Sărbătorirea Prof. Univ. Dr. TIBORIU BENEDEk - 90

28
Următorul număr al revistei noastre va apărea la sfârşitul lunii septembrie. Urăm de pe acum cititorilor noştri ŞANA TOVA UMETUKA! În pagina 3 – Mesaje de Roş Haşana 5774 PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA ANUL LVI = NR. 410-411 (1210-1211) = 1 – 31 IULIE 2013 = 23 TAMUZ – 24 AV 5773 = 28 PAGINI – 3 LEI Cuvântul mai puternic decât moartea Plecarea dintre noi a scriitorului ŞTEFAN IUREŞ VECHEA PROBLEMĂ ÎN HAINE NOI Interviu cu LIVIU BERIS, preşedintele AERVH Una dintre comorile Israelului – oraşul Haifa, văzut de pe Muntele Carmel (Pag. 17) COMEMORAREA POgROMULUI dE LA IAŞI dIN 1941 S-au împlinit, în acest sfârşit de iunie, 72 de ani de la tragicele evenimente de la Iaşi, din 29-30 iunie 1941, evenimente cărora le-au căzut victimă mii şi mii de cetăţeni de origine evreiască. Raportul Final al Comisiei Interna- ţionale pentru Studierea Holocaustului în România arată că “Pogromul de la Iaşi a fost prima fază a distrugerii fizice a evreilor din România”. Multitudinea documentelor cercetate de membrii co- misiei au scos clar în evidenţă un fapt de netăgăduit: “Masacrul de la Iaşi, în care au pierit cca. 14.850 de evrei, nu a avut loc la voia întâmplării ci a fost un act criminal organizat şi planificat dinainte. El a constituit o parte a planului de elimi- nare a prezenţei evreieşti din Basarabia, Bucovina şi Moldova, fiind echivalentul românesc pentru soluţia finală”. Comemorarea acelor tragice zile de sfârşit de iunie 1941 a avut loc la Cimiti- rul Evreiesc din Iaşi, în ziua de 30 iunie 2013, în prezenţa ambasadorului Statului Israel în România, E.S. Dan Ben-Eliezer, a prefectului judeţului Iaşi, ing. Romeo Olteanu, a viceprimarului Municipiului Iaşi, ing. Mihai Chirica, a vicepreşedintelui F.C.E.R., ing. Paul Schwartz, preşedinte al Comunităţii Evreilor din Bucureşti, a directorului Institutului “Elie Wiesel”, dr. Alexandru Florian, a reprezentanţilor B.O.R., ai celorlalte culte, ai societăţii civile, ai mediului academic ieşean şi a numeroşi membri ai Comunităţii Evreilor din Iaşi. (Continuare în pagina 7) Israelul, profund dezamăgit de directiva UE Poziţia exprimată de E.S Dan Ben-Eliezer, Ambasadorul Statului Israel în România Israelul îşi exprimă profunda dezamă- gire pentru publicarea de către Uniunea Europeană a noilor criterii privind acce- sul entităţilor israeliene la instrumentele financiare ale UE în contextul acordurilor dintre Israel şi UE. Noile reglementări afectează eforturile intense făcute în aceste zile pentru reluarea negocierilor dintre Israel şi Autoritatea Palestiniană şi transmit un mesaj greşit şi contrapro- ductiv. Prin sprijinul acordat Autorităţii Palestiniene, mai ales că Mahmud Abbas refuză să participe la negocieri directe cu Israelul, UE semnalează, de fapt, palesti- nienilor că negocierile nu sunt necesare. Cât timp palestinienii vor vedea că pot realiza ceea ce doresc cu sprijinul Uniunii Europene, fără să fie nevoiţi să revină la masa negocierilor, ei nu vor avea nici un fel de stimulent pentru a reîncepe pro- cesul de pace. În loc de a-l încuraja pe Mahmud Abbas să relanseze convorbirile cu Israelul, UE face paşi neechilibraţi, care vor sprijini poziţia palestiniană. UE şi-a dovedit din nou incapacitatea de a acţiona ca un partener onest şi de a pro- mova efectiv pacea în regiune. Pacea între Israel şi palestinieni va fi realizată numai prin revenirea la negoci- erile directe acceptate de ambele părţi. În ultimii patru ani, Mahmud Abbas a refuzat să se implice într-un dialog substanţial cu Israelul, de aceea este timpul ca Europa să sprijine activ negocierile directe, fără precondiţii.

description

BENEDEk

Transcript of Sărbătorirea Prof. Univ. Dr. TIBORIU BENEDEk - 90

  • Urmtorul numr al revistei noastre

    va aprea la sfritul lunii septembrie. Urm de pe acum cititorilor notri

    A N A T O V A U M E T U K A !n pagina 3 Mesaje de Ro Haana 5774

    PUBLICAIE A FEDERAIEI COMUNITILOR EVREIETI DIN ROMNIA

    ANUL LVI = NR. 410-411 (1210-1211) = 1 31 IULIE 2013 = 23 TAMUZ 24 AV 5773 =28 PAGINI 3 LEI

    C u v n t u l m a i p u t e r n i c d e c t m o a r t e a

    Plecarea dintre noi a scriitorului TEFAN IURE

    V E C H E A P R O B L E M N H A I N E N O I

    Interviu cu LIVIU BERIS, preedintele AERVH PAG. 16PAG. 9

    Una dintre comorile Israelului oraul Haifa, vzut de pe Muntele Carmel

    (Pag. 17)

    C O M E M O R A R E A P O g R O M U L U I d E L A I A I d I N 1 9 4 1

    S-au mplinit, n acest sfrit de iunie, 72 de ani de la tragicele evenimente de la Iai, din 29-30 iunie 1941, evenimente crora le-au czut victim mii i mii de ceteni de origine evreiasc.

    Raportul Final al Comisiei Interna-ionale pentru Studierea Holocaustului n Romnia arat c Pogromul de la Iai a fost prima faz a distrugerii fizice a evreilor din Romnia. Multitudinea documentelor cercetate de membrii co-misiei au scos clar n eviden un fapt de netgduit: Masacrul de la Iai, n care au pierit cca. 14.850 de evrei, nu a avut loc la voia ntmplrii ci a fost un act criminal organizat i planificat dinainte. El a constituit o parte a planului de elimi-nare a prezenei evreieti din Basarabia, Bucovina i Moldova, fiind echivalentul romnesc pentru soluia final.

    Comemorarea acelor tragice zile de sfrit de iunie 1941 a avut loc la Cimiti-rul Evreiesc din Iai, n ziua de 30 iunie 2013, n prezena ambasadorului Statului Israel n Romnia, E.S. Dan Ben-Eliezer, a prefectului judeului Iai, ing. Romeo

    Olteanu, a viceprimarului Municipiului Iai, ing. Mihai Chirica, a vicepreedintelui F.C.E.R., ing. Paul Schwartz, preedinte al Comunitii Evreilor din Bucureti, a directorului Institutului Elie Wiesel, dr. Alexandru Florian, a reprezentanilor B.O.R., ai celorlalte culte, ai societii civile, ai mediului academic ieean i a numeroi membri ai Comunitii Evreilor din Iai.

    (Continuare n pagina 7)

    Israelul, profund dezamgit de directiva UEPoziia exprimat de E.S Dan Ben-Eliezer, Ambasadorul Statului Israel n Romnia

    Israelul i exprim profunda dezam-gire pentru publicarea de ctre Uniunea European a noilor criterii privind acce-sul entitilor israeliene la instrumentele financiare ale UE n contextul acordurilor dintre Israel i UE. Noile reglementri afecteaz eforturile intense fcute n aceste zile pentru reluarea negocierilor dintre Israel i Autoritatea Palestinian i transmit un mesaj greit i contrapro-ductiv. Prin sprijinul acordat Autoritii Palestiniene, mai ales c Mahmud Abbas refuz s participe la negocieri directe cu Israelul, UE semnaleaz, de fapt, palesti-nienilor c negocierile nu sunt necesare.

    Ct timp palestinienii vor vedea c pot realiza ceea ce doresc cu sprijinul Uniunii Europene, fr s fie nevoii s revin la

    masa negocierilor, ei nu vor avea nici un fel de stimulent pentru a rencepe pro-cesul de pace. n loc de a-l ncuraja pe Mahmud Abbas s relanseze convorbirile cu Israelul, UE face pai neechilibrai, care vor sprijini poziia palestinian. UE i-a dovedit din nou incapacitatea de a aciona ca un partener onest i de a pro-mova efectiv pacea n regiune.

    Pacea ntre Israel i palestinieni va fi realizat numai prin revenirea la negoci-erile directe acceptate de ambele pri. n ultimii patru ani, Mahmud Abbas a refuzat s se implice ntr-un dialog substanial cu Israelul, de aceea este timpul ca Europa s sprijine activ negocierile directe, fr precondiii.

  • 2 REALITATEA EVREIASC - Nr. 410-411 (1210-1211) - 1 - 31 iulie 2013

    AgENdA dEPUTATULUI I PREEdINTELUI F.C.E.R.Simpla enumerare a principalelor puncte din agenda

    preedintelui i deputatului F.C.E.R. indic diversitatea, lor tematic: participri la ntlniri cu oficialiti de rang nalt ale conducerii Congresului Evreiesc European (CEE) la Bucureti; vizite n comunitile din Alba Iulia, Dej, Cluj, Bistria i la Vieu de Sus; demersuri de combatere a unor fenomene antisemite, la care s-a primit rspuns din partea minitrilor de Justiie i Interne; participare i intervenii la Camera Deputailor i n plenul comun al Parlamentului; ntrevederi programate cu: viceprim-ministrul Liviu Drag-nea i cu ministrul Muncii, Mariana Cmpeanu; audien la ministrul-delegat pentru nvmnt superior, cercetare tiinific i dezvoltare tehnologic, Mihnea Cosmin Cos-toiu; prezena activ la edina anual a Consiliului Con-sultativ al Cultelor; redactarea unui Protest public fa de Decizia Tribunalului Bucureti de respingere a aciunii de interzicere a partidului Totul pentru ar; participarea la masa rotund Rezistena, lupta i salvarea evreilor romni n al II-lea rzboi mondial la Ro Pina Israel; convorbiri cu Steve Schwager, copreedintele W.J.R.O., n vizit la Bucureti; conducerea reuniunii Comitetului Director (CD) din 8 iulie a.c.; ntlniri cu deputai ai Knesset-ului, oaspei n Romnia.

    O delegaie a CEE, condus de preedintele ei, Moshe Kantor, din care au fcut parte vicepreedintele executiv Raya Kalenova, secretarul general Serge Cwajgenbaum, vicepreedinii Edwin Shuker, Ariel Muzicant, membru n Comitetul Executiv, Herbert Winter, s-a ntlnit cu prim-mi-nistrul Romniei, Victor Ponta, preedintele Camerei De-putailor, Valeriu Zgonea, secretarul de stat pentru Afaceri Strategice din MAE, Bogdan Aurescu, secretarul de stat la Secretariatul de Stat pentru Culte, Victor Opaschi, prim vicepreedintele PDL, Ctlin Predoiu. Pretutindeni, oas-peii au fost nsoii de preedintele i deputatul F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, i consilierul personal al preedintelui F.C.E.R., Silviu Vexler. Discuiile s-au axat pe: relaia Romniei cu Israelul i Orientul Mijlociu; amplificarea micrilor antisemite n Europa; atitudinea Romniei fa de organizaii extremiste n Orientul Mijlociu, incluse de UE printre cele teroriste; aplicarea prin lege - obligaii, respon-sabiliti - a conceptului de toleran sigur; modificri propuse pentru Constituia Romniei, legate de minoriti naionale. Dup ntrevederile cu oficialiti de stat, oaspeii au dialogat cu preedintele i deputatul Federaiei, dr. Aurel Vainer. Au fost exprimate dorina de sprijin reciproc, rolul pe care CEE l poate avea, prin conexiunile sale, pentru admiterea Romniei n zona Schengen. Meritorie impli-carea tnrului consilier personal al preedintelui F.C.E.R., Silviu Vexler, n organizarea programului i reuita vizitei.

    Aflat ntr-o scurt vizit privat, preedintele F.C.E.R. a vizitat obiective iudaice n comunitile din Alba Iulia, Dej, Cluj, Bistria: sinagogi i monumente dedicate victimelor Holocaustului. O meniune special pentru Sinagoga din Bistria: lca de cult, centru de cultur, centru muzical. Oaspeii s-au ntlnit cu preedinii comunitilor respecti-ve: Lia Borza, Iosif Farka, Robert Schwartz, Fredi Deac. S-a convenit o mai strns colaborare pe viitor, inclusiv, iniierea unor proiecte speciale. Un exemplu: refacerea Sinagogii din Dej cu ajutorul Curii Rabinice Paneth din Israel. Momente de emoie: punctul muzeal Istoria evreilor din Vieu de Sus, realizat cu fonduri i strdanii proprii ale unui urma dintre locuitorii evrei din acele locuri, tri-tor astzi n Elveia; o cltorie cu mocnia de pe Valea Wasser-ului, contribuie a evreilor din zon.

