Schimbarea Sociala 1_2

7/23/2019 Schimbarea Sociala 1_2

1/55

Lector dr. R Dinic

SCHIMBAREA SOCIAL

1. TEOLOGIA, ISTORIA I FILOZOFIA ISTORIEI DESRESCHIMBAREA SOCIAL

Schimbarea social este conceput la nivelul omenirii o dat cu

teologia cretin(cderea n pcat alungarea din rai legile lui Moise patimile i nvierea lui Isus judecata de apoi).

Filosofa istorieimotenete din teologia cretin ideea c istoriaeste o totalitate semnifcativ cu sens !a"e scop ce pot f determinate.#$nd a nceput s se disting de teologie flo"ofa s%a apropiat de istorie&cobor$du%se' sau nu la realitatea &po"itiv' a evenimentelor(dup cumistoria ca disciplin de cunoatere a neles s surprind varietateaprotei!orm a situaiilor evenimentelor actorilor vieii socioumane saunu).

st!el flo"ofa istoriei a apelat la*

% istoria dare de seam a situaiilor circumstanelorevenimentelor !aptelor !enomenelor pe care istoricii nii le%au trit+

% istoria n care autorii u introdus i amintirile opiniile altor actorisociali(av$nd n vedere c un om nu poate vedea au"i cunoate totul),+

,-n Rzboiul Peloponeziac turcidide scria*' ct despre actiunile des!uraten r"boi m%

am g$ndit c nu%i bine s le descriu dup spusele primului venit s in!orme"e ori dupprima mea impresie.../ 01ist evenimente la care am asistat eu nsumi sau de care m%amin!ormat nemijlocit .../+ diverii participani la un eveniment nu%l povestesc la !el'


2/55

% istoria achi"iie etern ce reine ce a !ost n trecut i compune untot de depus n templul Mnemos2nei unde eroii !ac etern ceea ce n%au!cut dec$t o dat n viat(3egel)+ nu este e1clus ca istoricul s adaugeaici mult retoric vid.

Istoria i flo"ofa istoriei au permis oamenilor s ptrund nsocioculturi i n cunotinele individuale. 4ac ele au cutat s pre"inte!aptele i oamenii n aparena lor imediat cu conceptele vi"iunilestereotipurile repre"entrile propriei lor socioculturi nseamn c ausurprins de fecare dat un spaiu timp social limitat. 5epre"entareaistoric a vieii unui popor spunea 3egel comport puncte de vederedi!erite asupra vieii militare politice economice juridice tiinifcereligioase artistice. Istoricul i flo"o!ul istoriei pot ncerca s redea&spiritul unei epoci' dar ei aparin vieii socioumane cotidiene au nevoi

interese i respect epoca deci nu pot intra n &simpatie total' cu epocitrecute. &6biectivitatea istoriei' nu este coincidena cu obiectul cidistanarea de obiect7.

8oate istoricul sau flo"o!ul s pre"inte '!aptele istorice' ca pe !apteale naturii pentru a putea 9aplica' principiul cau"alitii determinate: 4ar&!aptele istorice' in de aciunea uman deci 9istoria obiectiv' nu poatef separat de aciunea istoric i cotidian a actorilor sociali. Istoricul sauflo"o!ul istoriei pot ns !olosi abstracii care s abrevie"e istoria potaduna situaii circumstane aciuni etc. -ntr%o nlnuire determinare maisimpl sau mai comple1 prin raionali"are e1plicare interpretare.

Istoricul pleac de la determinrile n circumstane ale aciuniloroamenilor pentru ca apoi s ajung la limite mai largi acestora. 6riceeveniment !apt sociouman se poate e1plica printr%o multitudine de cau"ede toate !elurile. 0ste greu de preci"at &cau"a dominant'. -n !aa uneirealiti comple1e inteligena !ormal &alege ntre nenumratecircumstane pentru a atribui dup voin uneia sau alteia din eleresponsabilitatea evenimentului' spune 3egel.

ceasta nu nseamn c nu%i posibil s gasim n istorie repetiii. -nistorie e1ist repetiii de !apt sesi"abile analogii. 4ar putem desprinde&legi ale istoriei': Sau alt!el pus ntrebarea* putem spune c oamenii ipropun scopuri intreprind aciuni !r s in seama de &legi' &legiti'&regulariti': ;u. 6amenii sunt liberi s !ac ceva atunci c$nd in seamade &legile necesare ale e1istenei naturale i sociale' au spus determinitiicare au insistat c &e!ectele decurg din cau"e'. 4ar dac lum n seammultitudinea cau"elor i agregarea lor n viaa sociouman cotidian vomf pui n situaia s spunem c aici orice e posibil nimic nu%i previ"ibil. 8ot

f defnite &condiii necesare' independent de circumstane: 4a au spus7 #. ucureti ,??@


3/55

unii flo"of ai istoriei. &Aegile' ne spun ce se nt$mpl c$nd n anumitecondiii ne propunem anumite scopuri pe care s le atingem cu anumitemijloace etc.

&4ac nasul #leopatrei era mai scurt toata !aa pm$ntului ar f

!ost schimbat' spunea 8ascal. dic n aparena descusut aevenimentelor mintea poate cuta un &fr conductor'. 4eci dac nasul#leopatrei ar f !ost mai scurt chipul ei ar f !ost altul multe din viaa ei alui #e"ar sau marc ntoniu ar f !ost schimbate.

;u ne putem opri la aceste aspecte ns pentru a surprinde adecvatde ce imperiul 5oman s%a interesat de 0gipt.

;ici &necesitatea determinat' nici &legile' nici mijloacele alese nudau un &sens al istoriei'.B 0ste nimerit s ne interesm de contingena

evenimentelor particulare i de &legile' n ist orie(dac neaparat vrem s lespunem aa) sunt &legi ale numerelor mari'. Soarta unui r"boi nu se decidentotdeauna dup o btlie. Cneori evenimentele pot apare ca opuse ncontradicie cu ansamblul. 4escrierea e1plicitarea comprehensiunea are nseam detaliile se ridic deasupra lor pentru a le pricepe nlnuirile &ascunse'&pro!unde' &implicite'.

Auarea n seam a &dualitii' nivelelor(individual i general) ne poateajuta s pricepem de ce libertatea aciunilor poate avea ca re"ultat necesitateaansamblului care le conine. Cn !apt !enomen pot apare clare n ansamblu i

incomprehensibile n detalii. 4in &legi' &principii' nu putem deduce clar un &ca"particular'. 0ste deci adevrat i !als c istoria este previ"ibil. &Marile linii' pot fprev"ute particularitile evenimentului(data modalitatea etc.) nu.

8roblema este c pentru aciunea practic pentru alegeri deci"ii i aciunin cunotin de cau" importante sunt tocmai detaliile datele...

#eea ce putem !ace este s studiem cu atenie istoria trecut i cotidianpentru a nu f cu totul surprini de evenimente.

D

4eci &lecia istoriei' ne nva c nu e1ist &lecii ale istoriei'. &Serecomand regilor oamenilor de stat popoarelor s nvee n principal dine1periena istoriei. 4ar ceea ce e1periena i istoria ne nva este c popoarelei regii n%au nvat niciodat nimic din istorie i n%au acionat niciodat dupnvmintele ce s%ar f putut trage din ea spunea 3egel. Eiecare epoc fecarepopor se aF n circumstane at$t de particulare ntr%o situaie at$t deindividuali"at nc$t trebuie s ia deci"ii dup propria lor judecat'.

#um judecata oamenilor ine de &interiori"area e1terioritii' i&e1teriori"area interioritii' conturate prin co%determinrile bio%socio%psiho%

BM.Gourinat De la philosophie 3achette 8aris ,?H? p.@?


4/55

culturale putem pricepe de ce originalitatea situaiilor i urgena aciunii pot !aceca &leciile' trecutului s apar de multe ori abstracte inefciente.

3egel spunea c oamenii mari i marile evenimente ale istoriei se repet odat. 8rima oar au loc n !orm tragic a doua oar n !orm comic avea s

complete"e Mar1.&;u e1ist erou pentru valetul de camer spune un proverb cunoscut. m

adugat % i Goethe a reafrmat doi ani mai t$r"iu c nu pentru c acela nu e unerou ci pentru c acesta e valet de camer'.J

Istoria i flosofa istoriei ne arat c istoria i flosofa istoriei pot finteriori"ate de cei ce urmea". 4eci socioculturile i oamenii se schimb. ;umaipopoarele !ericite nau istorie spunea 3egel. 8aginile de !ericire sunt paginialbe...

!. ABORDRI SOCIOLOGICE RI"I#D SCHIMBAREA SOCIAL&-n ultim instan se decide ntre dou programe !undamentale

ireconciliabile. Cnul dintre ele acord capacitilor umane ma1imum deposibiliti de de"voltare crede n !ecunditatea concurenei i a conFictelor dintreindivi"i i ncearc s de"amorse"e !ora distructiv a conFictelor prin interdiciale"rii. #ellalt disciplinea" nclinaiile individului orient$ndu%se dup un idealdeja stabilit al !ericirii individuale i sociale. 8rimul las viitorul deschis i prinurmare amenintor+ cellalt ncearc s%l stabileasc i este nevoit pentru astas distrug libertatea indivi"ilor i presiunea pe care o repre"int un viitor deschispentru via'.K

#a s putem pricepe semnifcaia acestui citat ne &ntoarcem' n &istoriasociologiei'.

D

#on!runtai cu schimbrile sociale economice politice culturaleg$nditorii socialului de la s!$ritul secolului al LIII%lea i nceputulsecolului al LIL%lea au cutat s le disting sensul semnifcaia.

.#omte a postulat &legea celor trei stadii& plas$nd pe a1a timpului

evoluia omenirii spre progres. 0l considera progresul cunoaterii ca!undamental pentru progresul societilor. -n stadiul teologic omul e1plicalucrurile prin supranatural. -n stadiu metaf"ic prin idei abstracte iar nstadiul po"itiv cu ajutorul raiunii !ormulea" legi i previ"iuni care%ipermit s stap$neasc lumea.

8roiectul lui #omte era acela de a depi vechea flosofe teologico metaf"ic ajuns ntr%o &neputincioas decrepitudine'. Studiul po"itiv al

JG.N.3egel Prelegeri de flosofa istoriei 0d.cademiei >cureti ,?H?K.Steinvorth citat n M.Eurst i O. ucureti ,??7


5/55

!enomenelor sociale avea s conduc la o nou organi"are social n careerau conciliate ordinea i progresul ordinea social i istoria societii.

#omte nu a re"istat tentaiei de a deveni pro!et !c$nd o mulimede predicii n general optimiste privind &evoluia societii'.

4ac ne re!erim la &progresul social' constatm c sociologii auutili"at i alte criterii ale acestuia* &structura !uncional'(8arsonsMerton) tehnologia i efciena(Nhite Sahlins) gradul de satis!acere anecesitilor umane(Mar1) &calitatea vieii' etc.

&6menirea accept s !ac din civili"aie o bine!acere acionea"pentru mai bine dar de cele mai multe ori aspectele calitative ale vieii se

nrutesc datorit multiplelor de"echilibre(psihologice culturale) .../. ;uorice schimbare implic progres de aceea promovarea voinei de schimbare a

pre"entului trebuie s o reali"m dup ce am chib"uit c acesta este ntr%adevrinsurpotabil'.H

#u alte cuvinte des!urarea istoriei nu se ncadrea" n coordonatele&predestinrilor' nici nu este supus dorinelor oamenilor.

