1.Certificatul medico-legal:parti componente2.Traumatisme cranio-cerebrale:leziunile meningelui

1.Certificatul medicolegal parti componente:-partea introductive:preambul, identificarea persoanei(ci, pasaport), isttoricul faptei(tip agresiune)-partea descriptive-consemnarea acuzelor obiective si subiective, date medicale legate de agresiune-concluziile certificatului

2.Leziunile meningelui:Hematomul extradural este o colectie sanguina intre fata interna a osului sic ea externa a durei mater;se datoreaza rupturii arterei meningee mijlocii sau a ramurilor ei.Se localizeaza cel mai frecvent fronto-tempori-parietal.Nu se formeaza niciodata la baza deoarece acolo este dura mater f aderenta de os.Are etiologie exclusive traumatica.Hematomul subdural este un revarsat sanguine intre fata interna durei mater si fata externa a meningelui.Are etiologie traumatica/netraumatica.

1.Escoriatia2.Particularitati ale autopsiei in stomatologie

1.Escoriatia este o solutie de continuitate superficiala a tegumentului.Mecanismul de producere este cel de frecare a unui corp ascutit, taios sau rugos pe piele detasandu`se straturile cutanate superficiale.Daca se detaseaza doar epidermal nu apare sangerarea, formandu`se doar o crusta galbuie.Sangerarea apare cand sunt lezate varfurile papilelor dormice.Evolueaza astfel:”-in primele 5-6h suprafata este umeda, acoperita de o secretie galbuie daca intereseaza epidermal sau sangeranda dak intereseaza papilele dormice.-in urmatoarele 2-6h se formeaza o crusta glabuie-rosietica in functie de profunzimea escoriatiei-dupa 4-5 zile crusta incepe sa se desprinda sis a cada de la periferie spre centru-dupa 1-8 zile se mai observa o urma albicioasa ce dispare treptat fara sa lase cicatrici.Aceste criterii permit aprecierea vechimii unei escoriatii.Importanta medico-legala:atesta realitatea traumatismului, localizarea lor poate orienta asupra mecanismului de producere.

2.Sub influenta factorilor de mediu in care s-au aflat dintii dupa moarte s`a constatat ca apar modificari ce variaza in functie de durata exercitarii actiunii factorilorIn functie de compozitia chimica a solului dintii sufera modificari:-sol acid-dintii se pot decalcifia uneori cu disparitia smaltului-sol nisipos-dintii se pot conservaLa nivelul dintilor pot aparea modificari: fisuri(6-8h postmortem), pierderea dintilor, degradari ale cementului si dentinei, cadavrele ce au stat in apa prezinta o fluorescenta a dintilor dupa 1an.

1.Felul mortii2.Identificare prin criterii odonto-stomatologice:caractere particulare

1.Moarte clinica: in mod obisnuit dureaza aprox 5 min timp in care functiile vitale sunt oprite individual fiind mort.Exista posibilitatea reanimarii deoarece nu se produc distructii intercelulare ireversibile si incompatibile cu viata datorita anoxieiMoarte reala-caracterizata prin incetarea proceselor metabolice celulare ce determina modificari celulare ireversibile;|apar semnele mortii reale.Semne precoce:racirea, deshidratarea, lividitatile, rigiditatea cadavericaSemne tardive:putrefactia,adipocera,mumificatia etc.

2.Are in vedere caractere de ordin morphologic-individual, patologic si postterapeutic pentru stabilirea formulei dentare individuale.Pot exista modificari ale directiei de implantare, de orientare si de morfologie a maxilarelor dar si diferite anomalii dentare.Modificari ale directiei de implantare:prognatism, opistognatismAnomalii dentare: anodontia(absenta unuia sau mai multor dinti), dinti si radacini supranumerari, macrodontia, microdontia, anomalii de structura etc

1.Traumatisme bucomaxilofaciale:fracuturi de mandibula2.Urmele de muscare

1.Fracturile de mandiula se intalnesc destul de frecvent datorita pozitiei, mobilitatii, formei osului, rezistentei inegale si vascularizatiei de tip terminal.Mecanisme de producere:-direct:lovirea regiunii mentoniere-indirect: la distanta-la nivelul gonionului sau condililorSimptomatologie: lezarea nervului alveolar inferior, anestezia buzei inferioare, caderea limbii in faringe, hematomul planseului oral.Fracturile pot fi:-fracturi ale corpului: mediene paramediene laterale etc-fracturi ale ramurilor:linie de fractura orizontala/verticala/oblica-fracturi ale coluluiDupa fractura pot ramane sechele de tipul anchilozei ATM, tulburari de ocluzi dentara etc.2.Urmele de muscare reprezinta urma lasata pe tesut sau pe un obiect de catre arcadele dentare.Daca suportul pe care sunt gasite urmele de muscare este plastic trebuie conservat la frigider.Fructele se pastreaza in solutie lampden.Caracteristicile urmelor de muscare umana:-pot reproduce numai o parte a arcadei dentare, au forma ovala sau circulara-incisivii inferiori pot produce o urma de muscare cu aspect de linie curba sau dreapta-leziunile produce pot fi echimoza, escoriatii, plagi contuze etc.

-urmele de muscare apar ca 2 arcuri cu concavitatile fata in fata in interiorul carora pot exista petesiiUrmele de muscare animala|:arcadele dentare sunt mai inguste in zona frontala, dentitia are 2 incisivi in plus, caninii superiori depasesc ceilalti dinti in inaltime

1.Leziunile bucomaxilofaciale in intoxicatiile cornice2.Certificatul medicollegal:def, situatii eliberare

1.Intoxicatii cornice:-osteomalacia toxica si necroza sechestranta a maxilarelor apar dupa contactul cu fosfor, arsen, subst radioactive-lizereul gingival de culoare cenusie localizat la incisivi apare in intoxicatie cu mercur-necroza alveolara in intoxicatia cu arsen.-coloratia negriciasa a gingiilor, mucoasei orale si linguale in intoxicatia cu bismuth-coloratia sidefie a gingiilor in intoxicatia cu argint

