SAU Ce naşte din pisică şoareci mănâncă · stri, find luminat numai de panda lumina a...

NU.�ULllE FILIMON

[iocoii Vschi şi noi SAU

Ce naşte din pisic ă şoareci mănâncă

Bucureşti, Calea Victoriei, .37

"reţul 60 bani

BIBLIOTECA PENTRU TOT1

NICULAE FILIMON

CIOCOII VECHI I NOISAU

CE HUE DIN FISICA OtillECI MANAMA

BUCURETIf

EDITUR A LIBRARIEI LEON ALCALAYNo. 37, Calea Victoriei, No. 37

1909

III

--...(-4,-).--

CIOCCH VECHI I NOISAU

CE NAVE DIN PISICA SOARECI MANANCA

III

CA PITOLCIL XXIX

Un suftet nobilLa extremitatea despre miaza-noaple a

mahalalei Otetarilor, era pe timpii lui Ca-ragea o ulitii infundard, strimta Si neincetatplinii de noroi. In acea ulitá se aflau maimulte cilsute invelite cu trestie, iu care lo-cuiau numai sacagi si carutasi. In mijloculacestor bordeie mizerabile era o casii, careprin architectura ei de ordin otoman siprin mica grAdind compusii din arbori

4 Niculae Filimon

roditori si flori, atrageit foarte mult baga-rea de seama a trecdtorilor.

Curtea acestei case erh ingraditä cu uluclde stejar ascutite la vhrf §i foarte inalte,iar in partea despre fatada ulitei, aveh par-maclacuri cioplite §i asezate cu mare gust.In mijlocul ingradirei erh o poarta cu douacanaturi, invelita cu strea§ina de uluci ma-runtele, ca sa o apere de stricaciunea ploi-lor. In vArful acelui inveli§ erau doi ca-priori in forma de sceptru, avhnd fiecarela extremitatea de sus un cocos lucrat inlemn foarte gros, iar pe fatada stalpilorerau sculptati doi §erpi Orland ale un marin gura.

Casa era de zid, cu Ull singur etaj si im-partitä in doua camere si un pridvor. In-velitoarea ei era de olaneciar la cele douäpuncturi unde se unesc doliile, aveh ate obasica de pamant smälluitä cu vhrful informä de pasAre.

U§a principala ce conduçca in lantrulcasei era compu0 din mai multe bucati delemn lustruite cu rhndeaua §i legate decaptu§ala principala prin cuie de tier albcu capetele Kotunde si lustruite.

LANA pridvor era o gradinith formatádin chteva vile legate in foi:mri de bolta.,un corcodu§, doi zarzari i cativa piersi4printre care eKau chteva brazde despartite

Ciocoii vechi §i noi 5

intre ansele de buchti mici de chrhmizifoarte frumos asesate. Aceste brazde eraupline de garoafe shlbatice, ochiul boului, silimba mie1use1ui1) ; iar pe laugh ingrhdireade trestie a micei gràdini si pe prispa caseierau asezate o multime de oale cu maghi-ranuri, indrusaimi si alte flori scumpede pe atunci. In unul din colturile curteiera un put cu math laugh care se for-mase un lac de aph ce servea de schldh-toare chtorva rate romanesti si lesesti.

Interiorul casei era astfel aranjat : unadin cele douh camere servea drept chmaràpentru conservarea proviziunilor, iar ceade a doua, destinath pentru locuinth, erapardosith (pavatä) cu chrArnizi vopsite cuvopsea rosie si avea douä paturi turcestiacoperite cu saltele, perne si macaturi decit. Aproape de ferestre erh o mash debrad acoperith cu o paned alba' cu mar-ginile de borangic galben, pe care eraupuse chteva chrti una peste alta, hartie descris si o pereche de chlimári de alamh ;iar sub aceastà mash se vedea un islic in-velit in hartie groash, o pereche de cismeturcesti de saftian rosu si o strachinh cu oat.

1) Nume de flori ce se cultivau pe atunci §ichiar acum prin gradinele meseria§flor.

6 Nicolae Filimon

Pe peretele despre rásarit erau dourtcoane asezate pe o bucata de stora. Langiidansele se Oh o sticluta cu aghiazmui, unmanuchi (buchet) de busuioc uscat si eh-teva spice de grhu ; iar in rata acestor o-biecte de devotiune, era spanzurata o can-dela ce ardeh neincetat and o luminaslabh si melancolica. Tavanul acestei ca-mere era de grinzi Si uluci de stejar fru-mos lucrate. Laugh' un alt perete si camaproape de tavan, era o culme pe carestateau atarnate : un anteriu, o giubea but-nita, niste ciacsiri de sal rosu si cateva ro-chi. Osebit de aceste mobile ce indicam,mai era in aceasta camera o lada de Brd-sov, cateva urcioare cu apa de bruit i osoba oarba, d'asupra careia era pusa. otava cu tacamul dulcea[ei Si cafelei ; iar inliridele de jos se vedeau cateva gheme deMat Si o donicioará cu fuse.

In unul din cele patru paturi zaceit unom ca de patruzeci de ani, dar care dupasbarciturile fetei i perii capului ceirunti, semrtna sa lie de o elate mult maiinaintata. Acest nenorocit aveh capul re-zemat de o pernt si 'Area adancit intr'unso mn foarte greu.

Langa pat sedeit o femee batrana, carese indeletnicea facand coltisori Si bibiluride mittase la pieptii i manecile unei ca-

i-

cil-

Ciocoii vcchi §i noi 7

masi, atintind din cam! in chnd ochii asu-pra suferindului.

Erh pe la doua ore din noapte. Tristulcadru ce puseram inaintea lectorilor no-stri, find luminat numai de panda luminaa candelei deveneh mult mai atingator simai interesant. In momentul insii childbatrana se sileh sa alimenteze slaba luminaa candelei ca sii poata lucrh mai cu spor,se auzi chteva lovituri in poarta curtii. 13a-trAna se duse sa deschiza, si dupil chtevamomente se intoarse impreuná cu un junefrumos, bine imbräcat si cu ochii plini deo bunatate ingez-easca.

Doarme ? zise strainul, adresandu-semitre biitrAna.

Abia dete Dumnezeu de adorn* eh n'ainchis ochii de trei nopti.

Din ce pricina ?Apoi de, mama, stiu si eu ?

ce a facut in acel timp de nedor-mire ?

Ce face totdauna : se posomoräste,striga, isi rupe hainele dupa demsul, apoipare di se linisteste, dar de odatii sare tre-murand si imi zice : Ascunde-ma ! scapa-ma de acesti ticalosi, ce voesc sá ma o-moare I

.5i de cine se teme el ? Ce i se nalu-ceste?

Si

8 Niculae Filimon

0 mie de bazagonii, mama, dar aceeace'l face sa se infurieze si mai mult, esteaducerea aminte despre un vataf de curtesi o tiitoare a sa, cari i-a mancat avereasi l-a lasat pe drumuri.

A dori sa stiu, buna rnea batrana, daciivine cineva sh-1 vaza, sau ajute cu ceva.

Nimeni, boierule.Dar bine, cine-i plateste chiria casei,

mancarea, cautarea i celelalte ?Toate acestea le-am intampinat sin-

gura pana la un timp, dar tocmai candsfarsisem de cheltuiala si ma duceam intarg ca sa-mi vat-1z maloteaua, un boier tâ-när ca dumneata, mit lua la Mare, apoiapropiindu-se de mine, imi zise :

Nu cumva esti dumneata baba Ianaspitalagioaica ?

Eu sant, boierule, ii rfispunsei.In ce maliala locuiesti ?In Otetari.In ulita infundata, nu este asà?In tocmai precum zici, boerule.Vino dar dupa mine, zise el. Eu ii

urmai pana la o bona de lipscanie, undeintrand impreuna cu mine, zise stapanuluiboltei : Da acestei femei lei una mita, sisä urmezi astfel pe fiecare lunä pana la oaltä porunca a mea". Apoi apropiindu-sede mine, imi zise incet : ,,SA-1 cauti bine

sa-1

--


pe bolnavul ce-1 ai in cash, chci o sà yinCate oda-tä sh-1 vhz". fãrind aceste cu-vinte, iesi repede din bolth si se Men ne-vhzut...

Cunosti pe acel june boier ?Nu-I cunosc, cáci n'am avut timp sh-1

privesc bine in NA ; dar oricum va II, Dum-nezeu sh-i dea bine si sh-1 noroceasch, chcide nu venea el in ajutorul shrmanului bol-nav, numai Dumnezeu stie ce s'ar fi in-t amplat.

Dar bine, bolnavul era odath bogat, ces'a facut starea lui ?

Am cercetat, mama, si am aflat ch i-avandut-o datornicii la Cochii vechi, i 1-alhsat numai cu hainele de pe dansul.

Dar casa lui ?... acea cash imbelsu-gath ?...

Tot s'a vandut.i cine au fost acei nelegiuiti care au

cutezat O. lase pe drumuri pe Ufl mn ciimintile rhacite si strain in aceastá tara ?

Apoi de, mama, mai stiu i en ?... Lal-mea vorbeste multe.

i ce zice lumea ?Zice eh el A avut o tiitoare, si oh ea

s'a unit ou vátaful lui de curt; i i-a man-oat towth averea.

nemernidi L. Dar arn atait

10 Niculae Filirnon

vorbindu-se si despre un bogasier... lipscan...ceva cam ash.

Il cunose si pe acel Hallos, e bun depus in leapa.

Da de ce ?Fiindca m'a liisat pe drumuri. Stain-

sesem si eu in tinerete chteva paralute cnsa am la batfanete, stii povestea vorbil :,bani albi de zile negre" si el mi i-a man-cat, mhnca-l'ar cotofenele.

.i cum ti i-a mhncat, ia spune-mi ?A facut mofluslac mincinos si m'a

lasat pe drumuri, nu 1-ar mai lash dela i-nimfi.

Dar bine, n'ai dat jail-A la stapanire ?13a am dat, da'l-ar prin Virg cu nasu

taiat.5i ce ai ales 2Mai nimic, mama ; din douà miisoare

de lei, m'am ales numai cu doua sute, dincare mi-a oprit si havaetul judecei.

-- Ia spune-mi, cum il chiama pe acelhot de streang ?

Costea.0 II Costea chiorul, bogasierul ?El este, mania.

Thnarul cazit intr'o adAncii intristare, apoidupa ce arunca o privire asupra bolnavului,zise iu sine ; «Unul zace in pat lipsit de


«minte i sarac, celalalt moflus mincinos«§i grata a merge la ocna pe toata viata,«numai cel de-al treilea, si cel mai rail«din toti, se bucura Inca de roadele nele-«giuirilor sale ; putin insa §i. voi atilt 0«de numele lui l»

Pe chnd strainul se aflh absorbit in a-ceste triste ghndiri, bolnavul incepà a liphsi a gesticulà din mhini strigand cu glas

.rägu§it §i tremuraior : Lasati-ma nelegiui-«tilor Nu va e de ajuns ca m'ati saracit?«Voiti acum sa'mi luati i viata ?" Apoideschizhnd ochii sai inflacarati de mhnie,incepñ a lovi cu pumnii paretii casei,crezhnd cä love§te acele umbre imagi-nare ; iar dupa aceia incept!' a strigh :«Luati de langa mine aceastä muiere des-«franata., caci privirile ei ma ingheatal«Nu vedeti voi ca ea voie§te sä ma su-«grume cii prefacutele ei irnbratisari» ?

Lini§te§te-te boierule, zise strainulsarind de pe scaun §1 alerghnd catre bol-nav ca sa'i dea ajutorul necesar in aceleteribile momente.

Dati-mi un pahar de apa sa'mi rii--coresc pieptul, zise nenorocitul b'olnav cuvocea mai de tot stinsa, Si zdrobita de o-boseala agoniei.

Apa cea rece cu care fu adapatstropit bolnavul, produse un mare efect.

§1

I

12 Niculae Filimon

El deschise ochii si ii atinti asupra faca-torului sat' de bine, apoi lásand sa curgadintrInsii doua siroaie de lacrimi, zise cuglas linistit dar intrerupt de suspine :

Tu aici L. Tu la capul meu 1 Daracesta este locul lui Dinu pe care 1-amprocopsit, iar nu al tau pe care te-am is-gonit fara mila din curtea mea I

Tanarul lua cu transport mana suferin-dului si udand-o cu lacrimi si sArutari, zise :

Am voit, stApane, sa te scap din manaacelor talhari, dar D-zeu nu mi-a ajutat.

Iar eu, ticalosul, drept mullumire pen-tru binele ce voiai sa'mi faci, te-am scoscu urgie din curtea mea.

Cat tini1 aceasta scend atingatoare, ba-trana stete in picioare privind cu bagarede seama trasurile fetei si glasul streinu-lui, apoi se apropie de patul bolnavuluisi ii zise cu o privire plina de uimire :

Stapane 1 Acest june atat de milostivsi cu inima bunk este boierul cel necu-noscut, care de atata timp ne da mijloacede vietuire ; bAnuelile mele nu ma ama-geau, acum il cunosc cu desavarsire : estegramaticul marelui Ban C***, este SerdarulGheorghe, zaraful Visteriei. SA ingenucheminaintea acestui Inger si sal multumimpentru mila ce a aratat catre noi.

