SCHENGENPoarta ta către libera circulație în Europa

Vizitați site-ul nostru:

www.consilium.europa.eu

Aviz

Această publicație este realizată de Secretariatul General al Consiliului și are exclusiv

un scop informativ. Ea nu atrage răspunderea instituțiilor UE sau a statelor membre.

Pentru informații suplimentare cu privire la Consiliul European și la Consiliu, vă rugăm

să consultați site-ul:

www.consilium.europa.eu

sau să contactați Serviciul de informații pentru public din cadrul Secretariatului

General al Consiliului:

Rue de la Loi/Wetstraat 175

1048 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

www.consilium.europa.eu/infopublic

Informații suplimentare referitoare la Uniunea Europeană sunt disponibile pe site-ul

www.europa.eu

Luxemburg: Ofi ciul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2018

Ediția precedentă: 2015

© Uniunea Europeană, 2018

Reproducerea este autorizată cu condiția menționării sursei.

© Foto: Fotolia.com, Frontex

Pentru orice utilizare sau reproducere a fotografi ilor sau a altor materiale pentru care

UE nu deține drepturile de autor trebuie să se solicite permisiunea direct titularului

drepturilor de autor.

Print ISBN 978-92-824-6262-1 doi:10.2860/459140 QC-07-17-127-RO-C

PDF ISBN 978-92-824-6269-0 doi:10.2860/292501 QC-07-17-127-RO-N

SCHENGENPoarta ta către libera circulație în Europa

YYY©

Y©

Y©

Y©

Y©

Y©

Y©

L..L.L.L.L..L.L

PhPhhPhPhPhPhPhPhPhPPPPtooto

oto

oto

oto

oto

oto

ototoototoototto

gra

gra

gra

gra

gra

gra

gra

ggggph

iph

iph

iph

iph

iph

iph

iph

iph

iph

ihiphi

phhhhhhhphpeseseseseses

esesesesesesee

–F

– F

– FF

– FFFF

– FFFFFFo

toototooto

oto

oto

otolialialialialialiaialil

.co.co.coo.co.co.cmmmmmmmm

CUPRINS

Introducere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3

Dreptul la liberă circulație fără controale la frontierele interne . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

Cooperarea polițienească și vamală. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

- Frontierele interne . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

- Frontierele externe. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6

- Sistemul de informații Schengen (SIS) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6

Cooperarea judiciară . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8

Vize . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8

Azil  . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

Harta Schengen . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10

Martie 2018 | RO | SCHENGEN 3

INTRODUCERE

Schengen, un sat din sudul Luxemburgului, pe râul Moselle, situat în locul în care

se întâlnesc teritoriile părților contractante inițiale ale Acordului Schengen (Franța,

Germania și statele Benelux), a devenit un sinonim pentru eliminarea controalelor la

frontierele interne și pentru libera circulație în Europa. Evoluția spațiului Schengen

a fost treptată:

• A început la 14 iunie 1985, când cinci țări (Belgia, Franța, Germania, Luxemburg și

Țările de Jos) au semnat Acordul Schengen.

• Cinci ani mai târziu, Convenția Schengen reglementa modul în care se aplică în

practică eliminarea controalelor la frontierele interne. De asemenea, convenția sta-

bilea o serie de măsuri compensatorii necesare privind intensificarea controalelor

la frontierele externe, definirea procedurilor pentru eliberarea vizelor uniforme,

adoptarea de acțiuni împotriva traficului de droguri și instituirea unui sistem co-

mun de schimb de informații – Sistemul de informații Schengen (SIS).

• Eliminarea efectivă a controalelor la frontiere a  început la 26 martie 1995, când

șapte țări (cele cinci țări inițiale plus Portugalia și Spania) au desființat controalele

la frontierele lor interne.

