Sara pe deal - Mihai Eminescu

Universitatea "Petru Maior"

Facultatea de Ştiinţe şi Litere Specializarea Română – Engleză

DIDACTICA PREDĂRII LIMBII ŞI

LITERATURII ROMÂNE

Portofoliu de evaluare

Profesor: Szekely Eva-Monica Studenţi: Antal-Biro Csilla Nagy Anna-Dolores Ursan Rozalia

Română – Engleză anul II. IFRD.

ARGUMENT - INTRODUCERE

Am ales poezia ”SARA PE DEAL” de MIHAI EMINESCU , pentru că îl apreciez foarte mult pe scriitorul Mihai Eminescu, deoarece este cel mai mare poet român, punctul cel mai înalt, la care s-a ridicat geniul artistic al poporului român. Numele lui a devenit un simbol. A dat naştere unei lumi poetice noi, unui nou ideal de stil şi de limbă. Poezia română modernă prin Eminescu a devenit un capitol al literaturii universale. „Ca poet, Eminescu a fost cel mai cult dintre poeţii noştri, cu cea mai ridicată putere de folosire a tuturor factorilor de cultură.” (G.Călinescu, Opera lui Mihai Eminescu) Apărut la sfârşitul primei faze a romantismului românesc Eminescu depăşeşte militantismul vizionar (concepţie, atitudine, activitate de militant) al paşoptiştilor (persoane care aparţin generaţiei participanţilor la revoluţia de la 1848 din ţările române), dă romantismului o nouă orientare, o nouă strălucire, devenind cel mai mare poet naţional român şi unul din marii poeţi ai lumii. „Fiind foarte român, Eminescu e universal” menţionează Tudor Arghezi, subliniind că aportul unui mare scriitor la cultura universală stă în ceea ce aduce specific naţional şi original. Acest geniu inovator al liricii române avea un destin nefericit, aşa cum a formulat în versurile: „Ce suflet trist mi-au dăruit Părinţii din părinţi De-au încăput numai în el Atâtea suferinţi.” Toate îi sunt potrivnice: Societatea semifeudală, dezbinată de lupte politice, o literatură nu prea dezvoltată, o viaţă personală nefericită, mai târziu boala. În ciuda necazurilor, Eminescu a reuşit să se realizeze şi nu oricum. Într-o activitate literară de nici două decenii (1865-1883), Eminescu a creat o operă monumentală în versuri, proză, încercări dramatice şi publicistică. Tocmai din această cauză îl apreciez pe Eminescu. Ioan Slavici în „Amintiri” scria despre prietenul său:”Eminescu era un om de fire duioasă, care toate le făcea din iubire către alții. Durerile lui erau durerile obşteşti, iar mulțumirile lui erau gândul înălțat, inima curată, cerul senin, câmpul verde...” Din dragoste nemărginită faţă de om şi faţă de popor izvorăşte concepţia sa înaintată despre literatură şi bogăţia tematică a liricii sale. *Una din importantele teme ale operei sale este concepţia despre poezie şi misiunea poetului („Junii corupţi”, „Criticilor mei”, „Epigonii”). *Elogiul istoriei glorioase a poporului şi critica societăţii burgheze este o temă mare a poeziilor istorice şi de revoltă socială („Scrisorile”, „Împărat şi ploretar”). Mare admirator al creaţiei artistice populare Eminescu a adunat cu sârguinţă producţiile folclorice, făcând din ele o sursă importantă de inspiraţie în poezii de inspiraţie folclorică („Revedere”, „Ce te legeni”). Studiind operele marilor filozofi ai lumii, influenţat mai ales de filozofia lui Schopenhauer, Eminescu meditează la gravele probleme ale existenţei umane în poeme filozofice („Scrisorile”, „Luceafărul”, „Glossă”, „Odă (în metru antic)”) *Eminescu a cântat ca nimeni altul iubirea, în toate ipostazele ei, de la fiorul primei întâlniri până la durerea despărţirii şi a morţii. A trăit intens sentimentul naturii, asociindu-l în mod romantic cu dragostea. Deci o temă majoră a creaţiei sale este natura şi dragostea („Sara pe deal”, „Floare albastră”).

Eminescu a îmbogăţit lirica română cu multe motive tipice romantismului: aspiraţia către absolut, iubirea înflăcărată faţă de om, dorinţa de a-l vedea eliberat din cătuşele sale, extraordinara capacitate de visare, soarta geniului, problema morţii şi nemuririi, călătorii cosmice, problema timpului infinit şi măsurat, îngerul şi demonul etc. Noutatea şi originalitatea poeziei lui Eminescu izvorăşte şi din talentul genial de a înnoi mijloacele de expresie. A fost cel mai mare artist al cuvântului din litratura română. Expresia surprinzător de nouă, armonia unică, vraja învăluitoare şi obsedantă a versurilor sale au exercitat o influenţă covârşitoare asupra urmaşilor scriitori. „Sub pana lui Eminescu, limba românească s-a mlădiat armonios, s-a înnoit şi s-a îmbogăţit, s-a cristalizat în juvaere artistice”(Mihail Sadoveanu). (s-a mlădiat=s-a înclinat, s-a adaptat) Marea sa artă nu se explică numai prin talent, ci şi prin extraordinara exigenţă. În căutarea „cuvintelor ce exprimă adevărul”poetul a descoperit în limba vorbită, în limba literară veche şi în folclor frumuseţi stilistice cărora le-a dat o nebănuită strălucire. Inovator în ritm şi în rimă, Eminescu le-a combinat în mod original ca să exprime şi să sugereze stările sale sufleteşti. Folosea, precum singur spune, „iambii suitori, troheii, săltăreţele dactile” şi versul alexandrin (vers iambic cu 12 silabe). A ştiut mai bine ca toţi ceilalţi să toarne „în formă nouă limba veche şi înţeleaptă”. ***** Dintre creaţiile lui Mihai Eminescu am ales poezia „Sara pe deal”, deoarece îmi plac idilele mai ales cele cu pronunţate elemente de pastel. Idila este o specie de poezie lirică şi erotică în care sunt prezentate viaţa şi dragostea într-un cadru natural rustic. (rustic=sătesc) „Sara pe deal”este o idilă-pastel, care se încadrează în lirica eminesciană a naturii şi a iubirii. Este poemul dorului de dragoste, al visului pur. Tema poeziei este de inspiraţie romantică –tema iubirii şi a naturii – aspiraţia poetului pentru o dragoste ideală.

Iubirea este văzută de Eminescu ca un ideal, ca o proiecţie a unei dorinţe, iar natura este idealizată.

În „Sara pe deal” iubirea este imaginată într-un cadru terestru, natural, rustic şi pastoral (turme de oi, sate îndepărtate).

Poezia este alcătuită din şase strofe de câte patru versuri. Ea se poate împărţi în două secvenţe:

- În prima secvenţă alcătuită din primele patru strofe predomină elementele de pastel, descrierile de natură în care notele rustice terestre se împletesc cu elemente ale Cosmosului.

- În ultimele două strofe care constituie a doua secvenţă se intensifică accentele de idilă.

Poetul acordă o mare importanţă cadrului terestru la deschiderea căruia foloseşte procedee şi imagini artistice, care motivează specia literară pastel: Procedee artistice: Epitete: luna „sfântă şi clară”; „bolta senină”; „streşine vechi”; „înaltul, vechiul salcâm”. Personificări: „buciumul sună cu jale”; „apele plâng”; „norii curg”; „fluiere murmură-n stână”; toaca şi clopotul „împle cu glasul lui sara”; „satul în vale-amuţeşte”.

Metafore: „stelele nasc umezi pe bolta senină” Comparaţie: „sufletul meu arde-n iubire ca para” Inversiune : „vechiul salcâm”

Imagini artistice: Imagini auditive: „buciumul sună cu jale” „apele plâng” „Scârţâie-n vânt cumpăna de la fântână” „fluiere murmură-n stână” „toaca răsună mai tare” „Clopotul vechi împle cu glasul lui sara” Imagini vizuale : „Nourii curg” „Valea-i în fum” „Şi osteniţi oameni cu coasa-n spinare vin de la câmp” Titlul poeziei „Sara pe deal”ilustrează timpul „Sara” şi locul „pe deal”, care constituie cadrul natural în care urmează să se manifeste iubirea. Cadrul natural terestru este descris prin elemente tipice eminesciene ale cadrului dragostei terestre, dealul, valea, câmpul, izvorul, arborele, casele şi elementele simbolice ale universului, ale cosmosului, luna, stelele, bolta, norii,cerul. Centrul cadrului natural terestru este Salcâmul , arborele sacru al iubirii, simbol al vieţii în continuă evoluţie, simbol al ascensiunii spre cer, simbol al regenerării şi care este o axă a lumii, care uneşte cerul cu pământul.

Sub acest salcâm sacru al iubirii aşteaptă iubita, a cărei chip este prezentată în strofa a II-a prin câteva elemente de portret: „Ochii tăi mari caută-n frunza cea rară,” Tânăra cu ochi mari şi fruntea plină de gânduri pare a fi o fiinţă reală, în final însă, imaginea ei alunecă în ideal, ca şi clipa iubirii niciodată împlinită. Intensitatea iubirii terestre este ilustrată prin înălţarea dragostei iubiţilor la valori universale, cosmice prin folosirea elementelor simbolice ale cosmosului :luna, stelele, bolta, norii, cerul, noaptea.

Pentru Eminescu iubirea fiind un eveniment cosmic, terestrul şi celestrul tind unul spre altul, ca în vechile mituri în care Cerul se logodea cu Pământul: turmele arcă dealul, stelele îşi revarsă lumina spre văi, casele îşi revarsă spre lună vechile lor acoperişuri, ca într-un larg gest de îmbrăţişare astrală.

Sentimentele poetului sunt redate prin prezenţa eului liric (folosirea persoanei I.) , care aspiră spre o iubire ideală. El meditează asupra unor idei filozofice, dezvoltând ideea iubirii ideale posibile, imaginată într-un cadru natural rustic.

Imaginile auditive din strofele trei şi patru , sugerează creşterea iubirii în sufletul tânărului îndrăgostit, care este exprimat şi mai sugestiv în ultimul vers al primei secvenţe, printr-o comparaţie plastică:

„Sufletul meu arde-n iubire ca para.” Finalul secvenţei a doua este impresionant prin valoarea absolută pe care o are iubirea, în numele căreia eul liric este gata să ofere sacrificiul suprem:

„Astfel de noapte bogată, Cine pe ea n-ar da viaţa lui toată?” Numai omul superior, geniul este capabil de acest sacrificiu suprem, căci este

singurul care poate aspira spre idealul de iubire. Deoarece cei doi îndrăgostiţi aparţin unor lumi diferite , iubirea ideală rămâne doar

un vis. Ceea ce îi oferă iubita este dragostea terestră, iar el, omul de geniu, nu se poate desprinde de lumea lui superioară, ceea ce duce la imposibilitatea împlinirii iubirii ideale.

