UNIVERSITATEA CREŞTINĂ DIMITRIE CANTEMIR

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC COMERCIALMASTER MANAGEMENTUL AFACERILOR IN TURISM

Program de valorificare şi dezvoltare durabilăa patrimoniului turistic balnear al staţiunii

Baile Sărata Monteoru - orizont 2020

Coordonator Masterand Prof. Universitar Doctor Isar ConstantinNicolae Neacsu Bucuresti 2015

1

CUPRINS

1.1. Evaluarea resurselor turistice .................................................................................................3

1.2. Gradul actual de valorificare a resurselor ...............................................................................8

1.2.1. Analiza bazei tehnico-materiale ....................................................................................8

1.2.2. Analiza circulaţiei turistice .....................................................................................11

1.3. Program de modernizare, dezvoltare şi promovare a ofertei turistice (orizont 2015).............14

1.3.1. Program de modernizare a serviciilor turistice ..................................................................14

1.3.2. Program de dezvoltare a serviciilor turistice ....................................................................15

1.3.3. Program de promovare a ofertei turistice (în structura 2020) ..........................................18

1.3.4. Propuneri privind protecţia şi conservarea resurselor turistice şi a mediului înconjurător 20

Bibliografie selectivă .........................................................................................................................21

2

1.1. EVALUAREA RESURSELOR TURISTICE ÎN STAŢIUNEA SĂRATA MONTEORU

Sărata-Monteoru (denumit pe scurt și Monteoru) este un sat în comuna Merei, județul Buzău.

Sărata-Monteoru este o stațiune balneară situată în zona central-vestică a județului Buzău, la

aproximativ 20 km nord-vest de orașul Buzău. Localitatea aparține administrativ de comuna Merei și a fost întâi cunoscută între localnici pentru apele tămăduitoare ale izvoarelor sărate. 

Localitatea este plasată într-o depresiune intracolinară drenată de râul Sărata, la extremitatea

sud-estică a Subcarpaților Curburii, între Dealurile Istriței, dealuri acoperite de o vegetație bogată și la adăpost de vânturi. Climatul depresiunii este continental, cu veri calde și însorite, fără curenți de aer iar precipitațiile și nebulozitatea sunt reduse. 

Localitatea este cunoscută și pentru cultura Monteoru, o cultură arheologică datând din epoca

bronzului, reprezentată printr-o mare așezare aflată în apropiere de marginea de est a satului de

astăzi, pe dealul Cetățuia.

Prima mențiune documentară a localității Sărata se află intr-un document emis de Vlad

Calugărul intre anii 1482 – 1496. Intemeietorul stațiunii este Grigore Stavri, un comerciant grec

care de-a lungul timpului devine boierul Grigore Constantinescu Monteoru. Acesta descoperă in

subsolurile localitatii „aurul negru”, petrolul cu ajutorul căruia transformă Sărata in cel mai

important centru de extracție şi prelucrare a petrolului din România. Cu banii scosi din petrol, ridică

Sărata la rang de comună, apoi o transformă in statiune balneoclimaterică la 1 iulie 1895 şi ii dă

numele de Sarata Monteoru.

În această zonă, petrolul există în subsol la adâncime mică, iar apele din subteran au conținut

mare de petrol, brom, iod și sare, motiv pentru care localnicii folosesc doar apă îmbuteliată, cea din

fântâni nefiind utilizabilă. Aceste ape sunt, însă, folosite pentru tratamente medicinale; ele curg din

15 izvoare aflate în toată depresiunea. 

Spre sfârșitul secolului al XIX-lea, localitatea și terenurile din jur au fost cumpărate de grecul

Grigore Monteoru, care a dat și numele localității; acesta a exploatat cu succes zăcămintele de

petrol, înființând aici și singura mină de petrol din Europa, după care a folosit câștigurile pentru a

finanța investiția într-o stațiune turistică. Stațiunea a avut perioada de glorie până la al Doilea

Război Mondial, fiind distrusă după instaurarea regimului comunist și confiscarea proprietății. În anii 1970, statul comunist a început să facă din nou niște mici investiții în stațiune, completate

după căderea regimului și revenirea la economia de piață, de alte inițiative private în domeniul

turismului. 

Principalele resurse turistice sunt

IZVORUL MINERAL NR 6

3

Stațiunea este renumită pentru izvoarele cu ape minerale sarate, iodurate, bromurate,

magneziene, sulfuroase, calcice si pentru namolul mineral de depunere din izvoarele naturale

sulfuroase. Acestea sunt indicate pentru tratarea afectiunilor aparatului locomotor, afectiunilor

ginecologice, gastrointestinale, hepato-biliare.

Recomandări terapeutice ale apei din izvorul nr. 6: ulcer gastric şi duodenal, gastrite, duodenite,

dismicrobism intestinal, litiaza biliara, enterocolite, pancreatite, indigestii acute.

ŞTRANDUL CU APĂ SĂRATĂ

Cura balneară de la Sărata Monteoru are indicatii terapeutice pentru afectiuni reumatismale,

afectiuni ortopedico traumatice si posttraumatice, afectiuni ginecologice, nevroza astenica, afectiuni

neurologice.

Un punct de atracţie pentru pasionaţii de sporturi extreme, este cea mai mare tiroliana din ţară, de

200 de metri şi inca una de 40 de metri pentru copii. De asemenea, un perete de escalada, precum si

un centru de inchiriat mountain-bike-uri pentru a putea vizita toate atractiile din zona.

BISERICA „ADORMIREA MAICI DOMNULUI ”

Parte a complexului Monteoru, biserica este înzestrată cu valoroase obiecte de patrimoniu,

printre care catapeteasma îmbrăcată în foiţă de aur, candelele de argint şi o Evanghelie de la 1876,

toate menite să încânte privirea pelerinului care îi trece pragul. Arhitectura bisericii este

neobizantină cu influenţe neogotice, fiind proiectată de un arhitect german. În 1876, când ctitorul

Monteoru a ridicat lăcaşul, a înzestrat-o şi cu frumoase obiecte de cult, odoare şi icoane, unele

dintre ele păstrându-se şi astăzi. De-a lungul timpului, biserica a fost reparată de mai multe ori.

Astfel, în 1946, i s-a înlocuit tabla acoperişului, afectat de puternicul cutremur din 10 noiembrie

1940. Seismul din 4 martie 1977 a provocat şi mai multe stricăciuni lăcaşului, fiind grav avariată

turla mică. Între anii 1979 şi 1995 s-au îngrijit rănile lăsate de devastatoarele cutremure. În toată

această perioadă, enoriaşii au fost nevoiţi să participe la slujbe în capela destinată familiei

Monteoru. Pictura este una deosebit de frumoasă, efectuată de arhid. Gabriel Sibiescu între 2000 şi

2002, în frescă, în stil bizantin şi a înlocuit-o pe cea iniţială, realizată în ulei, degradată de

vicisitudinile vremii.