    Aa cum revista noastr a relatat pe larg, interpelrile deputatului F.C.E.R. adresate ministrului Justiiei, Robert Marius Cazanciuc, i ministrului Afacerilor Interne, Radu Stroe, solicitnd rspuns n scris la unele nclcri ale Legii nr. 107/ 2006 privind interzicerea organizaiilor i simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob i a promovrii cultului persoanelor care se fac vinovate de svrirea unor infraciuni contra pcii i omenirii, au avut ecou imediat dup cum rezult din scrisorile primite din

    partea celor doi minitri. Dintre interveniile n Camera Deputailor i n plenul

    comun al Parlamentului, o semnalm pe cea de la dezba-terea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanei de Urgen a Guvernului nr. 19/ 2013 referitoare la modificarea i completarea Ordonanei Guvernului nr. 137/ 2000 pentru prevenirea i sancionarea tuturor formelor de discrimina-re. n nume personal i al colegilor de la GPMN, domnia sa a susinut Proiectul care d i mai mult putere unui principiu fundamental al unui stat democratic: egalitatea de anse, nlturarea oricrei forme de discriminare de natur etnic, religioas .a.m.d.. Aceeai participare activ - la reuniunile Comisiei de politic economic, reform i pri-vatizare, Comisiei pentru buget, finane, bnci, referitoare la alegerile organelor de conducere ale Autoritii pentru Supraveghere Financiar, unde preedinte a fost votat Dan Radu Ruanu.

    Cu prilejul unei ntlniri la Ambasada SUA, dr. Aurel Vainer l-a felicitat pe viceprim-ministrul Liviu Dragnea pen-tru cuvntarea la Congresul PSD din 19 20 aprilie 2013, n care a menionat n mod special contribuia evreilor la dezvoltarea Romniei moderne, importana patrimoniului arhitectural, oper a arhitecilor evrei romni teme de simpozioane comune Romnia-Israel.

    La solicitarea preotului prof. univ. dr. la Universitatea Ovidiu din Constana, Emilian Corniescu, privind ates-tarea a cinci teze de doctorat pe teme din Vechiul Testa-ment, care au primit decizii negative, deputatul F.C.E.R. a avut o ntrevedere, la Ministerul Educaiei i Cercetrii, cu ministrul-delegat pentru nvmnt Superior, Cerce-tare tiinific i Dezvoltare Tehnologic, Mihnea Cosmin Costoiu. Cu acest prilej, s-a discutat i despre mbunt-irea studierii istoriei Holocaustului n coli i universiti. De altfel, urmeaz o ntlnire consacrat cu precdere acestui subiect, la acelai minister, ntre deputatul nos-tru cu ministrul Remus Pricopie i cu ministrul-delegat Mih nea Costoiu, cu participarea preedintelui AERVH, dr. Liviu Beris, a directorului general al INSHR Elie Wiesel, dr. Alexandru Florian, unde vor fi prezentate i susinute propunerile Parteneriatului pentru Combaterea Antisemi-tismului n Romnia (PCA).

    Preedintele i deputatul F.C.E.R., dr. A. Vainer, i Rabinul Rafael Shaffer au participat la edina anual a Consiliului Consultativ al Cultelor din Romnia, sub pre-edinia Preafericitului Printe Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romne. Potrivit Statutului, preedinia este deinut prin rotaie. Consiliul a solicitat menionarea n textul Constituiei a instituiei familiei naturale i tradiio-nale - unirea ntre brbat i femeie -, poziie susinut de toate cultele, cu excepia Bisericii Unitariene din Romnia. Printre temele abordate: dreptul la via, de la concepie, a fiecrei fiine umane; accelerarea procesului de retro-cedare a bunurilor care au aparinut cultelor i identificarea de soluii legale pentru retrocedarea efectiv a unor cldiri reprezentative ale cultelor din Romnia; interzicerea edi-ficrii unor construcii de mari dimensiuni n vecintatea lcaurilor de cult. Consiliul a hotrt transmiterea unei scrisori ctre E.S. Ban-Ki-Moon, secretarul general al ONU, privind situaia cretinilor din Siria. Membrii reuniunii au apreciat sprijinul acordat cultelor de statul romn, prin intermediul Secretariatului de Stat pentru Culte. Discuiile s-au purtat ntr-o atmosfer deschis, cu dorin sincer de colaborare. La sugestia preedintelui F.C.E.R. se va iniia o propunere legislativ n completare la Legea nr. 47/ 2006 privind sistemul naional de asisten social, care, n condiiile actuale, limiteaz accesul la sprijinul statului pentru organizaiile de cult. Urmeaz ca preedintele F.C.E.R., mpreun cu colegii de la DASM, s elaboreze o propunere legislativ care s obin sprijin i din partea altor deputai pentru dezbaterea i susinerea acesteia n Parlament.

    (Continuare n pagina 5)

    Privirile oricui trece pe strzile, mai ales, din centrul Bucuretilor sunt zgriate de grafitti-uri legionare. i asta nu de azi de ieri. A devenit loc comun faptul c, sub pretextul libertii de exprimare, manifestri publi-ce antisemite se fac simite mai grosier sau mai subtil. Legionari cu stagiu racoleaz tineri.

    Poziiile combative ale unor intelectuali romni, publicaii culturale, fundaii, n convergen cu cele ale liderilor F.C.E.R., au condus la introducerea unui articol n legislaia Romniei, prin O.U.G. nr. 31/ 2002, devenit, n 2006, n timpul primului mandat de deputat n Parlamentul Romniei, al dr. Aurel Vainer, Legea nr. 107. Legea prevede interzicerea organizaiilor i simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob i a promovrii cultului persoanelor care se fac vinovate de svrirea unor infraciuni contra pcii i omenirii. Lege avem, dar fptaii care ar trebui adui n faa instanei s nu fie de gsit?

    n ultima vreme, micri antisemite, rasiste, xenofobe au cptat amploare n state din Europa Central i de Vest. i, mai ru, li s-a fcut publicitate. Aa au cptat

    priz n mase, sensibile la vechi - noi sloganuri, capital politic n momente de criz economic i financiar mondial. Proteste ale preedintelui F.C.E.R, dr. Aurel Vainer, ale preedintelui AERVH, dr. Liviu Beris, au fost transmise forurilor n drept.

    n calitate de deputat al F.C.E.R., dr. Aurel Vainer a fcut, de curnd, o Declaraie politic mpotriva nsemne-lor naziste i legionare din Capital, care ncalc Legea 107/ 2006, adresat Camerei Deputailor, la care n-a pri-mit rspuns. n atare situaie, deputatul nostru a revenit asupra sesizrilor din Declaraia politic cu o interpelare adresat ministrului Justiiei, Robert Marius Cazanciuc, i ministrului Afacerilor Interne, Radu Stroe, solicitnd rspuns n scris. Este remarcabil promptitudinea cu care au venit aceste rspunsuri. Exist o metodologie privind investigarea faptelor unor autori necunoscui se scrie n rspunsul ministrului Justiiei -, comun organelor de poliie i procurorilor care supravegheaz urmrirea penal. De asemenea, pentru efectuarea urmririi penale n mod eficient, atunci cnd sesizarea privete mai multe infraciuni i se constat legtura cu

    conexitate, au fost transmise dispoziii scrise Parchete-lor [], cu accent pe investigarea infraciunilor [] de instigare la discriminarea i incitarea la ur naional, rasial i religioas. []. Avnd n vedere c interpelarea a fost adresat i Ministerului Afacerilor Interne, n cazul constatrii unor infraciuni, organele de urmrire penal se pot sesiza din oficiu. n rspunsul primit din partea mi-nistrului Afacerilor Interne exist unele referiri concrete. Pliculeele Redescoper flacra petrolului rspndite n Piaa Universitii au fost editate la solicitarea Primriei Municipiului Moreni, n cadrul unui proiect de promovare turistic, co-finanat de UE, prin Programul Operaional Dezvoltare Regional []. Cercetrile sunt continuate pentru stabilirea situaiei de fapt, urmnd ca, n funcie de constatare s fie dispuse msurile ce se impun, potrivit competenelor legale. n ce privete arborarea drapelului legionar pe imobilul situat n Bucureti, str. I. Negruzzi nr.22, sector 1, precizez c aceast situaie face obiectul unor cercetri aflate n instrumentare.

    Dac interesul s-ar concretiza n fapt! (I.D.)

    Interpelarea deputatului F.C.E.R. privind instigri antisemite a avut ecou

    Uniunea European aplic reguli

    discriminatorii la adresa Israeluluintr-un demers considerat de Israel ca discrimi-

    natoriu i care afecteaz perspectivele procesului de pace n Orientul Mijlociu, Uniunea European a publicat un set de reglementri privind colabo-rarea cu statul evreu. Pentru prima dat, UE a prevzut interdicia de a finana i a coopera cu instituiile israeliene din teritoriile de dincolo de linia verde. Ele se refer explicit la Cisiordania, Gaza, nlimile Golan i Ierusalimul de est. Po-trivit acestor prevederi, de pild, acordurile care se refer la granturi n domeniul cercetrilor, la burse i la schimburi culturale trebuie s conin n mod explicit indicaia c sunt valabile numai n teritoriile israeliene dinainte de 1967.

    Uniunea European este cel mai mare parte-ner comercial al Israelului, valoarea importurilor i exporturilor n 2011 cifrndu-se la aproximativ 40 de miliarde de dolari. Reglementrile se refer la proiecte finanate direct din viitorul buget pe termen lung al UE, nu i la rile membre, care cuprinde perioada 2014-2020 i deocamdat nu se poate estima valoarea lor. Dar, aa cum afirm oameni politici israelieni i analiti, nu este vorba de sum, care nu ar fi prea mare, ci de principii, de o politic discriminatorie aplicat de Uniune fa de un parte-ner comercial. Oficialiti americane au declarat c, n acest moment, cnd secretarul de stat american John Kerry, la ndemnul preedintelui Obama, n-cearc s dea un suflu nou negocierilor de pace, luarea de poziie a Bruxelles-ului este nefericit.

    ntr-o reacie vehement, premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat c nu va accepta nici un dictat strin legat de graniele Israelului i c problema frontierelor se va rezolva numai prin negocieri directe ntre pri. El a artat c se a-tepta ca aceia care sunt preocupai de stabilitatea n lume s se ocupe de probleme mai presante, ca rzboiul civil din Siria i ameninarea nuclear iranian. Mai trziu, ntr-un interviu acordat ziarului german Welt am Sonntag, Netanyahu a calificat msura drept greit i ca o ncercare de a constrnge Israelul s stabileasc graniele defi-nitive, mai degrab prin presiuni economice dect prin negocieri. El a atras atenia, la rndul su, cu pri vire la efectele negative ale comunicatului UE asupra misiunii lui John Kerry, care ar putea duce la rigidizarea poziiei palestinienilor. Ali minitri din guvernul israelian au calificat demersul european drept discriminatoriu, ipocrit i nefericit, citeaz The New York Times. Potrivit analitilor, menio-nai de cotidianul american, reglementrile reflect tensiunile crescnde dintre Israel i UE cu privire la aezrile israeliene din Cisiordania, pe care o serie de state din Occident le consider ilegale, precum i ncercrile Uniunii de a exercita presiuni asupra Israelului pentru a relansa procesul de pace.

    Din pcate, UE nu are o poziie att de hot-rt i unanim cnd este vorba de ameninri la adresa Israelului. De ani de zile rspunsul la solicitrile nu numai ale Ierusalimului, dar i ale altor capitale, de a include Hezbollah pe lista or-ganizaiilor teroriste, se las ateptat. n urm cu o lun, o nou ncercare, de aceast dat iniiat de Marea Britanie, a fost respins de majoritatea statelor membre ale UE.

    EVA GALAMBOS

  • REALITATEA EVREIASC - Nr. 410-411 (1210-1211) - 1 - 31 iulie 2013 3

    M E S A J E d E R O H A A N A 5 7 7 4 (Extrase)

    Ro Haana este, de fiecare dat, un solilocviu fr menajamente de sine: ce am irosit i ce am realizat pentru mai binele obtii, al Romniei? Cteva repere pentru 5773. Am cele-brat o dubl aniversare: 125 ani de la nfiinarea Sinagogii neologe din Cluj Templul Deportailor, i 65 de ani de la reconstrucia aceluiai Templu. Am reinaugurat Templul Mare din Rdui. Am srbtorit 165 de ani de la fondarea Sinagogii Mari din Bucureti, prilej cu care au fost decernate plachete aniver-sare unor personaliti ale obtii noas-tre i unor prieteni marcani ai ei. Am organizat, mpreun cu Joint i JCC, prima ediie a Festivalului alom Ieru-salim la Bucureti. Au avut loc alegeri parlamentare i, n urma unei campanii electorale desfurate n 24 de orae, n premier la Tel Aviv i Chiinu, am obinut 11 000 de voturi pentru funcia de deputat n Parlamentul Romniei; numr cu mult mai mare dect cel al populaiei evreieti din Romnia, ceea ce semnific faptul c avem muli prieteni neevrei. n anul care a trecut au avut loc alegeri pentru conducerea Comunitii Evreilor din Bucureti, cea mai mare comunitate din ar.

    n planul vieii religioase, am iniiat noi programe pentru atragerea unui ct mai mare numr de membri ai comu-nitilor spre studiul iudaismului. Am continuat cursul de instruire pentru ofi-cianii de cult din comuniti. Am lansat, cu sprijinul Joint i al JCC, Programul Keshet, am continuat Programul Be-reshit. La Bucureti i alte comuniti din ar, am aplaudat spectacolele Corului de cantori israelieni Zimrat-ya. Am prznuit srbtorile evreieti, organiznd Hanuchiada, spectacole de Purim, seri de Seder, Tikun Leil avuot. Cu sprijinul Joint, respectiv, al condu-cerii JCC din Capital, am organizat un picnic de Lag Baomer la Comana. Am iniiat cursuri de ghiur. Am continuat dialogul interreligios.

