SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ în Orade… · b. la baza raportului de cercetare au...

84
1 SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ UNIVĂ

Transcript of SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ în Orade… · b. la baza raportului de cercetare au...

1

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ UNIVĂ

2

Autori:Prof. univ. dr. Chipea FloareLect. univ. drd. Adrian HatosAsist. univ. drd. Sergiu Bălțătescu

3

CUPRINS EXPUNERE DE MOTIVE................................................................................. 5

PROBLEME.......................................................................................................... 5 OBIECTIVE.......................................................................................................... 6

METODOLOGIE................................................................................................ 7

DESFĂŞURAREA CERCETĂRII .............................................................................. 7 REPREZENTATIVITATEA EŞANTIONULUI.............................................................. 9

METODOLOGIA DE MĂSURARE A SĂRĂCIEI ...................................... 11

MĂSURAREA BUNĂSTĂRII: AGREGAT DE VENITURI SAU AGREGAT DE CONSUMURI? .................................................................................................... 11

REZULTATE .................................................................................................... 16

DISTRIBUŢIILE CONSUMULUI DUPĂ CELE DOUĂ MODALITĂŢI DE CALCUL A AGREGATELOR.................................................................................................. 16 PRAGURILE SĂRĂCIEI. RATELE SĂRĂCIEI ......................................................... 21 DEFICITELE....................................................................................................... 22 INEGALITATE. PROFUNZIMEA SĂRĂCIEI............................................................ 24 DOTAREA GOSPODĂRIEI CU BUNURI ŞI SĂRĂCIA. CARE BUNURI PREZIC SITUAREA FAŢĂ DE PRAGUL SĂRĂCIEI? ............................................................................. 33 INCIDENŢA SĂRĂCIEI ÎN DIFERITE CATEGORII SOCIALE ..................................... 36 SĂRĂCIA ŞI LOCUIREA ÎN ORADEA.................................................................... 47 TIPURI DE LOCUINŢE – TIPURI DE SĂRĂCIE........................................................ 50 SĂRĂCIE ŞI DOTĂRILE LOCUINŢEI ..................................................................... 53 SĂRĂCIA ŞI SEGREGAREA REZIDENŢIALĂ.......................................................... 58 CONSTRUIND IPOTEZE PRIVIND PREDICTORI AI SĂRĂCIEI LA NIVEL ZONAL ....... 60 ECONOMISIREA, INVESTIŢIILE ŞI ÎMPRUMUTURILE............................................ 64 EVALUAREA RESURSELOR DE MUNCĂ ÎN FOLOSUL COMUNITĂŢII DIN PARTEA POSIBILILOR BENEFICIARI ELIGIBILI DE AJUTOARE SOCIALE. ............................. 69 PREDICŢIA PLASĂRII GOSPODĂRIEI SUB PRAGUL SĂRĂCIEI ............................... 70 RECOMANDĂRI PENTRU ANCHETELE SOCIALE .................................................. 73 RECOMANDĂRI PENTRU PROGRAME.................................................................. 74 PROGRAME ŢINTITE PE ARII DE LOCUIRE........................................................... 76 ACCESIBILITATEA SERVICIILOR SOCIALE .......................................................... 77 CODIFICAREA SECŢIILOR DE VOTARE ŞI A CARTIERELOR: ................................. 81

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ

4

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ

5

Expunere de motive Îndeplinirea de către ASCO, dar şi de alte instituţii publice, a principalelor sale misiuni – diminuarea şi, în final, eradicarea formelor dure de sărăcie, precum şi îmbunătăţirea serviciilor sociale publice de bază, este îngreunată de un număr de neajunsuri referitoare la cunoaşterea precisă a situaţiei sociale a locuitorilor municipiului Oradea.

Probleme

Lipsa cunoaşterii exacte a necesităţilor de servicii sociale Servicii sociale alocate eficient presupun cunoaşterea cât mai validă a tipurilor şi gravităţii problemelor sociale care solicită intervenţie din partea comunităţii. În momentul actual informaţiile referitoare la nivelul de trai al locuitorilor din municipiu, sau cele care descriu intensitatea unor probleme sociale nelocalizate la nivelul gospodăriilor (persoane care şi-au pierdut locuinţa sau copii ai străzii de exemplu) sunt culese ad-hoc sau oportunistic din diverse surse, fără a folosi metodologii care să asigure validitatea şi fidelitatea măsurărilor. Astfel, cel mai multe date nu sunt de încredere, nici reprezentative, iar agregarea datelor acceptabile este dificilă, dacă nu imposibilă. Nu se cunoaşte precis nici tipologia nici intensitatea nici localizarea problemelor sociale din Oradea. În consecinţă, realizarea unei precise descrieri a stării sociale a municipiului Oradea, cu datele actualmente disponibile, este aproape imposibilă.

Lipsa unui prag al sărăciei definit potrivit condiţiilor municipiului Oradea şi lipsa unor criterii eficiente de testare a mijloacelor pentru alocarea transferurilor sociale Majoritatea programelor de transferuri au în vedere acoperirea decalajului dintre posibilităţile materiale de moment ale gospodăriilor aflate sub un anumit prag al sărăciei şi resursele pe care acest prag le presupune. Programele guvernamentale sunt bazate pe praguri calculate prin sintetizarea informaţiilor la nivel naţional, folosindu-se medii care elimină diferenţele dintre regiuni sau medii în ceea ce priveşte veniturile sau consumul. Între regiuni geografice sau între diferite condiţii de viaţă – precum între oraşe şi sate - există mari deosebiri în ceea ce priveşte mărimea, originea şi distribuţia veniturilor, la fel şi în ceea ce priveşte structura consumurilor. Prin urmare, aplicarea unor criterii calculate la nivel naţional poate duce la suprasolicitarea sau subutilizarea resurselor pentru ajutoare sau la alocarea lor incorectă, prin acordare de ajutoare celor care nu au nevoie şi privarea de asemenea transferurilor a familiilor sau persoanelor aflate în nevoie. Asemenea situaţii obligă autorităţile să introducă criterii suplimentare de acordare a ajutoarelor, sau să le modifice pe cele recomandate de către instituţiile naţionale. Din păcate, nu întotdeauna aceste ajustări sunt realizate pe baza unei cunoaşteri corecte a necesităţilor şi a estimării impactului măsurilor

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ

6

preconizate asupra bunăstării gospodăriilor ca şi asupra bugetelor locale. Sintetizând, criteriile utilizate în alocarea transferurilor, sunt fie incorecte fie imprecise. Din aceste deficienţe ale metodologiilor de alocare a resurselor sociale rezultă dificultăţi şi pierderi în prestarea serviciilor sociale:

- Alocarea ineficientă a resurselor - Administrarea serviciilor sociale este costisitoare

Proiectul nostru urmăreşte să acopere aceste lipsuri prin realizarea următoarelor obiective concrete:

Obiective 1. Stabilirea unor praguri ale sărăciei - aplicabile la condiţiile municipiului

Oradea. 2. Stabilirea numărului de gospodării şi de persoane sărace din municipiu 3. Măsurarea profilurilor şi profunzimii sărăciei la nivelul municipiului Oradea

şi defalcat pe diverse categorii socio-demografice: grupuri de vârstă (copii, tineri, adulţi, bătrâni), categorii ocupaţionale (angajaţi, şomeri, pensionari), stare civilă (necăsătoriţi, căsătoriţi, văduvi, divorţaţi), niveluri de instrucţie, etc.

4. Stabilirea necesarului de transferuri social la nivelul municipiului Oradea. 5. Stabilirea tipului de servicii pentru diferitele categorii de familii aflate sub

pragul sărăciei. 6. Stabilirea unui set de criterii folosite de către prestatorii de servicii sociale

din municipiu pentru testarea mijloacelor în alocarea transferurilor sociale. 7. Explorarea metodologiilor de evaluare a necesităţilor de ajutoare sociale în

plan zonal şi realizarea unei hărţi sociale a municipiului Oradea prin agregarea datelor provenind din anchetă.

8. Formularea de propuneri pentru îmbunătăţirea procedurilor de relaţii cu publicul ale Administraţiei Sociale Comunitare.

9. Evaluarea resurselor de muncă în folosul comunităţii din partea posibililor beneficiari eligibili de ajutoare sociale.

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ

7

Metodologie

Desfăşurarea cercetării Cercetarea a cuprins următoarele faze: 1. Pregătirea cercetării

a. elaborarea instrumentului de cercetare a fost realizată de colectivul de cercetare.

b. Instrumentele au fost pretestate în mai multe rânduri c. S-au realizat instrucţiunile necesare şi documentele aferente

instrumentului de cercetare d. Pentru aplicarea numărului de chestionare preconizat au fost selectaţi

un număr de 178 de operatori de interviu, studenţi ai specializărilor: Sociologie, Asistenţă Socială, Asistenţă Socială Teologie Ortodoxă, Ştiinţe Politice şi Psihologie.

e. Fiecare operator a fost instruit cu privire la următoarele aspecte ale culegerii datelor de pe teren:

- contactarea subiecţilor; - planificarea aplicării instrumentului de cercetare; - aplicarea instrumentului de cercetare; - completarea documentelor aferente instrumentelor de cercetare

f. În plus, fiecare dintre operatori a primit un set de instrucţiuni detaliate referitoare la modalitatea de aplicare a instrumentelor de cercetare.

2. Culegerea datelor a. perioada de aplicare a instrumentului a fost 10 martie-1 aprilie 2003 b. a fost elaborat un chestionar de verificare, cuprinzând date

3. Verificarea muncii de teren a. a fost realizată în perioada 10 martie-1 mai 2003, de 11 operatori. b. verificarea s-a desfăşurat atât telefonic cât şi pe teren, la adresă. c. operatorii de verificare au aplicat, telefonic sau la adresă, un chestionar

special cuprinzând întrebări despre efectuarea interviului, durata acestuia, persoanele cu care s-a efectuat, ca şi întrebări, alese aleator, din chestionarul iniţial.

d. Datele verificării au fost introduse şi confruntate cu chestionarele primite pe teren şi documentele adiacente.

e. Au fost verificate un procent de aproximativ 15% de chestionare. f. În urma verificării au fost identificate acele chestionare incorect

aplicate, care au fost eliminate din baza de date. 4. Introducerea chestionarelor în baza de date

a. a fost realizată în perioada 20 martie-1 mai 2003 b. numărul de operatori de introducere date a fost de 14.

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ

8

c. această operaţie s-a desfăşurat începând cu primirea primei ture de chestionare de pe teren.

5. Verificarea bazei de date a. s-a urmărit identificarea greşelilor de introducere şi a eventualelor

inadvertenţe în chestionarele aplicate. b. a fost realizată de personal de specialitate, în perioada 5-20 mai

6. Elaborarea raportului de cercetare. a. a fost realizată de personal de specialitate, în perioada 5 mai-1 iunie. b. la baza raportului de cercetare au stat prelucrări complexe, utilizând

cele mai noi pachete de programe de baze de date, calcul tabelar, analiză statistică, aplicaţii grafice şi programe specializate de analiză a sărăciei.

c. în perioada amintită au avut loc un număr de 5 consultări cu personalul ASCO, în special pentru documentaţia în vederea realizării obiectivelor nr. 6 (stabilirea unui set de criterii folosite de către prestatorii de servicii sociale din municipiu pentru testarea mijloacelor în alocarea transferurilor sociale) şi 8 (Formularea de propuneri pentru îmbunătăţirea procedurilor de relaţii cu publicul ale Administraţiei Sociale Comunitare)

Unitatea de analiză Ancheta a cuprins gospodăriile din municipiul Oradea care cuprind cel puţin un membru cu drept de vot. Eşantionul planificat al acestei anchete a fost de 3000 de gospodării. Eşantionul realizat în cadrul cercetării a fost de 2550 de cazuri.

Modalitate de selecţie Selecţia gospodăriilor s-a făcut stratificat aleatoriu. Criteriul de stratificare a fost secţia de votare. Au fost selectaţi subiecţi din toate secţiile de votare. Modalitatea de selecţie din fiecare secţie de votare a fost aleatoare sistematică (metoda pasului). Cadrul de eşantionare l-au constituit listele electorale.

Cum am selectat aleatoriu gospodăriile? O întrebare care se poate ridica este cum s-a realizat un eşantion aleatoriu de gospodării pe baza unui cadru de eşantionare care cuprind indivizi? Dacă am fi selectat aleatoriu doar indivizi, probabilitatea de includere în eşantion a familiilor ar fi fost direct proporţională cu numărul de membri cu drept de vot din familie. Pentru a egaliza probabilităţile de includere în eşantion între diferitele familii cu număr mai mic sau mai mare de membri cu drept de vot am folosit, o restricţie utilizată uneori în eşantionări de acest fel: s-a ales din listă gospodăria corespunzătoare reieşită prin aplicarea metodei pasului doar dacă este prima înregistrare din listă la adresa respectivă. O simplă aritmetică arată că

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ

9

în acest caz, probabilitatea de a intra în eşantion a familiilor cu 1, 2, 3 ş.a.m.d. membri cu drept de vot este aceeaşi. Procedura nu egalizează însă probabilităţile şi pentru numărul total de membri de familie, copii neavând drept de vot nefiind incluşi în listele electorale. Cu alte cuvinte, este posibil ca eşantionul nostru să conţină distorsiuni în ceea ce priveşte distribuţia gospodăriilor după numărul de membri fără drept de vot, mai ales copii. Rata de refuzuri s-a încadrat în intervalele aşteptate pentru astfel de anchete în mediul rural – aproximativ 15%.

Chestionarul Instrumentul de culegere a datelor a cuprins itemi grupaţi pe următoarele mari capitole: - Roster de înregistrare a caracteristicilor socio-demografice ale familiei - Roster pentru înregistrarea tuturor veniturilor din familie. Veniturile din

transferuri sociale au fost înregistrate în detaliu şi în mod exhaustiv - Consumul gospodăriei în luna de referinţă (februarie) pe mai bine de 100 de

categorii de produse şi servicii alimentare şi nealimentare - Alţi indicatori obiectivi ai calităţii vieţii – locuinţă, dotare materială - Accidente economice, demografice, de sănătate sau sociale, cu efecte asupra

nivelului de trai din ultimii 2 ani - Indicatori ai îndatorării familiei - Indicatori ai riscului de pierdere al locuinţei - Indicatori ai modalităţi de utilizare a serviciilor de transport în comun local. - Indicatori ai capitalului social al familiei.

Reprezentativitatea eşantionului Dată fiind procedura de selecţie bazată pe gospodării, reprezentativitatea eşantionului este testată atât în privinţa caracteristicilor gospodăriei cât şi în privinţa caracteristicilor persoanei. Pentru testare am folosit datele preliminare din recensământul 2002. Caracterul limitat al acestor date ne-a permis doar testarea câtorva caracteristici.

Caracteristici ale persoanelor Distribuţia după sex cât şi cea după naţionalitate este conformă cu datele din recensământ. Abaterile de la datele din recensământ se menţin în limita erorii standard a eşantionului.

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ

10

Tabel 1. Distribuţia persoanelor după sex, comparativ cu datele din recensământ

Eşantion Recensământ 2002

Masculin 46,4% 47,7% Feminin 53,6% 52,3% Total 100% 100%

Tabel 2. Distribuţia persoanelor după naţionalitate, comparativ cu datele din recensământ

Eşantion Recensământ 2002 Română 72,1% 70,3% Maghiară 25,9% 27,5% Rromă 1,7% 1,2% Germană 0,2% 0,3% Altă naţionalitate 0,1% 0,7% TOTAL 100,0% 100,0%

Date privind gospodăria În privinţa gospodăriei au fost luate în considerare date privind numărul de persoane în gospodărie, numărul de camere pe persoană, suprafaţa locuibilă pe persoană şi utilităţile gospodăriei. Tabel 3. Distribuţia gospodăriilor în funcţie de numărul de persoane/gospodărie, numărul de camere/persoană şi suprafaţa locuibilă/persoană, comparativ cu datele din recensământ

Eşantion Recensământ 2002

Numărul de camere/persoană 1,0 0,9 Numărul de persoane din gospodărie 2,7

2,6

Suprafaţa locuibilă/persoană (în mp) 16,9 14,3 Şi estimările privind gospodăriile incluse în eşantion sunt reprezentative, diferenţele faţă de datele din recensământ menţinându-se în limita maximă admisă. Tabel 4. Utilităţile gospodăriei, comparativ cu datele din recensământ

Eşantion Recensământ 2002

Alimentare cu apa în locuinţă 96,0% 95,3% Canalizare din reţeaua publică sau din sistem propriu 94,1% 93,0% Încălzire prin termoficare sau de la reţea proprie 82,0% 80,2%

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ

11

Metodologia de măsurare a sărăciei Pentru a măsura sărăcia la orice nivel este nevoie de două măsuri: un indicator numeric al bunăstării şi un prag al sărăciei. A măsura sărăcia constă, în varianta cea mai simplă, stabilirea procentului de indivizi, sau de familii care se află sub respectivul prag. Stabilirea ambelor măsuri ridică anumite probleme şi implică decizii, astfel că le vom descrie pe scurt.

Măsurarea bunăstării: agregat de venituri sau agregat de consumuri? Există două modalităţi general folosite pentru măsurarea cantitativă a bunăstării, la nivel de familie sau la nivel de individ. O soluţie pretinde înregistrarea tuturor veniturilor corespunzătoare unei perioade de referinţă. Cealaltă soluţie solicită agregarea tuturor consumurilor realizate de unitatea de analiză în perioada de referinţă. În realizarea obiectivelor cercetării noastre am optat pentru o măsurare a sărăciei pe baza unui agregat de consumuri şi validarea rezultatelor respective prin agregatul de venituri. Deşi procedura pare mai greoaie decât cea bazată pe venituri, avem argumente serioase în favoarea acestei opţiuni: 1. Bunăstarea materială înseamnă în fond capacitatea de a consuma. Din acest

punct de vedere, folosirea agregatului de consum este un indicator mai valid decât suma veniturilor pentru calitatea obiectivă a vieţii.

2. Folosirea agregatului de venituri este recomandată mai ales pentru societăţile dezvoltate în care familiile achiziţionează de pe piaţă bunurile şi serviciile pe care le consumă. În societăţile mai puţin dezvoltate, o bună parte din ceea ce se consumă provine fie din producţie proprie fie este obţinut de gospodărie pe canale care ocolesc pieţele şi schimbul monetarizat (daruri, schimb în natură etc.). În varianta măsurării bunăstării prin totalul veniturilor, familiile care consumă mult din ceea ce produc sau primesc multe daruri în natură vor apare mai sărace decât sunt în realitate. România este încă, socotim, genul de societate în care o parte importantă a bunurilor şi serviciilor de consum sunt obţinute altfel decât prin achiziţionare pe piaţă.

