UIOREANU

Sfântul Gheorghe, patronul spiritual al Turzii,sărbătorit pentru al şaptelea an consecutiv

cultural2

Asociaţia Culturală “Rei CulturaeFautores” împreună cu asociaţiile şisocietăţile culturale Tour d’Art, PetofiTarszaszag, respectiv Filarmonia, auorganizat manifestările prilejuite desărbătorirea, pentru al şaptelea anconsecutiv, a patronului spiritual almunicipiului Turda, Sfântul MareMucenic Gheorghe, Purtătorul deBiruinţă, prăznuit de creştini în ziuade 23 aprilie.

Manifestările, ce se desfăşoară peparcursul a cinci zile, au debutat joi,19 aprilie, la ora 17, cu vernisajulexpoziţiei de pictură “Siluete” cecuprinde lucrări din creaţia MarieiMoldovan, membru al Societăţii Cul-turale “Filarmonia” Turda. Vernisareaexpoziţiei a avut loc la Galeriamunicipală de Artă Turda, din stradaLibertăţii nr. 2, joia trecută, cu în-cepere de la ora 17. Deschidereaoficială a manifestărilor dedicate

sărbătoririi patronului spiritual alTurzii a avut loc vineri, 20 aprilie, laGaleria Tour D’Art, din Piaţa Repub-licii nr. 14, cu Te Deum-ul oficiat deprotopopul ortodox al Turzii,Preacucernicul Daniel Crişan,împreună cu preoţii romano-catolic,Gyorgy Ferencz, respectiv greco-catolic, Călin Bungărdean.

Seara s-a încheiat cu un recitalsusţinut de către taragotistul DumitruFărcaş, urmat de concertul de orgă alprof. univ. dr. Maria Abrudan. Con-certul a avut loc în Biserica ParohieiReformate Turda Veche.

Sâmbătă, 21 aprilie, după ce scri-itorul Doru Munteanu, împreună cuprofesoara Dora Arion, au prezentatvolumul de poezii “Cascada timpu-lui” al Marianei Popa, a urmatvernisarea expoziţiei omagiale, real-izate la sediul asociaţiei Tour d’Art,

cu lucrări aparţinând pictorului ValerSuciu, decanul de vârstă al artiştilorplastici turdeni. Despre creaţia luiValer Suciu, care în 14 ianuarie a îm-plinit 77 de ani, a vorbit profesorulalexandru Picovici. Apoi profesoruluniversitar dr. Ion Opriş, membru co-respondent al Academiei Române, asusţinut o prelegere despre începu-turile Muzeului de Istorie din Turda.

În continuare, Dora Arion a prezen-tat romanul “Viaţa la fereastră” scrisde Doru Munteanu. Între două reprizemuzicale, în care cei aproximativ 80de invitaţi, ce au umplut până la refuzsala asociaţiei Tour d’Art, au avutocazia să asculte glasul fermecat alcorzilor vioarei vrăjite de arcuşul mâ-nuit cu virtuozitate de către NicuşorSilaghi, atmosfera destinsă a fostîntreţinută de Eugen Albu, care aprovocat cascade de râs cu epi-gramele sale.

Manifestările dedicate sărbătoririipatronului spiritual al Turzii s-auîncheiat luni, 23 aprilie. În aceastăzi, în care creştinii l-au sărbătorit peSfântul Gherghe, Purtătorul deBiruinţă, la casa de rugăciune din in-cinta Bisericii Reformate din centrulTurzii a avut loc vernisarea uneiexpoziţii de artă plastică, ce reuneştelucrări semnate de către pictorii Ag-neta Cismaşiu, Alin Bîlc şi GavrilNechifor, respectiv de către sculp-torul Şuba Laszlo.

Ultima zi din cele cinci rezervatepentru sărbătorirea patronului spiri-tual al Turzii s-a încheiat cu un café-concert, susţinut, la acordeon de cătreIoan Dănuţ Zăhan, preşedinteleSocietăţii Culturale Rei Culturae Fau-tores.

articol de Emil HĂLĂȘTUAN

Sediul organizaţiei PNL Turda, depe strada Libertăţii nr. 8, a redevenit,la fel ca acum câţiva ani, gazdă prim-itoare pentru oamenii de artă şi decultură. După expoziţia de grafică,realizată cu lucrări din creaţia lui An-drei Legman, tânăr talentat care bate

la porţile afirmării, marţi 3 aprilie, aavut loc vernisarea altei expoziţii per-sonale, cea a pictorului DumitruPopa, profesor de artă plastică dinCâmpia Turzii.

Cunoscut turdenilor amatori dearte vizuale din participările la câtevadin expoziţiile organizate deAsociaţia Atelier 7+ la GaleriaMunicipală de Artă, în expoziţia dela sediul PNL Dumitru Popa ex-pune picturi în care a apelat la ele-mente de simbolistică specifice cul-turilor aztecă şi mayaşă.

În discursul său de al vernisare,preşedintele liberalilor turdeni,Călin Felezeu, remarca prezenţa,în picturile lui Dumitru Popa, aunor simboluri precum Şarpele cupene sau Pomul vieţii, caracteris-tice culturii aztece sau motivespecifice civilizaţiei mayaşe, pre-cum romburile.