Imaginea celor doi tineri care dorm, surâzând, sub „vechiul salcâm” este pură şi aparţine visului de iubire mereu neîmplinit.

Inversiunea „Vechiul salcâm” face din arborele sacru, ocrotitor al somnului erotic, un simbol al timpului etern.

În poezia „Sara pe deal” Eminescu nu descrie iubirea, ci visul de iubire. Întâlnirea celor doi îndrăgostiţi, fericirea produsă de gesturile tandre, are loc în

imaginaţia eului poetic, în vis, reală fiind doar natura, pe marginea căreia se proiectează cuplul idilic

Conflictul interior al eului liric , lupta dintre iubirea visată şi cea neîmplinită, pasiune şi raţiune, imaginar şi real sugerat prin locuri îndepărtate, ca vale-deal, terestru-cosmic, este descris de Mihai Eminescu prin folosirea unor motive romantice proprii: seara, noaptea, bolta, luna, stelele, geniul, visul, iubirea, bucuria, nostalgia, sacrificiul, dezamăgirea, tristeţea, regretul. Am ales poezia „Sara pe deal” de Mihai Eminescu şi din cauza technicii desăvârşite a lui Eminescu de a crea. Eminescu ştie ca nimeni altul să combine ritmurile, să taie lungimea unui vers sau să găsească cele mai rafinate rime.

*****

Am optat pentru manualul de clasa a XI-lea de Limbă şi literatură Română a editurii Art, apărut la Bucureşti, în anul 2002 pentru că mi s-a părut mai atractivă , datorită ilustraţiilor din carte, care fac mai plăcută procesul de învăţare. Manualul pune la dispoziţie un instrumentar complex pentru analizarea şi interpretarea textelor literare. Textele sunt reproduse în întregime sau prin fragmente, impunându-se cunoaşterea întregului prin lectură individuală. Succesiunea de exerciţii pe care propune pentru înţelegerea şi analiza unui text şi formarea pe această cale a unor competenţe de comunicare orală sau scrisă asigură un proces corespunzător de învăţare. Manualul oferă informaţii bogate, ceea ce contribuie la dezvoltarea cunoştinţelor şi la mărirea plăcerii de a citi şi de a învăţa, fiind astfel un instrument de formare intelectuală care stimulează creativitatea.

*****

SARA PE DEAL

de Mihai Eminescu

Sara pe deal buciumul sună cu jale, Turmele-l urc, stele le scapără-n cale, Apele plîng, clar izvorînd în fîntîne; Sub un salcîm dragă, m-aştepţi tu pe mine. Luna pe cer trece-aşa sfîntă şi clară, Ochii tăi mari caută-n frunza cea rară, Stelele nasc umezi pe bolta senină, Pieptul de dor, fruntea de gînduri ţi-e plină. Nourii curg, raze-a lor şiruri despică, Streşine vechi casele-n lună ridică, Scîrţîie-n vînt cumpăna de la fîntînă, Valea-i în fum, fluiere murmură-n stînă. Şi osteniţi oameni cu coasa-n spinare Vin de la cîmp; toaca răsună mai tare, Clopotul vechi împle cu glasul lui sara, Sufletul meu arde-n iubire ca para. Ah! în curînd satul în vale-amuţeşte; Ah! în curînd pasu-mi spre tine grăbeşte: Lîngă salcîm sta-vom noi noaptea întreagă, Ore întregi spune-ţi-voi cît îmi eşti dragă. Ne-om răzima capetele-unul de altul Şi surîzînd vom adormi sub înaltul, Vechiul salcîm. — Astfel de noapte bogată, Cine pe ea n-ar da viaţa lui toată?

Elemente tipic eminesciene ale

cadrului dragostei terestre

Portretul iubitei

Procedee artistice

Idei filosofice

Univers Cosmos

Cadru terestru

Mituri

IDILA

Tema iubirii şi a

naturii

Imagini artistice

Salcâm

EUL LIRIC

Personificare

Epitete

Motivele romantice

Metafore

Inversiune

Simboluri cosmice

Sacrificiu suprem

Comparaţie

Imagini auditive

Imagini vizuale

Iubirea ideală visată

Imposibilitatea împlinirii

visului iubirii ideale

posibilă

Evaluarea manualelor alternative

Tabel – Alegerea manualului

MANUALE / EDITURĂ Punctaj (0 – 5)

Nr. crt.

CRITERII DE EVALUARE HUMANITAS

cls. a XI.-a (Bucureşti, 2003)

CORINT cls. a XI –a

(Bucureşti, 2001)

GRUPUL EDITORIAL ART

cls. a XI.-a (Bucureşti, 2002)

ALL EDUCATIONAL

cls. a XI. –a (Bucureşti, 2001)

1

Viziune integrată (limbă şi comunicare, literatură, concepte circulante).

5

5

5

5

2

Sugestii fişe de evaluare formativă şi sumativă / exerciţii gradate.

5

5

4

4

3

Strategii activ paticipative – procesualitatea construcţiei sensurilor.

5

4

4

4

4

Alegerea textelor de bază şi auxiliare, crearea unei intertextualităţi relevante pentru tipuri diferite de limbaje.

5

4

4

4

5

Dicţionar explicativ corelat cu prezenţa unor concepte funcţionale.

5

5

5

4

6

Aspecte estetice care să trimită la corelaţii cu celelalte arte.

5

5

4

4

TOTAL PUNCTAJ

30

28

26

25

ROMANTISMUL

Romantismul este o mişcare literară şi artistică, apărută în Europa la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea, ca o reacţie împotriva clasicismului şi regulilor lui formale, care a preluat tradiţiile naţionale şi populare, promovând cultul naturii, lirismul, fantezia şi libertatea de expresie.

Curentul romantic este caracterizat de următoarele aspecte: înclinare spre lirism, spre individualism, spre visare, spre melancolie.

Romantismul a luat naştere în Anglia, de unde s-a extins în Germania şi Franţa, apoi în întreaga Europă.

Acest curent cultural, care s-a manifestat nu numai în literatură, ci şi în artele plastice şi în muzică, s-a ridicat împotriva rigorilor, a dogmatismului estetic, a raţiunii reci şi a ordinii, propunându-şi să iasă din convenţional şi abstract. Romantismul a susţinut manifestarea fanteziei şi exprimarea sentimentelor, a originalităţii, spontaneităţii şi sincerităţii emoţionale, promovarea libertăţii de expresie .Astfel spus, romantismul a pledat pentru exlorarea universului interior al omului .

Teoreticianul romantismului european este considerat Victor Hugo, care a trasat şi a identificat direcţiile şi trăsăturile acestui curent cultural în „Prefaţa” de la drama „Cromwell”(1827), un adevărat program-manifest . Opera sa poetică relevează un registru tematic larg, cu o gamă bogată a mijloacelor expresive, îmbinând liricul, epicul şi dramaticul în specii variate, de la elegie, satiră până la poem şi epopee.

Literatura romantică şi-a găsit sursele ideatice şi de expresie în operele sociologice sau filozofice ale lui J. J. Rousseau, Kant, Shelling, iar romantismul târziu a fost dominat de influenţa ideilor metafizice ale lui Hegel, Schopenhauer, Nietzsche, Kierkegaard şi alţii. Romantismul este în primul rând o atitudine de refuz a lumii aşa cum este ea orânduită. Spiritul de revoltă al romanticilor faţă de societate este ilustrat şi de prezenţa figurilor mitice - simboluri ale revoltei - Cain, Satan, Faust şi Prometeu. În literatura română se pot identifica trei etape ale curentului romantic: preromantismul, romantismul şi postromantismul.

Romantismul a fost precedat de o formulă literară de tranziţie de la iluminism spre romantism, numită preromantism, reprezentat de Vasile Cârlova, Ion Heliade Rădulescu, Grigore Alexandrescu, Vasile Alecsandri, Dimitrie Bolintineanu, scriitori cunoscuţi şi sub numele de paşoptişti. Romantismul românesc a fost reprezentat în mod strălucit de Mihai Eminescu, care este considerat ultimul mare romantic european, încheind, aşadar, romantismul universal. Postromantismul s-a manifestat prin îmbinarea elementelor romantice cu trăsături simboliste sau sămănătoriste, perioadă în care se înscriu Al. Macedonski, Octavian Goga, Şt. O. Iosif, Barbu Ştefănescu Delavrancea.

Printre caracteristicile romantismului se pot aminti: • Introducerea unor noi categorii estetice : urâtul, grotescul, fantasticul, macabrul, pitorescul, feericul şi a unor specii literare inedite : drama romantică, meditaţia, poemul filozofic,elegia, nuvela istorică ; • Cultivă sensibilitatea, imaginaţia şi fantezia creatoare, minimalizând raţiunea şi luciditatea; • Promovează inspiraţia din tradiţie, folclor şi din trecutul istoric, pe care îl consideră opus realităţii contemporane, de care erau dezamăgiţi, fiind preocupaţi de reflectarea în opere a specificului naţional (acordarea unui mare interes culoarii locale). • Manifestă preferinţă pentru evadarea din lumea reală apăsătoare în trecut, istorie, vis sau somn (mitul oniric), într-un cadru natural nocturn; • Contemplarea naturii se concretizează prin descrierea peisajelor sau a momentelor anotimpurilor în pasteluri şi prin reflecţii asupra gravelor probleme ale universului în meditaţii; • Acordă importanţă deosebită sentimentelor omeneşti, cu predilecţie iubirii, trăirile interioare intense fiind armonizate cu peisajul naturii ocrotitoare sau participative; • În genul liric se manifestă inovaţii prozodice şi supremaţia subiectivismului, a pasiunii înflăcărate, a fanteziei debordante; • Preferinţă pentru eroi excepţionali, care acţionează în împrejurări ieşite din comun, precum şi portretizarea omului de geniu şi condiţia nefericită a acestuia în lume; personajele romantice nu sunt dominate de raţiune, ci de imaginaţie şi de sentimente ;

• Preocuparea pentru definirea timpului şi a spaţiului nemărginite, ca proiecţie subiectivă a spiritului uman, concepţie preluată din lucrările filozofilor idealişti; • Susţine libertatea totală de creaţie şi de expresie; • Îmbogăţirea limbii literare, prin includerea cuvintelor şi expresiilor populare, a arhaismelor, a regionalismelor, specifice oralităţii; • Utilizarea de procedee artistice variate, printre care antiteza ocupă locul principal atât în structura poeziei, cât şi în construirea personajelor, situaţiilor, ideilor sau atitudinilor exprimate; • Ironia romantică dobândeşte, adesea, accente satirice sau pamfletare, fiind un mijloc artistic folosit atât în specia literară cu nume sugestiv, satira, cât şi în poeme filozofice, aşa cum se manifestă în „Scrisoarea I ”de Mihai Eminescu .

