Universitatea din Oradea Facultatea de tiine Economice Afaceri, internaionale, grupa 1

Coordonator:Anca Pup Studeni: Blaj Florina Curtui Roxana Faina Salomeea Hoopan Florina

Oradea 2010

CONCEPIA LUI ADAM SMITH DESPRE AVUiA NAIUNILOR I FACTORII DE SPORIRE AI ACESTEIA

Adam Smith, este considerat parintele economiei politice moderne mai ales datorita tratatului sau O cercetare asupra natiunilor si cauzelor avutiei natiunilor (publicat in 1776), tradus in limba romana sub titlul :Avutia natiunilor.

Economia propriu-zisa, ca stiinta si teorie, ncepe cu Adam Smith. n Avutia Natiunilor, economia se desprinde clar de filozofie si teologie. n prezentarea sistemului sau moral, el discuta despre o gama larga de virtuti care include virtutile care merita cel mai putin a fi luate n calcul, cele comerciale: prudenta, vigilenta, circumspectia, caracterul constant, fermitatea. Printre cele mai de ignorat tipuri de prudenta putem enumera grija pentru sanatate, avutie, rang.

Punctul de pornire in demersul stiintific a lui Adam Smith a fost acelasi ca si al fiziocratilor si mercantilistilor. Adam Smith a sesizat ca puterea economica a statului depinde de puterea economica a natiunii. De aceea el si-a indreptat atentia spre imbogatirea natiunii.

Mercantilisti si fiziocratii au considerat ca exista doar un singur factor de productie care era capitalul comercial, respective natura pe cand Adam Smith este sustinatorul formulei trinitare a factorilor de productie munca, natura si capitalul.

Promoveaza libertatea deplina neingradita decat de limtele propriului interes si apreciaza ca ordinea naturala se instaureaza de la sine intrun climat liberal prin actiunea mainii invizibile si nicidecum o politica economica protectionista, promovata prin puterea statului

imbogatirea unui popor consta in capacitatea de a progresa, progress care are la baza diviziunea muncii a demonstrate ca prin diviziunea muncii se creaza si sporeste avutia nationala

principala a bogatiei este munca dar nu toata munca ci numai munca depusa in sfera productiei de marfuri sustine deci ca munca ce adauga valoare la alta este productive iar munca ce nu adauga valoare este neproductiva.

Conditiile ca munca sa fie productive sunt: Sa creeze o marfa bun material sau serviciu Sa creeze venit net Serviciile legate de productia marfurilor care adauga o valoare la alta sunt productive iar cele de consum care nu adauga valoare sunt neproductive.

Bogatia nationala, provine din doua surse si are doua componenete: Produsul anual al pamantului Produsul anual al muncii prodictive Factorii de crestere ai avutiei nationale sunt: Cresterea numarului muncitorilor productivi Cresterea productivitatii muncii din sfera productive

Pentru a spori valoare productie si a muncii unei natiuni nu sunt alte mijloace decat a spori fie numarul muncitorilor ei productive fie fortele productive ale muncitorilo intrebuintati pana atunci. Cresterea numarului muncitorilor ocupati in sfera productive depinde de sporirea capitalurilor sau a fondurilor destinate intretinerii acestora.

Factorii de care depinde avutia unei natiuni sunt: Natura Munca productive prin volumul si productivitatea ei Capitalul

Sursa principala pentru marirea capitalului este economisire. sporeste fondul destinat pentru intretinerea muncitorilor productivi mareste numarul muncitorilor care care aduc un plus de valoare tinde sa sporeasca valoarea de schimb a productiei anuale a pamantului si a muncii unei tari pune in miscare o cantitate aditionala de activitate care da valoare productiei anuale.

Crearea si sporirea bogatiei este obiectivul principal al demersului stiintific al lui Adam Smith. Volumul si rodnicia muncii productive sunt mijloacele principale pentru atingerea acestui scop. Diviziunea muncii este cauza esentiala a sporirii volumului si productivitatea muncii.

