S.C. ECO AVI FARM S.R.L. - Ferma crestere pui de carne ...arpmgl.anpm.ro/files/ARPM...

Memoriu de prezentare conform anexei 5 din Ordinul 135/2010

Proiect : ,, Ferma crestere pui de carne localitatea Faurei, jud. Braila ,,

Titular: S.C. ECO AVI FARM S.R.L.

1

Denumirea lucrarii :

Memoriu de prezentare conform anexei 5 din Ordinul

135/2010

Proiect :

,, Ferma crestere pui de carne, localitatea Faurei, jud.

Braila

Amplasament:

Localitatea Faurei, jud. Braila

Beneficiar:

S.C. ECO AVI FARM S.R.L.




2

CUPRINS

I. Denumirea proiectului.........................................................................................5

II. Titular ..............................................................................................................5

-numele companiei;

-adresa postala;

-numarul de telefon, de fax si adresa de e-mail, adresa paginii de internet;

-numele persoanelor de contact:

▪ director/manager/administrator;

▪ responsabil pentru protectia mediului.

III. Descrierea proiectului ......................................................................................5

A. Rezumat al proiectului;

B. Justificarea necesitatii proiectului ........................................................................6

C. Planse reprezentand limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice suprafata de

teren solicitata pentru a fi folosita temporar (planuri de situatie si amplasamente).........7

D.Formele fizice ale proiectului (planuri, cladiri, alte structuri, materiale de constructie

etc.) ........................................................................................................................7

E. Elementele specifice caracteristice proiectului propus.........................................10

1. Profilul si capacitatile de productie.....................................................................10

2. Descrierea instalatiei si a fluxurilor tehnologice existente pe amplasament (dupa

caz)........................................................................................................................10

3. Descrierea proceselor de productie ale proiectului propus, in functie de specificul

investitiei, produse si subproduse obtinute, marimea, capacitatea...............................11

4. Materiile prime,energia si combustibilii utilizati, cu modul de asigurare a acestora:21

5. Racordarea la retelele utilitare existente in zona.................................................22

6. Descrierea lucrarilor de refacere a amplasamentului in zona afectata de executia

investitiei................................................................................................................22

7. Cai noi de acces sau schimbari ale celor existente...............................................23

8. Resursele naturale folosite in constructie si functionare.......................................23

9. Metode folosite in constructie…………………………………………………………………………23




3

10.Planul de executie, cuprinzand faza de constructie, punerea in functiune,

exploatare, refacere si folosire ulterioara...................................................................25

11. Relatia cu alte proiecte existente sau planificate................................................25

12. Detalii privind alternativele care au fost luate in considerare..............................25

13. Alte activitati care pot aparea ca urmare a proiectului (de exemplu, extragerea de

agregate, asigurarea unor noi surse de apa, surse sau linii de transport al energiei,

cresterea numarului de locuinte, eliminarea apelor uzate si a deseurilor).....................25

14. Alte autorizatii cerute pentru proiect.................................................................26

F. Localizarea proiectului .......................................................................................26

G. Caracteristicile impactului potential, in masura in care aceste informatii sunt

disponibile ..............................................................................................................27

IV. Surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in

mediu ....................................................................................................................30

1. Protectia calitatii apelor....................................................................................30

1.1.Sursele de poluanti pentru ape, locul de evacuare sau emisarul.........................30

1.2. Statiile si instalatiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevazute.....32

2. Protectia aerului ..............................................................................................32

2.1.Sursele de poluanti pentru aer, poluanti...........................................................32

2.2. Instalatiile pentru retinerea si dispersia poluantilor in atmosfera........................33

3. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor........................................................33

3.1. Sursele de zgomot si de vibratii .....................................................................34

3.2. Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomotului si vibratiilor..........34

4. Protectia impotriva radiatiilor.............................................................................35

4.1. Sursele de radiatii..........................................................................................35

4.2. Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva radiatiilor..............................35

5. Protectia solului si a subsolului..........................................................................35

5.1. Sursele de poluanti pentru sol, subsol si ape freatice........................................35

5.2. Lucrarile si dotarile pentru protectia solului si a subsolului................................35

6. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice.........................................................37

6.1. Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect..............................37

6.2. Lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia biodiversitatii, monumentelor naturii

si ariilor protejate....................................................................................................37




4

7. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public............................37

7.1. Identificarea obiectivelor de interes public, distanta fata de asezarile umane,

respectiv fata de monumente istorice si de arhitectura, alte zone asupra carora exista

instituit un regim de restrictie, zone de interes traditional etc......................................37

7.2. Lucrarile, dotarile si masurile pentru protectia asezarilor umane si a obiectivelor

protejate si/sau de interes public..............................................................................37

8. Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament.............................................38

8.1. Tipurile si cantitatile de deseuri de orice natura rezultate..................................38

8.2. Modul de gospodarire a deseurilor..................................................................38

9. Gospodarirea substantelor si preparatelor chimice periculoase..............................38

9.1.Substantele si preparatele chimice periculoase utilizate si/sau produse................38

9.2. Modul de gospodarire a substantelor si preparatelor chimice periculoase si

asigurarea conditiilor de protectie a factorilor de mediu si a sanatatii populatiei............38

V. Prevederi pentru monitorizarea mediului.............................................................39

A. Dotari si masuri prevazute pentru controlul emisiilor de poluanti in mediu.............39

VI. Justificarea incadrarii proiectului, dupa caz, in prevederile altor acte normative

nationale care transpun legislatia comunitara (IPPC, SEVESO, COV, LCP, Directiva-cadru

apa, Directiva-cadru aer, Directiva-cadru a deseurilor etc.).........................................40

VII. Lucrari necesare organizarii de santier.............................................................41

1.Descrierea lucrarilor necesare organizarii de santier.............................................41

2. Localizarea organizarii de santier.......................................................................41

3. Descrierea impactului asupra mediului a lucrarilor organizarii de santier...............41

4. Surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia poluantilor in

mediu in timpul organizarii de santier.......................................................................42

5. Dotari si masuri prevazute pentru controlul emisiilor de poluanti in mediu............42

VIII. Lucrari de refacere a amplasamentului la finalizarea investitiei, in caz de

accidente si/sau la incetarea activitatii, in masura in care aceste informatii sunt

disponibile...............................................................................................................47

IX. Anexe - piese desenate

1. Planul de incadrare in zona a obiectivului si planul de situatie, cu modul de

planificare a utilizarii suprafetelor




5

I.DENUMIREA PROIECTULUI :

Ferma crestere pui de carne localitatea Faurei, jud. Braila

II TITULAR

o Numele companiei : SC ECO AVI FARM S.R.L.

Adresa postala : Bucuresti, Sector 2, Sos. Andronache, nr 227 A, biroul nr. 11

o Numar de telefon/fax: 0238/710414; 0238/710271

o Numele persoanelor de contact: Responsabil legal Sichim Marian

III. DESCRIEREA PROIECTULUI

A. Un rezumat al proiectului

Titularul proiectului – S.C. ECO AVI FARM S.R.L.- propune construirea unei ferme

de pui de carne pe un teren in suprafata de 45.705 mp situat in extravilanul orasului

Faurei, judetul Braila. Terenul apartine Primariei Orasului Faurei si este concesionat

beneficiarului proiectului conform contractului de concesiune nr. 2639/2011 prezentat in

anexa . Acest teren este liber de constructii, in prezent avand destinatia de teren arabil.

Proiectul prevede :

�construire 5 hale de productie, cu structura de rezistenta din profile metalice,

inchideri perimetrale si invelitoare din panouri termoizolante, avand dimensiunile

in plan de 14.50m x 110.50 m.

�construirea unor cladiri anexa necesare desfasurarii activitatii de crestere a

puilor de carne (depozit asternut din paie, platforma de depozitare temporara

dejectii si asternut, post trafo, filtru sanitar, dezinfector rutier, cantar bascula,

camera frigorifica);

�dotarea halelor de crestere a puilor cu instalatii tehnologice, care consta din :

-silozuri depozitare furaje;

-transportoare furaje, echipate cu grupuri motoare, senzori de oprire,

conuri sub silozuri;

-sisteme de hranire, echipate cu grupuri motoare, buncarase, tamburi

suspensie, etc.;

-sisteme de adapare, echipate cu regulatoare de apa, nivel de capat,

tamburi suspensie, picuratoare, etc.;




6

-sisteme de ventilatie hale;

-sisteme de iluminat;

-calculatoare de proces;

�realizare alimentare cu apa dintr-un foraj propriu, gospodarie de apa si retele de

distributie;

�executie sistem de incalzire solara;

�executie retele de canalizare menajera si bazin vidanjabil pentru apele uzate

menajere;

�executie retele de canalizare tehnologica si bazin de stocare ape uzate

tehnologice+ instalatii de recirculare ape uzate tehnologice;

�amenajare platforma de depozitare a dejectiilor;

�asigurarea alimentarii cu gaze naturale, combustibil folosit pentru incalzirea

spatiilor (administrative si hale de productie)

�realizarea alimentarii cu energie electrica a fermei, prin racordarea la reteaua

ELECTRICA pana in postul de trasformare din incinta, de unde vor fi alimentate

iluminatul interior, exterior , precum si echipamentele tehnologice.

Concluzionand, obiectivele proiectului sunt :

Construire 5 hale noi

Construire anexe

Alimentare cu utilitati ( apa, canalizare, energie electrica, gaze naturale)

Realizarea infrastructura si imprejmuire

Tehnologizare hale pentru cresterea puilor de carne

B. Justificarea necesitatii proiectului

Prin realizarea investitiei titularul proiectului isi propune sa construiasca hale pentru

cresterea puilor de carne si toate dotarile unei ferme de pui de carne cu dotari in

conformitate cu normele nationale armonizate cu cele din Uniunea Europeana.

Investitia urmeaza a fi realizata prin cofinantare din fonduri F.E.A.D.R.

Necesitatea realizarii proiectului a aparut din cerinta de pui in viu pentru capacitatile

de abatorizare din zona.

Proiectul contribuie la atingerea urmatoarelor obiective :




7

Dotarea halelor cu echipamente si instalatii moderne, de ultima generatie,

recomandate a fi utilizate in halele de crestere a pasarilor ( tehnologie BAT),

care in acelasi timp sunt cel mai putin poluante;

Cresterea eficientei si eliminarea pierderilor prin utilizarea tehnologiilor

moderne;

Se vor utiliza cele mai bune practici agricole

Imbunatatirea calitatii puilor de carne si a controlului calitatii, cu respectarea

cerintelor minime ale securitatii alimentare;

Imbunatatirea si controlul conditiilor sanitare in halele de productie si a

conditiilor de viata a puilor, generand o crestere semnificativa a calitatii carnii

de pui;

Promovarea unor metode de productie prietenoase mediului;

Cresterea oportunitatilor de noi locuri de munca in zona rurala si ajutarea

mentinerii celor existente.

C. Planse reprezentand limitele amplasamentului proiectului, inclusiv orice

suprafata de teren solicitata pentru a fi folosita temporar (planuri de

situatie si amplasamente)

Se anexeaza lucrarii plan de situatie, plan de incadrare, certificat de urbanism , acte de

proprietate, certificat de inregistrare .

D. Formele fizice ale proiectului ( planuri, cladiri, alte structuri, materiale

de constructie, etc.)

Incadrarea imobilului :

Categoria de importanta globala: C (normala) conform HG nr. 766/1997

Clasa de importanŃă: I (clădiri agricole – fosta clasa IV conform P100-1/2006).

Zona seismica de calcul: B conform P100 - 1992

Gradul de rezistenta la foc: II conform P118 -1999

Risc de incendiu al cladirii: MIC qi = sub 420 MJ/m2 conform P118 -1999

Principalii indicatori ai imobilul:

Caracteristici dimensionale ale constructiilor:

Suprafata totala construita : Sc = 9349.55 mp




8

Suprafete construite hale (5 x 1602.25) Sc = 8011.25 mp

Suprafete constructii anexe: Sc = 1338.30 mp

Arie utila totala Hale productie (5 x 1540.00) Su = 7700.00mp

Suprafete desfasurate hale: Sd = 8011.25mp

Suprafete desfasurate constructii anexe : Sd = 13380 mp

Regimul de inaltime al constructiei : Parter

Locuri parcare parter-exterior 5 masini

Halele de productie vor fi TIP.

Dimensiuni Hala TIP :

exterior 14.50 x 110.50 m; Sconstruita = 1602.25 mp

interior 14.00 x 110.00m; Sutila = 1540.00 mp

LUCRARI PROPUSE

Lucrarile propuse pentru construirea fermei de crestere a puilor sunt urmatoarele :

Halele de productie vor fi construite pe structura metalica, inchise cu panouri

termoizolante si vor avea dimensiuni in plan 14.50m x 110.50 m. Suprafata utila a unei

hale de productie va fi de 1540 mp, iar suprafata construita va fi de 1602,25 mp.

Amplasarea acestora in teren, detaliata in planul de situatie anexat, s-a facut de catre

proiectant, tinandu-se cont de normele de protectia muncii, prevenirea si stingerea

incendiilor, exigentele sanitar-veterinare, etc.

Constructii anexa propuse in proiect aferernte halelor de crestere pui :

Puturi forate- se va fora un put pentru asigurarea necesarului de apa, atat pentru

asigurarea apei tehnologice, cat si a apei necesare pentru nevoile personalului, dupa

efectuarea unui studiu hidrologic. Apa va fi de calitate potabila. Putul va fi echipat cu

electropompa submersibila si pompa hidrofor in vederea asigurarii debitelor de apa

necesare functionarii obiectivului.

Inel de apa- se va realiza inelul de apa pentru intreaga ferma asigurandu-se numarul

necesar de hidranti si debitul de apa stabilit in masurile de prevenire si stingere a

incendiilor.