Adăposteşte obiecte de patrimoniu

Catapeteasma bisericii este de patrimoniu, artistic lucrată în lemn de tei şi îmbrăcată în foiţă de aur,

icoanele de pe ea fiind realizate de Constantin Dumitrescu în 1876, cele mici păstrându-se în forma

lor originală, în timp ce picturile mari au fost restaurate de Gabriel Sibiescu.

De patrimoniu mai sunt şi candelele originale din argint, ce poartă inscripţia ctitorului Monteoru,

restaurate şi ele de Gabriel Petre, policandrul realizat în 1876, donat de Konstantin Ionesco,

Evanghelia originală, o cruce, clopotele iniţiale aduse din Austria şi câteva cărţi religioase. De 4

asemenea, la Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Monteoru, credincioşii îşi pot îndrepta

rugăciunile şi spre o frumoasă icoană a Maicii Domnului cu Pruncul, placată în argint, o

reproducere a unei icoane bizantine vechi din Ucraina, considerată făcătoare de minuni.

BISERICA – CAPELA A FAMILIEI MONTEORU

Construită in 1902-1903 de catre arhitectul Eduard Honzik si pictată de Costin Petrescu, care a fost

şi pictorul Casei Regale a Romaniei. In subsolul bisericii odihnesc sapte membri ai familiei

Monteoru.

 PARCUL DENDROLOGIC Are peste 2 hectare  si a fost conceput in stil „englezesc”. Aici sunt plantati arbori din specii

autohtone si specii exotice aduse din America de Nord, China sau Japonia. Parcul inconjoara Vila

Monteoru si Tabăra Scolară Sărata Monteoru.

Parcul Monteoru este situat intr-o mică depresiune din Subcarpatii de Curbura, pe versantul de

nord-vest al Dealului Mare, in centrul statiunii balneoclimaterice Sarata-Monteoru, la 18 km de

municipiul Buzău.

Parcul dendrologic de o rară frumusețe, cu fântâni arteziene, foisor şi arbori de importanță

ştiintifică era localizat pe fostul domeniu al familiei Monteoru, fiind conceput in stil englezesc şi a

fost terminat in anul 1904.

În prezent ocupă o suprafață de 5.162 mp si adăposteşte specii forestiere şi exotice: molidul,

bradul alb, thuya, tisa, plopul alb, plopul negru, scumpia, salcâmul galben. În mijlocul parcului este

adapostită în vila celebrei familii Grigore Constantinescu-Monteoru şi a urmaşilor acesteia, unde

functionează o tabară de elevi.

VILA MONTEORU

Construită in 1888, are o suprafața de 510 metri pătrati, parter si etaj.

Imobilul a fost construit în ultimul sfert al secolului al XIX-lea, fiind, conform istoricului Ion Bulei

una dintre casele celor înstăriți care începeau să marcheze imaginea orașului București, altele

exemple fiind Casa Lahovary și Casa Vernescu (Calea Victoriei nr. nr. 133).

După ce a fost cumpărată de Grigore Constantinescu-Monteoru (n. 1831 - d. 1898), casa a

suferit o renovare radicală între anii 1887-1889 realizată de arhitecții Ion Mincu și Nicolae

Cuțarida ,Nicolae Cuțarida a refăcut interioarele în stil eclectic francez, cu plafoane în stuc pictat,

cu lambriuri și a fost amenajată scara monumentală. Elena Lascăr Catargi, fiica lui Grigore

Constantinescu-Monteoru, sub presiune sovietică, a donat casa, decizie care a fost anulată după anul

2000 de justiție, întrucât această donație s-ar fi făcut sub amenințarea armei.

5

În 1945 casa a intrată în posesia Asociației Române pentru strângerea Legăturilor cu Uniunea

Sovietică (ARLUS) iar în 1948 a fost naționalizată. Din 1952, casa a slujit drept sediu Uniunii

Scriitorilor din România. În 1997, Primăria Municipiului București dădea casa în folosință Uniunii

Scriitorilor, pentru o perioadă de 49 de ani. În aprilie 2010, Tribunalul București a decis ca imobilul

să fie restituit în natură de Uniunea Scriitorilor, moștenitoarelor familiei Monteoru, Ioana

Angelescu și mamei sale, Nora-Geta Angelescu Monteoru. Decizia a fost atacată în justiție, la

Curtea de Apel București. La data de 1 februarie 2013, Curtea de Apel București a respins recursul

ca nefondat, iar decizia avea caracter irevocabil. Consecința a fost că până la data de 15 aprilie

2013, Uniunea Scriitorilor era obligată să elibereze imobilul. La 29 martie 2013, la ora 12, în Sala

Oglinzilor a avut loc o manifestare a USR, prin care organizația se despărțea de sediul său,

rememorând momente din istoria acestuia, în prezența scriitorilor și a președintelui Nicolae

Manolescu La 11 aprilie 2013, a fost inițiat un apel pentru ca statul român, cel care a fost

proprietarul ei până acum câțiva ani, să redevină, legal, proprietar și să o redea circuitului cultural,

așa cum a făcut în alte situații similar”, inițiatorii argumentând că „statul român, prin organismele

sale alese și numite, are datoria de a cumpăra această casă, a o restaura, pentru că este vorba de un

monument istoric și de arhitectură, ca unul în care se mai poate regăsi stilul lui Ion Mincu, pentru a

o transforma într-un centru cultural, unde să aibă loc evenimente literare și artistice de importanță

națională”

Printre semnatari erau Nicolae Manolescu, Gabriel Chifu, Adrian Popescu, Nicolae

Prelipceanu, Ana Blandiana, Gabriela Adameșteanu, Dan Hăulică, Varujan Vosganian, Gabriel

Dimisianu, Romulus Rusan, Ion Pop, Marta Petreu, Mihai Șora, Horia Gârbea, Denisa Comănescu,

Marian Drăghici, Dan Cristea, Liviu Ioan Stoiciu, Ion Vartic, Mihai Zamfir, Livius Ciocârlie, Nora

Iuga, Magda Cârneci, Luiza Palanciuc, Sorin Lavric și Simona Vasilache. Noua proprietară a

declarat că dorește renovarea și păstrarea imobilului în circuitul cultural.

TABARA ŞCOLARĂ SĂRATA MONTEORU Se află in interiorul parcului dendrologic. 

MINA DE PETROL Este unică în Europa şi o raritate în lume, prin sistemul de exploatare a zăcămintelor

petrolifere cu metode miniere. Puţurile au fost săpate la adâncimi între 240 şi 320 de metri. Este cea

mai veche exploatare petrolieră din judeţul Buzău (a doua jumătate a secolului al XIX-lea). În 1923

încă se extragea petrol prin puţuri, iar din 1925 prin galerii, metodă utilizată şi astăzi. Din 1931, din

aceste galerii s-au forat sonde orizontale. Ţiţeiul se scurgea în galerii către puţul principal de unde,

cu o pompă, era împins către suprafaţă. Aerisirea se făcea cu un ventilator, iar iluminatul cu lămpi

cu acumulator. Pentru intrarea în mină se foloseşte şi astăzi un ascensor electrificat.