Dumitru Popa a mărturisit că estefascinat de cele două civilizaţii sud

americane, de ale căror simboluri sefoloseşte în lucrările sale.

Din “Săptămâna mare” sediul PNLTurda găzduieşte expoziţia de icoanealcătuită din lucrări semnate de cătreMariana Codorean-Picovici, Alexan-dru Picovici, Cristina Oţel, AdrianŢop, Alexandru Luca şi Bianca Luca.

Alături de icoanele realizate de pic-torii consacraţi,Alexandru Picovici,Alexandru Luca şi Bianca Luca. Înexpoziţie şi-au găsit loc şi lucrărileelevilor Gabriela Aruncuteanu,AlisaLeaş, Ioana Dărăban, RaduTonca, Răzvan Greţa şi Luca Pi-covici.

Sediul PNL Turda, oază pentru artiștii plasticiarticol de Emil HĂLĂȘTUAN

Cristian MATEI Dumitru FĂRCAȘ Doru MUNTEANU Nicușor SILAGHI Ion OPRIȘ

Cristian MATEIva candida pentru funcţia de primar al Turzii

”Copiii, victimele ineficienței și cinismului guvernelor dedreapta”- Unul din doi copii români, ameninţaţi de sărăcieCaracatița clientelei

politice atacăCFR Călători

4 opinie

Europarlamentarul CorinaCreţu, vicepreşedinte alPSD, a criticat lipsa de pre-ocupare a guvernelor eu-ropene de dreapta pentrucombaterea sărăciei în rân-dul copiilor şi ineficienţa an-gajamentelor Comisiei Eu-ropene în această direcţie.

Europarlamentarul român aprimit răspunsul Executivu-lui comunitar la interpelareaprin care a atras atenţiaasupra faptului că unul dindoi copii români esteameninţat de sărăcie.

Corina Creţu a cerut măsuricoordonate la nivel europeanpentru combaterea sărăciei,în special în rândul copiilor.

"Este revoltător faptul căabia dupa ani de înrăutăţirea nivelului de trai alcetăţenilor europeni, în spe-cial în rândul copiilor,Comisia Europeanăintenționează să prezinte orecomandare privind sărăciaîn rândul copiilor, pentru asprijini eforturile statelormembre. Din păcate,birocraţia europeană esteincapabilă să ţină pasul cuprovocările la adresa vieţiicetăţenilor UE. Cei mainevoiaşi dintre concetăţeniinoştri au nevoie de sprijinconcret, nu de manifestări cucaracter simbolic şi acesteavenite cu întârziere", a de-clarat Corina Creţu.

Europarlamentarul social-democrat a criticat faptul că- în vreme ce 1 din 4 copiidin UE şi 1 din 2 copiiromâni sunt ameninţaţi desărăcie - Comisia Europeanăîncă este în stadiuleforturilorpentru o mai bună înțelegereacauzelor ce stau la bazaacestui flagel.

"Criza economică a măritdecalajelesociale şi a ampli-ficat nemulţumireacetăţenilor europeni. Învreme ce unii favorizaţi aisorţii moştenesc averi totmai mari, tot mai mulţi copiieuropeni suntvictime ale transmiteriisărăciei de la o generaţie laalta. Politicile cinice aledreptei, care dominăComisia Europeană şi gu-vernele statelor membre, nuconsideră protecţia socialădrept prioritate, în dispreţulStrategiei „Europa 2020”pentru o creștere inteligentă,durabilă și favorabilăincluziunii" a criticatvicepreşedintele PSD.

Europarlamentarul CorinaCreţu consideră că, pe bazaAnalizei anuale a creșterii2012, în care se recunoaştecă situația copiilor expușiriscului de sărăcie și excluz-iune socială este deosebit de

îngrijorătoare, sunt necesareintensificarea sprijinului fi-nanciar din partea UE, prininstrumentele deja existente -Fondul european de dez-voltare regională și Fondulsocial european - precum siidentificarea unor noi mi-jloace de sprijinire concretă acopiilor afectaţi de lipsurimateriale.

Corina Creţu a atrasatenţia, în întrebarea cu so-licitare de răspuns scrisadresată Comisiei Europene,asuprafaptului că, în rândul copi-ilor, ponderea celorameninţaţi de sărăcie a fostmai mare decât în cazuladulţilor, ajungând la 27 lasută ca medie europeană şi la48,7 la sută în România -procent record în UniuneaEuropeană, în condiţiile încare în celelalte state mem-bre variază între 15 la sută, înSlovenia şi ţările scandinaveşi 44,6 la sută în Bulgaria.Principalii factorideterminanţi ai sărăciei înrândul minorilor, potrivitEurostat, sunt situaţialocurilor de muncă alepărinţilor, compoziţia şistarea generală a familiilorşi eficienţa intervenţiei gu-vernamentale prin ajutoareleşi serviciile sociale.

articol de Emil HĂLĂȘTUAN

Corina CREȚU

Comisia Europeană aadoptat miercuri, 18aprilie, pachetul dereglementări cu privire laocuparea forței de muncă."Comisia Europeană vine însprijinul statelor membre cupropuneri de măsuri con-crete pentru diminuarearatei şomajului şi crearea delocuri de muncă".

