SAVANTUL

18 UNIVERSUL LITERAR

s u r l e f u l r o m a n e s c IN LUMEA

GEOMETRILOR Credincioşi programului pe care ni

l-am impus, de a înfăţişa sufletul ro­mânesc subt toate aspectele lui, închi­nam numărului de faţa unui matema­tician dar în acelaş timp şi unul din­tre cei mai mari savanţi ai României de uzi.

Cunoscut în lumea voluntar restrângă a matematicienilor de pretutindeni, citat dincolo de fruntariile ţârii ca o autoritate de către savanţi care ei înşişi înseamnă adevărate autorităţi în şti­inţă .,(•• 7 itt'ica" e poate mai puţin cu noscut in lumea profană de la noi.

Zicem lumea profană căci poate ni­meni nu par mai arul celor ce pri­vesc cariile de matematici de inextri­cabilă încălecare de linii şi l.tvre. care repre/.inta avânturi .şi întretăieri ale gânduri in /олеіе cele inai rarefi-cute, ale raţionamentului.

Dar G. Titeica dovedeşte că e nu numai un savant ci şi un om de inimă căci aceste două însuşiri nu se exclud de loc. Ca iniţiator al gazetei mate­matice şi al revistei Natura, o revistă de iniţiere, ca profesor idolatrizat de elenii lui, conferenţiar neobosit, stră­lucitul matematician se dovedeşte şi un om de acţiune.

D. Dan Barbilian (pseudonimul ma-tenmtec al poetului Ion Barbu) ne arată în coloanele alăturate activita­tea ştiinţifică a maestrului său, dar şi cât de caldă admiraţie emoţionantă p<mte să fie în lumea geometriei dife­renţiale.

Ca m il Pt trcscu

G. T I T E I C A DAN BARBILIAN i

Profesor d e G e o m e t r i e Ana l i t i că al Fa ­cu l tă ţ i i de Şt i inţe d in Bucu re ş t i ; profe­sor de A n a l i z ă la Şcoala Po l i t echn ică ; d iu 1913 m e m b r u al Academie i ; mai pe u r m ă v icepreşed in te a l ei.

S'a născu t la 4 O c t o m b r i e 1873 în Tur -nul -Sever in fiu al u n o r o a m e n i săraca şi munci to r i . T a t ă l s ă u e r a o r ig ina r 'din satul Ci l ib ia , j u d e ţ u l Buzău. C lase le p r i m a r e le t e r m i n ă la T u r u u - S e v e r i n . Sub g r e u t a t e a nevoi lor m a t e r i a l e ur­mează l iceul la Cra iova ieiişnd t o t d e a u n a p r i n t r e cei d in tâ iu . In 1896 t r ece l icenţa în Matemat ic i şi e numit în urina unu i concurs p ro feso r la Liceul din G a l a ţ \ unde n'a profesa t î n s ă ; fuadcă î n t o a m n a «celuiaş a n pleacă la Par i s , e a d m i s in­tern al Şcoalei N o r m a l e Supe r ioa re , ur­mează cu r su r i l e Sorbonei şi l uc rează mai ales in domediul de corectări al profeso­rulu i sau , i lus t ru l G. D a r b o u v .

I na d in mândr i i l e d. (•'. Ţt (exa este. privi legiul a fi fost elev al Şcoalei Nor­male Supe r ioa re , ins t i tu ţ ie cu vechi ş' î ncân t ă toa re t rad i ţ i i . Şcoala ca r e d ă F r a n ­ţei impcs ionan te l e ei figuri de profesori m a r i şi a d â n c i c e r ce t ă to r i .

In 1899 în Iun ie sus ţ ine teza de doc­t o r a t cu o l u c r a r e pub l i că în Ana le le şcoalei N. S., foarte p re ţu i t ă , aisupra u-nor snopur i d e l ini i d r e p t e şi a u n o r su­pra fe ţe c a r e se g r u p e a z ă 3 câ te 3 in-t r ' un fél cur ios *)

D u p ă î n t o a r c e r e a în ţ a r ă e numi t p ro ­fesor de G e o m e t r i e Anal i t ică la U n i v e r ­s i ta tea din Bucureş t i . î m p r e u n ă cu dom­nii I. Ionescu, A. Ioach imescu . C r i s t e s -cu, s coa te r ev i s t a „Gaze ta M a t e m a t i c ă " al că re i ros t în cu l t i va rea Ma tema t i ce ­lor în {ară e b ine cunoscut .

î m p r e u n ă cu d. Longinescu fondează revis ta de v u l g a r i z a r e „Na tu ra" .

I n t r e facul ta te , u n d e cursu l său de Geometr ie Anal i t ică curge ca uri r âu de c l a r i t a t e , a le că ru i a p e nu le po ţ i vedea do două o r i (cu f iecare an , cu rsu l capă tă o a l t ă fată) ; î n t r e ce le d o u ă revis te şi munca sa de savan t (care în 1914 se în­chidea în 51 d e memorii ' ) ,—viaţa aces­tui om t rece , sp re deoseb i r e d e a noas­t ră , pe lângă f r ămân tă r i , ega lă şi evem-piá ra .

T o t u ş i cred a ş t i , a c e a s t ă ne îngădu -in ţa faţă de. s ine nu se d a t o r e ş t e unui spir i t abs t r ac t şi î n d e p ă r t a t . E o a t i tu­d ine izvorîtă d in t r ' un s imţămân t inalt : sobr ie ta tea şi î n ţ e l epc iunea ca r e c r u ţ ă

"! „Sur l es conginences cycl iques et su r les s y s t è m e s t r i p l emen t conjugués 1 ' .

t r uda ma te r i e i şi lasă sp i r i tu lu i , numai , i vrednic ia unei s t a to rn ice veghi . 1 1

Poate ca. în d r u m u r i l e prin t recut ale " unei vieţi a s tăz i înch ina te b ine lu i géné­iü l , stă o t i ne re l e en tus ias t a , op r i t ă cu iu.* r a r e la des fă ta rea щ a r en te lo r . Bănuim poate cae tu l de ve r su r i , smuls d in a l te mâni . şi a r s . diu o r o a r e a de a fi admi ra t Г) in ceeace e î n c â n t ă t o r şi provizor iu , ca c o c o r o l ă şi nu voit şi concludent , ca un li rod. 2

- O ipoteză , conf i rmată de altfel de ш toate l egende le geomet r i lo r — în ţe lepţ i , ij Pla ton a l'o-st cel d in t â iu s ă dea focului vi o podoaba ce face ma i mul t ă o n o a r e Mu-/c lo r , decât i n sp i r a tu lu i . C a d e n ţ a u.niver- ii sală a semnului matemat ic consolează uşor ,( de pulsat-a greoaie a versului . r.

c OMUL i;

l ' i i inind invi ta ţ ia . .Enivei-ului Literar* - ^ •a scriu aces te r â n d u r i în marg inea unui n u m ă r închinat omulu i care de 30 de , ani înviază gând i r ea noas t ră m a t e m a t i c ă . nu n u m a i p r in p re ţu i t e l e - i l u n r n i ; d a r şi Р7І11 a; renrlei i tul a p r o a p e mis t ic al ind iv idual i tă ţ i i lui. voiţi căuta să comen­tez p o r t r e t u l de pe coper tă , să-1 fac mai vorbi tor .

— Un cm blond, foarte blond, de blon­dul idilic a l stelei d e seară sau al ierbei pe m u n | i . în apus . O fajă r o m â n e a s c ă da r s t r ă v e c h e (daco- romană) încorona tă de o calvi t ie venerab i lă , s emnu l clima­tului spec ia l al ideci.

Smeren ia şi pacea l u m i n o a s ă a acestei figuri (ceva d'*n or todoxia ra ţ iona lă a s t a re ţu lu i Zosim,- d in „Fra ţ i i Ka ra m a s o f f ) la ( a t e d r a şa tablă , se însuf le ţeş­te. Ges tu l , mai larg , a r a t ă r â n d u r i l e oş­t i r i lor de a l gèb re . Un calugăr- .soldat r id icâud C r u c i a t e d e f t m n e p e n t r u cauza : cea mai a d e v ă r a t ă , cea mai im­p o r t a n t ă . c u m sabia n 'a p leda t v r e o d a t ă şi nici t r â m b i ţ ă n'a p roc lama t" .

Bătălia se des făşoa ră a lbă , h u t ă r î t ă . intr ' i in m e r s de fapt suveran . Ocliii p r o ­fesorului p rec ' ş i , a lbaş t r i , în p l anu l me­dian a l amf i t ea t ru lu i pa r mater ia l izarea puncte lor , c i r cu l a i e , dela infinit : o rgan i ­zatori şi absoluţ i , l 'e când faţa ise des ­face pe fondul negru al table i ca Masca îns-ă-şi a geomet r ic i ( <i s le ia abso lu tă , ueeucl idia uă.

Am avut . cu r ioz i t a t ea , «ă gu-t într 'o a t i t ud ine de a ş t e p t a r e k'C'jiile profeso­rulu i Ţi ţe iea . Le-am cunoscut ca nişte d a r e bătă l i i . Sub faţa aceas ta , mai n-les, le iubesc . î n s e m n ă t a t e a aces tor lec­ţii nu-ti î ngădu ie însă o p rea l u n g ă pa-

ÜNÍFERSÜL LtTËRAR

ritate. Scoţi r e p e d e h â r t i a , c re ionu l si tri în bă t a i e . A t u n c i s imţ i l â n g ă t ine mână s igu ră d e n e î n t r e c u t comba-at. Aci î n d e p ă r t e a z ă fierul cu c a r e irfia somnolen ţ i i vroia s a te î n t u n e c e ; icolo a r a t ă o po tecă s i g u r ă în spa t e l e >erei de î n t u n e r i c ; Ці î nchoe ár ­ira s lăb i tă d e lov i tu r i şi d i n izbân-, în- izbândă , ia tă , te conduce în co r tu l găliilar l u i D a r i u s : d i a m a n t e l e p r o -ietăţilor geomet r i ce , t ă i a t e d u p ă tc-ledru, cub , oc iccdru şi icosoedru.

ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICA

Domeniul d e c e r c e t ă r i a l d. G. Ţi -ca e, mai a l e s . G e o m e t r i a Di fe ren -lă. "a să ţ ineţ i o idee d e s p r e ob iec tu l murii acesteia d e ma temat ice , închi -iti-vă o t a b l ă m a r e d e zinc. Un soare cmanent a r îndoi , încă lz ind-o , fa ţa

zinc s u b forma unei s u p r a f e ţ e ii complicate. .Geometria D i f e r en ţ i a l ă " s t ud i ază de-•mărilc d e l inii şi m ă s u r i î n t r ' un ro-ol foarte mic din acea supra fa ţ ă . Lu-U'ife se p r ez in t ă aco lo ma i simplu, n studiul aces ta „ loca l" r e z u l t ă ma i llte consecinţe p e n t r u s u p r a f a ţ a în-agă. Jn geometru d in Goe t t iugcu , Gaus s iniţiatorul în aceas t ă ş t i in ţă , c â r â i a istein ii î m p r u m u t ă foa r t e m u l t e re­iate j ieniru a c reca „ lumea m o l u s c ă " o rie făcută d i n re la ţ i i g e n e r a l e d e con-uitate, da r cu o în fă ţ i şa re modi f ica tă reu, de t imp.

У E CUNOSCUT IN STRĂINĂTATE

M G. Ţi ţe ica e cunoscu t în s t r ă i n ă -s prin luc ră r i l e sa le a s u p r a supra fe ->r S (în s t r ă i n ă t a t e p o a r t ă ch i a r nu-e de s u p r a f e ţ e „Ţi ţe ica" , în u r m a d propuner i oficiiiale la c o n g r e s u l m a -at ic din Toron to , 1925). nporianţa unor a tari supra fe ţ e c mai i u i m ă t o a r e a : : în c e r c e t ă r i l e aces t ea apar a lă tu r i de nişte sup ra fe ţ e d e j a ce­re (suprafeţele minima: cele ma i mici rafeţe ca re t r e c p r i n t r ' o c u r b ă înch i să S). Prin aceas ta domen iu l s u p r a f e ţ e l o r lima se dub lează de un a l tu l : ' u p r a -:1e S. P ropr i e t a t ea lor c o m u n ă e aceea a fi aplicabile ( în tocmai ca u n con, cilindru p e u n p lan ) pe n iş te s u p r a -

; foarte cu r ioase : suprafeţele tetrae-le, care formează punctul de p le-a al d. Ţiteica.

i legătură cu aces te s u p r a f e ţ e d. Ţi -a introduce n i ş te fire, f oa r t e subţ i r i : Kilă şi b ă t ă t u r ă , ţesute de nişte su­rf ideale ca re s t r ă b a t p â n z a (&c iese congruen ţe le ЛѴ). Ace*te r e ţe le erează al tele (în dante lă) ca un joc sal. aici închis , aici p e r p e t u a t la

Una din re ţe le o humoş ie d". Ţi(eica : re ţea R, ia r g a m a g e n e r ă r i l o r lor : şir a l lui Laplace .

In cong re su l gene ra l al ma tema t i c i e ­ni lor d i n t o a m n a a n u l u i 1925 ţ inut la To­ronto, în C a n a d a , d. Ţ i ţe ica a s tudia t fo rma l imi t ă a une i r e ţ e l e din ş i rul lui Laplace , găs ind l uc ru r i de o m a r e a r ­monie .

U n a d in şed in ţe le sec ţ iunei de Geo­me t r i e de là acel c o n g r e s a fast p r ez ida t ă ciliar de d. G. Ţi ţe ica , o n o a r e ce se răs ­f rânge a s u p r a t ă r i i n o a s t r e .

Iu s t r ă i n ă t a t e aceas t ă o p e r ă ş t i inţ i f ică îşi găseş te comen ta to r i si con t inua to r i .

Astfel g e o m e t r u l f rancez d. Gu.ichard, î n t r ' u n n u m ă r al une i ce l eb re p u b l i c a t a f ranceze consacră un i m p o r t a n t memo­r iu s u p r a f e ţ e l o r şi i r e t e l e l w „Ţiţeicra ' . In Belgia d. Demoul in , p r o f e s o r la F a ­cu l t a t ea din G a n d în l u c r ă r i l e sa le ,,Sur les sur faces R et l es su r faces D (Comptes Rendus , tome 153); . .Sur les cot igruences qui a p p a r t i e n n e n t à un com­p l exe l i n é a i r e " (Bull, de la C las se d e s Sciences de l 'Académie Roya le de Bel­g ique , 4 ma i 1920). t r a t e a z ă în j u r u l a-ce luiaş subiec t .

In I ta l ia o p e r a <1. G. Ţ i te ica e co­m e n t a t ă de G. F u b i n i şi L Cech.

i n I a n u a r i e 1426 d. G. Ţ i ţe ica a fost in­vitat să t ' e o ser ie de c u r s u r i la Sorbona Cu aceas t ă ocazie a e x p u s p o a t e p a r t e a cea m a i i m p o r t a n t ă a l u c r ă r i l o r sale : C u r b e l e d e r i v a t e şi ant idei- ivate p r e ­zen ta t fiind de d. koen igs .

R ă s p u n z â n d ac-cstu-'a, d. Ţ i ţe ica a ac­cen tua t in cuv in te t o a r t e ca lde , f i rescul l ega tu r i lo r i n t e l ec tua l t e in t r e I r a n ţa ţ i Român ia .

In aceaşi p e r i o a d ă c h e m a t să ţie o confer in ţă la B r u x e l e s a r id icut o fru-m o a ă p l edoa r i e in tu i ţ ie i ş i formelor pi­toreşt i d e gând i re . Aceas tă a p ă r a r e ve­ni tă d in p- i r tea unu i om d e ş t i in ţă a că ru i o p e r ă n u l asă n imic în voia im­prov iză r i i îşi a r e î n s e m n ă t a t e a ei.

C u aceas tă ocazie, g e o m e t r u l de r e p u t a ţ i e a u s t e r ă , a citit v e r s u r i (din „Booz e n d o r m i " ) ca s ă a r a t e u n o r con fcimporani p r e a pozi t ivi că s imp lu l fapt a vest i r i i unei o r e d e s e a r ă a r e nevoie d e m a i mul t decâ t ce le câ teva ci­fre a le nota ţ ie i a s t r o n o m i c e : a r c nevoie de toa tă a m p l i t u d i n e a unu i vers .

10

•a t? ca e i €» ̂ ca a* ca fe modes t i e

In 1912 cand idam la concur su l G a z e ­tei Ma temat i ce . C o n c u r s u l s e sfârşise şi e r a m /-oftif' la banche tu l c a r e se ( iuea. pe a tunc i , la Regie . Un g r u p d e l iceeni p r i n t r e ca r e P e t r c Sergescu, p rofsoru l delà C l u j . a d u n a r ă m b a n lângă b a u să ne p l ă t im nou t a t ea unei p l i m b ă r i cu au-tomobi lu l - tax i , spre Regie . G r u p u l e r a sgomotos şi ge s t i r u l a to r ; când în dosul găr i i d e Nord a j u n g e m .şi î n t r ecem p a t r i a r h a l u l t r a m v a i cu cai . în ca r e cei p a t r u s tâ lp i a i Gaze te i M a t e m a t i c e , p r i n ­t re ei şi d. Ţi ţe ica , p r o g r e s a u încet că t r e aceeaş i de s t i na ţ i e .

T o a t ă buna dispozi ţ ie a gupu lu i de au tomobi l i ş t i , p ie r i . Banche tu l s'a des ­chis î n t r ' o a tmosfe ră de j e n ă . P â n ă când d. G. Ţi te ica c a l m ă conş t i in ţe ie noas t r e v inova te p r i n t r ' u n toast , în c a r e în t âm­p l a r e a cu au tomobi lu l e r a r id ica tă la a-legor ie : Şt i inja veche, a ce lo r b ă t r â n i , că l ă to r ind cu t r a m v a i u l cu cai , î n t r e ­cută ca fulgerul de ş t i in ţa mode rn i s t ă a t iner i lor .

în 1015

In 19(5, în ani i neu t r a l i t ă ţ i i , e r a m s tuden t ia Bucureş t i . O edi ţ ie speciali i ves teş te o mre victorie a l ia tă , d u p ă m u l t e în f rânger i . Câ ţ iva stnden{i an ina , inain te de i n t r a r e a in sa la a profesorulu i , ga zela n is , pe cuier . Alţii p ro t e s t ează , p r e ­t ind că profesoru l o sa. se supere . Nu mai e t imp însă p e n t r u acord. D. Ţi ţe ica i n t r ă , ză reş t e gaze ta , se ap rop ie , c i teşte t r i e g ranm tontă , apoi ne face un semn d e t ăce re şi a m â n a r e . T o t u l în t r ' o a tmos­feră de compl ic i ta te -si consp i ra ţ ie .

. în 1918

In 1918, t oamna , demobi l i za t , t r e ceam p r in d r e p t u l p a l a t u l u i Poştei . Ofens iva g e r m a n ă se i sprăv ise . Al ia ţ i i p r o n u n ţ a ­se r ă a t acu l c a r e a v e a s ă a d u c ă foarti» c u r â n d c ă d e r e a l in ie i H i n d e n b u r g .

In faţa comun ica tu lu i oficial afişat pe p ă r e t e l e Poş te i . î n c a d r a t şi a p a r a t d e o r e ţ e a de s â r m ă , n u g r u p d e ce tă ţen i , c a r e nu se cunoş teau se s f ă t u i a u şi p lecau poste u m ă r u l unu ia d in t râuş i i s l a b şi s i ră -vziu de în fometa re , d â r z însă in d e m o n ­s t ra ţ i a lui, p e h a r t a ce o ţ inea î n mână-

A t r ebu i t să-mi a d u n toa t e amin t i r i l e ca s ă recunosc în sch imnicu l d in faţă, p e ch ia r p rofesoru l meu de g e o m e t r i c făcând geograf ie subve r s ivă , în p l ina ocupa ţ i e nemţească , ce lo r l a l t e fan tome care-1 r ecunoscuse râ d in inst ic t , ca în­d r u m ă t o r .

Is tor ia noas t ră , cu s u b c u r e n t u l ci d e r e z i d e n t ă t ă c u t ă mi se l ămur i deoda tă . C e e a c e aces t R o m â n făcea a tunc i , sub î np i l a r ea nemţească , f ăceau toţ i e t r a . moşii uoştr i i sub ungur i , turci ş i ruş i : se re fuzau şi a ş t ep tau .