2.Certificatul medicolegal reprezinta actul medical intocmit de medical legist la cererea scrisa a unei persoane interesata sa dovedeasca o stare de fapt cu character medical.Este necesar si utilizabil numai in justitie si se realizeaza pentru:constatarea leziuniulor traumatice recente, constatarea infirmitatilor, virginitatii, violului, capacitatii psihice si starii de sanatate

1.Traumatisme cranio-cerebrale:leziunile encefalului2.Metode utilizate in identificarea odonto-stomatologica:rugoscopia

1.Leziunile encefalului:comotia cerebrala se caracterizeaza prin tulburari reversibile ce apar imediat dupa traumatism si consta in perderea brusca a cunostiintei (partiala/totala).Contuzia cerebrala-leziune de tip hemoragic ce are aspect triunghiular cu baza spre suprafata creierului; poate fi corticala, subcorticala, corticosubcorticala.In functie de gravitate poate fi:minora, medie(stari comatoase de scurta durata), grava(mortala).Dilacerarea cerebrala consta in distrugerea substantei cerebrale fiind o leziune grava, de cele mai multe ori mortala.Hematomul intracerebral-colectie sangvina lacalizata in creier.Are etiologie traumatica si netraumatica.

2.Rugoscopia-consta in examinarea papilelor palatine.Are urmatoarele avantaje pentru indentificare:-stricta individualizare, constanta lor in timp, capacitatea de regenerare dupa leziuni ale boltii palatine, nu se modifica dupa tratamente dentare.Dispozitia papilelor se inregistreaza prin fotografiere si amprentare.

1.Lividitatile cadaverice2.Traumatisme bucomaxilofaciale:leziuni dento-alveolare

1.Lividitatile cadaverice – se datoreaza opririi circulatiei sangelui si acumularii lui in portiunile declive ale corpului sub actiunea gravitatiei.Reprezintra cel mai precoce si singur semn de moarte reala.Prezinta 3 stadii de evolutie:-stadiul de hipostaza:culoare rosie violacee-stadiul de difuziune:culoare violacee-stadiul de imbibatie:culoare violacee-negricioasaImportanta medico-legala: pot fi un semn al schimbarii pozitiei corpului, pot orienta asupra momentului mortii.

2.Leziunile dentare se produc prin:-macanism indirect-lovirea cu sau de corpuri dure pe menton sau corpul mandibulei-mecanism direct-lovirea dintilor frontali de corpuri dure.Se clasifica in:contuzii dentare, fracture dentare, luxatii dentare, avulsii.Fracturile sunt: coronare-partiale, coronare-totale, corono-radiculare, associate cu fracture de creasta alveolara.Pentru a stabili etiologia traumatica a leziunilor dentare este necesar sa se efectueze examen stomatologic si radiologic.

1.Plaga contuza2.Identificare prin criterii odonto-stomatologice: stabilirea sexului

1.Plaga contuza se produce prin lovire cu sau de un corp dur cu suprafata plana sau neregulata in regiunile in care sub tegument se gaseste tesut dur osos sau cartilaginos.Caracteristici:-margini anfractuoase, infiltrate, exhimozate, edematiate-fund anfractuos la nivelul caruia se pot gasi corpi straini proveniti din obiectul ce a produs plagaIn functie de mecanismul de producere, agent traumatic si localizare platile contuze pot prezenta mai multe varietati:-plaga plesnita se produce cand un corp dur loveste pielea deasupra unui plan dur-plaga scalpata-reprezentata de detasarea partiala a unei portiuni a tegumentului-plaga muscata- produsa de om sau animal

2.Stabilirea sexului-criterii descrise de Simonin:-cei 2 incisivi centrali sunt mai voluminosi la barbate decat la femei-raportul diametrului mezio-distal intre incisivul central si lateral este mai mic la femei decat la barbateMetoda Pennaforte are parametrii:-raportul dintre latimea incisivuli central si latimea incisivului lateral are valori de 2 ori mai mari la barbati-la barbati gonionul drept este mai mare de 121 grade la cel stang 125-latimea bigoniala la barbat este de aprox 103 mm la femei aprox 87mm

-latimea bicondiliana este mai mare de 125mm la barbate si mai mica de 105mm la femei-intre spina mandibulei si creasta temoprala la barbat este o distanta mai

1.Plaga taiata2.Traumatisme cranio-cerebrale:fracturile oaselor boltii si bazei

1.Plaga taiata-se reazileaza cu ajutorul instrumentelor taietoare.Caracteristici:-margini netede, liniare, drepte-buzele sunt net sectionate-departarea marginilor plagii-fundul este in V, unghiurile sunt ascutiteMoartea prin plagi taiate se poate datora hemoragiei massive, emboliei gazoase etc.

2.Fracturile oaselor boltii si bazei craniului:-fracturi de bolta de craniu(directe/indirecte)-fracturi de baza de craniuSe considera ca oasele craniului suporta o deformare cu o raza de pana la 1 cm fara sa se fractureze;cand se depaseste aceasta flexibilitate se produce fractura.

1.Modificari cadaveri tardive:putrefactia2.Traumatisme bucomaxilofaciale:fractiurile maxilarului

1.Putrefactia este o modificare cadaverica distructiva ce se desfasoara ce se desfasoara sub actiunea enzimelor microbiene ce determina descompunerea subst organice in substante anorganice.Semn de putrefactie:-pata verde de putrefactie la nivelul fosei iliace drepte, se extinde pe abdomen si torace-circulatia postuma(dungi maronii perivenoase)-formarea de gaze de putrefactie-lichefierea organelor cu transformarea lor intr`o magma verzuie

2.Fracturile maxilarului-se intalnesc mai rar comparative cu fracturile mandibulei, de obicei aceste fracture se deschid in sinusuri sau in cavitatile fetei. Se clasifica in:-fracturi partiale(de creasta alveolare si tuberozitate)-fracturi totale(sunt interesate si alte oase ale masivului osos facial)-fracturi orizontale:tip Guerin, tip Lefort I si II.-fracturi verticale: mediana si lateralaSechele dupa fracture: leziuni ale n. optic, displopie, exoftalmie, tulburari de masticatie si deglutitie.