9

Sistem de colectare ape tehnologice - se va construi un sistem de colectare ape

tehnologice cu un volum de 180 mc in care sa se acumuleze apa utilizata in intreaga

ferma pentru procesul de curatenie. Aceasta va prelua printr-o retea de canalizare apele

tehnologice .

Bazin vidanjabil –se va construi un bazin vidanjabil pentru stocarea apelor menajere.

Filtru sanitar – va avea regim de inaltime parter, urmand a fi utilizat de catre

personalul productiv aferent fermei avicole de crestere pui de carne. Constructia

va corespunde normelor de proiectare pentru cladiri cu destinatia de locuinta

temporara la locul de munca si a filtrului sanitar, finisaje interioare si exterioare

corespunzand zonei in care se incadreaza imobilul. Imobilul va fi construit pe

cadre din B.A. cu pereti exteriori din BCA si interiori din gips carton, acoperisul

va fi din tigla metalica si ferestrele vor fi din tamplarie PVC cu geam

termoizolant. Cladirea filtrului sanitar va avea in componenta pe langa

functiunea de baza (filtru sanitar) , doua vestiare separat pe sexe (cu dusuri si

zona halate), o farmacie, o camera necropsie, un spatiu pentru servirea mesei,

un birou sef ferma, un birou tehnician veterinar, grupuri sanitare.

Cladire posturi de transformare si distributie energie electrica- Constructie pe

structura rectangulara din B.A. cu pereti exteriori din BCA, desfasurata pe

Parter. Cladirea va fi tehnologica, avand rolul de a adaposti echipamentele de

preluare/distributie a energiei electrice din incinta.

Depozit asternut paie- Va avea o structura metalica cu platforma betonata cu

suprafata construita 529.00 mp si suprafata utila de 500.00 mp.

Platforma de gunoi- conform recomandarilor din Codul de bune practici agricole

s-a prevazut o platforma betonata pentru stocarea temporara a dejectiilor ( asternut cu

dejectii evacuat din hale la sfarsitul perioadei de crestere). Suprafata construita a

platformei va fi de 526,30 mp, iar suprafata utila 500,00 mp inchisa pe trei laturi cu un

zid avand inaltimea de 2 m. Gunoiul va fi depus si ridicat avand acces din doua directii.

Gospodaria de apa va fi realizata dintr-o structura metalica capabila sa asigure

necesarul de apa pentru pui si personal , dar si rezerva intangibila de incendiu .

Camera frigorifica si cabina poarta va avea o structura metalica inchisa cu panouri

termoizolante amplasata pe o platforma betonata cu fundatie B.A. Camera frigorifica va

include o lada frigorifica pentru respectarea cerintelor sanitar veterinare.




10

Aleile si platformele betonate interioare vor fi realizate din beton rutier conform

normativului NE 014-03. Drumurile vor fi marcate conform legislatiei rutiere din

Romania. Incinta fermei va fi impartita in doua zone, curata si murdara, accesul spre

zona curata facandu-se dupa ce automobilele trec prin rampa de spalare si dezinfectare.

Va fi prevazut in zona carosabil si un cantar auto.

Reglementari regim de construire:

Aliniament si regim de aliniere- se respecta conditiile de amplasare dispuse in

certificatul de urbanism.

Regimul de inaltime: parter pentru toate imobilele din incinta fermei

E. Elementele specifice proiectului propus:

1. Profilul si capacitatile de productie

Prin investitia propusa se aplica o tehnologie moderna, in conformitate cu

standardele din Uniunea Europeana si care corespunde cerintelor legislative sanitar-

veterinare, sanitare si de protectia mediului in vigoare, in domeniul cresterii puilor de

carne.

In urma realizarii investitiei, ferma de pasari va fi dotata cu utilaje moderne ce vor

asigura hranirea, adaparea si microclimatul necesar cresterii puilor de carne. Ele

formeaza un flux continuu, care incepe cu dezinfectarea halelor in care vor fi crescuti

puii de carne, se asigura depozitarea furajelor in buncare, hranirea automata,

microclimatul necesar in orice anotimp si se incheie cu eliminarea patului epuizat si a

dejectiilor si transportul lor la platforma de depozitare temporara.

Capacitatea de productie dezvoltata la finalul implementarii proiectului va fi de

aproximativ 30.800 capete pui/hala, respectiv 154.000 capete pui de carne/serie,

7,2 serii /an ceea ce inseamna 1.069.992 capete pui/an, cu o greutate medie de 1,9

kg/cap, respectiv o cantitate de cca 2.106.720 to pui vii /an la livrarea ( la o rata a

mortalitatii de 3,5%).

Activitatea de pe amplasament se va desfasura 365 zile/an, 24 ore/zi.

2. Descrierea instalatiei si a fluxurilor tehnologice existente pe

amplasament

( dupa caz)




11

Nu este cazul . Terenul este liber de constructii. Investitia este de tip Greenfield.

3. Descrierea proceselor de productie ale proiectului propus, in functie de

specificul investitiei, produse si subproduse obtinute, marimea,

capacitatea.

S.C. ECO AVI FARM S.R.L. va desfasura in cadrul amplasamentului activitatea de

crestere intensiva a pasarilor de carne folosind tehnologia de crestere la sol pe asternut

permanent de resturi vegetale.

Activitatea de crestere se va desfasura 365 zile/an, 24 de ore/zi.

In cadrul fermei se va folosi principiul ,, totul plin-totul gol” . Durata unui ciclu de

productie va fi de 38 de zile. Dupa fiecare ciclu de crestere halele vor fi complet golite,

spalate si igienizate. Durata perioadei de vid sanitar este de aproximativ 10-14 zile.

Puii de carne, proveniti de la statii de incubatie specializate, vor fi crescuti de la

varsta de o zi pana la 38 de zile, cand se livreaza la abator pentru sacrificare . Intr-un an

vor fi crescute aproximativ 7,2 serii/an.

Cresterea puilor va fi realizata in 5 hale cu o suprafata utila totala de 7.700 mp. O

hala are o incapere de crestere deservita de un hol de acces in care sunt montate

instalatiile de control electronic pentru masurarea temperaturii , pornirea sistemului de

ventilatie, sistemului de incalzire si spreiere a aerului cand este cazul.

In toate halele vor exista 3 linii de hranire cu o lungime de 105 m dispuse in lungul

halei pe care vor fi montate 423 hranitori. Fiecare hala va fi prevazuta la exterior cu un

buncar de otel cu o capacitate de 16,5 mc in care se depoziteaza furajul. Acesta va

alimenta un transportor de 90 mm , cu 1,1 kW catre buncarasele din hale

Sistemul de adapare este compus din 4 linii de adapare echipate cu picuratori tip

lubing cu cupita recuperatoare. Alimentatorul de apa este dotat cu un contor de apa si

un medicator care asigura doze de medicamente pentru pui, corespunzator varstei.

Sistemul de ventilatie si asigurarea microclimatului

Incalzirea halelor se va realiza cu 4 aeroterme, 75 kW, alimentate cu gaze naturale cu

ardere integrala.

Admisia aerului va fi asigurata printr-un sistem de 60 clapeti admisie amplasati pe

lateralele halei. Volumul de aer se regleaza prin ajustarea deschiderii clapetilor.




12

Ventilatia va fi realizata de ventilatoare plasate astfel : 9 ventilatoare de capacitatea

38.500 mc/h in fronton si 5 ventilatoare de capacitate 12.000 mc/h in coama.

Acestea vor asigura exhaustarea aerului din interiorul in exteriorul halelor, la exterior

ventilatoarelor sunt prevazute cu deflectoare de dirijare a aerului spre sol.

Intreg sistemul de asigurare microclimat este controlat de un calculator dotat cu senzori

de umiditate, presiune, temperatura care asigura conditii optime pentru pui pe intreg

parcursul ciclului de crestere de la 0-38 zile.

Pentru perioada foarte calda (calduri extreme) racirea este asigurata printr-o

pompa de inalta presiune 100 atm si o capacitate de 1200 l/ora. Prin intermediul unor

duze aceasta spreiaza apa in pulbere final la o temperatura de aproximativ 18 0C,

asigurand o scadere a temperaturii in hala la pana 4-50 C. De asemenea, acest sistem de

racire va diminua si cantitatea de praf in suspensie din aerul eliminat.

Procesul tehnologic prin care este realizata productia este descris in continuare :

1. Generalitati

Pentru asigurarea calitatii carnii de pasare este necesara respectarea normelor

tehnologice de baza si anume:

• Se vor asigura si respecta principiile tehnologice de baza in cresterea pasarilor,

privind categoria de varsta 0-38 zile cu referire la densitatea puilor in adapost,

temperatura, luminozitate, ventilatie, concentratia de noxe, calitatea

asternutului si calitatea furajelor.

Astfel in cazul puilor la greutatea de 1,9 kg/cap densitatea va fi de 18-20 pui/mp.

• Ventilatia in hale trebuie sa asigure un coeficient de 5-10 mc/kg greutate voie

/h si va fi asigurata permanent, fara sa depaseasca vitezele admisibile ale

curentilor de aer; in cadrul noii investitii sistemul de ventilatie este

computerizat, realizandu-se deschiderea fantelor pentru aer proaspat mai mult

sau mai putin in functie de evolutia parametrilor interiori si exteriori ai aerului.

2. Popularea halelor

2.1 Transportul puilor de o zi

Preluarea de la terti a puilor de o zi si transportul acestora de la statia de incubatie in

halele de productie se face cu autospeciala prevazuta cu sursa proprie de incalzire si

ventilatie, in ladite speciale.

Mijloacele de transport sunt ale furnizorilor puilor de o zi.




13

2.2 Introducerea puilor in hala

Puii de gaina, in sistem intensiv de crestere se introduc in hale de crestere, la varsta

de o zi. Acestia se repartizeaza in halele pregatite corespunzator, pe

compartimente,hale, respectand densitatile.

La fermele de productie a puilor de carne, densitatea medie in cazul cresterii la sol

este :

• Pui cu varsta de 1-38 zile = 20 pui/mp

Daca densitatea puilor este mai mare decat cea tehnologica normala, mortalitatea

poate creste, iar dezvoltarea lor va acea de suferit.

In aglomerari mari de pui pot aparea aberatii si pervertiri ale gustului (pica si

canibalismul) care o data aparute sunt mai greu de combatut, putand genera pierderi

economice, uneori foarte mari.

In cadrul fermei pasarile sunt crescute la sol, pe pat de crestere. Patul de crestere

este constituit din paie si este raspandit pe toata suprafata halei de crestere a

pasarilor. Pardoseala halelor de crestere este realizata din beton .

Evacuarea patului de crestere ( pat in care sunt inglobate dejectii si resturi vegetale)

se face periodic, la depopularea halelor, respectiv la sfarsitul unei perioade de

crestere ( 38 de zile).

3. Cresterea puilor

Hranirea puilor de o zi va incepe cat mai repede.Pentru ca hranirea sa se faca in

conditii optime, trebuie asigurat frontul de furaje necesar.

Cresterea puilor destinati productiei de carne, pe toata perioada de viata, pana la

livrare se face in sistem intensiv, la sol, pe asternut permanent. Asternutul este

format din paie foarte curate, in cantitate si grosime variabila, in functie de anotimp.

Astfel , vara grosimea asternutului este de 7 cm, iar in timpul iernii este de 10 cm.

Furajarea se face la discretie cu utilaj specific; in primele 4 zile frontul de furajare

se suplimenteaza cu hartie ce se aseaza sub liniile de adapare. Administrarea

furajului pe hartie se face in strat subtire pentru a fi consumat in maxim 4 ore de la

administrare ( pentru a preveni alterarea).




14

Adaparea puilor se face cu adapatori tip picurator. Adapatorile asigura permanent

apa proaspata adecvata, temperatura apei fiind cuprinsa intre 18-200C. Distanta

maxima pe care o parcurge un pui pana la adapatori nu trebuie sa depaseasca 2m.

Cantitatea de apa necesare puilor pentru carne este dubla fata de cantitatea de

nutrienti consumata zilnic, la temperaturi tehnologice, comtrolate ale aerului.

In cazul in care temperatura din hala scade, nevoile de apa scad, pana la un

coeficient de 1,2-1,4 % din cantitatea de nutreturi consumata de catre pui, iar daca

temperatura mediului creste la 28-30 C, consumul de apa creste, la de doua ori

volumul nutreturilor concentrate consumate,

Frontul de furajare si adapare este foarte important pentru obtinerea de rezultate

bune in cresterea puilor broiler. In urma modernizarii halelor de crestere a puilor de

carne se va achizitiona o instalatie automata atat de furajare cat si de adapare, astfel

vor exista conducte de transport al furajelor in lungul halelor de crestere care vor

alimenta tavitele hranitoarelor automat pe masura ce cantitatea de furaje din tavile

de furajare scade . In ceea ce priveste adaparea, aceasta se realizeaza cu picuratoare

care sunt puse in functiune la atingerea de catre ciocul pasarii acestora, sistemul de

alimentare a dispozitivelor se face printr-un sistem de tevi de distributie a apei in

lungul halei .

Pentru a se asigura adaparea tuturor pasarilor se va amplasa pe conducta de apa

un picurator la 12 pui .

Frontul de furajare trebuie calculat pentru o incarcatura de 75 pui/tavita .

In functie de aceste date se alege numarul de hranitoare ce se vor amplasa in

lungul tubului de transport furaje .

Furajele combinate vor fi aduse de la FNC si se vor depozita in buncarele de la

capetele halelor; descarcarea se realizeaza mecanic .

Pentru hranirea pasarilor se va utiliza un furaj ale carui principale componente

sunt: porumbul, srotul de soia, grasimea, premix mineralo-vitaminic.

4. Depozitarea dejectiilor

La sfarsitul ciclului de crestere a pasarilor asternutul, cat si dejectiile (

asternutul epuizat) vor fi transportate pe platforma betonata de stocare temporara a

dejectiilor.