    Am reuit i n anul care a trecut s asigurm asistailor notri condiii decente de via. n ceea ce privete buna desfurare a activitii DASM, un rol important l au fondurile primite de la organizaia Claims Conference. Mai mult, nu mai exist dat-limit pentru depunerea de cereri pentru compensaii bneti HVCF din partea celor care au avut de suferit n perioada Holocaustului, programul fiind unificat cu Hardship Fund. A fost amplificat aju-torul gospodresc la domiciliu n comu-nitatea din Bucureti i n comunitile din ar, ajungndu-se de la 8 la 33 de comuniti n care acesta funcioneaz, plus alte 10 localiti arondate. A fost extins activitatea de asisten medi-cal la domiciliu. Prin terapia prin art la Cminul pentru vrstnici Amalia i ef Rabin dr. Moses Rosen, rezidenii acestuia au fost stimulai psihic pozitiv. Au fost sporite aciunile de voluntariat, cu sprijinul Joint-ului i al Bnai Brith Romnia. A fost aprobat un proiect european de finanare pentru moderni-zarea Cminului din Capital. Potrivit legislaiei n vigoare, el va fi co-finanat att de DASM F.C.E.R. ct i de Joint. Am mbuntit viaa rezidenilor de la Cminul pentru vrstnici din Arad. C.Aj.M. din Bucureti i-a desfurat activitatea cu mult eficien.

    Una din prioriti continu s fie meninerea, renovarea, restaurarea patrimoniului sacru evreiesc, n condi-iile uriaei moteniri a unei comuniti care, nainte de rzboi, numra 800 000 de evrei, iar astzi suntem circa 1 % din populaia evreiasc de atunci. Exist 827 de cimitire evreieti, din care 17 monumente istorice. Avem 87 de sinagogi, din care 40 monumente istorice. Cu toate c ntreinerea, n unele cazuri repararea, n altele renovarea sau restaurarea constituie un mare efort financiar, am ncheiat restaurarea Templului Meseriailor din Galai. Sperm c, n curnd, se

    Rabinul Rafael Shaffer

    Trim o perioad a comunicrii

    libereRo Haana nseamn capul anului.

    Aa cum trupul face ceea ce decide ca-pul, deciziile bune luate de Ro Haana au cele mai mari anse s fie traduse n fapte pe parcursul anului. Trim o perioad a comunicrii libere, dar i a dezamgirii. Golul lsat de falimentul ism-elor secolului al XX-lea s-a transformat ntr-o sete de religie. Din nefericire, au fost cazuri n care cei lipsii de educaie religioas au fost o prad uoar pentru micri fundamentaliste sau pentru alte micri bizare, care se pretind religioase. ntrebrile de baz ale existenei sunt cele cu care se ocup religia. Totui, aceste ntrebri sunt rareori puse. Muli se tem c nu vor fi nelei. Muli se simt izolai din cauza obligaiilor de serviciu, din cauza problemelor de sntate sau pur i simplu pentru c nu au gsit omul potrivit cu care s poat vorbi. Pentru a face fa acestor provocri, am ntemeiat un grup de studiu iudaic, pe spaiul virtual. n fiecare sptmn trimit membrilor un material scurt, legat de pericopa spt-mnii. Membrii grupului sunt invitai s-i spun prerea. O ntrebare pus de cine-va este, de fapt, interesul multora, iar eu public n cercul membrilor parte din aces-te dialoguri. Cei ce doresc s se nscrie sunt invitai s trimit un e-mail la adresa: [email protected]. Pe alt plan, i Luah-ul este un mod de comunicare. Dac cineva va avea nevoie de anumite detalii care nu apar n Luah, acestea pot fi solicitate la adresa de e-mail a Rabinatului i ne vom strdui s rspundem n timp util. Emisiunea STUDIOUL RABINULUI, de la Radio JCC, n fiecare mari seara, de la 8 la 9, este i ea o important platform de comunicare. Cei care doresc sunt invitai s-i adreseze ntrebrile.

    Orict ar fi de eficient mediul de comunicare virtual, nimic nu poate i nu va putea nlocui cldura dialogului direct. Att vizitele n comuniti, ct i participarea la programele organizate de JCC au fost pentru mine ocazii bineve-nite de a stabili noi legturi cu membrii comunitii.

    Nu pot ncheia fr s mulumesc tuturor celor cu care am lucrat mpreu-n n acest an, att celor din diversele structuri ale F.C.E.R. ct i celor din comuniti. Am gsit mult deschidere, mult bunvoin, mult disponibilitate de a cuta soluii care s fie bune pentru toi. De asemenea, doresc s mulumesc membrilor comunitilor care, peste tot, m-au primit cu deosebit cldur.

    V doresc tuturor un an nou fericit!ANA TOVA UMETUKA!

    Rabinul Shraya Kav (Oradea)

    Srbtoarea de Ro Haana popas de gnd n viaa tuturor

    Rabinul lomo Tobias (Iai i Moldova)

    Au existat , exist i vor exista Tora i Mivot n Romnia

    ncepem un nou an i trebuie s decidem dac anul acesta va fi ca i cel trecut sau putem gsi curaj i putere s schimbm lucrurile care nu ne-au adus satis facie.

    Rabinii spun n ebraic: Ehta ve asuv, ceea ce nseamn c atunci cnd i cer lui Dumnezeu s m ierte, dac nu mi fac curenie n inim, voi grei din nou. Dumnezeu poruncete a avea o inim curat.

    ntr-una din rugciunile de Ro Haana spunem: Nachi Kapaim - curat pe mini, curat n comportament, dar nu doar cu vorba. Dumnezeu ne cere s facem lucruri bune atta ct ne st n putin, dar trebuie s ne folosim de toat puterea noastr. Cu toii avem puteri diferite i, atunci cnd Dumne zeu ne judec, El nu judec la fel pe toat lumea; tie c noi avem puteri diferite att cantitativ, ct i calitativ; unii dintre noi pot avea puteri mai mari, alii mai mici, de aceea de Ro Haana nu se poate spune: Sunt slab, te rog nelege-m i iart-m; pentru c, dac ne dorim cu adevrat, cu ajutorul lui Dumnezeu

    putem s fptuim. Dumnezeu ne este partener. Se spune n ebrai c: Arevim Ze La Ze, ceea ce nseamn:

    toi evreii sunt responsabili unii pentru ceilali, toi trebuie s arate empatie pentru ceilali. Singura naiune pe care Dumnezeu o judec precum un ntreg, nu doar n particular, sunt evreii. Rabinul i filosoful Arambam a spus: dac fac Leila Seder de Pesah i nu-mi pas ce se ntmpl cu vecinii mei, nu am fcut Leila Seder cum ar fi trebuit. Este foarte uor s ai grij doar de tine i de familia ta, dar este foarte greu s ai grij de oamenii pe care nu-i cunoti. Acesta este testul pentru a fi bun evreu.

    nchei, dorind fiecruia cei 3 L din idi. Primul L: liht - lumin; al doilea L: laiht - uor; al treilea L: leibedig palpitul vieii. Urez tuturor o via fericit, uoar, cu mult lumin i energie, putere, rbdare, capacitate de nelegere, de a ierta oamenii care nu gndesc ca i noi.

    Dumnezeu s v binecuvnteze!

    Cnd se apropie zilele sfinte de Ro Haana i de Iom Kipur, trebuie s-I mul-umim lui Dumnezeu pentru trecut i ne rugm din tot sufletul pentru un viitor mai luminos. V mulumesc pentru primirea bucuroas i respectuoas pe care mi-ai fcut-o la venirea mea de abat la Botoani, Piatra-Neam i, n timpul sptmnii, la Roman, Piatra-Neam, Suceava, Galai etc.

    Una din poruncile pe care noi, evre-ii, fiii Patriarhului Avraham, le respectm de milenii este Hahnasat Orhim - s primim n casele noastre pe cei nevo-iai, s le dm de mncare i un loc de dormit. n cartea sfnt Kav-Haia-ar scrie c, aa cum avem datoria s oferim adpost drumeilor, tot la fel, atunci cnd, respectnd Sfnta Tora, ni se ofer prilej de Mivot, avem datoria s le mplinim. Cel ce adpostete un nevoia face o Miv. Aceast Miv ateapt un om curat sufletete s-o pun n aplicare i s-i nvee i pe alii. Respectiva Miv va fi pentru el un nger bun, un avocat bun.

    V binecuvntez cu o bruh: Lhaim Toivim Ulealom (Via bun i Pace). Dac avem via bun, de ce mai spu-nem Ulealom? Scrie n Tora: Venatati alom Baare, adic ne nva marele comentator Rai Avem ce mnca, avem ce bea, dar, dac n-avem pace,

    n-avem nimic. Pacea este binecuvn-tarea n care intr toate celelalte bine-cuvntri.

    Cu ocazia noului an 5774, doresc s transmit fiecrui membru al comunitii, n parte, precum i tuturor evreilor, un an bun, sntate, fericire, prosperitate! Fie ca pacea s se reverse asupra ntregului popor evreu, asupra statului Israel i a Ierusalimului!

    ANA TOVA UMETUKA!

    Preedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, deputat

    Fie ca anul care ncepe s ne aduc sntate, pace, mpliniri!va finaliza modernizarea Templului Coral din Bucureti i a Sinagogii din Tulcea. Sunt n curs de renovare Sina-gogile Ortodoxe din Oradea i imleu Silvaniei, Sinagoga Merarilor din Iai. n vizor: reabilitarea total a Sinagogii din Hrlu, a Sinagogii din Cmpina, a celei din Alba Iulia, expertizarea Si-nagogii din Gherla .a. S-au amplificat lucrrile de ntreinere la cimitire. Ne preocup mai buna valorificare a CIR-urilor din Borsec, Eforie Nord, Cristian.

    n 5773 am avut o via cultural plin de evenimente. Cteva exemple sunt simpozioanele comemorative ef Rabin dr. Moses Rosen z.l., Victor Br-ldeanu z.l., precum i manifestrile aniversare: Henri Zalis, tefan Cazimir, Ion Ianoi, i cele omagiale Evreii din Romnia, cu decernarea distinciei Prieten al Comunitilor Evreieti din Romnia unor crturari, reviste i fundaii culturale; Ziua European a Culturii Iudaice; decernarea Premiilor Dr. Alexandru afran unor persona-liti culturale prestigioase, lansrile unor lucrri de dr. Alexandru afran, prof. univ. dr. Carol Iancu. Meritorie a fost i activitatea Editurii Hasefer.

    Toate comemorrile au fost, impli-cit, avertismente n faa ascensiunii neonazismului, prilejuri de combatere a negaionitilor Holocaustului. n calitate de deputat i preedinte al F.C.E.R., am fcut o Declaraie Politic despre unele nclcri ale Legii nr. 107/ 2006 pentru aprobarea Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 31/ 2002 pri-vind interzicerea organizaiilor i sim-bolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob i a promovrii cultului per-soanelor vinovate de svrirea unor crime mpotriva umanitii, adresat preedintelui Camerei Deputailor, Va-leriu Zgonea. Dezvoltm n continuare relaii cu organizaii ale minoritilor naionale, buna nelegere interetnic, respectul reciproc ntre religii.

    Anul acesta, n care s-au mplinit 65 de ani de la proclamarea indepen-denei Statului Israel renscut, am organizat simpozionul Israel 65, cu participarea E.S. Dan Ben-Eliezer, ambasadorul Israelului n Romnia. Ndjduim c, n anul care vine, nego-cierile pentru redemararea procesului de pace vor prevala n faa violenei i a urii. ncreztori c bunul Dumnezeu ne va nscrie n Cartea Vieii n noul an 5774, ne concentrm energiile pentru a duce la bun sfrit tot ceea ce ne-am propus.

    Cu prilejul srbtorii de Ro Haana 5774, n nume personal, ca preedinte al Federaiei Comunitilor Evreieti din Romnia, v doresc un An Nou cu sntate, pace i mpliniri.

    ANA TOVA!

  • 4 REALITATEA EVREIASC - Nr. 410-411 (1210-1211) - 1 - 31 iulie 2013

    - Cum ai reuit?- n primul rnd, nu singur, ci mpre-

    un cu ali cinci membri din conducerea comunitii, comunicnd permanent cu F.C.E.R., avnd o bun colaborare cu DASM i CAPI, impulsionai de ce se ntmpl bun i frumos n comuniti nvecinate, ctigndu-ne prietenia i respectul autoritilor locale, cultivnd relaiile cu poteniali sponsori. Ce semeni, asta culegi. i iat c, din sponsorizri, am schimbat toat instalaia electric din sinagog, am defriat i defrim n fiecare an vegetaia slbatic din cimitire, mereu n situaia de-a npdi morminte-le. Ajut mult i legturile afective dintre noi, cei rmai aici i cei plecai din ar, care nu-i pot uita rdcinile i se ntorc adesea la obrie.

    - Cnd am vizitat sinagoga, mi s-a prut schimbat n bine fa de acum 7 - 8 ani.