1.Raportul de autopsie medicolegala:parti componente2.Traumatisme buco-maxilo-facilae: luaxtiile ATM

1.Raportule de autopsie are 3 parti:-partea introductive-se consemneaza datele de indentitate ale decedatului, datele ordonantei, data, ora etc-partea descriptive-privitoare la autopsia medicolegala cu examenul intern si extern al cadavrului-partea sintetica-cuprinde diagnosticul morfo-patologic, rezumatul examenelor de laborator, concluziile etc.

2.Luxatiile ATMIn functie de deplasarea pe care o face condilui sub influenta agentului traumatic se clasifica in:-luxatii anterioare-lovituri aplicate pe menton cand cav orala este deschisa, lovituri pestero-anterioare pe ramul mandibulei-luxatii posterioare-consecinta lovirii active sau a caderii p menton-luxatii laterale-consecinta loviturilor aplicate peg onion sau pe ramul mandibulei , condilul se deplaseaza lateral sau median.

1.Rigiditatea cadaverica2.Leziuni bucomaxilofaciale in intoxicatiile acute

1.Rigiditatea cadaverica reprezinta intararirea musculaturii cu cresterea tensiunii scaderea platicitatii si elasticitatii.Apare la 2-3h dupa instalarea lividitatii cadaverice si evolueaza in 3 etape:-etapa de instalare-rigiditatea se instaleaza cranio-caudal, poate fi invinsa daca se imprima miscari in articulatia respectiva dar apoi se va reinstala-etapa de generalizare-rgiditatea se invinge cu dificultate dar nu se mai instaleaza apoi-etapa de rezolutie-dispare rigiditatea in ordinea instalarii ei

2.Leziunile intalnite pot fi simple reactii inflamatorii loco-regionale pana la leziuni hemoragice si necrotice.Stomatita acuta toxica se caracterizeaza prin hipereme, edem al mucoase orale, gingiei limbii si valului palatin, sialoree.Apare in intoxicatii cu saruri de brom sau solutii diluate de acizi sau baze si trebuie difrefentiata de stomatia infectioasa.Manifestari ale stomatitei toxice:-exulceratii-in intoxicatii cu Zn si Hg-necroze albicioase ale mucoasei vestibulare: acid sulfuric, acetic, clorhidric-sialoree abundenta: stibiu, bismuth-midificari de culoare ale dintilor in intoxicatii cu subst acide care dizolva smaltul-necroze dentare si gingivale-vapori de Hg

1.Identificare prin criterii odonto-stomatologice:stabilirea speciei2.Plaga intepata-taita

1.Este mai usor de realizat cand dintii gasiti sunt asociati cu fragmente osoase, astefel se pot cerceta caracteristici structurale ale maxilarelor in functie de specie.Atat la om cat si la mamifere exista 2 generatii de dinti insa criteriul morphologic poate face diferenta intre dentitia umana si cea animala.Caracteristicile dentitiei umane:-formula dentara este de 32 dinti-dintii sunt verticali-coroana si radacina in acelasi ax-radacinile sunt drepte sau putin curbe-rebordul alveolar este putin vertical-molarii inferiori au 4-5 cuspizi ce cresc in volum de la primul la al 3laCaracteristicile mamiferelor:-formula dentara de 44 dinti-volum dintilor mai mare decat la om-canini cu dimensiuni foarte mari ce depasesc in lungime ceilalti dinti-maxilare mult mai dezvoltate

2.Se produce datorita obiectelor intepatoare-taietoare.Se realizaeaza in 2 timpi: in primul timp se realizeaza o plaga intepata, apoi printr`o miscare de translatie se mareste liniar plaga.Cand arma are un singur tais plaga va avea un singur unghi ascutit iar polul opus acestui unghi va fi rotunjit.Trebuie tinut cont de existenta unei plagi cu mai mutle canale in care agresorul a implantat arma si a miscat`o in mai mutle directii fara a o scoate.Spre deosebire de muschi care se retracta, seroasele, ficatul, sternul, craniul reproduce exact profilul lamei cand lovitura este perpendiculara.Plaga poate lua forma literei V deoarece prin contractia sa cordul se loveste inca o data de tais.

1.Modificari suferite de dinti sub actiunea temperaturii crescute2.Examinarea persoanei cu traumatisme bucomaxilofaciale

1.Modificarile suferite de dinti sub actiunea temperaturii crescute-se poate stabili daca persoana a decedat inaintea sau in timpul producerii incendiului.Astfel o persoana arsa postmortem prezinta dinti fixi in alveole iar o persoana arsa in timpul vietii prezinta dinti mobile in alveola.La 150* se produce fisurarea superficiala a coroanei , la 175* apare o fisura mare longitudinala la nivelul incisivilor iar la 200* elementele celulare raman intacte.Dintii supusi unui tratament radical ar fi mai rezistenti la actiunea temperaturilo crescute:-transformarea culorii obturatiilor si a puntilor dentare este cea mai evidenta modificare dentara-obturatiile de amalgam pot produce vapor ice se transforma in picaturi ce pot fi depuse pe dinti sau in cav orala-protezele se pot lipi de tesuturile moi si trebuie detasate

2.Examinarea persoanei cu traumatisme bucomaxilofaciale consta in efectuarea unui examen endo si exo oral.La examenul exooral se cauta leziuni traumatice de la nivelul acestei regiunni.Se va palpa arcada sprancenoasa, piramida nazala, arcada zigomatica, gonionul, mentonul pt depistarea unor modificari ale reliefului facial.La examenul endooral se aprexiaza gradul de deschidere al cav orale, se examineaza arcadele dentare, leziunile gingivo-bucale, mobilitatea dentara anormala sau sensibilitatea la palpare.

1.Identificare prin criterii odonto-stomatologice:varsta2.Echimoza

1.In perioada embrionara se foloseste diagnosticul radiologic pentru evidentierea mugurilor dentari.In urmatoarele perioade ontogenetice se cerceteaza caracterul dentitiei(temporara/permanenta).Dentitia temporara ofera informatii in functie de data aparitiei si prezinta:coloratie alb-galbuie, volum mic, coroana scurta, cuspizi mai stersi, implantare verticala wtc.