InFuenat de teoriile evoluioniste ale biologilor 3. Spencer a consideratc finele vii sunt inFuenate de circumstane e1terioare i evoluea" &de laomogen la eterogen'. ceast &lege general a evoluiei' este valabil i pentrua pricepe de"voltarea organismului biologic i pe cea a &superorganismului'social. -ntreg universul !uncionea" ca un organism viu spunea Spencre.Dierenierea din ce !n ce mai mare duce la o coordonare din ce !n ce mai

armonioas. Stadiul omogenitii i simplitii structurale este unul primitiv ndevenirea societilor. Stadiul avansat este acela al eterogenitii i comple1itii.

Schimbrile economice culturale ale climatului intelectual r"boaielede"voltarea tiinei i tehnici creterea numeric a muncitorilor n !abriciomajul creterea delicvenei pierderea unor tradiii seculare apariia altoraconvulsiile puterii politice bulversrile liantului social au !ost descrise e1plicate!cute inteligibile de ucureti ,??H p.,7?


6/55

4urPheim au !ost de a se rupe de artifcialismul i voluntarismul concepiiloranterioare despre ordinea i dinamica social. ;u putem spune c teoria sa nu aconcurat la schimbrile sociale petrecute n secolul nostru.

Mar1 a avut o vi"iune pro!etic i &charismatic' asupra schimbrii sociale

postul$nd rolul dominant al &proletariatului' n devenirea societii. &storia tuturorsocietilor este istoria luptelor de clas. 4e"voltarea &!orelor de producie'e1plic succesiunea &modurilor de producie i al &or$nduirilor'.

6 dat conturat un &sens' al istoriei nu a mai contat pentru &leniniti' i&staliniti' c Mar1 a considerat &comunismul' un ideal nu o stare+ ei au trecutla &traspunerea n via' a teoriei fe c au mai nuanat%o fe c nu.

8e de alt parte


7/55

u cutat s descrie e1plice s !ac inteligibil schimbarea socialmai e1act s releve aspecte s aFe &cau"e' s prevad &e!ecte's !ormule"e &legi'+

;u puini sunt cei care au propus &stadii' &!a"e' &etape' &ere'+

Cnii au propus &modele'* &liniare' &ciclice' &n spiral' &roata nmers' etc+

Cnii au pus accent pe &cau"alitate' alii pe &raionalitate' dupoptimismul sau pesimismul istoric i cotidian(&progres' iUsau&decdere':)+

Cnii au pus accent pe rolul economiei politicului alii pe rolulculturii religiei+

Cnii pe &lupta'* &maselor' &claselor' grupurilor &micrilorsociale' &elitelor' alii pe activitatea &eroilor' pe co%determinareaaciunii individuale i colective+

Cnii au v"ut omogenitatea imobilismul alii di!ereniereaschimbarea istoria n raport cu &structurile' comple1ifcarea nraport cu simplitatea+

Cnii au v"ut schimbarea lent alii schimbarea brusc unii auvi"at%o la &nivel global' alii la nivel local etc.

4in lectura lor aFm utile in!ormaii privind* repre"entrile despreschimbare !actorii schimbrii agenii modalitile natura schimbrilor sociale iumane.

Aiteratura pe ast tem este vast i bulversat.

$. CO#CETE, DEFI#IRI ALE SCHIMBRII SOCIO%MA#%L%I IARTIC%LRI ALE LOR

G.5ocher@ sistemati"ea" ntrebrile sociologului care se interesea" deschimbarea social*

% ce se schimb* ntreaga societate sau &sectoare' &subsisteme' alesale(cultura valorile ideologiile mentalitile repre"entrile atitudinile):

% cum are loc schimbarea: 0ste continu: Sporadic: #e re"istennt$mpin: 4in partea cui: #u ce intensitate:

% care este ritmul schimbrii:

% care sunt actorii ce e1plic schimbarea:

% care sunt condiiile(ne!avorabile schimbrii):

@G.5ocher 'e changement social Seuil 8aris ,?T


8/55

% care sunt ageniischimbrii:

- este posibil s prevedem schimbri viitoare: etc.

ceast &gril' poate constitui capitole distincte n care s dm seama deschimbarea sociouman n variantele ei dimensiuni sau de ce nu: crintregi.

D

0timologic cuv$ntul &schimbare'(lat. &cambiare' ceea ce se produce cese nt$mpl are loc) nu se deosebete prea mult de altele nrudite* evoluie(dezvoltare( progres( modernizare( devenire etc.

4ac distingem ns componentele socioumanului care se schimb vomputea pricepe rostul unor preci"ri conceptuale ale celor ce utili"ea" n studiulschimbrii cuvinte ca* mutare( deviere( !nlocuire( modifcare( primenire(

preschimbare( variaie( transormare( metamoroz etc. ceasta ar insemna sinem seama de !aptul c se schimb oamenii grupurile structurile instituiilesocietile.

om utili"a termenul general de &schimbare' !r a pierde din vedereatunci c$nd e ca"ul nuanele de rigoare.

D

6 defnire &simpl' a schimbrii ar surprinde &dierena' observat !ntre ostare anterioar & una ulteriar a unei zone din realitatea vieii socioumane

cotidiene.

6 defnire mai &comple1' ar urma s ia n seam planuri(ecologicbiologic economic cultural etc.) ale schimbrii caracterul e)plicit sau implicit(voit( e)primat( impus de oameni de grupuri schimbrii condiiile (ne)(re)cunoscute ale aciunii I e!ectele (ne)intenionale etc.

om constata ast!el e1istena a numeroase defniripropuse de sociologipentru a surprinde schimbarea social ca I numeroase articulri ale conceptelorI defnirilor acesteia.

4ac O.O.5ousseau vedea &evoluia' ca o &genealogie a corupiei' iarNeber ca pe o &de"vrjire a lumii' G.


9/55

8arsons cerea s distingem ntre &schimbrile de echilibru' (care nu sunt&schimbri sociale' ci nlocuirea unui &echilibru' vechi cu altul nou dupanumite perturbri) I &schimbrile structurale' (c$nd se schimb subsistemelesistemului social modele valorile se modifc ansamblul social).

N. Moore generali"ea"*

schimbrile sociale pot f constante n orice sociocultur+

ele nu sunt i"olate spaio%temporal nu se con!und cu &cri"e'temporare urmate de &recontrucie'+

n lumea contemporan schimbrile au loc peste tot iar e!ectele lorpot apare oriunde+

n raport cu societile altor timpuri n societatea contemporan

multe din schimbrile sociale sunt rodul unor deliberri inovriplanifcri*

mai multe dec$t alt dat un rol important n schimbarea social lau tehnologiile strategiile etc.

V. >arel?arat c schimbrile pot f msurate prin &indicatori sociali'(schimbrile sociale find &schimbri de stare',).

4ac ne lum dup &simul comun' sau dup constatrile flo"oflor vomaFa c &totul se schimb' &nimic nu se schimb'. 0ste deci nimerit pentru a

studia schimbarea s apelm la tehn icile cercetrii pentru a aFa ce se schimbce rm$ne neschimbat etc. 4ar &invariaia sau schimbarea social nu sunt stricare se observ sau se constat n sensul n care se poate constata c un mobilse deplasea" ntr%un spaiu obinuit. Invariaia I schimbarea social nu in doarde observaia empiric+ ele sunt re"ultatul unei munci teoretice la captul creiase decide dac e vorba de schimbare sau de invarian !r ca observarea!aptelor s poat decide n locul teoreticianului. -n !uncie de nivelul de abstraciesau de generalitate la care ne situm se poate decide la limit c totul esteschimbare sau c totul este invarian. 4e regul cu c$t modelul de care neservim pentru a repre"enta un sistem social este mai abstract mai general (n

timp I spaiu) I &srac' (adic redus la &esen') cu at$t impresia de invarianpredomin. Invers ancheta sociologic sau empiric cea mai apropiat deempiric dau natere sentimentului c torul se schimb c nimic nu esteniciodat asemntor I la limit c orice tietur diacronic sau sincronic nviaa social este constituit dint%ro ju1tapunere de evenimente unice'. >arel

?V.>arel 'a reproduction sociale."*stemes vivantes( invariance et changementnthropos 8aris,?TB

,-n +he mathematical stud* o change(,?H@) O.S.#oleman distingea ntre dou&modele' de schimbare*: #a un mobil ce se deplasea" pe o a1 cu o anumit vite"

distana ntre t,I t7put$nd f msurat prin numrare+ este vorba de &schimbarea depo"iie'+ c$nd se are n vedere &natura' obiectului n starea t,I t7(e aceeaI: di!er:)vorbim de schimbarea de stare'.


10/55

distinge I schimbrile ce amenin invariana I pe cele care au e!ect asigurareainvarianei.

#oncepem schimbarea ca transormare observabil( !n timp( ce aecteaz(provi"oriu) structurile( instituiile( ce aecteaz actorii care le contruiesc istoric &

cotidian. vem n vedere cerina epistemologic a nuanrii relaiei teoretic%empiric ca I !aptul c realele probleme ale sociologiei nu sun t cele de ordinteoretic sau metodologic( ci de ordin ontologic(date de !aptul c &entitile deba"' postulate de sociologi pot f contestate la un moment dat). iaasociouman cotidian este schimbtoare find re"ultatul agregrii multitudiniiactelor actorilor (oameni !amilii biserici secte ntreprinderi partide politiceorgani"aii asociaii cercuri reele etc.) n pluralitatea lumilor. -n Dicionarul desociologie (,?@7) 5.>oudon I E.>ourricaud spuneau c nu e cu putin o teoriesociologic general a schimbrii sociale. Sociologia anali"ea" procesul deschimbare &datat I semnat'. cesta nu nsemn s nu inem seama de

ireductibilitatea & complementaritatea articulrilor propuse de sociologiepentrua surprinde schimbarea social. 0ste util I articularea teoretic propus deO.>aechler,, I cea propus de 4.#hirot,7 aa cum eutil s i recitim pe #omte4urPheim Neber 8arsons .a. !r a rm$ne pri"onierii teoriilor lor asupraschimbrii sociale. 0ste util s apelm la ideile lui >aechler de e1mplu mcarpentru a reine distincia pe care o !ace ntre &deriv' &evoluie' &revoluie'&mutaie' ca !orme ale schimbrii. a cum plin de !olos pentru e1plicitarea inteligibilitatea schimbrii sociale actuale este ptrunderea ideilor din cartea lui4.#hirot asupra crora ne vom opri cu intenia (operaional) de a anali"a cuonestitate tiinifctematica schimbrii socioumane.

-n societile actuale spune #hirot e1ist mii de tipuri de instituii sociale.parinem ca membri competenI unora din ele (statului partideloradministaiilor grupurilor de persoane !amiliei cluburilor bisericilor scoliloretc.). -n sistemele socio culturale sunt incluse &codurile' &schiele' lor dede"voltare. &culturile interpretea" pentru noi lucrurile nconjurtoare le dau unanume sens I ne permit s ne e1primm'.


11/55

acumulri de idei a !cut e1trem de rapid posibil aceast adaptare atunci c$ndpresiunile economice I politice au scos%o din era agrar. Societile din a!ara0uropei .../ nu au benefciat de un ast!el de depo"it al modelelor disponibile p$nc$nd nu au nvat despre tiina I organi"area social a vestului'(op.cit. p.7,7).4esigur nu putem &deduce' c impulsul de ba" al schimbrii este dat doar de

idei dar &vitalitatea I diversitatea unei culturi precum I re"istena ei la uni!ormitate acum ca I n trecut o!er cele mai mari anse de succes n viitoarelen!runtri' (p.7,J). ceasta nu nseamn c meninerea vechilor idei produceeecuri sigure. &Studierea istoriei modifcrilor sociale I nelegerea cau"elor lorgenerale nu o!er rspunsuri la ntrebrile critice legate de viitor. 4ar ne !acetotuI mai contienI de vastul numr de soluii posibile care e1ist pentrufecare problem social I ne nva s privim o schimbare ntr%o manier largcomparativ' conchide #hirot.