Necunoscutul, vAzandu-se descoperit, sinevoind sa stea cu fata la o Feria ce'i atin-

... Ciocoil vechi ,I nol 13

geh modestia, esi din casa cu repeziciunesi se duse la ale sale.

Buna batrana nu se amageh de lo c inaprecierele sale.

Persoana cea misterioasa erh in adevarGheorghe Serdarul, acel June plin de virtute,care parasi casa Banului C.. . si isi sacrilicaarzatorul amor ce aveh pentru fica aceluiboer, numai ca sd nu rasplateasca ran bi-ne-facerile ce primise de la dânsul.

El se refugiase in Moldova, crezhnd caschimbarea aerului, privirea fruinosilormunti din acea tail si deosebirea obiceiu-rilor vor stinge cu incetul flacarile amoru-lui ce'i ardeh pieptul si inima.

Ajunghnd dar in capitala Moldovei se in-MOO inaintea lui Mihai Voda. .Sutu, caredin putinele cuvinte ce schimba cu ansuldescoperind rarele lui calitati, si profundacunostinth ce aveh despre limba elineasca,ii oferl postal de secretar particular al sau.

Junele priml aceastd cinste domneasca,sperAnd ca prin ocupatie isi va rnicsorhsuferintele, dar se amagea ; caci mareaincredere ce din zi in zi ii arath princi-pele, onorurile ce primeh de la boeri-mea Moldoveneasca, caftanul de mare Co-mis si darurile domnesti cele bogate, in locsa'i micsoreze suferintele, din contra i lemareh mai mult.

14 Niculae Pi timer'

In fine parasi Moldova si se intoarseIn Bucuresti, dar aici aveh sh intâni-

pine noi loviri : Maria, fata Banului C.zdrobita i dAnsa de patima amorului, cá-zuse la o boala care ii ameninth viata.trhnul ei pkinte, vazhnd acest rau carevoià sa-i rapeasca comoara fericirei sale,se sfatul cu cei mai invätati doctori duphacei timpi, si dupa povata lor se stramutala una din mosiile sale de munte.

Gheorghe afland despre toate amanun-tele aCestei imprejurari i necutezand sa seinfatiseze inaintea Banului, nici sä vesteaschpe Maria despre sosirea sa, cazh intr'o a-danch melancolie, care negresit 1-ar fira t la mormAnt, daca schimbarea epoceinu aduceh cu sine o mare schimbare inpozitiunea sa.

Singura mhnghere ce-i mai ramasese dupàathtea nenorociri, erh de a conteMplà dindepth-tare chioscul din gradina Banului, a-cel local in care vazuse pentru prima oarasoarele trecutei sale fericiri, si a face binecelor nenorociti. El dar aflase jalnica staren care adusese Paturica pe Comisul An-dronake Tuzluc, vechiul sau staphn, si IIajuth in secret.

ia-räsi

th-

BA-

Ciocoii vechi i noi 15

CAPITOLUL XXX

Lagärul de la Cotroceni i trädareaTudor Vladimirescu, luand stire ea Ipsi-

lante a intrat in tail, ii impartl ostirea indot& pdrti : dintr' una forma mici garnizoanepentru apararea manastirilor din Valahiamica, in care isi aveh depuse proviziunile ne-cesare pentru Irana ostirei ; iar cu o partecompusä din sase mii de panduri alesi i douamii cinci sute de arnauti comandati de Ma-cedonski i Prodan, luà calea catre ifucuresti,si se aseza in mAnastirea Cotroceni, i pecampia dimprejurul ei, formand din aceastalocalitate,un lagar fortificat, din care observamiscarile lui Ipsilante, pe boieri si politicaturceasca.

Dupa regulele stabilite de acest capitan,intrarea in lagar a oarnenilor particulari nuera poprita nici ziva nici noaptea, daca eicunosteau cuvântul de ordin.

Dinu Paturica, profitand de aceasta nein-grijire, Inca de la sosirea lui Tudor, vizithneincetat lagárul,. i prin manierile lui in-sinuitoare, dobandi arnicia i increderea tu-turor capitanilor armatei, si chiar pe a luiTudor.

Astfel sta lucrurile cu cateva ile inaintea,

16 Nigulae Fi limon

intrevederei lui Muria. cu Ipsilante, in carese stabill vanzarea liberatorului Romaniei.

A treia zi duph incheierea acestui pactinfam, pe la dota ore turceti din noapte,Paturica incinse iataganul, puse doua pis-toale la beau §i. alte doua la ciochina selei,apoi incaleca pe un armasar si lull drurnuldire Cotroceni urmat de un arnaut armatcu o fignect bos,negeasca.

Era pe la 20 Martie, timpul cel mai ne-statornic al climei noastre : un intunerec desacopereh fata cerului, vantul austru suflaet! repeziciune, glasul pashrilor de noapteunit cu freamatul sinistru al copacilor, faceauo armonie infernala, iar ploaia ce dadeà intorente, complecta acest cadru fioros.

Cei doi calatori infasurati in ipingelile lorisi urmau calatoria privind acest des.ordinal naturei cu nepasarea si bucuria ce, inliniste, simtira demonii, cand cel a tot pu-tinte deschise zghiaburile adancului ca sapiarzll o lume nedemna de amoarea si in-tentiunea sa. Dar &and ajunsera in dreptulcaselor lui Buluc-Basa Giafer, Paturica zisetovarasului sau de calatorie :

Sa fie oare adevarat tot ce 'mi-ai spus ?.11aspunde L.

Precum ma vezi si te vad, cocoaneDinule.

Nu ma milli tu oare?


Ili jur pe Dumnezeu si pe sfantulCrheorghe ajutatorul meu.

Ciocoiul multumit pe acest juramant, cetotdeauna e sacru pentru hoti si bigoli,inainta conversatiunea :

Ia mai spune'mi Inca odata, cate spar-geri de case s'au facut ?

, .Seapte, stapane.In ce rnahalale ?La Biserica Alba din Postavari si la

Spirea din deal.Jaful a fost mare ?S'a luat peste tot ca la douft sute mii

lei a fail de argintarii si borfe.Cate femei s'au siluit ?Zece, dintre care doua au murit ne-

puthnd suferi phna in sfarsit caznele ar-nautilor si ale pandurilor.

Dar uciderile cum au mers ?Trei carciumari, doi bacani, si an

boiernas.Le stie aces tea Domnul Tudor ?Nu numai ca le stie dar a si span-

zurat azi dimineata cinci dintre cei ce ausal/al-sit aceste fapte.

Spui adevarul ?Adevärul, stapane ; si daca nu raa

crezi, poti sa'i vezi cu ochii, cad sunt span-zurati in grädina Brancoveanului, si aceagrädina este in drumul nostru,

2

k

20 Niculae Filimon

Sá mergem dar sá vedem.PA-Luria Ii indreptd calul cdtre grädina

Brâncoveanului urmat de complicele sat',intrá intr'insa si merse cu curagiu pânddinaintea unei fântàni ocolitá de sdlcii, apoise opri in loc i privi cu shngele eel mairece nefericitele victime ale ambitiunei sala.

Acum crezi, cocoane Dinule ? zise ar-ndutul.

Da, rdspunse . Dinu ; a dori insä ststiu prin ce mijloace ai sávArsit aceastämare faptd. ?

Foarte lesne cocoane.Cum ?M'am strecurat in ordia (lagdrul) pan-

durilor cu mestesug, le-am spus cd suntdintre mavroforii lui Ipsilant ; ei au inceputsd ma intrebe despre multe, dupd obiceiulostasilor. Atunci am inceput si eu sd laudpe Ipsilant, si sä'l ridic pând la cer ; le-amspus ca avem Cate treizeci de lei pe lurid

tain imbelsugat de came, paine i yin.Bietii olteni, auzind aceste laude, rámaserdcu gurile cascate. Le-am mai spus cà ostasiilui Ipsilant sparg biserici, necinsteso- femei

Ipsilant se preface cá nu stie nimic, «siastfel precum vä spui, le ziceam eu, nu enefer in ostirea noasträ care sd nu aibd Cateun pungoi plin cu mahmudele i dodecariDupä ce le insiral verzi i uscate, luaL

si

si

tkcoil vech i noi 19

vreo doisprezece dintre ei i ma pusei pebäuturä, apoi catre seara mai venith altidouazeci i plecaram irnpreund dupa jafuri ;iar dupa ce s'a savArsit toate nelegiuirile,silniciile i omorurile ce i le-am povestitm'am dus la capitanul Oarca. i 'i-am spustot ce se petrecuse ; el a spus lui DomnulTudor, si celelalle le vazuram amândoi.

Bravo, Nästase, esti un mare mn.Intrevorbirea acestor doi thlhari putea

sà urmeze mai departe dar fu intreruptade vocea santinelelor, ce pazeau prima razaa lagarului.

Starati mare, strigará pandurii oltenivazAnd pe Paturica i pe sluga lui. Cu-vAntul bre ! sau va chitui la pamAnt ca pebrabeti.

Suntem oameni buni voinicilor, zisePaturica voind sä se incredinteze desprestarea morala a santinelelor.

CuvAntul, intelegeti voi, sau dam focIlintelor L.. i deodata cu vorba indreptarapustele spre

Gorju, raspunse Piiturica multumit sinernullumit de curagiul i statornicia ol-tenilor.

Pe eine cautati in ordie ?Pe capitan Urdäreanu.Aide intrati.

(Mush.

9

20 Niculae Filimon

Päturich dete scari calului i inainth inlaghr.

PADA ce Phturich va gäsi pe chpitan Ur-däreanu, noi vorn atrage bagarea de seamtia lectorilor nostri asupra stärei morale atrupelor lui Tudor Vladimirescu, caci dela moralitatea i disciplina ostirei depindesuccesul bataliilor Si cele mai strklucitefapte de arme.

Ostirea lui Tudor, ca toate ostirile deaventurieri, nu aveh i nici ch puteh shaibti acea disciplina riguroash ce o h4m-pinhm in armatele regulate. Disciplinamoralitatea nu se pot stabill in cinci-saseluni, i armata lui Tudor nu avea o ye-chime mai mare cleat aceasta.

Trebuih dar ca Tudor sh fie mai putinaspru cu niste juni ce phräsiserh dulcetilevietei linitite, ca sh se lupte pentru libe-rarea patriei lor, lipsiti de multe ori ohiarde hranh si ate necesitati ale vietei ; elinsh servise in armata rusä si mostenise dela dânsa acea asprime fár. exemplu, carefu principala cauzá a pierderei sale : spar-gerea unei pravalii, siluirea unei ferneialte desordine de felul acesta Si chiar demai patina importanta, asprul cápitan lepedepsea cu decapitarea sau spanzurátoarea;dar aceste cruzimi, in loc sh produch efectuldorit, e1 adusera ura intre chpetenie si

si

:Ciocoii vechi .$1 noi 21

ostasi, iar rezultatul rcestei pasiuni devenifunest pentru amandoua partile 1).

Suntem in lagar, sa mergem inainte.Inteo casula de schnduri invelita cu tres-

tie erau patru juni capitani legati de nmltlimp printr'un amor de acela ce nu se gil-seste deckt in cadrele militare. Doi dintrin-sii fumau, unul citek pe o carte, iar cel-lalt mangaià un chine de vanat, ce sedeltincolacit la picioarele sale. Fetele lor eraucoprinse de acea intristare profunda, cevine din meditatiuni dureroase. Tacerea cedomina in acel locas, trist intocmai ca ini-mele celor ce locuiau intr'insul, se rupsein fine ; until din junii ostasi zise celorlalti :

-- El bine tovarasi ce both:I-are luati voi ?Dar tu ce hotarare ai luat ?Eu unul nu iscalesc inscrisul, si in-

tampla-se mice. s'ar intampla.Dar bine nu te temi de mania Dom-

nului Tudor ?Nu ma tem de loc, pentru ci d'oi

iscall sau n'oi iscall tot una face.De ce ?Fiindca iscillind platesc cu cupid or

1)

neiVezi Cioranu pag. 50 si Istoria revolutiu-

eline§ti de Tricupi §i Icon Filimon.

22 Nicula Filimon

ee neorândueli vor face pandurii de subcapetenia mea ; de nu voi iscali, mai rail,cad. Tudor ma va spanzurit ca pe un ne-supus L.

Bine zici tu, ma Ienescule.,Auzi acolo relua Urdäreanu ce . . td-

cuse pan'aci. Auzi vorba, sa'raspundem noide faptele neferilor nostri ; dar am vazutostirea lui Cutusof, ostire imparateasca, cuhasn y. mare de bani, cu zaherele dupdansa, cu doftori, cu spiteri; i cu toate a-cestea ostasii spargeau pravalii, furau fetesi nu li se laià capul, fin 1i punea inspanzuratoare precum pune Tudor pe ne-ferii nostri, ce nu sunt deal niste copii a-dunati duph cum s'a putut i fárà cea maimica cunostinta despre datoria ostaseased.

