SC CEPROHART SA BRĂILA Asociaţia Tehnică pentru Industria de Celuloză şi Hârtie din Romania

download SC  CEPROHART SA  BRĂILA Asociaţia Tehnică pentru Industria de Celuloză şi Hârtie din Romania

of 38

  • date post

    10-Jan-2016
  • Category

    Documents

  • view

    33
  • download

    0

Embed Size (px)

description

SC CEPROHART SA BRĂILA Asociaţia Tehnică pentru Industria de Celuloză şi Hârtie din Romania Technical Association for Pulp and Paper Industry in Romania (ATICHR). Conferin ţa internaţională CleanProd 2007 “ Productii Curate, dezvoltare durabila, protejarea biodiversitatii ”*. - PowerPoint PPT Presentation

Transcript of SC CEPROHART SA BRĂILA Asociaţia Tehnică pentru Industria de Celuloză şi Hârtie din Romania

  • SC CEPROHART SA BRILA Asociaia Tehnic pentru Industria de Celuloz i Hrtie din Romania Technical Association for Pulp and Paper Industry in Romania (ATICHR)

    Conferina internaional CleanProd 2007

    Productii Curate, dezvoltare durabila, protejarea biodiversitatii *ASPECTE LEGISLATIVE, TEHNICE I ORGANIZATORICE PRIVIND DIMINUAREA GRADULUI DE CONTAMINARE A EFLUENILOR INDUSTRIALI. STUDIU CAZ AUTORI,ing. Violeta Negreanu SC CEPROHART SA Brila Sucursala Suceava

    dr. Ing. Zoltan Lado - SC CEPROHART SA Brila Sucursala Suceava

    dr. biolog Elena Rada Misil - Univ. Al. I. Cuza Iai - SCDAEA

    biolog Francisk Simalcsik - Univ. Al. I. Cuza Iai - SCDAEASuceava, 2006

  • SCOPUL LUCRRII Prezenta lucrare abordeaz problematica polurii apelor cu substane periculoase/prioritar periculoase avnd drept scop evaluarea nivelului de poluare a apelor reziduale descrcate de o fabric de celuloz i hrtie, n vederea evidenierii caracterului toxic sau netoxic al acestora, precum i stabilirea unor soluii tehnice i msuri de prevenire, control i reducere a polurii apelor. Lucrarea trateaz sintetic cteva aspecte teoretice legate de legislaie, cauzele contaminrii efluenilor, surse de poluare i metode de analiz. Totodat este analizat un studiu de caz privind monitorizarea i controlul descrcrilor de ape uzate provenite de la fabricarea celulozei i hrtiei. Legislaia actual arat c un program complet de monitorizare trebuie s includ pe lng analizele chimice i analize biologice bazate pe utilizarea biotestelor (inhibiie algal, toxicitate acut pentru Daphnia i peti), pentru a putea stabili gradul de conformare cu reglementrile referitoare la emisiile de substane periculoase.

  • Aspecte legislativeHGR nr. 351 din 21 aprilie 2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptata a evacuarilor, emisiilor si pierderilor de substante prioritar periculoase

    HGR 188/2002 - pentru aprobarea unor norme privind condiiile de descrcare n mediul acvatic a apelor uzate - Anexa 3; NTPA 001/2002 (M.O. 187/20 03 2002) cu modificrile din Hotrrea nr. 352/2005

    Ordinul 1146/10 12 2002 pentru aprobarea Normativului privind obiectivele de referin pentru clasificarea calitii apelor de suprafa M.O. 197/27 03 2003 (nlocuiete STAS 4706/1988 Ape de suprafa Categorii i condiii tehnice de calitate)

    Ordinul MMGA nr 31/31.01.2006 pentru aprobarea Manualului pentru modernizarea i dezvoltarea Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din Romnia (SMIAR) M.O. 234/15.03.2006.

