S.C. OPREA AVI COM S.R.L. CUPRINS RAPORT la...

PFA Miclausu Camelia Ferma pentru Pui de Carne Dumbraveni, jud. Sibiu S.C. OPREA AVI COM S.R.L.

decembrie, 2012 1

CUPRINS RAPORT la STUDIUL DE IMPACT

pentru “EXTINDERE SI MODERNIZARE FERMA DE PASARI”

ORAS DUMBRAVENI, JUDETUL SIBIU

1. INTRODUCERE 3

2. INFORMATII GENERALE 5 2.1. Denumirea proiectului 5 2.2. Descrierea proiectului si a etapelor de realizare a acestuia 8 2.3. Realizarea investitiei – categorii de materiale de constructii utilizate 14 2.4. Informatii privind productia care se va realiza si necesarul resurselor

energetice 15

2.5. Informatii privind substantele si preparatele chimice utilizate 17 2.6. Poluanti fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea

propusa 20

2.7. Alternative la proiect 26 2.8. Documentele si reglementarile existente privind planificarea, amenajarea

teritoriala in zona amplasamentului proiectului 27

2.9. Alte avize si autorizatii detinute de beneficiar 28 2.10. Modalitatile propuse pentru conectare la infrastructura existenta 28

3. PROCESE TEHNOLOGICE 29 3.1. Activitati desfasurate in cadrul proiectului 29 3.2. Activitati de dezafectare 40

4. DESEURI 43 4.1. Tipuri de deseuri rezultate pe faze de activitate 43 4.2. Managementul deseurilor 46

5. CERINTE BAT SI MODUL IN CARE S-A TINUT CONT DE ACESTEA

53

6. IMPACTUL POTENTIAL 64 6.1. Apa 64

6.1.1. Date generale 64 6.1.2. Alimentarea cu apa 66 6.1.3. Managementul apelor uzate 69 6.1.4. Impactul potential 70 6.1.5. Masuri de diminuare a impactului 70 6.1.6. Impactul prognozat 72

6.2. Aerul 73 6.2.1. Date generale 73 6.2.2. Surse si poluanti generati 76


decembrie, 2012 2

6.2.3. Impactul potential 81 6.2.4. Masuri de diminuare a impactului 86 6.2.5. Prognozarea impactului 87

6.3. Solul 88 6.3.1. Caracterizarea si calitatea solului pe amplasament 88 6.3.2. Impactul potential 88 6.3.3. Masuri de diminuare a impactului 92 6.3.4. Prognozarea impactului 94

6.4. Geologia 96 6.4.1. Caracterizarea zonei 96 6.4.2. Impactul potential 96 6.4.3. Masuri de diminuare a impactului 96

6.5. Biodiversitatea si peisajul 96 6.6. Mediul social si economic 97 6.7. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural 97

7. ANALIZA ALTERNATIVELOR 98

8. MONITORIZAREA 99

9. DESCRIEREA DIFICULTATILOR 102

10. SITUATII DE RISC 103


decembrie, 2012 3

1. INTRODUCERE

Prezentul Raport la Studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului (EIM) s-a intocmit conform cerintelor legale in vigoare pentru proiectul de „Extindere si modernizare ferma pasari” in localitatea Dumbraveni, judetul Sibiu. Titularul proiectului este S.C. OPREA AVI COM S.R.L., cu sediul social in loc. Craiesti, str. Dealul Viilor, nr. 5, jud. Mures, tel/fax 0265328187/0265328210, societate comerciala reprezentata prin administrator – dl. Oprea Zaharie. Conform Certificatului de Inregistrare seria B nr. 0366371, S.C. OPREA AVI COM S.R.L. este inregistrata legal in Oficiul Registrului Comertului Mures sub J26/328/08.04.1997 si CUI 5504181, avand principala activitate: cod CAEN 0124 – Cresterea pasarilor.

Proiectul isi propune schimbarea destinatiei si modernizarea adaposturilor zootehnice, folosite in trecut pentru gaini ouatoare, in scopul amenajarii spatiilor corespunzatoare cresterii puilor de carne astfel incat sa fie conforme cu cerintele legislative sanitar-veterinare si de mediu. Se propune extinderea fiecarei hale cu o camera de comanda pentru echipamentele tehnologice din hale si implementarea unei tehnologii performante de crestere a puilor de carne.

Ferma pentru pui de carne se va amenaja in incinta fostei ferme pentru gaini ouatoare, care au fost crescute in baterii, in intravilanul orasului Dumbraveni, jud. Sibiu, pe parcela cu nr. top 1676-1678/2/2 din CF Dumbraveni nr. 101206 (suprafata totala = 24.880 mp). Investitia se incadreaza in planul urbanistic general al localitatii Dumbraveni, conform Certificatului de Urbanism emis pentru proiect, cu nr. 47 din data de 11.10.2012. Conform Certificatului de Urbanism si Extraselor CF, parcelele aferente proiectului sunt in proprietatea S.C. OPREA AVI COM S.R.L.

Conform prevederilor OUG 195/2005 privind protectia mediului cu modificarile si completarile ulterioare, a HG 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului si a Ord. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private, se solicita intocmirea Studiului de EIM pentru acest tip de proiect.

Prezentul Studiu de EIM s-a intocmit in conformitate cu prevederile Ord. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra mediului.

Conform HG 445/2009, Anexa 1 – Lista proiectelor supuse evaluarii impactului asupra mediului, activitatea din ferma se incadreaza la pct. 17, lit. a) Instalatii pentru cresterea intensiva a pasarilor de curte sau a porcinelor avand cel putin 85.000 de locuri pentru cresterea pasarilor de carne, respectiv 60.000 de locuri pentru pasari ouatoare. Conform OUG 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata prin Legea 84/2006, activitatea din ferma se incadreaza in Anexa 1 – Categoriile de activitati industriale pentru care este obligatorie obtinerea autorizatiei integrate de mediu, la pct. 6.6., lit. a) – Instalatii pentru cresterea intensiva a pasarilor, avand o capacitate mai mare de 40.000 locuri pentru pasari.

Cod NOSE-P Cod SNAP 110.04 – Fermentatie enterica 1004 – Fermentatie enterica 110.05 – Managementul dejectiilor animaliere. 1005 – Managementul dejectiilor animaliere


decembrie, 2012 4

Analiza proiectului in cadrul EIM s-a facut tinand seama de prevederile urmatoarelor acte de reglementare si documente de referinta:

- Ord. 1234/2006 privind aprobarea Codului de bune practici in ferma.

- Reference Document on Best Available Techniques for Intensive Rearing of Poultry and Pigs.

In urma realizarii prezentei evaluari, vor rezulta recomandari pentru diminuarea impactului de mediu, pe care titularul proiectului are obligatia de a le respecta. De asemenea, acesta este obligat sa aplice toate masurile tehnice si organizatorice pentru a preveni producerea accidentelor, limitarea consecintelor acestora asupra sanatatii populatiei din zona, precum si de a limita impactul produs asupra factorilor de mediu acolo unde acestea se identifica si unde ar putea deveni semnificativ.

In functie de concluziile evaluarii de mediu, APM Sibiu va comunica beneficiarului decizia luata si masurile care trebuie avute in vedere ca obligatii de mediu pentru limitarea impactului la un nivel acceptabil si intr-un areal cat mai redus.

Prezentul studiu de EIM a avut in vedere analiza impacturilor potentiale pentru ambele faze ale investitiei:

- organizarea de santier si

- functionarea fermei, cu accent pe managementul deseurilor in ferma si al apelor uzate rezultate din activitate.

De asemenea, s-au avut in vedere situatii de incetare temporara sau definitiva a activitatii, cu prevederea masurilor necesare pentru prevenirea impactului de mediu si domenii de monitorizare a activitatii si a factorilor de mediu in zona fermei.


decembrie, 2012 5

2. INFORMATII GENERALE

2.1. Denumirea proiectului

Denumirea proiectului: EXTINDERE SI MODERNIZARE FERMA DE

PASARI

Titularul proiectului: S.C. OPREA AVI COM S.R.L.

Sediul titularului proiectului: loc. Craiesti, str. Dealul Viilor, nr. 5, jud. Mures

Telefon:

Fax:

0265 328187

0265 328210

Proiectant: S.C. OPREA AVI COM S.R.L., loc. Unirea, str. Garii, nr. 273, jud. Alba

Adresa de implementare a proiectului:

intravilan Dumbraveni, parcela cu nr. top 1676-1678/2/2 din CF Dumbraveni nr. 101206

Perioada de implementare a proiectului:

trim. IV 2012 – trim I 2013

Program de lucru: 365 zile/an, 24 ore/zi

Autorul atestat al Studiului de Evaluare a Impactului asupra Mediului:

PFA Miclausu Camelia

Inregistrare in Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului:

pct. 149 si pct. 232

Adresa evaluatorului: mun. Sibiu, B-dul Mihai Viteazu, nr. 7/60, jud. Sibiu

Telefon:

Fax:

0769 628880

0269 211907


decembrie, 2012 6

Amplasamentul fermei Terenul este situat in intravilanul localitatii Dumbraveni, pe amplasamentul fostei ferme pentru gaini ouatoare – FERMA NR. 2 Dumbraveni.

Terenul are destinatia de construcii edilitare si industriale, fiind situat in UTR nr. 11, A11, este paralel cu DC142E, conform inscriselor din Certificatul de Urbanism nr. 47/11.10.2012. Accesul se face direct din DC142E, prin racordul existent.

Terenul de amplasament al fermei se prezinta plan, fara accidente sau panta pronuntata; nu s-au sesizat fenomene de baltire sau eroziune in incinta.

In partea de sud a incintei imprejmuite, sunt fostele paturi pentru dejectii care au deservit fosta ferma de gaini ouatoare. Acestea sunt situate in afara incintei imprejmuite, se prezinta sub forma unor excavatii pe care s-au instalat specii vegetale ruderale, insa nu fac obiectul investitiei si analizei de mediu.

In imediata vecinatate a fermei s-au identificat:

- in Nord: DC142E si fosta ferma de pasari , partial cumparata de S.C. OPREA AVI COM S.R.L. (3 hale cu acces din DC142E);

- in Est, terenuri agricole proprietate particulara si fostele sere Dumbraveni;

- in Sud, fostele paturi pentru dejectii, terenuri agricole proprietati particulare si cursul raului Tarnava Mare, la cca. 650 m distanta;

- in Sud-Vest, ferma nepopulata, la cca. 560 m distanta.

In raport cu zonele rezidentiale, ferma se situeaza:

- la cca. 1.420 m, fata de constructiile din localitatea Dumbraveni (in Est);

- la cca. 1.015 m, fata de prima constructie izolata din localitatea Ernea (in Nord-Vest);

- la cca. 1.435 m, fata de primele constructii din localitatea Saros pe Tarnave (in Sud);

- la cca. 3.500 m, fata de constructiile din localitatea Alma (in Vest).

Ampalsamentul fermei in raport cu siturile NATURA2000:

- in Sud, la cca. 1.800 m, este limita ROSCI “Sighisoara-Tarnava Mare”;

- in Sud, la cca. 1.200 m, este limita ROSPA0098 “Podisul Hartibaciului”.

Tab. 1 Amplasamentul fermei – coordonate STEREO’70: Pct. X Y

1 525167.721 464936.663 2 525149.938 465131.103 3 525053.113 465111.910 4 525067.813 464917.020


decembrie, 2012 7

Fig. 1 Amplasamentul fermei


decembrie, 2012 8

2.2. Descrierea proiectului si a etapelor de realizare a acestuia

Situatia existenta:

Terenul aferent fermei are o suprafata totala de 24.880 mp, din care suprafata construita este de cca. 9.508 mp.

Tab. 2 Bilantul suprafetelor – situatie existenta

EXISTENT

mp %

Constructii 9.508 38

Circulatii, parcari si spatii verzi 2.180 9

Spatii verzi 13.192 53

TOTAL 24.880 100

Conform declaratiei titularului, de aproximativ 10 ani constructiile fermei se gasesc in conservare, activitatea fiind suspendata. Echipamentele tehnologice din hale, care au deservit fosta ferma pentru gaini ouatoare au fost integral dezafectate, la aceasta ora in incinta nefiind identificate echipamente tehnologice sau parti componente ale acestora. Halele sunt goale, in pardoselile acestora s-au identificat „canale” longitudinale rezultate in urma dezafectarii bateriilor pentru gaini.

Tab. 3 Constructii existente in ferma

Constructii Suprafata construita (mp)

Starea de conservare Lucrari necesare / destinatia

Hala nr. 1 1.080 satisfacatoare Necesita lucrari de izolatii si tencuieli, finisaje, interioare-exterioare, refacere radier si planseu, tamplarii, montaj

echipament tehnologic.

Hala nr. 2 1.080 satisfacatoare Hala nr. 3 1.080 satisfacatoare Hala nr. 4 1.080 satisfacatoare Hala nr. 5 1.080 satisfacatoare Hala nr. 6 1.080 satisfacatoare Hala nr. 7 1.020 satisfacatoare Hala nr. 8 1.020 satisfacatoare Corp administrativ si filtru sanitar

220 satisfacatoare Idem

Fosta statie de sortare oua

648 satisfacatoare Destinatie propusa: magazie pentru

asternut. Necesita reabilitare.

Gospodarie de apa, cu rezervor din beton suprateran (70 mc)

120 necesita evaluare tehnica Necesita verificare tehnica si reabilitare,

refacere instalatii.

Bazin din beton pentru apa de spalare din hale subteran (50 mc)

- necesita evaluare tehnica Necesita verificare stare tehnica, curatare

si izolare.

Total suprafata construita

9.508


decembrie, 2012 9

In prezent, ferma este compusa din fostele hale pentru gaini ouatoare care erau crescute in baterii, cladirea aferenta statiei de sortare-ambalare oua si cea aferenta filtrului sanitar si birourilor, constructii care se gasesc intr-o stare de conservare satisfacatoare fiind corespunzatoare dezvoltarii noii investitii.

Fostele paturi pentru dejectii din ferma, nu fac obiectul prezentului proiect in teren prezentandu-se sub forma unor excavatii pe suprafata carora s-a instalat vegetatia.

Asigurarea cu utilitati in ferma – situatie existenta:

► Alimentarea cu apa – ferma dispune de sursa proprie formata din trei puturi forate care necesita lucrari de deznisipare, curatare si echipare.

► Canalizarea apelor uzate din hale se facea prin reteaua de canalizare existenta, tuburi din beton cu evacuare in bazinul din beton de 50 mc. Apele uzate de la filtrul sanitar s-au colectat in trecut, in acelasi bazin existent.

► Energia electrica – se asigura din reteaua publica de distributie din zona prin PT-ul din incinta.

► Gazul metan – se asigura din reteaua publica a zonei.

Bransamentele de apa, energie electrica si gaze sunt existente, titularul trebuind sa incheie contractele pentru furnizare.

Situatia propusa:

Scopul proiectului este acela de amenajare ferma pentru pui de carne prin modernizarea halelor existente si implementarea unei tehnologii moderne de crestere a puilor pe asternut permanent la sol (paie). Principiul de functionare al fermei este „totul plin, totul gol”.

Prin investitie se urmareste obtinerea unei productii superioare pentru puii de carne in scopul prelucrarii finale in produse din carne de pasare. Puii vor fi livrati abatorului propriu OPREA AVI COM care functioneaza in localitatea Craiesti, jud. Mures.

Pentru realizarea proiectului este necesara reabilitarea halelor, refacerea izolatiilor termice si invelitorilor si echiparea tehnologica a celor 8 hale, precum si amenajarea constructiei fostei statii de sortare oua pentru functionarea unei magazii de asternut (paie) si materiale. De asemenea se va modifica fostul corp administrativ si filtru sanitar in sensul reabilitarii, refacerii instalatiilor sanitare si conformarii fluxului de circulatie interior cu normele sanitar-veterinare.

Lucrarile de modernizare in ferma se rezuma la:

- extinderea fiecarei hale cu cate o camera de control a echipamentelor tehnologice, cu o suprafata construita de 6,46 mp;

- modernizarea adaposturilor existente, prin executarea unor invelitori din placi izolante tip sandwich, izolatii termice ale peretilor, refacere radiere, placari, zugraveli lavabile, igienizari, precum si refaceri ale instalatiilor electrice, dotare cu instalatii de ventilare, iluminat, furajare si adapare in hale, conform normelor


decembrie, 2012 10

sanitar-veterinare in vigoare, Certificatului de Urbanism si proiectului tehnic; lucrarile nu vor afecta structura de rezistenta si arhitectura constructiilor existente;

- canalele interioare din hale, prezente ca urmare a dezafectarii bateriilor pentru gaini ouatoare, vor fi umplute cu molozul rezultat din lucrari si se va turna sapa de beton.

- la fiecare hala se vor asigura instalatiile interioare de alimentare cu apa, furajare, energie electrica, incalzire interioara, instalatii de ventilatie si racire, iluminat, de dozare a apei si hranei, medicatoare. Intregul proces tehnologic va fi controlat de calculator; cresterea puilor se va face la sol pe asternut permanent uscat (in principal paie).

- se va reabilita corpul administrativ cu filtrele sanitare pentru angajati, in sensul asigurarii fluxului interior de circulatie conform cu normele sanitar-veterinare.

- se va asigura alimentarea cu apa din reteaua publica de alimentare cu apa din zona, aceasta devenind principala sursa de apa a incintei, care va fi ulterior suplimentata de sursa subterana; se va decolmata, curata si echipa unul din forajele existente pentru alimentarea cu apa.

- se vor verifica si reabilita – daca este cazul, retelele de distributie apa (OL 100mm), retelele de electricitate, retelele de gaz si se va repune in functiune gospodaria de apa cu rezervorul de 70 mc.

- se vor mentine si reabilita conductele de canalizare din beton pentru apele uzate tehnologice rezultate in perioadele de vid sanitar, iar bazinul din beton existent (50 mc) se va curata si impermeabiliza (daca este cazul) – acesta va stoca apele de spalare rezultate din hale in timpul vidului sanitar, precum si apele uzate de la filtrul sanitar.

- depozitul pentru dejectiile rezultate la sfarsitul fiecarei serii de crestere va fi organizat intr-o hala a fermei situata vis-a-vis de DC142E, apartinand S.C. OPREA AVI COM – ferma in prezent neamenajata; depozitul de dejectii organizat in aceasta hala are o suprafata de cca. 1.100 mp, cu radier si structura din beton cu inchideri din zidarie, invelitoare din placi ondulate de azbociment pe structura metalica.

Tab. 4 Bilantul suprafetelor dupa implementarea proiectului

EXISTENT

mp %

Constructii 9.559,68 38,5

Circulatii, parcari 2.128,32 8,5

Spatii verzi 13.192 53

TOTAL 24.880 100

In urma modernizarii fermei nu se modifica semnificativ bilantul teritorial din incinta, suprafata construita se va majora cu aprox. 51,68 mp, reprezentand camerele de comanda aferente fiecarei hale (8 buc. x 6,46 mp).


decembrie, 2012 11

Dupa finalizarea proiectului, incinta va fi un ansamblu de constructii si dotari auxiliare, astfel:

- Imprejmuire cu gard de plasa de sarma si beton care nu permite accesul animalelor sau a persoanelor straine.

- 6 Hale de productie cu o suprafata utilizabila de 1.030 mp fiecare, conform schitelor anexate.

- 2 hale de productie cu o suprafata utilizabila de 982 mp fiecare, conform schitelor anexate.

- Filtrul sanitar care se compune din 3 camere: pentru echipament de strada, grup sanitar cu dus si pentru echipament de lucru.

- Magazie pentru materiale si asternut (paie).

- Accesul in ferma se va face controlat, eclusiv prin filtru sanitar si prin cel rutier.

Detalierea obiectelor in ferma:

► 8 Hale pentru cresterea puilor de carne la sol, pe asternut permanent, pe un nivel (P), avand urmatoarea structura constructiva:

- structura din beton, inchideri din zidarie portanta de caramida izolata cu polistiren, podea din beton sclivisit, tamplarii PVC si termopan, invelitoare din panouri termoizolante tip sandwich.

Halele sunt dotate cu echipamente marca Big Dutchman specifice sectorului de crestere a puilor de carne la sol in sistem intensiv pe asternut permanent, astfel:

- Sistemul de furajare automatizat este asigurat de un buncar exterior (25 mc ~ 17 to) si 3 linii de furajare AUGERMATIC cu 295 hranitori circulare FLUXX, pentru fiecare hala.

- Sistemul de adapare automatizat este format din rezervor tampon si 4 linii de adapare cu picuratori si cupita recuperatoare, conform schemei atasate, pentru fiecare hala fiind un numar de 1.008 adapatori.

- Sistemul de incalzire automatizat este asigurat prin gazolete radiante amplasate conform schitelor atasate pentru fiecare hala. Sunt prevazute 12 radiante/hala.

- Sistemul de iluminat automatizat este asigurat prin 70 corpuri de iluminat pentru fiecare hala, culoare verde si albastru, care asigura intensitatea luminoasa in functie de stadiul efectivului de pasari.

- Sistemul de racire automatizat este asigurat de sistem de racire tip fagure cu perdea de apa amplasat conform schitelor atasate pentru fiecare hala. Au fost prevazute 2 sisteme de racire/hala, la capatul fiecarei hale, pe fiecare latura cate una – in paralel.


decembrie, 2012 12

- Sistemul de ventilatie automatizat este asigurat de 6 ventilatoare de capat cu o capacitate de 42.000 mc/h si 2 ventilatoare variabile de coama cu o capacitate de 18.000 mc/h pentru fiecare hala conform schitei anexate, iar pentru perioada de iarna ventilatia este asigurata de 7 admisii de coama conform schitelor anexate pentru fiecare hala.

- Sistemul de control, monitorizare si avertizare computerizat permite functionarea independenta a tuturor echipamentelor din hala. In cazul oricarei defectiuni sistemul este prevazut cu avertizare vizuala si sonora si fiecare echipament independent poate fi actionat si manual.

Pentru ambele tipuri de hala – cu suprafata utila de 1.030 mp, respectiv 982 mp, tehnologia prezentata este identica. Halele C1-C6, au 1.030 mp, iar halele C7-C8, au 982 mp.

Ferma este dotata cu un grup electrogen alimentat cu motorina care porneste in momentul caderii tensiunii din reteaua electrica.

Capacitatea de crestere in hale:

- 20.000 locuri/hala.

Densitatea efectivului in hala:

- 19,4 capete/mp (C1-C6), respectiv 20,36 capete/mp (C7-C8).

CAPACITATE TOTALA IN FERMA:

- 8 hale x 20.000 locuri/hala = 160.000 locuri/serie

- 6 serii/an x 42 zile/serie; 5 viduri sanitare/an x 21 zile/vid

- 6 serii/an x 160.000 capete/serie = 960.000 capete/an

- greutate medie/pui la sfarsitul seriei = 1,9 kg

- greutate maxima/pui la sfarsitul seriei = 2,2 kg

- 960.000 capete/an x 2,2 kg/cap = 2.112.000 kg viu/an → maxim 2.112 to viu/an

► Filtrul sanitar si corpul administrativ – este o constructie unica pe un nivel (P), cu o suprafata construita de 220 mp. Constructia se compune din 3 camere:

- pentru echipament de strada,

- grup sanitar cu dus si

- echipament de lucru.

► Depozit pentru materiale si asternut (paie), se va amenaja in fosta statie de sortare oua, cu suprafata construita de 648 mp. Este o constructie cu structura de rezitenta din beton, inchideri din zidarie portanta si planseu din beton hidroizolat cu un strat din carton bituminat.


decembrie, 2012 13

► Depozitul pentru dejectii (1.100 mp) este asigurat in cladirea inchisa, o hala din ferma situata vis-a-vis de DC142E, care apartine S.C. OPREA AVI COM; aceasta are structura din beton, inchideri din zidarie de caramida portanta, radier betonat si invelitoare din placi ondulate de azbociment.

► Cadavrele rezultate sunt depozitate in lazi frigorifice si transportate periodic la incineratorul unitatii din localitatea Craiesti judetul Mures.

► Filtru rutier, va fi amenajat la intrarea in ferma, aici se va face dezinfectia mijloacelor de transport care intra in incinta.

Asigurarea cu utilitati in ferma – situatie propusa:

► Alimentarea cu apa

Au fost prevazute doua surse de alimentare cu apa a fermei astfel:

- reteaua publica de apa potabila, care urmareste traseul DC142E Dumbraveni-Alma.

- sursa proprie – put forat; forajul din vecinatatea gospodariei de apa va fi decolmatat si echipat corespunzator; se va stabili zona de protectie sanitara pentru acesta. Echiparea se va face cu o electropompa submersibila.

*Alimentarea cu apa de la reteaua publica de alimentare cu apa se va face in baza Contractului de furnizare apa potabila nr. 602511/01.11.2012 incheiat cu S.C. APA TARNAVEI MARI S.A. (vezi anexa).

*Sursa proprie de apa va fi asigurata prin decolmatarea forajului existent, care va fi echipat cu pompa submersibila (Q=1,5 l/s ; H=44 mCA ; P=1,5 kW). S-a prevazut si o statie hidrofor (Q=4 l/s ; H=25 mCA ; P=2,2 kW) la gospodaria de apa unde este si rezervorul din beton de 70 mc. Reteaua de distributie a apei in ferma este din OL cu Ø=100 mm.

► Canalizarea apelor uzate

Apa de spalare din hale, va fi colectata prin sifoanele de pardoseala, in retelele interioare si exterioare de canalizare, prin intermediul carora apa uzata va ajunge in bazinul de stocare din beton, cu o capacitate de 50 mc.

Colectarea apelor uzate menajere de la filtrul sanitar se va face tot in bazinul vidanjabil existent, de 50 mc, care se va vidanja ori de cate ori va fi nevoie de o societate autorizata, in baza unui contract de prestari servicii (Contract de vidanjare nr. 13204/18.12.2012, incheiat cu S.C. APA TARNAVEI MARI S.A. – vezi anexa). Acest bazin se va vidanja ori de cate ori va fi nevoie, dar nu mai putin de doua ori/an.

► Energia electrica

Alimentarea cu energie electrica se va face din SEN, prin intermediul unui PT existent in ferma.


decembrie, 2012 14

► Gazul metan

Alimentarea cu gaz metan se va face din sistemul de distributie din zona, prin incheierea unui contract de furnizare pentru consumatori finali cu societatea de distributie gaze naturale.

► Energia termica

Incalzirea spatiilor se va face astfel:

- cu gazolete radiante cu ardere completa pe gaz metan – in halele pentru pui de carne – 12 radiante/hala, total 96 radiante/ferma;

- CT de mica putere (24 kW), pe gaz metan – la filtrul sanitar.

2.3. Realizarea investitiei – categorii de materiale de constructii utilizate

Accesul pentru mijloacele auto va fi asigurat prin drumul DC142E care traverseaza localitatea Dumbraveni insprea localitatea Alma. Ferma este racordata direct la acest drum, accesul in incinta facandu-se prin filtrul rutier.

Realizarea proiectului va presupune organizarea de santier in incinta fermei, nefiind necesara ocuparea unor suprafete de teren din afara acesteia. Se vor organiza depozitele de materiale necesare exclusiv pe platformele betonate din ferma, la capatul halelor, fiind interzise depozitari pe suprafetele de teren neacoperite.

Lucarile de constructii si finisaje presupun urmatoarele operatii:

- dezafectarea invelitorilor existente care sunt izolate cu un strat de carton bituminat, si gestiunea acestor materiale conform cu natura acestora;

- construire invelitoare in 2 ape, din panouri izolante tip sandwich, pe structura metalica;

- constructie extindere hale – camera de comanda;

- izolare termica a peretilor halelor cu polistiren;

- realizare tamplarii din PVC si termopan pentru camera de comanda;

- refacere radiere in hale si turnare placa din beton sclivisit;

- placari si zugraveli;

- montare buncare exterioare pentru furaje – la capatul fiecarei hale;

- montare sisteme de racire tip fagure, ventilatoare de capat si de coama si admisii aer proaspat;


decembrie, 2012 15

- montare echipament tehnologic in hale si camera de comanda;

- dezinfectii hale si echipament tehnologic.

Lucrarile nu vor afecta negativ structura de rezistenta si arhitectura constructiilor existente.

Unele parti componente ale constructiilor vor fi inlocuite (ex. tamplarii), pentru aceste lucrari vor fi utilizate exclusiv materiale acceptate de normele sanitar-veterinare si in domeniul constructiilor (PVC). Materialele utilizate pentru reabilitarea si modernizarea celor 8 hale sunt cele specifice fermelor, de provenienta autohtona si verificate din punct de vedere calitativ pentru a se evita importul substante toxice si/sau periculoase. Verificarea calitativa a materialelor utilizate pentru reabilitari se va face la producator, care va garanta calitatea acestora.

Lucrarile de reabilitari hale vor fi executate de un antreprenor autorizat care va asigura si gestiunea deseurilor specifice rezultate in timpul oraganizarii de santier.

Platformele si drumurile de incinta sunt betonate cu unele exceptii – zone verzi libere, care vor asigura incadrarea obiectivului in peisajul local.

Dupa finalizarea lucrarilor din oragnizarea de santier:

- se vor elimina si/sau valorifica, dupa caz, deseurile rezultate din constructii, numai prin societati autorizate si conform categoriei corespunzatoare de deseu;

- se vor elimina deseurile menajere rezultate de la angajatii din organizarea de santier, doar printr-o societate autorizata;

- se va curata incinta si se vor amenaja spatiile verzi;

- se vor executa lucrarile de dezinfectii a halelor si suprafetelor exterioare astfel incat sa fie indeplinite toate conditiile de populare a fermei.

2.4. Informatii privind productia care se va realiza si necesarul resurselor energetice

Activitatea analizata este una specific zootehnica si vizeaza asigurarea unei tehnologii moderne pentru cresterea puilor de carne la sol, pe asternut permanent.

Capacitatea de productie propusa este de:

- 160.000 capete pui de carne/serie ≈ 9.60.000 capete/an ≈ 2.112 to viu/an ≈ 352 to viu/serie;

- cca. 6 serii de crestere/an;

- durata unei serii 42-45 zile;

- cca. 5 viduri sanitare/an (21 zile/vid sanitar);


decembrie, 2012 16

- sistem de crestere pe asternut permanent la sol;

- principiul de functionare al fermei ”totul plin-totul gol”.

Asigurarea utilitatilor in ferma se va face conform cap. 2.2., iar materialele necesare vor fi aprovizionate de la diversi furnizori dupa cum se prezinta in tab. 5.

Tab. 5 Necesarul de materiale, apa, energie – in ferma Dumbraveni:

Denumire Cantitate anuala

estimata

U.M. Cerinta BAT Observatii – performanta fermei Dumbraveni

Pui de carne 960.000 capete -adapaosturi cu 20.000-40.000 locuri -densitate de 18-24 pasari/mp -sistem de crestere VEA

- 20.000 locuri/hala; -19,4-20,36 pasari/mp; -sistem de crestere la sol, pe asternut permanent, in hale izolate si cu sistem de adapare fara pierderi (picuratori cu cupite).