Urdäreanu are dreptate, zise fenescurelukid Vorba. Noi descarcat pana a-cum nici o pupa iu vrdsmasii tarii, i vr-ochte-va sute dintr'ai nostri au cdzut jertfamaniei lui Tudor. Asta este , o zavera tainicaimpotriva vietei noastre i nimic mai mult.Pentru aceasta ne-am paräsit noi parintii

pacinicile indeletniciri, ca sa ne omoareca pe niste vite ?

Ce trebue dar sa facem ? rostira toticapitanii deodatä, atintind ochii asupra Ie-nescului si strangand mânerele iataganelorcu convufsiun

. .

'ream

si

I


Sá nu iscalim neomenosul inscris ceni se cere.

Sa nu-1 iscalim, repetara tinerii os-tasi.

Jurati ?Juram

In momentul cand cei patru capitani in-torceau fetele spre rasarit i ingenuchiausa jure, o lovitura se auzi in usa casei.

Cine este ? intreba Ienescu punandmana pe iatagan.

Oameni buni, raspunse o voce deafara.

Numele voastre..Capitan Macedonski, Buluc-basa Pro-

dan si Stolnicul Dinu Paturica.Voi sunteti ? intrebh lenescu deschi-

zAnd usa.Dar bine; ce faceti voi ad singuri ?

intrebara noii veniti ; ma trem ca va sfa-tuiti ceva impotriva stapAnirei, adaose Ma-cedonski cu un zArnbet intunecat.

Eu nu crez una ca aceasta, zise Pa-turica silindu-se a da fetei sale un aer de

-incredere.Nici eu, adaose Buluc-basa Prodan.Ia sa las-am la o parte aceste seca-

turi, i sa venirn la lucrul cel de capetenie;zise Macedonskic Ia spuneti baieti, cum vis'au parut omorurile de alaltaieri ?

-

I

24 Niculae Filimon

Care omoruri? intreba Phturica pre-fachndu-se ca nu stie nimic despre dhusele.

Cei doi cápitani si trei panduri span-zurati de Domnul Tudor in salciile din gra-dina Brancoveanului.

Sarmanii baieti L. i pentru ce i-asphnzurat ?

Pentru lucru de nimic, pentru eh vrehsi poate.

--- i ilindca suntem prosti de ne supu-nem unui Ode, raspunsera cei patru junicapitani.

Aveti dreptate copii, zise Macedonski,dar ce o sa facem ? el este staphn si noislugi : trebue dar sa ne supunem.

Nu este adevärat, capitane,zise Ienescuinfuriat. Noi ne-am sculat ca sa ne luptampentru drepturile farei ; sh ne trimith darimpotriva turcilor, cari au intrat in lark casá murim ea niste viteji, iar nu sá ne o-moare cu moartea cea mai rusinoash.

Capitan Ienescu are dreptate, zise Pa-turica väzhnd intrigile sale reusind pe de-plin. Aceastä tiranie nu mai e de suferit,si (lack' nu veti luà masuri, sh stili cu ho-tarire, ca testi Cali sunteti aidi yeti muri inspanzuratoare.

Ash este 1 Stolnicul Muria are mar edreptate, rosti adunarea intreagá.


0§tirea lui Ipsilant, pe oH unde trece,arde si jefuie§te, §i cu toate acestea, Ipsi-lant n'a spanzurat nici un capitan, nici ma-car un nefer phna acum, adaose Paturica.

AO este precum zici ; dar ia invata-neArhon Stolnice, ce trebue sa facem, ca siiscapam de aceasta flail salbateca ?

Nimic mai mult cleat sa va alegetialta capetenie.

Dar bine, noi am jurat sa-i fim su-pusi §i credincio§i, zise adunarea intreagaa capitanilor.

-- Ati jurat, replica Paturica cu un z'ain-bet plin de amariciune si dispret; dar nustiti voi ca jurimintele nu sunt decht nistemarafeturi nascocite de Domni si capete-niile noroadelor ca sa despoaie si sa omoarepe supu§ii lor mai cu inleznire si fari te-mere ?

Ce voie§ti dar sa facem ?Faceti ce veti vol ; lasati pe Tudor

sa VA taie ca pe vite.Aceste din urma cuvinte, find pronun-

tate de Paturica cu un mare dispret, ascunssub masca nevinovatiei, produse un efectstraniu in inimele capitanilor ; cei mai ma-turi dintein§ii erau pentru cfilcarea juri-mfintului si alegerea altor capetenii ; juniidin contra tineau mult la juramAnt, dar

26 Nkulae F1 lilted

erau de pArere sä facA o revolutiune, princare sA sileascA pe Domnul Tudor a le dagarantii solide, pentru incetarea vArsArii deshnge pe viitor.

Aceste idei furA discutate cu zgomotmare : partidele incepurA a se incriminha se ameninth una pe alta, i poate CA arfi varsat chiar shnge nevinovat, dacA nuinterveneh PAturicA, care vedeh in aceastAatitudine zAddrnicirea viselor sale celorambitioase.

Opriti-va fratilor, zise intrhnd in mij-locul infuriatilor cApitani. U1 si altiiaveti dreptate dar intelepciunea cere sh a-legem un mijloc prin care sA putem ajungela luarea mAsurilor de asigurare pentru vii-tor. Mijlocul acesta 11 cunosc numai eu.

AratA-ni'l i nouA.Bucuros, dacA fagaduiti cA vep urmh

povetile mele.FAgAduim, ziserA toti de odatA.SA asteptati seapte zile, i dacA phnA

atunci Tudor nu va mai omori pe nimeni,sA ne adunAm iarAsi aid Si sA chibzuimdespre cele ce trebuie s6. facem ; iar dacAin cursul acestor zile onorurile vor urmhca in trecut, atunci sA pArAsiti pe Tudor sisA vA alegeti de cApetenii pe Macedonski

pe hagi Prodan. VA multumiti fiAcAi,or ba ?

gi

i

zi

Ciocoii vecti 5i noi 27

Ne multumim.Din toata inima ?Din toata inima.Atunci dar, faceti arnandouà tarafurile

Cate un inscris i dupà ce le veti iscälI sami le dati mie in pastrare, ca dupa tre-cerea celor §eapte zile, sa ne adundm ia-räsi aid, ca sa pedepsim pe cel ce-§i vacalch cinstea si iscalitura.

Sä se Lea inscrisurile, zise Macedonski,silindu-se st ascunza bucuria ce simtea ininima.

Inscrisurile se facura §i se deteth in manalui Paturica, iar dupa aceia chemath douipanduri §i-i trimiseth sa aduca de rnancareSi bautura.

Cina durd mai mult de doua ore, si potincredinth pe lectorii no§tri, cä nu aveh nicicea mai mica asemanare cu cina celor §aptentelepti ai Eladei ; iar pe la miezul noptii

oaspetii isi luara thmas bun unii dela altii§i se duseth fiecare la locuinta sa.

Páturicà incaleca pe armásar si se in-drepta spre Bucure§ti urmat de complicelesau. Bucuria lui era "nemarginita din cauznmarelui rezultat ce dobandise cu atata in-lesnire.

Ei Nastase, zise el arnautului, arun-child chteva priviri in laturi ca sgt se asigu-

28 Nicul* Filimon

reze despre vre-o cursa ce i s'ar fi pututintinde de inamicii sai ; ia spune-mi cum

a.'langpetrecut timpul cat ai lipsit demine ?

Band si mancand, cocoane, sa fie cuiertaciune.

Si cu eine ai facut toate acesteaCu arnautii lui.Buluc-basa Prodan.Ia spune-mi, ce mai zic ei despre mer-

sul trebilor ?Omorurile de alaltaeri i-a turburat

foarte mull cocoane ; unii vor sa fuga laIpsilant, altii la Buluc-ba§a Sava, §i suntfoarte putini cei cari voiesc sa mai ramaiein ordia lui Tudor ; apoi unde mai pui §iblestematele de inscrisuri ce...

Ce inscrisuri sunt acelea ?Domnul Tudor cere inscrisa cheza§ie

dela toli capitanii, pentru purtarea neferi-lor de sub ascultarea lor.

Si ei o sa dea ?Vai de ei de vor da.Da de cePentru cä maine seara o O. se calce

patru case boiere§ti.De unde §tii tu aceasta ?0 §tiu, fiindca i-am indamnat eu.Aferim Nastase I dar ia spune-mi, o

sá se lie ei de cuvant ?

li-al

?


Negresit, flindcA o sä fiu cu (MushSi o sh'i lit' de scurt.

Sileste-te, NAstase cat vei puteh s'o scolila cale cu bine si vei avea de la mine osutà de mahmudele bacsis.

Stii ce, cocoane Dinule ? FA-mA maibine Polcovnic de judet, i nu-mi mai daacele mahmudele.

Prea iute mergi, dragul meu NAstase.Ba nici de cum, cocoane Dinule. Mu-

ruz \Todd a racut pe ArnAutul sAu Isprav-nic ; de ce oare Donmia ta sh nu ma facipe mine Polcovnic ?

Fii cu minte i te 'voi face.Conversatiunea cAlAtorilor nostri trecu de

la o cestiune la alta, i numai atunci seintrerupse child caii se oprirA ca din in-stinct la portile caselor lui PAturicA.

Arnautul descqlicA de pe cal, si deschisepoarta stapanului sAu, carele sArind cu iu-IealiI duph frumosul armAsar, se duse dreptin iatacul ski de dorwit ca aline prin-teun duke somn agitatiunea ce-i pricinuisemarele sun succes.

Amin vino tu, Morfeu, care inchizi cudulceata ochii plugarului ostenit de muncazilei, i pe al tinerei mume ce veghiazulaugh capul micului ei copilas , venitivoi vise amAgitoare, care deschideti avarilorminele de aur ale Americei, i prin inchi-

stili

si

30 Niculae Filimon

puiri mdgulitoare usurati suferintele scla-vilor, i faceti pe devoti sd guste din feri-circa paradisului. Parasiti intunecoaselevoastre locasuri si veniti in camera acestuiinfam, Ca sd-i inchideti ochii prin narco-fica voastrd suflare ; datil vise frumoase,faceti sä dispard de pe fruntea lui aceleincretituri sdpate de infamie i crimä. Darma tem ca voi nu yeti puted adormiticdci pasiunea, care mused fail mild dinrilrunchii lui, este mult mai mare decdtmagica voasträ putere. Este setea de ma-rire care indeamnd pe Cesar a trece Rubiconulinarmat, ca sit Inligit pumnalul in inimarepublicei romane ; este mhndria si razbu-narea care sill pe tiranul Hipias a veni inpatria sa cu Persii lui Dariu, spre a 'o facesa treaca prin foc si prin sabie L.. El vamaine stapdn absolut peste o parte din lard,si daca fatalitatea va vol, poate sa deviebiciul Wei intregei.

Ciocoiul axed in acievar mare necesitatede repauz, ca sa'si restabileasca puteriletizice slabite de atatea zguduiri morale ; darsomnul nu puteit sit inchiza pleoapele ochi-tor sai, cu toatii silinta ce intrebuintit, casa poata adormi un moment macar.

Orele noptei sunt foarte lungi pentru ceice nu au somn, si mai cu seama pentraaceia a ciirora constiintii este patata decrim


Paturica vazand neputinta de a dormi,cerca a se distra prin lectura ; lua dar ocarte de pe masa, §i deschizand'o citi dinintamplare, aceste cuvinte : Vazut-am pecel fara de lege inaltandu-se ca cedrii Li-banului, putin insa §1 el nu mai era, pu-terea §i mandria lui pierise cu sunetul.Acest verset din psalmii regelui poet, cefacea aluzie la dansul, II fadt sä inchizacartea §i sä pue maim pe alta, dar deschi-zhnd'o §i pe aceia, dete peste maxima a-ceasta : Si ce va folosi omului de va &as-«tigh toate avutiile lumei acesteia si i§i va«piarde sufletul ?». Tranti cu manie a-ceasta carte, §1 sculandu-se de pe pat in-cepà a se preumbla prin camera cu fatadescompusä de nedormire.

Noaptea in fine se pregateh a pärasi e-misferul nostru.. Un zgomot- de carute sivoci omene§ti anunta de§teptarea poporu-lui §1 punerea lui in mi§carea obicinuitade toate zilele.

Ciocoiul se plimbh neincetat cäutand inosteneala corpului somnul ce'l parasise,dar de odata urechea lui fu lovitd de vo-cea nasala §i ascutita a unui precupet, carecanta intr'un fel comic cantecul acesta :

Ipsilanti feld-marsalllaca pierde vinararOfiterii cei nial mar!Bragagii i covrigare,

ei

32 Niculae Filimon

Nu slim care va fi fost adevárata im-presiune ce produse in spiritul ciocoiuluiaceste versuri, care cu multà concisiunedescriau atat de bine pe capii eteriei gre-ce§ti ; stim numai cä un zambet de flails'albatica apárfi pe buzele sale, i se pierditcu iuteala fulgerului.