  • Aspecte legislative Substanele prioritare/prioritare periculoase(Definiii - HGR 351/2005)Substane periculoase: substane sau grupuri de substane care sunt toxice, persistente i care tind s se bioacumuleze i alte substane sau grupuri de substane care conduc la un nivel echivalent ridicat de preocupare

    Substane prioritare: substane care reprezint un risc semnificativ de poluare asupra mediului acvatic i prin intermediul acestuia asupra omului i folosinelor de apSubstane prioritar periculoase: Substane sau grupurile de substane care sunt toxice, persistente i care tind s se bioacumuleze, precum i alte substane sau grupuri de substane care creeaz un nivel similar de risc

  • Aspecte legislative - Substane periculoase (lista I i II) Substane prioritare/prioritar periculoase(HGR 351/2005 Anexa A)

    substane periculoase lista I: mercur, cadmiu, compui organohalogenai, organofosforici, organostanici, uleiuri minerale i hidrocarburi petroliere persistente, floruri i cianuri (au efecte cancerigene sau mutagene)

    substane periculoase lista II: metale grele (As, Pb, Cr, Zn, Fe, Al, Cu, Se, Ti, Co, Ni etc), substane biocide (care nu apar n lista I), compui organici toxici i persisteni de silicon, compui anorganici de fosfor i forfor elementar, floruri, uleiuri minerale i hidrocarburi de petrol nepersistente, amoniac i nitrai (modific proprietile organoleptice ale apei: miros/gust)

    substane prioritare/prioritar periculoase: metale grele (Cd, Pb, Hg, Ni), hidrocarburi aromatice mono i policiclice, amine aromatice etc.

  • Aspecte legislativeData conformrii (HGR 351/2005 art. 11 (1))Pn la 31.12.2006 se vor implementa programele de eliminare a polurii cu familiile i grupele de substane din lista I

    Pn la 31.12.2006 se vor stabili programe de reducere a polurii cu familiile i grupele de substane din lista II

    Pn la 31.12.2006 se vor stabili programe de reducere a polurii cu substanele prioritare/prioritar periculoase, pe baza liniilor directoare din Anexa F

  • Aspecte legilativeProgram de reducere a polurii resurselor de ap(HGR 351/2005 Anexa F Linii directoare)1. Tehnologiile performante i nepoluante pentru: eliminarea evacurii n resursele de ap a substanelor din lista I;reducerea polurii resurselor de ap cu subsane din lista II.2. Valorile limit la evacuare i nivelele de reducere a polurii 3. Monitorizarea apelor uzate:Inventarul iniial al surselor de poluare;Punctele de prelevare reprezentative;Matricele de prelevare a probelor de ap, sediment, pete, molute, plante acvatice;Frecvena prelevrilor - se stabilete, att n funcie de ritmicitatea sau continuitatea proceselor de producie, ct i n funcie de modificrile i variaiile naturale ale resurselor de ap;Metodele de prelevare, de msurare i analiz aplicabile recomandate;Rezultatele utilizrii biotestelor de inhibiie algal, de toxicitate acut pentru Daphnia i peti;Standardele de calitate ale zonei,Raportarea rezultatelor obinute4. Urmrirea aplicrii msurilor de eliminare treptat a polurii i verificarea conformrii datelor i informaiilor

  • Industria de celuloz i hrtieCauzele contaminrii apelor cu substane toxice1. Materia prim folosit:- masa lemnoas conine iniial metale grele, substane organice consumatoare de oxigen (acizi rezinici, acizi grai), care se regsesc n apele uzate de la prepararea lemnului, n special de la faza de cojire umed. De asemenea, apele pluviale de la depozitarea lemnului pot fi poluate cu aceti compui. Fr o tratare prealabil aceste ape pot fi toxice. - maculatura brut conine o serie de impuriti specifice, determinate att de procesul anterior de fabricaie a hrtiei, ct i de domeniul ulterior de utilizare a produselor papetare (cerneluri de tipar, mase plastice, particule adezive, aditivi n special ageni pentru rezisten n stare umed, ageni de retenie, ageni de albire pe baz de clor). Efluenii de la prelucrarea maculaturii pot conine cantiti neglijabile de metale grele (sub form de compleci organici stabili), AOX (200 g/l), clorfenoli (0,1 0,7 g/l), i urme de bifenoli policlorurai (sub limita de detectare 0,11 g/l).