Furaj 3.280 to -rata de conversie aliment: 1,73-2,1 kg furaj/kg viu; -nivel alimentatie: 3,3-4,5 kg furaj/pasare/ciclu; -cantitate: 22-29 kg furaj/pasare/an.

-1,9 kg furaj/kg spor; -4,1 kg furaj/pasare/ciclu; -24,6 kg/loc/an.

Apa adapare 7.872 mc -ratia medie apa-furaj: 1,7-1,9 l apa/kg furaj consumat; -consumul de apa per ciclu: 4,5-11 l/cap/ciclu; -consumul anual de apa: 40-70 l/pasare/an.

-2,0 l apa/kg furaj consumat; -8,1 l/cap/ciclu; -48,6 l/loc/an.

spalare hale

240 mc -folosit pentru spalare: 0,002-0,02 mc/mp spalat; -folosit pentru spalare anual: 0,012-0,12 mc/mp/an.

-0,006 mc/mp spalat; -0,03 mc/mp/an.

racire hale

perdea de apa –

recirculare 100%

mc - -

filtru sanitar

246 mc - -

Asternut 150-180 to -asternut din rumegus, paie tocate, hartie tocata: 0,5 kg/pasare/an sau 2,3 mc/1.000 capete.

-asternut permanent din paie in strat de 5-10 cm

Produse pentru DDD

240 L -sunt acceptate produse pe baza de formaldehida. - 1 l dezinfectant/mc apa.

-produse avand continut de formaldehida. -1 l dezinfectant/mc apa

Tratamente/ medicatie si vitamine

1.920.000 doze - -medicatie preventiva si profilactica pentru pseudopesta, boala de Newcastle, bursita etc.

Energie electrica

83.000 kWh -incalzire locala: 13-20 Wh/pasare/zi; -furajare: 0,4-0,6 Wh/pasare/zi; -ventilare: 0,10-0,14 Wh/pasare/zi.

-

Gaze naturale 102.000 Nmc -energie folosita (toate tipurile de combustibil): 1,36-1,93 kWh/pasare vanduta; -energie folosita (toate tipurile de combustibil): 0,03-0,046 kWh/pasare/zi.

-1,101 kWh/pasare -0,026 kWh/pasare/zi

Motorina 2 mc

Conform BREF ILF, consumurile de energie in ferme se axeaza pe asigurarea incalzirii si pentru sistemul de ventilatie. BAT este aplicarea de practici optime in ferma, incepand cu dotarea cu instalatii a adaposturilor si operatii adecvate de intretinere a adaposturilor si instalatiilor.


decembrie, 2012 17

Recomandari BREF ILF pentru minimizarea consumului de energie din ferma:

- Izolarea termica a cladirilor;

- Functionarea eficienta a sistemului de climatizare din hale; optimizarea/ automatizarea sistemului de ventilatie in fiecare adapost pentru a asigura temperatura si umiditatea optima, precum si controlul ventilatiei (rata minima de ventilatie);

- Inspectia permanenta a sistemelor de ventilatie si curatirea cailor de evacuare a aerului viciat din adaposturi;

- Consum redus de energie pentru iluminatul artifical in adaposturi – aplicarea unui program strict de lumina; iluminarea halelor cu sisteme de iluminat avand consum redus de energie;

- Inregistrarea consumurilor in vederea analizei periodice privind eficienta energetica.

Aceste deziderate au fost prevazute din faza de proiectare si vor fi aplicate si in timpul functionarii fermei.

2.4. Informatii privind substantele si preparatele chimice utilizate

In organizarea de santier se vor utiliza unele materiale si substante sau preparate chimice care nu prezinta periculozitate pentru mediu, cu exceptia motorinei. In cadrul activitatii de extindere si modernizare se solicita motorina pentru functionarea mijloacelor auto de transport si a utilitarelor folosite pentru realizarea lucrarilor specifice. Nu se creeaza depozite provizorii pe amplasament. In tab. 6 sunt prezentate materialele necesare realizarii lucrarilor in organizarea de santier.

Tab. 6 Materiale utilizate in organizarea de santier Produsul Compozitie Cantitate

utilizata in proiect

Etichetare Fraze de risc

Beton -nisip, pietris fin, aditivi, ciment, apa

conform devizului de

lucrari

Xi (iritant) R36/38, R43

Ciment Xi (iritant) R37/38, R41, R43 Fier-beton -otel carbon; otel

slab aliat - -

Piatra de diferite granulatii (sorturi)

-material mineral - -

Cabluri electrice -metale (Cu, Al), PE, PVC

- -

Tevi metalice -aliaje metalice - - Materiale pentru finisaje: ciment, gips, vopsele, var

-materiale minerale, apa, solventi organici

Xi(iritant) -var F(inflamabil) -vopsea

R36 -var R11 -vopsea

Motorina -combustibili lichizi distilati

fara evaluare Xn (nociv) N (periculos pentru

mediu)

R40, R65, R66, R51/53


decembrie, 2012 18

In timpul realizarii lucrarilor de extindere si reabilitare a halelor se vor lua toate masurile necesare pentru combaterea accidentelor care pot aparea si se pot manifesta asupra angajatilor, locuitorilor din apropierea amplasamentului si mediului.

In faza de functionare a fermei, nu vor fi utilizate substante toxice si periculoase, cu exceptia gazului metan si motorinei, nu vor rezulta deseuri solide sau lichide care necesita o gospodarire speciala, cu exceptia ambalajelor de medicamente si a produselor pentru DDD. Aceste ambalaje se vor prelua de catre societatea care executa lucrarile in vidul sanitar. Cu privire la lucrarile de dezinfectie, dezinsectie, deratizare, aceste lucrari se vor realiza dupa fiecare depopulare in cadrul programului prestabilit pentru vidul sanitar, de catre o societate autorizata care va executa aceste lucrari in baza unui contract de prestari servicii.

In principiu, produsele chimice utilizate in vidul sanitar sunt:

- Viruquat 240 – biocid cu o compozitie de compusi cuaternari de amoniu si glutaraldehida;

- D4+ Disinfectant – dezinfectant avand in compozitie: clorura de alchil-dimetil-benzil-amoniu, glutaraldehida, formaldehida, glioxal si izopropanol;

- Virocid – dezinfectant vand in compozitie: clorura de alchil-dimetil-benzil-amoniu, izopropanol, glutaraldehida si clorura de didecil-dimetil-amoniu;

- Aldezin – dezinfectant cu: glutaraldehida, clorura de benzalconiu, clorura de didecil-dimetil-amoniu si alcool etilic ;

- Ewabo Aldekol DES FF – dezinfectant: cu glutaraldehida, clorura de didecil-dimetil-amoniu, clorura de alkil-dimetil-amoniu.

Tab. 7 Produse chimice utilizate in ferma

Produsul Compozitie Cantitate utilizata anual

(estimare)


Viruquat 240 compusi cuaternari de amoniu si glutaraldehida

240 l

NU ESTE TOXIC C – coroziv

*este biodegradabil in proportie mai mare de 90%

D4+ Disinfectant

clorura de alchil-dimetil-benzil-amoniu, glutaraldehida, formaldehida, glioxal si izopropanol

produs periculos clasa

8

R10, R20/21/22, R34, R40, R42/43,

R50, R68

Virocid clorura de alchil-dimetil-benzil-amoniu, izopropanol, glutaraldehida si clorura de didecil-dimetil-amoniu

C (coroziv) R11, R20/21/22, R34, R36, R42/43,

R67

Aldezin glutaraldehida, clorura de benzalconiu, clorura de didecil-dimetil-amoniu si alcool etilic

- R20/22, R23, R36/37/38

Ewabo Aldekol DES FF

glutaraldehida, clorura de didecil-dimetil-amoniu, clorura de alkil-dimetil-amoniu

- R20/22,R34,R42/43


decembrie, 2012 19

In cadrul firmei nu sunt necesare investitii pentru masuri speciale de protectie datorita folosirii acestor categorii de produse. Acestea sunt depozitate pentru maxim 2-3 zile la capatul halelor in spatiu inchis – in timpul vidului sanitar, fiind gestionate de societatea care executa lucrarile pentru DDD. Aceste produse sunt folosite doar de personal abilitat si se manipuleaza conform indicatiilor de pe fisele tehnice si de securitate.

Este considerata BAT utilizarea produselor pe baza de formaldehida, pentru vidul sanitar.

Tab. 8 Alte materiale si combustibili utilizati in ferma

Produsul Compozitie Cantitate utilizata anual

(estimare)


Furaj -proteina bruta, Ptotal, grasime bruta, celuloza bruta, cenusa, lizina, metinonina, cistina, treonina, triptofan, calciu, sodiu, vitaminele A, Vit D3, Vit E, Vit K3, Vit B1, B2, B6, B12, acid folic, acid nicotinic, acid pantotetic, biotina, colina, cupru, iod, fier, mangan, seleniu, zinc

3.280 to - -

Asternut -paie cereale, talas din lemn

150-180 to - -

Medicamente, vitamine

- 1.920.000 doze/an

- -

Gaz metan -CH4 102.000 Nmc Motorina -combustibili lichizi

distilati 2 to Xn (nociv)

N (periculos pentru mediu)

R40, R65, R66, R51/53

Tab. 9 Mod de depozitare al materialelor utilizate in ferma:

Denumirea materiei prime, produsului chimic,

combustibilului

Mod de depozitare Capacitate maxima de depozitare

Viruquat 240, D4+ Disinfectant, Virocid, Aldezin, Ewabo Aldekol DES FF

Se aduc in ferma doar in vidul sanitar; se depoziteaza temporar la capatul fiecarei hale – in camera de comanda.

-

Medicamente, vitamine In magazie sub controlul medicului veterinar de ferma.

-

Furaj In silozuri amplasate la capatul fiecarei hale. 8 silozuri x 17 to = 136 to

Asternut In depozitul pentru materiale si asternut – paie. - Motorina Nu se depoziteaza pe amplasament; se aduce de la

statiile de distributie in butoaie metalice de 200 l, pentru alimentarea utilitarelor din incinta.

200 l


decembrie, 2012 20

2.5. Poluanti fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa

Avand in vedere specificul zootehnic al activitatii se poate vorbi de o potentiala poluare biologica ce ar putea aparea in cazuri exceptionale, cand se pot declansa epizotii si/sau zoonoze in cadrul sistemului intensiv de crestere al puilor. In aceste situatii se vor lua toate masurile care se impun conform normelor sanitar-veterinare, pentru limitarea influentelor la nivelul fermei. Se va interzice exportul dejectiilor in afara platformei de depozitare aferenta fermei, iar cadavrele vor fi izolate, transportate si incinerate conform prescriptiilor legale in vigoare si numai sub supravegherea medicului de ferma si a reprezentantilor DSV.

Considerate categorii aparte de poluanti care afecteaza mediul si implicit comunitatile umane poluantii de natura fizica pot genera efecte de poluare grave ireversibile in cazul in care prezenta acestora in mediu depaseste limitele de suportabilitate. Acestia se constituie in factori de stres putand sa aiba si potential poluator puternic mai ales in cadrul comunitatii umane. O categorie aparte o constituie zgomotul si vibratiile, ca factori fizici de disconfort care sunt generati ca urmare a desfasurarii activitatii pe amplasamentul de investitie in toate fazele de activitate.

Nivelurile cele mai ridicate de zgomot si vibratii se vor inregistra in faza organizarii de santier prin lucrarile de:

- transport materiale pentru extindere si reabilitari hale;

- mobilizare utilitare si mijloace de transport in incinta;

- lucrari specifice in domeniul constructiilor ca: zidarie, preparare betoane, manipulare materiale (incarcari-descarcari), finisaje si montaj echipament tehnologic etc.

In aceasta etapa se vor inregistra niveluri relativ ridicate ale zgomotului, care pot fi de intensitate ridicata si se vor manifesta cu intermitenta. De asemenea, vibratiile se pot propaga intermitent si cu frecventa ridicata.

Zgomotul in timpul perioadei de constructie difera de alte surse din urmatoarele motive:

- este cauzat de multe tipuri de echipamente;

- efectele adverse vor fi temporare, deoarece operatiile dureaza scurt timp si se desfasoara, de regula, in perioada zilei.

Pentru informare, se prezinta mai jos urmatoarele repere privind nivelul de zgomot care ar putea fi atins in zona, ca urmare a lucrarilor specifice:

Tab. 10 Nivele de zgomot si reactia oamenilor

Sursa Nivel de zgomot produs

Efecte asupra organismului uman

Camion greu 80 – 90 dB Foarte neplacut ; lezarea auzului (8 ore) Trafic de autoturisme 40 – 50 dB Linistit


decembrie, 2012 21

Datele de mai sus au fost preluate din literatura de specialitate (studii ale Departamentului Transporturilor din USA). O scara indicatoare a reactiei urechii umane la diferite zgomote a stabilit Departamentul Transporturilor din Statele Unite, scala in care sunt mentionate si reactiile organismului uman la diferite frecvente de zgomot. Urechea umana percepe sunete pana la 80 dB. Peste acest prag intensitatea sunetului devine nociva, ducand la indispozitie si jena, iar o expunere indelungata poate provoca pierderea definitiva a auzului.

Receptori sensibili care ar putea fi usor afectati in timpul realizarii acestor lucrari, sunt angajatii. Pentru ca zona rezidentiala a localitatilor (Alma si Dumbraveni) este situata la o distanta apreciata ca fiind destul de mare in raport cu sursele din ferma, consideram ca populatia rezidenta nu va fi afectata de nivelele de zgomot inregistrate in timpul organizarii de santier.

Dupa finalizarea lucrarilor de modernizare, nivelul de zgomot si vibratii va fi diminuat fata de etapa de realizare a investitiei, dar zgomotul de fond al zonei probabil va fi sensibil mai ridicat comparativ cu situatia actuala, din urmatoarele cauze:

- circulatia mai intensa a zonei;

- functionare echipamentelor de ventilatie;

- incarcarea-descarcarea animalelor: o data la 42-45 zile;

- descarcarea furajelor si a altor materiale necesare: o data la cca. 3 zile;

- operatii curente in ferma.

Dat fiind ca perioada de crestere in cazul pasarilor este de 42-45 zile/serie, intensificarea traficului datorita transportului animalelor nu este semnificativa in acest caz. Se ia in discutie si transporturi de alta natura: furaje, alte imputuri, cat si dejectii exportate din ferma. Ca urmare putem concluziona ca intensificarea traficului nu va avea ca rezultat o crestere semnificativa a nivelului de zgomot si vibratii in zona rezidentiala a localitatii Dumbraveni si pe arterele rutiere adiacente.

Cu privire la nivelul de zgomot produs de echipamentele fermei se fac urmatoarele aprecieri, precum si o estimare teoretica:

Echipamentele tehnologice din cadrul fermei vor avea o functionare constanta, insa cu variatii sezoniere legate de solicitarile legate de asigurarea microclimatului in hale, dar si variatii legate de perioadele de vid sanitar.

Evaluarea nivelului de zgomot din incinta fermei si la limita acesteia s-a facut respectand prevederile Directivei 2002/94/EC privind calculul indicatorului de zgomot asociat disconfortului general, pe o durata de 24 ore – Lden, directiva adoptata si in legislatia romaneasca prin HG 391/2005 privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiental.

Lden = 10 lg1/24[td . 10 Lday/10 + te . 10(Levening+5)/10 + tn . 10(Lnight+10)/10]

Unde:


decembrie, 2012 22

- te = 2 – 4 ore

- td = 12 ore (timpul de functionare in perioada zilei)

- tn = 8 ore (timpul de functionare in perioada noptii)

- te + td + tn = 24 ore

Distanta cea mai mica intre ferma si prima constructie dintr-o zona rezidentiala, este de cca. 1.015 m (localitatea Ernea) = primul receptor sensibil.

Variatia zgomotului cu distanta:

Lc1 = Lc – 10 log (d2/d1)

Unde:

- d1 = 1 m

- d2 = 1.015 m (distanta fata de sursa)

Aplicand formula de calcul se constata ca nivelul de zgomot scade cu 20 dB la 100 m fata de sursa si cu 28 dB la 1.015 m fata de aceasta.

Pentru calculul nivelului echivalent de zgomot in timpul zilei se utilizeaza formula:

Leq = 10 log 1/T ∑Ti (10)Li/10

unde:

- Li – nivelul de zgomot echivalent pentru fiecare faza

- T – timpul total de la faza initiala (8760 ore/an)

Conform BREF ILF, Sectiunea 3.3.7.1., Tab. 3.43., sursele de zgomot in ferma sunt cele prezentate in tab. 10.

Tab. 10 Surse de zgomot in ferme pentru pasari:

Sursa Durata Frecventa Activitatea de zi/noapte

Nivelul de presiune al

sunetului dB(A)

Echivalent continuu – Laeq

dB(A) Ventilatoarele din adaposturi

continuu / intermitent

tot anul zi si noapte 43 -

Livreare hrana 1 h 2-3 ori in fiecare saptamana

zi 92 (la 5 m) -

Prindere pui de carne

6 h – 56 h 6-7 ori/an zi si noapte - 57-60

Curatare adaposturi: -manipulare dejectii -spalare intensa

1-3 zile 1-3 zile

6-7 ori/an

zi

88 (la 5 m)

-


decembrie, 2012 23

In perioada de functionare a fermei:

Leq = 10 log 1/8760 . ∑[6566(10)43/10 + 3x274x(10)90/10 + 56x7x(10)60/10 + 6x7x5x(10)88/10 + 7x2x5x(10)70/10] = 80,4 dB – nivelul de zgomot in timpul zilei

Nivelul de zgomot la limita incintei: 80,4-20=60,4 dB.

- Lzi = 60,4 dB – nivelul mediu de presiune sonora pentru perioadele de zi din timpul anului.

- Lseara = Lnoapte = 10 log 1/8760 . ∑[6566(10)43/10 + 56x7x(10)60/10 = 47,8 dB

- Limita maxima admisa conform STAS 10009/88 = 65 dB

Astfel la limita incintei, cu aceste valori ale nivelului echivalent de zgomot se calculeaza Lden.

- Lden = 10 . lg 1/24 [12 x 106 + 4 x 105,3 + 8 x 105,78] = 58,6 dB

Tab. 11 Limitele calculate si cele maxime admise conform STAS 10009/88 si OMS 536/97:

Indicatorul de zgomot asociat disconfortului general – Lden

Nivelul de zgomot echivalent la limita incintei – Leq

Nivelul de zgomot in zona celui mai apropiat receptor sensibil

prognozat STAS 10009/88

prognozat STAS 10009/88 OMS 536/97 (noapte)

58,6 dB 60,4 dB ziua 47,8 dB

noapte/seara

65 dB 52,4 dB

50 dB ziua 40 dB noapte

Avand in vedere ca din zona fermei si pana la cea mai apropiata localitate – Ernea sunt o serie de obstacole naturale (relief colinar cu vegetatie arbustiva), consideram ca in zona localitatii nu vor fi inregistrate niveluri ridicate de zgomot datorate functionarii fermei, comparativ cu situatia actuala.


decembrie, 2012 24

Tab. 12 Informatii despre poluarea fizica si biologica generata de activitate T

ipu

l pol

uan

tulu

i

Su

rsa

de

pol

uare

Pol

uar

ea m

axim

a p

erm

isa

(lim

ita

max

ima

adm

isa

pen

tru

om

si m

ediu

)

Pol

uare

de

fon

d

Nr.

su

rse

de

pol

uar

e

Poluare calculata produsa de activitate si masuri de eliminare/reducere

Mas

uri

de

elim

inar

e, r

edu

cere

a

pol

uar

ii

Pe

zon

a ob

iect

ivu

lui

Pe

zon

e d

e p

rote

ctie

/ re

stri

ctie

afe

ren

te

obie

ctiv

ulu

i con

form

le

gisl

atie

i in

vig

oare

Pe

zon

e re

zid

enti

ale

, de

recr

eere

sa

u a

lte

zon

e p

rote

jate

cu

luar

ea in

co

nsi

der

are

a po

luar

ii d

e fo

nd

Far

a m

asu

ri

de

elim

inar

e,

red

uce

re a

p

olu

arii

Cu

im

ple

men

tare

a m

asu

rilo

r d

e el

imin

are

/ re

du

cere

Zgo

mot

Ope

ratiu

ni d

e in

carc

are

-de

scar

care

pui

, ce

real

e si

dej

ecti

i

65dB

(A);

Cz6

0, la

lim

ita

inci

ntei

, con

form

ST

AS

100

09/8

8, 5

0 dB

pen

tru

rece

ptor

ii

sens

ibil

i (lo

cuin

te),

cu

10 d

B m

ai s

cazu

t pe

timpu

l nop

tii.

Zgo

mot

ul c

ircu

latie

i – D

J 14

3E .

Far

a da

te p

rivi

nd z

gom

otul

de

fond

al z

onei

.

Se

cons

ider

a in

carc

area

a a

prox

. 15

mas

ini g

rele

pe

zi

58,6

dB

la li

mit

a

inci

ntei

58,6

dB

la li

mit

a in

cint

ei

<50 dB

<40 dB, pe timpul noptii

Se

vor

vede

a pr

opun

erile

: „M

asur

i de

redu

cere

a z

gom

otul

ui”

Mij

loac

e de

tran

spor

t au

to p

entr

u pu

i, ce

real

e,

deje

ctii

si a

lte

mat

eria

le

auxi

liare

Se

cons

ider

a u

n tr

afic

de

cca.

5 m

asin

i gre

le s

i m

ijlo

ace

auto

per

sona

le /

zi

58,6

dB

la li

mit

a in

cint

ei

Uti

laje

le d

in

inci

nta

ferm

ei

IFR

ON

, tra

ctor

cu

rem

orca

58,

6 dB

la li

mita

in

cint

ei

Ech

ipam

ente

ntel

e ha

lelo

r pe

ntru

pui

i de

car

ne

Ven

tialto

are,

lini

e de

fur

ajar

e

58,6

dB

la li

mit

a

inci

ntei

Masuri de reducere a zgomotului aplicate in ferma prin masuri tehnice si de organizare a activitatii:

- structuri de control a zgomotului: pereti izolati, izolare fonica – din constructie, a ventilatoarelor la exhaustarea aerului viciat din hale;


decembrie, 2012 25

- reducerea vitezei autovehiculelor grele in zona protejata – zona rezidentiala Dumbraveni si Alma (viteza scazuta poate reduce nivelul de zgomot cu pana la 5dB);

- conducere preventiva a autovehiculelor grele (conducerea calma creeaza mai putin zgomot decat frecventele schimbari de acceleratie si franari);

- mentenanta adecvata a echipamentelor din ferma, in special a sistemelor de ventilatie.

Recomandari BREF ILF pentru minimizarea zgomotului produs in ferma:

- Operatorul trebuie sa foloseasca masuri de buna practica pentru controlul zgomotului, aceasta poate include o mentenanta adecvata a echipamentelor, a caror deteriorare poate conduce la cresterea zgomotului de fond;

- Operatorul trebuie sa foloseasca tehnici de control a zgomotului care sa asigure ca zgomotul produs in ferma nu conduce la cauze rezonabile de sesizari ale populatiei din vecinatate.

Alt factor fizic de stres sunt emisiile de pulberi in suspensie si sedimentabile, care apar la exteriorul halelor mai ales in faza de organizare santier si mai putin in timpul functionarii fermei. Emisiile de pulberi se produc in timpul functionarii fermei la popularea-depopularea halelor si la descarcarea furajelor (emisii accidentale).

In zona studiata, directia predominanta a vanturilor este dinspre NV, urmata de cele din NE si N, localitatea Dumbraveni fiind situata pe directia E, iar Ernea pe directia NV fata de ferma de pui astfel ca in cazul unor emisii semnificative de pulberi transportul acestora nu se face predominant inspre localitatile cele mai apropiate. Se va face o analiza detaliata a acestor emisii in capitolul referitor la impactul emisiilor atmosferice.

Specifice pentru faza de functionare sunt emisiile de mirosuri datorate gazelor rezultate din fermentatia dejectiilor aflate in amestec cu asternutul (paie).

Mirosurile, rezulta din amestecul diferitelor componente in conditii anaerobe, fiind identificate peste 200 substante odorizante, ca: acizi grasi volatili, alcooli (indol, p-crezol), H2S si derivati, NH3 si alti compusi cu N (amine si mercaptani). Exista o larga variatie in compozitie si in concentratii pentru fiecare substanta, depinzand de: tehnologia de crestere, managementul deseurilor pe amplasament, conditii de microclimat in adaposturi si conditii climatice locale etc.

Emisiile de mirosuri din activitatile fermei contribuie ca surse individuale la totalul emisiilor odorizante din ferma si depind si de factori precum activitatile de intretinere si organizare a fermei, compozitia dejectiilor si tehnicile folosite pentru manevrarea si depozitarea acestora. Emisiile odorizante sunt masurate in Europa prin unitati (OUe). BREF ILF Sectiunea 3.3.6. indica valori ale emisiilor odorizante (exprimate in OUe si in mg H2S pe secunda) doar pentru cazul cand acestea sunt generate din balegarul de porc.

Deoarece in tara noastra nu exista legislatie pentru mirosuri, se iau in considerare doar emisiile de NH3 si H2S. Pentru NH3 nivelul emisiilor va fi determinat teoretic in capitolele urmatoare. Pentru H2S, BREF ILF nu indica factori de emisie.


decembrie, 2012 26

In general, in cazul unei activitati industriale, cerinta esentiala privin mirosurile este aceea ca acestea nu trebuie sa apara in vecinatate si mai ales sa nu afecteze o zona rezidentiala.

Pentru aprecierea impactului mirosurilor s-au avut in vedere urmatoarele aspecte:

- zona rezidentiala a localitatii Ernea, situata la cca. 1.015 m in NV fata de ferma;

- zona rezidentiala a localitatii Alma, situata la cca. 3.500 m, in V fata de ferma;

- zona rezidentiala a localitatii Dumbraveni, la cca. 1.420 m pe directia E fata de ferma

- directia predominanta a vanturilor : NV, NE, N.

Concluzii:

- Luand in considerare aspectele prezentate mai sus si experiente similare pentru alte ferme pentru pui de carne, cu sistem de crestere la sol, apreciem ca impactul mirosurilor asupra zonei rezidentiale a loc. Ernea, Alma si Dumbraveni nu va fi unul semnificativ. Exista in zona alte ferme care ar putea duce la aparitia unor fenomene de sinergism, doar in situatia in care ar fi populate, insa nu este cazul.

- Se concluzioneaza faptul ca, datorita realizarii investitiei nu vor fi inregistrate depasiri ale nivelului de zgomot maxim admis in zona cf. STAS 10009/88, iar daca acestea se vor inregistra in etapa de amenajare a fermei, acestea vor fi de scurta durata si fara efecte grave asupra populatiei.

- Referitor la emisii care ar putea modifica temperatura mediului ambiant (emisii in aer, ape reziduale), nu este cazul aparitiei acestora pentru proiectul in speta.

2.6. Alternative la proiect

In general, alternativele la un proiect se pot referi la:

- amplasamentul de investitie;

- momentul de demarare al proiectului;

- solutii tehnice;

- alte specificatii de proiect;

- masuri si echipamente pentru protectia factorilor de mediu.

Cu privire la amplasamentul investitiei, precizam ca este convenabil, din punct de vedere economic si din perspectiva protectiei mediului, sa se faca modernizarea unei ferme care in ultimii zece ani s-a aflat in conservare. Prin proiect se va revitaliza investitia din trecut, fiind reluata functiunea de complex zootehnic.

Referitor la momentul de demarare al proiectului acesta este dictat in primul rand din considerente economice privind disponibilitatea fondurilor proprii. Daca proiectul se


decembrie, 2012 27

demareaza intr-un alt moment din timp, aceasta nu are relevanta din punct de vedere a efectului manifestat asupra mediului inconjurator si/sau asupra populatiei. S-a prognozat realizarea investitiei in perioada: trim IV 2012- trim I 2013.

In cazul activitatii fermei se vor utiliza cele mai noi echipamente tehnologice, situate la un nivel actual pentru acest domeniu de activitate, echipamente care sa intruneasca toate conditiile de avizare si sa respecte normele sanitar-veterinare si de protectia mediului. Vor fi echipamente situate la un nivel tehnologic de varf si se va institui un sistem de management al activitatii prin care se va asigura un consum energetic redus. Instalatiile tehnologice utilizate in halele de crestere a puilor vor fi de ultima ora, conforme BAT (vezi cap. 5), functionarea aceastora fiind controlata si reglata automat; parametrii tehnologici vor fi in permanenta monitorizati (temperatura si umiditatea aerului in adapaosturi, furajarea, adaparea, ventilatia etc.).

Ca urmare, studiind alternativele disponibile pentru acest proiect, s-a ajuns la concluzia ca solutiile constructive, tehnice si de management in ferma creaza premisele pentru o dezvoltare sustenabila a zonei.

2.7. Documentele si reglementarile existente privind planificarea, amenajarea teritoriala in zona amplasamentului proiectului

Terenul de amplasament, conform PUG, se gaseste in intravilanul localitatii Dumbraveni si nu este situat in zona de protectie a monumentelor istorice, in zone cu restrictii de construire datorate unor riscuri naturale, ori in zone de protectie sanitara a unor surse de apa etc.

Din punct de vedere urbanistic, functiunile si interventiile propuse se incadreaza in prevederile Planului Urbanistic General al localitatii, fiind aplicabil Regulamentul aferent. Functiunea actuala a terenului ne se modifica deoarece exista in amplasament halele pentru gaini ouatoare si se doreste ca aici sa fie crescuti in sistem intensiv puii de carne. Ca urmare a solicitatarii Certificatului de Urbanism, pentru proiectul de modernizare al fermei nu a fost solicitata elaborarea de noi reglementari urbanistice (PUZ, PUD); nu este necesara constructia de noi cladiri in incinta fermei, se vor face exclusiv reabilitari de cladiri si echiparea tehnologica a halelor.

S.C. OPREA AVI-COM S.R.L. detine Certificatul de Urbanism cu nr. 47/11.10.2012 emis de Primaria orasului Dumbraveni, pentru Extindere si modernizare ferma de pasari. Conform Certificatului de Urbanism se precizeaza la:

Regimul juridic:

- Imobilul este situat in intravilanul orasului Dumbravani; conform Extrasului CF – imobilul are destinatia de constructii industriale si edilitare (FERMA NR. 2), fiind proprietatea S.C. OPREA AVI COM S.R.L. Imobilul este „liber de sarcini”. […]

Regimul economic:

- Folosinta actuala: curti constructii.


decembrie, 2012 28

Regimul tehnic:

- Conform PUG al orasului Dumbraveni, imobilul se afla in UTR nr. 11, A11, este paralel cu DC142E, accesul auto si pietonal se face pe DC142E.

Conform OMS 536/1997 privind mediul de viata al populatiei, art. 11 se stabileste ca distanta minima de protectie sanitara recomandata intre zonele protejate si ferme de pasari cu peste 5.000 de capete si complexe avicole industriale: = 500 m. Aceasta reglementare este respectata, zonele rezidentiale ale celor mai apropiate localitati fiind:

- la cca. 1.420 m, fata de constructiile din localitatea Dumbraveni;

- la cca. 1.015 m, fata de prima constructie izolata din localitatea Ernea;

- la cca. 1.435 m, fata de primele constructii din localitatea Saros pe Tarnave;

- la cca. 3.500 m, fata de constructiile din localitatea Alma.