;u e1ist o singur articulare teoretic asupra schimbrii care s nu su!ere

numeroase &e1cepii'. -n realitatea sociouman se gsesc sufciente e1emplepentru a con!orta teorii di!erite ale schimbrii sociale. r f e1cesiv s spunemns c e!orturile celor care g$ndesc cercetea" !ac generali"ri i ncearcprevi"iuni sunt "adarnice.

&. FACTORI AI SCHIMBRII SOCIALE

;ici o teorie a schimbrii sociale nu omite tratarea !actorilor schimbrii.Cnii ns au cutat &!actorul determinant' alii au cutat mai muli !actori aischimbrii. Cnii au distins &!actorii materiali' de cei &spirituali' alii pe cei&structurali' de cei &culturali'. Cnii au anali"at !actori la nivel macro % alii la

nivel me"o sau microsocietal. Cnii au insistat asupra !actorilor &endogeni' aliiasupra celor &e1ogeni'.

G.5ocher propune s distingem !actorii* demografc tehnic economiccultural ideologic conFictual contradicia. O.8.4urand i 5.Neil disting !actorii*demografc tehnic cultural ideologic.

;e vom opri asupra unora din perspectiva dualitii structuralului.

S'()tr*t'+

;u sunt puini cei care au urmrit impactul !actorului cosmic geografcbiologic antropologic etc. asupra schimbrii socioumanului. Cnii au e1plicatschimbarea social prin substratul fzic*

Stepa asiatic e1plic viaa pastoral i nomad+

Eiordul e1plic statica i dinamica social a societilor nordice+

&drumurile popoarelor' (0.4emolins) au !ost &alambicurile puternicecare au trans!ormat popoarele ce s % au angajat pe ele'+

acelai i situat n acelai punct al spaiului solul &servete casuport rigid aspiraiilor schimbtoare ale oamenilor'+ &ntreaga via


12/55

a stratului i are rdcina n pm$nt' (E. 5at"el) care reglea" cubrutalitate destinele popoarelor+

elveienii n%au de"voltat arta poe"ia datorit naturii rii lor a crei&maiestate sublim a parali"at spiritul' (0.Semple)etc.

li au insistat asupra !actorului rasial. 3. de Gobineau Gumplovic" .a. au!cut din &ras' un dat ce%i pune ampreta asupra individului i societii ca o!atalitate.


13/55

Ea"a paleotehnic(,TK% ,?7) utili"area pe scar larg a feruluicrbunelui petrolului etc.+ este era metalurgiei a mainilor % uneltea marii industrii a produciei n serie etc.

Ea"a neotehnic utili"area electricitii a produselor sintetice

de"voltarea !r precedent a comunicaiilor moderni"areaschimburilor etc. 0ste !a"a &materialismului !r scop'.


14/55

constructive a creaiei. ultura spunea G. Simondon,B% s% a constituit ntr%unsistem de aprare contra tehnicilor .../ 4ar este util s nu uitm realitateauman din realitatea tehnic.../ 8entru a juca rolul su complet cultura trebuies ncorpore"e !orele tehnice sub !orma cunoaterii i valorilor'.

8arson a insistat asupra rolului valorilor i modelelor(patterns) culturale casurse ale schimbrii sociale la !el ca i culturalitii sau ca M. Neber care relevarolul &etici protestante' n emergena capitalismului occidental.

Aa s!$ritul celui de%al doilea mileniu arta E.Eerraroti ,J % oamenii suntputernici din punctul de vedere al tehnicii+ e ajuns s amintim despre debarcareape Aun de succesele aerospaiale din genetic biotehnologii industria chimicetc. -ns &procesul diacronic dominat de cultura european occidental neleasca unica surs e1clusiv a marilor valori ce sprijin civili"aia uman este pes!$rite. Intrm ntr%o nou !a" a procesului istoric. Istoriei ca proces diacronic(ce avansea" din stadiu n stadiu pentru a se re"uma i recunoate n stadiul celmai elevat.../ cel occidental de ascenden greco roman i indo cretin nversiune umanist clasic) i urmea" o !a".../ n care toate culturile sunt!undamentalmente pe acelai plan interacion$nd i con!runt$du%se dupvalorile lor specifce i autentice. ceast situaie de pluralitate cultural d btide cap deintorilor monopolului cunoaterii i grupurilor n po"iie de relativprivilegiu'(p.K,). Aa ora actual socioculrutile i actorii au drept de cetatepleno

-ure. #ultura european spune Eerroroti s%a constituit pe un dualism deascenden clasic pe de o parte omul n nelesul cuv$ntului alos ai agathostar pe de alta masa oi polloicare nu !ace istoria ci o suport'. cum &culturaelitar' a &grupului charismatic' a &individului de e1cepie' se aF n cri".

utorii care au privilegiat rolul ideologiilorn schimbarea social au avut nvedere miturile religiile etc. sauUi ideologiile politic. Eiecare grup purttorulunei ideologii arm pentru actorii care urmresc conservarea sau schimbareasocietii. 5.4ahrendor! arta c n societatea actual asistm la diversifcareagrupurilor la plurarismul apartenenelo deci e1ist o pluralitate de ideologii carese con!runt i adun divi"ea" !ocali"ea" eliberea" energia colectiv.

4. #. Mc#lelland sublinia rolul ideologiei meritocrtice al &nevoii de reuit'de &mplinire de sine' &reali"are de sine' (need or achievement) aFate la ba"adinamismului social.

D


15/55

#redina ntr%un!actor ocau" a derivat din &prejudecile' ce urmreaucon!ortarea raiunii (c ea poate stp$ni singur lumea defnind clasifc$ndlegi!er$nd prev"$nd).

tunci c$nd se aleg&variabilele e1plicative' ale schimbrii intervin sau nu

opiuni odeologice subiective: 8uteme1plica totul prin tot:#utm n continuare rspunsuri nimerite la aceste ntrebri. Sociologic

vorbind este greu s desprindem un !actor determinant indi!erent de societatespaiu timp. 8e o perioad defnit ntr%un spaiu social determinat putem socotica !undamental un !actor sau altul numai c acesta(acetia e (sunt) difcil dei"olat,K. Modelele e1plicative iau de obicei n seam mai muli !actorie1plicativi,H.

;umai c modelele nu trebuie luate drept &legi'. 0le nu sunt reale ciinstrumente conceptualecu menirea de a spori inteligibilitatea socioumanismului.

Cn model poate da seama de procese variate. =i 5ousseau i ucureti ,?@T

,HModele matematice i semiotice ale dezvoltrii sociale 0d.cademiei >ucureti ,?@H

p.?%,7@ i ,K,%,H,.,T3.3.8erlman 'a personne #enturion 8aris ,?TB.


16/55

Eacem i tim c alii !ac cotidian afrmaii de genul* &nu mai sunt oameniide altdat' &din moment ce a !cut asta nseamn c s%a schimbat enorm' &numai e omul pe care l tim' etc. #u alte cuvinte !acem apel la &sisteme depo"iii' la &roluri sociale' la &ateptri de rol' la &atitudini' &comportamente'&controlul social' &instituii' &norme' &ordine' &liant' g$ndindu%se la co%

determinrile lor. Aumea n care trim !avori"ea" multiplicarea sineluipluralitatea lumilor rolulrilor status%urilor. 4ucem n !apt mai multe viei(n&lumea pro!esiilor' &n lumea culturii' &lumea artei' &lumea religiei etc.). -n&organigrama imaginat' a societii este mai greu de reperat &po"iia' i&dinamica' n acelai timp. &6 schimbare evoluionar slab n tipul decomportament al indivi"ilor spune 0.6.Nilson poate genera un e!ect socialmajor datorit rsp$ndiri acestei schimbri n !aelele multiple ale vieii sociale'.4ac dispare contiina unei pre"ene latente a !ortei ntr%o instituie de dreptaceasta se deteriorea" spunea N.>enjamin.

#u alte cuvinte este important s vedem schimbarea lu4nd !n seamainstituiile istructurile( actorii i comportamentele lor individuale. Schimbareaoamenilor se leag de nvare. 4ob$ndirea de in!ormaii despre trecutul ipre"entul socioumanului ne d posibiliti de alegere deci"ie aciune di!erite.8utem deveni mai &stp$ni pe situaii'. 6amenii actori &membri cometeni' aisocioculturii nu sunt contemplatori pasivi i indi!ereni ci au contiin practici discursiv au capacitatea aciunii contructive creaiiei (alt!el prin ce s%ardeosebi oamenii de alte vieuitoare:). Interiori"$nd din &re"erva de e1periene icunotine' omul poate cunoate i stp$ni mai multe elemente implicate desituaii de condiiile (ne)(re)cunoscute ale aciunii i poate diminua din e!ectele

neintenionate nedorite perverse ale aciunilor sale agregate cu ale altora. 0l ipoate ajusta traiectoria biografc rolurile status%ul. 0ste deci important s avemn vedere &!actorii personalu'(raionalitatea contralul reFe1iv motivaia) aischimbrii !actorii situaionali ca i pe cei ai unui mediu mai larg societal. Cniiarat c este important s lum n seam i &dinamica subcontientului',@ i&dinamica atitudiinilor',?etc.

,@.A[v2 n 'e 5hangement comme travail (,?TB) arat c schimbarea este re"ultatul&luptei permanente' dintre &!orele pulsiunilor vieii' i cele ale &compulsiei spre

repetiei'. te schimba nseamn a nu f supus cu totul&legii repetiiei' adic anu tentoarce mereu la aceleai cuvinte idei rutine comportamentale ci a te deschide spreori"onturi noi spre necunoscut incertitudine risc. 6mul nu se schimb total dar nici nurm$ne total schimbat.

,? -n 1ttitudes (,?BK) G.llport identifca dimensiunea* cognitiv a!ectiv conativ aacestora. titudinile defnesc conturea" moduri de a f g$ndi simi aciona aleoamenilor n situaii. 0le se dob$ndesc ns n e1periena istoric i cotidian a vieiicorpului su. 4eci valorile normele regulile interiori"ate se trans!orm n atitudini pecare omul le ia !a de valori norme reguli atitudinile find relativ stabile consistente.Schimbarea atitudinilor care poate inFuena schimbarea social ine la ora actual mai

mult ca oric$nd de procesul de comunicare a in!ormaiilor mai e1act de carcateristicilenoastre ca emitori receptori de mesaje de coninutul in!ormaiilor de calitateareceptrii a decodifcrii.


17/55

0ste sortit eecului ncercarea de a i"ola de a separa &schimbareastructural' de &schimbarea actorului'. Principiile structurale( instituiile( normelecomune i normele de rolse menin sau se schimb pentru c sunt interiori"atede oameni n situaiile vieii socioumane n care le pun act. 6mul are contiinpractic i discursiv ia act prin percepii repre"entri de viaa sociouman

istoric i cotidian !ormulea" idei pe care le pune n limbaje anali"ea" legedecide acionea" cooper$nd sau concur$nd. 4in punct de vedere sociologic sedisting unii de alii printr%o multitudine de &variabile'* se1 v$rst statutmatrimonial pregtire colar ocupaie apartenen religioas etc. ei nu au decicum (re)aciona la !el la meninereasituaiilor sauUi la schimbare. ;u toate!emeile se &masculini"ea"' pentru a &reui social'+ unele &!ac carier'asum$ndu%i &!eminitatea'. Cnii bt$ni devin inactivi de"angajai &mama Sica'pred ns la cei peste @ de ani ai si religia n colile bucuretene #ella4elavrancea c$nta pe scen i dialoga subtil la , de ani etc.