3. Veniturile sunt subdeclarate, de cele mai multe ori, din motive evidente, în timp ce consumurile nu suferă de aceleaşi distorsiuni. Acest motiv metodologic ne-a orientat alegerea în primul rând, luând în considerare şi experienţa echipei de cercetare în înregistrarea veniturilor gospodăriilor în cercetările noastre anterioare.

Observăm că avantajele şi dezavantajele celor două metode depind mai ales de contextul socio-economic. Nu este de mirare că Uniunea Europeană foloseşte un agregat monetar al bunăstării, în timp ce Banca Mondială recomandă ţărilor în curs de dezvoltare utilizarea măsurii consumului. Institutul Naţional de Statistică

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ

12

din România utilizează o măsură a bunăstării materiale bazată pe consumuri, mai ales datorită ponderii mari a economiei informale şi a autoconsumului, care scapă circuitelor monetare.

Pragurile sărăciei În măsurarea sărăciei, limita folosită pentru identificarea gospodăriilor şi persoanelor sărace – pragul sărăciei – este calculat şi el în diferite moduri. O primă distincţie este între pragurile relative şi absolute. Pragurile absolute fixează limita respectivă la o valoare normativă convenţională determinată indiferent de datele, stabilite în funcţie de anumite considerente. Astfel, Comisia Naţională de Statistică foloseşte, în calculele proprii privind incidenţa sărăciei un prag alimentar de 2505 calorii/zi, pe adult echivalent. Banca Mondială foloseşte adeseori în studiile sale, mai ales în ţările în curs de dezvoltare, un prag monetar de 1 dolar pe zi/ adult echivalent. Pragul alimentar are dezavantajul de a introduce multe convenţii, mai ales în stabilirea valorii calorice a consumurilor alimentare şi de a fi puţin flexibil la modificările din stilurile de consum ale persoanelor şi gospodăriilor, mai ales dacă se foloseşte un coş alimentar standard. Pe de altă parte, urmărirea în timp a fenomenului sărăciei este posibilă mai degrabă cu praguri absolute. Pragurile relative sunt stabilite de obicei ca puncte de pe scala agregatelor de consum sau de venituri construite pe datele care se evaluează. Ele au calitatea de a fi flexibile pentru diferite situaţii faţă de care decidenţii trebuie să reacţioneze dar sunt specifice momentului în care sunt culese datele comparaţiile între diferitele rate calculate cu acelaşi prag relativ dar la momente diferite fiind destul de distorsionate de modificările în timp ale structurii consumului. În trecut, pragurile se stabileau ca şi procent din media măsurii bunăstării, de obicei 40% din medie pentru pragul sărăciei severe şi 60% pentru pragul sărăciei simple. S-a constatat faptul că aceste praguri erau foarte sensibile la valori aberante mari ale indicatorului bunăstării, motiv pentru care în ultimii ani institutele de specialitate au optat pentru folosirea medianei măsurii bunăstării în locul mediei, aceasta fiind insensibilă la valori extreme. Pentru această măsură a bunăstării se recomandă – de către Uniunea Europeană de pildă - pragul de 50% pentru identificarea sărăciei severe şi 60 sau chiar 70% pentru identificarea sărăciei simple. Am socotit că maniera cea mai fezabilă şi adecvată obiectivelor cercetării noastre de stabilire a incidenţei sărăciei este prin folosirea unor praguri relative calculate pe baza medianei agregatelor de consum calculate. Practic, pentru identificarea gospodăriilor aflate în sărăcie severă, vom utiliza pragul de 50% din mediană iar pentru identificarea celor aflate în sărăcie simplă – 60%.

Cele două praguri ale sărăciei Literatura şi experienţa metodologică privind măsurarea bunăstării şi construcţia ratelor sărăciei nu este unanimă în ceea ce priveşte construcţia agregatului de

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ

13

consum. Principala diferenţă priveşte includerea valorii de întrebuinţare a locuinţelor ca şi pe cea a bunurilor de folosinţă îndelungată în agregatul de consum. Banca Mondială recomandă includerea unor chirii imputate bunurilor deţinute în gospodărie, inclusiv a locuinţelor deţinute în folosinţă, ca şi expresie a valorii de întrebuinţare a respectivelor bunuri. Argumentele sunt logice: în cazul chiriaşilor, plăţile efectuate de aceştia intră în agregatul de consum, ceea ce le creşte măsura bunăstării, în timp ce proprietarii de locuinţe, care sunt în mod evident avantajaţi faţă de neproprietari, par a fi mai săraci tocmai pentru că nu plătesc nimic pentru ceea ce deţin! Acelaşi argument funcţionează şi pentru bunurile de întrebuinţare îndelungată – maşini de spălat, automobile etc. În schimb, sumele cheltuite pentru achiziţionarea acestor bunuri nu se mai includ în agregatul de consum, în caz contrar sumele pentru gospodăriile care au făcut achiziţii importante tinzând să fie exagerate, sporindu-le artificial bunăstarea aparentă. Pe de altă parte, specialiştii Institutului Naţional de Statistică nu folosesc aceste măsuri în construcţia agregatului de consum, cu motive temeinice. Ei argumentează că bunurile de folosinţă îndelungată din România sunt de multe ori foarte vechi şi cu o valoarea foarte scăzută, fiind nocive pentru măsurarea sărăciei deoarece deţinerea lor nu este neapărat un indicator al bunăstării. În plus, deţinerea locuinţelor nu este un indicator al bunăstării având în vedere modalităţile neeconomice şi mai ales politice prin care actuala structură a proprietăţii imobiliare din România a fost stabilită. Evident că este greu de făcut o alegere între cele două opţiuni, mai ales că, precum se va vedea, cele două soluţii de calcul al agregatului de consum nu produc întotdeauna rezultate identice când sunt identificate gospodăriile sărace. Din acest motiv am hotărât să tratăm problemele din acest studiu cu ambele abordări în paralel. Aceasta va face vizibilă sensibilitatea măsurării sărăciei la opţiuni metodologice şi va permite susţinerea unor decizii pentru studii similare viitoare. În paginile următoare vom face referire de la cele două modalităţi de calcul al bunăstării ca agregat de consum simplu şi agregat de consum cu bunuri şi locuinţe. Agregatul de consum simplu cuprinde consumurile alimentare, nealimentare, serviciile şi cheltuielile de întreţinere a locuinţei exclusiv chiriile pentru luna de referinţă – februarie. Agregatul de consum cu bunuri şi locuinţă cuprinde pe lângă consumurile din agregatul de consum simplu şi valoarea de întrebuinţare a bunurilor durabile deţinute de gospodărie şi valoarea de utilizare a locuinţei. Din consumuri am exclus achiziţiile mari şi cheltuielile accidentale care pot spori în mod artificial indicatorul bunăstării – cum ar fi achiziţia de bunuri de folosinţă îndelungată sau cadourile date le nunţi sau botezuri, investiţiile – care în nici un caz nu sunt identice cu consumurile, la fel precum şi anumite

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ

14

cheltuieli, cum sunt cele pentru medicamente, care sunt de fapt asociate cu o scădere a bunăstării şi ar distorsiona măsura consumului. Calcularea valorii de utilizare a bunurilor de utilizare îndelungată şi a locuinţelor a presupus proceduri mai complicate. Ambele categorii de valori au fost imputate gospodăriilor ca şi „chirii”. Cea mai laborioasă a fost procedura de imputare a valorii de utilizare a bunurilor durabile. Valoarea de utilizare a bunurilor a fost stabilită ca o fracţiune de 10% din valoarea actuală de piaţă a respectivului bun (corespunzătoare de fapt unei chirii lunare de 10% din preţul bunului - pentru majoritatea bunurilor – valoarea recomandată de Banca Mondială pentru ţările din această regiune). Cunoaşterea valorii actuale de piaţă a bunului însă presupune un calcul mai complicat: ea este funcţie de trei caracteristici: - valoarea iniţială a bunului - vechimea bunului - rata de devalorizare a bunului în timp Ceea ce nu se cunoaşte pe baza datelor noastre este valoarea iniţială şi variaţia în timp a valorii produsului, în schimb se cunoaşte vechimea. Pe baza informaţiilor culese prin interviuri cu specialişti din domeniul vânzărilor de bunuri de utilizare îndelungată, am stabilit preţuri medii pentru respectivele produse cumpărate noi cât şi funcţiile de devalorizare a produselor în timp. Am constata că, în esenţă, bunurile durabile sunt de două feluri în ceea ce priveşte rata devalorizării: cele a căror valoare de piaţă descreşte liniar în funcţie de timp şi cele a căror valoare descreşte exponenţial urmând graficul unei funcţii inverse – cu o descreştere rapidă la început urmată de o devalorizare lentă. Am calculat valorile actuale de piaţă ale bunurilor deţinute de familii pe baza acestor parametri, realizând ajustările necesare acolo unde funcţiile de descreştere a valorii de piaţă au produs estimări mult depărtate de realitatea din teren. Calculul valorii de întrebuinţare a locuinţelor a fost mai simplu. Această măsură este identică cu chiria plătită în cazul chiriaşilor. Pentru proprietari sau cei care locuiesc cu titlu gratuit se impută chiriile valabile pe piaţă la momentul de referinţă pe piaţa imobiliară. Potrivit specialiştilor de pe piaţa imobiliară pe care i-am consultat, valoare chiriilor este dependentă de numărul de camere şi de suprafaţa locuibilă. Având ambele informaţii înregistrate în anchetă, nu ne-a fost dificil să realizăm imputarea valorii de utilizare a locuinţelor.

Scale de echivalenţă Valoarea consumului familiei trebuie standardizată prin mărimea acesteia şi prin efectele de mărime pe care numărul de membri ai gospodăriei le are asupra consumului individual. Întrucât copiii consumă mai puţin decât adulţii, ei trebuie echivalaţi cu fracţiuni de adulţi. În plus, familiile reprezintă unităţi de producţie şi consum care produc pentru membri lor efecte de mărime, relaţia dintre mărimea familiei şi cantitatea totală necesară pentru consum de aceeaşi utilitate fiind descrescătoare. Efectul de mărime se obţine datorită consumului în comun

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ

15

al multor utilităţi, cum ar fi electricitatea, apa, încălzirea, bunurile de folosinţă îndelungată, etc. Aceste două efecte sunt luate în calcul în scala de echivalenţă folosită la calcularea numărului de adulţi echivalenţi ai fiecărei gospodării din această anchetă. Formula acestei scale este cea mai nouă pentru acest calcul, recomandată de Comisia Naţională de Statistică: AE=(A+αC)θ, unde A este numărul adulţilor din familie – persoane peste 14 ani, C reprezintă numărul copiilor, persoane sub 14 ani, α reprezintă coeficientul de echivalare a copiilor cu adulţii iar θ reprezintă coeficientul efectului de mărime. Pentru calculele noastre am folosit α=0,7 iar θ=0,9.

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ

16

Rezultate

Distribuţiile consumului după cele două modalităţi de calcul a agregatelor Figura 1. Histograma consumului simplu

5000000,000 10000000,000 15000000,000

Consum simplu pe adult echivalent

0

100

200

300

Frec

vent

e

Figura 2. Histograma consumului cu bunuri şi locuinţe

10000000,000 20000000,000 30000000,000

Consum cu bunuri si locuinte pe adult echivalent

0

100

200

300

Frec

vent

e

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ

17

O comparaţie simplă între cele două histograme indică faptul că distribuţiile sunt asemănătoare, doar scala fiind modificată datorită valorilor mult mai mari pe care le presupune cel de-al doilea mod de calcul. Figura 3. Consumul pe adult echivalent pe decile

Media consumului pe adult echivalent pe decile de consum echivalent

0

1000000

2000000

3000000

4000000

5000000

6000000

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Linia reprezintă pragul sărăciei

Figura 4. Consumul pe adult echivalent pe decile, la calcul cu bunuri şi locuinţe

Media consumurilor pe adult echivalent pe decile de consum calculat cu bunuri şi locuinţe

0

2000000

4000000

6000000

8000000

10000000

12000000

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ

18

La fel, distribuţiile agregatelor de consum pe adult echivalent pe decilele corespunzătoare sunt similare.

Tipuri de consum şi bunăstare Figura 5. Consumul alimentar, nealimentar, valoarea bunurilor şi a locuinţelor pe decilele agregatului simplu de consum pe adult echivalent

Consumuri pe tipuri pe adulţi echivalenţi pe decilele agregatului de consum simplu

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Valoareabunurilordurabile pe adultechivalent

Valoarealocuintelor peadult echivalent

Consumulalimentar peadult echivalent

Consumnealimentar peadult echivalent

Figura 6. Consumul simplu, valoarea bunurilor şi a locuinţelor pe decilele agregatului de consum cu bunuri şi locuinţe pe adult echivalent

Consumuri pe adult echivalent, de diferite tipuri pe decilele agregatului de consumului cu bunuri si locuinta pe adult echivalent

0

500000

1000000

1500000

2000000

2500000

3000000

3500000

4000000

4500000

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Valoareabunurilordurabile peadultechivalent

Valoarealocuintelorpe adultechivalent

Consumulalimentarpe adultechivalent

Consumnealimentar pe adultechivalent

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ

19

O simplă comparare a celor două grafice permite câteva constatări referitoare la validitatea celor două modalităţi de măsurare a bunăstării gospodăriilor: • Agregatul de consum simplu nu are o relaţie monoton crescătoare cu

valoarea de întrebuinţare a locuinţelor; în schimb celelalte tipuri de consumuri sunt prezise destul de bine de către situarea pe această măsură a bunăstării. Mai mult, de la decila întâia până la penultima, valoarea locuinţelor este relativ constantă, forma curbei fiind sinuoasă, deşi au loc sporuri substanţiale ale consumurilor. Aceasta indică relativa indiferenţă a valorii bunurilor imobiliare faţă de posibilităţile de consum simplu, de fiecare zi, ale gospodăriei, fenomen care îşi are originea în câteva distorsiuni ale pieţei imobiliare: privatizarea, pe considerente sociale, a locuinţelor proprietate de stat imediat după evenimentele din 1989, tendinţa gospodăriilor de a menţine proprietăţile imobiliare şi eventual de a le spori, indiferent de posibilităţile materiale, acest tip de proprietăţi fiind considerat cel mai sigur mod de tezaurizare, politicile constante de subvenţionare a costurilor de întreţinere a locuinţelor, mai ales a celor de la bloc, prin care statul a suportat o bună parte din aceste costuri permiţând marii majorităţi a proprietarilor să menţină costuri de întreţinere a proprietăţilor suportabile.

• În schimb, agregatul de consum care include valoare bunurilor şi pe cea a locuinţelor are o corelaţie pozitivă cu fiecare dintre cele patru tipuri de consumuri pe adult echivalent;

• Deşi agregatul include toate aceste tipuri de consumuri relaţia cea mai clară dintre agregat şi vreuna dintre componente este cea cu valoarea bunurilor de consum. Dacă fiecare spor al agregatului de consum este însoţit la creşteri liniare ale consumurilor alimentare, nealimentare şi al serviciilor şi a valorii locuinţelor, creşterea valorii bunurilor din gospodărie este în relaţie exponenţială de situarea în agregatul consumurilor. De aici se pot extrage mai multe concluzii - venit:

o „Efectul de venit” – există o tendinţă cu creştere exponenţială de transformare a sporurilor de venit în bunuri de folosinţă îndelungată, faţă de creşterea doar liniară a consumurilor alimentare, nealimentare, serviciilor sau a investiţiilor în locuinţă.

o Valoarea bunurilor de folosinţă îndelungată dintr-o gospodărie este un bun indicator al bunăstării acesteia. Autorul acestui material propune introducerea sa în agregatul de consum folosit în studiile româneşti privind sărăcia, alături de valoarea consumurilor alimentare, nealimentare şi a celor pentru locuinţă. Acestea sunt toate în corelaţie pozitivă.

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ

20

Concluzii • Distorsiunile de pe piaţa imobiliară din ultimii 13 ani fac ca posibilităţile de

consum ale gospodăriilor să nu fie corelate cu valoarea locuinţelor deţinute. • Indicatorii cei mai buni ai bunăstării la nivel de familie sunt consumurile

alimentare, nealimentare, de servicii şi bunurile de utilizare îndelungată aflate în dotarea gospodăriei.

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ

21

Pragurile sărăciei. Ratele sărăciei

Sărăcie severă În varianta consumului simplu, pragul sărăciei severe, calculat la 50% din mediana consumului pe adult echivalent este de 1098787,06225 lei. La acest prag, rata sărăciei severe, la nivel de gospodărie este de 10,7%. La nivel de persoane, rata sărăciei este de 12,03%. În schimb în varianta consumului şi a proprietăţilor, pragul creşte la 2275054 lei, căruia îi corespunde o rată a sărăciei de 8,7%. Calculat la nivel de persoane, rata sărăciei este de 10,1%. Tabel 5. Sărăcia severă

Agregat de consum simplu

Agregat de consum cu bunuri şi locuinţe

Pragul sărăciei severe (lei pe adult echivalent)

1098787,1 2275054,0

Rata sărăciei severe pe gospodării (%)

10,7 8,7

Rata sărăciei severe pe persoane (%)

12,03 10,1

Număr de săraci extins 24845 20859

Sărăcia simplă Pragurile sărăciei simple sunt calculate la nivelul de 60% din mediana agregatelor de consum. Pragurile, ratele la nivel de gospodărie şi la nivel de persoane sunt prezentate în tabelul de mai jos. Tabel 6. Sărăcia simplă

Agregat de consum simplu

Agregat de consum cu bunuri şi locuinţe

Pragul sărăciei simple (lei pe adult echivalent)

1318544,5 2730064,8

Rata sărăciei simple pe gospodării (%)

16,7 16,5

Rata sărăciei simple pe persoane (%)

19,13 20,74

Număr de săraci extins 39508 42833

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ

22

Observaţii Diferenţa constantă dintre ratele calculate la nivel de gospodărie şi cele calculate la nivel de persoane, care dau rate ale sărăciei mai mari, se datorează mărimii medii mai mari a familiilor sărace. Rata mai mare a sărăciei severe la agregatul de consum simplu faţă de agregatul cu bunuri şi locuinţe se datorează distribuţiei mai puţin inegale a proprietăţilor imobiliare în populaţia investigată. Această diferenţă însă dispare atunci când folosim un prag al sărăciei mai ridicat, precum se vede din Tabel 2. În paginile care urmează ne vom raporta doar la sărăcia severă. Aceasta afectează în cel mai mare grad posibilităţile de subzistenţă şi de viaţă socială normală ale persoanelor şi familiilor, necesită intervenţie urgentă şi imperativul analizării ei este cel mai puternic. Concluzii

• Rata sărăciei severe, calculată la pragul de 50% din mediana agregatului consumurilor simple este de 10,7% din gospodării şi 12,03% din persoane. Rata sărăciei simple, calculată la pragul de 60% din mediana agregatului consumurilor simple este de 16,07% la nivel de gospodărie iar la nivel de persoane de 19%. Ratele sărăciei severe calculate faţă de praguri stabilite pe agregatul de consum cu bunuri şi locuinţe sunt de 8,7%, respectiv 10,1% în timp ce rata sărăciei simple este de 16,5%, respectiv 20,74%.