Pentru investitia propusa, titularul a demarat procedura de obtinere a avizului sanitar si sanitar-veterinar, precum si a avizului de gospodarirea apelor.

2.8. Alte avize si autorizatii detinute de beneficiar

► Pana in prezent s-a depus Documentatia tehnica pentru solicitarea Avizului de gospodarirea apelor, din partea ABA Mures.

► Beneficiarul are incheiat Contractul nr. 602511/01.11.2012, cu S.C. APA TARNAVEI MARI S.A. pentru furnizarea apei potabile din reteaua publica de alimentare cu apa.

► Beneficiarul are incheiat Contractul nr. 13.204/18.12.2012, cu S.C. APA TARNAVEI MARI S.A. pentru vidanjarea bazinului din beton pentru apa de spalare din hale si de la filtrul sanitar.

► Vor fi incheiate contractele de furnizare a: energiei electrice si gazelor naturale, pe baza bransamentelor existente.

► Vor fi incheiate contractele pentru preluarea deseurilor menajere si pentru preluarea dejectiilor de pasare de catre diverse societati agricole, in scopul fertilizarii terenurilor cultivate.

► Pentru eliminarea cadavrelor de pui, se va folosi instalatia proprie de incinerare care este autorizata in cadrul abatorului de la Craiesti, jud. Mures (ce apartine beneficiarului).

2.9. Modalitatile propuse pentru conectare la infrastructura existenta

Accesul rutier in ferma se va face pe DC142E care strabate localitatea Dumbraveni si care face legatura cu localitatea Alma. Accesul in ferma se face direct din acest drum prin racordul existent si filtrul rutier, pana in ferma.

S-au detaliat in cap. 2.2. solutiile tehnice de bransare pentru asigurarea utilitatilor in ferma.


decembrie, 2012 29

3. PROCESE TEHNOLOGICE

3.1. Activitati desfasurate in cadrul proiectului

Dupa extinderea si echiparea halelor existente va rezulta capacitatea maxima a fermei:

- 6 hale x 20.000 locuri/hala = 120.000 capete/serie

- 6 serii de crestere/an

- 120.000 capete/serie x 6 serii/an = 960.000 capete/an → 2.112 to viu/an

Regimul normal de lucru pentru ferma de pui de carne este de 24 h/zi timp de 365 zile/an, cu un numar de cca. 9 angajati.

Sistemul de crestere a puilor de carne se desfasoara pe sistemul totul plin-totul gol, la sol, pe asternut permanent din paie.

Procesul tehnologic de crestere a puilor de carne se rezuma la urmatoarele operatii:


decembrie, 2012 30

Tab. 13 Fazele procesului tehnologic de crestere a puilor de carne la sol, pe asternut permanent

Faza Descriere Capacitati Pregatirea halelor pentru populare si vidul sanitar

Operatiile din vidul sanitar presupun: - curatirea mecanica a halelor prin indepartarea resturilor si altor materiale grosiere din hale; - spalarea pardoselilor si echipamentelor cu pompa cu jet de apa sub presiune; - revizii si reparatii: inlocuirea pieselor si echipamentelor defecte; - varuirea peretilor; - uscarea halelor; - dezinfectia propriu-zisa si aplicarea asternutului de paie.

Inainte de popularea halelor, dupa vidul sanitar, se asterne un strat de paie in cantitate de cca. 3,5 kg/mp.

- suprafata spalata in vidul sanitar: cca. 8.000 mp x 5 ori/an (total: 40.000 mp)

- apa pentru spalare: 240 mc/an ~ cca. 6 l/mp

- cantitate de produse pentru DDD ~ 240 l/an

Popularea halelor cu pui de o zi

Popularea cu pui de o zi se face de la Statia de incubatie Sighisoara, apartinand S.C. OPREA AVI COM S.R.L. Puii sunt transferati in mijloacele de transport speciale autorizate si apoi la halele de crestere din Ferma Dumbraveni. Inainte de populare se face o verificare prealabila a conditiilor de microclimat din hale pentru a se putea asigura o temperatura a mediului ambiant si o ventilatie corespunzatoare. Cresterea puilor de carne de la o zi la 42-45 zile se face in cele 8 hale modernizate. Puii urmeaza a fi mentinuti si crescuti in conditii de microclimat controlat, pana la atingerea parametrilor de taiere (greutate medie livrare – cca. 1,9 kg ; greutate maxima livrare – cca. 2,2 kg). Halele pentru pui au o suprafata utila de 1.030 mp/hala, respectiv 982 mp. Capacitatea de crestere in hale: 20.000 locuri/hala; densitatea efectivului in hala: 19,4 capete/mp, respectiv 20,36 capete/mp.

- populare cu 20.000 capete/hala → 160.000 capete/serie → 960.000 capete/an

- rata mortalitatii ~ 3%

Cresterea si finisarea puilor de carne -o serie: 42-45 zile

Procesul de cresterea puilor de carne, se rezuma la urmatoarele operatii: - asigurarea furajarii, adaparii si medicatiei corepunzator varstei efectivului; - asigurarea conditiilor de microclimat in hale, corespunzator varstei efectivului; - depopularea halei, la sfarsitul unei serii de crestere; - livrarea puilor.

Indicatori tehnici care rezulta: - densitate: 20 capete pui de carne/mp - greutate maxima de livrare: 2,2 kg/cap - greutate medie de livrare: 1,9 kg/cap - spor mediu zilnic: cca. 48 g - numar cicluri crestere pe an: 6 - consum specific de furaje: 1,9 kg/kg carne viu - consumspecific de apa: 4,1 l/kg carne viu - mortalitate in efectiv: max. 3 %

Furajarea puilor Halele sunt dotate fiecare cu 3 (trei) linii de hranire AUGERMATIC, hranitori circulare automatizate si cablu anticatarat pasari; o linie de transport furaj din buncarul exterior in buncarasele de pe liniile de furajare, prin sistemul spirala; 1 buncar din

CAPACITATE TOTALA FERMA: - 8 hale x 20.000 locuri/hala

= 160.000 locuri/serie - 6 serii/an x 42 zile/serie; 5

viduri sanitare/an x 21 zile/vid

- 6 serii/an x 160.000 capete/serie = 960.000 capete/an

- 960.000 capete/an x 2,2 kg/cap = 2.112.000 kg viu/an = 2.112 to viu/an


decembrie, 2012 31

tabla galvanizata de 25 mc (17 to), cu h = 6,8 m, scara de vizitare, kit de montare si umplere pneumatica. Fiecare hala este dotata cu un numar de 295 hranitori circulare tip FLUXX rezultand o densitate de 67,79 pui/hranitoare. Adaparea puilor Adaparea puilor in fiecare hala se face cu un numar de 4 (patru) linii de adapare separate compuse, in fiecare hala, din picuratori avand cupe pentru recuperarea scurgerilor, suspendate, regulator de presiune pe fiecare linie, profil de aluminiu, sistem anticatarare pasari si furtunuri de racord. Pe fiecare hala este un numar de 1.008 nipluri cu cupa recuperatoare, rezultand cca. 19,84 pui/adapatoare. Tratamentele aplicate in ferma pentru efectivul de animale, in cursul unui ciclu de crestere, se realizeaza prin medicatoare si sunt realizate dupa urmatoarea schema: vaccinari: -Pseudopesta 2 vaccinari = 40.000 doze/hala; -Vitaminizari: 8 l/hala. Sistemul de ventilatie Halele destinate cresterii si exploatarii industriale a pasarilor sunt dotate cu un sistem de ventilare adaptat pentru sezonul cald si cel rece (specific zonei temperate). Vara se asigura o ventilare pe sistem de depresiune, evacuare fortata de aer si introducere libera. Iarna, sistemul de ventilare este de suprapresiune, deci de introducere fortata de aer si evacuare libera. -Sistemul de ventilatie automatizat este asigurat de 6 ventilatoare de capat cu o capacitate de 42.000 mc/h si 2 ventilatoare variabile de coama cu o capacitate de 18.000 mc/h pentru fiecare hala conform schitei anexate, iar pentru perioada de iarna ventilatia este asigurata de 7 admisii de coama conform schitelor anexate pentru fiecare hala. Sistemul de incalzire: cu radiante, pe gaze naturale. Sistemul de incalzire automatizat este asigurat prin gazolete radiante amplasate conform schitelor atasate pentru fiecare hala. Sunt prevazute 12 radiante/hala. Sistemul de racire automatizat este asigurat de sistem de racire tip fagure cu perdea de apa amplasat conform schitelor atasate pentru fiecare hala. Au fost prevazute 2 sisteme de racire/hala, la capatul fiecarei hale. Sistem de racire tip fagure asigura o diferenta de temperatura de pana la 15oC fata de exterior. Aerul din exterior este tras de ventilatoare prin intermediul unei perdele de apa, care preia o parte din temperatura acesteia asigurand in hala un aer curat, proaspat si racoros. Iluminatul se asigura cu: o instalatie completa de lumina cu becuri economice monocromatice verzi si albastre (2 linii/hala). In fiecare hala sunt 70 corpuri de iluminat care asigura intensitatea luminoasa in functie de tehnologia de crestere pui de carne. Sistemul de control, monitorizare si avertizare computerizat permite functionarea independenta a tuturor echipamentelor din hala. In cazul oricarei defectiuni sistemul este prevazut cu avertizare vizuala si sonora si fiecare echipament independent poate fi actionat si manual. In hale sunt senzori de temperatura pentru interior si exterior; senzor de umiditate; alarma se face prin: dispozitiv de alarma pentru depasirea valorilor de temperatura si sirena externa. Ferma este dotata cu un grup electrogen alimentat cu motorina care porneste in momentul caderii tensiunii din reteaua electrica.

Depopularea halelor (dupa 42-45 zile)

Se evacueaza puii din adaposturi, se incarca in mijloace auto speciale (apartinnd S.C. OPREA AVI COM – Abator Craiesti, jud. Mures) si sunt transportati pentru abatorizare.

- la depopulare rezulta: 912.000 capete/an → 2.006 to viu/an (s-a luat in calcul mortalitatea de 3%)


decembrie, 2012 32

Fig. 2 Schema proceselor in ferma

Descarcare / Livrare pui

→

←

Cresterea si finisarea puilor

de carne

→

Depozitare temporara

cadavre (lazi frigorifice)

→

Eliminare prin S.C. OPREA AVI COM

↑

Furajare

Adapare

↑ ↑

Silozuri depozitare

furaj

(8 silozuri x 17 to)

Sursa de apa

(foraj si retea publica)

Curatare / spare cu jet de apa sub presiune

Evacuare asternut in amestec cu

dejectii (mecanic)

↑ ↓ ↓

Transportul furajelor

Dezinfectie, dezinsectie, deratizare, cu produse

specifice

Depozitare temporara a dejectiilor in

depozitul amenajat

↓ ↓

Ape uzate de spalare

Fertilizare terenuri agricole

↓

Bazin de stocare ape de spalare

(50 mc)

↓

Vidanjare prin APA

TARNAVEI MARI SRL


decembrie, 2012 33

Detalierea operatiilor din cadrul fermei Dumbraveni

Puii sunt transferati de la statia de incubatie Sighisoara apartinand S.C. OPREA AVI COM S.R.L. in mijloacele de transport speciale, pana la halele de crestere ale Fermei Dumbraveni. Puii urmeaza a fi mentinuti si crescuti in conditii de microclimat controlat, pana la atingerea parametrilor de taiere. Cresterea puilor de carne de la o zi la 42 ÷ 45 zile se face in cele 8 hale modernizate. Dupa populare rezulta in ferma o densitate a efectivului de pasari de 19,4 capete/mp (halele C1-C6), respectiv 20,36 capete/mp (halele C7-C8).

Constructiile sunt hale parter. Suprafata halelor asigura o capacitate de cca. 160.000 pui/serie/ferma, ceea ce inseamna o productie de cca. 352 to carne viu/serie (max. 2.112 to viu/an, daca nu se ia in calcul mortalitatea), la o greutate maxima de 2,2 kg/cap.

Durata de ocupare a unei hale de crestere cu o serie de pui de la o zi la 42 ÷ 45 zile, urmate de 21 zile de vid sanitar, ceea ce duce la un numar de 6 cicluri/an.

Sistemul de crestere este la sol pe asternut permanent uscat din paie. Solutia prezinta avantaje atat din punct de vedere ecologic (obtinandu-se deseuri uscate), cat si din punct de vedere tehnologic pentru ca se obtine o mai buna calitate a carnii de pasare.

In sistemul de crestere se vor respecta cu strictete normele tehnologice si anume:

- se vor respecta principiile tehnologice de baza in cresterea pasarilor, privind categoria de varsta 0-42 zile cu referire al densitatea puilor in adapost, temperatura, luminozitate, ventilatie, concentratia noxelor in aer, calitatea asternutului si furajelor.

- ventilatia halelor va asigura un coeficient de minim 3,6 mc/kg viu si ora, si va fi asigurata permanent fara sa depaseasca viteza admisibila a curentilor de aer.

A. Pregatirea halelor pentru popualre – vidul sanitar

Dupa depopularea celor 8 hale, acestea sunt pregatite pentru noul efectiv prin scoaterea asternutului in amestec cu dejectiile (mecanizat) si curatarea manuala, spalarea halei si igienizare. Operatiile in vidul sanitar se vor executa de o societate autorizata pe baza de contract de prestari servicii.

Actiunile de decontaminare, dezinsectie si deratizare reprezinta principalele masuri care se impun pentru prevenirea si combaterea nespecifica a vectorilor sau a microorganismelor si parazitilor care pot determina la om sau animale boli transmisibile sau disconfort. In acest scop se organizeaza cele 3 saptamani de vid sanitar dupa fiecare depopulare, adica 5 campanii de vid sanitar/an/hala.

Organizarea perioadei de vid sanitar se va realiza dupa cum urmeaza:

in prima saptamana :

- se livreaza puii din hala, la abatorul propriu;

- se evacueaza asternutul din hale si se executa curatirea mecanica;


decembrie, 2012 34

- se spala adapostul cu jet de apa sub presiune, pentru indepartarea tuturor impuritatilor;

- se repara si se completeaza toate instalatiile si echipamentele defecte din hale;

- se executa dezinfectia halei (pereti, pardoseli) si a echipamentului din hala (ventilatoare, echipamente de furajare, adapare, iluminat);

- se executa prima nebulizare, dupa etansarea prealabila a halei;

- se executa dezinfectia incintei si a cailor de acces;

- se executa deratizarea si dezinsectia fermei.

in saptamana a doua

- se trimit probe la laborator pentru controlul sanitatiei, sub raportul germenilor si a incarcaturii de fungi;

- in functie de rezultatele de sanitatie obtinute de la laborator, se repeta sau nu dezinfectia.

in saptamana a treia

Cu doua zile inainte de populare se deschide si se aeriseste hala, executandu-se urmatoarele operatii:

- se introduce asternutul in hala si se aseaza in strat uniform;

- se introduce tot echipamentul necesar in hala;

- se executa a doua dezinfectie;

- se dezermetizeaza hala la strictul necesar.

In principiu, substantele utilizate la DDD (dezinfectie, dezinsectie, deratizare) sunt:

- VIRUQUAT 240 – biocid cu o compozitie de compusi cuaternari de amoniu si glutaraldehida;

- D4+ DISINFECTANT – dezinfectant cu: clorura de alchil-dimetil-benzil-amoniu, glutaraldehida, formaldehida, glioxal si izopropanol;

- VIROCID – dezinfectant avand in compozitie: clorura de alchil-dimetil-benzil-amoniu, izopropanol, glutaraldehida si clorura de didecil-dimetil-amoniu;

- ALDEZIN – dezinfectant cu: glutaraldehida, clorura de benzalconiu, clorura de didecil-dimetil-amoniu si alcool etilic;

- EWABO ALDEKOL DES FF – dezinfectant cu glutaraldehida, clorura de didecil-dimetil-amoniu, clorura de alkil-dimetil-amoniu.


decembrie, 2012 35

Conform BAT, sunt considerate conforme produsele dezinfectante pe baza de formaldehida.

B. Popularea cu pui de o zi

Transportul puilor de o zi se face cu mijloacele de transport ale statiei de incubatie, autorizate, in ladite speciale. Descarcarea puilor din autospeciale se face de catre angajatii fermei.

Popularea se face dupa o verificare prealabila a conditiilor de microclimat din hala, pentru a se putea asigura o temperatura a mediului ambiant si o ventilatie corespunzatoare. Asternutul din hale este raspandit pe toata suprafata, cu o grosime de 7 cm, vara si 10 cm, iarna (in medie – cca. 3,5 kg/mp).

Introducerea puilor in hale se va face functie de starea acestora cu respectarea densitatii maxime admise.

C. Cresterea puilor de carne – SISTEMUL DE HRANIRE

Dupa extinderea, reabilitarea si dotarea tehnica a tuturor halelor, sistemul de furajare a puilor va asigura la discretie hrana necesara prin intermediul unor linii de furajare AUGERMATIC compuse din transportoare spiromatice, siloz-tampon de furaje (amplasat in exteriorul halei) si hranitori circulare FLUXX.

Fiecare hala este dotata cu silozul pentru furaje (25 mc ~ 17 to) de unde, in mod automat, acestea ajung in instalatiile de hranire din hale.

Sistemul de hranire pentru broileri asigura accesul usor la hrana pentru puii de o zi, dar face fata si solicitarii majore pentru pasari grele. Liniile de furajare functioneaza automat, sunt comandate de senzori de furaj. Sistemul de suspendare ofera confort in utilizare si acces liber in hala pentru curatenie dupa fiecare serie.

Instalatiile prevazute pentru furajare sunt furnizate de BIG DUTCHMAN.

Fiecare hala va fi dotata cu:

- 1 buncar de tabla galvanizata de 25 mc (17 to), cu h = 6,8 m, scara de vizitare, kit de montare si umplere pneumatica; acesta a fost dimensionat dupa frecventa de umplere dorita (o data la 3 zile).

- 1 linie de transport furaj din buncarul exterior in buncarasele de pe liniile de furajare ; actionare cu motor 0,75 kW ; 400 V ; 50 Hz, protectie si comanda.

- 3 linii de hranire AUGERMATIC, supendate, motoare de 0,55 kW ; 230/400 V ; 50 Hz, cu contactori de protectie, hranitori circulare tip FLUXX, automatizate si cablu anticatarare pasari (295 buc hranitori/hala).

Hrana proaspata creeaza baza unei excelente calitati de abatorizare si a unei conversii perfecte a furajelor. O componenta principala a sistemului de furajare o reprezinta modul de depozitare si de transport al furajelor. Silozul de furaje trebuie sa asigure nu numai o buna pastrare a acestuia, printr-o aerare optima ce impiedica compresia furajului, ci si


decembrie, 2012 36

garantarea unei scurgeri optime a furajului in sistemul de transport. Distributia rapida a hranei proaspete de-a lungul tuturor liniilor de hranire, favorizeaza o crestere uniforma, eliminand acumularea de hrana si hranirea selectiva a pasarilor, dand sanse egale tuturor.

Aprovizionarea cu furaje se face din unitati autorizate(FNC). Transportul furajelor din FNC se face cu doua autospeciale autorizate, cu descarcare pneumatica direct in buncarele tampon ale fiecarei hale. In cadrul programului de autocontrol se preleveaza probe de furaj care sunt trimise la laboratorul DSVSA Tg Mures in vederea identificarii microtoxinelor.

Se va avea in vedere ca retetele sa fie in mod corespunzator adaptate la varsta pasarilor printr-un management nutritional adecvat.

In hrana puilor se utilizeaza furajul care va fi bine omogenizat, asigurandu-se reducerea nivelului de consum de furaj pe hala si o conversie mai buna la nivel de pui printr-o asimilatie mai buna. Pe parcursul cresterii, in ferma se vor utiliza trei retete astfel: starter (20% din cantitatea de furaj furnizata intr-un ciclu), crestere (60% din cantitatea de furaj furnizata intr-un ciclu), finisare (20% din cantitatea de furaj furnizata intr-un ciclu).

- consum de furaj mediu: 1,9 kg furaj/1 kg spor viu → 3.280 to furaj/an.

Masurile BAT in hranire includ:

- faze de hranire;

- formule de retete bazate pe digestibilitatea hranei;

- continut scazut de proteine – AA ca suplimente in nutritie;

- continut scazut in P organic sau utilizarea de P anorganic foarte bine digerabil.

Tehnici BAT:

- Tehnica BAT este sa se asigure hranirea pe faze; retete alternative cu continut scazut de proteine brute.

- Tehnica de hranire pentru diminuarea excretiei de P; se asigura hranirea pe faze; retete alternative cu continut total scazut de P.

Retetele vor respecta prescriptiile BAT pentru continutul de proteina bruta si P total din furaje, pe etape de crestere a puilor broiler:

Tab. 14 Rasa Faza de

dezvoltare Recomandare BAT

Continut de proteina bruta (% in reteta)

P total (% in reteta)

starter 20 – 22 0,65 – 0,75 in crestere 19 – 21 0,60 – 0,70 finisare 18 – 20 0,57 – 0,67

In ferma se va aplica un management nutritional adecvat astfel incat continutul de nutrienti excretati in dejectii sa se incadreze teoretic in parametrii normali (specificati in BREF ILF


decembrie, 2012 37

– vezi capitoul referitor la deseuri) si implicit emisiile de NH3 sa nu depaseasca valoare de referinta conform BREF ILF (0,08 kg NH3/loc/an).

D. Sistemul de adapare

Adaparea puilor se va face cu instalatii de adapare furnizate de BIG DUTCHMAN, compuse din bazine cu flotor instalate la capatul halei, conducte si furtunuri de distributie a apei la adapatori si sistemul de aerisire amplasat la capatul opus.

Sistemul de adapare prin nipluri picuratoare, avand cupita pentru recuperarea scurgerilor, asigura o adapare a tuturor pasarilor indiferent de varsta si diminueaza pierderile de apa prevenind astfel udarea asternutului. Sistemul de filtrare ii ridica fiabilitatea (nu apar fire de nisip in picurator), iar un sistem automat de dozare a medicamentelor in apa, reduce consumul acestora de circa 5 ori. De asemenea, exista posibilitatea de a regla presiunea din conducta de la picuratoare, presiune care creste odata cu varsta pasarilor asigurand astfel o adapare corecta. Acest sistem asigura utilizarea eficienta a apei si previne pierderile prin baltiri, astfel ca este mentinut in permanenta un asternut relativ uscat.

Solutia pentru adapare asigura o cantitate suficienta de apa pentru fiecare varsta a pasarilor si pentru orice anotimp. La sfarsitul ciclului de crestere, liniile de picuratori se pot ridica in tavan pentru a usura accesul in hala in vidul sanitar.

Cantitatea de apa necesara puilor de carne este de 2 ori mai mare decat cantitatea de furaj consumata zilnic, la temperaturi tehnologice controlate ale aerului. In cazul in care scade temperatura in hale, nevoile de apa scad pana la un coeficient de 1,2-1,4% din cantitatea de nutreturi consumata de pui, iar daca temperatura aerului creste la 28-30oC, consumul de apa creste la doua ori volumul de furaj consumat.

Fiecare hala va fi doatata cu urmatoarele echipamente pentru adapare:

- 4 linii cu picuratori, suspendate, reglator de presiune pe fiecare linie, profil din aluminiu, sistem anticatarare pasari si furtunuri de racord (1.080 adapatori/hala).

- 1 unitate de racord la reteaua cu apometru electronic, manometru, filtru, regulator de presiune central.

- 1 dozator de medicamente automat.

Pentru a fi siguri ca efectivul de animale primeste suficienta apa, consumurile sunt contorizate automat si inregistrate.

Conform BAT, reducerea consumului de apa pentru animale este considerata o practica buna, dar aceasta trebuie sa fie in acord cu reteta adoptata. Unele strategii de productie includ si restrictionarea accesului la apa, insa accesul permanent la apa este obligatoriu.

In aceasta activitate, care solicita consum de apa, se considera BAT reducerea consumului de apa pentru:

- spalarea adaposturilor si echipamentelor in perioada de vid sanitar; este indicat ca spalarea sa se faca cu echipamente cu jet sub presiune; este foarte important a reduce apa de spalare si nu apa necesara pentru adapare;


decembrie, 2012 38

- calibrarea instalatiilor de adapare pentru a evita pierderile sub forma de baltiri sau pe retea;

- tinerea evidentei consumurilor de apa – contorizare;

- detectarea si repararea defectiunilor in instalatii.

Tab. 15 Normele de consum recomandate (sursa BAT): Sursa valoarii limita Valoarea limita Performanta companiei

BAT – apa pentru adapare 1,7 – 1,9 l/kg furaj administrat ~ 4,5 – 11,0 l/cap/serie

2 l apa/kg furaj administrat ~ 8,1 l/cap/serie

BAT – apa pentru spalare hale 0,002 – 0,02 mc/mp de hala spalat

6 l/mp hala spalat (adica 0,006 mc/1 mp de hala spalat)

Asistenta veterinara in vederea asigurarii starii de sanatate a pasarilor se va realiza de un medic sanitar-veterinar cu drept de libera practica cu care societatea are contract. Urmarirea starii efectivului se va face in principal prin urmarirea consumului de apa si furaj si prin necropsia cadavrelor imediat cum se suspecteaza prezenta unei boli. Pentru prevenirea bolilor obisnuite la pasari, precum boala de Newcastle, bursita si bronsita, exista un program de vaccinare stabilit de medicul veterinar. Vaccinurile se administreaza in principal prin sistemul de dozare in apa de baut.

E. Sistemul de climatizare

Sistemul de incalzire si ventilare a halelor adaptat fiecarui anotimp in parte are un rol important in asigurarea unui spor de crestere optim. Temperaturile din interiorul halelor in functie de varsta puilor se vor incadra in urmatorii parametri: saptamana a I-a : 33º C; saptamana a II-a : 30º C; saptamana a III-a : 27º C; saptamana a IV-a : 24º C; saptamana a V-a : 21º C; saptamana a VI-a : 18º C.

Umiditatea relativa a aerului pentru perioada de vara este necesara a fi asigurata la 50%, iar pe timpul iernii la 70%. Cu cat temperatura aerului este mai ridicata, cu atat umiditatea aerului este mai scazuta si invers.

Halele vor fi dotate cu un sistemele de ventilare cu programe adaptate pentru vara si pentru iarna. Debitul de aer vehiculat corespunde unei rate de aer proaspat de minim 3,6 mc/h/kg viu. Viteza maxima admisa a curentilor de aer in hale este de 0,1-0,3 m/s, aceasta trebuind sa fie corectata strict cu temperatura din hala si varsta efectivului.

Prin proiect s-a prevazut dotarea cu un sistem de climatizare automatizat care prin programare, asigura un microclimat optim in hala in functie de varsta pasarilor si de conditiile climatice din exteriorul acestora.

Tip de ventilatie Combi-Tunel cu admisie diferentiata a aerului vara-iarna

Iarna, admisia se face prin depresiune prin admisiile de aer proaspat de coama (7 buc.), cu exhaustarea aerului viciat prin ventilatoarele de coama (2 buc.) si pe peretele frontal (6 buc.); vara admisia de aer se face prin deschiderea tunel – prin sistemul de racire tip fagure, cu perdea de apa si exhaustare prin ventilatoarele de capat de hala (6 buc.). Aerul patrunde in hala, pe o suprafata mare prin racitoarele tip fagure, pe baza diferentei de


decembrie, 2012 39

presiune – depresiune creata de exhaustarea de capat. Astfel aerul exterior este racit si directionat lungitudinal in hala, fiind exhaustat prin cele 6 ventilatoare de capat.

Sistemul de ventilatie automatizat este asigurat de:

- 6 ventilatoare cu o capacitate de 42.000 mc/h si 2 ventilatoare variabile de coama cu o capacitate de 18.000 mc/h pentru fiecare hala, iar pentru perioada de iarna ventilatia este asigurata de 7 admisii de coama conform schitelor anexate pentru fiecare hala.

Sistemul de incalzire automatizat este asigurat prin 12 radiante pe gaz metan, cu filtre si racorduri de montare.

Comanda microclimatului se face prin sistemul de control, monitorizare si avertizare. Acesta permite functionarea independenta a tuturor echipamentelor din hala. In cazul oricarei defectiuni sistemul este prevazut cu avertizare vizuala si sonora si fiecare echipament independent poate fi actionat si manual.

In hale sunt senzori de temperatura pentru interior si exterior; senzor de umiditate; alarma se face prin: dispozitiv de alarma pentru depasirea valorilor de temperatura si sirena externa.

Alarma se va face prin:

- dispozitiv de alarma pentru depasirea valorilor de temperatura;

- sirena externa.

F. Instalatia de umidificare si racire

Este dimensionata pentru a reduce temperatura in hala, instalatia de umidificare fiind recomandata mai ales in zonele cu veri foarte calde.

Sistemul de racire automatizat este asigurat de un sistem de racire tip fagure cu perdea de apa. Au fost prevazute 2 sisteme de racire/hala, la capatul fiecarei hale. Sistem de racire tip fagure asigura o diferenta de temperatura de pana la 8oC fata de exterior. Aerul din exterior este tras de ventilatoare prin intermediul unui sistem tip fagure (din celuloza sau plastic) umezit de perdeaua de apa, care preia o parte din temperatura acesteia asigurand in hala un aer curat, proaspat si racorit.

G. Iluminatul

Instalatia de iluminat este conceputa special pentru cresterea puilor de carne. Lumina verde in prima faza a ciclului de crestere, apoi lumina albastra spre sfarsitul ciclului are efecte benefice asupra factorilor importanti pentru performanta: consumul de furaj, cresterea in greutate, rata mortalitatii. In plus, consumul redus de energie recupereaza costul investitiei in cateva luni de exploatare.

In prima sapatamana de viata intensitatea luminoasa trebuie sa fie mare, in jur de 20 lux/mp, pentru ca puii sa gaseasca usor sursa de hrana si apa. Progrmaul de iluminat al halelor are influenta asupra dezvoltarii puilor de carne. Astfel, programul de iluminat va fi:


decembrie, 2012 40

- primele 2 saptamani: 1 ora intuneric + 23 ore lumina;

- saptamanile 3-6: 4 ore intuneric + 20 ore lumina.

Sistemul de iluminat automatizat este asigurat prin 70 corpuri de iluminat pentru fiecare hala care asigura intensitatea luminoasa in functie de tehnologia de crestere pui de carne.

H. Ecarisarea fermei

Cadavrele rezultate din ciclul de crestere sunt depozitate in lazi frigorifice si transportate periodic la incineratorul unitatii din localitatea Craiesti judetul Mures de catre o autospeciala autorizata pentru transportul subproduselor de origine animala ce nu sunt destinate consumului uman.

I. Livrarea pasarilor la sfarsitul ciclului de crestere

Dupa finalizarea ciclului de crestere (42-45 zile), puii ajunsi la greutatea de sacrificare sunt livrati catre abatorul propriu de la Craiesti, jud. Mures. Livrarea se face cu mijloace speciale de transport, incarcarea acestora facandu-se manual cu respectarea conditiilor tehnice de manipulare.