Trăsăturile stilistice cele mai semnificative ale operelor romantice sunt bogăţia figurilor de stil, limbajul colorat, şi firesc, apropiat de vorbirea cotidiană, cultivarea opoziţiilor, a contrastelor puternice, etc. Printre reprezentanţii europeni ai romantismului literar, se pot enumera scriitorii: Victor Hugo, Lamartine, Vigny, Musset (Franţa), Schiller, Heine, Grimm (Germania), Byron, Shelley, Keats, Scott (Anglia), Manzoni, Leopardi (Italia), Puşkin, Lermontov (Rusia), M. Eminescu, C. Negruzzi, Gr. Alexandrescu.

CONCEPTUL DE DEFINIRE:LIRICUL

Conservă o perspectivă de

tinereţe

Liricul

Iubirea ca un sentiment ideal

Idilă cu note de pastel Spaţiu originar,

armonic, muzical

Demonica Iubire-sacrificiu Iubire neîmplinită Zburătorul-I.H.

Rădulescu Maitreyi-

Mircea Eliade Romeo şi Julieta

SUBSPECII ALE GENULUI LIRIC

SONET TANKA

AUBADA

ELEGIE

TRIOLET CALIGRAMA

EPIGRAMA

GAZEL

GLOSA

HAIKU IDILA

ODA LIMERICKS

RONDOU

RONDEL

PASTORALA POEM IN PROZA

PASTEL

Glossa-M. Eminescu

,,Am auzit al tau latrat,/Dar

el deloc nu m-a mirat(…)”-A. Macedonski

Cartea nonsensurilor-Edward Lear

Miorita

Romeo si Julieta-W.

Shakespeare

Sara pe deal-M.Eminescu

Odeleta-Ion Minulescu

Poema rondelurilor-A.

Macedonski

PLANIFICARE PE UNITATE DE CONŢINUT(PLANIFICARE PE 12 ORE)

Nr.crt./ Nr. ore

Competente generale

Competente specifice

Competente operationale

Text Intertext Concepte operationale

Activitati de invatare

Evaluare

1-2 ore 2.Folosirea instrumentelor de analiza stilistica si structurala a diferitelor texte literare si nonliterare

1.1Redactarea unor compozitii referitoare la texte poetice si dramatice

2.1.1.Sa citeasca o serie de texte literare sau nonliterare si sa demonstreze intelegerea sensurilor acestora 2.1.2.Sa citeasca in grup sau individual pastelul ,,Sara pe deal” de Mihai Eminescu 2.1.3.Sa se incadreze pe baza caracteristicilor specifice genului caruia ii apartine

,,Sara pe deal” de Mihai Eminescu

1.Genesa 1-11,9 2.Prima strofa din pastelul ,,Sara pe deal” de Mihai E minescu 3.,,Zburatorul” de I.H. Radulescu 4.,,Floare albastra” de Mihai Eminescu 5.,,Scrisoarea I” de Mihai Eminescu

1.Gen liric 2.Pastelul

-exercitii care sa evidentieze trasaturile strofelor lirice -matrici semantice construite in jurul cuvintelor:natura,iubirea,eul liric; -expunerea, Munca in grup,enuntarea unor definitii; -conversatia

-matrici semantice; - fişe de completate în ceea ce priveşte modul de organizare a poeziei sau strofei ;

poezia,strofa sau versul din pastelul ,,Sara pe deal” de Mihai Eminescu 2.1.4.Sa enunte in mod corect si adecvat definitia,trasaturile specifice fundamentale ale speciei caruia ii apartine poezia sau strofa studiata.

3-4 ore 2.Folosirea instrumentelor de analiza

stilistica si structurala a diferitelor texte literare

si nonliterare


2.1.5.Sa compare poezia sau strofa din manual cu alte poezii sau strofe apartinand perioadei de inceput a aparitiei pastelului 2.1.8. Să

Pastelul

- exerciţii care să-i implice în actul comunicării; -exercitii prin care sa recunoasca componentele principale al unui text liric(metafor

Răspunsurile elevilor vor fi monitorizate pe tablă pentru a putea fi văzute de întreaga clasă iar ceea ce vor formula elevii va fi

asigure coerenţa problemelor pe care le exprimă; 2.1.9. Să-şi adapteze modul de a comunica la ceea ce se discută în clasă, pe niveluri de dezvoltare lingvistică;

a,epitet,comparatii,rima,masura,inversiune,etc.) -

expus ca un rezultat al muncii colective, gruparea activităţilor individuale - completare de fişe de lucru; - observare sistematică;

5-6 ore 2.Folosirea

instrumentelor de analiza


si nonliterare


- exerciţii care să vizeze modul de organizare pe strofe,versuri; -exercitii prin care ideile de baza sa fie

- discuţia în perechi;

- probe scrise şi orale;

asemanate cu viata din toate zilele


2.2.3. Să asigure coerenţa ideilor exprimate; 2.2.4. Să manifeste o deschidere spre studierea unor poezii cât mai variate;

-exercitii de comparatie cu alte poezii -exercitii in care sa compare perechea din poezia idilica cu una din zilele noastre

-completarea de fişe de lucru; -probe scrise, orale; -observarea sistematică;



2.2.7. Să cunoască modul de implicare al poetului într-o poezie(eul liric) 2.2.8. Să-şi exprime în scris păreri, atitudini, sentimente faţă de eul liric;

-eul liric; - activităţi privind scrierea unor compuneri pe o temă dată; - conversaţia; - dialogul: - problematizarea;

- completarea unor fişe de lucru de evaluare; - discuţia în perechi, grupuri-grupuri;

- exerciţiul ; - munca în grup; - activităţi privind scrierea unor argumentări pe o temă dată;

11-12 ore

I. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor în diferite situaţii de

1.5. Utilizarea, în exprimarea proprie, a normelor ortografice, ortoepice, de punctuaţie, morfosintactice şi folosirea adecvată a unităţilor lexico-

1.5.2. Să utilizeze corect formele flexionare şi elementele de reaţie;

- exerciţiul în grup;

2.4.2. Să exprime propriile păreri în legătură cu opera - să-şi exprime fluent propriile

comunicare

2.Folosirea instrumentelor de analiza


si nonliterare

semantice, compatibile cu situaţia de comunicare 2.4. Folosirea unor modalităţi diverse de înţelegere şi de interpretare a textelor literare studiate

2.4.1. Să compare opiniile diferiţilor critici, în ceea ce priveşte modul de a percepe eul liric. 2.4.2. Să exprime propriile păreri în legătură cu pastelul.

-Păreri critice ;.

gânduri, opinii, cu privire la valoarea poeziei

Test de evaluare a cunoşiinţelor dobândite pe parcursul studierii pastelului ,,Sara pe deal’’ de Mihai Eminescu

PROIECT DE LECŢIE

Aria curriculară: Limbă şi comunicare Data : Locul : Clasa : a XI – a Obiectul : Limba şi Literatura Română Profesori / Propunători : Antal-Biró Csilla Nagy Anna-Dolores Ursan Rozalia Unitatea de conţinut : Idila-pastel Subiectul: „Sara pe deal” de Mihai Eminescu Tipul lecţiei : de comunicare şi însuşire a cunoştinţelor Competenţe generale :

1.Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare 2.Comprehensiunea şi interpretarea textelor 3.Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale/literare 4.Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

Competenţe specifice:

1.1. Aplicarea cunoştinţelor de limbă în receptarea mesajelor orale şi scrise 1.2. Utilizarea achiziţiilor lingvistice, cu accent pe aspectele normative 1.3. Folosirea adecvată a strategiilor de comunicare orală în monolog şi dialog 1.4. Utilizarea adecvată a tehnicilor de redactare 2.1. Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţelegerii adecvate a textelor studiate 2.2. Compararea viziunii despre lume, despre condiţia umană sau despre artă reflectate în texte literare, nonliterare sau alte arte 2.3. Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură

20

3.1. Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre opera literară studiată şi contextul cultural în care a apărut aceasta 3.2. Dezvoltarea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural românesc până la începutul secolului al XX-lea 3.3. Identificarea unor conexiuni între literatura română şi cea universală 3.4. Utilizarea adecvată a tehnicilor de documentare şi cercetare a unei teme 4.1. Utilizarea tehnicilor şi strategiilor argumentative în situaţii de comunicare diverse (scrise sau orale) 4.2. Compararea şi evaluarea unor argumente diferite în vederea formulării unor judecăţi proprii

Valori şi atitudini : * Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii * Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate * Formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile literaturii române * Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile abilităţi de comunicare * Abordarea flexibilă şi tolerantă a opiniilor şi a argumentelor celorlalţi * Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba maternă şi recunoaşterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personală şi îmbogăţirea orizontului cultural * Dezvoltarea interesului faţă de comunicarea interculturală Competenţe operaţionale :

0.1. Să citească expresiv textul, respectând punctuaţia şi ortografia cerute de text 0.2. Să încadreze opera pe baza caracteristicilor specifice genului căruia îi aparţine

textul sau fragmentul 0.3. Să selecteze cuvintele din textul poeziei care desemnează elementele cadrului

natural 0.4. Să identifice sentimentul dominant al poeziei şi modul de a-l exprima 0.5. Să prezinte mijloacele şi imaginile artistice folosite de autor 0.6. Să exprime un punct de vedere personal, referitor la semnificaţia textului

Strategii didactice : Metode şi procedee: conversaţia euristică, conversaţia de verificare, expunere, explicaţia, lectura comentată, lectură explicativă, lectură expresivă, lectură dirijată, exerciţiul, problematizarea, algoritmizarea, dezbaterea, învăţarea prin descoperire Forme de organizare: frontală, individuală, în grup Resurse: Manualul de Limba şi Literatura română, pentru clasa a XI a, Editura Art, Bucureşti, 2002; textul de bază şi intertexte, fişe de lucru (fişe de lectură), dicţionare explicative.