15

Platforma pentru stocarea temporara a dejectiilor, pentru o perioada de cca 5 luni,

este prevazuta cu ziduri din beton pe trei laturi, cu inaltimea de 2 m. Suprafata

construita a platformei va fi de 526,30 mp, iar suprafata utila de 500 mp.

Halele pentru cresterea puilor de carne pe asternut permanent au suprafata utila de

1540 mp fiecare. Cele 5 hale vor avea o suprafata utila totala de 7700 mp.

Asternutul cu dejectii de pasare la sfarsitul seriei va avea o grosime medie de 3 cm.

Volumul gunoiului de grajd evacuat din cele 5 hale la sfarsitul perioadei de crestere

va fi :

V= 5 hale X 1540 mp X 0,03 m = 231mc

Dupa aproximativ 52 de zile se depoziteaza gunoiul de la o serie.

La fiecare serie gunoiul se va depozita maxim 6 luni pe platforma, adica 180 zile . In

180 zile se va colecta gunoi de la aproximativ 3,5 serii de pui.

Deci capacitatea platformei va trebui sa cuprinda :

3,5 serii x 231 mc dejectii /serie = 808,5 mc gunoi de grajd

Volumul platformei :

Suprafata X inaltimea peretilor = 500 mp x 1,8 mp = 900 mc

Dupa depozitarea temporara, dejectiile se vor administra ca ingrasamant natural pe

terenuri agricole, in cantitatile indicate in studiile pedologice si agrochimice si cu

respectarea prevederilor Ordinului MMGA/MAPDR nr 242/197/2005 pentru aprobarea

organizarii Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere,

control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si

de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie.

5. Alimentatia puilor

Alimentatia puilor pe toata perioada de crestere se face cu furaj echilibrat fabricat

dupa retete optimizate conform cerintelor puilor de carne.

Retetele de furajare care se vor fabrica in functie de varsta puilor vor cuprinde in

amestec cereale, sroturi proteice, premix vitamino-mineral si alti aditivi furajeri, astfel

incat sa se realizeze un spor mediu de 50-55 g/zi furajata.

Pe parcursul cresterii puiul va primi urmatoarele retete de furaj:

a. demaraj –furaj care se administreaza puilor in prima perioada de crestere si care

constituie aproximativ 20 % din cantitatea de furaje a intregii perioade




16

b. crestere –furaj ce se administreaza puilor in perioada cea mai lunga si care

constituie 60% din cantitatea de furajare a intregii perioade;

c. finisare –furaj care se administreaza puilor in ultima parte a ciclului de crestere si

ingrasare si reprezinta 20% din cantitatea totala de furaje ce revin pe cap de pui

broiler.

Media de consum de furaje pe serie/cap de pui este de 3,6 kg la livrare, respectiv 1,7 kg

furaj pentru 1 kg carne in viu.

Evolutia greutatii corporale si a compozitiei chimice a puilor de carne in special in functie

de varsta, conform unui ciclu matematic are loc o crestere treptata a sporului de

greutate bazat pe un spor proteic, care atinge maximum la varsta de 38 de zile.

6. Microclimat

Se recomanda pentru ventilatie in functie de temperatura exterioara si varsta puilor de

carne, valorile din tabelul urmator :

metrii cubi/ora/pasare

Temperatura

exterioara ( C)

Saptamana 1 Saptamana 3 Sapatamana 6

35 2 4 7-10

20 1.4 3 5-6

10 0.8 2 4

0 0.6 1 2-3

-10 0.1 0.8 1.2

-20 0.1 0.6 0.9

a. Temperaturi optime admise in halele de crestere a puilor lasol

Temperatura are un rol important in procesul de crestere si dezvoltare.

Posibilitatea puilor mici de a avea un control asupra temnperaturii este

redus,aceasta proprietate se dezvolta insa destul de rapid, incepand cu ziua a 5 a de

viata, iar dupa 10 zile puii sunt capabili sa se adapteze la fluctuatiile de temperatura.

In halele de pui asigurarea confortului termic are o importanta decisiva pentru

cresterea si dezvoltarea acestora; de aceea, cel putin cu 48 de ore inaintea popularii

halelor cu pui de o zi, se pun in functiune sursele de incalzire, reglandu-se

temperatura necesara puilor in varsta de la la 1 la 10 zile.




17

Cu 8 ore inainte de populare se umple cu apa sistemul de adapare pentru ca apa

sa poata fi incalzita la temperatura tehnologica necesara puilor.

Temperaturile optime in halele de crestere a puilor la sol sunt :

• Pui 1-10 zile vara :32-33 C

Iarna :33-34 C

• Pui 11-20 zile vara :23-25 C

Iarna 26-24C

• Pui 21-30 zile vara 22-24 C

Iarna 20-18 C

• Peste 30 zile vara 22-26 C

Iarna 20-21 C

In tabelul urmator se prezinta recomandari privind temperatura in halele de pui,

in perioada de crestere .

Varsta Temperatura C Varsta Temperatura C

Ziua 1-2 33-34 Saptamana 3 25-27

Ziua 3-4 30-31 Saptamana 4 22-24

ziua 5-7 29-30 Saptamana 5 20-22

Ziua 7-8 28-29

Sapatamna 2 27-28 Saptamana 6 18-20

Comportamentul puilor este un indicator sigur al confortului termic. Daca

temperatura este prea ridicata se vor raspandi spre pereti. Daca exista curenti de aer

puii se vor grupa in zona opusa formarii curentilor.

Daca puii se simt bine din punct de vedere al confortului termic acestia se raspandesc

pe toata suprafata compartimentului.

b. Umiditatea relativa optima admisa la halele de crestere a puilor la sol

Umiditatea relativa optima admisa in halele de crestere a puilor de carne variaza

functie de sezon, calduros sau rece ca si temperatura din hala, intre limitele de 60-80%.

Cu cat temperatura aerului este mai ridicata, cu atat umiditatea aerului este mai scazuta

si invers.

Umiditatea, in functie de varsta puilor si de temperatura interioara, se recomanda a fi

conform tabelului de mai jos:




18

Umiditate Varsta

( zile) Grade 80% 70% 60% 50% 40% 30%

1 0C 33 33 33 33 35 36

2 0C 32 32 32 32 34 35

3 0C 31 31 31 31 33 35

4 0C 30 30 30 30 32 34

5 0C 30 30 30 30 32 34

6 0C 29 29 29 29 31 33

7 0C 29 29 29 29 31 33

8 0C 28 29 29 31 31 33

Viteza optima admisa a curentilor de aer in halele de crestere a puilor la sol

In prima saptamana se face ventilatie fortata, se merge pe ventilatie minima-

clapetele ce urmeaza a se monta in peretii halelor, vor fi deschise, fara a se porni

ventilatoarele care pot crea curenti de aer. In perioada de vara se pot porni

ventilatoarele, dar se va regla viteza curentilor de aer.

Curentii de aer din halele de pui trebuie sa se incadreza strict in limitele optime. La

temperaturi scazute , nu este permisa existenta curentilor de aer mai mari de 0,2-

0,3 m/s.

Viteza curentilor de aer trebuie corelata strict cu temperatura existenta in aceste hale

si cu varsta puilor.

Viteza maxima a curentilor de aer in halele pentru pui corelata cu varsta acestora si

temperatura adapostului este :

Pui 1-10 zile la o temperatura de 28-300C; v=0,05-0,1 m/sec;

Pui 10-20 zile la o temperatura de 23-270C; v=0,1-0,2 m/sec;

Pui 20-38 zile la o temperatura de 21-230C; v=0,2-0,5 m/sec

Pentru dimensionarea ventilatiei maxime s-a luat in calcul 6,5 mp suprafata de admisie

pentru fiecare 0,113 cm3/min aer evacuat.

c. Degajari de gaze nocive in halele de cresterea puilor la sol

Gazele nocive sunt emanatii gazoase care provin din degradarea organica a dejectiilor

si ca rezultat al proceselor fiziologice ale pasarilor.




19

Conform Directivei 2007/43/CE a Consiliului European cerintele de practicare a unei

densitati de populare sporite crescatorul se asigura ca in fiecare hala exista

echipamentele necesare ce asigura microclimatul astfel incat :

� Concentratia de amoniac sa nu depaseasca 20 ppm

� Concentratia de dioxid de carbon sa nu depaseasca 3000 ppm, valori masurate

la inaltimea capetelor puilor

Ventilatia este principala operatiune prin care se pot regla, in limitele optime admise

gazele nocive, curentii de aer, umiditatea relativa, in interiorul halei. Ventilatia realizata

in halele de pasari este o ventilatie mixta: mecanica si naturala, prin reglarea admisiei si

evacuarii aerului in hale. Admisia aerului in hale se face prin intermediul unor fante de

admisie a aerului, practicate la nivelul partii superioare a peretilor.

e.Iluminatul

In prima perioada de viata (prima saptamana) intensitatea luminoasa trebuie sa fie

mare , in jur de 20 lux/mp pentru ca puii sa gaseasca usor sursa de hrana si apa.

Programul de iluminat al halelor are influenta asupra dezvoltarii puilor de carne.

Astfel programul de iluminat va fi :

primele doua saptamani : 1 ora intuneric si 23 ore lumina

saptamana 3-6 : 4 ore intuneric si 20 ore lumina

7. Depopulare

Cand puii au ajuns la varsta de sacrificare sunt livrati catre un abator de pasari la terti.

Livrarea se face cu mijloace de transport speciale conform graficului intocmit de catre

abator. Incarcarea lor in mijloace de transport se face manual, respectand conditiile

tehnice de manipulare.

8. Curatirea mecanica

Operatiunea de evacuare a asternutului din hale se face mecanic cu utilaje echipate

corespunzator prin usile special practicate . Acest asternut este incarcat in mijloace

de transport si depozitat la platforma de depozitare asternut .

Dupa golirea halelor urmeaza operatia de maturare si spalare mecanica cu apa sub

presiune . Apa uzata recoltata din spalare este dirijata prin sistemul de canalizare

interior in sistemul de colectare a apelor tehnologice.

9. Igienizare

Fazele tehnologice de igienizare sunt :




20

Spalat (inmuiat) cu DM CID S 3%

Dezinfectie utilaje, pereti, ventilatoare, dezinfectia se face cu solutie de

VIROCID 1-1,5% concentratie

Limpezit, retusat

Uscare hala

Dezinfectie pardoseala, pereti

Varuit

Incalzit hala

Introdus asternutul in sala

Dezinfectie asternut, pereti, cu solutie VIRAKIL concentratie 0,5%

Dezinfectie coloana de distributia apei catre adapatori cu sol CID 2000 0,5%

concentratie

Dezinfectie exterior hala

10.Pregatire pentru populare

Halele se pregatesc inainte de introducerea puilor de o zi, dupa cum urmeaza :

-asigurarea sistemului de incalzire a halelor, prin revizia aerotermelor dupa care are

loc incalzirea halei in trepte de temperatura , in asa fel incat in momentul popularii sa

se asigure temperatura tehnologica necesare.

-punerea in stare de functionare a sistemului de adapare si de hranire. Apa de baut

trebuie sa aiba temperatura tehnologica necesara, apropiata de cea a adapostului;

-verificarea asternutului format din paie foarte curate si rumegus de lemn in cantitate

si grosime variabila, in functie de anotimp astfel ca vara grosimea asternutului este

de 7 cm , iar in timpul iernii este de 10 cm.

11. Asigurarea calitatii produselor

Pentru obtinerea de pui de carne sanatosi, la preturi de cost reduse, se impune

respectarea de catre crescator a tuturor masurilor ce decurg din cele doua principii ce

se aplica in mod curent in zootehnia moderna : Biosecuritatea si Bunastarea in

cresterea animalelor.

a. Biosecuritatea este totalitatea masurilor de siguranta in ceea ce priveste

patrunderea agentilor biotici daunatori in incintele in care cresc pasarile si in

hrana si apa pe care acestea le consuma. Toate aceste masuri sunt cele mai




21

simple si cele mai ieftine pentru reducerea pierderilor de orice natura din

activitatea de crestere a pasarilor.

Principalii vectori care pot transmite imbolnavirile la animale sunt : apa, furajul,

adapostul si echipamentele, asternutul , aerul, vehiculele, echipamentul vizitatorilor,

oamenii, insectele, rozatoarele, pasarile salbatice .

Proiectul va face posibila implementarea unui sistem HACCP adaptat pentru controlul

tuturor pericolelor care pot afecta sanatatea pasarilor.

b. Bunastarea in cresterea animalelor este cumulul de conditii optime de viata pe

care crescatorul este obligat sa le asigure pasarilor pentru ca acestea sa isi puna

in valoare capacitatile productive fara ca viata lor sa fie vreodata in pericol .

In acest sens crescatorul trebuie sa respecte norme de buna crestere a pasarilor,

norme care se refera la :

1. Conditii de securitate

Sa nu fie expuse la calamitati naturale : alunecari de teren , inundatii, etc.

Sa nu fie accidentate prin electrocutare sa lovite la mainpulare

2. Conditii de mediu

Densitatea de populare nu mai mult de 39 kg/m2

Temperatura care sa fie corespunzatoare varstei si greutatii ( de la 340C la

200C) fara a depasi aceste limite in caz de extreme atmosferice;

Umiditatea sa fie corespunzatoare varstei

Calitatea aerului de inspirat sa fie cat mai naturala

Asternutul pe care cresc pasarile sa nu fie dur si umed.

Intensitatea luminii si a zgomotelor sa nu fie deranjanta

3. Calitatea furajului

Sa nu fie toxic si sa fie salubru

Sa contina pe cat mai putin posibili aditivi furajeri artificiali

4. Calitatea apei

-sa fie potabila si la o temperatura normala ca cea a ambientului

5. Accesul liber la furajare, adapare si miscare

Pentru a controla toate aceste conditii, proiectul prevede utilizarea de echipamente si

instalatii moderne, automatizate care sa reduca interventia omului prin asistarea de

catre calculator a cat mai multor operatiuni.