Potrivit europarlamen-tarului liberal RamonaMănescu, pachetul prevedestabilirea unui nivel decental salariilor, care să poată fisusținut pe termen lung,măsuri referitoare la re-alizarea condițiilor adecvatepentru crearea de locuri demuncă, dar și stimularea

flexibilității interne în ved-erea reducerii șomajului.

Europarlamentarul Ra-mona Mănescu, membru înComisia pentru OcupareaForței de Muncă şi AfaceriSociale, din Parlamentul Eu-ropean, consideră bineveniteaceste măsuri, în contextulcrizei economice.

"Cred că acest pachet leg-islativ vine in sprijinulromânilor, cu atât mai multcu cât salariile le-au fosttăiate, iar să găsești un locde muncă este din ce în cemai dificil. Ţara noastră arefoarte mult de recuperat dinpunct de vedere financiar, iarpentru aceasta avem nevoie

de măsuri care să conducă lacreșterea productivității".

Europarlamentarul liberalconsideră ca aceste problemesociale nu pot fi rezolvatedecât prin aplicarea unormăsuri economice liberale,ce sprijină în mod directmediul de afaceri, prin re-ducerea impozitării veni-turilor salariale şi printr-osusţinere reală a între-prinderilor nou înființate.

"Din păcate, rataşomajului, în ţara noastră, acrescut alarmant în ultimiiani, iar situaţia riscă să seagraveze, deoarece, aseme-nea celorlalte guverne PDL,guvernul condus de MihaiRăzvan Ungureanu nu are

nicio strategie în domeniulocupării forţei de muncă.Pentru România este vital caexecutivul să implementeze,de urgenţă, măsuri econom-ice care să ducă la creareade noi locuri de muncă" a re-marcat Ramona Mănescu.

Comisia Europeană propune măsuri concretepentru reducerea ratei şomajului

Județul Cluj, locul doi pe țarã la radieri de firme comerciale În primele două luni aleacestui an şi-au sus-pendat activitatea 3.120de firme, cu 34,1 la sutămai puţine, comparativcu perioada similară aanului trecut, când 4.374firme au luat această de-cizie. Conform OficiuluiNaţional al RegistruluiComerţului, în perioadamenţionată s-au înregis-trat şi 1.820 de dizolvări

voluntare, cu 12,76 la sutămai multe faţă de perioadaianuarie-februarie 2011,când s-au înregistrat 1.621dizolvări.De asemenea, s-au înregis-trat 11.075 de radieri, cu10,07 mai puţine decât înaceeaşi perioadă din 2011.Cel mai mare număr deradieri vo-luntare a fost în-registrat în municipiulBucureşti – 3.094 radieri şi

în judeţele Cluj – 480 cazuri,Prahova – 461 şi Iaşi –448.În ianuarie şi februarie aufost înmatriculate 19.252societăţi comerciale, faţă de18.480 în perioada similarăa anului trecut.La 29 februarie, în Româniaerau activi 946.507comercianţi, din care284.175 persoane fizice au-torizate şi 662.332 persoanejuridice.

Senatorul social-demo-crat Sorin Bota a tras sem-nalul de alarmă. „CFRCălători se îndreaptă sprefaliment” a spus parla-mentarul PSD într-uncomincat remis presei lasfârşitul săptămânii ante-rioare.

Bota a precizat că„metoda folosită la CFRMarfă se aplică acum laCFR Călători. În modintenţionat, fără a fi apli-cate măsuri deîmbunătăţire a calităţii ser-viciilor şi a controlului întrafic pe anumite trasee,CFR Călători le anunţă cafiind nerentabile şi renunţăla ele. Întămplător sau nu,aceste trasee devin foarterentabile pentru operatoriiprivaţi” imediat după pre-

luarea acestora, a adăugatsenatorul Sorin Bota.

Acesta se întreabă „de ceoare aceste trasee suntrentabile pentru operatoriiprivaţi şi nu sunt rentabilepentru CFR Călători?”Bota constată că „CFRCălători nu face altcevadecât să cedeze, rând perând, trasee clienteleipolitice. Urmează apoi săconstatăm că avem maimulte cheltuieli decât ven-ituri şi că CFR Călătoritrebuie privatizată”.

De aceea, senatorulSorin Bota i-a cerut min-istrului Transporturilor,Alexandru Nazare, să iaact de ceea ce se întâmplăla CFR Călători şi săreteze „tentaculele clien-telei politice

articol de Emil HĂLĂȘTUAN

RamonaMĂNESCU

În această săptămână, membrii USL Turdavor participa la mai multe acţiuni decurăţenie. Acestea se vor desfăşura în di-verse zone ale Turzii, pe parcursul câtorvazile.

Programul acţiunilor, defalcat pe zile şi ore,va fi comunicat ulterior, la sediileorganizaţiilor PNL şi PSD Turda, de pestrada Libertăţii nr. 8, respectiv nr. 9. Invităm cetăţenii oraşului să participe

alături de noi la aceaste acţiuni, prin carene propunem să reactivăm spiritul civic alpopulaţiei.