20 UNIVERSUL LITERAR

p o e • e SERGIU DAN

REQUIEM PENTRU SOLDAŢII GAZUŢI IN RĂZBOI

(se c i t e ş te cu c a p u l descoper i t )

Salonul încălzit in cer Pentru soldaţii duşi mai départ* Prin moarte.

Mereu prin moarte.

Zale de argint, zale de fier Nu suni pentru inima ascunsă Inima străpunsă.

Mereu inima străpunsă.

EMIL G ULI AN

TOAMNĂ VOPSITA La casa albă unde ştiu că eşti Când le caut toamna Cu alai de gânduri Dintre îngeri lipseşti. Aştept în zadar întorsul norocului La casa. unde ştiu chera locului.

Toamna vopsită a ferecat poarta La odaia în care Mi-am închis soarta. In ţara sărutului duc vis încins In poartă găsesc pomul De toamna aprins.

Moale beteală cade.pe ramuri Frunze sclipesc în oglinzi de geamuri Aur şi sânge pătează perdeaua Fotoliile toate şi-au ms catifeaua. Mereu în toamnă gând tr/st să lăs. Numai în vis aleasă-ai rămas

1026.

Уоі, oşti măcinate I

Toate drumurile de1 foc s'au detchi» Toate apele au stat Toate rănile з'аи închis Toate steagurile plâng înstelate.

Mereu plâng steaguri înstelate.

THEODOR SOLUQ'jB

RUGĂ LUI SATAN Când oaşul meu, cuprins de val, Adâncul mi-l sorbea la fund, Eu am strigat : „Stăpâne DmooI, Ajută-mă ca mă scufund !..

Voi, oşti plecate I

Escorta îngerilor na păzi Somnul oostru (îngerii copii La şcoala primara din cer Unde nu te bate când nu şti). Somnul oostru fie netulburat In saloanele cerului unde vin Surori de caritate neîncetat Să dea soldaţilor pâine şi vin. Vine şi fecioara Maria Al cărei fiu a fost simplu soldat Şi vine Sfânta Ioana trecută prin

flăcări Vitează şi copilă In fruntea oştilor, umilă.

Voi, oşti adormite I

Inima poastră în moarte mărită. Rotundă cum e hartă ţării, O aud cum sună în ceruri, liniştită, O aud cum sună din pământul ţării

— Nu ma lăsa să pier, Stăpâne, Şi sufletul să-mi pierz hain : Dă-mi restul zilelor păgâne Păcatului să ţi le 'nchin I"..

Şi Diavolul, din zări de pâslă. Făcu triumfător un semn ! — O navă-mi răsări c-o vâslă Şi-o bancă putredă, de lemn...

Şi prins de-această neagră navă Am scos în lumile terestre Fiinţa-mi hâdă şi bolnavă Şi blestematu-mi suflet-zestre...

De-atunci dreptcredincios eu ţie, Satan, îţi sânt făgăduit : Căci tun ceas rău de vijelie Din adâncimi-m'ai pescuit !..

Slăvind, stăpâne, al tău nume, Din putrezita-mi vieţii coajă Eu scuip batjocura în lume Şi-ţi prind noi suflete-în mreajă /...

ION BUZDUGAN

UNIVERSUL LITERAR 21

al

LOTERIA LITERARA I. A. Bassarabescu

Autorul atâtor nuvele şi schiţe, de acum clasice, e unul dintre cei mai

zgârciţi scriitori, faţă de cititorii lui. Publică atât de rar, şi cu atâta grija

de artă, încât[orice pagină pe care o semnează devine extrem de preţioasă.

Ca şi agricultura, ca şi medicina, ca .. bucătăria, literatura a r e şi ea unele eşteşuguri. Cel mai răspândit d i n t r e aţe e critica măruntă, f i indcă cea te-einică e foarte rară şi nici mi-i fac (cinstea s o număr aici p r in t r e meşteşu-irile ncmărturisite. Cunoaşteţi povestea lui Turghenef : A fost odată un scri i tor fără talent, rc văzând că operele lui n ' au nici o utare, se hotărî să-şi pue c a p ă t zilelor. In momentul însă când să-şi execute anul, avu deodată o inspiraţie genială : Se apucă d o critică rea . Din ziua aceea, scriitorul deveni cele-4U.

A venit la mine un prieten vechiu, om carte, cu gust artistic şi cu mul t s imt tradiţie în sânge. M'a ruga t să-i re-

mand o lucrare b u n ă a unuia din scrii-rii noui. Pe ceilalţi îi citise. E ra foarte căjit că nu mai ştie de unde să apuce nil unei alegeri sigure. Şi-mi mărturisea : E una din bucu r i i l e me le m a r i când am

np să mă opresc la v i t r i ne l e l i b r ă r i i ' o r să cant să d iscern t i t lur i le cărfiloi

ini. numele au tor i lo r necunoscuţ i încă le. Şi mi-e draer să descoper că un scrii-Г a primit b inecuvân ta rea v re -unu i c r i

Viata e nrea s cu r t ă ca s'o pierdem lecturi nefolositoare în cău ta rea unei

iere alese. „Intru şi cumpăr volumul. Inr, d u p ă ce îl c i tesc — în t reg , pe

»rt sau pe jumătate — şi văd că a m 4 înşelat de reaua c r ed in ţă a cr i t ' cu-— prieten sau cr i t icului — neam, trec mâhnire şi acest nou volum în rândul

lor care ainefeec vitrina a tot ne r ăb -tqare şl aştept o zi mai cu noroc, ca

câştle şi e a o d a t ă la loteria l i terară n vremurile noas t re , o c a r t e care să -mi Senineze eândul şi să-mî toarne în *Ai i adevărata fericire ar t is t ică" , oterie literară !

ГѴчіа vorbe c a r e m ' a u făcut să mă ndesc la meşteşngurile nemăr tur i s i t e i l i te ra tura noas t ră . Prietenul meu are d r e p t a t e : Vitrina geme de n u m e noui . Fiecare ea să răsbească. să se înal te , să iasă din runoscut. Sinsrur ? Peste nu t in tă , când li aripi. Pe arina unu i cr i t ic binevoitor mtilt mai n imeri t . Rândune le le cân-i o-B M C , nu trec si ele prănasti 'a médi te nef pe aripile borzelor milost ive ? Yrieolul e fără î n semnă ta t e când c n -ul binevoitor e ne runod"u t şi cr i t ica

nn e citită. Dncă el e z iar is t şi scr ie T'O razetă cu tiraj, se ivesc semne de mejdie.

Uda rea o dă însă t o t deauna c r i t i cu l autoritate, când so i r i tu l de castă îl

sste să consacre sau să conteste talen-e, după cum ele a n a r ţ i n unui cenaclu lent sau d i sp lăcu t l u i

Slăbic iune d c ne îngădu i t acelora ca re au menirea de a fi î nd rumăto r i i cei mai indicaţ i ai masselor noas t re nepregăt i te şi dezor ienta te în a r t a cr i t icului , s lăbi­ciune ca re descura jează adevăra te l e ta­lente de a mai crede în t r 'o pu te re de se­lecţiona re.

Recunosc că e greu să a v e m un Ari-s ta rc . Scr i i toru l r o m â n ca şi cr i t icul e în funcţie d e polit ică, de ierarhie socială şi uneori ch iar de ierarhie adminis t ra t ivă De câ te or i nu se î n t â m p l ă ca într 'ui) minister, d i rectorul de serviciu să s e n e poezii, i a r subşe.ful său de birou — crit ic r epu ta t —• să fie nevoit să i le l aude în

vre-o revis tă sau să-i facă domnulu i d i . rector o prefafa la volum I

D a r nici cenaclul , nici coter ia , nici die-ciplina admin i s t r a t ivă nu pot desvinovăti pa r ţ i a l i t a tea în cr i t ică.

Ax ioma e veche şi b a n a l ă ; d a r e sănă­toasă : Cr i t ica obiectivă ! Cu deosebire cr i t ica românească e da toare să meargă cu obiect ivi ta tea p â n ă la ex t rem.

î n a r m a t cu o că lăuză serioasă, citito-iu l se va desmetici şi o r ien ta î n d a t ă în faja vi t r inelor ameţ i toa re .

N u m a i a tunc i ta lentu l r e a l va pu tea să se r idice, despr ins din haosu l şi gă­lăgia de bâ lc iu a crit icei interesate .

E M I N E S C U TN I T A L I E N E Ş T E

B I B L I O T E C A S A N S O N I A N A S T R A N I E R A

D I R E T T A d a G U I D O M A N A C O R D A

M I H A I L EMINESCU *

POESIE * P R I M A

V E R S I O N É I T A L I A N A DAL T E S T O R U M E N O ,

CON I N T R O D U Z I O N E E NOTE A CURA Dl

R A M I R O O R T I Z CON UN RITRATTO

E UN FAC-SIMILE -

G. C. S A N S O N I - E D I T O R É F I R E N Z E

Coperta volumului In mărime naturală

22 UNIVERSUL LlTERAl

D I S C U R S U L ION DONGOROZI

In ,1916, e x a m e n u l la Poştă d e oficiant in fe r ior gr. 1 a fost mai sever poa te ca ür i când, — din И9 d e c and ida ţ i au reu­şit n u m a i \ \ •— rezu l t a tu l defini t iv s'a af lat în d i m i n e a ţ a d e 1 Mai, iar dec re tu l colectiv d e a v a n s a r e î n se r a t !a 12 Mai în Mon i to ru l Oficial , p u r t a d a t a d e 10 Mid ín loc de ob işnui tu l 1 Apr i l . Cu toa­te aces tea , or i poa te tocmai d in pr ic ina aceas ta , — căci n u m ă r u l r euş i ţ i l o r putea fi şt ma i scăzu t ia r da ta avansă r i i şi ma: tâ rz ie , — b u c u r i a celor 13 a fost mare , ia r m a i m a r e d e c â t a t u t u r o r a fost bu­cur ia lai Ion Urseanu II, reuşit în­tâ iu l cu 9.33 ; oficiant poş ta l de gra­dul I ech iva la îna in te de război şi ca leafă si ea pres t ig iu , cu subşof de b i rou din or ice min is te r , şi u n d e mai pune ţ i că Urseanu reuş ise p r i n p ro ­pr i i le lu i pu te r i şi nu împl inise încă 27 J e uni. Unii d i n t r e cei ce şivau văzul a lb în căp i s t e r e a u pa rnU-o glonţ sp r 1 ' easâ să ves tească i zbânda cu un mi­n u t m a i de v r e m e şi celor ee-o a ş t ep tau ch inu i ţ i d e t e a m ă şi n e r ă b d a r e . Ah' s'au p u s p e chef cu l ă u t a r i şi d a m e . p<-când Urseanu , r ă m a s s ingu r pe t ro tua ru l din fata C a r u l u i cu Bere, a lua t -o aga le p e S m â r d a n . a tă ia t forfota de pe ca­lea Victor iei , a făcut un popas în Cis-r.âgi-u. şi s'a u rca t apoi în p r i m u l vagon de t r a m v a i ieişt în cale. A sch imba t va­gon d u p ă vagon, t ă ind Bucureş t i i în lung şi'n lat ; p l i m b a r e a aceas ta îi face t a r e Line şi nici nu-1 costă mult .

12 şi 20: în t r a m v a i u l de C â m p i n e a n u s p â n z u r ă l umea ţ u r ţ u r o p e scări . Urcu­şul geu ; î n j u r ă şi p l e sneş t e s u r u g e ş t e vi­z i t iu l , ch iu ie răguşi t băe taşu l c a r e ţ ine ha tu r i l e l ă tu ra şu lu i , se sgârcesc inst inc­tiv pasage r i i d e p a r c ă a r avea să-şi nur r e d u c ă din g r eu t a t e . D e o d a t ă un t ' p " 1

ascup t , d e z n ă d ă j d u i t : . . C o n d u c t o r . o-pieşte . . . op re ş t e dotn' le. . . mi-a furat gean-ta" ! Invălmă.şală, t ipe to , î n j u r ă t u r i , f rână s t r â n s ă d in r ă s p u t e r i şi t r a m v a i u l se o p r e ş t e în d r e p t u l T e a t r u l u i Nat io­nal. Urseanu şi-a 'nc leş la t de n ă ­d e j d e mâ in i l e în p iep tu l p u n g a ş u l u i Smunc indu-se scur t , v io len t , a m â n d o u ă t rupu r i l e s e rostogolesc de pe p l a t fo rmă pe c a l d a r â m , p â n ă ' n z.oaia a d u n a t ă in j u ­ru l gur i i d e cana l . P u n g a ş u l m a i s lab de cât d â n s u l , îl izbeşte în te ţ i t , cu desnă-de jde , în p â n t e c e cu genunch i , in o-b r a z cu pumni i .

Insfârş i t t r a m v a i u l se p u n e din nou în m i ş e r r e cur ioş i i se î m p r ă ş t i e .

B ă t r â n a — o b ă t r â n ă c u r a t ă şi -simpa­tică — d u p ă ce-şi po t r iveş te capela şi mai n u m ă r ă o d a t ă bani i , se ad re sează l i r U r s e a n u :

— Iti m u i tăm esc. maică.. . îţi mul ţu­mesc d in suflet.... să-j i a ju te s fân ta zi de azi... toa tă pens ioa r a o a v e a m în gean tă !

— Mâ rog... pen t ru puţ im, ingâ imă Ur­seanu încurca t .

•— D-zeu s ă - t ' a ju te , că m a r e b ine tni-ai făcut !

, ? — Dacă nu te super i , mimili ma ta l e ? - - Ion U r s e a n u , of ic iant g radu l I la

Poşte cen t ra l ă . — Şl eu - s Mar ia Dănă i l ă , v ă d u v ă de.

căp i tan . — C ă p i t a n u l D ă u a i l a ? Nu cumva sun-

teţ 1 din Bâr l ad ? - Ba din Bâr lad , maică !

Apoi şi eu - s tot din Bâr lad ! — Aşaa ?... D i n B â r l a d ? . . . da 'a cui, mă

rog?

— A lui Ilie Ur seanu , fost mul ţ i ani s ec re t a r la P r i m ă r i e .

— Şi-a Măndieă i lui T â n j a l â ? — Da, aşa se n u m e a m a i c ă - m e a ea fată — Pă i eu am fost p r i e t enă , p r i e t enă

bună , ba şi colegă de c las ' cu maica mata le . Ce bine-mi pa re , ce po t r ivea lă , frate ! Mai t r ă e ş t e M a u d i c a ?

— A mur i t şi m a m a ş i t a t a şi so-ru-mca. . . de t r e i ani nu mai a m pe ni­meni .

— Bietu băie t ! Şi d ia logu l a ma i ţ inu t o b u c a t ă de v re ­

me ş! s'a sfârş i t d in p a r t e a d-nei eăţii-t an D ă n ă i l ă cu o inv i ta ţ i e s t ă r u i t o a r e la masă, pen t ru Dumin ica v i i toare .

— Nu uita, m a i c ă d r a g ă : Pe l inu lu i 11 bis... d in Romană p e mâna s tângă .

— Nu uit. nu, s ă r u t mâin i le , m - m e D ă n ă ; l ă .

Ur seanu a mânca t ca să-şi scoa tă toa­tă paguba de pe la b i r t u r i l e b u c u r e ş t e n e ; m â n c ă r u r i l e t o a t e gospodăreş t i şi ca la d a n s u l acasă, in Moldova. C ă u ţ u n a ş i i sa-rai l ia şi cafeaua a m ă g i t ă cu un s t r o p de nău t p ră j i t , v a n i l a t ă ş i f ia r tă in coniac vechi, au p u s catpac la t oa t e b u n ă t ă ţ i l e ce le la l te . C u d u d u i a I . enu ta—pe ceTal ţ i doi copii îi p i e r d u s e de mici cucoana M a r i i D ă n ă i l ă — s a po t r iv i t în toa te şi au d iscuta t d e toa te . S ingura împot r iv i ­r e î n t â m p i n a t ă a fost în p r iv in ţ a răz­boiului . D u d u i a Lenu ţa ţ inea mor ţ i ş să i n t r ă m în v â l t o a r e şi cât mai c u r â n d , pe când Ur seanu , c a r e p r e v e d e a un război lung şi greu, e ra p a r t i z a n înfocat al neu--t ra i i ia ţ i i p â n ă la s f â r ş i t . Ş i U r s e a n u a venit la vizi tă şi a doua şi a t re ia D u -r.iinică. ia r în t r 'a t re ia , pe 'nse ra fe p e când juca t ab l e cu d u d u i a Lenu ţa . ia r ( uro«un Măr ioa ra t â rgu ia nişte pui în cur te , f a t ă vo rbe şi fără altă i n t r o d u c e r e , n s ă ru t a t -o pe ceafă. Fa ta a p leca t uşor capul , s 'a 'nroşi t toa tă , d a r nu s'u s u p ă r a t

In s ă p t ă m â n a ce-a u r m a t Ur seanu şi-a dat b ine seanţa d e s c h i m b a r e a u rz i t ă în-t r ' i n su l .

F ă p t u r a şi g lasui duduc i LcnuLi 1-ati u r m ă r i t pe s t e tot locul , şi cu s t ă ru in ţ ă . Dumin ica a pa t r a . — s t râns în red in­gotă, emoţ iona t şi cu b u c h e t u l t r a d i ţ i o ­na l în d r e a p t a , a ce ru t f rumos m â n a fe­tei. Cucoana Măr ioa ra a p r imi t cei c rea cu mul tă b u c u r i e şi cu ochii j i lav j p ; d u d u i a Lenuţa n'a z is nu , d a r n ic i n 'a t r ă d a t c ine ştie ce bucur ie . Bună cuviin­ţa, sfiala or i vreo r ăcea l ă a s c u n s ă ?

Dez lega rea ta inei a avu t -n Ur seanu Marţ i d iminea ţa , când omul d e serv ic iu i-a şopt i t la u reche , cu în ţe les s t răveziu . câ-1 pofteşte a fară pe sa lă o coniţă tâ­n ă r ă . Lenu ţa D ă n ă i l ă 1-a t r a s i n t r u n colţ mai dosnic, şi i-a vorb i t cu capu l uşor plecat şi cu glasul scăzut .

— Uite de cc-am veni t eu, d o m n u l e Urseanu : t r e b u e să-ţi împă r t ă şe sc ceva... e mai cinst i t a şa !

— • ? — Eu ani fost logodita de d o u ă oi i ,

d o m n u l e Urseanu . — Ştiu, d - rä Dân i l ă . — Logodna d in tâ i s'a s t r icat numai

decâ t , f i indcă avoca tu l Ş t i rbu îe scu găsi­se o văduvă cu dotă mare .

— Ştiiam... a f a r ă de pr ic ină . _ AI do i l ea logod i re , loco tenentu l If-

r im. s ' a 'mpuşca t furnică fusese dovedit cu l ipsur i la cassă.

— Ştiu. domnişoară , ştiu ! — Şti i ?... şi de unde . niâ r o g ? — Apoi am p r imi t v reo unsp rezece a-

nor . ime p â n ă acum !

— Hm ! b inevoi to r i i veghează. . . Şi fiindcă ştii to tu l , ma i perz iş t i

hotăj- irea d- ta le ? — Nu n u m a i că perz i s t , domnişoa

d a r a m să insis t pe l ângă cucoana \ r i oa ra ca logodna să a ibă loc Dumini nu de Jo: n t r ' o s ă p t ă m â n ă .

— Iţi mul ţumesc , îţi mu l ţumesc , do nule Urseanu ! şi Lenu ţa D ă n ă i l e s t r â n g e mâin i l e lung, cu recunoştinţă

N u n t a a fost f ixa tă la d o u ă săţ mân i d u p ă logodnă. A zorit Ursea f i n d c â - i sporea şi d ragos tea , d a r şi î-ul d u p ă un t r a i t i hn i t şi ma i îmbelşuj II muncia însă gându l să facă o bucu mai deoseb i t ă logodnicei lui .şi totod să crească o a r e c u m în ochii şi sufli ei. .P r i l e ju l n 'a în tâ rz ia t să se iveai Un coleg delà c a r t a r e 1-a dus î n t r ' o se la avoca tu l C iurezu , fost s ena to r , fost c r e t a r g e n e r a l la domen i i , şi unu l din an t an t i ş t i i cei mai înfocaţi . Vreo 40 p e r s o a n e p r e z e n t e : s'a m â n c a t dulcii s'a bău t b ine şi s'au ţ inut d i s c u r s u r i flăcăi;ate. C a m t r e c u t d e b ă u t u r ă s'a d ica t spre spa r tu l t â rgu lu i şi Ursea c a r e a 'nch ina t emoţ iona t în s ă n ă t a t e a g dei. A. t re ia zi „Ardea lu l ' - , gaze ta ţ sonată a avoca tu lu i C iu rezu a a p ă r u t sup l imen t . A m ă n u n ţ i t ă d a r e d e t'eamt î n t run i r i i de S â m b ă t ă seara , 29 Ma' , pa l a tu l avoca tu lu i C iu rezu , depe b -Ll i sabe ta .