22

4.Materii prime, energie si combustiibili utilizati cu modul de asigurare a

acestora :

Materii prime si auxiliare

folosite in scopul asigurarii

productiei

Resurse folosite in scopul asigurarii

productiei

Denumirea

materiei

prime, a

substantei

sau a

preparatului

chimic

Cantitatea

anuala

Denumirea Cantitatea

anuala

Furnizor

Pui de o zi 1.108.800 pui/an Apa 19,757 mc Sursa proprie

Furaje 3931 to

Antibiotice,

vaccinuri ,

vitamine

525 kg

Energie

electrica

217.500 kW

Instalatia se va dimensiona pentru tensiunea de 3x400/230V ; 50Hz

Substante

dezinfectante

265 kg Gaz metan 375000 mc Retea de

distributie gaz

metan

Asternut

vegetal(coaja

de fl. soarelui,

coaja orez,

paie, rumegus,

etc)

60 t Motorina 200 l Statie de

distributie

5. Racordarea la retele utilitare existente in zona




23

Alimentarea cu energie electrica prin racordul la reteaua de distributie energie

electrica din tabloul de JT;

Alimentarea cu apa: se va face dintr-un put forat, printr-o retea inelara de

alimentare cu apa;

Canalizare: apele tehnologice vor fi preluate de catre reteaua de canalziare

nou construita a incintei si vor fi dirijate spre sistemul de colectare . Apele

menajere vor fi colectate printr-o retea de canalizare intr-un bazin vidanjabil;

Alimentarea cu gaze : in prezent incinta nu este racordata la reteaua nationala

de distributie. Alimentarea cu gaze naturale se va face dupa racordarea la

reteaua de distributie aflata in apropierea obiectivului.

6. Descrierea lucrarilor de refacere a amplasamentului in zona afectata de

executia investitiei

Zona afectata de executia investitiei prin depozitarea temporara a materialelor

utilizate la realizarea constructiilor si instalatiilor se limiteaza strict la terenul detinut

in folosinta de SC ECO AVI FARM SRL si drumul de acces care va fi reabilitat la

finalizarea lucrarilor. Terenul va fi imprejmuit la inceperea executiei investitiei.

In etapa de executie a obiectivului amplasamentul va fi afectat prin lucrarile de

decopertare a solului fertil si de excavatii.

Pentru diminuarea impactului se impun unele masuri :

• dupa realizarea investitiei se vor amenaja spatii verzi

• pamantul in exces din excavatii va fi folosit in totalitate pentru umpluturi

• organizarea de santier va fi dotata cu containere pentru colectarea selectiva a

deseurilor urmand ca acestea sa fi eeliminate sau valorificate dupa caz prin unitati

specializate

• se vor folosi materiale si utilaje care au agrement tehnic de specialitate

7. Cai noi de acces sau schimbari ale celor existente

Accesul la ferma de pasari se va realiza pe un drum de exploatare existent care va fi

reabilitat la finalizarea lucrarilor

Aleile si platformele betonate interioare vor fi realizate din beton rutier conform

normativului NE 014-03. Drumurile vor fi marcate conform legislatiei rutiere din




24

Romania. Incinta fermei va fi impartita in 2 zone, curata si murdara, accesul spre

zona curata facandu-se dupa ce automobilele trec prin rampa de spalare si

dezinfectare. Va fi prevazut in zona carosabil si un cantar auto.

8. Resurse naturale folosite in constructie si functionare

Resursele naturale utilizate in constructie sunt agregate minerale de rau sortate si

apa.

Resursele naturale utilizate in functionare obiectivului sunt :

Apa

Gaze naturale

Paie – asternut – cca 60 to/an

9. Metode folosite in constructie

Sistemul constructiv :

Pentru halele de productie:

- Sistem constructiv: structura metalica cu inchideri din panouri termoizolante.

- Fundatii: - beton armat

- Pereti exteriori: - panouri termoizolante

- Pereti interiori: - nu este cazul

- Acoperis si invelitoare: - tabla cutata, placare cu spuma poliuretanica la interior

- panouri termoizolante la interior

- Finisaje exterioare: Panouri termoizolante.

- Tamplarie: metalica + P.V.C.

- Imprejmuire: panouri cu plasa metalica pentru intreaga ferma.

Pentru cladirile anexa:

Filtru sanitar:

- Sistem constructiv: Cadre din B.A.


- Pereti exteriori: - BCA

- Pereti interiori: - BCA si gips carton

- Acoperis si invelitoare: - tigla metalica

- Finisaje exterioare: Tencuiala driscuita fin

- Tamplarie: P.V.C.




25


Gospodarie de apa:

- Sistem constructiv: structura metalica sau BA;


- Pereti exteriori: -

- Pereti interiori: -

- Acoperis si invelitoare: - tabla zincata / galvanizata sau BA

- Finisaje exterioare: tabla zincata / galvanizata sau tencuiala

- Tamplarie: -

-Imprejmuire: panouri cu plasa metalica pentru intreaga ferma.

Post de transformare, casa poarta si cabina frigorifica

- Sistem constructiv: structura metalica


- Pereti exteriori: - panouri termoizolante tip “sandwich” de exterior

- Pereti interiori: - panouri termoizolante tip “sandwich” de interior

- Acoperis si invelitoare: - panouri termoizolante tip “sandwich” de acoperis

- Finisaje exterioare: panouri termoizolante tip “sandwich”

- Tamplarie: - pvc

Pentru depozitul de asternut:

- Sistem constructiv: Atic din B.A. cu acoperis din panouri metalice.


- Pereti exteriori: - B.A..

- Pereti interiori: - nu este cazul

- Acoperis si invelitoare: - panouri metalice

- Finisaje exterioare: tencuiala driscuita fin

- Tamplarie: metalica.


10. Planul de executie, cuprinzand faza de constructie, punere in

functiune, exploatare, refacere si folosire ulterioara

In aceasta etapa titularul proiectului nu are realizat planul de executie.




26

11. Relatia cu alte proiecte existente sau planificate .

In apropierea amplasamentului planului propus spre implementare , la o distanta

de cca. 600 m, se afla in curs de realizare proiectul „Ferma de crestre pui pentru carne”,

apartinand SC ECO AVIS BEST PROJECT SRL.

12.Detalii privind alternativele care au fost luate in cosiderare .

Titularul proiectului nu a prezentat alte alternative privind proiectul propus.

13. Alte activitati care pot aparea ca urmare a proiectului ( de exemplu

extragere de agregate, asigurarea unor noi surse de apa, surse sau linii de

transport al energiei, cresterea numarului de locuinte, eliminarea apelor uzate

si a deseurilor.

Activitatile necesare care vor aparea ca urmare a arealizarii proiectului sunt :

-realizarea sursei de alimentare cu apa

-realizarea sistemului de evacuare a apelor uzate

-implementarea sistemului de management al deseurilor rezultate din activitate si

din constructii

-stocarea temporarea a dejectiilor si imprastierea acestora pe terenuri.

14. Alte autorizatii cerute de proiect

Prin Certificatul de urbanism nr . 15 din 20.04.2011 emis de Primaria Orasului

Faurei sunt solicitate urmatoarele avize/acorduri pentru realizarea proiectului ( obtinerea

autorizatiei de constructie):

-aviz pentru alimentarea cu energie electrica

-aviz pentru racordarea la reteaua de gaze naturale

-aviz pentru salubritate

-aviz privind securitatea la incendiu

-aviz de la Directia Sanitar Veterinara

-aviz protectia mediului

-avizul Inspectoratului Judetean in constructii Braila

-avizul ANIF

-aviz OCPI Braila (scoatere din circuitul agricol)




27

F. LOCALIZAREA PROIECTULUI

Proiectul nu cade sub incidenta Conventiei privind evaluarea impactului asupra

mediului in context transfrontalier.

Localizarea administrativă a amplasamentului analizat este : oras Faurei

extravilan, tarlaua 31, parcela 153 , judeŃul Braila. Folosinta actuala a terenului este de

teren arabil.

Terenul a fost dobandit de societatea S.C. ECO AVI FARM SRL urmare a incheierii

cu Primaria Orasului Faurei a unui contract de concesiune prezentat in anexa.

Terenul pe care se doreşte realizarea investiŃiei este într-o zonă de terenuri

agricole .

Vecinatati:

Nord : teren proprietate privata ( Neamu Gheorghe)

Sud: teren proprietate privata ( Hanulescu Petre, Hanulescu Nicolae, Hanulescu

Marin Leonida)

Vest: drum

Est : zona CFR

Coordonatele STEREO 70 ale amplasamentului :

Est : Nord

677164.195 400961.753

677492.694 400980.771

677511.919 400847.231

677161.562 400826.947

G. Caracteristicile impactului potenŃial, în măsura în care aceste

informaŃii sunt disponibile

Intrucât proiectul propus de S.C. ECO AVI FARM S.R.L. se încadrează în Anexa nr.

1-Lista proiectelor supuse evaluării impactului asupra mediului a H.G. nr. 445/2009,

punctul 17, lit. a) InstalaŃii pentru creşterea intensivă a păsărilor de curte, având cel

puŃin 85.000 locuri pentru creşterea păsărilor de carne, este necesară parcurgerea

procedurii de evaluare a impactului asupra mediului.




28

Categoria de activitate propusă se încadrează, de asemenea la punctul 6.6. a) -

InstalaŃii pentru creşterea intensivă a păsărilor, având o capacitate mai mare de 40.000

locuri pentru păsări din Anexa 1 - Categoriile de activităŃi industriale pentru care este

obligatorie obŃinerea autorizaŃiei integrate de mediu, potrivit prevederilor art. 1 din

OrdonanŃa de urgenŃă a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat

al poluării, aprobată prin Legea nr. 84/2006.

Impactul potential asupra factorului de mediu apa

In faza de exploatare impactul previzionat asupra factorilor de mediu va fi in

limitele prevazute de legislatia in vigoare , in conditiile in care se respecta:

- prevederile proiectului;

- tehnologia de executie;

- tehnologia de exploatare;

- masurile de prevenire si reducere a poluarii factorilor de mediu

In urma desfasurarii activitatii pe amplasament vor rezulta :

a) ape uzate menajere, care rezulta de la folosirea apei de catre personal in scopuri

igienico-sanitare (filtre sanitare, sediu administrativ) colectate intr-un bazin vidanjabil ;

b) ape uzate tehnologice provenite din activitatea de igienizare a halelor colectate intr-

un bazin de retentie construit din fibra de sticla, prevazut cu o instalatie de preepurare

mecanica/decantare si apoi utilzate pentru umidificare dejectiilor de pe platforma

betonata;

c) Apele pluviale de pe spatiile verzi vor fi colectate prin rigole perimetrale si deversate

in canalul de desecare. Apele meteorice colectate de pe constructii si platformele

carosabile sunt evacuate in bazinul de retentie, prin pantele realizate prin sistematizarea

pe verticala existenta a incintei.

d) ape de scurgere de la platforma de dejectii se vor scurge in bazinul de retentie al

apelor tehnologice.

Emisii in ape subterane

Factorii care pot induce un impact asupra apelor de subterane in zona amplasamentului

fermei sunt:




29

- defectiuni aparute la reteaua de canalizare ape uzate menajere;

- etansarea necorespunzatoare a platformei de dejectii ;

- depozitarea necorespunzatoare a dejectiilor;

- scurgeri accidentale de produse petroliere si uleiuri minerale

In timpul desfasurarii normale a activitatii nu exista evacuari directe in apele de

suprafata sau subterane. In concluzie, activitatea din ferma nu va avea un impact

asupra apelor.

Impactul potential asupra factorului de mediu aer

Emisiile de poluanti in aer sunt cele mai importante emisii care provin din

activitatea de crestere pasari . Cele mai importante emisii sunt cele de amoniac,

mirosuri, metan si praf. Acestea rezulta atat in urma activitatii de crestere a pasarilor ,

cat si a managementului gunoiului de grajd.

Sursele de emisii care pot induce un impact asupra factorului de mediu aer se

clasifica in:

• Surse fixe nedirijate: emisii de poluanti proveniti din activitatea de

crestere pui in hale – evacuarea fortata a aerului prin sisteme de

ventilatie.

• Surse fixe dirijate :emisii gaze de ardere de la centrala termica

• Surse mobile – emisii de la sursele mobile care deservesc ferma

pentru manipulare materii prime, dejectii, furaje, etc

• Surse de suprafata: emisiile provenite de la platforma de depozitare

a dejectiilor (miros)

Se poate aprecia ca impactul asupra aerului va fi in limitele prevazute de legislatia

in vigoare in condiŃiile respectării măsurilor de reducere a impactului menŃionate ,cat si

a prevederilor proiectului si a tehnologiei de executie .

Impactul potential asupra factorului de mediu sol

Principalele surse de poluare ale solului in perioada de exploatare a fermei sunt

reprezentate de:

- depozitarea necontrolată a deseurilor provenite din activitătile desfăsurate in

amplasament;

- scăpările accidentale de produse petroliere de la utilajele de transport;




30

- spălarea agregatelor, utilajelor de transport sau a altor substante de către apele de

precipitatii poate constitui o altă sursă de poluare a solului.

In conditii normale, activitatea din ferma nu reprezinta surse de poluare pentru

solul de pe amplasament.

Amenajarea unui depozit ecologic pentru dejectiile animaliere elimina posibilitatea

poluarii solului si subsolului cu diverse substante continute de acestea (azot amoniacal,

fosfor, potasiu, substante organice, microelemente – cupru, zinc, mangan, fier, etc.).

Poluarea solului si a subsolului nu se poate produce decat accidental.