Deficitele

Deficitele medii Calcularea necesarului de transferuri pentru persoanele sau gospodăriile identificate ca fiind sărace se bazează pe calcularea deficitelor. Acestea sunt, pur şi simplu, sumele pe adult echivalent necesare gospodăriilor sărace pentru a depăşi pragul sărăciei. Deficitele medii pentru cele două modalităţi de calcul a agregatului de consum sunt: Tabel 7. Deficite medii pentru cele două modalităţi de calcul a consumului agregat

Medie (lei)

Deficit mediu/ adult echivalent pentru agregatul de consum simplu

289944,5

Deficit mediu/ adult echivalent pentru agregatul de consum cu bunuri şi locuinţe

598563,2

Cifrele de mai sus sunt relevante pentru calculul necesarului de transferuri. Acesta este egal cu suma deficitelor extinse la nivelul întregii populaţii avute în vedere. Extinderea constă în calcularea numărului de gospodării sărace din populaţie numărul respectiv urmând a fi înmulţit cu deficitul mediu pe familie.

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ

23

Deficitul mediu pe familie este media deficitelor pe adult echivalent înmulţite cu numărul de adulţi echivalenţi din fiecare gospodărie. Prezentăm în tabelul de mai jos deficitele totale calculate pentru cele două variante ale sărăciei: Tabel 8. Calculul deficitului total anual al familiilor sărace

Rata sărăciei pe gospo-dării

Numărul gospodăriilor sărace

Deficitul mediu pe familie (lei)

Deficitul total (lei)

Deficit actualizat la preţuri din mai 2003 şi la 30 de zile/lună

Deficitul total în EURO (=37500 de lei)

Consum simplu

10,7 8156,503

719026 5,86E+09 7,59E+10 2.025.333

Consum cu bunuri şi locuinţe

8,7 6631,92

1700035 1,13E+10 1,46E+11 3.905.505

Pentru a calcula deficitul total pe an, la nivelul preţurilor din mai 2003, înmulţim deficitul total cu 13,1 (corespunzător unui număr de zile mediu de 30 pe lună şi unei inflaţii lunare de 1% în martie şi aprilie. Diferenţele dintre ratele sărăciei calculate la nivel de gospodărie şi cele calculate la nivel de persoane se datorează faptului că gospodăriile sărace tind să aibă un număr mediu de persoane mai mare decât celelalte familii.

Bunurile de utilizare îndelungată şi locuinţele au o influenţă puternică asupra pragului sărăciei. Introducerea celor două categorii de bunuri sporeşte cu mai mult de 100% a pragului de sărăcie. La acest spor, contribuţia cea mai puternică o deţine valoarea de întrebuinţare a locuinţei, valoare bunurilor având şi ea o influenţă care nu e de neglijat asupra agregatului de consum. Această constatare ne face să ne aşteptăm, că în varianta calculelor cu bunuri de folosinţă îndelungată şi a locuinţelor, distribuţia sărăciei să fie puternic determinată de modelele rezidenţiale din Oradea.

Concluzie Deficitul total anual care trebuie acoperit pentru a ridica consumurile pe adult echivalent deasupra pragului sărăciei severe al gospodăriilor aflate sub acest prag este de 3.905.505 EURO.

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ

24

Inegalitate. Profunzimea sărăciei

Măsurile inegalităţii sociale În vreme ce măsurile sărăciei se referă la situaţia indivizilor sau gospodăriilor care se află la nivelul de jos al distribuţiei veniturilor sau consumurilor, inegalitatea este un concept mai larg în care se ia în considerare întreaga populaţie.Dintre multele măsuri ale inegalităţii folosite în literatura de specialitate, am ales pentru măsurarea acestei variabile la nivelul municipiului Oradea indicele Gini standardizat. Acesta se bazează pe curba Lorenz, o curbă a frecvenţei cumulative care compară distribuţie unei variabile specifice (consumul, în cazul nostru), cu distribuţia uniformă care reprezintă egalitatea, şi care are forma unei diagonale a graficului. Cu cât este mai mare suprafaţa dintre cele două curbe, cu atât este mai mare inegalitatea în rândul populaţiei, în privinţa variabilei cercetate. Coeficientul Gini este o măsură a abaterii dintre cele două grafice. El ia valori de la 0 (egalitate extremă) la 1 (extremă inegalitate). Figura 7. Curbele Lorenz ale celor două tipuri de consum pe adult echivalent, pentru toate gospodăriile. Diagonala reprezintă distribuţia uniformă.

Curba Lorenz are o mare răspândire şi datorită caracterului său intuitiv: punctele aflate la pe curbă reprezintă cât la sută din consum (valoarea de pe axa verticală) este realizat de x % din gospodării (valoarea pe axa orizontală). De exemplu, din curba de mai sus, se poate trage concluzia că 90% din gospodării consumă

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ

25

aproximativ 75 % din totalul pe Oradea, în vreme ce 10 % din gospodării consumă aproximativ 25%. După cum se poate observa şi din curbele Lorenz, utilizând consumului cu bunuri şi locuinţă obţinem o mai mică inegalitate în rândul gospodăriilor, după cum o atestă şi indicele Gini: Tabel 9. Indicele Gini pentru întreaga populaţie.

Indice Gini standardizat Consum simplu pe adult echivalent 0,28 Consum cu bunuri şi locuinţă pe adult echivalent

0,25

Venit pe adult echivalent 0,28 Veniturile pe adult echivalent prezintă o distribuţie similară, indicele Gini fiind identic cu cel al consumului.

Distribuţia spaţială a inegalităţii Coeficientul Gini ne oferă o măsură a omogenităţii populaţiei din punctul de vedere al bunăstării. Distribuţia consumului pe cartiere ne dă o imagine despre cât de eterogenă este populaţia în aceste cartiere. După datele noastre, ea se cifrează în modul următor. Tabel 10. Indicii Gini pe cartiere, pentru consumul pe adult echivalent.

Consum simplu pe adult echivalent

Consum cu bunuri şi locuinţă pe adult echivalent

1. Eminescu 0,34 0,35 2. Tokai 0,24 0,19 3. Oncea 0,22 0,18 4. Iorga 0,35 0,29 5. Episcopia 0,36 0,20 6. Rogerius Sud 0,28 0,23 7. Rogerius Nord 0,26 0,23 8. Centru 0,27 0,31 9. Centru Muzeu 0,24 0,23 10. Centru Universitate 0,30 0,29 11. Centru 1 Decembrie 0,32 0,34 12. Cantemir 0,28 0,22 13. Velenţa 0,27 0,26 14. Nufărul 0,25 0,22 15. Ioşia Nord 0,26 0,28 16. Ioşia Calea Aradului 0,26 0,22 17. Ioşia 0,30 0,27

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ

26

După cum se observă, cele mai mari inegalităţi există în cartierele Eminescu, Iorga şi Centru 1 decembrie, în vreme ce inegalităţile cele mai puţin pronunţate sunt întâlnite în cartierele Tokai, Oncea, Centru Muzeu. Un caz aparte îl reprezintă cartierul Episcopia, care are o mare eterogenitate în privinţa consumului, dar o mare omogenitate atunci când se iau în calcul bunurile şi locuinţa.

Distribuţia inegalităţii pe categorii Alături de distribuţia spaţială a inegalităţii, de un real interes este cea pe tipuri de familii.

Tipuri de gospodării Inegalitatea în privinţa consumurilor nu este distribuită uniform în funcţie de tipul gopdodăriei, după cum o arată tabelul următor: Tabel 11. Inegalitatea în funcţie de tipul gospodăriei

Consum simplu pe adult echivalent

Consum cu bunuri şi locuinţă pe adult echivalent

Persoană singură 0,32 0,26 Cuplu fără copii 0,26 0,20 Cuplu cu un copil 0,23 0,19 Cuplu cu 2 copii 0,23 0,18 Culu cu 3 sau mai mulţi copii 0,16 0,23 Familie monoparentală 0,24 0,24 Din punctul de vedere al consumului simplu, tipul de gospodării care prezintă cea mai pronunţată inegalitate sunt cele cu o singură persoană, ceea ce se datorează faptului că în această categorie întâlnim atât tineri singuri, cu consum mare, cât şi bătrâni singuri, cu consum mic. Chiar dacă se iau în calcul valoarea bunurilor de folosinţă îndelungată şi a locuinţei, acest tip de gospodărie prezintă cea mai mare inegalitate.

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ

27

Figura 8. Curbele Lorenz pentru consumul simplu, în funcţie de tipul gospodăriei. Diagonala reprezintă distribuţia uniformă.

La polul opus se află cuplurile cu 3 sau mai mulţi copii, care, după consumul simplu, prezintă cea mai mică inegalitate. Aceste gospodării au şi cea mai mare rată a sărăciei. Figura 9. Curbele Lorenz pentru consumul cu bunuri şi locuinţă, în funcţie de tipul gospodăriei. Diagonala reprezintă distribuţia uniformă.

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ

28

În funcţie de ocupaţia capului de familie, inegalitatea în gospodării se prezintă în felul următor: Tabel 12. Inegalitatea în funcţie de tipul gospodăriei

Ocupaţia capului gospodăriei Consum simplu pe adult echivalent

Consum cu bunuri şi locuinţă pe adult echivalent

salariat 0,26 0,20 patron 0,27 0,22 şomer 0,23 0,21 pensionar 0,28 0,26 student 0,31 0,31 casnică 0,34 0,25 Din punctul de vedere al consumului simplu, tipul de gospodării care prezintă cea mai pronunţată inegalitate sunt cele al căror cap de familie este student sau casnică, după cum o arată şi figura următoare: Figura 10. Curbele Lorenz pentru consumul simplu, în funcţie de ocupaţia capului familiei. Diagonala reprezintă distribuţia uniformă.

La polul opus se află gospodăriile al căror cap de familie este şomer, acestea fiind şi cele care, după consumul simplu, prezintă rate mari ale sărăciei.

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ

29

Figura 11. Curbele Lorenz pentru consumul cu bunuri şi locuinţă, în funcţie de ocupaţia capului de familie. Diagonala reprezintă distribuţia uniformă.

Chiar dacă se iau în calcul valoarea bunurilor de folosinţă îndelungată şi a locuinţei, acest tip de gospodărie prezintă cea mai mică inegalitate.

Alături de indicatori precum numărul şi procentul gospodăriilor sau indivizilor săraci, care oferă măsuri ale nivelului sărăciei, se mai utilizează şi indicatori ai profunzimii şi gravităţii sărăciei. Dintre aceştia, am calculat:

- coeficientul Gini calculat pentru săraci - indicele Sen.

Aşa cum am arătat mai sus, indicele Gini este o măsură a inegalităţii.

Când este calculat pentru săraci, el ne oferă o măsură a gravităţi sărăciei. Cu cât este mai mare valoarea acestui indice, cu atât există un procent mai ridicat de indivizi aflaţi în sărăcie extremă. Am trasat curbele Lorenz ale consumului pe adult echivalent pentru ambele tipuri de gospodării sărace (calculate atât la pragul de sărăcie simplă cât şi la pragul de sărăcie cu bunuri şi locuinţe.

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ

30

Figura 12. Curbele Lorenz ale consumului pe adult echivalent la gospodăriile sărace calculate pe baza consumului simplu. Diagonala reprezintă distribuţia uniformă.

Acestei distribuţii îi corespund următoarele valori ai indicelui Gini: Tabel 13. Indicele Gini pentru consumul pe adult echivalent la gospodăriile sărace calculate pe baza consumului simplu.

Indice Gini standardizat Consum simplu pe adult echivalent 0,16 Consum cu bunuri şi locuinţă pe adult echivalent

0,30

Se observă marea inegalitate, în privinţa consumului incluzând valoarea

de întrebuinţare a bunurilor şi a locuinţei, la gospodăriile sărace calculate pe baza consumului simplu.

Pentru gospodăriile sărace calculate pe baza consumului cu locuinţe şi bunuri de folosinţă îndelungată, curbele Lorenz ale consumului pe adult echivalent arată după cum urmează:

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ

31

Figura 13. Curbele Lorenz ale consumului pe adult echivalent la gospodăriile sărace calculate pe baza consumului cu bunuri şi locuinţă. Diagonala reprezintă distribuţia uniformă.

Ca şi în cazul consumului pe ansamblul gospodăriilor, utilizarea

consumului cu bunuri şi locuinţă ne face să obţinem o mai mică inegalitate în rândul gospodăriilor, după cum o atestă şi indicii Gini: Tabel 14. Indicele Gini pentru consumul pe adult echivalent la gospodăriile sărace calculate pe baza consumului

Indice Gini standardizat

Consum simplu pe adult echivalent 0,23 Consum cu bunuri şi locuinţă pe adult echivalent 0,18

Rezultatele constatate întăresc constatarea că, dintre cele două modalităţi de calcul ale sărăciei, cea pe baza consumului care include şi valoarea de utilizare a locuinţei şi a bunurilor de folosinţă îndelungată este cea mai adecvată.Indicele Gini pentru săraci nu sunt mai mari de 0,18, ceea ce arată că gravitatea sărăciei în municipiul Oradea.

Indicele Sen, care combină elemente legate de numărul gospodăriilor sărace, profunzimea sărăciei şi distribuţia sărăciei în cadrul grupului, are următoarele valori:

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ

32

Tabel 15. Coeficientul Sen

Consum simplu pe adult echivalent 4,6 % Consum cu bunuri şi locuinţă pe adult echivalent 5,7 %

În cazul consumului simplu, interpretarea este că 4,6 % din consumuri ar trebui să se redistribuie pentru a ridica gospodăriile sărace peste pragul sărciei. În cazul valorii de întrebuinţare a bunurilor de folosinţă îndelungată şi a locuinţei, procetul care s-ar cere redistribuit este de 5,7 %.

Conchidem de aici că profunzimea şi gravitatea sărăciei, în municipiul Oradea, sunt moderate.

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ

33

Dotarea gospodăriei cu bunuri şi sărăcia. Care bunuri prezic situarea faţă de pragul sărăciei?

Relaţiile stabilite anterior dintre bunăstarea generală a familiei şi înzestrarea ei cu bunuri de folosinţă îndelungată pot să fie testate imediat grafic. În graficele de mai jos am indicat procentul gospodăriilor aflate deasupra şi sub cele două praguri ale sărăciei severe care deţin bunurile de folosinţă îndelungată incluse în chestionar. Am ordonat bunurile în ordinea crescătoare a frecvenţei deţinerii lor de către familiile care nu sunt sărace. Figura 14. Înzestrarea cu bunuri

Dotarea cu bunuri - săraci identificaţi cu agregatul de consum simplu

0 20 40 60 80 100 120

video

cuptor cu microunde

PC

maşină de spălat simplă

congelator

celular

automobil

maşină de spălat automată

aspirator

telefon

TV color

frigider

aragaz

subpragulsărăciei

pestepragulsărăciei

În ambele modalităţi de calcul al agregatului de bunăstare, gospodăriile sărace reies ca fiind mult mai prost înzestrate cu bunuri de folosinţă îndelungate decât cele care sunt deasupra pragului sărăciei. Deţinerea unei maşini de spălat simple pare a fi o emblemă a sărăciei, deoarece ponderea familiilor sărace care deţin astfel de aparat este chiar mai mare decât cea a familiilor aflate deasupra pragului sărăciei. Nu sunt foarte mari diferenţe între procentele de înzestrare obţinute cu cele două agregate de consum cu excepţia deţinerii unui automobil. Acesta pare a fi itemul care pare a diferenţia între săracii identificaţi prin consum simplu şi cei identificaţi prin luarea în considerare a bunurilor şi a locuinţelor – cei din cea de-a doua categorie nu deţin decât într-o pondere neglijabilă automobile. Pentru a identifica itemii care diferenţiază cel mai bine gospodăriile bogate de cele sărace ne vom raporta la graficul (Figura 8) care cuprinde săracii identificaţi pe baza agregatului de consum cu bunuri şi locuinţe, între cele două

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ

34

caracteristici relaţia fiind mai puternică. Din grafic reies diferenţe mari în procentele deţinătorilor între cei aflaţi sub şi deasupra pragului sărăciei pentru automobil, video, PC, congelator şi cuptor cu microunde – pentru care procentul săracilor care le deţin este cel mult un sfert din cel al familiilor aflate deasupra pragului sărăciei care au aceste bunuri în dotare şi maşina de spălat automată şi celularul pentru care procentul săracilor deţinători este cel mult jumătate din cel al celor care nu sunt săraci care le deţin. Figura 15. Înzestrarea cu bunuri

Dotarea cu bunuri - săraci identificaţi cu agregatul de consumuri cu bunuri şi locuinţe

0 20 40 60 80 100 120

video

cuptor cu microunde

PC

maşină de spălat simplă

celular

congelator

automobil

maşină de spălat automată

aspirator

telefon fix

TV color

frigider

aragaz

subpragulsărăciei

pestepragulsărăciei

Asemenea calcule sunt aproximative şi nu contribuie prea mult la

identificarea bunurilor de folosinţă îndelungată care constituie predictori ai situării familiei sub sau deasupra pragului sărăciei. Majoritatea acestor bunuri sunt covariate iar folosirea bunurilor de mai sus ca indicatori ai sărăciei ar putea produce erori, deoarece graficul de mai sus nu indică contribuţia fiecărui bun la bunăstarea gospodăriei. Modalitatea de a găsi setul de bunuri care influenţează în mod independent cel mai clar poziţia gospodăriilor faţă de pragul sărăciei cea mai convenabilă este regresia logistică multiplă.