La sfarsitul unui ciclu de productie (42 zile) puii ajunsi la greutatea de sacrificare (medie 1,9 kg, maxima 2,2 kg) sunt incarcati manual in custi in numar dinainte calculat si stabilit de catre seful de ferma in functie de greutate pentru a asigura un spatiu suficient/cap pasare. Este interzisa prinderea puilor de picioare sau aripi. Lazile (custile) sunt asezate pe platforma utilajului de incarcare si transportate pe platforma mijlocului de transport unde se stivuiesc. Depopularea halelor este asigurata de catre echipa de descarcare formata dintr-un numar suficient de persoane care sunt instruite in acest sens si care asigura depopularile si la celelalte ferme apartinand societatii OPREA AVI COM. Puii sunt transportati la abatorul societatii din localitatea Craiesti, judetul Mures cu mijloace de transport autorizate sanitar-veterinar si personal (conducatori auto) instruit in transportul pasarilor vii.

Dupa depopulare, gunoiul din hale este evacuat mecanic, transportat cu mijloace auto mecanizate si depozitat in hala inchisa de unde este folosit ca ingrasamant natural dupa scurgerea perioadei de fermentare.

3.2. Activitati de dezafectare

In organizarea de santier:

Vor fi dezafectate componente ale constructiilor care nu corespund din punct de vedere tehnic si calitativ noilor functiuni, lucrarile efectuandu-se in cadrul proiectului cu valorificarea maxima a materialelor recuperate (de ex. tamplaria metalica).

Functionarea fermei

In cadrul fermei zootehnice nu sunt prevazute perioade de incetare a activitatii, programul de functionare fiind non-stop. Functionarea fermei a fost stabilita pe o perioada


decembrie, 2012 41

nedeterminata, aceasta in functie de rentabilitatea afacerii. In situatia incetarii activitatii si schimbarii destinatiei terenului, apare obligativitatea titularului de activitate de a analiza calitatea factorilor de mediu pe amplasament (sol, subsol, freatic) pentru a identifica gradul de poluare a amplasamentului datorat in exclusivitate activitatii propuse.

Incetarea activitatii si aducerea amplasamentului intr-o stare care sa permita folosinta ulterioara se va face astfel incat sa nu genereze efecte negative in timpul inchiderii si sa minimizeze impactul potential remanent dupa incetarea activitatii. Din acesta perspectiva se va elabora planul de inchidere a instalatiei care va avea in vedere ca amplasamentul sa fie lasat astfel incat sa permita utilizarea lui in viitor si se va baza pe urmatoarele:

- curatirea mecanica a halelor;

- sparea si dezinfectarea halelor;

- golirea de ape uzate din toate structurile subterane (canalizari, bazine);

- evacuarea apelor uzate rezultate;

- colectarea si evacuarea din incinta a tuturor materialelor si deseurilor menajere si tehnologice;

- spalarea si dezinfectarea structurilor subterane si supraterane;

- se vor dezafecta echipamentele tehnologice si constructiile – inclusiv structuri subterane ale acestora, daca folosinta ulterioara a terenului o solicita; terenul va fi predat liber de sarcini;

- se va face analiza calitatii factorilor de mediu pe ampalsament si se vor aplica masuri pentru remediere daca este cazul.

Tab. 16 Structuri subterane in ferma Structuri subterane Continut Masuri pentru dezafectare

Retea de apa si canalizare si caminele de vizitare

Apa potabila Apa uzata menajera si de spalare (tehnologica)

Golirea, spalarea si igienizarea. Scoaterea sctrucutrilor din subteran daca folosinta ulterioara a terenului o solicita. Bazin din beton pentru stocare ape

uzate (50 mc) Apa de spalare (tehnologica) si apa uzata fecaloid-menajera

Tab. 17 Structuri supraterane in ferma Structuri subterane Continut Masuri pentru dezafectare

Hale pasari -echipamente specifice; dejectii si asternut

-se vor dezafecta si valorifica echipamentele; -se vor scoate resturile de dejectii si asternut si se vor valorifica in agricultura cu respectarea legislatiei in vigoare; -se vor dezafecta halele in baza unei autorizatii de demolare, doar in situatia in care folosinta terenului se schimba si nu mai sunt necesare aceste constructii.

Filtrul sanitar -echipamente specifice; instalatii sanitare

-se vor dezafecta echipamentele specifice si se vor valorifica, daca folosinta ulterioara a constructiei/terenului se a schimba; -se va dezafecta constructia in baza unei autorizatii de demolare, doar in situatia in care folosinta terenului se


decembrie, 2012 42

Structuri subterane Continut Masuri pentru dezafectare schimba si nu mai este necesara constructia.

Depozit materiale si asternut

-paie -se vor valorifica materialele existente in depozit; -se va dezafecta constructia in baza unei autorizatii de demolare, doar in situatia in care folosinta terenului se schimba si nu mai este necesara constructia.

Buncare furaje -furaj -va fi valorificat furajul in conditiile in care corespunde din punct de vedere calitativ, in caz contrar se va elimina printr-o societate autorizata; -se vor dezafecta echipamentele, doar in situatia in care nu-si justifica prezenta pe amplasament, pentru activitati viitoare.

Gospodaria de apa -apa (bazin beton 70 mc)

-se vor dezafecta echipamentele si constructia, in baza unei autorizatii de demolare, doar in situatia in care nu-si justifica prezenta pe amplasament, pentru activitati viitoare.

Depozit dejectii -dejectii in amestec cu asternut

-dejectiile se vor valorifica in agricultura sau pentru biogaz, in concordanta cu legislatia specifica in vigoare; -se vor dezafecta structurile si va fi eliberat terenul de sarcini doar in situatia in care acestea nu-si justifica prezenta viitoare in amplasament.

Dezafectarea echipamentelor si constructiilor din ferma se va face in functie de folosinta ulterioara a terenului, in acest caz fiind necesare urmatoarele lucrari:

- elaborarea unui proiect tehnic pentru dezafectare;

- solictatea autorizatiei de demolare;

- executia lucrarilor in concordanta cu prevederile proiectului tehnic;

- deseurile din constructii rezultate vor fi eliminate sau valorificate integral, in concordanta cu prevederile legislative ce privesc regimul si gestiunea deseurilor;

- terenul va fi lasat liber de sarcini;

- se vor intreprinde actiuni de ecologizare a zonei, in situatia in care folosinta ulterioara o cere;

- se vor preleva probe pentru investigarea calitatii factorilor de mediu din zona amplasamentului si se vor aplica masuri de remediere daca va fi cazul.

Tab. 18 Zone din care se vor preleva probe Punct de prelevare probe Justificarea In zona bazinului subteran pentru ape uzate Este o zona susceptibila la poluare. In zona depozitului pentru dejectii Este o zona susceptibila la poluare. In zona halelor de crestere a puilor de carne Este o zona susceptibila la poluare. Freatic – sursa subterana de apa Pentru investigarea calitatii apelor subterane, in special

identificarea poluarii cu substante organice, pH, CBO5, CCO-Cr, MTS, Ntot, Ptot.


decembrie, 2012 43

4. DESEURI

4.1. Tipuri de deseuri rezultate pe faze de activitate

Din organizarea de santier vor rezulta deseuri specifice activitatilor de modernizare si reabilitare constructii, de natura: pamant, piatra, moloz, metale, cabluri, plastic, carton bituminat etc. Deseurile metalice rezulta ca urmare a deteriorarii unor elemente in timpul operatiilor de constructie – montaj. Aceste deseuri de constructii sunt in mare parte nepericuloase, gestiunea acestora va urmari in primul rand valorificarea, prin:

- aplicarea pamantului si pietrelor pe teren pentru nivelarea acestuia;

- aplicarea molozului in santurile din hale ramase dupa dezfectarea bateriilor;

- colectarea separata a fierului vechi si valorificarea prin societati specializate.

Conditia esentiala in buna gestionare a deseurilor de constructii este colectarea separata si un grad inalt de valorificare si/sau eliminarea acestora functie de natura lor.

Dat fiind ca nu s-a pus la dispozitie un deviz pentru lucrarile din faza de proiect nu s-au cuantificat cantitatile de deseuri rezultate pentru acesta faza, astfel ca se impune respectarea urmatoarelor conditii:

- tinerea evidentei deseurilor in organizarea de santier;

- colectarea selectiva a deseurilor pe suprafete special amenajate fiind interzise depozitari pe terenul descoperit;

- valorificarea intregii cantitati de deseuri care se pot reutiliza pentru diverse lucrari si eliminarea integrala a celor care nu pot fi refolosite.

In faza de functionare a fermei, vor rezulta:

Deseuri menajere provenite de la personalul deservent (9 angajati).

Deseuri provenite din procese tehnologice:

- mortalitati din efectiv (maxim 3%);

- materii rezultate la depopulare (asternut in amestec cu dejectii);

- ambalaje de la medicatia pasarilor si de la produsele pentru dezinfectie;

- subansamble sau echipamente uzate, de natura metalica si plastic;

- acumulatori si anvelope uzate.

(Nota: nu se vor face schimburi de uleiuri de motor in incinta).


decembrie, 2012 44

Detaliere privind producerea deseurilor in ferma

Deseurile municipale si asimilabile din comert – acestea sunt amestecate si vor avea un caracter specific menajer, fractiunea majoritara constituindu-se din hartie/carton din ambalaje si materii organice. Colectarea se va face in pubele amplasate in locuri special amenajate, protejate impotriva poluarii apelor freatice sau de suprafata, pe platforme betonate (in zona filtrului sanitar). Sub aspectul volumelor si al continutului deseurilor produse, acestea se diferentiaza in functie de numarul de angajati ce deservesc unitatea si personalul ocazional.

In vederea aprecierii cantitatii medii zilnice de deseuri menajere produse (cuantificat pe baza de calcul teoretic), se tine cont de coeficientul de producere al deseurilor in kg/om/24 h si se aplica formula de calcul:

Q med zi = N x Im x 0,001 (to/zi)

in care :

- Q med zi = cantitatea medie zilnica de reziduuri menajera produsa;

- Im = indicele mediu de producere a deseurilor (kg/om/zi) care are valoarea de 0,65;

- N = numarul maxim de persoane pentru care se calculeaza.

In ferma vor fi 9 angajati, indicele mediu de producere a deseurilor fiind 0,65 kg/om/24h, rezulta:

- Imed = 0,65 kg/om/24h

- Vd = Imed x N = 9 x 0,65 x 0,001 = 0,00585 kg/zi ~ 2,13 to / an

Deseurile menajere sunt depozitate temporar in pubele si ridicate periodic de catre firma de salubritate (S.C. ECO-SAL S.A.), pe baza de contract, fiind apoi depozitate la rampa de deseuri autorizata.

Deseurile de ambalaje (ambalaje de hartie si carton) – aceasta fractie are o pondere relativ mare in compozitia deseurilor rezultate de la despachetarea anumitor produse utilizate in ferma, dar si de la laditele alterate folosite la transportul puilor de o zi. Vor fi colectate separat si valorificate. S-a estimat o cantitate medie anuala de 0,5 to.

Deseuri de fier – piese uzate, subansamble, metale feroase si neferoase.

Aceste tipuri de deseuri rezulta in vidul sanitar, din lucrari de intretineri si reparatii a instalatiilor din dotare. S-a apreciat cantitatea medie anuala la 2 to.

Anvelope uzate si acumulatori uzati

Se vor preda la schimb, conform reglementarilor specifice, in momentul achizitiei de elemente noi (anvelope, acumulatori). Temporar, se vor depozita in spatiu inchis. Cantitati estimate: cca. 5 buc. acumulatori/an si 20 buc. anvelope/an.


decembrie, 2012 45

Deseurile provenite de la cresterea puilor

Dejectiile

La S.C. OPREA AVI COM S.R.L. sistemul de crestere al puilor de carne este la sol, pe asternut uscat, din acest sistem nu rezulta ape uzate din procesul de crestere, ci numai ape de spalare de la curatarea halelor. Puii sunt adusi la varsta de o zi si tinuti 42-45 de zile dupa care sunt transportati la abatorul propriu unde sunt sacrificati. Dupa depopulare se desfasoara activitatile specifice vidului sanitar.

Dupa scoaterea asternutului uscat, se matura bine halele, apoi se spala cu un jet de apa si se dezinfecteaza cu solutii speciale agreate in UE. Dezinfectarea halelor de crestere se face astfel: asternutul uscat din hale se scoate mecanizat direct in remorci. Cu ajutorul IFRON-ului, se incarca in auto si se transporta la depozitul pentru dejectii unde se tin 6 luni pentru fermentare, dupa care sunt preluate de catre terti si folosite ca fertilizant natural pe terenuri agricole.

Cantitatea medie de dejectii provenite din depopularea halelor este de cca. 1.481 to/an, adica 1.851 mc. Dupa fermentare in depozitul propriu, acestea sunt livrate catre diverse societati agricole care le utilizeaza ca ingrasaminte naturale pe terenuri cultivate. Studiile agrochimice pentru terenurile agricole si programele de fertilizare sunt elaborate de societatea care le administreaza dupa principiile Bunelor Practici Agricole, in baza obligatiilor contractuale asumate.

Mortalitatile din efectiv sunt preluate de titular (OPREA AVI COM, care le incinereaza in instalatia proprie care apartine de abatorul Craiesti), cantiatea estimata pentru ferma Dumbraveni, la o rata a mortalitatii maxima de 3%, este de: 28.800 capete/an, adica 20,2 to/an. S-a considerat greutatea medie la un pui decedat de cca. 0,7 kg, deoarece mortalitatile se produc in prima perioada de viata, dar si la populare – depopulare, ca urmare a unor accidente.

Cadavrele rezultate sunt depozitate in lazi frigorifice si transportate periodic la incineratorul unitatii din localitatea Craiesti, judetul Mures, de catre o autospeciala autorizata pentru transportul subproduselor de origine animala ce nu sunt destinate consumului uman.

Ambalajele de plastic rezultate de la produsele pentru DDD sunt preluate de societatea care executa operatiile din vidul sanitar.


decembrie, 2012 46

Tab. 19 Surse de deseuri in ferma Surse de desuri

Codurile deseurilor

Fuxurile de deseuri

Cuantificare (to/an)

Modalitati de manipulare, valorificare, eliminare

Organizare de santier Lucrari, dezafectari in constructii, fara a afecta structurile de rezistenta

17 01 07 moloz: caramida, tencuieli - Colectate separat; se valorifica pentru umpluturi in incinta

17 04 05 deseuri metalice: elemente metalice din constructii

- Colectate separat; se valorifica prin REMAT sau alta societate autorizata

Functionare ferma

Activitati administrative

20 03 01 menajere amestecate (nepericuloase)

2,13 Colectate amestecat; preluate de o societate autorizata, pe baza de contrat si depuse la rampa de deseuri (S.C. ECO-SAL).

Transport pui 15 01 02 ambalaje din plastic deteriorate (nepericuloase)

0,5 Colectate separat – REMAT

Vid sanitar 02 01 06 dejectii (nepericuloase) 1.481 Colectate separat ; preluate de o societate agricola pe baza de contract – fertilizare terenuri agricole.

Vid sanitar si cresterea puilor de carne

18 02 03

ambalaje produse pentru DDD si medicamente

0,03 Se preiau de societatea autorizata care executa lucrarile in vidul sanitar.

Cresterea puilor de carne

02 01 02 cadavre (nepericuloase) 20,2 Colectate separat in lazi frigorifice in incapere inchisa. Ridicate periodic si transportate la incineratorul propriu de la Abatorul Craiesti.

Inlocuiri subansamble/ ansamble la echipamentul tehnologic.

Schimburi la mijloacele auto si utilitare

16 01 17 16 01 18

sau

16 01 10

metale (nepericuloase) 2,0 Colectate separat – REMAT.

16 01 03 anvelope uzate (nepericuloase)

0,4 Colectate separat – societatea furnizoare.

16 06 01* acumulatori uzati (periculoase)

0,1 Colectate separat – societatea furnizoare.

4.2. Managementul deseurilor

Gestionarea materialelor rezultate din organizarea de santier, se va face astfel:

- pamantul si pietrele se utilizeaza in incinta pentru nivelarea terenului;

- molozul rezultat se depune in santurile ramase dupa dezafectarea bateriilor de gaini ouatoare si se toarna sapa de beton pentru nivelare;

- metalele feroase si neferoase se valorifica prin unitati de tip REMAT.


decembrie, 2012 47

Nu se vor crea depozite haotice in incinta sau pe suprafete neacoperite; dupa finalizarea lucrarilor de modernizare terenul va fi eliberat de sarcini si va fi igienizata intreaga zona.

In timpul functionarii fermei

Deseurile menajere si de ambalaje vor fi colectate selectiv si apoi eliminate sau valorificate astfel:

- deseurile menajere amestecate vor fi preluate de societatea de salubritate – pe baza de contract (se va incheia un contract cu S.C. ECO-SAL),

- hartia si cartonul recuperate sunt valorificate prin unitati specializate (se va incheia contract cu REMAT sau alta societate).

Se recomanda ca deseurile menajere si de ambalaje rezultate dupa inceperea activitatii, sa fie colectate separat si valorificate pe categorii. Aceste deseuri vor fi depozitate in tomberoane metalice sau din plastic, separate pe fractiuni: hartie-carton, plastic si menajere amestecate. Se va urmari valorificarea si/sau eliminarea deseurilor functie de tipul si cantitatea rezultata.

Deseurile de ambalaje rezultate de la produsele utilizate in tratamente veterinare si lucrari de dezinfectie-dezinsectie-deratizare vor fi colectate separat si vor fi preluate pentru eliminare de catre societatea care realizeaza operatiile din vidul sanitar.

Gestiunea acestora vizeaza:

- colectare si depozitare temporara separat fata de alte categorii de deseuri;

- valorificare prin REMAT sau alte societati (ambalaje de carton de la medicamente) si returnare la furnizor (bidoanele de plastic, fiolele etc. de la dezinfectanti si medicamente).

Ambalajele din plastic deteriorate sub forma lazilor de la transportul puilor, precum si alte ambalaje de plastic, se colecteaza separat si se predau ocazional la o societate autorizata (ex. REMAT), respectandu-se prevederile H.G. nr. 349/11.04.2002 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje.

Cadavrele sunt transportate cu mijloace auto autorizate la incineratorul propriu din cadrul abatorului de la Craiesti.

Gestiunea acestora vizeza:

- indepartare zilnica din hale;

- depozitare in lazi frigorifice pana la incarcarea in mijlocul auto de transport;

- transport la instalatia proprie autorizata pentru incinerare.

Anvelopele uzate si acumulatorii vor fi predate furnizorilor (comerciantilor) la achizitia celor noi conform prevederilor legislative in vigoare. Nu se creaza depozite in incinta fermei.


decembrie, 2012 48

Metalele se vor preda la unitati tip REMAT in scopul retopirii/reutilizarii, respectandu-se prevederile legale privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile (Legea 465/2001).

Eliminarea si valorificarea deseurilor rezultate in ferma dupa inceperea activitatii se face numai pe baza de contracte incheiate de titular cu societati autorizate si specializate in acest domeniu.

Dejectiile

Dejectiile evacuate din halele depopulate se prezinta sub forma unui amestec omogen cu asternutul aplicat inainte de populare. Asternutul este constituit in principal din rumegus si paie care se aplica in hale – cca. 150-180 to/an. Dejectiile evacuate din ferma constau dintr-un material pastos care este evacuat din adaposturi cu ocazia efectuarii vidului sanitar. Sunt excremente care contin si paie sau alte materiale solide ca resturile din alimentatie si pene.

Dejectiile de la pasari sunt de natura solida si sunt depozitate in adaposturi pana la sfarsitul seriei de crestere cand vor fi evacuate cu ocazia realizarii vidului sanitar. In ferma S.C. OPREA AVI COM S.R.L., dejectiile se evacueaza la cca. 42-45 de zile, documentul BREF ILF prevazand pentru puii de carne perioada de dezvoltare de cca. 6 – 8 saptamani.

Asternutul utilizat este de obicei din paie, acesta se combina in timp cu dejectiile de la pasari rezultand un amestec solid cu un continut mare de materie uscata (ingrasamant natural sfaramicios). Asternutul, in amestec cu dejectiile este afectat de temperatura in adaposturi, sistem si regim de ventilatie, sistem de adapare si furajare, managementul nutritional, densitatea pasarilor si starea lor fiziologica (de sanatate).

Evacuarea acestuia sa face astfel:

- indepartarea din hale a asternutului uzat cu mijloace mecanizate;

- incarcarea in mijloace de transport si depozitarea in hala inchisa pentru fermentare;

- preluare de catre terti (societati agricole) pentru utilizare ca fertilizant pe terenuri agricole, cu respectarea normelor sanitar-veterinare si a celor privind poluarea apelor subterane cu nitrati proveniti din surse agricole.

Conform „Reference Document on Best Available Techniques for Intensive Rearing of Poultry and Pigs”, nivelul de excretie si caracteristicile dejectiilor de pasare depind de sistemul de crestere, modul de colectare si evacuare din adaposturi etc. Astfel, pentru dejectiile uscate evacuate in amestec cu asternutul, acestea contin o proportie de 50 – 80%-dm (materie uscata). Continutul de materie uscata este important pentru ca cu cat creste continutul -dm cu atat scad emisiile de NH3. Calculele arata ca cu cat uscarea se face mai repede si continutul de -dm > 50%, emisiile de NH3 (g/h) se reduc cu jumatate, fata de emisiile din dejectiile cu continut de -dm < 40%.

Continutul de materie uscata (-dm) este un factor de control important pentru nivelul de nutrienti total in dejectii. In tabel sunt prezentate variatiile nivelurilor de nutrienti in dejectii exprimate ca procent de -dm.


decembrie, 2012 49

Conform BREF ILF, dejectiile uscate de la pasare au un continut de nutrienti in proportiile aratate in tab. 20 (BREF ILF – tab. 3.26).

Rasa Sistem de crestere

Productia de dejectii Nutrienti (% greutate uscata) kg/loc, an -dm (%) N total NH4-

N Acid uric

- N P K Mg S

pui de carne

asternut uscat 10 – 17 38,6 – 86,8 2,6 – 10,1 0,1 – 2,2

<0,1 – 1,5

1,1 – 3,2 1,2 – 3,6 0,3 – 0,6 0,3 – 0,8

Un continut mare de proteina bruta in hrana animalelor determina concentratii mari de azot in dejectii. Azotul amoniacal si N din acidul uric din dejectii sunt surse importante de nutrienti pentru plante.

Dejectiile evacuate mai pot contine, pe langa cele prezentate, urmatoarele:

- produse de uz veterinar;

- resturi de alimente;

- eventual particule de ciment sau chiar metale grele importate in ferma etc.

Raportat la o capacitate de 160.000 locuri pui in ferma, conform documentului BREF ILF, ar rezulta o cantitate anuala de dejectii de 1.600 – 2.720 to.

Conform declaratiilor beneficiarului fundamentate pe evidentelor tinute privind productia si gestiunea dejectiilor in fermele similare ale societatii (instalatia IPPC – Ferma pui de carne Pogaceaua, jud. Mures) vor rezulta cca. 1.481 to dejectii in amestec cu asternut (1.715 mc).

Pentru aceasta cantitate de dejectii, continutul de nutrienti si alte minerale este:

Tab. 21 Productia de dejectii Nutrienti (to, in greutate uscata) to/an -dm (to) N total NH4-N Acid uric - N P K Mg S 1.481 1.185 150 33 22 47 53 9 12

Comparand cu BAT, in ferma rezulta o masa de 9,25 kg/loc/an fata de valoarea minima specificata de 10 kg/loc/an. Trebuie precizat ca o masa de dejectii mai mica cu fata de valoarea de referinta poate fi cauzata de:

- pregatirea unui strat de asternut mai subtire;

- rasa, stare fiziologica, dezvoltarea puilor de carne;

- absorbtia buna a hranei si implicit a nutrientilor furnizati in alimentatie.

Probabil ca masa mai scazuta de dejectii fata de valoarea de referinta apare ca urmare a primelor doua situatii amintite.

Sistemul de depozitare al dejectiilor

Modul de gestionare si depozitare al dejectiilor rezultate din sistemele de crestere intensiva a animalelor sunt reglementate prin:


decembrie, 2012 50

- Documentul de referinta BREF ILF;

- Legislatia privind reducerea poluarii cu nitrati:

- Directiva Consiliului din 12.12.1991 privind protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole (91/676/CEE); a fost transpusa in totalitate in legislatia nationala prin HG 964/2000 prin care s-a aprobat Planul de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati;

- Ord 242/2005 pentru aprobarea organizarii Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati;

- Sistemul integrat de monitoring pentru apa si sol – Ord. 1072/2003;

- Programe de actiune in zonele vulnerabile la nitrati – Ord. 296/216/2005;

- Codul de bune practici agricole Ord. 1182/1270/2005.

Se precizeaza ca:

- Prevederile Codului de Bune Practici Agricole (CBPA) sunt obligatorii pentru toti fermierii;

- Sanctiunile pentru nerespectarea CBPA sunt prevazute in legea apelor 107/1996;

- Intocmirea planului de management al nutrientilor este obligatorie si revine fermierilor cu o ferma de peste 8 UMV.

Cerinte privind depozitarea dejectiilor in ferme

- Depozitele din ferme trebuie sa asigure o capacitate de stocare de 6 luni (CBPA si BREF, Sectiunea 2.5.);

- Depozitarea si mineralizarea dejectiilor este necesara a se face pe platforme special amenajate, izolate cu pardoseala, construite din beton si prevazute cu pereti de sprijin hidroizolati, cu praguri de retentie a efluentului si canale de scurgere a acestuia catre bazine de retentie.

- Platformele trebuie sa aiba o capacitate suficienta de stocare, sa aiba drumuri de acces si sa nu fie amplasate pe terenuri situate in apropierea cursurilor de apa sau unde apa freatica este la mica adancime. De asemenea, ele trebuie amplasate la distanta de cel putin 50 m fata de locuinte si sursele de apa.

Cerinte BREF privind depozitarea dejectiilor:

- Conform BAT trebuie sa existe capacitate suficienta de depozitare a dejectiilor, intre 4 si 8 luni, pentru a asigura depozitarea acestora pana la aplicarea pe terenuri


decembrie, 2012 51

agricole. Capacitatea de stocare necesara depinde si amplasarea fermei in zona climatica si perioadele cand se preteaza fertilizarea terenurilor agricole.

- Directiva nitrati specifica ca trebuie asigurata capacitatea minima de stocare a dejectiilor in cadrul fermei, indicand interdictia de adoptare a unor practici care ar putea provoca fenomene de poluare. Este BAT sa se asigure capacitatea de stocare a dejectiilor pana la aplicarea tratamentelor in cadrul fermei sau pana la aplicarea pe terenuri agricole.

- Dejectiile necesita a fi depozitate, BAT este considerat daca ele sunt depozitate in stare solida (uscate), cu un continut relativ ridicat de -dm, in spatii inchise cu podele impermeabile si ventilatie adecvata.

- Pentru depozitare temporara este considerat BAT daca se depoziteaza la distanta fata de receptorii sensibili ca: vecinatati, cursuri de apa etc.

Cerinte BREF privind tratarea dejectiilor:

- Se poate face pentru recuperarea biogazului, pentru a reduce emisiile atmosferice de gaze si mai ales de miros, pentru a scadea continutul de azot (N) in dejectii si prevenirea poluarii solurilor si apei subterane la aplicarea pe terenuri agricole. In ferma nu se practica tratarea dejectiilor evacuate din adaposturi deoarece exista beneficiari care le transporta cu usurinta si la utilizeaza cu ingrasaminte naturale.

Capacitatea de stocare a dejectiilor in ferma S.C. OPREA AVI COM S.R.L. si fertilizarea terenurilor agricole:

- Cantitatea de dejectii produsa in ferma este de 1.481 to/an.

- Dupa fiecare serie, dejectiile sunt depozitate in depozitul organizat in fosta hala pentru crestere din ferma sistuata vis-a-vis de DC142E.

- Depozitul pentru dejectii este o hala de 1.100 mp, cu radier din beton, cu inchideri din zidarie portanta si invelitoare din placi ondulate de azbociment pe schelet metalic.

La dimensionarea capacitatii de stocare si pentru amenajarea acesteia s-au avut in vedere urmatoarele aspecte:

►► Ferma dispune de un depozit inchis pentru dejectii unde se pot stoca 1.100 mc.

►► Volumul de dejectii colectate din ferma la capacitatea maxima, conform estimarii beneficiarului, este de : 1.481 to/an ≈ 1.715 mc/an. Deci capacitatea existenta satisface necesitatea de stocare de 6 luni.

Imprastierea pe camp a dejectiilor

Dejectiile mineralizate sunt livrate catre o societate agricola in baza unei contract care trebuie sa prevada obligatia intocmirii studiilor agrochimice pentru terenurile agricole si a programelor de fertilizare dupa principiile Bunelor Practici Agricole.


decembrie, 2012 52

Conform Ord 1182/2005 privind adoptarea BPA pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole, suprafata de teren pe care se face imprastierea este de 0,0021 ha/pasare, adica:

- 0,0021 ha x 160.000 pasari/serie = 336 ha raportat la o serie pentru imprastiere pe camp a dejectiilor.

S.C. OPREA AVI COM trebuie sa tina inregistrarile cu toate livrarile de dejectii din ferma, care sa includa cantitati, destintia, tip si provenienta dejectii, data livrarii (OM 296/2005, art. 2.1.).

Tab. 22 Deseurile rezultate din activitatea de crestere a puilor si gestionarea acestora: Denumire deseu *)

Cantitata prevazu-

ta a fi generata

to / an

Stare fizica

Cod deseu*)

Codul privind principala proprietate periculoasa

**)

Societatea prin care se valorifica /

elimina

Managementul deseurilor - cantitatea prevazuta a fi generata

(t/an) valorificata eliminata ramasa

in stoc In cursul lucrarilor de reabilitare moloz-deseuri din constructii

Nu s-a cuantifi-

cat

S 17 01 01 17 01 02 17 01 07

- S.C. OPREA AVI-COM

Nu s-a cuantificat

- -

fier vechi din constructii

Nu s-a cuantifi-

cat

S 17 04 05 - REMAT sau alta societate

autorizata

Nu s-a cuantificat

- -

Dupa inceperea activitatii menajere amestecate

2,13 S 20 03 01 - S.C. ECO-SAL

- 2,13 -

fier vechi 2,0 S 02 01 10 - REMAT sau alta societate

autorizata

2,0 - -

anvelope uzate 0,4 S 16 06 03 - Societatile care livreaza

aceste produse le recupereaza

0,4 - - acumulatori uzati

0,1 S 16 01 01 - 0,1 - -

deseuri tehnologice din hale (dejectii amestecate cu asternut)

1.481 S 02 01 06 - Societate agricola

1.851 - -

cadavre 20,2 S 02 01 02 - S.C. OPREA AVI-COM

20,2 - -

ambalaje de medicamente si de la produsele utilizate in DDD

0,03 S 18 02 03 - Societate autorizata pt.

eliminare

- 0,03 -

*) In conformitate cu Lista cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase prevazuta in anexa nr. 2 la Hotararea Guvernului nr.