Stint crime care inspdimAntá pe cel maimar§av §i mai degradat talhar, dar Patti-rica aveh o natura de fier ; el se an inpreziva vanzArii celui mai mare bArbat alRomâniei, si cu toatA grozävia acesteicrime, corWiinta lui nu era ina. turburatá ;si daca 11 vázur5m nelinistit, acesta este e-fectul acelui neastAmpAr, ce simte tot o-mul ambitios cAnd reuseste in planurilesale, iar nu al remuscArii.

In fine dupa chte-va momente de cuge-titri adanci, el se puse pe pat si adormi.

CAPITOLUL XXXI

Alexandru Ipsilant §i Eteria greeeaseä

Revolutiunea grecilor din Elada si dincelelalte provincii ale imperiului 0 toman,privitä din adeväratul ei punct de vedere,este plina de severitate §1 de o lugubrámaestate. and grecii : bkrAni i tineri,femei §i copii, luarä armele in mhini, nuo racura aceasta pentru desfiintarea unei


legi apasatoare oare-curn, nici pentru go-nirea unui tiran ordinar care inthrzie darnu distruge cu totul progresul unui popul.Ei se ridicasera ca sä se libereze de sal-baticele orde otomane, ce de mai multisecoli le viola consoartele i fecioarele, lepangareh religiunea i Ii omora dupd ca-priciu prin cele ,mai nesuferite torturi 1).

'0; zdte Italktizapta. V C6y.ev '; ck avevi. ;Moveaot 'a6Acovrapco:,";zdecp0Cat; ';zotpouva;InyiXtat; vOc xvrotxofillsv, v PXercullev xXccatec,Nec cpsirvoliev toy Malloy it« ncx.pil axXagt& ;

Xavcdp.ey natplacc, Ett3eXcoux xcetTo 5s paw; Tok 'acv.oktioc; Xt 3Xou; aurrevrq.Kalirepoc cud; iX606p1Coyil,Hap& aapeotoc Xpávou; axXdLee xca. cpuXcewil.Ti a'cbcoaXer. y6e' C-11crif,lc xcd. vi'axt'; CIXXOC6C0C;

DroXacsoo ntkae cl,Cvouv Z'opx '; cponvi.A686wrilc, apovroutAvoc B6pc v utccetc,'0 TOpcovo; Et Um; ae vta v& Xxe.clouX66e:; 3X' iip.epa., et; 3, tt xteo aouKL, cdrce); nrcaXiCst iciXtv co cth aou v

I). Ca sa convingem mai bine pe.lectorii no-tn suferintele acestui popul in adevarmartir, dam aci un fragment dintr'o balada gre-ceasca, trasa din colectiunea de cantece popu-lare tiparita in Athena de N. Anghelidi.

3

Na Ionic,

xcce'

despre

sil

irtfi.

34 Niculae Filimon

Planul acestei revolutiuni era sá räscoale.toate popoarele din Orient, si la zi hota-rata O.' se arunce asupra Turcilor sizdrobeasca de odata.

Intre comandirii alesi de comitetul re-volutionar ca sä pue in lucrare aceastamiscare, de la care atarna liberarea saudesávarsita peire a Greciei, era si AlexandruIpsilante.

Consiliul revolutionar, bazat pe sentimen-tele patriotice ale acestui june, i pe ex-perienta lui in arta rezbelului, ii incredin-lase una din cele mai grele Orli ale intin-sului plan de revolta.

El dar cath sá treaca Dunärea prin Ro-mania, ca sä revolteze populatiunile slavedin Turcia, si pus in capul lor sa strabataBulgaria, Turcia si Macedonia, spre a seuni cu Grecii din Elada, Epir i Thesalia,si a combate impreuna SI cu succes ar-matele otomane puse in confusiune prinaceastä generala insurectiune.

Planul era bine combinat Si poate cli arfi reusit in toata intinderea sa, daca ar-mata lui Ipsilante ar fi avut disciplinamoralitatea ce s'ar fi pretins de la nisteoarneni cari luasera armele in maini pen-fru o cauza atat de sacra. Dar aceste vir-tuti lipseau, sau cel putin erau foarte rari

si


in arinata hii Ipsilante. 1). Sä mai adAogAm

1). Ca s nu trecem de calomniatori, punemin fata lectorilor nostri proclamatia lui Ipsi-lante, data catre armata sa, cand s'a vazut silita o párasi si a trece in Austria. Dintr'acest do-cument necontestabil se poate convinge fie-careCa armata lui IpsHante era Inmare parte com-pusa din talhari de dramuri, 1ai i tradatori :

Proclamatia Principolui.Alexandru Ipsilante datala Riga sa din Romania

Resbelnici ! Nut nu mai voesc a profana acestsacru i onest nume chemându-va pe voi ast-fel. Turrna fricoasa de oameoi! Tradarile,,actele voastre seditioase ma silesc a va parasiDe ad inainte orice legatura intre voi si mineeste rupta. Atat nurnai ca'mi va amanea infundul sufletului rusinea ca v'am comandat.,,Voi ati calcat juramintele i ati vandut peDumnezeu i Ratria, m'ati vandut i pe minechiar in minutul in care screram a invinge saua muri cu voi. Astfel dar Ira parasesc. .Adre-sati-va Turcilor, cari singuri sunt demni de i-deile i tendintele voastre. Parasiti pädurile,coborati-va din munti, aceste aziluri ale fricei,voastre, i mergeti la Turci sa le sarutati mai-nele 'Inca fumegande de sacrul sange al su-premilor preoti, patriarhi, episcopi i o mie dealti frati de ai vostri inocenti, masacrati faramilà. Dar grabiti-va a va cumpara sclavagiul cuviata voastra, cu pretul onoarei femeilor si co-,,piilor vostri.

Iar voi, umbre ale adevaratilor elini din sa-crul batalion, cari cu tradare ati cazut victima

36 Niculae Filimon

§i dispretul ce aveau Grecii asuprasclavilor, plus ideile de pan-elinism, ce

Ipsilant si cApitanii lui le rnanifestau cu a-tala usurinta in fata acestor populi pe cari

trebuia sá'i linguseascá, si ne vom convinge

,,fericirei patriei voastre, Vouä, recunostintacompatriotilor vo$tri. Putin va trece si se IraIn Alta Coloana, ce va face nemuritoare numelevoastre.

litere aprinse sunt insemnate si in fundulinimei mele numele amicilor mei, cari 'mi-auarátat panä in sfar$it increderea $i sinceritatealor. Aducerea lor aminte va rAcori totdeauna,,sufletul meu.

Dau dispretului general, dreptMei legilorblestemului compatriotilor pe CalcAtorul de ju-ribnant i vtinzAtorul Cäminar Sava, pe spionii

pe cei ce inlesnirã dezertarile, peConstantin Duca, Vasile Barla, Gheorghe Manu

fanariotul, Grigorie Sutu fanariotul i pe de-pravatul thy cpa.6X66tav Nicolae Scufa.

Asemenea ridic i lui Vasile Caravia titlulde camarad de arme, pentru nesuptmereanecuviincioasa lui purtare.

Ramnic 8 Iunie 1821:Alexandru Ipsilant.

(Vezi Istoria Rom(tnici de Palausoff)

si

In,

si dintAi

romAni-tor

.

si

Cibcoii vechi i noi 37

despre tristul resultat, ce avü miscareaGrecilor in principate.

La 22 Februarie din anul 1821, Ipsilanttrech in Moldova si se declard liberator alnatiunei grece, iar duph aceia dete mai multeproclamatiuni prin care asigurh pe Moldo-veni, cá pe cat timp va stà armata sa a-colo, nu vor suferi nici un rail de la dansadar faptele deterá o asprä dezmintire ace-lor frumoase proclamatiuni ; càci pe dataurmh asasinarea neguratorilor Turci dinIa§i. si Galati §i jafurile cele ne mai auzite.

In fine armata eteriei, marith prin corpullui Vasile Caravia si Iordache Olimpie, in-tea in tara romaneasch, iar la 25 Mai a-_junse la satul Colintina si forma acolo en-artirul ei general.1)

1) Militia eteristilor era compusA din corpurilesi despArtirile acestea :

Intdiul 0017) de sub einnanda lui Nieulue Ipsilantse almituin din:

Tagmatarchia lui Duca 1,930Hiliarchia lui Orfano 300Despärtirea lui Ghica din escorta lui Al. Ip-

silant alcAtultà din slavi 60DespArtirea lui Manu 150

. Costa Balticos 60Caloiani 100

Cazacil 2002,800

. . . . . . . . .

. . . .

. . .

.,

38 Niculae Filimon

Ipsilante priml rnchinaciunile boerilor,ale clerului si aleltuturor tagmelor osta-sesti i negustoresti. Lingusirile insä ce'i sefaceh in toate zilele de catre fanarioti side cktiva. Români conrupti, ce voiau säexploateze eteria in interesul lor, ametisefoarte mult capul acestui capitan ; dartocmai &and bietul om se obicinuise cuviata si pompa dornneascá la care incepusesä aspire, primi trista stire ca.' Turcii auintrat in tara prin mai multe päri, i eäse indrepteaz'a asupra'i cu forte eonsidera-bile ea sá-1 zdrobeaseä de odatrt.

Al dollea corp sub comauda Jul George Ipsihint :"Tagmatarchia lui Caravia 350Hiliarchia lui Colocotroni 275

Vasile Tudorov 350Despktirea lui Michail 180Ulanii lui Tarcovski 70Escorta principelui Cantacuzen 50

1,75Al treilea corp al Olimpianului lordaclie :

Arniutii 1.500Al patrulea corp al lul Ciiminaru Sava :

ArnAutii de sub comanda lui Sava . . . 800fl 1/

Deli basi Mihale 12071 71 n Ghencea . . . 100

1,020Is* AIxoc sau batalionul sacru . . 450Despartirea Moldovenilor 300

77

. .

. . .

,

.

. .


Aceste stiri nefavorabile indemna pe Ip-silant sa-si ridice lagárul de la Colentina qisal aseze la Targoviste, loc foarte priinciospentru aparare si manuirea intrigilor salein contra lui Tudor Vladimirescu.

Dupa ce aseza ostirea in lagär fortificaten santuri, si trimise despärtiri mici de ar-nauti ca sa coprinda stramtorile muntilor,spre a se putea refugia la caz chnd osti-rile Turcesti ar fi invins pe ale sale, sedete apoi en totul la realizarea planurilorsale celor ambitioase.

Intr'o zi el se allit singur in camera saabsorbit in meditatiuni, dar cand se des-tepta din acea momentana uimire, yam). pePäturich stand cu mainile la piept si sme-nit ca un calugar.

Fanariotul il fixa putin, apoi ii zise fallpreambule :

Ia spune-mi, archon Stolnice, cummerg trebile noastre?

Foarte bine, Maria ta.Tálmaceste-mi ce intelegi dumneata

prin acest foarte bine ?Hartiile acestea te vor pliroforcsi mai

bine decht mine, Maria ta, raspunse cio-coiul cu aer triumfator si prezintand luiIpsilant cu rnandrie iuscrisurile capitanilor,

Fanariotul le citi cu multa nerfibdare, a-

40 Niculac Filimon

poi, dupa ce privi pe Paturich cu un felde admirare amestecata cu dispret, zise

Incep a crede, archon Stolnice, ca el-ciul care te a sistisit la mine, n'a cunos-cut bine darurile ce al ; dumneata esti unom mare, intreci in istetie chiar pe Nesel-rode al Rusiei ; dar esti cam L.. adaose ia-nariotul cu aer batjocoritor.

Ciocoiul suferi aceasta umilire cu sangerece prefacut, ha inca fäca i cateva corn-plimente ca s ascunza si mai bine turbu-rarea sa.

Dar dach omorurile vor inceth ? a-daose Ipsilant, atunci aceste hhrtii vor ra-maneit hartie alba ; ai, ce zici ?

Zic, Maria ta, ca omorurile s'au sa-varsit ; doi arnauti de ai lui Prodan s'auspanzurat la putul de piatra dupa podulCalicilor, doi Iii dealul Spirei i unul dina-intea lagarului de la Cotroceni.

Dar capitanii cu inscrisurile, ce zicdespre aceasta ?

Nimic pe fata, dar intr'ascuns au si a-les de cdpetenii ale lor pe MacedonskiProdan, i acum nu asteapta de cat vre-me cu prilej ca sa omoare pe Tudor.

Foarte bine, dar ei poate sa-si schim-be gandul.

Nu, Maria ta ; sun! atat de bine in-

:


credintat despre aceasta in cat as putchchezasui cu capul meu, cd de astädata eise vor tine de cuvant.

Astea sunt vorbe, archon Stolnice ;

eu cunosc foarte bine pe romani. Ei itifagaduesc astazi totul i maine nu dau ni-nue.

Ai dreptate, Maria ta, sa te indoesti,findcd nv cunosti intamplarile din urmii.

Care intamplari, vorbeste ?Omorurile din urma.Allele proaspete ?... spune-mi degrab ?De la ridicarea lagárului din Cotro-

ceni i 'Yana la Golesti, a spanzurat pestetnizeci de panduri, tot baieti tineri untilsi unul.