Dupa fermentarea dejectiilor si transformarea lor in ingrasamant natural, acestea pot fi

folosite pentru fertilizarea terenurilor agricole.

In cazul in care nu se realizeaza o analiza a dejectiilor inainte de a fi folosite ca

ingrasamant si nu se intocmeste un studiu pedologic pe terenul care urmeaza a fi

fertilizat pot apare efecte daunatoare asupra solului.

Impactul prognozat asupra factorului de mediu biodiversitate

Obiectivul propus prin activitatea care se va desfasura in cadrul amplasamentului

nu va produce modificari ale suprafetelor de padure, zone umede, ape de suprafata .

Obiectivul analizat este situat in extravilanul orasului Faurei, zona caracterizata de

o vegetatie ierbacee sărăcăcioasă, compusa din ierburi si abori ornamentali .

Strict in jurul amplasamentului, biocenoza nu cuprinde nici o specie vegetala sau animala

protejata prin reglementarile legale in vigoare.

Flora in zona amplasamentului este cea specifica stepei si in general, a fost

modificata de om si inlocuita pe mari intinderi prin plante cultivate Vegetatia naturala

este reprezentata de specii ierboase: pelinita (Artemisia austriaca), palamida, pelinul,

ciulinul, coada soricelului, colilia (Stipa capillata), scaietele, spinul, brusturul.

Raportul privind impactul asupra mediului elaborat pentru proiectul propus de SC

ECO AVI FARM SRL va analiza detaliat caracteristicile impactului potenŃial asupra

mediului.

IV. SURSE DE POLUANłI ŞI INSTALAłII PENTRU REłINEREA, EVACUAREA

ŞI DISPERSIA POLUANłILOR ÎN MEDIU




31

1. Protectia calitatii apelor

1.1.Sursele de poluanti pentru ape, locul de evacuare sau emisarul

1. Alimentarea cu apă pentru uz menajer - cu caracter potabil -

1.1 Sursa de apa : Sursa subterana – put forat amplasat in incinta fermei

1.2 Volume si debite de apa supuse autorizarii :

Personal TESA: 2 pers.

Tehnicieni veterinari: 2 pers.

Personal indirect productiv: 8 pers.

Personal direct productiv: 6 pers.

Necesar de apa Nig = 18 pers* 60 l/pers/zi

- Qmax zi = 1,25 m3/zi → 0,014467 l/s anual 0,456 mii mc;

- Qmed zi = 1,00 m3/zi → 0,011574 l/s anual 0,365 mii mc;

- Qmin zi = 0,80 m3/zi → 0,009259 l/s anual 0,292 mii mc;

Cerinta de apa la sursa

- Qmax/zi = 1,403 mc → 0,016238 l/s anual 0,512 mii mc

- Qmed/zi = 1,122 mc → 0,012991 l/s anual 0,409 mii mc

- Qmin/zi = 0,897 mc → 0,010392 l/s anual 0,327 mii mc

• Functionarea este : permanenta 365 zile/an, 24 h/zi

1.3 Instalatii de captare : Foraj F1

Caracteristici foraj propus: H = 120-140 m, Nhd = 26 m , Nhs = 11 m, Qcapabil= 3,0

l/s Qexploatabil= 2,5 l/s, echipat cu electropompa submersibila si pompa hidrofor ;

1.4 Instalatii de tratare a apei : Intrucat apa subterana din zona intruneste

calitatile de potabilitate conform legii 458/2002 cu privire la calitatea apei potabile nu

este necesara statie de tratare a apei.




32

1.5 Instalatii de aductiune si inmagazinare

• conducta aductiune 15,3 m, PED Ø 75 mm

• rezervor pentru asigurarea rezervei intangibile pentru stingerea incendiilor cu

hidranti exteriori avand un volum de V=108 m3;

• rezervor pentru asigurarea rezervei de apa tehnologica si stingere a incendiilor cu

hidranti interiori avand un volum V=52 m3;

• grup pompare hidranti exteriori format dintr-o pompa activa, o pompa de rezerva

si un recipient de hidrofor;

• grup pompare apa tehnologica format dintr-o pompa activa, una de rezerva si un

recipient de hidrofor.

1.6 Reteaua de distributie a apei :

- Inel retea distributie L=785 m , PED Ø 110 mm

- Ramificatii retea distributie L=30 m PED Ø 75 mm

- Ramificatii retea distributie pt. hidranti exteriori L= 57 m OL-Zn Ø 110 mm

2. Alimentarea cu apa tehnologica – cu caracter potabil :

2.1 Sursa de apa : idem pct. 1.1

2.2 Volume si debite de apa supuse autorizarii :

Necesar biologic pentru pui = 0,3 l/cap/zi

30800 pui/hala*5hale = 154000 pui/serie

• 154000 capete/serie * 7,2 serii/an *0,3 l/cap/zi * 38 zile/serie

=> 12640 mc/an

• Apa pentru curatat spatiile la depopulare 10 l/mp

5 hale* 1540 mp/hala*10 l/mp* 7 serii/an => 539 mc/an

• Apa pentru stropit spatii verzi 1,5 l/mp, de cca. 20 ori/an pentru 2,3 ha => 690

mc/an

• Apa pentru stropit platforme si cai de acces interioare 1,0 l/mp , de cca 20 ori/an

pentru 1,1 ha => 220 mc/an

• Apa pentru umectarea mixturii ( dejectii pasare+asternut) depozitate pe platforma

de gunoi : Se utilizeaza apa din bazinul de retentie a apelor uzate tehnologice.




33

Necesarul mediu de apa = 14089 mc/an =>in medie 38,6 mc/zi




Cerinta de apa




• Functionarea este : permanent 365 zile/an, 24 h/zi

3. Apa pentru stingerea incendiilor :Volumul intangibil pentru stingerea

- incendiilor interioare = 54 mc. Die= 5 l/s

- incendiilor exterioare = 110 mc. Die= 10 l/s

=> in medie /zi Qinc= 0,45 mc/zi

4. Volume de apa potabila asigurate in sursa :

Apa potabila+tehnologica+incendiu

in regim nominal - 44,882 (43,31+1,122+0,45) mc→anual 16,381 mii mc

in regim minim - 35,987 (34,64+0,897+0,45)mc →anual 13,135 mii mc

5. Modul de folosire a apei :

5.1 Necesarul total de apa cu caracter potabil (menajera + tehnologia+incendiu) :

Qs max = 49,950 m3/zi →anual 18,231 mii mc

Qs med = 40,050 m3/zi →anual 14,618 mii mc

Qs min = 32,130 m3/zi →anual 11,727 mii mc




34

5.2 Cerinta totala de apa cu caracter potabil:

Qs max = 55,983 m3/zi →anual 20,434 mii mc

Qs med = 44,882 m3/zi →anual 16,382 mii mc

Qs min = 35,537 m3/zi →anual 12,971 mii mc

5.3 Gradul de recirculare interna a apei = 0,00% ( Apa nu se recircula)

6. Norme de apa pentru principalele produse de fabricatie :

- Apa consum biologic pentru pui = 0,30 l/zi

- Apa pentru stropit spatii verzi 1,5 l/mp

- Apa pentru stropit platforme si cai de acces interioare 1,0 l/mp

- Apa pentru curatat spatiile la depopulare 10 l/mp

7. Evacuarea apelor uzate :

Volum total evacuat Categoria

apei

Receptori autorizati Zilnic ( mc )

maxim mediu

minim

Anual

(mii

mc)

Menajere Bazin vidanjabil

Q orar max = 0,104 mc/h

Q orar max = 0,028935 l/s

Q orar max = 0,000028935

mc/s

1,00

0,80

0,64

0,365

Tehnologice Bazin de retentie

Q orar max = 0,158 mc/h

0,043952 l/s

→0,000043952 mc/s

1,519 1,215 0,972 0,554




35

Ape uzate menajere : sunt dirijate in bazin vidanjabil ;

Retea canalizare ape menajere :

De la grupurile sanitare aferente filtrului sanitar rezulta ape uzate de tip menajer,

cu debitul de cca. 1,0 mc/zi; ape uzate de tip menajer sunt colectate prin intermediul

unei conducte din PVC, Dn 200mm, si stocate intr-un bazin vidanjabil, cu volumul de cca.

25,0 mc.

Aceste ape uzate vor fi preluate si transportate la o statie de epurare de catre o

firma specializata, titularul urmind a incheia un contract prestari servicii cu aceasta.

Ape uzate tehnologice

Apele uzate tehnologice colectate sunt :

• Apa pentru curatat spatiile la depopulare 10 l/mp

( 5 hale* 1540 mp/hala*10 l/mp* 7,2 serii/an) * 0,8 => 443,52 mc/an

Ape uzate tehnologice colectate : 443,52 => in medie 1,215 mc/zi

- Quz max zi = 1,519 m3/zi → 0,017581 l/s anual 0,554 mii mc;

- Quz med zi = 1,215 m3/zi → 0,014063 l/s anual 0,443 mii mc;

- Quz min zi = 0,972 m3/zi → 0,011262 l/s anual 0,355 mii mc;

Aceste ape sunt dirijate intr-un bazin de retentie construit din fibra de sticla, prevazut

cu o instalatie de preepurare macanica/decantare.

Retea canalizare ape uzate tehnologice:

La sfarsitul unui ciclu de productie, halele de crestere vor fi supuse unui proces de

pregatire pentru un ciclu ulterior, operatiuni care constau din:




36

-evacuarea asternutului cu dejectii din hale, care se face mecanic, cu utilaje

corespunzatoare; asternutul este incarcat in mijloace de transport, prin care

acestea ajung la platforma de depozitare

-dupa golirea halelor urmeaza operatiunea de maturare si spalare mecanica cu

apa sub presiune; apa de spalare este colectata printr-un sistem de sifoane de

pardoseala si retele interioare si interioare, prin intermediul carora ajunge la un

bazin de stocare, amplasata linga depozitul de gunoi de grajd

Apele uzate tehnologice vor fi colectate printr-un sistem de sifoane de pardoseala

si retele interioare si interioare, prin intermediul carora ajunge la un bazin de stocare,

amplasata langa depozitul de gunoi de grajd.

Tehnologia de crestere a puilor pentru carne va fi astfel programata incat nu se

vor goli doua hale concomitent.

Bazinul de stocare a apelor tehnologice va avea un volum util de cca. 180 mc.

Conform breviarului de calcul al apelor la o serie de pui va rezulta un volum aproximativ

de 60 mc apa .

In capatul din aval al bazinului de stocare se vor monta doua electropompe (1+1)

submersibile de tipul HOMA (EPET), cu parametrii:

-debit 10,00 mc/h

-inaltime 5,0 mCA

-putere 1,1 kw

Pompele preiau apele uzate tehnologice din bazinul de stocare si le trimit la Depozitul

de dejectii inclusiv asternutul, umectindu-le, contribuind astfel la scurtarea timpului

necesar mineralizarii acestora.

Excesul de apa care va fi eliberat de masa de gunoi se va colecta prin sistemul de

canalizare al platformei in bazinul cu care este prevazuta platforma de gunoi, cu un

volum de 50 mc. Exista posibilitatea ca din acest bazin aceste ape sa ajunga prin

pompare inapoi in bazinul de colectare ape tehnologice sau sa poata fi vidanjat.

Restul de ape tehnologice din bazinul de colectare se vor transporta cu vidanje

speciale, de cate 15 mc, pe terenurile agricole apartinand unor proprietari cu care ferma

va incheia contracte de colaborare in vederea fertirigarii acestor terenuri. Aceasta

operatiune poate dura intre 3 si 7 zile. Daca timpul este nefavorabil pentru irigare

aceasta apa mai poate astepta maximum 40 de zile pana la urmatorul ciclu de spalare.




37

In caz de situatii neprevazute societatea va incheia un contract de prestari servicii pentru

a vidanja si transporta aceste ape la o statie de epurare.

Apele pluviale :

- Canalizare pluviala L=300 m , PVC-KG Ø 200 mm

� Apele pluviale de pe spatiile verzi vor fi colectate prin rigole perimetrale si

deversate in canalul de desecare.

� Apele meteorice colectate de pe constructii si platformele carosabile sunt

evacuate in bazinul de retentie, prin pantele realizate prin sistematizarea pe verticala

existenta a incintei . Aceste ape sunt conventional curate cu un continut de CBO5 si PH

incadrate in limitele normale.

Determinarea debitului de ape meteorice – se stabileşte luându-se în considerare numai

debitul ploii de calcul Qp – STAS 1846-90.

Qp = m x Φ x S x i (l/s), unde:

- m = 0,8 – coeficient dimensional de reducere a debitului de calcul ce Ńine seama de

capacitatea de preluare în timp a rigolelor şi de durata ploii de calcul pentru

t = 900 s;

Φ – coeficient de scurgere funcŃie de natura suprafeŃei bazinului de colectare:

Φ1 = 0,87 – pentru clădiri – tabel 1;

Φ2 = 0,85 – pentru pavaje din asfalt şi din beton – tabel 1;

Φ3 = 0,05 – pentru spaŃii verzi.

- S (ha) – suprafaŃa de pe care se colectează apele: S total = 8373 mp ( 0,84 ha)

- i = 110 litri/s şi ha – intensitatea ploii de calcul (diagrama pentru calculul intensităŃii

ploii în zona 6) în funcŃie de :

• clasa de importanŃă a obiectivului (clasa a – IV-a, STAS 4273/2-87);

• ƒ = 2/1 – frecvenŃa de calcul pentru obiective din clasa a – IV- a de importanŃă;

• t = 15 minute ( 900 s ) – durata ploii de calcul;

• zona teritorială de calcul a debitelor meteorice (zona 6 ).