Facemcurățenie!

5editorial

Deşi nu pre-meditat,dar poate niciîntâmplător,p r i m u lnumăr ala c e s t e ip u b l i c a ţ i iapare la 2zile după

prăznuirea Marelui Mucenic Gheo-rghe, Purtătorul de Biruinţă. Printrealtele şi patron spiritual al Turzii,sfântul ucigător de balauri ar trebui săfie adoptat şi ca leit-motiv al lupteiîmpotriva apatiei şi a inerţiei ceanesteziază alunecarea naţiei române,deci implicit şi a turdenilor sau amegieşilor acestora din CâmpiaTurzii, în prăpastia fără speranţă adezmembrării de neam.

Scriam, cu vreo 12-13 ani în urmă,că uitarea tradiţiilor şi luarea în deşerta valorilor naţionale, lăsate nouămoştenire de înaintaşi, vor retezarădăcinile neamului românesc. Apoi,asemenea ciulinilor din Bărăgan, vân-tul vremilor potrivnice nouă ne vapurta de colo-colo, desăvârşindrătăcirea naţiei, până la dispariţia saprin niscai cotloane întunecate, cumiros fetid ale istoriei, neiertătoare cucei slabi.

Acum, românii, popor hâtru, îşijoacă, lor înşile, alt renghi. Majori-

tatea semenilor au intrat în pielea per-sonajului fără voinţă, fără glas, fărăcoloană vertebrală, care nu are nicioopinie despre nimic din ceea ce–lînconjoară. O nesfântă frică,asemănătoare cu spaima de AtitudiniSecuritate,balaurul adesea invizibil,ce-i paraliza pe români odinioară, stăla originea inerţiei ce provoacănepăsarea şilipsa de reacţiea naţiei,din ziua de azi.

Poporulacesta, carecerea în De-cembrie 1989nu pâine ci Lib-erate, nu areopinii, nu ia ati-tudini. Nişteguvernanţi cucomportamentde antropofagiau ciuntit pensii, au tăiat salarii, auîndatorat ţara pentru zeci de ani deacum înainte şi au vândut pe nimic,sau se pregătesc să o facă, ultimelebogăţii de care mai dispune România.Din 1990 încoace oşleahtă ticăloşită a sleit România debogăţiile sale,fluturând prin faţapoporului suveran lozinca „Nu nevindem ţara”. Şi poporul, devenit,printre altele, bunul electorat, a crezut

în zâmbete a la Kermit, în Don Juanide mucava, în manelişti, în derbedei,în şmecheraşi, în orice fel de nulităţicărora votul alegătorilor puţini şiindiferenţa absenţilor numeroşi le-aupus în mână pâinea şi cuţitul, nu pen-tru a administra, ci pentru a hărtăniaverea naţiei. Nu din cauza naivităţii,cât din cea a comodităţii poporului au

ajuns la bu-cate fel de felde neaveniţi.Şi, cine –mparte, parte-şi face. Iardupă ei, po-topul!

În faţapuhoiului dep a r v e n i ţ i ,mereu maimulţi, mereumai lacomi,poporul a ales

tactica struţului. “Nu vreau să ştiu, nuvreau să văd, nu vreau să aud!” Laatât se reduce voinţa capetelor vârâteadânc în nisipul nepăsării. Dar, vai decurul rămas afară, în bătaia tranziţiei,a crizei, a planurilor diabolice ţesutede o gaşcă ce a dobândit comporta-mentul căpuşelor şi iar a crizei... Asosit vremea ca românii să aibă pro-priile opinii despre treburile cetăţii.Să-i întrebe pe aleşi ce fac cu banii

naţiei. Să-i sancţioneze, prin vot, pecei care nu îşi factreaba, pentru că, prea ades alegătoriiau investit încredere şi au culesdeziluzii.

Că altfel, preşedintele statuluidevine stăpân absolut, iar într-o ţarăpustiită de cohortele lacome, aflateîn slujba puterii, mai marii oraşelordobândesc apucături similare cu celeale latifundiarilor de pe marileplantaţii americane, din vremurile deglorie ale sclavagismului modern.

Românilor care se încăpăţâneazăsă rămână în ţară nu le-a mai rămasdecât o cale pentru a ieşi din maras-mul vieţii ce se desfăşoară după legitipice unui ţinut aflat sub domniahoţilor. Calea se cheamă „atitudine”.Dar dorinţa de a avea atitudine tre-buie să se manifeste la nivelul men-talului colectiv. „Că unde-i unul, nu-i putere!” Sigur, nimic nu-i negru,negru, aşa cum nici albul pur nu-i deîntâlnit în această lume.

Mai există o cale. Un optimist in-curabil o descria cam aşa: „Chiar fărăbani, cu o pită şi o tablă de slănină întraistă, merg pe jos şi tot ajung în Eu-ropa!” Iar aleg românii. Dar s-arputea să o facă entru ultima dată.Dacă iar bâjbâim, dacă iar refuzămexerciţiul democratic, vor alege alţiiîn locul nostru. Şi nu în interesul nos-tru, ci al lor!