856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase.

**) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.

426/2001.


decembrie, 2012 53

5. CERINTE BAT SI MODUL IN CARE S-A TINUT CONT DE ACESTEA IN FERMA PENTRU PUI DE CARNE DUMBRAVENI

Tab. 23.


decembrie, 2012 54

Cerinta BREF ILF Ferma S.C. OPREA AVI COM S.R.L. Tehnici de adapostire Adapostirea traditionala pentru productia intensa a puilor de carne este o constructie simpla inchisa de beton sau lemn cu lumina naturala sau fara ferestre cu sistem de iluminare, izolat termic si cu ventialatie fortata. Cladirile sunt construite cu cu pereti laterali deschisi (feresterle cu perdele de tip jaluzea); ventilatie fortata – principiul presiunii negative este aplicat prin suflante si supape de intrare a aerului. Puii de ingrasat sunt tinuti pe asternut (de obicei paie taiate, insa se utilizeaza si talaj sau hartie maruntatita). Puii de ingrasare sunt tinuti de obicei la o densitate de 18 la 24 pasari/mp, iar adaposturile pot fi 20.000-40.000 pasari. Noua legislatie pentru protectia animalelor tinde sa limiteze densitatea de crestere a puilor de ingrasare. Pentru a reduce emisiile de amoniac din adapost, trebuie evitata umezirea asternutului. Din acest motiv a fost proiectata o noua tehnica de adapost (sistem VEA) unde atentia s-a acordat unei izolatii a cladirii, sistemului de adapare (pentru a preveni scurgerile) si aplicarii talajului/rumegusului. Oricum, emisiile au fost aratate a fi egale cu cele din sistemul traditional de adapostire. Decizia asupra BAT a fost aceea ca BAT pentru sistemele de adapost pentru puii de ingrasare este considerat:

‐ adaposturi ventilate natural cu podea acoperita total cu pat absorbant si echipate cu sisteme de adapare fara scurgeri;

‐ adaposturi bine izolate ventilate cu suflante acoperite complet cu pat absorbant si echipate cu sisteme de adapare fara scurgeri (sistem VEA).

Unele sisteme noi dezvoltate au un sistem de uscare fortat care sufla aer printr-un strat al asternutului, uscandu-l. Reducerea emisiilor de amoniac este considerabila (83- 94% reduceri in comparatie cu sistemul traditional de adapostire), insa acestea sunt scumpe si indica o crestere a consumului de energie si au niveluri ridicate de pulberi. Oricum, daca acestea deja s-au instalat, se vor considera BAT. Aceste tehnici sunt:

‐ o podea perforata cu sistem de uscare fortata cu aer; ‐ o podea supraetajata cu sistem de uscare fortata cu aer; ‐ un sistem supraetajat cu parti mobile ale custii si uscare forta a gunoiului.

In mod normal exista un sistem de intazire a aerului in halele puilor de ingrasare. Acesta poate fi “sistemul combi”, care incalzeste podeaua si asternutul pe deasupra. Sistemul consta intr-o pompa de incalzire, un dispozitiv subteran de depozitare format din tuburi, si un strat de benzi izolate si perforate (spatiul intermediar la fiecare 4 cm) 2-4 metri sub podea. Sistemul utilizeaza doua cicluri de apa: unul servind adapostul si celalalt fiind ca un depozit subteran. Ambele cicluri sunt inchise si conectate printr-o pompa de incalzire. In hala puilor de ingrasare, benzile perforate sunt situate intr-un strat izolat de sub podeaua de beton (10 -12 cm). In functie de temperatura apei care curge prin benzi, podeaua si asternutul vor fi fie incalzite sau racite. Acest sistem combi, de asemnea propus ca tehnica de reducere a energiei, este un BAT conditionat. Poate fi aplicat daca conditiile locale permit, de ex. daca conditiile solului permit instalarea depozitelor subterane apropiate in vederea circularii apei. Sistemul este aplicat doar in Olanda si Germania, la o adancime de 2-4 metri. Nu se cunoaste inca daca acest sistem lucreaza la fel de bine in locatiile in care inghetul este mai indelungat si mai aspru si penetreaza solul sau unde climatul este mult mai cald si capacitatea de racire a solului poate sa fie insuficienta.

Sistem de crestere la sol, pe asternut permanent din paie. Cresterea se va face in 8 hale, cu 20.000 locuri/hala, dotate cu: sistem de ventilatie fortata si ventilatie naturala – prin sistem de admisie aer proaspat cu deschidere controlata automat, sistem de adapare cu picuratori si cupite recuperatoare, sistem de furajare cu transportor spirala si hranitori circulare FLUXX, sistem de iluminat programat automat si sisteme de incalzire – radainte pe gaze naturale. Puii de carne se cresc in 6 cicluri/an, 42 zile/ciclu, rezultand o capacitate de 960.000 capete/an, Rata maxima a mortalitatii este de 3%.


decembrie, 2012 55

Cerinta BREF ILF Ferma S.C. OPREA AVI COM S.R.L. Controlul microclimatului in adaposturi Controlul temperaturii: temperatura in halele de pasari se tine sub control cu ajutorul urmatoarelor tehnici:

‐ Izolarea peretilor; ‐ Incalzire locala (sistemele cu culcusuri) sau a spatiului ‐ Incalzire directa (incalzitoare cu gaz , cu infrarosii, aeroterme) ‐ Incalzire indirecta (centrale de incalzire) ‐ Racire prin stropirea acoperisului (vara sau in climate calde)

Podelele sunt in general din beton si nu sunt prea bine izolate. Uneori se aplica izolarea partiala a podelelor (Finlanda). Exista o pierdere potentiala a caldurii din hala prin radiatii in solul de dedesubt, dar este mica si nu s-a constatat ca afecteaza productia. La pasarile de carne, in general iarna, dar si pe perioada cat pasarile sunt mici, incalzirea este necesara. Capacitatea echipamentului de incalzire este functie de numarul de pasari din hala dar si de volumul halei. Temperaturile specifice pentru cresterea puilor de carne sunt: -1-3 zile: 37-38oC -3-7 zile: 35oC -7-14 zile: 32oC -14-21 zile: 28oC -adulti: fara incalzire Ventilatia: productia de pasari poate folosi ventilatie natutala si/sau ventilatie fortata functie de conditiile de clima si de necesitatile pasarilor. Cladirea poate fi construita astfel incat fluxul de aer sa circule transversal sau longitudinal in hala sau prin deschideri in acoperis in jos. In ambele cazuri – ventilatie naturala sau fortata – directia predominanta a vantului poate influenta pozitionarea cladirii, atat pentru a permite controlul fluxului de aer, cat si pentru a reduce emisiile in zonele sensibile din jurul fermei. Acolo unde aerul de afara este rece, se pot instala echipamente de incalzire pentru mentinerea temperaturii interioare la nivelul cerut. Ventilatia este importanta pentru sanatatea pasarilor si de aceea poate influenta productia. Se aplica atunci cand este necesara racorirea aerului si mentinerea compozitiei acestuia la nivelele cerute. Sistemele de ventialtie se impart in sisteme naturale si sisteme mecanice. Sistemul natural consta in deschideri pecoama acoperisului. Marimea minima pentru evacuare este de 2,5 cmp/mc volum hala si pentru aspiratie aer este de 2,5 cmp/mc volum hala, pe fiecare parte a cladirii. La ventilatia naturala este important ca constructia halei sa permita ventilatia. Daca marimea si inaltimea halei nu sunt stabilite corect, ventilatia poate fi insuficienta si pot apare mirosuri puternice in hala. Sistemul mecanic opereaza pe baza presiunii negative si aspiratia este de 2 cmp/mc volum hala. Sistemul este mai scump dar permite un control mai bun al climatului din interior. Se aplica diferite modele:

‐ Ventilatie in acoperis ‐ Ventilatie paralela ‐ Ventilatie laterala

Halele de crestere sunt cu pereti izolati cu polistiren si invelitoare in 2 ape termoizolanta din panouri tip sandwich si pardoseala din beton sclivisit. Computerul de comanda asigura oprirea-pornirea ventilatoarelor si deschiderea-inchiderea clapetelor de admisie aer in hale.

- Sistemul de incalzire automatizat este asigurat prin radainte amplasate conform schitelor atasate pentru fiecare hala. Sunt prevazute 12 radiante/hala.

- Sistemul de iluminat automatizat este asigurat prin 70 corpuri de iluminat pentru fiecare hala care asigura intensitatea luminoasa in functie de tehnologia de crestere pui de carne.

- Sistemul de racire automatizat este asigurat de sistem de racire tip fagure cu perdea de apa amplasat conform schitelor atasate pentru fiecare hala. Au fost prevazute 2 sisteme de racire/hala, la capatul fiecarei hale. Sistem de racire tip fagure asigura o diferenta de temperatura de pana la 8oC fata de exterior. Aerul din exterior este tras de ventilatoare prin intermediul unei perdele de apa,care preia o parte din temperatura acesteia asigurand in hala un aer curat, proaspat si racoros

- Sistemul de ventilatie automatizat este asigurat de 6 ventilatoare de capat cu o capacitate de 42.000 mc/h si 2 ventilatoare variabile de coama cu o capacitate de 18.000 mc/h pentru fiecare hala conform schitei anexate, iar pentru perioada de iarna ventilatia este asigurata de 7 admisii de coama conform schitelor anexate pentru fiecare hala.

- Sistemul de control, monitorizare si


decembrie, 2012 56

Cerinta BREF ILF Ferma S.C. OPREA AVI COM S.R.L. Pentru pasarile de carne, in general, se foloseste o capacitate de ventilatie de 3,6 mc/kg viu. Viteza aerului la nivelul pasarilor variaza cu temperatura si este in general intre 0,1 si 0,3 m/s. Capacitatea de ventilatie se modifica functie de temperatura de afara si umiditatea relativa (RH), dar si functie de varsta si greutatea pasarilor (necesarul de CO2, apa si caldura). Relatia dintre ventilatia necesara si diversele variabile este: la o temperatura exterioara de 15°C si RH de 60% ventilatia este determinata de echilibrarea CO2 in primele 3 zile, de ehilibrarea apei in perioada de pana la 28 de zile si dupa aceea de caldura. La temperaturi exterioare mai joase, echilibrul de CO2 si de apa devine mai important. Pentru o temperatura de 15°C, echilibrul caldurii devine mai important in combinatie cu un RH scazut si pasari mai grele. S-a concluzionat ca ventilatia minima necesara pentru pasari de carne este de 1 mc/kg viu. Iluminatul Halele de pasari pot folosi numai lumina artificiala sau pot folosi si lumina naturala. Sunt aplicate diferite scheme de iluminare cu alternari ale perioadelor de lumina si intuneric.

avertizare computerizat permite functionarea independenta a tuturor echipamentelor din hala. In cazul oricarei defectiuni sistemul este prevazut cu avertizare vizuala si sonora si fiecare echipament independent poate fi actionat si manual.

Hranirea pasarilor Calitatea hranei determina calitatea productiei. In special cresterea pasarilor de carne (care trebuie sa ajunga la greutatea ceruta in 5-8 saptamani) depinde mult de calitatea hranei. Modul de obtinere a hranei veriaza de la achizitionarea de amestecuri de hrana gata de folosire, la prepararea hranei in ferme din produse ce se pastreaza in silozuri langa halele de pasari. Formula de preparare a hranei este foarte importanta pentru a putea asigura necesarul animalelor si cererile productiei, pentru a putea asigura nivelul corect de energie si nutrienti esentiali cum ar fi aminoacizi, minerale si vitamine. Formula de preparare si aditivarea cu substante de hrana sunt reglementate in Europa. Pentru fiecare substanta aditiv este stabilit nivelul maxim permis pentru fiecare specie, varsta potrivita a animalelor si daca e necesara o perioada de observare. Compozitia hranei pentru pasari difera – chiar si intre statele membre – si este un amestec de diversi ingredienti, cum ar fi:

‐ Cereale si resturile acestora ‐ Seminte si resturile acestora ‐ Boabe de soia ‐ Bulbi, tuberculi si radacini ‐ Produse de origine animala (peste, carne si oase, lapte)

Unele elemente se pot adauga in hrana pasarilor pentru diferote motive. Sunt substante care: - Adaugate in cantitati mici pot avea efect pozitiv prin marirea cresterea greutatii si prin imbunatatirea ratei de conversie a hranei (FCR). Altele (antibioticele) pot avea un efect de reglare asupra florei intestinale. - Ridica calitatea hranei (vitaminele). - Au un efect de crestere a calitatii hranei, asa numitii aditivi tehnologici, cum ar fi cei care imbunatatesc presarea hranei in granule. - Echilibreaza calitatea proteinelor din hrana (aminoacizi puri). Pregatirea hranei dupa formule poate necesita folosirea unui program pentru a obtine amestecurile cerute. Toate speciile au nevoie de aminoacizi. P este important pentru rolul sau in asimilarea Ca in oase si de aceea va fi dat ca supliment. Alte

Furajarea efectivului in decursul unui ciclu se face pe faze – prestarter, in crestere si finisare, continutul de proteina bruta si P nedepasind nivelurile de referinta indicate in BAT. Reteta de furaj cuprinde un amestec de sroturi de cereale, sroturi proteice, premix vitamino-mineral si alti aditivi, care asigura un spor mediu de crestere de cca. 0,48 g/zi. Consumul de furaj este de 1,9 kg/kg viu, adica 4,1 kg/cap/ciclu. (→ 0,097 kg furaj/cap/zi)

- Sistemul de furajare automatizat este asigurat de un buncar (25 mc ~ 17 to) exterior si 3 linii de furajare AUGERMATIC/hala, cu 295 hranitori circulare FLUXX pentru fiecare hala. (→67,79 pasari/hranitoare)

Furajele sunt aprovizionate de la diversi furnizori si incarcate in buncarele de 17 to, situate la capatul fiecarei hale.


decembrie, 2012 57

Cerinta BREF ILF Ferma S.C. OPREA AVI COM S.R.L. minerale sau elemente pot fi mai mult sau mai putin controlate: Na, K, Cl, I, Fe, Cu, Mn, Se si Zn. Aminoacizii esentiali pentru pasari sunt adaugati deoarece metabolismul lor nu-i poate produce. Acestia sunt: arginine, histidine, isoleucine, leucine, lysine, methionine (+cystine), phenylalanine, (+tyrosine), threonine, tryptophan si valine. Cystine nu este un aminoacid esential, dar methionine poate fi facuta numai din cystine si de aceea sunt intotdeauna impreuna. Vitaminele nu sunt produse de catre animale, sau sunt produse in cantitati insuficiente, de aceea se adauga la ratia zilnica. Vitaminele sunt adesea preamestecate cu mineralele. In mai multe state membre, folosirea antibioticelor in hrana este in discutie. In multe tari se face hranirea fara antibiotice, cum ar fi in Suedia, Finlanda si UK (numai hranirea pasarilor), deoarece acestea au o totala interdictie pentru folosirea antibioticelor in hrana (inclusiv pentru cele autorizate in UE). Pe langa formula hranei, pentru a fi mai aproape de necesitatile pasarilor, se folosesc diferite tipuri de hrana in timpul ciclului de productie. In functie de categorii, se folosesc urmatoarele tipuri de faze de hranire:

‐ pasari de carne – 3 faze: perioada de crestere, perioada de ingrasare si finisare. Modul de hranire depinde de tipul de productie si de speciile de pasari. Hrana este administrata sub forma de terci, faramitata sau granule. Sistemele de hranire obisnuite sunt:

‐ Transportor cu lanturi ‐ Transportor cu snec ‐ Talere de hranire ‐ Buncare mobile

Transportoarele cu lant duc hrana de la depozit prin canalul de hranire. Se poate influenta modul de hrana, imprastierea si ratiile prin modificarea vitezei transportorului. Transportoarele cu lanturi sunt intalnite in sistemele pe podea si in sistemele cu custi. In sistemele cu snec hrana este impinsa sau trasa prin canalul de hranire de o spirala. Pierderea este scazuta. Se aplica in sistemele pe podea si cotet. Talerele de hranire sau bolurile sunt conectatre la alimentare de un sistem de transport. Diametrul variaza intre 300 si 400 mm. Hrana este transportata de o spirala, un lant sau o bara de otel prevazuta cu palete. Sistemul este prevazut cu un dispozitiv de ridicare. Se aplica in sistemele pe podea (pentru pui de carne, curcani si rate). In cazul bolurilor, un bol hraneste cam 65-70 pasari. Un sistem cu buncar este un sistem mobil aplicat la sistemele cu baterii de custi. Acesta se deplaseaza de-a lungul custilor pe roti sau pe sine si e echipat cu buncare in forma de palnie. Miscat manual sau electric, acest sistem umple canalele de hranire. Utilizarea apei Pentru toate speciile de pasari, apa trebuie sa fie disponibila fara restrictii. Tehnicile care aplicau restrictii de apa nu mai sunt permise din grija fata de nivelul de trai al pasarilor. Proiectarea si controlul sistemelor de baut se face astfel incat acestea sa aduca tot timpul suficienta apa si sa previna risipirea apei si umezirea gainatului. Exista trei sisteme de baza: •Tasnitori/picuratori: ‐ de capacitate mare (80-90 ml./min)

Adaparea efectivului se face cu un sistem de adapare compus din 4 linii de adapare cu picuratori, prevazute cu cupite pentru recuperarea scurgerilor. Alimentatorul cu apa este asigurat cu un medicator care asigura furnizarea tratamentelor periodice in efectiv.


decembrie, 2012 58

Cerinta BREF ILF Ferma S.C. OPREA AVI COM S.R.L. ‐ de capacitate mica (30-50 ml./min) •Dispozitive circulare •Jgheaburi de apa Tasnitorile sunt de mai multe tipuri. In mod obisnuit sunt facute dintr-o combinatie de plastic si otel. Tasnitorile sunt plasate dedesubtul conductelor de alimentare cu apa. Cele de capacitate mare au avantajul ca animalul primeste repede cantitatea de apa necesara, dar exista dezavantajul ca apar scurgeri de apa in timp ce acesta bea. Pentru a capta aceste scurgeri, se monteaza cupe mici sub tasnitori. Cele de capacitate mica nu au probleme cu scurgerile, dar animalul are nevoie de mai mult timp ca sa-si ia cantitatea necesara de apa. In sistemul pe podea, sistemul cu tasnitori poate fi instalat astfel incat sa poate fi ridicat (pentru curatenie). Acesta lucreaza la presiune scazuta. Are instalat un sistem de control al presiunii la fiecare inceput de conducta si un aparat de masura pentru consum. Sistemele circulare sunt facute din plastic tare si au diferite forme functie de tipul de pasari sau de sistemul de crestere aplicat. De obicei sunt atasate la o linie mobila care se poate ridica. Lucreaza la presiune scazuta si sunt usor de reglat. Jgheaburile sunt plasate pe sau sub conducta de apa. Sunt de doua tipuri, unele care aduc apa in cupe automat sau unele care aduc apa atunci cand este atinsa o banda de metal. In sistemele de cresterea a puilor de carne, punctele de baut apa sunt instalate in mai multe locuri. De obicei de foloseste si sistemul cu tasnitori si cel rotund. Acesta din urma permite fiecarei pasari sa aiba acces usor la apa si are o risipire scazuta a apei pentru a preveni udarea materialului de pe jos. Cu cupe, 40 de pasari pot bea si cu tasnitori cu 12-15 pasari/tasnitoare.

Adapatorile asigura furnizarea continua de apa. Necesitatile de apa ale efectivului sunt de 2 ori mai mari decat cantitatea de furaj ingerata, acestea variind functie de temperatura din interiorul halelor. Consumul mediu zilnic de apa este de 0,19 l/cap.

- Sistemul de adapare automatizat este format din rezervorul tampon si cele 4 linii de adapare cu picuratori conform schemei atasate pentru fiecare hala, fiind un numar de 1.008 nipluri/hala. (→19,84 pasari/picuratoare cu cupa).

Energia BAT este reducerea energiei utilizate prin aplicarea unui bune practici in ferma incepand cu proiectul adapostului pentru animale si prin operarea adecvata si intretinerea adapostului si echipamentului. BAT pentru adapostul pasarilor este de a reduce energia prin urmatoarele:

‐ Izolarea cladirilor in regiuni cu temperature reduse; ‐ Optimizarea designului sistemului de ventilare in fiecare adapost pentru a oferi un bun control al temperaturii

si pentru a realiza rate minime de ventilare iarna; ‐ Evitarea rezistentei in sistemele de ventilare prin inspectia frecventa si curatarea conductelor si ventilelor; ‐ Evitarea rezistentei in sistemele de ventilare prin inspectia frecventa si curatarea conductelor si ventilelor ‐ Aplicarea iluminarii cu energie redusa.

Reducerea consumului de energie s-a asigurat prin proiectare – izolarea peretilor si invelitorii halelor, optimizarea ventialtiei si controlul automat prin computerul de sistem. Inspectia si curatarea periodica a sistemelor de ventilatie – in vidurile sanitare, asigura functionarea optima a sistemului. De asemenea, sistemul de iluminat utilizeaza becuri economice.

Depozitarea dejectiilor BAT inseamna conceperea instalatiilor de depozitare pentru dejectiile de pasari cu capacitate suficienta pana cand alt tratament sau aplicare pe teren poate fi realizat. Capacitatea necesara depinde de climat si de perioadele in care nu este posibila aplicarea pe teren. Daca dejectiile trebuie sa fie stocate, BAT inseamna depozitarea dejectiilor uscate provenite de la pasari in hambare cu podea impermeabila si ventilare suficienta. Dejectiile pot fi stocate si pe paltforme deschise cu pereti laterali care sa previna imprastierea scurgerilor si a materialelor solide. Pentru o gramada temporara a dejectiilor de pasari pe teren, BAT inseamna a amplasa halda la distanta de receptorii sensibili precum vecinii si cursurile de apa (inclusiv drenajul terenului) in care ar putea deversa apa pluviala.

Capacitatea depozitului inchis, din hala de 1.100 mp, situata vis-a-vis de DC142E, asigura o perioada de stocare de 6 luni pentru dejectiile evacuate din halele de crestere. Depozitul este inchis, cu ventilatie naturala.


decembrie, 2012 59

Cerinta BREF ILF Ferma S.C. OPREA AVI COM S.R.L. Utilizarea eficienta a apei O reducere a consumului de apa la ferme poate fi realizata reducand pierderile prin scurgere cand se adapa animalele si reducand toate celelalte utilizari nu neaparat legate de necesitatile nutritionale. Utilizarea rationala a apei poate fi considerata a fi o parte a unei bune practici si poate cuprinde urmatoarele actiuni: - curatirea adaposturilor pentru animale si echipamentelor cu curatitoare de inalta presiune la sfarsitul ciclului de crestere al fiecarui lot de animale. Cu toate acestea este important a se gasi un echilibru in ceea ce priveste curatenia si utilizand cat mai putina apa. - calibrarea regulata a instalatiilor pentru apa de baut pentru evitarea pierderilor prin scurgere; - tinerea de inregistrari referitor la consumul de apa prin folosirea contoarelor de apa; - detectarea si repararea scurgerilor; - colectarea separata a apei de ploaie si utilizarea ei pentru curatire. Reducerea consumului de apa al animalelor nu este considerata a fi o masura practica. Acesta va varia in concordanta cu dieta lor si, desi cateva strategii de productie includ alimentarea restrictionata cu apa, alimentarea permanenta cu apa este in general considerata a fi o obligatie.

Reducerea consumului de apa in ferma se face prin: -utilizarea unui sistem de adapare prin picuratori care este actionat la atingerea acestora de ciocul puiului si asigurarea acestora cu cupite de recuperarea pierderilor; -spalarea adaposturilor cu instalatii cu jet de apa sub presiune la finalul fiecarui ciclu de crestere, dar numai dupa curatarea mecanica a adaposturilor si echipamentelor (consum asigurat – 6 l apa/mp hala spalat); -verificarea si repararea permanenta a scurgerilor; -calibrarea sistemului de adapare; -inregistrarea consumurilor de apa la capatul fiecarei hale si in zona de bransare la reteaua publica si respectiv, captare – gospodaria de apa, prin amplasarea de apometre; -pastrarea inregistrarilor privind consumurile.

Utilizarea eficienta a energiei Masurile de imbunatatire a utilizarii eficientei de energie implica o buna practica la nivelul fermei ca si alegerea si aplicarea de echipamente specifice si a unei proiectari corespunzatoare a adaposturilor de animale. Masurile luate pentru reducerea nivelului de consum de energie contribuie deasemeni la o reducere a costurilor anuale pentru operare. Metodele de economie de energie sunt strans legate de ventilatia adapostului pentru animale. Controlul ratelor de ventilatie este cea mai simpla metoda de control al temperaturii interne din adapostul pentru animale. Pentru motive legate de buna conditie a animalelor, ratele de ventilatie minime trebuie sa fie suficiente pentru a asigura aer proaspat si de a indeparta gazele nedorite. Cerinta de energie poate semnificativ redusa daca adaposturile sunt echipate cu sisteme de ventilatie naturala mai degraba decat sistem de ventilatie fortata. Cu toate acestea, acest lucru nu este intotdeauna posibil sau dezirabil pentru fiecare tip animale si pentru toate obiectivele cresterii de animale. O considerabila reducere in consumul de energie pentru incalzire poate fie realizata acordand atentie la urmatoarele puncte: - consumul de combustibil poate fie redus prin separarea spatiilor incalzite de alte spatii, si prin limitarea dimensiunii lor; - in spatiul incalzit, utilizarea de combustibil poate fie redusa printr-o corecta reglare a echipamentelor si prin promovarea unei distributii egale de aer cald prin adapost, de ex. prin distribuirea uniforma in spatiu a echipamentelor de incalzire. O distributie egala ar impiedica ca senzorul amplasat intr-un loc mai rece din adapost, sa activeze nejustificat instalatia de incalzire.

Utilizarea eficienta a energiei s-a asigurat prin proiectare – izolarea peretilor halelor si invelitorilor, optimizarea ventialtiei si controlul automat prin computerul de sistem. Inspectia si curatarea periodica a sistemelor de ventilatie – in vidurile sanitare, asigura functionarea optima a sistemului. De asemenea, sistemul de iluminat utilizeaza becuri economice. Optimizarea integrala a sistemului de ventilatie si admisiilor de aer proaspat. Se va face contorizarea consumurilor de energie electrica si gaze naturale si se vor pastra inregistrarile.


decembrie, 2012 60

Cerinta BREF ILF Ferma S.C. OPREA AVI COM S.R.L. - senzorii de control trebuie sa fie verificati regulat si mentinuti curati astfel ca ei sa fie capabili sa detecteze temperatura lanivelul efectivului de animale; - aerul cald din aria din imediata vecinatate de sub nivelului acoperisului poate fi circulat in jos spre nivelul podelei; - minimizarea ratelor de ventilatie, atat cat permit cerintele interioare de climat, reduce pierderile de caldura; - plasarea orificiilor de ventilatie in partea de jos a peretilor (deoarece caldura tinde sa se ridice) va reduce pierderile de caldura; - aplicarea izolatiei pe dusumea – de ex. pe deasupra materialului specific de izolatie deja aplicat din constructie pe dusumea, ceea ce va reduce pierderile de caldura si deci consumul de combustibil; - crapaturile si gaurile din constructia adapostului trebuie sa fie reparate. Tehnici pentru reducerea emisiilor din adaposturile pentru pasari Pasarile pentru carne sunt tinute in adaposturi cu o podea complet acoperita cu asternut. Pentru a reduce emisiile de amoniac din adapost, trebuie evitata umezirea asternutului. Continutul de materie uscata din asternut depinde de: ‐ sistemul de adapare; ‐ durata ciclului de crestere; ‐ densitatea de populare; ‐ utilizarea izolatiei pentru podea. A fost proiectata o tehnologie noua, in Olanda, pentru evitarea sau diminuarea umezirii asternutului. In aceasta solutie imbunatatita (sistemul VEA – adapost pentru puii de carne cu emisie scazuta) este acordata atentie pentru izolatia cladirii, sistemul de adapare (pentru evitarea scurgerilor) si aplicarea de talas/rumegus in asternut. Cu toate acestea, masuratorile arata de fapt ca ambele sisteme, traditional si VEA, au aceleasi emisii de amoniac de 0,08 kg NH3/loc/an. Nivelul de emisie de 0,08 kg/loc/an este considerat nivel de referinta. In Olanda, unde s-au dezvoltat un numar de tehnici noi, numai putine sisteme cu emisii reduse de amoniac sunt instalate. Toate sistemele nou dezvoltate au un sistem de uscare fortata cu aer, printr-un strat compus din asternut si excremente. Rata de ventilatie depinde de solutia constructiva a adapostului, rata naturala de ventilatie si admisia-evacuarea de aer. Consumul de energie este mai scazut decat la adaposturile ventialte cu ventilatoare.

Primordial, reducerea emisiilor de la efectivul de pasari se face prin aplicarea managementului nutritional in ferma (hranire in faze – 3 retete/ciclu). De asemenea, se asigurarea unui nivel de ventilatie corespunzator starii efectivului, se evita umezirea asternutului in hale si este prevazut un depozit inchis pentru dejectii.

Prevenirea scurgerilor in ape subterane Pentru conducte si alte constructii subterane, acestea trebuie sa fie etanse si intretinute corespunzator pentru evitarea pierderilor (BREF ILF Sectiunea 4.1.6 si 5.2.5).

Bazinul vidanjabil pentru colectarea apelor tehnologice de spalare si a apelor uzate menajere este o constructie din beton care va fi impermeabilizat – daca este cazul. Retea de canalizare interioara si exterioara formata din tuburi de beton, aflata in stare buna, conform declaratiei titularului. Sunt necesare urmatoarele actiuni cu termen permanent: -inspectarea periodica a retelei de canalizare si remedierea tronsoanelor deteriorate.


decembrie, 2012 61

Cerinta BREF ILF Ferma S.C. OPREA AVI COM S.R.L. -inspectarea dupa fiecare vidanjare a bazinului pentru ape uzate si remedierea acestuia daca se constata deteriorari.