Qp = 0,8*(0,87*0,8 ha + 0,85*1.1 ha + 0,05*2,3 ha)*110 l/s/ha = maxim 153,65 mc/

amplasament in timpul ploii de calcul pentru an ploios , din care se retin in canalizarea




38

pluviala max 61,2 mc , colectati de pe acoperisurile halelor de productie, restul de ape

pluviale fiind dirijate prin rigole perimetrale in santul drumului de exploatare, prin care

sunt dirijate mai departe in canalul de desecare din partea de nord a amplasamentului.

1.2. Statiile si instalatiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate

prevazute

In timpul desfasurarii normale a activitatii nu exista evacuari directe in apele de

suprafata sau subterane. Apele uzate menajere vor fi preluate si transportate la o statie

de epurare de catre o firma specializata, titularul urmand a incheia un contract prestari

servicii cu aceasta.

2. Protectia aerului:

2.1.Sursele de poluanti pentru aer, poluanti;

In timpul functionarii fermei

S-au identificat urmatoarele surse de emisii:

Surse stationare nedirijate: emisiile de poluanti provenite din activitatea de crestere pui-

hale – evacuarea fortata a aerului prin sisteme de ventilatie, emisii ocazionale de la

generatorul propriu de curent.

Surse stationare dirijate: emisiile provenite de la centrala termica

Surse mobile – emisii de gaze de esapament provenite de la circulatia atat in incinta cat

si pe drumurile conexe.

Surse de suprafata: emisiile de la platforma de depozitare a dejectiilor

POLUANT SURSA

Amoniac (NH3) - Hale pentru pasari

- Evacuarea de dejectii dupa fiecare serie

Metan (CH4) - Hale pentru pasari


Protoxid de azot (N2O) - Hale pentru pasari


Dioxid de carbon (CO2) - Hale pentru pasari

- Combustibil utilizat la transport auto




39

Miros (H2S) - Hale pentru pasari

- Evacuarea de dejectii dupa fiecare serie,

platforma de depozitare dejectii

Praf (pulberi sedimentabile si in

suspensie, PM10, PM2,5)

- Transportul si manipularea furajelor in

incinta,

- Hale pentru pasari

- Evacuarea de dejectii din adaposturi

Gaze de esapament (SOx, NOx,

CO, particule, COV, PAH)

- Mijloace de transport in incinta (pentru

furaje, dejectii )

Gaze de ardere, praf Generator curent,centrala termica pentru

incalzirea spatiilor administrative ,care

functioneaza pe motorina .

2.2. Instalatiile pentru retinerea si dispersia poluantilor in atmosfera

Sistemul de incalzire a halelor, centrala termica, vor fi automatizate, vor

functiona pe gaz metan, combustibil mai putin poluant.

Centrala termica murala folosita pentru spatiu administrativ, va avea o

capacitatea de 24 kW ce produce agent termic 80/600C , va fi dotata cu arzator

modulant presiune maxima 3 bar avand incluse automatizarea, pompa distributie, vas de

expansiune, kit de montaj, cos de fum coaxial 60/100.

Incalzirea halelor se va realiza cu 4 aeroterme, 75 kw, alimentate cu gaze

naturale cu ardere integrala.Admisia aerului va fi asigurata printr-un sistem de 60 clapeti

admisie amplasati pe lateralele halelor , volumul de aer se regleaza prin ajustarea

deschiderii clapetilor.

In ferma de crestere a pasarilor vor fi aplicate cele mai importante tehnici de

reducere a emisiilor atmosferice recomandate de BREF, respectiv:

► animalelor li se aplică un regim de furajare diferentiat, în functie de categorie si de

vârstă;

► pentru alimentatia animalelor se utilizează un furaj a cărui retetă respectă principiul

minimizării cantitătii de nutrienti din dejectii;

► sistemele de adăpostire, furajare, adapare, ventilatie fortata si incalzire sunt în

concordantă cu cele recomandate de BAT;




40

3. Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor:

3.1. Sursele de zgomot si de vibratii

Sursele de zgomot de la unitatile fermiere de pasari sunt asociate cu :

- stocul de pasari;

- halele de adapostire;

- manevrarea gunoiului.

Principalele surse de zgomot si vibratii in cadrul amplasamentului sunt reprezentate de:

- vehiculele care vor transporta materiile prime si produsele finite;

- motoarele electrice care actioneaza utilajele procesului tehnologic.

3.2. Amenajarile si dotarile pentru protectia impotriva zgomotului si

vibratiilor.

In general, reducerea de zgomot poate fi realizata prin:

• Planificarea activitatilor in conditiile fermei

• Utilizand bariere naturale

• Aplicand echipament cu generare de zgomot redus

• Aplicarea masurilor tehnice la echipamente (limitat)

• Aplicarea masurilor aditionale de reducere a zgomotului.

Pentru mentinerea unui microclimat optim in hale se face aerisirea cu ventilatoare

actionate de motoare electrice care introduc aer proaspat si evacueaza aerul incarcat cu

emisii, rezultat din activitatea de crestere a pasarilor.

Ventilatoarele vor fi selectate pentru a reduce zgomotul. Ventilatoarele de viteza

mare cu motoare in 2 timpi vor fi evitate deoarece ele tind sa fie foarte zgomotoase.

Localizarea ventilatoarelor este un factor semnificant. Ventilatia va fi realizata de

ventilatoare plasate astfel: 9 ventilatoare de capacitate 38.500 mc/h in fronton si 5

ventilatoate de capacitate 12000 mc/h in coama. Acestea vor asigura exhaustarea

aerului din interiorul in exteriorul halelor, la exterior ventilatoarelor sunt prevazute cu

deflectoare de dirijare a aerului spre sol. Ventilatoarele din fronton vor fi amplasate pe

peretele dinspre sud a amplasamentului.

Multe alte activitati din ferma sunt desfasurata intr-un mod discontinuu. Masurile

de reducere a emisiilor de zgomot de la aceste activitati sunt relationate in general cu o




41

programare adecvata si localizare atenta a activitatii pe amplasamente. Masurile se

aplica urmatoarelor activitati:

Utilizarea echipamentului de transport al hranei:

Transportatoarele pneumatice genereaza zgomot . Zgomotul poate fi redus prin

minimizarea lungimii de transfer pe conducte astfel incat puterea instalata sa fie mica.

Transportatoarele, inclusiv snecul, produc cel mai putin zgomot atunci cand sunt pline de

material. A se evita ca transportatoarele sau snecurile sa functioneze goale, fara

incarcatura.

Manipularea dejectiilor din fermele de pasari:

1. Cand se curata halele de crestere a pasarilor, apare zgomotul in interiorul

adaposturilor.

Manipularea si manevrarea dispozitivelor de incarcare a utilajelor din afara cladirii ar

trebui organizate astfel incat sa se reduca amploarea operarii masinilor. Daca exista

suficient spatiu frontal, atunci utilajele ar trebui incarcate in interiorul adaposturilor.

2. se va lua in considerare orientarea si amplasarea pentru manipularea dejectiilor, sa

fie concentrate la capatul cladirilor, cat de departe posibil de alte proprietati precum

zonele rezidentiale.

4. Protectia impotriva radiatiilor

Nu este cazul.

5. Protectia solului si a subsolului:

5.1. Sursele de poluanti pentru sol, subsol si ape freatice

Principalele surse de poluare ale solului in perioada de exploatare a fermei sunt

reprezentate de:

- poluări accidentale prin deversarea unor produse ( produse petroliere) direct pe sol;

- depozitarea necontrolată a deseurilor provenite din activitătile desfăsurate pe

amplasament;

-dejectii depozitate necorespunzator ;

- aplicarea necorespunzatoare a dejectiilor;

- spălarea agregatelor, utilajelor de transport sau a altor substanTe de către apele de

precipitatii poate constitui o altă sursă de poluare a solului.

5.2. Lucrarile si dotarile pentru protectia solului si a subsolului.




42

Amenajarea unui depozit ecologic pentru dejectiile animaliere elimina posibilitatea

poluarii solului si subsolului cu diverse substante continute de acestea (azot amoniacal,

fosfor, potasiu, substante organice, microelemente – cupru, zinc, mangan, fier, etc.).

Dupa fermentarea dejectiilor si transpormarea lor in ingrasamant natural, acestea vor

putea fi folosite pentru fertilizarea terenurilor agricole.

Factorii care afecteaza calitatea si proprietatile fizice, chimice si biologice ale dejectiilor

sunt in funtie de specia si marimea animalelor, clima, caracteristicile furajelor si sistemul

de crestere a animalelor. Deoarece aceste proprietati variaza mult, este necesar ca

dejectiile sa faca obiectul unor analize de laborator inainte de a fi utilizate in agricultura.

Valorificarea dejectiilor trebuie sa aiba in vedere conditiile geografice, modul de folosinta

a terenurilor limitrofe, relieful, potentialul de irigare, nivelul panzei de apa freatica si

masurile de protectie si amelioare a solurilor.

Cantitatea maxima de azot care se aplica cu dejectiile depinde, in special, de cerintele

culturilor, rezerva de azot din sol, pierderile de azot prin volatilizare, levigare,

denitrificare si pierderea prin scurgerea de suprafata.

Stabilirea dozelor de dejectii pe anumite soluri se face in principal in functie de continutul

acestora in azot si saruri.

In concluzie, este necesar un studiu pedologic pe terenurile care urmeaza a fi fertilizate

cu dejectii animaliere.

In cazul in care nu se realizeaza o analiza a dejectiilor inainte de a fi folosite ca

ingrasamant si nu se intocmeste un studiu pedologic pe terenul care urmeaza a fi

fertilizat pot apare efecte daunatoare asupra solului, cum ar fi:

- Aplicarea unor cantitati mari de dejectii, are ca rezultat cresterea excesiva a

continutului de saruri solubile in sol ce pot impiedica cresterea plantelor sau pot leviga in

apele freatice;

- Dezechilibrele elementelor nutritive in sol duc la dezechilibre metabolice la animalele

care consuma furaje cultivate pe asemenea soluri. Furajele cu un continut ridicat de

nitrati pot fi daunatoare animalelor.

- Excesul de azot din sol afecteaza si omul prin consumarea in stare proaspata a unor

legume cu o capacitate mare de acumulare a nitritilor (morov, ceapa, sfecla, salata,

telina, etc.), precum si a unor legume preparate (cartofi, spanac, etc.). In aceasta

situatie in organism are loc formarea nitrozaminelor (substanta cu mare potential




43

mutagen si cancerigen) ca rezultat al unei reactii intre aminele secundare si acidul

azotos.

- Excesul de sodiu si potasiu din sol, ca rezultat al aplicarii in exces a dejectiilor,

contribuie la marirea continutului de saruri solubile, la degradarea structurii solului si

reducerea productiei vegetale.

- Acumularea unor metale grele (zinc, cupru, etc.) in sol.

In cazul aplicarii dejectiilor in stare proaspata, direct pe sol, se poate produce si o

poluare biologica a solului. Aceasa este caracterizata prin diseminarea pe sol odata cu

diversele reziduuri a germenilor patogeni.

Supravieturirea pe sol a acestora este variabila si depinde atat de specia microbiana cat

si de calitatile solului si conditiile meteo – climatice.

Indicatorii poluarii biologice a solului sunt reprezentati de o serie de germeni a caror

prezenta si mai ales numar arata gradul de poluare.

Numarul total de germeni din sol sau mai als numarul germenilor impurificatori,

constituie un indicator global a carui valoare in cazul solului este mult mai redusa decat

in cazul apei.

Din aceste considerente, utilizarea dejectiilor in stare proaspata este interzisa.

Fermentarea dejectiilor se realizeaza in 2 – 3 luni vara si in 3 – 4 luni iarna, timp in care

sunt distrusi si germenii patogeni, parazitii intestinali si larvele de insecte.

Azotul si fosforul continut in dejectiile imprastiate pe camp in cadrul actiunii de fertilizare

sunt componente fertilizante.

Beneficiarii de material fertilizant, vor fi atentionati sa actioneze in conformitate cu

cerintele de protejare a mediului acvatic impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse

agricole. Acestia vor fi obligati sa intreprinda demersurile legale necesare pentru

efectuarea acestor lucrari, inclusiv aprobarea planului de fertilizare de catre autoritatile

agricole si de gospodarire a apelor.

6. Protectia ecosistemelor terestre si acvatice

Amplasamentul propus de titularul proiectului pentru construirea fermei de pui de

carne nu se află în interiorul său în vecinătatea vreunei arii naturale protejate de interes

local, national sau european (ca parte integranta a retelei Natura 2000 in Romania).




44

7. Protectia asezarilor umane si a altor obiective de interes public:

Terenul pe care se doreste realizarea investitiei în raport cu zonele protejate – locuinte,

respectă distanta minimă recomandată în art. 11 al Ordinului M.S. nr. 536/1997 pentru

aprobarea Normelor de igienă si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei.

8. Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament

Deseurile rezultate din activitatea fermei sunt de doua categorii si anume:

■ deseuri menajere si asimilabile

■ deseuri din activitatea de crestere a pasarilor

Tipul, cantitatile si modul de eliminare a deseurilor prevazute a fi generate din

activitatea fermei de pasari sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Tip deseu Cod

deseu*

Mod propus de eliminare / valorificare a deseurilor

deseuri

menajere

20 03 01 la rampa de deseuri conforma, prin operator autorizat

deseuri din

ambalaje

15 01 01 15

01 02

Se colecteaza selectiv si se valorifica prin unitati

specializate

deseuri

metalice

02 01 10 Se depoziteaza temporar pe platforma betonata si se

valorifica prin unitati specializate

cadavre

pasare

02 01 99 Se vor colecta intr-o incintă special amenajata, dotata cu

instalatie frigorifica si se predau la unitati de ecarisare

dejectii de

pasare

02 01 06 Se stocheaza temporar pe platforma betonata, dupa

care se împrastie pe terenuri agricole

Ambalaje de la

substantele

dezinfectante

15 01 10* Se colecteaza in recipiente speciale si se elimina prin

unitati specializate

9. Gospodarirea substantelor si preparatelor chimice periculoase

Se vor utiliza, la punerea în functiune a obiectivului, substante dezinfectante pentru

igienizarea si dezinfectia halelor la sfarsitul perioadei de crestere.