„Din p a r t e a co rpu lu i t e legra fo-po a ţ inut o î n f l ăcă ra t ă c u v â n t a r e dom loan Urseanu , func ţ ionar s u p e r i o r în reefia P. T T-, d e s c e n d e n t a-1 une i v« familii moldoveneş t i , un e l e m e n t d e r o a s ă cu l tu ră şi o r a t o r cu e x p e r e i D u p ă p r o p u n e r e a d-sale şi în. aclai ţ ' j le en tuz i a s t e a celor 350—-КЮ de ii Icctuali p rezen ţ i , s'a trimit* o telegrt respec toasă , d a r concepu tă în termeni nergVi M. S. Regelui , pr in ca r e e r a vi tat să t r agă spada cu un moment c u r â n d sp re a împl in i p o r u n c a lăsată l imbă d e m o a r t e de m a r e l e voevod Mi (C ti r e d a c t a r e a t e l e g r a m e i a fost îni cinat tot d. Ioan U r s e a n u ) ' . Urmează

poi, „după no t e sfenografice", discw . .discursul lu i" , d o u ă coloane şi j umă df curs iv . C h i a r la mij locul pr imei Ioane , poza lui în meda l ion , în ung a două stâiguleje încruc işa te .

Duduia Lenu ţa 1-a î n t â m p i n a t eu rhu în l ac rămi şi 1-a s ă r u t a t păţii Toa te p r ie ten i le ei au p r i m i t câte e x e m p l a r d i n „Ardealul '* p r in poştă, comanda t , şi toată m a h a l a u a a come câ teva z ' le e v e n i m e n t u l .

C u c o a n a M ă r i o a r a D ă n ă i l ă a dai furiş un n u m ă r ma i cu ra t ca să fie r a m a t . Colegii lui U r s e a n u deş i pis de invidie , l -au felicitat totuşi căldi rar d i r ec to ru l gene ra l i-a pus în ve să se a s t â m p e r e , căci a l t m i n t e r i o ţes te (Cum a ieşit d in cabine t , a şi ord in şefului Diviziei P e r s o n a l u l u i t r eacă în caz de m o b i l i z a r e ca hughii unu l d 'n oficiile mi l i t a re ) .

Ion U r s e a n u a p r imi t o rd inu l d e mo z a r e c h i a r pe ziua d e 15 Augus t şi a m u t a t de 3 o r ipână acum delà o d i la a l ta . C u c o a n a M ă r i o a r a şi cu fie t r ăesc cu frica 'n sân din pr ic ina aere r e to r , şi cu gândul la cel p u r c e s depi delà cure scr i sor i le sosesc tot mai ză nice. In a jun de c ă d e r e a Bucureşt i ' s ea ra , s'au t rezi t cu dânsu l , s lăbi t ' rupt şi a iur i t . S u r p r i z ă şi b u c u r e n

UNIVERSUL LITERAR

t ru l ă m i l i t a r ă . în t r ' o m a g h e r n i ţ ă . J>e Vă­căreş t i , p e mo t iv c ' a r fi l ua t mi ta .

Tocmai a t r e i a zi, şi d u p ă ins t en te le lu i Gr igorescu a fost e l i be r a t provizor iu . La o lună j u m ă t a t e (lela a r e s t a r e a fost f ixat so-ro> ul p rocesu lu i . î ncă un cap i m p o r t a n t de a c u z a r e s'a adăoga t : d e c l a r a ţ i a sc r i să şi subscr i să d e W i l h e l m H e r d e r , că Ur­s e a n u a fost mobi l i za t şi a r e s i tua ţ i a mi­l i ta ră nec la r i f ica tă . (Faimosul discurs ţi­nut în casa lui C i u r e z u n ' a fost lua t în s e a m ă d e j u d e l e mi l i ta r , — m a g : s t r a t c u m p ă n i t şi cu e x p e r i e n ţ ă , — p e mot iv că î m p r i c i n a t u l nu p u t e a juca v reun rol so­cial ma i impor t an t , şi apoi totul se re ­dusese Iu o man i f e s t a r e izola tă) . Ce.îace t răgea însă mai g reu , e ra . fă ră îndoia lă , înv inu i rea p rec i să de-a fi lua t m i t ă dc ia l ă i n a r u l ovrei ; nu e r a f i reş te pu ţ in lucru p e n t r u un con t ro lo r de là Aprov iz iona re , î n t ă r i t cu toa te formele şi pecet i le d e C o m a n d a t u r ă ! D e s ­sl ul d e cr i t ică e r a şi s i t u a ţ i a l u i GrjiîO-reseu. ca re se p u s e s e chezaş la numi rea def ini t ivă a lui f ină-su. D u p ă iscodirii şi s fa tur i c e r u t e au a juns cu tojii la con­cluzia că U r s e a n u t r e b u e să se p r e z i n t e pe r sona l în a u d i e n t ă v i c e - g u v e r n a t o r u l u i

m a i a l t e că vo rbeş t e b in i şo r nemţeş t e ( G u v e r n a t o r u l fiind plecat în concediu iar M a c k e n s e n pe front, ^generalul von Kieiz, v i c e g u v e r n a t o r u l , o m r ău la suflet şi d u ş m a n d e m o a r t e a l r omân i lo r , gu­verna în t o a t ă voia şi d u n ă chef.

A tunc i au c u r s amenz i l e , s'au execu t a t d e p o r t ă r i l e în Bu lga r i a si s ' au împuşca t ţ ă r a n i din t e m i r i ce v ină ) .

A n t i c a m e r a a p r o a p e goală ; t r e i per­s o a n e cu totul : Urseanu şi două d o a m n e eci-nite. Ofi ţer i i se s t r e c o a r ă î n vâr fu l d e g e t e l o r şi v o r b e s c p e şopt i te . Soner-a s l . â r n ă i e de două ori , scur t , s t r iden t . L-ş i e ru l i n t r ă ţ e a p ă n d a r iese n u m a i d e c â t

— D o m n u l Ur sean ? — Eu . d o m n u l e . Un gest t>eurt cu „ a r ă t ă t o r u l d e la

d r e a p t a . . . „ , , l î r s e a n u a r ă m a s ţ in tu i t l anga cana tu l

uşii . G e n e r a l u l Rie tz cu t r a b u c u l în col­tu l gur i i , cu capu l ap leca t t a r e . cu mo­noclul în ţepen i t în och iu l s t âng , scrie zorit . O p â c l ă deasă d e fum iu t e de tui p lu teş t e g reoa ie în b i rou . Deşi e ca ld t a r e . gene ra lu l a r e p ic ioa re le î n f ă ş u r a t e î n t r ' u n pled : d i n a i n t e o ceaşcă m a r e de şvar t t , şi o s c r u m i e r ă p l ină cu m u c u r i de h a v a n ă Pe p e r e t e l e d in s p a t e l e b i u r o u -lui cu r a m ă şi ş n u r aur i t , t re i portrete, m a r i în u le i : Ka i se ru l , H i u d c u b u r g şi Ludendorff.

- Ap top ie te. domuri .» ' Ursea un t r e s a r e , s e ' nd rcap tă d in m ' j -

joc şi se a p r o p i e a u t o m a t d e b i rou . — Şezi ! Face un pas m e r e . c a r agh io s de m a r e

c ă t r e fetei, d a r <не o p r e ş t e : în pâe la deasă şi a l b ă s t r i e , l u c r u r i l e au p r i n s să se c la t ine .

— Şezi d o m n u l e , şezi ! şi ene rva t , ge­ne ra lu l i zbeş te cu p u m n u l în b iu rou .

— Vorbeş t e acum... scur t însă , că n ' am t imp d e p i e r d u t !

— Excelentă . . . eu... eu., ee neacă , îl podidesc l ac r imi le ; î m p r e u n ă mâin i l e şi se Iasă în genunch i , neput inc ios .

— U n m o m e n t î G e n e r a l u l von Rie tz se p u n g e ş t e la fata,

desch ide zo r i t uşa mică de là lvJu rou si scoate o oa lă de n o a p t e .

— M ă ierţi . . . su fă r ele beşică.. . îşi se în toa rce cu spa t e l e ) .

Pe U r s e a n u , d u p ă p r i m a c l ipa de ulu­ială îl furn ică u n va l de r â s . Dece se t r u d e ş t e să-1 s t ă p â n e a s c ă , dece sporeş te n a i năva ln i c . C â n d g u v e r n a t o r u l s'a în t o r s cu fata sipţ-e d â n s u l , deabea îşi mai poate t ' n e râsul .

23

tălmăcite p r in c ă i n ă r i çi d e z m i e r d ă r i , prin p l â n s şi r â s .

Л u r m a t apoi s l 'ă tuire lungă p â n ă d u p ă miezul nopţi i , î nche ia t ă cu h o t ă r i r e a de-

: fiuitivă diu pa r t ea lui Lîrseanu, de-a ră-j mâne în Bucureş t i . A r g u m e n t u l cucoanei \ Maria Dănă i l ă a fost h o t â r i i o r :

„Nemţii simt b i ru i to r i p e t oa t ă linia, războiul se s fâ r şeş te î n t r ' o lună două , .şi amnistia-i gata !

— Apropo, naşi i ce face ? (Urseanu fu­sese c u n u n a t de inspec to ru l gene ra l poş­tal C r igorosen) .

— A r ă m a s pe Ioc... a fost lăsat eu or­din ca unu ce-a ' nvă ţa t la Nemţi.. . Bo-lintineau i-acu d i rec to r , i a r el subd i ­rector !

— Cu a tâ t mai mul t •rămâi a lune i . I a » adică z ; c că m "am ră tăc i t de Div iz ' e . şi in 'am mai a c u t pe n u d e ieşi d in Bucu­reşti !

Mai bine de o ' s ă p t ă m â n ă au t r ă i t câ te şj trei cu frică m a r e . Or i ce sgoniot . o r ice Uffiira (străina le da f o r i . După ce lucru­rile s'ati mai r ându i t , a ' nd răzn i i si 1 r-

. scatiu _ să iasă din casă d u p a ale guri ii : reclîizitii/e secătui .seră tot.

, în t r 'o Dumin ică d u p ă an i ' a ză s'au t r e ­zi) cu bă ia tu l meze le rese i din col i ' m e -zclurul era i n t e r n a t în l a )omi | a ) îmbrăca t în uniformă noua n o u ţ ă de soldat aus

! t r ' a c . ! ' ~- Unde fac serviciul ? l a b iu rou l ap ro -

vi/ionării. j -— Dna ? Fe l ic i tă r i l e mele,

— Mulumiese . / Şi i a r u rmează pauză . T â n ă r u l Wil­

helm H e r d e r se h o t ă r ă ş t e însă . -— Şt ; i la ce-am venit eu. d o m n u l e I r -

î ' seann ? (Ur seanu t r e s a r e si st- schimbă 1 la fată).

— Ştiu clacă mi-ai spune , d r a g a dom-3 ' nule Wilhelm.

— Eşti t r ecu t pe l is ta neagră , d o m n u l e 1 ' 'Uiseanu. . . a m văzut cu ochii mei. (Ur-1 seanu n 'nghe ţa i ) . I — Cum p e l ista n e a g r ă ' . . . Ce vorbă-i a asta ? " — Pe l is ta ce lor ce u r m e a z ă să fie tr"-

mişj în Anatol ia . . . } ~ Unde ? f. —-In Asia Mică. p e n t r u cu l tu ra o re -1 zului. li g Tăcere a p ă s ă t o a r e . Şi cucoana Mar ioura

şi doamna Urseanu s'au p u s pe bocet . !' — Şi dece, d r a g ă d o m n u l e H e r d e r ?

— Te-at mani fes ta t ea nntantofil . . . e la dosarul d - ta le şi gaze ta cu d i scu r su l ţi-mit Ja Ciurezu .

— ?

— Ai cerut ch ia r să fii mobil izat . Ç — Eu ? F e r e a s c ă sfântu... ţ i -o j u r ! 3 • - Uacă-s p r o b e ev iden t e !

— Imposibil , clar imposibil ! — N ' a i nici s i tua ţ ia c l a r i f : ca t ă . Lţ t i

considerat ca p r i z o n i e r de r ăzbo i .ş; vei t fi tratat ca pr izonier , d o m n u l e Urseanu .

Târgul a fost înche ia t to tuş : d o u ă mii S' de lei în argint . D a r a doua şi a t r e i a D u -^ '• minjeă H e r d e r a veni t din nou, şi p r e -( i tenţiile ,i. s a u r i d i ca t p â n ă Ia 5000 de lei.

îngrozită cucoana M a r i o a r a s'a dus d e m â -necate la d-na Gr igorescu , i-a poves t i t totul, şi i-a ce ru t în genunch i a ju tor . Gr i -

s gorescu ca re e r a a c u m inspector la Apro ­vizionare, căci Poş ta nu mai funcţ iona,

•1 ca să-şi s cane finul, 1-a numi t con t ro lo r . în sectorul "Văcăreşti. A u r ina t a tunc i o

( epocă de des t i nde re şi de be l şug p e n t r u ; cei din s t r a d a Pe l inu lu i . » Fiindcă înch idea şi el ochii, e r a regi) a lat răsp lă t i t cu un mn.şchiuleţ d e oare, 1 o gâscă îndopa tă , o p l ă c i n t ă cu b r â n z a . I ' nai cozonăcel cu nucă . ' Dar H e i d e r v e g h e a ş i u rzea . într 'o! dinpà 1 amează Ur seanu a fost a res ta t de-o pa ­

— Vorbeş t e acum.. . ecurt.. . câ t mai scur t !

— Excelentă . . . d o m n u l e g u v e r n a t o r ! cea rcă oda tă , d e d o u ă o r i . s ă ' n g h i t ă tn pl in, d a r nu e cu pu t in ţ ă . Bi ru i t d e a -binelea pufneş te în râs . un râs sonor , plin, cu i hn i tu r i de-1 s g u d u e tot.

— Fjşi... eşi a f a r ă m ă g a r u l e ! şi cum U r s e a n u înghe ţ a t , a iu r i t , se c l a t i n ă locu­lui pe oă lcâe , s u n ă .

— Dă-1 afară.. . n u m a i decât... a f a r ă ! t.. — C u m d e s ' a t rez i t în mij locul s t răzi i

cu pa l tonu l moto to l în b r a t e şi cu capu l gol, nu şi-a d a t s eama şi nu-ş i p o a t e da nici a s t ă z i

Ce le d o u ă s ă p t ă m â n i p â n ă la proces le-a t recu t U r s e a n u d i m p r e u n ă cu nevas -tá-sa şi cu soac ră - sa , în post , r ugăc iun i , aca t i s te , îşi p e l a c ă r t u r ă r e s e l e cu tsrVfuI r id icat . Sen t in ţ a a fost î n t r ' p p r i v i n ţ ă met mul t decâ t favorab i lă : ach i t a t p e n t r n în­v inu i r ea de -a fi l ua t mi tă , s o r t i t ca funcţ ionar civil , d a r ccnd t .mna t la in te r ­n a r e în înâuăs t i re f TAsmana, p e t imp nel imi ta t , p e n t r u a t i t ud ine reci i v imeioasă f'ită d e g u v e r n a t o r . La v r e o t re i lun i delà i n t e r n a r e , când n u s e a ş t ep t a n i m e n i s'au t rez i t cu d â n s u l e l i be r a t î n r egu l ă , g ras •ji cu e •','noînii r e a l i z i t a la c a r t '

P â n ă î n t r ' o s ă p t ă m î n ă şî-'i lua t .lin nou s lu jba în p r i m i r e , şi h r ă ş i *'ч cebor î t t i hna şi be l şugu l în căsu ja din s t r ada P e ­l inu lu i n u m ă r u l 11 bis .

i S'a sfârş i t ca un vis u r î t r ăzbo iu l şi s'a s t a t o r n : c i t r â n d u i a l a cea d r e a p t ă . D a r oda tă cu d â n s a şi epoca răfuel i lor . Se în­tocmesc p e cape t e l i s te le neg re , funcţio­nează de zor c u r ţ i l e m a r t i a l e . Ur seanu , g r a ţ i e d i scu r su lu i a]>ărut in „ A r d e a l u l " şi d e p o r t ă r i i la T i s m a n a ca „antanrjist-şi a p ă r ă t o r aii popu la ţ i e i civile 1 ' — cum se l a u d a e l p e s t e tot , — a p r imi t ca ş i cei d in Moldova d o u ă g r a d e , şi a fost mobi­l izat în v e d e r e a c a m p a n i e i d i n Ungar ia . (S'a p l i m b a t a tunc i p â n ă la Buda-Pes ta , a cules „amin t i r i ' ' d e p e u n d e a poposi t , şi a făcut negoţ cu c o r o a n e Be la -Khun) . I.a î napo ie re , d r e p t r ecompensă , i s'a da t conduce rea of ic iului t e l eg ra îo -poş ta l d in O r a d e a - M a r e .

Doi an i de zile, d in 1920 şi p â n ă ' u pnV m a v a r a lui 1922 a fost d i r i g i n t e în O r a ­dea M a r e . In r ă s t i m p u l a c e s t e a făcut con­t r a b a n d ă , schimb d e co roane ş i specu lă cu case . Nu scăpa p r i l e ju l să pozeze in an tan t ist înfocat , v ic t imă şi e i o u din răz­boi. O r i d e câ te ori se ivea ocazia cu­vânta : la nun t i , la bo tezu r i , la s ă rbă to r i na t iona le . L r a b i n e cu toţii şi toţi contuţi pe dânsu l : ave rescan i , na ţ iona l i , l ibera l i , români i ca şi m ino r i t a r i i . C â n d au veni t l ibe ra l i i s ingur i la p u t e r e în 1922. ş î - a d a t d imis ia şi a cand ida t . I n cei p a t r u an i d e d e p u t ă ţ i e şi-a u rca t tot î saci i în c ă r u ţ a P ă c a t că n u m a i t r ă ' a b i a t ă cucoana Ma­r i o a r a să-şi v a d ă g iner i l e a juns — şi ca a v e r e şi ca r a n g — p r i m i t la P a l a t şi cu poza d a t ă la gaze ta , i a r fata fei-icită şi i n t r o d u s ă în l u m e a b u n ă .

Tocma i când s'au m u t a t la Bucureş t i a d a t î n t â m p l ă t o r p e s t e n u m ă r u l d in „Ar­dea lu l " î n r ă m a t d e cucoana M a r i ö a r a , cu r a m ă l a t ă de s t e j a r ş e rp i t ă d e c r e s ţ ă -l u r i din î m b i n a r e a că ro ra r ă s a r c : o p ' H e s tângac i cupe le de gh indă şi f runze şue de, s te ja r .

D o m n u l d e p u t a t U r s e a n u of tează îndu­ioşat. D o a m n a d e p u t a t U r s e a n u înfăşu-rând cu gr i jă t ab lou l v o r b e ş t e încet , mat mul t p e n t r u d u m n e a e i t

— Bia t ă m a m a , te-a iubi t şi te-a pre ţu i t d i n capu l loculu i . A v e a d a r u s ä c â n t ă r e a s c ă pe om din două t r e i vo rbe schim­b a t e !

24 UNIVERSUL LITERAR

critica literara

Romanu l d-lui Liviu Rebreanu define­şte, in ace la ş t imp , şti o î n t r e a g ă şi nobilă concepţie de a r t ă . Simplici tatea senină până la clasicism a mijloacelor tecnice a-dânceşte anal iza sufletească a personagi i ­lor văzute cu lupa nec ru ţ ă toa re a unui diabolic spiri t de cercetare . Autoru l plea­că de la un fapt unic. Un oare-care Puiu F a r a n g a îşi omoară nevasta . Nimic mai mult apoi . Lucrul e cons ta ta t deplin, ca a t a r e , recunoscut d e el, şi d e toji. Autorul acestei cr ime însă, fiind d in t r 'o lume ale cărei păca te nu se ispăşesc încă, e inter­nat în t r 'un sana tor iu pen t ru a fi dec lara t i responsabi l şi r eda t apoi . ca a ta re , vieţi i . Romanul , ana ren t , nu ma i aduce nimic nou. din punct d e vedere exter ior . P â n ă la sfârşi t se ne t v ece în celula confor tabi lă a sanator iului . Şi totuşi , flecare pagină e o surpr iză .