2.Echimoza-infiltrat hemoragic mai mult sau mai putin intens, localizat in grosimea pielii,Apare de regula in locul in care actioneaza agentul traumatic dar si la distanta prin difuziunea singelui.In primele ore echimoza este roste, ulterior devine albastra prin pierderea oxigenului din sange(2-3 zile);apoi capata o culoara cafenie in zilele 3-7 prin pierderea Fe.Rezorbtia echimozei se face in 10-20 zile.

Biletul 1

Plaga contuză Se produce prin lovire cu …sau de un corp dur cu suprafaţă plană sau

neregulată în regiunile în care sub tegument se găseşte ţesut dur: osos sau cartilaginos.

Caracteristici: Margini anfractuase, infiltrare, echimotice, edemaţiate. Fund anfractuos , profunzime mică – aici sepot găsi corpi străini proveniţi de la

obiectul cu care s-a produs plaga (cioburi / aşchii). Uneori există puncţi tegumentare cu aspect relativ integru.

În funcţie de agentul etiologic, mecanismul de producere, localizare, EXISTĂ: 1. plaga plesnită – este produsă de un corp dur care loveşte pielea situată

imediat deasupra unui plan dur osos sau cartilaginos. Are formă liniară / stelată cu margini relativ drepte. Se poate confunda cu cea tăiată , care are margini netede, necontuzionată, iar ţesutul adicent este complet secţionat.

2. plaga scalpată – se face prin tracţiunea tegumentului3. plaga muşcată – de om sau animal

Necesită tratament medical, se consideră infecţie de la început, se vindecă prin înmugurire.

Violul Act sexual de orice natură cu o altă persoană , de obicei vulnerabilă (copii,

bătrâni), efectuat prin constrângere sau profitând de imposibilitatea de a se apăra sau exprima dorinţa.

Circumstanţe agravante: faptă produsă de 2 sau mai multe persoane fapta este produsă de persoanele ce are în îngrijire victima (copil , bătrân) victima poate fi membru al familiei

Violul poate apare şi la femei fără viaţă sexuală. Pierderea integrităţii himenului = DEFLORARE , al cărui diagnostic se pune pe:

1. sângerarea la nivelul rupturii2. tumefacţie locală3. depozit de fibrină la nivelul rupturii decelabil la 5-8 zile

Obiectivele expertizei ML în viol: dak s-a consemnat sau nu actul sexual dak există leziuni de violenţă dak persoana învinuită e sau nu agresorul

Examenul Victimei: se face în prezenţa unei terţe persooane culegerea atentă de date privind antecedentele identificarea agresorului după :

1. pete de spermă2. fire de păr3. amprentle muşcăturilor4. test ADN – proba decisivă

Biletul 2

Lividităţile cadavericeLividităţile cadaverice (petele cadaverice) sunt consecinţa încetării circulaţiei

şi migrării pasive a sângelui în zonele declive şi necomprimate, în virtutea legii gravitaţionale.

În stadiile avansate se produce extravazarea plasmei încărcate cu pigment hematic în ţesuturile adiacente vaselor sanguine.

Sunt cele mai precoce şi cele mai sigure semne de moarte reală.

EVOLUŢIE:

1. Hipostaza: apare după 2 - 16 ore postmortem şi se caracterizează prin apariţia de pete imprecis delimitate, roşii-violacei, la început mici, apoi confluente în zone declive, necompresate. La digitopresiune, aceste pete dispar, iar apoi reapar rapid. La modificarea poziţiei cadavrului, petele roşii dispar din poziţia iniţială pentru a reapare în noile zone declive.

2. Difuziunea - apare după 15 - 24 de ore după moarte; în acest stadiu, petele violacei sunt extinse, confluente, apar şi pe părţile laterale ale cadavrului. Nu dispar la digitopresiune, ci pălesc doar şi nu dispar la modificarea poziţiei cadavrului, dar apar altele şi în noile zone declive.

3. Imbibiţia - apare după mai mult de 18 - 24 de ore şi coincide cu începutul putrefacţiei; în această fază hemoliza este completă, petele sunt extinse, intens colorate, nu dispar la digitopresiune sau la modificarea poziţiei cadavrului şi nici nu se formează în noile zone declive.

IMPORTANŢA MEDICO –LEGALĂ- cel mai precoce şi sigur semn de moarte reală;- permit stabilirea datei morţii (timpul scurs de la instalarea morţii);- indicator al poziţiei cadavrului până la momentul examinării medico-

legale (eventuala modificare a poziţiei);- pot da indicaţii privind cauza morţii, în funcţie de culoare şi intensitate.

Astfel se descriu:- lividităţi roşii-carmin în cazul morţii prin intoxicaţie cu monoxid de carbon,

acid cianhidric/cianuri, hipotermie;- lividităţi vinete, cianotice în asfixii mecanice;

- lividităţi cafenii în intoxicaţii cu hemolitice, methemoglobinizante; - lividităţi absente sau de intensitate minimă în caşexii, colaps, hemoragii.

Diagnosticul diferenţial al lividităţilor cadaverice se face cu o leziune posttraumatică asemănătoare morphologic - echimoza.

La necropsie se secţioneză cu bisturiul zona cercetată: în cazul echimozei (leziune cu caracter vital) apare infiltraţie sanguină ce nu dispare la spălare sau fixare cu formol, iar examenul microscopic pune în evidenţă prezenţa fibrinei; în cazul lividităţii infiltratul dispare la presiune şi spălare şi nu se evidenţiază fibrină la examenul microscopic.

Simularea, Disimularea, Agravarea, Automutilarea

SIMULAREAIn medicina legala prin simulare se intelege incercarea constienta si

premeditata de a imita, provoca, ascunde sau exagera unele tulburari morbide subiective sau obiective, in scopul obtinerii anumitor avantaje sau pentru a se sustrage de la unele obligatii sociale.

