Scheletate-curs 5,6,7.pdf

7/27/2019 Scheletate-curs 5,6,7.pdf

1/16

CTTRSUL 5TMeERATIvE gI pARTIcuLARrrAgt iru rnarAMEI{TULEDENTATIEI PARTIALE PRIN PROTEZE PARTIALEMOBILIZ.ABTLEI. IMPERATIVUL PROFILACTICImperativele profilactice trebuie sd gestioneze actele terapeutice intratamentul S.D.M. astfel inc6-t sd conserve starea de sdndtate a tuturorelementelor morfo-functionale fdrd agravarea leziuniTar deja existente, sau

ffur6, sd determine aparrlia altor Leziuni noi qi de asemenea sd contribuie printratamentul cu proteze paryale mobilizabile la corectarea qi vindecarea unordizarmonii, disfunclii gi stdri patologice ale S.D.M.Prepararca dinlilor stAlpi trebuie si respecte economia de lesuturi duredentare gi sd realizeze protec[ia pulpei dentarc, iar microprotezele, pi,.nexeculia lor tehnic6, sd realizeze profilaxia parodonliului margtnal qiprofund.Protezele parlale mobilizabile s chele tizate pr ezintd elemente structuraleimportante formate din ccnectori principali gi secundari care nu trebuie sdlezeze fesuturile cAmpului protetic in timpul funcfiilor, ?n repaus sau lainserlia gi dezrnsefiia protezei. Aceasta se reahzeazd prtn despor.arareaparodonliului margital al dinlilor restan{i, a papilei retroincistT-e. a rugilorpalatine. a rafeului median sau a torusului qi despovirarea uneori a mucoaseiprocesului alveolar. Astfel se va realiza adaptarea corectd a microprotezelorin sens axial qi fransr.ersal. protej area papilei interdentare gi e'r'itarea lezdniparodon{iului marginal in timpul manoperelor clinice- modelarea gi plasareaIa distanlh a conectorilor fa!d, de parodongiul marginal. asigurarea girefacerea, unde este cazul, a punctelor de contact cu dintele vecin gi dinteleantagonist, iar contastul oeLuzal statis gi dinamio nu ffebuie sI dued lainstalarea ocluziei traumatogene. Toate acestea reprezrntd, obiectivele unuitratament optim ce respectd principiul profilactic.Imperativul profilactic in fi"atamentul edentaliei pafiiale intrrseurmdreqte refacerea constantelor de baza ale SDM: relalia centricd, relaJia deacluzie, rcLa\ta de postur[ qi dinamica mandibulard. Se limiteazd astfel"extinderea edentaliei par[iale in edentalie totald qi preventrea edentalieitotale determinath de instalarea disfuncliilor SDM.fi\ II. IMPERATIVT]L FUNCTIONAL'{v Protezele parliale mobllizabile trebuie sd restabileascd morfologia gifunc{iile SDM perturbate de edonta{ie, asigurdnd in acest fe7, activitateaneuro-rnusculard qi a ATM in limitele nonnalului.Funclia masticatorie apare ca o tulburare mai mult sau rnai pu{ingravd in func1ie de intinderea qi locahzarea edentaliei. Ciclul masticator


2/16

poate fi modificat prin alterarea sau absenla tncrziei alimentlor, in cazuledentaliei frontale, sau modificat prin reducrea triturdrii alimentelor,in eazuleden-ta[iilor laterale. Refacerea funcyilor masticatorii prin proteze par[ialemobilizabr\e rcahzeazh o rraloare funclionald crescuta daca prateza prezintdsprijin dento-parodontal, valoare fi.rncqionali bund in sprijinul mixt qideficitara in sprijinul muco-osos. Ea este dependentd de modul in care serespectd criteriile de real;rzare a arcadelor dentare artificiale qi a unitililormasticato r ii p ertarb ate datoritd e denta[iei.Funclia esteticd este tulburatd de topografia qi amplitudinea edentaJieidin zonele antertoare ale arcadelor maxilare sau in complicaliile edentafilorpar\iale din zonele laterale care determinb migrdri meziale cu aparitria detreme qi diasteme, vestibularrzarca exageratd a di4ilor frontali qi micgorareadimensiunli verticale de ocluzie. Func{ia esteticd repreztntd o preocuparemalord. qi permanentd in vtala cotidiand a fiecdrui individ, ea participAnd,congtient sau inconqtient, la completarca valorii personalitdlii individuale.Sur6sul r epr ezint6, preludiul p azitiv din relaJiile interumane.Obiectivele tehnice de reabzare a protezer par\iale mobilizabi-lecuprind cancordanga dntre forma incisivului central, conturul felei qi formaarcader (tiada lui Nelson). Marginile incizale sunt vizibile in func{ie depersonalitate, sex qi vdrstS. Se recomandi folosirea artificiilordisfizionomice in montarea dinlilor din regiunea frontalS pentru a apropiacet mai mult aspectul pr otezei de imagin ea r eald a ar e ader dentare.Funclia foneticd este modificatd ?n edentafile frontale prinpertnrbarea artrculfurri fonemelor labio-dentare salr bilabiale, Ia care seadaugd qi modificare rezonatorului bucal gi a plajelor sensibilitalii interne cese afli la nivelul boltii palatine, sinusurilor, arcadelor dentare. Se impunemodelarea morfologied a boItrii palatine, a rugilor pal*ne qi a papileiretroincisive, montarea corecth a dingilor din regiunea fuontalf. cu modelajcorect al feplor palattnale, stabilirea unei dimensiuni verticale de ocluzieoptime qi realtzarea unui volum cdt mai mic aI protezei.Funclia de deglutilie este pertrnbatd de o instabrlitate mandibulardexistentd in edenta[lile pafiiale intinse. Dacd existd edenta-lie frontald, Iirrfuaeste impinsd in timpul deglutiliei spre anteior intre arcadele edentate,mrmAnd deglutilia de tip infantil.III. IMPERATIYUL BIOLOGICIndicatorii biologici pozitivi ai cdmpului protetic, numili. qi zoneprotetice pozitive, reprezirftd componenetele odmpului protetic cu careproteza parliald mobllizabild vine in contact static sau dinamic, asigur6ndu-isprrjinuf mentinerea qi stabilrtatea. in domeniulprotezdrii dentare,prezen\aunui numilr mwe de dinli bine implanta\i, farh teziuni odontale, repartnali