D. Liviu Rebreanu şi-a pr ivi t persona­giul cu ochiul unu i Cuvie r . i ' iepidc:re-, mişeărei ex te r ioare pe suprafeţele p lane a făcut loc unei p ro funde secţiuni vert icale în adânc imea sufletului omenesc. S t ra tu ­rile u i t a te de sent imente au început astfel să vorbească. So t ; a ucisă t recuse şi ea pe aici, şi paşi i ei îşi lăsaseră u r m e adânc i . D. Liviu Rebreanu le-a u r m ă r i t cu curio­zi ta te d e ar t is t , d a r şi cu gravi ta tea na tu­ral is tului . Pu iu Fa ranga începe să p i a rdă ceva din s iguran ţa lnr de la început în legătură cu desfăşurarea evenimentelor . Un doctor Ursii luase sc ru tă to r loc a l ă tu r i de el. Nu s 'umea nimic , d a r aduce mereu în t re ei fantoma ucisei Madelcne, sau Mâ-d ă b n e . O pag ină nouă se a d a o g ă astfel

. în sufletul lui F a r a n g a . Erou l e pr ins de nevoia de a cerceta, şii de a cunoaş te . Un imbold in sez i sab i l îi vine, de-opot r ivă . din a d â n c u l lui ca şi din prezenta d-rului Ursu, Şi încet , sub te ran , ca ape le pust iu-rilor libiene, a le căror a lb i i şerpuesc kilo­metri în t regi pe sub nis ipuri , pen t ru a eşi în t reacă t la sup ra fa ţ ă şi a d ispărea , apo i . iarăşi , numai de cât, gestur i subconşt iente . adevă ra t e ac te de viajă, r a ta te , în clipa când a r fi u r m a t s ă se în t rupeze , pen t ru a se în toarce , apoi , pr in subterane le su­

fletului, şi a cere cugetăre i în făp tu i rea lor, încearcă game cromat ice p e complexu l fiinţei lui Pu iu F a r a n g a . Doctorul Ursu îl a j u t ă la aceas ta , sau îl împinge. Da to r i a lui era să conchidă dacă clientul său este sau nu responsabil . O a l t ă d r a m ă însă ia încet da r implacabi l naştere. Doctorul Ursu, ţ ă ran ca şi ucisa Madal ină , o cunos­

c u s e şi 0 iubise, d a r h a s a r d a i absu rd al i m p r e j u i a r i l o r făcuse d i n Mada l ina soţia lui Pu iu F a r a n g a . I n t r e ei d r ama se în-chiagă pe nesimţite. Pu iu F a r a n g a vede in doctorul Ursu un duşman. Doctorul scrutează a c u m d a c ă a re sau nu drep tu l să conchidă la responsabi l i ta tea aceluia ce-i luase şi ucisese, apo i . femeia iubi tă . Şi. în t imp ce F a r a n g a a r fi gata să mear­gă, cu nepăsare , la isoăşire, doc to ru l t ' r sn conchide la i responsabil i tate . Urmăreş te însă îna in te bonla cl ientului său care, oh-sedat de , ,Ciulendra" , jocul ţă rănesc care hotăr îse de soar ta lui şi-i adusese soţie pe frumoasa ţ ă r a n c ă Madal ina , adaosră o nouă e tapă sufletească pe scara evoluţiei lui spre nebunie . Doctoru l , totuşi , nu a rc nimic din asor imea seacă a u n u i barome­t ru înregis t ra tor dc presiuni nervoase. Par t ic ipa activ la s tăr i le sufleteşti a le Iui Puiu Fnransra si. fără să pu tem afirm ч dacă e un răscol i tor de conşt i inţă sau nu­mai un imbold cerebral , d a c ă c şi una şi a l ta . sau dacă e u n simbol n u m a i , al a r ­telor subconşt iente din sufletul cl ientului său, nu conteneşte o s ; n g u r ă cl ipă de a fi un om real, viu, temeinic aşezat . în acţiu­ne, şi de te rminan t ca o fatal i ta te . Madei-l iua. femee desăvârş i tă , educa tă cu noble­ţe şi denlin de o mătuşe a Tui Puiu Fa ­ranga . fără să-şi fi t r ă d a t nici odată nos­talgia, şi r ă m â n â n d cu impecabi l i ta te în a fară de orice învinuire , rămăsese în su­flet cu a leanul acestei întâi şi s ingură a ei iubire. Pu iu F a r a n g a a r e ceva din p re ­s imţirea acestei situafii. P lu tea prin el însă în sfera xaşă a s imtărnintelor cu ne­put in ţă , nu numai d e formn/at , da r ţi cu neput in ţă de găsit cu opor tun i ta te . Um­bla totuşi să-1 găsească, dar besmetic, şi, fireşte, ma i ales acc identa l , ca d u p ă o pla­netă moar tă , spir i tul vremei. U ciocnire în tâmplă toa re , undeva în spaţ iu , poa te să o incendieze şi să-i dea, astfel, viată . Puiu F a r a n g a descopere î n sfârşit, că doctorul Ursu este f lăcăul că ru ia îi zmulsese el cândva pe Madal ina , că prezenta lui. li­cărise, despă r ţ i toa re şi p rofundă , neconte­nit în a d â n c u l ochilor ei, şi l umină se fac^ d in t r ' oda tă . Ucisese pe Madeil ina din pri­cina d- ru lu i Ursu. Pe ca lea obseseilor lui însă, lovi tura aceasta fusese prea mare , şi-i c lă t inase depl in mintea , şi „Cinlen-

d r a " , jocu l fe te lor ş i flăcăiilor d in Argeş, îi învă lue deplin creerul cu obsesia rit­mului ei în f ie rbânta t . Ce este însă „Cin-< l e a n d r a " în economia romanu lu i ? Începe L

pr in a fi jocul a p r i n s în cercul căru ia gâ-i sise pe Madal ina . Este, a p o ' , nostalgia lui. 1

devine , poa te , s imbolu l Mada l i r e i , a jun­ge, în sfârşi t , însăşi Mada l ina . r ând pe; rând, v ina ei i n p o n d e r a b i l ă de a-1 fi ju­cat cândva cu u n flăcău pe c a r e nu Va !

mai pu tu t ui ta l â n g ă el, P u i u Faranra .^ Sil în is^nr"i. MiVnnul ca re а теа să sfă-» r îme echil ' ihrnl min ta l şi suf le tesc al o- i ;

roulu î d-1ui Liviu R e b r e a n u . i

Acţ iunea se des făşură cu a t â t a deli- e

cate tă , cu a t â t a logică i m p o n d e r a b i l ă , şC cu a t â t a necesară sobr i e t a t e . în câ t ana- n

liza s u m a r ă a unei d ă r i d e s camă ră-r m â n e în ch ip expl icab i l , inoomplectă. 1

Cuvân+nl , la d. R e b r e a n u . nu face nicig oda tă l i t e r a t u r ă , ci se p ă s t r e a z ă în fiu-mu .ii ' tea in te / r ra lă de s'implu semn s r a f i i al ac te lor ca tegor ic i d e via tă . Niai nii ;

cân tă , nici nu dansează , nici nu se m i r ă ' no tează scur t , ţireci-s, cu o me todă sinte-j t ică. s t e n d h a l i a n ă , fapte le le î .nsemnea 4

ză şi le lasă . apoi . l iberei concluzii а ci» t i to ru lu i . P r i n t r ' u n fenomen explicabil insă, de logică a r t i s t i că în c rea ţ ie , pe căţ poa t e une-оті fe lur i te , c i t i to ru l se gă-, seşte. Im capă tu l v o l u m u l u i în acelaşi' punc t de concluzie cu au to ru l . Persona-giile d-lui Liviu R e b r e a n u nu sun t , ma^ d ina in t e nici b u n e , nici re le . Sunt îusï oamen i vii şi. ca a t a r e , au ca l i tă ţ i şi ai defecte , au scăder i , fată de ei înşişi, şi aii şi culmi . R o m a n u l î n s u m e a z ă efectelij c iocnir i i d i n t r e ei şi î m p r e j u r ă r i l e dii^ afară , le c l a sează sau lc dec lasează , şi( în cad ru l da t al, s i tua ţ i i lo r succesive sr rea l i zează cu g r a v i t a t e a unei fresce iii ia te în adânc ime , nu în supra fa ţă . EstfJ poa te , s inguru l au to r ca re poate , cu sim, p l ic i ta tc şi cu ind i fe ren tă , să-şi prezinţ i vo lumul p e m a s a în t rogei l i t e r a tu r i ro mâneş t i , şi să r e p e t e cu Virgi l iu : „Pan e t iam Arcad ia mecum si judice

[certei . P a n e t iam Arcad ia d i ca t se j ud i ce

ţvictum' N. DAVIDESCU

n o t e VALERIU BRANIŞTE

A m u r i t l a L u g o j u n a d i n t r e ce le m« .puternice p e r s o n a l i t ă ţ i a le Ardealului O m de cu l tu r ă , gaze t a r pas iona t şi mar lup tă to r na t iona l , fostul d i r e c t o r a l g« zetei „ D r a p e l u l " a fost în Consi l iu l D r igent şef de resor t al şcoale lor şi cui telor. •

A s u p r a vo lumulu i d e poezii a l d-h N Davidescu , „Cân tecu l O m u ' u i " . api rut z i le le aces tea , va s c r i e co labora to r i nost ru , d. Sergiu D a n

JN1VERSUL LITERAR 26

T e ۥ 1 r i i A N U L T E A T R A L

á respectăm t rad i ţ i i l e căci deşi im sunt tur atât de vechi , sun t f i reşte „secu-e". Să ce rce t ăm v ia ţ a t e a t r a l ă a ami-treciit, să j u d e c ă m pu ţ in î n t â m p l ă r i l e

să t ragem concluzi i . Ue Ia l inia g e n e r a l ă a an i lor de după zboi, a n u l 1927 n u se aba te . E un mie, foar te mic p rogres , d a r mai şa tristn î n t ă r i t e în op in ia că mi j loace le

realizare a l e t e a t r u l u i r o m â n e s c sunt duse. Nu p u t e m încă r e p r e z e n t a ca s u c s drama. R ă m â n e m închişi n u m a i în isibilităţilc comedie i . Şi nici în cotne-e de cea ma i b u n ă ca l i ta te , ei :-omedie

şcoală, de conse rva to r , din ace lea în re exerc i tă învă ţăce i , ad ică de un sora aloe aparatelor . -seoală liodorogfrte pe re învaţă şofcuri i să conducă . Nu ch ia r

ricine poa te să j oace a s e m e n e a comedii , r cel ce a abso lv i t conse rva to ru l ţji nu ate să le joace la per fec ţ ie , n u mer i tă apară pe scenă.

Un a s e m e n e a rol e în g e n e r e b a z a t pe u r i : un d o m n gras şi uiituc, u n pelt ic , ui c a r e d e c â t e or i v e d e un p o r t a r

ede că e un ami ra l , sau pe mici mani i : bărb ierească pe or ic ine în tâ lneş te , să

că oasenţe , să confunde n u m e l e pe r -naeiilor, să p lescăe din l i m b ă de c â t e

bea vin şi aooi să p r ivească a d m i r a paha ru l .gol. P e u r m ă vin :•'mitule

ârl ige ' 1 : când p a r t e n e r u l vo rbeş t e ges­e l lend cu m â n a . comicu l nos t ru nu-1

ui tă ci îi u r m ă r e ş t e pa s iona t m â n a re a r a t ă şi dansează , pe u r m ă că lcăr i

picior, s t r ă n u t u r i , e tc . Fa l ş i l e eşir i ait-omatizate n u sun t i a răş i de d i sp re ţu i t :

torul iese bă ţos şi comic d i n scenă, oă ce a l ansa t repl ica . Vsemenea joci „la 1 î n d e m â n a or icu i ' ' co-smmde în l i t e r a t u r ă , c e a m b u r u l u i , în fenea „şuetei"', în poez ie versif icaţ ie i

factorilor poştal i , în p i c t u r ă f lori lor co­de llucios de d - ra d e pens ion . Cu exe r -iu şi bună vo in ţă or ic ine a j u n g e să le nce excelent .

Mai au si ca l i t a tea că efec tu l lor asu-ra publ icului , t ocma i din cauza imbe-litătii aces tui efect, es te i rezis t ibi l . O r t ai fi de p r e t e n ţ i o s nu noti să nu râzi ud în film d e oi ldă. u n u l dă cu un re -ei'u pa r t ene ru lu i , d r e o t în moale le câ­ini, si aces ta c a d e flasc jos. Sau cum ramai g rav când u n u l p r imeş t e o pră­

jitură cu frişca d r e p t în faţă. De Ia t runa de comedie , de Ia „a r t i ş t i i "

cinematografului d e ca r t i e r , c a r e şi ei fac mea să r âdă cu hohote , t r e când pe la vi.stă, pe la t e a t r u ceva mai p o n u l a r .

la comedia b u l e v a r d i e r ă şi oâtiă la caţia de a r t ă : Sc r i soa rea p i e rdu t ă , Mt-ntropul si Tar tu f fe , r â su l a r e e r a r h i a ,-cti grade pe r fec t s tab i l i t e .şi a încurca

ceasta i e r a rh i e e o i m e n s ă gresaln îm-triva a r te i , o g reşa lă din acelea ca re s f i n ţ e a / ă tot ce cu t r u d ă s'a aduna t trei s fe r tu r i d e veac . Tată d e ce r e p r o ­

şam mai zilele t r e c u t e d i rec ţ ie i T e a t r u l u i Naţional inexn l i cab i lu l ei gest de a re­prezenta p e p r i m a n o a s t r ă scenă, de-scuro clasică, o comedie d e c a l a m b u r u r i . Ch i a r cinematograful n u a începu t să p rogre ­seze decât când a r e spec ta t una d in c lau­zele esen t i a ' e a le snectacol t t lui : s epara ­rea şi r e o a r t i z a r e a săl i lor . De l a începu t criticii din î n t r e a g a l u m e au c e r u t acest

lucru. Şi în p r iv in ţ a aceas t a p r o g r e s u l c încă d e a ş t ep t a t . La noi chiar , l u m e a a a juns să ş t ie c ă f i lmele d e a v e n t u r i sunt la C i n e m a T e r r a , că „ fo i le toane le" s u n t la Eforie şi că t r e i p a t r u săli din cent ru nu p roec t ează d e c â t f i lmele d e ca tegor ia I. T e a t r e l e p r i n c i p a l e t r e b u e să în ţe leagă as ta şi t r e b u e să-şi d e a seama, că aceas tă s e p a r a ţ i e c o r e s p u n d e une i s tă r i psicho-logicc a pub l i cu lu i ; s'a văzu t d e p i l dă că aces t pub l i c a d m i t e r e l u ă r i de loca­l izăr i la T e a t r u N o s t r u şd n u le a d m i t e la T e a t r u l Reg ina Mar ia , u n d e v ine şi cu p r e t e n ţ i a d e a găsi ceva in te lec tua -lizat.

Ş i - acum să n e î n t o a r c e m la r ea l i ză r i l e anu lu i t recut , să le ce rce tăm mai de a p r o a p e .

DRAMA

Am s p u s c ă na fost n ic i un succes de d r a m ă , nu u n succes d i n t r e ce le cople­ş i toare , dc'mtre ce le c a r e t e obsedează în amin t i r i , d a r ce l pu ţ i n unu l ca re să te câş t ige o s e a r ă

C a u z a e că d r a m a ce re o reg ie foar te grea , mai a les a c u m când ac tor i i n o ş t r , ch i a r cei c a r e o ş t iau, uu p i e rdu t uzul de a o juca . O g r a d a ţ i e precisă , o concen­t r a r e a e fec te lor , a n u m i t e s i m p l i f i c ă r , a n u m i t e b r u s c ă r i sun t condi ţ i i ca re nu se pot în locui cu sugh i ţu r i d e p r in ţ e să închisă în r ac l ă de st iclă, cu oftăr i pa­tetice, cu u r l e t e şi p ă r desp le t i t şi cu ba t i s t ă dusă la ochi zada rn ic , etc . etc.

l a t ă a c u m l is ta d r a m e l o r j u c a t e anul t r ecu t : H e n r i c al TV-lea, Hoţi i , C y r a n o P r o m e t e u , Str igoii , D- ra Nas tas ia , Cui ­b u r i s f ă r âma te , Taina, C â n t e c de t oamnă .

E cer t că d-ra Nas tas ia . p u t e r n i c ă o-p e r ă o r ig ina lă şi ch ia r C u i b u r i sfărâ­mate , mai b ine r e g i z a t e a r fi p u t u t avea m a r e suces . C y r a n o n ' a făcut d e c â t 3> de< spec taco le ceeace p e n t r u a s e m e n e a piesă echiTalează cu o c ăde re .

COMEDIA

Act un succes m a r e şi autent ic . : Omul cu Mâr ţoaga . gând i t ă f rumos , scr isă tea­t r a l şi j u c a t ă foa r te b ine . Regisorul d. Enescu m e r i t ă t oa t e fel ici tăr i le . „Come­dia Fe r i c i r i i ' ' a fost i a răş i u n frumo^ succes, reg iza t de d. S o a r e Z. Soare , de ne în t r ecu t în a s e m e n i p u n e r i în scenă

Lista m a i c u p r i n d e : G r e ş a l a lui D u m ­nezeu, Al legro m a non t r o p p o . Păcală . Veşnicul t â n ă r , Păpuş i l e , Ceppe l i a , Omul de zăpadă .

La T e a t r u l R e g i n a M a r i a : Ce l mai fru­mos succes F a m i l i a Bliss, Michel Pe r r i n apoi , R iv ie ra , G o a n a d u p ă b ă r b a ţ i , Foc de pa ie . F e m e i a în f lăcăr i şi câ teva r e ­luăr i .

T e a t r u l Mic, T e a t r u l Fan t a s io (cu Azais) şi T e a t r u l nos t ru au j u c a t numa i comedii . Tot u n s u c e s d e comedie t r e b u e cons ide ra t şi L a m p a g i u l d e seară .

T r e b u e r e l e v a t ă şi î n c e r c a r e a nu de a juns s t ud i a t ă a T e a t r u l u i C a r a g i a l e .

D i n t r e cei c a r e n e - a u vizi+at : Marea ac t r i ţ ă i t a l i ană E m a G r a m a t i c a , e x t r a ­o r d i n a r ă acolo u n d e n u o î n f r â n g e a fi­zicul şi i n c o m p a r a b i l ă în Hedda Gab le r .

D-ra M a r i o a r a V e n t u r a a d a t cu m a r e succes d e pub l i c un ciclu de spec tacole . P r izon ie ra , O m u l d e od in ioa ră si D a c ă aş vrea.

ACTORII F uşor de în ţe les de ce nu poa te fi

vorba de nici o c t e a ţ i e excep ţ i ona l ă î/î anul t recu t . Succese le m e m o r a b i l e ' s u n t iu piesele d e m a r e e n v e r g u r ă . A r fi putu» fi in C y r a n o şi Str igoii .

Sunt to tuş i câ t eva l u c r u r i de re ţ inu t Unele ma i m ă r u n t e , a l t e le de ma i inu l tS i m p o r t a n t ă .

C a l b o r e a n u , I. B rezeanu , Sârbii .şi A-tanasescu au fost s tmer io r i ca i n t e r p r e ­t a re în „ O m u l cu Mâr ţoaga" .

In ..Flori"'', No t t a r a , S o r a n a Ţopa şi episodic Thes .