21

22

Bibliografie: Manualul de Limba şi literatura română, pentru clasa a XI-a, Grupul Editorial Art, Bucuresti, 2002 Poezia ,,Sara pe deal” de Mihai Eminescu Poezia „Floare albastră” de Mihai Eminescu Poezia „Luceafărul” Mihai Eminescu Poezia „Pe lângă plopii fără soţ” de Mihai Eminescu Poemul „Zburătorul” de Ion Heliade Rădulescu Poezia „Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte” de Petre Ispirescu Tragedia ,,Romeo si Julieta” de William Shakespeare, Editura Univers, Bucuresti,1990 Alte texte nonliterare.

1.Organi-

zarea clasei

(1 min.)

2.Evocare (10.min.)

Actualiza-

e rea unor cunoştinţe şi impresii

despre lectură

Asigurarea cadrului necesar pentru începerea orei: aerisirea sălii, pregătirea materialului didactic necesar, elevul de serviciu va anunţa absenţii. Se discută liber cu elevii despre Mihai Eminescu şi despre creaţiile sale. Prin întrebări şi răspunsuri se realizează recapitularea şi sistematizarea celor învăţate anterior, realizând corelarea cunoştinţelor vechi cu cele noi: * Prezenţaţi pe scurt rolul lui Mihai Eminescu în literatura română * Ce curente literare cunoaşteţi ? * În care curent literar se încadrează Mihai Eminescu ? * Care sunt atributele poetului romantic ?

Pregătirea elevilor pentru noua lecţie: - elevii vor avea manualul şi materialele necesare orei de limba română la fiecare bancă -se notează absenţii -se asigură liniştea şi dişciplina clasei pentru o bună desfăşurare a activităţii didactice Câţiva elevi vor prezenta fişele biografice ale lui Mihai Eminescu, fişe pe care le pregătesc de fiecare dată când studiază o operă cultă. * Mihai Eminescu (1850-1889) a fost cea mai strălucită întrupare a geniului literar românesc. A fost cel mai mare poet român, unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi ai poeziei lirice şi filozofice universale şi autor al unor importante studii şi articole de filozofie socială. * Clasicismul, romantismul, realismul, naturalismul, simbolismul. * Eminescu se încadrează în curentul literar al romanticilor. A reprezentat în mod strălucit romantismul românesc.Este considerat ultimul mare romantic european, încheiând romantismul universal. *Revolta, melancolia, reveria, împătimirea, nebunia,

Conversaţie euristică Conversaţie de verificare

Fişe biogra-fice

23

Captarea atenţiei

3. REALI- ZAREA SENSU-

LUI

0.6.

* Care sunt temele majore ale creaţiei eminesciene ? * Care sunt simbolurile şi structurile poetice de factură romantică ? În spirit romantic, Eminescu manifestă preferinţă pentru tema iubirii şi a naturii; pădurea sau spaţiile pustii reprezintă cadrul de desfăţurare a unei idile sau a unui vis, căci poetul romantic este dominat de dorinţa profundă de a scăpa de lumea socială prin iubire, natură şi vis. În general, poezia lirică a romanticilor sublimează o natură feerică şi înălţătoare, în mijlocul căreia fiinţa meditează sau se lasă copleşit de iubire. Fiind un poet romantic, Eminescu asociază trăirea sa de creator cu suferinţa eliberatoare, purificatoare. Mihai Eminescu (1850-1889) a fost un mare poet al iubirii. În lirica sa închinată sentimentului iubirii se împletesc bucuria şi suferinţa, visul şi dorul, dar sensul ei ultim este durerea iubirii neîmplinite. * Enumeraţi câteva opere care au ca temă iubirea.

genialitatea. *Natura, iubirea, folclorul, istoria, filozofia. * Natura, pădurea, codrul, lacul, insula, izvorul, luna, noaptea, Dumnezeu, templul, îngerul, demonul, magul, geniul, nebunia. * „Floare albastră” , de Mihai Eminescu, „Zburătorul” de Ion Heliade Rădulescu

Expunerea Explicaţia Conversaţia de verificare

24

(25 MIN)

Anunţa- rea

subiectu-lui şi

enunţarea obiective-

lor (2 min.)

Cunoaş-

terea treptată a textului şi dirijarea acestui proces

0.1.

0.4.

Astăzi vom studia o poezie lirică a lui Mihai Eminescu, care se încadrează în tema iubirii şi a naturii , având titlul „Sara pe deal”. Se va scrie titlul lecţiei pe tablă şi în caiete După lectura-model efectuată de profesor, elevii citesc şi ei poezia expresiv, în timp ce colegii lor ascultă sau urmăresc textul reprodus în manual Se face comentarea şi analiza literară a poeziei prin participarea activă a întregii clase şi a profesorului Activitatea se desfăşoară ca dialog continuu între profesor şi elevi şi chiar între elevi , realizând astfel activizarea elevilor * Care este tema poeziei? Ideea poetică ilustrează intensitatea iubirii, dorinţa celor doi îndrăgostiţi de a fi fericiţi prin trăirea deplină a sentimentului, fapt ce înalţă dragostea la valori cosmice, universale, prin puternice şi profunde accente filozofice.

*Elevii citesc pe rând câte o strofă din poezie. Elevii sunt solicitaţi să răspundă la întrebările puse realizând astfel prin activitate frontală comentarea şi analiza literară a poeziei *Tema poeziei o constituie aspiraţia poetului pentru o dragoste ideală, o poveste de dragoste ce se imaginează într-un cadru natural rustic.

Explicaţia Lectura expresivă Lectura dirijată Conversaţie euristică Explicaţia

Manual DEX

25

0.6.

0.3.

0.2.

0.5. 0.6.

0.5.

*Cum este văzută iubirea de Eminescu *Cum este natura ? Elevii sunt solicitaţi să dea definiţia termenilor literari idila, pastelul şi a idilei-pastel liber sau cu ajutorul dicţionarului de termeni literari *În ce specie literară se încadrează poezia „Sara pe deal”? Poezia este o idilă cu autentice note de pastel, deci este o idilă-pastel, în care poetul îşi expune, în mod direct, propriile sentimente: dorul de dragoste, aspiraţia spre fericire, comuniunea cu natura, ilustrând întâlnirea a două teme romantice: iubirea şi natura. *Ce ilustrează titlul poeziei? *Ce semnifică folosirea persoanei I. în poezie? Termenul Eul liric (poetic), provinit din pronumele personal “eu” prin schimbarea valorii gramaticale, a

* Este văzută ca un ideal, ca o proiecţie a unei dorinţe? * Este idealizată. Elevii dau definiţia termenilor: Idila este o specie de poezie lirică şi erotică din sfera poeziei bucolice (pastorale), în care este prezentată, în formă optimistă sau idealizată, viaţa şi dragostea în cadrul rustic. Pastelul este o poezie cu conţinut liric, în care se zugrăveşte un tablou din natură. * „Sara pe deal” este o idilă. * Titlul poeziei ilustrează timpul „Sara” şi locul „pe deal”, care constituie cadrul natural în care urmează să se manifeste iubirea. Folosirea persoanei I. semnifică prezenţa eului liric.

Conversaţie euristică Activizare Problematizarea Explicaţia Conversaţia euristică Activizarea Explicaţia

26

0.6.

apărut din necesitatea criticii literare de a distinge între persoana fizică a autorului, cea implicată în cotidian, în viaţa obiectivă (eul empiric), şi creatorul care se confesează în opera lirică (eul liric). În timp ce primul are o existenţă limitată în timp şi spaţiu, celălalt (marii creatori, în special) îşi depăşeşte epoca şi trăieşte, prin creaţia sa, în conştiinţa generaţiilor viitoare. Eul empiric nu comunică de obicei cu cititorul, eul liric (artistic) însă i se adresează direct, îi împărtăşeşte ideile, sentimentele, idealurile, ori părerile sale. În timp ce eul empiric trăieşte experienţa de viaţă, eul liric o tezaurizează, o evaluează, selectează o parte din ea şi o transformă în operă de artă. “Realitatea” operei de artă nu este, deci obiectivă, ci oglindeşte subiectiv experienţa transfigurată de eul liric. *Care este structura poeziei ? Poezia se poate împărţii în două secvenţe: În prima secvenţă alcătuită din primele patru strofe predomină elementele de pastel, descrierile de natură în care notele rustice terestre se împletesc cu elemente ale Cosmosului. În ultimele două strofe care constituie a doua secvenţă se intensifică accentele de idilă, finalul fiind impresionant prin valoarea absolută pe care o are iubirea, în numele căreia poetul este gata să ofere

*Poezia este alcătuită din şase strofe de câte patru versuri.

Lectura dirijată Activizare Explicaţie

27

0.6. 0.1. 0.5. 0.6.

sacrificiul suprem: „Astfel de noapte bogată, Cine pe ea n-ar da viaţa lui toată?” Numai omul superior, geniul este capabil de acest sacrificiu suprem , căci este singurul care poate aspira spre idealul de iubire. *În ce poezii erotice eminesciene se regăseşte aceeaşi idee a sacrificiului suprem în numele iubirii absolute? Elevilor li se cere să citească de pe fişele de lectură strofele care se referă la idea sacrificiului suprem din poeziile amintite *Care sunt procedeele artistice folosite în prima strofă a poeziei „Sara pe deal”?

* În „Luceafărul” şi „Pe lângă plopii fără soţ”. “Reia-mi al nemuririi nimb Şi focul din privire, Şi pentru toate dă-mi în schimb O oră de iubire…” (“Luceafărul”) “O oră să fi fost amici, Să ne iubim cu dor, S-ascult de glasul gurii mici O oră, şi să mor.” (“Pe lângă plopii fără soţ”) * Figuri de stil: -personificare: „buciumul sună cu jale”, „apele plâng”, -imagini vizuale: „Turmele-l urc, stele le scapără-n cale” -imagini auditive: „buciumul sună cu jale”, „apele

Activizare Explicaţie

Fişe de lectură

28

0.6.

Strofa întâi a poeziei ilustrează tabloul înserării într-un peisaj natural, în care imaginile vizuale se împletesc cu cele auditive, cu figuri de stil specifice descrierii, ceea ce motivează specia literară numită pastel. Personificarea buciumului care “sună cu jale“şi a apelor care „plâng” semnifică armonia perfectă a naturii cu sentimentele nostalgice ale poetului, care aspiră spre un sentiment de iubire desăvârşit. Imaginile vizuale „Turmele-l urc, stele le scapără-n cale” şi cele auditive „buciumul sună cu jale”, „apele plâng” compun cadrul natural în care urmează să se manifeste sentimentul de dragoste. Ultimul vers al acestei prime strofe este şi primul vers al idilei: „Sub un salcâm, dragă, m-aştepţi tu pe mine” *Care este rolul salcâmului? Salcâmul este simbolul vieţii în continuă evoluţie, simbol al ascensiunii spre cer, simbol al regenerării şi este axa lumii, care uneşte cerul cu pământul. Strofa a doua îmbină alternativ elementele de pastel, descriptive, predominant cosmice, cu cele de idilă, care exprimă sentimente la fel de înalte, ce conferă o sugestivă deschidere spre Univers.

plâng” *Salcâmul este arborele sacru al iubirii.