0ste util s apelm la &dualitatea structuralului'(.Giddens) pentru a vedeaschimbarea ca rezultat al co6 determinrii caracteristicilor bio 7 psihice li sociale(actorilor i structurilor.

#$nd A.N.4obb anali"a &moderni"area social' el &resimea nevoia' splece de la* importana acordat omului n trecut pre"ent sau prin re!erire laviitor+ importana acordat guvernrii+ &sentimentului autocontrolului' vieiiproprii ca i desigur inFuenei tiinei flo"ofei economiei valorilor credinelortradiionale instituiilor.

Sociocultura se schimb datorit aciunii istorice i cotidiene a actorilor

care triesc n ea find condiie i re"ultat al aciunii lor.

D

.8areto a edifcat teoria elitelor pentru a !ace inteligibileschimbrile(politice) din societate. 4in elit spune el !ac parte oamenii eminenidin toate sectoarele dar distinge ntre &elita conductoare' i & elitanonconductoare' insist$nd asupra rolului primeia n schimbarea social.

Mai aproape de noi Y.Mannheim #.Nright Mills 5.ron .a. om au nscrisn r$ndul elitelor* guvernanii nalii !unionarii directorii e1ecutivi ai

intreprinderilor mari efi lumii a!acerilor liderii sindicatelor mari intelectualiiliderii de opinie "iaritii etc. cut$nd s le c$ntreasc ponderea n societileactuale. G. 5ocher distinge tipuri de elitepentru a le putea discerne mai nimeritinFuena*

- elitele tradiionale (a cror autoritate inFuen putere decurg dincredinele structurile sociale cimentate de trecut)+

- elitele tehnocratice (a cror autoritate putere inFuen in destructurile legal%birocratice ce decurg din norme i competen)+

-elitele ideologice (ba"ate pe puterea ideologiilor ai cror purttori sunt)+


18/55

- elitele proprietii(ba"ate pe posesia de bunuri proprieti)+

- elitele charismatice(ba"ate pe &caliti e1cepionale' ale membrilor)+

- elitele simbolice(&prototipuri' ale modurilor de a tri g$ndi f acionaetc.)+

S. Yeller spune c n societile actuale numrul elitelor este n cretere.par &elitele strategice' spune autoarea rm$n cu inFuena elitele ce pretind cau &ba"a de clas' dar adesea &puterea inFuena loe se sprijin pe &coaliiicomplicate'(uneori i pe$concursul% conra%elitelor opo"iiei). #ei care vorbesc de&noile elite' arat c &elitele tradiionale' i pierd din popularitate inFuenputere pe msur ce c$tig teren &vedetele oltansPi0.Morin ilensP2 .a.) insist$nd asupra importanei comunicrii in!ormaiilorvalorilor asupra participrii primare i secundare asupra microdevianelor&abaterilor' &reorgani"rii'etc. -n al doilea ca" distinge &conduitele de ruptur'*

- aciunea critic instituional(hegemonia clasei dominante a tras!ormat

instituiile organi"aiile n instrumente de reproducere a ordinii socialedominante+ aciunea critic se situea" la nivel dominat politic pentru adistruge hegemonia clasei dominante)+

- aciunea critic a conductorilor 2c$nd noua clas ine s se impunprin inovare n numele moderni"rii deschiderii etc.+ elita doctrinalcaut s reali"e"e schimbri !r a provoca &!undamentalismulcultural' modelul &vechi' mprtit i de clasele populare38

7 Se pot citi cu !olos* j.Me2nand 'a +echnocratie (,?HJ)+ #.N.Mills +he Po9er Elite(,?KH)+ N.4omhoR :ho Rules 1merica;(,?T7) .a.


19/55

- aciunea contra revoluionar (pleac de la opo"iia participani e1clui+ e1cluii au contiina e1cluderii i se replia" pe valori de tipmesianic)+

- aciunea critic anticipatoare (se de"volt n societi deschise !r

blocaj instituional &intelighenia' lupt pentru de%reifcare de%naturali"are etc.).


20/55

8utem fgura &curba populaiei &curba inveniilor' etc. Imaginile instituitenumai din lumini sunt goale lipsite de e1presie pentru natura noastr clarobscurnscut pentru lupt pentru jocul schimbtor al ra"ei de lumin n ntunericspunea N. Oames. bandonul &schemei deterministe' asupra schimbrii socialenu nseamn postularea voluuntarismului actorilor poate mai cur$nd un

&determinism bine temperat' (5.>oudon).

&Schimbarea social nu este produsul unui calcul raional al actorilor.Eiecare cut$nd s%i promove"e interesul din agregarea deci"iilor individualepoate s re"ulte o situaie nedorit pentru cea mai mare parte a membrilorcolectivitii. Interaciunea agenilor a cror raionalitate a comportamentelortrebuie pus n relaie cu situaia n care se aF se traduce prin nsumareade"echilibrelor microsociale care provoac schimbri macrosociale' spune>oudon n +ratatul de sociologie.

&Sensul schimbrii' a constituit de mult timp subiect de reFe1ie. #eea cese schimb n societate este individualul spunea 3egel. Cnitatea n care introamenii (statul naiunea) nu se schimb. 5aporturile constante ntre indivi"i secristali"ea" n instituii care se menin.

Ideile po"itivismului au !ost n prelungirea ideilor hegeliene (ruptura a !ostmetodologic). Semnifcaia schimbrii ca progres a !ost accentuat de acetia caarm de demolare a instituiilor !eudalismului societatea burghe" urm$nd s feuna umanist raional i luminat cultural iar oamenii ceteni ai unui statcapabil s duc bunstarea i !ericirea tuturor. a a devenit &progresul' odogm o credin popular (!r a omite e1istena &antiprogresitilor' 7,). Cnii au

spus c istoria are sensul dat de 4umne"eu alii au spus c are sensul pe care i%ldm noi nine alii au respins ideea de sens (ca direcie i semnifcaie).


21/55

lturi de adepii &devenirii ascendente' (istoria universal este progresuln &contiina liberatii' spunea 3egel) se situea" cei care vd c omenirea&decade' dup &v$rsta de aur' (3esiod) omenirea intr n &involuie total(.dams) &istoria uman devine istoria unei boli' (;.6.>ron)etc.

4in c$nd n c$nd este &descoperit' revi"uit ideea &ciclitii' a &veniceirentoarceri' pe care o aFm la presocratici la 8laton la istorici la Ibn YhaldunG.>.ico Erobenius Spengler .a.

;e putem proteja contra fnalismelor dac ne vom abine s ncadrmorice aspect al vieii socioumane ntr%un ansamblu !r a nceta s avemcontiina &!aptului social total'+ dac vom concepe &pluralitatea actorilor'&pluralitatea lumilor' &dualitatea structuralului' vom nelege viaa socioumanca o construcie istoric i cotidian a oamenilor actori care !ac pre!ac des!ac&structuri' &instituii' norme reguli roluri.

4e !apt aceste consideraii de s!$rit de capitol le !acem cu &gust dulce imar' disimulat findc urmrim continuu &onestitatea tiinifc'. a c n timpce criticm pe cei care au postulat &legi ale istoriei' i ne%au pus ca scop &ceamai dreapt dintre or$nduiri' sau &apocalipsa' artm c viitorul depinde denoi de alegerile noastre !r s se neleag c noi nu depindem de nimeni i denimic. 0ste important s avem simul istorie al valorilor s !acem alegeri slum deci"ii i s acionm n nu contea" care mprejurare c$t mai mult n&cunotiin de cau"' privind condiiile (ne)(re)cunoscute i e!ectele(ne)intenionate ale actelor noastre. ceasta implic libertatea( 2auto3constr4ngerea( responsabilitateaistoric i cotidian. le tuturor 6amenilor.

S#3IM>50 S6#IA\

Studierea schimbrii sociale ocup un loc central n sociologia clasic

i modern. 4e la precursorii disciplinei i p$n la teoreticienii

contemporani care ncearc s neleag modul n care se produce o

schimbare ntr%o societate dat nenumrate au !ost tentativele de

re"olvare a unei probleme ale crei elemente par a se con!unda cu cele ale

istorie i al crei enun pare a avea legtur cu majoritatea domeniilor

tiinelor sociale* economie etnologie demografe etc. #ei mai emineni

sociologi ai secolului al LIL%lea #omte i Spencer n special % i%au propus

s !ormule"e legile schimbrii sociale !r a se opri la !aptele concrete sau

la evenimentele particulare care n mod sigur i%ar f limitat la un studiu

istoric al devenirii istorice.


22/55

6 ntreag literatur sociologic deriv$nd mai mult sau mai pun din

constatrile &revoluiei industriale' a abordat aceast tem n vederea

e1plicitrii di!eritelor aspecte a determinrii cau"elor sau a anticiprii evoluiei

!enomenelor la care se re!er. -n acest corpus din care vor f pre"entate unele

!ragmente se regsesc anali"e sumare alturi de idei originale. Se remarc mai

ales acele opiuni teoretice parial i"vor$te din cadrul conceptual dominant n

acea vreme* evoluionismul. 4e asemenea iese n eviden !aptul c ambiiei de

a reduce !ormele schimbrii la o e1presie unic susceptibil a e1plica nlnuirea

&!a"elor' &stadiilor' sau &strilor' i s%a adugat aceea de a imputa dinamica

social unui !actor determinant+ se tie n aceast privin cu ce putere cau"al

sunt investite &!orele de producie n teoria mar1ist.

;ici nlocuirea de ctre !uncionalism a cadrului de anali" !urni"at deevoluionism nici apariia de noi &abordri' ale schimbrii sociale n ultimele

decenii nu au modifcat n mod !undamental termenii n care este pus problema.

6 dat cu strategiile de dezvoltare create pentru Aumea a treia imediat dup cel

de al doilea r"boi mondial cu politicile de modernizareiniiate ici i acolo cu

punctele de vedere controversate asupra originilor i des!urrii procesului de

industrializare a crescut con!u"ia iar mi"ele ideologice au devenit tot mai mari.

ceste teorii supuse la r$dul lor vicisitudinilor evoliei socio economice al crei

ritm uneori regulat alteori ntrerupt poate inspira concepii de ansamblu

!oarte di!erite asupra schimbrii au !ost global atacate n anii apte"eci n cadrul

unei de"bateri n care s%au con!runtat parti"anii validitii teoriilor cu aceia care

priveau cu scepticism domeniul lor de aplicare precum i aceia care le

respingeau pe ba"a unei argumentaii istorice.

4eci ne vom pune aici o ntrebare legat de interesul i limitele acestor

teorii ce pun inegal n valoare cau"ele endogene i cau"ele e)ogene

contradiciile inerente unui sistem !actorii tehnici economici culturali politic.om observa c aceste teorii conn toate o idee asupra istoriei ce duce n

majoritatea ca"urilor la opunerea societii tradiionale societii industriale

indi!erent dac n studierea schimbrii ele pun accentul pe !orma acesteia

liniar sau ciclic % pe rolul conFictelor lupta de clas mai ales % pe procesele

de distribuire sau pe sensul general al evoluiei pe re"ultatele antrenate de

aceasta din urm omogeni"area sau di!erenierea materiei sociale.

4ubla repre"entare stereotip ast!el contruit trebuie raportat la altecupluri antitetice de pild imobilism i schimbare structur i istorie


23/55

care !ac ca opacitile s devin transparente iar lucrurile simple

comple1e. -n spatele acestor construcii conceptuale at$t de comode (de

care sociologii i istoricii au abu"at) i al micrilor de &destrcturare' i de

&restructurare' ce le anim pot f recunoscute unele concepii* ale

cau"alitii i ale raionalitii ale relaiilor pe care le ntren economicul i

valorile culturale precum i ale raportului a prioriinstaurat ntre aciunea

individual i micrile colective n evoluia societilor umane.