    - Am fcut reparaii inclusiv gardul, pe care l-am i vopsit , igienizri peri-odice, am vruit-o, am donat covoare, perdele, obiecte de mobilier Reparaii, igienizri s-au fcut i la intrarea n ci-mitirul nou, n spaiile nchiriate. Pentru ntreinerea imobilelor comunitii, CAPI este legtura noastr permanent, fiindc lipsa fondurilor e o mare problem.

    - Ai ntreprins demersuri pentru re-cuperarea proprietilor confiscate prin romnizare (legislaia rasial) i nai-onalizare.

    - Dup ce-am fcut msurtori cadas-trale, am petrecut zeci de ore la primrie, notariat, judectorie etc. i, n 2012, am reuit s ne intabulm majoritatea propri-etilor. Mai avem dou pentru care ne-am judecat i-am obinut ctig de cauz n instan. Sperm ca luna aceasta s se finalizeze aciunea.

    - i despre oameni?- Ati ci am rmas - ca s v dau

    cifre estimative: n 1947 eram 4700, n

    1994 51, azi suntem mult mai puini , ne ntlnim la sinagog de srbtori, dar i la evenimente culturale, comemorative. Mergem n excursii, desfurm diverse activiti practice mpreun, i vizitm i-i ajutm pe cei ce ies cu greu din cas. Pe cei tineri, mai ales, i stimulm nspre cunoaterea tradiiilor, a nvturii iuda-ice, trimindu-i la cursuri de iudaism, n tabere organizate de Cancelaria Rabinic a F.C.E.R., Joint, JCC. Dar organizm i aciuni locale de educaie iudaic pentru toate vrstele: comentarii despre artico-le din Realitatea Evreiasc, din presa local i central. Cnd subiectele au tangen cu ceea ce ne preocup, dis-cutm informrile care vin de la F.C.E.R. Nu e vorba numai de instruire, recreere excursiile, ci i de socializare. Asistaii beneficiaz, majoritatea, de ajutor gos-podresc, iar atunci cnd se aprob, prin comisie, primesc i ajutoare n afara baremului.

    - Colaborai cu comuniti megiee mai mari?

    - E absolut necesar. Avem acelai tip de probleme. Stabilim ntlniri ntre noi, cei din Flticeni, cu membri ai comu-nitilor din Suceava, Botoani, facem schimburi de experien.

    - Prioriti?- Renovarea Sinagogii. Problema

    a fost discutat de foarte multe ori cu conducerea F.C.E.R., cu edili locali, dar a rmas la stadiul de promisiuni.

    - Probleme de rezolvat mai la nde-mn?

    - Nu chiar la ndemn, fiindc v-am mai vorbit de lipsa fondurilor, dar, oricum, cu probabilitate mai ridicat de rezolvare: repararea gardurilor la cele dou cimitire evreieti din ora, a unora din imobilele nchiriate, vnzarea unor proprieti, nfi-inarea unui sediu al comunitii.

    - Un scurt istoric?- Evreii au venit la Flticeni cam prin

    1780. n 1805, comunitatea numra circa 1400 - 1500 de membri. n 1859, 63,5% din populaia oraului erau evrei. Ca peste tot, ei s-au afirmat n arte, tiine, nvmnt, economie. La un moment dat, existau aici 17 sinagogi, din care su-pravieuiete numai Sinagoga Mare, con-struit n 1848, impuntoare ca mrime i concepie arhitectonic. Comunitatea noastr a dat personaliti marcante n is-toria spiritualitii iudaice: Rav Gaon Ioua Falik, Rav Oiie Falik, Rabinul Avraham Arik Rosen, cunoscutul pictor Reuven Rubin, primul ambasador al Israelului n Romnia, Eliot Sorel, personalitate a lumii medicale internaionale, profesor la Universitatea din Washington, iniiator al Centrului Cultural Romno - American la Flticeni, cetean de onoare al oraului. Nu-i singurul plecat de aici care ncear-c s fac ceva pentru locul n care s-a

    nscut. M gndesc la Paul Miron, Grigo-re Elisei, Organizaia Evreilor Originari din Flticeni la Tel Aviv Printre obiectivele or-ganizaiei alctuirea unei istorii a evreilor flticineni.

    - Mai buna cunoa-tere a evreilor n soci-etatea romneasc?

    - O percepere co-rect a evreilor n rn-dul tinerilor, mai cu seam, se poate face, n primul rnd, prin mijlocirea colii. Ne ntlnim periodic cu elevi i profesori din ora. Cadrele didacti-

    ce, la rndul lor, a trebuit s nvee despre istoria evreilor, despre Holocaust. i au nvat. Au organizat lecii la care am fost invitat, dup care am purtat discuii cu elevii. Crearea la muzeul local de istorie a unei secii dedicate vieii evreieti din Flticeni cred c ar ajuta aceluiai scop.

    - Ce nseamn pentru dumneavoastr a fi preedinte de comunitate?

    - Datoria de a duce mai departe ceea ce au fcut naintaii mei.

    IULIA DELEANU

    Cu STRUL gOLd, preedintele Comunitii Evreilor din FlticeniCnd am fost toamna trecut la Flticeni, am dat doar o ochire sinagogii;

    ngrijit, nfrumuseat, ospitalier. Dar ct poi cuprinde-n scurtul rstimp la dispoziie n drumul nostru de la Suceava la Botoani?! i, totui, su-ficient ca s-i dai seama c ing. Strul Gold, care a preluat conducerea comunitii din Flticeni n 2007, este un gospodar priceput s atrag fonduri, perseverent n recuperarea proprietilor comunitare evreieti

    confiscate sub cele dou dictaturi n secolul trecut, capabil s obin cadastrarea, intabularea lor. n cazul lui nu se poate vorbi de drum spre comunitate, pentru c din copilrie, de cnd mergea la il cu

    prinii i bunicii, a trit n comunitate. ntreaga experien acumulat pe parcursul unei cariere de inginer i dascl a fost profesor la cel mai important liceu din ora , calitile de bun organizator n meserie i sport a fost director de ntreprindere, preedinte la echipa de fotbal din ora le

    fructific acum n folosul comunitii. Nu e foarte greu, cnd eti preedintele unei comuniti bogate, s ari uite ce-am realizat!, dar s faci foarte mult din foarte puin, cnd lipsa banilor e obsedant, asta, da, e performan!

    datoria de a duce mai departe ceea ce au fcut naintaii mei

    Lansarea proiectului Podurile toleraneiCronica BBRIeirea n natur gazd, Complexul C.F.R. Astoria, Sna-

    gov devenit tradiie, inclus n programul de socializare iniiat de ing. Jos Iacobescu de la alegerea sa ca preedinte al Forumului Bnai Brith - Romnia (BBR), a fost un bun prilej pentru lansarea unui important proiect cultural al Bnai Brith Europa (BBE), Podurile toleranei. n cuvntul de bun venit adresat participanilor, membri i prieteni ai BBR, ing. Jos Iacobescu i-a punctat geneza, stadiul actual i schia de pro-gram. 1. Vizita la Bucureti a unuia dintre vicepreedinii BBE, Erika van Gelder, originar din Romnia, iniiatoarea primei ediii n Capital a Zilei Europene a Culturii Iudaice, din 2000; rdcina aceeai readucerea n contiina populaiei ma-joritare a faptului c minoritile naionale nu sunt o problem, ci o bogie, afirmaie cu acoperire n fapte, dac ne gndim la contribuia evreilor romni la dezvoltarea Romniei moderne, dar contextul socio-politic european, altul: escaladarea fr precedent a antisemitismului n Europa, cu precdere, n Vest i Centru. Ca membru al Executivului BBE, preedintelui BBR i-a fost ncredinat misiunea de organizator. i ministrul pentru relaiile Israelului cu organizaii evreieti internaionale, David Saranga, fost ataat cultural al Ambasadei Israelului n Romnia, i-a artat interesul pentru Proiect. 2. Acorduri de colaborare

    cu F.C.E.R., Camera Deputailor, Ministerul Culturii, Primria Capitalei, Institutul Cultural Romn, Institutul Elie Wiesel. 3. Concerte de muzic clasic, jazz, teatru liric; seminarii despre combaterea discriminrii etnice, prezena evreiasc n Romnia .a., lansarea Crii albe despre contribuia evreilor la dezvol-tarea Romniei moderne, direcii de program. Coordonatorul, dr. Hary Kuller, a considerat obiectivul numrul unu al lucrrii gsirea unei strategii pentru o supravieuire calm ntre evrei, alte minoriti naionale, populaia majoritar, care se poate realiza numai prin moderaie. Dr. Lya Benjamin a atras atenia asupra periculozitii n utilizarea termenului de supranumerar n cultur, economie etc., artnd c, n cri de istorie aprute sub egida Academiei Romne, se explic lupta pentru romnizare a legionarilor din cauza supranumerarului evreiesc. Corul JCC, condus de Bogdan Lifin, a relaxat spiritele cu melodii israeliene, evreieti care-au btut mapamondul, cu piese de referin din folclorul romnesc. n pauzele de ploaie au fost plimbri pe malul lacului i n pdure, clipe de voie bun imortalizate de cel mai longeviv fotoreporter al Federaiei, Sandu Clia. O zi de neuitat, n regia sufletistei Victoria Demayo, parte din stilul de via al BBR, cu trimitere biblic: Ce bine i ce frumos este cnd fraii sunt mpreun. (I.D.)

    Pelerinaj la mormntul lui Aristides

    de Sousa Mendes

    Un grup de 40 de evrei din toate colurile lumii au venit la Cabanas de Viriato, Portugalia, pentru a-i aduce un omagiu diplomatului Aristides de Sousa Mendes, salvator a zeci de mii de persoane care s-au refugiat n faa pericolului german.

    Participanii la pelerinaj au fost fie supravieuitori, fie descendeni ai fami-liilor salvate de diplomatul portughez.

    De Sousa Mendes era consulul Portugaliei la Bordeaux n 1940, cnd Germania a invadat Frana. El a furnizat 30.000 de vize pentru refugiaii din faa persecuiei naziste. De Sousa nu numai c a eliberat personal vize dar a convins i ali diplomai portughezi staionai n Frana s fac acelai lucru, contrar dispoziiilor date de guvernul su, care era neutru dar cu un regim fascist. Cnd la Lisabona s-a aflat despre demersul su, a fost rechemat din post, judecat i dat afar din serviciul diplomatic. Lipsit i de dreptul la pensie, el a murit srac, n 1954.

    Abia n 1966 faptele lui au fost recu-noscute i Memorialul Yad Vashem l-a onorat cu titlul de Drept ntre Popoare. n anii 1980 i Portugalia l-a reabilitat, cernd scuze familiei iar Parlamentul portughez l-a avansat postum n grad de ambasador. La ora actual, des-cendenii celor care au primit vizele salvatoare conduc o fundaie dedicat lui, care a reuit s identifice pn acum 3.200 de persoane salvate de el dintre cei 30.000. O treime dintre beneficiarii acelor vize au fost evrei, dar De Sousa a eliberat vize i pentru unii membri ai fa-miliilor regale Habsburg i Luxembourg, unor membri ai guvernului belgian, ca i unor artiti ca Salvador Dali i soiei sale de origine rus, Gala. (E.G.)

  • REALITATEA EVREIASC - Nr. 410-411 (1210-1211) - 1 - 31 iulie 2013 5

    Croaii din Romnia Ne tragem din diferite inuturi ale

    Balcanilor, cum ar fi n special Croaia, dar i Bulgaria i Bosnia-Heregovina, de unde avem puternice influene turceti n limb i n relaiile familiale, dar portul i limbajul vorbit la Caraova se regsesc i sunt uor de recunoscut n ara-mam, Croaia, a spus Mihai Radan, preedinte-le Uniunii Croailor din Romnia.

    Izvoarele orale susin c primii croai s-ar fi aezat n Caraova pe la 1230-1299, dar abia n secolele XVIII-XIX apar primele atestri. Lucru mai puin impor-tant, subliniaz Mihai Radan: Am lsat urme n dezvoltarea acestor locuri, ne-am fcut pe veci frai cu romnii, chiar dac acum ne-am mpuinat cu circa 1500 de oameni, fa de cei 7000, ci eram dup veacul al XIX-lea.

    Azi, la Caraova, exist un sediu mul-tifuncional, care adpostete o sal de edine de 53-80 de persoane, redacia unei publicaii periodice i a unui post de radio, locuri de cazare i o scen pentru evenimente artistice. Toate, marca Mihai Radan.

    Jasenovac, loc blestemat de patru popoare

    Plecai de la Caraova, n drum spre Zagreb ne oprim la un monument a crui existen ne fusese semnalat de Ambasada Romniei, dar despre care sursele oficiale (att cele din Iugoslavia comunist, ct i din Croaia) uit sau evit s vorbeasc. Un monument care

    are o tbli comemorativ scris numai n croat. Un monument din a crui existen se impune a trage o concluzie.