Conversaţie euristică Explicaţie

29

0.5.

*Care sunt elementele simbolice ale Cosmosului? Aceste elemente simbolice ale Cosmosului sunt în relaţie semnificativă cu ochii iubitei: „Ochii tăi mari caută-n frunza cea rară”. Ultimul vers al acestei strofe accentuează dorinţa arzătoare a trăirii sentimentului de iubire, descrie portretul iubitei şi intensitatea trăirilor ei. „Pieptul de dor, fruntea de gânduri ţi-e plină”. Tânăra cu ochi mari şi fruntea plină de gânduri pare a fi o fiinţă reală; în final însă, ca şi în alte poezii eminesciene, imaginea ei alunecă în ideal, ca şi clipa iubirii niciodată împlinită. Strofele a treia şi a patra redau imaginea rustică a satului, în stil panoramic, de la nori, raze, la streşini, case, fântâni, stâne, fluiere, omul obosit, adică de la general la detaliu. Îmbinarea armonioasă a planului uman-terestru cu planul universal-cosmic este sugestiv relevată de prezenţa elementelor specifece celor două planuri, care sunt elemente tipic eminesciene ale cadrului dragostei *Alegeţi aceste element din textul poeziei!

* „luna pe cer”, „stelele (...) pe bolta senină". * „deal”, „vale”, „câmp” „turme”, salcâm”, „streşine”, „case”, „fântâna”, „stâna” „stâna” „luna”, „stelele” „bolta ”, „nourii”

Învăţare prin descoperire Activizare Problemati-

30

0.1. .

Imaginea satului se compune din imagini vizuale şi imagini auditive. *Care sunt aceste imagini? Aceste imagini auditive sugerează creşterea iubirii în sufletul tânărului îndrăgostit, care este exprimat şi mai sugestiv în ultimul vers al primei secvenţe, printr-o comparaţie plastică: „Sufletul meu arde-n iubire ca para”. Pentru Eminescu iubirea fiind un eveniment cosmic, terestrul şi celestrul tind unul spre altul, ca în vechile mituri în care Cerul se logodea cu Pămîntul: turmele urcă dealul, stelele îşi revarsă lumina spre văi, casele

*Imagini vizuale: „Nourii curg, raze-a lor şiruri despică”, „Streşine vechi casele-n lună ridică”, „Valea-i în fum”, „Şi osteniţi oamenii cu coasa-n spinare Vin de la câmp” *Imagini auditive: „Scârţâie-n vânt cumpăna de la fântână”, „fluiere murmură-n stânî”, „toaca răsună mai tare”, „Clopotul vechi împle cu glasul lui sara”.

zare Lectură explicativă Expunere Explicare

31

4. REF- LECŢIA (10 min.)

.

îşi ridică spre lună vechile lor acoperişuri, ca într-un larg gest de îmbrăţişare astrală. În primele patru strofe din prima secvenţă este imaginat şi timpul iubirii ideale, timpul universal infinit. Ultimele două strofe din secvenţa a doua revelează ritualul iubirii specific eroticii eminesciene, exprimând emoţia şi nerăbdarea ca stări sentimentale ale fiorului iubirii, redate de interjecţia sugestivă: „Ah!” În prima secvenţă verbele sunt la indicativ prezent. În secvenţa a doua se face trecerea la timpul viitor, prin cele două versuri exclamative de la începutul strofei a V-a : „Ah! în curând satul în vale-amuţeşte; Ah! în curând pasu-mi spre tine grăbeşte;” Formelor verbale de viitor plasează întâlnirea îndrăgostiţilor în spaţiul visului. Imaginea celor doi tineri care adorm, surâzând, sub „vechiul salcâm” este pură şi aparţine visului de iubire mereu neîmplinit. Inversiunea „vechiul salcâm” face din arborele sacru, ocrotitor al somnului erotic, un simbol al timpului etern.

Activizare

32

33

Asigura-rea

retenţiei şi a trans-

ferului

Evalua- re

formativă

5. TEMA PENTRU ACASĂ

(1 min)

6. APRE-

CIERI GENE- RALE (1 min.)

0.5. 0.6.

.

Stabiliţi ritmul, măsura versului şi rima poeziei „Sara pe deal” ! Alcătuiţi cinci propoziţii cu expresii sau cuvinte folosite în poezia „Sara pe deal” de Mihai Eminescu, în care să vă exprimaţi propriile impresii în faţa peisajului. Scrieţi un eseu cu titlul „Iubire ideală”, alegând o poezie din literatură română. Profesorul face aprecieri generale şi individuale, pozitive sau negative Notează activitatea elevilor prin notă sau prin apreciere verbală.

Elevii notează răspunsul corect în caiete * Ritmul este coriambic * Măsura versului este de 12 silabe * Rima este împerecheată

Test formativ

Lectură comentată

Lectură individuală

Tabel contrastiv cu planul simplu de idei / plan dezvoltat de idei /

Rezumat / Rezumat cu utilizarea conectorilor

Tabelul contrastiv cu planul simplu de idei / plan dezvoltat de idei / Rezumat / Rezumat cu utilizarea conectorilor se realizează la clasă , colectiv sau individual, sub îndrumarea profesorului, în scopul cunoaşterii aprofundate a temei.

Planul simplu de idei se alcătuieşte numai din ideile principale extrase din text, respectând în mod necesar momentele subiectului operei literare studiate. Planul dezvoltat de idei se realizează prin completarea ideilor principale cu idei secundare. Rezumatul (reluarea) este versiunea prescurtată a textului original. Scopul rezumării unor texte este unul didactic sau pragmatic. Rezumatul presupune o foarte bună cunoaştere a textului original. Etapele alcătuirii unui rezumat: lectura textului; stabilirea ideilor principale şi secundare; repetarea în text a conectorilor (cuvinte de legătură) care exprimă relaţiile logice dintre elementele textului (deci, însă, aşadar, în consecinţă etc.); transformarea vorbirii directe în vorbire indirectă; redactarea finală a rezumatului. Rezumatul trebuie să respecte ordinea întâmplărilor din textul original, prezentând o imagine redusă, dar fidelă a acestuia. Cel care rezumă un text nu trebuie să introducă şi interpretări, comentarii personale, vizavi de întâmplările narate sau personaje. De asemenea, nu trebuie să transcrie fraze din textul iniţial.

34

Plan simplu de idei

Plan dezvoltat de idei Rezumat

Rezumat cu utilizarea

conectorilor 1.Poezia „Sara pe

deal” este o idilă-pastel

2.Titlul poeziei este sugestiv 3.Tema poeziei este dorul de dragoste al tânărului îndrăgostit.

1.Poezia ”Sara pe deal” este o idilă cu autentice note de pastel şi ilustrează întâlnirea a două teme romantice: iubirea şi natura

1.Poezia „Sara pe deal”îmbină aspectele specifice unei idile, specie a genului liric în care este ilustrat sentimentul iubirii, într-un cadru specific, cu cele ale unui pastel, specie a genului liric în care este descris un tablou din natură. Poezia este deci o idilă- pastel, construită cu elemente descriptive de natură, în cadrul căreia se manifestă sentimentul de dragoste, exprimat într-o viziune specific eminesciană. 2.Titlul poeziei este o construcţie nominală, fără nici un verb, format din sintagma „Sara pe deal”, care este sugestiv, prin faptul că fixează momentul liric la graniţa dintre noapte şi zi „sara” şi dintre terestru şi cosmic „pe deal”, ceea ce generează un sentiment de tristeţe trecătoare. 3.Tema poeziei este dragostea apărută ca aspiraţie, ca dorinţă, ca vis de iubire ideală, imaginată într-un cadru natural

1. Poezia „Sara pe deal”este o poezie de factură romantică, a-vând două teme iubirea şi natura carac- teristică liricii eminesciene,care prezin- tă particularitatea că iubirea nu poate fi concepută în afara naturii, care este prietena şi ocrotitoa-rea îndrăgostiţilor, de aceea în mijlocul naturii este plasată povestea de dragoste visată.

2.Titlul poeziei este sugestiv deoarece precizează timpul „sara” şi locul „pe deal” manifestării iubirii

3.Tema poeziei este dorul de dragoste, visul tânărului care vede în iubire un ideal.

2. Titlul poeziei este specific idilei şi a pastelului, fiind o construcţie ce precizează timpul şi locul, care constituie cadrul natural în care urmează să se manifeste iubirea. 3.Tema poeziei este specifică poeziei erotice eminesciene, este dragostea ideală visată şi neîmplinită. Tânărul îşi

35

4. Compoziţional, poezia este alcătuită din şase strofe de câte patru versuri.

4. Compoziţional, poezia este alcătuită din şase strofe de câte patru versuri şi poate fi împărţită în două secvenţe: -în prima secvenţă alcătuită din primele patru strofe predomină elementele de pastel, descrierile de natură în care notele rustice terestre se împletesc cu elemente ale Cosmosului,autorul descrie un peisaj rustic şi pastoral, alcătuit din deal şi vale, formând împreună spaţiul mioritic al iubirii. -în ultimele două strofe care alcătuiesc a doua secvenţă se

idealizat, dar în realitate imposibilă, o iubire neîmplinită. 4. Compoziţional poezia este alcătuită din două părţi: -prima parte prezintă cadrul natural în care se aşteaptă manifestea iubirii -partea a doua descrie cadrul natural al visului de iubire

imaginează, înaintea experienţei, povestea iubirii, pe care o trăieşte în gând cu multă pasiune şi dăruire, într-un cadru de natură de o deosebită frumuseţe, într-un spaţiu protector în care îndrăgostiţii se aşteaptă, se întâlnesc, se îmbrăţişează, îşi spun cuvinte de dragoste şi rămân ore întregi fermecaţi şi uimiţi de spectacolul propriei deveniri, ca şi de spectacolul naturii care îi înconjoară. Dragostea ideală visată ca şi natura idealizată imaginată, în realitate sunt imposibile. 4.Compoziţional poezia este formată din două părţi. Datele poeziei trimit către conturarea a două spaţii. -spaţiul terestru-axat pe două niveluri: unul imaginat de vale-sat, reprezentând şi zona existenţei comune, şi celălalt imaginat de deal-salcâm, zona dragostei -spaţiul cosmic- cerul