Cc- spui, archon Stolnice ?... S'a in-tamplat toate acestea ?

Ai räbdare, Maria ta, ea n'arn sfarsitexclama ciocoiul mandru de triumful srtu.

Vorbeste ea mor (Ie nerabdare.Dupa ce ajunse la Golesti, aflá prin

iscoadele (spionii) sale, cd patru din ceimai voinici capitani 1) nu vor sii dea in-

1) Acesti patru chpitani se nurneau: Ioan OarchGhita Cutui, Ene Enescul §i Joan Urdareanul.Doi dintre ei cunoschnd andu1 lui Tudor sch-parà prin fugh, iar pe cei1a10 i-a spanzurat, (VeziCioranul pag. 83-84).

42 Niculae Filirnon

inscrisurile cerute i numai de cat span-zura pe doi dintre dansii in niste siilcii ;in sfarsit daca. Maria ta voiesti sa te in-credintezi si mai bine, ca m'am tinut decuvant, da-rni pe capitan Iordache cu douäsute de arnauti i iti voiu aduce pe Tudorlegat cot la cot.

Bravo, archon Stolnice acum it in-teleg. i deschizand usa, chemä pe

sat' i ii zise : Spune Iordachesa ia douà ortale de arnauti alei, Si. sase duca la Golesti cu dumnealui,nescä cu strasnicie or ce-i va porunci.

Gramaticul pleca capul panä la pamantesi impreuna cu Paturica.

CAPITOWL XXXII

en rogojina in cap i en jallnt in projap

Romania, aceasta tara manoasa i impo-dobita de natura cu toate darurile, a fostursita de soarta sa sufere toate relele fi-zice si morale : cutremurile de parnant, i-nundarile rhurilor, epidemiile omoratoare,incursiunile hordelor barbare, jafurile dom-nilor fanarioti i spoliarea sistematica a os-tirilor rusesti ; toate aceste flagele

I

sà impli-

gramd-tieul hit

ii

pustii-

Ciocoi vechi i noi 43

toare pareau create de fatalitate numai cash nimiceasca aceasta nenorocitä tail. Darea a rezistat cu barbatie la toate lovirile,si a niers pe calea insemnata ei de prove-dinta purtand pe umeri crucea martiriuluica mantuitorul lumei.

Au fost in adevär timpi child suferintelezdrobise curagiul romanilor. Inamicii nostri,crezand ea luxul si moliciunea introdusede dansii, au stins in inima poporului ro-man simtimantul de nationalitate si li-bertate, sältau de bucurie ; dar se amageaucaci romanul se destepta tocmai la timp,cu armele in manä, le probk cá este Incaviu i gata a se lupta pentrn drepturile sale.

Revolutiunea dela 1821, ce este ea oare,daca nu vocea disperarei ridicath in contraapitsärei ? Oare nu arata ea de ajuns peUll popor vitt si hotarat a muri sau a tralpentru libertate ?

Dar sa ne oprim ad i sa arätam lecto-rilor -nostri pozitiunea tarei inainte i dup.rtizbucnirea acestei revolutiuni sociale.

Desele naväliri ale ostirilor lui Pasvan-login si ale altor pasi razvratiti in contraimparatiei turcesti, spaimantase atat de mullpe locuitorii tarei, in cat ii Meuse sa de-vie un popor aproape nomad gata in totmomentul páriAsi locuinta i rodul os-tenelelor sale ca scape viata in era-

osisresi

44 Niculae Filimon

pAturile muntilor, sau peste hotarele tarei,unde nu puteii sà'i ajungà iataganul ma-nafului si liicomia de bani a fanario-tului.

Rezbelul ruso-turcesc, inceput ja 1806 siterminat la 1812, slei tara si pe locuitoriiei atat de mult, in cilt comandirii arma-telor rusesti, supusera chiar pe preotidiaconi a le da proviant si care de trans-port ; ha inca pentru rusinea omenirei s'auvazut in aceea campailie fapte care indig-neazd pe tot omul cu inima dreaptà. Co-misarii de aprovizionare rusi dupà ce Cacereau mai multe proviziuni deck le tre-buiau, apoi la plecarea lor le vindeau ina-poi sarmanilor locuitori stricate, si cu pre-tul intreit mai mult de ceeace costau.

Domnia lui Caragea, desi pe la inceputpromiteh ceva pentru usurarea tarei, darmai in urma cäzii i dAnsa in gresaleledomniilor trecute ; functiunile cele mai in-semnate se dedeau grecilor veniti cu Dom-nul din Stambul, iar boerii romani eraudispretuiti i exilati dacä cutezau a'si a-park onoarea.

Veniturile prei se vindeau in total la fa-voriii cari despoiau fiirá milá penenorocitii locuitori. Dreptatea se vindehpe balli, Si cand se intiimplit vre-o judecatil

gruel,

.

vechi i noi 45

intre un fanariot I un roman, oricat delámurit ar Ii fost dreptul romanului, pro-cesul se castigh de fanariot.

Aceste man Si ne mai auzite nedreplatisilirá pe Jianul, Gruia i alii, a se facetalhari de drumuri si razbuna, omo-rand pe fanarioti i pe ciocoii parveniti,

ajutand pe siiraci.MIA jalnica stare in care se aflit tara

inaintea revolutiunei, dar ea deveni mairea sub revolutiune ; cad daca sub un gu-vern legal se coraiteau atatea abuzuri, oarecate nu s'ar Ii putut comite &and o partedin lard se guvernh de o caimaciimie slabasi fárá prestigiu, alta de Ipsilant, iar res-tul de Tudor Vladimirescu ?

Dinu Paturica ca om dibaci in jefuirimanchtorii, prevazuse cat de mari tre-

buri putea sä faca inteo asemenea starede lucruri, prevazuse in line di a sositimparatia ciocoilor, si se pregateit a se fo-losi de dansa.

Astfel dar dupii ce acest monstru comisefara cea mai mica sfiala toate crimele,dupa ce facet sa se verse atilt:a sange ne-vinovat pentru realizarea ambitioaselorsale planuri, el vandit chiar pe Tudor Vla-dimirescu, omul eel mai mare al Romani-ei, precum aratarim in capitolul precedent.

In ziva dar cand el fagadul lui Ipsilant

a-§i

§i

tiara

si

46 Niculae FiUnon

CAI va aduce pe Tudor legal, se puse infruntea cohortei de asasini si se indreptiicAtre satul Go testi. AjungAnd acolo se sfil-tui mai intài cu Iordache. Ghencea si Far-mache, cApeteniile arnautilor ce'i dAdeseIpsilant pentru executarea trädärii, apoidupA aceia intrA in lagar i MAO. revolta.In fine Tudor fit prins i dus intre arna-uti la CAmpu-lung, iar de acolo la 'Fargo-viste uncle mai in urmA fit asasinat.

A doua zi dupil implinirea acestei gm-save trAdAri, PAturicA se intlitisA inaintealui Ipsilant cu acel aer de impertinentApropriu asasinilor platiti, Si duprt ce MaiinchinAciunile obisnuite fanariotului, ii zise :

SA trAiesti, Maria ta ! Tudor Vladi-mirescu nu'li va mai turhurà linistea deacum inainte.

Da de c6 ?FiindcA el nu mai trAieste.TrilmAceste'mi, archon Stolnice.AstA noapte, en, impreuna cu capi-

tan Caravia i chtiva arnauti, 1-am luatdin temnita i 1-am dus pe malul iazului,apoi (WO ce 1-am taint in mici I)UcAti1-am aruncat in putu1 de langa gradinaui Geartolu.

Ipsilant luA depe masA o hArtie indoithsi dAnd'o lui PAturicii, ii zise :pentru slujbA, archon Stolnice". Tine acest

-

Stupid


pitac ; printr'insul te oranduiese Ispravnicla Prahova i Säcuieni, i dach Dumnezeuimi va ajuta precum nhdajduiesc, te voiface Cahnacam al Craiovei.

Ciocoiul 1cü trei temenele panhmant, i shruth maim lui Ipsilant cu o re-eunostinta prefiicuth, apoi ridicandu-se insus esclamh cu voce declamath :

Sh trhiesti intru multi ani. Mhria ta ;sh-ti ajute Dumnezeu a te pune pe scau-nul strinnosilor Märiei tale pentru fericireanoasträ, a nemernicilor Märiei tale slugi.

Destul, archon Stolnice, destul ; du-mi-te acum cu Dumnezeu si te sileste säfaci tericirea locuitorilor acestor douh ju-dete ce ti-am incredintat; dar bagh deseamä sh nu-i Nei prea fericiti, mit inte-legi ? Mei poate sh ti se intample vreunrhu.

Or cat era de prefácut Paturich, tot nuputu sh resiste acestor cuvinte pline deironie Si cu cloud intelesuri ; plech dar ca-pul in jos ca sh ascunzà intiparirea ceMeuse, i duph ce mai Mei/ a mätaniepima la phmant se duse.

Duph cateva zile de ospete i veselie dateamicilor sai pentru ridicarea sa la aceasthmare si brmoash functiune, el pleca sh iain posesiune judetele pe care devenisepan. Pe atunci ca si in ziva de astäzi e-

la pa-

ii

stit-

48 Niculae Filimon

rau la modii proclamatiile i profesiunilede credintii. Ipsilant da pe toatii ziva cateuna, Tudor Vladimirescu asemenea, färii amai vorbi de pitacele cáirnicämiei lui Ca-lirnach Vodii, ce se lipeau pe ziduri intoate zilele.

Ciocoiul ajunghnd la Bucov, locul naste-rei sale, porunci sä adune pe toti boieriidin amandoua judetele, toate isnafurilepe opincari; iar child multhnea celormati umpluse curtea Isprävniciei, el se a-rata in privdor (baleen) si le citi aceastiiproclamatiune :

Frati boieri, negutiitori i opineari.Dumnezeieasca pronie milostivindu-se

asupra acestei nenorocite patrii, rn'a ridi-cat la vredMcia de ispravnic al acestorcloud judete. Dumnezeu cel a tot puternicstie mai bine de cat voi toti, libovuleel ferbinte ce arde in inima mea pentrufericirea voasträ. Sã stiti dar cu hotárare

jratilor, cii pe cat timp voi II cu voi,nimeni nu va Ii asuprit cu o para maimult peste ceiace hothreste nezamul. Lu-dele i celel'alte iraturi ale stapanirei, (Ieacum inainte se vor imphni de dare on-oneni cinstiti Si cu frica lui Dumnezeu ;

1) Dragostea sau amorul.

§iche-

1)

Ciocoii vechi §i noi 4o)

mituelile i manciitoriile vor lipsi cu to-tul. Cei Mipastuiti sä vie la mine, si isivor aflà dreptatea ; caci doresc ca razelesa strabata pand in bordeiul cel ticalosal opincarului. Amin, lie, fie.»

Coprinderea acestei proclamatiuni si maicu seamä accentul dramatic si gesturileritoricesti cu care o pronuntase Piiturica,facii o mare intiparire intre auditori, cadei nu cunosteau Inca adevaratul inteles alproclamatiunilor.

Primile zile ale administratiei lui Mau-rich fura consacrate in scoaterea amploia-tilor celor vechi Si oranduirea altora, carisit corespunza cu intentiunile sale. Intreacesti noi ciocoi alesi de Paturica, dapiichipul i asemanarea sa, era si until nu-mit Neagu Rupe-piele, om nascut sa liecalau, si care se sileh prin cruzimi ne maiauzite a nu-si strich reputatiunea proim-melui sail. Pe acesta II alese Paturica deimplMitor iii tuturor jafukilor ce facea.

A descrie cu deamanuntul despoierilecaznele ce sufereau locuitorii de toate cla-sele, de la acest monstru, ar fi o lucrarede care pana noastra s'ar indigna. E dea-juns a spune cit numai birul se imphneh dela sarmanii sateni de cafe trei ori si pa-tru ori pe un trimestru : taxidarii luau in-

si

50 Niculae Filimon

treith zecivalä pentru oerit, ierbärit, tutu-narit si vinhrit ; si &and sätenii nu mai a-veau cu ce sh pläteasch, ii ungeh cu 'A-cura' si ii legh de copaci ca sh-i intepeviespele si thntarii, apoi le vindeh dobi-toacele si duph ce ii särkeh cu desävhr-sire, ii inchideh in cosare ca sh nu poathreclamh la staphnire.

Inteo zi Dinu Phturich sta inchis intr'oodaie impreunä cu Neagu Rupe-piele siincheih socotelile trimestriale. Suma adu-nath se ridich la o tin% de patru ori maimare de ce s'ar fi cuvenit duph. lege.

Putini bani, Neagule, foarte putini,zise ciocoiul ; eu credeam sh-mi aduci treimii pungi de bani.

E 1 I cocoane Dinule, multumeste-te sipe atht.

§i de ce ash, chnd am fi putut shstrangern mai mult ?

Dar bine, cocoane Dinule, de undoeram sh adun aihti,. bani ?

De la tarani, nerodule I sh'i legi cotla cot si sh le prhjesti piepturile pe Unghfoe si vei vedeh cum o sá scoata la bani.