Prezentăm mai jos rezultatele modelării pentru cele două variante de calcul al agregatului de consum:

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ

35

Tabel 16. Regresii logistice ale înzestrării cu bunuri şi sărăciei1

Sărac – agregat

simplu

Sărac – agregat de consumuri cu bunuri

şi locuinţe video cuptor cu microunde PC maşină de spălat simplă + celular - - congelator - - automobil - maşină de spălat automată - aspirator - telefon fix - - TV color - frigider - aragaz R2 Nagelkerke 0,165 0,198

Tabelul de mai sus produce rezultate net diferite de constatările impresioniste

bazate pe grafice. Concluziile care pot fi extrase pe baza regresiilor logistice sunt următoarele: - Nu poate fi stabilită apartenenţa gospodăriei la categoria săracilor doar pe

baza înzestrării cu bunuri decât cu o mare eroare (între 84 şi 80%). - În schimb, deţinerea acestor bunuri poate fi un criteriu de clasificare a

gospodăriei din punctul de vedere al bunăstării, existând asocieri clare între deţinerea lor şi situarea faţă de pragul sărăciei

- Bunurile de folosinţă îndelungată care indică în modul cel mai clar starea materială a gospodăriei sunt telefoanele celulare şi aparatele de telefonie fixă. Acestea au coeficienţi semnificativi pentru ambele modele.

- În afara telefoanelor mobile şi a celor fixe, predictori puternici ai situării sub pragul sărăciei în funcţie de agregatul de consum cu bunuri şi locuinţe sunt înzestrarea cu frigider şi automobile. Automobilul mai cu seamă, are un impact deosebit de puternic asupra situării deasupra pragului sărăciei.

În concluzie, într-un chestionar de anchetă socială am recomanda înregistrarea, pe lângă alte informaţii, deţinerii acestor bunuri de folosinţă îndelungată – telefon mobil funcţional, telefon fix (eventual abonament de telefonie fixă, frigider şi automobil).

1 Semnul negativ indică faptul că prezenţa bunului „saltă” gospodăria deasupra pragului sărăciei iar semnul pozitiv invers. Haşura semnifică coeficienţi de regresie semnificativi sub pragul de 0,001.

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ

36

Incidenţa sărăciei în diferite categorii sociale Sărăcia are o clară determinare socială. Ea exprimă şansele sociale

diferenţiate ale celor care au diferite caracteristici socio-demografice. Identificarea principalelor categorii de beneficiari ai transferurilor sociale trebuie să pornească de la stabilirea relaţiilor dintre caracteristicile persoanei sau/şi ale familiei şi riscul sărăciei. În cele ce urmează vom prezenta incidenţa sărăciei în diferite categorii sociale, care desciu resurse socio-economice diferite, prezentând rezultatele atât pentru cazul calculului agregatului de consum simplu cât şi pentru cazul calculului incluzând valoarea de utilizare a bunurilor de consum şi a locuinţei.

Sexul Datele noastre confirmă într-o oarecare măsură vechea constatare că

incidenţa sărăciei este mai mare în rândul populaţiei feminine. Tabel 17. Sex şi rata sărăciei; numărul de săraci extins pe sexe

Consum simplu

Numărul persoanelor aflate sub pragul sărăciei extins (consum simplu)

Consum cu bunuri şi locuinţe

Numărul persoanelor aflate sub pragul sărăciei extins (consum cu bunuri şi locuinţe)

Bărbaţi 11,7% 11504 10,12% 9950 Femei 12,4% 13417 11,66% 12616

Diferenţele care reies din tabelele de mai sus sunt la limita semnificaţiei statistice. Pe baza lor nu se poate infera că femeile din Oradea suferă de o incidenţă semnificativ mai mare a sărăciei decât bărbaţii.

Naţionalitatea Tabel 18. Etnia şi rata sărăciei

Consum simplu

Număr de săraci extins

Consum cu bunuri şi locuinţe

Număr de săraci extins

Români 10,52 15288 8,35 12139 Maghiari 14,42 8194 14,49 8235 Roma 44,6 1099 66,3 1635

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ

37

Incidenţa sărăciei pe naţionalităţi oferă rezultate oarecum surprinzătoare. O primă constatare este rata mare a sărăciei în rândul populaţiei de naţionalitate maghiară, în comparaţie cu populaţia de naţionalitate română. Aceasta îşi are explicaţia în caracterul îmbătrânit al populaţiei maghiare din Oradea şi al resurselor de consum, inclusiv financiare, precare de care acest segment al populaţiei dispune – atât datorită vârstei cât şi datorită lipsei de relaţii exterioare oraşului care pot constitui un canal de obţinere în afara căilor monetare de resurse pentru consum. Cealaltă constatare, în concordanţă cu constatări anterioare, este rata extrem de mare a sărăciei în rândul populaţiei rome. Şi mai interesant este faptul că rata sărăciei este mult mai mare atunci când agregatul de consum include şi valoare bunurilor de folosinţă îndelungată şi a locuinţelor. De aici se poate înţelege faptul că populaţia roma are un grad de înzestrare cu bunuri de folosinţă îndelungată şi cu locuinţe mult mai slab decât al celorlalte categorii de etnie: la acelaşi nivel al consumului simplu agregat – precum l-am definit anterior – valoarea bunurilor deţinute şi a locuinţelor în care locuiesc persoanele de etnie roma este mult mai mică. În acest caz putem să fim de acord că aceste caracteristici constituie indicatori valoroşi ai calităţii vieţii.

Vârsta Tabel 19. Ratele sărăciei pe grupe de vârstă

Consum simplu Consum cu bunuri şi locuinţă 0-17 ani 13,6% 16,0% 18-60 de ani 10,8% 9,3% peste 60 de ani 15,6% 11,2% Tabel 20. Număr de persoane sărace extins, pe categorii de vârstă

Număr de săraci la pragul de 50% din mediana agregatului de consum simplu

Numărul de săraci la pragul de 50% din mediana agregatului de consum cu bunuri şi locuinţe

Persoane de la 0 la 5 ani 1457 1260 Persoane de la 6 la 10 ani 1260 1614 Persoane de la 11 la 14 ani 1614 2008 Persoane de la 15 la 18 ani 1851 2126 Persoane de la 19 la 25 ani 3071 2875 Persoane de la 26 la 30 de ani 1575 1103 Persoane de la 31 la 40 de ani 3071 2993 Persoane de la 41 la 50 de ani 3938 3386 Persoane de la 51 la 60 de ani 2678 2166 Persoane de la 61 la 70 de ani 2402 1733 Persoane de la 71 la 80 de ani 1811 1181 Persoane de la 81 la 90 de ani 551 433 Persoane peste 90 de ani 0 79

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ

38

Apartenenţa la o grupă de vârstă sau alta este un predictor important al ratei sărăciei. Grupurile de vârstă cel mai expuse la sărăcie sunt copii (de până la 18 ani) şi persoanele vârstnice (peste 60 de ani). În raport cu cele două praguri ale sărăciei, cele două grupuri de vârstă se poziţionează distinct. Astfel, copiii sunt mai expuşi riscului sărăciei decât media numai atunci când ea este calculată adăugându-se valoarea bunurilor şi a locuinţei, ceea ce semnifică faptul că existenţa copiilor este asociată negativ cu cantitatea şi calitatea locuinţei şi a bunurilor de folosinţă îndelungată din gospodărie. Figura 16. Ratele sărăciei la minori

Procentul persoanelor sărace între 0 şi 17 ani, pe categorii de vârstă

0%

2%

4%

6%

8%

10%

12%

14%

16%

18%

20%

0-5 ani 6-10 ani 11-14 ani 15-17 ani

Consum simplu Consum cu bunuri si locuintă

În schimb, vârstnicii sunt în mai mare măsură expuşi riscului sărăciei

decât media numai în privinţa consumului; atunci când se adaugă valoarea bunurilor şi a locuinţei, diferenţa faţă de medie nu este semnificativă, ceea ce arată că această categorie de vârstă nu are un deficit din punctul de vedere al condiţiilor de locuit şi al bunurilor de folosinţă îndelungată. Figura 17. Ratele sărăciei la vârstnici

Procentul persoanelor sărace peste 60 de ani, pe categorii de vârstă

0%

5%

10%

15%

20%

25%

61-70 ani 71-80 ani peste 80 de ani

Consum simplu Consum cu bunuri si locuintă

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ

39

Într-o analiză mai detaliată, am inclus distribuţia sărăciei în funcţie de grupuri de vârstă cu amplitudine mai mică. Această analiză ne-a permis câteva constatări: • alături de categoria minorilor, în grupurile de risc trebuie să includem şi

categoria tinerilor între 18 şi 25 de ani. Vulnerabilitatea acestei vârste este explicabilă prin dependenţa de familia părinţilor: tinerii nu au un loc de muncă stabil (unii dintre ei sunt chiar elevi) şi se află sub vârsta medie de căsătorie.

• Ratele sărăciei scad sub medie la grupele de vârstă adulte 26-60 de ani. Perioada maturităţii este, în medie, asociată într-o măsură mult mai mică cu sărăcia.

• Depăşirea pragului de vârstă de 60 de ani creşte şi riscul sărăciei. Este de remarcat însă că rata sărăciei variază mult în categoria vârstnicilor. Între 61-70 de ani, ea este cu puţin peste media pe populaţie, dar creşte accentuat la grupele de vârstă de 71-80 de ani şi peste 80 de ani. Mai mult, la această ultimă grupă de vârstă, şi rata sărăciei calculate cu bunuri şi locuinţă este foarte ridicată, semn că, pe măsura înaintării în vârstă, şi gradul de înzestrare cu locuinţe şi bunuri de folosinţă îndelungată scade. Practic, 1 din 5 bătrâni de peste 80 de ani trăieşte în sărăcie.

Figura 18. Ratele sărăciei pe grupuri de vârstă

Procentul persoanelor sărace, pe categorii de vârstă

0%

5%

10%

15%

20%

25%

0-5 ani 6-10 ani

11-14 ani

15-17 ani

18-25 ani

26-30 ani

31-40 ani

41-50 ani

51-60 ani

61-70 ani

71-80 ani

peste 80 de

ani Consum simplu Consum cu bunuri si locuintă

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ

40

Starea civilă Tabel 21. Starea civilă şi sărăcia

Consum simplu % Consum cu bunuri şi locuinţă %

căsătoriti 10,8 8,6 în concubinaj 13,8 13,8

divorţaţi 10,2 8,1 văduvi 16,8 13,4

necăsătoriţi 13,8 11,8 separaţi 6,7 13,3

Incidenţa sărăciei în funcţie de starea civilă a subiectului nu are, cu

excepţia unei singure categorii, mari variaţii. Este de remarcat că persoanele căsătorite au nivele ale sărăciei sub ratele medii, şi semnificativ mai reduse decât persoanele peste 18 ani necăsătorite sau aflate în concubinaj. Aceasta pare să confirme că familia are un rol important în bunăstarea individuală, deşi nu este de ignorat şi faptul că persoanele cu nivel de trai mai ridicat au şanse mai mari de căsătorie. Şi persoanele divorţate se află sub pragul de sărăcie, semn că, în medie, situaţia lor materială nu s-a deteriorat semnificativ după divorţ. Nu acelaşi lucru se poate spune despre persoanele căsătorite care trăiesc separat de soţ/soţie. separate, care se află, în medie, peste nivelul de sărăcie pe populaţie dacă luăm în considerare înzestrarea cu bunuri de folosinţă îndelungată şi cu locuinţă. În schimb, cea mai ridicată rată a sărăciei o au văduvii, dar trebuie să menţionăm că acest lucru se datorează în bună parte vârstei lor mai înaintate. Figura 19. Starea civilă şi sărăcia

Procentul persoanelor sărace după statusul marital (cu vârsta de minimum 18 ani)

0,0

2,0

4,0

6,0

8,0

10,0

12,0

14,0

16,0

18,0

căsătoriti în concubinaj divortati văduvi necăsătoriti separati

Consum simplu Consum cu bunuri si locuintă

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ

41

Educaţia Tabel 22. Ratele sărăciei pe niveluri de instrucţie pentru persoanele peste 18 ani

Consum

simplu Consum cu

bunuri şi locuinţă fără şcoală 34,3 34,3 primar (clasele 1-4) 30,1 25,6 gimnazial (clasele 5-8) 20,0 19,5 profesional, complementar sau de ucenici 10,7 8,0 treapta I de liceu (clasele 9-10) 17,2 16,3 liceal (clasele 9-12) 9,0 6,8 postliceal de specialitate sau tehnic de maiştri 4,7 4,2 universitar de scurta durata sau colegii 6,6 5,5 universitar de lunga durata 5,2 4,9 postuniverstar 7,4 3,7

Tabel 23. Număr de săraci extins, pe categorii de instrucţie, pentru persoanele peste 18 ani

Numărul săracilor pe niveluri de instrucţie (prag simplu)

Numărul săracilor - pragul calculat pe agregat cu bunuri şi locuinţe

fără şcoală 474 474 primar (clasele 1-4) 1857 1581 gimnazial (clasele 5-8) 3359 3280 profesional, complementar sau de ucenici 3162 2371 treapta I de liceu (clasele 9-10) 2213 2095 liceal (clasele 9-12) 4900 3675 postliceal de specialitate sau tehnic de maiştri 711 632 universitar de scurta durata sau colegii 237 198 universitar de lunga durata 1146 1067 postuniverstar 79 40

Ratele medii ale sărăciei în funcţie de educaţie confirmă teoriile asupra raportului de determinare dintre capitalul uman şi sărăcie. Astfel, cea mai ridicată rată de sărăcie o au persoanele fără şcoală şi cele cu nivel de pregătire primar şi gimnazial. Grupul celor care au absolvit 10 clase sau şcoli profesionale, de ucenici, etc. se află exact la nivelul pragului sărăciei, iar în rândul grupurilor cu pregătire liceală, postliceală sau superioară, rata sărăciei este mai redusă decât media populaţiei. Atragem atenţia asupra interacţiunii dintre nivelul de instrucţie şi alte caracteristici socio-demografice precum vârsta

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ

42

şi etnia: vârstnicii şi romii au într-un procent mai ridicat nivele de instrucţie primar sau gimnazial. Figura 20. Ratele sărăciei pe niveluri de instrucţie

Ratele sărăciei pe niveluri de instrucţie pe adulţi

0,00

0,05

0,10

0,15

0,20

0,25

0,30

0,35

0,40

fara scoala

primar (clasele 1-4)

gimnazial (clasele 5-8)

profesional, complementar sau de ucenici

treapta I de liceu (clasele 9-10)

liceal (clasele 9-12)

postliceal de specialitate sau tehnic de maistri

universitar de scurta durata sau colegii

universitar de lunga durata

postuniverstar

Prag alsărăcieicuagregatsimplu

Prag alsărăcieicuagregatcubunuri şilocuinţe

Ocupaţia Figura 21. Structura pe ocupaţii a populaţiei adulte

Structura ocupaţională a populaţiei cu vârsta mai mare de 19 ani

0,1

0,1

0,2

0,2

0,8

1,5

1,6

2,1

2,6

4,7

6,6

33,6

46,0

0,0 5,0 10,0 15,0 20,0 25,0 30,0 35,0 40,0 45,0 50,0

ajutor familial (servitor, menajera)

membru al unei cooperative neagricole

lucrator pe cont propriu in agicultura

militar in termen

elev

lucrator pe cont propriu in activitati neagricole(conv.civ)

patron

somer

alt statut (ex: persoana intretinuta)

casnica

student

pensionar

salariat

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ

43

Figura 22. Ratele sărăciei pe principalele categorii ocupaţionale pentru persoanele adulte

Ratele sărăciei pe categorii ocupaţionale

6,1

6,9

7,6

9,2

9,4

14,8

20,2

22,4

23,6

3,0

8,0

6,1

6,2

12,5

11,0

15,7

29,9

22,1

0,0 5,0 10,0 15,0 20,0 25,0 30,0 35,0

elev

student

salariat

patron

lucrator pe cont propriu in activitatineagricole (conv.civ)

pensionar

somer

alt statut (ex: persoana intretinuta)

casnica

Ratasărăciei(prag cubunuri şilocuinţe)Ratasărăciei(pragsimplu)

Tabel 24. Numărul de săraci extins pe ocupaţii, pentru persoanele peste 18 ani

Ocupaţii Număr săraci, prag simplu

Număr săraci, prag cu bunuri şi locuinţe

elev 78 39 salariat 5718 4551 patron 233 156 student 739 856 pensionar 8090 6029 lucrător pe cont propriu in activitati neagricole (conv.civ) 233 311 militar in termen 78 39 şomer 700 545 membru al unei cooperative neagricole 0 39 casnica 1789 1673 lucrător pe cont propriu in agricultura 78 78 alt statut (ex: persoana întreţinuta) 934 1245 ajutor familial (servitor, menajera) 78 78

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ

44

Starea de sănătate Boala cronică incapacitantă sau handicapul fizic la persoanele de peste 18 ani sunt buni predictor pentru apartenenţa la categoria săracilor.

Consum simplu %

Consum cu bunuri şilocuinţă %

Boala sau handicapul fizic vă împiedică să vă desfăşuraţi

activitatea?

19,5 15,4

După cum se observă, ratele sărăciei pentru această categorie de persoane sunt mult mai ridicate faţă de medie.

Componenţa gospodăriei Caracteristicile gospodăriei din punctul de vedere al raportului dintre numărul de adulţi şi numărul de copii au o influenţă semnificativă asupra situării acestora sub pragurile sărăciei. Vom studia în special două categorii de gospodării: cele cu o singură persoană şi cele cu copii.

Gospodării cu o persoană Tabel 25. Rata sărăciei pe gospodării cu o singură persoană

Consum simplu

Consum cu bunuri şilocuinţă

gospodarii cu o persoană (bărbat) 11,0% 4,0%gospodării cu o persoană (femeie) 10,5% 6,3%gospodării cu o persoană - bătrân 13,5% 5,4%gospodării cu o persoană - bătrân

femeie 13,5% 8,8%

Se observă că gospodăriile cu o persoană sunt situate, în general, deasupra pragului de sărăcie. Excepţie fac gospodăriile cu o persoană vârstnică, care se află cu puţin peste pragul de sărăcie, dar nu şi dacă se ia în considerare consumul simplu. Concluzia este că, dacă se ia în considerare valoarea de întrebuinţare a bunurilor de folosinţă îndelungată şi cea a locuinţei ridică, vârstnicii care locuiesc singuri nu fac parte din categoriile cu risc ridicat de sărăcie. O menţiune pentru interacţiunea cu variabila sex: gospodăriile formate din o singură persoană, de sex feminin, sunt mai sărace decât dacă cele echivalente cu o persoană de sex masculin, dacă se iau în considerare bunurile de folosinţă îndelungată şi locuinţa.

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ

45

Cupluri fără copii Tabel 26. Ratele sărăciei pentru gospodăriile fără copii

Consum simplu

Consum cu bunuri şilocuinţă

cupluri fără copii 8,2% 5,6%

cupluri fără copii (peste 60 de ani) 14,3% 6,8%

Gospodăriile compuse dintr-un cuplu fără copii sunt expuse în mai mică măsură riscului sărăciei decât media. Cupluri de vârstnici au însă o rată a sărăciei mai mare decât media, atunci când este calculată numai în funcţie de consum. Când rata sărăciei este calculată adăugând valoarea bunurilor şi locuinţei, riscul sărăciei este mai mic decât cel mediu al unei gospodării.