Atitudini!articol de Emil HĂLĂȘTUAN

Carte către Primăria TurdaNoi, organizaţiile PSD şi PNL din

municipiul Turda, vă răspundem lascrisoarea prin care dumneavoastrăi-aţi informat pe turdeni despremăreţele realizări petrecute în mu-nicipiu în ultimul an ce s-a scurs dincel de-al doilea mandat aldumnneavoastră în funcţia de gospo-dar-şef al oraşului nostru:

Domnule primar,Modul în care aţi înţeles să ne aduceţi

la cunoştinţă înfăptuiriledumneavoastră, precum şi proiectele pecare intenţionaţi să le realizaţi în viitor,ne face să credem ca aţi apelat la ometodă originală de a vă lansa, înavanpremieră, în campania electorală.

Cu toate acestea, am aşteptat măcarcâteva scuze pentru“realizarile” ce potfi percepute cu ochiul liber pe toatasuprafaţa oraşului în care trăim. Pestetot observăm mizerie, deficienţe, discon-fort, ce ne afectează într-un mod durerostraiul de zi cu zi. Bineînţeles că totul seface cu bani…, cu banii noştri în fond,pentru că noi turdenii plătim totul, in-clusiv pe aleşii nostri locali, motiv pen-tru care avem tot dreptul din lume să lecerem cinste, transparenţă si profesion-alism.

Este dreptul nostru de locuitori aiTurzii să cerem socoteală administraţieilocale pentru modul în care au fostfolosiţi banii noştri, banii tuturor.

Nu putem să nu observăm, cu durere,că lucrările efectuate în timpul în caredumneavoastră administraţi oraşul suntde o calitate îndoielnică, făcute cu cos-turi exagerate şi fără a fi recepţionate întotalitate. Multe din investiţiile prezen-tate cu mare pompă, ca fiind unele dincele mai mari realizari ale actualeiadministraţii, sunt, în realitate, preluatedefectuos, ajungând în final doar nişteproiecte ratate, care nu reprezintăaltceva decât un mod de a cheltui baniinoştri în folosul unor firme clientelare.

Vă prezentam doar unele din prob-lemele de o importanţă majoră pentruturdeni:

Am fost prea mult timp amăgiţi cu opromisiune veche, neîndeplinită şianume, realizarea ̋ centurii ocolitoare amunicipiului˝, idee compromisă în modpermanent de actuala administraţie, prinmanipulare.

În mod similar s-a întâmplat şi cu aşa-zisa “reducere” a tarifului la apă.Preţurilenu numai că nu au mai scăzut,dar chiar s-au dublat!

Aşa zisa “modernizare” a centrului is-toric al Turzii, pe lângă că a ştrangulat

circulaţia, în plus, a dus la desfiinţareade spaţii verzi şi parcări,astfel că oraşul nostru arată ca după unveritabil bombardament.

O altă promisiune nerespectată a fost˝crearea de noi locuri demuncă şiimbunătăţirea condiţiilor de trai alocuitorilor oraşului nostru˝.

Analizând realizările dumneavoastră,avem certitudinea că şi proiectele prom-ise nu sunt altceva decât doar nişte sim-ple vorbe aruncate în vânt. Noi locuitoriai Turzii, considerăm ca este vremea săse înceteze cu laudele realizărilor făcutepe banii noştri, banii tuturor.

Fiecare administraţie îşi are scopurilesale definite, ale noastre vor fi subordi-nate interesului tuturor turdenilor. Dinpăcate, ne aşte.aptă o muncă uriaşă pen-tru a remedia ce aţi făcut prostdumneavoastră pe banii turdenilor

Edilul-şef al Turzii trebuie să conducăîn mod eficient şi transparent oraşul,lăsându-i pe specialişti să-şi utilizeze lamaximum experienţa profesională, de-parte de orice presiune politică şi in-terese de grup.

USL-ul va putea, în acest mod, săobţină o reducere a cheltuielilor pub-lice, cel puţin la jumătate, iar acestea vor

fi indreptate spre beneficiul nostru al tu-turor şi nu doar al unor clienţi fideli departid.Proiectele majore trebuie să fie realizatedoar după o reală consultarecu cetăţenii, cărora să li se prezinte şi oanaliză perfect transparentăa costurilor şi a beneficiilor.Dezvoltarea municipiului trebuie să aibăca obiectiv bunăstarea noastrăa tuturor şi să fie în perfectă concordanţăcu posibilităţile financiare reale ale mu-nicipiului, fără amanetarea viitorului fi-nanciar al oraşului nostru.Trebuie să îndreptăm o mare nedreptatesuferită de mulţi dintre noi, cauzată demodul discriminatoriu de aplicare alegilor fondului funciar, precum şi acelorlalte legi reparatorii.Turda este singurul municipiu care nuare o librărie, ceea ce dovedeşte lipsa deinteres a administraţiei faţă denecesităţile intelectuale umane. În modsigur, cu această atitudine, oraşul nostrunu întrezăreşte speranţa de a ajunge unoraş european, ţinta pe care ne totlăudăm că o vom atinge!.

Cu stimă,Organizaţiile PSD şi PNL

din municipiul Turda

S

Radu HANGAare proiecte de viitor pentru Câmpia Turzii

interviu7

Rep: De ce aţi ales să intraţi înpolitică?