Promovarea ramurilor cu productivitatea cea mai ridicata este calea de urmat pentru accelerarea progresului natiunii.Adam Smith nu a creat o stiinta economica in general ci o Economie politica engleza

CONCEPTIA LUI ADAM SMITH DESPRE AVANTAJUL ABSOLUT IN COMERTUL EXTERIOR SI FOLOASELE POLITICII ECONOMICE A LIBERULUI SCHIMB

Premisele intelegeri teoriei smithiene despre comertul international sunt urmatoarele: Principiul maximizarii eficientei, Principiul liberei concurente in comertul international Principiul circulatiei libere a metalelor pretioase intre tari si al convertibilitatii depline a banilor de hartie.

Avantajul absolut in comertul exteriorPornind de la avantajele diviziunii muncii intre indivizi si tari indeosebi, cresterea productivitatii nationale, Adam Smith elaboreaza Teoria avantajelor absolute .

In viziunea smithiana Extinderea suprafetelor cultivate => Cresterea costurilor unitare => Urcarea preturilor de vanzare ale subzistentelor => Sporirea continua a rentei => Cresterea salariilor nominale => Reducerea profiturilor. Cresterea rentei => Reducerea dimensiunilor salariului si profitului

Salariul Dinamica teoriei ricardiene a salariului este urmatoarea : Sporirea populatiei => Extinderea suprafetelor cultivate => Cresterea muncii necesare in agricultura => Urcarea pretului marfurilor agricole Cresterea rentei => Urcarea salariilor nominale pentru mentinerea constanta a salariilor reale => Diminuarea profiturilor

ProfitulDinamica teoriei ricardiene a profitului este urmatoarea : Cresterea populatiei => Extinderea suprafetelor => Actiunea legii randamentelor descrescande => Sporirea cantitatii de munca necesara din agricultura => Urcarea valorii bunurilor agricole => cantitatii de munca necesara in economie => Cresterea valorii tuturor marfurilor Urcarea preturilor de vanzare => Cresterea rentei funciare => Sporirea salariului nominal => Reducerea profitului.

Meritele i limitele teoriei lui david ricardo despre avantajul relativ n comerul exterior

Una dintre contribuiile cele mai importante ale lui Ricardo la dezvoltarea teoriei i practicii economice o constituie TEORIA COMERULUI INTERNAIONAL.

Teoria ricardian despre comerul internaional are dou componente: Teoria costurilor comparative i a avantajului relativ; Teoria echilibrrii automate a balanei comerciale externe.

Teoria costurilor comparative i a avantajului relativ Punctul de plecare n elaborarea teoriei l constituie faptul c ntr-un sistem de perfect libertate a comerului, fiecare ar i consacr n mod natural capitalul i munca acelor genuri de activiti care sunt cele mai avantajoase.

Modelul ricardian de comer internaional

Produsul ara A Portugalia 1. Vin 2. Stof 80 90

ara B Anglia 120 100

=> Portugalia se va specializa n producia de vin, pentru c are superioritatea cea mai mare, iar Anglia se va specializa in producia de stof pentru c are inferioritatea cea mai mic.

Teoria echilibrrii automate a balanei comerciale externeRicardo a descris micrile mrfurilor i curentele inverse ale banilor de la o ar la alta si a artat c echilibrul balanei comerciale externe se stabilete automat, fr intervenia statului.

ara cu deficit al balanei comerciale externe. Deficitul balaneicomerciale externe rezult ca urmare a unui import mai mare dect exportul, prin urmare n ara respectiv au intrat mrfuri i au ieit bani. Moneda naional a rii cu excedent se va revaloriza n raport cu mrfurile, puterea de cumprare a banilor va crete.

Bibliografie:

Dodescu, Anca Doctrine Economice. Manual universitar, Editura Universitatii din Oradea, Oradea, 2004 Popescu, Gheorge Evolutia gandirii economice, Editura George Baritiu, Cluj-Napoca, 2000. Rainelli, Michel Comerul exterior, Editura Humanitas, Bucureti, 1992. Ricardo, David Opere alese, Vol. I, Editura Academiei, Bucureti, 1959. Smith, Adam Avuia naiunilor - cercetare asupra naturii i cauzelor ei, Editura Academiei, 1965.