Gospodării cu copii Tabel 27. Ratele sărăciei pentru familiile cu copii

Consum simplu

Consum cu bunuri şilocuinţă

familie monoparentală 3,2% 12,9%cuplu cu un copil 5,2% 4,1%

cuplu cu doi copii 9,9% 8,6%cuplu cu trei sau mai mulţi copii 18,2% 36,4%

Gospodăriile compuse dintr-un cuplu şi 1-2 copii nu sunt, în general, expuse riscului sărăciei. Când numărul de copii al unui cuplu este de cel puţin trei, raportul devine dramatic. Aproape o gospodărie din cinci de acest tip este sub pragul sărăciei raportat la consumul simplu. Dacă luăm în considerare înzestrarea cu locuinţă şi bunuri de folosinţă îndelungată, raportul creşte la 1/3. Acest lucru pare să semnifice că gospodăriile cu mai mulţi copii au condiţii de locuit mult mai proaste (lipsa spaţiului, dotări insuficiente). Familiile monoparentale, reduse ca număr în Oradea, prezintă un pattern similar: ele sunt mai sărace decât media atunci când luăm în considerare locuinţa şi dotările cu bunuri de folosinţă îndelungată, nu şi dacă luăm în considerare media consumului.

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ

46

Figura 23. Rate ale sărăciei pe tipuri de familii

Procentul persoanelor sărace după apartenenţa la tipurile de gospodării

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

familie monoparentala cuplu cu un copil cuplu cu doi copii cuplu cu trei sau mai mulţi copii

Consum simplu Consum cu bunuri si locuintă

Concluzii: - Apartenenţa la categoria roma este un foarte bun predictor al sărăciei. Pe

lângă posibilităţile de consum reduse, romii au şi condiţii de locuit mult mai proaste decât ceilalţi cetăţeni ai oraşului.

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ

47

Sărăcia şi locuirea în Oradea

Sărăcia şi relaţia de proprietate cu locuinţa Tabelul de mai jos cuprinde ratele sărăciei calculate după cele două procedee pentru fiecare dintre cele 5 relaţii de proprietate posibile ale locatarilor cu locuinţele lor. Ratele sărăciei de referinţă sunt, reamintim, 10,7% şi 8,7%. Tabel 28. Relaţia de proprietate cu locuinţa şi sărăcia

Tip de locuinţă după raportul de proprietate Rata sărăciei cu agregat de consum simplu

Rata sărăciei cu agregat de consum incluzând bunuri şi locuinţe

proprietate personala 9,3% 4,3% închiriat de la stat 32,2% 54,2% închiriata de la societăţi comerciale sau instituţii 0,0% 33,3% închiriata de la particulari 12,5% 23,4% cu titlu gratuit 0,0% 0,0% Se remarcă procentele mult mai mari ale celor săraci identificaţi după un agregat de consum simplu în rândurile celor care domiciliază în locuinţe furnizate de stat. În schimb ratele sărăciei pentru cei care domiciliază în locuinţe proprietate personală sau şi-au închiriat locuinţele de la particulari nu sunt diferite statistic de cele obţinute pentru întreg eşantionul. Cifrele din prima coloană certifică pentru multe cazuri calitatea de protecţie socială pe care locuinţele oferite de stat o au pentru locatarii acestora cât şi vulnerabilitatea acestei categorii de persoane la riscul pierderii locuinţelor. A doua coloană indică: 1. sensibilitatea măsurii bunăstării folosite de noi la utilizarea valorii de utilizare a locuinţelor; 2. asocierea între lipsa unei locuinţe în proprietate şi posibilităţile de consum restrânse Rata mare a sărăciei obţinută în cazul celor care locuiesc în locuinţe închiriate de la stat sau de la instituţii şi firme este datorată în parte valorii respectivelor chirii, care sunt sub preţul chiriilor de pe piaţa imobiliară şi care reduc valoarea agregatului de consum dar arată şi faptul că posibilităţile de consum simplu – alimentar, nealimentar şi de servicii – nu sunt suficiente pentru a acoperi, în cazul multora din această categorie de chiriaşi, deficitul până la pragul sărăciei, ei neavând în nici un caz posibilităţi monetare sau sociale mai bune decât cei cu

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ

48

locuinţe în proprietate. Astfel, cei fără locuinţe se dovedesc foarte vulnerabili la fluctuaţiile de pe piaţa chiriilor. Aceeaşi situaţie se întâlneşte şi în cazul celor care locuiesc în locuinţe închiriate de la proprietari particulari, în rândul cărora, deşi chiriile sunt stabilite pe piaţă, rata sărăciei este dublă faţă de eşantionul general. Este evident că chiriaşii, incluzându-i pe cei aflaţi în chirie la particulari ai o bunăstare mai mică decât ceilalţi, deţinătorii de locuinţe.

Care este relaţia dintre sărăcie şi lipsa locuinţei? Plata chiriei şi efortul financiar pe care aceasta îl presupune ar putea fi atribuit ca şi cauză pentru coborârea multor gospodării sub pragul sărăciei, mai ales în cazul primei variante de calcul a agregatului de consum, care nu ia în calcul valoarea de utilizare a locuinţelor. Ipoteza este rapid respinsă de observaţia că rata sărăciei este cea mai mare printre chiriaşii de la stat, care plătesc şi cele mai mici chirii însă ar putea fi susţinută în continuare de faptul că rata sărăciei este mare la chiriaşii de toate categoriile atunci când se ia în calcul valoarea de întrebuinţare a locuinţei. Adevărul este undeva la mijloc: noi susţinem că sărăcia îi privează, de cele mai multe ori, pe locuitorii din Oradea, să achiziţioneze locuinţe în timp ce, pentru mulţi dintre cei care sunt chiriaşi, necesitatea de a plăti lunar pentru dreptul de utilizare a locuinţei constituie o piedică în calea economisirii sau achiziţionării unei locuinţe. Valoarea de întrebuinţare a locuinţelor este semnificativ mai mică pentru săraci, indiferent de modalitatea de calcul a agregatului de consum: Tabel 29. Valoare de întrebuinţare a locuinţelor

Pentru sărăcia calculată simplu

Pentru sărăcia calculată cu bunuri şi locuinţe

Sub pragul sărăciei 3.085.325 3.210.143 Peste pragul sărăciei 2.653.473 1.231.725 O altă informaţie care poate fi relevantă în acest context este valoarea de întrebuinţare a locuinţelor pentru diferitele categorii de relaţii de proprietate:

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ

49

Tabel 30. Valoarea de întrebuinţare a locuinţelor pe diferite categorii de relaţii de proprietate

Tip de locuinţă după raportul de proprietate

Valoarea medie de utilizare a locuinţei

Proprietate personala 3.505.387 închiriat de la stat 320.411 Închiriată de la societăţi comerciale sau instituţii

813.333

Închiriată de la particulari 1.042.295 Cu titlu gratuit 3.048.231 Faţă de locuinţele proprietate particulară sau cele care sunt locuite cu titlu gratuit (printr-un credit intern al familiei de obicei) valoarea de întrebuinţare a locuinţelor pentru chiriaşi este de 2-3 ori mai mică. Aceasta ar putea fi datorată faptului că familiile de chiriaşi sunt restrânse numeric având nevoie de locuinţe mai mici – cazul cel mai la îndemână fiind cel al tinerilor necăsătoriţi. Datele privind numărul mediu de membri de familie în gospodărie în funcţie de statutul de ocupare a locuinţei contrazic, însă, această ipoteză: Tabel 31. Numărul mediu de persoane pe familie în funcţie de relaţia de proprietate cu locuinţa

Statutul de ocupare a locuinţei Număr mediu de persoane in gospodăriei proprietate personala 2,7 închiriat de la stat 3,0 închiriata de la societăţi comerciale sau instituţii

3,0

Închiriata de la particulari 2,2 cu titlu gratuit 2,3 Total 2,7 Altfel spus, familiile care locuiesc în chirii sunt la fel de mari, uneori chiar mai mari decât ale celor care locuiesc în locuinţe proprietate personală. Deducem de aici că statutul de ocupare a locuinţelor are prea puţină legătură cu momentul din ciclul de viaţă al persoanei. Este destul de limpede acum că ceea ce ţine aceste familii în locuinţe închiriate este valoarea redusă a posibilităţilor materiale. Tabelul de mai jos arată că, cu excepţia celor care locuiesc în locuinţe închiriate de la particulari, veniturile medii obţinute de chiriaşi sunt în mod semnificativ mai mici decât pentru proprietari şi cei care locuiesc în locuinţe primite gratuit:

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ

50

Tabel 32. Veniturile medii ale familiilor, în funcţie de raportul de proprietate cu locuinţa

statutul de ocupare a locuinţei Venit mediu pe adult echivalent (mii de lei)

proprietate personală 2578,9 închiriat de la stat 2011,5 închiriata de la societăţi comerciale sau instituţii

1581,3

închiriata de la particulari 2636,9 cu titlu gratuit 3064,9 Total 2567,5

Datele prezentate până acum arată că persoanele cu venituri reduse, care

nu deţin locuinţe în proprietate sunt obligate să găsească locuinţe în sistemul de protecţie socială, cu chirii mici. Cei care depăşesc un anumit nivel al bunăstării, care nu îi mai face eligibili pentru locuinţe sociale sau care au preferinţe speciale pentru confortul locuinţei vor achiziţiona locuinţa de pe piaţa chiriilor. Tabelul 9 arată că, deşi veniturile lor sunt similare cu cele ale proprietarilor, iar mărimea medie a familiilor este, de asemenea, asemănătoare cu cea a proprietarilor de locuinţe, chiriaşii din locuinţele particularilor optează pentru locuinţe cu valoarea de întrebuinţare mult mai mică decât cea medie a locuinţelor proprietate personală. Aceasta le rezervă resursele pentru acoperirea necesarului de consum şi permite probabil economii pentru achiziţionarea unor locuinţe.

Tipuri de locuinţe – tipuri de sărăcie Structura locuirii în Oradea după tipul locuinţelor este următoare: Tabel 33. Structura locuirii în Oradea, tipuri de locuinţe

% - casă singur 16,00 - casă curte comună 9,3 - imobil cu mai puţin de 4 apartamente 22,6 - bloc 52,0

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ

51

Figura 24. Tipul de locuinţă

Tipul de locuinţă

16,0

9,3

22,6

52,0

0,00

10,00

20,00

30,00

40,00

50,00

60,00

la casa,singur in curte la casa, in curte comuna imobil cu mai putin de 4apartemante

imobil cu peste 5apartamente

Multe gospodării aflate sub pragul sărăciei sunt de găsit în case cu curte

separată (34%) sau cu curte comună (21%). În schimb, majoritatea familiilor aflate deasupra pragului sărăciei trăiesc în apartamente de bloc, faţă de săraci, dintre care doar 43,6% locuiesc la blocuri de apartamente. Am introdus în categoria blocurilor şi imobilele cu mai puţin de 4 apartamente.

Cifrele nu sunt radical diferite în cazul în care luăm în considerarea la calculul agregatului de consum şi valoarea bunurilor de consum şi cea a locuinţelor: Tabel 34. În ce tip de locuinţe pot fi găsiţi săracii (pragul cu bunuri şi locuinţă)

% săraci - casă singur în curte 25,2 - casă cu curte comună 26,7 - bloc 48,1

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ

52

Figura 25. Unde locuiesc săracii (consum simplu)

Tipul de locuinţe a respondenţilor săraci faţă de cei care nu sunt săraci

-pentru persoanele sărace sub pragul de 50% din mediană -

21,7

78,3

56,4

43,6

0,0

10,0

20,0

30,0

40,0

50,0

60,0

70,0

80,0

90,0

case blocuri

peste pragul sărăcieisub pragul sărăciei

Figura 26. Unde locuiesc săracii (consum cu bunuri şi locuinţe)

Tipul de locuinţe a respondenţilor săraci faţă de cei care nu sunt săraci

-săraci la pragul calculat cu bunuri şi locuinţă -

23,1

76,9

51,948,1

0,0

10,0

20,0

30,0

40,0

50,0

60,0

70,0

80,0

90,0

case blocuri

peste pragul sărăcieiisub pragul sărăciei

Diferenţa de 10% între ratele sărăciei pentru cei care locuiesc în case cu

curte separată este datorată valorii medii importante a acestor case.

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ

53

Aşa cum este de aşteptat, locuinţele celor săraci sunt mai vechi decât cele ale celor aflaţi peste pragul sărăciei. Tabel 35. Anul mediu al construcţiei locuinţei

Consum calculat simplu Consum cu bunuri şi locuinţă

săraci Ne-săraci săraci Ne-săraci Anul mediu de construcţie a locuinţei

1959 1969 1954 1969

Sărăcie şi dotările locuinţei Dotările locuinţei reprezintă un element important al nivelului de trai. Posibilitatea unei familii de a duce o existenţă decentă este puternic limitată de absenţa unor utilităţi precum apa potabilă, WC, apa caldă, încălzirea centrală. De aceea am analizat, în perspectivă comparativă, dotările gospodăriilor.

Instalaţia de apă Majoritatea covârşitoare (97 %) a gospodăriilor ne-săracilor s au instalaţie de apă în interiorul locuinţei. Pentru persoanele sărace, acest procent este de numai 84 %. Aproximativ 7 % din gospodăriile persoanelor sărace sunt racordate la reţeaua publică, dar au apa în curte şi peste 5 % din acestea au apă potabilă în curte, dar din altă sursă (fântana/puţ/izvor). 1 % din gospodăriile persoanelor sărace nu au nici o sursa de apă potabilă. Figura 27. Sursa principală de apă a locuinţei

Care este sursa principală de apă a locuinţei?

97,1

0,3

0,1

1,4

0,7

0,2

0,1

0,1

83,8

1,0

1,0

6,9

5,4

2,0

0,0 20,0 40,0 60,0 80,0 100,0 120,0

in interior, din reteauapublica

in interior, din sistempropriu

in afara locuintei, dar ininteriorul cladirii

in curte, din reteauapublica

in curte, din alta sursa(fantana/put/izvor)

in afara curtii, din reteauapublica (cismea/pompa)

in afara curtii, din altazona

nici o sursa

sub pragul sărăcieine-saraci

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ

54

Instalaţia de apă caldă 86 % din gospodăriile ne-săracilor au instalaţie de apă caldă. Pentru gospodăriile persoanelor sărace, acest procent este de numai 71 %. Din acestea din urmă, aproximativ 51 % sunt racordate la reţeaua publică de apă caldă, iar 12 % au apă caldă în sistem propriu. Figura 28. Tipul de instalaţie de apă caldă a locuinţei

Care este tipul de instalaţie de apă caldă a locuinţei?

86,2

7,4

6,3

58

12,5

29,5

0,0 20,0 40,0 60,0 80,0 100,0

din reteaua publica

sistem propriu

nu are instalatie deapa calda

sub pragul sărăcieipeste pragul sărăciei

Canalizare La pragul de sărăcie calculat după consumul simplu, aproximativ 16 % din gospodăriile săracilor nu un instalaţie de canalizare (faţă de 5 % în cazul gospodăriilor ne-săracilor). 6 % au canalizare într-un sistem propriu şi 78 % sunt racordaţi la reţeaua publică de canalizare. Figura 29. Tipul de canalizare a locuinţei

Care este tipul de canalizare a locuinţei?

92,4

2,9

4,7

77,9

6,0

16,1

0,0 20,0 40,0 60,0 80,0 100,0

din reteaua publica

sistem propriu

nu are canalizare

sub pragul sărăcieine-saraci

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ

55

Grupul sanitar La pragul de sărăcie calculat după consumul simplu, aproximativ 5,5 % din gospodăriile săraci nu un grup sanitar în gospodărie, iar aproximativ 20% nu au un grup sanitar în interiorul locuinţei, faţă de 2,3 %, respectiv 3,2% din gospodării ne-sărace. Figura 30. Înzestrarea cu grup sanitar

Locuinţa dvs. are cel puţin un grup sanitar?

94,5

3,2

2,3

75,1

19,4

5,5

0,0 20,0 40,0 60,0 80,0 100,0

da in interiorullocuintei

da, in afaralocuintei

nu

sub pragul sărăcieine-saraci

Şi la pragul de sărăcie calculat după consumul simplu, rezultatele sunt asemănătoare.

Baie-duş La pragul de sărăcie calculat după consumul simplu, aproximativ 5 % din gospodăriile persoanelor sărace au baie sau duş în afara locuinţei (faţă de 1% din locuinţele persoanelor ne-sărace), iar aproximativ 20% nu au un grup sanitar deloc baie sau duş, faţă de numai 3 % pentru persoanele ne-sărace.

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ

56

Figura 31. Înzestrarea cu duş sau baie

Locuinţa dvs. are cel puţin o baie/duş?

96,3

0,8

2,9

75,4

4,9

19,7

0,0 20,0 40,0 60,0 80,0 100,0 120,0

da in interiorullocuintei

da, in afaralocuintei

nu

sub pragul sărăcieipeste pragul sărăciei

Sărăcie şi accesul la utilităţi publice Chiar atunci când gospodăriile sărace pot avea acces la utilităţile publice, accesul practic nu este permis pentru că familiile sunt debranşate. Datele relevă o diferenţă clară între săraci şi ne-săraci. Astfel, familiile sărace calculate după consumul simplu sunt debranşate în proporţie de 4,6 % de la reţeaua electrică (faţă de 2,7% în cazul gospodăriilor aflate peste pragul sărăciei), 13,2 % de la reţeaua de termoficare, parţial (faţă de 7,4 % din gospodăriile aflate peste pragul sărăciei), şi 5,3% total de la reţeaua de termoficare (faţă de 2,4 % din gospodăriile aflate peste pragul sărăciei).