6

Mina se află la poalele Dealului Păcura Mică, iar accesul până la intrarea în mină se face pe

lângă ştrand şi Complexul Balnear Monteoru. Traseul până la mină dureaza aproximativ 1 oră. O

altă variantă ar fi sa mergeţi până în capătul staţiunii, iar apoi pe drumul asfaltat ce înconjoară

dealul, acest traseu fiind ceva mai lung, dar foarte frumos. Odată ajunşi la mină, să ştiţi că accesul

publicului nu este permis, din raţiuni de siguranţă, însă o veţi putea vedea de la bariera.

SCHITUL LUI NEGOIŢĂ Moşia Sărata (sau satul Sărata), este atestată documentar începând din 8 septembrie 1525,

aici având proprietăţi, de-a lungul timpului, Episcopia Buzăului, familia voievodului Vlad Vintilă,

boierii Mărgineni, mănăstirea Izvorani, Negoiţă şi Mihai postelnic (ctitorii mănăstirii Pinu Mare),

mănăstirile Berca şi Slobozia lui Enache, Costache Ghica, Constantin Brâncoveanu şi Mihai

Cantacuzino. Faptul că nici un document aparţinând acestor mari proprietari funciari nu pomeneşte

despre existenţa în hotarul moşiilor lor a vreunui ansamblu monahal, ne face să credem că acest

schit dispărut se afla în afara moşiei satului Sărata şi nu putea deci purta numele de Schitul Sărata.  

Schitul nu a funcţionat nici până la Legea Secularizării şi nici nu a fost închinat Episcopiei

Buzăului, în condicile căreia ar fi trebuit să se afle.

Între anii 1863 şi 1885-1890, când Basil Iorgulescu îşi strânge materialul pentru dicţionarul

istoric al judeţului Buzău, este o perioadă scurtă de timp, în care memoria colectivă ar fi conservat o

amintire vie şi clară asupra existenţei unui ansamblu monahal. În tradiţia locală actuală, personajul

Negoiţă este considerat ultimul vieţuitor al schitului, care ar fi fost înmormântat acolo de către

săteni, împreună cu mari comori, însă apelativul acestuia nu este în nici un caz biblic, aparţinând

mai degrabă unui mirean. cum, odată ajunşi la Schitul lui Negoiţă, turiştii vor regăsi o serie de

ruine, precum şi o construcţie mică din lemn, cu un altar, lumânări şi spaţiu pentru rugăciune, totul

într-un micuţ luminiş. Traseul până la Schitul lui Negoiţă este marcat, porneşte din dreptul pensiunii

La Păducel, ţine  linia pârâului şi urcă lin prin pădurea tânără, timp de aproximativ 40 de minute.

Din loc în loc veţi găsi câte o cruce, care să vă amintească faptul ca şunteţi pe drumul cel bun.  

LA CRUCE Deasupra staţiunii, în partea stângă dinspre intrare, pe dealul Piscul Mocanului, la

altitudinea de 270 de metri, străjuieste o cruce inaltă într-un punct de belvedere. Aceasta fost

ridicată în anul 2002, are o înălţime de zece metri şi este frumos iluminată noaptea, fiind vizibilă

din principalele extreme ale localităţii. Crucea este unul din punctele de interes ale Monteorului, o

drumeţie până aici durând mai puţin de o ora din centrul staţiunii. Traseul este marcat cu indicatoare

şi cruce roşie. La baza crucii este amenajat un loc de repaos, de unde se poate admira panorama văii

Săratei.

7

LACULVERDE

Lacul Verde este singurul lac din Muntii Vrancei format natural prin alunecarea unui versant

care a blocat cursul unui pârâiaş. Din Sărata Monteoru, puteti ajunge la Lacul Verde urmând un

traseu de aproximativ 3 ore, care începe în acelaşi loc ca şi traseul pentru Schitul lui Negoiţă şi este

marcat cu triunghi rosu: albia Râului Sărata, Casa de Apă, Stânca lui Momu, Lacul Verde. Urcuşul

nu este abrupt şi, pe unele portiuni veti avea impresia că sunteţi într-un parc sălbatic, atât de

frumoasă este pădurea brăzdată de cărări.  Dupa aproximativ 2 ore ajungeti pe un platou stancos,

unde va fi mai greu de urmărit marcajul, însă îl veţi putea găsi pe pietre. De aici, traseul mai

continuă. Noi, din păcate, a trebuit sa ne întoarcem şi nu am reuşit să-l finalizăm. Dacă aveţi

informaţii despre cum continuă traseul spre Lacul Verde, vă invităm sa ne povestiţi şi nouă!

CASTRUL ROMAN DE LA PIETROASELE Se crede că acest castru a fost construit de către împăratul Constantin cel Mare în perioada

campaniei din anul 332 împotriva goților de la nord de Dunăre. În această campanie armata

bizantină, condusă de Constantin al II-lea - fiul împăratului, îi înfrânge pe goți și, ca urmare, ținuturile de la nord de Dunăre reintră pentru o perioadă sub stăpânire romană. În castru se

instalează Legiunea a XI-a Claudia venită de la Durostorum. 

În necropola alăturată castrului s-au descoperit monede din perioada împăratului Constantin al

II-lea. O raritate o constituie siliqua în greutate de 2,09g emisă de Oficina din Arles  În situl

arheologic din apropiere au fost găsite fragmente de olane romane, provenind din rețeaua de

alimentare cu apă a castrului și așezării civile din sec. IV p. Hr. [2] precum și o instalație de

aducțiune și de distribuire a apei săpată în piatră.

Castrul roman de la Pietroasa (124 m x 158 m), care a fost descoperit în anii '90, cuprinde și

termele (băile termale romane) înconjurate de zidul sudic de apărare, aparținând de cultura

Pietroasa. Castrul roman va fi prezentat parțial publicului, prin amenajarea unui muzeu ce va

cuprinde termele și zidul sudic de apărare.

Santierul arheologic de pe Dealul Pragu, la Cetățuie. Aici au fost descoperite ruinele unor

întărituri dacice şi numeroase obiecte apartinând epocii bronzului, urmele uneia dintre cele mai

interesante culturi carpatice ale epocii bronzului, Cultura Monteoru, caracteristică pentru o arie

geografica foarte extinsă. În acest sat, s-au găsit inele din aur, diferite vase din ceramică, decorate şi

un topor din bronz.

Gradul actual de valorificare al resurselor

1.2.1 Analiza bazei tehnico-materiale

Bogăţiei de resurse din staţiunea Sărata Monteoru i se alătură baza tehnico-materială,

infrastructura generală şi turistică de aici.8

Structurile turistice cuprind totalitatea mijloacelor materiale de care se foloseşte turistul pentru

realizarea funcţiilor sale economice şi funcţionale. În acest context se au în vedere atât mijloacele

materiale specifice turismului, cât şi cele comune aparţinând altor ramuri.