3/16

echilibrat pe arcada. mucoasa cu parodonliu sdnitos, creasta alveolatd"inaltd,,ntberozitdlile uqor retentive, bolta palatinb medie, versantul llngual alcrestelor alveolare infenoare inalt, neretentiv, creste milo-hioidienerotunjite, tuberculii piriformi reptezentativi, sunt indicatori biolo gict pozrtlice favartzeazd o protezate corectS.Situalia opusd celor prezentate, formeazd indicatorii bioogici ne gatit:iai cdmpului protetic care ridic[ probleme deosebite inreaLizarea sprijinului,stabiiitalii qi-functionalitalii protezei pa\iale mobilizabile. Aceste zone alecdmpului protetic trebuie sd fie ocolite sau despovarate de presiunileprotezelor mobilizabile.IV. IMPERATIVUL BIOMECAITICImperativul biomeeanic impune ca proteza pffiald mobilizabrld sdrefac1 optim fimctriile SDM, asigardnd rezisten[a mecanicd a protezelot^rezisten\a mecantcd a suportului biologic protetic, precum qi stabilitateastatici gi dinamicd aprotezei pe suportul ei.Rezisten{a rnecanici a protezei mobilizabile depinde de nafrxamaterialului din care se confec{ioneazd (dn acrllat}, de grosimea bazelarprotezei (media de 2 mm), de grosimea elementelor metalice ale protezeiicheletrzate (conectorii prmcrpali de 4-5 mm la mandibuld. tar la maxilar de0.-t-0.6 mm). Caracteristicile mecanice ale protezei mobilizabile trebuie sdfie optime la fo4ele masticatorii (intre 15 9i 80 kg fo4a). ia fo4ele detracgiune gi optime la rezistenla la abraziune.Stabilitatea staticd a protezei pa4iale mobilizabile.in caritatea orali proteza mobilizabild pentru ma:rilar 9i cea pentrumandibuld trebuie si indeplineasci o condigie comund. reprtTzarea egali qinniformi a greutdli protezer pe elementele cdmpului protetic pe care sesprijina. La aceasta se adauga qi stabilitatea statiei aprotezei mobilizabile qizonele protetice pozitive ale maxilarului gi mandibulei. La maxilar protezamobllizabild este suspendatdpe chmpul protetic, in timp cela mandibuld ease sprijin[ pe cdmpul protetic respectiv.Se defineqte un corp ca fiind in ecilibru static atunci c6nd verticalacare trece prin centrul sdu de greutate (CG) eade in interionrl poligonului sbude sus{inere. Doud corpuri respectd condilia de echilibru, unul sustin6ndu-lpe celalalt, cdndverticala ce trece prin CG al corpului sus{inut cade in CGal corpului suslinStor (sau cdtmai aproape de el) qi suprafala poligonului desuslinere este c6t mai intinsS.Din cercetdtt, cenlrlL de greutate al maxilarului, de formd semielipsd,se afld pe bolta palatnd, pe planul medio-sagital,la unirea a 315 anteioarecu 215 posterioare, pe unde trec astfel liniile de maximd stabilitate: unamedio-sagitald, una transversald qi doul oblice (stdnga 9i dreapta)-


4/16

ConsiderAnd forma arcadei maxilare ca o semielipsi, valoarea de 2/5posterioare pAni la centrul de greutate, se caleuleaza matematic dupaformula PCG : 3L / 5 (unde PCG : punctul centrului de greutate, L :lungimea medio-sagitalf a semielipsei). Prelungind punctul A qr punctul B(puncte situate posterior 1a nivelul M 2) prin CG, apar doui puncte simefriceC gi D anterioare, ele fiind in echilibru static cu punctele A gi B. Orice punctconsiderat anterior liniei anterioare CD nu se poate echilibra static prinsimetrie pe arcadd. Deci, orice ed.enta[te anterioard acestei linii se protezeazdprin proteze asimetric echilibrate static. Echilibrul se realizeazdinsd, ?n ace stcazpitrt mai multe prelungiri cu sprijin pe arcada opusd, cdtmai aproape depozitria punctului simetric edentatiei.RezistenJa alimentelor depinde de consistenla lor: moi, medii, tari, dure qifoarte tan, coefrcientul Ral av6nd valori crescatoare. ,\ldtu.'i de coeficientulde masticafie sau coeficientul de rezistenlI propus de LERICHE,DUCHANGE poate fi folositd qi valoarea suprafelei parodontale radiculare,dupd TYLMAII{N:Tabelul coeficientilor de rezistenta dupa LERICHE:

IC L C PM1 Pl'l2 MI M2 M3maxilar 2-5

mandibula 1Tabelul coeficientilor de rezistenta dupa DUCHANGE:IC IL C PMl PM2 Ml M2 M3maxilar 2 t


5/16

CURSUL 6,7ELEMENTELE STRUCTURALE ALE PROTEZELOR PARTIALEMOBILIZABILE

I. SEILE PROTETICEl. qeile acrilice.2. qeile metalice.3. 9ei11e mixte.

II ARCADA DET{TARA ANTTT'ICIALA- tipurile de dinli: acrtlat; porfelan; coroene qi fa{ete din acrilat. (pentru zonafr ontald s aLL zona later ald)

III. CONECTORII PRINCIPALI1. conectorul principal acrlltc palattnal.2. conectorul princip a\ acrtlic lingual.3. conecto n prtncipali metaliciA. Bare: - bare palatinale: transversale. sagitale

- bare mandibulare: bard iinguala.bard vestibulard.bari dentara.B. Pl5cufe: mandibulare: pl6cu{a dento-mucozal|

mandibular6 maxilare: p16cu{a mucozaLd cu ldtrime redus6plilcula mucozald cu lftimepldcufa mucozald antenoard qiplilculamucazalilin formd de Uplilcala dent o -muc ozaLhplac E" p alatinalL c o mplet6.

C. Conectorii dentari- croqet continuu.IV. CONECTORII SECUI.{DARI

mat9posterioar6 fenestratddeschis posterior


6/16

I. $EILE PROTETICECaracteristici:- geile protetice vor avea greutate qi volum redus corespttnzdtor zoneineutrale.- rezistenld mecanica qi stabilttate frzico-chimicd.- o bun6 conductibilitate termicd pentru a stimula {esuturile din jur lavariafiile de cald I rcce qi a completa astfel senzagiile gustative.- sdrefacd funcliile pertarbate de edenta{ie.Clastficare:Dupd materialul din care sunt confeclionate se desprind urmdtoareletipuri de gei:- qei acrilice - realizate din polimetacrjlat de metil cu grosimea de 2mm. Prcztntd doi versan{i: vestibular qi oral, o fald mucozali qi unaproteticA.- gei mixte sau metolo-acrilice.

$eile mkte, metalo-acrilic eComponenta metalicd sau $aua metalici a scheletului este turnatd"impreund cu celelalte componente metalice qi asigurd rctentia Si rezistenlametalicd a componentei acrilice. Volumul qeii metalice trebuie si fie minim,dar de r ezisten\a me caricd maxirrr6,.La nivelul crestelor edentate prezintd elemente de retenfie pentru dinlii

artiftciali- formd de plasd sau grlld" cu ochiuri mici gi dese.- formd de plasl cu ochiuri largi, desutihzatl.- formd complet metalic5", retenliile pentru acnlat fiind butonii sauciuperculele de pe suprafala externd. Aceste retenlii se intind pe creastaedentatl, fErd si deplqeascA 28 din diametrul vestibulo-oral al srestei. inzona vestibulard frontald" retenltile vor fi. mai reduse ca volum pentru a nutranspare metalul pttn awllat.Lungimea geii metalice va fr de 213 din lungimea crestei, iar tillimeape versantele laterale va fi de 213 din ldfmea crestelor. in po4iunea distaldin edentaliile terminale, pe mijlocul crestei in dreptul molarului doi , va aveaun buton de distan[are sau stop distal, care are rolul de a impiedicabascularea scheletului ?n timpul qtupuirii acrilatului. tn zona frontald butonuleste pe linia medianS. Unirea geilor metalice cu conectorul principal trebuiesa fie frcutz- pe o suprafa\d mare, rezistentd, aici existAnd solicitarea maximdin timpul masticaliei. Joncfiunca cu conetorul principal se face totdeauna peversantul oral al geii unde se realizeazd o treaptdpe fata internd gi o treaptdpe fala externd ale conectorului principal, pentru ca La acest nivelcolnponenta acrlltcd, sd se termine net, fbrd o denivelare intre conectorul


7/16

principal qi qaua acnlicd. Aceste doud trepte vor fi adAnci de lmm. qirealizate la nivele diferite pe cele doud fele ale conectorului prineipal.