36

5. În primul vers este reluat titlul poeziei. 6.Începând cu versul al patrulea, are loc intersectarea de planuri natură / dragoste.

intensifică accentele de idilă, este prezentată cadrul natural imaginat ca loc de întâlnire a îndrăgostiţilor: sub „Vechiul salcâm” 5. În versul incipit (primul vers), este reluat titlul poeziei, care cu următoarele două versuri are rolul de a introduce în cadrul natural al aşteptării îndrăgostitului de către iubita lui. 6. Începând cu versul al patrulea, are loc intresectarea de planuri natură / dragoste: „Sub un salcâm, dragă, m-aştepţi tu pe mine”. Luna capătă atribute ale feminităţii (sfântă, clară), Strofa a doua are o structură perfect echilibrată, elementul natural alternează cu cel uman. Tabloul se animă în strofa a treia şi a patra, creşte luminozitatea peisajului, dinamica lui e surprinsă în mişcări ritualice; apar imagini auditive sugestive care exprimă în fond tot o stare sufletească: „Clopotul vechi împle cu glasul lui sara, / Sufletul meu arde-n iubire ca para”. Penultima strofă devine expresia unei tensiuni afective maxime concentrate în

5.Prin reluarea titlului poeziei, ca incipit al primei strofe, se face introducerea prezentării planului descriptiv. 6. Intersectarea de planuri natură / dragoste se realizează, începând cu versul al patrulea, prin subordonarea naturii sentimentului punându-l în valoare prin asemănare sau contrast. Sentimentele poetului sunt redate prin prezenţa eului liric (care reprezintă vocea prin intermediul căreia autorul îşi exprimă stări sufleteşti şi idei care depăşesc propria experienţă de viaţă a autorului, exprimând sentimente general umane, cum sunt iubirea, tristeţea, bucuria etc.).Prezenţa eului liric este semnalată de folosirea persoanei I.

5.Titlul poeziei reluat în primul vers oferă indicii asupra conţinutului şi semnificaţiei ca să impresioneze, rămânând în memoria cititorului. 6. Împletirea naturii cu iubirea este un fenomen tipic romantic frecvent la Eminescu. Întregul peisaj se construieşte, parte cu parte, ca efect al stării de spirit determinate de febrilitatea aşteptării.Contemplaţia naturii devine, astfel, o formă de frânare, de amânare, de fărâmiţare a timpului înaintea unei clipe mult aşteptate, dar şi un prilej de potenţare a pasionalităţii erotice, prin încadrarea ei într-un spaţiu mirific (minunat), dumnezeiesc.

37

38

7. Visul de iubire ideală nu se împlineşte

interjecţii ( „Ah!” ) şi reflectate într-o sintaxă poetică marcată de inversiuni. În ultima strofă este prezentată imaginea cuplului proiectat într-un spaţiu în care salcâmul devine arborele lumii, o axă a lumii (axis mundi), care uneşte cerul cu pământul, arborele sacru al iubirii, simbol al vieţii în continuă evoluţie, simbol al ascensiunii spre cer, simbol al regenerării. 7.Visul de iubire ideală rămâne neîmplinită cu toate că eul liric (omul superior, geniul ) ar fi gata să ofere sacrificiul suprem în numele iubirii ideale.

7. Iubirea ideală rămâne doar un vis, deoarece iubita oferă dragostea terestră, iar omul de geniu nu se poate desprinde de lumea lui superioară, ceea ce duce la imposibilitatea împlinirii iubirii ideale..

7.Deoarece cei doi îndrăgosiţi aparţin unor lumi diferite, lumera terestră şi lumea celestră, iubirea ideală este imposibilă.

TABEL INTERTEXTUAL-TEXTE LITERARE SI NONLITERARE

Tabel intertextual - cu texte literare şi nonliterare, este realizat cu scopul de a ajuta elevii să îşi dezvolte capacitatea de a se gândi la mai multe texte simultan în timp ce explorează o anumită problemă de literatură. Aşa cum ne amintesc de întâmplări din propria viaţă, operele literare ne amintesc şi de alte opere literare. Elevii înţeleg mai mult din ceea ce citesc dacă şi-au cultivat capacitatea de a sesiza intertextualitatea.

Text de bază Text biblic Genesa 1-11,9

,,Tinerete fara batranete si viata fara de moarte”-Petre Ispirescu

Zburatorul-I.H.Radulescu

Floare albastra-Mihai Eminescu

Scrisoarea I-Mihai Eminescu

,,(...) Luna pe cer trece-aşa sfântă şi clară, Ochii tăi mari caută-n frunza cea rară, Stelele nasc umezi pe bolta senină, Pieptul de dor,fruntea de gânduri ţi-e plină. (...) Ah! în curând satul în vale-amuţeşte, Ah! în curând pasu-mi spre tine grăbeşte, Lângă salcâm

,,La început, Dumnezeu a făcut cerurile şi pământul.(…) Atunci Domnul Dumnezeu a trimes un somn adânc peste om şi omul a adormit. Domnul Dumnezeu a luat una din coastele lui şi a închis carnea la locul ei. Din coasta pe care o luase din om, Domnul Dumnezeu a făcut o femeie şi a adus-o la om. Şi

,,(…)-Taci, dragul tatei, zice împăratul, că ţi-oi da împărăţia cutare sau cutare; taci, fiule, că ţi-oi da soţie pe cutare sau cutare fată de împărat, şi alte multe d-alde astea; în sfârşit, dacă văzu şi văzu că nu tace, îi mai zise: taci, fătul meu, că ţi-oi da Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte.(…)”

,,(…)Vezi, câtu-i ziuliţa, şi zi acum de vară, Un dor nespus m-apucă, şi plâng, măicuţă, plâng. Brânduşa paşte iarbă la umbră lângă mine, La râuleţ s-adapă, pe maluri pribegind; Zău, nu ştiu când se duce, că mă trezesc când vine, Şi simţ că mişcă tufa, auz crângul trosnind.

,,(…) - Hai în codrul cu verdeaţă, Und-izvoare plâng în vale, Stânca stă să se prăvale În prăpastia măreaţă.

Acolo-n ochi de pădure, Lângă bolta cea senină Şi sub trestia cea lină Vom şedea în foi de mure.

Şi mi-i spune-atunci poveşti Şi minciuni cu-a ta guriţă,

,,(…)Lună tu, stăpân-a mării, pe a lumii boltă luneci Şi gândirilor dând viaţă, suferinţele întuneci; Mii pustiuri scânteiază sub lumina ta fecioară, Şi câţi codri-ascund în umbră strălucire de izvoară! Peste câte mii de valuri stăpânirea ta străbate, Când pluteşti pe mişcătoarea mărilor singurătate! Câte ţărmuri înflorite, ce palate şi cetăţi,

39

sta-vom noi noaptea întreagă, Ore întregi spune-ţi-voi cât îmi eşti de dragă (…)”

omul a zis:-Iată în sfârşit aceea care este os din oasele mele şi carne din carnea mea! Ea se va numi “femeie” pentru că a fost luată din om. De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa, şi se va lipi de nevasta sa, şi se vor face un singur trup(…)” (Biblia Ortodoxă)

Atunci inima-mi bate şi sai ca din visare, Şi parc-aştept... pe cine? şi pare c-a sosit. Acest fel toată viaţa-mi e lungă aşteptare, Şi nu soseşte nimeni!... Ce chin nesuferit!(…)

Eu pe-un fir de romaniţă Voi cerca de mă iubeşti.(…)

Străbătute de-al tău farmec ţie singură-ţi arăţi! Şi în câte mii de case lin pătruns-ai prin fereşti, Câte frunţi pline de gânduri, gânditoare le priveşti!(…)”

40

Tabel cu întrebări textuale, intertextuale şi transtextuale Tabel cu întrebări textuale, intertextuale şi transtextuale, folosit cu scopul de a dezvolta capacitatea

elevilor de a face legătura dintre un text literar şi alte texte literare (de a sesiza intertextualitatea) şi dintre impresii din experienţa personală .

41

ÎNTREBĂRI TEXTUALE ÎNTREBĂRI INTERTEXTUALE ÎNTREBĂRI TRANSTEXTUALE

*De ce e văzută iubirea ca un sentiment ideal? *Iubirea ideală este posibilă sau imposibilă? *Este iubirea echivalentă cu valoarea vieţii însăşi? *Ce semnifică pentru poet cuvântul ,,pe deal”? *Prin ce stări sufleteşti trece fata care aşteaptă? *Ce reprezintă metafora ,,stelele nasc umezi pe bolta senină”? *Ce sugerează versul eminescian prin muzicalitatea lui interioară ?

*În ce alte texte/poezii aţi mai întâlnit tema iubirii şi a naturii? *Cunoaşteţi şi alte poezii în care iubirea este echivalentă cu viaţa însăşi? *În afară de Eminescu mai sunt şi alţi poeţi care nu înfăţişează natura pentru a oferi un tablou al ei, ci pentru a încadra şi potenţa un sentiment?

*Ce reprezintă pentru voi iubirea? *Dar natura? *Aţi iubit vreodată? *Ce reprezenta pentru voi această iubire? *După părerea voastră este iubirea un sentiment ideal? *Aţi fi capabili să depăşiţi orice barieră pentru a putea trăi iubirea respectivă? *V-aţi sacrifica pentru persoana iubită? *Acest lucru ar fi un sacrificiu supranatural? *Credeţi că iubirea între două persoane din categorii sociale sau intelectuale diferite este posibilă? *Dacă aţi trăi o iubire ca Romeo şi Julieta v-ar influenţa povestea lor? *Dacă aţi trăi o frumoasă poveste de dragoste v-ar plăcea ca aceasta să se desfăşoare într-un cadru intim, armonic, muzical, în natură, la fel ca în idila-pastel al lui Eminescu ,,Sara pe deal”? *Credeţi că iubirea poate fi demonică la fel ca în poezia ,,Zburătorul” al lui I.H. Rădulescu? *Aţi avut parte de o iubire neimplinită asemănătoare cu ceea din ,,Romeo şi Julieta”?