Pe amplasament nu vor exista stocuri de substante periculoase, titularul va incheia

contract cu o firma ce se va ocupa de operatia de dezinfectie a halelor.




45

Medicamentele vor fi depozitate in farmacia sanitara.

Substantele folosite pentru dezinfectie vor fi insotite de fise tehnice de securitate.

V. Prevederi pentru monitorizarea mediului

A. Dotari si masuri prevazute pentru controlul emisiilor de poluanti in mediu

Monitorizarea calităŃii apei freatice

Hidrologia zonei este caracterizata de prezenta primului nivel freatic la

adancimea de 3-4 m fata de TN cantonata in nisip cat si in Stratele de Candesti de sub

acestea cele doua orizonturi fiind practic in legatura hidraulica directa.

d. Date hidrogeologice

Primul strat acvifer freatic este cantonat în depozite cuaternare formate din

nisipuri medii în bază cu pietriş heterogen şi bolovăniş. Culcuşul acviferului este format

din argile cenuşii, iar acoperişul din prafuri argilo-nisipoase de tip loessoid. Nivelul

hidrostatic se află în jur de 3-4 m.

DirecŃia de curgere a acviferului este aceeaşi cu a râului Buzău. Urmărind

secŃiunile anexate prezumăm următoarea coloană litologică ce poate fi traversată la

forare, întâlnită, de fapt, în forajul de adâncime existent în apropiere:

0,00 – 1,00 m sol vegetal

1,00 – 3,00 m depozite loessoide

3,00 – 7,50 m nisip mediu cu pietriş şi bolovăniş în bază

7,50 –9,50 m argilă cenuşie.

9,50 – 11,00 nisip grosier cu pietris si bolovanis in baza

Se propune execuŃia forajului de observatie la adâncimea de 11 m şi va fi

interceptat stratul care cantonează primul acvifer freatic: 3,00 – 7,50 m si al doilea strat

strat freatic 9,5-11,00.

e. Necesitatea executarii forajului de observatie

Profilul societăŃii, duce la producerea unor deşeuri tehnologice ce necesită o depozitare

specială, dar şi a unor poluanŃi cu emisii în aer sau sol. De asemenea pot apărea emisii

în subteran şi pe sol datorită exfiltraŃiilor de ape uzate din reŃeaua de canalizare şi din

bazinele colectoare, Pentru urmărirea în timp a evoluŃiei calităŃii apei subterane

(cantonată în acviferul freatic, şi predispusă poluării accidentale sau de lungă durată)

este necesară execuŃia unui foraj hidrogeologic de observaŃie de mică adâncime,

amplasat intre bazinul de retentie al apelor uzate tehnologice si platforma de gunoi




46

PLA

TF

OR

MA

DE

GU

NO

I

HA

LA P

RO

DU

CT

IE 1

HA

LA P

RO

DU

CT

IE 2

HA

LA P

RO

DU

CT

IE 3

HA

LA P

RO

DU

CT

IE 4

HA

LA P

RO

DU

CT

IE 5

AC

CE

S F

ER

MA

GOSPODARIEDE1

2

3

4

350.943m

134.

832m

HANULESCU PETRE, HANULESCU NICOLAE, HANULESCU MARIN LEONIDA

NEAMU GHEORGHE

APA

Coordonate STEREO 70 pentru

- foraj observatie Fo1 la platforma de gunoi si bazinul de retentie al apelor uzate

tehnologice:

X=677261.8761 Y=400892.9318

- bazin de de retentie ape uzate tehnologice

y=677266.7946 x=400896.9271

y=677265.2736 x=400923.2168

y=677254.7827 x=400922.6099

y=677256.3038 x=400896.3201

- platforma de gunoi :

y=677272.8705 x=400848.6110

y=677255.8989 x=400847.6284

y=677253.7892 x=400884.0674

y=677270.7608 x=400885.0500

Urmarirea in timp a calitatii apelor subterane din zona studiata se va realiza prin

prelevarea semestrială de probă de apă din forajul de observatie F01 şi compararea




47

valorii analizelor chimice de laborator cu analizele probei martor (prima probă prelevată

după execuŃia forajului şi limpezirea apei prin pompare).

Parametrii propusi pentru monitorizare: pH, CCOCr,CBO5, azotati, azotiti, amoniu, azot

total, fosfor total, rezidiu filtrabil uscat la 105 gr.C, materii totale in suspensie.

Referitor la încadrarea lucrărilor în clasa de importanŃă cu privire la asigurarea sursei de

apă şi la apărarea împotriva inundaŃiilor, conform STAS 4273/1983 aceasta este a V-a,

iar categoria construcŃiilor hidraulice este 4.

Forajul propus a se executa, în timpul exploatării (efectuării observaŃiilor) nu va afecta

lucrări hidrotehnice din zonă.

Forajul Fo1, după forare şi tubare, va fi utilat cu dispozitiv de închidere-deschidere şi

de protecŃie, montat la gura puŃului (şi la nivelul solului).

f. Program de lucrări

Forajul se va executa folosindu-se o instalaŃie de foraj FA-20, în sistem hidroaulic

rotativ, cu circulaŃie inversă.

g. Program de sapă

- foraj cu sapa cu diametrul de 762 mm, pe intervalul 0 – 3 m;

- foraj cu sapa cu diametrul de 609 mm, pe intervalul 3 – 11 m;

Vor fi recoltate probe de sită din metru în metru şi la orice schimbare de litologie,

păstrându-se proba martor în lădiŃă.

h. Program de definitivare

- se va tuba cu coloană de protecŃie cu diametrul de 711 mm pe intervalul 0–3 m;

- se va cimenta în spatele coloanei de protecŃie pe intervalul 0 – 3 m;

- se va tuba cu coloană metalică cu diametrul de 9 5/8” pe intervalul 0 – 11 m;

- se va introduce pietriş mărgăritar cu diametrul de 3 – 5 mm în spatele coloanei

metalice cu diametrul de 9 5/8”, pe intervalul 3 – 11 m;

- se vor executa pompări de decolmatare-desnisipare până la limpezirea completă a

apei şi se vor preleva probe de apă pentru analizele de laborator;

- se va cimenta intervalul dintre coloana de protecŃie şi coloana metalică (0–3 m);

- coloana metalica va fi prevazuta cu fante care sa permita patrunderea apei din

freaticul liber.




48

- se va monta dispozitiv de închidere-deschidere la gura puŃului (la nivelul solului).

Concluzii

Forajul de observatie are următoarele obiective:

- investigarea formaŃiunilor geologice cuaternare până la adâncimea de 11 m;

- determinarea primului strat acvifer freatic şi grosimea lui;

- determinarea celui de al doilea strat freatic si grosimea lui;

- stabilirea parametrilor hidrogeologici şi fizico-chimici ai apei freatice.

MenŃionăm că forajul nu afectează funcŃionarea altor foraje din jur, nu afectează

monumente istorice sau monumente ale naturii şi nu modifică geologia regiunii.

Lucrările de execuŃie a forajului nu afectează alte lucrări hidrotehnice (sau de alt gen)

din zonă şi nu constituie factor de poluare a mediului (aer, apă, sol).

Monitorizarea zgomotului

Măsurătorile de zgomot se vor efectua de catre laboratoare specializate o dată pe

an, la limita exterioara a fermei in toate punctele cardinale, pe perioada de desfasurarii

activitatii de hranire si livrare a pasarilor.

Activitatile de pe amplasament vor respecta limitele nivelului de zgomot pentru

incinte industriale conform STAS 10009/88 in timpul zilei 65 dB, curba de zgomot Cz60.

Monitorizarea deseurilor

Evidenta deseurilor produse va fi tinuta lunar , conform prevederilor HG 856/2002

si va contine urmatoarele informatii:tipul deseului,codul deseului, instalatia

producatoare, cantitatea produsa, data evacuarii deseului din instalatie, modul de

stocare,date privind expeditiile respinse, data predarii deseului.Vor fi pastrate inregistrari

privind persoanele fizice sau juridice care preiau deseurile de dejectii pentru imprastierea

pe terenuri agricole.

Monitorizarea emisiilor in aer

Puncte de prelevare

1.cosul de evacuare a gazelor arse de la microcentrala termica , poluanti

analizati:SO2,NOx,CO,pulberi. Indicatorii de calitate se vor incadra in valorile limita

admisibile impuse de Ordin MAPPM 462/1993

2. imisii la limita incintei , poluanti analizati PM10, NH3, CH4. Indicatorii de calitate se

vor incadra in valorile limita admisibile impuse de Ord. M.A.P.M. nr. 592/2002 –




49

Normativul privind stabilirea valorilor limită, a valorilor de prag şi a criteriilor şi metodelor

de evaluare a dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot, pulberilor în

suspensie, plumbului, benzenului, monoxidului de carbon şi ozonului în aerul

înconjurător.

Monitorizarea calitatii solului

Puncte de prelevare :o proba martor in afara amplasamentului, o proba in zona

depozitului de dejectii animaliere..Rezultatele analizelor se vor raporta la valorile de

referinta prevazute in Ordinul M.A.P.P.M. nr. 756/1997

VI. Justificarea incadrarii proiectului, dupa caz, in prevederile altor acte

normative nationale care transpun legislatia comunitara (IPPC, SEVESO, COV,

LCP, Directiva-cadru apa, Directiva-cadru aer, Directiva-cadru a deseurilor

etc.)

Categoria de activitate propusă se încadrează la punctul 6.6. a) - InstalaŃii pentru

creşterea intensivă a păsărilor, având o capacitate mai mare de 40.000 locuri pentru

păsări din Anexa 1 – Categoriile de activități industriale pentru care este obligatorie

obtinerea autorizatiei integrate de mediu, potrivit prevederilor art. 1 din Ordonanta de

urgentă a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării,

aprobată prin Legea nr. 84/2006.

Directiva IPPC este o directivă de mediu de o importanŃă majoră. Scopul său este de a

obŃine o abordare integrată în ceea ce priveşte controlul emisiilor care au un efect

semnificativ asupra mediului, pentru a atinge impactul minim asupra mediului luat ca

întreg. O caracteristică importantă este cerinŃa de stabilire a Celor mai Bune Tehnici

Disponibile (BAT). Cele Mai bune Tehnici Disponibile înseamnă: toate tehnicile, inclusiv

tehnologia, planificarea, construirea, întreŃinerea, exploatarea şi dezafectarea, care se

pot pune în practică în condiŃii economice şi tehnice acceptabile şi sunt cele mai eficiente

din punct de vedere al nivelului înalt de protecŃie a mediului luat ca întreg.

Este important de observat că BAT nu înseamnă neapărat tehnica cea mai avansată

disponibilă, însă din punct de vedere economic este tehnica cea mai bună pentru o

instalaŃie particulară. DefiniŃia în sine ia în considerare faptul că măsurile cu privire la

protecŃia mediului nu ar trebui să aibă costuri nerealiste. BAT pentru diverse instalaŃii din

acelaşi sector poate astfel să utilizeze tehnologii diferite de control al poluării care sunt şi

cele mai bune tehnici adecvate pentru o instalaŃie particulară. Dacă se încalcă




50

standardele de calitate a mediului locale sau internaŃionale, atunci trebuie să se adopte

măsuri mai stricte decât BAT.

VII. Lucrari necesare organizarii de santier

1.Descrierea lucrarilor necesare organizarii de santier

Organizarea de şantier se va face în sistemul „fluxuri în lanŃ” – desfăşurarea

fluxurilor tehnologice fiind următoarea:

- lucrări de împrejmuire

- lucrări de infrastructură

- lucrări de suprastructură

- lucrări de închidere şi compartimentare

- lucrări de tâmplărie şi finisaje

- lucrări de amenajare exterioară.Pag

2. Localizarea organizarii de santier

Întreaga organizare de şantier se va desfăşura pe parcelă, nefiind necesare alte

suprafeŃe de teren (ale vecinilor sau din domeniul public).

3. Descrierea impactului asupra mediului a lucrarilor organizarii de santier

Primele operaŃiuni care trebuie efectuate la deschiderea şantierului sunt cele

legate de asigurarea baracilor pentru muncitori, şoproanelor / platformelor pentru

depozitarea materialelor, branşamentului electric.

Organizarea va fi împrejmuită cu panouri de şantier sau cu plasă ochiuri sârmă

după disponibilităŃile constructorului.

Fazele in care se va asigura executia lucrarilor cuprinde:

Faza 1

Se vor amenaja doua containere ca vestiare pentru muncitori. Alimentarea cu apa se va

asigura prin achizitionarea de apa imbuteliata . Se vor folosi toalete ecologice pentru

igiena muncitorilor.

Faza 2

Se vor aduce mijloace de incarcare si transport auto-mecanizate care va facilita

transportul materialului rezultat din lucrarile de santier, in camioane. Accesul

camioanelor se va putea face in interiorul proprietatii.

Faza 3




51

Se vor incepe lucrarile pentru constructii , prin trasarea axelor acestora, apoi

indepartarea stratului vegetal si excavarea pentru turnarea fundatiilor. Lucrarile de

constructie se vor realiza sub supravegherea unui diriginte de santier si se vor lua toate

masurile pentru protectia personalului si a mediului inconjurator.

Faza 4

La sfarsitul lucrarilor, se vor reface spatiile verzi si terenul liber se va amenaja,

aducandu-se la starea initiala prin completarea stratului vegetal.