$eaua metalicd. va fi ?ntotdeauna realizatd la distan[e de I mm decreasta alveolard, ceea ce se obline prin foliere cu ceard, spaliul rezuLtat fiindcomplectat cu componenti ac'.ihcd,.Componenta acrilicb, reahzatd, din acrllat roz termopolimeizabll,inglobeazd componenta metalicd a geilor proteticeII. ARCADA DEI{TARA ARTIFICIALAPentru rcabzarea arcadet artificiale se utt'lizeazd-din1i prefabncati din porfelan. Mijloacele de reten{ie sunt crampoanelebutonate sau nu. Realizeazd funclta esteticb in condiliile cele mai bune, darau un grad de duritete rrlare.- dinli prefabricatt din acrilat (sau mod ela[i in laborator) sunt cei maiutlliza\i.CerinPle de ordin estetic imPun:- alegercaculorii, formei qi mdrimii dinlilor atttftciali-respectarea liniei rnediene.-individualizarea arcadelor dentare fuontale artificiale qi mascarea efrcientd aaspe ctului artific ia( treme, diaste me, inc on gruen{e ).-r ealtzarea curburii gi simetria dinlilor fr ontali.-pentru rcahzarea plenitudimi faciale din regiunea frontald- drnlii semonteazA cu margin ea incizali in afara crestei.Ceringe de ordin funcEional:-dacd caninul are coeficient de rezistenJi redus. se preferd prin protezarefuncfa de grup.-niciodatd nu se fansforrnd flrnclia de grup in firnctrie caninS.- in edentalll\e de elasa a IV a Kennedy reduse, eu absen{a eelor patruincisivi, se reface ghidajul anterior qi se va rcaliza dezocluzia distald..- in edentalia de clasa a IV a Kennedy cafe ccuprinde qi caninii, ghidajulanterior nu poate ftrealizat numai pe drnlii frontaliqi se va pdstra contact gidistal, deoare ce in acest oaz qa.ua frontald are caracter de qa terminald.- obieotivul principal il reprezinth refacea funcliei estetice gi fonetiee qisecundar stabilitatea PPM in timpul mastica[iei gi degluti{iei.

Realizarea arcadei artrfrciale in zona laterald:Se urmdreqte alegerea formei , mhrimn, culorii gi materialului din care se vorconfecliona dinlii artificiali.- drntrii prefabricay din porfelan au drrtata mate, utiliza\i rar, due Ia uzwraantagoniqtlor natw ali.- din{ii prefabricali (sau relizaltin laborator) din aerllat.


8/16

Cerinle de ordin funclional in montarea din{ilor:Obiestivele prineipale sare stau la baza morrtarii dinlilor artifieialisunt legate de refacerca func[iei mastic atoni gi a deglutiliei gi realizarea uneistabilitali statice gi dinamice a PPM ?n timpul funcliilor SDM.- suprafatra unei qei trebuie sd fie cel pu{ur dubl5 fala de suprafap de secliunela colet a dinlilor pe care-i inlocuiegte. Deci, suprafa{a geii trebuie sd seextindb cdt mai mult in limitele funclionale ale cdmpului protetic.- dintrii arttficiali monta[i pe mijlocul crestei.- volumul vestibulo-oral al dinlilor artiftciali sa fie mai mic decd al celornaturali.- relieful ocluzal sd corespundd reliefului ocluzal al dinlilor antagoniqti cucare trebuie sdrcalizeze cattacte ocluzale firncfionaLe.- qanful intercuspidian al dinlilor artifrciali trebuie si corespundd liniei ceuneqte pintenii ocluzalt care realizeazd sprijinul dento-parodontal al geilor.- for\a de solicitate ocluzalS sa cadd, in mijlocul qeii, la nivelul cdmpuluigeometric, sau sd fie cit mai aproape de dintele limitrof edentaliei, gi sdcontribuie la sprijinul dento-parodontal (dupa legea lui CANOD).- micqorarea solicitirii suportului muco-osos prin diminuarea suprafe{elorocluzaleale dinlilor artificiali cu l0% pentru ftecarc dinte pe care ilinlocuiegte (legea lui Al.{T). Este necesar ca suprafelele sd nu fie reduse maimult de 6A%.- ACKERMANN a sintetrzat prineipiile bio-mecanice ale realizdri arsadelorartificiale?n cadrullegii ,,celor trei H,,:- heteropozitria'schimbarea ordinii dintrilor artihciali pentru cadinlii cu suprafald ocluza76, mai mare sd fie plasa{i cdtre centrul geomeffic alqeii, ?n vederea realizdrii unei stabllitiltt mai bune. Se inverseazd" poziliapremolarului doi cu molarul unu.- hetromorfia- modificarea morfologrei dinlilor artificiali fa[d decei naturali. Se reduce suprafala ocluzald, a din4ilor artrficrali, se reducecnspidarea dinlilor din zana laterald pentu ca fo{ele oclazale verticale depresinne sd se descompund, in renrltane oirzontale, in numdr cfit mai micpentru a nu destabtliza qauaproteticX.'heteronumLruT- se referd la reducerea numdrului de dn4i Ianivelul arcadei artificiale, in special la nivelul qeilor terminale. Molarul 3 nuse monteaz[" pe arcada artiftaiald,, intre ultimul dinte montat pe $a qiextremitatea ei, serezew1,un spaliu liber de 1-1,5 cm.