    Imensa flacr pe care a nchipuit-o artistul n memoria victimelor indic locul unde a funcionat un complex de cinci lagre de exterminare, unde au murit ntre 70.000 i un milion de oameni (o marj imens, provenit din bezna n care este inut istoria lagrului de ctre autoriti). Aici, ustaii au ucis partizani srbi (mi-traliai de ndat ce erau adui n lagr), evrei, romi i croai. Cercettorul Tomis-lav Dulic estimeaz numrul morilor de la Jasenovac la circa 100.000 (peste jumtate din victime fiind de origine sr-b), ceea ce face din Jasenovac cel mai mare lagr de exterminare din Balcani. Numrul victimelor de origine evreiasc nu este cunoscut. Majoritatea evreilor au fost executai la Jasenovac nainte de august 1942, dup aceast dat ei fiind deportai direct la Auschwitz. n general, evreii trimii la Jasenovac proveneau din Croaia i din Bosnia-Heregovina.

    Concluzia? Ascunderea sub vlul isto-riei a unor fapte i locuri incomode pentru contemporani, care nu vor s admit c i la noi a existat un Holocaust, nu poate face nimic altceva dect s sporeasc ura ntre popoare i populaii, aa cum s-a vzut i n timpul rzboiului srbo-croat.

    Acum, pentru evreii care au czut victim bestialitii ustailor nu am putut face mai mult dect s ascultm El Male Rahamim, spus de Edi Kupferberg, iar pentru croai, Mihai Radan a depus o jerb de flori.

    Aderarea Croaiei la UE va dinamiza colaborarea

    cu RomniaInterviu cu Cosmin

    Dinescu, ambasadorul Romniei la Zagreb

    Alex. Marinescu: UE are, de trei zile, un nou membru, o ar din fostul lagr socialist. Cum influeneaz aderarea Croaiei la UE relaiile Romniei cu acest stat?

    Cosmin Dinescu: Vizita dvs. coincide cu acest eveniment, ateptat de croai timp de zece ani. S nu uitm c vorbim despre un stat care i-a negociat aderarea foarte mult timp, iar dup 20 de ani de la cucerirea independenei, reuete s treac de la ororile rzboiului la un stan-dard care s o ndrepteasc s obin calitatea de membru UE.

    A.M.: De ce acum da, i n 2010, cnd s-a pus prima oar problema

    aderrii Croaiei, s-a spus nu n ultima clip?

    C.D.: Croaia a avut nevoie de foar-te multe reforme, avnd n vedere o motenire grea, nu neaprat din cauza socialismului, care aici a fost altfel dect n Romnia, ct din cauza faptului c rzboiul a mpiedicat o evoluie normal a situaiei din domeniul drepturilor omului, privind rentoarcerea sau reinseria refugi-ailor, a situaiei din justiie, unde au fost necesare msuri drastice pentru reduce-rea ncrcrii instanelor judectoreti, pentru a se asigura independena justiiei i o calitate superioar a actului de justiie n ceea ce privete crimele de rzboi. De asemenea, au existat probleme n secto-rul concurenei, unde au existat subvenii considerate strategice de ctre autoritile croate, dar care nu erau n concordan cu standardele europene.

    Prin aceast aderare, Croaia ajunge acolo unde att ea, ct i noi considerm c merit s fie.

    A.M.: Ce aduce pentru Romnia i pentru restul rilor din regiune statu-tul Croaiei de membru UE?

    C.D.: Pentru statele din regiune este un semnal c politica de extindere conti-nu, iar pentru Romnia este o evoluie benefic, pentru c accede la UE un stat din zona noastr, avnd interese comune cu noi, inclusiv n domeniul securitii i prosperitii, posibile numai prin integra-rea european a statelor din Balcanii de vest.

    Dorim s identificm nie de opor-tunitate n relaiile noastre actuale cu Croaia, unde avem interese comune sau complementare n formularea politicilor europene, unde ambele ri sunt parte n procesul de decizie a politicilor europene.

    A.M.: Putei enumera cteva dintre aceste nie comune de oportuniti? S-ar putea ca una s fie cercetarea tiinific?

    C.D.: ntr-adevr, partea de inovaie i invenie tehnologic este un plus al croai-lor i aici putem coopera, dat fiind c i noi avem un sector de cercetare-dezvoltare destul de performant. Un alt domeniu este cel al construciei navale, nu neaprat prin deschiderea de noi antiere, ct prin elaborarea unei strategii, a unei politici

    navale europene.De asemenea, Croaia are o poriune

    important n care este riveran Dunrii, care ridic probleme, dar ofer i oportu-niti similare cu cele din Romnia.

    La nivel regional, putem valorifica expertiza noastr n folosul statelor care acum sunt pe drumul aderrii europene, cum ar fi Muntenegru.

    A.M. S revenim la scopul vizitei noastre de documentare. Ce ne putei spune despre existena i situaia mi-noritilor n Croaia? Care este situaia minoritii srbe?

    C.D.: Prin obligaiile care le revin prin Tratatul de aderare, croaii au obligaia de a acorda minoritilor un tratament conform normelor europene i exist i prevederi constituionale referitor la mi-noritile naionale.

    Srbii au, ntr-adevr, o situaie spe-cial, pentru c n timpul rzboiului de in-dependen dus de Croaia, o mare parte a populaiei srbe a prsit teritoriul rii, apoi s-a creat problema refugiailor. n prezent, se desfoar, a spune cu suc-ces, un program care vizeaz reinseria social a celor care revin n Croaia. Este un program cvadrilateral, care include Serbia, Croaia, Bosnia-Heregovina i Muntenegru.

    n Croaia nu sunt numai srbi, mai sunt i alte minoriti, dar pentru Romnia, dou sunt de interes deosebit. Pe de o parte, sunt romnii, care nu constituie o minoritate istoric i nu pune probleme, fiind alctuit din oameni care s-au stabilit aici n ultima perioad. A doua comunitate sunt istro-romnii, care sunt vreo 200 de persoane, triesc n peninsula Istria i vorbesc un dialect istoric al limbii romne, istro-romna. Aceasta este considerat limba european cu cel mai mic numr de vorbitori. Exist programe pentru salvarea acestei minoriti, inclusiv prin introdu-cerea de ore facultative de istro-romn n programa colar i prin concursuri care s i determine pe tinerii din satele respective s continue s foloseasc aceast limb.

    A.M.: V mulumesc.

    Grupaj de ALEXANDRU MARINESCU

    n C r o a i a , l a d o u z i l e d u p a d e r a r e a l a U E

    La nceput de iulie, reprezentani ai unor minoriti din Romnia cro-ai, italieni, greci, germani, ttari i turci, polonezi, evrei etc. (din partea F.C.E.R. au participat Edi Kupferberg, directorul Cancelariei Rabinice, i Alexandru Marinescu, directorul Cen-trului Iudaic de Editur i Publicistic) au luat parte la cea de-a patra etap a programului de cunoatere a rilor-mam din care provin minoritile recunoscute oficial n Romnia. De aceast dat, la propunerea Uniu-nii Croailor din Romnia, vizita de documentare a avut ca int princi-pal Croaia, ar primit n Uniunea European cu numai dou zile nainte ca delegaia din Romnia s ajung la Zagreb, dup cum sublinia Rodica Precupeu, director n cadrul Depar-tamentului pentru Relaii Interetnice, structur care a organizat deplasarea reprezentanilor minoritilor din Romnia n Croaia i Bosnia- Heregovina.

    (Urmare din pagina 2)

    n numele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer a redactat un Protest public n urma aciunii de respingere de ctre Tribunalul Bucureti a aciunii, intentate de Ministerul Public Parchetul de pe lng Tribunalul Bucureti, de interzicere a partidului Totul pentru ar. Partidul se bazeaz pe doctrina mi-crii legionare legifernd crima, creia i-au czut victim oameni politici, personaliti culturale romneti, un numr semnificativ din populaia evreiasc bucuretean n pogromul din 21- 23 ianuarie 1941.

    ntre 28 iunie 1 iulie 2013, pree-dintele i deputatul F.C.E.R., fondator al Muzeului Evreilor Originari din Romnia n Israel Moshe Nativ, a luat parte la lucrrile mesei rotunde Rezistena, lupta i salvarea evreilor romni n al II-lea rzboi mondial din Ro Pina - Israel. Dup discursurile de deschidere preedintele AMIR (Or-ganizaia Unitar a Evreilor din Romnia), Misha Harish; primarul din Ro Pina, Avihud Raski; secretarul de stat la Secretariatul de Stat pentru Culte, Victor Opaschi; senatorul Georgic Severin, preedintele Comisiei de

    Cultur a Senatului; subsecretarul de stat n Ministerul Culturii, Irina Cajal , universitari, lideri ai ICR-Tel Aviv, ai Comitetului de Or-ganizare al Muzeului, arhiteci au susinut comunicri despre: rezistena spiritual a evreilor romni n anii Holocaustului; con-tribuia ef Rabinului dr. Alexandru afran la salvarea evreilor din Romnia; rolul jucat de dr. Wilhelm Filderman n realizarea aceluiai scop. Au fost prezentate mrturia unui supravieuitor din Transnistria i planul de construcie a muzeului. n expunerea F.C.E.R 77 de ani de la constituire, dr. Aurel Vainer a structurat un substanial istoric al vieii evreilor romni i al Federa-iei, foarte bine apreciat de public. Domnia sa a avut numeroase convorbiri cu lideri ai AMIR, cu personaliti ale Alialei romne din Tel Aviv, Ierusalim, Haifa, Beer Sheva, prezente la eveniment.

    Cu prilejul vizitei la Bucureti, ntre 25 26 iunie a.c., a copreedintelui W.J.R.O., Steve Schwager, W.J.R.O. fiind organi-zaie co-fondatoare, mpreun cu F.C.E.R., a Fundaiei Caritatea , preedintele F.C.E.R. a purtat convorbiri importante cu oaspetele, mai ales privitoare la Fundaia

    Caritatea, i a participat la lucrrile Con-siliului Director al Fundaiei. S-au convenit direcii imediate i de perspectiv n activi-tatea Fundaiei, modificri i completri la Statut. Preedintele F.C.E.R. a participat la ntlniri ale copreedintelui W.J.R.O. cu preedintele Camerei Deputailor, Valeriu Zgonea, primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, consilierul politic al Am-basadei SUA n Romnia, David T. Morris. Vizita va avea consecine benefice att n procesul de retrocedare a bunurilor din patrimoniul sacru i comunitar evreiesc ct i pentru valorificarea acestora pe termen scurt, mediu i ndelungat, a apreciat dr. Aurel Vainer.

    Preedintele F.C.E.R. a condus reuniunea Comitetului Director (CD) din 8 iulie a.c., n care s-au decis nfiinarea Fundaiei Filderman pentru educaie, formare profesional i timp liber, consti-tuirea Comisiei de sntate i securitate n munc, s-au dezbtut disfuncionaliti n parteneriatul F.C.E.R. MCA, s-au aprobat ajutoare sociale, Preedintele CE Lugoj a fost cooptat n Comisia de conferire a medaliilor F.C.E.R.

    Delegaia unor deputai din Knesset la Bucureti a fost nsoit de deputatul nostru la ntlniri cu vicepreedintele Ca-merei Deputailor, Viorel Hrebenciuc, i cu preedintele Senatului, Crin Antonescu. Au fost dialoguri foarte utile, benefice pentru ambele pri. Dr. Aurel Vainer a oferit in-formaii privitoare la prezena minoritilor naionale n Parlamentul Romniei i la demersuri personale, concrete pentru ap-rarea demnitii etniei noastre. La ntlnirea cu preedintele Senatului, desfurat ntr-o atmosfer deschis, s-a discutat, printre altele, despre lucrrile n curs de restaurare la Sinagoga din Tulcea, singura rmas nc n Dobrogea, amfitrionul exprimndu-i dorina de a participa la reinaugurare. A fost primit o scrisoare de mulumire din partea conductorului delegaiei israeliene, Rabinul Nissim Zeev, pentru implicarea deputatului nostru n Iniiativa Levant pentru Pace n Orientul Mijlociu.

    Agenda se ncheie, dar noi secvene de activitate ale deputatului i preedintelui F.C.E.R. continu i vor fi consemnate n numerele viitoare ale Realitii Evreieti.

    IULIA DELEANU

    Ambasadorul Romniei la Zagreb, Cosmin Dinescu, n mijlocul delegaiei romne

    A g E N d A d E P U T A T U L U I I P R E E d I N T E L U I F . C . E . R .

  • 6 REALITATEA EVREIASC - Nr. 410-411 (1210-1211) - 1 - 31 iulie 2013

    IUDAICA

    T I I N I R E L I g I E (II)Ca oameni, simim nevoia s cutm explicaii. Dorim

    s cunoatem cauza celor ce se ntmpl n jurul nostru. Deseori ne ntrebm: de ce? Dac nu primim nici un rspuns, rmnem nelinitii. Dac primim mai multe rspunsuri, devenim contrariai. Ne simim bine cnd la fiecare ntrebare avem un rspuns.

    Copilria mi-am petrecut-o ntr-o cas de medici. in minte cum, n cazurile n care cauza decesului nu era gsit oamenii spuneau: N-o avut zile. Doreau s spun c nu i-a dat Dumnezeu zile, dar numele Domnului era periculos de rostit n acele vremuri tulburi.

    Aceasta este percepia teologic a celor mai muli din-tre noi. n primul rnd, cutm explicaii raionale. Ceea ce nu reuim s explicm atribuim Divinitii. Aceasta a fost i reacia vrjitorilor egipteni care, confruntai cu plaga pduchilor pe care nu au reuit s o imite, au recunoscut c este Degetul Domnului (Exod 8:15).

