugeniei Bosînceanu, în rolul mamei care îşi cheamă fiii trecuţi în eternitate. Operatorii Gheorghe Iluţ, Ion Ostrovschi şi Augustin Mosoia, monteuza Eliza Iordăchescu şi regi-zorul de sunet Florin Gioroc, nume de refe-rinţă în istoria Studioului Cinematografic al Armatei, îi dau concursul apreciatului regizor Al. G. Croitoru la nivelul maxim al excelenţei lor profesionale. Prezentarea filmului este realizată de profesor universitar dr. Adrian Leonte, redactor la Studioul Cinematografic al Armatei. Invitaţi: regizorul Al. G. Croitoru şi actriţa Eugenia Bosînceanu.

Intrarea este liberă.

LA PRIMA LECTURĂCARTEA DE ALTĂDATĂ

ZIUA PORŢILOR DESCHISE Sâmbătă, 24 octombrie, între orele 11.00-

15.00, vă aşteptăm să vizitaţi Palatul Cercului Militar Naţional. Intrarea se face din strada Constantin Mille.

BALUL TOAMNEISâmbătă, 24 octombrie, între orele

19.00-24.00, la sălile Bizantină şi Gotică, va avea loc tradiţionalul bal organizat de Cercul Militar Naţional pentru personalul din Ministerul Apărării Naţionale. Intrarea este permisă pe bază de invitaţie.

Informaţii: www.cmn.ro, www.facebook.com/cmn.ro. n

Volumul de versuri al lui Marius C. Nica, „Întoarcerea în sine”, conţine detalieri, într-o mereu vie accepţiune, a profund atipicei condiţii destinate poetului, aici, în acest spaţiu mereu supus sfâşierilor. Astfel, valoarea unei (re)întoar-

ceri ia, pentru creator, proporţii de eveniment apropiat fundamentelor. Câteodată intervin circumstanţe dereglante ce, cu neobişnuit elan, răscolesc vechile răni, ni-ciodată închise definitiv. Figura emblematică a muzei Maria însoţeşte toate pro-fundele frământări ale poetului Marius C. Nica: „Te-am căutat prin depărtări/ cu toate zările din piept,/ iar astăzi te întreb, Maria,/ la care ţărm să te aştept...?// Din căutarea mea întreagă/ a mai rămas o pulbere de stea,/ străluminând o limpede cărare/ ce urcă spre chemarea Ta.// Vom alerga pe căi sublime/ şi iar ne vom vedea curând,/ iar tu, iubire dintre fluvii,/ păşeşti cu valurile-n gând.” Sublimările este-tice provoacă ieşiri din starea cotidiană, cuprinzătoare accesări ale sintagmelor eclatante. Pe căi onirice, regăsirea primei pasiuni induce extazul. Este recunoscu-tă „deriva trăirii efemere”, actualităţii nerevenindu-i decât tonul unei dezarmante sincerităţi. Poetul porneşte pe calea plină de mister a melancoliei, itinerariu reali-zat în vederea acelui „tainic legământ” care îl guvernează: „Parcă aş vrea să-ţi dau arvună/ pentru anii mei pierduţi,/ despre roua dimineţii/ tu nu vrei să mă asculţi.// Doar încrâncenări absente/ iarăşi vor să ne sugrume,/ am pierdut din nou răbda-rea/ cuibărită în cutume...// Totul este nostalgie/ cu pedanterii ascunse,/ din safir aduc splendoarea/ pe cărări ce nu-s pătrunse...// Într-o noapte poleită/ cu ghirlan-de ce răsfrâng,/ eu alerg din nou spre tine/ şi nu ştiu de ce ajung...” Introspectarea

conduce la problematizări sentimentale. Echilibrul pare aproape. O spiritualizată materie incandescentă stă gata să irumpă din sinele poetic. Tematica vinovăţiei din amor, asumată, marchează esenţa acestor versuri, totuşi degajând o specială exuberanţă. Constanta prezenţă a „lacrimii de sânge” potenţează efectul poeziilor lui Marius C. Nica, fiind recognoscibile semnalmentele destinului ieşit din tipare. Tuşele nocturne conferă un incontestabil dramatism. „Cruciade de fluturi” înso-ţesc intensele metaforizări din „Întoarcerea în sine”. Tentaţia evanescenţei influ-enţează rostirea: „Vuietul mării/ pătrunde în ghiocei,/ constelaţia aburului/ devine uitare,/ cuvintele îşi pierd învelişul/ când tropotul ierbii/ aşterne-n pocale/ recifuri de sare.” Focalizarea asupra sinelui determină percutante izbucniri sensibile. „Joc de crepuscul cu lebede-n balans”, iată doar una dintre imaginile greu eludabile. În substanţiala prefaţă a volumului, poetul Liviu Vişan reliefează trăsăturile definito-rii ale prezentei lirici: „Acest volum de versuri este o alcătuire de armură sentimen-tală, căptuşită cu invincibile platoşe mai vechi sau mai noi aşezate în dreptul inimii. Poetul face zilnic naveta între prezent şi trecut, între momentele astrale ale existen-ţei care i-a împovărat sufletul, între două lumi, între două iubiri, între două vieţi.” n

Un neologism venerabil

Cum se apără drapelul

De cultura ofiţerului, de pute-rea lui de sugestie, de dispre-ţul pentru orele de „teorie”, aşa

cum poate se mai face pe alocuri, în fine de prestigiul şi dragostea lui de soldat depinde rodul educaţiei. Nu în ore totalizate pe programe săptămâ-nale sau lunare, nu în registrele centra-lizatoare, ci pe îndelete, în răstimpuri, prin exemple, prin fel de fel de împre-jurări, mai mult neprevăzute decât prevăzute, se va putea ajunge la scop. O! Şi mai ales să părăsim formu-lele acelea pe care le pretindem os-taşilor noştri când le facem această

educaţie! La ce bun să ne răspundă toţi soldaţii din regiment, când îi vom între-ba ce este drapelul: „E galbenul grâu-lui, albastrul cerului şi sângele eroilor!”, când în afară de acestea ei nu mai ştiu ce este drapelul? Să-i facem mai ales să simtă ce este drapelul, şi atunci îl vor apăra, când va trebui, cu pasiune. Adevărata educaţie trebuie făcută în aşa fel încât să se adreseze minţii şi să convingă; ea este necesară nu numai în armată, ci şi în instituţiunile din care vi-itorul soldat este obligat să facă parte înainte de a veni la cazarmă. n

Observatorul militar 19ARMA CONDEIULUI

Nr. 41 / 21 – 27 octombrie 2015

PE LOC, REPAUS

DREPTUL LA ZÂMBET

Şi oamenii se aseamănă cu calculatoarele. Sunt câte unii care, atunci când încearcă să gândească, se virusează.

Militarii reprezintă o categorie socială aparte, care asigură legătura permanentă dintre strămoşi şi urmaşi. • Matematica socială con-ţine foarte multe variabile. Cea mai mare dintre ele este adevă-

rul. • Iată un paradox: oamenii învaţă mult mai mult cum să repare ceva stricat şi mult mai puţin cum să procedeze pentru ca lucrul respectiv să nu se strice. • Un colectiv are nevoie de oameni care să rezolve proble-mele, nu de oameni care să muncească pe brânci. • Oricât de mare ar fi un spaţiu de depozitare, va veni o zi când va fi insuficient. • Gunoiul, rugina, mocirla, toate lucrurile fetide au propria lor viaţă. Tot apa, oxige-nul şi căldura solară o întreţin. • Bucuria clipei! Nu ezitaţi ca să trăiţi clipa intens, plenar, fără teamă, ca s-o puteţi savura aşa cum se cuvine. Este inestimabilă! • Şi oamenii se aseamănă cu calculatoarele. Sunt câte unii care, atunci când încearcă să gândească, se virusează. • Dacă la un mo-ment dat, t, statul are resursele necesare pentru aplicarea prevederilor unei legi, nu întotdeauna la momentul t+1 acest lucru mai poate fi va-labil. • Erau de mult pe drum: unii ştiau unde trebuie să ajungă, dar au uitat pentru ce; alţii, însă, ştiau pentru ce, dar au uitat unde ar fi trebuit să ajungă. • La rădăcina zâmbetului stă, uneori, o lacrimă. Ea are rolul apei care întreţine o floare, doar atunci când lacrima este de bucurie. Altfel, avem de-a face cu zâmbete triste. • După atâta timp istoric, mai poate crede cineva, astăzi, că lumea asta a fost făcută în mod haotic?! Nu vor-bim aici despre unii dintre cei care o populează... • Iată un lucru pe care oamenii îl moştenesc de la începuturile conturării umanităţii: numărul celor care se bucură de succesele cuiva este mult mai mic decât numărul celor care se bucură de insuccesele sale. Acest lucru se poate vindeca doar cu o doză substanţială de civilizaţie. • El se considera un om corect, de cuvânt: după ce s-a vândut, aşa a rămas. • Toate lucrurile create de oa-meni, ca urmare a unor necesităţi materiale şi spirituale, de la cele simple, obişnuite şi până la capodopere, reprezintă victorii categorice împotriva haosului. • Uitarea! Ea este coşul de gunoi al memoriei omenirii. Uneori, nici nu înţelegem marea sa importanţă. • Omule, trăieşte-ţi viaţa astfel încât să fii pregătit şi pentru etapa când nimeni n-o să mai aibă nevoie de tine!... • Anotimpurile ! Iată cei mai mari pictori care pot exista în lume. • Politicianul este persoana care se umflă în pene, atunci când este lăudat pentru lucruri pe care le-a propus sau le-a făcut altcineva. • Inteligenţa tre-buie să fie dinamică, într-o permanentă acumulare şi adaptare, cu putere creatoare. Altfel, inactivă şi plină de suficienţă, ar putea părea o colecţie ciudată de idei, unele fixe şi prăfuite, înghesuite într-un scrin, învechit şi el. A înţeles că nu este prea bine dacă nu ai o ţintă în viaţă. Şi-acum, are mai multe, pentru că s-a apucat de tir. • Virtutea este cea mai interesantă for-mă de manifestare a unei energii aparte, specifice naturii umane. Această energie reprezintă, de fapt, raţiunea în mişcare, în acţiune. • Nu este vina transportului în comun pentru sosirile cu întârziere în staţii. Este vina timpului, pentru că nu poate fi influenţat în trecerea sa. • Merge zilnic la serviciu. Dar toată lumea aşteaptă ziua când va începe să şi muncească. • Omul ! Ce noţiune demnă, valoroasă, respectată ar fi putut fi aceasta în Univers, pentru Univers. Şi ce mult s-a banalizat ea, prin modul omului de a fi şi a gândi... • A sta nu este o treabă uşoară. Gândiţi-vă la inimă. • Era un om flexibil, deschis dialogului. Îl convingeau uşor două categorii de argumente: cele foarte logice şi cele cu multe zerouri în coadă.... • Iată cum va suna începutul poveştilor de la finele Secolului XXI: A fost odată ca niciodată, pe vremea când societăţile sănătoase erau fundamentate şi funcţionau pe baza unor principii sănătoase... • Cel care nu vrea să zboare nu are nevoie de aripi. n