Toate acestea le-am Meat, ba inchsi mai multe : i-am spfinzurat cu capul injos, le-am bátut tepusi de trestie pe subunghii, le-am luat chiar vitele si lucrurile

Ciocoii vechi i noi 51--

din case si le-am vandut : ce voesti sämai fac?

Ia spune-mi ce ai racut cu cele dourtsate de vaci care le cere Ipsilant?

Am urmat poruncei ce'mi-ai dat : amluat optzeci de slujitori cu mine, si in pu-terea gArbaciului si a trântelelor, am strânsopt sute de vaci in Mc de dour! sute.

Bravo Neagule ; §i CU ce pret le-aicumpárat, i-a spune-mi ?

ate lei trei de vita.Iar dupa aceia ce ai fäcut ?Am trimes cloud sute lui Ipsilante ;

iar pe celelalte le-am vandut iarki tara-nilor cu cAte lei cinsprezece una.

.2Adu banii incoace zise Päturica cuo läcomie nedescriptibda.

Neagu Rupe-piele incepü sà numerebanii .5i. PA-Lurie-à s5.-i5trAngá cu lAcomie ;dar cfind se aflau amandoi ocupati cu li-quidarea acestei ingrozitoare hotii, oaredue lAtit in usa camerei cu multd violentä.

Paturica strânse banii in grabá ; a-poi zise :

Cine bate la usa ?Eu, copoane.*i. ce vrei, spune ?hi aduc o §tafetà de la Ipsilant.Ado incoace.

52 Niculae Filimon

Poftim cocoane, adaose Nästase Ar-nAutul.

Ciocoiul deschise usa §i luA gafeta dinmAna lui Ndstase ArnAutul, care deveniseacum polcovnic de judet, apoi citi stafeta,

o trhnti peSe vede cA nu stint bune mujdelele

din aceastA stafetà, zise Neap Rupe-piele.Nici de cum, rAspunse PAturicA dis-

trat. Imi cere douA sute de mii de lei.-Dar bine abih sunt trei zile de child

i-am trimis bani.Imi mai scrie iaràsi cä Turcii an in-

trat in tail, §i asta nu-mi place de loc..Si mie asemenea.Ia spune, Neagule, cum am face noi,

sä scapAm aceste douà sute mii de lei dinmilna lui Ipsilante ?

SA nu-i trimitem.Ba ludm inapoi ; ia cautA tu un

marafet, de, sA te vAz ?La aceste cuvinte Neagu deveni pa-

lid ; el intelesese intunecoasa cugetare alui PAturicA, si cu toatA fieritatea caracte-rului sail se inspAimântà.

Ai gAsit mijlocul, Neagule ?Da, cocoane Dinule.Ia sà vedem ?

masa'.

551


Pe- deoparte numArand banii in manatrirnisului i luand teschereaua de prirnire,iar pe de alta, doi Meal 11 a§teaptA in pA-dare, ii dà... si...

i ne aduce banii inapoi. AferimNeagule.

Cat tinh acest regim de terorizm ciocoiegc,nenorocitii locuitori din aceste (Iona' judetedeterd jAlbi neincetat in contra talharilorliii PAturicA : dar aurul ciocoiului paralizhtoate mAsurile stApanirei. In 'fine revolu-tiunea cAzir. Grigore Ghica Vodá se oranduiDomn, iar Turcii se retraserA peste Du-'Are.

Aceste schimbAri politice indemnard petArani a se sculh cu mic cu mare si a seinfatish cu jabla. la Domnie.

Era o priveliste jalnicA pentru, un om cuinimA a vedeh pe nenorocitli tArani in numArde patru cinci sute, imbrAcati in trente,desculti, ve§tezi la fatA, i cu ochii stin§ide sArAcie Si alte suferinte : ba inch uniidinteansii purtau pe corp chiar semneletorturelor abih .cicatrizate, iar cei de totschiloditi erau transportati in care cu boi.

Ei intrard. in Bucuresti pe la opt ore dedimineatä, tocmai pe &and Domnitorul seaflà in divan, §1 ca sä atragA mai multatentiunea publica, unul fadtun sul de rogojina, i dandu'i foc la parteade sus. 11 puse in cap, apoi scotand jalba

din& hnsii

54 Niculae Filimon

din san, o puse in varful unui protap lung,si infra in curtea domneasca.

Zgomotul ce produse aceasta procesiunemarita foarte mult prin multimea noroduluiatras de curiozitatea lucrului, ajunse panAla auzul Donmului, care iesi in pridvorulpalatului, i primi jalba din protap chiarcu mana sa.

Domnul dete jalba marelui logofat sá ocitecsca, i pe cand acesta arath ea vocetare toate nelegiuirile lui Paturick el leconstath pe figurile si in starea de mizeriein care erau ajunsi nenorocitii jeluitori. Infine mania lui ajunghnd pana la indig-nare, striga ca un leu :

vie'ncoa Spatarul.Spatarul se prezinta inaintea Domnito-

rului.Archon Spätare, zise Ghica, sapatruzeci de arnauti la Bueov, ca sil

ridice pe acel nelegiuit Ispravni6 sa-1 pe-cetluiasca, si sa-1 bage in ocna pardsità.,,Iar dumneata archon Lagofat, sa vinziLoatà averea acelui talhar, i s despilgu-besti pe acesti saraci".

Taranii auzind cele poruncite de Domn,ridicara mainile spre cer i incepura a strigh:Sä traesti intru multi ani Maria ta I Dam-nezeu sa-li rasplateasca cu bine mila ce

SA

tri-rniti


ai at-Mat catre noi, nemernicii robi ai Ma-,.riei tale".

Domnitorul aruncà asupra lor o privirede arnor parintesc i dupa ce ii incredintäincä odata cä le va face dreptate, infra ia-MO in divan.

CAPITOLUL XXXIII

Ocna pfiräsitaInteo dimineata din luna lui Mai, doi

slujitori de judet strabateau plaiul ce ducehla ocna Telega, calari pe cai mici de mun-te. Acesti cai de si erau mai slabi decalcaii iezrne ai lui Alexandru Dumas, aveauinsä i ei calitatile lor, caci suiau fárà os-teneala cele mai repezi dealuri i, condu-ceau pe calareti pe marginea celor mai a-dânci präpastii färá a'i espune la cel maimic pericol.

Unul dintre cei doi slujitori era junepurth la spate o ninth haiduceasca, iar labeau avea douà pistoale marl turcesti ; celd'al doilea eia mai inaintat in vArsta ; tea.-surile sale pline de asprime, ochii sai sari-gerosi i sprancenile cele dese i sbarcite,al-Mau pe omul crud si gata a savOrsi micenelegiuire. El aveh o geanta cu scrisori a--MI.1mM de gat, i un mitt mare arnáulescpus la bran.

Era pe la opt ore ale diminelei soare14;

56' Niculae Filimon

sta infipt cu nfandrie pe bolta cea albasträa cerului, §i arunch de acolo dulcea sa lu-mina asupra muntilor plini de zapadä si acarnpiilor inverzite, iar razele lui straba-tand prin norii de aburi, compusi din rouanoptii, formau o multime de curcubee tri-colore ce inchntau privirea.

Cintisa i pietruplul faceau sá rdsune.colnicele prin vocea lor ascutita dar plindde dulceata. ; ciochrliile se inaltau in aerintocmai ca ni§te mici bombe, apoi se o-preau in loc Wand din aripi, umpleau a-erul de melodioasele lor chntdri. Prepelitele,aceste inocente §i. fricoase pfisari, ce se nasc§i mor in iarba livezilor si in frunzele celedese ale dumbravilor, prin vocea lor mo-notona, dar ritmica, pareau cä serva de re-gulator al cadentelor acestui concert divin.

In aceste momente, child natura intreagapareà ca inalta rugi de multumire catrecreatorul ei, cei doi slujitori desi dedati cuasememenea sublime spectacole, nu rama-serä nesimtitori la privelistea ce-i inconjura.Ei se oprirá pe loc i privira in tacere ruag-nifica panorama ce le absorbise simtirile,iar mai in urrnà unul din ei rupse tá-cerea:

De multe. ori am trecut prin plaiulacesta, mai Badeo, dar nici odata nu mis'a Orat afat de m'andru ca ast4zi. Muntii

Ciocoit vechi t noi 57

par eä 'noatä in pail de foc, pasárile ci-ripesc au mai multa dulceatä deck altedati, chiar apele Doftanei par ca. dorm.Ce mandrete

Asa este, mM Vlade; toate sunt pre-cum zici, dar eu nu simt nimic ; 'mi-e i-nima inchisa.

Si de ce, mai BadeoDe multe, mare 1'Ti-o fi mancat lupul vre-o vita, pau

te-o fi pradat zapciul ?Nu mi s'a intamplat nici una din

ate zici.Ce ai dar de sezi bosumflat ?Ia ma gandesc la bietul coconu Dinu,

fostul nostru ispravnic, ca sunt trei luni de&and seade inchis la Ocna pardsita.

Lasa sä sena, ca prea era nemilostivhrapitor ; tiph judetul in 'Mina lui ca

broasca in gura searpelui.Asa este, ma, da de, e pacat si de

dansul 1Pacat ? Dar bine, ai uitat cum ardeh

caznea pe saraci ? Nu stii zickoarea ro-maneasca. : dupa faptd i rasplata ?

Ai dreptate, mai Vlade, a fäcut in a-devar multe nelegiuri, dar 'I-a pedepsit Dum-nezeu de ajuns. 'Ti aduci aminte, candplech cu cercetarea prin judet ? Ce mandruera mare 1 Si cat de bine ii sedea calare

?

si

si

58 Niculae Filimon

pe bidiviul sau cel roib i pintenog I 1)

Parcfi era Fatfrumos din poveste. Ei bine,ma Vlade, m'as prinde cu tine p'o vadrade vin, ea sal vezi acum nu 1-ai mai cu-noaste.

.5i de ce, mai Badeo ?L-a mancat necazul i ocna päräsita.Ce spui tu, ma ?... Se vede dar ca este

ram in ocna parasitaNevoe mare, mai Vlade Eu de a§ fi

ca Noda, in loc de a osandi pe talhari laocna páràsità, le-as CAM mai bine capetele.

Da de ce, mai Badeo ?Pentru ca este de o mie de ori mai

bine sä omori pe om dintr'o lovitura, decat sal ucizi cu incetul. Am vazut pe Raduhaiducul pe care '1-a bagat Caragea in ocnaparásità; era stfi, colea, voinic din patruzeci,rupea piatra in Juana ; dar dupd ce a se-zut numai sease luni in ocna parásita, nu1-am mai cunoscut ; ii crescuse barba detrei coti, ochii ii luceau ca de strigoi, sur-zise i ologise.

Si a mai trait mult, ma Badeo ?SA vezi. Inteo zi m'am coborat in

ocna sal due demancare, i '1-am gasit cudintii ranjiti Si zgareit ca un ghem in cul-

TAranii numesc bidiviu orcecal frumos si iutela fugA. Simtul insA cel adevArat al cuvintuluiinsemneazA : cal pitic de Arabia.

9

--

?I


cusul ski de paie ; 11 strigai odatd, de cloudori, de trei ori si nu'mi rAspunse, ii mis-cai cu mâna, dar ce sä vezi ! El murise.

Murise !Ba incä negrijit §i nespovedit ca un

chine.SArmanul, ce pAcat

Cei doi slujitori i§i urmarà mai multLimp calàtoria absorbiti in povestirea lor,dar caii de odatä se oprirä ; atunci ei vd-zurä cu oarecare surprizA ca se aflau di-naintea Clmäräsiei ocnelor.

CAmAra§ul se plimbit in acel timp peprispa caselor, absorbit cu totul in fumareacitibuculdi SAIL Slujitorii descAlicará dupacai, si dupa ce 11 salu Lai* ii dete poruncilesi se retraserá. Unul insá dintre dànii Maiun semn de intelegere cAmAra§ului, apoiintrà impreuná cu dAnsul in cAmärà§ie, sidupd ce se asezarä unul pe pat iar celaltpe o lavifa, incepurd aceastá intrevorbire :

Ei bine Neagule, zise CAmarmul ase-zandu-se pe pat, ce mujdele imi aduci des-pre bietul coconu Dinu ?

Foarte bune, arhon amäras ; am douäscrisori, una dela Contu, iar cea de a douade la un boier, pe care nu'l cunosc. Eu crezca Contul a izbutit sä scoatä porunca Dom-neascä de iertare, ai ce zici ?

Poate, dar eu unul nu crez.

I

60 Niculae Filimon

Si de ce ash ?Fiind eh cunosc prea bine pe oamenii

cei mad ; ei ne lingusesc pe noi fistia miciinumai eand au trebuinth de noi, iar childne vhd chzuti in 'nevoi, ne dä cu piciorulca la niste vase netrebnice.

-- Orcum va fi insh, te rog sal dai a-ceste doua scrisori mai in grabh, si eu voiveni maine de dimineata sh iau räspunstal.