4e aceea se impune o clarifcare conceptual. 4e ordin terminologic

n primul r$nd. 0a trebuie s permit preci"area coninutului atribuit

noiunii de schimbare social i elementelor corelate acesteia. 8e plan

metodologic ea se va identifca cu distincia de prea multe ori neglijatdintre &tendine masive' i &!ore discrete' dintre schimbare global i

schimbare local dintre !enomene macro % i microsociologice. Aa nivel

epistemologic aceasta va consta n plasarea schimbrii sociale n cadrul

sociologiei aciunii n re!erirea la o schem de interaciuni pentru

e1plicarea schimbrii precum i n punerea n aplicare n vederea

nelegerii acesteia a principiilor individualismului metodologic.

Intenia de clarifcare trimite la un alt palier. #aracterul problematic al

schimbrii sociale este subliniat de la bun nceput de diversitatea

concepiilor primilor sociologi asupra acesteia precum i de varietatea

teoriilor crora le%a dat natere+ nu vom intra n detaliile fecrei teorii dar

le vom grupa dup 5.>oudon n c$teva tipuri principale pentru a le

e1amina conceptele de ba" i a le evalua re"ultatele. 8ornind de la

aportul lor este uor de observat modul n care !actorii actorii sociali

e!ectele ast!el spus condiiile agenii i consecinele pot s se ordone"e

mecanic n vederea studierii acestei teme. 4ar vom urmri mai ales

e1tinderea grilelor de anali" trec$nd de la identifcarea clasic a

!actorilor la identifcareaproceselor.

]in$nd seama de perspectiva adoptat nu va trebui s surprind locul

relativ important pe care l acordm inovaiei ca surs a schimbrii n

cadrul acestei e1puneri. Modifcrile survenite n interpretarea uneitrans!ormri economice &revoluia industrial' % vor servi la ilustrarea


24/55

revi"uirilor ce devin obligatorii de ndat ce sunt abandonate obinuitele

premise deterministe. Cn e1emplu mprumutat din studiul riloe n curs

de de"voltare va scoate n eviden comple1itatea e!ectelor considerate

prea adesea a avea un sens unilateral. Cn alt e1emplu cel al e1pansiunii

economice a Eranei dup ,?JK va demonstra de asemenea !n fne

msura n care dinamica social este ireductibil la jocul c$torva !actori

declarai prepondereni precum i !elul n care o &contienti"are& poate

aciona ntr%un sens di!erit de acela al ideologiilor revoluionare.

-n ncheiere va f evocat &re"istena la schimbare' nu pentru a

semnala o dat n plus latura detestabil pe care o poate conine aceast

e1presie ce sugerea" reaua voin a indivi"ilor potrivnici angajrii ntr%unproces de trans!ormare % ci pentru a reaminti constantele &retoricii

reacionare' at$t de bine studiat de . 6. 3irschman. 6 scurt re!erire la

modelul lui Aouis 4im va permite n s!$rsit s se observe modalitatea n

care anali"a structural a schimbrii sociale poate s se sprijine pe

modelarea conceput ca mijloc deordonare a datelor multiple.

A)4ecte i re4re5entri

4ac este adevrat c sociologia este fica revoluiei industriale dup

cum s%a artat de nenumrate ori se poate afrma c aceast disciplin s%

a constituit n legtur direct cu schimbarea social. Industriali"area a

provocat sentimentul unei rupturi divers interpretat al unei separri ntreun !nainte i un dup ce au dat natere unor repre"entri puternic

contrastante. 8reluate de ideologiile contrarevoluionare pe de o parte i

de cele progresiste pe de alt parte aceast percepie i aceast

repre"entare a schimbrii au dat natere unor !ormulri teoretice mai

mult sau mai puin elaborate n toate registrele anali"ei sociologice+ ele

sunt adesea nsoite de consideraii istorice i de puncte de vedere

prospective ce permit creionarea unei evoluii generale.


25/55

ceasta din urm este redus de #omte la succesiunea a trei epoci+

nainte de toate ea este pre"entat de Saint Simon ca trecerea de la

guvernarea oamenilor la administrarea lucrurilor. 3. Spencer opune tipului

militar tipul industrial N.>agehot ('egile tiinifce ale dezvoltrii

naiunilor) opune epocii cutumelor sau a imobilitii epoca polemicii sau a

liberului arbitru iar G.


26/55

sociale e1primat de 0.4urPheim n lucrarea sa Despre diviziunea muncii

sociale(,@?B).

0l afrm c veleitile de inovare sunt respinse n lumea rural

guvernat de tradiie unde indivi"ii sunt nchistai n respectul !a detrecut. 6r &pentru a se produce nouti n viaa social nu este sufcient

s apar generaii noi+ odat aprute trebuie ca acestea s nu se

ancore"e prea puternic de obiceiurile naintailor+ deoarece cu c$t

inFuena acestora este mai pro!und % i ea este cu at$t mai pro!und cu

c$t este de mai lung durat este cu at$t e1ist mai multe obstacole n

calea schimbrilor'. #u toate acestea o dat cu migraiile i urbani"area

tradiiile slbesc. &Marile orae sunt !ocare incontestabile ale progresului+n ele iau natere idei mode moravuri nevoi noi pentru a se rsp$ndi

ulterior n restul trii. -n general schimbarea societii este o consecin a

acestora i a imitrii lor. ici strile de spirit sunt at$t de mobile nc$t tot

ceea ce vine din trecut este oarecum suspect+ dimpotriv noutile

indi!erent care ar f acestea se bucur de un prestigiu aproape egal cu

acela de care se bucurau altdat obiceiurile strmoilor. Spiritele sunt

orientate n mod natural spre viitor. 4e aceea viaa se trans!orm aici cu orapiditate e1traordinar* credine gusturi pasiuni sunt ntr%o evoluie

perpetu'.

Se tie c$t de str$ns sunt asociate de 4urPheim creterea populaiei

condensarea masei sociale i progresul divi"iunii muncii. Se cunoate de

asemenea importana distinciei pe care o !ace ntre &densitatea

material' i &densitatea spiritual'* aceasta e1plic anali"a lui 4urPheim

asupra coe"iunii sociale i conceptuali"area anomiei. 8rima este a1at pe

opo"iia a dou tipuri de solidaritate mecanic i organic. doua este

re"ultatul unei serii de constatri* distrugerea vechilor legturi de

solidaritate prin substituirea regimului corporatist de ctre marea

industrie reculul contiinei colective n !aa contiintei individuale

!avori"ate de trans!ormrile mor!ologiei sociale etc. -n s!$rit secolul al

LIL%lea este asimilat unei epoci de tran"iie. &-n istorie nu e1ist o cri"


27/55

at$t de grav scrie 4urPheim (,?7K) n Educaia moral ca aceea n care

s%au angajat societile europene de mai bine de un secol'.

4up cum se poate constata toate aceste diagnostice ale schimbrii

sunt n parte pertinente n parte discutabile. 6po"iia spencerian atragenumeroase contrae1emple* industriali"area rilor europene nu a

impiedicat r"boaiele iar organi"area industrial nu e1clude meninerea

unei puternice organi"ri militare. 4ac admitem c n epoca modern nu

mai este vorba con!orm afrmaiei lui 4urPheim de a pstra ci de

ainventa ne putem ndoi c re"olvarea problemelor sociale provenite din

industriali"aretrebuie s fe cutat n cadrul unei re!orme a regimului

corporatist ale crui &principii generale& sunt indicate n lucrarea din,@?B. #elor care deplorau !aptul c revoluia economic din secolul al LIL%

lea le"ase grav !amilia i pusese n pericol armtura solid pe care ea o

repre"entase odinioar G.Schmoller le%a putut obiecta (Principii de

economie politic) c dintr%o instituie economic ce se ba"a pe un raport

de dominare !amilia a devenit o grupare moral urmrind scopuri ideale+

alii au remarcat c puterea patern a nceat a mai f un drept stabilit n

!avoarea celui ce l e1ercit pentru a deveni o putere de protecie i ast!el!amilia n cadrul creia e1ist mai puin autoritate dar mai mult

a!eciune este mai cur$nd unit dec$t slabit.

8ara"itate de generali"ri abu"ive aceste descrieri ale schimbrii

sociale sunt dublate de e1plicaii parial adevrate. 0le duc la

sistemati"ri la clasifcri ca aceea deopotriv mor!ologic i genetic pe

care o d 4urPheim(,@?K) societilor n Regulile metodei sociologicesau

ca aceea mai puin cunoscut a lui 5. Steinmet (1nn,e sociologi0ue

,@?@ ,@??) care mparte tipurile sociale n "ece clase de la micii

culegtori("ammler) de produse naturale p$n la marea industrie.

Interesul lor const n cunoaterea relativ pe care o o!er despre

obiectele studiate. cestor e1plicaii trebuie s li se recunoasc o

caracteristic cvasicomun*prioritatea acordat !actorilor demografci

tehnici economici n evoluia social. ceasta din urm este abordat


28/55

dintr%un punct de vedere colorat de o flo"ofe a istoriei i orientat adesea

de judeci de valoare.

4in aceast perspectiv anali"a schimbrii sociale nseamn punerea

n balan a vechiului i a modernului n termeni de progres i dedecaden. Iar aceast anali" nu este numai aceea aplicat de precursori

asemeni lui 5ousseau care asimilea" devenirea istoric unei genealogii a

decderii sau #omte !ondatorul care preamrete progresul reali"at prin

tiin+ reminiscene ale acesteia se regsesc n opera lui 4urPheim la care

progresul este legat de urbani"are. 6r este vorba de noiuni con!u"e de

idei obscure la ndem$na impresionismului sociologic. -n secolul al LIL%lea

sensul lor este aliniat europeocentrismului pe atunci culminant.

Modernizarea% substantiv aprut n acest ultim s!ert de secol s%a

nscut din trans!ormrile ce au drept cadru principalele ri europene

ncep$nd cu 0poca Aum$nrilor (a moderniza datea" din ,TK@). 0a

reunete di!erite micri seculari"are raionali"are industriali"are etc.

!ost grbit de revoluii* politice (apariia individualismului democratic)

economice(revoluia transporturilor a aparatului de producie a sistemului

de credite etc.) culturale(restr$ngerea brutal a culturii populare

instaurarea unui sistem educativ destinat pregtiri noilor elite). 8entru

sociologul de ast"i (Dicionar critic al sociologiei ,?@7) moderni"area

este defnit ca un proces de deschidere i de punere n micare

(trans!eruri geografce i sociale) ce a distrus particularismele !amiliale i

locale+ un proces de redistribuire social la s!$ritul cruia societatea

ordinelor rangurilor i statuturilor simbolic marcate prin natere a cedat

locul unor grupuri determinate economic* clasele+ un proces de laici"are

care a condus la separarea bisericii de stat.

;u ne vom opri asupra di!eritelor aspecte pe care le%a cunoscut

moderni"area asupra a ceea ce a condiionat%o sau nsoit%o*

&desacrali"area lumii' datorat trans!ormrii credinelor con!orm unei

e1presii mprumutat de Mar1 Neber de la Schiller mersul spre egali"area

condiiilor sociale puternic subliniat de


29/55

considerat separat moderni"area a devenit sinonimul occidentali"rii i a

dus la con!ecionarea unui model economic propus spre imitare i altor

naiuni ntr%un mod mai mult sau mai puin autoritar. Aa acest model se

re!er strategiile de de"voltare inventate imediat dup cel de%al doilea

r"boi mondial n vederea remedierii subde"voltrii (e1presia a !ost

!ormulat n anii cinci"eci) unei pri a planetei bote"at de .