Baza de cazare 

Cazarea turistică reprezintă principala componentă a bazei tehnico-materiale, fiindind

ispensabilă sejururilor.Aceasta se află într-o permanentă adaptare la evoluţia cererii turistice prin

ridicarea gradului de confort. Poate fi, datorită investiţiilor majore necesare, destul de inelastică la

schimbările cererii, pe timp scurt. În staţiunea Sărata Monteoru, în ultimii ani, a avut loc o scădere

a numărului acestor structuri, deoarece unele au fost scoase din circuitul turistic, nemairăspunzând

cerinţelor, iar altele au trecut în locaţie de gestiune sau au fost vândute

Oferta de cazare din Sărata Monteoru este bogată, incluzând hoteluri, vile, pensiuni turistice, camping.

a. Hoteluri în Sărata Monteoru :

Crt. Nr.

Hotel Categorie Adresa

1 Hotel CERES 2** Strada Principala, Sărata-Monteoru

2 Hotel Montana 2** Sarata Monteoru, Nr. 292.

3 Hotel Cazino 3*** Sarata Monteoru, str. Principala, nr. 45

4 Hotel Monteoru 2** Sarata Monteoru Nr. 292/1

b. Pensiuni şi vile în Sărata MonteoruCrt. Nr.

Pensiuni Cate-gorie

Adresa

1 Pensiunea 'Casa cu Tei' 3* Str. Drumul Schelei 207,

2 Pensiunea (Vila) Olga 3* STR. VALEA SEACA Nr. 30

3  Pensiunea 'La Pădure' 3*  Sarata Monteoru 330B, 

4  Complex Caprice 3* Nr.408 SARATA MONTEORU

5  Pensiunea 'La Paducel' 3*  Str. Dn 1 - Sarata Monteoru,

6  Pensiunea Mădălin 3* Langa stand Sarata Monteoru

7  Pensiunea 'Țara Luanei' 4*  Sărata Monteoru nr. 332, 

8 Pensiunea Luminița 3* DJ203G, Sărata-Monteoru, 

9  Vila Europa 3* Sarata Monteoru, nr. 339

10 Casa MONTEORU 2** Sarata Monteoru, str. Drumul Schelei, nr. 207

11 Pensiunea LORENA 2** Sarata Monteoru, Str. Huioaba nr. 160

12 Pensiunea Cerbul 2** Sarata Monteoru, str. Drumul Schelei, nr. 215  

13 Pensiunea Marin Iuliu Trandafir

2** Sarata Monteoru, str. Principala, nr. 338

9

14 Pensiunea Favorit 4*** Sarata Monteoru

15 Casa Vlasin 2** Sarata Monteoru

16 Casa Camelia 2** Sarata Monteoru

17 Casa de zahar 3*** Sarata Monteoru

18 Pensiunea Mon Ami Sarata 2** Sarata Monteoru

19 Vila Casuta din Deal 2** Sarata Monteoru

c. Cazare in campingCamping Adventura 2*

Unităţi de alimentaţieÎn ceea ce priveşte structurile de alimentaţie din Sărata Monteoru, acestea sunt

reprezentate în primul rând de restaurante: care sunt incluse in cadrul hotelurilor si pensiunilor din aceasta statiune Structuri de tratament în Sărata Monteoru

Datorită în primul rând factorilor naturali de cură, în cadrul staţiunii Sărata Monteoru se realizează tratamente pentru o arie largă de afecţiuni: - afectiuni reumatismale inflamatorii: poliartita reumatoida, spondilita anchilopoetica;

- afectiuni reumatismale degenerative: artoze, spondiloze, coxartroze, gonartroze, radiculopatii, tulburari de statica ale coloanei vertebrale si membrelor inferioare ; - afectiuni ale tesuturilor moi (abarticulare): periartita scapulo-humerala si coxo-femurala, tendinite, bursite, fibromialgie etc ; - afectiuni ortopedico -traumatice -sechele osoase si articulare dupa fracturi ale membrelor, sechele post-fracturi vertebrale, leziuni post-traumatice ale tendoanelor, musculare, tulburari circulatorii si trofice post-traumatice; - afectiuni neurologice periferice: nevralgii, neuropatii cu diverse cauze, pareze si paralizii de nervi periferice, polinevrite; - afectiuni neurologice centrale: sechele hemiparetice si hemiplegice post-accident vascular cerebral sau post-traumatisme cerebrale; nevroza astenica.

În funcţie de afecţiunile prezentate, factorii de tratament naturali şi artificiali se combină de către personalul medical sub forma unui plan de cură, la care se adaugă dietoterapia, reflexoterapia şi altele. Cura balneară durează 10-18 zile şi se compune din asocierea factorilor naturali cu proceduri ajutătoare prescrise de medic, la care se poate adăuga şi dieta alimentară în funcţie de afecţiune.

Personalul medical ce efectuează tratamentele este unul califiat, bine pregătit în domeniu (medici, asistente, maseoze, infirmiere).Proceduri :

hidroterapie -băi calde sarate; termoterapie electroterapie: curenţi de joasă frecventa (curenti diadinamici, exponentiali, Trabert, Tens),

curenti de medie frecventa interferentiali), curenti de înalta frecventa (unde scurte, ultrasunet);

galvanoterapie uscata;

10

bai galvanice magnetoterapie; laserterapie; fototerapie cu lumina polarizata, masaj terapeutic, kinetoterapie si gimnastica medica

 Resursele de tratament

Principalul factor terapeutic îl constituie izvoarele minerale clorurosodice, magneziene, sulfuroase, iodurate si nămolul sapropelic, benefice in principal in cazul afecţiunilor reumatismale, ginecologice si digesive.

Staţiunea are o bază de tratament, modernizată dupa ultimile standarde in materie, este dotată cu aparatura medicala performanta, de ultima generatie.

Bazele de tratament din cadrul staţiunii Sărata Monteoru sunt: Hotel Ceres Hotelul Ceres are o capacitate de 166 locuri în camere duble, clasificate la categoria doua stele. Fiecare camera dispune de baie proprie, telefon, aer conditionat, televizor 

Hotelul Monteoru este dotat cu:- Instalatii cu bai calde si aplicatii cu namol.- Instalatii pentru fizioterapie, hidroterapie, electroterapie, magnetoterapie.- Bazine cu apa sarata- Cabinete proceduri medicale- Cabinet masaj

Baile calde cu apa minerala în bazine, apa hipersalină, încaăcată în concentratie maximă cu halogeni (Cl, Br, I, Fr), terapie în baie generală la temperatura de 36-37°C.Tratament pentru urmatoarele afectiuni:

- Reumatism degenerativ- Spondiloza cervicală- Spondiloza dorsală- Spondiloza lombară- Artroze

În incinta complexului Monteoru se pot efectua diverse activități recreative: fotbal, tenis de masa, volei, înot, jogging, etc.1.2.2 Analiza circulatiei turistice

Numărul turiştilor cazati in pensiunile turistice

Circulația turistică a unei zone se poate determina făcând analiza mai multor indicatori și anume:

1. Numărul de sosiri și numărul înnoptărilor în structurile de cazare turistică.

2. Durata medie a sejurului - este un indicator calitativ cu privire la amploarea actvității turistice și

disponibilitatea turiștilor de a rămâne o anumită perioadă într-o anumită zonă sau țară.