© U

niune

aEuEuE

ropopopoporoo

ean

ean

ean

ean

ean

eanna

ăăăă

4 SCHENGEN | RO | Martie 2018

• De atunci, spațiul fără controale la frontierele interne s-a extins în mod con-

stant, incluzând în prezent 22 de state membre ale UE – Belgia, Republica Cehă,

Danemarca, Germania, Estonia, Grecia, Spania, Franța, Italia, Letonia, Lituania,

Luxemburg, Ungaria, Malta, Țările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, Slovenia,

Slovacia, Finlanda și Suedia – și patru țări care nu sunt membre ale UE – Islanda,

Norvegia, Elveția și Liechtenstein.

• În viitor, odată cu eliminarea controalelor încă aplicate la frontierele interne cu

Bulgaria, Croația și România, spațiul fără controale la frontierele interne va cuprin-

de 29 de țări europene.

• Având în vedere situațiile lor specifice, Cipru, Irlanda și Regatul Unit nu aplică inte-

gral normele Schengen.

Fiecare țară Schengen este evaluată cu regularitate de către UE pentru a se asigura că

normele convenite sunt aplicate corect de către toți.

Eliminarea controalelor la frontierele interne are consecințe pentru alte domenii de

politică, precum abordarea infracționalității transfrontaliere, călătoriile transfrontaliere,

comerțul transfrontalier și justiția transfrontalieră. Prin urmare, normele referitoare la

spațiul Schengen nu privesc doar eliminarea controalelor la frontierele interne, ci și

vizele, azilul1 și cooperarea polițienească, vamală și judiciară.

1 Deși azilul a fost inițial reglementat prin Convenția Schengen, nu mai este considerat în mod oficial ca făcând

parte din acquis-ul Schengen.

© R

© R

© R

© R

© Ro

b ob

ob

ob

ob Pi

tPitPitPitPitm

anm

anm

anm

anm

anm

annn nn

– F

– F

– F

–F

– FFo

tooto

oto

ototlialialialialiaia

.co.coo.co.commmmm

Martie 2018 | RO | SCHENGEN 5

DREPTUL LA LIBERĂ CIRCULAȚIE FĂRĂ CONTROALE LA FRONTIERELE INTERNE• Dreptul la liberă circulație în spațiul Schengen este un drept nu doar pentru mai

mult de o jumătate de miliard de cetățeni europeni, ci și pentru resortisanții din

țările terțe care se află în mod legal în spațiul Schengen. Cetățenii străini rezidenți

în spațiul Schengen beneficiază de acest drept, fără a avea nevoie de viză, pe pe-

rioada de valabilitate a permisului lor de ședere. Cetățenii străini care călătoresc în

interiorul spațiului Schengen pot, de asemenea, circula liber pentru perioade care

nu depășesc 90 de zile în cadrul unui interval de 180 de zile.

• Dreptul la liberă circulație înseamnă: eliminarea cozilor la aeroporturi, la frontie-

rele maritime sau la cele terestre și eliminarea controalelor la frontierele interne.

Infrastructura de control, precum cabinele pentru poliția de frontieră și alte barie-

re fizice, a fost desființată.

• Cu toate acestea, fiecare țară participantă are dreptul de a efectua controale ale

persoanelor și controale vamale oriunde pe teritoriul său național, ca parte a ac-

tivității curente a autorităților de poliție, vamă și control al imigrației. Exemplele

acoperă o gamă largă, de la verificări de trafic rutier la combaterea criminalității

organizate.

• În circumstanțe excepționale, în cazul unei amenințări serioase la adresa ordinii

publice sau a securității interne, verificările la frontierele interne pot fi reintroduse

pe o perioadă limitată.

COOPERAREA POLIȚIENEASCĂ ȘI VAMALĂFRONTIERELE INTERNE

• Țările învecinate cooperează îndeaproape și au dreptul de a desfășura operațiuni

și controale comune de ambele părți ale frontierei lor comune. Exemplele includ

livrările controlate de droguri, precum și patrulele comune de poliție.