Diminuarea zgomotelor si vibratiilor - Amplasarea buncarelor cat mai departe de proprietati rezidentiale sau alte proprietati sensibile. - Minimizarea distantelor parcurse de autovehicule in incinta. - Minimizarea lungimii tubului de descarcare in buncar cu preferarea sistemelor de capacitate mica astfel incat desi durata de operare este mai mare, nivelul de zgomot se reduce; evitarea functionarii in gol (BREF ILF Sectiunea 4.11.2). - Pe cat posibil incarcarea sa se faca in interiorul halelor. - Mijloacele auto trebuie sa fie bine intretinute iar personalul instruit corespunzator. - Apa sub presiune si compresoarele genereaza un nivel considerabil de zgomot si ar trebui, in mod normal, sa fie folosite in interiorul cladirilor; pe amplasamente sensibile, se va evita folosirea acestora in afara cladirilor (de ex. aa spalarea masinilor) (BREF ILF Sectiunea 4.11.2). a) Masuri tehnice: - folosirea sistemelor de ventilatie naturala incluzand ACNV (ventilatie naturala controlata automat); - alegerea ventilatoarelor mecanice de viteze reduse si dotate cu amortizoare de zgomot; - gurile de aerisire trebuie sa aibe o suprafata corespunzatoare ca sa se evite caderile de presiune. b) Masuri de proiectare si constructie: - evitarea amplasarii ventilatoarelor la nivelul acoperisului; ventilatoarele amplasate la cote joase pot facilita dispersia prafului dar sunt mai putin eficiente pentru dispersia mirosului; - evitarea peretilor cu suprafete lustruite fiind preferate suprafetele rugoase care nu reflecta zgomotul. c) Masuri operationale: de preferat un numar mic de ventilatoare care functioneaza continuu decat un numar mare de ventilatoare cu functionare intermitenta (BREF ILF Sectiunea 4.11.1).

Ferma este situata la cca. 1.050 m fata de cea mai apropiata localitate (Ernea). Transportul si descarcarea hranei – cca. 30 min/buncar, o data la 3-4 zile. Manipularea dejectiilor: -incarcarea mijloacelor auto cu dejectii solide; -functionarea mijloacelor auto; -spalarea periodica a halelor cu masina de spalat sub presiune – de 5 ori/ an la fiecare hala. Functionarea ventilatoarelor – diurn si nocturn in perioadele populate. Durata este controlata automat si depinde de temperatura ambientala.

Reducerea emisiilor din depozitele de dejectii Echiparea depozitelor cu drenari si conectare la bazin permite colectarea fractiei de lichid si a apei din precipitatii. Este o practica comuna pentru fermieri a avea instalatii de depozitare pentru dejectiile solide, sa detina o capacitate suficienta pana cand se va face o alta tratare sau imprastiere. Capacitatea depinde de climat, care determina perioade in care aplicarea pe teren nu este posibila sau nu este permisa. Pentru a reduce mirosul este importanta locatia depozitului pe amplasamentul fermei si ar trebui sa aiba in vedere directia generala a vantului. Pozitia de preferat pentru depozit este la departare de obiectele sensibile din vecinatatea fermei, profitand si de avantajele create de barierele naturale precum copacii sau diferentele de inaltime. De asemenea, peretii (lemnul, caramida sau betonul) pot fi utilizati pentru a imprejmui haldele de depozitare. Aceastia pot servi ca panouri anti-vant, cu deschiderea depozitului pe partea ferita de vant. Gainatul solid de la pasari trebuie sa fie depozitat uscat intr-o arie acoperita. In magaziile inchise se poate evita condensarea folosind o ventilare potrivita. Ar trebui prevenita reumezirea gainatului deoarece acest lucru ar duce la emisii de mirosuri. Gramezile temporare de pe campuri vor fi amplasate la distante suficiente fata de cursurile apelor. In Finlanda,

Depozitul de dejectii este inchis, fiind o hala situata vis-à-vis de DC142E, are radier din beton, inchideri din zidarie portanta si invelitori din placi ondulate de azbociment, fiind astfel asigurata izolatia fata de scurgeri. Este asigurata ventilatia naturala in interiorul acestuia, prin deschideri si goluri din zidarie. Dejectiile din hale sunt evacuate cu un procent ridicat de substanta uscata.


decembrie, 2012 62

Cerinta BREF ILF Ferma S.C. OPREA AVI COM S.R.L. de exemplu, gramada trebuie sa fie la cel putin 100 metri de cursurile e apa, in principal canale sau fantani gospodaresti si 5 metri de canale (mici). In UK, distantele aplicate sunt de 10 metri de cursurile de apa si 50 metri de izvoare, fantani, foraje sau alte surse utilizate in consumul uman. Pentru gramezile de pe camp facute anual in acelasi loc, pot fi de aseemenea utilizate podele impermeabile. Unde exista soluri argiloase si se schimba locatia gramezilor, nu se preconizeaza nici o acumularea nociva de cantitati de nutriteni si nu trebuie luate masuri speciale la baza gramezii. Pentru a preveni infiltrarea apei in gramada de dejectii trebuie evitata acumularea apei din precipitatii la baza acesteia. Acoperirea gramezilor de dejectii se aplica de asemenea pentru a reduce apa provenita din precipitatii de la suprafata si emisia amoniacului (si a mirosurilor). Imprastierea pe teren a dejectiilor de pasari Directiva Nitrati stabileste conditii minime asupra depozitarii dejectiilor scopul de a oferi tuturor tipurilor de apa o protectie generala impotriva poluarii, si conditii suplimentare asupra depozitarii dejectiilor in zone vulnerabile la nitrati. Exista etape diferite in process, de la pre-productia dejectiilor pana la post-productia si in final imprastierea pe teren, acolo unde emisiile pot fi reduse si/sau controlate. Diferitele tehnici sunt BAT si pot fi aplicate in diferite etape in procesele listate mai jos. Oricum, principiul BAT se bazeaza pe respectarea tuturor actiunilor urmatoare: •aplicarea de masuri nutritionale; •omogenizrea dejectiilor care sunt imprastiate in conditii adecvate pentru tipul de sol si cultura de cereale si – daca se aplica – si cu alti fertilizanti; •planificarea aplicarii dejectiilor pe terenurile agricole si •utilizarea tehnicilor BAT pentru imprastierea dejectiilor pe teren si integrarea lor. BAT este de a minimiza emisiile de la dejectii in sol si panza freatica prin calculul cantitatii de deseuri aplicate functie de cultura cerealiera (azot si fosfor, si aportul mineral in sol si din fertilizantul suplimentar). BAT ia in considerare caracteristicile terenului respectiv atunci cand se aplica dejectiile; in particular, conditiile solului, tipul solului si inclinatia, conditiile climatice, irigarea, precipitatiile, utilizarea terenului si practicile agricole inclusiv rotatia culturilor de cereale. BAT este reducerea poluarii apei prin abordarea in special a urmatoarelor: •dejectiile nu se vor aplica pe teren atunci cand terenul este:

‐ saturat de apa ‐ inundat ‐ inghetat ‐ acoperit cu zapada

•dejectiile nu se vor aplica pe campuri aflate in panta •nu se vor aplica dejectii pe terenuri adiacente cursurilor de apa (se va lasa o fasie netratata de teren), si •imprastierea dejectiilor cat de aproape posibil inainte de cresterea maxima a cerealelor si cand are loc preluarea nutrientilor de catre plante. BAT este planificarea aplicarii dejectiilor pentru a reduce disturbarea prin miros, acolo unde vecinatatile pot fi deranjate aplicand urmatoarele in special:

Dejectiile vor fi preluate de o societate agricola, pe baza de contract, existand obligativitatea conform Codului de Bune Practici in Agricultura, de intocmire a studiilor OSPA si a Programelor de fertilizare in baza carora se vor aplica dejectiile pe terenuri agricole. Se vor respecta perioadele de restrictii precum si metodele de aplicare si integrare in sol. In contractual incheiat va fi inclusa o clauza privind obligativitatea intocmirii studiilor OSPA si a Programelor de fertilizare.


decembrie, 2012 63

Cerinta BREF ILF Ferma S.C. OPREA AVI COM S.R.L. •imprastierea in timpul zilei cand este mai putin probabil ca oamenii sa fie acasa si evitand sfarsiturile de saptamana, sarbatorile oficiale si •luand in considerare directia vantului fata de casele din vecinatate. Dejectiile de la pasari Dejectiile de la pasari au un continut mare de azot si de aceea este important sa se realizeaza o distributie omogena cu un grad reglat de aplicare. Referitor la aceasta, tipul de dispozitiv de imprastiere rotativ nu mai este considerat a aplicabil. Distribuitoarele universale si atasate sunt mult mai bune. Pentru reducerea emisiilor de amoniac de la imprastierea dejectiilor de pasare, integrarea este factorul important si nu tehnica de imprastiere. Pentru campuri inverzite, integrarea nu este posibila. BAT asupra imprastierii pe teren a dejectiilor de pasare solide – umede sau uscate – este integrarea intr-un interval de 12 ore. Integrarea poate fi facuta doar pe teren arabil care poate fi cultivat usor. Reducerea emisiilor este de 90%, insa aceasta este foarte specifica amplasamentului si serveste doar ca ilustrare a potentialului de reducere. Pareri divergente: Doua State Membre nu sustin concluzia ca integrarea dejectiilor solide de pasare intr-un interval de 12 ore, este BAT. In opinia lor, integrarea intr-un interval de 24 ore, care are o reducere a emisiilor de amoniac de aproximativ 60 – 70%, este BAT. Argumentul lor este acela ca reducerea emisiilor de amoniac ce poate fi realizata, nu justifica costurile suplimentare si dificultatile implicate in organizrea logisticii pentru integreare intre-un timp atat de scurt. Cerinte privind monitorizarea Inregistrari/ evidente/ monitoring privind: - numarul de animale; - cresterea in greutate; - consumul de hrana; - compozitia hranei cu tinerea evidentelor; - continut de proteina bruta si fosfor; - consum de apa; - consum de energie; - cantitati de deseuri si compozitia acestora (inclusiv dejectii) (BREF ILF Sectiunea 4.1.4) - evidenta verificarii integritatii bazinelor de stocare a dejectiilor lichide care se efectueaza la fiecare golire completa, precum si a rezultatelor controlului si a masurilor de remediere, dupa caz (BREF ILF Sectiunea 2.14).

Inregistrari si evidente curente in ferma: -numarul/efectivul de pasari se inregistreaza la fiecare data de intrare/iesire; -greutatea corporala se inregistreaza la fiecare data de iesire; -cantitatile de nutret intrate se inregistreaza la fiecare data de intrare; consumul lunar se determina prin calcul; -reteta nutretului combinat este pastrata la sediul firmei; -instalatia computerizata pentru controlul instalatiilor din hala permite determinarea consumului de apa; urmeaza sa se organizeze sistemul de evidente; -se va inregistra consumul lunar de energie electrica si gaze naturale. Se va institui un registru de evidenta privind: -cantitati de dejectii solide livrate la terti, data livrarii, numele beneficiarului si destinatia dejectiilor.


decembrie, 2012 64

6. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTUIA

6.1. Apa

6.1.1. Date generale

Orasul Dumbraveni se afla situat pe cursul raului Tarnava Mare, amplasamentul fermei fiind la 650 m in Nord fata de albia majora acestuia.

Raul Tarnava Mare (L = 223 km, F = 3.666 kmp) are urmatoarele date hidrologice, conform Cadastrului Apelor din RSR.:

Tab. 24

Cod curs de

apa

Cursul de apa

Volume de apa scurse anual (mil. mc)

Debite medii zilnice minime anuale (mc/s)

Debite medii lunare minime anuale 95%

(mc/s)

Debite maxime anuale (mc/s)

Volumul undelor de

viitura (mil. mc) 1% An

mediu An

secetos 95%

An ploios 5%

70% 95% 10% 5% 1%

IV.1.96 Tarnava Mare am.

confl. Atel

321 150 532 1,17 0,72 1,17 370 470 794 118

Starea ecologica, potenitalul ecologic, starea chimica a corpurilor de apa – Tarnava Mare, sector Sighisoara-Medias, cod tipologic RO05A, conform Planului de Management al BH Mures:

- Stare ecologica G

- Corp de apa puternic modificat N

- Starea chimica (substante prioritare) G

Obiectivele de mediu pentru corpurile de apa de suprafata din BH Mures – Tarnava Mare, sector Sighisoara-Medias, RW4.1.96_B5:

- Stare ecologica buna.

- Stare chimica buna.

- Stare global buna.

- Zona protejata: tip - Zone sensibile la nutrienti.

- Zona vulnerabila la nitrati.


decembrie, 2012 65

Corp de apa subterana: ROMU05/ Lunca si terasele raului Tarnava Mare – interdependent cu raul Tarnava Mare.

- Utilizarea apei : I (industrie), PO (alimentari cu apa populatie), Z (zootehnie).

- Poluatori: I (industriali), A(agricoli).

- Stare calitativ Bxx (local stare slaba).

- Cantitativ: B (buna).

Corpul de apa subterana, de tip poros permeabil, este localizat in depozitele de lunca si terasa de varsta cuaternara ale raului Tarnava Mare si ale afluentilor acesteia.

Orizontul acvifer freatic este cantonat in depozite cu granulometrie variata. In general, in sectorul din amonte de Medias se intalnesc mai mult pietrisuri si bolovanisuri in masa de nisipuri, in timp ce in aval de Medias predomina nisipurile. Local apar intercalatii de argile si argile nisipoase cu aspect lenticular. Caracteristic este faptul ca pe anumite sectoare depozitele aluvionare sunt colmatate in proportie variabila cu material fin, malos argilos.

Grosimea depozitelor variaza de la 2 m la peste 10 m, cele mai mari valori intalnindu-se in zona Medias. Ele se dezvolta imediat sub solul vegetal, sau au in acoperis un complex argilos siltic, avand in general grosimi pana la 7 m.

Patul stratului acvifer este alcatuit din marne sau argile, intalnindu-se la adancimi de la 3 la 16 m.

Nivelul hidrostatic se gaseste la adancimi de 1-5 m, orizontul acvifer fiind in general cu nivel liber. Local, unde in acoperis apar depozite argiloase siltice, nivelul este usor ascensional.

Debitele specifice au valori de la sub 1 l/s/m pana la 4-5 l/s/m (sectorul Lunca-Blaj), coeficientii de filtratie au marimi de ordinul zecilor de m/zi, iar transmisivitatile variaza intre 200-400 mp/zi.

Alimentarea corpului de apa subterana se face in principal din precipitatii, valoarea infiltratiei eficace fiind de 31,5-63 mm/an.

Valea Tarnavei Mari si afluentii acesteia dreneaza, in general, corpul de apa freatic. In imediata apropiere a raurilor nu este exclus ca mai ales in perioada de viituri, sa aiba loc o inversare a fluxului subteran.

Diagramele Piper si Stiff executate pe apele forajelor ce apartin Retelei Hidrogeologice nationale (Copsa Mica F1, Copsa Mica F3, Blaj F2, Medias F5, Hoghilag F3 si Cristuru-Secuiesc F3) arata variatia caracterului chimic al acestora de la bicarbonatat calcic la sulfatat calcic sau clorosodic.

Conditiile geologice si hidrogeologice ofera conditiile generale existentei unui corp de apa bicarbonatat calcica potabila. Local, apa corpului poate fi in mod natural nepotabila cum sunt apele clorosodice de la Blaj.


decembrie, 2012 66

Din punct de vedere al gradului de protectie globala, corpul de apa se incadreaza in clasa de protectie buna.

6.1.2. Alimentarea cu apa

Alimentarea cu apa a fermei de pui se face din doua surse:

- sursa proprie: put forat;

- sursa locala: retea publica de alimentare cu apa.

Sursa proprie este alcatuita dintr-un put amplasat la limita incintei, in partea de Sud a fermei, inspre fostele paturi pentru dejectii.

Forajul are o adancime de H=35 m va fi echipat cu hidrofor si electropompa submersibila, care va asigura un debit de 1,5 l/s ; H=44 mCA ; P=1,5 kW.

Gospodaria de apa, din incinta fermei va avea: un hidrofor(Q=4 l/s ; H=25 mCA ; P=2,2 kW), instalatie de contorizare a consumului de apa si rezervor de apa (70 mc).

Pentru captare se va institui zona de protectie sanitara conform cerintelor legale – HG 930/2005 pentru aprobarea normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica.

Conducta de distributie apa in ferma este din OL cu Dn 100 mm, cu o lungime de cca. 500 m.

La alimentarea cu apa din reteaua publica locala, exista bransament si camin cu sistem de masurare a debitelor consumate (apometru). Alimentarea cu apa se va face in baza Contractului de furnizare apa potabila nr. 602511/01.11.2012 incheiat cu S.C. APA TARNAVEI MARI S.A. (vezi anexa).

Contorizarea captarii si consumurilor de apa in ferma se va realizeaza astfel:

- la bransamentul la reteaua publica – apometru;

- la gospodaria de apa – pentru apa captata din sursa subterana – apometru;

- la capatul fiecarei hale prin computerul de sistem.

Folosinta de apa in ferma:

- pentru consumul angajatilor: in scop potabil si igienico-sanitar;

- pentru adaparea pasarilor;

- pentru igienizarea halelor in vidul sanitar si purjari.


decembrie, 2012 67

S-a estimat un consum menajer de apa de:

- la un numar de 9 persoane care lucreaza in 2 schimburi/zi, se realizeaza un consum mediu de 9 x 75 l/zi = 0,67 mc/zi si maxim de 0,67 mc/zi x 1,2 = 0,81 mc/zi ~ 246,37 mc/an.

S-a estimat un consum tehnologic de apa:

- pentru igienizarea halelor:

Referitor la apele de spalare a halelor se face precizarea ca in perioada de vid sanitar, spalarea si dezinfectia halelor se face cu instalatii de apa sub presiune asigurandu-se astfel un consum redus de apa/mp de hala spalata. Adaposturile sunt dezinfectate dupa finalizarea seriei si depopulare.

Pentru curatare se utilizeaza apa sub presiune, iar la suprafata pardoselii si instalatiilor se aplica agenti care au rol de dezinfectie. Consumurile de apa pentru spalare, in general, sunt variabile si depind de tehnica de spalare si presiunea apei. Norme din zootehnie si consumurile inregistrate in fermele similare proprii, indica un consum tehnologic de cca. 5 – 6 l apa de spalare/mp, serie.

Conform declaratiilor beneficiarului, consumul estimat pentru spalare este de: 240 mc/an → 48 mc/vid sanitar.

Raportat la suprafata spalata, rezulta o suprafata igienizata de cca. 8.000 mp/serie, adica 40.000 mp/an → 6 l/mp, an

- pentru adapare:

Din declaratia beneficiarului, raportat la furajare, consumul de apa care se realizeaza pentru adapare este de 2 ori mai mare decat cantitatea de furaj administrata. Astfel, pentru realizarea greutatii optime in timpul unei serii de crestere, se administreaza cca. 1,90 kg furaj pentru un spor de greutate de 1 kg viu, rezultand ca pentru realizarea greutatii de sacrificare se administreaza cca. 4,10 kg furaj/serie/pui. Astfel, consumul de apa pentru adapare este de 8,20 l apa/cap/serie. Rezulta:

- 160.000 capete/serie x 6 serii/an x 8,20 l/cap, serie = 7.872 mc/an ≈ 656 mc/luna

Rezulta consumuri tehnologice anuale:

- pentru spalare: 240 mc/an,

- pentru adapare: 7.872 mc/an.

CONSUM TOTAL DE APA (menajer, tehnologic): 8.358,37 mc/an


decembrie, 2012 68

Tab. 25 Necesarul de apa in ferma Dumbraveni:

Folosinta Consum specific

Qmed (mc/zi)

Qmax (mc/zi)

Consum mediu anual (mc/an)

Consum maxim anual (mc/an)

Q (l/s)

Angajati 75 l/zi 0,675 0,81 246,37 295,65 0,00937 Adapare 0,19

l/cap/zi 30,40 36,48 7.872 9192,96 0,4222

Spalare hale

6 l/mp spalat

2,28 2,73 240 286,65 0,0947

TOTAL - 33,35 40,02 8.358,37 9.775,26 0,5262

Qzi max = Kzi x Qzi med, unde Kzi = 1,2

Qzi med=33,35 mc/zi

Qzi max=40,02 mc/zi

Cerinta de apa: QS = KS x Kp x N/T mc/zi

Unde:

KS = coeficient supraunitar care tine seama de nevoile tehnologice ale instalatiilor de tratare si epurare ale sistemului de alimentare cu apa si canalizare, de necesitatea spalarii retelelor;

KS = 1,02 – pentru surse de apa subterana

Kp = coeficient supraunitar care tine seama de pierderile de apa in aductiune si in reteaua de distributie;

Kp = 1,05

N = necesar de apa calculat.

T = durata de timp pentru care a fost calculat necesarul de apa.

QS = 1,02 X 1,05 X 33,35 = 35,71 mc/zi

Cerinta de apa la sursa: QS = 35,71 mc/zi

In aceasta activitate se considera BAT reducerea consumului de apa pentru:

- spalarea adaposturilor si echipamentelor in perioada de vid sanitar. Este indicat ca spalarea sa se faca cu jet sub presiune dupa fiecare serie; este foarte important a reduce apa de spalare si nu apa necesara pentru adapare;

- calibrarea instalatiilor de adapare pentru a evita pierderile sub forma de baltiri sau pe retea, pierderi urmate de udarea asternutului;

- tinerea evidentei consumurilor de apa in ferma, pe tipuri de folosinte;

- detectarea si repararea defectiunilor in instalatii;


decembrie, 2012 69

- calibrarea instalatiilor.

Reducerea consumului de apa pentru animale este considerata o practica buna, dar aceasta trebuie sa fie in acord cu tehnologia de crestere, hibrid, cerinte fiziologice etc., insa este interzisa restrictionarea accesului la apa a animalelor.

6.1.3. Managementul apelor uzate

Canalizarea apelor uzate

Apa de spalare din hale, va fi colectata prin sifoanele de pardoseala, in retelele interioare si exterioare de canalizare (beton cu Dn=200-400 mm), prin intermediul carora apa uzata va ajunge in bazinul de stocare din beton, cu o capacitate de 50 mc.

Colectarea apelor uzate menajere de la filtrul sanitar se va face tot in bazinul vidanjabil existent, de 50 mc, care se va vidanja de o societate autorizata, in baza unui contract de prestari servicii (Contract de vidanjare nr. 13204/18.12.2012, incheiat cu S.C. APA TARNAVEI MARI S.A. – vezi anexa). Acest bazin se va vidanja ori de cate ori va fi nevoie, dar nu mai putin de doua ori/an.

Surse de ape uzate

Din functionarea fermei rezulta ape uzate tehnologice (de spalare), ape uzate menajere si ape pluviale.

Evacuarea apelor uzate si pluviale se face astfel:

- apele uzate menajere rezultate de la filtrele sanitare sunt colectate in bazinul vidanjabil betonat de 50 mc;

- apele uzate tehnologice rezultate din purjari si spalari in vidul sanitar sunt colectate in acelasi bazin vidanjabil de 50 mc;

- apele pluviale colectate de pe invelitori, drumuri de acces si platforme betonate sunt colectate prin canale betonate si sunt evacuate prin intermediul colectoarelor intr-un canal de desecare din zona.

Ferma dispune de o retea de canalizare pentru apele de spalare si cele de la filtrul sanitar, din beton, cu Dn 200-400 mm si lungimea de cca. 500 m.

Nu se colecteaza si nu rezulta apa uzate din depozitul pentru dejectii, deoarece aceasta este inchis.

Se fac urmatoarele precizari:

- apele colectate in bazinul vidanjabil sunt preluate de catre o societate specializata, pe baza de contract, si evacuate intr-o statie de epurare autorizata (S.C. APA TARNAVEI MARI).


decembrie, 2012 70

- apele uzate colectate nu vor fi aplicate, ca fertilizanti, pe terenuri agricole, acestea vor fi evacuate intr-o statie de epurare.

Volumele de ape uzate rezultate sunt:

Q ape uzate menajere = 0,81 x 0,8 = 0,64 mc/zi → 19,2 mc/luna →233,60 mc/an

Q ape uzate spalare hale = 6 l/mp x 8.000 mp x 0,9 = 43,2 mc/serie

Spalarea halelor se face dupa fiecare ciclu, adica o data la 42 de zile, iar necesarul de apa/mp de hala spalata este de 6 litri, rezultand o cantitate necesara de 48 mc/serie.

Rezulta necesitatea golirii bazinului vidanjabil inainte de fiecare vid sanitar – o data la 42-45 zile.

Tab. 26

Folosinta Zi med (mc/zi) Zi max (mc/zi) An med (mc/an)

An max (mc/an)

Q (l/s)

Angajati – filtre sanitare

0,54 0,64 197,1 233,6 0,0074

Spalare hale 2,05 2,45 216 257,98 0,0081 TOTAL 2,59 3,09 413,1 491,58 0,0155

6.1.4. Impactul potential

In timpul organizarii de santier nu au fost idenitificate posibile impacturi semnificative care ar putea sa duca la deteriorarea starii de calitate a cursurilor de suprafata sau freaticului.


Din functionarea fermei rezulta ape uzate tehnologice (de spalare), ape uzate menajere si ape pluviale.

Evacuarea apelor uzate si pluviale se face conform celor precizate in cap. 6.1.3.

6.1.5. Masuri de diminuare a impactului

In timpul organizarii de santier

- Nu se vor face depozitari de materiale si deseuri direct pe sol.

- Nu se vor deversa ape uzate sau lichide de alta natura direct pe sol.

- Se vor utiliza mijloace de transport si utilitare verificate conform normelor tehnice in vigoare.

- Se vor utiliza materiale absorbante si capacitati de stocare pentru interventie in cazul deversarii accidentale de uleiuri si/sau combustibili.


decembrie, 2012 71

In timpul functionarii fermei, la evacuarea apelor uzate

- Apele uzate menajere si tehnologice vor fi colectate numai prin sistemul de canalizare si vor fi stocate in bazinul vidanjabil.

- Bazinul se va vidanja ori de cate ori va fi nevoie, dar nu mai putin de 2 ori/an.

- Se va verifica periodic starea de impermeabilizare a bazinului si etansarea conductelor si canalelor din incinta fermei si se va interveni in scopul reabilitarii acestora in caz de necesitate.

In timpul functionarii fermei, la evacuarea dejectiilor din adaposturi

- Dejectiile solide vor fi colectate din adaposturi cu mijloace mecanice, vor fi incarcate direct in remorci si transportate in depozitul inchis pentru dejectii, situat vis-a-vis de DC142E.

- Nu se vor crea depozite de dejectii in afara depozitului de dejectii special amenajat care deserveste ferma.

- Este interzisa evacuarea si/sau depozitarea dejectiilor direct pe sol si/sau in alte zone neamenajate.

- Se va incheia un contract de furnizare a dejectiilor, cu o societate agricola, pentru aplicarea acestora pe terenuri; in contract va fi prevazuta o clauza privind obligativitatea de realizare a studiilor agrochimice si programelor de fertilizare pentru terenurile pe care se face fertilizarea cu dejectiile din ferma.

Alte masuri

- Se va face curatarea canalelor de colectare a apelor pluviale pentru a evita colamtarea acestora si pentru a asigura o sectiune de scurgere corespunzatoare.

- Se va face inspectia periodica a starii de integritate a radierelor betonate pe platformele exterioare, in depozitul de dejectii si starea de etanseitate a bazinului vidanjabil si a retelelor de canalizare.

- Nu vor fi aplicate apele colectate din ferma pe terenuri agricole, fara analizele necesare si fara acordul autoritatilor de control interesate.

- Se interzice cu desavarsire evacuarea si/sau depozitarea dejectiilor in cursurile de apa sau pe malurile acestora.

- Se vor respecta conditiile impuse prin acordul de mediu si avizul de gospodarirea apelor.

- Pentru verificarea calitatii apei freatice in zona si a sursei de alimentare cu apa a fermei se va face monitorizarea periodica a calitatii apei captate (foraj cu H=35 m).


decembrie, 2012 72

6.1.6. Impactul prognozat


Factor de mediu/resursa

Impact potential

Conditii existente Impact prognozat (marime, extindere,

tip)

Sisteme de diminuare

Impact rezidual

Ape subterane

MTS, combustibili,

uleiuri de motor

In caz accidental – pierderi de

produse petroliere si uleiuri minerale, posibile infiltratii in sol-subsol si probabil freatic

N – pe o arie redusa si timp limitat

M – materiale absorbante;

indepartarea solului contaminat;folosirea

de utilaje care corespund dpdv

tehnic

n


Factor de mediu/ resursa

Impact potential

Conditii existente Impact prognozat (marime, extindere,

tip)


Impact rezidual

Ape subterane

Suspensii, produse

pentru DDD, combustibili,

uleiuri minerale, substante

organice, in special

compusi cu N

Bazin vidanjabil si depozit inchis pentru dejectii;

furnizarea dejectiilor pentru fertilizare terneuri

agricole

N (in cazul unor practici neconforme,

fisurari sau deteriorari grave a bazinului

vidanjabil si radierelor depozitului

de dejectii, ploi torentiale, aplicare

irationala a dejectiilor pentru fertilizare terenuri agricole)

M – utilizarea de mijloace auto

conforme normelor RAR; instructaje;

verificare periodica a radierelor, conductelor si bazinului vidanjabil; respectarea CBPA la

aplicarea dejectiilor pe terenuri agricole

N

Ape de suprafata (r.

Tarnava Mare)

Suspensii, combustibili,

uleiuri minerale, substante

organice, in special

compusi cu N, produse

pentru DDD

Sistem de colectare ape pluviale din

incinta cu evacuare direct in canalul de desecare din zona;

furnizarea dejectiilor pentru fertilizare terneuri

agricole

N (in cazul unor practici neconforme, evacuarea dejectiilor in perioade cu ploi

torentiale, depozitari improprii in spatii neamenejate etc.)

M – instructaje; respectarea CBPA si

regulamentelor interne evitarea evacuarii

dejectiilor in perioadele cu ploi

torentiale; utilizarea de mijloace auto

conforme normelor RAR; gestionarea corespunzatoarea a

deseurilor din ferma si depozitarea acestora

doar in locuri amenajate special.

N

Semnificatia termenilor:

- IB – impact benefic semnificativ, cu consecinte dorite asupra calitatii factorilor de mediu, sau o imbunatatire a calitatii acestuia din perspectiva protectiei mediului.

- IN – impact negativ semnificativ, cu consecinte nedorite privind degradarea calitatii existente a factorului de mediu sau o distrugere a acestuia din perspectiva protectiei mediului.

- B – impact benefic reprezentand rezultate pozitive ale factorului de mediu, fata de situatia existenta, sau o imbunatatire a calitatii acestuia in perspectiva protectiei mediului.


decembrie, 2012 73

- N – impact negativ, reprezentand rezultate negative privind degradarea calitatii existente a factorilor de mediu sau o distrugere a acestuia din perspectiva protectiei mediului.

- b – impact benefic nesemnificativ, reprezentand o consecinta minora in calitatea existenta a factorului de mediu sau o imbunatatire minora a acestuia din perspectiva protectiei mediului.

- n – impact negativ nesemnificativ, reprezentand o degradare minora a calitatii existente a factorului de mediu sau o distrugere minima a acestui factor in perspectiva protectiei mediului.

- – impact fara efecte masurabile, privind proiectul, asupra mediului

- M – masuri de atenuare ce pot fi utilizate pentru a reduce sau a evita impactul nesemnificativ, negativ sau semnificativ.

- NA – nu este aplicabil pentru factorul de mediu sau nu este relevant pentru proiectul propus.

In concluzie:

Prin investitia propusa nu pot fi induse fenomene grave de poluare a freaticului sau apelor de suprafata (r. Tarnava Mare). Prin faptul ca zonele functionale sunt in totalitate betonate, posibilitatea de impurificare a freaticului in zona datorita unor infiltratii, este eliminata.