Desen realizat de locotenent-colonel (r) Cristi Vecerdea - Criv

General-maior (r) dr. Maricel D. Popa

Colonel Ion [email protected]

Badea

Sub acest nume e cunoscut de multă vreme în satul său

de sub munte. Bună-ziua, bade!, le spune oamenilor cu care se întâlneşte pe drum. Pe femeile şi mai tinere, şi mai vârstnice le salută, adăugând formulei de bineţe cuvântul dodă. Bade şi dodă, două vorbe pline de conţinut de care se leagă apoi o întreagă conversaţie. Pentru că lui Badea îi place dialogul. Pe teme diverse. De la starea vremii la muncile agricole, de la belşugul toamnei la starea obştii săteşti şi lem-nul din pădure.

Serile blânde de toamnă le petrece stând pe laviţa de sub nucul de la poartă. În razele soa-relui în asfinţit priveşte în depărtare măgura îm-podobită încă de covorul multicolor al frunzelor. Şi amintirile se revarsă în minte una câte una…

Trecut-au multe toam-ne de când a venit în sat. Nu era aici biserică şi nici şcoală. Copiii învăţau în casa preotului cel bătrân, iar pentru liturghia de duminică se trecea dealul la Romani. S-a gândit, în prima iarnă de când venise de la Bălăneşti aici, că satul are multă nevoie de şcoală şi biserică. Se însurase. Va avea copii. Trebuie să fie botezaţi şi să primească învăţătură. A făcut un plan pe care l-a arătat câtorva săteni. Au făcut o întovărăşire, cum i se spunea atunci la o asociaţie, şi au început să

adune materialele. Piatră de pe râu, lemn de la munte, var de la carieră. Când s-au ridicat zidurile, fiecare familie se rânduia să aşeze masa muncito-rilor. Tot satul s-a pus în mişcare, la început mai cu neîncredere, apoi mai cu avânt pe măsură ce teme-liile prindeau contur. Din danii şi contribuţii s-au făcut toate. Bine chibzuite şi bine administrate. La fi-nal, au rămas nişte bani şi nişte materiale pe care le-au aranjat în podul bise-ricii. Banii era mai simplu

să fie returnaţi câte puţin fiecăruia, după contribu-ţie, dar mai folositor a fost să plătească un meşter să facă instalaţia electrică. Mai târziu, s-a iscat şi un conflict cu noul preot care dorea să împartă scândura agonisită din pod altor comunităţi.

De militărie îşi aduce aminte cu plăcere, mai ales atunci când se sărbă-toreşte Ziua Armatei, la 25 Octombrie. Este aproa-pe de momentul când mai adaugă câte o filă la

vârsta sa. A fost încorpo-rat la grăniceri, în Sighetu Marmaţiei, şi s-a liberat sergent cu diagonală. Păstrează şi acum, pe umeraş, uniforma cu nas-turii lustruiţi. Era imediat după război şi a simţit din plin epurarea arma-tei regale. Plecau ofiţeri foarte bine pregătiţi, unii şcoliţi chiar în academiile din vest. Când ajunge în oraş, trece negreşit pe la monumentul ridicat în memoria eroilor plaiurilor natale şi revede cu ochii minţii pe bunii şi străbunii care nu s-au mai întors din cele două războaie. O lacrimă îi umezeşte ochii, dar îşi potriveşte repede

paşii ca într-un pas de de-filare. Un onor imaginar pentru toţi cei dăltuiţi în marmura albă...

Muncă, cinste şi cum-pătare îi îndeamnă Badea pe copii, nepoţi şi străne-poţi de fiecare dată când îi trec pragul. Aceleaşi trei lucruri le cere aleşilor lo-cali care se avântă uneori în promisiuni deşarte, fără să cunoască realitatea de la faţa locului. Şi explică, sfătos, beneficiile acestui crez. Şi ce înseamnă să nu fie un echilibru între toate acestea. Ce înseamnă să

munceşti şi să nu fii cum-pătat sau să munceşti şi să nu fii cinstit. Ori, mai ales, să nu munceşti deloc. Asta a înţeles şi a sedimentat în toată ex-perienţa sa de viaţă şi nu pregetă s-o împărtăşeas-că în vorbe pline de tâlc celor care au timp şi vor să-l asculte.

Are şi o mare bucurie. De câţiva ani, şcoala fără învăţător fusese părăsită, copiii fiind transportaţi la cea din satul vecin. Buruienile năpădeau

nestingherite curtea şi geamurile. Tencuiala că-dea din zidurile îmbibate de apa care se infiltra prin acoperişul de tablă ruginită. S-a gândit că ar fi bine să se amenajeze o grădiniţă, cu toate cele necesare, şi parc de joacă în curtea destul de mare încât să poată aduna pe toţi aceia care au mai rămas. Satul a întinerit, mulţi dintre cei care ple-caseră pentru un serviciu la oraş s-au întors şi au acum copii şi nepoţi care au nevoie de educaţie. A conceput o scrisoare şi a înmânat-o primarului. Îl ruga să dea viaţă acestui proiect, care nu costă mult, dar face toţi banii. În câteva luni, a fost inaugu-rată o grădiniţă de vis. Cu toate cele necesare. A fost găsită şi o educatoare şi o îngrijitoare. A venit şi pre-sa. Primarul, în discursul său, a deconspirat iniţia-torul proiectului. Badea a trebuit să vorbească la microfon şi a mulţumit cu vorbele lui, rare şi apăsate, celor care au redat viaţa şcolii de odinioară, chiar şi printr-o grădiniţă. O jurnalistă nedumerită de faptul că iniţiatorul proiectului este un nona-genar a pus o întrebare, cum pun, deseori, unii re-porteri: La ce-ţi foloseşte, matale, bade, grădiniţa, că ai copiii mari? Verde-i frunza, verde-i iarba,/Dacă sunt bătrân, degea-ba!, a parafrazat inter-locutorul versurile unui binecunoscut cântec folcloric, neştiind dacă a răspuns sau nu la întrebare… n

Trecut-au multe toamne de când a venit în sat. Nu era aici biserică şi nici şcoală. Copiii învăţau în casa preotului cel bătrân, iar pentru liturghia de duminică se trecea dealul la Romani. S-a gândit, în prima iarnă de când venise de la Bălăneşti aici, că satul are multă nevoie de şcoală şi biserică.

S-a gândit că ar fi bine să se amenajeze o grădiniţă, cu toate cele necesare, şi parc de joacă în curtea destul de mare încât să poată aduna pe toţi aceia care au mai rămas.

Muncă, cinste şi cumpătare îi îndeamnă Badea pe copii, nepoţi şi strănepoţi de fiecare dată când îi trec pragul. Aceleaşi trei lucruri le cere aleşilor locali care se avântă uneori în promisiuni deşarte.

În perioada 21-24 octombrie 2015, la Galeria Artelor a Cercului Mili tar Naţional, va avea loc cea de-a XI-a ediţie a Salonului de carte „Polemos” Istorie, Ştiinţe Politice, Securitate şi Apărare,

eveniment prin care Editura Militară marchează Ziua Armatei şi Ziua Naţională a României, precum şi 65 de ani de la înfiinţare. Salonul va fi deschis de miercuri până vineri, între orele 11:00 şi 19:00, iar sâmbătă între orele 11:00 şi 14:00. Deschiderea oficială va avea loc miercuri, 21 octombrie, la ora 13:00.

Salonul de carte „Polemos” este organizat – sub patronajul Comandamentului Logistic Întrunit – de Editura Militară, în colaborare cu Societatea Scriitorilor Militari, având ca parteneri: Cercul Militar Naţional, Biblioteca Militară Naţională, Societatea Editorilor din România, Amplus International Ltd. Partener media: Trustul de Presă al Ministerului Apărării Naţionale

Participă la această ediţie: Editura Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Asociaţia „Clubul Amiralilor”, Editura Detectiv Literar, Fundaţia Culturală „Magazin Istoric”, Revista „Gândirea Militară Românească”, Editura Fundaţiei Speteanu, Grupul editorial Corint, Editura Hasefer, Revista „Historia”, Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară, Academia Română – Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Editura Mica Valahie, Editura Militară, Editura Ministerului Afacerilor Interne, Monitorul Oficial R.A., Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989, Editura România Press, Editurile Semne-Artemis, Tritonic, Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I”, Societatea Editorilor din România, Societatea Scriitorilor Militari, Editura RAO, Editura Top Form, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Trustul Editorial Orizonturi şi Trustul de Presă al Ministerului Apărării Naţionale.