In „Alegro ma non t r o p o o " S â r b u şi Mar i o an a Zimniceanu , în „Comedia Fe r i ­cirii"' M o r ţ u n şi o d e b u t a n t ă d- ra Didi Theodorescu sun t d e a s e m e n i de re ţ inu t

La T e a t r u l Reg ina Mar i a : toţ i in te r ­preţ i i Riv ie re i şi în deosebi d - ra Leny C a l e r ; a p r o a p e toţ i i n t e r p r e ţ i i d - re i A-nas tas ia (aci a l ipsi t n u m a i o g r a d a r e şi o r g a n i z a r e a ansamblu lu i ) Stor in în Cu i ­bur i s f ă r âma te , Max imi l i an şi d-ra Maria Mohor în Michel P e r r i n , i n t e r p r e ţ i i Tea­t ru lu i în Cas te l a r p u t e a fi deâsemeneiv ci ta ţ i .

La T e a t r u l Mic d-na Ann ie C a o u s t u s a s u r p r i n s î n Maes t ru l Bolbec ş i b ă r b a t u l său. -

Dacă n e a m i n t i m b i n e „Azois ' ' a fost j uca t p r in I a n u a r i e şi se c u v ' n e . d e c i să-i p o m e n i m in t e rp re ţ i i în aces t b i lan( .

D e s p r e d e b u t a n ţ i i a n u l u i vom scrie un ar t icol osebit .

Şi cu aces tea , socotel i le sun t - încheiate. CAMIL P E T R E S C F

n o t e MEŞTERUL M A N O L E

Noua p iesă de t e a t r u a m a r e l u i poet Oc tav i an Goga, d u p ă ce un moment , d in cauze s t r ă ine d e t ea t ru , fusese scoasă d in repe t i ţ i i , a fost d in nou p u s ă în stu­diu. Se şt ie că o r inc ipa lu l ro l f emenin e jucat de d- ra M a r i a V e n t u r a , d e la co­media F r a n c e z ă ş i d e d. Gh. S tor in , r e ­p u t a t u l ac tor . Va fi u n a d e v ă r a t even i ­ment în v ia ţa t e a t r a l ă d e la noi.

• LUMINIŢA D E T I C U ARH1P

Sc fac la T e a t r u l Na ţ iona l u l t ime le re -;> tiţii a le Lumin i ţ e i . E cea de-a doua piesă a aces te i a u t o a r e căci , c i t i tor i i noş-t i i îşi amin t e sc de s igur , d-sa. a ma i ob­ţ inut un f rumos succes pe scena Tea t ru ­lui Na t iona l acum câ ţ iva an i cu „ Ine lu l ' ' ca re v ă d e a m a r i însuuş i r i d r a m a t i c e /

E o p r e m i e r ă a ş t ep t a t ă cu mul t inte­res îu c e r c u r i l e l i t e r a r e .

Pe scena u n u i t e a t r u p a r t i c u l a r d in Că­piţe -lă se va o r e z e n t a rdesa d-lui Ion Sân-Giorg iu , „Capr i c iu l Eve i" . D-sa a mai t e r m i n a t o comedie „ O m u l zi lei" , p e ca r e o va p r e z e n t a T e a t r u l u i Na t iona l .

2в UNIVERSUL LITERA

p l a s t i c a

CADRE MICI

I S E R O expoz i ţ i e d e acum o lună, dela „Car­

t ea R o m â n e a s c ă " , I se r u deschis cu ade­văra t anu l p las t ic , m a r c â n d unu l din cele m a i de s e a m ă e v e n i m e n t e d i n u l t i m u l t imp. Л evo lua t m u l t şi serios in t ru gă­s i r e a de sine şi to tuş cât s'a -c r i s cu aceas tă ocazie d e s p r e e î socotim că a fost pu ţ i n faţă de i m p o r t a n ţ a opere i p r e ­zen ta te .

C â n d u n Kimon-Loghi poa te incă des­face, la A t h e n e u , m a r f a sa d e v â n z ă t o r de m ă r u n ţ i ş u r i , vizita lui Iser ar t r e b u i s t r iga tă , ţ i p a t ă ca să se d u m i r e a s c ă oda tă publ icu l cu c r é e r ne rod şi cu leşin d e a d m i r a ţ i e besmet ică .

Cu ochi d e copil bun , Iser fumează l inişt i t şi î n t r eaga - i cons t ruc ţ ie fizică p o a r t ă s i gu ran ţ ă şi î n c r e d e r e în ros tul ci p e lume , fără a fi sus ţ inută numai decât de sp i r i t , i m p r i m a r e unui aspec t persona l . C â n d a r t i s t u l aces ta trece pr in m o m e n t e de îndoia lă , a r t r ebu i să se p r ivească în ogl indă . Se va găsi a tunc i masiv , c lădi t p e s t e fire, larg, g reu , plin d e sevă şi d e viaţă p u t e r n i c ă şi se va bucu ra d e p ropr ia - i imag ine ca de o p re ­ves t i re con t inuă a des i tuuh i i .

Uimi tor cum Iser -ştie să fie s incer în a r t ă , n u n u m a i cu suf le tu l hii , d a r cu c a r n e a si cu sângele , cu v ia ţa pe cart ' o a i . o s imţi , o piipăi în tot momentul . Că l u c r e a z ă î n t r ' u n fel, că as imilează in f luen ţe le de e x p r i m a r e a le cu ta i ui m a ­es t ru in t r ' a l t fe l — un mijloc numa i ca s ă se l ase în voia c h e m ă r e i p ă m â n t u l u i însufleţ i t din el. O r i c u m a r Lucra, Iser r ă m â n e el : un senzua l . Şi d r u m u l p e care-1 s t r ăba t e e o c r e ş t e r e a meş teşu­gului , a t â t ca o dega j a r e , ca s en t imen­tu l să t r e a c ă pe pânză , nestiingherit d e formele t ehn ice , n e p ă s ă t o r şi s igur ca o c r e ş t e r e n a t u r a l ă a u n u i t a m b u r e d e vo­inţă . P r iv i ţ i n u d u r i l e , c ă r o r a le-a da t m u l t ă î n s e m n ă t a t e în vasta- i o p e r ă ţsj ţ ine ţ i s eamă de g r e u t a t e a rea l iză r i i lor când ele r ă m â n s ingure în c a d r u , f ă r ă a j u t o r u l a d a u s u r i l o r decora t ive ) aces te de a c u m se deosebesc d e c e l e d in p r e c e ­den te le expozi ţ i i p r in s t r ă l u c i r e a cu

lorii şi dens i t a t ea pas te i , da r vo lup ta tea în ca re se lasă cupr inse , ames teca te , sco­ţ ând din ea s inguru l rost de azil, e, ace­iaşi ia toa te . Toate ard , frig pa i "că de câ tă d o r i n ţ ă inconş t i en tă p o a r t ă în t r u p , de câ t ă ofe r i re l eneşă conţ ine plină) i tea f rumuseţ i i lor. I r u c t e gre le şi coap te cu rostul ce le-a da t D-zeu. Şi f igur i le şi f igurinele lui I se r —~ s imple cape te ori si­l ue t e în ulei sau g r a v u r ă — în ţ e să tu ra lirei lor păst ' rcuză ace laş conţ inut , ace­iaşi însuf le ţ i re .

Ha ine le ce le a c o p e r e au căpă t a t for­ma pe ca re sun t îmbrăca t e , s t r â n s ori larg, se ondu lează d u p ă corp ; im-l ex­clud ca să p r i m e z e e l e oi trăese. viata s tapă ui tou re de d e s u b — ex i s t ă d u p ă xc i s teu ţu p e c a r e o voa lează ca o a l tă piele. A r c u i r e a u n u i spa te d e fenice, ro­tundul sân i lor , abonden ţa mi j locului , sub ha ine ori l ibere , se în t ind, sc dau chi­uit Iui şi bucur i e i t r a i u l u i lor, t ăcu te şi l inişt i te , sub s t ă p â n i r e a d e ne înv ins a soar te i . S tau impas ib i le de când lumea, c.u'ntr'un somn, cafiitr 'o ame ţea l ă , ocupă un loc — t r e b u e eă-l ocupe — n u n e in­t e resează de a l t ceva decăt Де а fi ca un copac, ca o colină.

Ştiu că sun t f rumoase p e n t r u e â sunt viii. N'nu nici un gând deşi toa te aceste p e r s o n a j e s u n t de obiceiu t r is te (tr iste­ţea lor e a ş t e p t a r e , o ob i şnu in ţ ă se re-pauzează , vo lup toase acum, la fel când se vor mişca. când. vor iubi . E o ta ină aici de a î m p r ă ş t i a pes te tot locul o a t ­mosferă pu ţ in apăsă toa re , orizontală, dacă se p o a t e spune , îmbiba tă pnr 'cn cu par­

i s e r : Ţ Ă R A N C A

fumur i le tar i a le d ragos te i . Oamen i i lui Isor t ră iesc ori unde. şi o r i cum i-ar p u n e el să t ră iască aceiaş i v ia ţă l ega tă d e lut , de f ie rb in ţea la p r i m u l u i păca t Oamen i i lui nu sunt înger i . Viaţa n u furnizează, ea des tu l m a t e r i a l de s e n z u a l i t a t e nu­mai ţ-tin spec taco lu l ei o r i c a r e ? Îmbră ­cată, goală , s t ând , m e r g â n d n u es te ca una s i ngu ră i ncomparab i l ă , a scoar ţe i a ceştia ce o susţ ine , f r ă m â n t a t ă ca şi ea şi a t â t dé î n d e p ă r t a t ă de cer ? Iser ştie s'o găsească la ea acasă, neasouiusă. f ă r ă a rmă de pud ic i t a te , în m o m e n t e de sin­

cer i ta te , de gol ic iune, de in t imi ta t e co pleetii , r id icând pr ive l i ş tea la t r eup ta s lavă , î n c h i n a r e p ă g â u ă p e n t r u rj.tn l inii lor şi al formelor .

Nu o s implă î n t â m p l a r e 1-a făcut Iser să-şi p o a r t e (paşii, când se forma pictor , în s p r e or ient . Sc s imţea cu o ce s tan ţă s t a r e de suflet , ce îşi pu tea gi intr'ucolo pos ib i l i tă ţ i d e e x p r i m a r e n l ibe re şi mut a b o n d e u t e . Şi a tutei d in t r ' un început . o r i en tu l , căci în f mân t o r ien ta l s'u găsi t rin o r ien ta l . 1 tâliFÎrea а fost ho tă r i toa re . In acest ce tact , in tenţ i i le , n e l ă m u r i t u l care cere o p rec iza re , au fost con t ro la t e şi împ te rn ic i te p e n h u to tdeauna .

Aşa a ramas de a tunc i , aşa s'a preze tat Pa r i su lu i , unde nu i s'au preoupe landele , e â n t ă i e ţ u l î n d e p ă r t a t e i Dobroj p ic to ru l f rumuseţ i i s enzua le . Aşa ş-j socotim şi sii-l p r e ţ u i m şi noi.

I AKI! S O R O C E A M '

SABIN P O P

C a n c e r u l a opr i t ia j u m â t a t r d r u m a cens iuneu aces tu i t â n ă r pictor exceţ p . m a l dotat .

Ul t ima Iui b u c a t ă ca re a p lăcu i unu ni Iu Sulou „Tr ip t i cu l vieţi i ' ' îl a r ă t a p o m pe un d r u m de m a r e .şi sen ină a r t ă .

• Pictorul t o n s t . Bucalii a deschis « .•

pozi ţ ia d e p i c t u r a in >ahi d in mij loc Ateneu lu i român .

Expozi ţ ia r ă m â n e deschisă p a n ă la l l anua rie.

D e l a v r a n c e a - D o n a : PE PLAJE

E x p o / i t i a D e l a v r a n c e a - D o n a es te p e r m a n e n ţ ă desch i să la Ateneu de la I a n u a r i e la 1 F e b r u a r i e .

EXPOZIŢII Mozar t : V a i t a m i a n . Cu ta rg i , d-ua C-re

C l a v i n a r u . Ateneu : S. Mü tzne r , Ade le Jea

Coi .st. Bdcalu. D o n u D e l a v r a n c e a . Huse íe r : O lga G r e c e a n u . Str . T o a m n e i 117: A l exand r inu l şi M

' i a Barabás . Reg ina Mar i a : I. Gheo rgh i ţ » . Sa la „Regina M a r i a " : II. Pe t rescu . S t r a d a G e n e r a l Ber thelo t 64 : J ean

Solo jean . A t e n e u : Kimon Loghi, Pi l la i , У а і

siu, ŞerbSnescu . Sala I l e a n a : Lt. St iubei . Sola f leana : Expozi ţ ia L a / a r

4i VMVERSVL UTERAR 27

I N S T R Ă I N Ă T A T E

EMINESCU IN ITALIENESTE de vorbă cu d-l Ramiro Ortiz

Încercări repe­tate, dar ţâra sis­tem şi fără oju-

Í ЫліЁЙЁкиШШШ torul ministeru­lui artelor, de a introduce In lite­ratura europeană pc scriitorii ro­main s'au făcut. Numele unui Ca-ragtale, Sadovea-nu, Brătescu- Voi-

neşti şi*chiar Eminescu au răsunat şi sub alte cei uri.

Ştim că Uebreanu va apare in curând in căieoa limbi europene. Dar murea ranfă pentru valorificarea noastră, am pun-o totdeauna în Eminescu. Textele francele şi germane au măgulit doar en­tuziasmul ilustru. Л'«і( deschis uşa către suflete. Dar ытргц traducerilor, în gene­re, s'ar putea vorbi prea mult şi e '»<'" bine să ne op, im, ru tot entuziasmul orem să credem, justificat — şi eu. toata încrederea a cărei confirmar,, o vom avea in curând,.,

Eminescu in italieneşte, înseamnă ca Eminescu apare lumei in cea dintâi limba in care sonorităţile eminesciane se pot re­produce aproape fără pierdere. Füré a cunoaşte toate tainele limbei italiene, des­chidem la inliimplare si citim cu aceea-ii emoţie ea in româneşte :

La sera, sulla collina, la buccin<i •••ii<»/ia lamentona

»algon le greggi, e sulla via scintillano le. stelle. ;

piangon Vacque argentine, /мт pilláiul o in font ane

mentre tu, o atnaia, sutto un'acaria m'a: spetti.

La luna pasa sul cielo pura e rhiaro...

IDEIA T R A D U C E R I I

...Primul gând de t r aducere a versurilor lui Eminescu mi-a venit de mult . aşi pu ica spune de 'ndută ce a m luat contact cu literatura română . Se i naugu ra se bus tu l poetului la Gala ţ i , şi a tunci , ca un s e m n , de admiraţ ie , portretul poetului pe eare-î descopeream în tot farmecul lui a figurat în camera mea de lucru , împodobi t cu cetină verde. Am t r a d u s „ O rămâi , rămâi la mine..." Şi de -a tun r i , încet-încet , în li­nele seri de răgaz a m t r a d u s câte o bu­cata şi când le-am revăzut , adunasem a-proape treizeci de bucă ţ i !... C e r e r e a lui Guido Maracort la c a r e conduce Biblio­teca Sausoniana S t r a n i e r a . m'a găs i t cu lucrarea des tul d e îna in ta tă .

Volumul pe raro- l vezi e u p r i i d e în­treaga o p e r ă poet ică a lui Eminescu. cu excepţia a p a t r u b u c ă ţ i : Eg ip tu l şi St r i ­goii, p c care le-am lăsat d e o p a r t e pen t ru

s implu l mot iv că ti aducerea . . . n 'a fost b u n ă şi Î m p ă r a t şi P r o l e t a r şi Epigoni i ţie c a r e nu le-am socotit i n t e r e san te în­des tu l pen t ru publ icu l i ta l ian.

EMINESCU P R E Z E N T A T UNUI PUBLIC NOU

Deşi s'a scrib des tu l d e mul t a s u p r a lui Eminescu . a t r ebu i t s ă álcátue-se o p re fa ţă , la c a r e a m l u c r a t destul de mul t int rucát t oa t e d a t e l e t r e b u i a u făcute in-t t i c - . au ie şi va lor i f ica te pen t ru uu anu­mit pub l i c . Am recur s la un mij loc des-tul de firesc p e n t r u c a r a c t e r i z a r e a tim­pu lu i in ca r e a luc ra t poetul : am cilal acea p a r t e din „Amin t i r i l e lu i Panu*«, unde Eminescu e înfăţ işat c i t ind în cer­i u l Juuiimei. A tmos fe ra la începu t ni je-ItivŞ os t i lă , m e n t a l i t a t e a g rupu lu i in ca re se r e s t r â n g e a acea poezie a t â t de origi­nală, totul reese a t â t de l impede , încât Puşca r iu mi-a scris că a cit i i p re fa ţa cu p a s i u n e a cu ca re a r fi ci t i t un roman , deşi. totul es te per fec t a d e v ă r a t .

F i r ea lui Eminescu a m p r e z e n t a t - o cu totul a l t fe l decâ t unii din biografii lui ( a i i voiau sâ-i exp l i ce t a l en tu l p r i n nu M iu ce m a l a d i e ne rvoasă , nu ştiu ce ma­nie a m b u l a t o r i e . Emjne.-ru a losţ poet

ş i -a tâ ta tot. Delà acest p u n c t ih .vn le toa te „ m a n i i l e " nu ma i au nici o valoa­re, căci a l t e mii- de man iac i ambu la to r i i n'au isbutiit să fie decâ t nişte cre t in i .

ARE EMINESCU VKE'O ECHIVA­LENŢA ?

(/!."-•: de prec iza t , deşi î n t r eba i ca îşi e r e î n s e m n ă t a t e a ei in m o m e n t u l când Eminescu a p a r e î n t r ' o l imbă e u r o p e a n ă . C r e d totuşi că Eminescu n ' a i e echiva­len tă în l i t e r a t u r a Europe i . Evident , ex is tă o famil ie de a r t i ş t i î n r u d i t ă cu a poe tu lu i nos t ru , Petőfi , Leanu , Emines ­cu — au des igur m u l t e c a r a c t e r e co­mune . In l i t e r a t u r a i t a l i ană găsim ceva

„eminescian" , in poe tu l Pratii, i a r nota lui violentă, p a m f l e t a r ă o a f l ă m şi in violenjele lui Carducci . . . D a r toa t e a-ces tea sunt n u m a i i n t r e t ă e r i d e însuşir i , iar nu s u p r a p u n e r i .

Eminescu va a p a r e deci ca un poet perfect or ig ina l .

AŞTEPTĂRI. . ,

Leiţi.i i t a l i a n ă a lui Eminescu va fi. cred, î n r e g i s t r a t ă de toa tă pressa i talia­nă. Specialişt i i i tal ieni , car i cunosc Iour­te bine şi l i teratura, g e r m a n ă , ne vor da des igu r un s t u d i i a m ă n u n ţ i t a s u p r a is-voare lo r lui Eminescu . Căc i t r e b u e să-ţi măr tu r i s e sc un lucru : dacă Shakespea ­re, Goe the , Carducc i , е ІА ішигшо sunt s tud ia ţ i în : . ,voarele lor. sc r i i to ru l ro­m â n se s imte micşora t d a c ă i se vorbe­şte d e i syoare . Scr i i toru l r o m â n n u t r e ­b u e să a ibe b v o a r c ! Şi nai ştim im por tunţa pe ( d i e a avu t -o poezia g e r m a n ă in cu l tu ra lui Eminescu . Nu numa i la C e r n ă u ţ i , unde a s tudia t , d a r ciliar în por tu l Giurg iu , unde poe tu l a luc ra t ca hamal , în cu i e re l e lui se af lau — m ă r t u -r ' seş te C a r a g i a l e — o p e r e l e lui Sc.lnl.ler, G o e t h e şi des igur l i ch te . Vom aflu ast­fel p recum ştim desp re Carducc i — cât d a t o r e ş t e Eminescu l i t e r a tu r i i g e r m a n e , şi dacă nu c u m v a a s e m ă n ă r i l e cu C a r ­ducci n a n ucelaş isvor : l i r ica a t â t de contag ioasă a lui Heine .

Am res imi i t foarte mul t l ipsa . unu i st ud iu a s u p r a va lor i lor es te t ice eiuwies-ciano. Ciicri n imeni d i n t r e cr i t ic i i r o m â n i — s tud iu l lui Maiorescu chiar , e s te in­suficient — nu s'a încu inen ta t să ne dea un a s t f e l de s tudiu . Am fost silit să spun e à leva cuv in te d o a r a s u p r a aces te i ches ţ inui, să u râ t v a l o a r e a inf luenţe lor din ju r , a poeziei p o p u l a r e (cure în muzica­l i ta tea eminesc i ană d e v i n e una din cele mai mar i poezii) şi va loa r ea p rov iden ­ţialei p r ie ten i i d in t r e Emiiiescui şi Crean­gă. Eminescu s i t ua t în t i m p ţii loc. in­tve a r t i ş t i din aceluş t i m p şi loc, cu si-mit i îudier i şi d i f e r en ţ e — ia tă un su­biect c a r e va t t e b u i t r a t a t cât mai cu­rând.