• Funcționarii responsabili cu aplicarea legii pot, de asemenea, să efectueze supra-

vegherea și urmărirea transfrontalieră pe teritoriul statelor membre vecine, de

exemplu atunci când o persoană suspectată de infracțiune încearcă să evite poli-

ția unei țări trecând frontiera într-o țară vecină.

• În eventualitatea unei amenințări grave la adresa ordinii publice sau a securității

interne, un stat membru poate să reintroducă, în mod excepțional, controalele

la frontieră la toate sau la unele dintre frontierele sale interne pentru o perioadă

foarte limitată, care, în principiu, nu depășește 30 de zile. Exemplele includ eveni-

mente sportive majore care pot genera o amenințare la adresa ordinii publice sau

a securității interne.

6 SCHENGEN | RO | Martie 2018

FRONTIERELE EXTERNE

• Frontiera externă a spațiului Schengen are o lungime de peste 50 000 km (aproxi-

mativ 80 % frontieră maritimă și 20 % frontieră terestră) și include sute de aeropor-

turi și porturi, precum și puncte terestre de trecere a frontierei.

• Fiecare stat Schengen este responsabil de controlul frontierelor sale externe.

Standardele și nivelul de control sunt aceleași la toate punctele de trecere a frontie-

relor externe din spațiul Schengen, indiferent de locul unde sunt situate acestea.

Normele comune sunt stabilite în „Codul frontierelor Schengen”.

• În 2005, a fost creată Agenția Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative

la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene (Frontex2), a cărei

sarcină principală era să suplimenteze sistemele naționale de gestionare a fron-

tierelor ale statelor membre participante la spațiul Schengen prin promovarea

gestionării integrate a tuturor tipurilor de frontiere externe și coordonarea coo-

perării operaționale la nivelul UE. În 2016, mandatul agenției (acum redenumită

„Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă”) a fost lărgit,

pentru a aborda în mod mai eficient provocările legate de migrație și potențialele

amenințări viitoare la frontierele externe ale UE.

• Polițiștii de frontieră dintr-o țară pot fi detașați într-o altă țară pentru a participa la

operațiuni comune și pentru a oferi sprijin statelor membre care se confruntă cu

presiuni deosebite.

• În conformitate cu normele UE privind traficul local de frontieră la frontierele exter-

ne, un număr de state Schengen au încheiat aranjamente bilaterale cu țările terțe

vecine care presupun un permis de trafic local de frontieră pentru a facilita traficul

local de frontieră, comerțul, schimburile sociale și culturale și cooperarea regională.

SISTEMUL DE INFORMAȚII SCHENGEN (SIS)

• Una dintre cele mai importante măsuri compensatorii pentru eliminarea controa-

lelor la frontierele interne este SIS. SIS este o bază de date comună pentru auto-

ritățile de frontieră și cele responsabile pentru migrație, precum și pentru autori-

tățile de aplicare a legii din țările participante. SIS poate fi accesat de autorități la

frontiere, pe teritoriul național și în străinătate la consulate, precum și de Eurojust

și Europol. SIS face obiectul unor norme specifice stricte de protecție a datelor.

• În ianuarie 2017, SIS conținea mai mult de 70 de milioane de semnalări, referitoare la:

persoane (mai mult de 800 000)- cărora nu li se permite intrarea și șederea în spațiul Schengen (58 %);

- care urmează să fie arestate (mandatul european de arestare) (4 %);

- care sunt date dispărute (12 %);

- care au fost citate pentru a se prezenta în fața unei autorități judiciare (14 %);

- vizate pentru controale discrete sau controale specifice (12 %);

2 https://frontex.europa.eu/

Martie 2018 | RO | SCHENGEN 7

© F

©Fro

ntex

și

obiecte pierdute sau furate (aproximativ 69 de milioane), în vederea confis-cării sau a utilizării ca probe în procedurile penale:- documente în alb sau documente eliberate (80 %), de exemplu pașapoarte,

cărți de identitate, permise de conducere, permise de ședere, documente ale

vehiculelor;

- vehicule, ambarcațiuni, motoare exterioare, remorci, containere, caravane, ae-

ronave și plăcuțe de înmatriculare ale vehiculelor (12 %);

- arme de foc (1 %); și

- bancnote, valori mobiliare și mijloace de plată (7 %).