În cadrul salonului, vor fi lansate lucrări nou-apărute, pe teme de istorie, politici şi strategii de securitate, studiul conflictelor etc., prezentate de personalităţi ale vieţii culturale şi ştiinţifice româneşti.

Intrarea este liberă. Înarmaţi-vă cu cărţi!Programul lansărilorMiercuri, 21 octombrie11.00 – Deschiderea Salonului.13.00 – Deschiderea oficială a Salonului.13.15 – Lansare de carte la Editura Militară: Escadrila Nieuport

3. Jurnal de front (1916-1917), ediţie de Valeriu Avram. Vor vorbi: colonel Christophe Midan, ataşatul francez al apărării, comandor aviator dr. Marius-Adrian Nicoară.

14.00 – Lansări de carte la Editura Militară: O viaţă sub cupola paraşutei. Generalul paraşutist Grigore Baştan, autor: Eugen Dorin Spătaru; Lupta aeronavală de la Constanţa din 26 iunie 1941. Cine a scufundat distrugătorul lider „Moskva”, autor: comandor (r) dr. Ioan Damaschin. Va vorbi: contraamiral de flotilă (r) Anatolie Zemba.

15.00 – Lansări de carte la Clubul Amiralilor: Cel dintâi voiaj al bricului „Mircea”, autoare: dr. Mariana Păvăloiu, coautor: contraamiral de flotilă prof. dr. ing. Vergil Chiţac. Va vorbi: Dan Glăvan; De la memorii afective la submarinul „Delfinul”, autor: amiral ing. Ilie Ştefan. Va vorbi: contraamiral de flotilă (r) Anatolie Zemba; Psihologie navală, autor: comandor (r) conf. univ. dr. Filaret Sântion. Vor vorbi: contraamiral de

flotilă (r) Marian Ioan şi colonelul (r) dr. Gheorghe Perţea.16.00 – Lansare de carte la Gândirea Militară Românească:

România militară. Restituiri, autoare: Alina Papoi şi Adelaida Radu. Vor vorbi: prof. univ. dr. Ion Giurcă şi colonel dr. Mircea Tănase.Joi, 22 octombrie12.00 – Lansări de carte la Clubul Amiralilor: Viceamiralul

inginer Grigore Marteş – 100 de ani de la naştere, coordonator: comandor dr. Marian Moşneagu. Va vorbi: viceamiral (r) dr. ing. Ion-Alexandru Plăviciosu; Ultima misiune, autor: contraamiral de flotilă (r) Ion Dumitraşcu. Vor vorbi: contraamiral de flotilă (r) dr. Marius Hanganu şi contraamiral de flotilă (r) dr. Sebastian-Mircea Dan.

13.00 – Lansări la Muzeul Militar Naţional: Cultura brâncovenească în contextul culturii europene, colecţia „Studii”; Sfinţi, eroi şi martiri, colecţia „Studii”; Regiunea întărită Focşani–Nămoloasa–Galaţi, colecţia „Dorobanţul”, autori: Cornel I. Scafeş şi Ioan I. Scafeş; Tradiţie, Istorie, Armată, ediţia a II-a; Buletinul M.M.N. nr. 12. Vor vorbi: prof. univ. dr. Ion Giurcă, colonel dr. Mircea Tănase, dr. Petre Otu, dr. Sergiu Iosipescu.

15.00 – Lansări de carte la Editura Detectiv Literar: Hotel Maidan şi alte proze, autor: Stoian Gh. Tudor, îngrijitor ediţie Petre Florea; Kalimera, Elada! şi Spasiba, Rossia!, autor: Nicolae Rotaru. Vor vorbi: Octavian Mihalcea, Ştefan Mitroi şi Liviu Vişan.

16.00 – Lansare de carte la Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989: Revoluţia Română din 1989 la Bucureşti. Schimbarea centrului de putere, autori: Ştefan Păun, Corneliu Mihai Lungu şi Alexandru Oşca. Vor vorbi: Iulian Cârţână şi Ion Calafeteanu.

17.30 – Lansare de carte la Editura Militară: În avanpostul luptei pentru supravieţuire. Apărarea naţională a României şi frontul secret în vâltoarea anilor 1938–1940, autor: Dan Prisăcaru. Vor vorbi: Stan Petrescu, Ion Giurcă, Mircea Tănase.Vineri, 23 octombrie13.00 – Lansare de carte la Editura Militară: Pălărie cu buzunar,

autor: general (r) Petru „Ţiu” Moţiu. Va vorbi: Valentin Tănase.15.00 – Lansări de carte la Editura Editgraph, trei lucrări scrise

de Aurel Pentelescu: Adiaphoron (versuri); Clipe de viaţă (convorbiri); Timp revolut – explorări în istoria recentă (1948–1989). Vor vorbi: comandor aviator dr. Marius-Adrian Nicoară, conf. univ. dr. Gavriil Preda, dr. Stelian Cincă.

16.00 – Lansare de carte la Editura Militară: Propaganda şi rudele sale. Mic dicţionar enciclopedic, autor: Călin Hentea. Vor vorbi: Daniela Zeca Buzura, Constantin Hlihor, Florin Şperlea.

17.00 – Lansare de carte la Editura Militară: Amintirile unui voluntar din Armata Română (Plevna, 1877), autor: Ion N. Lahovari, traducere, note şi postfaţă de Andrei Alexandru Căpuşan. Va vorbi: Sergiu Iosipescu.

17.30 – Lansare de carte la Tritonic: Strategiile de securitate (coordonator: Marian Zulean).Sâmbătă, 24 octombrie12.00 – Prezentări de carte: două trilogii scrise de generalul (r)

Vasile Parizescu: Viaţa ca o pasiune (3 vol.), Aşa a fost. Aşa am făcut. Înjuraţi-mă (memorii-roman, 3 vol.).

13:30 – Festivitatea de închidere a Salonului. n

În perioada 21-24 octombrie 2015, la Galeria Artelor a Cercului În perioada 21-24 octombrie 2015, la Galeria Artelor a Cercului ÎMiliÎMiliÎ tar Naţional, va avea loc cea de-a XI-a ediţie a Salonului de carte „Polemos” Îde carte „Polemos” Î Istorie, Ştiinţe Politice, Securitate şi Apărare, Istorie, Ştiinţe Politice, Securitate şi Apărare, Istorie, Ştiinţe Politice, Securitate şi Apărare

eveniment prin care Editura Militară marchează Ziua Armatei şi Ziua Naţională a României, precum şi 65 de ani de la înfiinţare. Salonul va fi deschis de miercuri până vineri, între orele 11:00 şi 19:00, iar sâmbătă între orele 11:00 şi 14:00. Deschiderea oficială va avea loc miercuri, 21 octombrie, la ora 13:00.

Salonul de carte „Polemos” este organizat – sub patronajul Comandamentului Logistic Întrunit – de Editura Militară, în colaborare cu Societatea Scriitorilor Militari, având ca parteneri: Cercul Militar Naţional, Biblioteca Militară Naţională, Societatea Editorilor din România, Amplus International Ltd. Partener media: Trustul de Presă al Ministerului Apărării Naţionale

Participă la această ediţie: Editura Academiei Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu”, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei, Asociaţia „Clubul Amiralilor”, Editura Detectiv Literar, Fundaţia Culturală „Magazin Istoric”, Revista „Gândirea Militară Românească”, Editura Fundaţiei Speteanu, Grupul editorial Corint, Editura Hasefer, Revista „Historia”, Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară, Academia Română – Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Editura Mica Valahie, Editura Militară, Editura Ministerului Afacerilor Interne, Monitorul Oficial R.A., Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989, Editura România Press, Editurile Semne-Artemis, Tritonic, Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I”, Societatea Editorilor din România, Societatea Scriitorilor Militari, Editura RAO, Editura Top Form, Editura Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, Trustul Editorial Orizonturi şi Trustul de Presă al Ministerului Apărării Naţionale.

În cadrul salonului, vor fi lansate lucrări nou-apărute, pe teme de istorie, politici şi strategii de securitate, studiul conflictelor etc., prezentate de personalităţi ale vieţii culturale şi ştiinţifice româneşti.

Intrarea este liberă. Înarmaţi-vă cu cărţi!Programul lansărilorMiercuri, 21 octombrie11.00 – Deschiderea Salonului.13.00 – Deschiderea oficială a Salonului.13.15 – Lansare de carte la Editura Militară: Escadrila Nieuport

3. Jurnal de front (1916-1917), ediţie de Valeriu Avram. Vor vorbi: colonel Christophe Midan, ataşatul francez al apărării, comandor aviator dr. Marius-Adrian Nicoară.

14.00 – Lansări de carte la Editura Militară: O viaţă sub cupola paraşutei. Generalul paraşutist Grigore Baştan, autor: Eugen Dorin Spătaru; Lupta aeronavală de la Constanţa din 26 iunie 1941. Cine a scufundat distrugătorul lider „Moskva”, autor: comandor (r) dr. Ioan scufundat distrugătorul lider „Moskva”, autor: comandor (r) dr. Ioan scufundat distrugătorul lider „Moskva”Damaschin. Va vorbi: contraamiral de flotilă (r) Anatolie Zemba.