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ

57

Figura 32. Situatia celor debransaţi de la reţeaua de termoficare

Sunteţi debranşaţi de la reţeaua de termoficare?-pentru cei care sunt racordaţi la centrala termică publică-

2,47,4

90,2

3,6

16,1

80,4

0,0

10,0

20,0

30,0

40,0

50,0

60,0

70,0

80,0

90,0

100,0

da partial nu

peste pragul sărăcieisub pragul sărăciei

Riscul de pierdere a locuinţei Aproximativ 63,2 % din cei aflaţi sub pragul sărăciei (calculat cu bunuri de folosinţă îndelungată şi locuinţă) nu se consideră ameninţaţi de posibilitatea de a pierde locuinţa în următoarele 12 luni (faţă de 83,7 % dintre cei aflaţi peste pragul sărăciei). Dintre cele mai citate situaţii de risc, enumerăm:

• existenţa unor restanţe la întreţinere care pot duce la vânzarea locuinţei (citate de 20,9% din cei aflaţi sub pragul sărăciei, respectiv de 10 % din cei peste pragul sărăciei)

• Imposibilitatea de a plăti chiria (6,7 %, faţă de 1,5 %) • Girarea unor împrumuturi cu locuinţa (3,1 %, faţă de 0,6 %)

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ

58

Figura 33 Aprecierea riscului de pierdere a locuinţei

Care din următoarele situaţii care pot duce la pierderealocuinţei vă aşteptaţi să se realizeze în următoarele 12 luni?

10,0

1,5

0,6

1,1

1,5

1,5

83,7

20,9

6,7

3,1

0,6

1,2

4,3

63,2

0,0 10,0 20,0 30,0 40,0 50,0 60,0 70,0 80,0 90,0

restante la intretinere care pot duce la vanzarea locuintei

imposibilitatea de a plati chiria

girarea unor imprumuturi cu locuinta

divort/separare

accident

alte situatii

nici una din acestea

sub pragulsărăcieine-saraci

Sărăcia şi segregarea rezidenţială Reprezentarea spaţială a sărăciei într-un fel de „hartă socială” a municipiului este unul din obiectivele acestui studiu. O astfel de reprezentare permite, pe de o parte, validarea rezultatelor şi, mai ales, ţintirea cu precizie, în plan zonal, a măsurilor de combatere a sărăciei. Prezentăm mai jos rezultatele reprezentării pe hartă digitizată pe cartiere a municipiului a ratelor sărăciei, calculate după cele două modalităţi prezentate la începutul lucrării. Datorită faptului că cel de-al doilea agregat de consum include şi valoarea de utilizare a locuinţei, variabilă asociată cu modele de segregare rezidenţială, iar consumurile alimentare, nealimentare, de servicii şi pentru locuinţă nu sunt decât vag asociate cu valoarea de întrebuinţare a locuinţelor ne aşteptăm ca distribuţiile teritoriale ale sărăciei pe cele două modalităţi de calcul să fie cât de cât diferite.

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ

59

Figura 34. Rata sărăciei pe cartiere, la calculul cu agregat de consum simplu

Figura 35. Rata sărăciei pe cartiere, la calculul cu agregat de consum cu bunuri şi locuinţe

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ

60

Cele două hărţi sunt diferite pentru anumite cartiere, ceea ce confirmă aşteptările noastre deşi pentru majoritate regiunilor rezultatele sunt convergente. În ambele hărţi, regiunile identificate cu rate mari ale sărăciei sunt cele în care avem o pondere mare a caselor, în timp ce ratele mai mici ale sărăciei sunt asociate cu o preponderenţă a locuinţelor în blocuri de apartamente. Se confirmă astfel constatarea statistică anterioară potrivit căreia majoritatea celor săraci domiciliază în case.

Construind ipoteze privind predictori ai sărăciei la nivel zonal Rezidenţa în case, în opoziţie cu cea la bloc, este asociată cu alte caracteristici socio-ocupaţionale – vârsta şi pensia ca sursă principală de venituri. Ca un prim predictor al ratei sărăciei propunem ponderea persoanelor în vârstă. Hărţile sărăciei ne permit să identificăm zone de sărăcie intensă dintre care trei apar în fiecare din cele două reprezentări – zona denumită de noi „Centru –AI Cuza”, cartierul Eminescu şi cartierul Tokai. În aceste regiuni avem ponderi însemnate ale romilor, ceea ce susţine o a doua ipoteză – rata sărăciei la nivel de cartier este prezisă de ponderea populaţiei rome din respectiva arie de locuire. Pentru testarea „vizuală” a celor două ipoteze, am reprezentat cele două caracteristici explicative pe hărţi similare. Figura 36. Ponderea rromilor în gospodării

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ

61

Figura 37. Ponderea persoanelor peste 60 de ani în gospodării

Inspectarea celor hărţi sugerează corelaţia celor două caracteristici cu rata sărăciei dar şi efecte independente ale celor două variabile asupra incidenţei sărăciei la nivel de cartier. Într-adevăr, între cele două variabile, corelaţia este -0,7! Cu alte cuvinte, zonele locuite de bătrâni nu se suprapun cu cele locuite de romi, sau, varianta intepretativă cea mai bună – bătrânii şi romii sunt segregaţi reciproc şi, probabil, romii sunt segregaţi de toate celelalte categorii sociale. Există însă şi cartiere în care cele două categorii trăiesc nesegregat: zone de case din Ioşia, cartierul Velenţa sau zona centrală – până la Universitate, în dreapta străzii Avram Iancu. Sunt interesante de urmărit fenomenele rezidenţiale din aceste zone.

Testarea celor 2 ipoteze precum şi a ipotezei efectului independent al celor două caracteristici asupra incidenţei sărăciei la nivel de cartier se realizează prin regresie liniară multiplă care permite verificarea covariaţiei fiecărei variabile explicative cu variabila dependentă controlând pentru variaţia altor variabile din model.

Am testat modelul pentru ambele modalităţi de calcul a sărăciei. Modelul a fost mult mai bine determinat pentru rata sărăciei măsurată pe baza unui agregat de consum care include valoarea bunurilor de consum şi pe cea a locuinţelor. Mai mult, acest model păstrează în ecuaţie ambele variabile explicative. Coeficientul de determinaţie este de 0,91 – cu alte cuvinte, 91% din

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ

62

varianţa ratei sărăciei pe cartiere este explicată de variaţiile ponderilor romilor în gospodării şi ale bătrânilor în gospodării. Tabel 36. Regresie a ratei sărăciei pe cartiere

Coeficienţi nestandardizaţi

Coeficienţi standardizaţi

t Sig.

B Eroare standard

Beta

(Constant) -2,142E-03 ,036 -,059 ,953 Ponderea medie a

bătrânilor în gospodărie

,159 ,066 ,246 2,394 ,031

Ponderea medie a romilor în gospodărie

0,644 ,061 1,089 10,582 ,000

Variabila dependentă – rata sărăciei calculată pe agregat de consum cu bunuri şi locuinţe. R2 =0,91 Modelul testat pentru rata sărăciei calculat pe baza agregatului simplu păstrează în model doar ponderea romilor iar coeficientul de determinaţie scade în mod corespunzător până la 0,6. Aceasta indică faptul că, luând în calcul doar consumul de zi cu zi, bătrânii nu mai constituie o categorie neapărat săracă spre deosebire de romi. Analiza modelelor şi comparaţiile dintre ele permit unele concluzii: • Bătrânii şi romii constituie categoriile sociale cele mai afectate de sărăcie

în Oradea; • Atât romii cât şi bătrânii locuiesc în locuinţe cu valoare mai mică decât a

celorlalţi cetăţeni şi au o înzestrare cu bunuri de folosinţă îndelungată mult mai proastă

• În ceea ce priveşte consumurile cotidiene, romii sunt net dezavantajaţi, atât faţă de majoritatea populaţiei, cât şi în comparaţie cu bătrânii.

Rezultatul cel mai important al acestui exerciţiu de modelare este construirea unei modalităţi puternice şi simple de predicţie a incidenţei sărăciei în plan zonal. Cunoscându-se doar ponderea persoanelor cu vârsta peste 60 de ani dintr-o zonă, precum şi ponderea romilor, se poate prezice cu o precizie de 91% care este numărul gospodăriilor sărace în zona respectivă! Constatările din acest capitol sugerează principalele categorii de săraci din Oradea şi, prin urmare, principalele categorii de beneficiari ale transferurilor destinate combaterii sărăciei: familiile de bătrâni, cu pensii mici, şi familiile rome.

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ

63

Accidente biografice asociate sărăciei Precaritatea condiţiilor de trai poate fi accentuată de anumite evenimente neplăcute, sau poate, la rândul ei, contribui la apariţia unor situaţii indezirabile în viaţa oamenilor determinate de necesitatea acoperii nevoilor de subzistenţă.

Săraci identificaţi cu consumuri simple Analizând asocierea unor asemenea evenimente cu situarea gospodăriei sub pragul stabilit al sărăciei calculat pe agregatul de consum simplu am constatat că o bunăstare redusă apare în convergenţă cu următoarele situaţii:

- persoană în familie reţinută pentru delicte - pierderea unor procese - accidente grave suferite de cineva în familie

Lipsa locului de muncă sau a surselor de venit este asociată semnificativ, dar slab (p<0,1) cu situaţia de sărăcie, asocierea fiind semnificativă din punct de vedere statistic doar cu variabila persoană fără venituri mai mult de 12 luni – OR=1,5 Sărăcia sporeşte probabilitatea ca membri gospodăriei să recurgă la soluţii neplăcute de asigurare a subzistenţei:

- apel la alţii pentru subzistenţă - adunarea de deşeuri pentru realizarea de venituri - apel la ajutor de la organizaţii de caritate

Săraci identificaţi cu consumuri cu bunuri şi locuinţe Pentru cei a căror calitate de săraci a fost stabilită cu ajutorul agregatului de consum care cuprinde şi bunurile şi locuinţa, numărul asocierilor este mai mic. În clasa posibilelor cauze intră:

- lipsa unui loc de muncă pentru mai mult de un an şi - pierderea unei afaceri prin faliment

Situaţia de sărăcie de care vorbim asociază, în categoria efectelor cu: - apelul la alţii pentru subzistenţă - adunarea de deşeuri

S-ar putea infera din compararea structurilor de asocieri ale celor două tipuri de sărăcie, că săracii identificaţi pe baza consumurilor cotidiene au o existenţă oarecum mai marcată de drame care marchează sau determină marginalitatea – precum pierderea unor procese, reţineri pentru delicte, accidente grave. În schimb, săracii determinaţi pe baza consumurilor care includ şi bunurile şi locuinţele, raportează mai puţine drame. Singurul eveniment asociat sărăciei, pentru această categorie este falimentul. Înainte de a „sări” la concluzii, trebuie avute în vedere anumite precauţii metodologice:

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ

64

- majoritatea evenimentelor din itemii de mai sus sunt rare, astfel că asocierile au fost calculate cu frecvenţe foarte mici pentru unele din căsuţe

- evenimentele neplăcute au fost înregistrate prin auto-raportare, iar rezultatele pot fi viciate de efecte de dezirabilitate socială

Considerăm că rezultatele de la acest capitol au doar o valoare informativă şi nu pot contribui prea mult la explicarea sau evaluarea stării materiale a unei gospodării sau alta.

Economisirea, investiţiile şi împrumuturile Aşa cum era de aşteptat, posibilităţile de economisire ale gospodăriilor aflate sub pragul sărăciei sunt mult mai mici decât ale altor categorii de familii. În timp ce aproape 10% din gospodăriile aflate deasupra pragului sărăciei declară că au reuşit să facă economii în ultimele 12 luni, procentul familiilor care au făcut economii dintre cele sărace este infim – 2,3% dintre familiile sărace calculate cu agregat simplu şi 1,2% din familiile identificate sărace pe baza agregatului cu bunuri şi locuinţe. Sumele economisite de aceste familii, indiferent de modalitatea de calcul, media sau mediana, sunt mult mai mici decât ale familiilor aflate deasupra pragului sărăciei. Dacă am calcula mediile sau medianele împreună economiile nule ale celorlalte familii, diferenţele ar fi şi mai mari. Prezentăm aceste date în tabelul de mai jos: Tabel 37. Economisirea

Agregat calculat simplu

Agregat cu bunuri şi locuinţe

% celor aflaţi peste pragul sărăciei care au reuşit să economisească

8,6 8,6

Suma medie pe care au reuşit să o economisească

11113907 11007792

Suma mediană pe care au reuşit să o economisească cei aflaţi deasupra pragului sărăciei

7000000 7000000

% celor săraci care au reuşit să economisească 2,3 1,2 Suma medie pe care au reuşit să o economisească

3800000 1000000

Suma mediană pe care au reuşit să o economisească cei aflaţi sub pragul sărăciei

2000000 1000000

Posibilităţile mult diminuate pentru economisire ale celor săraci sunt dublate de o frecvenţă mai redusă a cheltuielilor pentru investiţie şi de sume mai mici alocate pentru astfel de cheltuieli.

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ

65

Tabel 38. Investiţiile

Agregat calculat simplu

Agregat cu bunuri şi locuinţe

% celor aflaţi peste pragul sărăciei care au declarat cheltuieli pentru investiţii

31,5 31,5

Suma medie pe care au investit-o 22417996,3 22729540,5 Suma mediană pe care au investit-o 7000000 6650000 % celor săraci care au declarat investiţii 18,1 15,29 Suma medie pe care au investit-o 20028947,4 12144230,8 Suma mediană pe care au investit-o 4000000 4000000 Diferenţele mari între valorile medii şi cele mediane se datorează unor cazuri cu valori extreme. O imagine mai validă asupra posibilităţilor de investiţii o oferă valorile mediane care, la fel ca şi în cazul economisirii, sunt mult mai mici la cei aflaţi sub pragul sărăciei decât pentru cei care nu se califică ca fiind săraci. Comparând datele din tabel constatăm că sărăcia afectează mai degrabă posibilitatea de economisire decât pe cea de investire a gospodăriei. Explicaţia rezidă probabil în faptul că economisirea reprezintă blocarea deliberată a unor disponibilităţi băneşti în timp ce investiţiile sunt adeseori forţate. Familiile sărace cheltuiesc aproape tot ce au pentru consum, sumele economisite reprezentând în fond o scădere a consumurilor pentru subzistenţă, economisirea traducându-se în costuri pe termen scurt în ceea ce priveşte calitatea vieţii. Investiţiile, fiind forţate de diferite împrejurări, sunt inevitabile, iar familia trebuie să pună în mişcare toate resursele sale economice şi sociale pentru a rezolva respectivele nevoi. O explicaţie plauzibilă pentru sumele mari declarate ca fiind investite de către gospodăriile aflate sub pragul sărăciei ar constitui-o împrumuturi contractate de aceste gospodării, din cauza unor accidente care au necesitat cheltuirea unor sume mari. Tabel 39. Împrumuturile

Agregat calculat simplu

Agregat cu bunuri şi locuinţe

% celor aflaţi peste pragul sărăciei care au declarat că au împrumutat bani

9,4 8,6

Suma medie pe care au împrumutat-o 31203063,5 32202292,0 Suma mediană pe care au împrumutat-o 6400000 6750000 % celor săraci care au declarat că au împrumutat bani

7,1 15,3

Suma medie pe care au împrumutat-o 9728372,8 6629325,3 Suma mediană pe care au împrumutat-o 7000000 5000000

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ

66

Necesităţile materiale determină pe cei săraci să recurgă la soluţii economice cu efecte negative pe termen lung. Ponderea familiilor sărace, stabilite după agregatul de consum care include şi bunurile şi locuinţele, care au contractat împrumuturi în ultima perioadă este de două ori mai mare decât a celor care s-au împrumutat dintre cei aflaţi deasupra pragului sărăciei iar suma mediană împrumutată de săraci este asemănătoare cu mediana împrumutului pentru cei aflaţi deasupra pragului sărăciei. Scopul împrumutului elucidează în parte comportamentul economic aparent riscant al celor săraci. Tabelul 20 arată că jumătate din împrumuturile contractate de către săracii identificaţi cu agregatul de consum care include şi valoarea bunurilor şi pe cea a locuinţelor au avut ca destinaţie repararea locuinţei sau construcţia de imobile. În schimb, cei săraci nu apelează aproape niciodată la împrumuturi pentru a achiziţiona bunuri de folosinţă îndelungată sau automobile. Este destul de plauzibilă presupoziţia că răspunsurile celor săraci se referă de cele mai multe ori la reparaţii de strictă urgenţă pe care le necesită locuinţele, oricum de proastă calitate, în care aceştia vieţuiesc. Vulnerabilitatea economică a gospodăriilor aflate sub pragul sărăciei devine evidentă în momentul în care analizăm sursa sumelor împrumutate. În timp ce majoritatea împrumuturilor realizate de către familiile aflate deasupra pragurilor sărăciei provin de la organisme financiar bancare, familiile sărace trebuie să recurgă la mecanisme financiare mai puţin formalizate decât băncile sau cooperativele de credit. Aceste diferenţe sunt mai evidente în cazul sărăciei stabilite de baza consumurilor de zi cu zi. Cei aflaţi sub pragul sărăciei severe calculat pe acest agregat sunt nevoiţi să apeleze pentru împrumuturi la persoane particulare, altele decât prietenii. Frecvenţa mare a apelului la persoane particulare pentru împrumuturi se repetă şi la sărăcia calculată cu agregat de consum cu bunuri şi locuinţe, dar aici frecvenţa împrumuturilor de la prieteni este egală cu cea teoretică – adică a celor aflaţi deasupra pragului sărăciei.

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ

67

Tabel 40. Scopul împrumutului

Care a fost scopul împrumutului?-săraci la pragul calculat plus bunuri-

8,0

30,0

4,0

17,3

3,3

37,3

50

3,57

7,14

39,28

0 10 20 30 40 50 60

cumpararea unei locuintesau imobil

repararea sau construireaunei locuinte sau imobil

cumpararea unuiautovehicul

cumpararea unor bunuri defolosinta indelungata

investitii financiare

alt scop

peste pragul sărăciei sarac Tabel 41. Sursa împrumutului - agregat de consum simplu

De la cine a fost împrumutată suma?-pt. agregatul de consum simplu-

15,919,0

11,1

4,8

38,1

11,114,28 14,28

42,85

14,28 14,28

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

parinti,copii, frati,

surori

prieteni persoanasau

institutia lacare lucrati

altepersoane

particulare

organismbancar saufinanciar

alta sursa

peste pragul sărăciei sarac

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ

68

Tabel 42. Sursa împrumutului – agregat de consum cu bunuri şi locuinţe

De la cine a fost împrumutată suma?-săraci la pragul calculat cu bunuri şi locuinţe-

16,518,2

11,6

5,8

37,2

10,78,3

16,6

8,3

16,6

33,3

16,6

0

5

10

15

20

25

30

35

40

parinti,copii, frati,

surori

prieteni persoanasau

institutia lacare lucrati

altepersoane

particulare

organismbancar sau

financiar

alta sursa

peste pragul sărăciei sarac Aceste diferenţe sugerează anumite ipoteze: 1. Există diferenţe în integrarea în pieţele economice ale celor două tipuri de

săraci – în timp ce săracii identificaţi pe baza consumurilor de zi cu zi par a fi străini de pieţele financiare formale, cei a căror sărăcie indică şi valoarea bunurilor şi pe cea a locuinţelor par a fi convenţionali din punct de vedere al mecanismelor financiare la care fac apel.