    Aceast percepie teologic i-a gsit chiar un nume. Matematicianul i teologul scoian Henry Drummond a denumit-o n anul 1984 God-of-the- gaps. n romn s-ar putea traduce Dumnezeu-al-lacunelor. Fenomene-le pe care le nelegem le atribuim legilor naturii, iar cele pe care nu le nelegem le atribuim Divinitii.

    n perioada medieval, n care lacunele erau mari i progresul tiinific foarte lent, aceast percepie era

    rspndit i chiar foarte eficient. Doar n momentul n care descoperirile tiinifice au nceput s acopere unele din aceste lacune, iar Divinitatea a fost nevoit s se retrag, au nceput conflictele. Acestea au dus la un ir aproape invariabil de victorii ale tiinei asupra religiei.

    Ca exemplu, Toma de Aquino a atribuit micarea or-donat a planetelor, care nu avea atunci nici o explicaie, unor ngeri. Newton, care a descris aceast micare pe baza legilor gravitaiei, a nchis aceast lacun i s-a dispensat de aceti ngeri.

    Acest lung ir de victorii ale oamenilor de tiin asu-pra teologilor le-a adus o bun reputaie i, mpreun cu ea, nu puin ngmfare. Unii dintre ei chiar au crezut c vor reui s nchid toate lacunele, ceea ce, dup prerea lor, ar fi totala lor victorie.

    *O analiz mai atent dezvluie c ideea unui Dum-

    nezeu-al-lacunelor, dei intuitiv acceptabil, este lipsit de orice baz. Faptul c nu tim nseamn doar c... nu tim. Poate odat vom ti, poate nu vom ti niciodat, poate cauzele fenomenului nu sunt accesibile unei in-vestigri, poate chiar mintea de om nu este capabil s neleag fenomenul. Nici unul din aceste cazuri ns nu justific s atribuim acest fenomen Divinitii. Cnd nu tim, trebuie s avem curajul intelectual s recunoatem

    c nu tim, fr s cutm paliative.O analiz mai atent a ceea ce numim cauz ne

    arat c dou sensuri diferite se ascund n spatele acestui cuvnt. Exist o cauz sau mai degrab un ir de cauze pe planul realitii palpabile. Cauza decesului poate fi un accident de circulaie. Cauza accidentului poate fi nclcarea limitei de vitez. Cauza nclcrii limitei de vitez poate fi graba. Aa putem continua, nu pn la infinit, pentru c vom ajunge la momentul n care va trebui s recunoatem c nu tim.

    Exist ns i alt fel de cauz, ceea ce n termenii Cabalei se numete cauza tuturor cauzelor. Fiecrui om i este hrzit un numr de zile. Pentru ca firul vieii s fie curmat la momentul potrivit, este pregtit o ca-uz i, n spatele ei, un ir ntreg de cauze. Dar cauza profund a tuturor este voia Domnului.

    Aceasta este percepia teologic a iudaismului i este perfect compatibil cu progresul tiinific. n momentul n care Newton a neles cauza micrii planetelor, s-a schimbat doar faptul c ... nelegem micarea planetelor. Fie c nelegem fenomenul, fie c nu l nelegem, cauza lui profund rmne voia Domnului. Dimpotriv, cu ct nelegem mai mult, cu att rmnem mai uimii de pro-funda nelepciune cu care Creatorul i conduce creaia.

    Rabin RAFAEL SHAFFER

    Anul nou ebraic aa cum este cele-brat astzi este n ziua de 1 Tirei. Dar luna Tirei este cea de a aptea lun a anului ebraic. Tora (Crile Vaikra/Leviticul XXIII, 24-25 i Bamidbar/Numerii XXIX, 1-6) menioneaz c prima zi a lunii a aptea va fi o Zi Sfnt de ncetare a lucrului, amintire, judecat i sunare din trmbi, iar jertfele aduse n Templul de la Ierusalim vor fi diferite de cele zilnice. Expresia Ro Haana (Capul Anului)

    apare n Cartea proorocului Iehezkel/Eze-chiel XL,1. Talmudul Babilonian consacr anului nou (respectiv Capului Anului) un tratat ntreg, numit Ro Haana, n care sunt menionate patru zile de an nou: 1 Nisan (respectiv prima zi a primei luni a calendarului ebraic, an nou religios i nceputul primverii); 1 Tirei (anul nou civil, al regilor, considerat ziua ncoronrii regilor i implicit a lui Dumnezeu, Regele Universului); 1 sau 15 vat (anul nou al pomilor); 1 Elul (anul nou al animalelor). Ziua de 1 Tirei este i cea a lecturii pu-blice a Torei de ctre Ezra Scribul n faa poporului lui Israel, fapt povestit n Cartea biblic Nehemia VIII, 1-10. nelepii din Talmud au considerat ziua de Ro Haana ca fiind ziua creaiei lumii de ctre Dum-nezeu. De aceea, ea este considerat prima zi a anului care ncepe. Aceast zi este celebrat pn n prezent, cptnd aspecte speciale stabilite de normele halahice pe baza prescripiilor biblice i explicaiilor din Talmud. n prezent, Ro Haana (Capul Anului), anul nou, este celebrat dou zile (1 i 2 Tirei), datorit nesiguranei nceputului serii pe baza lunaiilor. Ro Haana este o srbtoare n care sunt respectate norme halahice legate de interzicerea lucrului, de mese festive n seara de ajun i la prnz, dei rugciunea de Halel (Ludarea lui Dum-

    nezeu) nu este recitat.Ro Haana este numit i Iom Hazika-

    ron, o zi de amintire a greelilor individu-ale de ctre fiecare, de cerere a fiecruia de a primi iertare din partea Bunului Dum-nezeu, de pocin. Ro Haana este prima dintre cele zece zile de pocin, de revenire la calea cea dreapt (Aseret ymey teuva). Conform tradiiei iudaice, fiecare om, fiecare fiin este nscris n Cartea Vieii de Ro Haana. n privina

    oamenilor, exist trei categorii: cei drepi cu adevrat, care sunt nscrii n Cartea Vieii cu un an bun de Ro Haana; cei medii, majoritatea oamenilor, care sunt nscrii n Cartea Vieii de Ro Haana, dar a cror soart se pecetluiete de Iom Kipur; cei pctoi, a cror soart n anul care ncepe este pecetluit definitiv n ziua de Hoana Raba. Observm c nu este vorba numai de evrei, ci de toi oa-menii. Rugciunea are forma unei cereri de luare n judecat de ctre Judectorul Suprem, Creatorul Lumii. Rugciunea este fcut la plural: este aspectul ei co-lectiv, pentru tot poporul lui Israel i pentru toi oamenii. Ideea amintirii greelilor i a pocinei apare nc din luna care precede Capul Anului, respectiv din luna Elul, considerat luna pocinei. Evreii din comunitile orientale i sefarde (sau de origine oriental i sefard) recit rug-ciunea de iertare (Slihot) zilnic ncepnd de la 1 Elul, iar evreii akenazi n ultima sptmn a lunii Elul. Dar a cere iertare pentru greelile comise nu este suficient: cererea de iertare trebuie s fie nsoit de actul corijrii individuale, att morale ct i faptice. n anul nou care ncepe trebuie evitate greelile comise n anii precedeni. Evreul se roag pentru un an bun, pentru nscrierea cu un an bun n Cartea Vieii. Aceasta este esena celebrrii anului nou

    de ctre fiii lui Israel: nu petrecere (dei exist bucuria c am ajuns la nc un an al vieii), ci amintirea greelilor alturi de cea a faptelor bune, decizia corijrii individuale i ruga de nscriere cu un an nou bun. Ideea nscrierii n Cartea Vieii pentru fiecare om i pentru fiecare vieu-itoare apare ntr-una dintre frumoasele rugciuni speciale recitate de Ro Haana i de Iom Kipur, Unetane Tokef (i se va da putere). Acest poem sinagogal a fost preluat i n art, de exemplu ntr-un cn-tec de o puternic profunzime filozofic, cntat de renumitul Leonard Cohen. Dei nu sunt poet, am tradus acest frumos poem sinagogal n versuri i adaug cteva fragmente:

    De Ro Haana se nscriei de Iom Kipur se pecetluieteCe o s fiePentru oriicine care vieuiete.Cine va trii cine va muri;Cine-i va petrece viaaBun ziua, dimineaa.Cine ns-o va sfri,Cine, bietul, va pieri,Cine va muri-necat,n flcri sau njunghiat,Cine va fi rpus de-o fiar,Cine de foame o s moar,Cine va muri de sete,Sau n cutremur, sub perete,Cine va muri de cium,Fr tat, fr mum,Cine va fi strangulat,Cine va fi lapidat,Cine se va odihnii cine se va grbi,Cine se va liniti,Cine va nnebuni,Cine se va-mbogii cine va srci,Cine se va nla,Cine se va umili,Cine-o fi n pacea sai cine va suferi.i pocin, rugciune, fapte buneGonesc ursita rea din lume.De Ro Haana, rugciunea este

    recitat dup o carte special, Mahzor (Rugciunea cu repetare). Rugciunea celor 18 binecuvntri are o form diferit. Sunt 7 binecuvntri speciale, care amin-tesc semnificaia zilei. Este citit i o parte din Tora, referitoare la ncercarea la care Dumnezeu l-a fost supus pe patriarhul Abraham, de a-l sacrifica pe fiul su Ihak, demonstrndu-i astfel devotamentul i credincioia fa de El. Pe baza acestui lucru cerem mila lui Dumnezeu alturi de judecata Sa dreapt.

    De Ro Haana se sun din trmbi, n limba ebraic: ofar. Este vorba de 90 de sunete, mai lungi sau mai scurte, naintea rugciunii suplimentare a celor 7 binecuvntri i n timpul repetrii ei. Ascultai glasul ofarului este o chemare spre corijare individual i pocin. Exis-t i obiceiul mersului la malul unei ape n dup-amiaza primei zile de Ro Haana (dac este smbt - abat atunci n dup-amiaza celei de a doua zile) i a recitrii unei binecuvntri i a ctorva po-eme sinagogale, aruncnd apoi pcatele n ap (respectiv scuturnd buzunarele); este renumitul Talih.

    S ajute Bunul Dumnezeu tuturor fiilor lui Israel, precum i tuturor oamenilor, indiferent de naionalitate i religie, s fim nscrii cu toii n Cartea Vieii cu un an bun, cu sntate, via lung, bucurie, fericire, pace. ANA TOVA TIKATEVU VETIHATEMU, AMEN.

    LUCIAN-ZEEV HERCOVICI

    A A N C E P E E V R E U L U N A N N O U

    Noi specialiti n studii iudaice

    Finalizarea unei cercetri tiinifice este un lucru demn de laud i un motiv de bucurie, dar poate mai cu seam n domeniul studiilor iudaice, nc mai rar la noi. Printre cei care au obinut recent titlul de master n Cultur i civilizaie ebraic, bucurndu-se de o larg apreciere la susinerea lucrrilor, se numr colegii notri Eva Galambos i Dan Dru. Ei au finalizat programul de master organizat de Centrul de Studii Ebraice al Universitii din Bucureti n cadrul Facultii de Litere.

    Eva Galambos a susinut disertaia Evreii europeni i dezvoltarea capitalis-mului: de la evreul de curte la bancherul modern, sec. XVI-XIX., coordonator fiind prof. dr. Carol Iancu. Dan Dru a prezentat lucrarea Evreii din Bucovina i Conferina de limb idi de la Cern-ui (30 septembrie 4 august 1908), coordonat de dr. Camelia Crciun. Felicitri i la ct mai multe articole i lucrri reuite! (D.M.)

  • REALITATEA EVREIASC - Nr. 410-411 (1210-1211) - 1 - 31 iulie 2013 7

    Ceremonia comemorativ din Cimitirul Pcurari a fost deschis de preedintele Comunitii Evreilor din Iai, ing. Abraham Ghiltman, care, dup ce a salutat asisten-a, a fcut o succint prezentare a desf-urrii pogromului de la Iai, considerat primul pogrom gigant de la nceputul celui de-al doilea rzboi mondial:

    Comemorm astzi 72 de ani de la unul dintre cele mai sngeroase pogro-muri de pe teritoriul Romniei, din timpul celui de-al doilea rzboi mondial. Numrul exact al victimelor nu poate fi precizat deoarece nu s-au numrat peste tot victimele nhumate. n anii trecui au mai fost gsite nc 36 de victime, cu vrste ntre 2 i 80 de ani, n pdurea Vulturi din comuna Popricani. Nu se tie dac nu mai sunt i alte locuri n care s fi fost nhumate alte victime.