• SIS este consultat de peste 10 milioane de ori pe zi de către autoritățile competen-

te. În 2016 s-au înregistrat peste 200 000 de rezultate pozitive: au fost detectate

aproximativ 158 000 de persoane și 42 000 de obiecte, inclusiv aproape 15 000 de

vehicule furate. Aceasta înseamnă că în fiecare zi s-au înregistrat mai mult de 550

de rezultate pozitive (în medie pe zi fiind detectate 40 de vehicule furate și fiind

arestate 33 de persoane căutate).

• La sfârșitul anului 2016, Comisia Europeană a prezentat Parlamentului European și

Consiliului o serie de propuneri vizând un nou cadru juridic pentru SIS. Aceste pro-

puneri au scopul de a îmbunătăți SIS din punct de vedere tehnic, ținând seama de

numărul din ce în ce mai mare al semnalărilor, al căutărilor și al rezultatelor pozitive

care apar în sistem, precum și de a răspunde, în mod special, evoluției formelor

grave de criminalitate, cum ar fi terorismul. Noul cadru juridic ar urma, printre alte-

le, să extindă categoriile de semnalări care se introduc în SIS și să permită un acces

mai larg pentru agențiile europene.

8 SCHENGEN | RO | Martie 2018

© A

© AA

©

©©©©©ny

kyknykkykyk

a –a ––a FoFoFooFoFoFoF

oltol

tottia.ia.ia.

com

com

com

comm

com

coc

COOPERAREA JUDICIARĂ

• Țările Schengen aplică norme specifice pentru facilitarea procedurilor referitoare

la cooperarea judiciară reciprocă. Aceste norme includ principiul ne bis in idem,

potrivit căruia o persoană nu poate fi urmărită și pedepsită de două ori pentru

aceleași fapte în țări diferite din spațiul Schengen. Cele mai multe dintre dispo-

zițiile Schengen inițiale referitoare la cooperarea polițienească și judiciară sunt în

prezent integrate în acte ale UE aplicabile în toate statele membre ale UE.

VIZE

• Cetățenilor din țări terțe care vizitează spațiul Schengen și care sunt supuși unei

obligații de a deține viză în temeiul Regulamentului (UE) nr. 539/2001 li se eliberea-

ză o viză comună Schengen (viză de scurtă ședere – de tip C). Această viză acordă

dreptul la liberă circulație în întregul spațiu Schengen pe durata perioadei sale de

Martie 2018 | RO | SCHENGEN 9

valabilitate. Această perioadă nu poate depăși 90 de zile într-o perioadă de 180

de zile. Șederile cu o durată mai lungă de 90 de zile, precum și reședința în țările

Schengen sunt reglementate de legislația națională (viza de tip  D), cu excepția

șederilor legale ale anumitor categorii de persoane, de exemplu studenții și cerce-

tătorii sau lucrătorii sezonieri, care sunt reglementate de directive specifice ale UE.

• În 2016, au fost eliberate în întreaga lume 13,9 milioane de vize Schengen. Numărul

vizelor pe termen lung (vize naționale, pentru șederi cu o durată mai lungă de 90

de zile) eliberate de țările Schengen în 2013 a fost cu puțin peste 1 milion.

• Țările Schengen cooperează pentru a  facilita prezentarea cererilor de viză

Schengen în țările sau regiunile solicitanților.

• Toate consulatele țărilor Schengen din întreaga lume aplică aceleași norme pentru

eliberarea vizelor de tip C.