Prin exploatarea si intretinerea corespunzatoare a facilitatilor de stocare ape uzate si a platformelor pentru dejectii, este practic redusa la minim probabilitatea de manifestare a hazardului de impurificare a apelor de suprafata.

Se poate manifesta un impact negativ semnificativ, asupra freaticului si apelor de suprafata in cazuri exceptionale cum ar fi: gestionare improprie a a dejectiilor solide si a apelor uzate colectate; in caz de avarii pe conductele de canalizare si la bazinul vidanjabil pentru stocarea apelor uzate; in situatia unor scurgeri accidentale de uleiuri, cobustibili sau produse pentru DDD.

Se va intocmi Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale.

6.2. Aerul

6.2.1. Date generale

Zona de interes se gaseste pe valea raului Tarnava Mare care la randul ei este situata in interiorul arcului carpatic si este influentata in special de actiunea ciclonilor din nordul Oceanului Atlantic (in drumul catre estul si sud-estul Europei) si de influenta invaziilor de aer polar din zona nordica. Ca urmare clima regiunii este dominata de actiunea vanturilor vestice si este in general mai racoroasa si mai umeda.

Regimul temperaturii

Datorita orografiei zonei pot aparea perturbatii termice (ingheturi timpurii sau tarzii, secete prelungite cu temperaturi ridicate) care maresc efectul negativ al poluantilor asupra vegetatiei.


decembrie, 2012 74

Inversiunile de temperatura care influenteaza pregnant temperatura aerului, se semnaleaza in toate lunile sezonului rece, in conditiile invaziei de aer polar sau arctic, cand se formeaza o „cupola” sub care poluantii, stopati in ascensiune, se concentreaza progresiv. In situatii de calm atmosferic, se formeaza acumulari mari de poluanti la nivelul solului.

Regimul nebulozitatii

Ca urmare a proceselor de poluare a atmosferei cu dioxid de sulf si aerosoli proveniti din metale grele (Pb in special), in zona Copsa-Medias, creste numarul de nuclee de condensare (care permit condensarea chiar si in conditiile unei umiditati a aerului situate sub pragul de saturatie) si higroscopicitatea acestora. Ceata constituie una dintre conditiile meteorologice cele mai nefavorabile autoepurarii, prin reducerea capacitatii de difuzie si prin solubilizarea influentata in zona de circulatia atmosferica vestica si nord-vestica.

Regimul precipitatiilor atmosferice

Se constata o distribuire foarte neuniforma a precipitatiilor pe luni si pe anotimpuri. Faptul ca o mare parte din cantitatea de precipitatii cade in timpul verii ar putea contribui la purificarea aerului si la spalarea pulberilor poluante depuse pe plante, dar aceasta actiune benefica este mult diminuata de structura ploilor, de multe ori sub forma de averse, cu intervale mari de uscaciune. Totodata, precipitatiile reduse din timpul iernii, coroborate cu calmul atmosferic si inversiunile termice, frecvente in aceasta perioada, contribuie la mentinerea unui nivel ridicat al poluarii atmosferei.

Regimul eolian

Regimul eolian in zona este influentat de orografia terenului si de canalizarea vantului pe valea Tarnavei Mari. Evolutia diurna a calmului in zona se evidentiaza printr-un maxim noaptea, generand stagnarea poluantilor si un minim ziua la orele de maxima incalzire, cand convectia termica este puternica, miscarile verticale ale aerului asigurand difuzia poluantilor.

Variatia calmului atmosferic in cursul anului asigura o dispersie diferita a poluantilor. Cea mai mare valoare a calmului atmosferic (peste 40%) este iarna, cand concentratia poluantilor in zona este maxima.

Circulatia generala a atmosferei este caracterizata prin frecventa mare a advectiilor de aer temperat-oceanic din V si NV (mai ales in semestrul cald) si prin frecventa relativ mica a advectiilor de aer temperat-continental din NE si E.


decembrie, 2012 75

Fig. 3

Starea de calitate a aerului atmosferic, a fost documentatata prin informatiile incluse in „Raportul anual privind stadiul realizarii masurilor din programul integrat de gestionare a calitatii aerului – judetul Sibiu, zona Copsa Mica-Medias (martie 2011)”.

Reteaua de monitorizare a calitatii aerului in jud Sibiu include 4 statii, dintre care una este situata in mun. Medias:

- Statia SB4-tip industrial, situata in Medias, mediul urban.

- Responsabilul retelei: ARPM Sibiu.

- Poluantii masurati: SO2, NO, NO2, NOx, CO, PM10 automat si gravimetric, O3.

- Caracterizarea zonei: industriala si comerciala.

Rezultatele analizei in cadrul Raportului anual:

- anul 2010 – Evaluarea calitatiia aerului pentru SO2 – Medias (Statia SB4) valori medii orare cuprinse intre 0,73 µg/mc si 102,61 µg/mc si valori medii zilnice cuprinse intre 1,55 µg/mc si 18,2 µg/mc. Nu s-au inregistrat depasiri ale VL orare si ale VL zilnice. In aceste conditii s-a inregistrat o imbunatatire semnificativa a calitatii aerului pe parcursul anului 2010, toate valorile masurate pentru poluantul SO2 se situeaza mult sub valoarea limita admisa. Valorile medii anuale ale SO2 se situeaza, de asemenea, sub valoarea limita impusa la acea data de Ordinul 592/2002 in statia Medias.

- anul 2010 - Evaluarea calitatii aerului la indicatorul PM10: Medias (Statia SB4) valori medii zilnice cuprinse intre 3,62 µg/mc si 103,56 µg/mc; ms-au inregistrat 14 depasiri ale VL zilnice. Valoarea medie anuala =30,66 µg/mc. Pe parcursul anului 2010 s-a observat o scadere a numarului de depasiri a valorii limita precum si a valorilor maxime inregistrate. Au scazut si valorile medii anuale, care s-au situat sub valoare limita anuala conform Ordinului 592/2002.

- anul 2010 – Evaluarea calitatii aerului la indicatorul plumb din PM10 s-a realizat prin masuratori ale concentratiilor de plumb din filtrele expuse in stata SB4 (prelevare pulberi si analiza in laborator), datele de monitorizare evidentiind urmatoarele: in anul 2010 s-au inregistrat la Medias (Statia SB4) valori medii zilnice

1.30.63.1

5.92.92.1

8.9

11.4

0

5

10

15N

NE

E

SE

S

SV

V

NV


decembrie, 2012 76

cuprinse intre 0,01 µg/mc si 5,27 µg/mc; valoarea medie anuala a fost de 0,25 µg/mc.

Calitatea aerului in zona amplasamentului este influentata de activitatile antropice actuale. Principala cale de acces in zona fermei este DC142E (Dumbraveni-Alma). Sursele mobile de poluare a atmosferei sunt utilajele si autovehiculele care se deplaseaza in zona fermei si pe DC142E.

Principalele surse fixe de poluanti atmosferici sunt cele specifice perimetrelor localitatilor urbane si zonelor rurale, si anume: arderea combustibililor solizi (lemne, deseuri lemnoase, deseuri agricole) in sisteme casnice de incalzire, fertilizarea terenurilor agricole.

Poluantii principali asociati acestor surse sunt reprezentati de: oxizi de azot (NO, NO2, N2O), oxizi de carbon (CO, CO2), oxizi de sulf (SO2, SO3), particule, compusi organici volatili si condensabili (inclusiv hidrocarburi aromatice policiclice – substante cu potential cancerigen), metale grele.

Principalele surse antropice de impurificare a atmosferei, care definesc nivelurile initiale (de fond) de poluare atmosferica la inceperea activitatilor aferente proiectului si care vor continua sa afecteze calitatea aerului pe durata functionarii acestuia, sunt reprezentate cum am spus de traficul rutier de pe DC142E – care nu este foarte intens, fertilizarea terenurilor agricole si arderea lemnului sau a altor combustibili, in sisteme de incalzire casnica aflate in zona localitatilor. Strict in zona amplasamentului fermei sursele enumerate nu induc o poluare semnificativa in zona.

Date sursa: datele privind regimul climatic al zonei si calitatea aerului in zona au fost preluate din documentul: „Raportul anual privind stadiul realizarii masurilor din programul integrat de gestionare a calitatii aerului - judetul Sibiu, zona Copsa Mica-Medias (martie 2011)”.

6.2.2. Surse si poluanti generati

In general, activitatile de crestere intensiva a animalelor, pot duce la o paleta larga de fenomene de mediu:

acidifierea (NH3, SO2, NOx)

reducerea stratului de ozon (CH3Br)

cresterea efectului de sera (CO2, CH4, N2O)

disconfort local datorita mirosului si zgomotului.

Identificarea diferitelor surse responsabile pentru aceste fenomene de mediu, a dus la sporirea atentiei pentru un numar de aspecte privitoare la mediu asociate cu cresterea intensiva de animale (in speta, pasari). Aspectul cheie al cresterii intensive de animale este cel legat de procesele naturale, deoarece animalele metabolizeaza hrana si excreta aproape toti nutrientii prin dejectii. Calitatea si compozitia dejectiilor precum si modul de stocare si de manipulare sunt factori deteminanti pentru nivelul de emisii. Din punct de vedere al


decembrie, 2012 77

mediului, este importanta eficienta cu care animalele transforma hrana si natura hranei administrate.

Emisiile sunt cel mai adesea difuze si foarte greu de masurat la sursa. S-au creat modele pentru a permite o estimare corecta a emisiilor acolo unde nu este posibila masurarea. De asemenea, au fost identifcate o serie de aspecte, cu focalizare pe emisiile de amoniac (NH3).

Surse de emisii atmosferice:

Ca principale surse de emisii pe amplasamentul fermei pentru pui, s-au identificat in timpul organizarii santier, urmatoarele:

- la transportul materialelor de constructii si echipamentelor emisii de gaze de esapament si pulberi;

- la operatiile de montaj, sudura etc. emisii de pulberi, gaze de esapament, gaze de la sudura (cu continut de metale) etc.

- la operatia de finisare, interior si exterior pulberi si COV de la utilizarea vopselelor, diluantilor etc.

Consideratii cu privire la emisii de particule in suspensie si sedimentabile si riscuri asociate:

Termenul de particule in suspensie se refera la particule nespecifice fin divizate in forma solida sau lichida care sunt suficient de mici ca sa ramana in suspensie timp de ore sau zile, fiind capabile de a se deplasa pe distante mari in acest timp. Aceste particule au diametre efective (aerodinamice) mai mici de 1 μm, dar se pot extinde la mai mult de 10 μm.

In acest caz al reabilitarii de cladiri pe amplasament, particulele in suspensie si sedimentabile emise au in compozitie in principal diverse materiale de constructie, dar pot include mai multe tipuri de materiale.

Cantitatile de praf pot fi diminuate in mod semnificativ si pot fi mentinute la un nivel acceptabil care sa nu creeze disconfort angajatilor si vecinatatilor, daca se limiteaza in timp intreaga activitate de reabilitare si amenajari.

Avand in vedere cele expuse mai sus si volumul de lucrari din care se poate degaja praf, apreciem ca poluarea cu particule minerale poate fi semnificativa, de scurta durata, in conditii meteo favorabile putand crea disconfort angajatilor.

Pentru ca in cursul operatiilor specifice de reabilitari se produc emisii momentane (de scurta durata), se apreciaza ca nu este posibila afectarea cronica a angajatilor, sau degradarea calitatii aerului atmosferic pentru o perioada indelungata de timp. Avand in vedere distanta fata de receptorii sensibili- zone rezidentiale, nu se prognozeaza manifestarea unui efect semnificativ de lunga durata.

Nu consideram ca se vor inregistra depasiri ale valorii limita specificta in Legea 104/2011 pentru PM10.


decembrie, 2012 78

Emisiile de particule din constructii sunt caracterizate de urmatoarele:

- particulele minerale nu sunt agresive din punct de vedere chimic, pot afecta insa persoanele angajate prin aparitia unui sindrom de iritare a cailor respiratorii superioare (SICAS);

- au o stabilitate mica in timp si in aerul atmosferic datorita greutatii specifice mari a particulelor;

- sedimenteaza repede chiar si intr-o atmosfera puternic stabila;

- nu produc fenomene de poluare semnificativa asupra terenului pe care se depun;

- pot constitui nuclee favorizand producerea cetii;

- duc la o vizibilitate scazuta.

In timpul functionarii fermei, ca surse de emisii s-au identificat:

- intensificarea traficului rutier in zona gaze de esapament, pulberi;

- cresterea animalelor, evacuarea si fermentatia dejectiilor CO2, CO, CH4, H2S, NH3, pulberi in suspensie si sedimentabile;

- incalzire hale si producere apa calda gaze de ardere: CO, NOx, SOx, COV si pulberi.

Emisiile in aer care provin din cele opt hale de crestere a puilor au o pondere predominanta in ferma. Cele mai importante emisii sunt cele de amoniac, hidrogen sulfurat, CO, alte gaze odorizante si pulberi.

S-au identificat sursele de emisii pentru Ferma Dumbraveni:

Surse fixe

- dirijate: emisii de gaze din hale – evacuarea fortata a aerului prin sisteme de ventilatie de coama si de capat.

- nedirijate (fugitive): emisii din hale si din depozitul pentru dejectii – prin ventilatie naturala si emisii de la evacuarea dejectiilor din adaposturi in vidul sanitar.

Surse mobile (fugitive) – emisii de gaze de esapament in incinta si drumurile conexe.

Inventarul poluantilor si surselor de emisii identificate in ferma de pui, se prezinta in tabelul urmator:


decembrie, 2012 79

Tab. 27

POLUANT SURSA Amoniac (NH3) - Hale pentru pui; depozitul pentru dejectii

- Evacuarea de dejectii din adaposturi in perioada de vid sanitar Metan (CH4) - Hale pentru pui; depozitul pentru dejectii

- Evacuarea de dejectii din adaposturi in perioada de vid sanitar Protoxid de azot (N2O) - Hale pentru pui; depozitul pentru dejectii

- Evacuarea de dejectii din adaposturi in perioada de vid sanitar Miros (H2S) - Hale pentru pui; depozitul pentru dejectii

- Evacuarea de dejectii din adaposturi in perioada de vid sanitar Dioxid de carbon (CO2) - Hale pentru pui

- Din arderea combustibilului utilizat la transport auto si din respiratia pasarilor Praf (pulberi sedimentabile si in suspensie, PM10, PM2,5)

- Transportul si manipularea furajelor in incinta, - Hale pentru pui – din asternutul utilizat - Evacuarea de dejectii din adaposturi in perioada de vid sanitar

Gaze de esapament si de ardere (SOx, NOx, CO, particule, COV, PAH)

- Mijloace de transport in incinta (pentru furaje si dejectii) - Utilitare in incinta pentru evacuare dejectii din adaposturi - Arderea gazului natural

Se face precizarea ca au fost prevazute instalatii de ardere pentru incalzirea spatiilor: filtru sanitar si hale de pui. Consumurile energetice pentru incalzire vor fi exclusiv cele de gaz metan. S-a estimat un consum anual de 102.000 mc, pentru incalzire hale si filtru sanitar, din care cca. 3.000 mc/an pentru CT si cca. 99.000 mc/an pentru incalzire hale.

Comparand sursele de emisie din ferma apreciem ca emisiile rezultate din activitatea propriu-zisa de crestere a puilor de carne au relevanta cea mai mare. Se va face o prezentare generala a poluantilor rezultati din cresterea pasarilor, caracteristicile acestora si factorii care influenteaza rata de emisie in aerul atmosferic.

Emisiile de azot (N)

De importanta mare sunt emisiile de amoniac, pentru ca sunt considerate un factor important al acidificarii solului si apei. Amoniacul gaz (NH3) are un miros intepator si patrunzator si in concentratii mari poate irita ochii, gatul si mucoasele angajatilor si pasarilor. Se ridica usor din dejectii, se imprastie prin hale si apoi este eliminat prin sistemele de ventilatie.

Factorii ca temperatura, ventilatia, umiditatea, masa de dejectii produsa, structura adapostului, asternutul si compozitia hranei (continut de proteina bruta), pot sa afecteze nivelul de amoniac.

Factorii care implica emisiile de amoniac sunt prezentati in tabelul de mai jos (sursa de informare – BREF ILF).

Tab. 28

Proces Compusi cu azot Ce afecteaza? 1. Fecale Acid uric / uree (70%) + proteine

nedigerate (30%) Animalele si furajarea

2. Degradare Amoniac / amoniac in dejectii Conditiile procesului (dejectii) : T, pH, Aw 3. Volatilizare Amoniac in aer Conditiile procesului si climatul local 4. Ventilatia Amoniac in halele de pasari Climatul local (aer) : T, RH, viteza aerului 5. Emisii Amoniac in mediu Curatarea aerului Nota : T-temperatura, pH – aciditate, Aw – activitatea apei, RH-umiditate relativa


decembrie, 2012 80

Nivelurile mari de amoniac afecteaza conditiile de munca la ferme. Generarea substantelor gazoase in halele de animale influenteaza si calitatea aerului din interior putand afecta sanatatea animalelor sau putand crea conditii de munca nesanatoase pentru angajati.

Alte gaze

Mult mai putine se cunosc despre emisiile de alte gaze, dar recent au fost facute unele cercetari, in special pentru metan si protoxid de azot.

Procesele microbiene din sol (denitrificarea) produc protoxid de azot (N2O) si azot gaz (N2). Protoxidul de azot este unul din gazele responsabile de aparitia efectului de sera, in timp ce azotul gaz este daunator mediului. Ambele pot fi produse prin descompunerea de nitrati in sol, derivati din dejectii, din fertilizatori anorganici sau chiar din sol, dar prezenta dejectiilor favorizeaza acest proces.

Nivelul de dioxid de carbon rezulta din respiratia animalelor odata cu caldura degajata de animal. Dioxidul de carbon se poate acumula in hale daca acestea nu sunt ventilate corespunzator.

Mirosul este o problema locala dar devine o problema importanta pe masura ce cresterea intensiva de animale se dezvolta. Prezenta receptorilor sensibili in vecinatatea fermelor este de asteptat sa duca la cresterea atentiei acordate mirosului ca fiind o problema de mediu.

In Ferma Dumbraveni, mirosul este emanat de surse stationare cum ar fi halele pentru pasari, de la evacuarea dejectiilor din adaposturi, la depozitare si transportul acestora pe terenurile agricole. Mirosul emanat de la ferma de pasari poate ridica probleme in timp in conditiile gestionarii improprii a dejectiilor, operarii deficitare a echipamentelor tehnologice din hale si mai ales, conditionat de prezenta unor receptori sensibili in zona.

Emisiile de miros sunt date de diferinti compusi cum ar fi: mercaptan, H2S, skatol, tiocrezol, tiofenol si amoniac (sursa BREF ILF). Prezenta prafului influenteaza dispersia mirosului in zona.

► Praful nu s-a constatat a fi o problema de mediu in imprejurimile fermelor, dar poate cauza neplaceri cand masele de aer se deplaseaza pe directia localitatilor sau a altor receptori sensibili. In interiorul adaposturilor pentru pasari, praful este recunoscut ca si contaminant care poate afecta respiratia animalelor si angajatilor fiind datorat in principal asternutului utilizat.

Se concluzioneaza, la aceasta prezentare generala a poluantilor din aerul atmosferic, ca principalele emisii identificate sunt datorate cresterii pasarilor in ferma precum si datorita gestionarii dejectiilor acestora.

Cu privire la emisiile dirijate, acestea sunt datorate sistemelor de ventilatie care asigura conditiile optime de microclimat in adaposturi si evacuarea fortata a aerului. Prin utilizarea unei atmosfere controlate in interiorul halelor (controlul se face cu echipament de sistem automatizat) si prin mentinerea asternutului uscat, posibilitatea de fermentare a dejectiilor este redusa, astfel cantitatea de emisii in atmosfera va fi redusa la minim.


decembrie, 2012 81


Emisiile din timpul organizarii de santier prezinta urmatoarele particularitati:

- eliminarea poluantilor se face aproape de sol, fapt care duce la realizarea unor concentratii ridicate la inaltimi mici; emisiile pot fi considerate de suprafata, cu o arie de extindere ce nu va depasi semnificativ perimetrul amplasamentului si sunt limitate in timp, pe perioada efectuarii operatiilor de amenajari si constructie.

Este greu de apreciat rata de emisie a surselor identificate in faza de constructie, acestea avand urmatoarele caracteristici, care sunt influentate de mai multi factori:

- se produc in principal emisii semnificative de particule minerale si gaze de esapament, care sunt considerate ca provenind din surse liniare sau nedirijate, fugitive;

- influenteaza tipul utilajelor folosite in operatiile de constructie, starea acestora, combustibil utilizat (motorina) etc.;

- timp si perioade de functionare;

- factori climatici ca: precipitatii, temperatura, umiditate atmosferica, directia si viteza vantului, inversiuni termice;

- starea materialelor utilizate: grad de umiditate.

Emisiile principale sunt:

particulele minerale in suspensie, dar care sedimenteaza rapid chiar si intr-o atmosfera instabila. Pentru ca nu se utilizeaza materiale de constructii cu continut de azbest, se considera ca pericolul emisiilor de particule cu continut toxic este eliminat.

gazele de esapament: SOx, NOx, CO, particule, COV, PAH, SOx.

Principalii poluanti evacuati prin gazele de esapament au urmatoarele caracteristici:

- oxidul de carbon – cantitatea mai mare evacuata este la mersul in relanti al motorului si in momentul demarajelor;

- oxizi de azot – respectiv mono si dioxidul de azot;

- hidrocarburi aromatice – acestea contribuie la formarea poluarii fotochimice oxidante;

- suspensiile – formate in special din particule de carbon care absorb o serie din gazele eliminate;

- dioxidul de sulf – apare la motoarele DIESEL, determinat fiind de continutul de sulf al motorinei.


decembrie, 2012 82

Fara a face cuantificarea acestor surse de emisii identificate anterior, putem afirma cu faptul ca in zona nu se vor inregistra depasiri ale limitelor maxime admise pentru poluantii atmosferici specifici ca urmare a realizarii investitiei.

Emisii in timpul functionarii fermei:

A. Emisii dirijate

Emisii din hale – de la cresterea puilor de carne

Producerea N2O, metan CH4 si a produsilor volatili nemetanici (NMVOC), sunt asociate cu depozitarea in adaposturi a dejectiilor in amestec cu asternutul, iar concentratia lor in adaposturi poate fi considerat foarte scazut atunci cand dejectiile sunt frecvent evacuate.

- Din sursa BREF ILF, rezulta ca hidrogenul sulfurat (H2S) este in general prezent in concentratii mici, la cca. 1 ppm.

- NH3 si CH4 rezulta din reactia metabolica la pasari si din dejectiile produse din elementele de furajare. Metanul rezulta ca urmare a unor procese anaerobe de fermentatie (descompunerea materiilor organice), iar in cazul dejectiilor evacuate din adaposturi, acestea fiind majoritar solide, rata de emisie este scazuta.

- N2O este un produs de reactie secundar in amonificarea ureei si care se poate converti din acid uric in urina.

- Trasatura generala este accea ca, concentratia de amoniac poate creste chiar si pana la 40 ppm (g/mc) in adaposturile pentru pui de carne, cauza pentru aceasta fiind managementul defectuos la nivelul asternuturlui (intretinerea acestuia uscat, RH optim in adaposturi etc.).

- Conform datelor furnizate de Silsoe Research Institute, nivelurile de NO2 si CH4 sunt intrucatva mai ridicate decat in mediul ambiant (sursa BREF ILF).

- Intervalul de praf inspirabil se afla intre 2 – 10 mg/mc, iar de praf respirabil de 0,3 – 1,2 mg/mc. Pentru oameni, la expunerea pe termen lung, limita maxima de praf respirabil este de 10 mg/mc, iar pentru animale de 3,4 mg/mc.

O rata mare de ventilatie duce la scaderea acestor concentratii in microclimatul adapostului.

Mai jos se prezinta factorii de emisie rezultati din sistemul de crestere a puilor de carne conform Metodologiei CORIANIR (cod SNAP 100508), precum si valorile furnizate de Documentul BREF ILF:

Tab. 29

Poluanti Documentul BREF (kg/loc/an)

CORINAIR (kg/loc/an)

NH3 0,005 – 0,315 0,15 CH4 0,004 – 0,006 - N2O 0,009 – 0,024 - Praf inspirabil 0,119 – 0,182 - Praf respirabil 0,014 – 0,018 -


decembrie, 2012 83

Conform BREF ILF pentru emisiile de NH3 valoarea de 0,08 kg/loc/an este recunoscuta ca nivel de referinta pentru emisiile din adaposturi.

Se vor calcula emisiile de gaze provenite din adaposturi utilizand factorii de emisie prezentati (in CORINAIR si Documentul BAT), precum si urmatoarele date de calcul :

- locuri / serie – 160.000

- capete / an – 960.000

- 6 serii / an ; vid sanitar ~ 120 zile / an.

Pentru exhaustare aer viciat vor fi urmatoarele instalatii / hala:

- 2 ventilatoare de coama – debit 18.000 mc/h

- 6 ventilatoare de capat – debit 42.000 mc/h

Tab. 30

Poluant Rata de emisie* Volum de aer evacuat (mc/h)

Concentratie poluanti (mg/mc) kg/h mg/s

NH3 1,461 405,83 2.016.000 0,7247 CH4 0,091 0,0252 2.016.000 0,0094 N2O 0,301 83,61 2.016.000 0,1493 Particule totale

3,04 844,44 2.016.000 1,507

Emisii de la corpul administrativ – de la arderea gazului metan in CT proprie

Incalzirea si producerea de apa calda menajera pentru filtrul sanitar se va face cu ajutorul unei centrale termie (CT) de uz casnic, cu puterea d 24 kW, care inregistreaza un consum lunar estimat de cca. 250 Nmc gaz natural.

Conform metodologiei CORINAIR – cod SNAP 020302 – instalatii de ardere in africultura, silvicultura, acvacultura – centrale termice ˂50 MW, factorii de emisie sunt:

Tab. 31

Poluant Factor de emisie CH4 10 g/GJ CO 25 g/GJ N2O 7 g/GJ NH3 0,57 g/GJ NMVOC 10 g/GJ NOx 50 g/GJ

Aceasta sursa nu consideram ca este una semnificativa pe amplasamentul fermei pentru pui. Centrala termica fucntioneaza cca. 2 ore/zi, consumul de gaz metan estimat fiind de 250 mc/luna, 3000 mc/an.


decembrie, 2012 84

Emisii de la radiantele pe gaz metan – incalzire hale pui

Energia termica necesara pentru procesul de crestere a puilor este asigurata in fiecare hala prin:

- 12 de radiante, prevazute cu filtre si racorduri de montare.

Acestea sunt comandate automat, prin computerul de control al parametrilor din hale (toC si umiditate). Ansamblul instalatiilor termice prevazute prin proiect, realizeaza in interiorul halelor valori corespunzatoare ale parametrilor climatici interiori, atat din punct de vedere al confortului, cat si tehnologic.

Consumul de gaz metan, estimat, pentru inclazirea halelor este de cca. 99.000 mc/an. Consumul nominal de gaz/radianta este de 1,2 Nmc/h.

Pentru calculul emisiilor rezultate din incalzirea halelor, s-au luat in considerare urmatoarele:

- consum nominal: 1,2 mc gaz/h

- numar radainte: 12 buc./hala – 96 buc. ferma

- consum estimat de gaz: cca. 8.250 mc/luna

- ore de functionare pentru o radianta – mediu ~ 72 h/luna

Rezultatele calculelor se vor prezenta tabelar:

Tab. 32 Surse stationare dirijate

Denumirea sursei

Poluant Debit masic (g/h)

Debit gaze/aer

impurificat (Nmc/h)

Concentratia in emisie

(mg/Nmc)

Prag de alerta

(mg/Nmc) (0,7.CMA)

Limita la emisie

(mg/Nmc)

Exahustari ventilatoare din hale – emisii din

fermentatia dejectiilor in hale

CH4 91 2.016.000 0,0094 - - N2O 301 0,1493 - - NH3 1.461 0,7247 - - Particule totale (TSP)

3.040 1,507 3,5 5

Radiante CO 120,35 2.016.000 0,059 70 100 NMVOC 48,14 0,0238 - - NOx 240,7 0,119 245 350 N2O 33,7 0,016 - - NH3 2,74 0,0013 - -

CT proprie – gaze de ardere

CO 4,43 50 88,6 70 100 NMVOC 1,775 35,5 - - NOx 8,875 177,5 245 350 N2O 1,242 24,84 - - NH3 0,101 2,02 - -

(putere calorica gaz metan – 35,5 MJ)


decembrie, 2012 85

Concluzie:

- sunt respectate limitele maxime admise la emisie conform Ord. nr. 462/1993 pentru toti poluantii calculati teoretic;

- in Ord. 462/1993 nu este stabilita limita de emisie – medie de lunga durata (anuala) pentru NH3.

B. Emisii nedirijate (fugitive) – surse stationare

Emisiile fugitive din hale – datorate fermentatiei dejectiilor sunt datorate sistemului combinat de ventilatie artificiala cu cel de ventilatie naturala. In momentele in care sistemul de ventilatie fortata nu functioneaza se asigura ventilatia naturala a adaposturilor.

Intervalele de timp in care se asigura doar o ventilatie naturala a adaposturilor sunt foarte scurte comparativ cu perioadele in care se face introducerea / evacuarea fortata a aerului din adaposturi, de aceea cuantificarea acestor emisii s-a facut in cadrul emisiilor dirijate. Emisiile fugitive din aceste perioade sunt greu de decelat sub forma unei cuantificari exacte. Emisiile fugitive de NH3 si pulberi mai sunt semnificative in perioadele de vid sanitar, cand dejectiile sunt evacuate din adaposturi, mecanizat si manual. Acestea au fost cuantificate impreuna cu emisiile dirijate (pct. A).

Dejectiile sunt incarcate direct in remorci fiind depozitate pe amplasamentul fermei in hala inchisa vis-a-vis de DC142E.

Emisii de gaze odorizante – provin din activitatile descrise anterior si depind de factori precum activitatile de intretinere si organizare a fermei, compozitia dejectiilor si tehnicile folosite pentru manevrarea, incarcarea si transportul dejectiilor. Emisiile odorizante sunt masurate in Europa prin unitati (Oue), iar la nivelul tarii noastre nu sunt reglementate pana in prezent.

C. Emisii nedirijate (fugitive) – surse mobile

Emisii fugitive – de la mijloacele auto din incinta

Sunt emisii difuze/liniare. Emisiile de gaze de esapament sunt datorate mijloacelor auto care asigura transportul furajelor si puilor la popularea-depopularea halelor, dar si utilitarelor care asigura evacuarea dejectiilor in perioada de vid sanitar.

Se face precizarea ca in incinta functioneaza utilaje (IFRON) care asigura scoaterea dejectiilor din hale si incarcarea acestora in mijloacele speciale de transport (tractor cu remorca).