2. Pentru ambele categorii de gospodării sărace, probabilitatea de apel la cămătari, cea mai probabilă semnificaţie a categoriei „alte persoane particulare”, este mult mai mare decât pentru cei aflaţi deasupra pragului sărăciei. Lipsa bunurilor necesare girării împrumuturilor de la bănci sau cooperative de credit obligă familiile să acopere necesarul de cheltuieli importante pentru care nu au disponibilităţi monetare prin apel la instituţii non-formale. Acestea reprezintă singura sursă de finanţare a familiilor sărace dar reprezintă şi un mare risc în cazul în care se practică dobânzi oneroase, tocmai datorită scăzutei capacităţi de negociere a acestor familii.

Datele noastre arată că gospodăriile sărace sunt vulnerabile în faţa unor cheltuieli majore intempestive (fortuite). Acoperirea acestor cheltuieli impune sacrificii enorme relative la posibilităţile materiale ale acestor gospodării şi sporeşte riscurile financiare dar şi sociale ale familiei, situaţie agravată de apelul la pieţe financiare non-formale şi necontrolate pentru accesarea resurselor financiare necesare. O soluţie pentru acest gen de probleme pe care le întâmpină gospodăriile sărace – cum ar fi repararea locuinţelor deteriorate – în afara

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ

69

reţelelor sociale care pot constitui mecanisme de întrajutorare ar fi înfiinţarea unor credite de ajutor social de urgenţă care vor fi acordate familiilor sărace aflate în nevoie datorită unor situaţii de urgenţă.

Evaluarea resurselor de muncă în folosul comunităţii din partea posibililor beneficiari eligibili de ajutoare sociale. Conform legii venitului minim garantat (legea 42/2001), persoanele apte de muncă din familiile beneficiare de venit minim garantat sunt obligate sa desfăşoare, la solicitarea primarului, activităţi sau lucrări în interesul comunităţii, în cuantum de până la 72 ore de muncă pe săptămână. În vederea evaluării resurselor de muncă în folosul comunităţii din partea posibililor beneficiari eligibili de ajutoare sociale, am calculat numărul persoanelor apte de muncă din gospodăriile aflate sub pragul de sărăcie. Am considerat ca persoană aptă de muncă persoana de peste 18 ani şi cel mult vârsta de pensionare (58 de ani la femei şi 62 de ani la bărbaţi), care nu are o boală sau un handicap care le-ar împiedica să desfăşoare o activitate. Tabel 43. Evaluarea numărului persoanelor din gospodării sărace care au o boală sau handicap ce le împiedică să desfăşoare o muncă în folosul comunităţii.

Numărul persoanelor din gospodării aflate sub

pragul de sărăcie calculată pe baza

consumului simplu

Număr persoane din gospodării aflate sub

pragul de sărăcie calculată pe baza

consumului cu locuinţă şi bunuri de folosinţă

îndelungată NU DA NU DA

Boala sau handicapul vă împiedică sa va

desfăşura activitatea?

412 95 431 76

Dacă toate aceste familii ar primi ajutor şi toate persoanele apte de muncă din aceste gospodării ar presta activităţi sau lucrări în interesul comunităţii în cuantumul maxim de ore prevăzut pentru de legea 42/2001, resursele lunare de muncă în folosul comunităţii astfel disponibilizate ar fi următoarele:

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ

70

Tabel 44. Evaluarea numărului persoanelor din gospodării sărace care au o boală sau handicap ce le împiedică să desfăşoare o muncă în folosul comunităţii.

Gospodării aflate sub pragul de sărăcie calculată pe baza

consumului simplu

Gospodării aflate sub pragul de sărăcie calculată pe baza

consumului cu locuinţă şi bunuri de folosinţă

îndelungată Număr persoane apte

de muncă 15024,23 15717,09

Număr ore de muncă (calculate la 72 de ore

lunar pentru fiecare persoană aptă de

muncă)

1.081.744 1.131.631

Predicţia plasării gospodăriei sub pragul sărăciei Unul din obiectivele acestui studiu este contribuţia la elaborarea unui set de criterii care să permită identificarea cu uşurinţă a gospodăriilor sărace, intrând astfel în metodologia de evaluare a nevoilor şi de evaluare a eficienţei ajutoarelor. Având gospodăriile sărace identificate pe baza pragurilor sărăciei trasat în raport cu mediana agregatelor de consum, metoda convenabilă de identificare a unui set redus de indicatori ai sărăciei este regresia logistică, prin care încercăm să modelăm probabilitatea ca o gospodărie să fie situată deasupra sau dedesubtul pragului în funcţie de variabile uşor observabile.

Construind un model predictiv al sărăciei am constatat că situarea faţă de pragul sărăciei stabilit pe agregat de consum care include valoarea bunurilor de utilizare îndelungată şi cea a locuinţelor este mai bine determinată decât situaţia determinată pe baza agregatului de consum simplu. Aceasta confirmă preferinţa noastră pentru introducerea în calculul agregatului bunăstării şi a valorii bunurilor deţinute de familie.

Întrucât modelul de regresie este construit cu scopul de a ajuta la elaborarea criteriilor folosite pentru stabilirea gospodăriilor şi a persoanelor aflate în risc social el va fi mai degrabă unul predictiv decât unul cauzal, chiar dacă include şi variabile anterioare posibilităţilor de consum, care determină plasarea deasupra sau dedesubtul pragului sărăciei.

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ

71

Tabel 45. Model de regresie logistică a situării sub pragul de sărăcie calculat cu agregat de consum cu bunuri şi locuinţe

B S.E. Wald df Sig. Exp(B) Numărul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 26 şi 30 de

ani -,579 ,276 4,386 1 ,036 ,561

Numărul bărbaţilor în gospodărie -,318 ,161 3,896 1 ,048 ,728 Stocul de educaţie al persoanelor adulte standardizat -,473 ,210 5,089 1 ,024 ,623

Persoane cu boli cronice care le împiedică să muncească ,349 ,188 3,424 1 ,064 1,417 Valoarea ajutoarelor primate în gospodărie -

standardizată -,175 ,098 3,180 1 ,075 ,839

Valoarea veniturilor salariale primate în gospodărie - standardizate

-1,121 ,199 31,732 1 ,000 ,326

Valoarea veniturilor primate în gospodărie sub formă de pensii - standardizate

-,337 ,145 5,404 1 ,020 ,714

Numărul de adulţi echivalenţi 2,378 ,271 76,819 1 ,000 10,785 Număr de persoane ocupate care nu sunt salariate sau

patroni (lucrători pe cont propriu, membri de cooperativă, ajutoare familiale etc.)

,967 ,493 3,850 1 ,050 2,631

Familia deţine frigider -,520 ,298 3,044 1 ,081 ,594 Familia deţine congelator -,993 ,395 6,328 1 ,012 ,371

Familia deţine maşină de spălat automată -,592 ,301 3,861 1 ,049 ,553 Familia deţine celular -1,366 ,355 14,819 1 ,000 ,255

Familia deţine automobile -3,974 ,829 22,977 1 ,000 ,019 Familia deţine telefon fix -,507 ,243 4,363 1 ,037 ,603

Familia deţine combină audio -,500 ,270 3,438 1 ,064 ,607 Familia locuieşte în locuieşte în locuinţă aflată în

proprietate sau cu titlu gratuit -2,822 ,277 103,672 1 ,000 ,060

Familia locuieşte în locuinţă închiriată de la stat sau de la societate comercială

,751 ,396 3,605 1 ,058 2,120

Constanta -4,721 ,638 54,730 1 ,000 ,009 R2 Nagelkerke=0,560 Variabilele din model pot fi clasificate după mai multe criterii. Vom interpreta modelul în funcţie de dimensiunea socio-economică pe care variabilele o descriu şi de efectul pe care variabilele îl au asupra probabilităţii de situare sub pragul sărăciei. Din punctul de vedere al dimensiunilor socio-economice descrise, variabilele pot fi grupate în: - structura demografică – numărul de adulţi echivalenţi, numărul persoanelor

tinere, între 26 şi 30 de ani, numărul de bărbaţi din familie - capitalul uman al familiei – stocul mediu de educaţie al persoanelor adulte,

numărul de persoane din familie care suferă de boli cronice care nu le permite să muncească, numărul de persoane care obţin venituri ca lucrători pe cont propriu, membri de cooperativă sau ca ajutori familiali

- resursele monetare – salariile, pensiile şi ajutoarele primite - Indicatori ai bunăstării materiale

o bunuri durabile, indicatori ai bunăstării familiei, deţinerea unui automobil, a unui calculator personal, a unui frigider, a unui congelator şi a telefoanelor celulare şi/sau fixe, a unei combine audio.

o statutul de ocupare a locuinţei – dacă familia deţine locuinţa în proprietate sau dacă locuieşte în chirie la stat sau la o societate comercială

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ

72

Dintre factorii demografici, numărul de persoane echivalente are un impact agravant asupra riscului familiei de a fi sub pragul sărăciei. Fiecare adult echivalent adăugat gospodăriei sporeşte de 10 ori riscul ca aceasta să fie sub pragul sărăciei extreme. Aceste efecte negative ale structurii demografice asupra bunăstării sunt contrabalansate de numărul de bărbaţi şi de numărul de persoane cu vârsta cuprinsă între 26 şi 30 de ani. Primul reduce cu aproximativ 30% probabilitatea sărăciei în timp ce cea de-a doua variabilă cu aproape 50%. Detaliul referitor la bărbaţi nu contrazice concluzia anterioară că bărbaţii şi femeile suferă de incidenţe similare ale sărăciei ci arată importanţa bărbatului pentru bunăstarea familiei şi permite deducerea faptului că gospodăriile feminizate sunt încă rare. Stocul de educaţie al persoanelor adulte scade riscul sărăciei. Fiecare 12 ani de şcolarizare scade riscul de a fi sub pragul sărăciei severe cu aproximativ 38%. Reducerea corespunzătoare fiecărui an de şcoală suplimentar este de 3%. În schimb, existenţa în gospodărie a unei persoane cu boală cronică care o împiedică să muncească sporeşte probabilitatea de a fi sub pragul sărăciei cu 40%. Sărăcia este asociată cu statusuri ocupaţionale incerte şi vulnerabile precum cele de lucrători pe cont propriu de membru de cooperativă, agricolă sau de alt tip, sau de ajutor familial (în realitate servitori). Fiecare persoană din familie care declară astfel de ocupaţie sporeşte riscul de a fi sub pragul sărăciei al familiei de 2,6 ori.

Prin urmare, sărăcia severă trebuie căutată în familii mari în care stocul de educaţie este scăzut, ori în care numărul celor care au şanse mai bune pe piaţa muncii – bărbaţi, tineri între 26 şi 30 de ani este mic. Printre acestea sunt mediile îmbătrânite, care au şi o mai mare probabilitate de a fi feminizate, prost educate şi cu slabe resurse monetare.

Dintre toate sursele de venituri înregistrate salariile, pensiile şi ajutoarele au efectele cele mai importante asupra bunăstării. Sensul influenţei este cel aşteptat, negativ, asupra riscului de a fi sub pragul sărăciei. Impactul salariilor este, însă, de două ori mai puternic decât cel al pensiilor şi de patru ori mai puternic decât cel al salariilor, ceea ce reflectă, raportul dintre mărimile medii ale celor două surse de venituri. Întrucât abaterile standard ale celor două salariilor şi pensiilor sunt apropiate cu mediile lor, iar veniturile salariale medii pe gospodărie sunt aproape de două ori mai mari decât veniturile medii provenind din pensii pe gospodărie, putem spune că, în medie, fiecare salariu în plus într-o familie reduce de două ori mai puternic riscul de a fi sub pragul sărăciei în comparaţie cu efectul unei pensii suplimentare. Acelaşi raţionament se poate face şi pentru comparaţia dintre impactul salariilor şi cel al ajutoarelor. Majoritatea bunurilor durabile care prezic situarea în raport cu pragul sărăciei sunt cele decelate prin analize prezentate anterior. Locuinţa deţinută în

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ

73

proprietate ca şi fiecare bun durabil reţinut în model sunt asociate cu riscuri scăzute ale sărăciei. Cel mai puternic scad probabilitatea de a fi sub prag deţinerea unui automobil şi deţinerea unei locuinţe în proprietate: probabilitatea ca o gospodărie cu automobil să fie săracă este de 50 de ori mai mică decât a unei gospodării fără automobil, iar probabilitatea ca o gospodărie care deţine locuinţă în proprietate să fie săracă este de 16 ori mai mică decât în cazul gospodăriilor care au o altă relaţie juridică cu locuinţa în care vieţuiesc. Locuirea în chirie la stat sau la societate comercială constituie, pe de altă parte, un factor agravant: cei care sunt în această situaţie având un risc de a fi săraci de două ori mai mare decât al celorlalte categorii de gospodării. Congelatorul, frigiderul, maşina de spălat automată, telefonul mobil şi telefonul fix şi combina audio reduc probabilitatea de a fi săracă a familiei cu 50-70 %. Întrucât deţinerea combinei audio, a maşinii de spălat automate şi a frigiderului sunt semnificative statistic doar la pragul de 0,1, recomandăm introducerea lor doar ca indicatori de validare în formularul anchetei sociale.

Recomandări pentru anchetele sociale Analizele anterioare ne ajută la elaborarea indicatorilor folosiţi în testarea

mijloacelor posibililor beneficiari de ajutoare sociale. În rândurile de mai jos vom face câteva recomandări care, în afară de indicatorii luaţi în considerare pentru evaluarea nevoii, se referă şi la aspectele procedurale.

Ajutoarele sociale trebuie acordate doar după testarea mijloacelor. Aceasta presupune completarea unui formular de punctaj al familiei, completat după cel puţin o vizită la domiciliul familiei solicitante. Vizita la domiciliu are scopul de a evalua starea de nevoie a solicitanţilor de ajutor social şi de a stabili cele mai eficiente forme de ajutoare care vor fi alocate familiei. Formularul de anchetă socială trebuie să cuprindă câmpuri referitoare la: - numărul de persoane din familie, din care:

o câte persoane sub 18 ani o câte persoane între 25-30 de ani o câte persoane peste 60 de ani o câte persoane de sex masculin o câte persoane au handicapuri sau boli care le împiedică să muncească

- nivelul de instrucţie pentru fiecare persoană din familie care a împlinit 18 ani - ocupaţiile fiecărui membru al familiei - salariile nete ale tuturor membrilor familiei în luna anterioară, prin adeverinţe

de venit - pensiile nete ale tuturor membrilor familiei în luna anterioară, prin adeverinţe

de venit - ajutoarele sociale primite de fiecare membru al familiei în luna anterioară - Declaraţii pe propria răspundere privind statutul de ocupare a locuinţei şi

privind deţinerea, de către oricare membru al familiei a următoarelor bunuri:

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ

74

- locuinţă proprietate personală - automobil - abonament telefon fix - telefon mobil - congelator - maşină de spălat automată - combină audio

Anchetele sociale trebuie repetate cel puţin odată după acordarea ajutorului social, iar informaţiile căutate vor urmări confirmarea datelor furnizate de beneficiari şi evaluarea eficienţei ajutorului acordat. Vizitele la domiciliu nu trebuie programate sau anunţate, ci doar convenite cu viitorii beneficiari. Procesul de acordare a ajutoarelor sociale va cuprinde, deci, următoarele etape: - Completarea dosarului de cerere a ajutorului social - Vizita la domiciliu a asistentului social - Calcularea punctajului şi stabilirea eligibilităţii familiei solicitante pentru

ajutorul social. - Elaborarea de către asistentul social a unui raport privind problemele familiei

vizitate şi de recomandări pentru tipuri de ajutoare - Discutarea dosarului de cerere a ajutorului social care cuprinde toate

documentele de mai sus - Convenirea cu reprezentantul familiei solicitante asupra modalităţilor de

alocare a ajutorului. - Vizita de evaluare (după 2-3 luni de la demararea acordării ajutorului)

Recomandări pentru programe Programele de servicii sociale destinate reducerii sărăciei şi deprivării sociale pot fi grupate pe programe destinate familiilor şi indivizilor şi programe destinate colectivităţilor, sau vecinătăţilor. Ambele categorii au ca beneficiari finali familiile şi persoanele care le compun, dar modalitatea de orientare a resurselor este diferită.

Recomandări de programe destinate familiilor şi persoanelor Reducerea presiunii facturilor la întreţinere asupra bugetelor familiilor în perioada de iarnă. Aceasta ar include măsuri precum: - acordarea de subvenţii familiilor sărace

o pentru plata întreţinerii în perioadele critice o pentru instalarea de contoare de apă şi de încălzire

- elaborarea unor mecanisme de plată care să reducă costurile de oportunitate ale facturilor de întreţinere din perioada de iarnă

- reducerea costurilor facturilor la întreţinere prin măsuri de eficientizare a furnizării de servicii comunale

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ

75

Creşterea accesului la locuinţe prin măsuri precum: - Încurajarea, prin mijloace fiscale şi financiare a construcţiilor de locuinţe,

care ar avea ca efect sporirea semnificativă a fondului de locuinţe şi scăderea, în consecinţă, a preţurilor pe piaţa imobiliară. Autorităţile locale pot contribui la punerea în practică a acestui obiectiv prin susţinerea creditului ipotecar, facilitarea accesului la terenuri şi la utilităţi, uşurarea procedurilor birocratice.

- Sporirea fondului de locuinţe sociale ale primăriei. Acesta ar trebui să acopere două tipuri de necesităţi: 1) nevoia de locuinţă a familiilor tinere, angajate în studii sau pe piaţa muncii; 2) nevoia de locuinţă a celor aflaţi în sărăcie severă, care din diferite motive sunt în situaţie de risc din punct de vedere locativ. Cele două tipuri de locuinţe presupun chirii diferenţiate, având în vedere posibilităţile şi motivaţia diferite ale celor două categorii de beneficiari. Avertizăm împotriva concentrării celor aflaţi în sărăcie severă în anumite blocuri sau zone, care pot duce la apariţia unor veritabile pungi de sărăcie sau zone de tip ghetto. Acestea mai degrabă agravează problemele sociale prin promiscuitatea şi lipsa de control pe care o încurajează. În plus, astfel de concentrări de sărăcie au un efect negativ asupra întregii vecinătăţi. Locuinţele sociale, indiferent de destinaţia lor, trebuie să fie distribuite în toate vecinătăţile oraşului.