Aeest slujitor ce se interesa atat de multpentru schparea lui Phturich, era NeaguRupe-piele, vestitul mumbasir, prin care cio-coiul isi shvarseh toate despoierele si cru-ziniile sale pe child se afla Ispravnic ; elschpase. de urgia domneasch numai prinfugh si deghisare, iar acum se Meuse pur-tiitor al corespondenfei dintre Phturich sicateva persoane mad din Bucuresti ce seincercau a'l seal:a din ocnd.

Sh zicem acum catva cuvinte si despreocna pardsith de la Telega :

Ocnele de la Telega sunt situate pe ocam* inconjurath de dealuri acoperite cupaduri si udath de riul Doftana ce o tra-verseaza.Puturile din care se scoate sare se impart in

ocne lucraloare, si ocrie päräsite. Acesteadin urmä se numesc astfel chci sunt lAsatehi nelucrare, uneori pentru ca minerii lecred exploatate de ajuns si se tern sh nu


se surpe peste dànii, iar ate odath dincauza ca se ivesc izvoare de apà, ce im-pedica lucrarea.

ln timpul Domnilor fanarioti etstau laTelega mai multe guri de ocne parasite,dintre cari una serveh de inchisoare pen-tru thlharii cei mai vestiti prin mnoruricruzimi.

Aceasta te1nnita subterana aveh o intrarepatratà, sustinuta de toate partile cu ghiz-duri de lemn intocmai ca ale puturilor dincare se scoate apà. Aceasta formä patratà,tineh 'Aná la o profunditate de 10-12 shin-jeni, iar de acolea in jos se largeh gradatin circonferinta. i child ajungeh la pro-funditatea ceruth de stiinta mineralogiei,deveneh un haos inspaimântator. ) Pare-1Hei erau umezi si de multe ori pich apa

aerul era iute, infectat de miaz-me si omorhtor ; o lumina palida abih stra-bate?). &ate odata spatiul nemäsuratei adhn-Citril ca sa märeasca si mai mutt grozaviaacestui morrnhnt teribil.

condamnati a locul in acest iadpamhntesc, erau tot din cei oshnditi. de Di-

1) Oameni speciali in mineralogie m'au incre-dintat ct adancimea ocnelor de sistema vechenu se intindeau mai mult de 150-155 si maximum160 metre.

si

dinteinsii,

Thlharii,

62 Niculae Filimon

van la moarte, §i ale earor sentinte le pre-schimba Domnitorii in munca. perpetua ; darnici ftnul din cati se inchideau acolo nu pu-tea sa traiasca mai mult ca doi sau treiani, cad umezeala §i aerul cel inecator lecurma zilele.

In fine daca faimosul vers al hii Dante:

Lasciate ogni speranza voi ch'entrate 9

s'ar fi putut seri undeva, negre§it cd acelloc nu ar li putut sa Ile de cat pe portileocnei parasite, caei orcine intra acolo isipierdeit speranta de a mai iesi viu vreodatd.

WA loca§ul in care se afla de trei luniDinu Pa:Luria, acel om mandru si ambitios,care comisese toate Iasi-M.01e si crimele celemai ingrozitoare numai ca sä ajunga la ma-lire. Ar fi crezut el vre-odata ea' o sa p`a.raseasca atat de curand palatele sale celeluminoase, mai-waffle cele alese si acea mul-time de lingu§itori, care se supunea orbes-te la toate capriciile lui §i se credeau fe-riciti &and puteau sa fure: Cate un zhmbetde multumire dupà fata lui cea severa ?Dar averile lui cele nenumarate, dar sotiasi Ili sal, speranta hatrânetelor sale, pen-tnt a caror fericire poate cä savarsise cea

1) Dante. Infernul. CAntul III, versul IV.


mai mare parte din nelegiuirile sale, cevor fi devenit toate acestea ? Vom vedea,

Primele zile ce petreca in ocna pArAsitAfura prea dureroase pentru dAnsul. Intune-ricul cel mare, singuatatea, patul sAu depaie i mancarea cea putin hrAnitoare, 11aduse intr'o stare grozavA de paroxismde furie, in cat urlh ocna de vaetele sitânguirile lui.

In zadar chiemh somnul ca sal alirtt du-rerile fizice si morale cAci el fugeh de ladansul, sau de si veneh &ate odatA sá in-chizA ochii lui cei slAbiti de lacrimi, darla zgomotul unei pietricele sau a unei pi-chturi de apà ce 'chelea din peretii ocnei,fugeh i1 lAsh iarhsi in prada turburAreia disperarei sale. Dar duph ce treat cat-vatimp, el incepa a se mai obisnui cu nouasa locuin IA i deveni mai linistit, ba inchdui:A scrisorile Ce scrih pe la protectoriishi, i rhspunsurile incurajatoare ce primeh,incepuse a sperh ch peste putin va pArAsiocna, ca sa se mute iarAsi in palaturilesale. Cu toate acestea rAul ocnei incepusesh roazh cu incetul acea organizatiune ro-bustA : reumatizmul ii coprinsese tot cor-bul, ochii i se umflase, facultatea auzuluii se paralizase, i o tusA violenta amenintadin ce in ce mai mult esistenta lui.

Aceasta era starea fizich Si moralh In

ii

64 Nipulae Filimon

care se afla Paturica, in ziva &and primlcere doua scrisori ce i le adusese Neagu.

El' sedea lungit pe patul sau de paie,astepth cu . neräbdare ora pranzului, ca sa'siastampere foamea ce incepuse a'l turmenth.De astd data insa, camarasul ii trimiseportiunea inaintea orei fixate. Paturica và-zând dinteaceasth sehimbare ceva extra-ordinar i poate chiar in favoarea sa, se

-repezi en furie asupra cosului cu merindece se cobora incet legat de o sfoard. Mitainteinsul i gasi doua scrisori pe care lelua cu o nerabdare nervoasa, i apropiin-du-se de felinarul ce sta atarnat deasuprapatului sau, deschise mai intai pe una dintr'insele si citi cuvintele acestea :

Cocoane Dinule !

«Cu destuld mahnire te vestesc ea co-«coana Duduca, solia dumitale, a luat tot«din casa si a fugit cu un Turc peste Du-«dare, lásand pe bielii copiIai pe dru-«muri. Mosiile, vfile i casele dumitalS«s'au vandut la Sultan-mezat, iar }mull«s'au trimis ea om domnesc, ca sä se fin-«parta la laranii ce se zice Ca 'i-ai saracit«child erai Ispravnic. Vei sti iarasi ca ba-«tranul dumitale tata a murit de inima«rea, pentru afrontul ce facut, cand ai

Ciocoii verhi §i noi 65

«pus arnautii de '1-a dat afarä din casä.Al dumitale de aproape prieten i frate,

S."lath' si coprinderea celei de a doua seri-

soare :

Dinule !

«M'arn dus de mai multe ori la Voda«sà'l rog pen tru tine, §i '1-am gAsit tot-«deauna neinduplecat, iar in cele din urrnä,emi-a spus'o ritos, ca o sá te lase sä pu-etreze§ti in ocna párásitä ca sta sluje§ti depildä si altor hotomani ca tine. Vodb.' a

«zis aceasta.11r*"

Aceste douá scrisori fu pen tru Päturicao loviturd de träznet. Averile- sale &Asti-gate prin nenumárate crime si la§ità!i,acum erau risipite ca praful in vAnt ; sotiafugitk, copii lasati in voia infamplArii, elchiar condamnat a inuri cu incetul in fun-dul ocnei päräsite, chinuit de durere §idisperare.

Ar fi fost o. mare fericire pentru dAnsuldacä aceste §tiri teribile '1-ar fi omork deodata, sau 'i-ar fi paralizat inteligenta caciatr fi scApat de thate suferintele morale si

5

66 Niculae Filimon

flzice ; dar providenta in decretele salecele neprdtunse de mintea omeneasca, voisea'i lása neatinse toate facultatile, ca saguste si el acel venin amar cu care ada-pase societatea atata timp.

Dnpä ce se mai alinara dureroasele im-presiuni ce lasase in inima lkii acele fatalescrisori, el cazil pe patul säu cel de paiesi incepft a plange cu amar §1 a se lovicu pumnii in cap de disperare.

Se zice cá both §i talharii sunt super-stitiosi si fárá curaj la loviturile soartei.Nu §tim papa la ce grad poate fi adevaratiaceasta maxima ; §tim numai cä Paturica,acel orn de fler, care in furia ambitiuneisale dispretuise mustrarea de constiinta sichiar pe Dumnezeu, acum devenise a-tatde fricos in cat cel mai mic zgomot 11 fa-ca. SA tremure.

Uneori i se parea cá vede umbra tataluisau ie§ind dintre stâncile titanice ale ocnei,si zicandu'i cu voce mormantala «Fiu«nelegiuit ! prive§te starea in care m'a adus«rautatea si mandria ta ! Dumnezeu pe«care 1-ai dispretuit atata timp te veste§te«prin mine, ca sa'ti mantuiesti sufletul«prin cainta, cad trupul tau nu va mai«ies1 cu viata de aici".

Alte dati iara§i i se parea cä vede oa-meni spanzurali, cu limbile ie§ite afari

.


din gura, pline de shnge, si femei slabe siurate la fatd, mancandu'si copiii si dandu'isi lui sà guste din carnurile lor reci si pu-trede, ca unui pricinuitor al rnortii bor.

In momentele unor asernenea oribile alu-cinatiuni, mintea il pardsea cu totul, ca-pul i se infläcárit, isi rodeh mainile de dis-perare si strigh cu o voce ragusita si tre-muratoare l «Stafiele 1 stallele 1 sariti, cres-«tini buni 1 nu ma lasati ca ma strang«de gat aceste umbre ale lui Satana» ;apoi deschizand ochii sai cei inflacarati sirataciti de teroare, se repezeh dintr'un locintr'altul si incepek iarasi a striga : «Luati«de langa mine pe aceste femei schiloade,(wad mainile lor cele uscate si sangele ce«varsä din guri ma ingheata de frica 1»

Dar toate rugaciunile lui erau in darn,nimeni nu'l auzeit, nimeni nu veneà sa'iracoreascä fruntea sa cea plina de sudori,sau sal stinga acea sete infernala, ce'iusch gura si pieptul.

In fine thipa o existenta mizerabila deseapte luni, isi dete sufletul in spasmurisi paräsit de toatii. lumea.

A doua zi dupa moartea acestui mon-stru, populatiunea Bucurestilor se afla in-tr'o mare agitatiune. Cauza ce pusese inmiscare pe acesti adevarati stranepoli ai

68 Niculae Filimon

Grachilor, 1) veneh de la vestea ce se eh s-phndise ch in acea zi erh O. se deh printhrg un falit fraudulos, iarà duph acea saltintuiasch dinaintea právaliei lui, ca sh servede pildh poporului.

0 multime de curiosi de toate etatileclasele societatei inundau piata Sf. Gheor-ghe eel nou, iar o alth gruph destul denumeroash intrase in curtea Sphthriei sien toate ch timpul erh ploios in acea zi

vhntul nordului sun cu thrie, ei ,inshinfruntau cu barbatie §i ploaia §1 frigul,numai ca sh poath vedeh acel spectacolbarbar ce'i dilecth atht de mult.

In fine logoratul Sphthriei vázhnd nerhb-darea i curiozitalea gloatelor, se aráth in-naintea multimei, i citl cu voce tare both-rarea departamentului de Criminalion, princare condamnh pe mofluzul mil-winos a Ilbfitut la spete prin toate pietile negutáto-re§ti si a se tintui de urechi in fata prä-vAliei sale.

1) Tiberiu §i Caiu Grachus erau fli'ai lui Sem-proniu Grachus §i ai Corneliei fiica lui Scipion.Ace,ti adeviirati patrioti romani väzând deptora-bila stare in care ajunsese Roma, patria lor, dincauza rezbelului social, se incercarà a o ajutàca sã scape din peire, dar amandoi cAzurA vic-time ale turiei poporului. Mai multi scriitori deromane s'au servit de numele acestor doi ce-lebri romani, numai ca sã arate populatiuneacea fluctoasä a Romei cei vechi.

§i

si

Ciocoii vechi I noi 69

Dupii ce se terminä citirea hotàràrei, patruArnäuti sprttrtresli intrard in temnitrt i scoa-será pe nefericitul falit cu capul sus, dezbrii-cat pAnri la mijloc si cu mainile legate unalAngb." alta cu o funie lungä ; iar dupá aceiaunii dintre ArnAuti apucä funia de crtpätaiincep a trage pe pacient dupä sine, pe &and

doi pusi unul d'a dreapta si celalalt d'astanga pacientului, ii lovea pe spinare cuielile de salcie.

Sangele, ce siirea din pielea nefericitu-lui ruptà neincetat de lovituri i ipe-tele lui de durere, produceau diferite im-presiuni in inima poporului : femeile i oa-menii cei milosi cereau iertarea lui, iargloata cea mare in care intrau i cei sá-raciti prin falimentul cel fraudulos, simteauo nedescriptibilà bucurie pentru tot ce su-fereit pacientul, si la fiecare geamilt de du-rere, ei II apostrofau cu cuvintz de acestea :«Bine iti face,talharule,c4 ai säracit lumea

deb. la nuiele phnPi ii va cklea toatiicarnea (WO spinAri) fAril a mai numi Sipe unii care strigau : «Sá-1 sphnzure sausri-1 puie in teapa».