DE C E AM TRADUS. . .

Am p r o c e d a t ca un copil cu t eză to r : am voit să fac lucrul cel mai greu : să t r a d u c pe Etiiinescu !... D a r t r e b u i a ! De aci încolo s inguru l ca re mai oferă g reu -iăli ident ice e doa r Creangă . . . ?i mu is-p i leş le cum ini-ţi închipui o ti îdu.eere a lui în ifa'''iem-şte !...

Legămân tu l cu Eminescu a lost pri­mul meu gând românesc . îmi plătesc d a t o r i a d e recunoş t in jă Şi a d m i r a ţ i e l a t i d e aceas tă nouă .patr ie a mea . cars ііГи p r imi t cu a t â t a î nc rede re .

'•Şi profesorul universitar roşPşte înlr'a. deoăr ca цц copil, dârtdu-şi seama ca ro­steşte cuvintele cele mai grave ale unei vieţi de Om.

E8 UNIVERSUL LITERAR

c c i x e f t i r i

HSd SÍ âScL. ^ n scriitor despre"modăЙ e loph i * 'ncer

Un g r u p d e gaze ta r i d i scu tă d e s p r e re­viste şi d e s p r e pub l i c în l e g ă t u r ă nu suc­cesul ob ţ inu t d e p r imu l n u m ă r al Uni­versu lu i L i t e ra r . Unul d i n t r e ei r e m a r c ă aşa cum a făcut des igur mul ta lume . poezia Beţ ivul a l u i Grego r i an .

— F o a r t e f rumoasă d o m n u l e ! i r u m p e Stăncescu, ac to ru l t o t d e a u n a p rezen t la d iscuţ i i le l i t e r a r e . Şi reia a d m i r a t i v • ..Aşi fi v r u t să beau a z u r "

D a r aci noul! socie tar se op re ş t e şi se înroşeş te . Toţ i su râd . Căci a fost o v re ­me când Stăncescu ca r e acum bea numa i apă , a r ăp i t t i t lul de campion Iui nenea Tancu Brezeanu şi de-ab ia a fost r ă p u s apoi d e C h i t ă Storin.

in t re vâ"St"r j

Se şt ie că sc r i i to ru l de au t en t i c hu­mor Al. C a z a b a n es te şi un pă t imaş vâ­nător .

R e î n t o r s d i n t r ' o r ecen t ă pa r t idă , foar te aven tu roasă , d. C a z a b a n poves teş te ur­mă toa rea scenă :

— ...Tocmai în vale , văzu i doi ăepur i în faţa une i b u t u r u g i t r a n s f o r m a t e în masă de ioc, foa r te pas iona ţ i î n t r ' o p a r t i d ă de ..t.nbline 4 ' ' . La u n m o m e n t da t u n u l din emir i t r e s a r e şi s p u n e p a r t e n e r u l u i :

..Ssst ! P a r c ă s ' ande ceva... Al doi lea e p u r e t r a s e cu u r e c h e a , şi-1

linişti . „As ! Nu- i n imic ! T r e b u e să fie dom­

nul C o n d r u s , v â n ă t o r u l . ...Şi, enn r i i . î nchee d. C a z a b a n . îşi con-

t i n u a r ă l iniş t i t jocul . Unu l d in ascu l tă to r i i povest ir i i d-lni

Cazaban , i n t e r p e l ă cu nev inovă ţ i e pe d is t insul scr i i tor :

— Se pa re , că nici de d- ta nu prea t r e m u r ă epur i i . de v r e m e c e te-au lăsat să nzişti la scena d e ma i sus...

D a r a u t o r u l „ O m u l u i s u p ă r ă t o r " n u se supără , căci n u se s u p ă r ă decât pe poef'i şi pictori i modern i ş t i . O r i c u m d Condrus , s impat icu l ches to r a l Camer i i şi vână to r pas ionat , fu r ăzbuna t .

ARIEL ET COMP.

E P I G R A M A

li""! bSrbîer

Rec lama- ţ i sa l t ă p r ăvă l i a , D a r am să-ţi spun un a d e v ă r ; Când spui că vindeci şi chelia, Găsesc că... o cam t r ag i d e p ă r

Radu D. Rosetti

î ncân tă toa re car tea Iui F ranc i s de Mion iandre !

Aşa dar, poate fi şi „moda" un subiect şi încă nu de roman ci de „maximes , pen­tru un scri i tor cu intel igenţa şi t a l en tu l c ron ica ru lu i de l à Nouve l l e s L i t t é ra i r e s" .

Miomandre serie uşor . с с ч і е е nu în­seamnă superficial . Nu face filozofia mo­dei, d a r notează cu o gra ţ ie spi r i tua lă cu-cer i toaie , reflecţii, pe-atocuvi a p r o a p e p ro ­funde, în to tdeauna însă juste.

Bine înţeles, nu se ocupă numai de , ,moda" ce se înţelege de obicei, adică sleganta ex igenlă a doamnelor , ci de , .moda" în general , ad ică de-un fenomen remarcabi l î n toate direcţiile şi aspectele vieţei.

Moda nu a t inge şi schimbă numa i ro­chiile, pălăr i i le şi panta loni i , da r ea este o f lu tu ra re gingaşă a morţ i i p r n uzură pre tu t indeni . . .Moda" acordă o via ţă limi­ta tă ideilor, căr ţ i lor , onmeni 'or , sensibili­tăţii , iubirii , toată această viaţă mult iplă e Ь discreţia modei.

E d i t u r a „ H a c h e t t e " în colecţ ia valo­roasă „Notes el M-'xiincs" a t ipăr i t acea­s tă cer te , nu numai pen t ru acei ce acceptă t i rania modei, câ t pen t ru oricine a r vrea să citească câteva, pagini — am spus-o — încântă toare .

CE ESTE MODA ? Ei bine ! Moda, d u p ă mine, este singu­

rul mijloc ne care Fam a-ăsit noi, oamenii săraci pent ru a ne înşela în monotonia vie+ii.

T r e b u e să ne îmbrăcăm. D a r cât de tr ist e de-a pur t a în toate

zilele acelaş cos tum ! NICI-UN R E G R E T !

Ceea ce este mângăe to r în modă , e fap­tul că nu ne lasă t imp de-a regreta.

— Rochia voas t ră , doamnă , nu este încă uza tă şi aţ i şi pus a l ta , nouă. Cea veche nu vă m a i pr iveşte .

SPINOZA-DANDY

Ştiaţ i , că în t inereţea Ini. Spinoza, a fost un ga lan t cavaler , îndante ln t ca un gen­ti lom ? Abia, mul t mai tâ rz iu (în u r m a înfrângeri lor sale amoroase) , s'a consa­c ra t şlefuirii d iamante lor şi fdozofiei. El nu ne-a lăsat confidente, pen t rucă era un om foarte rezervat , da r nu not gândi fără tr is teţe la anii aceia, cari l'an ho tă r î t să renunţe de-a mai fi galant . Cu ce amă­răc iune t rebue să fi pr iv i t el, t inerii ele­ganţi car i îşi sunau pinteni i pe străzile Amste rdam-ulu i !

PAUVRE N I E T Z S C H E ; Gândesc de asemeni la Nietzsche, a l t

s inguratec . D a r a s u p r a lui a v e m docu­men te . P r i m a r u l din Li l 'Mar ia a încred in­ţ a t d-lui Edmond Schneider acest teribil a m ă n u n t : „Vreme de opt an i , cât a venit pe la mine , eu n ' am văzut pe dânsul decât două cămăşi . Cu t impul , nzându-se , Nietz­sche tăia d i n ele, de jos în sus, p â n ă când aceste cămăşi a junseră să nu-i mai poată acoper i decâ t p a r t e a s u p e r i o a r ă a t rupulu i , î ncepând delà c rava tă . De ase-

pa

meni, s ingurul pardes iu pe care-1 aveafc ajunsese o câ rpă gr i -verde din negru c u i R t rebue să fi fost cu mul t îna in te" .

S ă r m a n u l Nietzsche I N u mă mai sur. (

pr inde ferocitatea sa împot r iva oameniloi ( şi societăţii.... pä

ROBESPIERRE, E L E G A N T U L ^ Robespiere nu "ă răsea n ic iodată locu in - v e

ta fără a fi bărbier i t minuţ ios , n u d r a j j r i

bine. îmbrăca t cu o ha ină Impecabi lă ş ^ gâtul î t i făşi i r at de trei ori în t r 'un f u l a r ^ j c rava tă ex t rem de elegantă. Í

Acesta, a fost de a l tminter i , un elegant ]

P A N T A L O N I I LUI N A P O L E O N Napoleon nu u r m a rien ros leeîle 'modeipg

da r se ocupa si nu puţ in , de ches t 'unea z j ( uniformelor. El a ho tă r î t până în detalii ; uniformele funcţ ionari lor şi a rma te i , délave senator până Ia u l t imul servitor. Şî eân-jei difi-vă că el însuşi n'a p u r t a t niciodf»tă,Bc două zile. d e a r â n ^ ' d acelaş pan ta lon , fai-o moşul p a n t a l o n a lb 1 tu.

R E D I N G O T E L E F I L O Z O F U L U I C &

D. Bergson permite să-i discuţi opera, dar nu încerca să face vre-o observaţie critică a s u p r a redingotelor sale.

T O A L E T E L E FEMENINE Ы

Toalete femen-'ne ! D a r a re^s t a e m a t e - , e lie pentru enc ic loped ie ! Pr iv i ţ i a lbumele.cn O var ie ta te nesfârşită ! Tonte, toa te mo-c i dele femenine au fost delicioase, cu ex -v i cepţ ia acelei de d u p ă războiul din 1870,«i t a r e a ţ inu t p â n ă la 1885. P*

• — . • tb AMORUL ŞI „ C O R S A J U L "

Nici o visare sent 'mentnlă nu ne poate fa face să admi tem corsetele de a tunc i ! di

Ce t r is te ţe t rebue «ă fi f°st în oamenii tineri de a tunc i , siliţi să iubească într 'o d; enocă a t â t de lnsrubră, sa f«că a tâ tea ne- si bunii pentru femei î m b r ă c a t e în corsete hermet ice ! E

P P E N T R U CINE SE ÎMBRACĂ ELE ? f i

Femeile cred sincer că se î m b r a c ă pen­tru noi San pent ru ele. Adevăru l e că se g îmbracă so re a se Şicana reciproc ! Bu- ţ curia sunrei iă p rovoca tă de-o rochie fru- ş n>o«să este de-a ofensa o r ivală . c»re de Г altfel îşi ia s ingur revanşa în s ăp tămâna C u rmă toa re ! I

M A N E C H I N U L c Surâsu l mar t i r i za t a l acestor fete fas- '

tunase, ce en igmă ascunde ? Manechinul e f

trist nentr i ică se"ri. desbracă frumoasele j podoabe ca o ac t r i ţ ă săracă ce joacă nn , rol de resrnă şt a ş teap tă aooi métró-nl j spre a se re în toarce în micul ei a p a r t a m e n t .

Manechinul este o regină ca re a b d i c ă în fiecare seară. 1

M O D A Şl AMORUL Sun t mii d e feluri de-a spune une i fe­

mei că o iubim. Multe „fe lur i" a u căzu t în u i tare . Aş dori să văd capul unei femei de as tăz i , când un t ână r va în t repr inde s'o cucerească cu suspine, cu tact ica la modă în t impur i le domnulu i Pau l Bourget !

UNIVERSUL LITERAR

A M Â d<£< "СиѴіыТЕІі

Compozitorii şi păianjenii l Celebrul compozi tor P a g a n i n i avea uu

păianjen p e ca r e îl f e rmecase cu v ioara sa Mica insec tă se a r ă t a foar te sens ib i lă La sunetele i n s t r u m e n t u l u i . P ă i a n j e n u l venia de i a p r i m e l e sune t e , se ţ inea drept. Îna in tea compoz i to ru lu i şi n u ple­ca decât în c l ipa când b u c a t a e r a te r ­minată.

i lui Bee thoven îi p l ă c e a u pă i an j en i i , "te t ână r , o b s e r v a s e un p ă i a n j e n c e îşi

Ku.se p â n z a î n t r ' u n colţ a l odăi i s a l e . cum î n c e p e a s ă c â n t e , p ă i a n j e n u l

părăsia casa şi se î n d r e p t a sp re compo­zitor fără cea ma i mică t eamă .

Se poves teş te că m ă t u ş a lui Bee tho­ven, ucise d i n n e b ă g a r e d e seama pă i an ­jenul pe c a r e n e p o i u l ei î l i ubea a t â t a . Beethoven se î n t r i s t a a t â t a , c ă t i m p de o lună n u m a i compuse nimic . La s fâ r ş i ­tul acestui doliu, compuse o me lod ie p e care o î n t i t u l a : „Elegie , amicu lu i m e u păianjenul". •

Uu răspuns nimerit . | Intr'o zi, H e n r i c al U- lea sosi la Mont -bery.

Preotul locului ş t ia per fec t d e b ine c a regele p r e f e r a c u v â n t ă r i l e s cu r t e , în lo­cul d iscursur i lor lungi . „Sire, zise el, lo­cuitorii d in M o n t h e r y s u n t ferici ţ i d e a vă vedea' ' . F o a r t e b ine , spuse r ege l e . „repetă" şi p r e o t u l r id i când vocea r e ­petă Unistit : „Si re , locui tor i i din Mon­thery sunt ferici ţ i d e a v ă vedea aici . roa r t e bine, r ă s p u n s e H e n r i c al lV-lea, încântat d e a fi fost scutit să a u d ă u n discurs plicticos, şi o r d o n ă să se dea 300 de ta ler i p r e o t u l u i , p e n t r u sărac i i săi .

— Mulţumesc, Sire, r ă s p u n s e p reo tu l , dar. repeta ţ i şi dv., d a c ă aceas t a nu va supără I

Regele încân ta t d e repl ică , nu ezită. El revenia din că lă to r i e cu p u n g a ap roa ­pe goală, d a r d ă d u p r eo tu lu i cei 600 d e taleri. •

Un a m b a s a d o r a i F r a n ţ e i pe l â n g ă re­gele Angliei , J a c o b I, a r ă t â n d în p r i m a prima sa a u d i e n ţ ă m a i m u l t ă v i v a c i t a t e şi u şu r in ţ ă de c â t r a ţ i o n a m e n t şi sp i r i t , regele în t rebă , d u p ă a u d i e n ţ ă , pe B a c o u ce gândea de a c e s t a m b a s a d o r ; el r ă s ­punse că e ra u n o m î n a l t şi b ine făcut .

— Dar, r e î n c e p u rege le , ce p ă r e r e a i despre capul lu i ? Es t e u n o m c a r e poate îndepl in i î n s ă r c i n a r e a s a ? — Sire, r ă s p u n s e Bacou , o a m e n i i î na l ţ i

se a s e a m ă n ă câ te o d a t ă c a s e l o r cu m a î mullte etaje, d i n c a r e a p a r t a m e n t u l ce l mai îna l t es te , de obiceiu, сеЛ m a i r â u mobilat. •

Grimond de là R e y n i è r e fu avoco t , d a r refuză să i n t r e în m a g i s t r a t u r ă c u toa­te s t ă ru in ţ e l e famiKei .

— Nu v r e a u zicea ol s ä fiu m a g i s ­trat, căci voi fi p o a t e ob l iga t s ă t r i m i t ;âteva d in r u d e l e m e l e la ocnă , pe c â n d rămânând avoca t , voî p u t e a cel p u ţ i n & pledez c a u z a lo r

Biciçe

ІСВ C B Z € • • * PUII DE LUP IN RUSIA

Una din d i f icul tă ţ i le î n t â l n i t e ac tua l ­m e n t e d e s t ă p â n i r e a Sovie te lor e s te oceea ce o p r e z i n t ă c h e s t i u n e a copiilor rătăci­tor i , tsiint mii şi mi i d e sărac i m i c u ţ i ; ai c ă ro r p ă r i n ţ i a u d i s p ă r u t în t u r b u r a r e a r c v o l u p o u a r a s a u iu t oame te l e ce a u ur ­mat . In b a n d e , s t r ă b a t câmpi i l e Ş L s iâr-şesc în g e n e r e s ă a j u n g ă în o raşe . Mos­cova e s t e v i z i t a t ă d e e i . Aceşt i copii sdre i i ţ ă roş i , s l i e c u r â n d u - s e pes te tot, tot­d e a u n a în iome ta t i , se h r ă n e s c cu to t ceea cc pot s ă găsească sau s ă fure, d o r m în g i u m e z i z d i e n ţ ă r o a s e p e s t r a d e l e sau s u b tiiKie. T r ă i n d ca an imuie i e , au răsune te le lor şi c rescând vor deven i t emuţ i , li nu­mesc „pui i d e l up" , şi s t ă p â n i r e a , nepu-

* tăud su a s c u n d ă că, n u m ă r u l tor e s t e con­s iderab i l , a d e c l a r a t fă ră î n c o n j u r că au-tu r i i ă ţ i l e nu vor a j u n g e să d isc ip l ineze aceşt i copii.

BOGAŢII ORIENTALE

M a h a r a d j a h u l din G w a l i o r a fost con­d a m n a t d e c u r â n d de t r i b u n a l să plă­tească s u m a d e 240.000 l i re s t e r l i n e unu i p r o p r i e t a r d e g r a j d u r i de cu r se la Cal-c u u a , M. J. C. G a l s t a u n .

Această sumă , c a r e r e p r e z i n t ă 30 mil i­o a n e franci f rancezi , sau a p r o x i m a t i v 200 mil ioane lei, ne p a r e e n o r m ă . Ea p a r e că кг. î n s e a m n ă n imic , p e n t r u m a h a r a d j a h , a le că ru i bogăţ i i sunt d e aşa n a t u r a c a i c r e d e că ci teş t i o poves t e d i n „O mie şi una d e nopţi"' .

Cu toa t e aces tea n u es te cel mai boga t p r i n ţ i nd i an .

Cel ma i boga t e s t e G a l k w a r d i n Ba m d a . Comor i le sale se compun m a i cu s e a m ă din b i ju te r i i şi p i e t r e p re ţ ioase . Posedă o aşa de m a r e can t i t a t e ca a t r ebu i t să cons t ru i a scă un edificiu spe­cial p e n t r u a le înch ide , c a r e se n u m e ş t e . . p a s h i k h a n a " , a n u m e casa g iuvae ru r i l o r .

P r i n t r e ob i ec t e l e p r e ţ i o a s e car i se gă­sesc acolo, es te un col ier de p e r l e iu va­loa re d e 200 m i l ioane lei.

C O L L M B ŞI VESPUCCI PRECEDAŢI

Un s a v a n t n o r v e g i a n a de scope r i t pe o p i a t r ă , l â n g ă Spokane , în s t a t u l Wa­shington, insc r ip ţ i i cu c a r a c t e r e runice , ce vorbesc d e sos i rea , c ă t r e a n u l )0i0, une i exped i ţ i i s c a n d i n a v e , compusă d in 24 d c oamen i , femei şi un copilaş, e x p e ­diţie ca re . d u p ă insc r ip ţ i e , a fost a p r o a p e e x t e r m i n a t ă de Ind ien i .

Astfel, î n a i n t e d e C o l u m b , î na in t e de Vespucci , E u r o p e n i i a r fi p u s piciostil pe p ă m â n t u l Amer ice i .

Tot aşa, p o a t e , şi mul ţ i a l ţ i i , c a r i vor fi suferi t ace iaş s o a r t ă ca şi nefer ic i ţ i i ex ­plora to r i . Deci, în c u r â n d , va t r e b u i s c r i s ă din nou istoria ca s ă se m e n ţ i o n e z e toa t e acestea.

c a r i c a t u r a zi9«»l FOSILELE

— Unde l'ai mai găsit dragă ? La G l o z e l ? (Le rire)

MODA

— Fet i ţo , a r t r e b u i să rogi p e m a m a ta să- ţ i mai l u n g e a s c ă pu ţ in rochia, ca su r ioa re i t a l e .

— D a r d o a m n ă eu sun t mai m a r e ca ea, n u ma i po t să por t roch i ţă lungă .