9/16

6)^ \ - r \v III. CONECTORTI PRINCIPALI ( MAJORI )( ^^^rr,AU'hrL4n i Conectorii princip ali realtzeazi untrea qeilor protetiee qi transmitera\] t/* fortelor de solic itaie ocluzalh de la o qa Ia alta gi de la o qa la lelernentele dementmere, sprijin qi stabilizare. Ele sunt elemente transversale ale PPM.C ondiliile r e ahzar Ii c one ctori I or princ ip ali :- sd fie aqeza\t simeric pe arcadd. perpendicular pe planul sagital.

as igur6nd eonfortul pacienttrlui-- sd aibit rigiiitate,in acest mod fiind un suport stabil pentru celelaltecomponente ate pptvt. Rigiditatea este dkijatd de ldlirnea conectoruluiprincipal pentru maxilar gi grosrmea profilului pe secliune pentru rnandibulb'sd realizeze profilaxia pentru {esuturile c6rnpului proteti. Profilaxiaparodontalh se reaLtieazh prin,ol.asarea la distanla de din1i, de parodonliutior, qi de asemenea sd realizeze qi o profilaxie a zonelot negative alec$mpului protetic care se vor desporrdra prin folierea modelului: paptlaincisivi, rugile palattne, torusul sau rafeul median'- ,rolrr* qi grosime minimS penrtu a nu jena func{ionalttatea lirnbii qipentru asigvriea confortului static qi dinamic al protezei pralialmobilizablle.- asigurarea unui conforl pennanent pentrrr pacient prin respectareaconturului anatogric aI cArnpului protetic acoperit (rugi palatine) qi

asugurarea unei ieiene orale prin lustruirea corectd a conectorilor principali'iotetoit.u 1or cu cu celelaite elemente componente a1e PP\l si se realizeze inunghiuri rotr.rnjite.Clasificarea conectorilor pnncipaii se face dupd urmatoarele criterii.- dupa topografre: rnaxilari. mandibulari.-dupa materialul drr care se confec\ioneazd,'.- aenlat:- plaod as-j,lied palattnald, pTaed ac.,ttlisd iingua16,- metal: - crom-coba\t, aliaje nobile, aliafe inoxidabile tipcrom- nichel.

C O I{E C TO RII P RI ,{ CIPA LI ME TA LICISe pot utllizala

- ma,xilar: conestori principali metalici palatinali.- man dib ulf : c onectori princ ip ali metalic i mandibulat i.

Se prezinti sub formd de placule sau bare.Materiale din care se realizeazd sunt:- stelite de crom-cobalt folosite frecvent.- aliaje nobile din a,ur pLa'tinx'- aliaje tnoxidabile ( crom-nichel).- aliaje inoxidabile ( fero-crom-nichel).Caracteristicile conectorilor principali metalici sunt:

q


10/16

- rigiditatea aare se obline lalimea conectorului principal la maxilar saudn

@

- bpIAlggtelggg sitsatd la [email protected] baff antettaary. La unirea ei cu elementele pe care le conectezd" seldlegte in evantai, pentru ca unghiurile de unire si fie rotunjite.- sunt o.rientate para4edian, sunt eele mainebiolosice si rnmezd, curba arcadei Ia 10 mm-

inal. Elese unesc cu elemqnlgle_de;qge4iung 41g Unor qei, pe care le Ieagd, intre ele,ra,dar rezula simetriei impune plasarea unor bare identice a onusd.

Din asocierea celor doui poalli a barelor transversale cu eele sagitale,rcniltd urmdtoarcle tipuri de conectori principali :

nu la limita de#4

din doua baredin doua baresagitale qi una transversald, dispusd antcrior. ( \- ao\ecto, pn",pip,,eli"*qr, din combtnafia u fu5 bare sagitale]i doudL^..^ **^*::;;:l;-- --'\--- - -- -,------

- rc_onector principal in formi de ..tfu. deschis anterior/7..\'T_--Qg,149 gi una transversalS, dispusi posterior.

grosime qi profil pe secgiune labara linguala mandibulara. fugiditatea faceca solicitdrile funclionale la care este supusd proteza sd fie repartizatd.suprafelelor de sprrjin dento-parodontal gi muco-osos.- profilaxia {esuturilor cdmpului protetic: se despovireazd papila incisivS,rugile palatine, rafeul median, torusul palatin sau conectorul principaltrebuie sI treacd la distanlb de parodonliul marginal al dinqilor restanli.- confortul pacientului se realizeazd prin:- simetria conectorului principalfalE de lina medianS.- aplicarea conectorului principal perpendiculra pe planul medio-sagital.- plasarea conectorului princip alin zane cdt mai pulin funclionale.

- reducerea de volum ( la maxilar vor {rplati).- conectorul principal sd reproduci fidel conturul anatomic pe care-locupS (rugile palatine), iar acoperirea s5 nu fie mai mare decln este necesar.- intAlnirea conectorului principal cu celelalte elemente ale protezei

rsale- bara ql1jlcie sygrsala situatd la nivelul olarului unu

trebuie sd se facdinunghiuri rotunjite qi foarte bine lustruite. iI. conectori -.ingi' !'i sr ' formd de iare . /ou;*t o# ' ''t


11/16

).P --G-to m-'tI d"t'^' = ]'-4tn/r)\tr-" *taaJ latimea de 6-10 mm qi grosimea de 3-4 mm, fiindsituate la distanld de mucoasa eu rezihenld mare. Pe sec{iune au formdo:alat!, ?n picdturl, rotund4 sau semletundi, cu suprafafa pland spremucoasa.