DISIMULAREADisimularea este un aspect opus simularii si anume presupune

ascunderea simptomelor unor boli reale. Astfel pentru obtinerea unor avantaje (serviciu) sau pentru a scapa de

raspundere sint tainuite boli ale ochilor sau auzului, boli venerice; pentru tainuirea unor violente sint mascate echimozele sau excoriatiile; pentru a putea parasi spitalul sint ascunse unele boli psihice.

AGRAVAREAAgravarea presupune existenta unei boli reale, dar a carei

simptomatologie este exagerata de catre bolnav. Aceasta exagerare se face pe seama unor semne subiective (durere),

fie a unor semne obiective (schiopatare, anchiloza). Din aceasta categorie mai face parte si prelungirea artificiala a unor

procese patologice (infectarea unor rani) sau afirmarea in continuare a existentei unor semne subiective sau obiective de boala, desi procesul patologic s-a vindecat (sinistroza).

AUTOMUTILAREAReprezintă autoproducerea de leziuni corporale prin care se caută obţinerea

de beneficii. Biletul 5

Plaga tăiatăSe realizează cu ajutorul unor instrumente tăioase precum lama, briciul,

cuţitul, ciobul de sticlă. CARACTERISTICI

Margini netede, liniare, drepte, perfect regulate

Depărtarea marginilor plăgii e variabilă, depinde de direcţia secţiunii ţesuturilor interesate

Marginile sunt ascuţite, se retractă frecvent Fundul plăgii este în V Adâncimea poate scădea progresiv ---apare codiţa

Moartea în acest tip de plagă survine din cauza unei hemoragii masive sau embolii gazoase.

Putrefacţia

Este modificarea cadaverica distructiva de natura microbiana, prin care substanţele organice (mai ales proteinele) sint descompuse in substante anorganice.

Ea continua autoliza, aspectul si evolutia sa fiind determinate in primul rând de condiţiile de mediu in care se gaseşte cadavrul.

Modificarile pe care le imprima cadavrului devin, de regula, vizibile in 2-3 zile postmortem.

La exterior, primul semn al putrefactiei este reprezentat de pata verde de putrefactie: - de regula, aceasta apare pe abdomen in dreapta. - se extinde cuprinzind abdomenul si baza toracelui.- aparitia ei se datoreaza degradării sub acţiunea enzimelor microbiene. Mucoasa cecală, permeabilizată în urma autolizei, permite trecerea H2S rezultat din degradarea aminoacizilor în vase, unde se combină cu hemoglobina, ducând la formarea de SHb şi S-metHb, ambele de culoare verde. Ulterior, prin eliberarea Fe din Hb rămasă se formează hematina, care în combinaţie cu H2S formează FeS3 de culoare cenuşiu-verzuie.

De asemenea, la exterior apar dungi subcutanate, perivenoase, cafenii-violaceedispuse in special pe membre si in jurul plagilor, realizând in ansamblu asa-zisa "circulaţie postumă".

Fermentatia glucidelor in prezenţa O2 duce la formarea de gaze de putrefactie. Procesul are loc datorita microbilor aerobi.

Gazele rezultate destind stomacul, intestinele, scrotul (care atinge dimensiunile capului unui fat), penisul, abdomenul impinge in sus diafragma, comprima cordul (care se goleste de singe), pulmonii (determinind aparitia unei spume rosietice la nivelul narinelor, care adesea este interpretata gresit ca semn al edemului pulmonar acut), determina patrunderea continutului gastric in caile respiratorii sau scurgerea lui la exterior prin gura si nas, expulzia de materii fecale si de urina, expulzia fatului (nastere in sicriu).

Bulele de gaze impreuna cu microbii strabat mucoasele digestive, patrund in singe si invadeaza pe aceasta cale tot corpul, dind aspect spumos singelui si determinind scurgerea lui din corp la nivelul plagilor.

Acumularea subcutanata a gazelor realizeaza bule de putrefactie, iar in organe duce la instalarea emfizemului de putrefactie.

Faza gazoasă este urmată de faza de lichefiere şi topire a organelor, care treptat se transformă într-o magmă negricioasă.

Factorii care influenteaza putrefactia sint reprezentati in primul rind de factorii de mediu. Astfel:

- temperatura ridicata accelereaza putrefactia (regula Devergie: iarna, cifra care indica zilele corespunde cifrei care indica orele, vara);

- excesul de oxigen care are rol favorizant; - mediul (regula Casper: 1 saptamina de putrefactie in are = 2 saptamini de

putrefactie in apa = 8 saptamini de putrefactie in sol);

- felul si adincimea solului in care s-a produs inhumarea - imbracamintea de cauciuc, lina, matase, intirzie putrefactia.

Se descriu doua feluri de putrefactie: - aeroba: - determinata de microbii din caile aeriene superioare- anaeroba:- este determinata de microbii din colon

Biletul 6

Raportul de cazualitate secundarSe stabileşte în cazul în care în urma unui traumatism nonmortal prin el

însuşi, apar complicaţii prin care apare decesul. În acest caz cauza mediată a morţii este complicaţia ce a apărut după un

traumatism oarecare, nonmortal ce obligă pacientul să rămână imobilizat la pat timp îndelungat.

Apare drept complicaţie bronhopulmonară – a cărei evoluţie duce la deces.

Strangularea Este asfixia ce se realizează cu ajutorul unui laţ ce strânge progresiv în jurul

gâtului , acţionat chiar de agresor. K formă juridică = omucidere. La examenul extern al cadavrului se observă – şanţul de strangulare în 1/3

medie a gâtului cu direcţie orizontală, complet. Are adâncime uniformă, fără amprenta nodului. La nivelul şanţului pot rezulta

leziuni. La examenul intern al pacientului – semnele generale de asfixie.

Biletul 7

Plaga înţepată – tăiată Plaga înţepată-tăiată este produsă prin acţiunea instrumentelor

înţepătoare-tăietoare. Leziunea produsă prin acţiunea acestor instrumente se caracterizează prin prezenţa unei plăgi cutanate la locul de pătrundere şi a unui canal; în unele cazuri poate să apară o plagă cutanată la locul de ieşire.