15.00 – Lansări de carte la Clubul Amiralilor: Cel dintâi voiaj al bricului „Mircea”, autoare: dr. Mariana Păvăloiu, coautor: contraamiral bricului „Mircea”, autoare: dr. Mariana Păvăloiu, coautor: contraamiral bricului „Mircea”de flotilă prof. dr. ing. Vergil Chiţac. Va vorbi: Dan Glăvan; De la memorii afective la submarinul „Delfinul”, autor: amiral ing. Ilie Ştefan. Va vorbi: afective la submarinul „Delfinul”, autor: amiral ing. Ilie Ştefan. Va vorbi: afective la submarinul „Delfinul”contraamiral de flotilă (r) Anatolie Zemba; Psihologie navală, autor: comandor (r) conf. univ. dr. Filaret Sântion. Vor vorbi: contraamiral de

flotilă (r) Marian Ioan şi colonelul (r) dr. Gheorghe Perţea.16.00 – Lansare de carte la Gândirea Militară Românească:

România militară. Restituiri, autoare: Alina Papoi şi Adelaida Radu. România militară. Restituiri, autoare: Alina Papoi şi Adelaida Radu. România militară. RestituiriVor vorbi: prof. univ. dr. Ion Giurcă şi colonel dr. Mircea Tănase.Joi, 22 octombrie12.00 – Lansări de carte la Clubul Amiralilor: Viceamiralul

inginer Grigore Marteş – 100 de ani de la naştere, coordonator: inginer Grigore Marteş – 100 de ani de la naştere, coordonator: inginer Grigore Marteş – 100 de ani de la naşterecomandor dr. Marian Moşneagu. Va vorbi: viceamiral (r) dr. ing. Ion-Alexandru Plăviciosu; Ultima misiune, autor: contraamiral de flotilă Ultima misiune, autor: contraamiral de flotilă Ultima misiune(r) Ion Dumitraşcu. Vor vorbi: contraamiral de flotilă (r) dr. Marius Hanganu şi contraamiral de flotilă (r) dr. Sebastian-Mircea Dan.

13.00 – Lansări la Muzeul Militar Naţional: Cultura brâncovenească în contextul culturii europene, colecţia „Studii”; brâncovenească în contextul culturii europene, colecţia „Studii”; brâncovenească în contextul culturii europeneSfinţi, eroi şi martiri, colecţia „Studii”; Sfinţi, eroi şi martiri, colecţia „Studii”; Sfinţi, eroi şi martiri Regiunea întărită Focşani–Nămoloasa–Galaţi, colecţia „Dorobanţul”, autori: Cornel I. Scafeş şi Nămoloasa–Galaţi, colecţia „Dorobanţul”, autori: Cornel I. Scafeş şi Nămoloasa–GalaţiIoan I. Scafeş; Tradiţie, Istorie, Armată, ediţia a II-a; Buletinul M.M.N. nr. 12. Vor vorbi: prof. univ. dr. Ion Giurcă, colonel dr. Mircea Tănase, dr. Petre Otu, dr. Sergiu Iosipescu.

15.00 – Lansări de carte la Editura Detectiv Literar: Hotel Maidan şi alte proze, autor: Stoian Gh. Tudor, îngrijitor ediţie Petre Florea; Kalimera, Elada! şi Kalimera, Elada! şi Kalimera, Elada! Spasiba, Rossia!, autor: Nicolae Rotaru. Vor Spasiba, Rossia!, autor: Nicolae Rotaru. Vor Spasiba, Rossia!vorbi: Octavian Mihalcea, Ştefan Mitroi şi Liviu Vişan.

16.00 – Lansare de carte la Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989: Revoluţia Română din 1989 la Bucureşti. Schimbarea centrului de putere, autori: Ştefan Păun, Corneliu Mihai Schimbarea centrului de putere, autori: Ştefan Păun, Corneliu Mihai Schimbarea centrului de putereLungu şi Alexandru Oşca. Vor vorbi: Iulian Cârţână şi Ion Calafeteanu.

17.30 – Lansare de carte la Editura Militară: În avanpostul luptei pentru supravieţuire. Apărarea naţională a României şi frontul secret în vâltoarea anilor 1938–1940, autor: Dan Prisăcaru. Vor vorbi: Stan în vâltoarea anilor 1938–1940, autor: Dan Prisăcaru. Vor vorbi: Stan în vâltoarea anilor 1938–1940Petrescu, Ion Giurcă, Mircea Tănase.Vineri, 23 octombrie13.00 – Lansare de carte la Editura Militară: Pălărie cu buzunar, Pălărie cu buzunar, Pălărie cu buzunar

autor: general (r) Petru „Ţiu” Moţiu. Va vorbi: Valentin Tănase.15.00 – Lansări de carte la Editura Editgraph, trei lucrări scrise

de Aurel Pentelescu: Adiaphoron (versuri); Clipe de viaţă (convorbiri); Timp revolut – explorări în istoria recentă (1948–1989). Vor vorbi: comandor aviator dr. Marius-Adrian Nicoară, conf. univ. dr. Gavriil Preda, dr. Stelian Cincă.

16.00 – Lansare de carte la Editura Militară: Propaganda şi rudele sale. Mic dicţionar enciclopedic, autor: Călin Hentea. Vor vorbi: rudele sale. Mic dicţionar enciclopedic, autor: Călin Hentea. Vor vorbi: rudele sale. Mic dicţionar enciclopedicDaniela Zeca Buzura, Constantin Hlihor, Florin Şperlea.

17.00 – Lansare de carte la Editura Militară: Amintirile unui voluntar din Armata Română (Plevna, 1877), autor: Ion N. Lahovari, traducere, note şi postfaţă de Andrei Alexandru Căpuşan. Va vorbi: Sergiu Iosipescu.

17.30 – Lansare de carte la Tritonic: Strategiile de securitate (coordonator: Marian Zulean).Sâmbătă, 24 octombrie12.00 – Prezentări de carte: două trilogii scrise de generalul (r)

Vasile Parizescu: Viaţa ca o pasiune (3 vol.),Viaţa ca o pasiune (3 vol.),Viaţa ca o pasiune Aşa a fost. Aşa am făcut. Înjuraţi-mă (memorii-roman, 3 vol.).Înjuraţi-mă (memorii-roman, 3 vol.).Înjuraţi-mă

13:30 – Festivitatea de închidere a Salonului. n

de bacalaureat în profil econo-mic, vechime în specialitatea studiilor în domeniul economic minimum trei ani şi şase luni, cunoştinţe de operare pe calcu-lator, pachetul Microsoft Office, nivel bun.• Îngrijitor. Condiţii de participa-re: absolvirea studiilor generale, abilităţi pentru lucrul în echipă, disponibilitate la program flexi-bil, cunoaşterea normelor igieni-co-sanitare.Concursurile se vor desfăşura după următorul calendar: 5.11, ora 10.00 – proba scrisă; 9.11, ora 10.00 – proba practică; 11.11, ora 10.00 – interviul. Data-limită de depunere a dosarelor 29.10, ora 15.00. Depunerea dosarelor şi organizarea concursurilor se vor face la sediul Departamentului Regional de Studii pentru Mana-gementul Resurselor de Apărare, strada Mihai Viteazul nr.160, Bra-şov, unde vor fi afişate şi detaliile organizatorice necesare. Date de contact ale secretariatului, la tel. 0268/40 18 00, int. 1812, persoa-nă de contact, locotenent-colo-nel Denis Nicolae Florescu.

Biroul Executiv Central al Aso-ciaţiei Naţionale Cultul Eroilor Regina Maria anunţă cu durere încetarea din viaţă, la vârsta de 66 de ani, a colonelului (r) ŞERBAN ALEXANDRU LIVIU, preşedintele Filialei judeţului Sălaj a ANCERM, om cu alese calităţi morale, pro-fesionale şi profund familist, poet şi publicist militar. Născut pe 24.01.1949, în localitatea Liebling, Timiş, a absolvit Liceul militar

Ştefan cel Mare (1966), Şcoala Mi-litară de Ofiţeri Activi de Artilerie (1969), Academia Militară (1979). A parcurs treptele carierei milita-re de la comandant de pluton la comandant de regiment în gar-nizoana Şimleu Silvaniei. A avut o activitate prodigioasă şi după trecerea în rezervă, implicându-se în politică, publicistică. A scris articole, proză, documentare şi câteva volume de poezii. În calitatea sa de preşedinte al AN-CERM, Filiala Sălaj, şi-a dedicat timpul veteranilor de război, mi-litarilor în rezervă şi în retragere, protejării operelor comemorative de război. Dumnezeu să-l odih-nească în pace! Sincere condole-anţe familiei îndoliate!

Colectivul UM 01465 Şimleu, cu profund regret, anunţă trecerea fulgerătoare la cele veşnice a co-lonelului (ret) ŞERBAN ALEXAN-DRU LIVIU, fost comandant al acestei unităţi. Ofiţer cu temeini-că pregătire militară şi deosebite calităţi etice şi morale şi-a desfă-şurat activitatea aici, în cazarma de la poalele Măgurii. În aceste momente de întristare şi doliu, ne rugăm ca bunul Dumnezeu să îi odihnească cu drepţii sufletului său curat în lumina Împărăţiei Ce-rurilor, iar familiei să îi dăruiască mângâiere şi întărire sufletească.