    La nceputul celui de-al doilea rzboi mondial, n Iai locuia o foarte numeroas populaie evreiasc. Din cei cca. 90.000 de locuitori ai oraului, peste 50.000 erau evrei. Declanarea masacrului asupra evreilor a pornit de la un telefon dat de conductorul guvernului romn, generalul Ion Antonescu, n dimineaa zilei de 27 iunie 1941, colonelului Constantin Lupu, comandantul Garnizoanei Iai, cnd i-a ordonat acestuia s curee Iaiul de populaia sa evreiasc. Atunci a nceput prigoana prin scoaterea evreilor din cas i uciderea lor n plin strad, dup care au fost jefuii de bunuri. n dimineaa zilei de 29 iunie 1941, n Duminica aceea, unii au fost scoi din case, adposturi sau alte locuri unde se gseau, unii au fost ucii pe strzi, iar majoritatea au fost arestai i dui sub escort, cu minile ridicate, sub ameninarea armelor, la Chestura de poliie. La poarta de intrare n curtea Chesturii arestaii trebuiau s treac printr-un cordon format att din soldai romni i germani, ct i civili, toi narmai cu bte i rngi.Cei lovii n cap mureau pe loc, cu capetele sfrmate. Cei care erau lovii n alte pri ale corpului au fost nghesuii n curte i ucii apoi cu rafale de mitralier.

    n zorii zilei urmtoare, supravieuitorii au fost ncolonai i dui la gar, unde au fost nghesuii n Trenurile morii, dou garnituri de tren cu vagoane de marf pregtite dinainte, n sensul c aveau ferestrele nchise i btute n cuie. Una din garnituri s-a plimbat cca. 9 ore ntre Iai i Podu Iloaiei, iar cea de-a doua s-a plimbat pe traseul Iai-Tg.Frumos-Ro-man-Clrai.

    Dac am artat c la Pogrom au parti-cipat pe lng militari romni i germani, jandarmi, poliiti i unii civili antisemii, nu avem voie s nu-i amintim i pe aceia care au ncercat i de multe ori au reuit s-i salveze semenii, unii chiar cu preul vieii, cum au fost preotul Grigore Rzmeri, ing. Petre Naum, muncitorul strungar Ioan Gheorghiu i alii, care au rmas anonimi. De asemenea, n rndul salvatorilor s-au numrat Viorica Agarici, preedinta Or-ganizaiei de Cruce Roie din Roman, ing. Grigore Profir, farmacistul Dumitru

    Beceanu, avocata Veronica Zosin Gor-gos, comisarul de poliie uvei, comisarul Mircescu, preotul Paul Teodorescu i muli alii, rmai anonimi. Din pcate, acum, n aceast perioad de democraie, au nceput s reapar anumite manifestri antisemite anonime pe unele bloguri.

    De aceea sarcina noastr este de a comemora victimele acestui pogrom, de a arta ce s-a ntmplat atunci pentru ca asemenea orori s nu se mai poat repeta.

    S ne rugm ca bunul Dumnezeu s-i odihneasc n pace pe martirii notri i s spunem cu toii: Amin.

    Prefectul judeului Iai, ing. Romeo Ol-teanu, a subliniat n cuvntul su: Ororile pogromului de la Iai nu trebuie uitate, indiferent ci ani au trecut de atunci. S ncercm s militm mpreun mpotriva oricror manifestri extremiste, s com-batem xenofobia, antisemitismul, rasismul sub orice form. S ntreprindem aciuni comune de colaborare i cunoatere reciproc pentru c numai prin astfel de aciuni putem promova buna nelegere i prietenia.

    E.S. Dan Ben-Eliezer, ambasadorul Statului Israel n Romnia, a crui familie, pe linie matern, a trecut prin momentele tragice ale pogromului de la Iai, a artat: S educm tinerii n spiritul libertii i al toleranei. Azi, la aceast comemorare, promitem solemn s nu uitm i binecu-vntm memoria martirilor notri.

    Viceprimarul municipiului Iai, ing. Mihai Chirica, a spus: Discutm constant despre ce a fost, despre tragismul acelor momente dar nu abordm i cauzele celor ntmplate atunci i ce trebuie fcut ca s nu se mai repete. Din pcate, nc i acum mai exist provocri prin care se ncearc readucerea antisemitismului pe tapet i negarea acelor tragice momente ale istoriei.

    ncercnd s explice de ce este ne-cesar s ne ntlnim an de an pentru comemorarea martirilor, vicepreedintele F.C.E.R., ing. Paul Schwartz, preedinte al Comunitii Evreilor din Bucureti, a subliniat faptul c din pcate, lumea uit, istoria are tendina de a se repeta iar lipsa de educaie, de cunoatere poate avea consecine extrem de grave n planul raporturilor interetnice i interumane, n

    general. Privind parcela cu mormintele militarilor czui n primul rzboi mondial, a amintit de cei 882 de eroi militari evrei, mori pentru furirea Romniei Mari, i a menionat c ei i-au dat viaa pentru ar dei nu erau recunoscui oficial ca ceteni ai ei. Printre acetia s-au aflat i trei unchi ai si, pe linie patern, czui n luptele din zona Moldovei.

    De asemenea, privind monumentul ridicat n memoria victimelor din pdurea Vulturi, a mulumit istoricului Adrian Cio-flnc i colaboratorilor si, care printr-o cercetare sistematic i laborioas au reuit s descopere groapa comun de la Popricani.

    Ing. Paul Schwartz a vorbit i despre ceremonia de comemorare ce a avut loc cu ocazia Zilei Eroilor, la monumentul din faa Ministerului de Interne, unde s-au oficiat slujbe de pomenire conform religi-ilor cretin, mozaic i musulman i, n contrast, a amintit despre comemorarea de la monumentul din Ciofliceni (Snagov), unde s-au cntat cntece legionare.

    n mesajul transmis de PS Teofan,

    mitropolitul Moldovei, se arat: Avem datoria de a nu uita istoria i nici numele nici unei victime de atunci. S pstrm mereu vie memoria lor!

    29 iunie 1941 Duminica aceea r-mne pentru totdeauna nscris n istoria Romniei i anul acesta se mplinesc 9 ani de cnd Guvernul Romniei i-a asu-mat rspunderea pentru cele ntmplate atunci, a precizat dr. Alexandru Florian, directorul Institutului Elie Wiesel, care a artat c trebuie s facem totul ca memoria oficial s prezinte istoria aa cum a fost.

    Vorbind din adncul sufletului su ndurerat, Marcel Fiel, supravieuitor al Trenului morii Iai - Podu Iloaiei, a subli-niat c de 72 de ani nu s-a ters nimic din mintea sa i amintirea acelor groaznice clipe i este mereu vie i l frmnt per-manent. Pentru a nu se uita, pentru ca Pogromul de la Iai s rmn n memoria colectiv trebuie studiat Holocaustul n coli iar tnra generaie s poat nva din greelile trecutului, a spus el.

    Rabinul lomo Tobias i juristul Albert Lozneanu au oficiat serviciul religios n memoria victimelor.

    Ceremonia s-a ncheiat, n faa Monu-mentului Pogromului de la Iai i a gropilor comune, cu depunerea de coroane de flori

    i cu onorul militar. n continuare, n prezena reprezen-

    tanilor autoritilor locale, s-a oficiat servi-ciul religios i s-au depus coroane de flori i la Monumentele din Cimitirele Evreieti din Podu Iloaiei i Trgu Frumos, unde sunt nhumate n gropi comune 1.200 i, respectiv, 650 de victime.

    S NU NE UITM NICIODAT MAR-TIRII I MEMORIA LOR S FIE N VECI BINECUVNTAT! este mesajul cu care s-au ncheiat comemorrile din 30 iunie 2013 de la Iai, Podu Iloaiei i Trgu Frumos.

    Un semn de neuitare ne este propus i de conceptul cultural artistic al artis-tului plastic Vasile Leondar, susinut de Universitatea Apollonia din Iai, concept constnd dintr-o sculptur n bronz de dimensiuni monumentale, purtnd titlul NEVER AGAIN vagonul morii!

    Artistul propune expunerea temporar a acestei lucrri n marile orae europene din care au fost mbarcai evreii n Trenuri ale morii spre lagrele de exterminare naziste iar destinaia final este muzeul Holocaustului din Auschwitz.

    MARTHA EANU

    C O M E M O R A R E A P O g R O M U L U I d E L A I A I d I N 1 9 4 1

    (Urmare din pag. 1)

    n urm cu o lun, un grup de foti deportai n Transnistria, provenii din Romnia i Israel, a vizitat locurile unde n timpul celui de-al doilea rzboi mondial, a funcionat lagrul de la Moghilev, ne-a informat ntr-o scrisoare ing. Fincu Leizerovici, din Braov. Copil fiind, el a fost deportat acolo cu familia, a trit n lagr n condiii cumplite i a supravieuit numai fiindc a reuit s-i gseasc de lucru la unitatea militar care i pzea pe deportai. De mult vreme, ing. Leizerovici a dorit s revin n aceste locuri pentru a ridica un monument n memoria celor mori n lagr. n aceast var, prin fore proprii, donaii de la supravieuitori i cu un ajutor din Statele Unite, un mic grup de persoane din Israel i delegai ai F.C.E.R. a ajuns la cimitirul de la Moghilev. La ceremonia religioas n memoria victimelor, la care a participat i rabinul Menahem Lihstein, din Vinia, au fost de fa i 10 persoane din comunitatea local care i-au sprijinit pe fotii deportai cu mult cldur. Semnatarul scrisorii a reuit s gseasc n acest cimitir mormntul mtuii lui.

    Ing. Fincu Leizerovici sper ca din banii adunai s realizeze ct mai curnd un monument dedicat victimelor de la Moghilev.

    La Moghilev, un grup de foti deportai au comemorat victimele

    Alegeri la Comunitatea

    Evreilor din BacuLa 23 iunie a.c., membrii comunitii

    evreieti bcuane i-au ales un nou preedinte, n urma dispariiei regretatului Hari Vigdar z.l. Au candidat preedintele interimar, ing. Izu Butnaru; omul de afa-ceri, ing. Iancu Mandler; reprezentantul CAPI i oficiant de cult local, ing. Hainrich Brif. Au participat secretarul general al F.C.E.R., ing. Albert Kupferberg, i res-ponsabila cu relaii intercomunitare, ing. Mirela Aman.

    Ing. Iancu Mandler a susinut: nece-sitatea crerii unei echipe de conducere care s acioneze cu o mai mare inde-penden a comunitii fa de Federaie, desfiinarea vechiului sediu al C.E. Bacu i construirea unui restaurant ritual, a unui club, a unui dispensar medical i a unui magazin caer la Bacu. Ing. Izu Butnaru a prezentat realizrile C.E. Ba-cu n ultimul an i situaia demografic a comunitii. Ing. Hainrich Brif a pledat pentru ntrirea comunitii printr-o mai larg participare la activitile sale a tu-turor membrilor ei i pentru reconcilierea ntre candidai, n interesul general al comunitii.

    Dintre interveniile alegtorilor, dem-n de menionat a fost poziia lui Freddy Abramovici, care a subliniat faptul c Federaia are suficiente fonduri pentru refacerea sediului comunitar din Bacu. Secretarul general al F.C.E.R., Albert Kupferberg, a rspuns ntrebrilor din sal. n urma voturilor liber exprimate, ing. Izu Butnaru a fost ales preedinte al comunitii. Ing. Hainrich Brif a fost numit secretar de ctre Comitetul de conducere al comunitii.

    Corespondent HAINRICH BRIF

  • 8 REALITATEA EVREIASC - Nr. 410-411 (1210-1211) - 1 - 31 iulie 2013

    Un reformist n fruntea Federaiei Comunitilor Evreieti din UngariaLa 27 iunie a.c., adunarea general a MAZSIHISZ

    (Federaia Comunitilor Evreieti din Ungaria) l-a ales ca preedinte pe inginerul economist Andras Heisler. Alegerea unui nou lider al comunitii din Ungaria a fost determinat de votul de nencredere dat luna trecut vechii conduceri a MAZSIHISZ. Nemulumirile au fost cauzate de problemele economice, de lipsa transparen-ei i deschiderii Federaiei fa de alte organizaii evre-ieti i de stilul de munc al vechiului preedinte, Peter Feldmayer, considerat cam autocratic i individualist, au declarat presei ungare membri ai conducerii MAZSIHISZ

    Andras Heisler a mai ndeplinit aceast funcie ntre 2003-2005 dar a fost obligat s-i dea demisia, din cauza ncercrilor de a clarifica o serie de aspecte ale activitii MAZSIHISZ. Dintre cei patru candidai, Heisler a obinut 59 de voturi, din 107, cu mult peste majoritate, astfel c nu a mai fost nevoie de un al doilea tur de scrutin.

    Dup alegeri, noul preedinte a declarat c dorete

    s introduc o serie de reforme n munca organizaiei, n primul rnd s ntreasc aspectul ei federativ deoa-rece pn acum MAZSIHISZ a preluat o serie de funcii care aparin comunitilor. El vrea s pun accentul mai puin pe aspectul religios deoarece aceasta este sarcina comunitilor. MAZSIHISZ include orientrile ortodox, neolog i status quo ante. De asemenea, caracterul de federaie trebuie s se manifeste i n sarcinile de aprare a intereselor, de reprezentare i repartizare a resurselor.

    Un alt obiectiv foarte important, a afirmat Heisler, va fi deschiderea i colaborarea Federaiei cu alte orga-nizaii evreieti laice, civile. ntr-o convorbire la postul de televiziune ATV, Heisler a declarat c MAZSIHISZ ar trebui s fie o organizaie-umbrel care s cuprind toate organizaiile evreieti ungare din toate domeniile cultural, social, profesional etc. De asemenea, trebuie normalizate i relaiile cu comunitile evreieti care nu

    aparin MAZSIHISZ. El s-a referit la comunitile reform i la Comunitatea Israelit Unitar din Ungaria (EMIH). Noua lege a cultelor, din 2011, recunoate oficial n Un-garia trei organizaii de cult: MAZSIHISZ, EMIH (Statu quo ante) i Comunitatea Israelit Ortodox Autonom din Ungaria. Potrivit legislaiei, i resursele guverna-mentale pentru cultul mozaic sunt mprite ntre cele trei comuniti.