• Sistemul de informații privind vizele (VIS), care conectează statele membre și

punctele de trecere a  frontierelor externe la o bază de date comună, a devenit

operațional în octombrie 2011, iar utilizarea sa a fost între timp extinsă astfel încât

să acopere toate regiunile lumii. Sistemul facilitează prelucrarea cererilor de viză la

consulatele țărilor Schengen din întreaga lume și contribuie la eficientizarea con-

troalelor la frontierele externe.

AZIL3

• În 2016, toate cele 28 de state membre ale UE luate împreună au emis un număr

de 1 106 405 decizii.

• Există un mecanism (Regulamentul Dublin și Regulamentul Eurodac) pentru de-

terminarea statului responsabil de procesarea unei cereri de azil, pentru a se evi-

ta cazurile în care aceeași persoană prezintă cereri de azil multiple în diferite țări

Schengen și riscul ca niciuna dintre aceste țări să nu trateze astfel de cereri. În acest

scop, s-a creat o bază de date pentru schimbul de amprente digitale (Eurodac).

• În mai și iulie 2016, Comisia a prezentat șapte propuneri legislative privind reforma

sistemului european comun de azil (SECA); aceste propuneri vizau îmbunătățirea

funcționării SECA prin eliminarea diferențelor în materie de tratament al solici-

tanților de azil și a ratelor diferite de recunoaștere de la un stat membru la altul,

precum și reducerea deplasărilor secundare și facilitarea unei repartizări mai echi-

tabile între statele membre a responsabilității de a oferi protecție persoanelor care

au nevoie de aceasta. Propunerile respective se află în prezent în diferite etape de

negociere între colegiuitori (Parlamentul European și Consiliul).

3 Deși azilul a fost inițial reglementat prin Convenția Schengen, nu mai este considerat în mod oficial ca făcând

parte din acquis-ul Schengen.

10 SCHENGEN | RO | Martie 2018

■ State membre ale UE care aplică integral normele Schengen*

1995: Belgia – Franța – Germania –

Luxemburg – Portugalia –

Spania – Țările de Jos

1997: Austria – Italia

2000: Grecia

2001: Danemarca – Finlanda – Suedia

2007: Estonia – Letonia – Lituania –

Malta – Polonia –

Republica Cehă – Slovacia –

Slovenia – Ungaria

■ State din afara UE care aplică integral normele Schengen*

2001: Islanda – Norvegia

2008: Elveția

2011: Liechtenstein

■ State membre ale UE în curs de aplicare integrală a normelor Schengen*

Bulgaria – Croația – România

■ State membre ale UE care nu aplică sau care nu aplică integral normele Schengen*

Cipru – Irlanda – Regatul Unit

* Decembrie 2017

NL

LU

INSULELE CANARE (ES)

INSULELE AZORE (PT)

LI

DK

SIHR

PENTRU A GĂSI INFORMAȚII DESPRE UE

Online

Pe site-ul http://europa.eu sunt disponibile informații referitoare la Uniunea

Europeană în toate limbile ofi ciale ale UE.

Publicații ale UE

Puteți descărca sau comanda publicații ale UE gratuite și contra cost pe site-ul

EU Bookshop, la adresa http://bookshop.europa.eu Pentru a obține exemplare

multiple ale publicațiilor gratuite, contactați Europe Direct sau centrul

dumneavoastă local de informare (a se vedea http://europa.eu/contact).

Dreptul UE și documente conexe

Pentru a avea acces la informațiile juridice ale UE, inclusiv la ansamblul dreptului

UE începând din 1951, în toate versiunile lingvistice ofi ciale, consultați EUR-Lex la

http://eur-lex.europa.eu

Date deschise ale UE

Portalul de date deschise al UE (http://data.europa.eu/euodp/ro/data) oferă

acces la seturi de date din UE. Datele pot fi descărcate și reutilizate în mod

gratuit, atât în scopuri comerciale, cât și necomerciale.

Rue de la Loi/Wetstraat 175

1048 Bruxelles/Brussel

BELGIQUE/BELGIË

Tel. +32 (0)2 281 61 11

www.consilium.europa.eu