Radu Hanga:Politica nu afost visul meu,nici înainte de1989, nicidupă. Mi-amsubordonatviaţa altor

scopuri, pe care le-am considerat a fi pri-oritare. Politica a fost mai degrabă unmijloc pentru realizarea lor, decât unscop. În 1995, fiind director general laIndustria Sârmei, şi având nevoie deacordul şi sprijinul statului pentru re-alizarea programului de modernizare acombinatului, în mod natural am căutatsă am bune relaţii cu structurile puterii.Astfel am intrat în PDSR. Trebuie totuşisă precizez că, structural, sunt om destânga, Aşa am şi rămas. Personal, credcă un bun român, în situaţia actuală aţării, nu poate fi decît de stânga. Cineface politică de dreapta, în momenteleactuale, o face numai din interes per-sonal. Vreau să amintesc cazul unui gu-vernator roman din Asia Mică, care afost rechemat la Roma, unde împăratul l-a admonestat cu vorbele: ”Oile se tund,nu se jupoaie”. Evident, oile erau aleîmpăratului, nu ale guvernatorului. Acumsunt cam mulţi guvernatori. Lipseşteîmpăratul care să aibă grijă de turmă.

Rep: Cu siguranță aveți adversaripolitici. Cum vă raportați la aceștia?

Radu Hanga: Propaganda, uzual, nu seface cu minciuni, ci cu adevăruri spusepe jumătate. Când se face uz deminciună, aceasta trebuie să fie atât desfruntată încât ținta să nu poată concepecă enunţul respectiv n-ar fi adevărat.Rolul propagandei nu este de a ascundedefinitiv adevărul, ci numai de a amânaaflarea acestuia, până când emitentul îșirezolvă problema avută în vedere. Ad-versarii politici fac uz de toate armele pecare le au. Așa cum ei caută să afle câtmai multe despre candidatul PSD, lu-cruri pe care le deformează conform in-tereselor lor electorale, așa trebuie săprocedeze și echipa de campanie a PSD,indiferent care este candidatul. Într-oacțiune de luptă nu moralitatea contează,ci reușita. Pe învingători nu îi judecă ni-meni!

Rep: Adversarii dumneavoastrăpolitici încearcă să impună o imaginenegativă în rândul populației dinCâmpia Turzii și anume că ați fali-mentat CASIROM-ul și CUG-ul. Careeste, de fapt, adevărul?

Radu Hanga: În ceea ce privește Com-binatul de Utilaj Greu din Cluj, acestafusese dezmembrat în nouă societăți

comerciale cu mult înaintede a ajunge eu acolo. Eu amfost numit director acolotimpul guvernării PSD, însperanța că voi aduce mor-tul la viață. Nu a fost să fie.CUG-ul, pe care eu l-amcondus pentru puțin timp,era o societate neviabilă și afost introdus de guvern pelista celor 15 intreprindericare urmau a fi lichidatevoluntar, în acord cu FMI.N-am a-mi reproșa decât căam acceptat o astfel desarcină ingrată. În ceea ceprivește Casirom-ul, acestaa fost lichidat de către pro-prietarul lui, un italian penume Favaretti, la mult timpdupă ce am plecat eu de acolo. Bine a șifăcut! Polua atât de îngrozitor încât nu seputea trăi acolo! În mai multe rânduriam primit telefoane de la directorul unuidepozit Petrom din vecinătate, care îmireproșa pe un ton de-a dreptul necivi-lizat poluarea pe care trebuia să o îndureel și oamenii lui. N-aveam ce să spun!Așa era! Inutil să mai spun că, din cauzadispariției industriei constructoare demașini, Casirom-ul lucra la sub zece lasută din capacitate, era completnerentabil.

Rep: Sunteți prea în vârstă pentru aocupa funcția de primar?

Radu Hanga: Am exact vârsta pe care oam! Nici mai mult, nici mai puțin!Răspunsul la această întrebare trebuiesă-l dea cei care s-au decis să-mi susținăcandidatura și, mai departe, cei care vorvota. Vârsta înaintată nu e neapărat undefect, după cum nici tinerețea nu este ocalitate în sine! Nu sunt decât simpleîntâmplări.

Rep: Există voci care creditează ideeacă nu veți duce la bun sfârșit un man-dat de primar, că dacă se ivește opor-tunitatea unei funcții mai bune vețipleca… Cum comentați?

Radu Hanga: Voi pleca din nou, pentruo funcție mai bună, după alegeri?Această întrebare mă măgulește, îmi facereală plăcere!

Rep: Ce v-a determinat să candidațiacum?

Radu Hanga: De-a lungul timpului mis-au mai făcut propuneri din parteacolegilor din partid, chiar și din parteacelor de la alte partide, a unor amici, aunor prieteni și din partea unor colabo-ratori din perioada când eram primar.Aceia mi-au spus: “N-ar fi rău să tegândești să candidezi, pentru că ai aveașanse”.Acesta a fost primul element.