La mijlocul lunii lui Brumărel, în dimineaţa zilei de duminică, 18 octombrie, ne-a părăsit, pe ne-aşteptate, ŞERBAN ALEXANDRU LIVIU. A fost o marcantă perso-nalitate sălăjeană, un ofiţer su-perior cu un înalt spirit patriotic, pe cât de dinamic şi de entuziast,

nişti ai Asului de Cupă al Forţelor Navale Române – fregata Regele Ferdinand. S-a întors cu amintiri frumoase şi cu Emblema de onoa-re a Forţelor Navale Române. Dar soarta a fost crudă cu un om care a avut multe de oferit. Astăzi, maistrul militar clasa I DIAMANDESCU LIVIU JEAN este doar o amintire. La 40 de ani a fost doborât de o boală neiertă-toare. Cu două săptămâni înain-te de tragicul său sfârşit, a pier-dut şi copilul care abia împlinise o lună de când se născuse. Sun-tem alături de familia îndurerată şi avem credinţa că steaua lui Jean va lumina mereu drumul navei, alături de care a fost trup şi suflet!

Cu profund regret, membrii Asociaţiei Diplomaţilor Militari în Rezervă şi în Retragere Al. I. Cuza îşi exprimă întreaga compasiune şi sunt alături de colonelul Petre Joiţa în aceste clipe de mare tris-teţe pricinuite de trecerea în ne-fiinţă mult prea devreme a soţiei sale. Suntem alături de familia greu încercată şi ne exprimăm sincere condoleanţe. Dumnezeu s-o odihnească în pace!

Cadrele militare şi personalul civil contractual din Serviciul Istoric al Armatei îşi exprimă în-treaga compasiune şi sunt alături de colegul lor, colonel Adrian Gri-gore, în aceste momente grele pricinuite de trecerea în eternita-te a tatălui său GRIGORE STELIAN. Transmitem sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune familiei îndoliate. Dumnezeu să-l odihnească în pace!

În anul 2004, marina militară se-lecta cei mai buni marinari pentru a încadra echipajele fregatelor ce urmau a fi achiziţionate din Marea Britanie. Printre cei aleşi a fost şi maistrul militar clasa a III-a Liviu Jean Diamandescu. Având experi-enţa anilor petrecuţi pe corvetele 261 şi 264 şi-a început activitatea la bordul fregatei Regele Ferdi-nand ca operator hidrolocaţie în centrul de conducere a luptei. Dar se vedea că locul său nu este aco-lo, ci alături de mantainerii care urmăreau schemele electrice, demontau, verificau şi asamblau toată aparatura. Pentru el, totul era pasiune. Jean era marinar. Prima misiune Active Endeavour, din anul 2005, i-a adus medalia Articolul 5 NATO. În perioada 2007-2010 radarele au continuat să descopere ţintele pe mare. Multe dintre reuşite i se da-torau maistrului militar Diaman-descu, care asigura funcţionarea aparaturii indispensabile navei, cu preţul a multe zile şi nopţi de muncă continuă. În semn de recu-noaştere, maintainerul radarelor a primit The Common Security and Defence Policy Service Medal.În 2011, nava a participat la prima misiune navală reală, într-o zonă de conflict: operaţia Unified Pro-tector, de impunere a embargou-lui asupra Libiei. La terminarea mi-siunii, Jean a obţinut titlul onorific Militar Veteran. În anul 2012, în cadrul misiunii Uniunii Europene Atalanta, de combatere a pirate-riei în Oceanul Indian, radarele au funcţionat chiar şi în condiţiile în care temperatura aerului era de 45 de grade. A dovedit că a fost unul dintre cei mai buni profesio-

pe atât de generos cu semenii lui. Era, întotdeauna, o companie plăcută, un om cu care puteai aborda orice subiect de discuţie. Milităria şi cultura (mai ales po-ezia), au fost pentru Alexandru Liviu Şerban modul lui de viaţă. A fost un prodigios publicist şi poet sălăjean, în cei 50 de ani de acti-vitate, cu apariţii în presa locală şi naţională. A ajuns colonel în rezer-vă, parcurgând treptele ierarhice până la comandant de regiment în garnizoana Şimleu Silvaniei. A deţinut multiple funcţii în cadrul judeţului Sălaj, de la şef de cabi-net parlamentar şi de consilier al prefectului până la preşedinte al Societăţii Române Crucea Roşie, filiala Sălaj, şi al Asociaţiei Naţiona-le Cultul Eroilor Regina Maria filiala Sălaj. Din păcate, el a plecat sus, în dreapta Domnului, prea devreme, lăsând un gol în inimile noastre, în armata şi cultura sălăjeană şi, mai cu seamă, în inimile celor din familia sa. De aceea, se cuvine să-i aducem respectul meritat şi să-i păstrăm, pururea, frumoasele amintiri. Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească-n pace!

Profund îndureraţi, foştii cama-razi din Regimentul 70 Geniu de Aviaţie şi din Asociaţia Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere din Arma Geniu fac cunoscut că a trecut la cele veşnice cel ce a fost colonel (r) (geniu) ing. constructor OPIŢEANU PAUL, fost inginer-şef şi locţiitor al comandantului regi-mentului. Transmitem condolean-ţe familiei îndurerate şi un ultim pios omagiu camaradului nostru iubit. Bunul Dumnezeu să-l odih-nească în pace!

UM 02379, cu sediul în localita-tea Bucureşti, str. Mircea Vulcă-nescu, nr. 88, sectorul 1, organi-zează concurs pentru ocuparea funcţiei contractuale vacante de execuţie, după cum urmează: RE-FERENT IA: 1 (un) post, conform HG 286/23.03.2011, în cadrul compartimentului Achiziţii pu-blice. Concursul se va desfăşura la sediul instituţiei astfel: • proba scrisă pe 12.11.2015, ora 12.00; • proba interviu pe 17.11.2015, ora 12.00.Pentru participarea la concurs candidaţii trebuie să îndepli-nească următoarele condiţii: • minimum studii medii; • mini-mum 6 ani şi 6 luni vechime în specialitate (achiziţii publice); • cunoştinţe foarte bune de uti-lizare PC (pachetul office). Can-didaţii vor depune dosarele de participare la concurs până pe 4.11.2015, ora 15.00, la sediul U.M 02379 Bucureşti. Relaţii su-plimentare la sediul U M 02379 Bucureşti, persoană de contact: Zavate Ion, telefon: 0213193051, interior 331.

Departamentul Regional de Studii pentru Managementul Re-surselor de Apărare organizează concursuri pentru ocuparea pe durată nedeterminată a urmă-toarelor posturi vacante de per-sonal civil contractual, astfel:• administrator financiar tr.II/studii medii. Condiţii de parti-cipare: studii liceale cu diplomă


IMPACT

DECESE

FUNCŢII SCOASELA CONCURS

Lucrările pentru Premiul Comandor Virgil Alexandru Dragalina

pe anul 2015 pot fi depuse până la 30 noiembrie 2015

Premiul Comandor Virgil Alexandru Dragalina 2015 urmează să fie acordat celei mai valoroase lucrări apărute în anul

2015 având ca temă participarea armatei române la cele două conflagraţii mondiale (soarta prizonierilor de război; militari dispăruţi pe front; biografii ale unor personalităţi militare; ana-lize ale unor bătălii; memorialistică de război etc.). Valoarea pre-miului este de 1000$. Potrivit regulamentului de desfăşurare, juriul va mai acorda un premiu special în valoare de 500$.

Premiile Dragalina au fost lansate în anul 2014 de Asociaţia Naţională Cultul Eroilor Regina Maria în cadrul programului de stimulare a cercetării în domeniul istoriei militare a românilor. Premiile sunt acordate prin susţinerea financiară a unor români stabiliţi în Statele Unite: Opritsa Dragalina Popa; dr. Cornel şi Nina Dumitriu; Ioana Dragalina-Tudoriu; dr. Doina Tănăsescu; Andrea Popa-Appell.

Mai multe informaţii sunt disponibile pe pagina web a Asociaţiei Naţionale Cultul Eroilor Regina Maria.

Autorii care doresc să participe la concurs sunt rugaţi să trimită lucrările pe adresa: Asociaţia Naţională Cultul Eroi-lor Regina Maria, Bd. Ion Mihalache nr. 124-126, Sector 1, Bucureşti. Cod Poştal: 70764. n

Emisiuni noi la „Vocea Armatei”

Postul militar de radio „Vocea Armatei” vă propune două noi proiecte radiofonice. La prima ediţie, colonelul Florin

Şperlea l-a avut invitat pe istoricul militar Manuel Stănescu, la emisiunea „Prietenii muzei Clio”, pe care o veţi putea as-culta în fiecare luni, de la ora 13.00, iar căpitanul Constantin Piştea, la emisiunea „Punct şi virgulă”, pe care o veţi putea urmări online în fiecare marţi, de la ora 13.00, l-a provocat la dialog pe directorul Editurii militare, Adrian Pandea.

„Vocea Armatei” poate fi urmărit online la adresa de Facebook a postului şi pe site-ul presei militare www.presamil.ro. n

Salonul de carte Polemos, ediţia a XI-a

răgaz să cugetaţi la ceea ce vă nemulţumeşte. Pe de altă parte, vă afundaţi şi în lucrările pe care le-aţi amânat.

Scorpion (23 octombrie-21 noiembrie): Îmbrăţişaţi problemele care ţin de comunicare şi vă impuneţi acolo

unde simţiţi că aţi fost nedreptăţit. Veţi avea de făcut remarci usturătoare persoanei iubite atunci când veţi constata că a trecut peste părerea dumneavoastră.

Săgetător (22 noiembrie-20 decembrie): Vizaţi de mai mult timp o persoană care v-a făcut o impresie bună.

Sunteţi hotărât să-i atrageţi simpatia cu orice preţ. La serviciu, veţi fi nominalizat pentru efectuarea unei sarcini care, la prima vedere, pare imposibil de dus la final.