EXPERIENŢA

— Asta-i boală teribilă, d u p ă ea rămâi sau nebun sau tâmpit. Ţi-o spun din experienţă. (Passin^ Shaw)

so UNIVERSUL LITERAR

cârti rectale in e*Ircise VOLTAIRE APĂRĂTOR AL LUI CALAS

Afacerea Calas a sguduit viaţa socială în trânta, în veacul al XMU-lea, '} tot atât dc mult cât procesul Dreyfus la sfârşitul veacului trecut. Condom- , narea peutiu aima a unui tată care şi-ar fi ucis fiul şi revizuirea procesului а

î:i urma formidabilei campanii a lui Voltaire, au sguduit toată Europa. In i „Marile piocese ale istoriei', Henry Robert, cel mai ma/e advocat ae azi al transei, Membru al Academiei franceze înfăţişează acest pruces si evocă atmosfera ti-n pu. ni.

Jean Ca la se e j u d e c a i şi c o n d a m n a i în ziua d e 9 Mar t i e a anu lu i 1762 dc cúi re P a r l a m e n t u l din Toulouse p e n t r u a fi omorâ t pe fiul său m aii m a r e . Marc -An­to ine Ca las , p r in s t r a n g u l a r e . El locuia î m p r e u n ă cu soţia sa. nă scu t ă Anne-Rose Cabibe l , de v reo t re izec i de an i la Tou­louse, în r u e des Ei la t i e r s 16. E r a negus to r d e p â n z e t u r i , s t ambe şi b u m b a -cu i i . Afacer i le îi m e r g e a u b ine şi C a l a s t recea d r e p t un om foar te bogat .

Soţii C a l a s aveau 6 copii : 4 fii şi 2 fiice, şi familia ocupa î n t r e a g a casă, com­pusă din p a r t e r şi un e t a j . La e ta j se găseau camer i l e d e locuit, suf rager ia şi bucă t ă r i a . La po r t e r , un gang ca ro dădea în s t r adă , comunica d i rec t cri un fel d e magaz ie d e măr fu r i c a r e la r â n d u l ei e r a în l e g ă t u r ă p r i n t r ' o uşe cu d o u ă c a n a t u r i cu p r ă v ă l i a a şeza t ă la s t radă .

Ta tă l C a l a s e ra , în 'momentu l d ramei , în v â r s t ă d e 63 d e a n i Era un om \ igu-ros, l a t în spa te şi nu, c u m Vol ta i re îl va p r e z e n t a m a i t â rz iu , u n b ă t r â n debil de 68 d e ani . Vict ima, Marc -An to ine avea 29 d e ani , cei lal ţ i 3 fii : P i e r r e , Louiis şi Dona t e r a u î n t r e 28 şi 22 de an i , iar fiicele a v e a u 19 şi 18 ani .

D a r d i n t r e aceş t i 6 copii , numa i 2 e r a u a c a s ă în z iua cr imei : Marc -Anto ine şi f ra te le u r m ă t o r , P i e r r e . Al t re i lea . Louis, pă ră s i s e cu 5 an i îna in te casa p ă r i n ­t ească şi se ce r t a se definitiv cu familia — vom vedea ma i încolo dece. Al p a t r u * ІКа f ia te , Dona t , e r a la î n v ă ţ ă t u r ă la Ni-u es , i a r fiicele e r a u în acea zi în vizi tă la p r i e ten i , in î m p r e j u r i m i l e Tou louse ulmi.

In schimb, în acea seară un t â n ă r a n u ­me Lavaisse , fiu de avocat , î n t r e c e r e pr in Toulouse , e r a oaspeLe famitiei C a l a s

încă nu v ' am spuis că familia C a l a s e r a pro tes tan tă . Şi nu e r a uşor să fii p r o ­tes tan t în t i m p u r i l e ace lea , d u p ă revo-r a r o a edic tu lu i delà N a n t e s când tot fe- . Iul d e ş icane şi p e r s e c u ţ i u n i loveau p e pro te s t an ţ i , şi c â n d o dec l a ra ţ i e a rege lu i din 1686 a m e n i n ţ a cu m o a r t e a pe „toţi ace ia cari vor fi su rp r inş i e x e r c i t â n d alt cui t decâ t cel catol ic ' ' . T r e b u i a deci , pen­

tru a r ă m â n e p r o t e s t a n t , să a i o convin­geri; t a r e ş i a d â n c î n r ă d ă c i n a t ă .

Veţi în ţe lege uşor atunCi, cât de tur ­b u r a t ă a pu tu t fi famil ia Ca las cu câţ iva an i îna in te , c â n d a l i ţei!ea. fiu, Louis, se lepădase de re l ig ia p ă r i n ţ i l o r săi pen­tru a ^e converti i la ca to l ic ism. Ta tă l Ca la s , la auzu l convers iune i fiului său, il gonise pe ace.sta d u casă, acoper in -du-l , în t r ' o s c e n ă d e o n e m a i p o m e n i t ă violentă, de g rozave ^ rep roşu r i şi in jur i i , iar t imp d e mai m u l t d e p a t r u an i îi re ­fuzase orice fel de a j u t o r bănesc , cu toa t e că Louis nu avea nicii douăzec i de m i la p l eca rea de acasă . N u m a i gra | : ; e in te r -ven ţ iun i lo r s t ă r u i t o a r e ^ a m e n i n ţ ă t o a r e la u rmă . a l e intèndaiixiihfi provincie i Lan­guedoc ; d. de SaintfPniest, că ru ia t â n ă r u l Ca la s , mur i t o r d e - foame, ise ad resase , t a tă l Ca las s e decisese în 9 S e p t e m b r i e 1761 să verse în t â i a r a t a a une i pens iun i p e n t r u fiul său. Această a t i t ud ine a bă­t r â n u l u i C a l a s nu-i d e loc aceea a unui om ..bun de in imă şi to le ran t ' ' cum Vol­ta i re îl va p r e z e n t a mai t â r z iu — şi c a succes — opinie i publ ice . D u p ă cum fap­tul că t a t ă l C a l a s to lera la el în casă pe o b ă t r â n ă s e rv i t oa r e catodică, ce chiar îl conver t i se pe Louis la catolicism, nu p u t e a fi p r iv i t ca o p r o b ă d e t o l e r a n ţ ă religioasă 1 , cum iarăş i Vol ta i re va în­cerca să o dovedească , deoa rece o dec la­r a ţ i e a rege lu i d in II I a n u a r i e 1686 dis ­p u n e a că ..cei d e re ï ig ie r e fo rma tă nu vor p u t e a ţ ine d e c â t s e rv i t oa r e ca to l ice" .

Căc i i a t ă s u b s t r a t u l i r i t an t , de n a t u r ă rel igioasă, a l a facer i i : o l u n ă si ceva d u p ă d a t a c â n d ta tă l Ca la s se decisesie în sfârş i t să a ju te cu ban i p e fiul ca to ­licizat, Marc -Anto ine , fiul cel mai m a r e c a r e 'Ja i â n d u l său mani fes ta dorinţai d e a t r e c e la catol icism, fu găsit s t r an ­gulat .

FAPTELE

l a t ă cum î n t â m p l a r e a aceas ta t rag ică fu cunoscu tă mai întâi .

In 13 O c t o m b r i e 1761, c ă t r e o re le 9 şi j u m ă t a t e sea ra , locui tor i i staălzii .Los

Fi la t i e r s ' - d iu Toulouse , auz i ră , din casa locuită d e famil ia Ca las , .gemete, ţ ipete , s t r igă t e de a ju tor , e x c l a m a ţ i u n i , apoi sgoinote de paşi numeroş i , neobic inui ţ i , p rec ip i ta ţ i , c a r i făceau să se p r e s u p u n ă că ceva grav , cu totul a n o r m a l s e pe t r e ­cuse acolo. C â t e v a c l ipe mai târz iu , bă­t r â n a s e rv i t oa r e desch i se uşa din s t r adă , s t r igând , D u m n e z e u l e , i a u omor i t !"'

În t r 'o c l ipă vecinii se adună , m u l ţ i m e a se s t r â n g e în faţa uşei . Toţ i î n t r e a b ă ce s'a î n t âmpla t . Şi delà însuşi familia Ca las , l u m e a află că fiul cel mai m a r e . Marc-Anto ine , a fost găsit mor t cu câ­

teva c l ipe îna in te . în maigazia aşeza tă la pa r t e r , î n d ă r ă t u l p răvă l i e i . Fami l i a Ca las, în p r i m u l momen t , î ncea rcă să a c r e di teze ve r s iunea că răufăcător i ' pă t runş i din a fa ră au comis des igur « r ima . Cada-vrui lui -Marc-Antoine, s p u n ei. a fos! găsit d e f ra te le său P ie r r e , c a r e coborâse cu o l u m â n a r e p e n t r u a conduce p â n ă h uşe pe t â n ă r u l Lava i sse c a r e fusese la ei la masă , seara . Cei doi t iner i , t recând pr in faja uşei închise a magaz ie i , desco­p e r i r ă p e Maic -Anto ine , î n t i n s la pă ­mânt , c u k a t pe spa t e . în î n t u n e r i c desă­vârşit , cu capul gol, în cămaşă , pan ta lon i , c iorapi .şi pantof i . Haina şi ves ta e rau «coase, s t r â n s e cu îng r i j i r e şi p u s e p e m a r g i n e a mesei .

In j u r u l gâ tu lu i avea o c r a v a t ă neagră , |>e ca re nu o p u r t a deobicei .

N u m a i d e c â t a u c h e m a t pe b ă t r â n u l Ca las . Aces ta cobor î u r m a t d e soţia sa şi de s e rv i toa re şi toţi î n c e r c a r ă zada rn i c să r e în su f l e ţ ea scă cu a p ă mi ros i t oa re pe Marc-Anto ine p e c a r e îl c r e d e a u numai :

leşinat şi r ăn i t d e o lov i tu ră dc cuţit . P i e r r e Ca la s şi Lavuisse a l e r g a r ă să

cau te uu c h i r u r g , şi găsesc un t ână r a ju ­tor de c h i r u r g a n u m e G a r s s e p e ca re îl • aduc n u m a i d e c â t . i

Aju toru l do c h i r u r g Garsse găseşte , în '• faţa uşe i familiei Ca las mul ţ imea ca r e d i scu tă cu a p r i n d e r e pos ib i l i t ă ţ i le cr imei .

D u p ă ce d ă l u m e a la o p a r t e , p ă t r u n d e în magaz i e u n d e găseş te corpu l lui Marc -Anto ine în pozi ţ ia desc r i să mai sus , îi scoate ci a va ta n e a g r a şi descoţ -?rá ín 1

j u r u l gâ tu lu i , sub c rava tă , două b r a z d e s â n g e r â n d e . în semicerc , ca re -e i- s-iil î n d ă r ă t u l u r ech i lo r , s e m n e ne îndo ioase a l e unei d u b l e frânghii cu c a r e Marc-Anto ine a fost s t r angu la t .

„Ciilne a pu tu t fac-.4 a s t a ! " exc l amă a-tnnei , t a t ă l C a l a s .

Nicht nul d i n t r e vecini nu a văzut pe nimeni i n t r â n d in casă sau eş ind d in ea nici o u r m ă de s p a r g e r e , ni mile nn a fost furat . Şi în mulţţitne, şoap te încep să cir­cule că s 'ar p u t e a p r e a b ine ca asas inul să nu fi veni t d in afa ră .

I n vecin se în să rc inează să cau te p e consi l ie ru l munic ipa l d e servic iu , David de Beaudr iguez . Aces ta vine, face p r i ­me le cons ta t ă r i , î n t r e a b ă p e unii şi pe alţ i i . R ă s p u n s u r i l e şi a t i t u d i n e a familiei Cala,s îi a p a r suspecte . A r e impre s i a că i s<e. s p u n e o lecţ ie î n v ă ţ a t ă s p r e a i se a s c u n d e ceva, şi p e n t r u a clarif ica mis­t e ru l , d u p ă c e c M a m ă t re i medic i ex ­per ţ i cari să e x a m i n e z e c a d a v r u l , a d u c e p e toţi a i famil iei Callas şi pe t â n ă r u l Lava i s se la p r i m ă r i e .

Aci, î ncepe imedia t cu in te roga tor i i l e , a j u t a t d e grefierul} său c a r e consem­

nează r ă s p u n s u r i l e în seri»».

VÍVERSUL LITERAR

- ntem imejdiat d u p ă t rag ica пиаш^ în 14 Oc tombr ie , la c e a s u l u n u i

nea (a. rsiunea adop t a t ă p e n t r u m o m e n t de -, toţi ai familiei C a l a s e iden t ică şi

" epută în aceiaşi t e rmeni , ca o lecţie învăţată. aşezase la ma.să la ş ap t e ceasur i im-

k mă cu t â n ă r u l Lavaisse , invi ta t din I mplare în acea sea ră . P tmaidecât după masă . Marr-Aino ' i 'C

calase sp re a «şi (jii a se d u c e la ca-a. cum l'ăcca în toa te ser i le , •dălţi continuase, s ă fdea d e vorba Í pe la 9 şi j u m ă l a t e . Atunci Pier re iS coborâse cu t â n ă r u l l.avai.-sse. c a r e î, pentru a d conduce cu o l u m â n a r e L la uşe. atunci au descoper i t , t r e când pe di­

l t i l5 O c t o m b r i e a r e loc a doua ser ie d e i n t e roga to r i i . Şi a t u n c i o desăvâ r ş i t ă s c h i m b a r e se p r o d u c e în dec la ra j iun i l e acuza ţ i lo r .

Tot astfel , cum cu o zi î na in t e susţi­nuse cu toţi i că Mare -An to iue a fost a-sabinat d e r ău făcători' , a c u m . pă ră s ind aceas tă v e r s i u n e p r e a de tot neve ro i-milâ. dec la ră cu toţii :

,.Ain iuin | i t p e n t r u a saliva o n o a r e a fa­mil ie i şi a ev i ta c a d a v r u l u i lui Marc-Au to ine t r a t amen t i i l i n f a m a n t prezervat • inuciş i lor . Dar a d e v ă r a t o că nenoro ­ci tu l aces ta , î n tuneca t şi melancol ie , nu reuşia isu-şi facă un rost in viaţa, că t ră ia obseda i de gându l rnorţei şi că s'a spân­zu ra t : noi l'aiii găsit spânzurat.

Dar nu a fost g r e u cons i l i e ru lu i Dav id de Beaudr iguez să r e d u c ă Ia nimic tot

ІІ

ï t r eg oraşu l , u r m a t de o mu l ţ ime fana-tică, c e r â n d d r e p t a t e . . In 28 F e b r u a r i e 1762, î n a i n t e a Pa r l a ­

m e n t u l u i d i n Tou louse d e Cassan-Cla i -rac, consi l ier r a p o r t o r , conc lude Ia cul-p rb i l i t a t ea fcmiiiei Ca las .

In u r m a conc luz iun i lo r a n a l o a g e ale p r o c u r o r u l u i g e n e r a l R ique t de Bonrepos , P a r l a m e n t u l c o n d a m n ă în 9 M a r t i e 1762 cu o m a j o r i t a t e de 8 c o n t r a 5 voci pe b ă t r â n u l C a l a s la supl ic iu l ro ţ i i .

In ceeace p r i v e a p e ce i la l ţ i acuza ţ i , h se a c o r d ă a m â n a r e p â n ă d u p ă execu ţ i a lui Ca l a s .

P a r l a m e n t u l c r e d e a în adevăr*că aces ta \a m ă r t u r i e i î n a i n t e d e a m u r i .

D a r Ca las , p roc l amându-ş i p â n ă în ul­t ima c l i pă nev inovă ţ ia , m u r i cu u n cu­raj , cu o tă r ie suf le tească ce u m p l u r ă de a d m i r a ţ i e şi de respec t pe acuza tor i i săi cei mai îrdâi ' j i ţ i . . ,

D e a c e e a în 18 Mar t ie , p r i n t r ' o a doua sent inţă , P a r l a m e n t u l d in T o u l o u s e p u s e în a f a r ă din cauză şi ach i t ă p e ceilal#ii a-

u / a ţ i . cu t o a t ă i n d i g n a r e a mu l ţ ime i . p e care m o a r t e a a d m i r a b i l ă a ta tă lu i nu o d e z a r m a s e d e «fel. '

VOLTAIRE, APĂRĂTORUL Se p ă r e a că aceste două sen t in ţ e a l e

P a r l a m e n t u l u i d in T o u l o u s e p u s e s e sfâr­şit a l ace re i C a l a s p e n t r u t o tdeauna .

Dur ia tă că se p roduse un fapt c a r e marcă Începu tu l unei, formiilaibile cam­pani i t i n z â n d la r e a b i l i t a r e a b ă t r â n u l u i Calas .

Spre s fâ rş i tu l l u n c i M a r t i e , Vol ta i re , in cas te lu l său de l a F e r n e y p r imi vizata comerc i an tu lu i p r o t e s t a n t D o m i n i q u e Audiber t , c a r e v e n e a d in Tou louse şi că l ă to rea spre Geneva , şi ca re povest i i u i Vo l t a i r e p rocesu l lui Ca l a s , supl iciul său, m o a r t e a sa ad mi r ab i l ă , a d ă u g ă că el peisoi ia l e p rofund conv ins d e nevino­văţ ia lui C a l a s a că ru i c o n d a m n a r e nu se p u t e a exp l i ca decâ t p r i n in f luenta ocul tă a „Pen i t en ţ i lo r a l b i " şi f ana t i smul religios al P a r l a m e n t u l u i d in Toulouse . „ P a r l a m e n t u l cel ma i s â n g e r o s al F r a n ­ţe i " cum îl va n u m i mai t â r z iu ch i a r Voltaire.

P e n t r u a în ţ e l ege b ine cât p u t e a o ase­menea c o n v o r b i r e să-l pa s ioneze p e Vol­ta i re , t r e b u e s ă vă r eamin t i ţ i ce a fost în t reaga sa via ţă , t oa t ă d e l u p t ă "on t ra r e l i g i e i ^ j e c a r e o d e n u m e a i n f a m ă " , cari e r a u idei le s a l e în con t i nuă opozi ţ ie cu o rd inea s tabi l i tă , s ă p â n d fără r ăgaz în n u m e l e r a ţ i une i , al t o l e r a n ţ e i şi a l l i ­be r t a t é i t oa t e i i i s t i tu ţ iun î le vech iu lu i r e -giin abso lu t i s t . î n c e p â n d cu a u t o r i t a t e a P a r l a m e n t e l o r .

Amint i ţ i -vă că d u p ă o e x i s t e n ţ ă furtu­noasă , în t i n e r e ţ e p l i nă d e excese iscan-dalonse cu l iber t in i i cei m a i ves t i ţ i ai t impu lu i ; d u p ă ce a cunoscu t de d o u ă ori r igor i le l iast i l ie i şi nep l ăce r i l e u s tu r ă ­toa re a le bătă i i cu v e r g e a u a (ce-i fu da tă mai cu s e a m ă d in ordinul] duce lu i d e Ro­h a n ) ; d u p ă ce a t r e b u i t să se ex i leze în Angl ia şi să su fe re p e n t r u sc r i e r i l e sa le subve r s ive c e n z u r i l e Sorbonei , p u n e r i l e la index şi rech iz i to r i i l e P a r l a m e n t e l o r , d u p ă ce c ă l ă t o r i s e nu n u m a i î n Angl ia , da r şi în Pi usia u n d e fusese găzdui t ma i mul ţ i ani la cu r t ea r ege lu i F r e d e r i c II, oare îi dăduse c rucea o r d i n u l u i său şi che ia de şambelan , în O l a n d a şi în E lve ţ ia u n d e legase p r i e t e n i i cu oameni i cei mai de s e a m ă ai aces to r ţă r i , Vol ta i re , a p r o a p e de 60 d e ani , se s tab i l i se la F e r n e y . la doi paş i de f ron t ie ra e l v e ţ i a n ă şi d e p ro ­p r i e t a t e a sa DéMces d e l ângă G e n e v a .