    2. Utilizarea agenilor de albire pe baz de clor conduce la emisii toxice de compui organici clorurai (AOX) n efluentul de albire, efluent ce nu poate fi recirculat dect parial, datorit prezenei clorurilor i altor substane anorganice nedorite n sistem, care produc coroziune i depuneri pe conducte. De muli ani, dezbaterile publice legate de industria de celuloz se concentreaz asupra emisiilor de AOX. Impactul cauzat de formarea compuilor organici clorurai asupra procesului de epurare a apelor uzate sau a proceselor de autoepurare a apelor de suprafa a determinat accentuarea presiunilor ecologice asupra fabricilor europene de celuloz, conducnd la stoparea aproape total a folosirii Cl2 la albirea celulozei. Urmnd cerinele pieei, multe fabrici au renunat complet la albirea cu clor n favoarea combinaiei: delignificare cu oxigen cu o treapt de ozon i/sau o treapt cu peroxid.

    3. Utilizarea aditivilor chimici, att a celor funcionali, ct i a celor de proces, mrete complexitatea sistemului chimico-coloidal de la fabricarea i hrtiei, contribuind la accentuarea problemelor legate de depuneri, ncrcarea apelor cu materiale dizolvate sau suspensionate, n special cnd nu se respect regulile de dozare a acestora.

    4. nchiderea avansat a circuitelor de ap determin creterea concentraiei n substane dizolvate i coloidale, mrirea coninutului de ageni nutritivi (celuloz, amidon, sruri minerale, metale grele), reducerea concentraiei n oxigen. Evident toate acestea induc n sistem o ncrcare anorganic organic biologic semnificativ care n final va fi prezent i n circuitul de evacuare a apelor uzate, cu efecte nedorite asupra proceselor de epurare i calitii emisarului.

  • Industria de celuloz i hrtieSurse de poluare

    Preparare lemn - fierbere evaporare Apele uzate conin poluani organici greu biodegradabili, care nu pot fi ndeprtai prin epurare biologic. Dintre acetia un loc aparte l ocup lignina, care confer culoarea specific i valori ridicate de CCOCr. Metalele extrase din lemn sunt deversate, n concentraii mici, dar datorit debitelor mari de deversare, impactul asupra emisarului poate fi semnificativ;

    Albirea celulozei unde se utilizeaz chimicale pe baz de clor, emisiile de ape uzate pot conine compui organici clorurai, greu biodegradabili, msurai ca AOX. Acetia prezint efecte toxice asupra organismelor acvatice.

    Emisiile n ap de la fabricarea hrtiei: fibre celulozice, material fin (provenit din fibra celulozic sau materialele de umplere), aditivi de retenie, rini pentru mbuntirea rezistenei mecanice, derivai de lignin, hemiceluloze, dispersani, sruri de aluminiu. O parte din aceste materiale de gsesc sub form de particule discrete i alt parte sub form dizolvat, astfel c putem vorbi de ncrcare cu suspensii, substane dizolvate i coloidale. Ambele tipuri de ncrcri influeneaz calitatea apelor, perturb fenomenele de fotosintez, dezvoltarea florei i faunei, dar i procesele de autoepurare;

  • Metode de analizmetode chimice prin care se stabilesc att parametrii chimici de poluare (oxigen dizolvat, CCOCr, CBO5, azot total, fosfor total, AOX, nitrii ), ct i coninutul de substane toxice (metale grele, hidrocarburi aromatice mono i policiclice, amine aromatice etc.). Se utilizeaz metode analitice standardizate (volumetrice sau instrumentale). Rezult