Au f.oqq diferite pe secfiune: ovakq{ r@dd, selutrJiru4semipriformd gi pot fi blasatiln elreptul ve-rs' t_--r -- --*9_9la!, in dreptul verg?nlllyi vqstibulalal procesului alveolar sau plasatedentar.ll:--rlBara liuguqldtEste plasatd in dreptul versantului lingual al procesului alveolar, intrefundul do sac lingual qi parodon{iul marginalla aproximativ 3 mm, margineasuperioard a barei afldndu-se 1a o distantd de 4-5 mm. Fald de mucoasaprocesulut alveolar, plasarea barei linguale depinde de forma anatomrcd aprocesului alveolar, rezllientp mucoasei crestei alveolare qi de tipul de sprijinal protezei :- in sprijin dento-parodontal, distan{a minimd este de 0,3 mm (seobtrine prin folierea modelului ).- in sprijin mixt, plasarea se face in firncJie de rezllien{a mucoasei qiinclinarea procesului alveolar : proces alveolar vertical qi rezilienld miniml -folierea este de 1 mm ; proces alveolar oblic - folierea este de 1,5 mm ;proces alveolar oblic cu rezfienfi mare - folierea este de 2 mm: procesalveolar retentiv qi concav sau dingii sunt lingualizali - folierea este de 1.5 - 2mm: Dacd existd torus mandibular, folierea in aceasti zand, este de 0.5 - Imm. Plasarea linguald a barei metalice presupune indl{irnea procesuluialveolar, intre fundul de sac lingual gi parodonliul marginal, de 9 - 10 mm.Profilul bazei cel mai folosit este cel de formd semipiriforml" cuporfiunea mai voluminoasl plasatd cdtre fundul de sac, iar extremitateasubliati cdtre parodonliul margrnaL Dimensiunea barer semipiriforme estede 4-5 mm ?ndlfime, 1 mm grosime la extremitatea superioard qi 3 mm laexffemitatea inferioard. Muchiile sunt rotunjite. Zsnela de minimd rezistenldmecanicd sunt plasate Ia mijlocul barei, la unirea cu qeile qi la joncfiunea cuconectorii secundari. Unirea baret linguale cu geile protetice se va faceprintr-o porliune mai Iati gi ingrogatS, cu un prag la exterior gi unul ininterior mucazal, d" qq4g_yr_Wffii acrilafiil geilor.

Este situatd vestibular, pE versantul procesului alveolar, in&eparodonliu qi fimdul de sac. Se indicd atunci c6nd arcada alveolo-dentard, areo inclinalie prea tnare lingual, prezrntd torus mandibular exagerat care din

2 . Barele nmndibulare '


12/16

.':rir . - .

motive generale nu poate fi indepartat preprotetic, ceea ce contraindicdplasarea barei linguale. In zonavestibulard se menlin aceleagi eondifi pentruplasareabarei, ca gi cele expuse anterior'Ba ra mandibulard dentard

Se aplicd in cazulin care ambii versanli ai crestei alveolo-dentare suntde inelfme redusS. Ea poate fi situatd vestibular, inestetic, sau lingual,supracingular qi supraecuatorial. Bara dentard are urmdtoarele dimensiuni : 2*rn grori me, 3-4 mm 16trime, qi nu trebuie canfundati cu croqetul continuu,deoarece dimensiunile qi funcliile lui diferd'

pout* fi situat la maxiiar cu contact mucozal sau dento-mucozal, inde placuli are raPorttimp ce conectorul prrrcipal mandibular sub formdnumai dento-mucozal.conectori principali mandibulari sub formi de plicufe:P ldcutra dento-ntucozald tnandibul ardExtremitatea inferio ard are forma barei linguale qi ajunge pdnd infundul de sac lingua1, fdrd ajeaa mob tlitatea fiziologicd a planqeului bucal qia frenului limbii. Superior, se continud cu o pldculd subEire de 0'4-A^5 mm,care se termina pierdut pe dinlii inferiori, lingual acoperind toatd zanasupracingulard, ci un relief extern eare va imita relieful feplor linguale aledintrilor frontali. Interdentat, placa ajunge pdnd la inal{imea punctelor decontact. La nivelul parodonliului marginal, placatrebuie s5 fie distan[atd 0,2-0,3 mmsau se decoleteazdplaca?n aceeaqi manierd ca qrla maxilat'- tn regiunea laterald placa ajvnge pind in apropierea felelor ocluzaleale dinlilor restan{i, ajung6nd pena la nivelul punctelor de contact. Se faceproteclie parodontala prin decoletarea placii la nivelul parodon{iuluimargtnal al dinlilor laterali. Sprijinul parodontal se realueazd prinintermediul pinteni lor o cluzali sau tncizali.Qonectori principali maxilari;qb forrylii de pldctIdQ_uqqlqgUgi,- ,. pt."itttu t.tb formd de pldcule mai inguqte s4u mai late, in fi'rnclie demdr imea, ?ntindere a, edentaliei -- grosime a c cu cdt pl5culele sunt mai inguste,grosimea trebuie sa fie mg mare de 0,6 mm gi inyers de 0,4 mm.- luti*tu minimd sa fie egal6 cu mdrimea spalulgl e4gqtat'oprindu-se la 5 mm' de parodon{iul dinlilorrestan.{r.- anumite zofle tetic se despovdreazd de presiuni (rugilepalatine, papila retroinsisivi,marginal).