Pe m ă s u r ă ce î n a i n t a în vâ rs tă , r epu­ta ţ ia sa tot c re scândă îl p u n e a la adă­postul n e p l ă c e r i l o r din t i n e r e t * Căpă ­tase t i t lu l d e „is tor iograf a l F r a n ţ e i ' ' ,

•NOROCITA FAMILIE CALAS Mama, cele două fiice, cu servitoare,

Desen de CariiiontcHç. în 1765 r u) ş ; prietenui lui Lavaîse. ""

tea magaziei deschise sp re gang, ca­rul lui Marc-Antoine , în t ins pe spate , nibrăcutnintea s u m a r ă descr isă , seinii însă depun m ă r t u r i e e a u auzi i

ridicate, ţ ipe te : „Ah ! D u m n e z e u l e ! Tată!", gemete c a a le u n u i m u t i ­

ci, paşi precipi taţ i , şi că b ă t r â n a ser-are a deschis uşa s t r i g â n d : „ D u m n e -e, Pan otnorît", ceeace s e rv i t oa r ea va i în unită, împot r iva mai mu l to r ve-

cari vor afirma cu h o t ă r î r e de a o izit p ronunţând aceste cuv in te , jcmii mai r e a m i n t e s c cons i l ie ru lu i licipal că Marc-Antoine , c a r e voia s a fuiinit avocat, ceeace nu-d eru posibil t lepădând c r ed in ţ a p ro t e s t an tă , se sese să imite pe f ra te le său Louis , recventa bisericile, e r a as iduu ia ce-oniile „Penitenţ i lor a l b i ' , şi că t r ece -sa la catolicism n 'ar m a i fi în tâ rz ia t , li se putea oare p r e s u p u n e că în de­ţii unei discuţ iuni v io len te , t a t ă l Ca-în supărarea, furia sa d e a nu p u t e a edeca această n o u ă c o n v e r t i r e , ca re li a t ras după s ine che l tu ia la a tâ t de tisitoare a unei noui pens iun i , să-şi rangulat fiul ?

»sibilitatea aceasta e a d m i s ă de cou­ru ! David de Beadr iguez , c a r e se de -. să acuze pe toţi ai familiei . . 14 Octombrie cei t re i medici e x p e r ţ i lepun rapor tu l , conc ludând c ă moar -este rezul ta tu l spâuzu ră re i şi1 c ă

rc-Antoine s'a p u t u t s p â n z u r a s ingu r a putut fi s p â n z u r a t de al ţ i i" , upa cum vedeţi , nu ţ ineau de fel să ompromită!

eşafodajul meni t a c r e d i t a ve r s iunea (si­nuciderea'. D e s c o p e r i con t raz ice r i fla­g r a n t e , imposibi l i tă ţ i vădi te , făcu cons­ta tăr i cop leş i toare faţă de cari ta tăl Ca las nu găsea u r m ă de r ă s p u n s , u m b r ă de C o n t r a a r g u m e n t Şi c o n v i n g e r e a d e s p r e v inovăţ ia lui şi compl i c i t a t ea celor la l ţ i îşi făcea tot m a i m u l t loc.

(iaci ap rop i a ţ i toa te con t raz ice r i l e , toa­te minc iun i le , t oa t e bâ lbâe l i l e , t oa t ă . schimbarea d e front d e ţ ipe te le , de s t r i ­gă te le de a ju to r , de geme te l e , de paşii suspecţi , de tot aces t complex de sgo-II ote i n e x p l i c a b i l e şi noexp l i ea t e . au ­zite d e v e c i n i

Mai amin t i ţ i - vă d e t ă r i a , de in t rans i ­gen ţa b ă t r â n u l u i Ca l a s , c a r e t i m p de cinci an i l ă s a s e p e în tâ iu l său fiu con­vert i t lipsit de or ice mi j loace , şi nu ce­da re decâ t în u r m a a m e n i n ţ ă r i l o r d i r e c t e a l e d-lui d e Sain t -Pr ies t , şi numai în p r iv in ţ a p e n s i u n e i a l i m e n t a r e .

Şi ma i p r e s u s de toa te imag ina ţ i -vă in­d igna rea , fur ia popula ţ i e i , l i t e r a l m e n t e d e z l ă n ţ u i t ă c o n t r a famil iei Ca l a s . (Vol­t a i r e însuş i o cons ta t ă s p u n â n d c ă „nu e o voce ci un r ăge t d e b r u t ă " ) .

Insfârşi t . u l t im d e t a l i u ca r e în aceas tă epocă re l ig ioasă t r e b u i a să a p r i n d ă c u d e o s e b i r e imag ina ţ i a spec ta to r i lo r : „Pe-twtenţii a l b i " d in Tou louse a r ă t a r ă un zel în a d e v ă r p r e m a t u r făcând lui Marc-An to iue funera l i i so l emne . Un imens ca­tafalc a lb , c u u n c a d a v r u p u r t â n d cu­nuna m a r t i r i l o r cu cuv in t e l e : „ A b j u r a r e a erezie i ' ' , fu p l i m b a t în p r o c e s i u n e <prin

32 UNIVERSUL LlTERi

Nimic n u a t r a g e m a i mul t cons ide ra ţ i a i k c â t Un t i t lu oficial a c ă r u i însemnă­ta te scapă ce lo r mul ţ i . Apoi , p e n t r u c ă îşi pe t r ecuse v ia ţa co inba tâud , ş t iuse sa se facă t emut . Şi n imic nu a s i g u r ă p e un ora ma i m u l t d e respec tu l s emen i lo r săi decâ t frica ce le-o insp i ră .

D a r cons ide r a ţ i a unan imă , o n o r u r i l e oficiale nu-1 d e z a r m a s e totuşi . D a c ă vi­ru len ta s t i lu lu i său p ie r i se o d a t ă cu vâr­sta, idei le r ă m ă s e s e ace leaş i : e r a u tot lup ta con t r a c reş t in imulu i , a P a r l a m e n ­telor, r. i n t o l e r a n ţ e i •

Vă las să re f lec ta ţ i , d a t e fi ind aces te t end in ţ e , în ce dispozi ţ ie şi c u c e p u t e r ­nic i n t e r e s t r e b u i a să a s c u l t e r e l a t a r ea co, v i b r â n d de s ince ră ind igna re , i-o fă­cea D o m i n i q u e Aud ibe r t .

O d a t ă ca n ic ioda tă se oferea aci oca--Ai i de a p o r n i cu războ iu con t r a fanat is­m u l u i re l ig ios şi a a u t o r i t ă ţ e i Pa r l amen­telor , , fără to tuş i a a t aca pe adver sa r i i per iculoşi d i rec t , ci î n t r e b u i n ţ â n d ca scu t a d m i r a b i l r e a b i l i t a r e a u n u i nev inova t , re­p a r a r e a une i t e r ib i l e e ro r i j u d i c i a r e .

De-a r fi fost ea e r o a r e sau nu.

C A M P A N I A

Şi fără a ma i a ş tep ta , Vol ta i re se p u n e pe l u c r u

Clwai în 25 Mar t i e , în s e a r a vizitei lui Andiber t , scr ia c a r d i n a l u l u i de Bern i s :

, Să î nd răznesc să rog p e Eminen ţ a voastră să -mi s p u n ă c e să c r e d d e s p r e a v e n t u r a or ib i lă a ace lu i Ca l a s , t r a s pe roa tă la Toulouse , p e n t r u a fi omor î t p e fiul său? Aci se s p u n e că ar fi nev inova t Se m a i s p u n e că t r e i j u d e c ă t o r i a u pro­testat cont ra aces te i s e n t i n ţ e : aceas tă în­t â m p l a r e m ă i n t e r e s e a z ă de a p r o a p e " .

D a r c a i d i n a l u l tíernis îi r ă s p u n d e p ru ­den t , a t â t d e p r u d e n t , î ncâ t Vol ta i re e nedumer i i .

Scr ie şi în L a n g u e d r o c . D a r l ă m u r i r i l e ce-i. v in de acolo s u n t î ncă mai pu ţ in î n c u r a j a t o a r e .

„Catol ic i şi p ro t e s t an ţ i m ă r t u r i s e ş t e el lui Dani i lav i l le , m i -au r ă s p u n s că nu încape îndo ia lă a s u p r a c r imei lui Calas , foţi m 'au sfă tui t s ă nu m ă a m e s t e c în t r ' o a t a t de u r â t ă a f ace re ; toţi m ' a u condam­nat , d a r eu a m pe r seve ra t 1 ' .

Şi p e r s e v e r e a z ă a t â t d e bine , încât cu toa te r ă s p u n s u r d e nega t ive , conv ingerea sa d e s p r e nev inovă ţ i a lui C a l a s şi l ana -t i smai şi p a r ţ i a l i t a t e a judecă to r i lo r se î n t ă re ş t e d in ce în ce. Vrea s ă o în tă­rească , îl i n t e r e s e a z ă s ă p o a t ă d e m o n s t i h ceace vrea s ă demons t r eze .

l i i t r ' a tâ la , încâ t la 4 Apr i l ie , fără încă nici o in fo rmaţ ie in m â n ă c a r e să con­f i rme spuse le lui Andbe r t , sc r ie lui Da-milavi l le

,,E a d e v e r i t că j udecă to r i i t ou louse -au i au t r a s pe roa t ă p e cel m a i nev inova t d i n t r e oamen i . Nimic , de l à n o a p t e a Saint-r tu r tbé lemy încoace, n ' a dezonora t a t â t a uman i t a t ea . Strigaţi şi să se strige! 1 '

P e r s o n a l nu e încă de fel f ixat, nu a r e încă nici o d o v a d ă la m â n ă . D a r vrea să d e s l ă n t u e fu r tuna , şi l an sează cuvân tu l de o r d i n e : S t r iga ţ i şi să se s t r ige , fideli­lor, discipoli lor s ă i .

Lui D A r g e n t a l îi s c r i e : „Nu a m . s p e r a n ţ ă decâ t în strigătul

public. T r e b u e c a d i n g u r ă î n g u r ă să a j u n g ă s t r igă tu l la u rech i l e cance la ru lu i , să nú i s e lase od ihnă , nici r ăgaz , să i se s t r ige î n t r u n a : Calas, Calas !'\

In 8 Iu l ie 1762 t r im i t e lui Dami lav i l l e ace i s t ă r u i t o r î n d e m n :

„St r iga ţ i vă rog şi faceţi să s e c t r i g e Nu-i decâ t s t r i gă tu l pub l i c c a r e ne poa te a ju ta .

Astfel tot i amic i i lui Vol ta i re a u însă r ­

c ina rea sä s t r t ige şi c ă facă s ă se s t r ige. D a r nici el însuş i nu s t ă d e g e a b a .

Căc i n u a r e încă nici un act a l p roce­sului , nici un m a r t o r , n imic c a r e să-i p e r m i t ă s ă ac ţ ioneze j u r i d i c c u m a în­ceput să ac ţ ioneze a s u p r a opin ie i pub l ice .

T r e b u e să-şi cons t i tue un dosar . Şi îşi s tabi leş te la G e n e v a un comi te t consul­tat iv foi mat din p r i e t e n i tot a t â t d e p a ­s iona ţ i ca şi e l , c a r i c u l e g m ă r t u r i i l e fa­vorab i le şi a d u c ac te le d o s a r u l u i de là Toulouse .

D o n a t Ca l a s , c a r e бе refugiase în El­veţia e chema t d e Vol t a i r e lă eL In nu ­mele său vor a p a r e n u m e r o a s e l e memor i i r e d a c t a t e d e Vol ta i r e .

Şi Vol ta i re î n s ă r c i n e a z ă p e p r i e t e n i i săi encic lopediş t i să r ă s p â n d e a s c ă toa te b ro ­şuri le de p r o p a g a n d ă în F r a n ţ a .

. .Trebue, s c r i e el lui D 'A lember t , să fie. r ă spând i t e p e s t e tot , s ă fie P a r i s u l inun­da t d e ele, p e n t r u ca tot pub l i cu l să ştie ite a v e n t u r a aceas t a or ib i lă" .

In acel aş t i m p l u c r e a z ă şi face să se lucreze p e l â n g ă oameni i d e l à cu r t e . Scrie duet) .e i 1 ' tvil ie, duce lu i de Richel ieu , contese i d 'Egmont , p r e şed in t e lu i d e Bros­ses.

C u r e n t u l în f avoarea ac ţ iune i sa le se accen tuează din ce in ce. Vue tu l p o p u l a r creş tea , se umfla , începea s ă emoţ ioneze pe cei pu te rn ic i .

E u r o p a î n t r e a g ă începea s ă fie a t e n t ă Iu g lasu l Iui Vol ta i re , ş i lua p a r t e a iu* Calas .

I r e d e r i c a l P ru s i e i şi C a t e r i n a II t r i -ui iseră lui Vo l t a i r e s u m e cons ide rab i l e p e n t r u a-1 a ju ta să ob ţ ine r eab i l i t a r ea . In Angl ia şi în O l a n d a s e desch i se ră subscr ip ţ i i în folosul famil ie i Ca l a s .

.Căc i t o a t ă aceas t ă c a m p a n i e costă foarte s c u m p . T r e b u i a u p l ă t i t e ac t e l e in­s t ruc ţ ie i ce fusese ră a d u s e de l à Toulouse , că lă tor i i le m a r t o r i l o r favorabi l i , î ncepu tă ins tan ţa r e g u l a t ă în faţa Cons i l iu lu i Re­gelui, insfârş i t şi m a i cu s e a m ă r e t i p ă r i t e

făjră î n t r e r u p e r e n e n u m ă r a t e l e e x e m ­p la re a le m e m o r i u l u i p e n t r u Ca las , cu ca re s e vnurxia t r â n t a şi E u r o p a .

Vol ta i re nu se g â n d e a de fel s ă su­por te el toa te aces te che l tue l i . Găsea că » făcuse d e s t u l p u n â n d p a n a sa î n servi­ciul aces te i cauze r e d a c t â n d el însuş i memor iu l p e n t r u Ca las .

Desfăşurase în aces t m e m o r i u toa te re­s u r s e l e sp i r i tu lu i său sup lu şi a l e d o r i n ­ţei a l e conv ingă toa re , a r ă t â n d însă mai mul tă g r i j ă de a conv inge decât de a respecta a d e v ă r u l .

î ncepea p r i n a p r e z e n t a p e D o n a t Ca­las c a r e a v e a a tunc i 25 d e an i , ca p e un adolescen t p l in de c a n d o a r e ş i cu a t â t mai mişcă to r cu cât s i n g u r lua a p ă r a r e a Tatălui, m a m e i şi f r a t e lu i său.

Memor iu l făcea d in v ia ţa i n t imă a fa­miliei C a l a s u n t ab lou idilic : a r m o n i a cea m a i d e s ă v â r ş i t ă , un i r ea , t a n d r e ţ e a emoţ ionan tă , b u n a d ispozi ţ ie n u înce tau o c l ipă d e a domni în s â n u l ei.

D o v a d a e r a : p r e z e n ţ a in casă a unei b ă t r â n e se rv i toa re ca to l ice şi p e n s i u n e a a c o r d a t ă f ra te lu i conver t i t . (Dar a m vă­zut cât va lo rau aces te p robe ) .

Apoi, Vol ta i re p o v e s t e a c i r cums tan ţe l e d ramei , având g r i j ă să s p u e m a i î n t â i că Marc-Anto ine n u se g â n d e a câ tuş i de pu­ţin să dev ie ca to l ic ; că de m u l t ă v r e m e n u t r e a t rag icu l p r o e c t al sinucriderei, ob­seda t c o n t i n u u d e ideea mor ţ e i . şt i ind pe d ina fa ră fa imosul monolog al lui Hamlet .

Apoi T a t ă l C a l a s e p r e z e n t a t ca un b ă t r â n d e b i l de 68 d e an i (în r ea l i t a t e e r a un b ă r b a t viguros, spă tos de 65 d e ani) ; Marc -An to ine ca o m u l ce l mai ro ­bus t a l ţ i nu tu lu i .

„Nic iunu l d i n t r e indicii le î n ş e l ă t o a r e

d u p ă ca r e a fost j udeca t nu poa te t r a b a l a n s a aceas tă impos ib i l i t a te £i:

Insfârşi t , Vol ta i re se complace "n t r i e r e a ro lu lu i od ios al „Peniţei a lb i ' şi r ă s p â n d e ş t e s v o n u l că juni! d in j u d e c ă t o r i f ăceau p a r t e d i n aci' conf re r i e .

P u b l i c u l c a r e n u c u n o ş t e a afae ca r e nu p u t e a s'o c u n o a s c ă decâ t dia, mor i i l e lu i Vo l t a i r e , n u se mai îndoi loc de n e v i n o v ă ţ i a lui Ca l a s .

In a c e l a ş t i m p c o r e s p o n d e n ţ a lui t a i r e con t i nuă s ă se o c u p e d e aceasi facere c u aceeaş p e r s e v e r e n ţ ă insinui abilă, v a r i â n d efec te le sa le d u p ă d na ta r .

C â ş t i g ă ce le m a i d i v e r s e s p i r i t e şi t ăm la lucru l aces t a necrezu t d e j d ó v a l : a l i an ţa lu i Vol ta i re şi a Aune-Ju l ie , că lugă r i ţ ă a „Bunei-Ves foar te inf luenţă p r in rubeden i a ei cance l a ru l Manpeou, ambi i un indu -for tur j le s p r e a r eab i l i t a p e Calas .

Insfârşit , totul fiind gata , Voltain s a r c i n ă pe Mar i e t t e şi pe E u e d e I mont să reduc teze un m e m o r i u p< Cons i l iu l Rege lu i c a r e s i n g u r avea-tul să caseze sen t in ţe le P a r l a m e n t e

De es tă -da tă , t i e b u i a dat asa l tu mare . P e n t r u a p r e p a r a t e renu l , Voi scr ie p re şed in t e lu i d 'Aur iac , ducelu Villars, ducese i d ' t n v i l l e , m a r e ş a l u l Richel ieu să in t e rv ină în f avoarea ied pe l ângă c a n c e l a r u l de Saint r en t in .

Î n d a t ă ce j udecă to r i i sun t numi ţ i , să fie in f luen ţa ţ i în favoarea tezei s

Lui D A r g e n t a l î i s c r i e : „Magisi t r ebuesc sol ic i ta ţ i cu ins is ten tă şi n v reme , d i m i n e a ţ a şi s ea r a d e că t r e a iude , duhovn ic şi a m a n t e " .

G r i m m poves teş te că însuş Ludoviîc s'a in te resa t d e Ca las , şi când i s'a s . . judecă tor i i au p u t u t s ă se se în un ca l cât d e b u n poa t e să s e p nească" , r ege le a r fi r ă s p u n s :

, N u u n s ingur j udecă to r , î n t r e g l amen tu l din Tou louse s'a înşelat . A că un ca l p o a t e s ă se po t icnească ,

~ nu un g ra jd î n t r eg" .

VICTORIA

O a s e m e n e a consp i ra ţ i e trebuit reuşească .

La 1 Mar t ie 1765, b i roul d e casaţ iui Consi l iu lu i , găsi ce re rea de c a s a r e a' s ibi lă.

D u p ă c inc i sp rezece liuni, sent inţa casa re fu p r o n u n ţ a t ă d e că t re Cons Regelu i — rezu l t a tu l n u mai e ra î: eluic.

In sfârş i t , la 9 a M r t i e 1765, t re i an лі d u p ă c o n d a m n a r e , Ca la s e r a în so l emn reab i l i t a t de c ă t r e P a r l a m e din Pa r i s .

Vol ta i re p l ânse d e b u c u r i e aflând vic tor ia Iui. Şi p u t u t să spună , înt s t r igă t d e triumf, cuvân tu l aces ta dă m ă s u r a e x a c t ă a va loare i jur idi t acestea sen t in ţe :

„A fost p r o n u n ţ a t ă d e publ ic cu і t imp î na in t e d e a fi p u t u t fi semnaţi că t r e consi l iu .

C a m p a n i a lui Vol ta i re în favoarea C a l a s făcu o v i c t imă des tu l d e neaş ta tă în p e r s o a n a cons i l ie ru lu i David Beaudr iguez , c a r e ee văzu căzut în g ra ţ i e , r evoca t d in funcţ iuni le sa le ş sinucise.

Când scur t d u p ă p r o n u n ţ a r e a red taţi i lui Ca las , Vol ta i re veni Ia Pi popu la ţ i a e n t u z i a s t ă îi făcu o p r i a t r i umfa l ă în s t r i g ă t e şi u r a l e d e : ,Л i a ică a p ă r ă t o r u l d r e p t ă ţ e i ! Tră iască p ă r ă t o r u l lu i C a l a ş i "

TIP. ZIARULUI „UNIVERSUL", 9TR. BREZOIANU, N a l i .