Morfologic forma plăgii cutanate la locul de pătrundere este condiţionată de particularităţile instrumentului înţepător-tăietor:

− dacă instrumentul are un singur tăiş apare o plagă în formă de butonieră cu un unghi ascuţit (corespunzător muchiei tăioase) şi unul rotunjit sau patrulater (corespunzător muchiei netăioase);

− dacă instrumentul are două tăişuri apare o plagă cu aspect de butonieră cu ambele unghiuri ascuţite;

− când instrumentul are mai multe muchii tăioase plaga are un aspect stelat cu mai multe unghiuri ascuţite.

Dimensiunile plăgii se determină după apropierea buzelor plăgii. Lungimea plăgii este egală cu lăţimea instrumentului în lovirile perpendiculare şi este mai mare în lovirile oblice. Lăţimea plăgii este mai mare decât grosimea instrumentului datorită retracţiei tisulare.

Marginile plăgii sunt netede, fără punţi tisulare. Canalul reproduce direcţia loviturii, poate fi unic sau ramificat.

Lungimea canalului poate fi mai mare decât lungimea lamei instrumentului. Acest aspect se întâlneşte în loviri cu forţă mare, situaţie în care mânerul instrumentului apasă tegumentul şi lama pătrunde pe o distanţă mai mare decât lungimea totală a acesteia.

În aceste cazuri, de obicei în jurul plăgii cutanate, apare o echimoză produsă prin imprimarea mânerului instrumentului.

Plaga cutanată la locul de ieşire a instrumentului are aceleaşi caracteristici morfologice ca şi plaga de la locul de pătrundere.

CML – părţi componentePARTEA INTRODUCTIVĂ

1. PREAMBULUL – nr de REC, instituţie, nume, gradul profesional al medicului

2. DATE DESPRE PERS – BI/CI, paşaport, amprentarea, legitimaţia persoanei care însoţeşte minorii de sub 14 ani.

3. ISTORICUL FAPTEI – tipul de agresiune, date minime despre agresor, singularitatea sau recidiva evenimentului reclamat

PARTEA DESCRIPTIVĂTipuri de leziuni : fără soluţie de continuitate (echimoză, hematom, luxaţie,

fractură închisă), cu soluţie (excoriaţie, plagă, fractură sau luxaţie deschisă).Leziunile se descriu cranio –caudal şi se menţionează cât mai precis

regiunea şi toate caracteristicile acestora. Medicul nu poate obliga victima să se dezbrace complet , dak nu este viol.

Leziunea confirmată este numai cea indicată de victimă. Dak simptomele nu se obiectifică, nu sunt luate în considerare. Datele legate de agresiune:

Consultaţii medicale impuse de traumatism Obiectivate de acte medicale Elementele de siguranţă ale actelor medicale – nr de REC, ştampila unităţii

sanitare, semnătura şi parafa medicului

În această parte se mai solicită şi unele consultaţii de specialitate.

CONCLUZIA Realitatea traumatismului – existenţa leziunilor Mecanismele de producere – lovire, comprimare, călcare, târâre Natura agentului traumatic – mecanic, fizic, chimic, biologic, psihic Data producerii leziunilor cu aprox Gravitatea Traumatismului

Biletul 8

Fracturile oaselor bolţii + bazei craniuluiFracturile de boltă craniană pot fi: directe (liniare, cominutive, spceciale) şi

indirecte –care sunt foarte rare. REGULI:

Dak S ag traumatic este mai mică de 4 cm2, atunci se păstrează forma S agentului – mecanism de ştanţare.

Dak agentul traumatic are S mai mare de 4 cm2 şi mai mică de 16 cm2, fractura este înfundată multieschiloasă (cominutivă).

Dak agentul traumatic are o S peste 16cm2 – fractura liniară.Fracturile de bază de craniu:

Directe1. imediate când ag traumatic acţ direct asupra bazei craniului (înpuşkătură

în gură)2. transmisie osoasă

Indirecte – iradiate de la boltă

Răcirea cadavruluiSe datorează opririi circulaţiei şi metabolismului , apoi pierderii de căldură.

Căldura se pierde prin radiaţie, conducţie, convecţie, iar răcirea se face de la ext la interior.

Temperatura cadavrului este aceea cu a mediului ambiant. Factorii care influenţează sunt:

Factorii acceleratori1. cauza morţii- boli care evoluează cu hipotermie, hemoragii, spânzurare2. factori de mediu – rece, vânt3. factori individuali - vârstă

Factori inhibitori1. cauza morţii –boli febrile, convulsii2. factorii de mediu3. factori individuali – constituţie obeză

Biletul 9

Intoxicaţia cu Alcool etilic

Alcoolul etilic este un lichid incolor, volatil, inflamabil, miscibil cu apa, care este utilizat k solvent, antiseptic şi analgezic.

Căi e pătrundere: respiratorie (vapori), digestivă, aplicaţii pe piele, infecţii subcutanate care dau necroze, efectul local asupra ţesuturilor – deshidratant.

Se metabolizează în ficat în proporţie de 90-95%. SIMPTOME:

FAZA 11. afectează funcţia intelectuală, memoria, apare logoreaa2. creşte impulsivitatea, creşte timpul de latenţă al reflexelor 3. valori – 0,2 –0,4 la mie – 1-1,2 la mie

FAZA 21. valori 1,2 – 2,5 la mie2. apare ataxia, tahipneea, sughiţ, vomă3. au loc acte atisociale

FAZA 31. este faza comatoasă , care evoluează cu anestezie, narcoză, hipotermie ,

facies hiperemic, comă, convulsii2. coma poate dura 10 –12 h3. moartea poate surveni prin inhibiţia centrilor respiratori sau asfixie

mecanică (aspiraţie regurgitaţiei)

ASPECTUL CURBEI ALCOOLEMIEI segmentul ascendent – corespunde fazei de difuziune la o

alcoolemie de 1,5g la mie segmentul în platou - caracterizează echilibrarea difuziunii cu

oxidarea şi eliminarea segmentul descendent – corespunde fazei de dezintoxicare

După dispariţia alcoolului din sânge, acesta se găseşte în urină şi poate fi diagnosticat retrospectiv.