rafeul median, torusul palat'tn, parodonliul


13/16

- conectorii principali maxtlari care vin in contact cu mucoasa se numescpldcu{e musozale, iar cele care au contact qi cu dintii restanli se numescpldcu{e dento-mu c ozale.- marginile anterioare qi posterioare ale conectorilor prrncipali se ingroaqdugor pentru a evitaleziunile mucoasei in timpul infunddrii protezelor.- limita anteriaard a pldculelor maxilare se face intre doui rugipalatine saupe versantul ascendent aluneia,limita posterioard fiind inarntea liniei Ah-Pldcu[a mucozald cul61ime redusd

Este indic atdin edenta{ii laterale cu sprrjin dento-parodontal. LdlimeapldcuJei este egal6 cu mbrirnea spafiului edentat qi concordS cu ariadelimitatd de cele patru puncte de sprijin ale ptotezei. Grosimea de 0,6 mm'nu ajunge in zana rugilor palatine. Pentru protec{ia rafeului median sefoliazd cu 0,3-0,4 mm, iar pentru torusul palatin 0,5-1 mm.Plbcu{a mvcazaTd cu 151ime mare

Este indicat|?nedentalia de clasa I-a qi clasa aII-a Kennedy, cu crestealveolare bine reprezentate, existdnd mai mult de 6 dinli restan{i, iar torusulpalatinabsent sau foarte redus qi in edentalltle lateto'tetminale.Limita anterioard din zona rugilor palatine este la hnia ce uneqtearbitrar cei mai anteriori pinteni ocluzalfi,limtta este postero-anterior de liniaAh. Latimea trebuie sI fie cel pulin cdt lungimea geilor. Este necesardproteclia parodontala (decoletarea gi pldcula cu marginea ei la distan!6 de 5mm fali de parodon;iul dinlilcr)" folierea rugilor 0-2-A3 rrm. a torusului 9i arafeului median.Pldcu{a mucozald anterioar6 qi posterioard fenestratd

Este indicatdin toate tipurile de edentalie, dar ndicatia de elecle estecAnd torusul palatin este mare, situat ?n mijlocul bol1ii palatine, cdt gi pentruredarea confortului pacientului pria fenestrarea palattnald a pldeufei. Areformd de patrulater cu unghiurile robtnjite, foarte ngid, cupldcu[a anteioard.maiLath de 6-9 mm, la distanfa de cel putin 5 mm de parodonliul marginal aldin{ilor frontali, panlel cu acesta gi situat intre doub rugipalatine. Suprafalaexternd redi anatoform caracteristicile bo{ii palatine din aceastd zon6.Pldcula posterioard, mai ingu.stl 4-5 mm, este pe secliune semiovall, avdsdaspect debafi.Pldca\aarfiertoarl,este unit5 depldculaposterioarhcu2benzilaterale de 5-6mm la1ime, plasate paralel cu parodon{iul margrnal al din{ilor qi la o distanlade 5 mm de acesta.Pldeula mueozaldin form^6 de ,,1J,, desehis posteriorEste indicatd dacd existd torus palatin mare, plasat posterior pindapraape de limita distala a palafi;Jui dur. l'tru are tigrditate pfea mate,


14/16

grosimea fiind de 0,6 rnm. Respectd toate condiliile tehnice gi de protec{ie azonelor de despovdrare descrise anterior.

PlScula dento-mu cozaldE,ste rrdic atd datarild existen{ei a pulini dinli restanli (grupul frontal)qi cu torus palatin situat posterior. E,ste indicatd gi in edentafile care se

asocrazd gi breqe situate in regiunea anterioard frontala. La{imea pldcu{eitrebuie sd asigure rigiditatea qi s[ permitd ocolnea torusului situat posterior.itr .egr,rtea frontal5, se {rxeazd" supracingular, unde marginea plScu{ei sesubtriazd, pierzindu-se lin pe din1i. in regiunealateral}", se 1-ace decoletarea qieliberarea parodontalS cu 5 mm. Pldcula dento-mucozall. nu trebuie si sesprijine pe planuri inchnate. Se despovdreazd zonele cunoscute. papllaretroincisivd A,2-0,3 mm, rugtle palatiae 0,3 mm, parodonliul marginal 0,2-0,3 mm.

P lac a p alattnala c ornp letdEste indicafiin edentalii cu mai pulini dinli restan{i qi creste edentateatrofiate. Limita anterioard este supracingulard iar interdentar ajunge pdnd lanivelul punctelor de contact. Limita posterioari este reprezentatd de liniaAh. Sprijinul dento-parondontal se asigurd prin crearea de treptesupracingulare pe canini qi dinlii centrali sau pinteni :rl.crzali (gheru{e)Menlinerea este favorabild datorttf, adeziunii. Grosimea este de 0,4 mm. Sede spovdre azd zonele cunoscute.3. Conectorii derstariReprezintd elemente structurale ale protezelor scheletizate, ce faclegdtura intre componentele pratezet qi asigurS rigidttatea qi stabilizareaintregului ansamblu.