Capricorn (21 decembrie-19 ianuarie): Aveţi prea multe activităţi în care v-aţi implicat, iar acest lucru vă

stresează şi sunteţi mai mereu pus pe ceartă cu persoanele dragi. Învăţaţi lucruri noi şi relaxante de la un prieten.

Vărsător (20 ianuarie-18 februarie): Primele şi ultimele zile ale săptămânii se anunţă pline şi interesante

totodată. Puneţi la punct, într-un mod răspicat, ceea ce nu vă convine la anumiţi oameni din anturaj. Îndreptaţi ce s-a stricat cu ceva timp în relaţia cu cineva apropiat.

Peşti (19 februarie-20 martie): Câteva zile se anunţă tumultoase şi sunteţi surprins de cât de uşor vă integraţi

într-un grup. Veţi avea tot felul de idei care vor genera contro-verse în rândul colegilor de serviciu. Pe plan sentimental, în-cepeţi un nou capitol al relaţiei sau deschideţi o nouă uşă. n

Berbec (21 martie-20 aprilie): Culegeţi roadele unor eforturi suplimentare şi sunteţi mândru de realizările

dumneavoastră. Vă emoţionează povestirile pe care le aflaţi de la cineva drag. Această perioadă este presărată cu întâmplări frumoase, care aduc împliniri.

Taur (21 aprilie-20 mai): Vă echilibraţi bugetul în urma unor propuneri sau comenzi. Iniţiaţi discuţii interesante cu

cineva drag, care vă oferă soluţii la unele probleme de cuplu.Gemeni (21 mai-21 iunie): Ajutaţi o rudă să pună la punct o afacere sau să finalizeze nişte acte. Săptămâna se anunţă

încărcată, mai ales pe plan social, deoarece daţi curs multor invitaţii şi vă faceţi noi relaţii.

Rac (22 iunie-22 iulie): Luaţi o decizie care vă va afecta bugetul pe termen lung. Sunteţi stresat de anumite

probleme de sănătate şi vreţi să demaraţi investigaţii amănunţite. Curiozitatea pe care o manifestaţi în privinţa unui prieten nu vă este satisfăcută momentan.

Leu (23 iulie-22 august): Faceţi tot posibilul să finalizaţi o procedură care vă dă bătăi de cap. Veţi avea nevoie de

abilităţi deosebite să convingeţi un şef să vă dea curs unei solicitări.Fecioară (23 august-22 septembrie): Insistaţi să efectuaţi ceva care nu este tocmai corect. Aveţi în preajmă oameni

care vă influenţează negativ şi de aici puteţi isca o serie de discuţii în contradictoriu cu persoana iubită.

Balanţă (23 septembrie-22 octombrie): Faceţi mai multe călătorii şi asta vă place la nebunie, pentru că nu vă oferă

ELICE, BAZA, LUPING, CER, IN, PILOT, I, CAZ, GOL, OP, O, BOMBARDA, PROBA, NEA, TERT, TEU, V, EP, IAR, STA, REGN, AVION, ERMETIC, PT.

CORECTUR~

Oprina Melcioiu

DIFUZARE

Plutonier-adjutant Rodica Dinc`,

Ionel Tudor,

Costel B`lan, Anelia Pricop,

tel. 021/322.82.87 int. 160.

ÎN LUMINA ASTRELOR

Plutonier Elena-Irina Spilcă[email protected]

Observatorul militar 21

CALEIDOSCOP

Nr. 41 / 21 – 27 octombrie 2015

|nchiderea edi]iei – luni,

ora 16.00

REDACTOR-{EF ADJUNCT

Colonel Gheorghe Vi[an,

tel. 021/322.82.87, int. 120.

REDACTOR-{EF ADJUNCT

PERIODICE

Locotenent-colonel

George Cosmin Lum\n r̀oiu,

tel. 021/322.82.87, int. 108.

SECRETAR DE REDAC}IE

Locotenent-colonel Viorel Amz`rescu,

tel. 021/322.82.87 int. 124.

REDACTORI

C`pitan Constantin Pi[tea,

c`pitan Cornelia Mih`il`,

c`pitan Bogdan Oproiu,

plutonier-adjutant Lucian Irimia,

Irina-Mihaela Nedelcu,

Silvia Mircea, Elena David

Taxele po[tale – achitate conform aprob`rii D.G.P.T.C nr.137/8598-1980.

Tiparul executat la GRUPUL DE PRES~ ROM@N

FOTOREPORTAJ

Plutonier-adjutant

Eugen Mihai, Petric` Mihalache

TEHNO REDACTARE

COMPUTERIZAT~

Maria-Ioana Gal,

plutonier-major C`t`lin Ovreiu

DIRECTOR Colonel Ion Ciontea

REDACTOR-{EF

Colonel Florin {perlea

tel. 021/322.66.34,

e-mail: [email protected]

Responsabil de num`r

C`pitan Constantin Pi[tea

ADRESA REDAC}IEI:

Bucure[ti, Bulevardul Unirii,

nr. 57, bloc E4, sector 3,

O.P. 4, C.P. 4-159, Cod 741382

Tel./fax 021/322.83.88

© M i n i s te r u l Ap ă ră r i i N aţ i o n a l e „Reproducerea de scurte extra se este permisă în condi ţiile prevă zute de art. 33 din Legea nr. 8/1996 privind drep tul de autor şi drep turile conexe.”

ABONAMENTE tel. 021.322.82.87, int. 160

Cont:RO56TREZ 70320360150XXXXX

ISSN1223-3641. 145

C.1293/2015

Careul radiolocatoriştilor

Revenire (2,4,3,1,6,2,6) Colonel (r) Teodor Amzoi

CRIPTOGRAFIE

Dezlegare la criptografia Legumicolă (5,5,2,5) din Observatorul militar nr. 40/2015:Dezlegare la careul Careul aviatorilor din

Observatorul militar nr.40 /2015

COGITO

Constantin Noica

TRUSTUL DE PRES~

AL MINISTERULUI

AP~R~RII

NA}IONALE

[email protected]

www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR

[email protected]

www.presamil.ro w

w

w

Foto

: Val

entin

Cio

bîrc

ă

Să prevenim bolile cardiovasculare

Colonel (ret) ing. Petre G. Nicolae

Toţi tinerii sunt frumoşi pentru că au în ei comoara cunoaşterii.

Datorită conţinutului în fibre şi antioxidanţi, fructele oleaginoase au un important rol în prevenirea bolilor

cardiovasculare şi ale celor asociate înaintării în vârstă. Fructele oleaginoase precum nucile, fisticul, castanele, alunele de pădure sunt cunoscute ca surse excelente de proteine, fibre şi grăsimi esenţiale. Acestea furnizează organismului vitaminele A, B, E şi o serie de minerale, cum ar fi zincul, calciul, fosforul, magneziul, cuprul şi fierul.

Nucile obişnuite ne ajută la menţinerea siluetei, cu condiţia de a nu fi consumate în exces. Fibrele, proteinele şi grăsimile bune favorizează slăbirea. Miezul de nucă reprezintă una dintre cele mai bune surse de acizi graşi omega 3 (în afară de peşte) şi are un rol esenţial în prevenirea bolilor de inimă şi a diabetului de tip 2. Este bogat şi în vitamina E, care combate, printre altele, şi cancerul de prostată.

Migdalele reduc nivelul colesterolului. Ele oferă un beneficiu suplimentar – calciul, care fortifică oasele.

Fisticul conţine doze importante de vitamine, în special vita-mina A, nu conţine grăsimi nocive, reduce riscul de a dezvolta boli cardiace, furnizează grăsimi sănătoase, reglează colesterolul total.

Castanele au cel mai mic conţinut de calorii şi grăsimi şi oferă carbohidraţi şi fibre. Ele sunt, de asemenea, o sursă de vitamina C.

Alunele de pădure au o proprietate importantă, aceea de reducere a nivelului unui aminoacid asociat cu riscul crescut de boli cardiace şi Parkinson. n

Orizontal: 1) Paznic vigilent care scrutează depărtările – Sistem de pro-tecţie. 2) Spaţiu de antenă – Ochiul magic al radarului. 3) Veche unitate mi-litară – Faza lungă... la pământ. 4) Nu-i dai de urmă – Nu sunt prinşi la serviciu. 5) Perioada interbelică – Ieşire din zona delimitată. 6) General la adunare – Ra-ion limitrof! 7) Cei mai slabi urmăritori ai ţintelor – Câine de vânătoare care stă la pândă. 8) Semnul mirării – Element ne-definit al unei mulţimi – Sunt pe diferite lungimi... de undă. 9) Trage sarcinile la unul din poli – Planificat la timp. 10) Ba-zele radioactivităţii.

Cresc ardei în solar.

Colonel Nicolae Laurenţiu Popa

Vertical: 1) Prind tot ce zboară cu antenele. 2) A stimula sistemul de pornire – Treaptă mijlocie în evoluţia rachetelor. 3) A descoperi ţintele cu radarul – Nebuni din univers! 4) Cu-rent de joasă frecvenţă. 5) Bine! – Lo-calizată pe ecran la tragerile cu rache-te. 6) Veşnica enigmă – Apărarea anti-aeriană (abreviere) – Tip de garnitură. 7) Iniţiale la punctul de comandă – Tip de înaltă clasă – Limite la radio! 8) Re-zervă a formaţiei militare – Formă de încadrare. 9) Limite de vizibilitate – In-dicator de poziţie. 10) Este curent în reţea – Baze de recepţie. n


FINANCIAR

Nr. 41 / 21 – 27 octombrie 2015

Românii vor avea ocazia să plătească mai puţini bani în contul datoriilor pe care le au la bugetul statului.