Sauv2 Aumea a treia^.

;oiunea de dezvoltare nu are un coninut e1clusiv economic aa cum

re"ult din defniia data de E. 8errou1* combinaie de schimbri mentale i

sociale ale unei populaii care o !ace apt a%i mri n mod cumulativ i durabil

produsul real global . 4ar provoc$nd adoptarea de ctre indivi"i a unor noiatitudini mentale i psihosociale se pune mai nt$i de toate problema de a

incita masele sa porneasc pe calea dezvoltrii( ce vi"ea" cre_terea venitului

naìonal real pe cap de locuitor. 4e !apt erau omogeni"ate situaìi disparate !r

a se lua n seam caracterele di!erite din punct de vedere regional ale

obstacolelor n calea de"voltrii* fe structura social fe populaìa

supranumeric fe anal!abetismul. S%a pus accentul pe penuria de capital i pe

necesitatea unei intervenìi e1terne care s%a v"ut ast!el legitimate nemaiintr$nd

sub incidenà protestelor ridicate mpotriva je!uirii Aumii a treia^. Ilu"iile odatspulberate se poate observa acum ce anume le%a dat na_tere* permanena unui

model linear de de"voltare certitudinea c acelea_i mecanisme trebuie s

produc ntotdeauna acelea_i e!ecte o concepìe eronata asupra societilor

arhaice sau tradiionale i mai presus de toate un arsenal teoretic cu ajutorul

cruia se considerau posibile controlul anticiparea dominarea schimbrilor.

;oìunea de schimbare social apare destul de problematic atunci c$nd

este corelat cu industrializarea n cadrul creia se nlnuie inovaia tehniccreterea produciei noua divi"iune a muncii+ cu dezvoltarea economic

e1primat n termeni de cre_tere a venitului naìonal i de ridicare a nivelului de

trit cu modernizarea al crei re"ultat este constituirea unei organi"ri sociale

ajustate la nevoile i condiìile create de progresul tiinei i tehnicii. 8unctul de

plecare n pre"entarea teoriilor ce e1plic direct sau indirect schimbarea este

defniìa dat de G. 5ocher (,?H@)* &6rice trans!ormare observabil n timp care

a!ectea" nu doar provi"oriu sau e!emer structura sau !uncìonarea organi"rii

sociale a unei colectiviti date i care modifc cursul istoriei acesteia.^


30/55

An*+i5* )c/i(rii )oci*+e

Critica teoriilor clasice

#$nd i propun s studie"e schimbarea social marile sisteme teoreticecare jalonea" istoria tiinelor sociale pre"int mai puìne di!erene dec$t las s

se neleag principiile pe care acestea se ba"ea". Indi!erent dac principiile

apar in evolu ionismului sau !unc ionalismului autorii clasici sau teoreticienii

moderni care se re!er la ele i propun adesea s desprind tendinè generale i

s enunè legi.

4up #ondorcet n a sa "chila a unui tablou istoric al progreselor spiritului

uman (nul III ,T?J) acesta este obiectivul pe care i l%a f1at #omte n

&4inamica social^ care este o teorie a progresului(neles nu ca o per!ecìonare

ci ca o de"voltare alcrei sens este de &a scoate din ce n ce mai mult n eviden

!acultile caracteristice umanitii comparativ cu cele ale animalitii^. #omte

consider c aceast micare general sinteti"at de legea celor trei stri

(teologic metaf"ic po"itiv) are ca motor principal !actorii intelectuali ideile

opiniile. 4ar el i asocia" i alte cau"e cum ar f &cre_terea natural a

populaìei^ de unde re"ult o divi"iune a muncii &din ce n ce mai special^+ i

de"vluie unele aspecte negative ale acestei evolu ii mai ales slbireasentimentelor comunitare care va trebui s fe mpiedicat n mod special de

politica po"itiv.

Aegea general a evoluìei a !ost de asemenea ilustrat de Spencer n seria

Principiilor sale. 0volutia scrie el 2Primele principii( ,@H7 partea a doua cap.

LII) este o integrare de materie nsoit de o disipare de micare n timpul

creia materia trece de la o omogenitate nedefnita incoerenta la o eterogenitate

defnita coerenta. î el subinia" importana !actorului secundar care este&cre_terea volumului agregatului social nsoit n general de o cre_tere a

densitii^. ;umero_i alì sociologi care pretindeau c surprind global evoluìa

uman au cutat sa determine cauza undamental a de"voltrii sociale. st!el

A.


31/55

ntre anali"a schimbrii i !uncìonalism nu trebuie totu_i sa fe e1agerata. . MalinovsPi 5. 5edfeld i . 5. 5adcli!!e%>ron.

#ritica modaliilor schimbrii n cadrul !uncìonalismului prin modifcare

intern a echilibrului ruptur i trans!ormare a structurilor sau evoluìe lenta a

sistemului se con!unda de altminteri cu aceea a teoriei sociologice n

chestiune. 4ar din aceasta teorie re"ult i anali"e originale ale schimbrii care

nu sunt lipsite de legtura cu perspectiva evoluionist. st!el studiuluiproceselor de di!erenìere datorat lui oudon (,?@K) a artat ca aceasta lege &dei se ba"ea" pe o serie de

judeci analitice acceptabile este !als+ n msura n care i se pot opune

numeroase contrae1emple^* el citea" ca"ul Statelor Cnite unde legturile

!amiliale sunt ast"i mai str$nse dec$t la nceputul secolului sau cel al nu%

meroaselor tri n curs de de"voltare unde industriali"area departe de a eroda

structurile !amiliale le%a ntrit precum i n s!$rit ca"ul Oaponiei unde

moderni"area s%a reali"at chiar prin intermediul !amiliei lrgite. 4e alt!el ar f

u_or s mrim numrul obiec iilor aduse te"ei parsoniene* reèaua de

ntrajutorare ntotdeauna constituita de mediul parental persistena strategiilor

matrimoniale n societile contemporane de"voltarea unei sociabiliti !amiliale

n relaìe direct cu progresele individualismului etc.


32/55

Aa !el s%ar putea obiecta mpotriva tendinèi spre declin a spiritualitii n societatea modern menìonata de#omte ca i mpotriva tendinèi spre laici"are provocata n mod inevitabil dup 4urPheim deindustriali"are* se pare intr%adevr ca religio"itatea nu a cunoscut vreun reFu1 n cea mai industriali"atadintre naìuni* Statele Cnite. Studiul lui M. Neber (,?7,?7,) asupra inFuenei sectelor protestante dinaceasta ar atesta !aptul c. mpotriva simùlui comun un proces de moderni"are nu este incompatibil cuconsolidarea religiilor.

ici este vorba de generali"ri care nu sunt dec$t parìal !ondate i deenunùri &nomologice^ parìal !alse. -n 'ocul dezordinii( R. >oudon (,?@J) a.

reali"at o critic a acestora ba"$nu%se pe o clasifcare a teoriilor schimbrii

ilustrate cu numeroase e1emple. -n a!ara teoriilor ce se ba"ea" pe o entitate

transcendent Cmanitatea (#omte) Istoria (Mar1) Societatea (4urPheim)

din care ele par a%i e1trage o validitate universal acest ansamblu cuprinde i

teorii dintre care unele urmresc s stabileasc &legi condiìonale^ altele &legi

structurale^ ale schimbrii.

5eluat de O. Y. Galbraith (,?T?) teoria &cercului vicios al srciei^

elaborate de 5. ;ursPe (,?KB) se sprijin pe o concepìe bine determinat a

structurilor subde"voltrii+ ea este un montaj de enunùri de necombtut n_ine*

cu o productivitate sc"uta nu se pot reali"a dec$t venituri modeste+ veniturile

mici nu permit dec$t o economisire neglijabila+ !r economisire nu se pot reali"a

investi ii+ !r investi ii nu se poate obìne o cre_tere a productivitii.

4e"voltarea nefind posibil dec$t printr%o capacitate minima de economisire

conclu"ia este ca o ar srac are nevoie de ajutor e1tern pentru a se de"volta.

4e_i infrmat de numeroase contrae1emple i contra"is n primul r$nd de un

argument de ordin istoric acela al rilor europene aceasta lege structural a

schimbrii sociale a aprut totu_i n anii _ai"eci ca find per!ect valabil.

Zece ani mai t$r"iu dorind s aFe motivele succesului e1cepìonal al

!amiliei ntioQuenos care a reu_it sa dote"e #olumbia cu un aparat industrial

per!ormant 0. 0. 3agen (,?H7) a respins % pe drept cuv$nt orice e1plicatie prin

prisma legii cercului vicios al srciei i a consecinèi acesteia necesitatea unei

asistente e1terne* capitalurile strain nu repre"entau dec$t un volum !oarte mic la

nceputul acestei de"voltri care a !ost spectaculoas. Aa s!$ritul unei anchete

minuìoase el a artat modul n care o situaìe de !rustrare poate genera o

dorin` de inovare* declasarea !amiliei ntioQuenos printr%un proces de

proletari"are a dat na_tere unor agenì novatori unei clase de ntreprin"tori.

3agen i%a susìnut corelaìa ast!el instaurat ntre situaìa de !rustrare i nevoia

de reu_it ntre declinul colectiv i de"voltarea economic prin considera ii

psihanalitice care se re!er mai ales la trans!erul asupra grupului opresor al

revoltei mpotriva tatlui. 5. >oudon (,?@J pp. ?B i urm.) a demonstrat


33/55

!ragilitatea e1plicaìei prin transmiterea din generaìe n generaìe a unei obsesii

comune aceea de regsire a unui statut pierdut. 0l a scos n eviden mai ales

!aptul c acest studiu remarcabil este umbrit de &o prejudecat epistemologic

care dore_te ca o teorie a schimbrii sociale s duc la enunàrea unei

legi ^ n ca"ul de !a o lege condiìonal.

&8rejudecata nomologic^ caracteri"ea" intr%adevr multe dintre aceste

teorii generatoare de legi* legea de"voltrii^ (;ursPe) a moderni"rii^ (3agen)

a dependentei^ rilor peri!erice !a de rile centrale din merica Aatina (4.

Seers ,?@,). -ntr%un alt paragra! vom e1pune aspecte epistemologice po"itive

ale acestei critici a cercetrii legilor schimbrii* pun$nd n discuìe modurile de

e1plicare ce prevalea" n tiinele sociale se ajunge la o rennoire a

perspectivelor i procedurilor. 4in nou trebuie s subliniem aici caracterulmacrosociologic al majoritii e1plicaìilor propuse dar i !olosirea intempestiv a

vocabulei structur.

-n a!ara !aptului c aceast noìune apare destul de echivoc find

neleas uneori ca tip^ alteori ca ansamblu de &trsturi esenìale^ ea permite

construc ii macrosociblogice ce necesit o interpretare realist. st!el sunt

comunitatea 2


34/55

agronomice indigene pot da roade. 4e asemenea trebuie nlturat

repre"entarea ce nchide societile pastorale n arhaism cultural i stagnare

tehnic. Studiind populaìa senegale" a peulilor noma"i E. 8ouillon (,??) a scos

bine n eviden modul n care reacion$nd la agresiunile e1terioare repre"entate

de &revolu ia !orajelor^ urmat de &revolu ia !urajelor^ aceasta populaìe a

adoptat logici speciale( a cror alternative tradi ieUmodernitate nu repre"int

dec$t o ilustrare mediocr a !enomenului^. Schimb$nd total sistemul lor de

deplasare reorgani"$ndu%i administrarea turmelor !r s se produce de alt!el

e!ectele a_teptate asupra structurilor lor sociale peulii au corectat de"echilibrele

n lan provocate de intervenìa e1tern+ adapt$nd n mod original o ordine socio%

economic secular i proftnd n cadrul strategiilor lor( de !ore care i

depeau.