Vederea torentelor de siMge i pofta derrtzbunare iritase atht de mult pe poporinch" dacrt s'ar 11 allat la aceasta privelistebarbard vre-unul din acei filosofi umani-

negresit ar fi crezut ea se allrt in Roma

altinu-

om

rcSA-1

tad,

70 Nicukt Filimon

gladiatorilor, in Roma martirior, i pe Ro-mani i-ar 11 luat drept acel mizerabildegradat popol al Romei imperiale, caresufereh sclavia §i umilirea fárä sà murmure,

se revolth numai atunci child Ii lipsehphinea i circul. 1)

Aceasta procesiune ingrozitoare trecii maiinthi pe piata Sf. Gheorghe cel nou, de a-colo infra in ulita e1arilor i ie§ind pe laCurtea Veche, merse spre Sf. Gheorghe celvechi, iar de aci infra in ulita cea stramtadin dosul Baratiei, unde era sá se petreacdcea mai ingrozitoare parte a acestei oribiledrame.

Poporul ce 'Areà sätul oare-cum de ceea-ce vazuze phnä aci, pe data ce se in§tiintaca a sosit timpul tintuirei navall cu furieasupra locului unde era sa se savhrseascaaceasta barbara fapta. Curiositatea erh athtde mare in cat unii din multime intrau Insin.' in casele i pravaliile negulatorilor, casa poata privi mai bine executiunea, iaraltii se suiau chiar pe acoperisul caselorcu riscul de 'a cadeh si a se sdrobi.

In momeatul insä &and executorul ridi-case pe pacient in vhrful picioarelor i sepregateh sa-i tintuiasca urechile la stAlp,

1) Poporul Roman din timpul imperiului eraasa de demoralizat, in cat se revoltà numai cand

lipsea painea i spectacolele, i striga : pa-nem et circensele.

si


clopotele de la cateva biserici incepurd asunk i o psalmodie trista ajunse pand laauzul multimei.

Aceste cantari ieseau din gurile chtorvapreoti Si cantareti, ce petreceau la mor-mant un cadavru asezat intr'un cosciugmodest si purtat de patru postelnici pe unpat mortuar compus din lemn simplu sicaptusit cu chembrica verde.

Poporul, ale caruia senthnente se schimbafoarte lesne, cum auzi can-Wile preotilor

vaza cortegiul funerar apropiindu-se, in-cepa sá se traga inapoi cu respect ca sa-iinlesneasca trecerea, dar aceasta buna-vo-inta Ift nefolositoare, caci din partea opusaa ulitei veneh o caruta de tara cu doi cai,in care era asemenea un cosciug inchissi un preot care citeit cadavrului dintr'insulrugaciunile de gidihna.

Aceste douà procesiuni morluare, nepu-tandu-se vedea una pe alta din caurz po-porului ce era adunat in centrul ulitei, ina-intara una contra alteia phna la locul exe-cutiunei si se oprira, caci ulita era a-tat destramta incat era cn neputinta a trece unape langä alta, sau a se intoarce una dinele inapoi, spre a putea trece cealaltä.

In line Bas Buluc-Basa al Spatariei, in-sarcinat cu executurea hotararei, väzandaceastra incurcatura, Mcü semn executoru-

si

79 Niculae Filimon

liii sA-si termine lucrarea. Un tipAt ascutitsi nervos repetat de mai multe ori, anuntripoporului cA tintuirea s'a terminat. Gloa-tele dispArurA intr'o clipii ; totul intrii in til-cere, numai cele douri procesiuni steteau unain fata celeilalte dinaintea falitulni !intuit.

Ar fi zis cineva, cA intre mmlii din celedouri cosciuge i negutritorul cel lintuit existiio legriturA fatalA sau o urA neimpAcatii. Eibine, aceastä legAturA exista in adevAr, cacicadavrul cel purtat pe patul mortuar si in-sotit de preoti i,de cAntAreti era al Pos-telnicului Andronache Tuzluc ; cel d'al do-ilea cadavru, tras de doi cai de sat in aceacarula mizerabilA era al lui Dinu PrituricA;iar mofluzul cel tintuit era Costea Chioru,care de si cam tArziu, ma insA o asprAraspliitire pentru toate crimele ce siivArsise.

latri cum isi terminarA cariera vietei a-cesti trei scelerati. IntAmplarea voise ca eisa se mai intAlneAcd inca odatA, inainte de ase prezenta liii Dumnezeu spre da seamade relele ce sAvArsiserri pe acest primant.

CAL despre Kern Duduca, am allat maiin urma ca ea voind sa faca pe cochetain casa noului ei barbat, fu descoperita dedAnsul si trimisA inaintea Cadiului care or-dona sii o coase intr'un sac si s'o aruncein valurile DunArei, (NO coprinderea legilormusulmane.

nil

si

EPILOGDin, opincar Mare Spátar

La 23 Aprilie anul 1825, locuitorii Bucu-restilor erau coprinsi de frigurile veselieisi ale placerei ; ei serbau ziva SfantuluiGheorghe, vechiul patron al Romaniei. Uli-tele maxi si mici erau maturate si stro-pite cu apa ; pi-AN-Mille negutatorilor si ca-sele boierilor erau impodobite cu ratnuri desalcie si iarba. verde. Un cer senin si tinsoare dulce de prima-vara veneh sa coin-plecteze acest cadru magnific ce pref.:lease o-rasul intr'o gradina improvizata.

Podul Mogosoaiei era plin de privitoride amandoua sextle si din toate claselesocietatei, bine investmintati si cu fetelezambitoare ; ei se indreptau catre mantis-area Mihai-Vodá unde era sa se savarseascainti'acea zi nunta domneasca.

74 Niculae Filimon

Pe amAndourt laturile ulitei de pe podulDAmbovitei ce duce la Mihai-Vodd, eroubrazi infipti in phmAnt, si impodobiti cupanglice si betealà de fir. Inaintea acestorbrazi erau douh fanduri de catane späth-resti imbräcate cu mintene, poturi (n5-dragi) si ghebe scurte, impodobite cu g5i-tane tricolore ; iar pe cap purtau ch' ciulicu floace albastre, si drept toath armAturaaveau Cate o pusch pus5 pe umeri si chteun pistol la brhu.

La spatele acestor ostasi se formase peamhndouh partile piramide de curiosi Caliasteptau cu neräbdare trecerea alaiului dorn-nese. Dar asteptarea nu fii lungh, chci pesteputin se arhtä inaintea lor spectacolul ce le*lase atit de mult curiozitatea. Alaiul soseh.

Acest cortegiu princiar era orânduitastfel :

Avangarda se compuneh din breasla A-giei alchtuith din chlAreti polcovnicesti ca-FAH si armati, Vel-CApitan de cazaci custeagul si tobosarul ski, talpasii dorobán-testi pedestri cu tobele, chiverele si cirn-poaiele lor ; Vel-apitan de dorobanti cuzapciii s5 i si cu chtiva din breasla arme-neasch, cu steag si tobe duph dhnsii ; po-dari pedestri cu topoarele pe umeri, caza-cii agiesti pedestri, cu cimpoaie si tobe ;vanätorii asemenea, chpitanii de agie inar-

Ciocoii vechi si noi 75

mati ; ciausul agiesc i logofiitul agiesc ;polcovnicul de poduri cu polcovnicul decioclii; polcovnicul de vanätori cu polcov-nicuP de Thrgoviste ; apoi marele Aga cupodoabele lui dupd obiceiu.

Dupà acestia veneh breasla spatareascaalcatuita din lefegii cu steagul, &add ; Ma-rele Capitan de lefegii cu zapciii, Buciucut,tobosarii i sarmaciul') säu ; seimeniicälàri inarmati si imbräcati in haine rosii

moturi galbene, Basbuluc basa cu stea-gal cel mare cu tobe i sarmaci ; scu-telnicii spätdresti inarmati ; apoi MareleSpätar.

Dupd dansii veneh breasla Marelui Por-tar cu toata ecpaiaua (suita) sa ; MareleArmas cu steagurile 14rei, cu trambitele

cu arm'aseii ; apoi venea caretadomneasca trash' de sase armásari vinetiCu di ciohodari pe capra, doi in coada

alti sase imprejurul caretei, toti imbra-Cali in haine rosii cu lir si CU islice ro-tunde de samur.

In aceastd caretá sedeau Un june sithnarà fata. El era investmantat cu ante-Hu de suvai alb cu vargulite de lir bun,aveh fermenea de buhur ca paiul graului

1) Siirrnaci se numea un fel de Orbaci saubici de sarmä,

sdisi

si

76 Niculae Filimon

si giubea de zuf albastru deschis. Pestemijloc era incins cu un brau de tulpan albiar in cap avea fes rosu de Tarigrad.. Junaflail era imbracatá cu rochie alba de tul-pan si incinsä peste mijloc cu un cordonde panglica rosie incheiata cu o cataramiiferecata cu diamante; pe cap purth o

de briliante i beteald ; la gat aveaun giordan de rubine, iar in urechi cerceide smarald inconjurat de diamante. Aman-doi acesti juni erau de o frumusete rara,

dupii privirile furise ce'si aruncau unulaltuia, serniinau a fi coprinsi de un amorin fl acarat.

Careta mergeh in pasul cailor ocolitä deciohodari, iar dupá dansa veneh restul a-laiului compus din tagmele acestea : Cale-mul Armásiei cu ftore si treti Armas cueepaiaua lor, in mijlocul carora era Ma-rele Armas cu haine muiate in fir, stea-gul cel mare al tarei, lautarii i trambi-Lasiii domnesti, Urue-Bairam, Tniarile,sacagiii domnesti si salahorii cu betile inmaini; apoi cei doisprezece cai domnestiimpodobili cu cioltare (valtrape) de lir sicu calcane de argint sullate cu aur, cupene de strut in frunte. Acesti cai eraucondusi de comisii domnesti si inconjuratide ciohodari.

Dupa acestia veneau comiii, rachtivaniisi postelnicii calari, inThracati cu capoturi

dia-lima

si

si

Ciocoii vechi §i Doi 77

rosii i purtand in maini semne donmesti.Apoi veneau treti logoat co treti vistier,ftori logofat cu ftori vistier, iar in mijlo-cul lor era marele comis cu ciausiicapugtit imparatesti, insotiti de caliiretiTura si Romani.

Dupd dansii veneh ecpaiaua domneascasi se incheik cortegiul prin ortaua cioho-darilor si a satarasilor, capitanii agiesti sispataresti, tufeccii, Mataragi Iamac, Sa-rai Iamac, Jcioglanii cu Agaua lor, Pci-cii §i Has-AMrlii ; iar in urmii de totvenea tagma Divanului purtand topuzul,sangeacul i semnul Domniei inconjuratde copii din casd purtand prapurile tarei.

Pe cand acest alai defila pe ulita MihaiVoda cu acea pomph Si marire conoscutanumai la curtile orientale, Grigore YodaGhica impreunkcu mitropolitul rei, doam-na cu boierii cei man i binislii sifi, as-teptau in usa bisericei sosirea mirilor. Inline ei sosird si intrara in biserica undese savarsi ceremonia religioasa a cununieicu mare magnificenta ; iar (WO savarsireacummiei, domnitorul zice ginerului cu glastare si majestos : «WA te cinstese cu car-Rum] de mare spatar Si te fac caimacanal Craiovei Ca sa raspliitesc buniitatea su-lietului tau si slujbele ce ai facut tarei ; Ilifericit 1» Junele Mai matanie si saruta

§i

78 Niculae Filimo n

mana domnitorului, apoi se retrase plinde bucurie ca'si ajunsese tinta aspiratiu-nilor sale, iar juna lui sotie caza pe bra-tele parintelui ei obositä de neasteptatafericire sil saruta mana cu fierbinteala.

Acest sot fericit era Gheorghe, fostulvataf de curte al comisului AndronakeTuzluc ; era acel june marinimos ce I-amvazut sacrificandu-se ca sa scape pe sta-panul sau de sal-A.6e si de rusine. El ye-nea sa arate Romanilor ca este de ajunsca omul sä fie bun §i inzestrat denatura cu virtuti si inteligenta, si fie con-ditiunea sa ()fait de obscura la inceput,el va ajunge la marire. Cat despre junasa sotie, ea este 'frumoasa Maria, fata Ba-nului C. care de si iubise pe Gheorghecu multa pasiune, dar preferase mai binemoar tea deeht o fericire trecatoare si do-bandità prin calcarea datoriilor sale debuna Ilia. ; suferintele si disperarea ei e-rau acum rasplatite de ajuns.

SFARIT

BUCURETI

IIPOGRAFIA FORTUNA'Ca lea M41or No. 59

,-..:....--

SAU Ce naşte din pisică şoareci mănâncă · stri, find luminat numai de panda lumina a...

Documents

Transcript of SAU Ce naşte din pisică şoareci mănâncă · stri, find luminat numai de panda lumina a...