Radar economicuInvestiţiile străine, în creştere. În pe-

rioada ianuarie-august 2015, comparativ cu intervalul similar de anul trecut, investiţiile stră-ine directe în România au crescut cu aproape 0,9 miliarde de euro, la aproximativ 2,3 miliar-de de euro, relevă datele publicate de Banca Naţională a României (BNR). Din totalul investi-ţiilor străine din acest an, participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au totali-zat 1,45 miliarde de euro, iar creditele intragrup 846 de milioane de euro (net). uSemne bune pentru piaţa construcţii-

lor. Volumul lucrărilor de construcţii a avansat, în primele opt luni ale acestui an, atât ca serie brută, cât şi ca serie ajustată în funcţie de nu-

mărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 11,1%, respectiv cu 11,4%, raportat la perioada similară din 2014, informează INS. Pe elemente de structură (serie brută), lucrările de reparaţii capitale au crescut cu 16,3%, cele de întreţine-re şi reparaţii curente cu 13,8%, iar lucrările de construcţii noi cu 9%. Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, lucrările de reparaţii capitale şi de construcţii noi au avansat cu 17,6%, respectiv cu 10,3%, iar cele de întreţinere şi reparaţii curente cu 10,7%.uAvans major al înmatriculărilor de

autovehicule. Conform statisticii Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV), 8.933 de autovehicule noi au fost înmatriculate în septembrie, cu 9,66%

mai mult decât în aceeaşi lună din 2014, dintre aces-tea 5.752 fiind autoturis-me (+3,43%). La nivelul primelor no uă luni ale anului în curs, numă-rul autoturismelor nou înmatriculate în România a ajuns la 56.839 unităţi, în ur-care cu 10,23% faţă de intervalul ianuarie - sep-tembrie 2014. În aceeaşi perioadă, în ritm anual, înmatriculările de autoturisme second-hand au sporit cu 12,67%, până la 179.512 unităţi. DRPCIV mai arată că, la finele anului precedent, parcul auto naţional din România depăşise 6,27 milioa-ne de unităţi, în creştere anuală cu 4,77% (5,98 milioane de unităţi în 2013).uEuroins a intrat în procedură de redre-

sare financiară. Autoritatea de Supraveghere Finan ciară (ASF) a decis, săptămâna trecută, deschiderea pro cedurii de redresare financi-ară pe bază de plan a companiei de asigurări Euroins, având ca obiectiv restabilirea situaţiei financiare în termen de un an. Decizia ASF are la bază un raport de control privind activitatea şi managementul financiar al Euroins, care a scos în evidenţă o serie de deficienţe privind solva-bilitatea şi nivelul capitalului. Euroins, una dintre cele mai mari companii de pe piaţa locală în funcţie de subscrieri, are în continuare dreptul de a desfăşura activitatea de asigurare, iar toate poliţele deja emise rămân valabile până la data expirării.uRomânii din străinătate trimit în ţară,

anual, 3,4 miliarde de dolari. Potrivit datelor Băncii Mondiale, prezentate de MoneyGram, românii care lucrează în străinătate trimit în ţară peste 3,4 miliarde de dolari, cei mai mulţi bani venind din Italia, puţin peste un miliard de do-lari. Din Spania ajung 792 de milioane de dolari, pe următoarele poziţii aflându-se Germania (451 de milioane de dolari), Ungaria (220 de mi-lioane de dolari), SUA (199 de milioane de do-lari), Israel şi Marea Britanie (câte 104 milioane de dolari). n

Pagină realizată de colonel Gheorghe Vişan

Francul elveţian, mai scumpFrancul elveţian a atins vineri, 16 octombrie, maximul ultimelor şase săptămâni în raport cu leul.

Cursul stabilit de BNR în

această zi, de 4,0774 lei pentru un franc elveţian, în creştere săp-tămânală cu 3,3 bani (+0,81%), este cel mai ri-dicat de după 4 septembrie. Tot în apreciere a închis săptămâna trecută şi lira sterlină, cotaţia afişată de BNR, de 6,0050 lei, fiind cu 2,53 bani (+0,42%) mai mare decât în ziua de 9 octom-brie. În intervalul 12-16 octombrie, consemnăm o nouă scădere a dolarului în raport cu leul, cu menţiunea că valuta americană se află pe trend ascendent pe pieţele valutare internaţionale. Pe de altă parte, preţul gramului de aur a fost cotat, vinerea trecută, de BNR, la 147.0375 lei. n

Facilităţi fiscale la plata datoriilor

Contribuabilii care îşi vor achita până la 31 martie 2016 obligaţiile de plată

principale datorate bugetului general consolidat, restante la 30 septembrie 2015 şi administrate de ANAF, vor beneficia de anula-rea penalităţilor de întârziere afe-rente acestora, dacă îndeplinesc o serie de condiţii, se arată într-o ordonanţă de urgenţă adoptată, săptămâna trecută, de Guvern. De asemenea, contribuabilii care plătesc până la jumătatea anului viitor 45,8% din dobânzile aferen-te obligaţiilor principale restante vor putea beneficia, condiţionat, de anularea restului de dobândă (respectiv 54,2%) corespunzătoare datoriilor pe care le-au avut la 30 septembrie 2015. Facilităţile aces-tea se aplică persoanelor fizice şi celor juridice, precum şi entităţilor fără personalitate juridică, dacă îndeplinesc condiţiile legale.

Potrivit actului normativ amin-tit, pentru a beneficia de ştergerea penalităţilor şi a unei părţi a do-bânzii datorate statului, contribu-abilii trebuie să depună o cerere în acest sens la organul fiscal şi să îndeplinească cumulativ urmă-toarele condiţii: toate obligaţiile

de plată principale restante la 30 septembrie 2015, inclusiv, se achi-tă până la data de 31 martie 2016, inclusiv; o cotă de 45,8% din do-bânzile aferente acestor restanţe, stabilite prin decizii comunicate până la data plăţii obligaţiilor de plată principale, se sting până la 30 iunie 2016, inclusiv; până la termenul de plată prevăzut de Codul de procedură fiscală, se stinge cota de 45,8% din even-tualele dobânzi calculate până la data achitării obligaţiilor de plată principale; până în ziua la care contribuabilul depune cererea de anulare a penalităţilor de întârzie-re şi a cotei din dobândă (a acce-soriilor), sunt stinse toate obligaţi-ile de plată principale curente, cu termene de plată cuprinse între 1 octombrie 2015 şi 31 martie 2016; contribuabilul să aibă depuse toate declaraţiile fiscale, până la data înregistrării cererii de anula-re a accesoriilor, al cărei termen maxim este 30 iunie 2016.

Începând cu 1 ianuarie 2016, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod de procedură fiscală, dobânzile de întârziere la plată se reduc de la 0,03% pe zi, cât sunt în prezent, la 0,02% pe zi, iar

penalităţile de întârziere scad de la 0,02% la 0,01 % pe zi. O altă pre-vedere a actul normativ se referă la contribuabilii cărora le-au fost instituite popriri asiguratorii sau executorii. Ei vor avea posibilitatea de a efectua plăţi din sumele indis-ponibilizate ca efect al popririi, în perioada cuprinsă între data in-trării în vigoare a ordonanţei şi 30 iunie 2016. Totodată, măsura se va aplica şi pentru popririle înfiinţate ulterior intrării în vigoare a actului

normativ, dar nu mai târziu de 30 iunie 2016. De facilităţile fiscale pot beneficia şi contribuabilii aflaţi în insolvenţă sau reorganizare, dacă îndeplinesc condiţiile pre-văzute de ordonanţă. Mai mult, potrivit actului normativ, cei care la 30 septembrie 2015 beneficiau de eşalonarea la plată, au dreptul la anularea unei cote de 54,2% din dobânzile aferente şi nestinse la 30 septembrie 2015, dacă eşa-lonarea se finalizează până la 31

martie 2016. În acest caz, cota de 54,2% din dobânda achitată odată cu plata ratei de eşalonare se resti-tuie potrivit Codului de procedură fiscală.

Actul normativ mai include şi dispoziţii şi condiţii privind anu-larea penalităţilor de întârziere, precum şi a cotei de 54,2% din do-bânzi, aferente obligaţiilor de plată principale cu termene de plată anterioare datei de 30 septembrie, în situaţii specifice. n

Observatorul militar 23SPORT

Nr. 41 / 21 – 27 octombrie 2015

50 de copii de la Centrul de Plasament numărul 6 din Voluntari, Ilfov, au avut parte de o experi-enţă inedită – un antrenament oficial cu echipa de rugby CSA Steaua Bucureşti.

Căpitan Emilia Beciu

Când îi priveşti pe rugbiştii stelişti, remarci, pentru început, duritatea, forţa, ambiţia lor. Sunt doar câte-

va dintre calităţile jucătorilor cu balonul oval, dobândite în ani de antrenamente şi confruntări în meciuri. Sâmbătă, însă, terenul central de rugby din Complexul Sportiv Steaua-Ghencea a fost scena unui eveniment cu totul special. Roş-albaştrii au fost gazde pentru un grup de copii de la un centru de plasament. Micuţii au păşit destul de emoţionaţi pe gazon, dar în doar câteva clipe, tot stadionul răsuna de râsete. Acţiunea de responsabilitate socială a fost organizată de Clubul Sportiv al Armatei Steaua Bucureşti în parteneriat cu Eurolines România.