3. Densitatea circulației turistice - este un raport între numărul turiștilor și numărul populației

rezidente sau între numărul de zile turistice și numărul populației rezidente. Acest indicator

exprimă legătura dintre fluxul turiștilor și populația rezidentă a unei zone sau a unei țări.

11

4. Indicii de utilizare netã a capacitãții de cazare turisticã în funcțiune se calculeazã prin raportarea

numãrului de înnoptãri realizate, la capacitatea de cazare turisticã în funcțiune, din perioada

respectivã.

”Indicatorii turismului redau într-o exprimare sintetică, matematică, informații cu privire la

diferite aspecte turistice, informații utile pentru măsurarea fenomenului și a efectelor sale, pentru

anticiparea tendințelor de evoluție și pentru fundamentarea politicii de dezvoltare în domeniu”.

Circulaţia turistică reprezintă sinteza care reflectă modul de atractivitate şi nivelul de valorificare a

potenţialului turistic. Este elementul dinamic, răspunzător de creşterea şi diversificarea bazei de

cazare, de mărimea şi modernizarea bazei de tratament şi de intensificarea bazei de agrement.

Formarea fluxurilor turistice depinde de o multitudine de factori: nivelul de trai (veniturile

disponibile, bugetul alocat pentru concediu), posibilităţile de călătorie (timpul disponibil pentru

concediu, timpul disponibil pentru călătorie, distanţa parcursă, mijloacele de transport, fracţionarea

vacanţelor, etc).

1. Numărul sosirilor

Numărul de sosiri corespunde numărului de turiști, atât pentru turiştii români cât și străini,

care stau în unitățile de cazare turistică (hoteluri și alte unități de cazare), în perioada luată în

considerare, respectiv anul 2013

În continuare voi prezenta structura sosirilor de turiști în staţiunea Sărata Monteoru

Tabelul nr. 1 Sosirile turistice in Statiunea Sărata Monteoru în perioada 2006-2013

anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013totalul sosirilor 10606 12586 12816 13071 17410 12418 11997 11087

Sursa: www.insse.ro Sosirile turistice in statiunea Sarata Monteoru in perioada analizata a avut o usoara tendinta

de scadere, astfel in anul 2009 s-au inregistrat cele mai multe sosiri in scop turistic in unitatile de

primire cu o valoare de 13071 iar in anul 2013 au sosit un numar mai mic de turisti adica 11087.

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 20130

4000

8000

12000

16000

20000

Sosirile turistice în perioada 2006-2013 in

Stațiunea Sărata Monteoru

num

ar p

erso

ane

12

2. Numărul înnoptărilor

Tabel nr.2 Evoluția numărului de înnoptări în perioada 2006-2013 in statiunea Sărata Monteoru

anul 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013totalul

inoptarilor 64839 71577 71435 73608 64986 79377 76070 58084

Sursa: www.insse.ro

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 20130

100002000030000400005000060000700008000090000

Numarul de inoptari in Statiunea Sarata Monteoru in perioada 2006-2013

Numărul inoptărilor cum reiese din analiza datelor statistice are o tendinta de scadere astfel in anulo 2011 cand s-au inregistrat 79337 față de anul 20132 când s-au inregistrat 58084 , ceea ce reprezinta peste 20000 de zile om.

3. Durata medie a sejurului

Durata medie a sejurului reflectă capacitatea ofertei turistice de a reține turistul intr-o anumită zonă

și se calculează după formula:

numă r î nnopt ă ri(N zt)numă r turi ș ti(N t)

Tabel .3 Durata medie a sejurului în stațiunile Sărata Monteoru în perioada 2006-2013

Crt.

Nr.

ani total sosiri total inoptari durata medie

a sejurului

1 2006 10606 64893 6,122 2007 12586 71577 5,693 2008 12816 71435 5,574 2009 13071 73608 5,635 2010 17410 64986 3,736 2011 12418 79377 6,397 2012 11997 76070 6,34

13

8 2013 11087 58084 5,24

Sursa: www.insse.ro

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 20133.003.504.004.505.005.506.006.507.00

6.125.69 5.57 5.63

3.73

6.39 6.34

5.24

Evolutia duratei medii a sejurului in Statiunea Sarata Monteoru in pe-

rioada 2006-2013

Din analiza datelor statistice se observa ca durata media a sejurului in statiunea Sărata

Monteoru a scazut de la 6,39 zile in anul 2011 la peste 5 zile in anul 2013. Acest fapt se datoreaza

conditiilor economice interne si orientarea turistilor catre alte destinatii turistice.

1.3. Program de modernizare, dezvoltare şi promovare a ofertei turistice (orizont 2020) 1.3.1. Program de modernizare a serviciilor turistice

- Îmbunătăirea accesului la site-urile industriale turistice şi montane prin îmbunătăirea

infrastructurii de drumuri şi transport

- Dezvoltarea si extinderea infrastructurii utilitatilor (alimentare si tratare, apa, deseuri solide,

alimentarea cu gaze naturale si energie electrica) si a structurilor energetice (ratele de transport

si capacitati de productie a energiei elecrice si termice)

- Reclama turistica bine dirijata si sustinuta care sa aiba drept efect cresterea vizibilității regiunii

prin dezvoltarea, diversificarea şi promovarea ofertei turistice

- Creşterea locurilor de cazare si îmbunătăirea conditților acestora

- Aparitia mai multor parcuri în împrejurimile statiunilor

- Crearea unor baze de agrement pentru tineret

- Cresterea nivelului de siguranta în statiune

- Crearea unor baze sportive

- Organizarea de excursii pe trasee turistice din împrejurimea statiunilor turistice balneare

- Dotarea cu aparatura medicala moderna

- Mai multe sali de gimnastica medicala

14

- Reabilitarea actualelor clinici si baze de tratament

- Angajarea unui numar mai mare de personal de specialitate

1.3.2. Program de dezvoltare a serviciilor turistice

Se apreciază că durata lungă de elaborare şi adoptare a unei legislaţii corespunzătoare, lipsa

resurselor financiare pentru modernizarea şi dezvoltarea staţiunilor, lipsa condiţiilor avantajoase de

acordare a creditelor pentru dezvoltarea turismului, scăderea puterii de cumpărare, dar şi

managementul staţiunilor balneare româneşti, în multe cazuri necorespunzător, au fost cauzele

principale ale stării de degradare şi criză care a afectat această formă de turism. Situaţia ar fi evoluat

mai bine dacă factorii de decizie de la nivelul consiliilor locale şi de la conducerea societăţilor şi-ar

fi stabilit bine obiectivele şi ar fi ales strategii corespunzătoare.

Principalele obiective strategice ale acestor staţiuni ar putea fi:

Creşterea competitivităţii ofertei balneare proprii;

Consolidarea poziţiei pe piaţa internă şi externă;

Creşterea gradului de ocupare şi a eficienţei economice a activităţii;

Strategia de reamenajare şi reechipare a centrelor de tratament din sanatoriile existente

Strategia aceasta se va axa pe modernizarea bazelor de tratament, atât prin dotarea cu

tehnică medicală modernă pentru cură clasică, cât şi prin realizarea centrelor de repunere în formă,

antistres, sau de înfrumuseţare, specifice turismului de sănătate.