Aa urma urmei fecare societate se de"volt n !uncìe de posibilitile care

i se pre"int i de disponibilitatea !actorilor+ evoluìa specifc fecrui grup social

nu este supus nici unui determinism strict.

Analiza factorilor

#utarea unui !actor determinant sau a unei cau"e determinante a

schimbrii sociale a !ost urmrit de majoritatea sociologilor care i%a propusstudierea acesteia. 4in punct de vedere cau"al n cadrul unui sistem social

distincìa dintre !actorii structurali i !actorii culturali dintre cau"e interne i

cau"e e1terne este clasic. 8e de o parte se ncearc msurarea rolului !actorilor

materiali sau aprecierea rolului ideilor i valorilor n dinamica social pe de alt

parte se pun ntrebri legate de caracterul endogen sau e1ogen al schimbrii. -n

general teoriile schimbrii e1prim ampli!icarea unui asemenea !actor sau

accentuarea unui asemenea caracter.

Aa 4urPheim divi"iunea muncii i densitatea moral (!actorul esenìal aceea ce numim civili"aìe^) se e1plic prin cre_terea populaiei. Eactorul structural

determinant este de ordin demografc? &;oi afrmm scria el n te"a sa din ,@?B

c de"voltarea i condensarea societilor nupermit( ci reclam o divi"iune mai

mare a muncii. 0a nu se reali"ea" printr%un instrument+ ea este cau"a

determinant^. Eactorul tehnic a !ost reìnut de mai mulì sociologi i n special

de A. Mum!ord (,?JT) drept un criteriu de evoluìe istoric fecare !a" a acestei

evoluìi alctuind un &comple1 tehnologic^.


35/55

-n teoria mar1ist schimbarea social este conceput pornind de la

trans!ormrile care i a!ectea" inrastructura. &4ob$ndind noi !ore productive

se spun n Mizeria flozoifei (,@JT ,?K@/ pp. ,7?%,B) oamenii i schimb

modul lor de producìe i o dat cu el !elul lor de a%i c$tiga e1istena i

schimb toate relaiile lor sociale. Moara acionat cu m$na creea" societatea

cu stpni !eudali+ moara cu aburi societatea cu capitali_ti industriali. ceia_i

oameni care stabilesc relaiile sociale corespun"toare produciei lor materiale

produc i principiile ideile categoriile corespun"toare relaìilor lor sociale^. Se

nelege preci"ea" Mar1 c &modul de producìe al vieìi materiale

condiionea" viaasocial politica i intelectual n general^.

Indi!erent dac in!rastructura are un con inut strict economic sau

nglobea" !actori culturali ce !ac posibil progresul tehnologic sau dac E. 0ngelsindic % ntr%o scrisoare adresat lui O. >loch n septembrie ,@? i citat de

nenumrate ori (G. 5ocher ,?H@ p. K@+ 3. Mendras i M. Eorse ,?@B p. ,BH)

posibilitatea unor aciuni reciproce ale &tuturor !actorilor n cadrul crora

mi_carea economic s!$rete prin a%i croi drum^ i dincolo de parado1ul

const$nd n includerea tehnologiei n in!rastructur tehnologie disociat de

cunoaterea tiinifc ncadrat n mod obi_nuit n suprastructura indi!erent deci

de situaìe condiiile de prin ordin ale schimbrii sociale ale unei societi rm$n

nscrise n aparatul su tehnic i n organi"area sa economic.

Intim legate de !orèlede producìe relaiile sociale sunt !n mod necesar(

conFictuale+ conFictul ce i opune pe cei avantajaì de sistem acelora victimele

a cror speran re"id ntr%o trans!ormare radical este motorul istoriei*

&Istoria oricrei societi p$n n "ilele noastre este istoria luptei de clas.^ 6

strategie de r"boi civil i ridic pe unii contra altora proprietari de mijloace de

producìe i proletari+ n societatea capitalist ieirea din aceast opo"iìe dintre

#apital i Munc nu poate f dec$t revoluìonar.5. 4ahrendor! (,?KT) a revi"uit anali"a conFictului ca !actor de schimbare. 0l a ndeprtat din anali"distribuìa inegal a bogiilor lupta de clas i rsturnrile revoluìonare asociate mecanic de Mar1 pentrua se concentra asupra mpririi inegale a autoritii i a inFuenei. -n cadrul societii industriale el distingeo tendin spre diversifcarea grupurilor spre pluralismul apartenenèlor i al opo"iiilor spre di!erenìereadominaìei. Aupta de clas devine n aceste condiìi un ca" limit al conFictului ce urmea" a se produce dince n ce mai rar+ ea se e1plica printr%o suprapunerea de interese &o supraimpunere a grupurilor deinterese^.

Spre deosebire de teoriile care e1plica schimbarea prin structuri sau

caracteristici structurale teoriile de tip culturalist pun accentul pe idei( credinè

valori. Cna din cele mai elaborate interpretri aparine lui 4. #. Mc#lelland (,?H,)care con!er un loc central nevoii de reuit 2need or achievement3 n anali"a


36/55

schimbrii.1chievement motivation 2motivaia reuitei3( element !undamental al

spiritului ntreprin"tor este asociat de"voltrii economice+ i invers diminuarea

acestui achievement motive 2mobil de reuit3 antrenea" regresul. -n aceeai

manier 8arsons e1plic dinamismul societii americane prin importana

acordat acestei valori achievement( reali"are care n general prevalea" n

societile moderne asupra criteriilor de atribuire 2ascription3.

Studiul lui Mc#lelland asupra nevoii de reuit care varia" n !uncìe de

societi i epoci repre"int o prelungire a te"ei eberiene re!eritoare la Etica

protestant( i spiritul capitalismului. #on!orm unei interpretri comune aceast

te" e1plic rsp$ndirea comportamentelor de economisire i de investiìe

caracteristice capitalismului prin 5e!orma protestant i mai ales prin

de"voltarea economic a rilor n care 5e!orma a trium!at prin propagarea eticiicalviniste unul din aspectele acesteia asce"a moral % con!erind valoare

muncii !avori"$nd acumularea de capital i privilegiind tiina e1perimental ca

mod de cunoa_tere.

4e"baterea care a urmat acestei corelri a unor credinè religioase cu un

comportament economic (8h. >esnard ,?T) este la nlimea celei pe care o

alimentea" discuìile asupra rolului ideologiilor n schimbarea social. Ideologiile

conservatoare sau progresiste capt sens n anumite situa ii date princristali"area valorilor coagul$nd i deopotriv dispers$nd canali"$nd sau

eliber$nd energia colectiv. InFuena lor poate s mearg p$n la determinarea

unei &structuri de personalitate^. st!el


37/55

sunt inerente !uncìonarii unor &structuri^ date. Schema mar1ist a1at pe

contradicìile structurale ale societii i pe conFictele de clas se nrudete cu o

teorie endogen schimbrii sociale* capitalismul de pild generea" !ore care l

trans!orm i care ar trebui s duc la dispariìa sa. Eactorii e)ogeni( intervenind

din a!ara sistemului anali"at l modifc !r a distruge neaprat procesul de

reproducìe al crui cadru este* dovada o constituie inefcacitatea relativ a

injecìei de capitaluri strine n rile subde"voltate^. InFuena mediului f"ic o

cretere a populaìei dar i rsp$ndirea tehnicilor cunotinelor credinèlor

constituie !actori de acest tip. -n aceast privin te"a lui M. Neber !urni"ea" un

bun e1emplu de schimbare e1ogen.

8roblema care se pune aici este de a ti dac !actorii scoi anterior n

eviden pot f integrai ntr%o teorie general a schimbrii sociale. 6piniile princare se afrm solidaritatea lor sau inFuenele reciproce sunt pur retoric. Multe

din schimbrile observate au un caracter mi)t( endogene1ogen+ ele asocia"

procese reproductive cu procese de trans!ormare.


38/55

practici deja cunoscute aici. 5e!orma a repre"entat un obstacol mai mic n calea

de"voltrii capitalismului comercial i nu este la originea av$ntului economic din

prile septentrionale ale 0uropei (Germania nglia) unde a trium!at. -ntr%o

mi_care deja amorsat ea nu a repre"entat un !actor deosebit de dinami"ant*

#ontrare!orma a !ost aceea care a e1ercitat o acìune parali"ant.

Inventarul variabilelor care e1plic schimbarea social ar trebui n s!$rit s fe completat prin luarea nconsiderare a rolului elitelor al grupurilor de presiune al rnicrilor sociale i s includ tensiuneamaseUelite. . 8areto a construit un scenariu repetitiv al schimbrii sociale pornind de la legea implacabil aierarhiei* &Societatea este ntotdeauna guvernat de un mic numr de oameni de o elit chiar i atuncic$nd pare a avea o alctuire democratic^+ ea cuprinde trei momente* rsp$ndirea la nivelul claselorconductoare a unei compasiuni morbide^ decadena elitei aFat la putere !ormarea unei noi aristocraìin interiorul corpului social. Schimbarea social are deci o !orm ciclic+ ea copia" circulaia elitelor+ are locatunci c$nd o modifcare ntre e1igenele justiìei i aspiraìile compasiunii duce la instabilitatea echilibruluisocial. Succesiunea elitelor crora le revine rolul de a lua deci"ii de a f1a obiective sociale i mai ales de agestiona modele prin ceea ce repre"int ele e1emplar !ormea" scheletul istoriei care nu este dec$t un&cimitir de aristocraìi^.

4impotriv anali"ele micrilor sociale reali"ate de .


39/55

4iagnosticul de caracter comple1 defnitiv recunoscut dat schimbrii sociale nu

poate totui distruge teoriile respective dec$t dac aportul acestora din urm

este redus la enunùri nomologice.

5. >oudon (,?T? ,?@J ,?@K) apoi M. Eorsb (,??,) au e1plicat per!ect !aptulc teoriile au mai nt$i un statut de model chiar dac sunt interpretate ca ni_te

legi uneori chiar de autorii tor. ceste modele nu trebuie s fe abordate ntr%o

manier realist ci considerate drept instrumente conceptuale susceptibile s

sporeasc nelegerea noastr despre schimbarea social. Auate ca atare aceste

modele sunt toate utile+ ast!el teoria mar1ist este indispensabil nelegerii

schimbrilor care au loc n secolul al LIL%lea+ generali"rile i legile care le sunt

asociate sunt mult mai puìn !olositoare. 0le sunt contradictorii ca i realitatea a

crei nelegere o permit.

-n consecin` este vorba de repunerea n cadrul conceptual pe care l

!ormea" modelele ipotetico%deductive a problemelor privite n mod obi_nuit ntr%

o perspectiv nomologic. -n aceast privin teoria parsonian a di!erenìerii

o!er un e1emplu complicat de interpretrile greite care i%au !ost date. oudon ,?@J p. 7,H).