42

ANEXE

43

Elemente tipic eminesciene ale

cadrului dragostei terestre

44

Portretul iubitei

Procedee artistice

Idei filosofice

Univers Cosmos

Cadru terestru

Mituri

IDILA

Tema iubirii şi a

naturii

Imagini artistice

Salcâm

EUL LIRIC

Personificare

Epitete Motivele romantice

Metafore

Inversiune

Simboluri cosmice

Sacrificiu suprem

Comparaţie

Imagini auditive

Imagini vizuale

Iubirea ideală visată

Imposibilitatea împlinirii

visului iubirii ideale

posibilă

CONCEPTUL DE DEFINIRE:LIRICUL

Conservă o perspectivă de

tinereţe

Liricul

Iubirea ca un sentiment ideal

Idilă cu note de pastel Spaţiu originar,

armonic, muzical

Demonica Iubire-sacrificiu Iubire neîmplinită Zburătorul-I.H.

Rădulescu Maitreyi-

Mircea Eliade Romeo şi Julieta

45

SUBSPECII ALE GENULUI LIRIC

SONET TANKA

AUBADA

ELEGIE

TRIOLET CALIGRAMA

EPIGRAMA

GAZEL

GLOSA

HAIKU IDILA

ODA LIMERICKS

RONDOU

RONDEL

PASTORALA POEM IN PROZA

PASTEL

,,Am auzit al tau latrat,/Dar

el deloc nu m-a mirat(…)”-A. Macedonski

Glossa-M. Eminescu

Miorita

Romeo si Julieta-W.

Shakespeare

Odeleta-Ion Minulescu

Poema rondelurilor-A.

Macedonski

Cartea nonsensurilor-Edward Lear

Sara pe deal-M.Eminescu

46

MATRICE SEMANTICA: NATURA

LUMEA MATERIALĂ

LUMEA ORGANICĂ

UNIVERSUL FIZIC

NATURA

LUMEA ANORGANICĂ UNIVERSUL

MATERIAL

MAMA NATURA

47

48

Reţeaua personajelor : este o metodă grafică de descriere a personajelor şi de argumentare a descrierii. Elevii scriu numele personajului într-un cerc în mijlocul paginii, apoi, în cercuri - satelit în jurul cercului cu nume, scriu cuvinte care caracterizează acel personaj. În final, în cercuri – satelit în jurul celor care conţin caracteristicile personajului, scriu exemple de acţiuni din carte, care vin în sprijinul judecăţilor lor.

EUL LIRIC

CAPACITATEA DE SACRIFICIU

SUPREM

IUBITOR

VISĂTOR

„Ore întregi spune-ţi-voi cât îmi eşti dragă.”

„Sufletul meu arde-n iubire ca para”

AFECTUOS

GENIU

„Lângă salcâm sta-vom noi noaptea întreagă.”

„Astfel de noapte bogată, Cine pe ea n-ar da viaţa lui toată?”

Matrice semantică: EUL LIRIC

EUL LIRIC

Tristeţe Bucurie

Suferinţă Dorinţă

Dezamăgire

Natură Destin

Nerăbdare

Iubire ideală

Iubire neîmplinită

Speranţă

Conflict interior

Dragoste

Idei

Visare

filozofice

49

Harta personajelor : este o metodă grafică de urmărire a relaţiilor dintre personaje. În colţurile unei foi hârtie, elevii scriu numele a două până la patru personaje din textul literar. Trag apoi săgeţi între fiecare două personaje şi de-a lungul fiecărei săgeţi scriu ce simte personajul faţă de cel spre care se îndreaptă săgeata sau cum îl tratează. Apoi trasează săgeata în sens invers, pentru că pot apărea diferenţe.

Cadru EUL

LIRIC terestru

Dragoste terestră

Dragoste

ideală

IUBITA Cadru celestru

50

PROCESELE (RE)LECTURII

Microprocese Proces de Macroprocese Proces de Procese

metacognitive integrare elaborare LECTURA I LECTURA a II-a LECTURA a III-a

Recunoaşterea cuvintelor.

Lectură predictivă. Lectura grupurilor de cuvinte. Răspuns afectiv.

Utilizarea referenţilor, a conectorilor. Microselecţia. Scheme / Convenţii

Idei principale.

Subiect. Rezumat. Structura textului (tema, motive, gen, specie)

Predicţii. Identificarea momentelor de disfuncţie şi corectarea lor.

Imaginar mental. Răspuns afectiv. Interpretare. Intertext.

51

Receptarea textului literar şi sensurile plurale ale poeziei „Sara pe deal” de Mihai Eminescu

LECTURA desemnează parcurgerea unui text pentru prima oară, iar RELECTURA parcurgerea unui text literar a doua sau a treia sau a n-a oară, deci repetarea lecturii şi schimbările de percepţie pe care le aduce cu ea. Relectura desemnează un tip special de atenţie, este un proces cu o finalitate structurală, reflexivă, autoreflexivă; un mod al atenţiei care are ca scop încetinirea lecturii, cântărirea critică a detaliilor, activarea nu numai a memoriei, ci şi a imaginaţiei, un anumit profesionalism al lecturii.

Niveluri de lectură / sens

Strategii de accesibilizare a

sensurilor pe niveluri de lectură

Tipuri de întrebări

(Re) Lectura I. (sens literar, istoric, parabolic) Explicaţia (Re) Lectura a II –a (sens alegoric). Comprehensiunea

Citire :lectura inocentă, lectura anticipativă/predicativă/pre-text, context psihologic, existenţial. Observare : recunoaşterea cuvintelor, explicarea lor în context lingvistic/alte contexte, lectura grupurilor de cuvinte, câmpuri lexicale, matrici semantice. Explicaţia : Explicaţie-expunere, tehnica imersiunii în subiect, descriere, povestire, plan simplu, dezvoltat, rezumat. Analiză : comentariul literar / prezentare generală: - analiza structurilor interne (idei principale, rezumat, teme, motive, personaj, idee centrală prin corelarea semnificaţiilor,din text în context lingvistic : cuvânt, sintagmă). - analiza formală (utilizarea referenţilor, a conectorilor,

La ce vă gândiţi atunci când citiţi titlul poeziei "Sara pe deal? ( la un peisaj al naturii şi la partea de sfârşit al zilei, când începe să se întunece, la ceva frumos, magic). Ce ştiţi despre autor ? (este cel mai mare poet român, a creat o operă monumentală în versuri, proză, încercări dramatice şi publicistică). Cu cine am putea compara personajele? (personaje parţial veridice, parţial fictive, personaje mitologice, dar aceste personaje ar putea fi întâlnite şi în viaţa reală ). În ce constă relaţia personajelor ? ( personajele sunt în relaţii de afecţiune).

52

53

(Re) Lectura a III – a (sens moral, tropologic, anagogic, mistic) Interpretarea

perspectiva narativă, termenii discursului argumentativ). Înţelegere : algoritmizare, modelare (pe genuri, pe specii), învăţarea prin descoperire, problematizarea. Reflecţie : interpretarea unor simboluri, naraţiunea personală, eseu, lectura personalizată, modelarea (rescrierea textului din perspectiva unui personaj), joc de rol, jurnal de lectură, argumentaţie, eseu de 5 minute. Acţiune : lucrul în perechi / pe grupuri, prelegerea intensificată, investigaţia comună, joc de rol, discuţii reţea, eseu, proiect, portofoliu.

Cum aţi dedus personajele despre care este vorba în poezie? (moduri de expunere, naraţiune, monolog, folosirea verbelor, pronumelor...) Ce asemănări găsiţi între poezia "Sara pe deal "de Mihai Eminescu şi alte poezii ale sale sau a altor scriitori? Ce modalităţi de caracteriza-re foloseşte autorul ? (caracterizare directă ). Ce simbolizează salcâmul? (este arborele sacru al iubirii, axa lumii, care uneşte cerul cu pământul, simbol al vieţii în continuă evoluţie, simbol al ascensiunii spre cer, simbol al regenerării). Aţi vrea să schimbaţi finalul poeziei, şi cum l-aţi schimba? (da, ca visul de iubire al îndrăgostiţilor să se împlinească). Dacă aţi face un eseu liber despre iubire, ce titlu i-aţi da şi cam ce ar cuprinde eseul respectiv. (Vis de iubire – îndrăgostiţii se aşteaptă, se întâlnesc, se iubesc şi trăiesc împreună fericiţi).

REPREZENTAREA GRAFICĂ A DISCUŢIEI-REŢEA

Reţeaua de discuţie este organizată în jurul unei singure întrebări, specifice textului şi la care se poate răspunde şi afirmativ şi negativ. Reţeaua de discuţie are două coloane deschise prin „DA” ŞI „NU”. Elevilor li se cere să formeze grupe perechi , şi să se gândească la cât mai multe argumente (pro şi contra) şi să treacă un număr egal de motive în fiecare coloană. După compararea răspunsurilor grupelor de elevi, elevilor li se cere să ajungă la un consens asupra răspunsului. Răspunsul considerat corect şi concluzia trebuie scrisă în partea de jos a reţelei de discuţie, alături de argumentele cele mai bune în favoarea lui. Trebuie amintit elevilor că oricine are dreptul să aibă o altă părere, dar că fiecare trebuie să încerce să fie receptiv la argumentele celorlalţi. Reţeaua de discuţii are scopul de a-I ajuta pe elevi să reflecteze la un text literar şi să obiectiveze experienţa lecturii, adică să facă asociaţii personale cu textul, să exploreze problemele ridicate de acesta şi să discute trăsăturil literare care îl caracterizează.

Poezia „ SARA PE DEAL ” este un pastel ?

Argumentaţi-vă opinia.

DA NU

CONCLUZIE: Poezia „Sara pe deal” este o idilă-pastel, adică este o

idilă cu autentice note de pastel, în care poetul îşi expune, în mod direct, propriile sentimente: dorul de dragoste, aspiraţia spre fericire, visul despre o iubire ideală, imaginată într-un cadru terestru, natural, rustic şi pastoral.

Este o poezie cu conţinut

liric, în care se zugrăveşte un

tablou din natură

Nu zugrăveşte doar un tablou din natură ci este o poezie lirică erotică.

54

Comprehensiunea şi interpretarea „ SARA PE DEAL" de MIHAI EMINESCU

Comprehensiunea / întrebări intratextuale sau comprehensive ( închise / un singur răspuns existent în text / semnificat obiectiv.

Interpretarea / întrebări extratextuale / deschise / mai multe răspunsuri / semnificaţii subiective.