Practic , in faza de constructie se vor realiza urmatoarele lucrari:

- lucrari de constructie a halelor de crestere a pasarilor, filtrului sanitar, platformei

pentru depozitarea dejectiilor solide, gospodariei de apa, retelelor de alimentare cu apa,

canalizare, electricitate;

- montarea echipamentelor specifice tehnologiei de crestere a pasarilor (adapare,

hranire, iluminare, climatizare).

- amenajare cai de acces.ina

Toate lucrarile se vor desfasura in incinta complexului zootehnic si vor genera doar

niveluri reduse de pulberi si zgomot precum si deseuri specifice din constructii.

Se vor lua masuri pentru minimizarea emisiilor de pulberi si a zgomotului astfel incat

efectul acestora sa nu se resimta in afara amplasamentului.

5. Surse de poluanti si instalatii pentru retinerea, evacuarea si dispersia

poluantilor in mediu in timpul organizarii de santier

Sursele principale de poluare sunt reprezentate de activitatile specifice organizarii de

santier, iar impactul se manifesta in special asupra factorilor de mediu aer, sol.

Prin aplicarea pe toata durata executiei obiectivelor din program a unor masuri obligatorii

de protejare a factorilor de mediu, cumulat cu specificul de dispersie a emisiilor in

teritoriu, va rezulta un nivel de poluare/impurificare mai redus care va conduce la efecte

minore, incadrate in tipul “efecte nedecelabile cazuistic”.

Surse de poluanti pentru ape in perioada organizarii de santier

Tehnologia de executie adoptata, nu implica utilizarea apei in frontul de lucru :

• Pregatirea platformelor betonate si a drumurilor de acces nu necesita utilizarea

apei;




52

• Apa potabila se aduce la frontul de lucru in sistem imbuteliat, iar pentru nevoi

igienico-sanitare se utilizeaza toalete ecologice.

In perioada de executie a lucrarilor de constructie proiectate, potentialele surse de

poluare pentru factorul de mediu apa care pot genera impact sunt:

• pierderi accidentale de carburanti de la utilajele folosite la executia lucrarilor,

poluantul caracteristic fiind produsele petroliere;

• pierderi accidentale de materiale folosite la executia lucrarilor;

Pierderile accidentale de produse petroliere se pot produce pe drumurile de acces sau

punctual, la frontul de lucru .

Printre masurile de protejare a factorului de mediu apa mentionam:

Gestionarea corespunzatoare a deseurilor pe amplasament, colectare selectiva,

transport si eliminare in conformitate cu reglementarile in vigoare si prin operatori

economici specializati si acreditati in domeniu;

Manipularea combustibililor astfel incat sa se evite scaparile accidentale pe sol sau

in apa (faza de constructie, reamenajare);

Manipularea materialelor sau a altor substante utilizate in faza de constructie se

va realiza astfel incat sa se evite dizolvarea si antrenarea lor de catre apele de

precipitatii;

In concluzie la realizarea lucrarilor nu apare o poluare semnificativa a

retelei hidrografice naturale si nici a apelor subterane.

In consecinta, nu sunt necesare instalatii de epurare sau preeepurare a apelor

uzate, fiind suficiente numai masurile de natura organizatorica enumerate anterior.

Masurile propuse pentru perioada de executie au drept scop prevenirea si

reducerea semnificativa a impactului asupra factorului de mediu apa si nu in ultimul rand

respectarea legislatiei de mediu in vigoare. Beneficiarul va aloca toate resursele

financiare si umane necesare pentru asigurarea acestor masuri.

Sursele de poluare a aerului si emisii de poluanti în perioada organizarii de

santier

Conform celor prezentate anterior, in faza de constructie se vor realiza

urmatoarele lucrari:




53

� lucrari de constructie a halelor de crestere a puilor, filtrului sanitar, platformei

pentru depozitarea dejectiilor, gospodariei de apa, retelelor de alimentare cu apa,

canalizare, electricitate;

� montarea echipamentelor specifice tehnologiei de crestere (adapare, hranire,

iluminare, climatizare).

� amenajare cai de acces.

Toate lucrarile se vor desfasura in incinta fermei si vor genera doar niveluri

reduse de pulberi specifice lucrarilor de constructii.

Sursele de poluare a aerului in timpul realizarii obiectivului sunt:

1. Utilajele folosite: autobasculante, buldozer

2. Incarcarea si descarcarea solului excavat

Incarcarea-descarcarea solului excavat pentru realizarea sistematizarii pe verticala, a

realizarii pardoselelor si a celorlalte fundatii tehnice ar putea genera praf in conditiile in

care solul este uscat.

3. Operatiile de grunduire

In timpul operatiei de vopsire – a conductelor si reperelor metalice se degaja substante

organice volatile.

4. Manipulare / transport materii prime si materiale in perioada de constructie

- particulele minerale in suspensie, dar care sedimentează rapid chiar si intr-o atmosfera

stabilă.

5. Gazele de esapament din funcŃionarea utilajelor si a mijloacelor de transport.

In perioada de executie a lucrarilor proiectate, activitatea din santier are un

impact negativ nesemnificativ asupra calitatii atmosferei din zonele de lucru si din zonele

adiacente acestora.

Executia lucrarilor proiectate constituie, pe de o parte, o sursa de emisii de praf, iar

pe de alta parte, sursa de emisie a poluantilor specifici arderii combustibililor (produse

petroliere distilate) atat in motoarele utilajelor necesare efectuarii acestor lucrari, cat si

ale mijloacelor de transport folosite.

Emisiile de praf, care apar in timpul executiei lucrarilor proiectate, sunt asociate

lucrarilor de vehiculare si punere in opera a materialelor de constructie, precum si altor

lucrari specifice.




54

Sursele de impurificare a atmosferei asociate activitatilor care vor avea loc in

amplasamentul studiat sunt surse libere, deschise, avand cu totul alte particularitati

decat sursele aferente unor activitati industriale sau asemanatoare. Ca urmare, nu se

poate pune problema unor instalatii de captare - epurare - evacuare in atmosfera a

aerului impurificat/gazelor reziduale.

Printre masurile de protejare a factorului de mediu aer mentionam:

� Materialele de constructii pulverulente se vor manipula in asa fel incat sa se

reduca la minim nivelul particulelor ce pot fi antrenate de curentii

atmosferici; materialele se vor aproviziona treptat pe masura utilizarii

acestora.

� Mixtura asfaltica va fi adusa gata preparata de la o statie centralizata pentru

evitarea manipularii materialelor cu generare de emisii de pulberi

� Stropirea cu apa a materialelor (pamant, nisip), program de control al

prafului in perioadele uscate pentru suprafetele de teren cu imbracaminte

asfaltica nedecvata, cu ajutorul camioanelor cisterna;

� Utilizarea vehiculelor si utilajelor performante, asigurarea functionării

motoarelor utilajelor si autovehiculelor la parametrii normali (evitarea

exceselor de viteză si incărcătură);

� respectarea riguroasă a normelor de lucru pentru a nu creste concentratia

pulberilor in aer;

� Utilizarea unor carburanti cu continut redus de sulf;

� masuri pentru evitarea disiparii de pamant si materiale de constructii pe

carosabilul drumurilor de acces;

� interzicerea depozitarii de pamant excavat sau materiale de constructii in

afara amplasamentului obiectivului si in locuri neautorizate.

Sursele de poluare a solului in timpul organizarii de santier sunt:

Amplasarea obiectivului va ocupa o suprafata construită de 9349.55 mp.

Principalele surse de poluare ale solului in timpul executarii lucrarilor :

• poluari accidentale prin deversarea unor produse poluatoare direct pe sol la

nivelul fronturilor de lucru;




55

• depozitarea necontrolata si pe spatii neamenajate a deseurilor sau a diverselor

materiale la nivelul fronturilor de lucru provenite din activitatile de constructie

desfasurate in amplasament;

• depozitarea necontrolata, direct pe sol, a deseurilor rezultate din activitatea de

constructii poate determina poluarea solului si a apelor subterane prin scurgeri

directe sau prin spalarea acestor deseuri de apele pluviale;

• scaparile accidentale de produse petroliere de la utilajele de constructie; in timpul

manipularii sau stocarii acestora pot sa ajunga in contact cu solul;

• spalarea agregatelor, utilajelor de constructii sau a altor substante de catre apele

de precipitatii poate constitui o alta sursa de poluare a solului;

• pulberile rezultate la manevrarea utilajelor de constructii si depuse pe sol, pot fi

spalate de apele pluviale urmate de infiltrarea in subteran.

Printre masurile de protejare a factorului de mediu sol mentionam:

- Reducerea la minimum a suprafetelor destinate constructiilor sau organizarii de

santier;

- Manipularea combustibililor astfel incat sa se evite scaparile accidentale pe sol;

-Manipularea materialelor se va realiza astfel incat sa se evite dizolvarea si

antrenarea lor de catre apele de precipitatii;

- Gestionarea corespunzatoare a deseurilor pe amplasament, colectare selectiva,

transport si eliminare in conformitate cu reglementarile in vigoare si prin opratori

economici specializati si acreditati pe domeniu;

- Evitarea disiparii de pamant si materiale de constructii pe carosabilul drumuui de

acces;

- Interzicerea depozitarii materialelor de constructii in afara amplasamentului

obiectivului si in locuri neautorizate.

In cazul unor deversari accidentale de substante poluante, se vor lua masuri rapide

de interventie prin imprastierea de nisip, decopertarea stratului superficial de sol afectat

si evacuarea acestuia la depozite de deseuri periculoase.

Monitorizarea lucrarilor de constructie va asigura adoptarea masurilor necesare de

protectia mediului.

Respectand masurile propuse impactul asupra solului in perioada de executie este

nesemnificativ.




56

VIII. Lucrari de refacere a amplasamentului la finalizarea investitiei, in caz

de accidente si/sau la incetarea activitatii, in masura in care aceste informatii

sunt disponibile:

In cazul incetarii activitatii si schimbarii destinatiei terenului, apare obligativitatea

titularului de activitate de a analiza calitatea factorilor de mediu pe amplasament (sol,

subsol, freatic) pentru identificarea gradului de poluare a amplasamentului datorat

activitatii propuse (Bilant de Mediu).

Incetarea activitatii si aducerea amplasamentului in starea care sa permita

utilizarea sa in viitor, se vor face astfel incat sa nu se genereze efecte negative in timpul

actiunii de inchidere si sa se minimizeze impactul potential remanent dupa incetarea

activitatii.

In acest scop se va elabora Planul de inchidere a instalatiei are in vedere redarea

amplasamentului intr-o stare care sa permita utilizarea sa in viitor si se bazeaza pe

urmatoarele elemente:

- spălarea si dezinfectarea halelor;

- golirea continutului de ape uzate din toate structurile subterane si supraterane;;

- spălarea si dezinfectarea structurilor subterane si supraterane;

- evacuarea apelor uzate rezultate din spălarea structurilor subterane si supraterane;

- ambalarea deseurilor si eliminarea acestora;

- colectarea si evacuarea din incintă a tuturor deseurilor menajere si industriale.

Planul de inchidere a activitatii si de refacere a amplasamentului

� Curătarea si dezinfectarea halei

Inchiderea completa a activitatii va fi precedata de curatarea si dezinfectarea halei de

productie respectandu-se aceeasi tehnologie ca in cazul unei depopulari obisnuite, mai

putin actiunile de pregatire a halei pentru repopulare.

� Golirea continutului de dejectii lichide din toate structurile subterane si

supraterane: fosa septica, conducte si bazine colectoare si de stocare.

Se va proceda la golirea prin vidanjare a intregii cantitati de apa cu continut de resturi

de dejectii rezultata din spalarea halelor si adunata in bazinele colectoare.

� Spălarea si igienizarea bazinelor colectoare si a celor de stocare




57

Dupa golirea bazinelor se va face spalarea acestora iar apa rezultata va fi de asemenea

vidanjata.

� Demolarea halei si a celorlalte structuri supraterane.

In functie de destinatia ulterioara a amplasamentului, este posibil sa se doreasca

demolarea tuturor structurilor supraterane. In acest caz:

- se va elabora un proiect de demolare;

- se va obtine autorizatia de demolare;

- actiunile propriu-zise se vor desfasura pe baza proiectului si in conformitate cu toate

normele de securitate specifice;

- deseurile de constructie vor fi manevrate si eliminate in conformitate cu regulile

aplicabile pentru gestionarea deseurilor, in baza prevederilor din proiectul de demolare.

� Gestionarea materialelor de constructie periculoase

• substantele de dezinfectie si curatare. Se interzice evacuarea acestora in

ape de suprafata, subterane sau pe sol. Daca sunt in stoc vor fi valorificate

sau predate unei firme autorizate in vederea eliminarii.

� Colectarea si evacuarea din incintă a tuturor deseurilor menajere si industriale.

De asemenea in baza prevederilor din proiectul de demolare, toate deseurile ramase in

incinta vor fi colectate si eliminate corespunzator;

Modalitati de refacere a starii initiale/reabilitare in vederea utilizarii

ulterioare a terenului.

In cazul inchiderii activitatii desfasurate pe amplasamentul studiat , in vederea

analizarii calitatii factorilor de mediu se vor efectua analize fizico –chimice a probelor de

sol şi subsol de pe amplasament şi din amonte de aceasta, dupa analiza se compară

rezultatele obtinute cu valorile de referinta (la punerea în functiune a obiectivului), in

cazul contaminării solului şi subsolului se vor efectua lucrări de decontaminare functie de

poluantul depistat.

IX. Anexe - piese desenate

1. Planul de incadrare in zona a obiectivului si planul de situatie, cu modul

de planificare a utilizarii suprafetelor

Intocmit Bostina Adina Responsabil Protectia Mediului

S.C. ECO AVI FARM S.R.L. - Ferma crestere pui de carne ...arpmgl.anpm.ro/files/ARPM...

Documents

Transcript of S.C. ECO AVI FARM S.R.L. - Ferma crestere pui de carne ...arpmgl.anpm.ro/files/ARPM...