Principalii poluanti evacuati prin gazele de esapament au urmatoarele caracteristici:

- oxidul de carbon – cantitatea mai mare evacuata este la mersul in relanti al motorului si in momentul demarajelor;

- oxizi de azot – respectiv mono si dioxidul de azot;


decembrie, 2012 86

- hidrocarburi aromatice – acestea contribuie la formarea poluarii fotochimice oxidante;

- suspensiile – formate in special din particule de carbon care absorb o serie din gazele eliminate;

- dioxidul de sulf – apare la motoarele DIESEL, determinat fiind de continutul de sulf al motorinei.

Se va face cuantificarea emisiilor de gaze de esapament pe amplasamentul fermei. Datele din literatura (Chimia sanitara a mediului cap.2.3.2.) indica urmatoarele emisii de poluanti din gazele de esapament ale motoarelor Diesel (MAC) si a celor cu aprindere prin scanteie (MAS):

Tab. 33 Factori de emisie

Poluantul MAS (g/l) MAC (g/l) CO 275 7 NOx 13,5 26,5 HC 24 16,3 Suspensii 1,5 13 Total 314,0 62,8

Pentru un consum de cca. 2000 l motorina in incinta/an, rezulta :

Tab. 34 Surse mobile

Poluantul Emisii (kg/an) (g/h)

CO 14 1,59 NOx 53 6,05 HC 32,6 3,72 Suspensii 26 2,9


In timpul organizarii de santier nu sunt aplicabile masuri de diminuare a impactului, cu exceptia cerintelor de folosire a unor mijloace de transport si utilitare conforme cu normele tehnice RAR.

In timpul functionarii fermei pentru pui, dat fiind specificul activitatii, sunt aplicabile masuri pentru diminuarea emisiilor de gaze din adaposturi prin urmatoarele :

- management nutritional adecvat;

- optimizarea consumurilor in tehnologia de crestere a puilor de carne;

- mentenanta sistemului de adapare al pasarilor astfel incat sa fie eliminata posibilitatea risipei de apa si umezirea asternutului;


decembrie, 2012 87

- pentru diminuarea emisiilor de pulberi si bio-aerosoli, viteza de circulatie a aerului in sistemul de ventilatie va fi minima (aceasta si pentru protectia sanatatii animalelor);

- controlul automatizat permanent al parametrilor de microclimat in halele pentru pui.

- planificarea activitatilor din care rezulta mirosuri dezagreabile persistente, sesisabile olfactiv (transportul dejectiilor si pasarilor, anumite lucrari de intretinere) va tine cont de conditiile atmosferice, evitandu-se planificarea in perioadele defavorabile dispersiei pe verticala a poluantilor (inversiuni termice, timp inourat, stabilitate atmosferica), pentru prevenirea transportului poluantilor odorizanti (NH3) la distante mari.

Prin verificarile tehnice periodice se vor tine sub control, emisiile de poluanti din gazele de esapament ale autovehiculelor din dotare.

6.2.5. Prognozarea impactului

Cuantificarea impactului asupra aerului s-a facut:


Factor de mediu sau

resursa

Impact potential

Conditii existente Impact prognozat (marime,

extindere, tip)


Impact rezidual

Calitatea aerului

Pulberi in suspensie si

sedimentabile, gaze de

esapament

gaze de esapament din traficul local –

transport materiale si lucrari de constructie

N – pe o arie redusa si timp

limitat

NA O

In timpul functionarii fermei:

Factor de mediu sau

resursa

Impact potential


extindere, tip)


Impact rezidual

Calitatea aerului

Gaze si mirosuri din fermentatia

dejectiilor; pulberi si gaze de esapament din traficul

rutier

Hale populate – procese de

fermentatie a dejectiilor; trafic greu local pentru transport dejectii, furaje si pui

N M n


IB – impact benefic semnificativ, cu consecinte dorite asupra calitatii factorilor de mediu, sau o imbunatatire a calitatii acestuia din perspectiva protectiei mediului


decembrie, 2012 88

IN – impact negativ semnificativ, cu consecinte nedorite privind degradarea calitatii existente a factorului de mediu sau o distrugere a acestuia din perspectiva protectiei mediului.

B – impact benefic reprezentand rezultate pozitive ale factorului de mediu, fata de situatia existenta, sau o imbunatatire a calitatii acestuia in perspectiva protectiei mediului.

N – impact negativ, reprezentand rezultate negative privind degradarea calitatii existente a factorilor de mediu sau o distrugere a acestuia din perspectiva protectiei mediului.

b – impact benefic nesemnificativ, reprezentand o consecinta minora in calitatea existenta a factorului de mediu sau o imbunatatire minora a acestuia din perspectiva protectiei mediului.

n – impact negativ nesemnificativ, reprezentand o degradare minora a calitatii existente a factorului de mediu sau o distrugere minima a acestui factor in perspectiva protectiei mediului.

O – impact fara efecte masurabile, privind proiectul, asupra mediului

M – masuri de atenuare ce pot fi utilizate pentru a reduce sau a evita impactul nesemnificativ, negativ sau semnificativ.

NA – nu este aplicabil pentru factorul de mediu sau nu este relevant pentru proiectul propus.

In concluzie:

Se prognozeaza un impact negativ asupra calitatii aerului atmosferic in perioada de realizare a investitiei, cauzat de emisii de pulberi si gaze de esapament, rezultate din transportul materialelor si lucrarile de reabilitare/modernizare. Se prognozeaza ca acest impact sa fie de scurta durata, limitat la perioada de desfasurare a lucrarilor de modernizare si fara un efect remanent. Nu sunt disponibile masuri de diminuare a acestuia si nu se poate face cuantificarea.

In perioada de functionare nu se prognozeaza depasiri ale limitelor maxime admise in emisie pentru poluantii specifici.

6.3. Solul

6.3.1. Caracterizarea si calitatea solului pe amplasament

Relieful zonei studiate este relativ plan si orizontal, fara fenomene fizico-geologice care sa afecteze stabilitatea constructiilor. Ca particularitati ale reliefului, teritoriul apartine zonei de lunca a raului Tarnava Mare, teren plan care este alcatuit din depozite aluviale.

In general, terasa de lunca a raului Tarnava Mare unde este amplasat si perimetrul studiat, este folosita pentru agricultura si mica industrie.

Profilul de sol de pe amplasamentul analizat, are un strat de sol vegetal cu grosimea de 0,20 – 0,30 m sub care se intalniesc roci grosiere aluvionare specifice unei terase de lunca.


S-a analizat impactul probabil in cele 2 faze ale proiectului:

- in timpul oraganizarii de santier,


decembrie, 2012 89

- in timpul functionarii fermei.

Organizarea de santier:

Pe parcursul realizarii investitiei pot aparea poluari directe ale solului si subsolului prin:

- organizare improprie a depozitelor aferente organizarii de santier in afara suprafetelor betonate existente in incinta fermei; depozitari improprii de deseuri si materiale de constructii (de ex. depozitari directe pe sol);

- pierderi de produse petroliere si uleiuri minerale de la mijloacele auto (de ex. prin scurgeri de la mijloacele de transport si utilitare folosite);

- depunerea pe sol a gazelor emise din functionarea mijloacelor de transport si utilajelor;

- spalarea materialelor de constructii, utilajelor de transport sau a altor substante de catre apele de precipitatii poate constitui o alta sursa de poluare a solului.

Prin stabilirea si respectarea unor regulamente clare in cadrul organizarii de santier, evenimentele care au caracter accidental pot fi evitate. Conform celor prezentate anterior, in conditii normale, activitatea din organizarea de santier nu reprezinta surse de poluare pentru solul de pe amplasament.

Folosinta actuala a terenului este cea de ferma zootehnica, cu drumuri de incinta si platforme betonate. Nu s-a propus ocuparea de suprafete suplimentare in cadrul fermei, cu exceptia extinderilor prevazute pentru fiecare hala – camera de comanda.

Pentru lucrarile de modernizare hale si amenajare depozit pentru dejectii in hala situata vis-a-vis de DC142E, nu este necesara executia de fundatii noi sau ocuparea unor suprafete suplimentare de teren.

In faza de exploatare a fermei

Pe amplasamentul fermei impactul asupra solului va fi adus la un nivel acceptabil prin masurile de protectie care se vor lua. Dupa finalizarea investitiei, incinta fermei se va prezenta sub forma unui ansamblu functional constituit din zone aferente desfasurarii activitatii specifice zootehnice si suprafete care vor fi readuse intr-o stare similara celei naturale sub forma unor zone verzi, care vor fi intretinute artificial. Intreaga suprafata functionala a fermei este betonata intretinandu-se doar zonele verzi decorative si de protectie fito-sanitara.

In situatia in care se amenajeaza depozitul pentru dejectii, consideram ca poluarea solului dupa inceperea activitatii se poate produce doar in situatii accidentale sau de practici neconforme. Ca surse sau operatii care pot duce la emisii in sol, subsol si in freatic, ca urmare a desfasurarii activitatii s-au identificat urmatoarele situatii:

- unele practici neconforme legate de scoaterea dejectiilor din adaposturile pentru pasari si din incinta de depozitare in perioade cu fenomene meteo care pot favoriza caracterul poluant al acestora (precipitatii);


decembrie, 2012 90

- depozitari neconforme de dejectii in depozite improvizate in incinta;

- gestiune improprie a deseurilor din ferma si crearea unor depozite neconforme in incinta;

- pierderi posibile de furaj din facilitatile de stocare (silozuri) si la manipularea acestuia in cadrul fermei;

- exfiltratii de ape uzate din canalizari si facilitati de stocare – bazin vidanjabil (50 mc);

- deversari accidentale pe produse chimice utilizate in vidul sanitar;

- pierderi posibile de combustibili si alte lichide de motor de la mijloacele auto ce traziteaza incinta.

Cu referire la situatile identificate care vizeaza o practica neconforma in cadrul fermei se face precizarea ca acestea pot fi evitate prin implementarea unor masuri (regulamente interne de functionare) care vor fi aduse la cunostinta angajatilor si vor fi verificate periodic.

Se are in vedere faptul ca aceste situatii se pot produce, impactul probabil asupra solului fiind semnificativ, insa acestea pot fi prevenite si combatute prin elaborarea planurilor de actiune in caz de poluare accidentala.

Cu referire la principala sursa de impurificare din ferma se fac urmatoarele detalieri:

Dejectiile de pasare vor fi preluate de o societate agricola in baza unui Contract – societate care va asigura transportul, depozitarea ulterioara temporara si actiunile de fertilizare a terenurilor agricole. Obligatiile legate de aceste proceduri revin societatii care se angajeaza pentru gestiunea acestor dejectii:

- vor fi raportate/inregistrate la OSPA suprafetele de terenuri care vor fi fertilizate;

- vor fi facute analizele agrochimice la OSPA pentru solul prelevat de pe terenurile agricole aflate in exploatare si cumulat cu alte date (culturi, conditii climatice, impuneri stabilite prin Codul Bunelor Practici Agricole etc.), vor fi stabilite Programe de Fertilizare;

- se va tine cont de faptul ca zona este vulnerabila la nitrati.

Dupa fermentarea dejectiilor si transformarea lor in ingrasamant natural, acestea pot fi folosite pentru fertilizarea terenurilor agricole. Dejectiile de pasare au un continut ridicat de azot si fosfor, fertilizanti cu efecte benefice pentru plante, dar care pot afecta calitatea solului si a subsolului in cazul in care fertilizarea nu se realizeaza corect. De regula infiltrarea poluantilor in sol si apoi in subsol, respectiv apele subterane, se produce gravitational. Afectarea calitatii apei de suprafata, eutrofizarea datorita N si P, se datoreaza drenarii freaticului si a precipitatiilor impurificate de catre corpurile de apa.


decembrie, 2012 91

Factorii care afecteaza calitatea si proprietatile fizice, chimice si biologice ale dejectiilor sunt in functie de specia si marimea animalelor, clima, caracteristicile furajelor si sistemul de crestere a animalelor.

Valorificarea dejectiilor trebuie sa aiba in vedere conditiile geografice, modul de folosinta a terenurilor limitrofe, relieful, potentialul de irigare, nivelul panzei de apa freatica si masurile de protectie si amelioare a solurilor.

Cantitatea maxima de azot care se aplica cu dejectiile depinde, in special, de cerintele culturilor, rezerva de azot din sol, pierderile de azot prin volatilizare, levigare, denitrificare si pierderea prin scurgerea de suprafata.

Stabilirea dozelor de dejectii pe anumite soluri se face in principal in functie de continutul acestora in azot si saruri, dar nu se vor depasi 170 kgN/ha.

In concluzie, este necesara intocmirea de studii agro-chimice si programe de fertilizare pe terenurile care urmeaza a fi fertilizate cu dejectiile evacuate din ferma.

In cazul in care nu se realizeaza o analiza a dejectiilor inainte de a fi folosite ca ingrasamant si nu se intocmeste un studiu agro-chimic pe terenul care urmeaza a fi fertilizat pot apare efecte daunatoare asupra solului, cum ar fi:

- Aplicarea unor cantitati mari de dejectii, care are ca rezultat cresterea excesiva a continutului de saruri solubile in sol ce pot impiedica cresterea plantelor sau pot leviga in apele freatice.

- Dezechilibrele elementelor nutritive in sol care duc la dezechilibre metabolice la animalele care consuma furaje cultivate pe asemenea soluri. Furajele cu un continut ridicat de nitrati pot fi daunatoare animalelor.

- Excesul de azot din sol care afecteaza si omul prin consumarea in stare proaspata a unor legume cu o capacitate mare de acumulare a nitritilor (morocv, ceapa, sfecla, salata, telina, etc.), precum si a unor legume preparate (cartofi, spanac, etc.). In aceasta situatie in organism are loc formarea nitrozaminelor (substanta cu mare potential mutagen si cancerigen) ca rezultat al unei reactii intre aminele secundare si acidul azotos.

- Excesul de sodiu si potasiu din sol, ca rezultat al aplicarii in exces a dejectiilor, contribuie la marirea continutului de saruri solubile, la degradarea structurii solului si reducerea productiei vegetale. Acumularea unor metale grele (zinc, cupru, etc.) in sol.

In cazul aplicarii dejectiilor in stare proaspata, direct pe sol, se poate produce si o poluare biologica a solului. Aceasa este caracterizata prin diseminarea pe sol odata cu diversele reziduuri a germenilor patogeni. Supravieturirea pe sol a acestora este variabila si depinde atat de specia microbiana cat si de calitatile solului si conditiile meteo-climatice.

Indicatorii poluarii biologice a solului sunt reprezentati de o serie de germeni a caror prezenta si mai ales numar arata gradul de poluare. Numarul total de germeni din sol sau mai ales numarul germenilor impurificatori, constituie un indicator global a carui valoare in cazul solului este mult mai redusa decat in cazul apei.


decembrie, 2012 92

In starea lor proaspata, dejectiile animaliere prezinta risc atat pentru muncitorii agricultori, cat si pentru culturile care se vor dezvolta pe terenurile tratate cu aceste reziduuri. Din aceste considerente, utilizarea dejectiilor in stare proaspata este interzisa.

Fermentarea dejectiilor se realizeaza in cca. 4-6 luni, timp in care sunt distrusi si germenii patogeni, parazitii intestinali si larvele de insecte. Azotul si fosforul continut in dejectiile imprastiate pe camp in cadrul actiunii de fertilizare sunt componente fertilizante.

Beneficiarii de material fertilizant, vor fi atentionati sa actioneze in conformitate cu cerintele de protejare a mediului acvatic impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole. Acestia vor fi obligati sa intreprinda demersurile legale necesare pentru efectuarea acestor lucrari, inclusiv aprobarea Planului de fertilizare de catre autoritatile agricole si de gospodarire a apelor.

In concluzie, putem spune ca impactul fermei asupra solului si subsolului este pozitiv in conditiile:

- amenajarii corespunzatoare a depozitului de dejectii;

- folosirii dejectiilor ca ingrasamant natural numai dupa fermentare;

- analizarii dejectiilor inainte de a fi folosite ca ingrasamant pentru a vedea pentru ce tipuri de culturi si terenuri se preteaza;

- efectuarii studiilor agrochimice si intocmirii programelor de fertilizare pe terenurile unde urmeaza a fi aplicate ingrasaminte naturale.


In timpul organizarii de santier, masurile de prevenire/diminuare revin antreprenorului care isi va asuma responsabilitatea pentru toate situatiile in care pot aparea poluari semnificative ale solului-subsolului si freaticului, astfel:

- se vor stabili regulamente de lucru si se vor elabora planuri de prevenire/combatere/interventie in caz de poluare accidentala;

- se va stabili un responsabil pentru supravegherea activitatii in santier;

- se vor respecta prescriptiile de proiect aprobat si ale autorizatiei de constructie;

- se vor gestiona conform legislatiei in vigoare tote categoriile de deseuri rezultate din lucrarile de constructii;

- se vor recupera si reutiliza materiale de constructii rezultate din dezafectari;

- nu se vor crea depozite de materiale si/sau deseuri direct pe sol;

- nu se vor crea depozite de combustibili in cadrul organizarii de santier;

- suprafetele de lucru vor fi restranse la minim in cadrul organizarii de santier;


decembrie, 2012 93

- se va asigura spatiul necesar folosintei igienico-sanitare a angajatilor din organizarea de santier;

- se vor utiliza mijloace de transport si utilitare intr-o stare tehnica corespunzatoare Normelor RAR.

In timpul functionarii fermei, au fost luate masuri de prevenire/diminuare a impactului prin masurile tehnice de proiect:

- evacuarea dejectiilor din hale si din incinta de depozitare se va face doar in perioade uscate;

- stocarea furajului in ferma se face in facilitati de stocare specifice (silozuri inchise);

- stocarea produselor chimice utilizate in ferma se face in incinte inchise cu acces controlat;

- stocarea produselor/ambalajelor produselor utilizate in vidul sanitar se face in spatiu inchis;

- depozitarea deseurilor cu regim special (cadavre, dejectii) se face in spatiile special prevazute asigurate; depozitarea dejectiilor in ferma se face in incinta inchisa, iar cadavrele in lazi frigorifice;

- suprafetele aferente functiunilor sunt in totalitate betonate;

- s-a prevazut refacerea rigolelor de colectare al apelor pluviale;

- s-au prevazut facilitati de stocare pentru apele uzate (bazin vidanjabil);

- pe terenul liber din incinta se vor amenaja zone verzi.

Pe langa aceste masuri tehnice se impun masuri functionale si organizatorice care vor fi corelate cu activitatile specifice fermei zootehnice, astfel:

- se vor elabora si aduce la cunostinta angajatilor regulamentele de ordine interioara; planul de prevenire, combatere si interventie in caz de poluare accidentala; planul de intretinere si reparatii;

- se vor gestiona corespunzator deseurile rezultate din ferma;

- nu se vor arde deseuri in incinta fermei;

- nu se vor crea depozite temporare sau definitive de combustibili, uleiuri sau alte substante lichide/solide cu potential toxic, pe amplasament;

- nu se vor crea depozite pe suprafete neamenajate, chiar daca acestea au caracter temporar;

- se va vidanja ori de cate ori va fi nevoie bazinul pentru ape uzate, dar nu mai putin de doua ori/an;


decembrie, 2012 94

- accesul pe amplasament va fi restrictionat pentru persoanele neautorizate;

- prin programul nutritional care se va aplica in ferma se va reduce continutul de N si P din reteta si implicit excretia acestora in dejectii;

- fermentarea dejectiilor in ferma, inainte de evacuarea acestora pe camp.

Recomandari la aplicarea fertilizantilor naturali pe terenuri agricole:

o eliminarea dejectiilor pe camp se va efectua in perioadele lipsite de precipitatii;

o nu se vor aplica fertilizanti organici pe terenuri situate in panta si in apropierea cursurilor de apa (in speta r. Tarnava Mare);

o dejectiile vor fi aplicate uniform pe suprafata solului urmata de incorporarea acestora in sol;

o in scopul prevenirii poluarii solului ca urmare a utilizarii dejectiilor pentru fertilizarea terenurilor, se vor respecta urmatoarele acte normative:

- H.G. nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotiva poluarii apelor cu nitrati proveniti din sursele agricole;

- O.M. nr. 296/2005 privind aprobarea Planului cadru de actiune in zone vulnerabile la poluarea cu nitriti din sursele agricole;

- O.M.nr.242/2005, privind organizarea Sistemului national de monitoring integrat al solului;

- Codul de bune practici agricole.


In timpul organizarii santier:

Factor de mediu sau

resursa

Impact potential Conditii existente

Impact prognozat (marime,

extindere, tip)


Impact rezidual

Calitatea si structura solului-

subsolului

- Mobilizarea mijloacelor de transport si angajatilor, realizarea organizarii de santier in cadrul fermei;

- Executie lucrari de dezafectare structuri

usoare, lucrari de constructii si finisaje.

Teren cu constructii

– ferma zootehnica

IN M - aplicarea de masuri pentru

reducerea impactului pana la un

nivel acceptabil

IN


decembrie, 2012 95

In timpul functionarii fermei:

Factor de mediu sau

resursa

Impact potential


extindere, tip)


Impact rezidual

Calitatea solului si subsolului

- Activitati specifice fermei;

- Gestiune dejectii, cadavre,

ambalaje etc.; - Gestiune ape

uzate

- Incinta inchisa pentru fermentarea si

stabilizarea dejectiilor; - Facilitati de stocare

pentru deseuri si ambalaje cu regim

special; -Lada frigorifica pentru

cadavre; - Bazin vidanjabil

pentru apele uzate de spalare si de la filtrul

sanitar.

N M n


IB – impact benefic semnificativ, cu consecinte dorite asupra calitatii factorilor de mediu, sau o imbunatatire a calitatii acestuia din perspectiva protectiei mediului

IN – impact negativ semnificativ, cu consecinte nedorite privind degradarea calitatii existente a factorului de mediu sau o distrugere a acestuia din perspectiva protectiei mediului.

B – impact benefic reprezentand rezultate pozitive ale factorului de mediu, fata de situatia existenta, sau o imbunatatire a calitatii acestuia in perspectiva protectiei mediului.

N – impact negativ, reprezentand rezultate negative privind degradarea calitatii existente a factorilor de mediu sau o distrugere a acestuia din perspectiva protectiei mediului.

b – impact benefic nesemnificativ, reprezentand o consecinta minora in calitatea existenta a factorului de mediu sau o imbuntatire minora a acestuia din perspectiva protectiei mediului.

n – impact negativ nesemnificativ, reprezentand o degradare minora a calitatii existente a factorului de mediu sau o distrugere minima a acestui factor in perspectiva protectiei mediului.

O – impact fara efecte masurabile, privind proiectul, asupra mediului

M – masuri de atenuare ce pot fi utilizate pentru a reduce sau a evita impactul nesemnificativ, negativ sau semnificativ.

NA – nu este aplicabil pentru factorul de mediu sau nu este relevant pentru proiectul propus.

In concluzie:

La implementarea proiectului nu se va manifesta un impact negativ semnificativ asupra solului si subsolului.

Amenajarea unui depozit inchis pentru dejectiile animaliere elimina posibilitatea poluarii solului si subsolului cu diverse substante continute de acestea (azot amoniacal, fosfor, potasiu, substante organice, microelemente – cupru, zinc, mangan, fier, etc.). Poluarea solului si a subsolului nu se poate produce decat accidental in timpul exploatarii fermei sau in cazul unor practici de fertilizare neconforme.


decembrie, 2012 96

6.4. Geologia

6.4.1. Caracterizarea zonei

Din punct de vedere fizico-geografic, zona de amplasare a fermei se afla situata in Depresiunea Transilvaniei, partea sud-vestica, mai precis in Podisul Tarnavelor. Este o regiune depresionara, drenata de cursul mijlociu al Tarnavei Mari, axata in principal pe albia majora, lunca si primele terase ale raului.

Limita nordica este marcata de Podisul Transilvaniei si Podisul Blajului, in partea vestica de Podisul Secaselor si Podisul Amnasului, iar limita sudica este marcata de Podisul Vurparului si Podisul Hartibaciului.

Zona are o pozitie relativ centrala, fiind pe culoarul de vale al raului Tarnava Mare.


Nu se prevad situatii de viitor in care structura orizonturilor profunde de sol sau geologia regiunii ar putea fi afectate de activitate.


Nu este cazul.

6.5. Biodiversitatea si peisajul

Terenul de amplasare al fermei face parte din lunca raului Tarnava Mare, cu o vegetatie specifica zonei.

Distantele fata de ariile naturale protejate au fost prezentate in cap. 2.1. Data fiind distanta mare fata de acestea nu se prognozeaza manifestarea unui impact ca urmare a demararii activitatii fermei.


Nu este cazul.


decembrie, 2012 97

6.6. Mediul social si economic


Din punct de vedere social, activitatea are un efect pozitiv, asigurand locuri de munca, intr-o zona unde posibilitatile de angajare este redusa, in special pentru forta de munca necalificata.


Nu se pune problema luarii unor masuri de diminuare a impactului si nu se ajunge la supra-exploatarea resurselor naturale din zona.

6.7. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural

In ce priveste activitatea analizata, in timpul realizarii proiectului si apoi prin functionarea fermei, nu se va manifesta vreo influenta (+/-) asupra patrimoniului cultural local.


decembrie, 2012 98

7. ANALIZA ALTERNATIVELOR

A fost analizat acest aspect in cadrul capitolului 2.6. – Alternative la proiect.

Alternativa “0” reprezinta situatia existenta in care ferma nu este reabilitata si echipata cu tehnologie noua.

Varianta “1” (propusa): de reabilitare a fostei ferme de gaini ouatoare Dumbraveni, in conditiile respectarii proiectului si a recomandarilor din acest studiu, va avea un impact asupra mediului inconjurator in limitele admise.

Analiza variantei “1” comparativ cu legislatia de mediu in vigoare si recomandarile BREF ILF a dus la urmatoarele concluzii:

- amplasamentul si functionarea obiectivului nu genereaza in nici una din etapele de implementare situatii periculoase la nivele care pot determina riscuri semnificative asupra mediului inconjurator in ansamblul sau.


decembrie, 2012 99

8. MONITORIZAREA

Sistemul de automonitorizare in faza de exploatare a fermei are doua componente principale:

- automonitorizarea tehnologica;

- automonitorizarea factorilor de mediu in zona de influenta a activitatii.

Automonitorizarea tehnologica consta in verificarea permanenta a starii de functionare a:

- utilajelor si autovehiculelor,

- sistemului de colectare a apelor uzate,

- incintei pentru dejectii,

- drumurilor din incinta.

Scopul acestor activitati este asigurarea functionarii in conditiile proiectate ale tuturor echipamentelor si instalatiilor, avand ca rezultat reducerea riscurilor de accidente care pot avea efecte negative pentru mediu si sanatatea oamenilor.

Se vor monitoriza urmatorii parametrii tehnologici:

- Numarul de animale;

- Cresterea in greutate;

- Consumul de hrana;

- Compozitia hranei, cu evidentierea continutului de proteina cruda si fosfor;

- Consumul de apa;

- Consumul de energie electrica;

- Cantitatea de deseuri produsa.

Automonitorizarea factorilor de mediu consta in prelevarea si analizarea calitatii apei de alimentare (sursa subterana), apelor uzate si a dejectiilor, precum si analiza calitatii aerului in zona. Analizele si determinarile vor fi realizate de laboratoare acreditate, iar rezultatele vor fi inregistrate pe toata perioada de activitate a fermei.

Titularul activitatii va raporta autoritatii teritoriale pentru protectia mediului rezultatul actvitatii de automonitorizare. Programulul de monitorizare a activitatilor desfasurate pe amplasament va cuprinde urmatoarele:

Monitorizarea imisiilor:

- Imisii in aerul inconjurator (amoniac si pulberi in suspensie): cu frecventa reglementata prin autorizatia de mediu sau in caz de sesizari.


decembrie, 2012 100

Monitorizarea apelor subterane:

Se va monitoriza concentratia indicatorilor fizico-chimici si bacteriologici precum si debitul apei de alimentare din foraj, atat la inceputul activitatii cat si pe parcursul desfasurarii acesteia, conform unui program prestabilit. Compararea cu limitele prevazute in Legea nr. 458/2002. Monitorizarea in timp va putea pune in evidenta din timp si un eventual inceput al procesului de poluare a freaticului (evolutia CCO-Cr, CBO5 etc.).

Se vor monitoriza volumele de apa consummate din subteran si din reteaua publica. Se vor pastra aceste inregistrari.

Monitorizarea emisiilor in reteaua de canalizare:

Inainte de vidanjare se va monitoriza concentratia indicatorilor din apele uzate. Compararea se va face cu limite prevazute in contractul de vidanjare si/sau NTPA – 002/2005. Analiza se va face la solicitarea autoritatilor de control si societatii care face vidanjrea.

Monitorizarea calitatii solurilor:

Calitatea solurilor va fi monitorizata prin efectuarea studiilor OSPA pentru terenurile pe care se vor aplica ingrasamintele naturale.

Monitorizarea si raportarea deseurilor:

Se vor inregistra si raporta cantitatile anuale de deseuri inclusiv cantitatile de dejectii.

Se va institui un registru de evidenta: cantitati de dejectii livrate la terti, data livrarii, numele beneficiarului, destinatia dejectiilor.

Activitatea de aplicare a dejectiilor pe camp nu este in responsabilitatea fermei.

Se vor stipula clauze contractuale prin care utilizatorul isi insuseste, sub semnatura, obligatiile legale ce ii revin la utilizarea dejectiilor ca fertilizant, inclusiv prelevarea de probe de sol de pe terenul pe care se aplica dejectiile.

Evidenta rapoartelor/Inregistrari privind:

- numar de animale; cresterea in greutate; consum de hrana; compozitie hrana cu evidentiere continut de proteina cruda si fosfor; consum de apa; consum de energie; cantitati de deseuri si compozitia acestora (inclusiv dejectii). (BREF ILF Sectiunea 4.1.4)

- evidenta verificarii integritatii bazinelor de stocare a lichidelor care se efectueaza la fiecare golire completa, precum si a rezultatelor controlului si a masurilor de remediere, dupa caz (BREF ILF Sectiunea 2.14)

Constientizare si instruire:

- titularul proiectului va stabili necesitatile de pregatire a personalului si va asigura instruirea acestuia.


decembrie, 2012 101

Responsabilitati:

- conducerea fermei are obligatia implementarii si monitorizarii masurilor prevazute in proiect pentru minimizarea impactului asupra mediului.


decembrie, 2012 102

9. DESCRIEREA DIFICULTATILOR

Nu au fost intampinate probleme legate de furnizarea datelor de catre beneficiar in scopul intocmirii studiului.


decembrie, 2012 103

10. SITUATII DE RISC

In faza de operare a fermei, sursele probabile de riscuri, pot fi:

- Exfiltratiile de ape uzate menajere si tehnologice (de spalare) din retelele de canalizare si bazinul vidanjabil (50 mc).

Pentru prevenirea manifestarii acestor riscuri se va intocmi Planul de prevenire si combatere a poluarilor accidentale.

Elaborat de:

drd. ecolog Miclausu Camelia

S.C. OPREA AVI COM S.R.L. CUPRINS RAPORT la...

Documents

Transcript of S.C. OPREA AVI COM S.R.L. CUPRINS RAPORT la...