Programe speciale de ajutoare pentru familiile sărace în care cel puţin un membru suferă de un handicap sau o boală cronică care îl împiedică să muncească. Printre măsurile care pot fi adoptate pentru sprijinirea acestor familii, amintim: - subvenţionarea achiziţiei medicamentelor şi a serviciilor medicale pentru

persoanele suferinde; - acordarea de ajutoare pentru întreţinerea persoanelor cu boli incurabile sau cu

handicapuri severe Reducerea vulnerabilităţii sociale a familiilor sărace cu mai mulţi copii, care include măsuri precum: - subvenţionarea achiziţionării de haine, jucării şi rechizite - crearea de centre de zi în care aceşti copii beneficiază de mese calde şi de

condiţii pentru pregătirea lecţiilor - subvenţionarea includerii acestor copii în programe educative normale, de la

grădiniţă până în clasa a 12-a, - susţinerea participării acestor copii la programe culturale educative şi

distractive la care au acces copii din familiile cu venituri aflate deasupra pragului sărăciei

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ

76

Reducerea vulnerabilităţii familiilor în care persoanele apte de muncă nu dispun de ocupaţii stabile. Printre măsurile recomandate: - susţinerea participării persoanelor de aceste gospodării la cursuri de calificare

şi recalificare precum şi pentru finalizarea cursurilor învăţământului obligatoriu

- asigurarea de burse pentru promovarea unor trepte de învăţământ precum cel vocaţional sau de meserii sau chiar a unor specializări în învăţământul superior

- cooperarea cu AJOFM în vederea recomandării preferenţiale pentru locurile de muncă disponibile adecvate pregătirii şi pentru susţinerea pregătirii la locul de muncă

- elaborarea, în cooperare cu AJOFM, cu şcolile, universităţile, ONG-urile şi cu parteneri din străinătate, de proiecte pentru dezvoltarea resurselor umane care să aibă ca beneficiari direcţi aceste persoane (ex.: Leonardo, PHARE)

Reducerea vulnerabilităţii sociale a familiilor sărace vârstnice, prin programe specifice: - subvenţionarea unor utilităţi - asigurarea alimentaţiei şi a medicaţiei la domiciliu - îngrijire la domiciliu - înfiinţarea de cluburi, etc. O bună parte din problematica sărăciei se confundă cu problematica romilor. Modelul de regresie logistică arată că nu există o problemă socială specială a romilor ci că romii au caracteristici sociale care îi predispun la un mare risc social. Pe de altă parte, faptul că aspectele care determină un risc sporit de sărăcie sunt puternic concentrate în colectivităţile de romi nu poate fi ignorat. Specificul cultural al acestor colectivităţi solicită în anumite cazuri abordări speciale. Este posibil astfel, ca recomandările de mai sus să fie ajustate din punct de vedere procedural la realităţile colectivităţilor de romi.

Programe ţintite pe arii de locuire S-a observat că sărăcia are o anumită concentrare teritorială, în cartierele îmbătrânite sau în cele cu un mare număr de romi. Pentru a contribui la rezolvarea problemei sărăciei în plan teritorial propunem demararea de programe speciale de dezvoltare comunitară pentru cartierele sau zonele cele mai defavorizate, cele reieşite din analizele noastre şi prezentate în raport în paginile anterioare.

Zonele rezidenţiale sărace dispun de o infrastructură edilitară deficitară. În toate zonele sărace sunt necesare lucrări de infrastructură şi de îmbunătăţire a confortului în locuinţe. Acestea vor îmbunătăţi aspectul zonelor, vor scade poluarea, vor spori confortul locatarilor şi vor atrage investitori – mai ales din sectoarele imobiliar şi al serviciilor - inclusiv comerciale.

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ

77

Sporirea investiţiilor în zonele deprivate trebuie să fie un obiectiv central al programelor de dezvoltare urbană. Alături de investiţiile în infrastructura urbanistică, autorităţile locale pot contribui la creşterea facilităţilor urbane şi la sporirea numărului de locuri de muncă din anumite zone prin facilităţi şi stimulente specifice. Acolo unde este posibil, nu trebuie ignorată varianta introducerii anumitor zone în circuitul turistic – de exemplu zonele de case vechi din centrul oraşului, inclusiv zona dintre Primărie şi Biserica Baptistă Emanuel sau zona Muzeului. Pe de altă parte, programele de dezvoltare comunitară trebuie să fie planificate după specificul sărăciei din zonă: - Pentru cartierele cu o pondere mare a romilor:

o Programe de stimulare a participării la rezolvarea problemelor locale, prin constituirea de structuri de autoguvernare locală şi de parteneriate cu alte instituţii – ale autorităţii statului, ale administraţiei locale, ale partenerilor economici, ONG-uri, partide politice. Aceasta va duce la sporirea capitalului social local şi a celui rezultat din legături utile cu instituţiile din afara regiunii.

o Stimularea creării de reţele de întrajutorare care să depăşească limitele reţelelor familiale

o Programe de stimulare a participării şcolare, prin facilităţi acordate familiilor de romi care îşi menţin copii la şcoală

o Programe de creştere a securităţii rezidenţiale o Programe de instruire, calificare, recalificare

- Pentru zonele sărace cu populaţie îmbătrânită

o Aceasta presupune programe de asistenţă socială speciale pentru familiile vârstnice precum: subvenţionarea unor utilităţi asigurarea alimentaţiei şi a medicaţiei la domiciliu îngrijire la domiciliu înfiinţarea de cluburi, etc.

o „Întinerirea” acestor cartiere prin lucrări de infrastructură sau prin facilităţi şi stimulente acordate celor care fac investiţii în sectorul comercial, de servicii, cultural sau educaţional în respectivele zone

o Susţinerea stabilirii şi funcţionării de reţele de întrajutorare mai mult sau mai puţin formale între familiile vârstnice

Accesibilitatea serviciilor sociale Datorită necunoaşterii serviciilor sociale derulate de către Primărie, pe de o parte, şi datorită posibilităţilor limitate ale multor persoane aflate în nevoie de a suporta costurile rezolvării diligenţelor birocratice presupuse de accesul la ajutoare sociale, pe de alta, ajutoarele nu sunt alocate întotdeauna eficient.

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ

78

Creşterea accesului celor aflaţi în nevoie la servicii sociale presupune două seturi de activităţi: - activităţi de informare şi promovare - activităţi de reducere a costurilor de tranzacţionare

Informarea şi promovarea Mai mulţi factori împiedică familiile în nevoie să cunoască serviciile sociale furnizate de Primărie sau regulile şi procedurile prin care acestea se acordă: nu se citesc articolele din presă în care aceste informaţii sunt difuzate sau materialele disponibile nu sunt accesibile. Informarea cetăţenilor privind serviciile sociale publice se poate îmbunătăţi prin câteva acţiuni care nu presupun costuri deosebite: - tipărirea unor broşuri editate într-un stil accesibil privind toate serviciile

sociale şi distribuirea lor în locaţiile unde se întâlnesc mai frecvent membri grupului ţintă – ghişeele administraţiei publice – ASCO, AJOFM, Direcţia Finanţelor Publice, pieţe - inclusiv pieţele de vechituri, maternitate, farmacii, Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor, mijloace de transport în comun etc.

- cooperarea cu ONG-uri în vederea realizării unor activităţi comune de promovare a serviciilor publice de asistenţă socială

Pe de altă parte, instituţiile furnizoare de servicii sociale pot avea o abordare pro-activă a activităţii de identificare a celor aflaţi în nevoie. Se pot realiza anchete de identificare a familiilor aflate în nevoie în care ASCO va elabora liste cu familii aflate în nevoie pe baza aprecierilor unor persoane informate din vecinătate, precum agenţii poştali, preşedinţii asociaţiilor de locatari şi medicii de familie. Administraţia Socială Comunitară va putea, pe baza acestor liste, să demareze propriile anchete sociale, propunând familiilor eligibile acordarea de ajutoare sociale de diferite feluri.

Reducerea costurilor de tranzacţionare Procesul de solicitare a ajutoarelor sociale presupune costuri de tranzacţionare insurmontabile pentru multe dintre persoanele eligibile – ne referim mai ales la persoanele singure, care sunt în incapacitate de a se deplasa la locaţiile în care se administrează ajutoarele sociale. În cazul acestora trebuie să existe posibilitatea înscrierii cu cerere prin telefon, prin corespondenţă sau prin procură - prin intermediari, urmând ca dosarul de ajutor social să fie completat în urma vizitelor la domiciliu ale asistentului social. În plus, serviciile sociale acordate acestei categorii de beneficiari trebuie să ţină cont de imposibilitatea deplasării sau a comunicării beneficiarilor.

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ

79

ANEXA 1 – COLABORATORI Operatori de interviu

Abraham Ionela Chebeleu Cecilia Flore Ioana Mag Anca Popa Anamaria Apostol Carmen Cheregi Donca

Maria Florescu Geanina Maghiar

Camelia Popa Gheorghiţă

Apreutesei Andreea

Chirilă Rebeca Foghiş Marina Maghiar Dana Ioana

Popa Roxana

Baban Natalia Cociuba Ana Foica Şipoş Lăcrimioara

Maghiar Tabita Popa Simona

Baicu Natalia Coita Aurelia Fum Monica Marc Claudia Purza Daciana Bancse Camelia Cojocaru

Afrodita Gabor Florica Marian Mirela Puscaş Ramona

Băzguţa Alina Corpaş Alina Gaje Tabita Mateaş Mirela Puşcaş Oana Bejan Ioana Ofilia Cotler Mariana Gherlea Teodora Matyas Dan Puşcău Doroteea Bekesi Csaba Cotuna Alina Ghirdan Ramona Menţe Crina Rada Raluca Bere Lavinia Cotuna Mihaela Gireadă Raluca Mic Lavinia Reguş Anca Bodea Cosmina Cuciula Claudia Gozman Pop

Ioana Micle Călin Adrian

Reştea Ioana

Boldiş Adela Curetean Axente Grue Claudia Miclea Raluca Romcsak Erzsike

Bondar Alexandra Danuţ Alina Gurău Cristina Mihele Sorin Sabău Codruţa Bucurean Cristina Dejeu Daniela Guţ Mihaela Miheş Mirel

Florin Sărac Daniela

Bunta Codruţa Doltu Valerian Gyori Laura Mihuţ Lavinia Secherca Daniela

Bunta Lidia Tocai Dubacs Călina Heder Puşcaş Ileana

Milian Costel Sferle Ioana Adriana

Busuioc Simona Dumbravă Diana Hexan Roxana Mitra Ionel Simion Larisa Buzguţa Camelia Erdei Ioana Horvath Diana Mocan Mariana Solomie Livia Câmpan Florentina Erdei Melitta Hulea Iacob

Adelina Moisa Lavinia Spătar Viviana

Câmpian Anca Farcău Paula Iaroş Emilia Moisiuc Larina Stan Cornelia Cazacu Ioana Fencea Mirela Ierugan Ramona Mudura Anca Stancu Cristian Călăraşu Marius Fetea Angela Iscru Mirela Muşet Ramona Stănean Livia Ceaca Florin Fleşariu Marta Janos Amalia Nagy Eva Suciu Bogdan Kiss Elena Gabriela

Lupşa Mirela Jurcă Alexandrina Negrean Andreea

Sveda Andreea

Koszegi Melinda Luţaş Anca Kabai Emese Nistor Ioana Şandor Ilinca Lazăr Gheorghe Mada Camelia Kurko Sofia Onuţ Pamela Şipoş Rodica Locse Erica Madar Adriana Paul Teodora Ostafi Jenica Şoroş Mihaela Lung Ioana Delia Pârcălab Laura Păcurar Alexandru Pană Andrea Ştiubea Monica Pele Petru Ciprian Pop Laura Tegzes Alina Turcu Alina Vereş Ligia

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ

80

Pereţ Monica Popa Adriana Anca

Teţ Mădălina Turcuţiu Daniela Vulcan Anamaria

Pigonii Alexandra Şugar Ioana Tiurbe Carmen Vaşadi Mirela Vulturar Carmen Pojar Anamaria Taciuleţ Ramona Tode Alexandra Pojar Emanuel

Operatori de introducere date: Operatori de verificare:

Brindea Liliana Budeanu Andreia Chirilă Daniela Ciupe Crina Filimon Flavia Pantiş Nicolae Pădurean Jeanine Spătaru Ioana Tomele Anca

Albuţ Bianca Ioana Pârvu Alina Lescu Laura Iosif Alina Pop Marina Foghiş Bodnar Emilia Moţica Roberta Bonaciu Gabriel Oncica Ana Maria Daragiu Marian Ostafi Jenica Degeu Peţan Lucreţia Pandrea Călin Fonai Anca Petran Virgil Galiş Delia Pripon Samuel Gherle (Bot) Ioana Susa Lina Ghinea Ştefan Şoproni Diana

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ

81

ANEXA2

Codificarea secţiilor de votare şi a cartierelor: Cartier Secţii 1. Eminescu 77, 78, 76 2. Tokai 79 3. Oncea 50, 51 4. Iorga 52, 54, 55, 53 5. Episcopia 48, 49 6. Rogerius Sud 11, 17, 14, 15, 18, 19, 20, 32, 36, 37,

39, 28, 27, 24, 22, 23, 21,31, 13, 16, 25, 38

7. Rogerius Nord 6, 7, 8, 9, 3, 2, 10, 12, 1, 45, 47, 44, 43, 46, 35, 34, 33, 40, 41, 42, 4

8. Centru 61, 59, 63, 62, 64, 65, 66, 67, 58, 57, 56

9. Centru Muzeu 29, 30, 26, 60 10. Centru Universitate 107, 106, 109, 108, 110, 111 11. Centru 1 Decembrie 104, 71, 70, 69, 105 12. Cantemir 101, 102, 100, 103 13. Velenţa 74, 75, 83, 84, 68, 73, 82, 80, 81, 72 14. Nufărul 96, 98, 87, 88, 86, 90, 99, 97, 94, 93,

92, 91, 89, 85 15. Ioşia Nord 120, 121, 119, 115, 118, 116, 117, 114 16. Ioşia Calea Aradului 129, 112, 113, 130, 131 17. Ioşia 122, 123, 127, 128, 126, 125, 124 Străzile principale din secţiile de votare: Secţia 1: Italiană Secţia 2: Bernard Show Secţia 3: Aleea Rogerius Secţia 8: Moldovei Secţia 9: Transilvaniei Secţia 10: Aleea Rogerius Secţia 11: Sulfinei, Aleea Rogerius Secţia 12: Sulfinei Secţia 13: Aleea Posada Secţia 14: Şelimbărului Secţia 15: Aluminei Secţia 16: Tuşnad Secţia 17: Bd. Dacia Secţia 18: Aluminei

Secţia 19: Aluminei Secţia 20: Sovata Secţia 21: Sovata, Dobreştilor Secţia 22: Progresului Secţia 23: Sovata Secţia 24: Progresului Secţia 25: Călinescu Secţia 26: Bd. Dacia Secţia 27: Bd. Dacia Secţia 28: Bd. Decebal Secţia 29: Doinei Secţia 30: Bd. Dacia Secţia 31: C. Brâncuşi

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ

82

Secţia 32: Bd. Dacia, Costache Negruzzi Secţia 33: Michelangelo Secţia 34: Ştefan cel Mare Secţia 35: Lalescu Secţia 36: Iza Secţia 37: Spartacus Secţia 38: Corneliu Coposu Secţia 39: Corneliu Coposu Secţia 40: Moldovei Secţia 41: Bârsei, B. Pascal Secţia 42: Cantacuzino Secţia 43: Milcovului Secţia 44: Mihail Sadoveanu Secţia 45: Mehedinţi Secţia 46: Ştefan Cel Mare Secţia 47: Camille Flammarian Secţia 48: Parângului Secţia 49: Crivăţului Secţia 50: Aurel Pavel Secţia 51: Izvorului, Valea Drăganului Secţia 52: Beldiceanu Secţia 54: Ecaterina Theodoroiu Secţia 55: Feleacului, Colinelor Secţia 56: Calea Adevărului Secţia 57: I.H.Rădulescu Secţia 58: Ghe. Doja Secţia 59: Ion Creangă Secţia 60: P-Ţa Bucureşti Secţia 61: Ady Endre Secţia 62: M. Eminescu Secţia 63: Republicii Secţia 64: G. Coşbuc Secţia 65: Regele Ferdinand Secţia 66: Parcul Traian Secţia 67: Aurel Lazăr Secţia 68: D. Cantemir Secţia 69: Independenţei Secţia 70: Gen. Moşoiu Secţia 71: M. Kogălniceanu Secţia 72: Calea Clujului Secţia 73: Miron Costin

Secţia 74: P-ţa Tineretului, Mareşal Averescu Secţia 75: Grădinarilor Secţia 76: Someşului Secţia 77: Dragoş Vodă Secţia 78: Calea Clujului Secţia 79: Moliere Secţia 80: Ardealului Secţia 81. Seleuşului Secţia 82: Muntele Găina, Borsecului Secţia 83: Dimitrie Cantemir Secţia 84: Dimitrie Cantemir Secţia 85: Ialomiţei Secţia 86: C. Noica Secţia 87: Bumbacului Secţia 88: Bumbacului Secţia 89: Peneş Curcanu Secţia 90: Morii Secţia 91: O.Ghibu Secţia 92: O.Ghibu Secţia 93: L. da Vinci Secţia 94: Jules Verne Secţia 96: Nufărului Secţia 97: L. da Vinci Secţia 98: Apateului Secţia 100: aleea salca Secţia 101: Feldioarei Secţia 102: Grigore Ureche Secţia 103: N. Olahus, Ghe. Costaforu Secţia 104: Calea armatei Române Secţia 106: Cuza Vodă Secţia 107: M. Kogălniceanu Secţia 108: Iuliu Maniu Secţia 109: Mar. I. Antonescu Secţia 110: Călăraşilor Secţia 112: Simion Bărnuţiu Secţia 113: A.D. Xenopol Secţia 114: Spaiul Crişanei Secţia 115: Cazaban Secţia 116: Meşteşugarilor Secţia 118: Lăpuşului

SĂRĂCIA ÎN ORADEA. STUDIU DE DIAGNOZĂ

83

Secţia 119: Salcâmilor Secţia 120: O. Densuşeanu Secţia 121: Meşteşugarilor Secţia 122: Argeşului Secţia 123: O. Densuşeanu Secţia 124: Meşteşugarilor Secţia 125: Aviatorilor

Secţia 126: Înfrăţirii Secţia 127, 128: Aleea Călinului, Calea Aradului Secţia 129: Lucian Blaga Secţia 130: Mareşal I. Antonescu Secţia 131: Podgoria

UNIVERSITATEA DIN ORADEA. CATEDRA DE SOCIOLOGIE- ASISTENŢĂ-SOCIALĂ

84