Raportul de Autopsie ML – partea introductivă date de identitate a decedatului datele ordonanţei în baza căreia se efectuează autopsia cine efectuează autopsia data + ora

Biletul 10

Asfixii mecanice – îneculEste o asfixie mecanică care se produce prin înlocuirea aerului respirator cu

orice lichid. ETAPE

1. preasfixia – apnee voluntară + reflexă2. dispnee inspiratorie – se înghite şi aspiră lichid3. faza convulsivă – urmată de pauze respiratorii şi respiraţii ample terminale

Fiecare faza durează cca 1 minut. Examenul extern al cadavrului:

cutis anserina macerarea pielii palmelor + plantelor în 3-6 h mâna de spălătoreasă care apare după 3-5 zile căderea fanerelor după 10 –20 zile detaşarea pielii în lambouri după 10 –15 zile depunerea de lage ciuperca înecătorului – spumă albicioasă în jurul nasului

Examenul intern al cadavrului plămân hidroaeric – balonizat emfizem acut asfixic şi atelectazic dilatarea cordului drept apă în tubul digestiv nisip şi alge în căile respiratorii

Modificări cadaverice conservatoare1. MUMIFICAREAConditii de mediu (rol determinant):

- mediu cu temperatura crescuta, umiditate scazuta, aerate (de ex. cadavre inhumate in soluri nisipoase - care absorb lichidele -, in sicrie ermetic inchise sau aflate in podurile caselor); - medii intens ventilate, cu temperatura moderată si umiditate scazute; - medii saline.

Aspectul cadavrului: - pergamentat, castaniu negricios, cu scaderea in greutate, - in stadii avansate devine sfarimicios, viscerele se transforma intr-o magma negricioasa. - timpul necesar mimificarii este de 1 luna- 12 luni.

Probleme medico-legale: - se poate asocia cu putrefactia; cadavrele mumifiate sint usor distruse de insecte; - aprecierea datei mortii este dificila; - identificarea se poate face deoarece fizionomia este conservata; leziunile de violenta si caracterul lor vital sint estompate.

2. SAPONIFICAREAReprezintă transformarea în săpunuri a grasimilor din organism

(grasimile din tesutul gras sunt in general formate de esterificarea glicerolului cu acizi graşi; 60 % din acizii graşi sunt reprezentaţi de acid oleic, palmitic şi linolenic - prin hidroliză se eliberează acizii graşi, care se conjugă cu Ca sau Mg formând săpunuri).

Conditii de mediu (rol determinant): - mediu umed, fara O2 , temperatura ridicata: terenuri argiloase, ape stătătoare.

Factori adjuvanti: - abundenta tesutului gras. Aspectul cadavrului: este de brinza rinceda, in contact cu aerul adipoceara

devine sfarimicioasa; la cadavrele in submersie, adipoceara apare pe partile aflate in apa.

Probleme medico-legale: - cadavrele sint friabile; - organele se taie usor; - uneori permite aprecierea datei mortii; - uneori permite identificarea dupa perioade lungi de timp.

3. LIGNIFICAREA Conditii de mediu (rol determinant): - medii cu pH acid, bogate in acid tanic si

humic (turbarii, mlastini acide). Mecanism:

- inhibarea putrefactiei prin distrugerea microbilor; - dizolvarea grasimilor, proteinelor musculare; - coagularea unor proteine.

Aspectul cadavrului: - scaderea in volum a cadavrului; - piele tabacita, dura, bruna; - oase moi, decalcifiate;

Probleme medico-legale: - conservarea indefinita a cadavrului (cu pastrarea fizionomiei, a leziunilor de violenta si a continutului gastric).

4. ÎNGHEŢAREA Conditii de mediu (rol determinant): - temperaturi foarte scazute. Mecanism: - inhibarea putrefactiei pe durata inghetarii. Aspectul cadavrului: - absenta mirosului de putrefactie; lividitati rosu-aprins. Probleme medico-legale:

- autopsia se face imediat dupa dezghetarea lenta, fiindca apoi putrefactia este rapida; conservarea pe perioade indefinite a trasaturilor si leziunilor.

Biletul 11

Raportul de autopsie ML – partea sintetic ă Conţine rubrici ce indică timpi ce îndrumă întreaga necropsie , iar ultima

rubrică este pt diag AP. Diagnosticul AP macroscopic

Descrierea leziunilor macroscopic prin cercetarea atentă a organului lezat Natura, culoarea, consistenţa, suprafaţa exterioară, secţiunea Se defineşte leziunea macroscopică prin gruparea caracterelor AP

Diagnosticul AP se bazează atât pe examenul macroscopic cât şi pe cel microscopic

Sunt solicitate examene complementare de laborator – toxicologic, serologic, tanatochimic, microbiologic, radiologic, amprenta genetică.

Traumatismele GâtuluiReprezintă o gravitate a deceselor datorită multiplelor formaţiuni anatomice

importante existente la acest nivel. TRAUMATISMELE ÎNCHISE – apar datorită glomusului carotidian , al

laringelui, formaţiunilor puternic reflexogene – un traumatism minor la acest nivel poate induce moartea relfexă.

Forme grave: hemoragii postT către mucoasa laringiană şi leziunile prin compresia gâtului.

TRAUMATISME DESCHISE Produse de ag T cu vârf + lame ascuţite Pot interesa vase + nv de la nivelul gâtului – plex cervical, brahial, vag

Traumatismul laringelui + traheei duce la sângerări mari ce pot determina moartea prin asfixie.

Biletul 12

PruncucidereaUciderea copilului nn, săvârşită imediat după naştere de către mama aflată

într-o stare de tulburare datorită naşterii. CARACTERE:

Ucidere prin omisiune sau comisiune Nn să fie ucis imediat după naştere Omorârea să fie făcută de mama nn Mama să prezinte o tulburare legată de actul naşterii

Pentru expertiza ML sunt necesare: Examenul cadavrului, examenul femeii bănuite, examenul locului unde s-a

produs naşterea.

Căderea Schimbarea poziţiei corpului individului pe acelaşi plan de susţinere astfel

încât o parte a corpului se loveşte violent de planul de susţinere. Căderea simplă din ortostatism – lovire pasivă de planul de susţinere ,

leziunile fiind localizate mai ales pe părţile proeminente. Leziunile sunt: echimoze, hematoame, excoriaţii, plăgi, fracturi.