Ideea acestei acţiuni a venit de la spon-sorul nostru Eurolines România. Am mai organizat împreună astfel de acţiuni şi suntem foarte fericiţi când aducem zâmbete pe chipurile unor copii care merită mai mult decât primesc în viaţă. Ne dorim, de aseme-nea, să popularizăm acest sport foarte fru-mos, care, din nefericire, în România nu este atât de mult promovat. Am văzut cu toţii, la Cupa Mondială de Rugby, câte zeci de mii de oameni au fost în tribune. Inclusiv România a jucat cu 90.000 de oameni în tribune la meciul cu Franţa. Şi noi putem crea o aseme-nea atmosferă, aşa că vă aşteptăm pe toţi la rugby!, a declarat Bogdan Marinescu, managerul secţiei de rugby CSA Steaua Bucureşti.

Grămadă... spontană

Ne-am gândit să profităm puţin de par-teneriatul pe care îl avem cu Clubul Sportiv al Armatei Steaua Bucureşti, pentru a le oferi unor copii o experienţă cu care nu se întâl-nesc în fiecare zi. Ne-am dorit să le arătăm un sport pe care nu îl practică foarte multă lume şi să le oferim o experienţă inedită. Sportul face bine tuturor, cu atât mai mult celor mici. Tocmai de aceea ne dorim să mai facem asemenea acţiuni. Sperăm să avem pe viitor şi alţi parteneri, să le putem oferi copi-ilor mai multe beneficii, a adăugat Adriana Vlad, asistent marketing Eurolines România.

Roş-albaştrii le-au arătat copiilor câteva tehnici de joc cu balonul oval şi chiar au încercat să formeze o grămadă ordonată.

Copiii au fost încântaţi de lecţiile de rugby primite direct de la sportivi, iar câţi-va dintre ei chiar au demonstrat că sunt talentaţi, a remarcat antrenorul principal al roş-albaştrilor, George Sava. A fost o acţiune reuşită şi sper să mai avem activităţi de ge-nul acesta, pentru că e important să atragem copiii cât mai mult spre mişcarea sportivă. Şi pentru băieţii din echipă este benefic, pentru că ies puţin din ritmul antrenamentelor, iar acum îi văd cât de bine s-au relaxat cu aceşti copii, a încheiat tehnicianul stelist.

Clubul Sportiv al Armatei Steaua Bucureşti intenţionează să mai organizeze astfel de acţiuni de responsabilitate socială.

Scopul nostru este performanţa sportivă la cel mai înalt nivel. Însă, astfel de eveni-mente sunt bine venite atât pentru copii, cât şi pentru sportivi. Cei mici devin conştienţi de cât important este să facem mişcare, iar performerii noştri îşi încarcă puţin bateriile cu entuziasmul copiilor. Toată lumea are de câştigat în urma acestor acţiuni şi intenţio-năm să mai organizăm astfel de evenimente şi cu celelalte secţii sportive ale clubului, a declarat la finalul evenimentului Cristian Mocanu, şeful biroului marketing al CSA Steaua Bucureşti.

După mai bine de două ore de mişcare, copiii au părăsit cu regret terenul de rugby, nu înainte de a primi câteva cadouri de la organizatori şi autografe de la jucătorii preferaţi. n


PERSONALITĂŢI

Nr. 41 / 21 –27 octombrie 2015

l

l

Interviu realizat de căpitan Cornelia Mihăilă

l Mărturisesc că doar expre-sia actoricească mi-a trans-mis mesajul cântecelor în limba idiş, neînţelegând vorbele... Sper, din suflet, că reuşesc

acest lucru. Muzica veche este un limbaj universal. Cred că ar trebui şi prin asta să fim uniţi, să ne apropiem valorile unuia de ale celuilalt, să ne bucu-răm de bucuria celuilalt, să o împărtăşim... Spectacolul este un tribut, o plecăciune pe care o fac în faţa cântecelor aşezate, practic, pe buzele tuturor.

Ca în orice situaţie scenică, sunteţi o forţă. Evident, asta vă defineşte. Şi mă întreb de unde această putere?Forţa de a trăi, bucuria de a

lupta, de a merge mai departe cred că izvorăsc din... timidi-tate. Şi atunci când vibrezi la multe lucruri şi nu treci indife-rent, cele lăuntrice se comple-

Maia Morgenstern, actriţă:

Forţa se naşte din sensibilitate

Au trecut puţine minute peste ora 22.00. Abia a coborât de pe scenă. Este frântă de oboseală. Împreună cu Bucharest Klezmer Band, Maia Morgenstern a interpretat, timp de o oră şi jumătate, în spectacolul Stand-Up Lechaim!, cântece tradiţionale româneşti şi evreieşti, piese care i-au însoţit şi i-au bucurat copilăria şi tinereţea.

Născută în Bucureşti, la 1 mai 1962.Mamă a trei copii.Memorabile roluri în teatru şi film.A interpretat rolul Fecioarei Maria, în controversatul film al lui Mel Gibson, Patimile lui Hristos (2004).

tează, se potenţează. Forţa cred că se naşte din sensibilitate. Când coardele sensibile ale sufletului şi ale inimii vibrează, de acolo îmi extrag forţa. O gă-sesc, desigur, şi în dragostea, în respectul şi în prietenia pe care le primesc.

Deci publicul rămâne bateria care vă reîncarcă energetic. Da. Joc pentru public. Asta

mă defineşte. Dacă privim puţin în istoria artei, sunt pictori neluaţi în seamă la vremea lor, care au murit în sărăcie, ale căror opere sunt acum evaluate la nişte sume fabuloase şi preţuite, iar ei, adulaţi. Ei, altceva este cu actorul. El trăieşte clipa. Creează un univers şi îl creează acum.

Cum gestionaţi diversita-tea şi numărul atât de mare al rolurilor interpretate?Cu drag... Nici calmul şi nici

răbdarea nu mă caracterizează

întotdeauna. Nici buna dispo-ziţie... Dar, cu drag, îmbrăţişez fiecare rol. Îţi iei un personaj şi începi să te gândeşti de ce vorbeşte aşa, care este situaţia în care se găseşte şi ce l-a adus până acolo, unde-l va duce mai departe...? Acestea sunt teme care te frământă, la care ţi se pare că ai găsit un răspuns, dar, totodată, sunt valabile, poate, şi alte 30 de răspunsuri. Încerc să nasc un om viu, cu bucurii, cu spaime, cu ţe-luri... Chiar astăzi vorbeam despre Dimineaţa pierdută – o capodo-peră, un spectacol monumental –, despre felul în care doamna Tamara Buciuceanu îşi conducea rolul, despre ce înseamnă firesc, ce înseamnă gândul care te duce de aici acolo, temeri care te bântu-ie, care se suprapun una peste cealaltă... Cu cât mai diverse sunt rolurile şi cu cât mai neaş-teptate sunt ofertele şi proiec-tele, cu atât mă interesează mai mult. Indiferent că vorbim de film sau de teatru.

Cum se aleg oamenii care devin actori şi cum aţi ştiut dumneavoastră să veniţi spre teatru?Este o chemare. Eu v-am spus

că sunt timidă. Tata a fost cel care mi-a zis: Tu vrei să te faci actriţă, dar nu ai curajul să spui «Da». Ia-te în serios şi începe să crezi! Obişnuiam să mă joc cu păpuşi, copilă fiind, şi cream un univers, o situaţie. Aşa a înţeles tatăl meu.

Când intraţi pe scenă aveţi emoţii?Desigur. Dar am şi conştiinţa

că am de dăruit ceva. O dată mai inspirat, altă dată mai puţin inspirat, dar am ceva de spus şi vreau să dăruiesc.

Ştiu că îi sprijiniţi foarte mult pe tinerii actori.Foarte mult. Îi apreciez şi mă

interesează. Mă duc să-i văd în spectacole şi mă fascinează. Atunci când sunt chemată să joc alături de ei, merg cu mare plăcere. Tânăra generaţie, din-colo de actorii ei şi de talentele care se manifestă, înseamnă oameni care se pricep la foarte multe lucruri. Pe aceşti tineri îi percep ca fiind extrem de autonomi, ceea ce este un lucru foarte bun. Îşi iau destinul în propriile mâini. Îşi construiesc destinul. Construiesc, de pildă, forme de teatru independent, unde pot să se manifeste, să se exprime, şi asta-i formidabil. Practic, vorbim de producţii mai mari sau mai mici. Ştiu să-şi gestioneze potenţialul, ceea ce nu este un lucru mărunt.

Când eraţi ca ei, la începu-tul carierei, v-a fost uşor? Pentru că nu aţi fost de la bun început Maia Morgenstern de acum. Nici nu gândesc dacă este

mai uşor sau mai greu pentru că iubesc ceea ce fac. Au fost şi greutăţi şi derapaje. Şi prea mult sau prea puţin. Teatrul este oglinda realităţii.

Studenţia a fost uşoară? O, a fost tulburată, frămân-

tată în căutări. Cred că am fost o studentă complicată. A fost perioada în care am făcut armata, că aşa era pe vremea mea (râde). Dar, am rămas însărcinată şi s-a termi-nat rapid cariera mea militară. Îmi plăcea perioada în care aveam tragerile, în poligoane. Mergeam îmbrăcate soldăţele pe stradă, sâmbăta dimineaţa… Trebuia să ne fi văzut! Am foarte mult respect pen-tru militarii români. Onoarea militară se preţuieşte şi este de preţuit.

Vă mai vedem, stagiunea următoare, în Leul deşertului, împreună cu Radu Beligan? Cum vă este alături de el pe scenă? Se joacă, desigur! Sigur că

sunt emoţionată, înduioşată, copleşită... Mă simt iubită. Mă simt preţuită şi pusă în valoare. Este o mare bucurie. n

Maia, în spectacolul Stand-Up Lechaim!

l

SCORPIONII, PE DEALURILE CINCULUI 12-13

Documents

Transcript of SCORPIONII, PE DEALURILE CINCULUI 12-13