Aechiul Regim i Revoluia (,@KH) a lui


40/55

aliditatea modelelor ce e1plic logica schimbrii n ansambluri restr$nse

este tocmai prin aceasta limitat. -n consecin sociologul nu se situea" de la

nceput la nivel macrosociologic. Er a renunà totu_i la reperarea confguraiilor

generate pe ba"a anali"ei !enomenelor speciale i a situaìilor locale el va cuta

mai nt$i s neleag printr%un continuu du%to%vino ntre descriere i e1plicare

modul n care se produce schimbarea n interiorul unui sistem dat de

interdependen. cesta din urm este constituit de relaìile ntreìnute de agenìi

sociali pe care i reunete. Euncionarea sa supus voinèi indivi"ilor care le

ntrein este de resortul unei sociologii a acìunii repre"entat printre altele de

lucrrile lui G. Simmel M. Neber . 8areto i


41/55

-ntemeiat ast!el pe un dublu demers de agregare i de de"agregare cu

ajutorul cruia se trece alternativ dintr%un plan ntr%altul microsocial i

macrosocial i de la !enomene individuale la !enomene colective anali"a

sociologic a schimbrii permite n primul r$nd eviden ierea caracterului

comple1 al interacìunilor dintre agenì i situaìi+ ea permite apoi reducerea

acestei comple1iti printr%o schem e1plicativ calculat dup sistemul de

interdependen specifc acestor actori sociali i acestor date. #orelaìa aparent

simpl dintre 8rotestantism i capitalism conceptuali"at de Neber a devenit

mai credibil prin intervenìa lui 3. 5. oudon (,?T? p. ,J) a artat ca teoria parsonian a nucleari"rii

!amiliei moderne poate f separate de programul nomologic n care dup cum s%a

v"ut ea are rol de lege conditional. ceasta nucleari"are a_a cum a !ort ea

pus n eviden de


42/55

#u trecerea de la anali"a cau"elor !undamentale la elucidarea de strategii interacioniste se produceeliberarea de prejudecata determinist debarasarea de mecanismele simplifcatoare !r a nlocui prinaceasta lanùrile cau"ale cu simple corelaìi cu legturi ntre tendinè cu relaìi statistice. cestea pre"intinteres numai dac sunt interpretabile cau"al (5. >oudon ,?HT)+ defnit prin raportarea la un model teoreticglobal legtura &necesit pentru a f neleas o ntoarcere la ceea ce are sens pentru indivi"ii i grupurilevi"ate (...). 5elaìa ntre !aptele sociale nu ar putea s aib semnifcaìe absolut i universal+ ea esteobligatoriu legat de conte1tul cultural^ (M. Eorse ,??, pp. HJ%HT).

-nc o dat observm modul n care comportamentele agregate ale

actorilor sociali sistemul de repre"entri n care !enomenele sociale se impun

actorilor constr$ngerile e!ective e1ercitate de cadrul n care se des!oar

e1istena colectiv sunt tot at$tea elemente de structur de interdependene.

bandonarea schemei deterministe n anali"a schimbrii sociale duce prin

scoaterea la lumin a unei reèle de cau"alitate la un de% terminism bine

temperat^ (5. >oudon) un determinism slab^ (M. Eorse) adic la relativi"area

elementelor e1plicative conìnute de aceast schem. -n ansamblu aceastanali" acord prioritate studiuluiproceselorn detrimentul anali"ei cau"elor de

prea multe ori st$njenit de a prori6uri.

Ec$nd distincìa dintre sistemul de interdependen conte1tul istoric instituìonal socio%economic etc. ire"ultatele schimbrii 5. >oudon (,?T?) a mprit aceste procese n trei tipuri reproductive cumulativeprocese de trans!ormare di!erenìate n mod esenìal prin dimensiunea e!ectelor de retroacìune asuprasistemului de interacìune i asupra mediului. ceste e!ecte lipsesc la primul tip la cel de%al doilea e1istnumai ie_iri spre sistemul de interdependen+ procesele de trans!ormare sunt caracteri"ate prin e!ecte deretroacìune asupra sistemului de interacìune i asupra mediului. 6bservm c procesele din primul tip nusunt numai observabile n societile aa%numite tradiìonale (M. #ro"ier) c aceste procese pot s secombine n timp i c un proces cumulativ poate lua !orma unui proces de trans!ormare.

Mai degrab dec$t s nmulim numrul e1emplelor ce atest validitatea

demersului pre"entat mai sus pre!erm s e1punem acele elemente aduse n

sprijinul nelegerii &revoluìei industriale^ de relativi"area schemelor e1plicative

generale de !olosirea unor modele restr$nse regionale sau locale i de

anali"a schimbrii n termeni de proces.

,,Re6o+'7i* ind')tri*+89 inter4retri i re6i5'iri

5eluate imediat dup s!$ritul celui de%al doilea r"boi mondial n con%

te1tul creterii economice e1plicaìile istoricilor economitilor sociologilor

privind revoluìa industrial pre"int o !oarte mare varietate.

-n a!ara problemei datrii micrii datare ce i privete n principal pe

istorici (dar care nu este lipsit de interes* interpretrile privind rolul 5"boiului


43/55

de Secesiune n demararea industriali"rii n Statele Cnite sunt total divergente)

precum i n a!ara evantaiului de constatri ce se ntinde de la asimilarea

revoluìei industriale unui vertibil cataclism p$n la repre"entarea optimist a

unei moderni"ri ce tinde s devin armonioas aceasta varietate se distinge n

primul r$nd prin conìnutul con!erit e1primrii adic prin natura trans!ormrilor

operate.

Cnii ader la anali"a mar1ist* sistemul mainilor (&maina % unealt'

i maina cu aburi revoluìonat^) crearea marii industrii i apariìa prole%

tariatului completea" aceasta categorie istoric. l ii consider c esenà

acestei revoluìi trebuie cutat n substituirea reglementarilor medievale de

ctre concuren. . 3oselit"

propunea mprirea de"voltrii n trei stadii* &01pansionistUintrinsec^ n

con!ormitate cu dependena !a de resursele naturale i n primul r$nd !a de

pm$nt 4ominantUsateli"at^ n !uncìe de locul ocupat de comer` n economic

&utonomUdirijat^ n raport cu planifcarea. 4intre toate schema lui N. N.5osto (,?H) s%a bucurat totu_i de notorietatea cea mai mare.

-nainte de a trece la critica celor de mai sus trebuie s remarcm !aptul c

e1plicaìile ce re"ult din enunùrile enumerate sunt toateparial adevarate. 0ste

adevrat dup cum scrie Mar1 ca revoluìa industrial a !ost inaugurat prin

intrarea n scen a mainii%unealt dar nu se mai poate susine c &armata de

re"erv^ a muncitorilor a !ost necesar progresului sistemului u"inal 2actor*

s*stem3. 0ste corect dup cum a artat O. C. ;e! (,?KJ) c n nglia

desfinàrea mnstirilor sub domnia lui 3enric al III%lea a !ost la originea unei


44/55

de"voltri economice+ dar n absena unui av$nt tehnic cu e!ect de antrenare i

de multiplicare este difcil s stabilim a_a cum dorete ;e! nceputul secolului al

LI%lea ca debut al revoluìei industriale. ceast observaìe s%ar putea e1tinde la

majoritatea studiilor ce au ca obiect &revoluìa industrial^+ n aceste studii se

gsesc enunùri per!ect !undamentate alturi de generali"ri de neacceptat. -n

orice ca" ea se aplic tabloului celebru !cut de 5osto creterii economice.

om lsa deoparte obiecìa !ormulat n mod clasic (lipsa &perspectivei

sociale^) la adresa acestei pre"entri sintetice din care lipsesc conFictele de clas

i antagonismele sociale ce au nsoit !enomenul industriali"rii. ici se anali"ea"

comparativ i global evoluìa a douspre"ece ri iar pentru cele mai de"voltate

ea este mprit n cinci etape 2stages3. #ea de%a treia decolarea 2tae o3 @

este determinant pentru drumul ctre maturitate (a patra etapa) i apoi intrarean era societii de consum de mas (ultima etap)+ ea corespunde grosso modo

revoluìei industriale+ aceasta se situea" pentru Marea >ritanie ntre ,T@B i

,@7 pentru Erana ntre ,@B i ,@H pentru >elgia ntre ,@BB i ,@H etc.

ritanie sau n alt

parte s%a produs n dou (sau trei) decenii o trans!ormare de o asemenea

amploare* &-n nici un e1emplu de industriali"are reuit nu gsim scrie 8h.

4eane o perioad (asemntoare) n care caracteristicile obiective i msurabileale unei decolri s fe confrmate la modul hotr$tor prin probe empirice^ (citat

de #. Eohlen ,?T, p. HB). 8entru Erana e1istena unei decolri i a unei creteri

economice n cinci !a"e n%a putut f stabilit pe ba"a unor date cantitative* tae

o6ul( ca tran"i ie scurt nu s%a produs pentru c e1plica M. Aev2%Aebo2er

&industriali"area s%a ba"at pe dou structuri opuse* ntr%o prim etap pieèle

rurale tradiìonale legate prin calea !erat+ ncep$nd cu ,@@ pieèle urbane ce

atrag populaìa de la ar^ (Eohlen ,?T,. p. HK).

8rintre &condi iile premergtoare decolrii^ ce compun cea de%a doua

etap a schemei rostoiene fgurea" trans!ormrile agriculturii* &schimbrile

revoluìonare din producìa agricol sunt o condiìe esenìal pentru reuita tae

o6ului. nterioritatea revoluìei agrare n raport cu revoluìa industrial este

general acceptat. #re_terea produciei de alimente necesare sub"istenei

!c$nd posibil e1pansiunea demografc i eliminarea !oametei a pregtit prin

e!ectul unei cereri cresc$nde revoluìa industrial. Invers$nd te"a malthusian

0. >oserup (,?HK) a susìnut dimpotriv ca n secolele al LIII%lea i al LIL%leaprincipalul !actor de schimbare n mediul rural l%a constituit presiunea


45/55

demografc* cre_terea populaìei a determinat adoptarea imperativ a unor

metode care de !apt erau cunoscute de mult timp. 8aralel cu aceast critic

radical 8h. 4eane (,?HK) a afrmat c revoluìa agrar i revoluìa industrial

!ac parte din acela_i proces+ una nu a precedat%o pe cealalt+ ele sunt

contemporane. S%a observat n general c pe continent decalajul dintre cele

dou !enomene este mult mai puìn accentuat dec$t n nglia. -n ciuda acestor

re"erve se poate considera c mbuntirea productivitii agricole a !ost !oarte

necesar de"voltrii susìnute a industriei.


46/55

nc puternic legaì de pm$nt sunt aceia care au !cut nceputul de alt!el ei

au cedat n secolul al LIL%lea n !ata concurenei pe care mentalitatea lor nu era

pregtit s o n!runte.

st!el a conclu"ionat E. #rou"et cu e1cepìa celor mai napoiate ri este

evident c revoluìa industrial s%a reali"at !r trans!eruri importante de resurse

n capitaluri i n m$na de lucru din sectorul agricol spre cel industrial. -n rile

avansate numai dup revoluìa industrial propriu%"is agricultura a !cut

obiectul unor ast!el de trans!eruri ce au !ost consecinà i nu originea

industriali"rii. Eenomen de alt!el normal* la nceputul revoluiei industriale

sectorul meteugresc avea o importan !oarte redus nevoile sale find

modeste i putea ast!el s se de"volte independent !r s a!ecte"e fnanciar

alte sectoare deoarece era sprijinit de revoluìa demografc i se fnana singur

din ratele mari ale profturilor ce erau imediat reinvestite^ (,?HT p. T@).

Iat deci slbit legtura stabilit n mod obi_nuit ntre agricultur i revoluìa industrial. -nainte ca 0.>oserup s insiste asupra rolului limitativ asupra acìunii de !r$nare a de"voltrii specifce agriculturii neput$nd avea loc prin crearea de ntreprinderi noi pe un teren deja ocupat inovaìa din mediul agricolimplic nlturarea cultivatorului sau trans!ormarea mentalitii sale ceea ce ia n mod necesar timp .6. 3irschman (,?K@) a evidenìat slbiciunea legturilor agricultorilor n amonte (unde ele se . limitea" la!abricarea utilajelor i ngrmintelor) ca i n aval (industri

Schimbarea Sociala 1_2

Documents

Transcript of Schimbarea Sociala 1_2