Proiectele și programele sociale, admin-istrative și politice inițiate de PSD, pe unsistem de valori bazat pe profesionalism,progres și dezvoltare, corespund cu pro-filul personalității mele. Cred că o echipătânără, dinamică, îmbinată cu profesion-alismul meu, reprezintă soluția de re-zolvare a problemele actuale ale CâmpieiTurzii. Trebuie să recunosc că există șiun factor de natură personal. Am o fam-ilie împărțită în două. La Câmpia Turziilocuiește mama-mea, în vârstă de 87 deani, singură şi băiatul meu cel mai mic,cu familie, cu nepoței și așa mai departe.Așa că m-am gândit foarte serios să măîntorc la Câmpia Turzii, iar activitatea înprimărie ar fi pentru mine interesantă şichiar justificată, deoarece, după cum îmiamintesc, n-am plecat cu fluierături înspate, ci cred că am lăsat o imagine bună.Am fost primar nouă luni, am făcut niștelucruri, am avut idei pe care le-am trans-format în fapte, în beneficiul public și armai fi încă destul de multe de făcut. Mi-am zis că pot fi util concetăţenilor mei.Ca atare, când mi s-a propus să-mi depuncandidatura, am acceptat. Dacă voi ficonvingător, dacă istoria mea și felul încare mă cunosc oamenii îi va determinasă mă voteze, voi mai avea un mandat deprimar în Câmpia Turzii.

Rep: În aceste luni, dinainteaalegerilor locale, s-a publicat în presăun sondaj în care aveaţi o cotă maimică decât potenţialii contracandidaţiai dumneavoastră. Ce părere aveți visa vis de acest fapt?

Radu Hanga: Realitatea este totaldiferită! Unii îşi explică existenţa politicăprin sondaje trucate. Este o modalitatefolosită de așa-zișii ,,politicieniambulanți’’pentru a-i seduce pe aceiacare gravitează în jurul lor. Cred în son-dajele făcute de specialiști în domeniu.Aceste sondaje se fac în perioade de timpși în condiții bine stabilite, pentru că,dacă se procedează altfel rezultatulobţinut este doar formal. În cazul de față

nici nu se poate vorbi de așa ceva. Aşa-zisele sondaje la care vă referiţi suntbanalități.

Rep: Plecarea dvs. din primărie poatefi un impediment în obținerea unuinou mandat de primar?

Radu Hanga: Primarul Radu Hanga aînsemnat doar o parte din programulpolitic al PSD. Plecarea mea a avut şi untemei profesional. Am fost chemat săparticip la un proiect mai amplu, la niveljudețean, în care era nevoie de experiențamea profesională şi managerială. Colegiimei din PSD Câmpia Turzii au continuatprogramul încă două mandate. În acestrăstimp, Câmpia Turzii s-a dezvoltatfoarte mult, din punct de vedere admin-istrativ şi economic. Rezultatele obţinuteîn acea perioadă se văd şi azi. Nu le potcontesta decât persoanele lipsite desimțul realității civice. Putem constatacă edilii șefi ai unor municipii au fostsolicitați în conducerea administrativăcentrală, exemplu concret, fostul primaral municipiului Cluj Napoca, Emil Bocsau un alt exemplu, actualul președinteTraian Băsescu, de la primăria capitaleila președinția țării. Este adevărat că aces-tea sunt exemple de caz, nu deperformanță. Sunt convins că renunţareala primul mandat nu va fi un impedi-ment în alegerea mea, ci doar un subiectde campanie electorală alcontracandidaților mei.

Rep: Noua lege prevede alegerea pri-marului dintr-un singur tur de scrutin.Această reglementare vă reduceșansele?

Radu Hanga: Absolut nu! Cel puțin înultimele cinci mandate, la Câmpia Turziiprimarii aleși s-au clasat pe primul locîncă de al primul tur de scrutin. Nu aufost răsturnări de situație în turul doi. Înconsecință, primul tur nu oferă bonusnici unui candidat.

articol deAna Maria DANCIU

sondaj8

PSD + PNLdomină statistic opțiunile turdenilor

Potrivit răspunsurilorla întrebările unuisondaj efectuat în lunamartie de InstitutulRomân pentru Strate-gie şi Dezvoltare(IRES), pentru 64 lasută dintre turdeninivelul de trai saînrăutăţit în ultimul an.

Doar cinci procentedin totalul celor 832 depersoane care auăspuns întrebărilor dinchestionarul IRES audeclarat că traiul lor s-aîmbunătăţit. Pentru31 la sută dintre tur-deni nivelul de trai arămas la fel, conformconcluziilor sondaju-lui de opinie.

Peste 80 la sută dintreturdeni apreciază căRomânia merge într-odirecţie greşită, învreme ce doar 12 lasută cred că ţaramerge într-o direcţiebună. Dacă alegerileparlamentare aveau locîn luna martie, aproape21 la sută dintre turdeniar fi votat candidaţii PD-L, principala formaţiunepolitică de guvernământ,însă în pole-position s-arfi aflat PSD-ul, cu 28,7la sută dintre opţiunilede vot ale turdenilor.

Dacă la acest procent se adaugă celobţinut de PNL (21,3 la sută), re-spectiv cota de 3,3 la sută acordată de

turdeni Partidului Conservator,rezultă un procentaj de peste 50 lasută ce ar putea fi obţinut de USL laTurda, u ocazia alegerilor parla-mentare.