Valorificarea şansei pe care acest nou concept, care înseamnă trecerea de la medicina omului

bolnav la medicina omului sănătos, o dă turismului balnear este cheia relansării acestei forme de

turism.

Coordonatele unei asemenea strategii sunt:

- selectarea , pe baza unei zonări funcţionale, a spaţiilor din baza de tratament ce vor face obiectul

modernizării şi a spaţiilor ce, prin redistribuire, ar putea fi alocate serviciilor turismului de

bunăstare;

- reamenajarea spaţiilor cu destinaţia tratament balnear, care în cele mai multe cazuri înregistrează

un grad avansat de uzură;

- achiziţionarea de aparatură modernă, cea existentă fiind depăşită fizic şi moral;

- selectarea şi pregătirea personalului ce va asigura asistenţa pentru noile servicii ce vor fi oferite;

- efectuarea unei analize economice, stabilirea costurilor estimative pentru modernizare şi a

cuantumului ce poate fi acoperit din surse proprii;

- întocmirea unui studiu de fezabilitate în vederea obţinerii creditelor necesare realizării

programului.

15

Strategia de modernizare a echipamentelor de cazare, alimentaţie, agrement şi

dezvoltare a ofertei de servicii

Având în vedere că marea majoritate a structurilor de primire turistică şi de alimentaţie au

fost realizate înainte de 1989, fiind proiectate pentru un turism de masă, iar în ultimii 15 ani s-au

făcut puţine investiţii, este imperios necesară implementarea unor programe de modernizare şi

ridicare a nivelului de confort. În ciuda efortului investiţional însemnat aceste programe trebuie

puse în aplicare pentru a putea fi competitivi pe piaţa similară europeană.

Una din problemele mari ale ofertei staţiunilor balneare este şi agrementul. Departe de

exigenţele cererii şi de ceea ce se oferă în staţiunile termale din ţări cu tradiţie ale Uniunii

Europene, agrementul din staţiunile noastre trebuie ,, reformulat” prin:

- crearea şi dotarea unor cluburi de incintă în cadrul hotelurilor;

- realizarea, acolo unde condiţiile permit, a unor complexe de agrement cu săli de proiecţie şi

spectacol, saună, masaj, fitness, bowling, tenis de masă, piscină şi mici unităţi de alimentaţie

(cofetărie, pizza, café-bar);

- reamenajarea şi modernizarea vechilor dotări de agrement:, jocuri distractive, jocuri mecanice

şi electronice etc.;

- în vecinătatea unor staţiuni balneare cunoscute pe plan mațional, aflate la o depărtare

rezonabilă de un aeroport cu trafic internaţional, se pot găsi locaţii deosebite pentru înfiinţarea unor

terenuri de golf, care în timp ar deveni puncte de atracţie pentru turiştii străini amatori sau

profesionişti, cu avantaje economice însemnate pentru zonele respective;

- situate în zone colinare, sau de munte, unde conceperea unor programe de echitaţie în

colaborare cu deţinătorii de cai nu ar prezenta mari dificultăţi şi ar fi eficientă, această formă de

agrement poate fi atractivă pentru turiştii veniţi la odihnă şi refacere.

Serviciile aferente fiecărei structuri vor trebui pregătite cu maximă exigenţă, iar personalul

angajat să ofere aceste servicii va trebui să dovedească, pe lângă calificarea adecvată, amabilitate şi

interes în satisfacerea exigenţelor clienţilor.

Strategia de diferenţiere, comparativ cu ofertele ţărilor concurente turismul balnear

românesc nu poate rata şansa de valorificare la maxim a substanţelor minerale terapeutice ce au

caracter de unicat prin aplicarea strategiei de diferenţiere. Între substanţele minerale terapeutice care

se încadrează în această categorie se detaşează gazele mofetice şi solfatariene considerate rarităţi ale

naturii şi chiar unice în Europa în cazul solfatarelor. Valoarea terapeutică ridicată a gazelor

mofetice determinată prin ample cercetări de specialitate, precum şi valenţele curative favorizante

ale solfatarelor fac ca ele să fie considerate elemente specifice de mare interes ale balneologiei

româneşti.

16

În lume există puţine staţiuni în care factorii naturali (mofete asociate cu ape minerale)

întrunesc calităţile necesare tratamentului unei game de afecţiuni atât de diversificate şi în mod

deosebit, a maladiilor cardio-vasculare.

Continuarea unei promovări agresive a originalităţii produsului realizat prin valorificarea

mofetelor şi de manifestări ştiinţifice de genul celei amintite, susţinute de strategii de modernizare a

bazei de tratament, cazare, alimentaţie şi agrement, cu o bună strategie de preţ ( forfetare dar şi a

preţului ridicat ), pot face din Sărata Monteoru un punct de referinţă în turismul balnear Buzoian,

național şi de ce nu chiar European.

Strategia de diversificare a ofertei de programe turistice

Schimbarea structurii cererii, generată de dezvoltarea turismului de bunăstare, impune

alegerea strategiei de diversificare pentru a putea satisface cerinţele cât mai multor segmente de

turişti. Acest tip de strategie este cheia reuşitei în drumul pe care fiecare staţiune îşi propune să-l

facă pentru a veni pe piaţă cu o ofertă competitivă, comparabilă cu cea din ţările Uniunii Europene.

Este vorba de o diversificare ce trebuie să răspundă motivaţiilor de călătorie a unor oameni sănătoşi,

tineri şi adulţi, care aleg cura de bunăstare sau cura profilactică primară pentru menţinerea şi

ameliorarea sănătăţii lor, pentru menţinerea aspectului corpului lor şi pregătirea organismului pentru

a rezista stresului şi mediului poluat.

Actuala civilizaţie industrială a generat o serie de afecţiuni cum sunt:

- sindromul hipochinetic, determinat de sedentarism şi lipsa de solicitare la efort fizic în activitatea

profesională, transport şi viaţa la domiciliu (TV, calculator ş.a.);

- sindromul de dezadaptare, de decondiţionare, cu reducerea funcţiilor de termoreglare, în condiţiile

ruperii de natură, de expunere la factori termici;

- efectele toxice ale aerului atmosferic poluat şi ale fumatului;

- alimentaţia dezechilibrată şi neigienică, cu consum excesiv de lipide de origine animală, de

glucide concentrate, de substanţe iritante pentru stomac sau toxice pentru ficat – condimente, alcool,

cafea în exces, substanţe chimice adăugate unor băuturi răcoritoare sau alimente (coloranţi,

conservanţi), aşa numiţii „E” care determină frecvent o patologie digestivă şi metabolică în evoluţie

cronică.

Prevenirea acestor grupe de afecţiuni se poate face cu mult succes în staţiunile balneo –

climatice, care pe lângă aerosoli au, fie ape minerale ce se pot consuma preventiv în cure de repaos

digestiv sau cure de diureză, fie alţi factori naturali de cură favorabili prevenirii diferitelor afecţiuni.

Strategiile de diversificare presupun realizarea unor centre de bunăstare, unde serviciile să fie de

cea mai bună calitate şi asigurate de adevăraţi profesionişti.