Căderea pe suprafaţă neregulată – leziunile sunt mai grave plăgile sunt profunde, fracturi, rupturi de organe cu hemoragie internă.

Căderea urmată de rostogolire – produce leziuni polimorfe + multiple.Căderea în timp ce victima aleargă – are repartiţie multipolară cu

predominaţă a excoriaţiilor pe părţile proeminente.

Biletul 13

Plaga împuşcată – orificiul de intrareEste o plagă rotund- ovalară cu lipsă de substanţă la nivelul pielii având

marginile zimţate înconjurată de o zonă de cca 1-3 mm , excoriată de culoare roşie , realizând guleraşul de eroziune.

În interiorul acestei zone se găseşte inelul de ştergere. Prin tehnici de laborator există inelul de metalizare de particule de Pb.

Raportul de AML – CuprinsulCuprinsul conţine rubrici de indică timpii care îndrumă întreaga necropsie. Examenul extern al cadavrului

Date individuale- sex, vârstă, G Semnele morţii reale – lividităţi, rigiditate, răcirea teg, putrefacţia Leziuni traumatice – echimoza, plagă, hematom Semne de tratament medical Semne particulare – amputaţii, cicatrice, tatuaj

Examenul intern al cadavrului Se vor efectua în rubricile din formulalul raportului de necropsie descriere –

semiologice, MP, macroscopice, microscopice, pt fiece organ în parte.

Biletul 14

Felul morţiiDin punct de vedere juridic, moartea poate fi:

1. neviolentă – datorită unor cauze intrinseci ale organismului2. violentă – survine ca urmare a acţiuni unor factori de mediu externi

Rigiditatea cadavericăEste o modificare cadaverică precoce, ce constă în întărirea musculaturii

striate şi netede cu creşterea T şi scăderea elasticităţii şi plasmicităţii. Apare în 2- 4 ore de la instalarea lividităţii.

Substrat biochimic – după moarte scade rezerva de ATP din muşchi, cu creşterea vâscozităţii miozinei.

ETAPE: de instalare – la învingerea forţei acestea se reface de stare – rigiditate totală şi completă şi dak este învinsă nu se mai reface de rezoluţie – dispare treptat în ordinea în care a apărut şi se produce prin

autoliza fibrelor musculare + acumularea de amoniac

IMPORTAŢĂ ML: este semn de moarte reală oferă indicaţii pentru stabilirea datei morţii are valoare orientativă asupra cauzei morţii

Biletul 15

Moartea Subită + Moartea SuspectăMS= Forma rapidă a morţii neviolente (patologice) care survine pe

neaşteptate la persoanele cu stare de sănătate aparentă sau la pacienţii cu care evoluţia clinică nu întrevedea sfârşitul letal.

MSS = Forma de moarte care prin caracterul brusc şi locul instalării, generează suspiciuni, prezentând interesul şi obligând organele de cercetare şi urmărire penale să intervină.

ExcoriaţiaEste o continuitate superficială a tegumentului. Mecanismul ei de producere

este cel de frecare a unui corp ascuţit, tăios, pe piele realizând o deteriorare a straturilor superficiale.

EVOLUŢIE: Primele 6 h – suprafaţa umedă, acoperită de secreţie gălbuie sau sângerândă +

edem. Următoarele 2-6 h – crustă gălbuie / roşiatică în funcţie de profunzime. După 4-5 zile crusta se desprinde de la periferic spre centru şi cade După 7-8 zile – se mai observă o urmă albicioasă / roşiatică, care dispare fără să

lase cicatrici

Importanţa ML Atestă realitatea T Localizarea ei , orientează asupra mecanismului de producere, ex: coate,

genunchi cădere. Aspectul liniare, paralele – ZGÂRIERE, placarde excoriate – TÂRÂRE.

Biletul 16

Sindroame TanatogeneratoareEste un complex de semne şi simptome cu substrat lezional specific de

etiologie diversă. Se leagă de cele 3 elemente vitale: SNC, sistem CV, sistem resp. Clasificare:

Specifice – decapitarea, zdrobirea capului, secţionarea trunchiului Clinice – sindromul de insuficienţă SNC, CV, resp.

Echimoza Este un infiltrat hemoragic localizat în grosimea pielii şi în ţesutul subcutanat.

Apare la locul impact şi la distanţă prin difuziune de-a lungul fasciilor, tendoanelor sau altor spaţii.

Dimensiunea variază în funcţie de forţa de lovire, regiunea interesată, fragilitatea vasculară, nr şi calibrul vaselor afectate.

Culoarea variază:

Roşie - primele ore Albastră – 24-48 h Brună – 2-3 zile Verzuie la periferie – 4-7 zile Galben cafenie – după 7 zile Reabsorbţie completă 10-20 zile

Forma este relevantă pt agentul cauzal. Importanţa ML

Obiectivarea realităţii traumatismului În anume condiţii se stabileşte mecanismul de producere, se identifică agentul

traumatic , timpul scurs de la producere , caracterul vital al leziunii

Biletul 17

Reacţii vitaleDenumire dată pentru modificările postT din timpul vieţii. CLASIFICARE:

1. locale – infiltrat hemoragic, cuagulare, retracţie tisulară, inflamaţie, proces distrofic necrotic, produşi de dezintegrare ai Hb, modificări enzimatice.

2. generale – aspirat pulmonar, embolie, modificări circulatorii, modificări neuro-endocrine, umorale, metabolice.

Anomaliile vieţii sexualeGrupă distinctă incriminată de lege, care constă în acte sexuale aberante

care produc scandal public. Sodomia de mod– relaţie heterosexuală produsă cu acordul partenerilor prin

masturbare reciprocă, coit anal, cunilingus.Sodomia de sex – lesbianism, tribadism(2 femei , în care una joacă rol de

partener), homosexualitate. Sodomia de specie – zoofiliePerversiunea mijloacelor – sadism, masochismPerversiuni diverse – necrofilia, narcisim, fetişism.