1. În ce curent literar se încadrează Mihai Eminescu ? (Mihai Eminescu se încadrează în curentul literar al romanticilor) 2. Care este tema poeziei ? (Tema poeziei este visul de iubire). 3. Cum este văzută iubirea de Eminescu ? (Iubirea este văzută de Eminescu ca un ideal, adică ca o proiecţie a unei dorinţe). 4. Cum este natura prezentată de Eminescu ? (Natura prezentată de Eminescu este idealizată). 5. În ce specie literară se încadrează poezia„Sara pe deal” ? (Poezia „Sara pe deal” este o idilă-pastel). 6. Ce ilustrează titlul poeziei ? (Titlul poeziei ilustrează timpul şi locul unde urmează să se manifeste iubirea). 7. Ce semnifică folosirea persoanei I. ? (Folosirea persoanei I semnifică prezenţa Eului liric ). 8. Ce este eul liric ? (Eul liric reprezintă vocea prin intermediul căruia autorul îşi exprimă stări sufleteşti şi idei ,ca iubirea, tristeţea, bucuria etc.). 9. Care este semnificaţia salcâmului ? (Salcâmul este arborele sacru al iubirii). 10.De ce este imposibilă iubirea ideală visată de eul liric ? (Iubirea ideală visată de eul liric este iposibilă din cauza că îndrăgostiţii aparţin unor lumi diferite, unul terestru, iar celălalt cosmic)

1.Care sunt atributele poetului romantic ? (Atributele poetului romantic sunt revolta, melancolia, reveria, împătimirea, nebunia, genialitata). 2. Care sunt temele majore ale creaţiei eminesciene ? (Temele majore ale creaţiei eminesciene sunt natura, iubirea, istoria, filozofia, folclorul, etc.). 3. Ce simboluri şi structuri poetice de factură romantică cunoaşteţi ? (natura, pădurea, codrul, izvorul, luna, noaptea, îngerul, demonul, magul, geniul, nebunia). 4. Care sunt elementele eminesciene ale cadrului dragostei terestre ? (dealul, valea, câmpul, izvorul, arborele, casele, fântâna, clopotul, etc.). 5. Care sunt elementele simbolice ale cosmosului ? ( luna, stelele, bolta, norii, cerul, etc.) 6. Care sunt procedee artistice folosite în poezie ? (epitetul, personificarea, comparaţia, metafora, inversiunea, imagini artistice vizuale şi auditive). 7. Care sunt imaginile auditive folosite în poezie ? ( „Sara pe deal buciumul sună cu jale”, „Apele plâng”, „Scârţâie-n vânt cumpăna de la fântână”, „fluiere murmură-n stână”, „Clopotul vechi împle cu glasul lui sara”) 8. Care sunt imaginile vizuale folosite în poezie ? ( „Turmele-l urc, stele le scapără-n cale”, „Luna pe cer trece-aşa sfântă şi clară”, „Nourii curg”, „Valea-i în fum”, „Şi osteniţi oameni cu coasa-n spinare vin de la câmp”). 9. În ce poezii eminesciene se regăseşte ideea sacrificiului suprem în numele iubirii absolute ? („Luceafărul”, „Pe lângă plopii fără soţ” 10. Ce opere mai cunoaşteţi care au ca temă iubirea ? („Floare albastră” de Mihai Eminescu, „Zburătorul” de I.H. Rădulescu)

55

FIŞĂ DE EVALUARE I. 1.Comparaţi: a),,buciumul sună cu jale”/(...),,apele plâng”/(...),,scârtâie-n vânt cumpăna de la fântână”(...)/,,fluiere murmură-n stână” cu b),,toaca răsună mai tare”/,,Clopotul vechi împle cu glasul lui sara.” ........................................................................................30 puncte 2.Citiţi următoarele versuri:,,Turmele-l urc, stele le scapără-n cale”/,,Streşine casele-n lună ridică.” Care credeţi că este sensul imaginilor de mişcare ascensională? ........................................................................................10 puncte II.Imaginaţi-vă un tablou, un pastel care să aibă titlul ,,Sara pe deal” şi scrieţi un eseu. …………………………………………………………40 puncte III. ,,Dar câmpul şi argeaua câmpeanul osteneşte/Şi dup-o cină scurtă şi somnul a sosit./Tăcere pretutindeni acuma stapâneşte/Şi lătrătorii numai s-aud necontenit.//E noapte naltă, naltă; din mijlocul tăriei/Veşmântul său cel negru de stele semănat. /Destins coprinde humea, ce-n braţele somniei/Visează câte-aievea deşteaptă n-a visat//Tăcere este totul şi nemişcare plină;/Încântec sau descântec pe lume s-a lăsat; /Nici frunza nu se mişcă, nici vântul nu suspină,/Şi apele dorm duse, şi morele au stat.” (Zburătorul-I.H. Rădulescu) Ce tipuri de imagini dominau in fragmentul ,,Zburatorul” lui I.H. Radulescu:

56

-vizuale -motrice -auditive Argumentati. ........................................................................................10 puncte

10 puncte oficiu

57

REALIZAREA UNUI ESEU

Realizează un eseu cu tema ,,Natura şi iubirea în pastel”. în realizarea

eseului vei avea în considerare şi urmatorul citat: „Pentru cel ce înţelege, un ţânţar sună ca o trâmbiţă, iar pentru cel ce nu înţelege, tobele şi surlele sunt în zadar; şi, în orice caz, lumina nu se aprinde decât pentru cei ce văd, nu pentru orbi.” (Mihai Eminescu)

În realizarea eseului vei avea în considerare următoarele cerinţe:

- precizarea sensului de pastel - prezenţa eului liric - interpretarea, în context sau prin analogie, a citatului dat. Notă! Se recomandă ca eseul să se încadreze în 2-4 pagini. Ordinea integrării reperelor în cuprinsul lucrării sunt la alegere. Pentru conţinutul eseului se vor acorda 50 p. (câte 12.5 p. pentru fiecare cerinţă/reper); pentru redactarea eseului se vor acorda 40 p. (organizarea ideilor în scris: 8p., utilizarea limbii literare: 8p., abilităţile analitice şi critice: 8p., ortografia: 6p., punctuaţia 6p., aşezarea în pagină, lizibilitatea: 4p.). din oficiu: 10 p. Punctele pentru redactare vor fi acordate numai dacă eseul se încadrează în minimum 2 pagini.

58

TEST DE EVALUARE SUMATIVĂ

~Citiţi versurile de mai jos:

,,(…)Şi osteniţi oameni cu coasa-n spinare Vin de la cîmp; toaca răsună mai tare,

Clopotul vechi împle cu glasul lui sara, Sufletul meu arde-n iubire ca para.

Ah! în curînd satul în vale-amuţeşte;

Ah! în curînd pasu-mi spre tine grăbeşte: Lîngă salcîm sta-vom noi noaptea întreagă, Ore întregi spune-ţi-voi cît îmi eşti dragă.

Ne-om răzima capetele-unul de altul Şi surîzînd vom adormi sub înaltul,

Vechiul salcîm. — Astfel de noapte bogată, Cine pe ea n-ar da viaţa lui toată?”

(,,Sara pe deal”-Mihai Eminescu)

,,(…)Pe cărare-n bolţi de frunze, Apucând spre sat în vale, Ne-om da sărutări pe cale, Dulci ca florile ascunse.

Şi sosind l-al porţii prag, Vom vorbi-n întunecime;

Grija noastră n-aib-o nime, Cui ce-i pasă că-mi eşti drag?

59

Înc-o gură – şi dispare... Ca un stâlp eu stam în lună!

Ce frumoasă, ce nebună E albastra-mi, dulce floare!

................................................

Şi te-ai dus, dulce minune, Ş-a murit iubirea noastră –

Floare-albastră! floare-albastră!... Totuşi este trist în lume!”

(,,Floare albastră”-Mihai Eminescu)

Cerinţe:

I.1.După părerea voastră ce asemănări şi ce deosebiri sunt în poeziile de mai sus?

2.Ce fel de imagini putem găsi în poezii?Daţi exemple!

3.Extrageţi din text elementele care-i conferă aspect de pastel. Stabiliţi dispunerea lor în serii aparţinând cosmicului şi teluricului.

30 puncte

II.Comentaţi ultima strofă din poezia ,,Floare albastră” de Mihai Eminescu în minimum o pagină.

20 puncte

III.Descrie într-un eseu de 2-3 pagini relaţia dintre eul liric şi natura din alte poezii.

40 puncte

10 puncte din oficiu

60

61

FIŞĂ DE EVALUARE A ACTIVITĂŢILOR ELEVILOR

Pentru realizarea unui feed-back mai intens, care se derulează între elevi şi

profesor, se poate folosi o fişă de evaluare prin care se apreciază munca elevilor în timpul folosirii metodelor interactive.

EVALUARE a activităţii elevilor

Insuficient 4

Suficient 5

Slab 6

Mediu 7

Bun 8

F. bun 9

Excelent

10

Performanţe şcolare

Motivaţie şi interes constant manifestat prin realizarea diferitelor produse ale activităţii

Spirit de iniţiativă, independenţă

Spirit de cooperare în realizarea unor produse în cadrul activităţii de grup

Asumarea responsabilităţilor în realizarea sarcinilor de lucru curente

Participarea la discuţii în cadrul activităţii pe grupuri de lucru

Disciplina de lucru

Progresul realizat

Comportamentul general

62

CUPRINS 1. Argument-Introducere

o Poezia „Sara pe deal” de Mihai Eminescu o Intertextul şi intertextualitatea – Idila –

2. Tabel evaluativ al manualor alternative 3. Explicarea curentului literar Romantism

4. Concept de definire: Liricul 5. Subspecii ale genului liric 6. Planificarea pe unitate de conţinut (planificare pe 12 ore) 7. Proiect de lecţie 8. Tabel contrastiv cu planul simplu de idei / plan dezvoltat de idei /

rezumat / rezumat cu utilizare conectorilor

9. Tabel intertextual-textele literare şi nonliterare 10. Tabel cu întrebări textuale, intertextuale şi transtextuale

63

11. Anexe: Matrice semantică:Intertextul şi intertextualitatea – Idila Matrice semantică:Liricul Matrice semantică:Subspecii ale genului liric Matrice semantică:Natura

Matrice semantică:Reţeaua personajelor - Eul liric Matrice semantică: Eul liric Matrice semantică:Harta personajelor Matrice semantică: - Procesele (re)lecturii

- Receptarea textului literar şi sensurile plurale ale poeziei

- Reprezentarea grafică a discuţiei – reţea - Comprehensiunea şi

interpretarea 12. Fişe şi teste de evaluare

Fişă de evaluare a activităţii elevilor 13. Cuprins

Sara pe deal - Mihai Eminescu

Documents

Transcript of Sara pe deal - Mihai Eminescu