17

De asemenea, în aplicarea strategiilor de diversificare se va avea în vedere ca noile produse

oferite să includă un minim de diverse tipuri de cură. Cura de reconfortare (mise en forme) care prin

climatoterapie, kinetoterapie, hidroterapie, dietoterpie şi psihoterapie poate combate sindromul

hipochinetic, echilibrează sistemul nervos, antrenează funcţiile de termoreglare şi alimentaţia

echilibrată.

Cura de ,, fitness” de „ adaptare la efort” sau de „antrenament aerobic”. Deşi este oferită în

marea majoritate a hotelurilor cu multe stele, în staţiunile balneare alături de cura de teren în zone

montane împădurite are o cu totul altă valoare.

Cura „antistres” este una din formele cele mai importante ale curelor de sănătate.

În afara climatului de cruţare specific staţiunilor propuse în această grupă, metodologia de

cură antistres mizează pe efectele relaxante, sedative ale unor proceduri de balneoterapie şi

hidroterapie, combinate cu tehnici de electroterapie sedativă cu câmpuri electromagnetice, masaj,

kinetoterapie, psihoterapie şi un regim dietetic adecvat, în cadrul unor programe cu raport optimal

între activitate şi odihnă, cu ore suficiente de somn. Pentru staţiunile balneare aflate în primele

locuri ale ierarhiei prezentate se pot realiza cu succes condiţiile necesare efectuării curei antistres.

Pentru cei ce prezintă anumiţi factori de risc, tineri şi adulţi, sau lucrează în condiţii de

mediu şi în activităţi solicitante, se vor oferi „cure de sănătate” pentru prevenirea anumitor patologii

cum ar fi cura de sănătate pentru subiecţii cu predispoziţie la afecţiuni reumatismale degenerative,

în staţiunea Sărata Monteoru.

Specialiştii în balneoclimatologie prezintă ca sugestii şi alte tipuri de „cură de bunăstare” ce

ar putea fi organizate în staţiunile balneare, unele dintre acestea practicânduse deja în ţările din

Uniunea Europeană. Sunt curele de prevenire a îmbătrânirii (profilaxie geriatrică), de reducere a

greutăţii, de prevenire a diabetului, de prevenire a osteoporozei, de crenoterapie pentru repaos

digestiv sau cure de crenoterapie diuretică.

Strategia dezvoltării produselor specific româneşti este o cale de relansare a produsului

turistic balnear românesc pe piaţa internaţională. Sunt recunoscute şi apreciate în străinătate

produsele „Gerovital”, pentru tratamentul afecţiunilor reumatismale, nervoase şi împotriva

îmbătrânirii, „Aslavital”, pentru tratamentul afecţiunilor nervoase şi împotriva îmbătrânirii,

„Boicil”, pentru afecţiuni reumatismale şi tulburări arteriale.

Eforturile de atragere a cererii prin strategiile prezentate au nevoie de susţinere a noii

imagini. Se impune editarea unei broşuri, realizarea unui CD-ROM de publicitate şi a unui site pe

internet pentru fiecare staţiune. Este necesară, de asemenea, promovarea pe pieţele externe a

staţiunii şi zonei, cu oferta balneară şi alte puncte de atracţie turistică locală, atât la târguri

specializate cât şi în presa din străinătate.

18

1.3.3. Program de promovare a ofertei turistice

Obiectivele prezentate determină strategiile naţionale de dezvoltare şi promovare a

turismului balnear românesc care se pot constitui în programe de marketing pentru dezvoltare şi

promovare. Statul, manifestându-şi activ rolul de a decide la nivel macroeconomic integrarea

problemelor privind politica turistică în politica economică a ţării, s-a implicat prin instituţiile sale

de la nivel central în strategiile de dezvoltare şi promovare.

Instituţia principală cu atribuţii administrative, funcţionale şi de planificare strategică a turismului

este Ministerul Transporturilor Construcţiilor şi Turismului. Acesta are sarcina de a coordona

dezvoltarea şi promovarea turismului balnear pe plan internaţional şi pe plan intern şi de a sprijini

Organizaţia Patronală a Turismului Balnear din România şi IMM-urile implicate la nivel local în

această formă de turism în aplicarea strategiilor, pentru atingerea obiectivelor propuse.

Autoritatea Naţională pentru Turism elaborează programe anuale pentru dezvoltarea şi

promovarea turismului pe litoral, în colaborare cu consiliile judeţene, asociaţii/fundaţii cu activitate

de turism, răspunde de finanţarea şi activitatea reprezentanţelor de promovare turistică, prin

fondurile primite de la bugetul de stat.

De asemenea, A.N.T. stabileşte strategia de dezvoltare a turismului, deci şi a turismului

balnear. Programele de dezvoltare şi promovare propuse de A.N.T. în anii anteriori şi aprobate prin

hotărâre de guvern stabilesc obiectivele, acţiunile ce trebuie întreprinse şi pieţele cărora le sunt

destinate sursele de finanţare a acestor programe.

Obiectivele specifice programului de promovare a României ca destinaţie de vacanţe şi

călătorii pe piaţa turistică internă şi internaţională pentru anul 2011 au vizat implicit şi turismul

balnear românesc:

a) îmbunătăţirea imaginii produsului turistic românesc pe pieţele externe;

b) stimularea parteneriatului dintre sectorul public şi privat şi conştientizarea rolului şi importanţei

turismului în economia naţională;

c) recâştigarea pieţelor turistice externe, partenere tradiţionale înainte de 1989 şi câştigarea altora

noi;

d) stimularea cererii turistice interne şi internaţionale şi implicit creşterea numărului de turişti care

vizitează România.

Programul prevede finanţarea unei game largi de mijloace de comunicaţie care cuprind

marea majoritate a instrumentelor mixului promoţional.

O modalitate de promovare cu larg impact asupra publicului o are prezentarea de materiale

prin televiziune; astfel au fost realizate scurt metraje şi filme documentare pentru a fi difuzate pe

canalele internaţionale CNN, Euro-NEWS, Discovery, Euro-Sport. În plus au fost realizate

19

materiale publicitare de scurtă durată (spoturi TV) pentru a fi difuzate pe posturile de televiziune

din Franţa, Germania, Polonia, Spania.

Din anul 2010 s-a trecut la derularea unor programe de marketing pe baza unor studii de

piaţă, prin implicarea sectorului privat, pentru a se evidenţia care sunt cele mai solicitate şi

cunoscute produse turistice româneşti. Un asemenea demers s-a realizat în 2010, prin intermediul

Institutului de Cercetare Dezvoltare în Turism, pentru turiştii aflaţi pe litoral şi în principalele

staţiuni montane şi balneare din ţară.

Realizarea unor politici de promovare mai bune înseamnă şi perfecţionarea mecanismelor şi

instrumentelor folosite, având în vedere utilizarea tot mai mare a comerţului virtual şi a site-urilor

de pe internet. În acest sens se poate acţiona prin diversificarea site-urilor de pe internet pe forme de

turism-balnear, de litoral, montan, cultural, acţiune demarată din anul 2010.