PSD conduce şi în topulpreferinţelor exprimate de turdenipentru consiliile local şi judeţean,cu 24,1, respectiv 26 la sută din to-

talul opţiunilor de vot exprimatede cele 832 de persoane care aurăspuns întrebărilor din ches-tionarul, IRES. Pe locul secund, înambele clasamente, se situeazăPD-L, cu 22, respectiv 23,7 lasută din intenţiile de vot ale turde-nilor, iar liberalii ocupă poziţiaa treia în iearhia formaţiunilorpolitice preferate de alegătorii dinTurda.

În timp ce Partidul Conservator,cel de-al treilea partid din UniuneaSocial-Liberală, ce va avea liste

separate pentru alegerile locale de laTurda, a întrunit doar circa 3 la sută

din preferinţele electoratului, Par-tidul Poporului- Dan Diaconescus-a instalat pe locul patru înpreferinţele turdenilor, atât pentrualegerile locale cît şi pentru celeparlamentare.

Doar procentajele diferă: 13,9 lasută pentru forul deliberativ local,11,7 la sută pentru cel judeţean şi12,4 la sută pentru candidaţii PP-DD la un loc în ParlamentulRomâniei. Uniunea Democrată aMaghiarilor din România şi Par-tidul România Mare completează

sextetul formaţiunilor politice ce ardepăşi, potrivit răspunsurilorparticipanţilor la sondajul IRES,pragul de 5 la sută, peste care seasigură accederea în structurile alese.Procentajele obţinute de „strânsuraprogresiştilor” din UNPR oscileazăîntre 0,9 şi 1,9 procente, cu mult „sublinie”. articol de Emil HĂLĂȘTUAN

Optiuni pentru Consiliul Local Turda

Alexandru CORDOȘ pune la îndoială legalitatea contractuluiîncheiat între Consiliul local Turda şi Societatea de Transport Public Alba Iulia

În şedinţa Senatului, de luni, 2 aprilie,parlamentarul clujean Alexandru Cordoş(PSD), l-a întrebat pe ministrulAdministraţiei şi Internelor, GabrielBerca, dacă este la curent cu problemeletransportului public de persoane de laTurda.

Aici, în 22 martie, transportul public de per-soane a fost întrerupt timp de câteva ore, dincauza disensiunilor apărute între Societateade Transport Public Alba Iulia şi PrimăriaTurda. Operatorul ce asigură serviciul detransport public de persoane în Turda cereaadministraţiei locale plata sumei de peste2,77 milioane de lei, bani ce, în versiuneaconducerii punctului de lucru Turda al STPAlba Iulia reprezintă restanţe acumulate într-un an şi opt luni la plata serviciiilor de trans-port de care beneficiază, gratuit, anumite cat-egorii de persoane, potrivit legii şi ahotărârilor emise în acest sens de Consiliullocal Turda.

Societatea de Transport Public Alba Iulia aprimit concesiunea serviciului de transportpublic de persoane pe traseele din interiorulTurzii în anul 2010, după o licitaţie“cu cân-tec”. Atunci, Regia Autonomă de TransportLocal Turda a fost “scoasă din cărţi” fără omotivaţie convingătoare şi, rămasă fără“obiectul muncii” aceasta a fost apoidesfiinţată.

Prin contractul încheiat în 2010 cu PrimăriaTurda, STP SA din Alba Iulia primeşte lunarsubvenţii cifrate la circa 500.000 de lei, adicăpeste 100.000 de euro. În perioada în careTurda beneficia de serviciile Regiei Au-tonome de Transport Local, costurile Con il-iului Local pentru transportul în comun seridicau la suma de 30.000 de euro lunar.

Deoarece primarul municipiului Alba Iulia,Mircea Hava, a intrat în vizorul procurorilorDirecţiei Naţionale Anticorupţie tocmai dincauza unui contract încheiat cu aceeaşi firmă

care asigură transportul pub-lic şi în Turda, adică Soci-etatea de Transport PublicSA, condusă de omul deafaceri Stelian Nicola, sena-torul Alexandru Cordoş şi-amanifestat unele îndoieli înceea ce priveştemodul de încare autorităţile locale tur-dene au concesionat serviciulde transport public din Turda,în dauna operatoruluitradiţional, RATL Turda.

“ În baza contractului, Primăria Turdaplăteşte lunar Societăţii de Transport Pub-lic Alba suma de 500.000 de lei pentrusubvenţii, aproape de patru ori mai multdecât primea Regia Autonomă de Trans-port Local (RATL), ce a asigurat zeci deani transportul în comun din oraş şi care afost descalificată la licitaţie fără motive în-

temeiate, fiind ulterior desfiinţată de cătreprimărie”.

Acuzaţiile procurorilor se leagă de prelun-girea contractului de transport public localdintre Primăria Alba Iulia şi Societatea deTransport Public SA, care ar fi ilegală, dar şide subvenţiile acordate pentru transportulpensionarilor, care ar fi fost mult "umflate".

articol de Emil HĂLĂȘTUAN