Se prezintd sub formd de benzi sau bare. Se plaseaza pe din{ii anteriorisupraeingular gi pe eei posteriori supraecuatonai. Au o la1i-me de 2-3 mm,grosime de 1 mm. iar pe sec{iune au fortnd, ovalard,,lungirnea find variablll,cuprtnzdnd 2-8 din1i. Pentru a putea cdt mai bine adaptali pe dinli ;i pentru atransrnite axial presiunile masticatorii, uneori este necesard o glefuue afe{elor orale ale dinlilor pe care se insereazd. sau a fe{elor ocluzale aledinlilor antagoni;ti.Conectorii dentan pot fi continnui, fhrd a tnfluenla intercuspidarcamaximd ; discontinnui, in csz de diasteme imporlante salr prognatismmandibular. Crogetul confinuuIndicalia de eleelie o reprezintL, protezele terminale bllaterale. H,lprelungegte bralele opzante ale croqetelor, fiind plasat supracingslar pe falalinguala a drnlilor frontali. Poate fi folosit qi ca element indiviclualizat.Necesitd anurnite condilii de aplicare :


15/16

@

- 151ime de 2-3 mm, pe secliune formd semiovalS gi grosimemaximd de 1 mm.- dinlli frontali trebuie sd aibi o inal{ime suficientS, cu spa{iulnecesar autocurdlirii intre bara linguala gi crogeful continuu.- sd se sprijine la extremitali pe pinteni ocluzali sau incizali,

elimindnu-se efectul disortodontic de vestibularizare a dintrilor frontali.Rolul croqetului continuu:- mdrkea rezrsten[ei protezei qi rigidtzarca barci linguale.- asigurd sprrjin dento- parodontal.- rol antibasculant, asigurdnd menlinerea indirecti.- stablluareaprotezei in sens disto-mezial.s aLidar zarea di4il or re stanfi.IV. CONTECTORII SECUNDARIReprezintd elementele structurale ale protezelor parliale scheletizatecare leagb porfiunile dentare ale scheletului metalic ( crogete, conectoridentari, gherule rncrzale ) de por{iunile mucozale ale protezei ( qei, plbcule ,bare).

Se plaseazd de obicei pe fe[ele proximale ale dinlilor ancord", inspreedentalie, sau se pot aplica gi interdentar dacd existd spa{iu intre din1i.Conectorul secundar transmite forfele ocluzale aplicate la nivelularcadei artificiale la dintele ancord,, prin intermediul pintelui ocluza| qitransferd ?n sens invers, spre baza protezei, o parte din solieitarea bratrelorcroqetului asupra dintelui.Plasarea corectd a conectorului secundar presupune ca zorua prin caretrece conectorul sd fie pland, deretentivizalA, iar traseul gingival foliat,penFu ca parodon{iul sd {re protejat.Caracteristici:- si aibd volum redus, cu traiect vertical, sd nu fie aplicati pe suprafe{econYexe ale dintrilor restanfi.- si fie rigtzi.- sd tracd la distan!6 de parodonliu marginal, paplla interdentard, fibro-mucotLsa proc esului alveolar.- joncliunea cu pintenul ocluzal se va face intr-un unghi de 90* sau mai mic,iar joncqiunea cu conectorul principal va ft intr-un unghi de 90* qi inunghiuri rotunjite.Clasificare:- dupd locul de aplicare:- conectori proximali secundai care se aplicd pe felele proximale ale din[ilorst61pi ce mlrginesc edentalia, ocupdnd 113 din suprafa{a proximalS a dinteluist61p. Contactul intim cu dintele st6lp se face prin drijarea planului de


16/16

ghidare in regiunea crestei marginale pe aproximativ 2/3 din indl{imeaconectorului prineip aI, eu protec{ia parodon{iului marginal.Indicatie: - in edentagiile de clasa a I-a pleacd din gea qi se termind la nivelocluzal pentru dintele st61p, conectorul secundar av6nd ro1 in acest caz de aghida inserfia qi dezinserlia PPM.- in edenta{iile de clasa a III-a cdnd leagd pintenul ocluzal deqea.- conectori interdentari secundan care se aplicd oral interdentar. Au formdtriunghiulardpentru spaliul interdentar, dar Ia distanla de papila interdentardgi mucoasa procesului alveolar de 0,2 mm.Indicalie: - edenta{ii de clasa a I-a unesc pintenii de conectorul principal,avdnd qi rol antibasculant.

- unegte crogeful continuu de conectorul principal.- dupa modul de reaLizare'.- conectori secundart ai bralelor retentive ale crogetelor dwizate. Pornegtevestibular sau oral din qeaua PPM cu traiect oruontal sau oblic, apoi lamijlocul felei laterale a dintelui st6lp ia pozilie vertical5 gi ia contact cudintele deasupra ecuatorului protetic. De aici se va contiwa cu por{iuneaflexibil5 a bra\ului retentiv al croqetului. El va fr la distanlA de parodon{iulrrargtnal gi mucoasa procesului alveolar.- conectorul secundar de intirire a crogetului inelar cu 4 brafa Pornegte dinpintenul secundar al croqetului cu 4 brale qi se termind in ga sau ?nconectorul prncipal. Are rolul de a asigura igiditatea sistemului.- conectorii secundari elastici oblinuli prin grosimea micd sau lungimeamare a brafului elastic, fiind indicat in edentalii de clasa a I-a pentru aegalaa diferenla dintre rezllien[aparodontald gi cea fibro-osoasd.

Scheletate-curs 5,6,7.pdf

Documents

Transcript of Scheletate-curs 5,6,7.pdf