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale este o altă instituţie a statului, care, prin alocarea

unor sume importante de bani din bugetul asigurărilor sociale de stat, pentru acoperirea diferenţei

dintre valoarea biletului de tratament balnear sau de odihnă şi valoarea achitată de beneficiarii

acestor bilete, contribuie atât la susţinerea, dezvoltarea şi promovarea turismului balnear cât şi la

protecţia socială a diverselor categorii de persoane.

Se suportă costul integral pentru biletele de tratament şi odihnă acordate gratuit

pensionarilor I.O.V.R., veterani de război, persoanelor cu drepturi stabilite în baza Decretului lege

nr 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura

instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi a celor deportate în străinătate ori constituite

în prizonieri, salariaţilor care lucrează în locuri de muncă în condiţii speciale, etc.

O categorie însemnată, cea a persoanelor de vârsta a treia, pensionari, agricultori asiguraţi,

cu probleme de sănătate dar cu pensii ce nu le permit să-şi îngrijească sănătatea într-o staţiune

balneară, beneficiază de un ajutor însemnat, deoarece contribuţia lor pentru un bilet de tratament

este de regulă de 70% din pensia de bază, diferenţa dintre valoarea biletului de tratament balnear şi

contribuţia acestora, de cele mai multe ori însemnată, fiind achitată de la bugetul asigurărilor

sociale.

1.3.4. Propuneri privind protecţia şi conservarea resurselor turistice şi a mediului

înconjurător.

Dezvoltarea turismului balnear constituie conditia esentiala spre bunastare si mai buna calitate a

vietii. Ţara noastra dispune de multe bogatii naturale, dar care nu sunt puse în valoare atât cât ar

trebui pentru a da valoare acestei tari.

20

În viitor se va impune un turism al ragazului, al ordinii si loisirului, care prin amenajarile realizate

vor fi un izvor de regenerare pentru anul tracasat de agresivitatile vietii urbane (aglomerare,

zgomot,etc.) precum si de ritmurile unei activitati intensive.

În viitor turismul balnear va înflorii din nou daca se va investi si oamenii vor alege un loc pentru

vacanta si pentru relaxare în acelasi timp unde poate face tratament pentru aproape orice fel de

boala.

Cu pasiune si dragoste fata de aceste locuri unice si cu ajutorul din partea celor abilitati se poate

demara proiecte îndraznete si folositoare tuturor.

Turismul balnear trebuie revigorat, el trebuie sa corespunda standardelor internationale, el

constituind o bogatie naturala nevalorificata corespunzator, un factor ce poate contribui la

redresarea balantei comerciale.

O orientare prea puternica catre partea comerciala a dezvoltarii turismului balnear în detrimentul

celei ecologice va duce cu siguranta în timp la o degradare a zonei, diminuându-i si valoarea

comerciala.

Dezvoltarea turismului are ca premisa fundamentala protejarea si conservarea potentialului turistic,

prevenirea degradarii lui, acesta constituind problema de maxima importanta si actualitate, ce

trebuie sa faca parte integranta si inseparabila din politica generala de dezvoltare a turismului.

Aplicarea consecventa a unei politici de protectie a potentialului turistic este urgenta si necesara

pentru ca, în mod continuu, apar noi si serioase deteriorari ale resurselor turistice, unele deja

produse, nemaiputându-se remedia, dar de cele mai multe ori, îsi dovedese utilitatea si eficienta în

timp,beneficiarii lor fiind generatiile viitoare.

Pentru pastrarea calitatii mediului înconjurator în tara noastra a fost creat de mai mult timp un cadru

juridic adecvat. Prima lege privind ocrotire mediului a fost promulgata la 7 iulie 1930, ulterior fiind

emise si alte prevederi legale ca: Decretul 237/1950 cu Legea ocrotirii monumentelor naturii apoi,

Legea 9/1973 privind protectia mediului înconjurator, precum si alte legi de ocrotire a potentialului

cultural-istoric. Activitatile de turism si agrement (teleferice, pârutii de schi, tunuri de zapada,

parcuri de distractie, stadioane, zone verzi, exploatarea apelor minerale, defrisari, parcari, planuri de

urbanism si amenajare turistica, etc) sunt reglementate de Legea Protectiei Mediului nr.137/1995.

Masurile ce se impun pe linia protectiei potentialului turistic si a prevenirii degradarii lui urmaresc,

în principal: valorificarea stiintifica si rationala a resurselor turistice, sensibilizarea unitatilor

economice a caror activitate poluanta afecteaza potentialul turistic cunoasterea problemelor pe care

le ridica pastrarea echilibrelor ecosistemelor în plan global, teritorial sau pe teritorii mai restrase, în

asa fel încât valorificarea turistica a acestora sa fie solutionata în contextul valorificarii tuturor

resurselor naturale si al protectiei mediului.

21

Bibliografie

Bran Florina, Marian D., Simon Tamara, Economia turismului si mediului înconjurator, Editura Economica, Bucuresti, 1998.

Cândea Melinda, Bran Florina, Spatiul geografic românesc, organizare, amenajare, dezvoltare durabila, Editura Economica, 2001.

Delia Popescu, Amenajarea turistica  durabila a litoralului, Editura matrix Rom, 2003 Dr. Glarean Vasile, Amenajarea turistica a teritoriului, Institutul de Cercetare pentru turism,

Bucuresti, 1996. Erdeli George, Istrate Ion, Amenajari turistice, Editura Universitatii Bucuresti, 1996. Ioncica Maria, Minciu Rodica, Stanciulescu Gabriela, Economia serviciului, Editura Uranus,

1996. Istrate I., Bran Florina, Rosu Anca Gabriela, Economia turismului si mediul înconjurator,

Editura Economica, Bucuresti, 1996. Lupu N., Hotelul-Economia si management, Editura All Beck, Bucuresti, 1999. Minciu Rodica, Economia turismului, Editura Uranus, Bucuresti, 2001. Minciu Rodica, Amenajarea turistica a litoralului, Bucuresti, 2000. Maria Ioncica (coordinator), Eva Cristina Petrescu, Delia Popescu, Strategii de dezvoltare a

sectorului tertiar, Editura Uranus, 2004. Minciu Rodica, Amenajarea turistica a teritoriului, Editura Sylvi, Bucuresti, 1995 Nistoreanu, P.Ţigu, Gabriela Popescu, Delia Padureanu, Mihaela Talpes, Adela Ţala,

Madalina Condulescu, Ecosistem si turism rural, Editura ASE, Bucuresti, 2003. Nistoreanu, Puiu (coordinator), Ecosistem si turism rural, Editura ASE, Bucuresti, 2003 Petcu Gheorghe, Judetul Buzau, album monographic, Editura Alpha MDN, Bz, octombrie,

2004 Victor Platon, Protectia mediului si dezvoltarea economic. Institutii si mecanisme în

perioada de tranzitie, Editura Didactica si Pedagogica, 1997. Informatii Statistice Operative, Bucuresti nr.6/2006 www.monteoruspa.ro www.balneoturism.ro www.google.com

22

23