    Heisler a mai spus c prima msur luat a fost lansarea unui control economic atotcuprinztor privind activitatea MAZSIHISZ, pentru a nltura toate suspi-ciunile i zvonurile legate de administrarea organizaiei. El ar dori s nceap activitatea cu o pagin nou i s realizeze o colaborare ct mai extins cu organizaiile evreieti din Ungaria, pe baza intereselor comune care le apropie.

    EVA GALAMBOS

    Dac cineva ar fi ncercat s gseasc un moto pentru centenarul primului ser-viciu religios n Moscheea regal Carol I din Constana, poate s-ar fi oprit la: apropierea de Dumnezeu se realizeaz prin apropierea de oameni. Fiindc ce-remonia a avut darul s reuneasc sub cupola aceluiai lca de cult oameni de diverse etnii i confesiuni. Oameni, pur i simplu, mai presus de rang: oficialiti centrale i locale, membri ai comunitii musulmane din Constana, lideri laici i spirituali ai altor culte, diplomai, condu-ctori ai lumii musulmane din Balcani, Europa Central i de Est, Federaia Rus .a. Spunea unul dintre promotorii ecumenismului n lume, cunoscutul Rabin newyorkez Arthur Schneier, cu rdcini familiale n Romnia: toi suntem copiii lui Dumnezeu.

    La eveniment a participat vicepree-dintele F.C.E.R. i preedinte al C.E.B., ing. Paul Schwartz, invitat de Muftiatul Cultului Musulman din Romnia, per-sonal, de eful Cultului Musulman din Romnia, Muftiul Muurat Iusuf. Gestul a dat o nou acoperire afirmaiei din alocu-iunea de deschidere a Muftiului: preocu-parea instituiei noastre este de a dezvolta relaiile cu celelalte culte [], fapt ce va contribui la o nelegere mai bun a pro-blemelor cu care ne confruntm fiecare dintre noi, un schimb de experien n ce

    privete valorile culturale. La ora la care sunt vehiculate cliee

    de tipul rzboiul civilizaiilor, invadarea Europei (occidentale) de, cultivndu-se iritarea fa de prezena imigranilor est-europeni, asiatici, africani etc, se face confuzia ntre radicalismul islamic i populaia musulman, iat c mesa-jul anti-discriminare al primului ministru Victor Ponta, transmis de secretarul de stat al Secretariatului pentru Culte, Vic-tor Opaschi, a formulat corect ecuaia: Nu este permis s acceptm atitudini discriminatorii din orice parte ar veni ele. Credina trebuie s ne apropie, nu s ne nvrjbeasc!.

    Printre invitaii speciali prefectul Eugen Bola, viceprimarul Municipiului Constana, Decebal Fgdu, PS Teo-dosie, Arhiepiscopul Tomisului, Monse-niorul Ieronim Iacob, Vicar Episcopal. Evenimentul a fost onorat de E.S. mr lendil, ambasadorul Turciei n Rom-nia. Serviciul religios, oficiat de Muftiul Muurat Iusuf, a fost urmat de simpozionul Islamul din Romnia punte de legtur ntre Balcani i lumea euro-atlantic, con-vieuire interreligioas n spiritul valorilor sacre ale celor trei mari religii monote-iste, cu participarea unor personaliti culturale romneti. Oaspeii de onoare au primit plachete aniversare. (I.D.)

    CREdINA TREBUIE S NE APROPIE, NU S NE NVRJBEASC

    Originari din Romnia decorai cu distincia IAKIR HA ERdA Distincia Iakir Ha Erda pe 2013 a fost acordat n cadrul unei ceremonii, des-

    furate la Beer Sheva, unor personaliti originare din Romnia care s-au remar-cat n viaa social, tiinific, economic din Israel i din lume. Printre laureai se numr preedintele Centrului pentru supravieuitorii Holocaustului din Romnia, Colette Avital Israel, prof. univ. dr. Carol Iancu, de la Universitatea din Montpellier Frana, profesori la Universitatea Ben Gurion din Beer Sheva, oameni de afaceri. La ceremonie au participat: Itzhak Aharonovici, deputat n Knesset, E.S. Edward Iosiper, ambasador, atunci, al Romniei n Israel, Ruvic Danilovici,primarul oraului Beer Sheva, Zeev Schwartz, preedintele HOR, prof. univ. dr. Nathan Cohen, pree-dintele Filialei HOR Beer Sheva i Neghev. Ceremonia s-a ncheiat cu un program artistic susinut de Nansy Brandes i invitaii si, sub genericul Viaa e frumoas.

    dONAII ALE ORIgINARILOR HRLOANI dIN ISRAEL PENTRU RENOVAREA SINAgOgII dIN HRLU

    Comitetul pentru renovarea Sinagogii din Hrlu s-a reunit, nu demult, la Congre-sul originarilor hrloani din Israel, prilej cu care a fost lansat cartea profesorului Carol Iancu Istoria comunitii evreieti din Hrlu i a fost proiectat un film pe aceeai tem, realizat de Filip Faibi. Au fost colectate donaii pentru renovarea Sinagogii sus amintite.

    Coresp. prof. univ. dr. Nathan CohenPreedintele Filialei HOR Beer Sheva i Neghev

    Blutiger Juli (Iulie nsngerat) - Rz-boiul de exterminare dus de Romnia i genocidul uitat al evreilor din 1941 (Edi-tura Ferdinand Schningh, Paderborn, Mnchen, Wien, Zrich, 2013) - este o nou lucrare care se ocup de istoria Ho-locaustului romnesc. Autorul, dr. Simon Geissbhler, diplomat elveian, istoric i politolog, expert al istoriei i politicii est-europene cu un interes deosebit fa de evreii din Romnia, ofer o descriere amnunit a celor ntmplate cu evreii n Basarabia i Bucovina n lunile iunie i iulie 1941, dup ce Romnia a declarat rzboi URSS i armata romn a intrat n aceste regiuni. Izvoarele consultate cu-prind arhive militare germane, documente ale Muzeului Memorial al Holocaustului de la Washington, arhive romneti i din Republica Moldova, cele de la Yad Vashem din Ierusalim, Arhiva de istorie vizual Elie Wiesel, California, i multe altele.

    Cuprinsul crii este elocvent. Autorul face o trecere n revist a condiiilor n care n Romnia interbelic s-a dezvoltat antisemitismul pe care l explic, printre altele, prin falimentul Romniei Mari, evenimentele dramatice din Bucovina de nord i Basarabia de nord. Stabilind o aa-numit cronologie a masacrului uitat din iulie 1941, prezint cine au fost fptaii, complicii i profitorii acestor aciuni, victimele, subliniind n ncheiere faptul c este vorba de un capitol uitat al istoriei Holocaustului romnesc.

    Autorul susine c masacrele ntre-prinse n nordul Basarabiei i n Bucovina recucerite, crora le-au czut victim, dup calculele sale, cel puin 43.500 de evrei, au fost svrite de armata romn, ajutat aproape peste tot de populaia ucrainean. Referindu-se, anterior, i la pogromul din Iai, el arat c, dei autorii pogromului au fost romni, o unitate a armatei germane veghea atent n afara oraului, probabil pentru a interveni n

    cazul c evreii ar fi opus rezisten, ceea ce nu s-a ntmplat. Aceste masacre, sub-liniaz Simon Geissbhler, erau o urmare fireasc a agitaiei antisemite susinute n Romnia, n anii interbelici. Ele au avut loc la intrarea trupelor respective n localitile urbane sau rurale basarabene i bucovinene enumerate de autor, peste tot nsoite i motivate de jefuirea avuiei evreilor. Chiar i cei care nu au participat la acele masacre i jafuri au avut de ctigat din exterminarea sau alungarea peste Nistru a populaiei evreieti din localitile lor. Siluirea, apoi uciderea femeilor evreice (nfptuite n prezena soilor lor imobilizai) precum i a fetelor lor, exterminarea fr mil, cu snge rece a copilailor evrei, tot n vzul prinilor, completeaz lungul ir de crime comise - i fcute uitate. Cele 22 de fotografii luate la faa locului de ctre autor precum i cele obinute de la Yad Vashem, ilustrnd existena gropilor comune i distrugerea sinagogilor, servesc drept mrturie pentru acele ntmplri cumplite.

    Nimic nu mai amintete c n aceste locuri au trit evrei ca i cum nici n-ar fi existat. Scopul declarat de autor cu scrierea acestei cri nu era de a ridica un monument n amintirea acelei populaii exterminate, ci de a prezenta asasinarea evreilor n regiunile recucerite i contro-late de Romnia n vara anului 1941. El dorete s-i completeze opera cu stu-dierea altor localiti din regiune rmase neexplorate, precum i a memoriilor i altor materiale existente n orelele din regiune.

    O carte impresionant prin obiec-tivitate, rigoare tiinific, imensitatea surselor cercetate - i tristul adevr scos la iveal de un autor imparial i cu att mai credibil.

    Dr. Simon Geissbhler a fost invitatul ediiei din acest an a Bookfest i a citit fragmente din aceast lucrare.

    EVA UUI

    Iulie nsngerat- noi dezvluiri privind Holocaustul romnesc

    Revista MENORAA aprut noul numr al revistei Menora, pe luna mai, n coordonarea pree-

    dintelui Comunitii Evreilor din Focani, Mircea Rond. Aceasta include interesante articole pe diverse teme, tiri din ar i din Israel, o rubric de informaii juridice, sfaturi naturiste, precum i seciunea Info Club, dedicat ultimelor evenimente co-munitare, dintre care pot fi amintite participarea la Expoziia de Art Plastic Peisaj 2013, o dezbatere realizat cu prilejul comemorrii binecunoscutului scriitor de limb idi, alom Alechem, precum i invitaia la prezentarea proiectului Multiculturalitate romno-evreiasc, coordonat de profesoara Iliescu Luminia. Evenimentul a fost or-ganizat de Primria Panciu i de Liceul Tehnologic Al. I. Cuza. E.S. Dan Ben-Eliezer, ambasadorul Statului Israel n Romnia, a fost unul dintre invitaii de onoare. Succes i la ct mai multe ediii!

    DAN DRU

  • REALITATEA EVREIASC - Nr. 410-411 (1210-1211) - 1 - 31 iulie 2013 9

    O d r a m d e s p r e d e t a a m e n t u l C h i m i t i l o r d e l a A u s c h w i t zn 25 iunie, la Casa Minerva din Cluj a avut loc lansa-

    rea volumului Kmikusok (Chimitii), de Szives Sndor, o dram n dou acte, cu un subtitlu gritor: Perspectiv

    asupra lagrului de la Auschwitz, publicat de Editura Mega. Autorul ei, pe numele su real Sndor Herz, clu-jean de origine, a fost deportat la Auschwitz la vrsta de 17 ani. A scpat cu via ca prin miracol i a revenit la Cluj, unde s-a nscris la Facultatea de stomatologie. n timpul studeniei, descoperindu-i vocaia literar, s-a alturat cercului tinerilor scriitori de limb maghiar din generaia Forrs.

    ncurajat de poetul Szilgyi Domokos, cel care i-a gsit i pseudonimul literar Szves (avndu-i sor-gintea n numele su Herz (inim, n ungurete Szv), avea s se remarce n paginile revistelor literare i s publice dou volume de proz Mtt (Operaia 1963), A skorpi jegyben (Sub semnul scorpionului 1974) nainte de a se stabili n Israel, unde decenii la rnd a profesat stomatologia.

    Drama publicat n iunie 2013, n oraul natal al autorului, este o lucrare trzie, bazat pe cumplita ex-perien de la Auschwitz, unde fusese n aceeai barac cu Primo Levi. Probabil de la el a aflat i despre selecia pentru Detaamentul Chimitilor - petrecut n vara lui

    1944, dup atentatul euat asupra lui Hitler - i viznd alegerea, dintre hftlingi, a unor specialiti n chimie care urmau s lucreze la producerea benzinei sintetice. Printre aceti deinui-savani aveau s se numere mini luminate, precum Primo Levi i Jean Amery, de altfel protagoniti ai piesei.

    Cu prilejul lansrii au luat cuvntul eseista Jlia Szilgyi, autoarea prefeei, i publicistul Zoltn Tibori Szab, preedintele Fundaiei Minerva i redactorul crii. Andrea Ghi a dat citire mesajului transmis de Mike Klein, din Washington, vr i prieten al autorului, cel care a sponsorizat publicarea piesei, cu intenia de a nu se pierde i de a-l bucura pe Sndor Szves (Herz) care, din pricina bolii i vrstei naintate, este internat ntr-un cmin de btrni din Israel. Piesa, foarte bine construit i extrem de interesant, ateapt s fie pus n scen.

    Formaia Flauto Dolce (conducerea muzical Maj Zoltn, solist Mihaela Maxim, instrumentiste Szab Mria i Tth gnes), invitat la eveniment, a prezentat cntece hasidice maramureene.

    ANDREA GHI

    F o r u m u l G l o b a l p e n t r u C o m b a t e r e a A n t i s e m i t i s m u l u i

    V E C H E A P R O B L E M N H A I N E N O I

    DIANA MEDAN: Ca